Tehnologii si arhitecturi pentru puncte de acces la satelit si

servicii de date

Componenta principala a unui sistem de comunicatii prin satelit este o antena de satelit
pozitionata pe o orbita stabila deasupra Pamantului. Intr-un sistem de comunicatii prin satelit
doua sau mai multe statii aflate pe Pamant sau in imediata lui apropiere, comunica prin unul sau
mai multi sateliti care servesc drept statii releu in spatiu. Sistemele de antene aflate pe Pamant
sau in imediata lui apropiere sunt numite statii terestre (earth stations). Transmisia de la statia
terestra la satelit se numeste legatura ascendenta (uplink), in timp ce transmisia de la satelit la
statia terestra se numeste legatura descendenta (downlink). Echipamentul electronic al
satelitului care preia un semnal de pe calea ascendenta si il converteste intr-un semnal transmis
pe calea descendenta se numeste transponder.

Criterii de clasificare a sistemelor de comunicatii prin satelit

Aria de acoperire: globala, regionala sau nationala. Cu cat aria de acoperire este mai
mare cu atat sunt mai multi sateliti implicati intr-o singura retea.

Tipul de serviciu: serviciu de comunicatii fixe (FSS Fixed Service Satellite), serviciu
de difuziune (BSS Broadcast Service Satellite) si serviciu de comunicatii mobile (MSS
Mobile Service Satellite).

Domeniu de utilizare: comercial, militar, amator, experimental.

Diferente intre comunicatiile prin satelit si comunicatiile radio terestre

Aria de acoperire a unui sistem de comunicatii prin satelit depaseste cu mult aria de
acoperire a unui sistem terestru de comunicatii radio. In cazul unui satelit geostationar o
singura antena este vizibila pentru o patrime din suprafata Pamantului.

Conditiile de comunicare intre sateliti sunt mult mai putin variabile decat cele dintre
sateliti si statiile terestre sau intre doua statii terestre.

Costurile transmisiei sunt independente de distanta, in cadrul ariei de acoperire a
satelitului.

Aplicatiile punct-la-punct, broadcast si multicast sunt direct disponibile

Rate de transfer foarte mari la utilizator

Chiar daca legaturile de comunicatii prin satelit sufera intreruperi de scurta durata,
calitatea transmisiei este foarte ridicata

In cazul unui satelit geostationar exista o intarziere de propagare Pamant-Satelit-Pamant
de aproximativ 0,25s

O statie de transmisie terestra poate receptiona in multe cazuri propria transmisie

PPrrooiieeccttuull H
HOOTTSSA
ATT 22000055
 Sisteme de comunicatii prin satelit

Sistemele de comunicatii prin satelit pot fi unidirectionale (cele utilizate de difuzorii de

televiziune) sau bidirectionale. Sistemele bidirectionale se bazeaza pe standardul DVB-RCS
pentru canalul de retur, permitand dimensiuni mai reduse ale antenelor parabolice (75 cm).

Benzile de frecventa rezervate comunicatiilor prin satelit sunt urmatoarele:

Banda Ku (12 - 18 GHz): utilizata pentru TV si radio (audio) difuziune (atat digitala cat
si analogical) si pentru legaturi descendente IP.

Banda Ka (27 - 40 GHz): aceasta banda este mai sensibila la aspectele meteorologice.
Avantajul in aceasta banda este ca antenna poate fi mai mica pentru o capacitate de
transfer data si reciproc (capacitatea de transfer este mai mare pentru o dimensiune data a
antenei).

Banda V (40 - 74 GHz): experimentala.
Banda Domeniul de frecventa Largimea de banda totala Aplicatii
L 1 2 GHz 1 GHz MSS (Mobile Satellite Service)
S 2 4 GHz 2 GHz MSS, NASA, cercetare spatiu indepartat
C 4 8 GHz 4 GHz FSS (Fixed Satellite Service)
X 8 12.5 GHz 4.5 GHz FSS militar, explorare terestra, sateliti meteo
Ku 12.5 18 GHz 5.5 GHz FSS, BSS (Broadcast Satellite Service)
K 18 26.5 GHz 8.5 GHz BSS, FSS
Ka 26.5 40 GHz 13.5 GHz FSS

Tabel 1: Benzi de frecvente alocate comunicatiilor prin satelit

Tehnologii noi cum ar fi sistemele multi-radiatie (multi-beams) permit folosirea unor

spoturi de apertura foarte mica (in jur de 1), ceea ce duce la multiplicarea de zece ori a
capacitatii de transfer totale.

Accesul la comunicatii prin legaturi la satelit este foarte potrivit pentru zonele rurale.
Totusi dezavantajele majore sunt costurile (mai ales pentru sistemele bidirectionale) si
intarzierile de aproximativ 600 ms (dus-intors).

Arhitectura unei retele de comunicatii de banda larga prin satelit

O retea de comunicatii prin satelit are la baza grupuri de sateliti (clusters) al caror numar
depinde de tipul de orbita (geostationara sau non-geosincrona), de un anumit numar de Land
Earth Stations (LES), care depinde de parametrii constelatiei, si de legaturile inter-satelit (Inter-
Satellite Links - ISLs), esentiale pentru semnalizari intre statii in cazul in care nu exista
infrastructura terestra.
De exemplu, majoritatea sistemelor GEO (Geosynchronous Orbit) necesita
interceonectatea cu statii de la sol prin leagturi terestre doar pentru a gestiona traficul intre
regiuni diferite de pe glob, in timp ce in majoritatea constelatiilor non-GEO legaturile inter-
satelit (ISL) sunt esentiale pentru reducerea numarului de LES.

PPrrooiieeccttuull H
HOOTTSSA
ATT 22000055
 Alte componente prezente intr-un sistem tipic de comunicatii de banda larga prin satelit,
sunt:

Terminalele utilizator (UT): intr-o retea de comunicatii prin satelit exista de
obicei un set de diverse tipuri de terminale, cu o varietate de optiuni si capacitati de transmisie.
Incepand de la rate minime de transfer de 16 kbps sau chiar mai mici, aceste terminale pot oferi
rate maxime de 144 sau 384 kbps, chiar 2048 kbps sau mai mult pentru terminale fixe cu antene
mai mari.
Terminalele utilizator suporta urmatoarele protocoalele : interfata ATM utilizator-retea
(User Network Interface ATM-UNI), Frame Relay UNI (FR-UNI), Narrowband Integrated
Services Digital Network (N-ISDN), Basic Rate Interface (BRI), NISDN Primary Rate Interfaces
(PRI), Transmission Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP).
Terminalele sunt conectate la unitatea de adaptare (Satellite Adaptation Unit - SAU) prin
una dintre interfetele standard.

Unitatea de adaptare (Satellite Adaptation Unit - SAU): raspunde de asigurarea
accesului la reteaua de comunicatii prin satelit prin realizarea tuturor adaptarilor necesare la nivel
de protocol intre terminal si platforma de comunicatii prin satelit. Aceasta unitate include toate
functiile stratului fizic cum ar fi codarea canalului, modulare/demodulare, partea de radio
frecventa si antena.

Payload (P/L): in cazul regenerarii semnalului unitatile de procesare de la bordul
satelitului realizeaza operatiile de multiplexare/demultiplexare, codare/decodare si comutatie tip
ATM utilizand o configuratie multispot. Comutatorul de la bordul satelitului include doar o parte
din functiile pe care le efectueaza un comutator ATM de la sol.

Statiile gateway (Gateway stations - GTW): acestea sunt LES-urile
interconectate cu retelele externe cum ar fi B-ISDN, Frame Relay, N-ISDN, PSTN si Internet,
prin unitatile de interconectare adecvate. In cazul sistemelor GEO sunt necesare mai multe statii
gateway in zonele geografice unde cererea de trafic este mare; in cazul sistemelor non-GEO
numarul si amplasarea statiilor gateway depinde de caracteristici de proiectare suplimentare cum
ar fi: proiectul constelatiei, utilizarea sau nu a legaturilor inter-satelit (ISL) si constrangerile
legate de intarzierile globale.

Statia de control al retelei (Network Control Station - NCS): o entitate centrala
utilizata in sistemele GEO care asigura controlul global al resurselor retelei si al operatiilor cum
ar fi alocarea resurselor radio statiilor LES si GTW, gestionarea apelurilor si functii de
gestionare a mobilitatii, autentificare, inregistrare si tarifare. Operatiile sunt in general executate
distribuit utilizand mai mult decat o statie de la sol.

In ceea ce priveste stiva de protocoale se pot imagina doua scenarii principale:

Primul utilizeaza incapsularea la nivel de protocol, aceasta fiind o abordare simpla dat
fiind ca platforma de protocoale pentru comunicatii prin satelit este proiectata pentru a suporta in
mod transparent diferite standarde pentru terminalul utilizator (de exemplu ATM sau TCP/IP)
printr-o interfata specifica pentru comunicatiile prin satelit. Aceasta abordare permite utilizarea
unei multitudini de tipuri de terminale, cu o varietate de standarde, dar poate deveni ineficienta
din cauza incarcarii suplimentare la nivel de pachet. Totodata, utilizarea de componente standard
reprezinta o abordare simpla si ar trebui sa reduca timpul de pregatire pentru lansarea pe piata a
sistemului ca intreg.
Standardul DVB-S (Digital Video Broadcasting-Satellite) poate fi considerat ca prim
exemplu in acest grup. De fapt, permitand atat incapsulare ATM cat si IP pe stream de transport
MPEG-2, standardul DVB-S poate fi utilizat pe legatura directa pentru transportul de date catre
terminalele utilizator in timp ce prin legatura PSTN (Pubic Switched Telephone Network) se
obtine aspectul interactiv.
Standardul DVB-RCS (DVB Return Channel System via Satellite) specifica un terminal
de comunicatii prin satelit (uneori cunoscut sub numele de terminal interactiv de comunicatii

PPrrooiieeccttuull H
HOOTTSSA
ATT 22000055
prin satelit - Satellite Interactive Terminal - SIT) sau un terminal RCST (Return Channel
Satellite Terminal) care suporta o legatura bidirectionala DVB de comunicatii prin satelit. In
cazul abordarii DVB-RCS terminalul utilizator receptioneaza un stream standard DVB-S de la
satelit. Totodata, standardul DVB-RCS asigura posibilitatea de transmisie de la statia utilizator la
satelit prin intermediul aceleasi antene.
Pentru partajarea capacitatii de transmisie disponibile, de catre diferiti utilizatori, a fost
adoptata schema de acces multiplu MF-TDMA (Multi-Frequency Time Division Multiple
Access). Canalul de retur este codat convolutional FEC la rata si Reed Solomon. Standardul
DVB-RCS este proiectat pentru a fi independent de banda sau benzile de frecventa nu specifica
ce banda sau benzi sa fie utilizate permitand astfel construirea unei largi varietati de sisteme.
La ora actuala se tinde spre folosirea benzii Ka pentru legatura ascendenta. Standardul DVB-
RCS include de asemenea un numar de mecanisme de securitate.

A doua abordare din perspectiva stivei de protocoale este bazata pe pe o solutie integrata
cu stiva de protocoale ATM. In acest caz, exista un strat S-ATM, in locul stratului standard
ATM, care introduce modificarile necesare pentru abordarea si solutionarea aspectelor specifice
ale segmentului spatial, in antetul celulei cat si in functiile sale. Sub stratul S-ATM se afla
stratul MAC (Medium Access Control) care poate avea la baza MF-TDMA sau CDMA (Code
Division Multiple Access), un protocol DAMA (Demand Assignment Multiple Access) si stratul
fizic radio.

Retele eterogene Satelit - Wi-Fi / WiMAX

Utilizarea satelitilor reprezinta adesea cea mai buna cale de a furniza servicii de
comunicatii pentru comunitatile izolate si in zonele cu o slaba infrastructura de telecomunicatii,
de exemplu in zone afectate de dezastre si in unele zone din tari in curs de dezvoltare. Din pacate
terminalele interactive de comunicatii prin satelit sunt relativ scumpe. Totusi, prin utilizarea unei
retele WiMAX (802.16) sau Wi-Fi (802.11a, b, g, sau n, etc.) pentru distributie locala si
agregarea traficului, costurile terminalului pentru comunicatii prin satelit pot fi suportate de un
grup de utilizatori. In figura 1 este prezentat un exemplu de astfel de retea eterogena:

Satellite

ST
WLAN/
WiMAX

NCC

Gateway
Internet

Operator
Network

Fig. 1: Retea eterogena Satelit WiFi / WiMAX

PPrrooiieeccttuull H
HOOTTSSA
ATT 22000055
 De asemenea, atunci cand mai multi utilizatori folosesc acelasi terminal de comunicatii
prin satelit, costurile pot fi eficientizate prin echiparea terminalului cu un sistem de stocare
temporara (caching). Acesta va reduce utilizarea legaturii la satelit si astfel vor scadea costurile
pentru fiecare utilizator.
Un alt avantaj al unei astfel de retele eterogene este faptul ca reteaua Wi-Fi / WiMAX
poate fi utilizata pentru trafic local.
In cazurile in care nu sunt probleme legate de eventuale interferente, reteaua WiMAX
poate utiliza benzile nelicentiate, eliminandu-se astfel costurile de achizitionare/inchiriere a unei
licente.
Ca exemplu de implementare amintim faptul ca in Spania o retea eterogena Satelit -
WiMAX face posibil accesul de banda larga in sate izolate (rasfirate).

Satellite

Collective wireless
coverage zone

Wired coverage
WLAN BFWA limit

WLAN

DTT

Urban center
(wired)
Fixed and
Nomadic users

Fig. 2: Exemplu de acoperire globala wireless

Sistemele bidirectionale de comunicatii prin satelit au in general costuri ridicate, in

principal din urmatoarele cauze:
- constrangeri legate de transmisia pe calea ascendenta (upstream)
- costul transponderului
- costul terminalului utilizator

O retea eterogena Satelit - WLAN este o alternativa promitatoare din urmatoarele motive:
- tehnologia WLAN este populara si necostisitoare
- echipamentul bidirectional de comunicatii este partajat de mai multi utilizatori

Exista si o serie de aspecte critice cum ar fi:

- estimarea cerintelor legate de spectru in Europa
- spectrul minim necesar: 1.7GHz, presupunand 5 sloturi orbitale si o eficienta
reutilizare prin polarizare

PPrrooiieeccttuull H
HOOTTSSA
ATT 22000055
 - spectrul minim necesar ar putea creste pana la 3.4GHz, ceea ce ar necesita
dezvoltarea unor tehnici eficiente din punct de vedere al utilizarii spectrului
- benzile de frecventa:
- in jur de 500MHz in banda de 18 / 30GHz si 500MHz in banda de 40GHz
- caracteristice tehnico-operationale:
- interconectarea uniforma cu retelele terestre este foarte importanta.

PPrrooiieeccttuull H
HOOTTSSA
ATT 22000055
 Arhitectura de baza a unei retele radio eterogene Satelit Comunicatii Terestre

Acces
Individual

Antena de 40 Mbps
monitorizare

Gateway Acces
Satelit Colectiv
Service
Centre
Multiplexer DVB Legatura de retur
La
LAN
Incapsulare IP-DVB IP n
RTC / RDSI / GSM
INTERNET

Universitate/
Intreprindere/ Centru de Administratie Centru de
Centru de afaceri invatamant locala sanatate
Cliente CorporativoIP Gateway
IP Gateway IP Gateway IP Gateway
Lan Lan Lan Lan

7
 Servicii

Serviciile de Internet de mare viteza prin satelit (High Speed Internet via Satellite - HSIS)
sunt cuprinse cu prioritate in strategiile de dezvoltare nationala si regionala. Ca exemple pot fi
mentionate urmatoarele initiative de pe glob: Corea de Sud, investitii de miliarde de euro pentru
acces de banda larga; Germania: initiativa D21; Marea Britanie: initiativa Edubroadband; Franta:
dobanzi preferentiale la imprumuturile pentru dezvoltarea infrastructurii; Danemarca: Home PC;
Spania: Internet Rural si Internet in scoli (Red.es) si conexiunea de banda larga Telecom
Castilla-La Mancha; Suedia: initiativa acces de banda larga la nivel national; Canada: program
pilot pentru comunitati rurale, eJapan; eEurope 2005, etc.

In toate aceste cazuri modelul se bazeaza pe parteneriatul public-privat. Figura 4 prezinta

estimari de milioane de locatii conectate la comunicatii de banda larga prin satelit.

Enterprise Broadband Satellite Demand (2000-2006)

5.0

4.5

4.0

3.5
Af rica/Middle East
Millions (Sites)

3.0
Latin America
2.5 Asia-Pacif ic

2.0 Europe
North America
1.5

1.0

0.5

0.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Year

Fig. 4: Estimari ale cererii de servicii prin satelit din partea intreprinderilor (2000 2006)

Categorii de servicii

Serviciile de Internet de mare viteza prin satelit (HSIS), ca de altfel toate celelalte tehnologii
de banda larga, vor oferi un numar de servicii care implica diferite nivele de intarziere, variatie a
intarzierilor si pierderilor, toate incercand sa ofere o calitate adecvataa serviciilor. Aplicatiile
care vor fi oferite cel mai probabil prin sistemele HSIS se incadreaza in urmatoarele categorii:

Servicii in timp real sau conversationale cum ar fi transmisiile de voce si video in direct

Servicii legate de streaming (cu stocare temporara) si navigare web

Traffic Internet legat de email si servicii web, etc.

Serviciile de comunicatii tipice pentru utilizatori rezidentiali au la baza o rata maxima de

transfer de 256 Kbps. Din punct de vedere al calitatii, rata de transfer garantata utilizatorilor
rezidentiali este de 32kbps.

Un transponder clasic, 33 MHz, poate deservi intre 6000 si 12000 de utilizatori de banda
larga (Profil 1), daca acestia se afla in aria de acoperire a satelitului respectiv.
Un transponder clasic, 33 MHz, poate deservi intre 3000 si 6000 de utilizatori de banda larga
(Profil 3), daca acestia se afla in aria de acoperire a satelitului respectiv.

8
Oferta de servicii Profil 1 Profil 2 Profil 3 Profil 4
Rata de transfer Directa 256 512 1024 2048
maxima [Kbps] Retur 64 128 256 512
Rata de transfer tipica pe caile 60 % 60 % 60 % 60 %
directa si de retur
Rata minima Directa 64 64 128 256
garantata [Kbps] Retur 32 32 64 128

Tabel 2: Oferta de servicii comerciale de comunicatii prin satelit

Intr-o tara precum Spania numarul de utilizatori de servicii de comunicatii de banda larga
prin satelit (5% din totalul utilizatorilor de servicii de banda larga) este estimat la 252000 de
locuinte.
Presupunand ca aceste cifre ar fi valabile pentru intreaga Uniune Europeana, (in mai
2004 25 de tari) unde numarul de locuinte este de 157 de milioane, numarul estimat de locuite
care vor solicita acces la Internet prin satelit este de aproximativ 3,14 milioane. Alte estimari
facute de analisti independenti indica o cerere de 4,5 milioane pana in 2006.
In concluzie, pentru a raspunde cererii nesatisfacute de acces la servicii de banda larga,
Europa va avea nevoie de intre 523 si 1046 transpondere (banda echivalenta de 33 MHz) pentru
utilizatori rezidentiali.

Benzi de frecvente alocate pentru servicii de Internet de mare viteza (High Speed Internet
Services - HSIS)

Pe baza studiilor efectuate de ITU (International Telecommunications Union) s-a

convenit sa se evite partajarea spectrului, aceasta implicand o povara suplimentara pentru
utilizatori care trebuie sa acopere si costurile pentru masuri extra-operationale si terminale mai
scumpe. De aceea, atunci cand tinta sunt terminalele cu cost redus, benzile de frecventa in care
vor opera sistemele de comunicatii prin satelit nu trebuie folosite si de alte servicii, evitandu-se
astfel interferentele.

ITU a identificat urmatoarele benzi pentru HDFSS (High Density Fixed Satellite
Service):

Calea descendenta (Downlink): (Spatiu-Pamant)

17,3-17,7 GHz in Regiunea 1,

18,3-19,3 GHz in Regiunea 2,
19,7-20,2 GHz in toate regiunile
39,5-40 GHz in Regiunea 1,
40-40,5 GHz in toate regiunile
40,5-42 GHz in Regiunea 2,
47,5-47,9 GHz in Regiunea 1,
48,2-48,54 GHz in Regiunea 1,
49,44-50,2 GHz in Regiunea 1,

Calea ascendenta (Uplink): (Spatiu-Pamant)

27,5-27,82 GHz in Regiunea 1,
28,35-28,45 GHz in Regiunea 2,
28,45-28,94 GHz in toate regiunile

9
 28,94-29,1 GHz in regiunile 2 si 3,
29,25-29,46 GHz in Regiunea 2,
29,46-30 GHz in toate regiunile
48,2-50,2 GHz in Regiunea 2

Alte benzi de frecventa utilizate de sisteme de comunicatii prin satelit:

10.7 10.9 GHz in toate regiunile, banda partajata

10.9 11.2 GHz in toate regiunile, banda partajata
10.2 11.45 GHz in toate regiunile, banda partajata
11.45 11.7 GHz in toate regiunile, banda partajata
11.7 12.5 GHz in cele trei regiuni
12.5 12.75 GHz in cele trei regiuni
12.75 13.25 GHz in cele trei regiuni
13.75 14.0 GHz in cele trei regiuni
14.0 14.25 GHz in cele trei regiuni
14.25 14.5 GHz in toate regiunile, banda partajata.

Benzile identificate mai sus ofera in jur de 500 MHz in banda de 18/30 GHz si in jur de
500 MHz in banda de 40 GHz. Banda de 40 GHz este foarte importanta pentru sistemele de
comunicatii prin satelit de generatie viitoare. Totusi spectrul disponibil in prezent este limitat,
fiind partajat cu alte servicii, ceea ce impune constrangeri semnificative in dezvoltarea unei
retele de comunicatii omniprezente.

Caracteristici tehnice si operationale ale terminalelor utilizator

Cererea de acces la legaturi prin satelit pentru trafic IP este in continua crestere. Tot mai
multe intreprinderi utilizeaza sistemele de comunicatii prin satelit pentru a furniza acces Internet
furnizorilor de servicii Internet (ISP - Internet service provider).

Figura de mai jos ofera o privire de ansamblu asupra scenariilor in care pot fi furnizate
serviciile de tip HSIS (High Speed Internet Services). Reteaua se adreseaza atat locuintelor
individuale cat si celor collective si interconectarii cu alte retele de telecomunicatii.
Interconectarea uniforma cu retelele terestre este cruciala pentru succesul serviciilor HSIS.

Se poate considera ca exista trei arhitecturi de retea principale pe care se bazeaza furnizarea
de servicii punct-la-punct, multicast si broadcast, si anume:
- Reteaua de acces
- Reteaua de distributie marginala
- Nucleul retelei

O retea HSIS trebuie sa suporte toate cele trei scenarii.

10
 E x aExemplificarea
m p le s o f H S I S o v e r agenerale
arhitecturii l l a r c h iHSIS
te c tu r e

A c ce ss N e tw o r k C o n te n t D i s tr i b u ti o n C o r e N e tw o r k
(En d U s e r < - > E d g e ) t o th e E d g e ( Tr u n k In t e r c o n n e c t)

Po i n t t o p o i n t + M u l ti ca st M u l ti c a st Po i n t to p o i n t
e .g . I SP li n k s
b e t w e e n co n t in e n t s

C o ntent
C o r e N e tw o r k LLMM D S,
AA D SL
SL
Po P

Fig. 5: Descriere generala a unor scenarii HSIS

Arhitectura unui sistem HSIS

Sistemele HSIS sunt compuse dintr-un segment spatial, unul sau mai multi sateliti, si
dintr-un segment terestru compus dintru centru de control al retelei (Network Control Centre -
NCC), statii gateway si terminale individuale de conectare la satelit (Satellite Terminals - ST)
Figura 6.

Satellite

LAN

ST

End User

NCC Internet
Gateway

Operator End User

End User
Network

End User
End User

Fig. 6: Arhitectura generala a unui sistem HSIS

Sistemul HSIS ar oferi un serviciu IP general care trebuie sa evolueze odata cu Internetul,
de exemplu: conectivitate punct-la-punct, acces Internet, content distribution si streaming
multimedia in timp real.

Pentru definirea carateristicilor si arhitecturii retelei din punct de vedere al transmisiei de

date IP prin mai multe retele, trebuie specificate urmatoarele aspecte:

11
 - transportul semnalelor structurate conform protocolului IP
- performanta si disponibilitate
- calitatea serviciilor
- rutare si adresare
- multicast si broadcast
- securitate
- proxi-uri pentru imbunatatirea performantelor

Retele VSAT (Very Small Aperture Terminals Network)

Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (The European

Telecommunication Standards Institute - ETSI) furnizeaza specificatii pentru standardizarea
caracteristicilor retelelor VSAT operand ca parte a unei retele de comunicatii prin satelit (in
configuratie stea, mesh sau punct-la-punct).
Aceste retele VSAT au urmatoarele caracteristici:
Opereaza in una sau mai multe benzi de frecventa in zona exclusiva a urmatoarelor benzi
alocate serviciilor fixe de comunicatii prin satelit (FSS):
- 14.00 GHz pana la 14.25 GHz (Pamant-Spatiu)
- 12.50 GHz pana la 12.75 GHz (Spatiu-Pamant)
sau in zonele partajate ale urmatoarelor benzi alocate FSS:
- 14.25 GHz pana la 14.50 GHz (Pamant-Spatiu)
- 10.70 GHz pana la 11.70 GHz (Spatiu-Pamant).
Totodata, aceste retele opereaza cu sateliti geostationari si terminalele sunt prevazute
pentru operare neasistata, avand diametrul antenei de pana la 3,8m.

Retelele VSAT sunt destinate transportului de date si voce. Ele au un pret relativ scazut si
pot acoperi o arie geografica larga.
Un avantaj major al retelelor VSAT fata de retelele terestre este acela ca ofera posibilitatea
stabilirii conexiunilor de tip punct-multipunct, precum si o gama larga de rate de transfer: 9,6Kbps;
1,544 Mbps (T1).
Reteaua este coordonata de o statie de sol numita hub. Arhitectura este in general de tip stea
si ofera o mare flexibilitate prin conexiuni single-hop cat si double-hop.
n cazul unei conexiuni single hop datele sunt transferate ntre hub si un terminal VSAT.
Conexiunea tip double-hop permite transferul de date ntre doua terminale VSAT prin intermediul
hub-ului.
Conexiuni directe ntre terminale VSAT sunt posibile daca puterea receptionata de catre
satelit este suficienta si totodata daca satelitul are putere suficienta sa retransmita semnalul.
Sistemul este economic deoarece statiile VSAT au antene de diametre mici (sub 2,5m) si
putere de emisie deasemenea mica. De aceea conexiunile directe ntre statii sunt imposibile.
Hub-ul este dotat cu o antena mare, capabila sa receptioneze semnalele de putere redusa ale
unui VSAT, retransmise de satelit. Hub-ul transmite sau retransmite date cu putere mare astfel nct
acestea pot fi receptionate cu ajutorul antenelor mici ale terminalelor VSAT. Hub-ul serveste
deasemenea la rularea traficului si asigura comutarea n retea.
n concluzie hub-ul ndeplineste functii de procesare si comutare ce nu sunt disponibile la un
satelit, care n general este un repetor clasic.
Retele VSAT operationale in benzile de 4 6 GHz intampina probleme serioase n ceea ce
priveste interferenta cu satelitii nvecinati si retelele terestre de microunde care folosesc aceeasi
gama de frecvente. Acest fapt a impus folosirea tehnicilor de transmisie cu spectru mprastiat,
capacitatea de transmisie a satelitului fiind utilizata mai putin eficient.

12
 Interferentele sunt mai reduse in benzile de 12 14 GHz, aici n schimb legaturile sunt
afectate de fenomenele atmosferice, in special de ploaie (depolarizare, atenuare).
n modul double-hop un terminal VSAT acceseaza alt terminal prin intermediul hub-ului.
Toate semnalele sunt receptionate de hub care actioneaza ca un procesor, el efectund decodarea,
demultiplexarea, regenerarea, multiplexarea, codarea, emiterea tuturor datelor vehiculate n retea.
Modulatiile tipice folosite n acest gen de retea sunt BPSK si QPSK. Modalitatile de
acces multiplu sunt cele cunoscute: TDMA, FDMA, CDMA, DAMA, n functie de
particularitatile retelei.

Retele MSAT (Mobile Satellite)

La ora actuala comunicatiile celulare deservesc n general zonele urbane, unde sunt
amplasate si majoritatea statiilor. Sistemele MSAT se dovedesc utile in furnizarea de servicii de
comunicatii mobile n cazul vehiculelor, n zone rurale sau unde densitatea de populatie este
mica. Ele sunt eficiente si dinpunct de vedere economic, aria de acoperire fiind foarte larga.
n SUA sunt alocate frecvente n domeniul 1,5-1,6GHz, banda L, si 12/14GHz, banda K.
n retelele VSAT, unde antenele folosite aveau cstig si directivitate mare, comunicatia
avea loc numaipe calea de vizibilitate directa, efectul semnalelor reflectate fiind practic
inexistent.
Echipamentele mobile din retelele MSAT nsa, folosesc antene omnidirectionale cu
cstig mic 3-6dB sau 10-14dB pentru cele directionale. Aceste antene receptioneaza att
semnalele directe de la satelit ct si semnalele reflectate de sol, cladiri si alte obiecte din
vecinatatea antenei. Sistemele MSAT trebuie sa compenseze degradarea semnalului care rezulta
n urma propagarii. Latimea de banda alocata este mica, 14MHz pentru banda L deci se pune
problema folosirii ei cat mai eficient. Sunt folosite antene multi-spot. Tehnologiile actuale permit
refolosirea unei frecvente pe o distanta de cel putin o latime de spot.
In configuratia unei retele MSAT exista terminale mobile, hub-uri (statii de baza si statii
gateway) si centrul de control al retelei (NCC). Centrul de control al retelei opereaza pe
frecventele14 / 12 GHz, iar terminalele mobile la 1,6 / 1,5 GHz. Hub-urile sunt de doua tipuri:
statii baza conectate la retele private pentru operatii de dispecerat si interfete de conectare la
retelele publice de telefoanie (statii gateway).
O caracteristica a acestor retele este intensitatea scazuta a traficului pentru fiecare
terminal mobil. Deoarece banda de frecvente este limitata, se impune o metoda de acces la
cerere.
Deoarece accesul multiplu tip TDMA impune o putere mare pentru terminalul mobil, la
acest tip de retele se folosesc tehnicile FDMA sau CDMA.
Accesul la cerere cu multiplexare n frecventa se numeste acces multiplu la cerere cu un
singur canal pe purtatoare (SCPC-DAMA) (Single Channel Per Carrier Demand Assignment
Multiple Acces). De fapt se aloca o pereche de frecvente, cte una pentru fiecare sens.
n cazul CDMA separarea are loc n functie de secventa pseudoaleatoare. Aceasta se
numeste SCPS-DAMA - acces multiplu la cerere cu canal unic per secventa pseudoaleatoare
(Single Channel Per Spread Spectrum - Demand Assigned Memory Acces).
n cazul SCPC-DAMA se utilizeaza canale de 5 KHz(4,8Kbps folosind coduri de
predictie liniara pentru voce). Pentru a obtine eficienta spectrala imbunatatita se utilizeaza
modulatie codata trellis (TCM). Se poate obtine o rata a erorilor de 10-3 pentru un Eb/N0 de
aproximativ 10dB cnd raportul dintre componenta directa si componentele reflectate difuze este
10dB. Acest tip de acces multiplu este adecvat pentru sisteme a caror banda este limitata.
n cazul n care exista limitari de putere (nu si de banda) utilizarea SCPS-DAMA este de
preferat pentru minimizarea interferentelor co-canal. n aceasta situatie numarul de canale
depinde de puterea efectiv radiata a satelitului (EIRP). Folosind modulatia MFSK si codare

13
spectru mprastiat cu secventa directa se poate obtine acelasi numar de canale ca si n cazul
SCPC-DAMA pentru aceeasi valoare a EIRP.

Concluzii

Sistemele de comunicatii prin satelit au toate capacitatile necesare pentru a contribui la

evitarea sau diminuarea problemelor legate de prapastia digitala, mai ales in combinatii potrivite
cu infrastructuri de comunicatii radio terestre. Sistemele bazate pe comunicatii prin satelit se
dovedesc a fi mecanisme excelente de facilitare a accesului de banda larga la Internet pentru
cetatenii Europei.

Bibliografie:

Giovanni Santella, Roberto De Martino, Enrico Russo, The european satellite

telecommunications Regulatory framework for broadband Communications, AGCOM - Autorit
per le Garanzie nelle Comunicazioni, ASI - Agenzia Spaziale Italiana

BROADWAN reports

ADSL Asymmetric Digital Subscriber Line

ATM Asynchronous Transfer Mode
BE Best Effort
BER Bit Error Rate
BFWA Broadband Fixed Wireless Access
BS Base Station
CAPEx Capital expenditure
CBR Constant Bit Rate
CF Cash Flow
CoS Class of Service
CPE Customer premises (or provided) equipment
DCF Discounted Cash Flow
Differentiated services,
DiffServ
a method of trying to guarantee quality of service on large networks such as the
Internet
DSCP Differentiated Services Code Point,
When packets enter a DiffServ cloud the "type of service" field (which hence is also
called DiffServ Code Point - DSCP) is set in the IP header according to the class of the
data
DSL Digital Subscriber Line
DSLAM Digital subscriber line access multiplexer,
a multiplexer located in the telephone company exchange that provides consumers
access to DSL services over twisted pair copper cabling
DTT Digital terrestrial television
EBITDA Earnings Before Interests, Depreciation and Amortization
EF Expedited Forwarding

14
FTTH Fiber to the Home
GigE Ethernet at gigabit speed
IGMP Internet Group Management Protocol,
communications protocol used to manage the membership of Internet Protocol
multicast groups
IPSec IP security,
standard for securing Internet Protocol (IP) communications by encrypting and
authenticating all IP packets
Ipv6 IP version 6
ISP Internet service provider,
a business or organization that offers users access to the Internet and related services
Kbps Kilobits per second
LOS Line Of Sight
LSP Label Switched Path
MoD Music On Demand
MPEG Moving Picture Experts Group,
a working group of ISO/IEC charged with the development of video and audio
encoding standards
MPLS Multiprotocol Label Switching,
a data-carrying mechanism, operating at a layer below protocols such as IP
NLOS Non-line of sight
NPV Net Present Value
OFDM Orthogonal frequency division multiplexing
OpEx Operational expenditure
PCM Pulse code modulation
PDA Personal digital assistant
PER Packet Error Rate
PoP Point of Presence,
an artificial demarcation or interface point between communications entities. The term
is often used by Internet service providers with relation to Internet exchange points and
colocation centres
POTS Plain old telephone service
PSTN Public switched telephone network
QAM Quadrature amplitude modulation
QoS Quality of Service
ReADSL Reach Extended ADSL
RPU Revenue Per User
RTP Real time Transport Protocol, defines a standardized packet format for delivering
audio and video over the Internet
RTP Reception test points
SDH Synchronous Digital Hierarchy
SHDSL Single pair high speed digital subscriber line
SME Small and Medium sized Enterprise
SOHO Small Office or Home Office
SSL Secure Socket Layer,
a cryptographic protocol which provide secure communications on the Internet
TDM Time division multiplexing
ToS Type of service,
TVoDSL TV over DSL
UDP User Datagram Protocol,
a minimal message-oriented transport layer protocol
VDSL Very high bit rate DSL

15
VLAN Virtual Local Area Network,
a logically segmented network mapped over physical hardware
VoD Video on Demand
VoIP Voice over IP,
technology that enables routing of voice conversations over the Internet or a dedicated
Internet Protocol (IP) network instead of dedicated voice transmission lines.
WAN Wide Area Network, is a network that cover a wide geographical area
Wi-Fi Wireless Fidelity, is a set of standards for wireless local area networks (WLAN)
currently based on the IEEE 802.11 specifications
WiMAX Worldwide Interoperability for Microwave Access
The WiMAX Forum is an industry-led, non-profit corporation formed to promote and
certify compatibility and interoperability of broadband wireless products.
xDSL Digital Subscriber Line, or DSL, is a family of technologies that provide a digital
connection over the copper wires of the local telephone network. The term xDSL
refers to all the DSL technologies.

16