MINISTERUL CULTELOR I INSTRUCTIUNEI

ADMINISTRATIA CASEI BlbERICEI

BISERICA

STAVROPOLEOS
DIN

BUCURESTI
DU PA.

DOCUMENTELE DIN ARHIVELE STATULUI

CU

PLANURI I VEDERI FOTOGRAPICE

DE

Generalul P. V. NÄSTUREL

BUCURE$TI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI
1 9 0 6.

www.dacoromanica.ro
MINISTERUL CULTELOR I INSTRUCTIUNEI
ADMINISTRATIA CASEI BISERICEI

BISERICA

STAVROPOLEOS
DIN

BUCURETI
DUP.X.

DOCUMENTELE DIN ARHI VELE STATULUI

CU

PLANURI I YEDERI FOTOGRAFICE

DE

Generalul P. V. NÄSTUREL

BUCURE*TI
TIPOGRAFIA CÄRTILOR BISERICESTI
9 0 6.
www.dacoromanica.ro
 PRECUVATARE

Monografia de !aid este ie.,sitä din cercetärile ce

am. intrefirins la Arhivele Statulvi ci la Bibli-
oteca Aeademiei _Romane, cu firivire la Isto-
ria Oftirei romtinefti.
Coordoncind documentele consultate ,siintregindu-le
fie alocurea, am alaituit lucrarea aceasta pe care
am oferit-o gratios Excelentiei Sale D-lui M. Vlet-
descu, Ministru Cultelor Instructiunei.
Textul con/I'm:1nd numai /ape documentate
firin urmare, absolut sicure, Excelenia Sa a bine-
voit a afiroba imfirimarea fie socoteala Casei Bise-
ricei ci, as/Jet el se fiune la disfiozifiunea fiublicului.
Sa deci Dumnezeu ca aceastä mica cdrticia sä
fie cu adevärat folositoare de suflet tuturor Roma-
nilor.
Bucure§ii, Marti 29 August 1906.
Zi, in care sfeinta noasIrt Biscricá Creqiinei Oriodoxli prise-
nue§te: Thierea capului sfeintului loan Botezeltorul".

www.dacoromanica.ro
 BISERICA STAVROPOLEOS.

INTRODUCERE.

BISERICA LIT! GHIORMA BANUL (Hanul Greci).

In a doua jumAtate a seculului al XVI-lea, sub domnia lui
Petru Vod6. ( chiopul), feciorul Mircii Vodd, trAià In Bucuresti
un boier puternic si bogat, Ghiorma Postelnicul, care impre-
unä cu sosia lui, jupAneasa Caple, zidird, inainte de 1558,
din temelia MAndstirea S:fdniului Nicolae al Postelnicesei,
numitá mai in urmd, si pAnA azi, Manastirea Mihai Vocid.
JupAneasa Catié inmormAntatA in biserick fii desgropatà
din porunca lui Petru Vod5. Cercel si dusa la Bolintin spre
a fi reingropatd, «numai pentru fiismd Ghiormei Bauza».
Din pricina strArnutArei osemintelor ctitoricesti un proces
se iscA mai arziu intre cdlugArii dela Bolintin §i cei dela
mAnAstirea lui Mihai Vocid. Cei dintAiu pretindeau cl din
moment ce ei ingrijesc de sufletele ctitorilor (acolo erb. In-
mormAntat si Pdtrasco copilul jupanesei Caplé) lor li se
cuvine averile inchinate de jup. Capk1 mAnAstirii din Bu-
curesti. Gavrilà Moghilà Voevod judecA afacerea la 1620
si gasì cá cartea lui Petru Cercel a fost fdcuta «rdu Fe
sängerat lAgAnd cmare mdnie Fi urgie la sf. mAnAstire a
Ghiormii Banul din Bucui-esti». Bolintinenii gremaserl de
lége si de jude.cat6».
Despre mAnAstirea jupAnesii Caplé ne vorbesc urmatoa-
rele documente:
www.dacoromanica.ro
 2 --
t Cu mila lui Dumnezeul crestinul PAtru Voevoda i Domnu a
toatà Tara rum(ä)néscä cei den u(n)gurimé däscälicat(ä) fec(i)orul
marélui si pré bunului faposatului Mircé Voevod. Data Domnia
mé ac(e)ast(ä) carté a Domniei mél(e) sfentii i dumniizestie
n(Mstire ce iast(e) pencov, ce inst(e) muntel si den jos cu vie, hra-
mului sfäntului Neculae de la Mir(a)lichie ce au fAcut(o) cinstitul
indereptAtorul Domnii mél(e) jupänul Gheorma Vel Postelnic si au
dat si au inchinat sä fie metoh ce se graeste locul la Sirnon-Petre, ce
iast(e) hramul nastiré lui XE. i iar ca sá le fie mosie de la Va-
cqte part(é) jupänesie Caplie toatii cu rumän(i) cu tot si cu
vad de moar(A) si cu tot venitul mosii. Si iar ca sà fie sfentie rnä-
n(ä)stir(i) mosie de la D;agomire#(z) part(é) jupänésie Caplie toatà
cu rumanie si cu tot venitul mosie. Si iar ea sä fie sfentii mä-
n(A)stire ocen(d) de la Span(og paart(é) jupilnesie Caplie toatä.
cu rumänie si cu Oda dupe längà satu. Si iar ca s'a fie oc.ens1)
de la Brein4tar a patra part(e) den part(é) jupänesie Caplie. Si
iar ca sh fie mosie de la Carstine#(i) cu rumänie si cu vad de
moar(ä). Si iar ca sä fie sfentie tran(a)stiri ocin(ä.) de la Izvoran
parté jupänesie Caplie toatä cat s'au ales dupiste tot hotarul. Si
iar ea sä fie sfentie man(A)stir(e) neste shlase de tigan(i) anume:
Zä.gan si Mircé i Dodan i Stoica i Cornéiu si iar Stoica i Stan i
Dragul si Stan i Badé i Bue si iar Badé i cu Talap. Si acestie
pré toti i-am dat i i-am inchinat sfentie mä.n(ä)stire pentru sutle-
tul pärintilor mie si pentru sufletul mieu. Si i-am scris la sfäntul
pomenélcu pié pärintii mie pré anum(e): Caple i Diicul i Visa, iar
Diicul, Stanca i Päträsco i Radul i Stoica i Radul i Necsa i Dragna
ca. sä fie pomeniti la sfiintul pomenecu In véce si la sfanta
dumnezéiasca leturghie. Pentru Ca' jupäneasa Caple au fost a ju-
pänului Gheormii i s'au ingropat denainté Domnii mél(e) la sfanta
man(ä)stiré ce sá chiiam(d) sfäntul Neculae pentru aceia am dat
si am inchinat acest(e) sate cu rumän(i) cu tigan(I) la sf. Ne-
culae ca s'a fie pomenit(1) in véc(i) la stänta leturghie. Iar jupà-
nesa Caple au avut un copil pre anum(e) Pätrasco si au murit
l'au ingropat la manastiré la Bolintin, sfäntul hraam Blagovesténie.
Pentru aceia am dat acest(e) sate si tigan(i) pentru sufletul lui iar
la sf. män(ä)stire sf. Neculae unde iaste Ingropat(A) jupäneasa Caple
ja asa au läsat cu meré blestemu ca sä fie acestia inchinati la sf.
män(d)stire. Derept aceia am dat Domnie mé si am intärit cu a-
c(e)ast(ii) cart(e) a Domnii mél(e) ca sä fie pomenit(i) In véc(I).
lath' si rrairturie am pus Domnia mé: Nedelco Vel Dvor., i Ivan
Vel si jupan Ve! Vist., i jupan Stan Ve! Spä.t., i Paan Ve!
Stoln., i 131ircan Vel Peh., i Gkeorma Vel Post(elnic). Si am scris
Log.'
eu Negoslav gram(a)ticul in scaunul cetätii Bucurestilor cursul a-
nilor lét 7066, Aprilie 8 dni".
t Cu mila lui Dumnezeu2 crestinul Gavriil Moghila Voevod
Domn a toatä Tara rumänéscA cei dentru unguri descAlecat(i), fe-
ciorul marelui i pré bunului räposatul créstinul Semeonu Moghila
1. Arhivele Statului M-rea Mihai Vora pach. 3, doc. 1, din 8 Alrilie 7066=1558.
2' Id. M-rea Mihai Vodci pach. 15 doc. 3 drn 12 lidie 7128=1620. (Copie).
www.dacoromanica.ro
 3

Voevod. Dat-am Domnia mé acésta porunca a Domnii mél(e) sfen-

tie §i dumnezeiasca manastiré ce s'a chiama Simon-Petre, ce iaste
hramul NWerii lui X i parintil(e) egumenul Iosif §i tuturor calu-
g(a)rilor cate lacuesc In manastiré acéia precum ca sit fie sfintii
manastir(i) ce s'au zis mai sus, Insä mo§ie de la Sfärce,sti parté ju-
pänesie Caplie toatä. §i cu moar(a). e iar ca sa fie sfentei mänästiri
m4e la Dragomiresti parté jupanesie Caplei toat(a). e iar ca sä fie
sfentie manästir(i) mo§ie la Ceirstine#i parté jup. Caplei toata e cu
a treia parte den mori i den apa iar a treia parte. i lar ca sa fie
sfentie manastir(i) mo0a de la lzvoran parté jup. Caplie toata du-
pretutindiné. i iar ca sá fie sf. man. mo0e Spantogul parté jup.
Caplie toatà §i Cu &la de langa sat §i cu tot(i) rumanii §i cu tot
venitul. i iar ca sä fie sf. man. 14 salap de tigani ai jup. Caplie
(enumara sälaele), pentru cà acWi tigani aceia au fost de la rrio
ai Négului Vornicului nepotul lui Mogo. Pre ace0a i-au dat pre
tot(i) jup. Caplie. lar dupa aceia jup. Caple ja i-au tinut pan' la
moarté ei pre ace§ti tigan(i) tot cu bun(a) paciuial(ä). lar and au
fost la moarté ei iar la i-au dat la sf. man. ce s'au zis mai sus
précum au fost dat i dupa acest(e) ce s'au zis mai sus satel(e)
ei Inca mai denainte vréme la sf. man. ca sa-i fie ei poman(a).
s'au scris §i la pome(1)nicu ja i pré pkintie ei 12 suflete pre
anume: Caple, i Viva, Diicul, Stanca, Badé, PatraFo, Radul, Stanca,
Stoica. Radul, Neu§a (Néc§a), Dragna, Capte, pré cum ca sit fie
ei momeniti In véc(i). lar dupa cela, de atunce pana acum tot au
fost tinut sf. man: Simon Petre aceste sate §i tigan(i) tot cu bun(a)
pac(e), iar când au fost acum in zilel(e) Domnii mél(e) iar paren-
tu(e) Egumenul Iosif de la sf. Man. Simon Petre, ce s'au zis mai
sus, el au avut galcév(a) denaint(é) Domnie Mél(e) la Marel(e) Di-
van cu Egumenul Efrosin de la sf. Manast. ce sa graia§t(e) Bo-
lintinul §i au aratat cal(u)garie de la Bolintin la Divan ua Carte
a lui Patru Voevod Cercel facu1ä räu se seingerat §i au citit-o
intr'ascunsu ace carte precum unde va fi zäcand trupul jupanesie
Caplie §e osele ei la sf. Manastiré acolo ca sa fie satel(e) §i tiganie
§i toate cate s'au zis mai sus. Altul nemel den nemul ei sa nu fie
81obod ca sa'i ja. lar dupä. aceia Domnia Mé am socotit i am ju-
decat pre dereptaat(e) cu tot(i) cinstitorie §i indereptatorie Domnii
Mél(e) §i am väzut §e am cetit Domnie Mé §i caarté lui Patru Voevod
feciorul Mircie Voevod §i carté bAtranului raposatului Alixandru
Voevod §i hristovul Mihnii Voevod i carté lui erban Voevod §i
am adeviirat Domnia Mé foarte bin(e) pré cum au fost dat jupa-
nésa Caple acest(e) ce s'au zis mai sus sate §i tigan(i) la sf. Man.
Simon Petre ce s'au zis mai sus, pentru sufletul ei i pentru acele
12 suflete ce s'au scris la sfantul pome(I)nec Inca pana au fost
ja via, lar cane' au fost acum pren zilel(e) lui Patru Voevod Cer-
cel iar Domnia lui atuncé au &Vat mare mä nie i urgie la sf.
manast. a Gheormi Banul den Bucure§t(i) hramul sfeti Neculae care
au fost metoh la sf. manast. Simon Petre. Dec(i) el iau gonit a-
tunce pe calugari de la sf. manäst. a Gheormei Banul §i Inca §i
el au rà clicat zavistie pentru osele jupanesie Caplei de la sf. ma-
näst. a sfäntului Neculae. Dec(i) el le-au mutat §i le-au ingropat
www.dacoromanica.ro
 4

la sf. mänäst. de la Bolintin numai pentru pima. i au flicut PA-

tru Voevod Cercel §i carte far' de cale i fár' de dereptate precum
ca sà tie Manb1st. Bolintinul toat(e) satel(e) §i mo01(e) §i tiganie
ce s'au zis mai sus, parté jup. Caplii numai pentru pima Gheor-
inei Banul. i au venit calug(ä)rie de la mänOst. Ghiormei Banul
Inainté Domniei 1\461(e) la Divan omen(i) bAtaine §i bun(i) oro§an(i)
den Bucure§t(I) pre anume: Sima judetul §i Dumitru Tärnblcop §i
cu carte de la cinstitul qi indereptorul (sic) Domnii Mél(e) jupanul
Cernica (Stirbeiu) ce au fost mare Vornicu cu mul(ti) boiar(i) i preoti
de au miirturisit cu ale lor suflete precum au fost ingropat(ii) jup.
Caplé la sf. män. a Ghiormii Banul numai au fost dezagropat-o
Patru Vod Cercel numai iar pentru pizmà. lar Intru aceia Domnia
Mé Insu(mi) am vitizut ace carte a lui PAtru Vod Cercel de la ca-
lug(A)rie de la Bolintin caré au fost fácut-o Mr' dereptaat(e). lar
dupe aceia Domnia Mé le-am färiimat acele cdrti la divan pentru ce
ch au fost, fa'gkluit §i ingropat jup. Caple la sf. mAn. hramul sfti Ne-
culae den Aiu §i au rämas calug(d)rie de la Bolintin de lege qi de
judecat(A) denainté Domnii Mél(e) precum de acum inainte
nic(i) uà trébä. Derept aceia am dat Domnia Mé sf. lvlänäs. a Gheor-
mei Banul ce s'au zis mai sus aceste mo§ie §i tigan(i) ce s'au zis
mai sus paarté jup. Caplei sA fie den Intäriré i titorilor cei a-
dormit(i) In véc(i) s'a s(a) pomenésdi iar dumnezeeqtilor calugare
sit le fie de hraan(ii) §i de catre nimel sä nu fie strica(01) acéstä
carte dupe zisa Domnii Mél(e).
Oath' §i märturie am pus Domnie Mé: jupan lanakie Vel Ban
de la Craiova., i jup. Ivcwo Vel Vornic, i jup. Papa Vel Logof.,
i jup. Hiera Vel Vistiar, i jup. Mihul Vel Spat., i Mihalake Vel
Stoln., i Buzinca Vel Comis, i Vladul Vel Peh., i jupan . . . .
Vel Postel i Paraschiva Vt. Log. Si am scris eu LepcIdat Log. In
scaunul cetatie Bucure§tilor Iulie 12 de la Adam pang. acum välét
7128".

Boierul Ghiorma Banul mai ridica din temelie, tot in

orasul Bucuresti, aproape de Curtea domneasca, o biserica
care'i purta numele: «Biserica Ghiormei Ba nului», pana
prin a 2-a jumatate a seculului al XVIII-lea cand, veneticii
calugari greci se incercara a'i sterge once urma Cu trecutul,
numind biserica dupl numele hanului de specula ce ei
ridicasera Imprejurul sfantului locas: biserica de la Hanut
Grecilor, sau biserica din Hanu Greci. Aceasta Incercare a
lor !ma nu a isbutit, caci bucurestenii continuara a pomeni
pe Ghiorma Banul pana ce dispara ultimele vestigii ale
templului.
Sub domnia lui Alexandru Voda (1569-1577) ca si
sub domnia lui Mircea Ciobanul, si sub aceia a lui Petru
III Schiopul, fratele lui Alexandru prin imfrätire, boierii
www.dacoromanica.ro
 5

fura macelariti In numar mare. Printre cei uci0 sub Alexan-

dru Voda se afla i Ghiorma Banul despre care Matei Ba-
sarab Voevod In hrisovull skill din 5 Afirilie 7143=1635
zice: «Dar and pieri Ghiorma Banul, in zilele lui Alexan-
«dru Voda batrAnul, s'a sculat Dragomir Dvornicul §i a
«cerut acest loc de la Alexandru Voda i a facut pravalii
«pe acest loc al biséricei» etc.
Fiinta mandstirii Stavrofioleos fiind strAns legata de a-
ceia a bisericei lui Ghiorma Banu12, credem cä este de
folos sä stAruim putin cu oare care des1u0ri.
Ghiorma rAdiand loca§ul dumnezeesc din ttErg nu l'a
inchinat nica-eri cum inchinase manastirea Sf. Niculae la
M-rea Simon Petru. Se pare cA, cu navalirea mereu cres-
cânda a lacustelor grecqti travestite in haine de lumina
(haine calugareqti), Radu Mihné ar fi inchinat sfanta bise-
rica la Arhiepiscopia Pogonianis.
La 18 Ianuarie 7139-1631 16 Leon Vodit da hrisov3
«manastirii numita arhiepiscopia Pogonean (sic) din tara
«grecésca. §i calugarilor, ca sd-i fie biserica lui Ghiorma
4Banul din ()rapt mieu BucureWi), metoh Cu toate pra-
«valiile i cu toate odajdiile 0 cu tot venitul. i am daeo
«cu vréré Despii, 4 nepoata lui Ghiorma Banul.
«Martorii Domnului (divanul) : jupan Miho Ve! Ban
«al Craiovei, jup. Hrizi Vel Dvorn., jup. Papa Vel Lo-
4gof., jup. Ianaclzi Vel Vist., jup. Dunzitra,s-co Vel Spat.,
cjup. Mu,s-a Vel Stolnic, jup. Costandin Vel Comis, Vasilie
«Ve! Peharnic, jup. Alexandru Vel Postelnic. Ispravnic
«jup. Hrizi Vel Dvornic. Am scris eu Dumitrul Grama-
«ticul In Bucure0i».
In anul urmator, la 7 Aprilie 7140=1632, Leon Vocia
da Cartel de scutire de fun-lark bisericei lui Ghiorma Ba-
nul, pentru pravalii. Martorii Domnului sunt: jupan Hrizé
Vel Dvornic, jup. Papa Vel Logof., Ianachi Vel Vist.,
Mike Vel Spatar, Nedelco Vel Stolnic, Buzinca Vel Comis,
Ne'gul Ve! Peharn., Mano Vel Postelnic. Am scris eu Tu-
dor Gratriaticul».

a. Arhivele Statului M-rea Bradu, Hanu Greet gi Codreni, pach. 10, doc. 3.
1. A nu se confundà acest boier Cu omonimul slu din seculul al XVII con-
timporan cu Matei Voc15. Basarab.
8. Arhivele Stat. M-rea Bradu, Hanu Greci gi Codreni, pach. 1, doc. 1. (orig.
slay.).
4. Arh. Stat. M-rea Bradu, Hanu Greci etc. pach. 1, doe, 2 (orig. slav).
www.dacoromanica.ro
 6

Biserica era sdracd pentru «dumnezeestii calugdri», omi-

zele nesdtioase ce cdzuserd asuprd'i si care prin toate mij-
loacele cdutau sd'si agoniseascd cAt mai multe bogdtii; de
aceia, pana sd le cada sub foarfece vre-o oae cuvAntatoare
care sá se lase a fi tunsd si suptd de viclenele cdpusi, cd-
lugdrii greci rdzbeau la Domnie cersind mili si scutiri:
La .n. Decembrie 7183=1674 Duca-tiodd da', hrisov
4sfintei si dumnezeestei biserici care se chiamd a Ghior-
«mei Banza, unde iaste hramul Nasterii Domnului si MAn-
«tuitorului nostru lc- ic ce se afla In orasul Domniei 1116le
«in Bucuresti, care iaste metoh Inchinat la Arhiepiscopia
«Pogone'nii den Ora grecésca». In acest hrisov Domnul
intdreste bisericei stApAnirea peste prdvdliilc ce are in Bu-
curesti si'i acordd §i mile «pentru cd biserica alte mo0
i venituri nu are de nicdierea».
Este ciar: In lipsd de «alle mo,sli si venituri», corbii
fldmAnzi se multdmeau si pe mile §i scutiri domnesti. Ei
Msá vor ndzul la «alle mosii i venituri» cd.ci, In acest
scop sunt trimesi, in aceastd mdnoasa i evlavioasa Tar&
Romäneascd, iar nu ca sd se martiriseze si sd'si petreaca
«cealaltd parte a vietei» In post si rugAciuni cdtre Dum-
nezeu.
La g lanuarie 7192=1684 cdlugdrii dela Pogonianis, tre-
saltara de bucurie cdci «1/inca ot Petresti fata rdposatei
Néc,rii Logofetésa Petréscdi da zapis2 c5. murind «dumné-ei
«mane-md, Nécsa Logofete'sa, aici in Bucuresti a ldsat sd.
«se ingroape la biserica Grecilor, card iaste Inchinat(d) la
eRumeli la Pogoniani etc. Dec(I), dupd ce s'a Ingropat,
«eu fiind Incá cu sotul mieu 7upe (Jipa) Setrarul viu, so-
«cotit-am, Impreund cu dumné-lui, de am Intdrit la santa
«biséricd, mosia de la Maldesti In judetul Elhov, insd stän-
«jeni 200, dupd moartd noastrd etc.
«Iar dupd acéia, n'au trecut multa vréme, ce s'au in-
«tdmplat si sotului mieu, Yutii dtrarul, de au murit i
«ram Ingropat iar la bisérica ce scrie mai sus» etc.
Sfintii pdrinti dela Pogonianis, din dorinta de a se Im-
bogdt1 mai repede, si spre a se eplini» porunca MAntu-
itorului lumei care recomandd: dragostea si pacea printre
oameni, sfintii pdrinti se simt Inghesuiti pe lángd. biserica
I. Arh. Stat. M-rea Bradu, Haute Geci etc. pach. 1, doc. 11,
1. Id., Id., pach. 6, doc. 20.
www.dacoromanica.ro
 7

ce li se lnchinase ca metoh, si iticep a ramnl la vecinii

de alaturi, adica la avutul lor, iarasi spre a se «plini»
decaloglul care opreste sa poftesti averea altuia, si In a-
cest scop ei se pdritsc la divan inaintea Domnului. Dom-
nul numeste «pe rdvase domnesti» boieri, care la 8 Mai
'7204=1696, judeca «pricina dintre dumné-lui Ccirster biv
«Vel Vistier si parintele Teofan egumenul bradean». A-
cqti boieri dau Cartel de judecata «sfintilor parinti ca-
«lugrtri de la manastirea veche Pog(o)nén pentru ca. aq
«avut intrebdciune etc. etc. cu Ccirsté pentru niste locuri
«de aici den Bucuresti», loc de pravalii fost mai nainte «a
<dui lsar neg(u)tatoriul» si dupa moarte'i «l'au inchinat ma-
«ndstirii Bradul de iaste acuma un an» etc.
Locul aveà: lung 12 stanjeni si lat 7 stanjeni.
Sfintii parinti au ramas de lége si de judecata (au pier-
dut procesul).
De si se vditau, cá duc lipsd de toate, totusi nu basan
sa le scape chilipirurile de la mâna si gaseau «bani albi
pentru zile negre». Un asemenea chilipir li se ofera la 12
Iunie 7182=1674, tocmai in anul In care Duca-Vodei, dupa
tânguirile calugarilor greci, afirmà, am vdzut mai sus, cd
mdndstirea lui Ghiorma Banul n'are alte mosii sau veni-
turi :
«Mihul2 croitorul vinde, egumenului ieromonah Parthenie
«de la manastirea Brad, un loc cu casa si cu pimnita In
«Bucuresti, care loc iaste lAnga sfanta bisérica hramul Us-
4penia B(ogorodi)ta, aldturé Cu mdtusa Dumitra den sus,
«care loc mérge alaturé cu locul matusii Dumitrii pana
«In Ulita cé mare de jos, care ulita. (strada Stavropoleos
«de azi) merge la Sfäntu Ion; tris5. despre Ulita den jos
«(spre strada Smardan de azi) stdnjeni In larg 91/2 si din
«sus, despre matusa Dumitra, stanjeni 5 fdr' de lid palma
«si din pimnita care iaste dispre biserica la curmezis stan-
«jeni 9». Acest loe 11 cumparase Mihul «de la Tudor fe-
«ciorul Stanciului din zilele lui Lion-V.0dd i zapisul au
«ars In zilele lui Grigorie Veda (Ghica) dintaiu» etc.
La 14 Februarie 7211=1703 la biserica Grecilor din
Bucuresti se aflà sfintia sa parintele Eftimie episcopul de
la Bogonanii (sic) dupa cum se vede din zapisul3 lui Cos-
s. Arh. Stat. M-rea Bradu, Hanu Greci etc, pach. 10, doc. 7.
1*Id., Id., pach. 10, doc. 5.
3 Id., Id., pach. 29, doc. 7.

www.dacoromanica.ro
 8

tandin Logofatul 0 jupaneasa dumné-lui Sima. Dar la r

Octombrie 1704 nastavnic al bisericei este «parintele V16.-
dica Kiriu Kir Parthenie pogoenis I (sic).
Nu trebue sa se creaza insd ca sfintitul Eftimie s'a mu-
tat din aceasta lume de duren i si de suspine; nu, prea
sfintitul venise in Tara cu anumitd tnsarcinare: sa umple,
adica dasagii cu galbeni §i apoi s'o rupä la fuga spre Ru-
melia la manastirea Pogonianis «cea din temelii zidita de
«imparatul Costandin Pogonatul».
Meta preprietati de ale bis. Norma Banal.

La 15 Mai 7224=1716. Barbul Greceanul biv Vel Stol-

«nic §i jupaneasa dumnélui Fauna Stolnicésa dau scri-
«soare2 la mana parintelui episcop Pogonianis, Kir Eftimie,
«pentru ca'i trichina i afierose§te (darueste) bisericii Gre-
«cilor, din locul ce au cumparat de la lanache Parcalabul
«Targoviténul §i de la Linea soru-sa, den fundul gradinii
«noastre stanjeni jurnatate 0 den locul pivnitii pana In
«Ulita, stanjeni 1, ca sa fie sfintei biserici da moqtenire
«In vec(i) §i noao §i parintilor no§tri pomenire etc. Sem-
«neaza: Päuna Stolniceasa, Barbul Grecernul §i ca martori:
Gligorie biv Vel Postelnic §i Gligorie Grece'nul biv Vel
Ag(a).
La 28 Mai 7239=1731 sub Mihai Racovita Voevod se
afld ca nastavnic al manastirii Grecilor sfintia sa parintele
episcopul Pogonianis Kir Neofit (pach. 1, doc. 36) care,
ca si predecesorii sai obtinù scutiri 0 mili domnqti des-
pre care nu vom mai reamintl aci.
La 29 Aftrilie z757. Egumenul bisericii Grecilor este st.
sa parintele Vladica Erapoleos, Kir Matei (pat.+. 7, doc. 46).

Ilinca Serddreasa trichirieaza la 23 Aprilie 1780 juph.-

nului Gh. loan Turnavitu un loc sterp din mahalaua bi-
serica Grecilor «pe podul ce merge la hanul Serban Voda,
«alaturé cu bolta dumné-lui Hristii Medelnicerul, care loc,
4dupA moartea Serdaresei remane fiului sail «Costandin
«Postelnicul Pamberer, ramas de la tatd-sau. China pe an
ca fost de 55 talere, iar locul ornasurAndu-se cn. stAnjénul
1. Arh. Stat. M-rea Bradu, Hanu Greci etc. pach. 10, doc. 17.
1 Id., pach. 29, doc. 10.

www.dacoromanica.ro
 9

cau venit in fatd la pod stj. 6 afard din ulicioard care am

41Asat-o dumné-lui Hristii Medelnicerul prin multa ruga-
4ciune ce au fdcut, mdcar cd altd data n'au mai fost a-
4ceasta ulicioard, iar acum oprind si mai sus numitul chi-
4rias, iar prin hatar», i s'au luat Insa peste chirie «cate
«talen i10 pe an» etc.
Abia trecuserd 11 luni de la inchiriere si Costandin
Post. Pamberi da zapisl, la 26 Mar/le 1781, lui Scartat
Grecinul biv Vel Logof. prin care li vinde 2 prdvalii cu
locul lor in Mahalaua bis. Grecilor 4pre ulita ce merge la
4 poarta Curtii domnesti din sus», care fuseserd cumpd-
rate de tatd-sdu etc. si care 4sd invecineste pre din jos
4cu locul prdvdlii Mdndstiri Braciului §i pe din sus iardsi
4cu alt loc al sdu ce sant pe acel loc pravdliile lui Omar-
4ghe Bdcanul. Si locul acestor 2 prdvdlii in fata Ulitii sant
«stAnjeni si lungul stj si la dos stj . Si intre
4aceste prdvdlii pe din jos spre locul prdvAliilor mdnds-
4tirii Bradului este si ulicioard, care ulicioard nu intrd In-
4teaceastd vAnzare». Pretul este de 1500 tal. 4mai cd-
4zandu-se dumné-lui fiind-cd se vecineste cu aceste prd-
4vAlii ce vine pe din jos cu locul prdvdliilor dumné-lui
«etc. Semneazd Costana'in Pamberi vanz. Ilinca Sdrcld-
reasa mart., Bdla,sea mart., si Matei (sau Mihai) Logof.
Spdtdresc martor.
La 25 Noembrie 1781 Vint(ild) Prej(binul)2 face schimb
cu dumné-lui Scartat Grecinul Vel Vistier ca sd'i dea a-
ceste 2 pravdlii cumpArate la 26 Martie 1781, iar Vintild
Prejbénul sd dea Grecénului 4300 de stj. de mosie la
4 ConAsti sud Dambovita ce fusese a Pré sfintii Sale pd-
«rintelui mitropolit al pírdi Kir Grigorie care mosie este
«aldturé cu mosia mé ce am si eu de clironomie de la
«matuse-mé Ilinca Conte'sca» etc.
La 25 Mai 1792 Dra.ghici Grecénul da zapis3 la cins-
titd mAna edumné-lui Scarlat Grecinul biv Vel Vist. cum
4sd se stie cd avand 2 prdvalii pe un loc al mieu aici In
4Bucuresti in mahalaua bis. Grecilor la Ulita care merge
«ftodul la Curti domniscd 06 Veche, care loc Imi iaste
4si mie ramas din parinti si il aveam dat dumné-lui cu
Arh. Stat. M-rea Bradu, Hanu Greci etc, pach. 14 doc. 6 i 7.
Z. Un Prejbean, Draghia, este nepotul Badei 135.15.cenul la 30 Aprile 7207.
Condica Brdncovendsca" No. 268 pag. 48.
Id. pach. 14, doc. 10.
www.dacoromanica.ro
 10

«chide pe an ale talen i 60, dar in zilele lui Mavroieni,

«pentru pricina räzmiritii, fiind strdmutat de la casa mé
«si mai vArtosu aflAndu-sd i fii-mieu bolnav lu asternut
«un an deplin, de boala ofticei, cu care fdcAnd multä chiel-
«tuiald la doftori i alte chieltueli ale casei, precum si
«dupd moarté lui, la pomenire la sdrindare i, ne mai
«avAnd ce cheltui, am mers la dumné-lui mai sus numitul
«boier i cdzAnd cu mare rugAciime m'am Imprumutat cu
«talen i 1000 prin zapis i cu soroc .de 1 an. Pentru care
«bine i-am fost pus dumné-lui zdlog mai sus numitul loc.
«Dar inplinindu-sd sorocul i ne avAnd banii ca sd'i dau,
«iardsi am mers la dumné-lui rugAndu-md ca sd Ind mai
«astepte. i, dupd rugdciuné ce i-am fAcut mi-au mai pus
«si alt soroc. Si trecAnd i acela, iardsi m'am rugat sd ma
«mai astepte; i socotind cä voiu face vre-un mijloc ca
«sd ma piatesc In multe rAnduri 'mi-au pus soroace peste
soroace.
«and au fost acum, vdzAnd cd nAdejde de a plAti nu
«este, am mers de m'am socotit si s'au fdcut talen i 1500.
«Pentru care bani, mdcar ca dumné-lui nici cum nu vré,
«dar fdcAndu-i mare rugAciune, abia au priimit locul drept
«acesti bani. Pentru care i-am dat acest zapis etc».
* *
Nu am enumerat aci toate proprientile, casele, manas-
Erik cu averile lor, viile, mosiile, tiganii, vitele i mi/ele
§i scutirile acordate si afierosite Arhiepiscopiei de la Po-
gonianis. Recunoastern cd, aceste aver afierosite cu un
scop bine determinat, erau cu foarte mult departe de a-
verile afierosite celorlalte sfinte Patriarliii din Orient. Cu
toate acestea sfintitii lupi imbracati In haine smerite pro-
poveduiau fdrd preget, turmei cuvAntAtoare, ca sd'si mAn-
tuiascd sufletul prin facere de mili. Pocditi-vd, ziceau ei,
cdci nimeni nu stie cAnd va ven1 ceasul acumtt este»
sd vä ImpArtiti averile, adunAndu-vd voud, comori In cer,
iar nu pre pamant». Sfintitii lupi pldngeau si se tanguiau
cd n'au nici de unele i cd este In primejdie de pierzare
sfb.nta bisericb. a Domnului i MAntuitorului nostru
represintatd prin Arhiepiscopia de la Pogonianis.
In astfel de sentimente se aflau fldmânzii de la Pogo-
nianis si Cu acest scop ei nu conteneau a trimete, inalte
www.dacoromanica.ro
 11

fete biserice§ti, ca sa viziteze ocrotita de Dumnezeu, prea

frumoasa §i prea manoasa, Tara Romanésca. Vladici, Ar-
himan.driti §i chiar simpli monahi bateau calea de la Epir
la Bucure§ti, unde nu se opreau, la metohul sfintei Arhi-
episcopii, biserica Ghiormei Banul, decat spre a incarca
povara cu aur i a o carà la Manastirea Gura, care erà
inteadevar o gura nesatioasa.
Printre cdldurooii visitatori-emisari sosi, pe la 1710,
un obscur monah, care avea sä devina, in scurta vreme,
Prea sfintitul Ioanichie, Vladica de Pogonianis i ctitor
al sfintei manastiri, numita de o cam data., dupa hramul
de la Pogonianis, a sfinfilor Arhistratigi Mihail fi Gavriil
§i a maretui ierarh Atanasie, iar mai apoi, mai scurt,
nästirea Stavropoleos, adica. a Vladical Stavropolei, mitro-
polie aproape disparuta (din lipsa de fonduri) din Grecia.
Smeritul Ioanichie descinse la metohul Arhiepiscopiei
care, pe acea vreme, afara de biserica lui Ghiorma Banul,
coprindea 5 pravälii pe strada Lipscani i alte case §i pra-
valii cumparate sau afierosite pe strada Stavropoleos; In
cat Intreaga proprietate ocupa aproape aceiai suprafata
pe care o ocupa azi palatul Societatei Dacia-Romdnia.
Hann Greci devenind prin secularizare, proprietatea sta-
tuluil, acesta a scos intregul imobil la licitatiune In 1881-2
cand s'a §i adjudecat asupra sus numitei societati pentru
suma de 798000 lei In ziva de 9 Iulie 1882. Imobilul se
compunea din 6 loturi avand in total aproape 96in lun-
gime pe strada Lipscani i vre-o 85m pe strada Stavro-
poleos. Palatul ridicat de societate prezinta o cupold 5i
un pasagiu dintr'o strada In cealalta; acestea par a fi fost
inadins construite spre a reaminti locul unde odinioara a
fost piciorul sfintei mese a bisericei lui Ghiorma Banul.
Raposatul Parintele Gr. Musceleanul vorbind2, la anul
1862, despre biserica Ghiormei Banul, spune ca. «de vre-o
5 sau 6 ani nu se mai oficiaza sf. leturghie»; prin ur-
mare, pe la 1856-57 cartitele grece§ti, incepusera a pre-
simti cataclismul care trebuia sä le loveasca prin seculari-
zarea averilor manastire§ti. «N'am putut afla, zice Infocatul
inimosul nationalist preot numit mai sus, vechimea bi-
«sericei, fiind stricata. N'are nici ferestre. Sta numai zidul
a. Dosarul 11/1882 Arhiva Ministerului Domeniilor, No. Conservatorului 9392.
2. Calendarul antic pe anul 1862. pag, 96-8.

www.dacoromanica.ro
 12

«si sindrila pe dAnsa. Egumenul, ca toti predecesorii si

«colegii, este nesatios d'a aduna aur. Ca sa poata face o
«economie mai multa, a golit-o de toate odoarele. ei; a
«stricat ferestrile din fata sub cuvAnt ca are s'o reinoiasca
«si, de 5 sau 6 ani cheltuelile destinate pentru serviciul
«divin, lefile servitorilor si altele, intra neincetat in punga
«Cuviosii sale, iar pentru biserica nu se vede adunate din
«materiale, nici o caramida sau o piatra de var. Astfel
«sunt economiile de tot felul ale egumenilor greci.
«Lacomia de bani ce domina pe acesti précuviosi, ve-
«niti de la eparhia Pogonianis din Turcia, a impins pe acel
«cuvios calugar ca sa vAnza In taere o padure manasti-
«résca, precum se zice, ca la 36000 galbeni, sub pretest
«ca sa Inalte o zidire «colosald imprejurul bisericeil, pe
«care o si ridica In apropiere de biserica numai de un
«pas, unde gunoaele si necurateniile se arunca pe zidul
«bisericei. La fereastra santului altar este o bucdtarie si
«o carcima, si atAt locuintele de sus di si cele de jos
«sunt inchiriate. Aceste incaperi s'au facut, nu pentru ca.
«simtea lipsa, ci pentru specula.
«De si biserica nu functioneaza de atatea ani, cu toate
«acestea veniturile ei de tot felul se aduna cu destula
«exactitate, fara sal roaza constiinta pe cuviosul egumen
«care cu atAta nerusinare isi ¡mama punga anual si nu
«repara macar altarele cal-ora piosiii fundatori afierosise
«averiie lor, iar nu persoanelor. Si daca altarele numai
«exista sau nu functioneazd, va sa zica. persoanele (alta-
«rele) fiind moarte, darurile trebuesc sa se reintoarca. la
«donatori. De la aceasta mandstire nu se dà nici o mi-
«lostenie la saraci, nici un ajutor nimanuird
La 8 Noembrie z733 loanichie, ajuns Viddicel de Pogo-
nianis, isi facti testamentul2 din care estragem urmatoa-
rele, dupa traductiunea domnului Tafralli O.:
«i Smerenia Noastra, de tAndr arn lmbracat haina mo-
«nahall In sfanta mAnastire din eparhia Pogonianis, cu
«hramul Mihail si Gavril, supranumita Gura, aproape de
«schitul Ostanita, patria mea. De aici, dupd o trecere
«de vreme, cu Invoirea si porunca Domnului care dom-
. Pidurea s'a tgiat in timpul CIimacImiei lui Ales. Ghica Vocil (185...).
3* Arhivele Statului. M-rea Stavropoleos pac. 24, doc. 4 (orig. grec).

www.dacoromanica.ro
 13

«flea pe atunci aici, si a celorlalti pdrinti ctilugdri, am

plecat spre a aduna ajutoare de la crestini. i, dup. lungi
«cAldtorii m'am asezat In orasul Ungrovlahiei Bucuresti
«(ba bine ca nu; aci, era locul cu norocul) din indemnul
«prea Inaltatului Domn, de vecinica pomenire, Ion Nicu-
4lae Voevoa' Mavrocordat fiind Inaltat la demnitatea arhi-
ereasca, hirotonisit fiind arhiereu al Stavropolei de catre
«Patriarhul ecumenic Kiriu Kir Ieremia.
Arhiereul stavropolitan spune cà din parte-i «s'a Insar-
«cinat a ajuta, dupa puteri sfanta manastire mai sus po-
«menita, unde a imbracat haina monahald; cd a 1ndltat
«un han din temelie In orasul Bucuresti aproape de sfanta
«biserica «Nasterea Domnului» (Ghiorma Banul) Inchinata
«sfintei Arhiepiscopii Pogonianis, iar aproape de intrarea
«cea mare a ineiliat o biseriai cinstindu-se pe numele sí.
«Arhangheli Mihail si Gavriil si al sf. Atanasie al Alexan-
«driei, iar alaturi de han a zidit o prea frumoasa ceirciumd.
«Toate le-a inchinat el sfintei manastiri pomenite.
«Dansul va fi prim epitrop al tuturor bunurilor rniFd-
.«toare i nemiscatoare, Impreuna Cu fratii sai Panait §i
«Niculae, care vor fi epitropi i dupa moartea sfintii sale.
«Intre epitropi va fi si starostea de pe vremi a neguta-
«torilor din Bucuresti. Cu frica lui Dumnezeu sa se ad-
«ministreze toate bunurile aceste, case, vite, mosii i vii*
«etc. etc».
Dreptatea ne impune sa recunoastem parintelui Ioanichie
merite i Insusiri ce cu greu s'ar putea afla la alti co-li-
turghisitori d'ai neamului sau de pe acele vremyri i pand
la secularizarea averilor manastiresti: toti nu se gandeau
deck cum ar face mai bine ca sa stoarca si sa jefuiasca
sfintele manastiri ale Tarei cu mai mult profit pentru ei
sau pentru manastirile pe care le reprezintau ad; Ioanichie
nu seamana cu ei. Rid a fi darnic fata de nevoiasii din
Tara pe care, cu duhul smereniei, Ii despoae pe cat poate,
el contribue Intru cAt-va la Infrumusetarea orasului Impins
numai de gandul marirei: prin cladirile ce a inaltat din
temelie sau numai a prefacut i prin averile strânse Im-
prejurul bisericei pomenirea Ii era asicurata atat In Tara
cat si la Pogoniani, unde avea grijá sa vina regulat In
ajutor fratilor de la metania lui.
VIddica ajunsese, nu mai aveA ce pescul.
www.dacoromanica.ro
 14

In testamentul sat], Vladica Ioanichie ne afirma cd a

Indltat han din teme/je §i mai departe spune ca a indltat
biserica fdra sft afirme ca si pe ea a acueo din temelie.
Este lucru sicur: ori incotro s'ar fi InvArtit neobositul mo-
nah, n'ar fi putut sa ajunga la nici un rezultat grabnic
numai Cu cersetoria sau cu specula hanului §i a cdrciumei.
Sarindarele (si ele costau destul de scump pe boieri si jupa.-
nite: 10 talen i unul) si daniile nu se faceau persoanelor, ci
locasurilor dumnezeesti. Acest lucru 11 pricepù numai decat
parintele Ioanichie cdci, dupd cum vom vedeA, din acte,
toata sArguinta lui si-o lndrepteaza spre un singur lucru:
sct inalte un locas dumnezeesc cdci fii si fiice de spovedanie
avea el din belsug si Inca cu dare de mAnd.

Locul Bisericei Stavropoleos.

Regretatul profesor G. I. ronescu-Gion in meritoasa'i

si cu totul interesanta'i 4Istorie a Bucurestilor», vorbind
despre biserica Stavropoleos, la pagina 219, zice cd: «e
«zidita pe locurile lui Barbul Balaceanul pe care le con-
«fisca Nicolae-Voda Mavrocordat, atunci cand i se spuse
«ca Barbu Baldceanul ar fi zis:
«Sà. deb. Dumnezeu sd vid Nemtii mai iute sd ne
«scape de Grecul asta!!
«Domnul tramise vorba Balaceanului sa se spovedeasca
«si'l omort, iar locul lui 11 dede la 1724 lui Ioanikie Sta-
«vropoleos, care ridica bisericuta, ciudata ca arhitectura,
«ce vedem si astazi». (1899).
Regretatul meu amic nu cunostek de sicur, continutul
cAtor-va hArtii batrAne, pe care le vom scoate lndata la
iveala spre a probà ca bisericuta nu s'a ridicat pe locul
Bildceanului, ci pe al Popescului §i ca acest loc nu a fost
daruit de Mavrocordat ci cumparat de Ioanikie.
Suprafata de teren coprinsa azi intre stradele: Calea
Victoriei la apus (vechiul Podul Mogosoaei), strada Carol .1-in
la sud (Ulita Frantuzeascd), strada Sf. Dumitru la sud-est,
strada Smdrdan la rasarit (Ulita Nerntéscd) si strada Sta-
vropoleos la nord (ulita care merge la Sf. Ioan), aceasta
suprafata de teren, cu foarte mici modificari, este aproape
aceiasi, cu acea reprezintata pe planul Bucurestilor, im-
www.dacoromanica.ro
 15

primal la 1852, de maiorul austriac Baronul Artur Bor-

roczyn i ridicat din ordinul lui Stirbeiu Voda.
Daca dar, pe acest plan ni se arata zidurile Hanului
Costandin Voda lipite de ale hanului Stavropoleos, rezulta
cá Intre aceste (loud proprietati nu a putut fi deck 2
proprietari: Costandin Vodä Brâncoreanu, care confiscase
averea lui Aga Balaceanul i Barbul Baleiceanul, cel ucis
cu averea confiscata de Mavrocordat. Urmdtorul docu-
ment insa probeaza, de o cam dad, ea la 6 Aprilie 7230 --,--
1722 Arhimandritul Ioanichie dela Pogoniani, adica dela
biserica Ghiormei Banul, caci alta biserica pe acolo cu
acest nume nu exista, cumpara dela jupaneasa Despa loc
de casa din mahalaua bisericei Ghiormei Banul «Adeca
«eu Despa ce am fost jupaneasa Cdrstii feciorul Cdrstii
«Vistierul Popescul, Impreuna cu fiiul mieu Tudoran si cu
«alti copii ai miei, dam zapisl sfintii sale Arhimandritului
«Kir Ioanikie de la Pogoiani (sic) ot manastirea sfintilor
«Arhangheli, cum sa se stie etc. cal vinde locul de casd
«din mahalaua bisericii Ghiormei Banului aläturd ca ca-
<isele Radului Logoat i rAmtlind multa datorie de la
«boiariul mieu s'au scos acest loc, de sfintia sa p.arintele
«Daniil mitropolitul Tarei si de negutatorii carei sant isca-
«liti In foita de Inpartéla casei, ca sa se vanza i sa se
«dd datornicilor» etc.
Reamintim, ca la 1722 kir Ioanikie este egumen la me-
tohul Arhiepiscopii Pogonianis (bis. Ghiormei), ca pe locul
care '11 cumpara el acum se va grab]. sa «inalte din te-
melie un kan, ca'ci /tan a zidit Intaiu, si el acest han nu
l'a putut aseza decat sau la apus adicd lipit de Hanul lui
Costana'in Vodd sau In partea opusd si In directiune pa-
ralela (la sud de bisericuta).
Boierii Greceni.

Dar cine ne spune cä locul vandut de Despa este acela

pe care se afla hanul?
Creditorii jupanesei Despa Impreuna cu dansa fixasera,
neaparat, pretul cu care ei scoteau In vanzare imobilul.
Acest pret se ridica la 400 de talen, suma considerabill
si pe care Ioanikie singur nu era In masura sa o raspunda;
Arhivele Statului. M-rea Slavropoleos, pach. 12, doc. 26.

www.dacoromanica.ro
 16

de acea, ei se Intovara§We Cu dumné-lui Serdarul Gli-

gore Greceanul care ja pe seama1 o parte lasand lui Ioa-
nikie pe celelalte doua: «iar locul, zice zapisul, are lun-
«gul: din ulita dinspre biserica, pana In bolovanii curtii
4jupanului Dumitru Nona, stanjeni .27, qi In lat: den bo-
«lovanii Radului Logofdt pana In bolovanii dumné-lui Vel
«Serdar, stanjeni 22D.
Zapisul este iscalit de: Eu Despa jupanésa Cdrstii Po-
pescul, eu Tudoracke sin Ceirsté Popescul ca vanzatori. Mi-
tropolitul Daniil adeverdza, iar ca martori afara de .,S'erban
biv staroste care reprezinta pe negutatOrii creditori, sunt
vecinii i rudele vanzatorilor adica persoane cu drept de
firotimisis: Gligorie Grecenui Vel Serdar, Matei Grecenul
Postel., Barbul- Grece'nul biv Ve! Stolnic, Fiera Postelnicul
Brezoianul, Rada fata lui ,Verban Postelnicul Filipescul ne-
poata Ceirstii Vistierul, Grigorie Fitifiescul biv Vel Capi-
tan, Matei Erelulescul Vel Stolnic, Mcindild biv Vel Clu-
cer, Logofatul si Inca cateva persoane, dar niel
un B'alacean.
Din indicatiunile date mai sus cu privire la delimitarea
locului ce s'a vb.ndut, observam ca ei, pe atunci, vor fi
§tiut, neaparat, despre ce era vorba, noi 'rasa nu ne pu-
tem orienta de loc 'Ana acum cu preciziune. Este ade-
varat ca « Nitta dinsfire bisericch nu poate fi cleat actuala
strada Stavropoleos; apoi; «dumné-iul Vei Sera'arul» este
Grigorie Grecinul, tovar4u1 de cumparatoare, dar cunoa§-
terea acestui personagiu §i a lui Dumitru Nona ori Racial
Logofittul nu ne ajuta la nimic, de o camdata., spre a ne
orienta topografice§te cleat cunoscand macar un punct al
terenului, punct care sa fiinteze i azi tot acolo unde se
aflà atunci.
Urmatorul document va mai lumina cestiunea:
La I Iunie 7232=1724, Grigorie Grece'nul biv Ve! Ser-
dar, adevereaza «cu acésta scrisoare 1 ca sa se §tie ca
«vrand sfintia sa parintele Kir loanikie sa faca o biséria,
In hanul sfintii sale pe locul Cftrstii Vistierul, aic(i) In
«Bucureqti In Makalaua Grecilor pe langa casa mé i fi-
«indu-i locul pré stramtu, au venit de m'au pohtit ca sa'i
«vanzu un stanjen de loc ca sá incape altarul biséricii.
«Dec(i), eu vazandu ca n'are sfintia sa loc de ajuns, am
1. Arhiv. Stat. Slavropoleos, pach. 12, doc. 27.
www.dacoromanica.ro
 17

«socotit, de buna voia mé, de am afierosit sfintei si dum-

«nezeestii bisérici, unde se cinsteste hramul sfintilor si
«marelor arhistratigi Mihail i Gavr iil, un st6njen de loc,
«In lat, ca sa fie pentru pomeniré sufletelor parintilor nostri
«si pentru pomeniré sufletelor noastre. Care loc &Isle ,s1
«mie de cumpdrcZioare de la Despa, jupdnésa Carsticai sncl
«Carstii Vistierul. Drept acéia am dat acésta scrisoare la
4 rndna sfintii sale etc.
Boierul donator semneazd si aplica si pecetia lui. .,S'er-
ban biv Staroste este martor.
Acest document a rezolvat cat se poate de elegant,
incurcdtura In care ne gdseam : Locul vandut de Despa
incepeà din zidul Hanului lui Costandin Voda si scobora
pe ulita (in lat) la vale (spre strada Smardan); pand In
altar& bisericei era partea lui Kir Ioanikie si de acolo urrna
Marele Serdar Grigorie Greceanul care ddrueste un sain-
jen ca scl incape allarul.
Documentul spune ciar cd parintele Ioanikie isi face o
biserica in hanul sfintii sale pe locul Cárstii etc; prin
urmare, hanul era deja facut si aceasta afirmare este in
concordanta cu testamentul sfintii sale in care pomeneste
intaiu despre han i apoi despre_ biserica. Dar acum o
noud intrebare se impune: Suntem la 1 Iunie 1724 adica
la inceputul verei. In acest an pisania bisericei arata cd
s'a terminat cladirea; Nu vorbim de timpul material ne-
cesar pentru constructiune, daca sfintia sa va fi dispus
mai ales de bani, ci despre lipsa unui plan prealabil al
bisericei ce vrea sd inalte: adica la Iunie 1724 el baga.
de seama ca o sal mai trebue loc pentru altar? Si apoi
cuvintele cvnind sci _Taal o bisericd» ne aratd ca biserica
nu era inceputa nici la 1 Iunie 1724 pe cand cuvintele:
«am afierosit sfintei si dumnezeestii biserici» etc. ne arata
din contra, cà exista deja o biserica. Acest rebus nu s'ar
fi putut ghici Inca multd vreme de aci inainte, daca nu
se hotaxa. Guvernul din zilele noastre sd restaureze templul,
In cestiune, cu care ocaziune s'a putut descoperi si explica
inca multe si interesante cestiuni. Despre cateva Gin ele
ne vom ocupà si noi, in mod sumar, in acest studiu, la
locul cuviincios.
Dar fiindca suntem cu vorba asupra locului bisericei sa
mai reproducem aci si urmatorul document:
www.dacoromanica.ro
2.
 18

La 9 haie 7233-1725 sfanta biserica era deja inaltata

dupa cum ne arata urmdtorul zapis 1 al jupanesei «Maria
«fata Logoatului Radului Grece'nul, dat la mana parin-
«telui loanikie, cä inellgind sfintia sa o biséricd, in hanui
«sfintii sale, unde se cinsteqte i se praznueqte hramul
«sfintilor §i mai marilor Voevozi cetelor ingerWi Mihail
«0 Gavriil §i hramul a celui dintru sfinti parintele nostru
«Alanasie cel mare. Dec(i) avand sfanta bisérica trebuinta
«ca sa*i) faca o clopotnifii §i o pimnitd, si fiind locul de-
«spre casele méle foarte stramt, de nu ajunge ca sa faca
«pa deplin, m'am indemnat §i eu, de a mé bund voe, de
«am afierosit i am inchinat sfintei qi dumnezeWii bisé-
«rici un peticu de loc din curte caselor méle, care loc
«im(i) iaste §i mie de la parinti §i iaste aldturé cu hanul
«biséricii, !Elsa in lungu stanjeni 21/2 i in latu stanjeni 1
«palme 7, ca sa fie pentru pomeniré sufletilor etc. etc.
Semneazá donatoarea, iar biv Vel Serdarul Grigorie
Grecénui este martor.
Se pare Insa cä zapisul acesta din 9 Ellie 1725 nu era
«destul de tare» pentru danie, caci la 24 Februarie 7234=
1726 un al doilea zapis (documentul 'No. 29), identic ca
precedentul, fu semnat de jupaneasa Maria §i marturisit
de mai multe persoane §i anume: «Barbul Grecénul biv
«Ve! Stolnic, Costandin B(cZ)t(énul) biv Vel Comis §i ,,S'er-
« ban biv Staroste».
Intr'acestea, jupaneasa Maria mai vinde sfintii sale un
ioc ataturé cu hanul §i anume: din lung 21/2 stanjeni i
din lat stj. 2 pe pretul total de talen 171/2 bani vechi, dar
pentru aceasta vanzare, nu se liberase «la mana sfintii
sale» nici un zapis, ap ca «intamplandu-se moarte jupa-
«nesei Maria, fata Radului Logofat, care au tinut-o Cos-
«tandin Postelnic-ul sin Stere Clucerul», Epitropia casei
decedatei recunoate ea aceasta vanzare prin o «scrisoare
de adeverire» ce da la 28 Aprilie «7234.1726, la mana
sfintitului Arhiereu Stavropolios Kir loanikie», cu ocaziunea
vAnzarei locului ce mai rdmdsese pe urma decedatei qi pe
care loc epitropii «l-au tocmit cu sfintia sa drept bani gata,
«talen i 1821/2 vechi». AcWi bani au intrat tot in punga
sfintii sale caci ei s'au cheltuit de epitropi «la pog-ribanie
.xi la pomenile dumné-ei. Drept acéia, zic epitropii, am
1 Arh. Stat. Stavropoleos, pach. 12, doc. 28 0 29.
www.dacoromanica.ro
 19

«dat adevarat a noastra scrisoare 1 la mana sfintii sale si

«a sfintei bisérici care au ziditio sfintia sa den temelie
«(vorba vine), Intru care s'a. Ingropat si jupanésa Maria»,
care de sicur Incetase din vieata in luna Martie a anului
1726.
Acest loc, vandut de epitropi, «tine In luna den Ulita
«cé màre 'Ana in gradina jupanésii Voikitii''Brézoianca,
care Intaiu a tinut-o Costandin Cdpitanul Brézoianul qi
«acum o tine Dumitracke Stama biv Ve! Capitan za Do-
«r(obanti), si In lat din hanul sfintii sale pana in locul lui
4Mateiu Postelnicul (Kretulescul) sin Serban biv Ve! Lo-
«gof. Si masurandu-se locul acestor case s'au aflat: lun-
4 gul &fitful, din Ulita cé mare stanjeni 11, i latul, din
«fundul gradinei stj. 10. Si am dat sfintii sale si toate
«zapisele céle vechi» etc.
Semnéza: Grigorie Grecénul biv Vel Sardar vanzator,
Barbul Meri,s-anul Vel Clucer, vanzator, Costandin B(d)-
1(énui) biv Vel Comis martor, Grigorie biv Vel Logof.
martor, Barbul Grecenul biv Vel Stolnic mart., Matei Gre-
cénul Postelnic mart., Daniil Mitropolitul, Decaul Arion
mart., lanache Postel., mart., Anghelakis, Dumitru biv.
Ve! Cdpitan za Dorobanti, Nicolae Vornicul, Marina &hi-
nii, Dimitriu Nowt, .,Serban biv Staroste, .,Verban mart.,
Dania Starostà, Mihalacki Dimitriu Nonu, Dimitriu Gheor-
ghio, Stateos si alti cativa greci nedescifrabili.
Lista martorilor Insirati aci trebuie sa ne arate cate
masuri de precautiune lub. sfintitul Arhiereu pentru ca cum-
paratura lui sa fie asicurata., desi nu numdrase pentru loc
nici o le/cae ci facuse plata In pogribanii qi sdrindare.
Fericita si pururea vrednica de pomenire, jupaneasa
Maria, vazandu-se slabita si banuind ca va sä i se apropie
si sfarsitul acestei vieti; consiliata, de alta parte, de du-
hovnicescul ei parinte, Kir loanikie, lasa cu sufletul ei ca
sti o ingroape la sfanta besérica. Stavropoleos careia, In
acest scop, li afieroseste «mosia ce sa chiarna Greci ot
«sud Vlasca», care mosie o are si ea de la parinti, «Insa
«cat iaste partea dumné-ei». Zapisul2 este din 29 Martie
47234=1726 adica, vre-o 2 zile Inainte de moarte.
Vazuram ca la .1 funie 1724 Marele Serdar Grigorie
I Arh. Stat. Stavropoleos, pach. 12, doc 30.
i Id. pach. 14, doc. 12. Copie din 5 Noembrie 1794.
www.dacoromanica.ro
 20

Grecénul ddruieste un std.njen de. loc lui Kir Ioanikie ca

sa lump& altarul Bisericei. Pisania scrisd din ordinul lui
Kir Ioanikie, spune cd biserica s'a indltat in anul 1724.
Acestea sunt acte pozitive, precum tot pozitiv este si ur-
mdtorul document datat din 18 Noembrie 7238-1729, a-
dica cu 5 ani mai tArziu I
Intrà In vederile i planurile neobositului cdlugdr ca sd'si
chiverniseascd i sd'si arangeze cAt mai convenabil clddi-
rile ce ridicase peste drum de biserica Ghiormei, la care
'Med. se afla ca ndstavnic. Stia prea cuviosul egumen ca
santa mAndstire Codrénii posedà un loc care erà infundat
intre casele Marelui biv Serdar Grigo. rie Grecénuti intre
casele Logofatului Mihai. Se adresd egumenului, Kir Ma-
tei Codre'nul si, in schimbul unor tigani, Ioanikie hid lo-
cul, ce'i stdtea In gd.t, Cu zapis in regula, la 29 Solon-
brie 1729.
Stapan pe acest loc, Kir Ioanikie se adreseazd lui Gr.
Grecénul propune un schimb, care fu accepte.t si In-
tdrit cu zapisul din 18 Noembrie 7238=1729: «Dau, zice
«boierul, scrisoare la cinstita mana pdrintelui Vlddica Sta-
«vropoleos, Kir hanikie, ca sa se stie cd vrAnd sfintia
«sa sa mai miréscil, oltariul biséricii i ne avAnd loc,
«m'au pohtit sf. sa de i-am dat den locul mieu den curte,
«loc in lat stanjeni unul si o palma si in lung stdnjeni 8 si 2
«palme. Si pentru acest loc mi-au dat sfintia sa schimb un
«loc de lana grddina mé ce sa hotdraste cu locul lui Mihai
«Logoatul, care loc l'au cumpdrat i sf.-sa de la igume-
«nul sfintei mAndstiri Codrénii, Kir Matei, insa In lat stj.
«31/2 si in lung stj. 2» etc.
Cum vom explicà i acest nou rebus!)
* *

Daca in testamentul sdu, Kir banikie nu afirma cä ar

fi acut bisericà din temelie, nu e rnai putin adevdrat cd'i
convine sd'i meargä numele ca atare, cdci el tace cAnd
altii spun despre biserica cd ar fi fost indltatd din temelie
de sfintia sa.
De alta parte, lipsa de fonduri, injugatd pe lAngd pro-
digioasa iuteald cu care sfintia sa cumpara teren, zideste
din temelie han si Malta sant locas, al cdrui altar simti
chiar atunci nevoia ca s5.-1 mareasca, ne face sd. credem,
www.dacoromanica.ro
 21

aceasta credinta, se va confirma cu preciziune mate-

matica, ne face sa credem zic, cd cinstitul prelat aflase,
pe locul cumparat la 1'722, un paraclis boeresc caruia i-a
marit altarul la 1725 si l'a inaltal «ca o biserica» prin
addogirea sanurilor la 1729.
Daca locul apartinuse boerilor Bäldceni atunci, ar fi evi-
dent logic sa 8e admita O. si capela ori paraclisul fusese din
temelie ridicat de neamul lor. Este deci absolut necesar sa
stabilim cine a fost proprietarul locului In cestiune?
Boierii din Pope0.

La 25 Seplembrie 7191=1682 Cdrste" Logofdtul, fiiul lui

Ghidul Pdrallabul curnpara 1 dela un negutator din Bu-
curesti un loc de casa; iar la 27 .Februarie 7195.1687
mai cumpara si dela jupan Barbul sin Barbul Logofd tul
Bdclinul un loc ce sa Invecineste cu .Serban Logoft2 tul
Cu propriul sdu loc.
La 1 Martie acelasi an Vistierul Cdrsté vinde o parte
din locul cumparat dela Barbul §i anume, acea parte pe
care se aflau casete pivnita si grajdul Barbului ca fiindu-i
lui «de nici o tréba» si convenind mai mult vecinului sau
Radul Logofdtul care dorea sa cumpere acea parte de
loc. Carsté Insusi ()preste pe seama'i «parté cé stéro».
El cumparase Intregul loc pe 250 talen i si cedeaza partea
numita mai sus, vecinului san Radul Logolatul, pentru 175
talere.
Este de notat ca proprietatea acestui Logofat Radu
facea atunci parte din mahalaua bisericii sfantului Dumi-
tru si, prin urmare, spre a o afla, trebue sa o cautam pe
suprafata cuprinsa Intre stradele Stavropoleos, Smdrdan,
sf. Dumitru qi fatada despre Est a palatului Postelor de azi.
La .r.r ¡unte 7204=1696 Costandin Brancovénul Voevod
da carte2 Cdrstei «biv Vtori Vistier i jupanesei lui ?linea
«fata lui Par= negutatorul Pepano pentru niste locuri de
«pravalii care sant ale Cdrstei Vistierul i ale jupanesei
«Ilincai Vistieresii, date de zéstre de socru-sau Pana Pe-
«pano» i pe care Nica negutatorul pusese stapanire
le si Inchinase la Mandstirea Bradul etc.
3 Arh. Stat. Stavropleos, pach. 12, doc. 22, 23 si 24. Ghiclul Comisul ot Popcsti
iscileste ca martor un zapis la 8 Martie 1643.
2 Arh. Stat. Condica Briincovenescri No. 268 pe anii 11692-1713, pag. 96 (193).

www.dacoromanica.ro
 22

La 20 Martie 7232 1724 jupanésa Despa «nora Cdrstii

«Ghidul biv Vel. Vistier, da zapis 1 dumné-lui Särban biv
«Staroste ca ramaindu-i ei i nepotilor ei cinci firdmilii
«aici In Bucureti de la raposatul boierul mieu, feciorul
« Cdrstii Vistierul, care pravalii sant In Mahalaua bisericei
«Grecilor pe Nitta) ce merge la Curté a'omne'scd, insa din
«casa Sorii (Sara) ovréicii pana In Ulita Brcidénului, le-
«am stapanit cu pace pana acum, iar acum vrand sa its-
«cumpar ni§te mo0e din Pope§ti ce au fost a fratine-
«mieu Fierdi Postet, da cumparatoare, parté lui lanake
«Capitanul, de a mé buna voe le-am vandut dumné-lui
«tocmind drept bani gata talen i 300 vechi etc.
«Si locul acestor pravalii este pe langa fiodul MO stj....
«si latul pana In locul lui Mihai Vod stj Semneaza:
Despa Popésca, Tudorake sna Cdrstii Popescul, vanzatori.
Fiera Post. Bre'zoianul mart., Nerc,s(u1) Vornicul mart.
Din acest zapis nu se. poate qt1 Cu preciziune care era
locul §i pravaliile vandute. Serban biv Starostea, cumpa-
ratorul, murind 0 avAnd datorii de plait, epitropia insti-
tuita pentru administrarea averei defunctului scoate In van-
zare pravaliile la 15 Februarie 7245=1737 si se dan pentru
500 talen. In zapisul de vanzare se zice: «Insa locul (a-
«cestor 6 1)11\75E) In lungul daspre Ulita pa länga pod §i
«den dosul pravaliilor: Msä den locul Braddnului pana In
slocul Saulii ce'! tine.,Stefan Stoinescul sna jupanésii Né-
«gel i Lamboaii stj §i In lat din Ulita ce mérge la
«Curté domnésca pana In locul stj.... , dupa cum
«adevereazd Carté de hotarnicie a judetulut targului Bu-
«curWilor de la la (1670) i dupa cum arata i Cartè
«a 12 bojari mari 0 hrisovul raposatului Costandin Vod5.
«B(rAncovénul), de judecatà etc. etc.
SemneazA Anita (fata lui Serban) vanzatoare, Safta idem
Fiera Brézoianul Logof. za Vistierie, Matei Vel Capit. za
Lefegii, Grigorie Groza i Inca 2 semnaturi greceqti.
Sa. cercetam Carté de hotarnicie a judefului: ea este
din 8 Mai 7178 1670:
«Dragold judetul den oras den Bucure§ti, cu 12 par-
«gari, cu preot(i) i negutatori i cu toti batranii ora0ilui
«dau Carte2 dumné-lui Paan(c1) Vatahul de copii den cas(a),

I Arh. Stat. Stavropoleos, pach. 14, doc. 4.

4 Idem pach. 14, doc. 1.
www.dacoromanica.ro
 23

«feciorul jupanului Paan(ä) Pepano, pentru sa se stie ca

«au avut niste locuri da. pravalii, care sant pre den josul
«pravaliilor manastirii Plumbuitii §i Aviemandritutui (sfintii
«Apostoli) fost-au jupanului Paan Pepano de mosie», cum-
parate din timpul domniei lui Serban (Radu) Vod, «mos-
«nén si den locul acesta In jos mai cumparata jupanul
«Pann Pepano», In zilele lui Alexandru Voda, «de la Stoica
«si de la faméia lui Stanca, la lét 7137=1629. Si iar
«dentr'aceste locuri mai jos, pana In Sima Sapgheri fost-au
«cumparat jupan Pann Pepano loc de la Isar Cdmära,s-ul
«In zilele lui Matei Voda la lét 7154 (1646)». lar acum,
In zilele lui Antonie Voda «vrand dumné-lui sa's(i) aléga
«aceste locuri de pravalii» Domnul trimese din divan pe
«Mané al doilé Vornic la 7udet i la vecinii locului». Lo-
cul ales este In lat: «den pravaliile lui Mihai Vod pre den
«josul pravaliilor Plumbuitii si Arhimandritului pana In
«Utila despre besirica Gtecilor stanjeni 7 1/2 si den pra-
«valia Plumbuitei In jos pre lamp ulit(a) pana In locul lui
«Simei .,Vafigheri stj. 181/2. Si iar de pa ulita In lat pre
«lânga locul jupanului Simei .,,Vapgheri pana In locul ju-
«panului Mantel Star (batranul) stanjeni 10. Si dupa ce
«l'am hotarit» etc. etc.
Aceste pravalii «jupanul Paan Pepano vatahul le-au fost
«dat de zéstre fetei dumnélui Ilincai, sotia jupanului Cdrsti
«biz, Vel Vistier, socrul jupanésii Despii, care le-a stapanit
«tot cu pace pana la 8 Mai 7204 1696» cand parintele Kit
Teofan, egumenul manastirii Braaul, se scoala sa reven-
dice unele din pravalii. Se oranduesc atunci 12 boieri pe
ravase domnesti, care cercetand pricina constata ca de la
cumparatoarea batranului Paan Pepano si pan& azi au tre-
cut peste 80 de ani si, prin urmare, pretensiunea sfintii
sale o gasesc nefundata. «Cu sufletele lor», ei dau carte cl.-3
judecata jupanului Cdrstii Vistierul sa'sj tie pravaliile ce
le are de zestre si de cumparatoare etc. Costandin Vocla
Brancoveanul Intareste judecata aceasta prin Hrisov dat la
mana Vistierului CcZrsti Popescull, din 11 Iunie 7204-1696.
In rezumat, locul pe care se afla. biserica Stavropoleos
a apartinut boierilor Popesii Inca de sub Radu .serban
Basarab (1601-1611) si anume negutatorul Patina Pe-
1 Arh. Stat. Stavropoleos pach. 14, doc. 2.Condica Breincoveniscil No. 268
pag, 96.

www.dacoromanica.ro
 24

pano 11 ldsd fiului sdu Fianna Pepano, Vdtaful de copii de

casa., care la rAndu'i Il dede zestre fiicei sale Ilinca sotia
lui airsté Ghia'ul Popescul iar acesta unl proprietatea zes-
trail cu propria'i locuintd si le lds impreunate fiului sail
Carsticd sotul Despii ndscutd Brezoianca. Aceasta vAndu,
prin mezat, lui Kir Ioanikie la 1722 o parte din loc. Pro-
prietatea PopWilor se aflà dar pe strada Stavropoleos
formA colt cu strada SmArdan i scoborà aceast5. stradd.
*
* *
Ca sa lumindm si mai bine situatiunea topograficd a
locului vom cerceta documentele Inainte.
In zapisul de vAnzare al jupdnesii Despa, din 6 Aprilie
1722, se vorbete (pagina 15) despre Radul Logofettul care
se invecineaza cu locul in cestiune §i despre Dunzitru Nona
qi Grigorie Greceanul.
Sa cercetdm zapisele lui Dumitru Nona.
Dumitru Nona si Manta Damaschino.

La Iv bade 7207.1699 Gheorghe snd Mantei Damas-

kino dd zapisull lui la mAna jupanului Radul Logo/CZ tul
prin care'i vinde un loc «in Mahalaua biséricii sfAntul Du-
4<mitru, care loc iaste in lung: din fundid grädinei dumné-
41ui pdnd In gardul grcidinei dumné-ei jupdnésii Ilincdi
4Brizoiancdi, qi In lat, din bolovanii grädinei lui .5'erban
4Vel Vistiar pand In locul jupdnului Di»zitrie Nona, care
«loe i 1-am vAndut eu pe pret de talen i 81 bani gata»
pe care i-a si luat de la dumné-lui Radul Logogitul.
De aci rezultd a Radul Logoftitul elà deja proprietar
pe acolo, inainte de 1699 §i cd Dumitru Nona se afla si
el in aceasi situatiune.
La 3 Martie 7208-1700, nu se Implinise anul de la
vAnzarea precedenta cd acelasi 4 Gheorghe sin Mantii Da-
gmaskino, d6. jupanului Dumitru Nonti ot Brasov zapis2 c5.
4 i-a vAndut un loc cu pivnità de piatra aici In Bucuresti,
«care loc sd trage de la mosd-mieu Iorga Popa In ma-
ghalaua lui Sfeti Dimitrie, Insd pe 1Angd casa Conte,stilor,
«care o au cumpArat dumné-lui jupan Dumitru de la Con-
' Arh. Sta. Stavropoleos pach. 12, doc. 25.
1 Id. Condica No. 3. Episcopia Buzfitt pag. 541.

www.dacoromanica.ro
 25

«testi. Si acest loc mérge din Casa Contestilor pAnd in

«bolovanii Cdrstii Vistierul, si In lung pAnd in gardul pa-
«rintelui Episcop ot Buzau 0 pang in bolovanii Radului
«Logofettul, fratele lui .,S'erban Vel Vistierul. i am vdn-
«dut dumné-lui fiindu-ne qi ruda vecin, drept bani gata
«talen i 180. *i mi-au dat si un inel de aur cu diamant
«afarà dinteacesti bani».
Martori: Stefan Cantacuzino Vt. Logof., az Logof.
Grecinul, Cdrster Vistier, Dräghici Spdtarul, Popa Dima
ot Sfeti Dimitrie, Manta Cupe.
Sa urindrim pe Manta Damaskino qi pe boierii Conteiti.

Boierii Câmpineni.

La 20 lunie 7169-1661 se aflau stApAnind, o portiune

de teren, de la altarul bisericei Sf. Dumitru, urmasii Stol-
nicului Vasilie Cdmpineanu. Acesti urmasi, care posedau
teren pftna in DAmbovità. in apropierea Straclei Brdnco-
veanul qi Strada Carol, In fata bisericei, acesti urmasi, zic,
In numdr de trei: «Radu, Vasilie i Freda dau zapisl lui
«lorga §i lui Panel' Logofdtut cá le-a vAndut un loc de
«casa cu pivnitd, însä locul cAt sd va alége pre sémne
«bdtrAne, drept bani gata talen i 80». Semneazd ca mar-
tori: Stroe Vel Dvornic (Leurdénul), Cate' Clucerul Doi-
cescul, Chirca Vel Logoat (Rudénul).
La 28 Decembrie 7174=1665 Radul Leon Voevod da,2
lui Pan Logofdtul ot Runcul ot sud VAlcé, carte de vol-
nicie, «de sd aibd a opriré si a tinéré un loc de cas6. In
«Bucuresti, care a fost cumpdrat de Band Mavranghelo,
«de la jupAnésa Dospina jupAnésa lui Vasilie Stolnicul ot
cc Cdmpina i de la feciorii lui: Radul i Vasilie, cu pivnità
«de piatra qi cu casa 0 cu locul mérge i cAt au
«tinut §i ei mai denainte vrérne preste tot, care iaste pre
«langa locul lui Pdiru Cefirdzarul. Pentrucd acest loc cum-
«pAratu-l'au Pana Mavranghelo cu bani gata, ughi 30».
Dupa moartea lui Pand Mavranghelo fiind el dator vA-
rului sdu Pand Logofaul multi bani, acesta jelueste la
divan iar Domnul judecAnd hotardste ca de o cam datd
sd stdp5neasca el casete: edatu-i-a Domnia Mé lui Pand
«Logy-di acest loc cu pivnita cu casete etc».
t Arh. Stat. Condica No. 3. Episcopia Buzdu pag, 535.
3 Id. id. Condica Brjtscovenéscci No. 268 pag. 429.

www.dacoromanica.ro
 26

Dar Pana Logofatul Mavranghelo cumparase casele In

tovarasie cu Iorga, prin urmare trebuia regulata stapanirea
si de catre Iorga. In acest scop la 6 Februarie 7174 1666
Iorga da zapis lui «Panie sin lui Slatie, val.& Panii Lo-
agoidt Mavranghelo, cd fiind el dimpreuna cu partasul lui,
«Pana Logof. Mavranghelo precum scrie zapisul lui, afara
«dintealte . datorii ce are Panel la'noi si fiind porunca Mari
«Sale, 1Co Radul Leon Voevod, si neavand de unde platl,
«tocmitu-ne-am de i-am vandut un loc de casa din Bu-
«curesti drept talen i 250 cu gradina si cu pivnita de piatra
«si Cu casa asazata pre parnant, si In lung cat mérge In-
«graditul si .... din gardul lui.... Vanatoriul pana In stra-
«sina casii lui Peltrza Cepreizarut precum au tinut vanza-
«torii nostri si am tinut si noi. Acest loc l'am cumparat
«de la jupan6sa Dospina lu Vasilie Stolnicul c/c Cdmpina
«si de la feciorii lui: Rachel Postelnicul i Vasilie etc».
,Martori: az Telnasie Paharnic, Udri/te Logofdt., Eu Isar
ot Aluni,s, Dobre Capitan ot Ungurei.
Accst loc al boierilor Campineni vandut lui lor.aa si
lui Pan& Logofdtul Mavranghelo, la 1661, trecia sub.' std-
pdnirea lui Pand Logofe2tul ot Runcul care la randu-i II
vandù Vistierului Maid Ciorogdrleanui iar acesta II trecù
feciorilor lui Neagoe Vdtaful ot Izvoara.
La 13 17 ebruarie 7200 1692 Afané Logofdizil §i frate-säu
«Ne'goe Clucerul feciorii lui Ne'goe Vatezf ot Izvoard, dau
«zapis lui Avram Pilarul feciorul Baa'ei Pitarul din Bucu-
«curest(i) cal vinde un loc de casa In Bucuresti leingd
«bisérica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie si alciture
«fire längd locul Mantei Damaskino §i din Ulita pana in
«locul jzefidnésii Ilincdi Brizoiandii, lungul cum mérge si
«aldturé cu locul Lecdi Mdlurénul. Si sémnele precm va
«scrie zapisul cel vechiu; care (loc) ne-au fost si noao de
«cumparatoare de la Matei Vistierul Cioroglrlénzil. i ne-
«am tocmit drept bani gata, talen i 60».
Jata acum stapan, pe locul Cdmpinenilor, pe Pitarul
Amain. Acest nou stdpAn nici n'apucase sa achite costul
iocului cdci i se Intampla moarte:
La I Afartie 7201-1693 Bita, care am fost jupanésa lui
«Avram Pitarul da z4pis lui Iva/co Logo/di sin Vasilie
«Logofelt Ddmbovice'nul, ca am vandut un loc de casa,
«cumparat de la Rani Logof i la frate-sau Negoild Clu-
www.dacoromanica.ro
 27

«cerul, fratii Raclului Vornicul. i am fost dat numai ta-

«leri 30. Si ne-am facut c4cioara pre jumatate de loc de
«am tinut: in sus, pana In gardul jupanésii Ilincai, iar des-
«pre pivnita Radului Vornicul, jumatate de loc pana in
«Ulita, au ramas pre séma vanzatorilor notri: Manii Lo-
«gofat §i fratine-8au Negoitd, sa faca dumné-lor ce vor .'ti.
«Cac(i) cä intamplandu-sa moarte barbatului mieu lu A-
4vram §i ramaind datoare pentru datoria lui ce au facut
«in viéta qi s'au fo'cut datorie qi la moarté lui etc. etc.,
«am mers la vanzatorii noWi de am cerut banii ca sa's(i)
«tie moia. lar Mané §i A'egoifii au masurat locul de l'au
«facut In doao §i mi-au dat voe cu jumatate de loc, cum
«merge despre locul lui Damaskino Vornicul(?) In sug pana
«in gradina jupanésii Rinaii Brézoiancdi §i pre langa locul
«Lecoli Cdpitanul Mel lurénul cum vine spre bisérica pana
«la un loc i de acolo pre !Ana locul biséricii pana In
«potriva unde s'au masurat de s'au facut locul pre juma-
«tate, sa-1 vanz, sa fac ce voi vré etc. Dec(i) aflAndu-sa
«iva,sco Logofat cumpärator, m'am tocmit cu dumné-lui
«cu cascioara Cu tot, drept talen i 36 etc» (Condica No. 3.
Buzau pagina 538).
Pe locul primitiv, adica cel vandut in 1661, avem acum,
dupa acest act, urmatorii proprietari: Radu Vornicul fra-
tele lui Mané i Négoe, jupanésa Bita Pitäreasa §i fratii
Mané i Ne'goe. Acest loc 11 avem mai bine definit, caci
hotarele lui .se referd la biserica Sfantului Dimitrie a-
nume: «de la altar in sus», pe strada de azi Sf. Dumitru.
Fratii Mané i Négoe redeveniti proprietari pe jumata-
tea de loc, neplatita de Avram Pitarztl §i de sotia lui
jupanésa Bita, cautard alt mu§teriu i'l aflara In persoana
lui State Logof ot Putineiu care cumpara locul, dar nu-1
.

tinù mult caci:

Boierii Conte0.

La 18 Ghenarie 7203 1695 «State Logofdtul ot Puti-

«neiu da zapis lui Mihai Logoptul Contescul ca'i vinde
«un loc alaturé cu biserica Bella' cénului, hramul sfeti Di-
«mitrie, care loc _II cumparase de la Mané Logofdlul (se
«vede treaba ca Négoe Clucerul murise sau se desfacuse
«de frate-sau Mané) fratele Radului Vornicul i al lui
www.dacoromanica.ro
 28

«Negoita. Clucerul ot Isvoru si fiind acest loc si lor de

«cumparatoare dec(i) jumatate de loc l'au fost vandut ei
«mai nainte vréme lui Avram Pitarul si de la Avram Pi-
«tarul l'au fost cumparat Mikai Logo/diul §i, ramaindu-le
giumatate de loe ne vandut, in a'osul biséricii, unde le-au
«fost pivnita, mi l'au vandut mie drept talen i 15. Deci,
«tiind Mihai Logofatul jumatate locul cu casa lui Avram
«Pitarul, i-am vandut si locul ce am fost curial:At-at eu de
«la Mané Logofdt iar in talen i 15 etc.»
Stabiliram pana aci urmatorii proprietari:
Radui Vornicul ot Izvoru, Bita Pitäreasa qi Mihai Lo-
gofdlul Contescui.
Vom vedeà ca locul Bitei va trece tot sub stdpanirea
Conte,stilor.
La 6 Aprilie 7206-1698 se ivi un proces si «Stroe Vel
«Dvornicul da Carte de judecata lui Mihaiu feciorul lu
«Pand Logofdtul de la Runcu, care a avut intrebaciune
«Inaintea Marii Sale (Constantin Brancovénul) cu jupanésa
«Bica ce au fost a Manta negutd torul Damaskino pentru
«un loe de casa din Bucuresti din Mahalaua lu Sfeti Di-
«mitrie aproape de biserica Beildcénului despre Cdrsté Vis-
«tierul. Zicand jupanésa Bica cä acest loe l'au fost cum-
«parat tatal ei Iorga Popa Vame,sul de la feciorii lui Va-
«silie Stolnicul Cdmpine'nul drept talen i 80., Inca de sant
«acum 37 de ani (adic6. in 1661) i tot l'au tinut tatd-
4sau Iorga Popa cu bunä pace si dupa moarté lui l'au
«tinut barbatul ei Manta Damaskino §i ja pand acum. lar
«Mihai, el asa zicé: cá acest loe iaste lui cumpArat de
4tata-sau Pand Logofdtul de la Iorga Popa, tatal jup6.-
«nésii _Mali cu zapis, Inca de sant acum 32 de ani (1666).
Maria Sa neputand judeca i-au dat pe sérna judecato-
rilor, lar acestia au chiemat pe Manid negutatorul cel
«batran si pe Panait negutatorul cel batran si alti negu-
qatori». S'au citit toate sineturile ambelor parti si «va-
«zand ca. Pand Logofdt i fiiu sau Mikai fusesera depar-
«tati din tar& (erau in pribegie), vazand ca cu 'Duna drep-
«tate acel loe iaste al lor, sà da aceasta carte de judecata
«lui Mihai feciorul lui Pand Logof ca sá ailDa a tiné si
«a stapani acel loe de casd, jar jupanésa Bica au ramas
«de judecata» (Condica Buzdu pag. 539).
Brancoveanul intareste aceasta carte de judecata cu hri-
sov dat lui Mihai.
www.dacoromanica.ro
 29

La 24 Mai 7206 1698 Costana'in Logofdtul Contesculi

Pand Logofdtul Contescul dau scrisoare jupanesei Bicai
«ca cumpdrand ei un loc de casa aici In Bucure0 drept
«talen i 210 de la Mihai sin Panel' ot .Runcul, care loc 11
gstdpané acésta jupanésa §i apoi,s cu judecata au ramas
glocul pre sénia lui Mihai i facandu-1 vanzdtor -i-au dat
«pre dansul schimb drept ace$ti talen i 210 Insd tigani.
gDeci Intorcandu-ne jupdnésa Bica banii, Insa talen i 200,
«am dat alelalte scrisori. Jar zapisul de schimbul tiganilor
gnu i-l'am dat pana ne vom scoate schimbul de la Mihai
«sin Pana §i atunci i sa va da zapisul. i am iscdlit sa
«s(ä) creazd».
La i Julie 7207 1699 Costandin i Panel Logof. Con-
«tercti dau zapis jupdnului Dumitru Nona negutatorul ca'i
gvinde dumné-lui casele lor care le-au fdcut cu cheltuiala
«lor amandoror i cu locul lor, care ne iaste §i noao de
«cumpardtoare. Care case sant In mahalaoa sfeti Dimitrie
«langa bisérica Bfildcénului, drept talen i 300» etc.
Sernneazd ca martori: Diicul Rudénul Vel Logof., Mihait
Vel Spdtar, .Serban Vel Vistier, Radul Vel Stolnic, lorga
Vel Slugiar, Mihalce biv. Vel Stolnic, lanache Vet* cdrescu
Vel Agd, Petru Vel Setrar, Cernica Comis, .,Slefan Can-
tacuzino Vtori Logof., Cdrster Vistier, Popa Dima ot sfeti
Dimitrie, Az Popa Cdlin ot tam, Barbul Bre'z(oianul) Vt. Vis-
tier, Gheorghie Vel Capit. za Dorabanti (Cond. Buz. pag. 541).
La 12 Mai 7247 1739 Costanclin Cdpitanul i Mihalake
«feciorii jupdnului Dumitru Nona dau zapis lui Kir Mi-
episcopul Buzdului eft avand ei o casd parintéscd
mahalaua Balaceanului cu pamantul cat tine curté
«cu pivnita de piatrd, care loc se hotara§te despre o parte
«cu locul caselor dumné-lui Verban Postelnicul Brézoianul
Costandin Confescul a fost boierit dc Bräncovcanul la 29 Martie 7217-1709
tu rangul de Vtori Logordt. El va deveni un personagiu foarte important sub
domnia acestui domn (Condica Breincovendscii No. 268, pag. 436). Soria lui, S:ma
pi fiu-sau Asan sunt inmormAntati in Biscrica sf. ConstantIn si Elena (ruine) din
Thrgovipte: eSuptu ac(e)ast5. piatra odihnesc oasele aposatei roabei lui Dum-
anczeu Stina ce au fost jupAndsa lui Costandin Contescul Vtori Logoflt pi a
tfiiului lor Asan, care i s'au pristävit in luna lui Dckemvrie, la anul de la zi-
edird lumii ldt 7222=1713.
Biserica fiind in ruine insemnam ari jSisanin dc d'asupra upii:
i* Cu vrdre Tat(5.)lui i cu ajutorul Fiiului i cu sporul D(u)halui Sna, in-
cddmnatu-s'au creptinul Do(m)n Ith Makin Belsarab Voevod i G(o)s(po)jda ego
china, de au zidit acesta snta besdrici hramul Stäi Nicolae, de in temelie
cpAni in s'Avrpit ca s(ä) le fie de pointing in vdci.- Ispravnic Costandin pis
tmsta S.ept(emvrie) 15 dn'1, valt 7159=1650.
www.dacoromanica.ro
 30

4si cu locul caselor raposatului Vornicul Costana'in Con-

etescul si despre alta parte cu locul caselor sfintei episco-
«pH Buzaului, o \rand lui Kir Misail drept talen i 950» din
care lasa 50 talen i sfintei Episcopii «ca sa'i pomenésca la
«sfantul jertfelnic pe ei. si pe parintii lor, scriindu-le i nu-
«mele la pomelnicul sfintei episcopii».
La 30 Mai 7254 1746. Grigorie Greceanul.Vel Ban scrie
4lui Kir Metodie, Episcopul Buzaului ca a Inteles ca sfin-
tia sa vré sa faca han la sfeti Dimitrie 4si vei sa bagi
«§i casele sfintii Tale In han si locul biséricii cat iaste.
( De este asa, apoi pe mine ma inchizi si nu'm(i) da mana
(tsa saz Inchis asa. Sfintia Ta, de vrei sa faci han, trebuie
4sa cumperi si locul mieu cu casa cu tot, ca eu 11 dau.
4C6. a sedé Inchis da toate partile nu'm(i) da mana.
«Raspunde'm(i) sfintia Ta la un fe], sa. stiu. Ca, cum
tzic, sfintii Tale, mie nu'm(i) da mana a qadé Inchis asa
«etc» I.

Actele reproduse liana aci nu. sant in mdsurà sà deli-

miteze cu preciziune hotarele diferitelor proprietati care
s'au aflat pe suprafata de teren dela spatele Hanului Cos-
tandin Vodi i dela rasarit de curtea bisericei sfantul Du-
mitru, adica pe suprafata Inconjurata azi de stradele Stavro-
poleosSmardansf. Dumitru si Carol I-iu; ele ne arata
insà Cu certitudine ca locul boierilor Popesti Incepeà de
la proprietatile Hanului Stavropoleos scobora spre strada
Smardan, Invecinandu-se cu boierii Greceni, Conte,sti §i cu
neguptorii Damaskino i apoi Dumitru Nona, pe aceasta
strada si pe strada sf. Dumitru. La spatele acestor diferite
proprietati si Intre curtea bisericei sf. Dumitru, care era loc
balacenesc, erau locuintele boierilor Greceni si Bre'zoieni.
*i cu vremea, toti proprietarii vand proprietatile lor sfin-
tei Episcopii a Buzaului si mi mai ramane decat aceasta
si cu Manastirea Stavropoleos ca singure stapane pe toata
suprafata de loc dela spatele Hanului « Consta/in- Vocid».
In rezumat, locul pe care se afla azi biserica Stavro-
poleos a fost din seculul al XVII-lea al boierilor Popeisti.
Actele ce am reprodus mai sus ne arata clar ca neamul
Bilacenilor n'au avut proprietati pe acolo, caci de ar fi
i Arh. Stat. Condica No. 3. Bpiscotia Buzan pag. 542.
www.dacoromanica.ro
 31

avut, ar fi fost cu neputintA sa nu se pomeneasca In vre

un zapis. Proprietate a Bäldcenilor a fost numai biserica
si cu curtea si cladirile de pe dansa.
Situaiiunea actuala a proprietarilor

Plecand dela altarul bisericei Stavropoleos dam peste

proprietatea Doamnei Elena Z. Florescu.
1) La 20 Octombrie 1867 rdposatul Vasilache Papa
rascumpara imobilul sail din strada Stavropoleos, coloarea
Rosu, plasa erbanVodd, fosta dependinte de Episcopia
BuzAu, In Intindere, zice actul de rascumparare, de 15
stanjeni si 1 palma decimala fata, 24 stanjeni 4 palme
decimale adancime si 26 stjeni 6 palme fundul si sa In-
vecineste spre rasdrit Cu Dimitrie Potcapierul, spre apus
cu locul si hanul Stavropoleos, spre nord cu strada si spre
sud cu curtea metohului sí. Dimitrie si cu d. Iancu Ni-
culau Triandafil.
La 1 Margie 1884 ra.posatul V. Papa dispune prin tes-
tamentul sAu ca otelul din strada Stavropoleos, cunoscut
sub denumirea de Hotel Brener sal mosteneasca D-na
Elena Florescu fiica raposatului Ion George Florescu.
Aceasta proprietater Vasilache Papa, o mostenise dela
parintele sAu Gheorghe Papa care o cumparase dela me-
zat cu urmatorul act grecesc din 1 Februarie 1817 lntarit
de I6) Ion G. Caragea Voevod: «Zapis de la cinstita E-
«piscopie pentru o casa cu locul sdu peste drum de hanul
«Greci si lipit cu hanul Stavropoleos spre rasdrit si cu
«poarta pravaliilor Incepand de la parul portei cei mari
«a acestei proprietati si Intinzandu-se treptat... i adju-
«decandu-se asupra dumnélui Gheorghe Papa, care a o-
«ferit pretul cel mai bun si s'a dat si embatic pentru a-
«cest loc si cu tot ce se mai gaseste pe el sa o stapa-
«nésca de veci dansul si urmasii lui si putand face pe el
«si alte cladiri. Embatic anual la santa Episcopie va plan
«cate 750 lei. Aceasta conventiune s'a facut cu voia dum-
«né-lui care sá o stApanéscä vecinic, ail sä aiba dreptul
«asupra sfintei Episcopii ca sa o vanza la alt cine-va. S'a
«dat presentul zapis dumnélui ca sa stapanésca acest loc
.t(i cladirile dui:a el» etc. etc.
Semneaza -l. Episcop Buzaului, adeverez.
www.dacoromanica.ro
 32

Azi, «cladirile dupa el» adica fostul Hotel Brener, au fost

daramate iar locul este liber si asteapta noui constructiuni.
Al 2-lea proprietar este la No. 4 d. Capitan Bcrbec
a carui proprietate consta dintr'o cladire cu 2 etage stransa
intre proprietatea precedenta si intre casele cu No. 2 care
formeaza coltul stradei Stavropoleos si str. Smardan.
Imobilul din strada Smärdan No. 2 este proprietatea
de azi a d-lui Zamfirescu, fabricantul de sdpunuri «Stella».
Actele de proprietate depuse la Creditul fonciar urban
din Bucuresti ne prezinta ca proprietari In 1857 pe Mar-
ghioala §i Ca/inca Ion mostenitoarele fratelui lor Panait
lon i al tatalui lor Ion Stoian. Ele \rand locul cu casele
cumparate dela Pitarul Stan Gheorghiu In 1855 de fra-
tele lor Panait. Nanzarea se face la 1 Oct. 1857 si in act
se zice ca locul se afla In «ulita .,Serban Vodcl cu emba-
tic la sidnitz Episcople Buzau». Vasile Nicolici cumpdra
imobilul.
La 23 Aug,ust 1863 averea lui Vasile Nicolici se vanda
la licitatie (Tribunalul Ilfov Sect. III) si locul din suburbia
.,Serban Vodd cu casele, III cumparat pe pret de 1640
galbeni de Marin Ivanovici. Fiica acestuia, domnisoara
Maria Ionescu, devenita doamna María Gr. Stefanescu, ras-
cumpara, prin sotul ski, la 12 Noembrie 1884, dela Mi-
nisterul de finante, embaticul «locului cu case din strada
«Smardan No. 2 suburbia sf. Dumitru fost dependinte de
«Episcopia Buzau, care loc se afla in intindere de 3 stjeni
«6 palme fata din str. Smardan si se invecineste in fund
«cu Vasile Papa de o parte cu str. Stavropoleos iar de
«alta cu Anton Hagi Tacor. Aceasta delimitare a fost insa
rectificata in sensul c6. «pe str. Stavropoleos sunt 13 stj.
«i 1 palma invecinandu-se in str. Smardan cu proprieta-
«tea d-lui Vasilie Rusovici, pe str. Stavropoleos cu d.
«Leonida Ion, iar In fund cu Anton Hagi racer i Va-
«site Papa.
La 1899 d-na Maria Ionescu fosta Gr. Stefanescu a van-
dut imobilul d-lui Zamfirescu.
5) lmobilul din strada Smära'an No. 6. Pe la 1833 pro-
prietarul embaticar al locului era Pare Radulescul iar in
actul de ra.scumparare eterna liberat de Ministerul de fi-
nante la 14 Iulie 1866 se zice: «Un loc de case situat
«pe proprietatea manastirii Hanu Greci (Bradu) intindere
www.dacoromanica.ro
 M

«de 6 stj. 2 palme fata, 6 stj. 2 palme fundu §i 8 stj. 4

«palme lungu i se Invecinqte Cu Raisca Pdldrierul 0
«Vasile Papa».
La 1868 Iacob Tacor §i Stefan Antoniu feciorii lui An-
ton Hagi Tacor cumpara la licitatie dela Petre Radulescul
imobilul, iar la 1896 Anton Hagi Tacor vinde casa lui
Mayer Kamerling (fiul) actualul proprietar.
La 1866 strada Smardan se numea strada Germand;
schimbarea numelui s'a &cut dupl rasboiul din 1877-78.
Imobilul din str. Smardan No. 8 al d-lui Levy.
Imobilul No. 10 al d-lui Pencovici.
Despre acest din urma imobil mi-a fost ca neputinta sa
culeg vre-o informatiune dela d-1 proprietar. Cred, banuesc,
cä actuala proprietate a apartinut i boierilor Conlefli.

Biserica St Dumitru.

Raposatul Gion vorbind I despre biserica de jurdmdni

din mahalaua Balaceanului zice ca: la 1674 «Bade' Beild-
«ceanul, Conto,s, a reparat biserica §i succesorii sai Matei
4Bellekénul 0 faimosul AO Constantin Bdleicénul, ginerile
«lui Serban Vodd Cantacuzino, Impreuna cu verii lor, boierii
aProroceni, sunt ctitorii bisericei Sftului Dumitru dupd 1689».
«Biserica, zice, este a Vornicului Badé BAIdcénul; era
ecIddità de lemn sau, mai bine, reparata de Vornicul Badé
«1361acénul pe la jumatatea seculului al XVII-lea etc.
Sub numele Bade' Bdleiceanul Vel Dvornic nu cunoa-
tem decaf pe tatal lui Constan/in Aga Bdldceanul 0 nu
Om sa fi avut i un alt fiu Maki. Fratele sat' Petra,sco
a avut 'MA. pe Matei Veitaful za Aprozi, prin urmare,
Matei era varul lui Constantin Aga.
Biserica a fost, In adevar, facuta de Badé, de lemn, qi
o va fi reparat el de mai multe ori pana cat a trait; dar,
de pialrei, nu o au putut ridica nici urmaqii lui, caci Cons-
tantin Aga este ucis la 1690, nici nimeni altii care ar fi
putut sa se dea drept clitori, dupa 1689.
In adevar, urmatorul document COnStatA cA pAnd in a
doua jumatate a setulului al XVIII-lea biserica de lemn a
lui Badé Vornicul era In picioare, tot de lemn, aqa ca pana
1 Istoria Bucure#ilor pag. 185.
www.dacoromanica.ro 8.
 34

la 1754 JoniId Graful, urmaqul direct al lui Bader, putea

sfi'0 zica ctitor, Insa al bisericei de lemn.
La 30 Noembrie 7262=1754 «Stroe carele au statut qi
«vataf de copii (0 mai pe urma, langd sfar0tul vietii acestei
«trecatoare calugarindu-se s'au numit Itaia Monahul) Im-
«preund cu mine Raa'ul biv. Log. za Vist. am pus la
«mijloc i am cheltuit de am radicat din temelie acest
«pré Infrumsetat dumnezeesc laca,s. de piatrd aici in ora
«In Bucurqti la poarta cé din sus a Curtii domneqti, In-
«tru cinsté sf. qi izvoratorului de mir marelui mucenic Di-
« mitrie, in locul altii besérici de lemn ce. au fost facuta
4 de Badé Vornicul Bälacénul (dup. card 0 mahalaua BA-
elacénului sa numéqte) Infrumsetata cu zugravéla pa din
«launtru qi pa din afara Inpodobita cu sfinte icoane In-
«tr'alte parti lucr4te foarte cu iscusit me§te§ug dupre cum
«sa vad; cu carti cat trebuesc peste an de citanie de ru-
«gaciune i de cantare; cu odajdii, cu sfinte vase de ar-
«gintu, cu evanghelie fericata, cu candele cu cadelnita de
«argint qi cu alte dichise cate tiebuesc §i usebit de altele,
«ca§tigand 0 o milä de la pi-6 luminatii Domni qi obla-
«duitori; ca(i) de la o vréme Incoace, dupa ce s'au zidit
«acest sit. laca, i-au Incoronat 0 i-au daruit D(o)mnul,
«D(u)mnezeu cu Domniia Tarii noastre prin cinstite i lu-
«minatele Mark& Lor hrisoave ca sa ja sfta besérica pe
«tot anul de la Vistierie la vrémé sarbatorii hramului tal.
«30, bani gata etc. etc.
Dupa ce s'au terminat sfantul loca q cu desavar0re, osoco-
«tit-am ca dupl sfar0tul vietii noastre, zic ambii ctitori,
«nu sa va puté chivernisl besérica cumu trebuiWe numai cu
«preotii de mire, s'au Inteles a Inchina biserica «la alta
«manastire de la care sa OA chiverniséla, paza 0 Intariré
«dupä vrémi la toate cate vor fi de trebuinta». Ei soco-
tesc sa o Inchine «la amandoao sfintele episcopii ale prii
etc.» i pentru ce pricini s'au hotdrat Inteacestaq chip «r ni
«jos la randul vorbei arata». Dec(i) pentru acesta afiero-
«sire irWiintandu-se cinstitii §i de D-zeu iubitorii cei de
«atunci Episcopi (care mai pre urma au raposat intru
«Domnul) al Ròmnicului, Kir Kliment,§i al Buzaului Kir Me-
«todie, cer§andu-i fie§te care de osebi nu s'au putut Invoi,
4 mai vartos pentru loc de casa ne vrand sa dé parintele epis.
«Metodie parintelui Kliment (de vréme ce locul ce au avut
www.dacoromanica.ro
 35

«sf. Episcopie a Rômnicului cu case de seddre aproape de

«locul Buzaului si de beserica sf. Dimitrie dupa vrémi sa
«instreinase de la sf. Episcopie) au trecut vréme dupa
«vréme päná acum, iar acum pe de o parte cunoscAndu-
«se proasta chiverniséla preotilor ce era dupa vremi etc.
«etc., iar despre alta parte, cunoscAndu-ma si pre mine
«Insum(i) ca, usebit din patima de duréré ochilor ce mi-iau
«venit cu dreptate, pentru pacatele mele, Inca de multi
«ani, din vréme In vréme i din zi In zi mergu tot spre
«slabiciune i scapataciune, aflAndu-ma fdra nici un fel de
«uhiverniséla nu am dat indemana a mai ajutora sfta be-
«sérica cu céle ce au fost de trebuinta i ternAndu-ma ca
«sa nu'mi vie vre-un grabnic sfarsit s'ar fi putut a ramané
«sf. besérica ne asezatä supt alt razim etc. etc., ca sa nu
«ramAie nic(i) cuantul raposat ctitor jos», adica
sa se tnchine la amandoao episcopiile Tarii etc, caci am-
bii episcopi ascultau rugaciunea la acesta biserica «a-
«vAndu-s(i) casele de gazduit lAnga besérica precum si
«pana acum iaste a sfintei episcopii Buzau,. Apoi ambi
ctitori, «noi suntem patrioti de RAmnic», In fine, a mai
buna purtare de grija vor aveA sfintii episcopii, «fiind a-
«mAndoi arhierei ai pamAntului, atat de biserica cat
«de sufletele ctitorilor. Dar fiind cd sfintitul episcop de
«acum al RA.mnicului, Kir Grigorie, nu are loc de Was-
«luit ca mai nainte, la venirile aci dui:4 obicéiu la sca-
«unul domnesc, umbla dintr'un loc Intealtul si de la o
«manastire la alta, ca un simpatriot ce sAnt, carele avand
«evlavie catre sf. sa episcop, avAnd numai o mosie de ceas-
«parte de Olt ,la sud Buzau numele ei Ple,s-coi caré acum
«mai pe urma í 7cirld'u se numéste. Voind ca sa aibu si
«eu o particé de ctitorie la sf. Epis. a R5.mnicului mai
«nainte o am afierosit acolo etc., cu cal-6 sa poata face
«schimb cu vre-un loc aic(i) In Bucuresti ca sa'si faca casa de
.6,ihnä la venirile aci». Acum, episcop al Buzaului ajungAnd
Antim s'a invoit cu Kir Grigorie priimind mosia Plescoi
si dánd episcopii RAmnic loc din locul episc. Buzau «ce
«iaste pe lAnga bis. sfeti Dumitrup. Astfel acum se Inchina
«bis. Sti Dimitrie la ambele Episcopii ca sa le fe metoh
I Cu 2 stOpini, administratia bisericei merge& flu. In nenumgrate rfinduri
se iscarà certe intre ambii Episcopi. La 14 Mai 1772, mitropolitul Grigorie al
Ungro-Vlahiei lasa chiverniséla bisericei qi a averei, in seama Episcopului de
Buid.0 singur, Kir Cozma, cu consimtimântul Episcopului de ROmnic.
www.dacoromanica.ro
 36

gUrmeaza wzamAntul (conditiunile) de inchinare etc.

Radul biv. Log. za Vist. adeverez, Costana'in Dudescul
biv. Vel Dvor. martor, Costandin Bräncove'nul Vel Spat,
biv. Ve! Ban,.5'lefan Vdcdrescul Vel Log. (Con-
dica No. 3. Episcopia Buzau pag. 543-546).
lata §i actul prin care Episcopul de Rftmnic schimba
mo0a Pleqcoiu pe loc de casa, cu episcopul de Buzau :
Grigorie Epis. RAmnicului da scrisoare sf. i durnnezeq-
tei Episcopii Buzaului §i cinstitului de D-zeu iubitorului al
smereniei noastre Intru Xc iubitului frate Kiriu Kir Antim e-
piscop al acestei sf. Episcopii ca sal fie mo0a PleFoiu de
jos ce se numeteJeläi ot sud Buz. toata parté caré o am cds-
tigat-o danie sf. Episcopii RAmnic de 1(a) dumnélui Radul
Rämnicernul biv Log. za Vistierie, insa stj. . . . Pentru ca
dumndlui Radul Logof. vazand ca santern lipsiti in Bucure0i
de casa pentru odihna cand erà mérgeré noastra, ne avAnd
sf. episcopie a RAmnicului loc sau Jacas de §adére in Bucu-
re§ti ci far' de statornicie din loc in loc umblam gazduind, iar
d-lui mai sus numitul Radul Log. fiind patriotis de aicé
den Ramnic, unde iaste acdsta sf. Episcopie au dorit ca
s(a) nu rarnae sf. Episcopie lipsita de laca de lacuinta In
Bucureqti ci sá aive la vreme de trebuinta Intru *adéré
Smereniei noastre §i altor cre§tini ai no§tri Intru Xc frati
Arhierei pre carii Domnul Dumnezeu va rAndui la acest
scaun In urma noastra. Au dat d-lui sf. episcopii RAmnic
danie acésta mai sus zisa moqie ca cu acésta danie sa
putem caqtiga schimb loc de casa In Bucure§ti. Care mo0e
fiind aproape de Episcopia Buzau unde clandu-i mana a
o stapani 0 a o chivernisi am facut cu tratele Episcop
Buzau Antim aqazarnant de am dat acésta mo0e Ple§coi
ca s(a) fie statornica supt stapaniré sf. Episcopii Buzau
§i fratia sa ne-au dat schimbu in Bucure§ti jumatate de
locul al caselor Episcopii Buzau ca sa facem casa de qa-
dére cand noi sau alti frati Arhieref ai acqtii Episcopii
ce vor fi in urma noastra sa vor afla la vremi de trebu-
inta in Bucureqti. §i am facut acest a§azarnant cu fratia
so qi Cu noi ajutAndu-ne D-zeu atAta pe jurnataté de loc
al caselor ce ne-au dat schimbu cat 0 peste tot locul cela
lalt unde iaste staré caselor sa facem din fireund un han
sa fie Intru chiverniséla i folosul la amandoao Episco-
Arh. Stat. Condica No. 1 Buzclu, pag. 291.
www.dacoromanica.ro
 37

pille acéste Ramnic si Buzau care mijlocire si asazamAnt

ce am facut noi cu fratele Episcop Buzau vazand i d-lui
Radul Log. fiind ctitor desavarsit al sí. Besérici sfantului
si marelui inucenic Dimitrie caré iaste langa locul caselor
episcopesti mai sus zise s'au indemnat d-lui de au Inchi-
nat i acésta sfinta besérica ca s(a) fie metoh la aman-
doao sfintele Episcopii RAmnic si Buzau. Si asa ne-am mai
Incredintat noi impreund cu cinstitul si intru Xc iubitul
nostru fratele Episcop Kir Antim ca ori ce In parté lo-
cului la Bucuresti, ori noi ori fratia sa ori alti frati Arhi-
erei ce vor fi dup(a) vremi in urrna noastra la acéste sfinte
Episcopii, am castiga danii la acest metoh del(a) bojar,
de 1(a) alti erestini, pe acé agoniséla sä avem a fi fratéste
ca sa intarim céle din launtru ale metohului spre chiver-
niséla si ajutorul sfintelor episcopii. Si am Intarit acest
asazarnant cu pecété sfintei Episcopii i cu iscalitura Sme-
reniei noastre ca sa fie nestramutatd.
t Grigorie Episcop RAmnicului,
Costana'in Dua'escut biv Ve! Vornic mart., Costandin
sturel biv Vel Ban mart., Costandin Brdncove'nul biv Vel
Spatar mart., Stefan Vdcdrescul Ve! Logof.
La 5 Iulie 1755. Cost. Mihail Tehan Racovitä V. V. da
urmatorul hrisov: ...«Precum i raposatul Isaia monah (pe
«mirenietStroe2Rdmnicénul) impreund cu nepotd-slu .Ra-
«dui RdMnice'nul biv Log. zá. Vist. carii din mica lor vàrsta
es'au aflat cu stradanie i cu dreptate au slujit Domnilor
«si Tarii etc. etc, au zidit din temelie si au lnaltat o sf.
«bisérica aici in orawl Domnii méle Bucurestii la maha-
«laoa Bdlacénului (Sf. Dimitrie izvoritorul de mir) au In-
«chinat-o metoh la amAndoua sfintele Episcopii ale Tarii
«adeca a Rdmnicului §i a Buzdului etc, iar episcopia Bu-
«zaului are si case cu locul lor langd aceasta sf. besérica
(and episcopia RAmnicului a revenit Tarei dupa plecarea
administratiei Austriace din Oltenia, erà Kliment episcop
lar la Buzdu erà Me/odie). Fie-care Episcop voià sa fie
singur stapAn pe biserica ceea ce lsaia ctitorul "nu hota-
rAse astfel; apoi epis. RAmnicului nu aveà loc sa'si faca
casa ca epis. Buzaului iar Episcopul Buzaului nu vreA sa
deA loc din locul ce aveà. VazAnd Radul ctitorul aceasta,
daruieste epis. RAinnicului o mosie ce aveà. In Buzau care
fù schimbata cu epis. Buzaului pentru un loc de casa ju-
www.dacoromanica.ro
 38

matate din locul ce- avea langa biserica etc. etc. Urtneaza
asezamantul dintre episcopi.
Domnul Intareste cu hrisov. Marturi: Pan Cost. Dudescul
Vel Dvor., pan Cost. Kretulescul Vel Ban, pan Cost. Brein-
covenul Vel Spat., pan Dumitraisco Raeovitä Vel Log., pan
Mihai Cantacuzino Vel Vist., pan Costandin Candescul Vel
Cluc., i pan . . . Vel Post., i pan Matei Cantacuzino Vel
Peh., i pan Iordache Condorat Vel Stoln., pan Lascarache
Geani Vel Comis, pan Iora'ache Karagea Vel Pit., pan lonilel
Brdta,sanulVel Sluj. si ispravnic pan Dumitraisco RacovitäVel
Log. i s'au scris hrisovul acesta Intru al doilé an de domnia
Domniei méle de Rad Log. za Divan la létul de la zidiré
lumii 7263 iar de la nasteré Domnului si mantuitoru nostru
iE jcc, 1755 msta Italic 5. (Condica No. 3. Eftiscopa Buzeiu
pag. 548).

Locurile Balicenilor.
0 aruncAturd de ochi, pe planul Bucurestilor din 1852
facut de Borroczyn qi o alta pe planul din 1895-99 al
Institutului Geografic al Armatei, ne va permite sa ne fixam
ideile despre starea lucrurilor, sau mai exact, despre si-
tuatiunea proprietatilor, la Inceputul seculului al XVIII-lea,
pe suprafata de teren limitatai cum am zis deja mai sus,
de stradela Stavropoleos (numita in vechime « Ulita care
duce la Sf. ion» (unde se afia azi palatul Casei de depu-
neri), Strada SmEtrdan (numita ulita care duce la poarta de
sus a Curtii domne§ti, apoi Ulita Brita'énului, dui:A acea
Ulita Non/eased), strada st Dumitru (fail nume vechi),
strada Carol I-iu (numita ulita mare care duce la poarta de
sus a Curti/ domne,sti, apoi Ulita Islicarilor si In fine Mita
Frantuzeasci) si, In fine, Calea Victoriei (Podul Mogo-
,soaei). AceastA suprafatl de teren este tdiatä azi de o
ricaa stradà, numita strada Postei i care este paralela
cu fatada de rasarit a Palatului Postei si Telegrafelor. A-
ceastà noua strada este deschisa pe terenul bisericilor sf.
Dumitru §i Stavropoleos, In care scop s'a expropriat si
daramat vechiul fialat al s/. Sinodl i unde mai nainte
1 RAmas istoric dela judecarea si caterisirea proin Mitropolitului primat al
Rominiei D. D. Ghenadie Petrescu.

www.dacoromanica.ro
 39

vreme descindeau sfintitii episcopi ai BuzAului si RAmni-

cului. Strada trece peste fundatiunile hanului Stavropoleos,
aripa despre apus, pe unde era intrarea sau poarta hanului.
CAta se vede ramasA azi, curtea bisericei sf. Dumitru,
adicä limitata la nord de locul bisericei Stavropoleos si
de imobilul No. 6 al D-nei Florescu, iar la rasArit de zi-
durile imobilului No. 10 din strada Smardan si de grila-
giul bisericei, toatà aeasta suprafata de teren a fost, fi-
reste, loc bald cenesc, afara de locul Banului Grigore Gre-
ceanul, vandut pe la 1746 lui Kir Me/odie, episcopul Bu-
zaului dupO cum am vAzut mai sus (pag. 30). Acest loc
afierosit sfintei biserici de jupin Bade' Vornicul Baldceanul,
era legat de proprietatea sau de casele boieresti, adica nu
se aflà nici un proprietar intre bisericl si ctitor.
Tot locul ocupat azi de palatul Postelor si Telegrafelor
a fost cu sicuranta. al Baa'ei Vornicul. Pe acest boier il
aflam In vieata si la 1686, adicl cu 4 ani inainte de
moartea nefericitului Mare Aga Constan/in Bdldcénul, gi-
nerile lui Serban Vodl Cantacuzino.
Pentru rOzvratire inpotriva Domnului Constantin BrAn-
covénul, vArul sOu prin aliant5., Domnul, dupa obiceiurile
de atunci, confiscA averea Balaceanului, si, prin urmare,
si casele, pe care puse de le darAma iar pe mormanul de
cArAmizi, Infipse prefieieacul in vOrful caruia statù lntepat,
mai bine de un an, capul hainitului boier 1 clzut In lupta
dela Zernesti la 1690.
(Pe locul confiscat, Brancovénul cladi hanul lui Costan-
din Vodd» zice neuitatul Gion, tiar veniturile pravaliilor
esi hanului, Brancovénul le inchina mdnastirii sfantului
« Gheorghe-Noup .
Intrebarea este: clAdit-a BrAncovénul hanul sau pe tot
locul BAlaceanului sau numai pe o parte din loc?
Aceastà intrebare se impune de urmAtorul document:
La 5 Noembrie .r757. COstandin Neculae Voevod (Ma-
g vrocordat) c15. Carte de judecata lui popa Vasilie de la
«bisérica sfeti Dimitrie, care s'a plAns In Divan ca Tanase
«Logofatul de la Vistierie, stkAneste niste case cu piv-
«nita ce sdnt in Curtea biséricii despre poarld 0 de danie
4bisericei»; le stOptmeste TAnase fOra sä plà.teascA bi-
sericei ceva. Locul caselor era al Belldceanului 4si cat loc
1 Vezi Istoria Bucureftilor. Gion, pag. 485.
www.dacoromanica.ro
 40

«au mai ramas de al Beildcénului afard din curted bise-

«ricei l'au cumparat dumndlui Costaniiin Dudescul Vel Vor-
«nics I etc. Logofatul Tanase a ramas de judecata.
«Poarta bisericei» era atunci unde este si azi: da In
«Ulita cea mare care duce la poarta de sus a Curtii dom-
«nesti». Apoi Vornicul Dudescu cumpard restul locului ba-
lacenesc. Unde era acel loc, dacil nu alaturi cu poarta.
Aci se cuvine a deschide un parentez.
Brancoveanul a fost ctitorul bisericei sf. Gheorghe-Nou;
aceasta este sicur, precum tot sicur este el inchinand'o
metoh «sfantului Ierusalim unde Iaste luminatul mormant
«si parintelui Malahiei egumenul», piosul Domn, in urma
staruintelor Patriarhului Ierusalimului, Kir Dosotei, «pune
«30.000 de ducati la Teca a lui Sfeti Marco care iaste la
«domnia Venetianilor, ca toata dobanda care face inteun
«an 900 de ducati, iar talen i fac 810, sä se dé sfintei mana-
«stiri pentru etc. etc. si pentru 2 dascali: unul 200 de taleni
altul 100 de talen i pe an, ca sa Invete pre ucenici2 etc.
Nu va fi Indestulat cu aka pe nesatiosii calugari si este
posibil sa le fi Inchinat i veniturile hanului si pravaliilor
ce construise pe locul Balaceanului, insa document In a-
ceasta privinta. nu am putut afla. Ceea ce ar confirma Insa
aceasta asertiune, este faptul cA Hanul i locurile
ceanului devenite «domne,sti» se \Tad trecute sub stapanirea
manastirii Vacareitilor.
Cine a operat schimbul?
Probabil cA Niculae sau fiul sau Constan/in Mavrocora'at,
ca ctitori ai manastirii Vacarestilor, vor fi facut schimbul.
Si cu aceasta Inchidem parentezul.
Brdncoveanul zidi Hanul sail pe o parte numai a locu-
lui Balaceanului, astfel cum se vede pe planul Bucurestilor
din 1852 si cum l'am apucat i noi, iar la sud locul rd-
mase esterp» cum zic actele calugarilor dela Vdcaresti.
La zo Augrust 72o4= (1696) Brancoveanul da Carte3 dui
«Asan Cdindracul §i fratine-sau lui lanache etc. O. le fie
«locul de case si de pravalii In mahalaua de la biserica
«Balacénului, care loc iaste al& tun; pre leingd locul Badii
«Vornicul Bäldcénul, In lung pana in locul Mitrii iPlarut

Arh. Statului. Condica No. 3 Episcopia Buzäului pag. 549.

Id. Id. Condica Brdncovenéscd 1692-1713, pag. 410 i 129.
Arhivele Stat. Condica Briincoveneascil 1692-1713, pag. 84.
www.dacoromanica.ro
 41

«stanjeni 13 si in lat stanjeni 15 pentru cà l'au cumparat

«Asan de la Manta zaraful, drept bani gata talen i 40;
«care loc si Manta 11 cumparase de la Eftimie si faméia
«lui Stanca.
1 iar sá fie lui Asan un loc tot in até mahala In do-
.1(

«sul casei lui lane Pitarul j iar pre ldngd locul Bäldcer-
tnului, care loc iaste pre din sus alaturé cu locul ce au
«cumparat de la Manta Zugraful in lung pre ldngd curie'
«Bdtdcénului stanjeni 7 si in curmezis pang in Ulita stj.
«71/ ca acest loc de casa fost-a al sfintei bisé-
«rici ce sa chiama biserica Grecilor, dat de pomana de
«Mihul Pitariul de acolo de la Rumeli de la Arghiro-
«Castro i Mihul ti cumparase de la Zamfir si de la fe-
«meia lui Asfira, feciorii lui Statie bulucbafla qi de la Chirca
«i Dumitro fratii Zamfirii, care si ei 11 cumparase de la
«Nicula Sdrbul.
«Acum, intAmplandu-se de au ars tàrgul Bucurestilor
«arzAnd si sf. bisérica a Grecilor i stricandu-se si zidu-
«rile bisericei foarte räu i aflandu-se i parintele Malahia
«Episcopul de acolo de la eparhia ce sa chiama Pogoni-
«anis, aici in tar(a), s'au apucat ca sa diréga, acésta. sí.
«bisérica i lipsindu-le banii, au facut vanzator locul de
«casa (care tot nu produceA nimic) pentru talen i 30,, lui
Asan amarasul.
Pe planul din 1852 noi vedem figurAnd, la sud de ha-
nul Costandin Vodd si de ambele parti ale intrarei hanu-
lui, mai multe imobile care in parte au existat pana pe
la 1895 sub numerile de strada 3, 5, 7 0 9.
lmobilul No. 3 Ft 5 al Colonelului Pe/re Maccal.
La 15 Decembrie 1764 o carte de marturie In greceste
(vezi si la Arhivele Statului M-rea Vdcdre,sti pach. 36,
doc. 1). «Cei mai jos iscaliti declara cä in anul 1764 De-
«cembrie 15, dumnélui Baba Dimo i tovarasul lui, dum-
«nélui Mande Salonikianul, cojocari, ramAind datori, cre-
«ditorii au jaluit Marii Sale Stefan Voevod, care a orAn-
«duit pe starostea de negutatori sa vAnda maría lor la
«mezat precum si 2 odai Cu o carnaruta ce le aveau in
«hanul Costandin-Vodd in parté de jos a portii cei mari
I Actele de proprietate la Ministerul Domeniilor pi-limite dela Minis/. de In-
terne cu adresa .No. 28265 din 19 Oct. 1892.
www.dacoromanica.ro
 42

«langa spitdria de jos, zicAnd cl predecesorul lor Iora'a-

«the Poriarul ar fi cheltuit la zisele odai lei 500 ca sa le
«facA. Arturisind la mezat dumndlui Niculae Laz4r au ra-
«mas asupra'i pe suma de lei 230 impreuna si Cu o chi-
«He veche de 24 lei, suma platita de dumnélui Niculae
«Lazar, ramaind a plati egumenului pe fie-care an emba-
«ticul de lei 24 egumenului de la Vacaresti.
La r Ianuarie 1767. Niculae Lazar declara Inteun alt
act (grecesc) ca ne mai facAndu-i trebuinta cele 2 odai cu
carnal-4a lor le vinde lui Mina Caimigi-basa§i sotii sale
Zoila pe pretul dela mezatul lui Baba Dimo si Manole
Salonikianul (Arh. Stat. M-rea V dalresii pach. 36, doc. 2).
Semneazd actul si Arhimandritul Vacarestean Dimitrios.
La 7 Decembrie 1833. Testamentull Catincen Minoaica
prin care lasa o pravalie copiilor lui Jong& Fur/lend' co-
jocarul, «pravalia cu toata imprejmuiré ei ce este pa locul
«sfintei mandstiri Vdcaresti ce se plateste embatic lei 24
«pe an china locului».
La 23 Decembrie r844 se aft. anaforaua No. 10237 a
sefului departamentului dreptatei A. Vilara «pentru des-
«facerea dreptatilor zestrale a (celei de a) doua sotie a
«raposatului Serdarului Costache Beildceanul dupa desavar-
«sitä hotarAre judecatoréscà, dAndu-se spre vAnzare cu
emezat la judecatoria de comert a Ilfovului, casele din
«ulita Frantuzésca, mahalaua Scortarilor Unga hanul lui
«Costandin Voda, pa locul manastiri Vacaresti, cu plata
«de chirie ale acelui raposat, s'au haracladisit asupra dum-
«nd-ei Sardaresii Marghioala Belleice'nca, cea de al doilé
esotie a pomenitului raposat, drept galbeni imparatesti
«3615 care face lei 118880, din care scazAndu-se dumné-
«ei cumparatoarea cu lei 41239 parale 25 dreptatile zestrii
«sale, dupd Invoiré facuta cu varsnicii fii ai raposatului
«din I-a càsatorie etc., au ramas lei '7'7640 parale 15 pa
«care i-au si raspuns dumné-ei in casa Tribunalului pa
«seama numitilor fii ai raposatului Balacén» etc.
Aceasta vAnzare este aprobata de Maria Sa Bibescu Vocla
la 22 Ghenarie 1845.
La 2 Matiie 1870 dumnd-ei Maria Balaceanca rascum-
Ora embaticul casei si locului care are 7 stj. fata, 8 fun-
dul, iar lungimea 23 stj. i sa Invecineste spre rasdrit si
' Arh. Stat, M-rea Vilaire§li pach. 36. doc. 6.
www.dacoromanica.ro
 43

nord cu pravaliile manastirii Vacare§ti, spre apus cu piata

Costandin Voda qi spre sud cu Ulita ce merge In curtea
fostului han Costandin-Vocla.
In Martie z88o avem actul dotal al Doamnei Elena Ca-
«ribolu nascutd Balacénul §i al doamnei Maria Balacénca
«care constitue dota d-lui maior Petre Macca moqiile Mi-
roqii §i Cocora§tii Caplei al caror usufruct ti fusese lasat
de raposatul ei so t Constantin Caribolu.
Doamna Maria Balacénca nascuta. Drugclidsca constitue
dota fiiicei sale legitime d-ei Elena Caribolu ce trece lin
casatoria cu d. Maior Macca, casa din strada Carol No. 3
cu toate dependintele, locul §i imprejmuirea ei ce o am
cumparat dela licitatie publica etc.
La 20 lanuarie 1891 Primaria Capitalei expropriaza imo-
bilul din strada Carol I-iu No. 3 pentru suma de 275000 lei.
In acest imobil trebuie sá se socoteasca §i urmatorul,
vAndut la 12 Sept. 1846 de catre Sardarésa Ralita Boia-
roglu:1 «prayalia ce o are Sarddrésa de zestre pe podul
«Mogo§oaii peste drum de casele dumné-lui Aga Dimitrie
«Belu qi care este lipita cu hanul lui Costandin Vocla des-
«pre apus, iar despre rasdrit se Inyecine§te cu pravaliile
«lui lonifd Popescul fostul epistat §i care se afla supusa
«la plata de embatic catre Costandin Voda. Vinde d-ei
gprayalia acésta Evdochii Iliasaii In pret de galbeni Im-
«paratWi 1000 etc.»
Imobilul No. 7 al StIrdarului Vasilache Gugiu. La zo
«Mai z782 Safta Brézoianca SAtrArésa da zapis lui Ionita
«Stirbéiu cal vinde cakle ce le are lAnga marginé poa'u-
«lui, Insa numai locul pre cAt iaste casele i plimbatoarea
«caselor cu locul ei cAt coprinde zidul umblatorii iar, cum
Ǥi limba de loc ce tine din umblatoare qi pAna In coltul
«casai In curte. Iar locul cum tine ia:.te din paretele ca-
«selor méle 0 pana In zidul caselor zugravului iaste al
«sfintei Manastiri Vacareqti cu chirie pe an cAte talen i 32
«pe stanjen, cAt tine latul locului curtii drept bani gata
«talen i 1550 etc». Semneaza Safta ..,Vetreirésa vânzatoare,
D. Bre'zoianul Ve! Slujer mart., Costandin Filipescu Vel
Dvornic, .Pefan Frei scovecnul Vel Dvornic, Costandin Bré-
zoianul mart., loan Brézoianu Vataf za Curte, lord(?) Bcl-
l(énul) Vel Logoat martor.
I Arh. Stat M-rea Viicare#i pach. 36, doc. 7.

www.dacoromanica.ro
 44

La 27 Martie 1805 Zmarancla sotia rapos. Grigorie Zu-

4graval Popovici da zapis lui Kir Alexandralicarul ca
«rdposat sotul ei in viéta fiind i avAnd santa naneistire
«Vdcdre,s-ti toc sterp leingd zidat Hannlui Costandin Vodei
«ce este lot al sfintei mducistiri, s'au Invoit cu sfintia Sa
«Orintele egumenul Vactireteanul qi prin zapisul sfintei
«mandstiri. scris Cu lét 1777 Mai 9 coprinzator ca s'au
«asazat sfintia sa de i-au dat egumenul raposatului sotu-
elui mieu 5 0 I/2 stdnjeni de loc Insd In fata podului ce-
glui mare iar In lat din pod pana in zidul hanului Cos-
«tandin Voda. Cu a'azamAnt ca sá aiba voe sotul mieu a
«zidl casa sau pravalie sau veri ce va vré; i pentru china
iaceitui loc sd aiba a plati pa tot anul cAte talen i 44,
«insa stanjenul Po talen i 8. Si ori In ce vrétne va vré ca
«sa vanza namestiiZe ce O. vor face sa fie dator a IntrebA
«pe sfanta Manastire §i sa sá protimisésca santa manas-
«tire. Cum §i pentru china locului iard0 sa coprinde, sa
«nu mai urce pretul chirii nici egumenul ce sa va afla pa
«acé vréme nici urma0. Pe acest Oizamant a fäcut
«sotul mieu case i pravalii unde sá Invecinesc pa de o
«parte cu dumné-lui biv. Paharnic .Ftirbéia i pa de
«alta parte cu o pravalie a sfintdi manastiri Vacare0. Ci
«fiind-ca au murit sotul i ratraind eu vaduva i cu da-
«torie Wind de buna voe acea casd i pravalie lui Kir A-
clexandru I,slicarul pe pret de talen i '7000» etc.
La 4 lanuarie 1856 Vornicésa Anica .,Stirbéia vinde ca-
«sele ei ce are pe locul mo§tenesc in Ulita Frantuzésca
«mahalaua sf. Dumitru, vdpseaua de Ro0u, cu 4 pravalii
«de desupt, grajd, §opron tot coprinsul lor, le vinde
«dumné-lui Sardarului Vasiiacke Gugia drept galbeni tm-
4C pardtWi reifecati (sic) 4200 dandu-i qi toate zapisele cele
vechi » 1.
La 23 Decembrie 1885 Sardarul Gugiu lasa *prin testa-
ment pe fie-sa Alexandrina M. Bal ca mo§tenitoare iar
sotiei lui, Sardaresei Cleopatra, Ii. lasa casele care purtau
No. 7 §i full expropriate de Primaria Capitalei in anul
1891 pe pret de 240000 lei.
imobilul .No. 9 al d-ei Elisa A//I. Feinutei. Vorniceasa
Anica Stirbeiu da urmdtoarele acte d-lui Sdrdarului Va-
silache Gugiu:
Aceste zapise le vom Oà enumerate intre actele irnobilului ca No. 9.

www.dacoromanica.ro
 45

ro Maiu 1782 al Saftei Brézoiancdi $atrarésa,

Martie 1819. Carte Patriarhicésca prin care lasa In o-
havnicä stapanire dumnélui Vornicului Ionita tirbeiu lo-
cul si casele fara a mai platl embatic sf. manastiri de la
Vdcaresti.
.ro Septembrie 1837. Testamentul raposatului Vornic ca-
tre sotia sa pentru casele si locul lor etc.
23 Aprilie 1857. Zapisul dumné-ei Zoe Grecov nascutd
Druganésca care vinde casele cu locul din Ulita Frantu-
zésca, mahalaua sf. Dumitru catre dumné-lui Serdarul Mi-
halache Anghelovici, pe care le are mostenire dela tatal
dumné-ei raposatul Caminar G. G. Drugdnescul.
La 8 Mai 1873 Serdarul M. Anghelovici Inzestreaza pe
fie-sa Elisa ce trece In casatorie cu Locotenentul Atha-
nase Fanulti.
La 3o Ianuarie 1877 Act de partagiu Intre d-nele Eca-
terina M. Atanasiu si Elisa Fanuta fiicele raposatului Mi-
hail Anghelovici; intre altele: Casa din strada Stavropoleos
No.. . o ià d-na Atanasiu, iar casa din strada Carol I-iu
No. 9 o ià d-na Fanuta.
La 13 Iunie 1884 Vasile Gugiu vinde d-ei Elisa Fanuta
portiunea de teren din locul lui din str. Carol No. 7 care
forma doua unghiuri intrande In proprietatea d-nei Fanuta
No. 9. Intinderea acestui loc este: In fata stradei 77 75
Incepand cu masuratoarea din linia zidului vechiu al ca-
selor mele (Gugiu) ce s'a darAmat si paná la linia des-
partitoare care sd fixeaza dupa cum urmeazd: una linie
dreapta determinata prin punctul mai sus numit dela strada
775 dela temelia zidului caselor mele daramate si fata
exterioara a bulamacelor dela ulucile ce am construit eu
Elisa Fanutd, care md desparte de locul Costandin Voda».
Pretul acestui loc a fost de 9000 lei.
La Septembrie 189r Primaria Capitalei expropria imo-
bilul intreg pentru suma de 300,000 lei platiti d-ei Fanuta.
Intre imobilul lui Ion Caribolul si acela al lui Gugiu se
aflau la 1874 trei pravalii ale Statului, din strada Carol
No. 5 pendinte de manastirea Vacaresti. Acest imobil aveà
In strada Carol 5 stanjeni 9 palme, laturea despre Cari-
bolu 10 stj. 5 pal. 1/2, laturea despre Gugiu, franta, avea 5
stj. 6 palme, apoi 5 stj. 2 palme, In fund, 5 stj. 2 palme,
erà locul viran Costandin Vodd.
www.dacoromanica.ro
 46

Acest loc se evalueazá la 14 Iunie 1874 la cAte 2500

lei stánj. parat, In total 14750 lei, iar pentru práválii la
suma de 2312 lei noi.
Vasile Gugiu cumpárá acest imobil la 29 Ianuarie 1875
pe sun4a ie0t1 din evaluare, 17062 lei, 0 la 22 Martie
1879 dupá ce'l potrive§te cum i-a convenit, vinde restul
lui P. Georgescu pentru 32000 lei noi.
La 27 Februarie 1891. Primária expropriazd imobilul
pentru 105,000 lei.
*
* *
Ne rámáne sá spunem cAteva cuvinte despre fostul kan
al lui Costandin Vodd.
Intratá pe mána cálugárilor greci, faimoasa cládire a Brán-
coveanului nu puteA scápá ne speculatá de liftele streine.
In han §e aflau práválii 0 Incáperi de locuit, apartamente
chiar. Cálátori erau putini, negutatori pentru práválii nu
erau nici ei numero0 §i chiaburi. Sä inchirieze imobilul
cu toptanul sau In detaliu nu se puteá sau nu rentá In
deajuns, multe Incáperi rämdneau goale. Cálugárii imagi-
nará sá deá práváliile §i odáile cu embatic. Cu chipul
acesta numai duceau grija lipsei de chiria0 cáci, ca em-
baticari, ei erau ca §i stápáni pe práváliile sau aparta-
mentele luate cu zapis in regula dela cuviosul Egumen
Vácáre§tean.
La 28 lulie 1826 aflám un document 1 prin care Frant
Spiterul jelueqte divanului ca «cele 2 práválii ce le are
«In Hanul Costandin Vodá luate de tatá-sAu de la ma-
4nAstirea Vdcdre§tilor de 50 de ani trecuti, cu embatic
acdte talen i 70 pe an, egumenul vré OA dé afard din prá-
« válii, iar la judecata din 1817 s'a hofdrát de Ion Voda
4.Caragé ca sá rámae pana la moarté lui In práválii, tot
0 cu embatic de 70 de talen i etc». Egumenul incercase sá
ridice valoarea embaticului.
La 19 Decembrie 1849 Epitropia mánástirilor sf. mor-
mánt 4jAluWe inpotriva dumnéei Susana Ciocanili cä nu
tpláte§te embaticul unui apartament din hanul lui Costan-
«din Vodá, ce datore§te Inca din anul 1842, cAte lei 75
« pe an».

1 Arh. Statului. M-rea Velargti pach. 36, doc. 3, 8 0 10.

www.dacoromanica.ro
 47

Doamna aceasta se considera ca stapana pe apartamen-

tul sat' §i pretextà ca calugarii, care dAramasera o. parte
din han, sunt pricina care ameninta trainicia apartamen-
tului d-ei. Judecata dureaza vre-o 15 ani, In care timp se
hotarase de stApanire dardmarea hanului in interes ob§tesc.
O sentina oarte interesantà RI data In ziva de 22 Ianu-
arie 1862 prin care cocoana Susana a pierdut cauza, In
urma unei pledoarii strdlucite §i bine argumentata a avo-
catului Ferechide.
Hanul El dardmat. Stapanirea hotdrand sa ridice un Pa-
la/ al Po,stelor, Telegrafelor Fi Telefoanelor exproprie imo-
bilele cu numerile 3, 5, 7 §i 9 din str. Carol, despre care
am vorbit mai sus, §i ridica peste toata suprafata, mare-
tul palat ce se vede azi §i care se va vedea In sutele vi-
itoare de ani.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA STAVROPOLEOS.
Am vazut ca la 1'722 monahul Ioanikie cumpard loc,
dela jupanésa Despa Popeasca, pe care ridica din temelie
un han. Pe acel loc calugarul aflase o casd, un paraclis
al boierilor Popeiti pe care 11 repara i .11 aranja In interior
cu icoane qi alte zugravele de sfinti.
Nu era insa multamit numai Cu o casii de rugticiune,
care mai ales nu puteA avea pretensiunile unei mäntistiri
careia drept credincio0i sal inchine averi i acesta era tot
gandul lui Ioanikie.
Cum sl faca ca sa'0 ajunga scopul? La i lunie 1724
cere vecinului sat], boierul Grigorie Greceanul, sa'i vftnza
un stanjen de loc «ca set' Inca& allarul bise'ricei»; boierul
Ii daruqte acest stanjen, iar calugarul se pune pe lucru
§i darAmAnd zidul dela rasarit al paraclisului boieresc, ti
da o forma rotunda. Lucrarea putea fi terminatd, numai
pentru atAta lucru, i astfel chiar trebuie sd se fi petrecut
lucrurile, ca sa poata scrie pe pisania cum-ca biserica a
fost terminata la Odombrie z724.
Aceasta noud stare a bisericei tot nu multameà pe cu-
viosul arhimandrit: biserica nu avea turla (pantocrator)
nici forma crucei bizantine. Nu erà ceia-ce ar fi dorit el. Se
puse pe lucru: ba cu spoveditul i cu paraclisele, ba cu
pogribaniile i sarindarele Arhimandritul dela Pogonianis
Ii vazti repede umflata dasaga cu talen i Cu ughi. La
Noembrie 1729 10 mai cumpara loc «set mai mire:re-it' ol-
tariul bisericei» §i In prima-vara anului 1730 se apuca de
lucru. Ridica invelitoarca paraclisului, darama altarul facut
In 1724, mai darAma zidurile laterale spre a face sanurile
bisericei, ridica pe bolti pantocratorul qi adaose inaintea
www.dacoromanica.ro
 49

intrarei un pridvor. Avea dar, prea cucernicia sa, In 1731,

biserica In toata puterea cuvantului dei tencuelele astupau
cdrpelele ce facuse prelatul. In adevar, altarul, sanurile
pridvorul erau numai lipite lânga ziddria vechiului paraclis,
iar nu legate, dupd regulele artei de a construl, prin Im-
bucarea cardmizilor. Acest mod curios de a transforma
vechea clddire explica pentruce adaosurile se departara
dupa .catva timp de corpul bisericei.
Vre-un foc qi poate §i vre-un cutremur, dadura turla
jos i jos a ramas pana azi, caci cei de pe vremi, nastav-
nici, nu se mai gandira a readuce biserica la forma pri-
mitiva, forma zugravita, dupa obiceiu, In interiorul bise-
ricei, d'asupra u§ei.
lata cateva lamuriri tehnice pe care d. Arhitect S. Po-
pescu, ajutorul maestrului distins d. Arhitect profesor Mincu
a binevoit a'mi da de §i aceste paren i sunt susceptibile
de modifican, daca noi Imprejurari ar da la lumina lucruri
noi în timpul restaurarei acestui mic giuvaer de arhitec-
tura bizantind.
«Biserica Stavropoleos, In starea actuall, nu este de cat
«o transformare succesivd. (Tot astfel arata i documen-
«tele ce am dat mai sus). Privind exteriorul i interiorul
«ei observam: la incheetura sdnuritor, la acea a porticului
«din fall §i la a altarului, cu trupul bisericei, crapaturi
efoarte pronuntate, neobicinuite la o biserial construild
«dintr' o dala'.
«Acestea sant primele indicii ale unei transformdri ul-
4terioare dintr'o bisericuta In formd de navel, Inteo bise-
«rica in formd de cruce. 0 serie de amanunte de cons-
tructiune §i de ordin artistic, confirma aceasta prima ba-
nuiald.
1. Ornamentatiunea, dela chenarul ferestrelor, diferd qi
«ca sistem i ca executiune, de ornamentatiunea coloane-
elor anterioare epocei lui Brancoveanul. Ornamentatiunea
«coloanelor Insa cu capitelele lor corintiane de o stilizare
«venetiana, degajata cu totul de vechea forma a capitelelor
«de la noi, medievald ca la Cozia, Cotmeana etc, arata o
qdald recenta, o datd cu sicuranta posterioara lui Bran-
«coveanul, de oarece, sub el, influenta venetiana, de
«puternica, totui nu izbutise pe deplin sa dea o alta forma
«artei noastre. Era doar un compromis 1ntre forma veche
www.dacoromanica.ro 4.
 50

«si cea nowt Deci, ornamentatiunea sculptatd arata cloud

«epoci bine distantate cel putin cu o domnie Intreagd,
«aceia a lui Brâncoveanul.
Constructiunea iardsi ne dà cdteva arndnunte intere-
«sante. Asa, profilul bazei In sfert de cerc este fdcut la
«trupul bisericei din cdrdmizi dispuse pe muche, sistem ce
«se observa la constructiuni mai vechi: Plumbuita, M-rea
4Negoe,sti etc si care sistem trdeste pAnd dupd 1700, poate
«si ceva mai tdrziu (Antim).
«La pdrtile addogate: sdnuri si altar, continuarea acelui
«brdu nu s'a mai fdcut dupd vechiul sistem al ctirdmizilor
«pe muche, ceia-ce aratd ca dispdruse acest fel de lucru,
«ci din cdramizi arzate pe lat.
aDacá biserica era dela inceput In forma'i actuald, am
«fi avut jumdtAtile de coloand dela portic, tot din piatrd,
«ca la Colea, Sf. Spiria'on vechi etc. Pentrucd construe-
«tiunea Insd el-A deja acutd, s'au multdmit sa ciopleascd
«capdtul zidului dela vechiul portic dAndu-i forma rotunda
«pe care apoi, a Imbrdcat-o In ornamentatiuni de var gras.
«Tot din piatrd ar fi trebuit sd fie si brdul ornamentat
«daca biserica ar fi fost dintru Inceput construitd In for-
«ma de astdzi.
«Se mai cunosc diferitele epoci ale constructiunei dupd
«factura de execuiun i sistemul de ornamentatiune atAt
«de diferit de sculptura In piatra. La constructiunile noas-
«tre este monotonie In detalii: Biserica S./WU are aceiasi
«ornamentatiune la chenarul usei ca si al ferestrelor.
«Biserica episcopala din Roman are profilul soclului In
«plimbat In jurul ferestrei cu chenar. Faptul cd. Stavro-
«poleos nu este monoton In detalii vine dela diferite epoci
de constructiune.
La acelasi rezultat ajungem considerAnd pictura mu-
«raid din interior, care reprezintd biserica in forma ei dina-
«inte de transformare, adicd fdrà portic i sdnuri.
«Confruntdnd amdnuntele picturei cu starea actuald. ve-
«dem cd, lateral biserica a avut 7 arcade si jumdtate tri-
«lobate. Trei din ele au rdmas pe zidul dintre portic si
«sdnuri. In dreptul celei de a patra arcadd s'au construit
«sdnurile. Lungimea a 4 arcade corespunde cu deschide-
«rea actuald a sdnurilor.
«In forma veche a bisericei, ferestrele laterale din drep..
www.dacoromanica.ro
 51

«tul pantocratorului erau una Muga alta cu cele 2 arcade

«din mijloc iar altarul, care n'aveà decat 3 laturi, erà lu-
«minat cu o singura fereastra.
«In nona transformare s'au utilizat aceleasi ferestre, a-
«clic& cate 2 de fiecare san, iar la altar desi are tot atatea
«laturi ca sanurile si trebuia luminat la fel, totusi este lu-
«minat numai Cu o singura fereastra, cat a avut si ve-
«chiul altar.
«CA fere§trele dela altar si sanuri sant cele vechi, se
«vede din numarul lor iar cu al celor din picturd §i din
«perfecta lor asemanare cu celelalte doua ferestre din zi-
«dul ramas neschimbat dintre portic si sanuri.
4. Apoi, argumentul decisiv este ca la sapkturile facute
ocu ocaziunea actualei consolidari (restaurare), s'a gasit
«temelia vechlului altar (cel din 1724, de sicur) al bise-
«ricei si temelia zidului daramat in dreptul sanurilor» (In
1730).
Spre a termina cu descrierea biscricei vom reproduce
urmatoarele randuri datorite neobositului si vrednicului de
«pomenire rdposatul pdrintele Gr. Muscelénul, martor o-
cular al stdrei bisericei lnainte de secularizare'.
«Aceasta mandstire este intre Zldlari i Hanul Greci-
«lor; are o Intindere foarte mare, de toate partile ocolita
«de case cu douà etage ddrapdnate ,s-i ruinate In cat sin-
«gure sphn ca nu li s'a mai facut nici o reparatiune dela
4tntaia lor constructiune. Cele din fata ajunsese a fi ame-
«rintatoare, pentru care Guvernul, ca sd evite pericolile
«la care era expus publicul trecator pe acea stradd, se
«vazti silit acum doi ani2 sa ordone daramarea lor si astfel
«cele din Tata nu mai exista, dar si restul ar trebul tot
«asemenea sa fie ca sa n'ajunga sa caza singure.
«Intr'un unghiu al hanutui este bisericuta Cu acest nu-
«me, care este asa de mica in cat nu pot Incdpea 30
«oameni, este invelita Cu olane de pamant. Nu numai c6.
«n'are o tur1ä cat de mica care i-ar da figura de bise-
«rica, dar nici cruci nu are pe db.nsa, In cat la intaia ve-
«dere mai lesne se poate lua drept o magazie. Ea, pana
«acum, nu a mai primit nici o reparatiune. Este un spec-
1 Calendar antic pe anul 1862, pag. 95.
1 Fotografia ce reprodticern aci este Wad inainte de daramare, in 1860. Este
foarte rarä i noi datorim d-lui inginer Inspector general bah: Zanne de a o
putei reproduce -aci.
www.dacoromanica.ro
 52

«tacol destul de dureros, este un pdcat la Dumnezeu

«ruqine mai mult la oameni. O bisericd, o mandstire avutä,
(sd. fie In astfel de mizerie, cand niqte biserici ce sa tin
«din mila cre§tinilor, fara nici un venit, sant destul de
«frumoase §i bine Intretinute! Din veniturile ei anuale, de
«s'ar fi cheltuit In fiecare an cate o a zécea parte In Im-
cbunantiri, azi ar fi cea mai frumoasd, ar face onoare
«administratiei ei §i o frumusete oraqului. Nenorocire lnsd
end nu s'a fdcut nimic. Au luat (egumenii) numai fárä sd
«dea nimic. In serviciul bisericei n'are de cat un singur
«preot. Cantaretii cAntd grece§te, limba romand este con-
«damnata. N'are nici un odor precios, toate incdperile sa
«specula. Administratia este Incredintatd unui egumen grec
«ce vine totdeauna dela Gura de Pogoniani din Turchia
«cu alte cuvinte ace§ti pärinti arendasi In Tara, au numai
«drepturi, iar datorii nici una».
Unde eqti tu Ioanikie sd blestemi pe cei ce ti-au cdicat
testamentul?

www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA EGUMENILOR
-040-

Kir Ioanikie
Ctitor si prim egumen al Manastirii Stavropoleos.
(1724-1742).

In pretinsa'i calitate de ctitor al bisericii sfintilor Ar-

hangheli Mihail si Gavriil si a sf. Atanasie din Alexandria,
parintele Ioanikie dela Ostanita este neaparat primul egu-
men (nAstavnic) al sfintei mangstiri, tArnosità In anul 1724
Octombrie (pisania).
Inainte de aceasta data l'am intalnit, In 1722, ca ar-
himandrit dela Pogonianis, la manastirea Ghiormei Banul
din hanul Grecilor. El se afla la aceasta rnanastire de multa
vreme, trimes de Arhiepiscopul dela Pogonianis sa stranga,
ca simplu cAlugar, mili de pe la pravoslavnicii crestini.
La 1722 Ioanikie cumpArà, din muele ce adunase si din
sarindarele ce citise, cumpara zic, dela jupaneasa Desfia
Pofteasca, nora Ceirstii Ghidui Vistierul Pofiescu, un loc pe
care Kir Ioanikie se grabi sA cladeasca din temelie un han,
nu pentru speculd, fereasca Dumnezeu, ci pentru .... venit.
Gandul prea cuviosului Ioanikie era tnsa sa indeplineasca
intocmai porunca .Evangeliei: Nu doria sa adune comori
pe pamant, ci numai bani cu care sa cladeasca casti in
care sa prea-mareasca pe A-tot-tiitorul.
Se va obiecta insa: gN'avea, prea cuviosul, la biserica
Ghiormei Banul, destul loc si timp spre a aduce laude lui
Dumnezeu? Evident O. da, de vreme ce el este chiar nas-
tavnic al acelei zise biserici.
Ce urmarea atunci, prea cuviosul Arhimandrit vrand
absolut sä inalte biserica peste drum, In hanul sfintii sale?
Chestiune de amor propriu. Avea ambitiune, era vanités.
Avea aar patima dela diavol care 11 facea sa calce sfin-

www.dacoromanica.ro
 54

tele canoane in care se opre§te clericul, a se laudà pre

sine spunand deia-ce a facut, face sau va face pentru casa
Domnului, ci totdeauna sa se tanguiasca ca nu a facut In
deajuns i nu s'a trudit destul, pentru gloria Domnului,
dandu-se lznei.
Apoi, mai era ceva la Kir Ioanikie: .Darurile curg mai
des 0 mai cu bel§ug la casa nouà deal la casa veche.
Se impunea dar cladirea unei bisericute. Dar bisericuta era
gata aci, In hanul sfintii sale; repede li facù ceia ce-i era
de trebuinta si la 1724 iata-1 §i ctitor!
Pe atat de §iret pe cat era §i de de§tept, vanitosul ca-
lugar grec din Rumelia §tiù sá se arate cu duhul blandetei
i al smereniei, pe langa oile cuvantatoare ce pastoreà,
fail a nesocotl puternicul ajutor ce-i procura descrierea
me§tqugita a vietei viitoare, viata destul de Ingrozitoare
i tngrijitoare pentru acei ce, la ceasul mortei, nu'0 re-
gulase Inca situatiunea sufleteasca fata de Tani cel ceresc.
Mo0i, locuri, case, vite, tigani, sarindare dela 3 la 10
talen i unul, totul se afierosea sfintei 0 dumnezeetei rna-
nastiri a parintelui Kir Ioanikie care, la randu'i, 10 lua In-
sarcinarea de a intervenl, cu rugaciuni, pe langa Tatal cel
ceresc pentru a deslega In ceruri cele legate aci qi sa se
ierte pacato0lor, de 70 ori cate 7, pacatele cele acute cu
voe sau far' de voe a fericitilor donatori ai sfintei ma-
nastiri.
Cine ar fi putut resista! Cuviosul avea Increderea turmei.
La 3 Iunie 1724 Jupanésa Ilinca Cojasca da scrisoare I
«la mana sfintii sale parintelui lui pop(a) Ionikie ot bise-
erica Grecilor, precum sa se §tie, ca am avut la sfintia
«sa o laa'(esi) §i nifte bani, talen i 200 §i au statut Cat(a)-va
evréme. Dupa acéia, m'am sculat 0 mie-m luat» etc.
Zapisul de descarcare dat parintelui popa Ioanikie, este
semnat i de Neculae Cojescul, feciorul jupanesei Ilinca.
Importanta este tiinta ce ni se da ca Ioanikie este pas'
la biserica Grecilor, adica la biserica lui Ghiorma Banul.
La 7 Martie 7233=1725 jupAneasa Ilinca Cojasca 10 face
Diata2:
t «Eu roaba lui Dumnezeu Ilinca Cojasca cazand la
«multa boala qi ajungand la multa slabiciune §i ternandu-
1 Arh. Statului. M-rea Stavropoleos pach. 27, doc. 19.
2 Ibid. pach. 6. doc. 5.
www.dacoromanica.ro
 55

«ma de Infricosatul cias al mortii, pan(a) unde mi-am a-

«vut mintil(e) Intregi i limba daschisa, am cugetat ca
«sti'm(i) fac diiata i sa'm(i) asaz toat(e) ale mél(e), mult
«putin, cAt am da'n mila lui Dumnezeu i da la parintii
«miei.
«Intai, ma rog tuturor crestinilor ca sà ma iarte or cui
«ce voi fi gresit, si ertu i eu pa toti fratii crestin(i).
«Lasu, cu sufletul mieu, dupa petrecanie mé, sa ma In-
«groape la sfanta biserica unde sa praznuiast(e) hramul
«sfintilor Arhanghel(i) i sf. Atanasie, care biserica iaste
«facuta de sfintiia sa parintel(e) popa lonikie duhovnicul
«mieu, §i lasu sfintei biserici o mosie ce sa chiarna Ce-
«pcirsoae,1 0,s-tea de chanpul, aproape de Glocién(i) ot sud
«Sacuian(i), ca sa fie sfintei biserici mosie statatoare
«ohabnica In veci, pentru pomenire sufletului mieu dapa
«cum am facut i zapis osebit, intru care zapis scriu
«stanjenii mosii cAt(i) santu.
«Si iar mai lasu la st. biseria doao clopote: unul mai ma-
«ricel i altul mai mic, i lasu si 2 boj. Aceste lasu sf.
«biserici pentru pomenir(ea) sufletului mieu si a parintilor
«miei.
«Lasu si la sfanta Mitropolie sa s(a) dé mosie den Pdr-
4vule,s-li ce iaste cumparat(a) pa ughi 30, ca A. fie pentru
«pomenir(e) sufletului mieu si a parintilor miei.
«lar pentru pogrebanie i pomenil(e) ce vor sa mi s(5.)
«faca pan(a) la anul, eu ne avand nic(i) un ban, lasu cu
«sufletul mieu ca sa s(a) vanza o mosie da talen i 200 si
«sa ma grijasca.
«Si, vazAndu ca fie-mieu ce! mar(e), Nicolae, §i cu fie-
« mé Mariia cia maritat(a) m'au lasat acum la vreme morti
«mél(e) i n'am avut da dAnsii nic(i) un fel da caotare,
«am cdzut cu multd rugd ciun(e) la sfintia Sa parintel(e) popa
«Ionichie, duhovnicul mieu ca sa nu s(cl) indure da stre-
«inatat(e) mé fiind ceelalti copii ce amu far' da vet rstet
«ci l'am lasat pa Sfintia sa epitropu ca sa vanza acea
«mosie, ce scrie mai sus, da talen i 200, sa ma grijasca.
«Iar celelalte scrisor(i) ale mosiilor cAt(e) santu, dapa cum
«le scriu mai jos anum(e), sá ste toate iar la rnan(a) sf.
«sal(e), pentru ca sa nu 1(e) prapadésca copiii far' de vrd-
Ilie Cafiit. ot Comigtni cumpgrä mosie dela hotarul Cep5.soaia ot sud S.
cuiani la 19 Ghenarie 7170=1662.

www.dacoromanica.ro
 56

«m(e), iar cAnd sa vor face da vArstd, atunci sd Ii s(d) dé

«scrisorile la mdna lor; insg, intgi, sä caot(e) sg mgrit(e)
«pa copila cé mica, ce au ramas, i atunce sg inpArtasca
gei ce rAmdne.
«lar de s'ar scula fie-mieu Neculae sg facd vro blestà-
gmdtie, pAcum multe au fAcut, i sg s(g) atingl da aceste
«ce las eu, cu sufletul mieu, sg fie suptu suptu (sic) bles-
temul mieu.
giar pentru fie-mé car(e) am mgritat-o si am zes-
«trat-o, iata ca scriu ce i-am dat dAn zestri si ce i-a ramas
sg i s(d) dé:
«Insg i-am dat 8 boj, 8 vac(i) cu 8 vitei i cu 8 man-
«zat(i), 40 dà mdtci da stup car(e) i-au ales ei, un ravan
g(trasurg) cu 6 telegar(i), 1 cal dd ginere cu toat(e) po-
«doabele hui, 1 dulamd da canavgt cu flor(i) da fir cu
gzaehera da samur, 1 roiche da bacoasd si alta de alagé,
«1 ghiordie dd dimie cu sandraci, un zgbun ghiovez da
gdimie, un brdu cu cgpgtge dd sarasir, 2 ii cu sgrmd, 2
gii cu fir si 4 ii cu mgtas(e), 1 inel da aur cu 7 diaman-
«tele, 1 inel da aur cu robin si cu zmaragdu i altu inel
«da aur iar cu robin. Si asternutul da pa cum sg cad(e).
pgrechi da cercei da aur, 2 tigan(i) si 2 case ddra-
gmat(e) dap Pietrar(i), 1000stj. da mosie den Comi,san(i)
gcu elesteul sg si-1 faca si 500 da stj. da mosie In,»-
gveirful ce iaste pAnpreun(d) cu mosnén(ii) si 200 da stgn-
«jen(i) dan Luicelnisca ce i-am mai dat si 50 de rdmg-
gtor(i) si un toc da taler dà cositor si un toc da tipsii
«da aramg.
«Aceste le-am dat toat(e) dgpà cum scriu mai sus si au
«ramas sg i s(g) mai dé: 8 sArur(i) da mrgAritar dgpa
«cum s'ar afla i 1 inel da aur i 1 pgrech(e) da cercei
«da aur si 1 dulam(d) da canavdt cu pacé da jder si 2
«roichi si 1 brat' da sam si 1 pArech(e) dg bratar(i)
«aur si 2 copile da sigan si 1 lighian si 1 ibric. Aceste
«ce nu i-am dat sg s(g) pretuiasca Mainte unoi negostor,
«sa s(g) vdnza 1 mosie, car(e) s'ar socoti, si i s(d)
gnéscl aceastA lipsa da zestre, iar la altil(e) sg n'aibg a
«sg tinde nimic: nic(i) fie-mé Mariia, nic(i) gineri-mieu,
jupärieasa Maria a tinut pe Postelnicul Costandin Caramalliul dupä cum
rezultà.' dintiun document datat din 8 Iunie 7233=1725 (Stavropoleos, pach.
27, doc. 27).
www.dacoromanica.ro
 57

«pentru cd cel(e)lalte mo0i, §i ce ar mai fi, santu ale ce-

«loralalti copii, afara den ce am lasat pentru pomenir(ea)
«sufletului mieu i pentru ce va sd s(d) vAnzà, pentru gri-
«jal(a) sufletului mieu.
«Aici Insemnez moqiile cum sant §i altil(e) ce mai am:
mo0e de la CojeIst(i) ce iaste hotarat(a) &pa
«cum scrie zapisil(e); alta mo0e ce sa chiama Pietrar(i)
«ce iaste dà cumpAratoar(e) cldpd cum scrie zapisil(e) §i
«In hrisov; mo§ia da la Comi,san(i), afara den stanjin(i)
4 1000 ce am dat fie-mi Marii, O mo0e da la Peirvulest(i),
«car(e) iaste iar da la tatd-rnieu, afarl den ce am lasat
«la sf. Mitropolie. O mo§ie Liticdnéscd, car(e) au cumpa-
«rat frati-mieu la Argq, care iaste cumpärat(a) da bar-
«bata-mieu i alta mo0e iar da 1(a) barbata-mieu ce sa
«chiam(d) Gorbanul, &pa car(e) mo0e, la luatul dijmii,
«au luat barbatul mieu 13 parti §i tot(i) movién(ii) o parte;
«§i mai iaste pa lAngd naNie Gorbanul Incá o limba da
«loc. 0 mo0e ce sa chiam5 Stäncestii-cei-mar(i) §i iaste
«iar de la barbatul mieu, §i tnteaceasta mo§ie sant 2 parti
«al(e) noastre. 9 pogoane da vie la Orlat(i) ne lucrat(e)
«cu mo§ia da suptu ansel(e). Si alt petec dà. mNie unde
«au facut cArciuma Vtabie. 2 pogoane da vie la Robul
«car(e) santu iar da la tatä-mieu. Un loc da casa aici In
«Bucure§t(i) car(e) iaste pre langl Gheorghe Goran §i pa
«langa casil(e) lui Costandin bdcanul car(e) le-au vandut
41-liotului, §i i-am vAndut-§i eu vro 3. stj. da locu dan locu
«acela. Mai am o mo0e cu eleqteu de la Tepo,s(i) §i alta
«moie de fileintänel(e) car(e) sá scoala niqt(e) mojici cu
«galciava i mo0e iaste cumparat(d) da frati-mieu Elie qi
«acei mojic(i) n'au nic(i) o tréba.
«SA s(a) §tie §i figan(ii) ce am* (urmeaza enumerarea
a vre-o 20-25 de suflete). Enumerd apoi vite, vaci, ra-
matori, stupi, .cai cu epe. «Dinteaceste vite de vac(i) am
«randuit sa s(a) tae la *pomenil(e) mél(e) vite 8.
«Am §i pAine la Cepo,s-an(i) grail chile 50 §i malaiu
«chile 50 etc. etc.
«Si cAnd am facut aceasta Diiata fost-au §i alte obraze
«da cinste car(e) sa vor iscali mai jos. Iar de s'ar scula
«cineva: au den copiii miei, au den alt ném al mieu etc. etc.
Eu Ilinca Cojasca adeverez.
t Iermonah Parthenie Bdhién martor, sSWrban proin sta-
www.dacoromanica.ro
 58

roste, martor, Radul Slolnicul Bilcirescu martor, nedesci-

frabil i inca doi martori iscdliti in grecete.
De §i diata fusese opera duhovnicului, totu§i Kir Ioanikie,
ca om positivist ci malerialisl, dori sa fie asicurat i mai
mult. In acest scop el cert.' sal deà. jupaneasa Ilinca un
zapis la mana, iar aceasta se ezecutà imediat de oarece
zapisul este datat din aceai zi cu diata:
«Dau, zice. 1/inca Cojasca, zapisi parintelui popei Ionikie,
«duhovnicul mieu, pentru dania ce'i lac, ca sa ma ingroape
«la biserica sfintii sale. Lasu sfintei biserici o moqie ce
«sa chiama. Cepdpaia ot sud Sacuian(i), insa stanjeni 500,
«car(e) moie iaste cumparat(d) da parintii miei da la Ste-
«fan sn5. popii Vladului §i de la fie-sau Voico etc. P4j-
«deré am mai lasat la santa bisérica i 2 clopote: unul
«mai mdricel i altul mai mic,sorel i 2 boj, dupd cum le
«scrie aceste toat(e) §i in diiat(a) mé» etc.
Semneazd: Eu Cojasca adeverez, Sylveslros, 1Ve-
cula Cojescul, Costandin Poslelnicul Cojescul, Radul Stol-
nicul Bilcirescul, Sdrban proin staroste, Ier-
monah Partenie Ba11én, Vt.in1i)l(d) MI. i Inca 2 greci.
De §i diata jupanesii Ilincai poarta data de 7 Martie
1725, tot4 un catastif2 ne arata anume cheltuelile ce
s'au fost facut «la jupanésa Ilinca» incepAnd dela 5 Martie.
Socoteala cheltuelelor o tineA Kir Ioanikie i dupa cum
vedem, batrana jupaneasa, cu totul sub puterea duhovni-
cului ei, iscali la 7 Martie diata i zapisul de i ea avea
feciori in varsta care ar fi putut tine cheltuelile i soco-
telile, feciori care o pdrdsise, vorbd O. fie.
S'a cheltuit dela 5 Martie i pana la moartea jupanesei,
16 Martie 1'725, in timp de 12 zile, suma de 21 taleri
jumatate i bani 58 «dinteacésta cheltuial(a) ce serie mai
«sus au dat zlot(i) 20».
In ziva «catastih de cheltuial(a) ce s'au cheltuit
«la moarté dumnéei jupands(ei) Ilincdi Cojascdi precum va
«semna in jos anume (urmeaza articulele). In total taleni
20 bani 35 vech(i). La 3 zile, talen i 2 bani 91; la 9 zile,
talen i 4 bani 56; la 20 de zile, talen i 8 bani 81; la .0 de
zile, talen i 15 bani 52; la jumdlale de an, talen i 14 bani

1 Arh. Stat. Siavropoleos pach. 6, doc. 6.

2 Id. Id. pach. 27, doc. 21.
www.dacoromanica.ro
 5,51-I°51.9%
- MUNICIPIULUI.
30; la z an, talen i 1 its, a 3 at:4, aleri 6 bani 35. Total
150 talen i 52 bani vec uRES
.Aceste cheltueli le line Kir loanikie!
La 5 Aprilie 7233 (1725) Ne'csul Vornicul Piti,sEnul
«zapis la cinstita mAna sfintii sale parintelui Kir Ioanikie
4ca inaltAnd sfintia sa biserica de la hanul sfintii sale de
«aci din BucurWi, unde sa cinsteqte etc», inchinA «5 po-
«goane de vie din délul Bucure§tilor, care sAnt alAturé
«anga viile sfintei
Semneazà: Nécisul Vornicul ,Serban proin sta-
roste martor, qi Fiera Postelnicul Bre'zoianul.
Pentru marea lui activitate apostolic& §i pentru râvna
ce pusese intru crearea unui izvor de bog6tii, care cur-
gAnd de la sa.nta mAndstire «din hanul sfintii sale», a-
junsese pAnd in Epir, la Mitropolia dela Pogonianis, Fe-
ricirea Sa patriarhul ecumenic Jeremia trimete la 4 Mai
1726 o carte patriarhicésca2 prin care sfinte§te Arhiereu
la Mitropolia Stavropolei, pe Kir Ioanikie:
Iatà un extras al cArtei patriarhale, acut de d. Q. Tafrali:
Iereinia) prin ?nila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Cons-
tantinopolei, Nouei Rome si Patriarh ecumenic.
In termeni teologici Fericirea Sa arata necesitatea de
a se creià Arhierei pe la diferite biserici, fie ele arzate
chiar in regiuni i eparhii cu un numär mic de credincio§i.
«Santa Mitropolie a Stavropolei infloria in vechime §i
«avea multà turmA de binecredincio0 cre§tini §i se nan-
«drea prin numArul eparhiilor §i avea Arhierei oficiali; in-
«tr'un cuvAnt prospera §i prin bogyllia pämäntéscd i prin
4cea spirituaa, iar acum cu trecerea vremii §i o data cu
«nenorocirea neamului (grecesc, se intelege), s'a coborit
«din vechia'i stare §i nu mai are Arhierei, fiind lipsità de
4bunurile de oa'inioari
«De aceia §i Noi, care purtAm cArma bisericii, dui:4
«pilda Patriarhiloi de mai nainte, am hotArit sA cinstim
«§i pe aceastà Mitropolie a Stavropolei cu gratia arhie-
«réscA, luAnd §i pdrerea pré sfintitilor pArinti Mitropoliti
«din Sinod (urmeaz1 numele lor) am hirotonisit Arhiereu
Arh. Stat. Slavropoleos, pach, 10 bis, doc. 11.
2 Ibid. pach. 24, doc. 3 (orig. grec).

www.dacoromanica.ro
 60

«pe prea Cucernicul parinte !litre ieromonahi Kir loanikie,

«barbat Inteadevar bine credincios §i cunoscator bun al
«celor sfinte i l'am numit mitropolit propriu al Mitropo-
41iei Stavropolei, ca numitul Mitropolit al Stavropolei §i
«Exarh a toata Caria sd aiba harul Arhieresc i toate
«drepturile acestei eparhii. El va fi in locul raposatului
«intru Domnul, Kir Ioanikie, care acum multi ani a fost
«Mitropolit aici» etc.
SA nu se creada cd Kir Vladica Ioanikie, priimind de-
cretul de numire, i-a luat talpaqiSa qi a plecat la Stavro-
polea. Nu, el §i-a realizat o parte a vanitaSei sale: a a-
juns Vladicd. Mai vreà sal ramand qi numele nemuritor
prin adunare de comori nesarqite cu care sa poata reda
Stavropolei «strellucirea de odinioard» 0 simpatrioSilor sai
«bunurile ptinuintesti» de care ducea mult jind de cand
Cu «nenorocirea neamului».
Dela numirea lui ca Mitropolit al Stavropolei, santa §i
dumnezeeasca biserica din «hanul sfinSii sale» incepti sa
se numeasca Mandstirea Stavropoleos qi' 0 pastra acest nume
pana azi.
La 2 lunie 7234=1726 Neculae Cojescul insemneaza In
catastifl precum «sa s(a) §tie ca s'au vandut paraginil(e)
«de la Albe§t(i) qi cu tot locul lor, dirept bani gata ta-
«leri 60. DanteaceWi) ban(i) am luat talen i 10 i sabie
«dirept talen i 5 ,s1 ceilalti ban(i) i-au heal pdrintele (Ioa-
«nikie) pentru datoria ce are la noi talen i 45».
Cum se vede pdrintele Sinea socotelile de scurt. i cu
toate ca el fusese miluit de jupaneasa Ilinca §i toata ave-
rea era pe mana lui, tot el mai aveà sa ia dela mo§te-
nitori l
La r Februarie 7235=1727 Matei Cantacuzino da zapis2
lui Kir Ioanikie cal darue§te un Sigan cu Siganca lui, ca
«sa fie statatori §i ohabnici sfintei Manastiri Sfavropoleos».
Semneaza: Matei Cantacuzino Vel Satrar, Pärvul Can-
tacuzino Postelnic 0 Barbul Grecernul Vel Stolnic martor.
La 15 Mai 7235-1727 Néc,sa sosia luí Petre Ceprdzarui
face danie3 parintelui Ioanikie «2 pogoane de vie, in délul
«BucurWilor, care sant alaturé cu viile Neculii Glogo-
«vernul».
I Arh. Statului Stavropleos pach. 27, doc. 21.
'Id. Id. pach. 21, doc. 12.
a Ibid. pach. 10 bis, doc. 12.
www.dacoromanica.ro
 61

La 3i Mai 7235=1727 Costandin B(a)1(énul) biv Vel Co-

mis da scrisoare parintelui Stavropoleanul «ca traind va-
«ra-mé, Maria Grecinca, i avAnd niste telegari, m'au
«pohtit ca sa-i las sa umble telegarii dumné-ei cu ai nostri
«si noi, dupa pohta dumné-ei am primitSi, trimeSandu-s(i)
«dumné-ei telegarii cu un Sigan vez(etiu) ca sa-i pasca si
«fiind catavas vréme alt Sigan Impreuna Cu vezetii nostri
«s'au Intamplatu da s'au galcevitu si sarind Siganul dum-
«né-ei la un ruman vez(ctfu) al mieu, l'au ucis, Intam-
«plandu-i-sa, din bataia lui, de au murit si ne cuminicatu.
oDec(i), cu vrAnd ca sa spui Marii Sale lui Vod, dum-
«né-ei mi s'au rugat ca sa nu mai umblu facând turburari
4§i, pentru caci au murit rumInul mieu ne cuminicatu,
4sal dé sal faca un sarindar si, pentru rumln sa'm(i) dé
«Sigan, ne avAnd runan.
«Dec(i), peste putind vréme Intampandu-se si dumné-ei
emoarte, au lOsat In diiata ca sa dé acel sarindar si un
«Sigan, dupa cum ne asezasem amIndoao (sic). Si mult
«putin ce s'au aflat pe urma dumné-ei au lasat tot, unde
«s'au ingropat la santa manastire la parintele Stavropo-
«leos unde iaste hramul etc. etc. cersandu-m(i) si eu Si-
«ganul nu au avut sfinSia sa sa'm(i) dé, si m'am tocmit
«sa'm(i) dé talen i 15 vechi si, i-am luat toSi deplin etc.
Semneaza: Costandin B(A)1(eanul) biv Vel Comis. Barbut
Vel Stolnic maftor, Grigorie Vel Serdar mart.
Ca om prevazator santul prelat nu se puteà uità toc-
mai pre sine: charité bien ordonée commence par soi-même.
fl vedem deci Indrepandu-si activitatea si In directiunea
amenagerii unei cladiri, cu gradinita ei fireste, pentru o-
dihna si adapostirea nastavnicului mandstirii care, nu pu-.
tea, din multe pricini, sá locuiasca aproape de santa si
dUrnnezeiasca biserica lAnga care sfinSia sa ridicase un han
de specula si carciuma. Prea sfinSitul egumen, Vladica de
Pogonianis, convinge pe vacluva Marica Piti,steanca§i Lesa
Ancuta care datora sfinSii sale 23 de talen, cu dobdnda
lor, o convinge zic, ca sa afieroseasca sfintei manastiri
Stavropoleos- casa ei din mahalaua Fdnicirtei.Boului (azi
str. Fantanei) «pentru pomeniré sufletului ei si al Orin-
t Arh. Stat. M-rea Stavropoleos pach. 21, doc. 13.
3 Idem pach. 13, doc. 4.
www.dacoromanica.ro
 62

«tilor ei» cu conditiunea ca sf. sa sal ierte datoria qi sal

deà go cascioart. in Mahataua Bäleicianului sa seaza sa
«se odihnéscA ea i copila ei cate zile vor avea.». Aceasta
se petrece la z Februarie 7236=1728.
La Aide 7236-1728 jupaneasa Dumitranal, sotia dum-
nélui raposatul qi Zmaranda fiica dumnd-ei, afie-
orosesc sfintii sale parintelui Kir Ioanikie stAnjeni 150 din
«moqia ce este pe apa Argerlui de la Greci ot sud Vlara»
Ca martor semneazA Barbul Vel Stolnic.
La 5 Martie 7237=1729 Ctitoru2 schitului. Roata din
«sud Vlara inchina acest schitulet» parintelui Kir Ioanikie
§i bisericii Stavropoleos «pentru cà fiind si pdrintele Sta-
4vro5oleos dän Pairie noasird , pentru acéia am inchinat
«la santa bisérica a sfintii sal(e) ca sa fie statatoare» etc.
Ei dau lui Kir Ioanikie §i toate zapisele schitului 0 bri-
soavele de mili etc.
La 1 Mai 7238=173o adica eu Niculae Paharnicul Co-
4jescul ImpreunA cu fratele mieu Costana'in i cu sora.-me
41anca dau zapis3 lui Kir Ioanikie ca la vrémé mortii maicii
«noastre fostu-se-au rugat sfintii sale de l'a acut Epi-
«trop», 'Ana la majoratul copiilor, dandu-i In primire 0
toate sineturile. Acum, ei s'au Invoit sd se Imparta si, in
consecinta ccersesc voe si blagoslovenie de la sfintia sa,
«precum qi toate zapisile i hrisoavele moi0ilor» etc. Sem-
neaza: 1Vecuia Pah. Cojescul, Costandin tojescul, Rinca,
Dimitrios mart., Costandin Post. Cojescul, .,Verban biv Sta-
roste, VI. Ml. martor, Fiera Logof. Bre'zoianul, Gheor-
ghie at lui Vasilie.
Acest act ne aratà cat de §iret erà vulpoiul calugar,
care tocmai fiindca. se §tià cu «pufurr pe botirr» In a-
verea Cojascai, cere ca sa se serie zapisul astfel in cat
sa reiasa din el cä sfintia sa nu erà numai depozitarul
averei, dar ca. jupaneasa Ilinca isl legase sa nu remita «se-
neturile» mo§tenitorilor ei decat cAnd Malt prea sfintia sa
ar crede de cuviinta.: « cerrsc voe 0 blagoslovenie» mo-
tenitorii I
Ba, jupaneasa Ilinca li rupsese mAneca sfintii sale, ca
sa primeasea sa fie Epitrop!
La 22 Julie 7238=1730 Costandin Postelnicul Carama-
i Arh. Stat. Stavropoleos pach. 2, doc. 4.
2 Id. Id. pach. 10, doc. 41.
a Id. Id. pact'. 6, doc. 7.
www.dacoromanica.ro
 63

§i jupanésa lui Maña, ddruiescl sfinSii sale parintelui

«Kir Ioanikie i sfintei manastiri Stavropoleos, un copil
«de Sigan anume Stanciul si un rurnan de M Pitrarul a-
«nume Stroe, pentru pomenirea sufletelor dumndlor si ale
«parintilor dumndlor etc.»
La 15 August 7241=1733 Jupaneasa Maria, sotia rapo-
satului Capitan Costandin Caramaldul da zapis2 lui Kir
loanikie prin care'i afieroseste Inca 2 Sigani «lasati la cea-
«sul mot-0i dumnélui la sfanta manastire Stavropoleos, unde
«s'au i ingropat».
La 8 Noembtie 1733 Kir Ioanikie Inchina Mandstirea
Stavropoleos la Manastirea Gura dela Eparhia Pogonianis
din Epir3. Acest act de donatiune i inchinare este intarit:
La 12 Aprilie 1737 prin hrisovul4 lui Costandin Voevod
Mavrocordat . «ci, dar de vréme ce si iubitorul de Dumne-
«zeu sfintitul Mitropolit Stavropcileos, Kir Ioanikie, dentru
«ale Arhierii sale drépte agonisir(i), care din muele pravos-
«lavnicilor Domni si ale iubitorilor de Xc crestini cu ravnd
«dumnezeiasca indemnandu-se au zidit fi din temelie au
«radicat sí. lacas in orasul D-méle Bucuretii intru slava
«si cinst4 mai marilor Voevozi i Taxiarhi Mikan §i Ga-
«vriil si a sfantului parintelui nostru Athanasie patriarhul
«Alexandriei aproape de bisérica ce sa chiama a Grecilor
«uncle sa praznuiaste Nasteré Domnului Xc card iaste in-
«chinata la pré sfanta Arhiepiscopia Pogoniani, care bi-
«sérica impodobindu-se cu tot felul de odoara bisericest(i)
«si scule, alaturd de biserica au facut si case priimitoare de
«streini adeca Han §i case mari pe pivnita de piatra si
«pivnita de vanzaré vinurilor iar aproape. i inzestrandu-1
«acel sf. lacas cu moii, cu vii, Cu tigani, cu dobitoace
«cu altele multe lucruri mutatoare i nemutatoare au inchi-
onat cu toate acesté i cu toate veniturile lui den voiré
«arhierii sale la sf. si cinstita M-re care iaste la Arhiepis-
«copia Pogonianis care si acd M-re sa' cinsteste iaras(i) pre
«numele mai marilor Taxiarhi sa numéste Gura aproape
«de satul Ostanita de una'e iaste patria sf. sate, la care M-re
«au pcut sí-sa carte de danie Intru care sa. coprinde
«toata zidiré de pre langa bisérica i toate mosiile, viile
Arh Statului. Stavropolcos, pach. 21, doc. 17.
2 Id. Id. pach. 21, doc. 19.
3 Id. id. pach. 24, doc. 4 (orig. grec).
4 Id. Id. pach 24, doc. 5.
www.dacoromanica.ro
 64

alte lucrur(i) mutAtoare si nemutAtoare cu care o au

tinzestrat-o pentru ca sd fie acei sfinte M-ri de oare-ce
«ajutoriu i folosintä., iar Arhieriei sale pomenire vécinicA.
«Care danie si afieroséll pentru ca sä. fie Intarità si ne-
«strAmutatA si vécinicA i cu rAnduialA bunA, foarte lute-
«leptéste au socotit sä. cuprinzA In scurt intru oare cari
«orändueli i InvdtAturi mijlociré chivernisirii si a purtdrii
«de grijA a sf. lAcas cu céle ce sänt imprejurul lui ca nu
«cum-va purtAndu-se fArd rAnduialá sA ajungl la stricA-
«ciune i periciune (In)tdrind si dania acésta i hotarAle ce
«s'au rAnduit pentru ja cu carté Arhieriei sale de Danie».
Si anume: 1) «Igumenul care va fi pe vremi la sf. M-re
«a Arhanghelilor ce s'au zis de la Pogonianis sA fie si
(is& se numésca Epitrop mai mare acestui sf. lams din
«Bucuresti i hanului i caselor de acolé i tuturor dani-
«ilor ce sä aflA la ja mutatoare si nemutAtoare. Si dupA
«prestAviré Arh. sale sA fie Epitropi denpreunA cu Igu-
«menul de acolo Panaghioti qi Nicolae fratii sf. sale, iar
«dupA moarté lor pre care'l vor alége ei din rudenia lor
«a fi vrédnic pentru acéstd trébA si din preunA cu acesté
«sá aibA purtare de grijd i isprAvniciia epitropiei si a
«daniilor acestora si iubitoriul de Dumnezeu Arhiepiscopul
«Pogonianis (cum si cel) carele dupd vremi va fi si starosté
«negutAtorilor din Bucuresti. Care epitropi sd ail3a a alége
«un Ieromonah de la M-re de la Pogonianis (Inca de ar
«fi prin putintA sl fie din némul sf. sale) fiind cu viatA
«cinstitA i cu fapte bine inpodobit i slujit asaze Igu-
«men ca sä, fie purtAtor de griji la toate ale biséricii din
«Bucuresti, sa le chiverniséscA si sA's(i) dé socotéld pen-
«tru toate veniturile i cheltuialele Inainté epitropilor si
«da sä va arAta nevrédnic sá se scoatä. din IgumeniA
«de dänsii. Si din venitul casii sá aiba a tocmi céle ce
«sA vor strica dinprejurul biséricii si a caselor si a hanului.
a 2'). SA aibA a trimite Igumenul in tot(i) anii plata
«cé orAnduità tal. 27 la dascalul de la scoala ce Invatä.
«copii carté cé de obste la patria sf. sale la Ostanita.
a 3n) SA aibl a plAti Igumenul neincetat i fle de lipsA
«simbriia ce va tocmi cu preotii carii vor sluji la acéstä bi-
4séricä.
a 4a) sä. aibA Igumenul a face In tot(i) anii praznicul sf.
«Arhanghelii asijdiré si a doua zi slujba ctitorilor i sä.
www.dacoromanica.ro
 65

«chiame la acéste zile de praznuire un arhiereu sa savar-

«sésca sf. liturghie pentru pomeniré ctitorilor si sd dé
«arhiereului cate 2 ughi de aur.
a 5a) Sa aiba a chiema cate un Arhiereu de 3 ori In-
«tr'un an, adeca la a 4a luna ca sa savarésca sf. liturghie
«§i sa pomenésca numele Arliieriei sale cetindu-i si moli-
«tvele céle de iertaciune si sa aiba a plati Arhiereului
«cate 2 ughi de aur pentru ostenéla lui.
a 6a) Sa. nu 1ndraznésca cine-va a vinde sau a 1nstreina
«nic(i) de cum vre un lucru din céle mutatoare sau nemuta-
«toare ale sf. biséric(i).
a 7") si cè mai de pe urma; dupa ce va scoate si va
«1nplini plata acestora ce s'au oranduit mai sus si célialalte
«cheltueli, banii ce vor mai prisosi, din toate veniturile casii
«acestiia, sa se trimita nelncetat, de Epitropii carii s'au zis, la
«manastiré ce s'au pomenit mai sus de la Pogonianis pentru
«ajutoriul parintilor ce se vor sihastri acolo. Sa triméta si
«catastiful de venituri si cheltueli de peste tot anul.
«Ci dar cu aceste randueli ispravind si hotarand dania
«acestii bisérici cu toate ale ei, Arhieria sa Kir Ioanikie le-au
«Intarit cu carté sf. sale cé de danie. Pentru cari acéstia
Atoate etc. etc. le intAreste si adevereste cu cal-0 si cu
«diplomata Downers-1i». Iatà dupa pofta si rugdciuné sfin-
titului Mitropolit Stavropoleos, Kir Ioanikie, Intarim si a-
deverim toate lucrurile etc. Cu lntarirea i Incredintaré
tuturor Velitilor boiar(i) ai Domniei noastre: pan fordache
Kretulescul Vel Vor., pan Gr. Grecinul Vel Ban, i pan
Cost. Dita'escul Velichi Logof., pan Mihalache Rosetul Ve-
«lichi Spat., i pan Costandin 1?amadan Velichi Vistiar, i
«pan Antonake Vlasto Vel Clucer, i pan Mihatake Vel
«Postelnic, i pan Costandin Nistztrei Vel. Paharnic, i pan
«Barbul Vikarescul Vel Stolnic, i pan Radul Kretulescut
«Vel Comis, i pan Pärvul Cantacuzino Vel Sardar, i pan
«BarbulV el Slugériu, i pan Andronake Vel Pitar. Si isprav-
«nic Costandin Vt. LogotAt. Si s'au scris hrisovul acesta
eintru a 3" domnie a Domnii méle de popa Stanciul de
«la bisérica domnésca, la anul de la zidiré lumii 7235,
«iar de la Xc 1727. Msta April 12 dni».
La .r Mai 720=1732. Costana'in Clucerul sna. Dumitra-
«che Ramaa'an Vel Spat., dinpreuna cu fiii miei Toma
«Postel i Dumilrache, care am avut sot(ia) pe Maria Can-
www.dacoromanica.ro 5.
 66

«tacuzin fiica raposatului dumné-lui socrului mieu lorda-

«chie Cantacuzino Vel Spat., daul lui Kir Ioanikie i sf.
«si dumnezeestii bisérici Stavropoleos, care bisérica cu
etoate céle depenprejur iaste facuta den temelie de sfintia
«sa, ca sá ailDa a stapani mosia Beircdnevii ce iaste din-
«coace de Olt, toata parté casi noastre si 5 suflete de
«tigani». Acestea au fost hotarate ca danie de sotia lui
Maria, iar «dumné-lor Intaresc dania» etc. Semneaza Cos-
tandin Ramadan Vel Clucer, Toma Gutiano Vel Postelnic,
Dumilrake Ramadan, Slana Spatareasa (Cantacuzino),
Safta Cantacuzini, toti cu pecetii.
La 2 Aprilie 7247 1739. Adica eu Maria sora Mein-
«tic& Cupetul i Mihai (frate-mieu) dinpreuna cu cumna-
cta-mé Stanca ce au tinut-o raposatul frate-mieu Mäntica»
dau zapis2 parintelui Kir Ioanichie prin care «afierosesc
«sfintei biserici 200 stj. de mosie in sud Saac, ce sd ho-
4tara5te cu moia lnoleasca cumparata de la Manzi sin
4 Teinasie Logofatul Ciocénul» tan! lui Oftré §i al lui Ver-
ban care, la 9 lunie 1740, intaresc i ei vanzarea conform
diatei tatalui lor.
La 26 Februarie 7249=1741 Kir Ioanikie cumpdrd case,
locuri i gradini in mahalalele Fdnidna Boului (strada Fan-
tanii) si Popa Darvasi (Strada Episcopiei) marindu-si astfel
treptat pioasa locuinta, luata In 1728 de la vaduva Marica
Piti,s-teanca, i Inconjurand'o de gradini vaste si de vii spre
a o ferl de vieata sgomotoasa a politiei (In realitate, a o
Invalui de mister). Cat devotament si ce flagelan i si viata
austera. Isi impuneau pe atunci bielii sfinti parinti grecil
Nu ca ai nostri. Iata pentruce nu trebuie sa ne mai mirdm
ca, dintre toate natiunile dupa fata parnantului, numai Ro-
mAnii nu au in Calendar un sfânt al lor national, afara. de
Sytintul a,cteaptd!
La 21 lulie 1741 Vladica Ioanikie este Incá in vieata
caci se aflá in acte3 facând cumparaturi.
Dela aceasta data nu'l mai Intalnim, In cat putem a-
firma cd in acest an el i§i incheil socotelile §i porni acolo
de uncle. nu se mai intoarce nimeni.
Pentru viclqugurile lui, pentru mAndria i pentru toate

Arh. Stat. Slavropoleos, pach. 9, doc. 5.

2 Idem pach. 7, doc. 7 0 8.
3 Idem pach. 5, doc. 14.
www.dacoromanica.ro
 -- 67
calcarile preceptelor sfintei Evangelii, Kir Ioanikie Isi va
da seama catre Acela pe care l'a reprezintat pe pannant.
Noi, Insa, suntem datori, dupa legea crestineasca, sa zi-
cem: «Dumnezeu ierte». Da, sa-1 ierte, cdci In defi-
nitiv el n'a fost la fel cu liftele celelalte, care nu numai ca
s'au folosit de venituri, dar au lasat in parásire i templele
zidite de piosii nostri stiamosi, si le-au pradat ca niste
talhari nerusinati de oameni si netematori de Dumnezeu.

lEir Partenie
al 2-lea Egumen
(1742-1749).

Daca tinem searnd de afirmarea egumenului Timoteiu

din 27 Octombrie 1794, (vezi pag. 74), din care rezulta
ca «pe timp de 17 ani, mosia Greci (rachinata. la 1726
«de jup. Maria Greceanca) a fost in stapanirea necon-
«testata a Manastirii Stavropoleos i cd, dupa aceia, un.
«egumen al Manastirii, Parthenie, avand nevoie de bani
«au vandut o parte» etc. etc. Si daca alaturArn actul
urmator din 17 Noembrie 7251 1742 cand Kir Parte-
nie se Imprumutti cu 500 de talen, apoi putem conchide
ca Kir Ioanikie a incetat din vieata. In anul 1742 cand
i-a si succedat In egumenie Kir Partenie, cel atat de ne-
cesitos de bani.
La 17 Noembrie 7251 -/7/2 Kir Partenie egumenul de
la Stavropoleos se imprumuta cu 500 talen i pentru care
ofera o camata. (dobOnda) de 10 In 12 pe anl. I( aflarn
apoi:
La 25 .Aprilie 1743 (pach. 7, doc. 12) §i la 4 Iunie
.r74,1 (pach. 2, doc. 5),
La 12 lunie 7251=1743 Mihail Racovita Voevod da hri-
«sov2 lui Kir Partenie, nastavnicul Stavropoleos, pentru
«mild de sare si altele».
La .r4 lunie 7252 -1744. Mikai Cantaczaino §i Raclul
Postel. Canlacuzino dan zapisul lor la mana parintelui Kir
Partenie «pa cum sa sä tie ca ramäind noi dator(i) sfin-
«tei manastiri Stavropoleos talen i 90 dupd 3 sarindare ce
«ati facut raposat parintele Viadica Kir Ioanikie, raposa-
Arh. Stat. Stavropolegs. pach. 27, doc. 94.
2 Idem, pach. 24, doc. 7.
www.dacoromanica.ro
 68

ttilor pdrintilor nostri, ne-am asazat cu mai sus numit(u1)

«egumen ca dam 3 suflete de tigani si la moarté ra-
4posatului tatal nostru au mai lasat danie la sf. manas-
«tire un suflet de tigan, pentru pomenire. Dec(i) noi, dupd
asazamAntul ce am facut cu sfintia sa pdrintele egume-
tnul Kir Partenie, am dat sfintii sale pa acesti tigani (su-
«flete patru)» etc. etc'.
Mai aflam pe Kir Partenie: la 7 Iunie 7253-=1745 (pach.
27, doc. 98) si la 7 Martie 7257.1749 (pach. 27, doc. 100).
Este probabil cd Kir Partenie a fost isgonit dela epi-
tropie la inceputul anului acestuia, dar el nu pdrdsise cu
desavarsire conducerea afacerilor cleat la 7 Martie, desi
la 1 Martie se vede ca nastavnic Kir Matei.
Kir Partenie nu 'si-a desmintit neamul!

Irir Matei Ierapoleos

al 3-lea Egumen
(1749-1763).
Pe Kir Matei, -Vladica Ierapoleos, l'am vazut deja ca
egumen la biserica Ghiormei Banul. Gonind pe Partenie
risipitorul, Arhiepiscopia dela Pogonianis, care Aved acum
stapanire i asupra bisericei Stavropoleos, numl pe Kir
Matei ca egumen si peste aceasta bisericd.
Il intalnim in aceasta functiune la 1 Martie 1749 (pach.
16, doc. -8).
La .ro Noembrie 7260-1751 Negoiu Vräbiescu i cu fe-
e ciorii lui Stan §i Obréte dad' Vlddical Erapolios, Kir Matei,
«o mosie de la mti-stramosi, care sd chiama
Oparté lor stanjeni 80 si sà hotaraste cu mosia Raclului
«Färaisanul.
La 14 Ianuarie 7261=1753 Debt e bucatarul dinpreund
Cu sotia lui Nea'ele' qi feciorul lor Baa'ia dau3 lui Kir Vla-
dica Ierapoleos partea lor de mosie In Gratiia pe care o
afierosesc sfintei Mdnastiri Stavropoleos.
La zo Aprilie 7262.1754 Unchiasul Manul ot Graliia
«da sfintii sale pdrintelui Vadicai Iropoleos, Kir Matei,
«parté lui de mosie In Gratia, lnsd stAnjeni 67 ca sá fie
sfintei mdnastiri Stavropoleos».
Arh. Stat. Stavropoleos. pach. 21, doc. 21.
2 Id. Id. pach. 10 bis, doc. 15.
2 Id. id. pach. 10, doc. 50.
www.dacoromanica.ro
 69

La 9 Mai 7262=1754 Popa Badé face daniet sfintei md-

ndstiri Stavropoleos i pdrintelui egumenul Kir Matei, 10
stdnjeni de mo0e In Gratiia, partea Jui.
La 5 Mai 7263=1755 Cdrsté Logofdtul Dreighinescul,
«adevdratul nepot al Radului Cdpitan Albu dd Drdghi-
«neryti, face danie2 sfd.nta i dumnezeeasca biséricd de la
«Drdghineti facutä de el singur, cu toatä parté ei de
«mo0e den Draghine§ti, stdnjeni 300, sfintei mandstiri Sta-
«vropoleos din BucurWi i sfintii sale pdrintelui Matei Vld-
«dica etc. Iar ddpd moarté mé 0 a sotiei méle sd. rdmAier
«toate sfintei mdndstiri, afard den parté ce voi lasa fiului
«mieu Dobri,san. Numele ce vor sd se pomenéscd.: Cdrsté,
«Dumitrana, Dobrin. Cocora, Cdrste, Voica, Anca,
«Vladut. Anita, Stanciul, 7ua'or, Viaicul, Matei, Slamna,
Ermonah Vasitie, ermonah Manasie, monah Sofronie,
«monah Rafail, monah loanikie, Paraschiva, Sianciul,
«Desfia, Ivana, Négoe §i Ghiorghe».
Semneaza ca martori: Eu Nedelco Pdleingénu, Maid
Logofdt., Mihai Logoat za taind».
La 28 Februarie 1759. Hrisovul3 lui Scarlat Grigorie
Ghica Voevod Inoit §i Intdrit i de Costandin Niculae Voe-
vod la 5 Februarie 1762. lirisovul spune ca: «De vréme
«ce sfintia sa rdposatul pdrintele Stavropoleos, Kir Ioani-
ekie, aflAndu-sa cu ldcuinta aici, din rdvnd dumnezeiascd
«fiind pornit cu multá evlavie, au tndltat din temelie sfAnta
«besericà aici In orapl Domnii Méle ln BucurWi, Intru
«slava vécinicului Dumnezeu §i intru cinsté 0 lauda sfin-
«tilor marilor voevozi etc. etc. pre caré din ostenéla sfintii
«sale o au infrumusetat pre dinlduntru 0 pre din afard
«cu toate cuviincioasele podoabe 0 o au ocolit inprejur
ecu han cu alle zidiri precum sd vede. Dar, ca un om
«slrein ce au lost sfintia sa, n'au avut sd o inzestreze cu
«de céle pdmAnteti iconomii. i, socotind Domnia sa,
«rdposatul mo011 Domnii Méle Nicolae Alexandru Voevod
«pentru pdrintii cei ce sa vor afla lAcuitori dup(d) vrem(i)
«la ac(e)astà sfAntd besericd etc. etc. au bine voit de au
«inzestrat-o cu céle din domnWile mile prin hrisovul Dom-
«nii sale: adicd, sd ja In toti ariii da la cdmard cAte ta-
Arh. Stat. Stavropoleos, pach. 10, doc, 52 i 53.
2 Id. Id. pach. 24, doc. 9.
3 Idem pach. 23, doc. 5.
www.dacoromanica.ro
 70

.leri 50 la ziva praznicului sfintilor Ingeri §i sa scutésca

«de dijmarit stup(i) 300 i ramatori 300 etc. de pogona.-
«rit, vinariciu, oerit, vacarit §i toate odclile din hanul ce
«iaste inprejitrul besericii de fumarit §i bdania din han
«de fumarit, de schimbul banilor i de toate altele ce ar
pe alte bacanii etc. Si hangiul §i bacanul §i carciu-
«marul Inca sa fie scutiti de toate dajdiile etc. etc. Si
«sa aiba a lua §i vinariciul din Wu! Bolde§tilor i al Mala-
«etilor din sud Saac cu parparul.
. dupa acéia au Innoit §i au Intarit ac(e)asta. mila
(Domnia Sa .raposatul Intru fericire parintele Domnii Méle
«lii) Grigorie Ghica Voevod In domnia dintaiu ot lét
Domnia Sa, unchiul Domniei Méle Costandin Nicolae
«Voevod i Domnia Sa Mihai Voda Racovita i Domnia
«Sa, pré iubitul Domniei Méle frate Ith Matei Ghica Vo-
«evod §i Domnia Sa Costandin Voda Ceban tot prin hri-
«soavele domniilor sale. Intru acéia dar Invrednicindu-ne
pre Noi Domnul Dumnezeu co domnia acetii pravos-
«lavnice Tari Romane§ti de am venit In parintescul
«stramoescul nostru scaun cand, aflandu-sa. iconom
«sfinte beseric(i) sfintia sa parintele Ierapoleos Kir Matei,
«carele iaste lasat diadoh sfintei ace§tia beseric(i) de ra-
«posat parintele Stavropoleos staretul sfintii sale i ctito-
«rul besericii. i aducandu-ne sfintia sa de ne-au aratat
«hrisoavele mai sus pomenitilor Domni etc.
Domnul Intarete §i Innoqte muele §i roaga i pe ur-
ma§ii lui sa faca tot ap. Si Intare§te hrisovul «cu in-
«sa-§i credinta lui §i a fiilor lui Alesana'rzt Vv., Mihai Vv.
«Niculae Vv., Grigorie Vv., Gheorghie Vv. i a tot sfatul
cinstiilorsi credincio0or boiarilor celor mari ai divanului
«Domniei Méle pan Costandin Dudescul Vel Vorn., pan
«Cost. Krefulescul Ve! Ban, pan Cost. Briincovénul Vel Log.,
«pan Stefan Vddirscul Vel Spatar, pan Mihai Cantacuz.
«Vel Vist., pan Nicolae Dua'escul Vel Cluc., pan Ales. Vel
«Post., pan Pantazi Cdmpinénul Ve! Pah., pan fordachie
Vel Comis, pan Sandul Buc,sdnescul Ve! Stoln., pan Ia-
«nakie Vel Slujériu, pan lonild Guliano Ve! Pit. Isprav-
vnic Cost. Breincovénul Vel Log. Si am scris hrisovul a-
«cesta In anul dintaiu al domnii Domnii Méle aici In sca-
«unul oraplui Bucure§ti In anul de la zidiré lumei 726'7
siar de la spasenia ei 1759 Fevruarie 18 de Popa Flom
www.dacoromanica.ro
 71

«dascalul slavonesc de la scoala Domnii Méle cé slove-

onésca. ot StAi Gheorghie cel vechiu».
La 18 Afartie 1761 Iorga Gratiianu face danie 10 stAn-
jeni de mosie lui Kir Matei egumenul Stavropoleos I.
La 18 Mai 1761. Stanca, sotia raposatului Dragoi Ciau,s-
dftruete sfintei manastiri un tigan. (pach. 21, doc. 29).
La 28 Noembrie 7270 1761. Ilie Postelnicul Popescul
lasa sf. manastiri Stavropoleos si lui Kir Ierapoleos Kir
Matei ca sa fie clironom2 dupa sfarsitul vietei, sa-1 In-
groape si sa'i faca pomenirile ete. pentru care îi lasa mosia
Pitarul sud Vlasca ce o are si el dela matuse-sa Rada
rcirnovinca ca sa se pomenésca sufletul raposatei si al
sau. Diiata contine o enumerare de obiecte i tigani.
La 1763 Postelnicul Die Popescul fiind mort lasase in
urma'i i oare-care datorii care trebuiau sa se plateasca
de mostenitori: Kir Matei i soi a decedatului jupaneasa
Ilinca Rtitésca. Unul din creditori, .,Verban scrie pe un bi-
letel (pach. 8, doc. 5):
oPentru toata datoria ce am avut la dumné-lui rapo-
«satul Postelnic Pie Popescul, Insa talen i 681/,ann priimit
«pentru aceasta datorie: o sabie cu argini, o paréche da
«pisioale da cele mic(i) i o fuzie (brAu, cingatoare). A-
«ceste le-am luat de (In) mana sfintii sale parintelui Via-
fropoleos, Insa: sabia drept talen i 30, fuzia drept
«talen i 6,pistoalele drept talen i 6».
i

La lo Aprilie 7271=1763 Mosnenii Albul Stancul cu

i
cetasii lor se plang ca Kir Partenie egumenul manastirii
Stavropoleos a facut moara pe mosia mosnenilor dela Gra-
tia sud Vlasca. Se numesc doi boieri care 'sa faca cerce-
tare si sa le aleaga partile. Egumenul se adreseaza Mi-
tropolitului Grigorie solicitandu-i o tcarte de blestem pen-
otru moara dupa apa Dribomnemlui (Drambovnicul). Car-
tea Mitropolitului vorbeste Insa despre egumenul Kir Matei
iar nu Partenie de si ea poarta data de 11 Aprilie 1763.
Caimacanii Tarii RumAnesti In hotarArea lor din 15 Apri-
lie 1763 pomenesc tot despre aPartenie arhimandritul e-
«pitrop de la sf. manastire Stavropoleos» iar In cerceta-
rea boierilor alegatori pentru mosia Gratia se vorbeste,
la 28 Aprilie 1763, tot despre Kir Partenie Arhimandri-
Arh. Stat. Stavropoleos, pach. 10, doc. 58.
2 Id. id, pach. 8, doc. 3 0 4.
www.dacoromanica.ro
 72

tull. Grepla nu poate proven1 dela Mitropolit cdci pe Kir

Matei Vlddica Ierapoleos it afldrn egumen al mdndstirii
Stavropoleos dela 1749 (pach. 16, doc. 8) pAnd la 18
Martie 1761 (doc. 58, vezi pag. 71) ne intrerupt i apoi
la 4 Iunie 1763 (pachet 8, doc. 5); in cAt eroarea nu se
poate explicd decAt admitAnd cd Kir Partenie a tinut lo-
cul cdtva timp dela 1761 la 1763 lui Kir Matei i la a-
ceastd hipotezd ajungem condqi de faptul cd jupdneasa
hinca Rdleasca trebuid. sd. §tie ea mai bine, §i decdt Cai-
macamii i cleat Mitropolitul, cui dà zapisul la 4 Iunie 1763:
La 4 Iunie 1763 Ilinca Rdtésca fata rdposatului Stan
Popescul treti Vist., sotia dumné-lui Comisului Mihai Rd"-
tescul dà zapis2 lui Kir Partenie egumenul Monast. Sta-
vropoleos oca sd se tie cä la sar§itul vietii rdposatului
«frate-mieu, Pie Post. Popescul, au ldsat sä se ingroape
«la sf. mand.stire Stavropoleos, unde s'a §i ingropat».
Dar, rdposatul a ldsat In diiatd i pentru ea lucruri pe
care, fiind ea lipsd, au pus mana pe ele fratii ei vitregi.
Ea jdluieste boierilor Caimacami in contra lor. Costandin
Post. Popescul qi Pdrvul sunt obligati sd restitue jupdnesii
Ilincdi lucrurile luate pe nedrept. Intratd in posesiunea
averei, jupdneasa Ilinca face wzamAnt cu Kir Partenie
ca averea fratelui ei Ilie sd se impartd in 3 WO, dupd
ce se vor pld.t1 datoriile. Doud pdrti sa le ià mandstirea
§i o parte ansa.
Pie Post. Popescut mai ldsase mdndstirii §i o mo§ie In
Ilfov intre moia Chirculesii ce sd. numWe Floce§tii de
sus i intre mo§ia rdposatului Pah. Lehliu ce sd nume§te
Flocqtii de jos. Pentru hotdrnicia acestei mo§ii i pentru
cd i se luase .de catre Chirculeasa 6 care de fd.n cosit
gata, se judeca egumenul Kir Timoteiu la divan.
Kir Timoteiu se mai judecd la 18 Septembrie 1797 cu
Zmaranda fata lui. Alexie Ciubucciba§a §i cu sotul ei Hagi
Avraam pentru o ladd a rdposatului Anastasie, unchiul
Zmarandei pusd In pdstrare la paraclisul mAndstirii Sta-
vropoleos zicAnd Kir Timotei cá a venit Anastasie §i §i-ar
fi luat el singur lada. Zmaranda §i sotul ei Hagiul ramd.n
de judecatd In fata mdrturisirei unui obraz atdt de sfintit.

Arh. Stat. M-rea Stavropoleos, pach. 10, doc, 59, 60, 61 0 62.
2 Idem pach. 8, doc. 6.
www.dacoromanica.ro
 73

Sicur lucru este cd Kir Matei administreaza mandstirea

Stavropoleos pana la 28 Noembrie 1761. Dela aceasta
data actele nu mai pomenesc despre el cleat la If A-
prate 1763 i anume o carte a l'ilitropolitului tarei Gri-.
gorie. Este probabil sa se fi incelat Mitropolitul. Si este
de crezut aceasta cu atat mai mult cu cat 'Ana la 1781,
adica aproape 20 de ani, nu mai lntalnim nici un alt e-
gumen dupa Kir Matei.
Va fi murit Kir Matei la 1762? Va fi fost trimes In
locu'i Kir Partenie? Va fi acest Kir Partenie un alt ca-
lugar deosebit de cel despre care am vorbit deja mai
sus? Nu stim.
Din activitatea lui Kir Matei se poate vedeà a el calcà
pe urmele ctitorului : aduna i iar aduna. Era sArguitor
ca o furnica" iar nu ca o a/bind, caci dupa urma aMinci
se mai folosesc si altii pe and dupa a furnicei nu pro-
fita nimeni nimic.

Eiril sau Kim].

(1781-1785)

Se prea poate ca Cyril (Kiril) sa fi succedat in Egu-

menie lui Kir Matei fiindcd prea 11 aflam In putine acte
si Inteun interval de timp de 4 ani. Nu s'ar fi ales E-
gumen numai pentru asa scurt timp, admitand bine inte-
les ca nu i s'a putut imputa nimic administratiunei sale.
Pe egumenul Cyril 11 Intalnim pentru prima data la z
fulie 1781 (pach. 19, doc. 22) iar la -)7 August el se ju-
deca pentru un loc de casa al unei vaduve din mahalaoa
Fdnicina Boului.
Eromonahul egumen si epitropul manastirii Stavropo-
leos reuseste pe langa Alexandru Ion Ipsilant Voevod sa
scoata «la mezat cu telali», dupa obiceiu, locul v&duvei.
Acest loc ramase pe seama egumenului spre a se p/inì cele
zise ca: «Asa sa lumineze lumina Voastra Inaintea oame-
«nilor, ca veizeind ei faptele voastre, sa preamareasca pe
«Tatal cel din ceruri».
Pentru ultima oara ne vorbeste despre Kiril sau Kirul la
29 Marlie z785 cand semneza un act de tocmeala pentru
facerea unei mori la mosia Roala. El se Intituleaza: «econom
al sfintei Manastiri Stavropoleos» (pach. 10, doc. 71).
www.dacoromanica.ro
 74

Kir Timoteiu Arhiereul

(1785-1823)

Ca urma$ al lui Cyril este cu sicuranta Arhiereul Ti-

moteos caci il afla la 23 Aprilie 1786 (pach. 27, doc. 122).
It mai aflftm la 28 Februarie 1788 (pach. 11, doc. 4) si
bl 22 Iztith 1792 cand reclama pentru o carcima dela m4a
Roata ot sud Vlwa (pach. 10, doc. 74); la 18 Decem-
brie 1793 cand Maria daruiete lui Kir Timoteiu, 40 stan-
jeni de moqie cu vad de moara la hotarul din sus (din
Gratiia) (pach. 10, doc. 79).
La 27 Octombrie 1-794 Egumenul Timoteu Stavropoleos
da jaiba' catre Domn (Muruz) jeluind ca Maria Grecénca
«daruise partile ei de m4e ce le avea in jud. Vla
«pe care le-a si stapanit manastirea 17 ani (cat a trait
«probabil Kir loanichie). Dupd aceia, un egumen al ma-
«nastirii Parthenie, avand nevoie de bani, au vandut o
«parte riwrita Grecii lui Gheorghache Colfesco Clucer za
«Arie, pe care a stapanit-o qi raposatul (Colfescu) 4 ani.
Reclamandu-se aceasta la Domn, Maria sa Constantin Ma-
vrocora'at ca ctitor, anuleaza vanzarea «neputându-se streina
dania» si da banii inapoi Colfescului. Aceasta se petreceà
pe la 1747.
«Cu ocazia tulburarilor dintaiu a R4Ior (1770-74)
«s'au pierdut actele, iar la anul 1785 fostul Pogoniani lu-
«and mdriastiré asupra-i au aflat m4a in stapanirea Vor-
«nicului Scarlat Grece'nul, cel ce cumparase celelalte
«din Greci de la un anume Braldranul. S'a intentat pro-
«ces sub Mihail Voda (Sup) apoi urmand Mavrogheni la
«Domnie (1786-89) a urmat razmirita (1789-91), iar
qmosia a ramas pana azi tot la Scarlat Vornicul. Acum,
«incetand din vieata m'am adresat sotiei sale etc. etc.»
La 9 Noembrie 1796 (pach. 21, doc. 31); la 8 Septem-
brie 1797 (pach. 8, doc. 11.); la I. z August z798 (pach. 5,
doc. 23); la 2 Februarie 1799 (pach. 21, doc. 33); la 17
Iulie 1803 (pach. 20, doc. 4); la 22 ..August 1804.
La data de 22 Avgust 1804 aflam urmatorul raport catre
Domn :2
1 Arh. Stat. M-rea Slavropoleos, pach. 14 doc. 11. Originalul in grecwe, copie
legalizatä in rom.
2 Idem doc. No. 38.
www.dacoromanica.ro
 75

«Pré indltate Doamne!

«Sfintia Sa parintele Episccp Buzau prin anafora a fa-
«out aratare Marii Tale ca metohul sfintei Episcopii ce-1
«are aici in Bucuresti, vecinandu-sa cu mandstirea Stavro-
«poleos daspre o parte, spre miaza zi, cu casele metohu-
«lui i daspre alta, spre rdsarit, cu alt loc tot al meto-
«hului ce mai nainte au fost viran si igumenul ce au fost
«dupa vremi la numita manastire, spargand zidul au das-
ichis ferestre In privéla acestor locuri; pentru care si por-
<mind jalba Mari Sale Alesandru Voda Moruz si oranduit
«fiind la dumné-lor Velitii Vornici de atunci, din pricina
«mazalii Mdrii Sale nu s'au fdcut nici o energhie (nu s'a
«pus nimic in miscare) si, la intAmplarea trecutului cutre-
«mur cdzand si aceste zidiri ale manastirii, in zilele de
«acum le-au facut de iznoavit (din nou). i, nu numai ca
«au deschis ferestre &Lyre aimandoud partile, ci Inca si
«strasinile ce le-au facut dasupra zidului fiind case si odai
«induntru manastirii, sa scurge apa pe aimandoud aceste
«locuri. Cerand a se indrepta gresala ce au facut-o igu-
«memil inpotriva Pravilei (legei) si a obiceiului pamantuiui.
«*i ni Sa porunceste de Inaltimé Ta ca sa cercetam
«pricina prin vederd noastra la fata locului i, ori sá in-
«dreptam, sau sa facem Mara Tale ardtare prin anafora
< cu vataful de aprozi.
«Dupd Luminatd poruncd, urmAtori fiind, am mers in
«fata locului unde, fata fiind atat sfintia sa parintele E-
«piscop cat si igumenul manastirii Stavropoleos, am In-
«trebat pa igtmen:Ce are a raspunde inpotriva cereri
«sfintii sale pdrintelui Episcop? Raspunse, zicand ca zidul
«ce este In parté caselor metohului n'au cazut din cutre-
«mur. *i mai nainte au fost tot asa precum este facut a-
«cum. Ca Invelitoaré de /ice/ (langa) strésind In curtea ca-
«selor metohului, Inca si cu ferestre si acum le-au facut.
«Dar, vazand pa sfintia sa cu parapon (mahnire) asupra'i
«si de a lipsi galcevirile, singur, de sine's(i) le-au astupat.
«Cum si daspre celalalt zid ce este iardsi al metohului si
«au fost mai nainte viran (ne imprejmuit Cu gard i fdra
«cladire) si acum da curand s'au facut case pa dansul,
«unde isi are ferestre facute si strésena ca si la cestalalt
«zice ca, Cu toate cá si la aceasta au avut ferestre i stré-
«sina, precum sant si pang acum, da sdnt 30-40 da ani
www.dacoromanica.ro
 76

«si nici o supdrare sau sibodion (impiedecare) pentru a-

«ceasta n'au avut de nimeni, aflAndu-sd cu sederé aci toti
«sfintii lor pdrinti Episcopi, and au stdtut dupd vremi,
«dar si locul cie subt strésend este acut bar mAndstirii
«de un Grigorie Grecénul (egumenul stie positiv cd nu
spune adevdrul, cum probeazd actele reproduse la pag. 16).
«cel ce au avut si pa cestAlalt loc al milohului, ardtAn-
«clu-i, spre dovada la acesta, si un zapis (acesta erà esact
«dar nu se potrivea aci) al acestui Gligore Grecénul In
«care vdzu scriind ca da danie mAndstirii un stAnjen de loc,
«care stdnjen, zise, c'au rdmas afard din ocolul mdndstirii,
«(a acut altarul pe el) fiind fost zidul mdndstirii atunci acut.
«Iar sfintia sa pdrintele Episcop sd inpotrivi zicAnd cd
«pentru acest stAnjen de loc, ce zice Igumenul cd au rd-
«masu afard din ocolul mdridstirii, va rdmAné pana Isi va
«aduce si sfintia sa zapisele i scrisorile ce le are, de std-
«pAniré acestui loc, spre a se vedé ce coprindere au, si
«atunci se va face cercetare. lar pentru ferestre si stré-
«sine acu cerere ca ata strésina sd sd taie cat i feres-
«trile sal astupe, fiindcä si de va fi fost mai nainte vré-
«me fácute, dar acum nu se poate suferi cu aceste haya/ele
«(sarcind) precum aceasta, tnteaceastd vreme dupd obi-
«ceiul pdmântului i dupd Pravild este poprit.
«Deci, din cele ardtate, vd.zând lnpotriviré i prigoni-
«rile ce au arnândoao pdrtile, am cdutat la Pravilele in-
«pdrdtesti spre a vedé ce hotdrdre fac si s'a gdsit, din
«cele Inpdrdtesti, aceste capete:
«Parté 58, titlu 2, cap. 2. Indatoririle politicesti sAnt:
«de a Indlta sau nu? De a pica strésine la vecini, sau nu?
«De a pune lemne In zidul vecinului, sau nu? De a face
«itiacon, fuisor si alte asemenea?
«Cap. 3. Si de a nu opri privéla. Cap. .13. Indatoriré sd
«pierde cu neurmaré (prescriere) In 10 sau 20 cld ani.
«*i cAnd stdpAnul dà mai nainte nu au putut opri treceré
«apii, nici cumpArdtorul de acum nu poate opri cdci Cu
«aceastd povard se vede O. au cumpArat.
«Cap. Ir. Cela ce face ceva spre stricaciuné vecinului,
«dator este sd pAzéscd chipul i staré cé de mai nainte.
«Din care, aceste capete, curat sd Intelege ca In vreme
«cAnd s'au gdsit strésina i ferestrile acute cld 30-40 da
«ani la loc ce sa afld cu netAgdcluiré amAndurora pArtilor
www.dacoromanica.ro
 77

Cu taceré si priimiré ce au facut-o cei da mai nainte

«sfintii sale parinti episcopi, lasand de au trecut soroc
tindatoririi ce-a orânduit Pravilile, nu poate acum sfintia
«sa, peste atilté ani trecuti, a strica cele fAcute da mai
«nainte. Ci, gasim cu cale ca paraul igum(en) al manas-
«tirii Stavropoleos, sä aiba pace da para ce i sa face da
«sfintia sa parintele Episcop Buzau.
«lar hotarAr6 cé desavarsit(a) ramane a sa face da ca-
ttre Inaltimé Ta».
Semnati: .,Stefan VciWirescul Vel Dvornic, Dumitru Ra-
covitä Vorh.
La 8 Mai 1865 Kir Timoteiu se afla In functiune (pach.
19, doc. 23); la zo August (pach. 21, doc. 34); la 24
Iunie 1809 (pach. 17, doc. 1) si la 19 Septembrie (pach.
19, doc. 24); la lo August Iffro (pach. 20, doc. 7); la
Februarie 1817 un act de Invoiala a lui Niculae SArbu
cu parintele Timoteiu egumenul Stavropoleos pentru un
vad de moard dela mosia Roata (pach. 10, doc. 88); la
lutie 1818 (pach. 21, doc. 37); la Martie 1820 un
act al mai multor oameni cu Kir Timotei pentru vanzari
(pach. 10, doc. 91); in fine, la 7 Martie 1823 Kir Timo-
teiu ne apare pentru ultima oara (pach. 31, doc. 1).

Kir Pahomie
(1824-1828)

Pentru prima data 11 aflam pe Pahomie la 27 Februarie

1825, ceia ce ne face sa cr dem ca el se Va fi instalat
pe la 1824 In locul lui Kir Timoteiu.
La 27 Februarie 1825 se da o porunca domneasca, In
turma jalbei egumenului Pakomie Siavropolénul pentru o
4cdrcimel dupa mosia CartojaniiiRoata (pach. 10, doc. 93).
De ce vor fi avAnd ata.ta predilectiune calugarii greci
pentru ccircime Fiindcä ele le aduceau, de sicur, un venit
excelent. Ce le pasà lor de Intinderea vitiului betiei I
La 27 Glienarie 1826 Kir Pahomie arhimandritul Sta-
vropolén prigoneste mai multi locuitori din Roata i Car-
tojani pentru claca. Locuitorii dau jaIba la Hatmanie (pach.
10 bis, doc. 18), Impotriva egumenului.
La 5 Mai 1827 un act al lui Marin cu altii catre egu-
menul Kir Pahomie Stavropoleanul pentru dania de 16
www.dacoromanica.ro
 78

stj. mosie la Roata (pach. 10 bis, doc. 22); la 25 Mai

act de danie al lui .Nedetco pentru 20 stAnjeni mosie la
Roata (doc. 23); iar /a 25 .1/ai alt act de danie al Voiki
pentru 9 stAnjeni de mosie la Roata (doc. 25).
La .75 Februarie 1828 Marea Logofetie a Tarii-de-sus
da ordin prin care orAndueste pe cinstitul Arkimanctrit
Timoteiu la manastirea Stavropoleos in locul celui ce au
fost pana acum etc (pach. 10 bis, doc. 26). lar a doua
zi Grigorie D. Gkica Voevod da ordin pentru instalarea
arhimandritului Timoteiu orAnduit egumen la manastirea
Stavropoleos prin stirea prec S. S. pdrintelni Miiropolit
(doc. 27).

Eir Timotei Arhimandritul

(1828-1837)

Instalat la 16 Februarie 1828 cu ;Urea llfitropolitului

Tärei, Kir Timoteiu arhimandritul nu el-A mai breaz de
cAt predecesorii sai simpatrioti. Tot ca arena'as vremelnic
$i tot pentru adunarea comorilor pdmantesti Isi reguleaza
el actiunile.
La 20 Februarie 1828 «Pahomie proin Stavropoleos
«Cuviosul Arhimandrit Timoteiu egumenul sfintei manas-
«tiri Stavropo!eos» Isi dau deslusiri reciproce (pach. 31,
doc. 2).
Tot impreuna li afta' pe arnAndoi egumeni (fostul si
actualul) la 11 Octombrie 1829 (pach. 31, doc. 4).
La 3 funja. 1830 Timoteiu egumenul Stavropolean da
jalba la Domnie impotriva lor,uitorilor dela mosia Roata
si artojanii (pach. 10 bis, doc. 32) care, de sicur, nu se
lasau sa fie jupuiti de sidnia(2) iifta streina.
Eir Leontie
1837

and va fi succedat lui Timoteos nu putem stl cu pre-

ciziune. La 1 Ianuarie 1837 documentele ne prezinta pe
Kir Leontios ca egumen Stavropolean (pach. 32, doc. 18).
El trebuie sa fi functionat Inainte de aceasta data, spre
a fi avut destula vreme sa jupoae lumea ca sa ridice chiar
stapAnirea lmpotriva lui. Caci la 20 Septembrie 1837 De-
www.dacoromanica.ro
 79

pariamentul Logofelii trebilor bisericesti (Ministerul de Culte)

In ordinul sdu aratd cd. «din porunca Mdrii Sale lui Voda
«(Alexandru D. Ghica) s'a randuit Egumen la mdndstirea
«Stavropoleos molitfa sa preotul Gheorghie Economul In
glocul lui Leontie protosinghelul departat din egumenie»
(pachet 33. Dosar).
Se Intelege usor ca preotul romfln nu conveneà Arhi-
episcopii dela Pogonianis, care de sicur, interven1 cu du-
hul smereniei si alte josnicii pe Idnga Domnie sa se mi-
lostiveascd Domnul sá reintegreze pe cel depdrtat.
La LI Octombrie 1838 protosinghelul Leontios este re-
integrat ca egumen In locul lui «popa Gheorghie».
Ce pramedie de cleric grec a fost cuviosul Leontie se
va vedeA din actele urmdtoare:
La 29 Ghenarie 1842 Mitropolitul Neojd trimete urmd-
toarea adresd.' No. 168:
Cinstiluiza Departament al lrebilor bisericesti
«Din alaturata pe lAngd. aceasta In copie ardtaré ce Ne
gface cucernicul iconom Gheorghie, ingrijitorul mdndstirii
«Valé din sud Muscel sa va indestula Cinstitul Departa-
«ment mai pe larg de cele coprinse. i fiindcá pa langa
«aceste ardtdri ale sale, Ne-au fdcut cunoszut i prin graiu
ca orighinalul da epitropicon i egumenicon al cucerniciei
«sale la .acé mandstire sa afla acolo la Cinst. Departa-
«ment carele trebuincioase fiind ca sa'i vedem si Noi co-
«prinderé, ca dupä aceia apoi, sd sd facd cele de cuviintd
«In urmaré rezolutii Mdrii Sale lui Vodd, pusa la rapar-
«tul Nostru si Incunostiintdrii Nona prin otno,senia (ordin)
«Cinstitului Secretariat al Statului cu No. 2308 din anul
gtrecut, poftim pe Cinst. Departament ca, fO.r6. zdbavd,
«sa Ni sa trimeata pomenita hArtie Impreund cu toata
«Dela (dosar) acestii pricini si iardsi sd Va Inapoia».
t Neofit Mitr. al Ungro-Vlahiei.
La 4 Febr. 1842. Cinstitului Dep. al trebilor bisericesti.
No. 243.
«De si dupd cereré ce am fdcut prin adresul Nostru cu
«No. 159 'au venit d-1 Serdar Costache Tocilescu cu Dela
Arhivele Statului. Stewropolcos pach. 33, pag. 239. Acest pachet este un
Dosar sau condicA.

www.dacoromanica.ro
 80

«pricinii M-iii Vale' din sud Muscel dar Inteacéia vazan-

«du-se lucrurile numai de asta primavara incoace, iar nu
«si acele de mai nainte, In care trebue sd fie si acé carte
«epitropicon §i igumenicon pa numele cucernicului iconom
«Gheorghe Ingrijitorul acei mandstiri. Poftim cu acésta
«pa Cinst. Departament ca sä ne trimita cAt mai far' de
«zabava Dela mai din nainte, in care sa va fi ailAnd mai
«sus zisa carte si cele urmate dupa dansa. Sau de nu sa
«va fi afland sa ne arate de la cine sá o cerem.
-/- Neofit Mitr. Ungro-Vlahiei.

«Spre indepliniré cererii pré Osfintii Voastre din adre-

«sul cu No. 243 acest Depertament alatura pe langa a-
«ceasta a'ela pricinii M-rii Vale' si Stavropoleos supt No.
«132 in file snuraita pecetluita cu a Deperta-
«mentului pecete, i in care sa face cunoscut pré Osfintii
«Voastre cd eptropconui de care sd pomeneste nu sa
«afla IntrAnsa ca un netrebuincios In Dela pricini dupa
«luaré lui In bagare de séma de catre sf. mitropolie
«acest depertament cand s'au incheiat i jurnaluri de o-
«randuiré egumenilor la mai sus zisele 2 manastiri si ca
«un lucru (pe cum cunoasteti pré Osfintia Voastra) atin-
«gator de pastraré acelora ce sa Infatisézä cu asemené
«hartii si pe care nu le las de langa dânsii dupa savar-
«siré cuviincioasei lucran i pentru care vin, lar trirnisa delà
«dupa savarsiré trebuintei ce va urrta yeti bine voi pré
«Osfintia Voa3tra a porunci de a sa intoarce Deperta-
<<mentului.

La 2 Lille 1842 cu adresa No. 1241 Mitropolitul Neoft

scrie Cinstitei Logofetii bisericesti ca din «coprindere a-
«laturatului In copie adres ce am primit de la Cinstit. Se-
«cretariat al Statului cu No. 2308 lét incetat, sa va in-
«destula Cinst. Logof. de rezolutia ce au dat M. S. Voda
«la raporturile Noastre cu No. 408, 1248 si 2369 si cat
«pentru embaticul M-rii Vale din sud Mused, ce este
«neplatit pana acum, M. S. prin pomenitd resolutie Insar-
«cinézd pd Noi ca sà savarsim ori ce schimbare sau pu-
<mere la cale vom chibzui. Prin urmare dar fiindca Cinst.
<Logofetie au apucat de au sequestrarisit si au adunat
«acolé bani In socoteléle embatichiului pomenitei M-ri din
www.dacoromanica.ro
 81

4veniturile moqiilor M-rii Vale, Noi, pa temeiul pomenitei

«resolutii §i a cartilor patriarhiceqti ce am primit ca sa
«sa stranga banii aici la Mitropolie i sa ftWiintam de a
«Ne da dezlegare de urmare, poftim pa Cinst. Logofetie
«ca ori cati bani va fi adunat pana acum dintr'acel sec-
«festru In socotéla embatichiului acWii pomenita mAnas-
«tire, ce este ne platita care Kiriarhicésca sa manastire
«de jos Gura, sd'i trimita aici la sf. Mitropolie».
(Copie dupà otnosenia (ordinul) Secretariatului al Statului cu
No. 2308 catre pré Osfintitul parintele Mitropolit al Ungro-Vlah.,
din anul 1841 luna Dech. 8):
«Supuindu-sA la cuno§tinta M. S. lui Voda raporturile
«cu N-le 413, 1248 qi 2369 ce pré Osfintia Voastra I'-ati
«indreptat atingatoare de veniré aici a cuviosului ieromo-
«nah loanikie igumenul Stavropighiacqtii mandstiri de jos
Gura etc, din eparhia Velas i Pogonianis ca sà pue
«In bund reguld 2 manastiri ce sant lnchinate la M-rea
Gura i anume Stavropoleos din Bucureqti i Va/6; din
«sud MuFel, supuindu-se cel ce, cu cdrti plastografidte,
«au luat venitul pana acum In curs da 4 ani fdr de a
«trimite nimic la Kiriarhicésca M-re di da socote'ld cu-
«ratd de venit i cheltuiald, urmate In acest curs de vre-
«me, dupa care aqezand egumen la dansele dupA °ran-
«duiale, sa se Intoarca la urma §i metanié sa. Innaltimé
«Sa luand In bagare de seama i cele ce mai adaogati
«présfintia Voastra atat In pricina embatichiului cat qi cd
«cererd cuviosului loanikie este dréptä i legiuite, prin re-
«zolutia ce au bine voit a pune asupra zisului din urmd
4Craport, porunce§te cele urmAtoare:.
«Pdzindu-sci ordnduelile acestui Printiftat, stdpelniré nu
«poate primi printipiu ca Ingrijiré de staré i interesele
«mandstirilor Inchinate de aici sd sd judece si sd sd
«hotdrascd aiuré de catre Kiriarhicestele locuri si o-
«braze dd peste hotar; nu mai putin, ji dd necuviintd
teste, ca chiriarkice,stile obraze,cunoscdnd foarte bine cd
recomanda# de a fi rdnduiti egumeni la minds-
«tirile inchinate, de la stdpanire priimesc i toiagul e-
«gumeniei i porunca de supunere catre ascultatorii
«sdi, si chiar zestré si avutul mAndstirii,sei rdmuie
«pdrere cd stcipdnirer lucre'zcZ toate aceste acturi feird cd-
edere de a di ceia ce face. Pd aceste temeiuri ji ldra de
8.
www.dacoromanica.ro
 82.

«plastografisite acturi inpotriva egumenului de la Stavro-

tpoleos 351 \laid al sud Muiscel, urmézd sd se facet
«se dovedéscd aici atunci sidpdniré este a'aloare
«legiuita indestulare; iar fientru embalichiuri, dacd dupd
cercelaré pre Osfin(ii Sale Mitropolitul, s' au dovedit ne-
4fildlite arendais-ut sau egumenul abdtut din conditiunile
«transactii/or, atunci, dovada desfire Valé fiind leginitd,
«Preosfintia Sa va sdvdrisi ori-ce schimbare sau punere la
«cale va chibzui».
«Aceastd Inaltd resolutie, grabWe Secretariatul Statului
«a o face cunoscutd. pré Osfintii Voastre spre 0iintd de
«urmaré ce sa cuvine a sd face lntru aceasta.
Secretarul Statului s) C. Cantacuzino.
Sefui Secretariatului C. Peirescu.
Se vede treaba cä Leontie va fi reufit sd se desvino-
vdteascd care trimesul stavropighiace§tii mAndstiri de jos
Gura, Kir Ioanikie ieromonahul, cdci la 26 Octombrie 1842,
arhimandritul Leontie Incheil contract pentru arendarea
morei dela mo0a Roata (pach. 10 bis, doc. 32).
La 27 August 1847 functioneazd ca egumen al M-rii
Stavropoleos tot Kir Leontios (pach. 10 bis, doc. 35), 0
la 3 Mar/le 1848 (doc. 37) 0 la 27 lunie .1855 kdoc. 38)
la 27 Noembrie .rtg (doc. 39), tot acest obraz strein
continua a administrA partea materiaM a sfintei Mandstiri,
ldsdnd pe cea morald pe seama mult amdrAtilor §i asu-
pritilor cdlugdri romAni al cdror neam n'a fost In stare
sd alba mdcar un sfAnt In calendar.
Radcirea din urma a fost Insd mai teribill decAt cea
dintdiu, dupd cuvAntul sfintei Evangelii i cei ce s'au
fait In bel0uguri i petreceri, mAndrindu-se, iatd cd acum
sunt smeriti trupe*te qi sufletqte. Dumnezeu este in-
gAduitor §i plAteqte cu dreptate §i dupd faptele fie§te-cd-
ruia. Nu le dà lor Doamne, dupd pacatele lor! Cdci, la
urma urmei tot ne-am folosit cu ceva dela dAn0:
Ne-am trivdtat sd fim mai cu iubire de neam 0 de Tara.

www.dacoromanica.ro
 Des14rea Planplor.
Plan,sea t reprezinta o vedere a Bisericei lui Ghiorina
Banul zisa §i biserica Grecilor. Pe locul acestei biserici se
aflà azi palatul Dacia-Romdn.a (vezi §i Planea VI). Fi-
gura este reprodusa din istoria Bucureitilor de G. I. I-
onescu-Gion.
Planrcea reprezinta biserica Stavropoleos cu hanul din
curte, despre rasarit. Acest han a fost darâmat dupa se-
cularizarea manastirilor pe la 1865-66. Figura este re-
produsa din Istoria Bucurestilor. Biserica este reprezintata
astfel cum se aflà. Inainte de restaurare.
Plan,sea reprezinta iara0 biserica Stavropoleos Insa
cu kanul dela apus, cu pravaliile despre strada §i Cu poarta
curtii, asteel cum existh la 1860 sub administratiunea ca-
lugarilor greci (vezi i Planea VIa).
Plan,sea IV" este o reproducere a bisericei Stavropo-
leos dup. figura zugravita In interiorul bisericei, d'asupra
u§ei, figura sustinuta de ctitorii N. Mavrocordat Voevoa
la dreapta §i Kir loanikie la stAnga.
Dupa cum se vede biserica nu aveh Inca Pridvorul (pe-
ristilul) §i sdnurile §i, prin urmare, figura ne arata forma
pe care o aveh sfAntul loca la data thrnosirei In 1724.
Plan,sea V' reprezinta temelia bisericei anume: In linii
pline, este biserica In forma de navd transformata In 1724
de Kir Ioanikie, iar In linii fiunctate, este prefacerea bi-
sericei In forma de cruce prin adaogirea shnurilor §i mari-
rea altarului, atunci s'a addogit §i pridvorul. Aceasta prefa-
cere s'a facut tot de Kir Ioanikie mai thrziu, la 1729.
In interiorul bisericei se afla 9 pietre de mormAnt a
caror inscriptiuni sunt mai mult sau mai putin terse. Fi-
id biserica in reparatiune nu am putut citi pietrele caci
se aflä puse una peste alta, de o parte. Des1u0rea acestor
pietre va fi data cu sicuranta de maestrul profesor d. Mincu
cel ce conduce restaurarea monumentului.
www.dacoromanica.ro
 84

Plan,sea VIa reprezintl o portiune din Planul Bucure,s-

tilor inceput a se lucrà in 1845 0 terminat in 1852 de
maiorul austriac Baronul Borroczyn.
Acest plan reproduce cu sicuran0 situatiunea proprie-
tAtilor celor mai insemnate clAdite la Inceputul seculului
al XVIIIR §i chiar i mai nainte.
Astfel: Consulatul rusesc este chiar palatul lui .Serban
Vodd Cantacuzino, transformat acum cAtiva ani In palatul
Legatiunei impàràte§ti a Rusiei.
Biserica Zldtari este tot la locul ei, flrà hanurile ce o
Inconjurà pAnA acum 2-3 ani.
Biserica Sfdntul lon-Cel-Mare, fundatà de neamul Bu-
zetilor, fu dardinatà mai acum vre-o 20 de ani qi pe lo-
cul ei se Inaltà azi palatul Casei de Depuneri ,si Consent-
natiuni.
Hanul tui Constantin (BrAncoveanul) Vodd 0 clàdirile
dela miazà-zi de el sunt ddrAmate iar peste locul lor se
Inaltl falnic marele palat al Po,s-telor, Telegrafelor fi Te-
lefoanelor.
Plan,s-ea VII reprezintd in linii. punctate intinderea a-
cestei mdrete cladiri construite sub domnia glorioasA a
Viteazului §i Inteleptului Rege Carol I-iu 0 al Doamnei
Lui, Regina Elisaveta.
Biserica Sf. Dumitru 0 strada de azi sftintul Dumitru
au rAmas asemenea la locul lor ca 0 biserica Curtea Vecke
0 Piata sí. Anton.
Hanul Manuc este, cu mici transformAri pe din afarà,
Hotelul Dacia de azi.
Ulita Nemleascd, azi strada Smdrdan, se numeA In ve-
chime 4 Ulita care duce la Poarta de sus a Clain don-
ne,Fti» ; ale odata i se mai ziceà Ulita Brddeanului» (dupà
egumenul mdnàstirii Bradul).
Strada Franiuzeascd, azi strada Carol I-iu, se numea in
vechime Ulita Alicarilor, ulitl care se terminA la poarta
de sus a Curtii domne§ii. Aceastà Poartd erà. la Hanul
roisu, han care se aflà 16ng5. gràdina Curtii domne§ti. Zidu-
rile grddinei scoborau la vale pki),1 In DAmbovitA iar la
deal mergeau pe strada .,Velari q..i o coteau pe strada Co-
°ad. Palatul Curki domne,sti ocupà terenul cuprins ?titre
strada Soarelui 0 curtea bisericei unde probabil se aflà
scara pe care o scobora Domnul cand se duceA la servi-
www.dacoromanica.ro
 85

ciul divin. Mai se vld Incà pArti din vechile ziduri ale
Curtii; pe aceste pArti de zidArie veche se ridicA zidurile
proprietAtei defunctului I. Pencovici, proprietate dAruitl de
el Eforiei Spitalelor.
Pisania Bisericei Stavropoleos. Piatra este hnpArtità
douà pdrti egale. In dextra inscriptiunea este In limba
greacA iar In senestra In limba romAnA. Ea gl sue§te :
at Aceasta sana §i dumnezeiasca biséricä sau zidit din
4temelie intru slava lu Dumnezeu §i Intru cinsté i pomeniré
amarilor celor Intru chip de foc §i stIpAnitori a cetelor Mihail
«i Gavriil. Intru a doa domnie a pré inAltatului qi pré in-
teleptului stdpAn Domn Domnului loan Nicolae Alixandru
(Voevod a toatà Ungrovlahia, vlAdicind pré sfintitul mitro-
«polit Kir Daniil; cu toatà chieltuiala pré cuviosului tntru
aieromonahi i arhimandrit Kir Ioanikie den eparhia Pogo-
a nianis den satul ot OstAnita. In anul dela spAsenia lumii
«1724. Octo[m]vrie 30.

CTITORII
Pe zidul dela u,s-e.
Domnita Smaranda Kir Ioanikie §i 2 frati ai lui Pa-
lco Nicolae Mavrocordat naiotis §i Nicolae

Pe zidul dela miazti zi Pe zidut dela miazd-noctftte

Mitropolitul Daniil
apoi,
Marele CAmAraq Ioan etc.
Arhontisa Elinca O sotu ei Ar-
hon Serdar Grigorasco
apoi,
Elena arhontisa lui Vel Capi-
tan Atanasios.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
1fINVE1 VIA11:101HD In-I VOIH3S18
"
t-I raguuld
 Planea II-a.

-
V...,,,
11 V ..
-,_e"..'' Arl,OrT
...t, ..5.1'1
,L,--
d
r."L;:'--S
-f. ....4.47',407CA
. .,
$170
,..1,f
';. ,1
7\
4,
>

4,
5t
r'...

y,
11'V 3 ...,74,i,V. , 1 17 , '' ::':
l< 1.. N.Sit- , ._,.......A. ''''''__ , ---., ,
1 <

,,_.,..gis .,.. . i tkea:'':1;$..4ar,i', ki. ,,r441,

te5.-:"'''.N`'..;-r-4-5.%-'-zilkiti4 ?".-1
.. 4.
At. . i t
: _,.....__-,.... .

r
....... u.....,,i:Er &,.,...T...
'',-,L7
,

0:',,-. °

.4 , , r ,,I., 1111'1. ,r-r".MU birg-01

k.
,

oxisalli ¡ IPtu.
1

-c t ,. ... 2

'W
_ T
Fr a. '' L 14
.,,,,.---, Li ",
A. ,.., mg mu Nil INN 1
^ o,t ,

,
- t Yi.

' - -.-04.4{

. mumt:Ipauxot :
-
' A

www.dacoromanica.ro
BISERICA STAVROPOLEOS Cu HANUL DIN CURTE
 Planea III-a.

44-

' " (7!..

/
4-
ts 4' I
411 1 '
r

41
-°
-

11

k . il . fri .k 4 [ 0. . A.I i lill L.....,

.1 . - --1-444.4 ,--- : 4,---, ril M
_E -, 1

[K.-14
NOITIQicipTale:

,... ti
- "V

Vederea Bisericei Stavropoleos cu poarta dela miaz5 noapte qi haul dela apus, in 1860.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
ul 80370c101:1AV1S V01E1381E1
vt.tt..!tttr,07°.-
0;4 ,41
-e-AI Mg4Weid
 Planea V-a.

.
...-

'`., .......

:
V-N--
fl. ,
_.. - ..-
....-7 Iow
,.

1=1111W 11/11/1. UMW

,, ,....

L...2_ 1
, ,

K ii -.--41 s,,,,
kyfin'j fi' 91
:

'-----14)
IligiTTL.
, t ...,
.-.. I ,---,1 \
..,.."
1L) ow 01 iff11,71i
ii-= - 1
.,,-
;,
\.......
..
Co I.9° , 'gt-------
e
fl,
.I-
Fffit -77
/
e-
,
t
r, VC i o ,, .

'
.
: \- .: Mill [Pr i jf,yalEll 1
.. .
. .

r
11011Vkill
110 1
r 1 gD.TTI .1-7
-
,
m
- z. .--
,. , -
..._
----
,
--- 461"m
, .

( -. .
s,,
16.50 ...,...
/ ,,./, .

Schita planului horizontal al bisericei Starropoleos.

www.dacoromanica.ro
 Planea VI-a.

Parte din Planul Bucurestilor ridicat in 1852 de Maiorul Baron Borroczyn

www.dacoromanica.ro
 Planea VII-a

sfr. S/0='''?!°'.°.,°',
,
----- -.--,--- -,,i 1 LT-1--:-\;)
li i
, 1 :,,,.....
6)
6 !

--14__ iji, .:1'

j is vs
-I .3
1 ft,
!

Parte din Planul BUCUREFILOR ridicat de Institutul geografic al armatei

in 1895 1899.
www.dacoromanica.ro