Anuar Comisiuni PDF

ANUARUL
ISTORICE
COMISIUNII
PE
`":'-
1914
PUBLICAT DE
ALEX. LAPDATU
SECRETARUL CQMISIUNII :
BUCURETI
INST. DE ARTE STATICS CAROL

STRADA PARIS
I. ST. RAS1DESC
DOAMNED.
1915.
www.dacoromanica.ro
ANUARUL
COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
PE
1914
PUBLICAT DE
ALEX. LPDATU
SECBTARIM
BUCURETI
INST. DE ARTE GRANGE CAROL
1915.
www.dacoromanica.ro
I. ST.
CUPRINSUL
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE.
Comisiunea
2. Persona lul
3. Corespondentii
9
In
12
Il. NOI MONUMENTE ISTORICE: DECRETE REGALE
Pentru biserica din Pucheni-Crainici (Prahova)

2. Pentru biserica din Cornul de sus (Prahova) .
3. Penh-u biserica din Micsunestii mari (Ilfov)
15
Ill. PROCESELE VERBALE ALE BEDINTELOR COMISIUNII
(9
lanuarie
Sedinta dela
2. Sedinta dela 17 Februarie
24 Fevruarie
3. Sedinta
3 Martie
4. Sedinta
Sedinta dela 17 Martie
e.
6.
dela
21
23
06
27
28
Aprilie
30
7. Sedinta dela 5 Maiu

Maiu
8. Sedinta dela
9. Sedinta dela 9 lunie
Vizita
edinta dela
23
12. Sedinta
33
35
37
39
la Cldrusani
nl.
41
42
Vizita dela 23 lunie la Stavropoleos

14. Sedinta dela 9 lie
dela 22 Septemvrie
15.
Octomvrie
(6. Sedinta
Octomvrie
Sedinta dela
Noemvrie
Sedinta dela
20 Decemvrie
19. Sedinta
13.
IV. Leonine DE RESTAURARE
Curtea-Veche
CONSERVAR
44
47
48
so
52
55
59
Referatul d-lui Arhitectlef privitor la mennriile asupra lucrArilor

executate In 1914
2. Memoriul d-lui Arhitect-sef N. Ghika-Budesti .
Lupu
d-lui Arhitect-ajutor
3.
4.
Memoriul d-lui Arhitect-ajutor I. D. Trajanescu
www.dacoromanica.ro
6i
62
63
66
4
V. RAPOARTE
CERCETARI.
Dela membri Comisiunii:

Biserica din Fundenii-Prahova (G. Ball)
Dela peronalul Comisiunii:
Biserica din Cornul de sus-Prahova (N. Ghika)
Biserica din Balaci Teleorman (V. Draghiceanu)
Biserica din Baldovineti-Teleorman (V. Drdghiceanu
Biserica fostului schit Gdlmeele-Olt (V. DrAghiceanu) .
mari-Ilfov (V.
Biserica din
Dela corespondentii Comisiunii:
Raportul pr. 1. Antonovici
Raportul d-lui Il. Ghibnescu (Constanta
Ciuceanu
Raportul d-lui
VI.
73
75
80
84
86
87
93
96
97
ARREOLOGICE
Histria
Raport provizoriu asupra primei campanii de
(V. Prvan)
Rezultatele ultimei campanii de spturi la Ulrnetum (C. Noe) .
VII. CONFERINTELE COMISIUNII
Ce este un monument istoric? (N.
www.dacoromanica.ro
129
1LUSTRATII
Planul bisericii din Fundeni-Prahova
2. Vedere lateral a bisericii din Fundeni-Prahova
3. Vedere din
a bisericii din Fundeni-Prahova
75
76
76
Chenarul usii cu pisania bisericii din Fundeni

77
Interior din biserica dela Fundeni-Prahova
78
6. Biserica din Balaci-Teleorman
82
7. Turnul bisericii din BalaciTeleorman
bisericii din Balaci-Teleorman
8. Detaliu din
83
dela Balaci-Teleorman
Resturi din casele
83
Ruinele bisericii din Baldovinqti-Teleorman
84
bisericii din Baldovingti-Teleorman 85
ix. Detaliu de bolt
fostului schit Galmeele-Olt
12.
86
13. Biserica din Mics.uneltii mari-llfov
87
14. Detaliu din fatada lateral a bisericii din
mari-llfov 88
bisericii din
15. Cadrul
mari-Ilfov
89
Fereastr dela biserica din Micluneltii mari-Ilfov
90
17. Constantin Brncoveanu i Doamna Maria, portrete murale dela
biserica din Micsuneltii mari-Ilfov
91
Mormntul ducerului C. Fotescu dela Maica Precista dela Dud5.
....
Craiova
99
19. Biserica din PreajbaDolj

20. Ruinile bisericii din Obedin-Dolj
Craiovei
2. Pivnita vechilor case ale
biserica Sf.
103
mitru-Baneasa)
104
Nicolae-Craiovita din Craiova
Biserica
23. Crucea de piatr din curtea bisericii Sf. Nicolae-Amradia
din Craiova
(05
cu capitel. &sit in temelia bisericii Maica
Fragment de
Precista dela Dud-Craiova
107
25. Troita din comuna Scaeti-Dolj
. .
pe Jiiu, ctitorie a
26. Ruinele bisericii
www.dacoromanica.ro
I.
COMISIUNEA
MONUMENTELOR ISTORICE
www.dacoromanica.ro
COMISIUNEA
E
ISTRATI
Dr. C.
I.,
profesor -universitar, membru al Acade-
miei
MEMBRI
G., inginer.
CERKEZ Gr., profesor la coala de Poduri
la coala
superioar de Arhitectur.
N., profesor universitar, membru al Academiei Romane.
NIFON, P. S. Episcop al
de Jos.
- ONCIUL D., profesor universitar, membru al Academiei RoPANGRATI E. A., profesor universitar, director al coalei
perioare de Arhitectur.
V., profesor universitar, director al Muzeului National, membru al Academiei Romne.
MURNU G., profesor universitar, membru corespondent al
Academiei Romne.
NOTA
Membrii sunt numiti de Minister, prin decret regal, pe cinci ani.

Gr. Cerckez, P. S. Nifon, D. Onciul, E. A. PanDr. C. I. Istrati, G.
No. 303;
grati si G. Murnu, au fost numiti la 1913 Aprilie 25,
decretul No. 7053, jar d-1 N. lorga
la 1913 Decemvrie 21,
d-1 V.
la 19r4 Noemvrie 3, cu decretul No. 3475.
www.dacoromanica.ro
ANENA
DECRET REGAL PENTRU NUMIREA D-LUI PROF. N. IORGA

CA MEMBRU AL COMISIUNII
FERDINAND I,
.
Prin gratia lui Dumnezeu
vointa
Rege al
Romniei,
La
de
viitori
:
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
partamentul Cultelor
Instructiunii, sub No. 40.191/914,
Potrivit art. 5 din legea pentru conservarea restaurarea
monumentelor istorice,
Am decretat
Art. I.- D. N.
profesor universitar, membru al Academiei Romne, se numeste membru in Comisiunea Monumentelor Istorice, in locul vacant
Art. IL- Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor Instructiunii este insrcinat cu aducerea la indeplinire
a decretului de
Dat in Bucuresti, la 3 Noemvrie 1914.
:
FERDINAND
Ministrul Cultelor si Instructiunii

G. Duca
No. 3.475.
www.dacoromanica.ro
PERSON A LU L
SECRETARIATUL
A.,
in litere (1904).
Ajutor : NOE C., licentiat in litere (1913).
Scriitor:
V., student universitar (1914).
Secretar :
ARHIVA
Arhivar :
CARACA1
R., profesor secundar (1913).

SERVICIUL TEHNIC
Arhitect-ef : GHIKA-BUDE*TI N., profesor la

de Arbitectur (19o9).
Arhitect-ajutor : TRAJANESCU I. D., diplomat al
rioare de Arbitectur- (1909).
Arhitect-ajutor :
Gh. Gh., diplomat al
rioare de Arhitectur (1913).
Desenator:
G., (1913).
superioar
supe-
COLECTIUNILE
Conservator-bibliotecar:
Virg. N., licentiat in
litere
Conservator-ajutor: DEMETRIUS V., publicist (1914)
Anii din parantez sunt ai nurnirii In serviciu.
www.dacoromanica.ro
12
CORESPONDENTII
Gh., arhitect (1913).

:
Pr. Antonovici L, profesor (1914).

CONSTANTA
Coriolan G., profesor (1913).
profesor, director al Museului local (1913).

COVURLUI :
Velichi N., profesor (1914).

:
Dimitriu C. D., avocat (1914).

DOLJ :
profesor (194).
Atanasiu D. A., profesor la
de Arte Frumoase
Mure,sianu .5., profesor la
de Arte Frumoase (1913).
ILFOV:
C., profesor (1913).
Verona Ar. G., pictor
Al., profesor
TULCEA :
D. G., administrator al Pescriilor Statului
NOTA
Anii din parantez sunt ai numirii.
www.dacoromanica.ro
1913).
H.
NOI MONUMENTE ISTORICE

(DECRETE REGALE)
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1. PENTRIT DECLARAREA CA MONUMENT DE ARTA A

RICH DIN PIICHENI-CRAINICI, JUD. PRAHOVA.
Sire,
in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice

consemnat in procesul verbal al sedintei dela ro Noemvrie a. c.
prin care
in sensul declararii ca monument istoric a
bisericii Sf. Gheorghe din comuna Pucheni -Crainici, jud.
intru
pictura acestei biserici e opera lui Grigorescu,
am onoare a rugi respectuos pe Majestatea
binea
alaturatul decret, prin care biserica Sf. Gheorghe
din comuna Pucheni-Crainici, jud Prahova, se
monument
de
inscriindu-se. in inventarul general al monumentelor din
Rom an
Sunt,
prea supus
mai profund respect, Sire, al

Voastre
prea plecat servitor,
istrul Cultelor
I. G. Duca
Administratorul Casei Bisericii

P. Grboviceanu
FERDINAND 1-iu
Prin gratia lui Dumnezeu

La
de
nationah, Rege al Romaniei.
viitori
Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat la

No. . . .
Instructiunii
avizul Comisiunii Monumentelor Istorice dela io
Noemvrie a.
www.dacoromanica.ro
3 din legea pentru conservarea

restauPotrivit art. 2
rarea monumentelor istorice:
Am decretat pi decretgm:
monument public de arta biserica Sf.
Art. I.- Se
Gheorghe din comuna Puchenii-Crainici, jud. Prahova, pi se va
inscrie in inventarul general al monumentelor din Romania.

Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Art.
Instructiunii este Insrcinat cu aducerea la indeplinire
Cultelor
a dispozitiunilor prezentului Decret.
Bucuresti la
Dat
FERDINAND
Ministrul Cultelor si Instructiunii
I. G. Duca
2. PENTRU
REA CA MONUMENT DE
DIN CORNUL DE SUS, JUD. PRATIOVA.
BISERMII
Sire,
in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice,

consemnat in procesul verbal al sedintei dela io Noemvrie a. c.,
prin care
in sensul .declarrii ca monument public
de art a bisericii din comuna Cornul de sus, judetul Prahova,
respectos pe Majestatea Voastr s bine-voiasa
am onoare a
a
aldturatul decret, prin care biserica din comuna Cornul
de sus, jud. Prahova, se declar monument public de art, in
scriindu-se in inventarul general al monumentelor din Romania.
Sunt, cu
mai profund respect, Sire, al Majesttii Voastre
prea supus pi prea plecat servitor.
Ministrul Cultelor
pi
L G. Duca
Administratorul Casei Bisericii
P.
46.432- 13 Decemvrie
1914
www.dacoromanica.ro
Instructiunii.
FERDINAND I-iu.
Prin gratia lui Durnnezeu

Romaniei.
de
vointa nationald Rege al
viitori
Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
Instructiunii
Departamentul
No. 46.432/914.
avizul Comisiunii Monumentelor Istorice dela io Noem-
vrie, a. c.
Potrivit art. 2
din legea pentru conservarea

monumentelor istorice :
:
Am decretat si
restaurarea
monument public de
Art. I.- Se
biserica din
comuna Cornul de Sus, jud Prahova, si se va inscrie in inventarul general al monumentelor din Romnia.
Art.
Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departarnentul
Cultelor InstructMnii este insrcinat cu aducerea la indeplinire
a dispozitiunilor prezentului Decret.
Dat
Bucuresti la
Dec. 1914.
(ss) FERDINAND.
Ministrul Cultelor
Instructiunii
(ss) I. G. Duca
3848.
3. PENTRU DECLARAREA CA MONUMENT ISTORIC A BISERICII

MARI, JUD.
DIN
Avnd in vedere avizul Comisiunei Monumentelor Istorice,

consemnat in procesul-verbal al
prin care se
dela 20 Decemvrie 1914,
sensul declarrii ca monument istoric

a bisericii din comuna Micsunestii-Mari, judetul Ilfov, am onoare
in
a rug. respectuos pe Majestatea

a semn
alturatul Decret, prin care biserica din comuna Micsunestii-Mari,
monument istoric, inscriindu-se in

judetul Ilfov, se
ventarul general al monumentelor din Romnia.
Sunt,
cel mai profund respect, Sire, al Majesttii Voastre,
prea plecat
prea supus servitor,
Cultelor
Ministrul
Instructiunii,
G. Duca.
Administrator,
P.
No. 2531/915.
Anuarul Corn. Mon. Istorice.
www.dacoromanica.ro
FERDINAND
Prin gratia lui Dumnezeu vointa

Rege al
La toti de
si
Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
Instructiunii sub No. 2.531/915,
avizul Comisiunei Monumentelor Istorice dela 20
cemvrie 1914,
Potrivit art. 2 3 din legea pentru conservarea restaurarea

monumentelor istorice,
Am decretat
:
Art. I.- Se
monument istoric biserica din MicunetiiMari, judetul Ilfov, se va
inventarul general al
numentelor din
Art. II.- Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor
Instructiunii este insrcinat cu aducerea la
plinire a dispoziOunilor prezentului Decret.
Dat
Bucureti, la
1915.
FERDINAND.
Ministrul
Instructiunii,
Cultelor
G. Duca.
No. 99
www.dacoromanica.ro
H.
PROCESELE VERBALE ALE $EDINTELOR

COMISIUNII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NO. 1.
DELA 20 IANUARIE
(Inreg. N.o. 130/18 Fevr.).
Presedinte Dr. C. I. Istrati.

Membrii
P. S. Nifon al Dunrei de Jos, D. Onciul,
E. A. Pangrati, G. Murnu
G. Bals.
Secretar : A. Lpe'datu.
numele d-lui
D-1 administrator al Casei Bisericii salut
ministru al su personal Comisiunea, asigurand-o de tot concursul.
roag pe
pe d-1
D-1 presedinte
administrator al Casei Bisericii s sustm lucrrile Comigiunii

prin acordarea de credite necesare.
D-1 E. Pangrati
necesitatea lucrrilor cere ca creditele
se acorde invotate pe seama Comisiunii
se mentin
tegral, ca
se poat
datoriile lucrrilor executate, dar
neachitate, si
lucrrile incepute, dar neterminate.
se poat
datoriile se
administrator al Casei Bisericii asigur
vor
iar lucrrile incepute se vor
Ce priveste
lucrrile viitoare, nu se vor
deca pe msura mijloacefor
D-1
disponibile.
D-1 G.
cere pentru
eventualitate se rezerve din
actualele credite o
mai mare pentru lucrrile de conservare
intretinere.
Trecandu-se la cestiunile puse la ordinea zilei, se decide :
d-lui
Cu privire la scrisoarea d-lui C. G. Dissescu,
ca la viitoarele lucrri de restaumnstirea Cozia,-intruca, dupe

privinta unor
artarea d-lui arh. N. Ghika, exist un raport
asemenea
SO se prezinte Comisiunii acest raport, spre a
cerceta cestiunea mai de aproape.
Cu privire la adresa d-lui A. D. Atanasiu, profesor la
de Arte frumoase din Iasi Oreg. la No.
prin care multumeste pentru numirea sa ca membru corespondent al Comisiunii pentru
orasul Iasi, se ia act.
dr. Istrati, prin care
rare
se
in vedere
www.dacoromanica.ro
22
Cu privire la adresa d-lui N. Grant, prin care

Comisiunii
se
(Muscel),
o acuareld, reprezintand biserica din
pentru acest dar, inaintndu-se cererea pentru permis
circular pe C. F. Administr4ei Casei Bisericii.

Cu privire la scrisoarea
din
(Valcea), prin care
a fi numit membru corespondent al
siunii pentru judetul Vlcea,
a se
cu alt ocazie.
Cu privire la cererea d-nei Mincu Oreg. la No. 21/914,) de a
s ia
i se
restul din onorarul ce rposatul
pentru conducerea lucrdrilor de restaurare dela Stavropoleos, s
mai
se roage Administratia Casei Bisericii a se satisface
urgent.
Cu privire la cererea d-lui pictor I. loanid (inreg. la No. 2/914),
i s'a oferit o
pentru studiul picturii bizantine, de
a i se mai
a rmne la Paris,-sd se arate in ce conditiuni
i s'a oferit bursa, spre a se vedea
cererea goate fi
D-1 G.
propune cu acest prilej Comisiunea
a se
pune bursierilor anume conditiuni,
cari aceea de a
terminarea studiilor, in serviciul Comisiunii.
Cu privire la adresa d-lui director al
National, sectia
Constanta
la Administratia Casei Bisericii sub No. 57.666
din 913), prin care se face cunoscut c d-1 inginer Traian Grigorescu din Constanta a donat
obiecte antice,
cerndu-se, ca
o distinctiune (decoratiune) pe seama
donatorului, s se
pentru obiectele donate e de ajuns
o
de multumire, ceiace se va face
din
siunii.
Cu privire la cererea d-lui arh. ajutor Trajanescu (inreg. la

No. 14/914), de a i se
un concediu de 30 de zile,
pndu-se la 3 Fevruarie - se
Cu privire la adresa Ministerului de Interne
la No.
11/914), coroboratd cu adresa Mitropoliei Ungro-Vlahiei (inreg.
la No.
prin care arata a
arh. Maimarolu
pe
a se
art. io din legea pentru conservarea restaurarea
monumentelor istorice, in ce priveste planurile nouilor lucrri
ale palatului
Deputatilor, - dup explicatiunile date
de d-1 E. Pangrati, s se cear d-lui Maimarolu a trimite aceste
planuri de
Comisiunii.
la referatul d-lor arhitecti ajutori ai Comisiunii,

Lupu
la C. B. sub No. 55.528/913),
prin care cer a li se
o
de ioo lei lunar pentru
Cu
Trajanescu
complectarea salariului
la suma de lei 700,
se recomande,
spre satisfacere, prin budget, pentru anul viitor, Administratiei

Casei Bisericii.
Cu privire la referatul d-lui arh. ajutor Trajanescu (inreg. la
No. 8/914), de a fi autorizat s angajeze pe d-1 C. Navrea
tru supravegherea lucrarilor dela
cu salar lunar de
www.dacoromanica.ro
23
din fondul destinat pentru aceast lucrare,
lei
se aprobe,
ci pentru toate
dar nu numai pentru lucrrile dela
lucrrile Serviciului de arhitectur al Comisiunii, unde va fi
nevoie de dnsul.
Cu privire la adresa bncei populare Progresul" din corn.
Corbii-Mari, Vlasca Oreg. la C. B. sub No. 57.794/93), prin

care se comunica, potrivit cererii Comisiunii, situatiunea acelei
aceast situatie e destul
bnci pe luna Decemvrie 1913,
de multumitoare, se poate aproba cererea epitropiei din
destinati pentru repararea
Mari de a depune banii adunati
banc.
sericii la
lady (inreg. la
Cu privire la devizul Maintat de dl pictor
No. 7/914), pentru pictura bisericii Bucur din Capita l,
se
ce Comisiunea va primi rspuns
spre a fi exammat,
sau nu suma ce a promis
dela d-1 Trandafirescu, dac acesta
pentru aceast lucrare.
Cu privire la memoriul primit, prin Academia
dela
d-1 arh. K. Romstorfer asupra consolidrii de urgent a terenului
dela Suceava, spre a se
nruirea ce
se retrimit Academiei, artndu-i-se prerea
cetate,
d-1 Romstorfer,
a intervenit la
Comisiunii : s se
de monumente din Viena cu ce rezultat
Comisiunea
parte s se scrie
anurne, iar pe de
Consulului nostru dela
a se interes de aproape de
chestiune,
Cernuti,
inforrnnd Academia.
cu privire la adresele inregistrate la No.
si 19/914
In
ale Serviciului de restaurare de sub directia d-lui Lecomte, prin

care, pe de oparte se
actele justificative pentru chellucrri ale acestui serviciu, pe de
tuelile de lei 6o.000 fcute
parte se cere pentru aceleasi lucrri a se
suma de
Comisrunea nu se poate
necunoscand
onor. Minister doreste a
aceste lucrri.
acest aviz, e
necesar a se cere d-lui Lecomte a
un memoriu in care
lei ioo.000,
se arate ce anume lucrri s'au efectuat sub conducerea d-sale,

un program detaliat al lucrrilor viitoare.
precum
(ss) Dr. C. I. Istrati, Nifon, D. Onciul, E. A. Pangrati,
G.
G. Murnu.
NO. 2.
DELA 17 FEVRUARIE -
(Inregistrat la No. 147/25 Fevr.).
Presedinte: I. G. Duca, Ministrul Instructiunei si al Cultelor.
Membrii
: P.
Nifon al Dunrei de os, Dr. C. I.
Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Murnu
G.
Bals.
Secretar: Al. Lpdatu.

www.dacoromanica.ro
24
Exarninndu-se tabloul lucrdrilor in curs de restaurare si a celor

proectate pentru viitor (inregistrat la No. 47/914)
constatndu-se trebuinta unor sume mai mari pentru terminarea
efectoatele necesare, d-1 rninistru promite
tuarea acestor
a-si face o preocupare de cApetenie din obtinerea creditelor
cesare.
Pentru inlesnirea obtinerii

numirea unei delegatii, care
D-I
E. A. Pangrati propune
d-1 arhitect
al
reparfizeze
pe un termin de mai multi
numentelor,
ani, dup un anume plan, stabilind suma
pentru
tarea
pe fiecare an.
pe
E. Pangrati G.
lucrare. Delegatia va stabili fondul necesar anul
a face
acesta pentru
de c9nservare
intretinere pe seama
Comisiunea
numentelor.
Lundu-se apoi in desbatere celelalte cestiuni la ordinea

:
zilei, se
Cu privire la nota biuroului restaurrei bisericii Stavropoleos
pentru datoriile ce mai sunt de achitat (13.322,49 lei), s se
inainteze Administratiei Casei Bisericii cu rugdmintea ad bine-
voiasc a dispune plata din fondul de ioo.000 destinat pentru

Stavropoleos.
Cu privire la modelul usei pentru biserica dela

executat de Scoala de meserii
adresa No.
tnaintat
(inreg. la No. 115 din io Fevruarie), se aprob, nemodificat,
trimitndu-se
pentru executarea intregei
Cu privire la cererea d-lui pictor Belizarie (inreg. la No.
51/914) pentru eliberarea unui acont de lei 14.000 asupra sumei

ce are de primit pentru pictura exterioar dela biserica
rusani, s se dea spre referire d-lui arhitect sef al monumentelor
cu observarea c
acordat s fie in raport
starea de
progres a lucrrii.
Cu privire la cererea d-lui Vasile
antreprenorul lude nivelare a terenului mnstirii Cettuia (inreg. la No.
104 din a. c.), de a se libera acontul aprobat de lei 2.000, s se
inamteze onor. Administratii a Casei Bisericii,
rugmintea.
binevoiasc a interveni la Ministerul de Finante pentru liberarea acestei sume din creditul de lei 6o.000 acordat Comisiunii dela
portofoliu, intruct aceste
au fost angajate pe basa acestui
credit; iar dac aceasta nu s'ar putea,
se fac
din
lelalte credite puse la dispozitia Comisiunii.
Cu privire la cererile aceluiasi de a i se
un nou acont
de lei 2000 pentru aceiasi lucrare, ea
executat mai bine
de jumAtate,
se dea spre referire d-lui arhitect
al monumentelor.
Cu privire la cererile pentru lucrdri de restaurri sau reparatii la biserica Jitianu (No. 381914), la mnstirea Surpatele (No.
din a. c.,), la mnstirea Probota (No. 91/914), la biserica
www.dacoromanica.ro
25
(18/914),
(92/914) si la biserica din
al monuli se rdspundd, potrivit referatelor d-lui arhitect
lucrdrile solicitate au fost studiate
mentelor,
de mijloace,
pe tabloul lucrdrilor Comisiunii, dar cf, in
se cerceteze
acum. Totodat
ele nu s'au putut
nu cumva-cum e cazul la
de Serviciul monumentelor
mai
bota-aceste monumente au nevoe deocamdat de
mici de conservare, in care caz ele sa se execute de
din fondul acestor
Cu privire la cererea d-lui prof. N.
de a se interveni
pentru menOnerea bisericii Sf. Spiridon-Vechiu ce s'a decis a
ddrmat in vederea intocmirei pietei Senatului, Comisiunea

Ghika pi
pe
in ce mod s'ar
conserva
in launtrul pietii proiectate,
propuneri in
consecintd.
Cu privire la cererea d-lui Iuliu Dragomirescu, ca

s
sub ingrijirea sa castelul Hasdeu din Cmpina, sub titlul
de donatjune, ea nu se poate accepta,
nu
in cadrul
legii actuale pentru conservarea pi restaurarea monumentelor
torice.
Cu privire la cererea d-lui Schimschirnovitz de a i se permite

vederea studiilor ce face
pentru teza de
in arhitecturd la Berlin, se aprob, cu
conditia ca d-sa,
ce va
colectiunile, s arate detailat
materialul ce voeste a
pi cum anume. Aceasta pentru ca
Comisiunea
decide asupra publicittii.
Cu privire la adresa Primriei din Iasi No. 1578/914 (inreg.
la No. 98/914) asupra planului exproprierilor necesare pentru
gajarea imprejmuirei bisericii Trei Erarhi, potrivit planului d-lui
studierea colectiunilor Comisiunii
Lecomte,
se
Comisiunea
aceste
cernd ca ele s se faca din fondul de restaurdri pus la dispo-
zitia d-lui Lecomte pentru lucrdrile dela Trei Erarhi.

Cu privire la cererea d-lui Chiale (inreg. la No. 94/914)
pentru imprejmuirea bisericii Bucur
terminarea restaurdrii ei,
se
la cunostinta d-lor arhitecti dirigenti ai
de
restaurare.
Cu privire la adresele Directiunei generale a Inchisorilor(inreg. la No. 123/914) si Directiunei Serviciului Sanitar (No.
105/914), prin cari se
cari anume foste
sunt
buintate ca inchisori sau localuri de spitale, ospicii azile,
se comunice
bisericile apartindtoare acestor foste mndstiri,
monumente istorice, nu pot fi reparate
avizul Comisiunii
vedere aceasta precum faptul
numitele
rectiuni se folosesc de localurile
ar
bine pentru
ele
verse anual o
oarecare pentru intretinerea acestor
biserici la Casa monumentelor",
Cu privire la referatul d-lui arhitect
al monumentelor
(inreg. la No. 124/914), prin care inainteazd oferta fabricei de ca-
www.dacoromanica.ro
Bertoli dela Socola pentru comanda din vreme a stocului

de
si olane de care are nevoie serviciul de restaurdri,
cantitatea cornandei, ca
s se roage d-1 arhitect sef a
ea
se poat face.
Cu privire la referatul d-lui secretar al Comisiunei, asupra

Buletinului, s se
in referat a
depune sumele de bani ce datoresc pe searna Casei Monumentelor".
In sfrsit, Comisiunea numeste, potrivit propunerii d-lui E Pangrati, pe printele I. Antonovici, profesor
Brlad, ca membru
corespondent al ei pentru judetul
(ss) Dr. C. I. Istrati,

D. Onciul, E. A.
Pangrati, Gr. Gerkez, G. Ba4.
NO. 3
DELA 24 FEVRUARIE (Inregistrat la No. 181 din 3 Martie)
Presedinte: Dr. C. I. Istrati.

Membri prezenti : P.
Nifon al Dunrei
E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Bals.
Secretar : Al. LAp'datu.
D. Onciul,
du-se In desbatere chestiunile la ordinea zilei se hotrste:

Sa se inainteze Administratiei Casei Bisericii referatul d-lui
arhitect
al monumentelor cu privire la bugetul Comisiunii pe
1914-1915 cum tabloul
de
E. Pangrati, G.
N. Ghika, cu privire la repartizarea lucrArilor de restaurare

conservare pe un period de patru ani, ambele-referatul tabloul.
cercetate
aprobate de Comisiune.
un
Privitor la cererea d-lui pictor Belizarie de-a i se
al doilea acont pentru lucrArile de pictum din exteriorul bisericii
mnstirii aldrusani, se aprob, potrivit referatului d-lui arhitect N. Ghika si propunera d-lui presedinte, lei 6.000.
sr
Privitor la cestiunea sumelor ce ar mai

de primit d-nul
Belizarie, pentru lucrrile de
executate la mdnstirea
Cldrusani, asupra
Administratia Casei Bisericii a cerut
avizul Comisiunii,
cunostintA de referatele d-lui A. Cosoiu,
sef de biurou la Serviciul ordonantArii, si al d-lui A. Popovici,
seful Serviciului technic al Casei Bisericii,
a se decide
in aceast cestiune potrivit avizelor sale anterioare.
Privitor la cestiunea monetelor de aur gsite in Septemvrie
1912 la mndstirea aldrusani, cu ocazia lucrArilor de restaurare
asupra creia s'a cerut avizul ei de care Administratia
Casei
Comisiunea ia act de cele relatate in referatul d-lui
arhitect Popovici
gseste
mndstirea e datoare a plat
demnizarea de lei 171 pentru monedele retinute.
Privitor la instiintarea prea cucernicului protoiereu P. Dragomir
din Campulung asupra instrinrii dela biserica DomneascA a
www.dacoromanica.ro
27
a unei evanghelii ferecate, din timpul lui Matei

Basarab, Comisiunea decide a se interveni pe langa Adminiscazul printr'un defensor
Casei Bisericii spre a
unui chivot
eclesiastic.
Privitor la
Sf. Sinod (inregistrat la C. B. No. 8312,
Fevruarie 19), prin care cere a se face reparaliile necesare la
biserica Antim din Capita
i a se
chiliile cele vechi
din curtea bisericii, spre a locul intrinsele oamenii de serviciu
la aceast
ai Sf. Sinod, Comisiunea e de prere
intruct se studise fac
mai mici de reparatii
restaurarea ei, Administralia Casei Bisericii
dispun a se
vechile
ale
care sunt foarte importante sub raportul arhitectonic, iar celelalte cldiri mai putin
importante s fie date spre locuint servitorilor bisericesti.
Se numeste ca membru corespondent pentru judetul
lj, d-nul
profesor St. Ciuceanu dela Craiova.
In sfrsit se hotrste a se face pe viitor rezumate in limba
la articolele publicate in Buletin.
(ss) Dr. C. L 'strati, D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Murnu.
NO. 4.
DELA 3 MARTIE
(Inreg. la No. 212/17 Martie)
Presedinte r Dr. C. I. Istrati.

Membrii
:
P. S. Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez
G.
Murnu.
Secretar : Al. Ldpdatu.
Luandu.se in dezbatere chestiunile la ordinea zilei se hotrste :
Privitor la demisiunea d-lui R.

din postul de arhivar,
pe motivul
ar fi vorba de suprimarea postului
prin noul budget, Comisiunea nu prirneste
demisie, pana
ce nu se va
in mod definitiv asupra mentinerii sau su-
primrii postului. Se va interveni de altminteri pe
d-1
ministru
binevoiasc a mentine acest post,
persoana
creia i s'a incredintat are si insrcinarea de a adun materialul
pentru publicarea inscriptiilor romano-slave, publicatie prevzutd
in legea pentru conservarea si restaurarea monumentelor, art. 2,

al. 3.
Privitor la referatul d-lui arhitect ef al monurnentelor asupra
lucrdrilor, pentru cldirea clopotnitei
pentru imprejrnuirea
sericei Sf. Gheorghe din Botosani, care d-sa arat
din caus
suma de 30.000 de lei, din averea bisericii, din care
s
se
plata lucrdrlor, nu a fost
in budget, aceste lusunt amenintate, Comisiunea decide a se
Administratia
Casei Bisericii ca intervie pe lng Comisiunea budgetard, pentru
inscrierea sumei in budget.
www.dacoromanica.ro
Privitor la adresa I. P. S. Ghenadie, superior al mnstirii

Cldrusani, ctre Administratia Casei Bisericii (inreg. la
10.073/27 Fevr. 1914), prin care arat c defunctul I.
deru a imprumutat o icoan reprezintand Izvorul Tmduirii",
pictat de N. Grigorescu, sub cuvnt de a scoate o copie, si
astzi acea icoan nu a fost inapoiat, Comisiunea opineaz
c trebue s se intervie pe calea justitiei pentru restituirea ei.
Privitor la adresa Primriei din Dorohoiu (inreg. la No.
Martie 1914), prin care cere a se continua lucrdrile de restaurare dela biserica Sf. Nicolae din localitate, se va
c aceste lucr'ri figureaz pe tablou
c vor fi executate in
curn d.
Privitor la adresa Sf. Episcopii a Husilor adresat

Bisericii (inreg. No. 9.759/26 Fevr. 1914), prin care roag a se
msuri pentru repararea bisericii chiliilor mnstirii Dobrovt,
se
d-lui arh.-sef al rnonumentelor spre a
Cu privire la petitiunea d-lui pictor Constantin Petrescu (inreg.
la No. 158/27 Fevr. 1914), prin care cere a i se conferi bursa
pentru pictura bizantin
vacant, Comisiunea
ca acea burs s se confere prin concurs deci s se roage
Administratia Casei Bisericii
publice un asemenea concurs :
Cu privire la cererea d-lui C. Mironescu (inreg. la No. 161/27
Fevr. 1914), de a
postul de scriitor rmas vacant, Comisiunea e de prere a pune pogtul la concurs.
In sfrsit, ca urmare a referatului d-lui arhitect ajutor I. Trajanescu (inreg. la No. 183/3 Martie 1914), se
pentru lucr'rile de lemnrie executate in timpul
la mnstirea
Srcinesti, un al treilea acont in
de lei 3.000, din fondul
de lei 32.553, destinat in acest scop.
(ss) Dr. C. Istratz, Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Murnu.
NO. 5.
EDINTA DELA 17 MARTIE
la No. 285/.22 Aprilie)

Membrii prezenti : P. S. Nifon al Dunrii-de-Jos, D. Onciul, E.
A. Pangrati, G Murnu
G. Bals.
Secretar : Al.
Se citeste procesul-verbal al
precedente si se
Lundu-se apoi in desbatere cestiunile la ordinea zilei, se
decide :
Privitor la cererile mai multor domni pictori de a li se in.

pictarea fostei catedrale mitropolitane din
s se anunte prin publicitate lucrarea, invitndu-se pictorii de
specialitate ce doresc a o face, sa prezinte,
www.dacoromanica.ro
la
Maiu, schite,
29
program pentru lucrare, din care Comisiunea va ave

aleag la timpul su pe cea mai
Maiu 1914 (inreg. la No.
Privitor la adresa cu No.
devize
197/12 Martie 1914) a Primriei din Trgoviste, se rnultumeasc

Primriei pentru exproprierea
sa se asigure de tot sprijinul Comisiunii in lucrarea de infrumusetare ce voieste a intreinteriorul
Ce
prinde, terrninnd imprejmuirea
se
necesar pentru
priveste molozul e bine
tocmirea parcului.
Privitor la adresa cu No. 8 din 12 Martie 1914 (inreg. la No.

203 din 17 Martie 1914) a epitropiei parohiei din corn. Baia,
s'a luat act de cele comunicate
se anunte epitropia
se roage d-1 Al. Cantacuzino-Pascanu, proprietarul locului,
ofere restul de 7.000 lei ce mai este necesar pentru restaurarea
bisericii.
Privitor la scrisoarea d-lui deputat Alexandru

adresat d-lui presedinte in cestiunea restaurdrii bisericii din Blise comunice
lucrarea e studiat c e pus
nesti (Dorohoiu)
pe tablou pentru executare in anul viitor 1915.
Privitor la adresa cu No. 19 din 27 Fevruarie 1914 a
hiei Brboiu, adresat Casei Bisericii (inreg. la No. 10.842 din

3 Martie 1914), inaintat Cornisiunii spre
da avizul, s se
anul acesta Comisiunea nu dispune de
comunice epitropiei
deci nu poate face lucrarea
care
fonduri
suma
biserica este mentinutd ca monument
de 15 mii lei. Cum
istoric, mai mult pentru
e biserica uneia din familiile foste
domnitoare ale Moldovei,
pentru irnportanta ei arhitectosau artistic, epitropia
se adreseze cu aceste consideratiuni membrilor familiei Sturdza, rugandu-i s ofere
suma trebuitoare pentru reparare.
Privitor la adresa No. 237 din Martie 1914 a protoieriei
detului
adresat Casei Bisericii (inreg. la No. 12.325 din
c,
cum reese din procesul8 Martie 1914), sa se
verbal anexat al protoieriei, lucrrile cerute nu sunt absolut necesare, ba nici chiar trebuesc fcute (trnpla),
ce priveste casele
bisericii, ele nefiind clasate, repararea
cade in sarcina epitropiei.
Privitor la adresa cu No. 5 din 17 Martie 1914 a parohiei
sericii Sf. Gheorghe diu comuna Puchenii-Crainici (Prahova),

adresat Administratiei Casei Bisericii (inregistr. la No. 12.824),
biserica aceasta
ca un monument istoric,
ci mai de grabi ca un monument de
se defere cestiunea Consiliului artelor, dac mai
ori unor specialisti pictori.
Privitor la adresa cu No. 8o din
Martie (inreg. la No.
211 din jo Martie 1914) a serviciului restaurarii bisericii Stavropoleos,
se intervina pe
Adrninistratia Casei Bisericii
www.dacoromanica.ro
30
dispue achitarea onorarului d-lui arhitect Al. Zagoritz a

rilor d-lor Seewald
Simionescu.
Privitor la scrisoarea din
Martie 1914 a printelui econom
Joan Antonovici, membru corespondent al Comisiunii,
se
pe lng Administratia Casei Bisericii s aprobe facerea
de imprimate pentru corespondenta membrilor corespondenti cu
Comisiunea.
Privitor la adresa
No. 91 din
Martie 1914 (inreg. la
No. 201 din
Martie 1914) a d-lui
Ghibnescu, director al
Muzeului de Antichitti, sectia Constanta, s se roage Directia
Muzeului National din Bucuresti,
piatra dela Topalu
pe contul su aci, iar pentru a se
mijloace pe seama
Muzeului din Constanta, s se
d-lui Ghibnescu s
un comitet de patronagiu al Muzeului care,
lucreze in
acest sens.
Privitor la petitiunea d-lui pictor D. Norocea
la No. 207
din 17 Martie 1914), Comisiunea, nedispunnd de fonduri, nu
poate
lucrrile oferite.
Privitor la oferta pentru cumprarea unor icoane (inreg. la
No. 210 din 17 Martia
a d-nei Blasa
Comisiunea,
vznd icoanele, e de prere c nu sunt pentru colectiile ei.

(ss) Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati,
G.
G. Murnu.
6.
- EDINTA DELA 21. APRILIE

(Inreg. la No. 358).
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.

Membri prezenti : D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
Prvan, G. Murnu G. Bals.

Secretar : A. Ldpdath
Se citeste procesul verbal al
se aprob.
precedente
Lundu-se in desbatere cestiunile la ordinea zilei, se decide :
Cu privire la scrisoarea d-lui pictor Viertelberger din Viena
prin care anunt sosirea sa apropiat in Bucuresti,-ca d-sa s
fie rugat a vizita bisericile Stavropoleos, Mihai-Vod, Paraclisul
Mitropoliei
din Capital, Biserica Domneasc din
C.-de-Arges si bisericile lui Stefan-cel-Mare din Dorohoiu, Botosani
de Antichitli,
Cu privire la adresa d-lui director al
sectia Constanta, No.
(reg. la No. 263/914 C. M. I.), prin
care cere a se
msuri pentru conservarea resturilor de temple
antice de lng Constanta
semnaleazA existenta unui apeduct
roman la Enghez, spre Mangalia, d-1 V.
dup ce
lmuririle necesare
arat c transportarea blocurilor de
dela temple la Constanta e foarte anevoioas ; de aceea
www.dacoromanica.ro
Directia lucrrilor portului,

d-sa propune
se intrebe mai
se degajeze locul de acele resdaca e in interesul lucrdrilor
turi,
in acest caz, oricat de anevoios ar fi, blocurile vor
se lase acolo, luandu-se
trebui transportate la muzeu;
nu,
locul.
se
pentru conservarea
D-1 G.
spune cestiunea aceasta a
cu ocazia
d-1 Lazaa Comisiunii la Constanta
vizitei de asta
rovici, subseful lucrdrilor din port, a declarat
Directia acestor
a locului,
el
nu are
vedere utilizarea
s'ar putea
Se decide
se studieze estiunea acestei
ingrddiri. In
cestiune, d-1 Parvan
cestiunea descoperirei obiectelor antice aceea a sapaturilor arheologice,
cat de insuficiente sunt dispozitiunile din lege
privire la cele
cat de putine mijloace avem pentru
supravegherea celor din urm.

D-1 Presedinte
s prezinte Comisiunii
pe d-1 V.
un referat, indicand mijloacele ce d-sa le crede mai nimerite pentru aducerea obiectelor antice in
noastre publice
pentru conservarea ruinelor arheologice.
d-sa
pe
domnii membri ai Comisiunii
studieze chestiunea
complectdrii legii monumentelor istorice, cum
aceea a uniei
vechea lege pentru descoperirea obiectelor antice.
Cu privire la reteratul d-lui arhitect-sef al monumentelor No.
885 (inreg. la No. 266/914 C. M. I.), prin care prezint
misiunii o
veche un fragment de sfesnic de lernn
luate dela bisericuta din satul Cacova, corn. Smeuretu, semna-
land importanta ei artisticd

a se lua
pentru
impiedecarea .prddrii bisericii,
se aprobe propunerile din
referat: ca obiectele aduse
fie depuse in colectiile Cornisiunii,
s se confirme oficial primirea
sa
autoritdtilor
nu
mai permitd luarea obiectelor din bisericd.
Cu privire la propunerea d-lui Gr. Cerkez de-a fi autorizat
s angajeze pe pictorul D. Norocea
de lei 500 lunar,
pentru lucrrile de
dela Biserica Domneascd din C.-deArges,
a incepe
amvonului bisericii, care este
o lucrare de
relativ nou, unde deci pictorul poate fi
pus la un fel de examen,-sd se lase a se decide
vizita ce
Comisiunea
pictorul Viertelberger va face la fata locului.
Cu privire la adresa epitropiei aceleiasi biserici
No. 151
la No. 218/914 C. M. I.), prin care
ca tine la dispozitia Comisiunii suma de lei 23.000 pentru mobilierul bisericii,
ceea ce i s'a putut

din fondul general de lucrri, Comisiunea va continua.
restaurarea picturii,
ca mobilierul
se
la
Cu privire la adresa d-lui arhitect V. V. Stefnescu (inreg.
la No. 264/914 C. M. I.), prin care cere un acont asupra
se
rilor
ecutate
materialelor aprovizionate pentru
www.dacoromanica.ro
dela
32
biserica Sf. Gheorghe din Botosani,

se aprobe, potrivit referatului d-lui arhitect-ajutor Lupu.
Cu privire la adresa aceluiasi (inreg. la No.
C. M.
I.), prin care cere a i se indica precis locul unde urmeaz a
se
bisericd, - se rspund
dela
aceasta se va indeplini
ocazia vizitei pe care Comisiunea o
face in
la Botosani.
Cu privire la cererea d-lui A. Verona (inreg. la No. 287 C. M.
restul de lei 2.000 pentru pictura tmplei de
L), de a i se
la Baia, s se cerceteze actele si se plteascd potrivit
Cu privire la cererea d-lui Vasile Brdiescu
la No. 286
'C. M. I.), de a i se face receptia lucrrii de nivelare dela m-rea
arhitect diriginte al
se aduc la indeplinire de
lucrrii.
Cu privire la cererea d-lui D. Belisarie (inreg. la No. 288 C. M.
I.), de a se interveni pentru liberarea sumei de lei 2.900 ce mai

are a primi pentru pictura bisericii dela
se satisfacd,
din acte reese
aceasta e potrivit ultirnei invoeli
de pictor cu I. P. S. Superior al mnstirii.
Privitor la scrisoarea d-lui I. Voinescu, fotograf, de a se
terveni s i se libereze un permis pe C. F.,
se satisfacd,
d-sa se angajeaz ca in schimbul sumei de plat a permicerere pe seama Comisiurni,
sului s fac fotografii
bilindu-se prealabil conditiunile.
Privitor la cererea Parohiei Negru-Vodd din Campu-Lung
la No. 15.733/914 C. B.), pentru reparatiile trebuitoare la
Biserica Domneascd din localitate la dependintele ei,
devizul aprobat de Comisiunea noastr la 28 Ionic 1913, lucrse execute din fondul general de reparatii, care va fi cu
rile
ocazie si el repartizat dup un proiect ce va
Comisiunii d-1 arhitect-sef al monurnentelor.
Cu privire la adresa parohiei din corn. Borzesti Oreg. la
No. 232/914 C. M. I), prin care cere repararea bisericii lui Stefan
arhitect-sef al monurnentelor e
Mare din localitate,
gat a intocrni un deviz complect pentru aceast lucrare.
Cu privire la adresa primriei urbei
cu No. 473
(inreg. la No. 259/914 C. M. I.), prin care se cere repararea
sericn Sf. Dumitru din localitate, se va
ce e de fcut, cu
ocazia vizitei apropiate pe care Comisiunea o va face la fata
locului.
Cu privire la propunerea d-lui presedinte pentru nurnirea ca

a d-lui C. Din-iimembru corespondent pentru jud.
triu, fost prefect si secretar general al Ministerului de Interne,
Cornisiunea o
cu plcere.
In sfarsit, Comisrunea act de rdspunsul d-lui Al. CantacuzinoPascanu la cererea ce i s'a fcut de-a contribui d-sa pentru
pararea bisericii din Baia, de comunicarea d-lui Director al Mucornitetului de patrozeului din Constanta in privinta
www.dacoromanica.ro
33
nagiu pentru strangerea de fonduri pe seama muzeului, de

oferta Doamnei Nina Z. Arbore pentru lucruri de
sericeascd
de public*
(ss) Dr.
de a se face schimb
Muzeul din Belgrad.
Etrati, D. Onciul. E. A. Pangrati, V.
G.Murnu.
Gr. Cerkez, G.
aprob cererea d-lui G.

C.
NO. 7
EDINTA VELA
(Inreg. la No.
5 MAID Ionic)
Presedinte : Dr. C. L
Membri prezenti: D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
G. . Bals
G. Murnu.
Secretar : A. Lpdatu.
precedente si se aprobb.
Se ia apoi in discutie cestiunile puse la ordinea zilei
se
comand :
Cu privire la adresa primdriei orasului T.-Severin cu No. 421
din 23 Octomvrie 1913 (reg. la No. 47.4461913 C. B.), prin
care solicit imprejmuirea locului castrului roman din localitate,

Comisiunea, intruca, acum, din causa lipsei de mijloace
din
alte motive, imprejmuirea cerut, desi absolut necesard, nu se

poate face,
se
propunerea d-lui V.
:
primriei aplicarea
a art. din lege, care prevede
posesorii terenurilor cu antichitti sunt datori s vegheze la conservarea
Sind pedepsiti in caz de abatere.
Cu privire la cele
de
V. Parvan asupra abuzurilor ce
se fac cu acapararea obiectelor vechi descoperite, chiar de
toritti-cazul monetelor dela Enusesti-Romandti si Slatina-Olt-,
Comisiunea
pe d-1
ca, intemeiat pe actele
ciale ce
facerea
cazurile d-lui ministru,
unei
chete
pedepsirea celor vinovati.
asupra cererilor
de
pentru descoperiri de
obiecte antice,
rnisiunea,
explicaliile date de d-1
revine asupra
deciziunii ei anterioare s se
din principiu aceste
cereri
decide ca
socotinta d-lui dili se dea urmare
rector al Muzeului National.

Cu privire la propunerta d-lui V.
de-a se numi membru corespondent pentru judetul Covurlui d-1 N. Velichi, profesor
de istorie la Liceul din Galati, Comisiunea o accept cu plcere.
Cu privire la comunicarea d-lui Dr. C. I. Istrati asupra unor
stricciuni ce i s'au semnalat la fostul schit Cettuia de
va suferi biserica, d-1
stricdciuni de pe urma
al monumentelor s delege pe d-1 arhitect-ajutor
Trajanescu a
cazul la fata locului si a referi.
Anuarul Corn. Mon. Istorice.
www.dacoromanica.ro
34
Cu privire la chestiunea picturii fostei catedrale mitropolitane

Comisiunea,
o deliberare mai
in
pe d-1 arhitect-sef al monumentelor a
din
d-1 Ar. Verona, asupra ofertei ce d-sa a

aceast
inaintat,
cu d-1 A. Murnu, impunandu-i-se colaborator
lsndu-i-se
libertate pentru aleD. Norocea
pe
gerea
Cu privire la devizul inaintat de di arhitect-ajutor Trajanescu pentru luerdrile de restaurare a bisericii din Corbii Mari
(Vlasca) cu referatul inreg. la No. 324/914 C. M. I.,
a se
Comisiunea.
lucrdrile imediat necesare

deviz, in
ce se va vede
sum de lei 15.000, dar numai
sumele ce s'au orpoate fi augmentat
general de
donantat din el pentru lucrdrile dela Stavropoleos.
Cu privire la adresa parohiei bisericii fostei m-ri Mrcuta
(inreg. la No. 14.5661914 din 17 Martie C. B.), prin care se cere
reparatii necesare pe seama bisericii,-s se intervind la Eforia
dansa aceste reparatli.
Spitalelor Civile s
Cu privire la adresa parohului bisericii fostei m-ri Casin

Aprilie 1913 C. B.), prin care se cer
reparatii pe seama bisericii,-s se
luerrile cerute
a se
chiar
pe tabloul celor ce
sunt
(inreg. la No. 21.013 din
vara aceasta.
Cu privire la adresa parohiei bisericii Sf. Nicolae din Nicoresti, judetul Tecuciu (inreg. la No. 304/914 C. M. I.), prin care
se solicit repararea bisericii, ca una ce ar
interes
toric,-d-1 conservator bibliotecar al Comisiunii s fie rugat a
a referi asupra ei.
ocazional aceast
Cu privire la cererea printelui econom V. Urschescu din
jud. Flciu
la No. 285/914 C. M. I.), de-a fi
pe basa scrierilor sale, membru corespondent al Comisiunii

pentru jud. Flciu, - Comisiunea rmne a se
lt ocazie asupra numirii unui atare corespondent.
Cu privire la raportul printelui I. Antonovici (inreg. la No.

291/1914 C. M. I.), prin care anunt constituirea comitetului de
muzeu din
solicit un ajutor
patronagiu al
primelor cheltueli ale acestui
de lei
pentru
muzeu,-s se multumeasa printelui Antonovici pentru activitatea sa in interesul
noii institutii de
s i
se comunice c, din
de fonduri, cu regret cererea sa nu
poate
fi
Cu privire la adresa epitropiei bisericii SI. Nicolae din corn.

Cosula, jud. Botosani
la No. 21.492/914 C. B.), prin care
se cere avizul Comisiunii pentru cedarea unei portiuni din
renul bisericii pentru cldirea scoalei,-s se roage Adm. Casei
Bisericii a decide,
bine.
cum va crede
Cu privire la cererea d-lui
Ghibnescu Oreg. la No.
www.dacoromanica.ro
35
suma de lei 65, cheltuieli acute

290/914 C. M. I.), de-a i se
date de Comisiune, s se aprobe.
cu
Cu privire la adresa parohiei Barnovski din Iai
la
No. 305/914 C. M. I.), prin care se cere suma de lei L000 pentru
facerea a trei dulapuri necesare conservrii vechilor odoare ale
bisericii,-s se rspund c din fondul ce se va
anul
acesta pentru terminarea reparatiunilor, se va pates face si

lapurile trebuitoare.
Cu privire la propunerea ce face d-1 L Sbreanu, de-a i se
o parte din terenul bisericii Curtea-Veche din Capita l
pentru constructii de raport, in conditii avantajoase pentru
seric
se
prealabil
epitropiei bisericii
al Casei Bisericii.
Cu privire la cererea primriei comunei Soveja din jud. Putna
la No. 318/914 C. M. I.), pentru reparalii necesare la biserica din localitate, - sO se cerceteze refereze de d-1 arhitect-sef al monumentelor.
Cu privire la adresa printelui Veniarnin Pestrea (inreg. la
No. 322/914 C. M. L), prin care
o schit de plan pentru cscioara ce voeste a zidi
fosta rn-re Srmba din Gorj,
de plan mai
-s se cear o
Cu privire la cererea printelui Carol Auner (inreg. la No.
332/914 C. M. I.), de-a
autorizat s reproducl ilustratii din
letinul Comisiunii pentru un articol ce va publica in Dictionnaire
d'archologie chrtienne, - s se aprobe, rugndu-se a menlocul de reproducere.
Cu privire la cererea d-lui C. Noe, ajutor de secretar al
misiunii
la No. 327/din
Mai C. M. I.), de-a i se
un concediu de-o lun pentru prepararea examenului de licent,
-se recomand aprobrii Adm. Casei Bisericii.
In sfrsit, Cornisiunea decide ca recipisele Casei de Depuneri
pentru primirea banilor incasati prin
din vanzarea
letinului, s se inainteze Casei Bisericii, cu rugmintea ca din
toate sumele s se constitue un fond care s se pun la dispozitia Comisiunii.

(ss) Dr. C.
I. Ish-ati, E. A. Pangrati, G. Murnu, Gr. Cerkez,

G. Ba4, V.
NO. 8.
DELA 19 MAID
(Inreg. la No. 419110 tunic)

Membri
: D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
Prvan, G. Bals si G. Murnu.
Secretar : A. Ldpdatu.
se aprob.
penultime
www.dacoromanica.ro
36
Luadu-se apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei,

se
Cu privire la adresa Adm. Casei Bisericii (inreg. la No. 361/914

c s'a obtinut aprobarea Consiliului
C. M. L), prin care se
de Ministri pentru executarea in regie a lucrgrilor mai mari
de io.000 lei anume la mitropolia din
biserica
din Brncoveni, mnstirea Hurez, paraclisul Episcopiei R.-Vlcii,
biserica Sf. Ion din Vasluiu, Curtea-Veche din Capital, biserica
din Baia, mnstirea Cettuia de lng Iasi biserica Sf.
colae Domnesc din Dorohoiu,-s se comunice d-lui arhitect-sef
al monumentelor, spre a
cunostint, s poat
aceste
lucrri.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al monumentelor
(inreg. la No. 352/914 C. M. I.), pentru lucrrile dela Cldrusani, combinat cu referatul
(inreg. la No. 360/916
C. M. I.), pentru angaj area unui arhitect pltit din fondul

serviciul Comisiunii, - ca lucrrile dela Cldrurilor pe
se execute de d-1 D. Nicolau, arhitect al Casei Bisericii,
sani
sub directia d-lui arhitect-sef al monumentelor.
la No. 359/914 C. M. I.), prin care inainteaz tabloul
pentru repartizarea fondului general de intretinere al monumentelor, acest fond a fost simtitor redus si e desnu numai cheltuelile de reparatii
tinat a
de intretinere ale monumentelor, ci
acele de deplasri ale personalului, d-1 arhitect-sef al monumentelor s fie rugat a face o
nou repartizare pe urmtoarele baze : lei 5.000 pentru intre
tineri, la dispozitia serviciului, lei 12.000 pentru reparatii mai
urgente
lei io.000 pentru cheltueli de deplasare etc.
Cu privire la raportul d-lui profesor V. Prvan, director al

Muzului National, de a i se da aprobare, conform noii legi
a monumentelor, sa intreprind
la vechea cetate dela
Marea Neagr Histria de a i se acorda, in acest scop, tot
potrivit legii, un ajutor de lei io.000 din fondurile Comisiunii, sub ale crei auspicii se va intreprinde lucrarea, misiunea aprob cererea pentru spturi
recomand a se
d-lui Prvan ajutorul solicitat de lei i0000, dart, prin un
ment de fonduri, suma incasat anticipativ pentru lucrrile dela

Stavropoleos (adia lei
din fondul general al Comisiunii,
iar nu din fondul special pentru Stavropoleos, cum ar fi trebuit,
se poate pune din acest din urm fond pentru
curente.
sale
Cu privire la adresa epitropiei Bisericii Domnesti din Curteade-Arges, (inregistr. la No. 24.341/9 C.B.), prin care
c a pus la dispoziOunea Comisiunii suma de 23.000 lei
pentru continuarea lucrrilor de restaurare la acea biseric,
se roage Adm. Casei Bisericii a tine aceasa
la dispozitia
d-lor arhitecti Ghika
Cerkez, directorii
de restaurare,
www.dacoromanica.ro
37
cari sunt rugati a incepe neintrziat lucrrile de restaurare ale
picturei, angajand in acest scop, dup propunerea d-lui Cerkez,

lunar, prtindu-i-se
pe d-1 D. Norocea, cu salar de lei
scris
raport
obligat a face in fiecare
terialul
despre progresul lucrrii.
Cu privire la adresa aceleiasi epitropii (inreg. la No. 343/914
C. M. I.), prin care se cere aprobarea Comisiunii pentru emiterea a patruzeci de liste de subscriere in scop de a se
noi fonduri dela credinciosi pe seama lucrrii, - sa se aprobe,
multumindu-se printelui paroh pentru zelul ce pune in interesul
bisericii.
d-1 G. Bals relateaz cele hotrite de comisiunea

In
instituit de Minister pentru acordarea celei de a doua burse
pentru studiul picturei bizantine in strintate.
(ss) C. L Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez,

G. Balf.
G. Murnu, V.
NO. 9.
- EDINTA DELA 9 IUNIE (Inreg. la No. 454/17

: D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
Prvan, G.
G. Murnu.
precedente
se aprob.
D-1 presedinte prezinta scrisoarea prin care d-1 C. D. Dimitriu multumeste pentru numirea sa ca membru corespondent
al Comisiunii pentru jud. Dmbovita.
Lundu-se apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei,
Membrii
se decide :
(inreg. la No. 412/914 C. M. I.), prin care, potrivit deciziunii

Comtsiunii din
dela 19 Maiu, prezint tabloul pentru
repartizarea fondului general de intretinere al monumentelor,
- se aprob
tabloul, modificndu-se in sensul ca pentru spturile

dela Histria se destineze io.000 lei in
se
de 5.000
rezerve suma de lei
pentru terminarea localului muzbului
dela Adam-Clissi.
Cu acest prilej, d-1 prof. E. Pangrati tine s
din
in
evident nedreptatea ce s'a [Scut Comisiunii prin luarea din fondurile ei a sumei de lei 35.000 pentru lucrri fcute in interesul
serviciului de restaurdri al d-lui Lecomte, serviciu care n'are in
grija sa dect dou lucrri totusi e mai bine si mai regulat
dotat
Comisiunea Monumentelor, care are in seama sa

declarate monumente is-
toate bisericile si monumentele
www.dacoromanica.ro
38
monumentele greco-romane. D-sa

acum in urm
cere s se aduc aceasta la cunostinta d-lui Ministru.
Cu privire la cererea d-lui Profesor O. Tafrali dela Iasi, de
a i se acord un ajutor pentru a intreprinde spturi arheologice
-s se rspund anul acesta, din causa lipsei de fonduri, cu
regret, Cornisiunea nu poate satisface cererea.
Cu privire la referatul d-lui arhitect al Casei Bisericii, D.
Nicolau (inreg. la No. 28.833/914 C. B.), prin care propune a
se
la Cldrusani (tracldirea ce e insrcinat a
acoperite cu olane
peza) cum cladirile renovate anii trecuti
(arhondaricul chiliile) cu
Comisiunea nu aprob
nerea, cernd a se
pentru
rarea invelitorilor vechi, tot
Cu privire la adresa d-lui pictor D. Belizarie (inreg. la No.
407/914 C. M. I.), prin care cere se face receptia picturei ce
a executat in exteriorul bisericii dela Cldrusani,
se
munice
14
ocazia vizitei
aceasta se va face
pe care Comisiunea
o va face la fata locului.
Cu privire la referatul d-lui arhitect al Casei Bisericii, prin
care
a se
cunostinte speciale, spre
o
a
cestiunea consqlidrii dealului pe care se
palatul
mitropolitan, pentru conservarea acestuia, - se
d-1
tect Gr. Cerkez 58 binevoiasc a
cestiune.
Cu privire la adresa d-lui
Ghibnescu, membru corespondent al Comisiunii jud. Constanta
la No. 446/16
torice,
C. M. I.), prin care cere a se decide asupra transportrii resturilor de temple antice dele Constanta, din port in oras, s
se
Comisiunea va decide cu ocazia
ce va
face la fata locului in sptmna viitoare.
Cu privire la devizele inaintate de serviciul de arhitectur
al Comisiunii pentru lucrrile de restaurare
reparare ce
a se efectu in cursul verei-la Brncoveni (inreg. la
No. 401/914 C. M. I.), la mnstirea Hurezi
4001914 C. M.
I.), la paraclisul Episcopiei din R.-Vlcii (No. 402/914 C. M. I.),

la biserica Sf. Nicolae Domnesc din Dorohoiu (No. 268 din 914
C. M. I.), la biserica Trei Erarhi din
(No. 226/914 C. M.
la biserica Stavropoleos (No. 120/914 C. M. I.), - s se
roage d-1 G.
prealabil
a le
Cu privire la modalitatea conducerii lucrrilor de restaurare
dela Stavropoleos, pe cari . Comisiunea le-a incredintat la timpul
d-lui arhitect Al. Zagoritz, se decide ca d-sa
lucreze sub
controlul direct al Comisiumi, care va
examineze
s
aprobe toate cestiunile privitoare la lucrri.
(inreg. No. 363,'914 C. M. I.), prin care se arat locul ales pentru
ridicarea clopotnitei bisericii Sf. Gheorghe din Botosani
legerea
primria
in privinta alinierii stradelor ve-
www.dacoromanica.ro
39
cine in vederea imprejmuirii bisericii, Comisiunea ia act, aproatt alegerea locului

intelegerea cu primria.
Cu privire la raportul d-lui Al. Barcdcilb, profesor membru
corespondent al Comisiunii la T.-Severin, asupra activittii sale
din ultimul timp pentru intocmirea muzbului local,-s se muld-lui
in numele Comisiunii ; s se intervin
pe langb Adm. Casei Bisericii pentru cedarea obiectelor cerute
de pe la bisericile mnstirile din jud. Mehedinti pentru muzeu
se recomande d-lui Barcbcill ca pentru adunare de mijloace pe searna muzaului, s constitue un comitet de patronagiu; cu sprijinul
prin conferinte si serbri culturale,
se adune atari mijloace.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al
(tern.
No. 411/914 C. M. I.), prin care cere a se interveni la
Ministerul de
pentru montarea unei

necesare pentru
studierea lucrdrilor de reparatie la
dela Dealul, din
terialul existent
personalul ce se gseste la fata locului in
serviciul Ministerului, - se aprobe intervenirea
Cu aceast ocazie Comisiunea,
din o scrisoare a d-lui General P. V. Nsturel,
din expunerea d-sale
la mormantul de
pe care Ministerul de Rzboiu
in luntrul bisericii dela Deal pentru capul lui
Mihaiu Vod, s'ar
executat o
cu sigiliul lui
Mihaiu Viteazul ca domn al celor trei
romne
sterna Ardealului,
pbrerea sa, fals redatl (sapte movile in
de doi
lei
un trunchiu de arbore la mijloc),-decide a se
nisterului de Rzboiu
rugmintea, ca pentru lmurirea cestiunii,
de a se
stel,
prezinte desemnul
pecetei Comisiunii, spre a se
asuprd-i.
In
Comisiunea
d-lui Dr. C. I. Istrati cuvenita
autorizalie pentru a intreprinde
arheologice la
judetul
Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez,

G. Bals
G. Murnu.
NO. 10.
VIZITA DELA 14 IUNIE LA CLDRUSANI, TURBATI, SNAGOV.
(Inreg. No.
lau parte:
Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati,
Gr. Cerkez si G. Murnu, membri,
Al. Lpdatu, secretar.
La Clddrusani s'au examinat luerrile fcute la arhondaric
chilii, lucrdrile ce
a se face la trapeza pictura exterioar a bisericii mari. S'a constatat ca, causa deteriorrei acopermntelor dela arhondaric
chilii e
ru
de fier; s'a decis deci ca ea s se consowww.dacoromanica.ro
40
lideze,
acoperisul de olane, in locurile stricate, s se
Cerkez, rnembru al. Comisiunii, s'a.
indicatille pe cari
Bisericii, D. Nicolau. Aseoferit a le da d-lui arhitect al

tavanele nu au peste ele, in pod, umplumenea s'a constatat
se
aceasta.
tura necesar, s'a decis
s'a recomandat d-lui
Ce priveste lucrdrile noi dela
legetura acestei
cu a chiliilor
arhitect diriginte
studieze frontonul intrrei in trapez.
dela nord si sus si
direa aceasta se va inveli, cum s'a decis anterior de Comisiune,
tot cu olane.
Ce priveste pictura
de d-I D. Belizarie in exteriorul bisee bine
potrivit schitei aprobate la timp
s'a constatat
se considere
de Comisiune. S'a decis deci ca lucrarea
pentru a indulci contrastul dintre partea de sus a
la soclu,
sericii,
partea de jos, de sub
nepictatd, s se zugrveascd
aceasta si anume : fatada bisein intregime,
pi panouri decorative,
de jurimprejur numai ciubucriile panourilor, rmnnd ca
acestora
se face
alb. In acest scop se va cere d-lui
un deviz o
In
Comisiuuea recomand a
se
soclurile dela acopermntul bisericii pi a se reface
soclu
placaj de piatr,
pentru buna lui conservare
pi
pentru
generald, mai monumentald, a bisericii.
La Turbati, Comisiunea a examinat mai de aproape biserica
fostei m-ri atribuitd lui Mihaiu Viteazul pi a constatat, dupe o inscriptie interioard,
dateaz numai din 1673, Sind, dupe
indici numele Cantacuzino din inscriptie portretele ctitorilor,
cari sunt de boieri, nu de domni, o
Cantacuzineascd,
dupe presupunerea d-lui D. Onciul
caracterul de neal constructiei, in amintirea Postelnicului Constantin Cantacuzino, ornorit in apropiere, la Snagov,
cum se
in
1673, anul
bisericii. Ctitorul probabil e
Mihaiu
Cantacuzino, cunoscut ca pios fondator de biserici. - Avnd
vedere acestea cum si caracterul deosebit al bisericii, ca constructie,
Cornisiunea decide a o
monument istoric pi a
serviciul tehnic
un deviz de reparatiile cele mai
urgente.
La Snagov, Comisiunea, constatand lipsa unei luntre de trecere in ostrov si a unor mici cheiuri la locul de imbarcare
debarcare pi necesitatea unui pzitor statornic pe langa bisericd,
Adm. Casei Bisericii
acorde mijloacele necesare pentru
cumprarea unei luntre
pentru facerea cheiurilor s oblige
pe paraclisierul bisericii
in cscioara construitd
bidndu-i-se,
se poate, pentru
locul imprejmuitor, care, in acest chip, ar deveni mai putin slbatec pi mai
practicabil pentru vizitatorii insemnatului monument.
Dr. C. I.
E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Murnu.

www.dacoromanica.ro
41
NO. 11
DELA 16
(Inreg. 448/26

Membri prezenti: D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G.
Bals si G. Murnu.
Secretar: A. Ldpdatu.
precedente pi se apmba.
Lundu-se apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei,
se decide:
Cu privire la devizele pentru lucrri, date in
(Brncoveni: tern. No. 401/914, paraspre examinare d-lui G.
tern. No. 400/914, bis. Sf.
:
clisul Episcopiei de
: tern. No. 226/914, m-rea Hurezi : tern.
colae Dornnesc din
No. 400/914, bis. Sf. Nicolae din Dorohoiu : tern. No. 4268/91
sa se aprobe,
pi biserica Stavropoleos: tem. No.
a fi completat pende ultirnul (bis. Stavropoleos), care
tru
lucrare (biserica clddirile pentru muzeu), spre a fi
prezentat d-lor Pangrati, Cerkez Bals, cari vor
ce anurne
anul acesta din creditul disponibil
a se
pentru Stavropoleos.
Ce priveste continuarea lucrdrilor de restaurare a picturei dela
s se inainteze d-lui Viertelberger, la Viena, cestiunile puse de d-1 A. Zagoritz, spre a obtine
in scris pi
s se autorize pdr. Damian a reincepe
pi fixarea vechilor picturi, intruca lucrarea sa a avut aprobarea d-lui Viertelberger.
Cu privire la adresa epitropiei bis. Sf. Nicolae Selari" cu

No. 109 din 2 Innie a. c., in cestiunea
terenului imprej.muitor al bis. Curtea Veche din
pentru constructu de
raport, in condiPile fcute cunoscut Comisrunii in
dela
5 Maiu a. c., se decide a se mai
cestiunea
fata locului, Luni 23
Cu privire la cererile pentru reparatii necesare la biserica
Buna-Vestire (Rducanu) din T.-Ocna (inreg. la No. 452/17
C. M. I.)
la biserica Barboiu din Iasi (inreg. la No.
C. M. I.),
se inainteze d-lui arhitect-sef al monumentelor cu
de-a cercet
e vorba de reparatii absolut
necesare la acoperdrninte, ele s se execute din fondul respectiv.
Asemenea sa se inainteze, spre
da cuvenitul aviz, d-lui

arhitect-sef al monumentelor referatul d-lui Virg. Drghiceanu
asupra mijloacelor de luat pentru conservarea ruinei Sf. Imprati
Constantin si Elena diu Targoviste (inreg. la No. 453/17 lunie
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al rnonurnentelor (inreg. la No. 14.206/914 C. M. I.), prin care inainteazd proectul
www.dacoromanica.ro
42
de restaurare al bisericii Curtea Veche din Capita

devizele
acestei lucrri, - Comisiunea aprobi a se
planul prezentat, rdmnnd ca pridvorul
se studieze din
indicaPe date in
Asemenea aprob devizele, att
general (93.000 lei) cat
partial, al lucrdrilor din
anul acesta (20.803,35 lei).
Cu privire Ia adresa inaintatd de Administratia Casei Bisericii
(inreg. la No. 14.206 din 914 C. B.), prin care Mitropolia Moldovei cere reparatia casei parohiale dela biserica Brboiu din
Iasi,-s se retrimit Casei Bisericii,
casa parohiald nu
e monument istoric.
In sfirsit, Comisiunea ia act de adresele : a) prin care Eforia
Spitalelor Civile (inreg. la No. 362/914 C. M. I.) arat
poate
insrcinarea de-a face reparatli la bis. fostei m-ri
Mrcuta, b) prin care Adm. Casei Bisericii (inreg. la No. 378
din
C. M.. L)
din
defunctului Dimitrie
Racovit nu se poate
bis. din Golesti
prealabilul
al tuturor mostenitorilor, c) prin care d-1
Ghibnescu
No. 465/19
C- M. I.) art ce
noi
a procurat pe seama Muzeului din Constanta d) prin care L
S. Mitropolitul Moldovei
Sucevei
la No. 406/914,
C. M. I.)
foaia de titlu a Octoihului tiprit in m-rea
Neamtului
pe care se
biserica acestei m-ri
forma vechiului ei acopermnt,-multumind d-lui
Ghibinescu pentru zelul
I. P.
Mitropolit pentru pretiosul
document, care se va reproduce in Buletin.
(ss)
Dr. C. I. Istrati. E. A. Pangrati, G.
Gr. Cerkez. V.
G. Murnu.
NO. 12.
DE LA 23 IUNIE
(Inreg. la No. 587/29 Julie)

Membrii prezenti: P. S. Nifon al
de
E. A. Pangrati, Gr.
V. Prvan.
G. Bals, G. Murnu
Secretar : R. Caracas.
precedente
se
De asemenea se aprob procesul-verbal al vizitei fcute la
Turbati Snagov.
Luandu-se apoi in desbatere cestiunile [a ordinea zilei, se decide :
Cu privire la
unde, in urma vizitei
fcute la fata locului, s'a constatat
acoperiul e actualmente
foarte stricat din causa sarpantei ru construite, care ar trebui
in intregitne, Comisiunea aprob suma de lei 35.000. d-1
Gr. Cerkez luandu-si angajamentul de a da personal indicatii
www.dacoromanica.ro
43
hitectului Casei Bisericii, d-lui D. Nicolau,

lucrare.
privire la
exterioare nu se
In ce priveste continuarea
de lei 9.825 (inreg. la No.
oferta d-lui D. Belizarie in
terminate lucrrile de arhitectur
484/25
invelisul
intrarea la
trebuind
se
trapezei, din creditele actualmente disponibile.
In ce priveste devizul luerarilor ce mai sunt de executat la
de d-1 arhitect Al. Zagoritz,
Stavropoleos, deviz
Cerkez,
tia se
spre studiere, comisiunii speciale
Bals).
Pangrati
Se hotrste,
amiaza
cu aceasta, o vizit, chiar in
acestei zile, la orele patru, att la biserica Stavropoleos
de
la fata locului oferta
la Curtea Veche, spre a
d-1 N. Sabreanu (vezi procesul-verbal No.

acestea cere cuvntul d-1 V. Prvan, spre a face
propuneri :
toarele
De
se face abuz scandalos cu intrebuintarea unor
monumente antice drept cariere de piatr,
se intervind la cine
de drept spre a se pune la dispozitia Cornisiunii o

de
jar d-1 Prvan se
toate carierele de
a face
un raport cu privire la cele care sunt monumente antice.
2) Cu privire la Fondatia Aman din Craiova, care, desi dispune
de un venit anual de peste ioo.000 lei, totus, pentru muzeu si
bibliotec, nu se
dect sume derizorii : as, pe
cnd pentru personal se prevede 40-45.000 lei, la material nu
sunt
decat 3-4.000
; 12.000 lei sunt
pentru
strngerea gunoaelor orasului Craiova o
pentru gazete
propaganda electorala.
Propune
se fac o
la fata locului, rugandu-se
Ministerul de Interne
desemneze un delegat, care,
un delegat al Comisiunii,
fac o
in ce priveste
modul de administrare al fondurilor muzeului Aman, potrivit nouei

legi a monumentelor, care pune toate muzeele sub supravegherea
Comisiunii.
Cu privire la cererea d-lui A. Verona

No. 485/25/VI),
vitoare la pictura Mitropoliei din
se acord io 000 lei
d-lui Verona spre a face planurile pregtitoare ale picturii
teriorului, potrivit referatului d-lui arh. Ghika No. 931 din
nie. - Comisiunea impune ca colaborator pe d-1 N. Norocea, care
va
parte la intocmirea ante-proiectelor,
ce priveste
pe
colaboratori Comisiunea decide ca colaboratorii
fie agreati de dnsa.
Cu privire la referatul d-lui N. Ghika, referitor la inscriptia
clopotnitei Mitropoliei din

s se roage d-1 D. Onciul
a
textul acelei inscriptii.
Cu privire la referatul d-lui N. Ghika, No. 936, inregistrat
www.dacoromanica.ro
44
Brancoveni,
1914, privitor la
la No. 458 din 19
execute pidtura bisericii.
se recomande un pictor care
P. S. Nifon, in legtur cu conservarea picturii bisericilor,
vie cu o
n'ar fi bine s se intervine la guvern, ca
treab
nou lege privitoare la fabricarea lumnrilor.
V.
Nifon, E. A. Pangrati, G.
(ss) Dr. C.
van, Gr. Cerkez, G. Murnu.
Observ c informaPile dela punctul 2 mi-au fost date de doi
increderea.
profesori din Craiova, vrednici de
(ss.) V.
an.
NO. 13
VIZITA DELA 23 IUNIE.
CURTEA VECHE.
LA STAVROPOLEOS
(Inregistrat la No. 58829 Julie)
parte : Dr. C. I. Istrati, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G.

Murnu, G.
La Stavropoleos se constat mersul lucrrilor. Crpturile

care se
la zidurile muzeului nu
periculoase. In
Dr. Istrati e de Were de a se face un mic
interiorul
bazin, inconjurat numai de o foarte mic grdinit, din causa
lipsei de spatiu.
La Curtea-Veche,
ce se examineazA terenul pe care ar
fi s se zideasc cldirea propus de d-1 N. Sbreanu, fiind de
fat si epitropii bisericii Sf. Nicolae-Selari, a crei
e Curteaca cestiunea s fie discutat in plenul Comisiunii.
(ss) Dr. C. I. Istrati, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Bats,

G. Murnu.
NO. 14
EDINTA DE LA 9 IULIE
(Inreg. la No. 58929 Julie).

Membri
: D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez
G. Murnu.
Secretar : R. Caracas.
G.
precedente
se aprob.
De asemenea se citeste se aprob procesul-verbal al vizitei
fcute la bisericile Stavropoleos
Qurtea-Veche in ziva de 23
Luandu-se apoi
. desbatere cestiunile la ordinea zilei se de.
cide:
www.dacoromanica.ro
.45
Cu privire la referatul d-lui I. D. Traianescu (No. 957,

privitor la prbusirea tamplei dela
la No. 542 din 8 lie a.
Arnota, de care am fost instiintati prin telegramele
trate la No. 517 (N. Velicu, Novaci)
(Episcopia de Ramnic), s fie invitat d-1 prof Giovanni 'Bonardi
da avizul su
competent asupra celui mai bun mijloc de conservare al
plelor icoanelor vechi, mncate de cari
amenintate de o totala distrugere. In legtur cu aceasta d-1 dr. C. 1. Istrati e de
prere de a se face o circular ce va
publicat prin
letinul Comisiunei prin Monitorul Oficial de-a nu se mai
pe viitor nici un fel de lemn pentru icoane, tample,
etc.,
sa fi fost in prealabil
cu o
antiseptic.
Cu privire la referatul d-lui arh. Gh. Gh. Lupu, asupra bisericii

mnstirii Neamtu (adresa No. 376/27 Mai), se vor face numai
reparafiile strict necesare pentru conservare.
Cu privire la referatul d-lui Arh. Gh. Gh. Lupu asupra
ricii Sf. Joan din Piatra (adresa No. 325/7 Mai), se va
lucrarea indicat
referat.
Cu privire la adresa Casei Bisericii No. 26.936 din
lie
a. c. (inreg. la No. 513 din 3 lie a. c.), in referire la adresa
noastr No. 403/3
se va rspunde rugand s se
neaprat o modalitate pentru plata surnei de lei 1.098,50, de oarece nu din vina serviciilor Comisiunii n'a fost
in bugetul
pe anul acesta
din care trebue s se fac plata lucrrilor
dela Biserica Domneasc.
Cu privire la adresa Casei Bisericii No. 26.324 din 28 lunie
a.
(inreg. la No. 501 din
zi), se va rspunde, conform
referatului d-lui Arhitect-sef din 3 lie,
lucrrile nu se pot
deck complect terminate
lichidate, cci altfel
hitectul dirigent al lucrrii s'ar transformA in antreprenor, lucru
periculos si inadmisibil.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef N. Ghica-Budesti No.
936 (inreg. la No. 543 din 8
a. c.), relativ la pictura
sericii mnstirii Brncoveni, pentru care s'a primit oferta d-lui
D. Belizarie
la No. 543 din 8
sa fie invitat d-1 A.
Verona
dea prerea asupra cestiunii,
pentru procurarea
fondurilor s se fac o adres d-lui C. Bassarab Brncoveanu,
prin care s fie rugat a pune la indmria Comisiunii suma trebuitoare pentru pictarea bisericii, lucru pe care Comisiunea
mai poate face din lips de fonduri.
Cu privire la petitia d-lui Ed. SAulescu, maestru de desemn
la liceul dela
Dealul
pictor (inreg. la No. 492 din
27
a. c.), prin care cere a i se
pictura interiorului
bisericii dela Dealul, s se
Ministerului de
boiu,
are intentia de-a face aceasta lucrare, in care caz
nu se execute
avizul formal al Comisiunii.
www.dacoromanica.ro
Cu privire la petitia pdrintelui econom V. Pocitan dela

pela romana din Paris
la No. 483 din 25
prin
care cere pentru biblioteca acelei capele Buletinul alte publicatii,
H-lea,
a se trimite Buletinul, cu inceperea anului al
publicatia Odoarele dela mndstirile Neamtu Secu,

cerndu-se de-a ni se comunic numerile sub cari vor fi trecute in inventar.
Cu privire la adresa mndstirii Dintr'un Lemn No.
(inreg.
la No. 540 din 8 lie), s fie trimis in original Prefecturii
de Rmnicul
spre a
msurile de cuviint.
Cu privire la adresele (inregistrate la No. 519
din
lie) dela bisericile din Brncoveni

Segarcea, referitoare
ambele la niste icoane luate de rdposatul I. Kalinderu, se
act de cele comunicate si se va face la timp interventia
spre a fi ridicate din Muzeul Kalinderu.
Cu privire la adresa No.
a parohiei bisericii Barnovschi.
la No. 539 din 7 lie), se decide a se cere la Casa
Bisericii s i se
la dispozitie un acont de
din suma
de lei 3.000 aprobat,
lei,
reparaPile necesare la clopotnit. Cu supravegherea
s fie insrcinat
din membri corespondenp ai
la Iasi (d-1 Atanasiu sau d-1 Mureseanu).
Cu privire la adresa epitropiei parohiei Pantelimon No. 28
(inregistrat la No. 547 din 8 Julie), s se
un deviz amnuntit al reparatiilor de cari e nevoie.
Cu privire la petitia d-lui I. Sibianu, maestru de
la
Campu-Lung (inreg. la No. 549 din 6 Me), s se
lmuriri
epitropiei bisericii
Gheorghe din acea localitate,
distanta inclcat de petitionar e numai de
m. din locul bisericii,
care caz s fie psuit.
se vor lab msuri.
Cu privire la cererea monahului V. Pestrea din noul schit sf.
Joan Teologul, comuna Bucium, judetul
la No. 548
din 8
se
cererile
de devizele si
nurile trimise anterior au fost comunicate de Casa Bisericii Sf.
spre
da avizul asupra autorizatiei ceEpiscopii de
rute.
Cu privire la cererea d-lui V. Tiprescu, copist (inreg. la No.
34.402 al Casei Bisericii din I Julie), pentru concediu pe luna
lulie, se aprob.
Cu privire la cererea d-lui Pavel Popescu (inreg. la No. 32
din
ce mai are a
a. c.), relativ la un rest de lei
pentru lucrrile executate la Biserica Domneasc din Curtea
conform rezoluPei anterioare.
de Arges, se va
Ghibnescu (inreg. la No. 537
Cu privire la adresa d-lui
din 7 Julie), privitoare la banii
pentru permisul de C.
F. pe distanta Constanta-Bucuresti-Cldrasi, se rdspude ca s'a
la Ministerul Lucrrilor Publice interventia pentru
fcut
obtinerea lui.
4
www.dacoromanica.ro
47
Cu privire la adresa d-lui IL Ghibnescu (inreg. la No.

Muzeului
o din 28 lunie), se multumeste pentru
cu obiectele mentionate in adres.

(inreg. la
Cu privire la adresa d-lui II. Ghibnescu No.
No. 538 din 7 lie), se va face la Ministerul Lucrdrilor Publice
interventia pentru acordarea autorizatiunii cerute.
Cu privire la referatul No. 185 (inreg. la No. 545 din 8 Julie)
al d-lui V. Drghiceanu, privitor la biserica din Baldovinesti, se
va interveni prin Casa Bisericii de-a se pune in aplicare cele
in concluzia referatului.
Cu privire la referatul No.
(inreg. la No. 546 din 8
al d-lui V. Drghiceanu, privitor la biserica din Balaci-Teleorreferi.

man, se trimite la serviciul technic spre a
(ss) Dr. C. I.
D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez,
G. Murnu.
NO. 15
EDINTA
DELA 22 SEPTEMVRIE -
(Inreg. la No. 671/15 Octoinvrie)

Membrii prezenti: D. Onciul, Gr. Cerkez, V.
G.
Bals.
Secretar : Al. Lp'datu.

Se citesc procesele-verbale rmase neiscdlite, ale
precedente,
se aprob.
de a se
in desbatere chestiunile puse la ordinea
zilei,
D. Onciul arat avand ocazie s viziteze biserica S-tul
Nicolae Domnesc din Dorohoiu, a constatat
se gseste
total neingrijire : cu
de
pe pereti
geamuri,
ferestre deteriorate ierburi crescute intre soclu
trotuarul
din jurul bisericii, care din causa relei constructii s'a deslipit de
zid, lsnd
apele induntru. D-sa cere a se
msuri
irnpotriva personalului bisericii, care tine monumentul in acest
hal de neingrijire.
D-1 Dr. C. Istrati,
in
cele mai multe monumente sunt

pe d-1 administrator
o circulard in aceast privint, impu-
o astfel de stare de neingrijire,
al Casei Bisericii
ingrijirea monumentelor
nnd personalului
indeplineasc aceast
in modul cel mai riguros.
mai multe fotografii reprezentn d difeD-1 Gr. Cerkez
rite rnduri de picturi ce s'au dat la iveal la Biserica Domneasca
din Curtea-de-Arges, cu ocazia lucrdrilor pentru restaurarea picmai multe lmuriri asupra modului cum se procedeaz
turei,
la aceast lucrare.
In
ludndu-se in desbatere cestiunile puse la ordinea
zilei, se decide:
www.dacoromanica.ro
48
Cu privire la adresa I. P. S. Superior al

aldrusani
la No. 555 din 12 lie 0904), pentru refacerea
toarei caselor dela intrarea mndstirii (arhondaricul), a acopermntului, apropierea
du-se
vedere starea de
de ninsori, cum faptul
anotimpului de ploi
o reparatie
cu olane ar
efectuarea lucrrii, care e foarte urgent,
s se aprobe propunerea d-lui arhitect D .Nicolau, insarcinat cu
rectia lucrrei, de a se reface acopermantul provizoriu cu
bl, potrivit devizului prezentat de d-sa:
la No. 45.785
in 22 Sept. a.
Cu privire la adresa Prefecturei judetului Prahova (inreg. la C.
B. la No. 38.945 din 29
1914) asupra bisericii din satul
Fundeni (corn. Sciosi)
se roage d-1 G.
viziteze
biserica, ca s se poat cunoaste de Cornisie valoarea ei istoric
sau artistic.
(ss) Dr. C. L [strati, D. Onciul, Gr.
G. Bals.
NO. 16.
9EDINTA DELA 13 OCTOMVRIE (Inreg. la No. 690/00 Octomvrie

Membrii prezenti: P. S. Episcop Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez,
G. Bals si G. Murnu.
Secretar : A. Lp'datu.
precedente
se
Se citeste asemenea o scrisoare a d-lui prof. E. A. Pangrati,

cu
membru al Comisiunii, din 6 Oct. a. c., prin care d-sa,
precedent, de a se
luat de Comisiune in
reface, provizoriu,
tabl, acoperamntul arhondaricului dela
rspundere
mnstirea Cldrusani,
se degajeze de
in aceast privint, cernd ca scrisoarea si fie aldturat pro-cesului-verbal respectiv.
Comisiunea, aprobnd cererea d-lui Pangrati, tine sa arate

hotrIrea sa, pornit din consideratiuni de
oportunitate, nu insemneaza
s'a renuntat la refacerea acopermntului cu olane, ci numai
in interesul conservrii
dirii
lucrare se va
face in
cnd
conditii rnultumitoare, s se
prin un acopermnt provizoriu de
Se iau apoi in desbatere celelalte cestiuni
se hotrste :
propunerea d-lui Dr. C. I. Istrati, s se institue din
snul Comisiei un serviciu de inspectiune al monumentelor restaurate, pentru ca s se poat
mcar din trei in trei luni
rapoarte despre starea acestor monumente. In acest scop se va
intocmi o list de monumentele restaurate, spre a se
in
ce mod trebue organizat serviciul propus.
cu acest prilej,
www.dacoromanica.ro
49
propunerea d-lui D. Onciul, s se intrebe egumenul
mnstirir Cozia, dac s'a conformat cererii
ce i s'a fcut de a
imediat de pe mormntul lui Mircea cel

acopermntul irnpiu, ce a pus
locul
druit de Directia Azilului Elena Doamna".
Inscripiiile pentru biserica
clopotnita dela Baia
pentru
clopotnita dela
mitropolie din Trgoviste, prezentat de
d-1 D. Onciul, s fie definitiv redactate de d-sa,
cum s'a convenit in Comisiune, adec cu adogirea numelui
respectiv.
D-1 arhitect-ajutor Trajanescu, s fie insrcinat a
suri pentru a se face reparatiile urgente cerute de parohul
sericii din corn. Popesti (Vlasca) la acoperiul acestei biserici,
cum si la intrare, pentru conservarea inscriptiei.
Cu privire la adresa Ministerului de Rzboiu
la
No. 660/914 C. M. I.), prin care se cere avizul asupra propunerilor facute acelui Minister de d-1 prof. N.
in privinta
unor lucrri de restaurare necesare la biserica rnnstirii DeaComisiunea rmne a se pronunt dup vizita ce se va
face la fata locului Duminica viitoare 19 Oct.
Asemenea cu privire la adresa epitropiei bisericii din Corbii
Mari (inreg. la No. 595/914 C. M. I.), prin care se cere a se
aprob ca biserica
netencuit dela inceput),
fie tencuit peste tot, Cornisiunea rmne a decide dup vizita ce va
face la
locului Duminic 26 Oct.
Cu privire la cererea printelui Damian (inreg. la No.
C. M. I.), de a i se
un acont de lei 2.000 asupra
lucrrilor executate la bis. Stavropoleos pentru restaurare a picturei, se aprob referatul d-lui arhitect N, Ghika, cerndu-se liberarea acestei sume.
Cu privire la raportul d-lui Director al Muzeului national
de Antichitti cu No. 195 din 20 Septemvrie a. c.,-Comisiunea.
aprob incheierea acestui raport hotrste a se rspunde in
acest sens la cererea Prefecturii de Constanta.
Cu privire la adresa Directiunii
superioare de Arte
Meserii Oreg. la No. 44.3 [5/914 C. B.), prin care solicit
achitarea usei pentru bis-erica dela Cldrusani, efectuat la
acea
s se roage
G.
N. Ghika
binevoa face prealabil receptia acestei lucrri.
In
cu privire la raportul d-lui Bonardi (inreg. la
No. 598/914 C. M. I.), asupra trnplei dela biserica mnstirii
Arnota, s se cear a se
Comisiunii un model de consolidare a lemnului cariat dup procedeul d-sale, invitat find in persoan a
explicatii Comisiunii in aceast
(ss) Dr. C. I.
Anuarul
D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Bats.
Mon. Istorice.
www.dacoromanica.ro
50
Mernbrii
NO. 17
DELA 20 OCTOMYRIE (Inreg. la No.
Noembrie)

: D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Bals, V.
si G. Murnu.
precedente
se aprob.
Virg. Drghiceanu, Conservatorul colectiilor, cere
s comunice Comisiunii (ref. inreg. la No. 697/914 C. M.
cum
in urma audientei ce a avut la I. P. Sf. Mitropolit
mat, obtinnd satisfactia
in cestiunea descoperirei mormntului lui -Brncoveanu, nu mai insist ca Comisiunea
se
ocupe de
afacere.
In urm d-1 Bonardi, invitat de Comisiune,
mici
fragmente din tlmpla dela Arnota consolidate de d-sa
d
plicatii asupra procedeului
personal pentru restaurarea lemnelor
cariate.
Pentru mai
incredintare, Comisiunea cere d-lui Bonardi
consolideze pi restaureze o
de lemn ce d-sa a adus
atunci
intervin la Minister
dela Arnota,
se
obtin mijloacele necesare pentru consolidarea pi restaurarea
tregei tmple dela Arnota.

Lundu-se apoi in desbatere celelalte cestiuni puse la ordinea zilei, se decide :
Cu privire la referatul d-lui Arhitect ajutor Trajanescu
reg. la No. 49,916/914 C. B.), prin care inainteaz un deviz in
sumO de lei 700 pentru reparatia acopermntului bisericii din
se aprobe executarea lucrrei, dup deviPopesti-Vlasca-,
cu modalitatea de
de d-1 Trajanescu
Cu privire la adresa Ministerului de
prezentatin urma cercetrii
in
precedenta,
se
cute la fata locului de o delegatie a Comisiunii, s'a constatat
c biserica
Dealul, inaintea lucrrilor propuse de di N.
are absolut nevoie de urgente lucrri de consolidare
reparare pi a soclului pi a
fatade,
cum s'a
municat anterior de Comisiune Ministerului.
Ce priveste lucrrile propuse de
N. lorga, Comisiunea le
prob, cu rezerva ca s se cerceteze dac ferestrele au avut cadrele
sculptate de piatr propuse
ca lucrrile s se
potrivit
legii, sub conducerea serviciului tehnic al Comisiunii.
Cu
din nou Minisocaziune, Comisiunea tine a-si
terului de
regretul
sarcofagile ce s'au asezat
untrul bisericii dela Dealul s'au facut
cum cere
avizul
legea pi roag ca cel
sfesnicele de bronz destinate a se
altele conpune la captul acelor sarcofagii s fie inlocuite
www.dacoromanica.ro
cepute
lucrate
bisericesti.
forrnele indatinate la noi pentru astfel de
Cu privire la referatul d-lui arhitect Al. Zagoritz

la
No. 585/914 C. M. I.), prin care cere a se achit suma de
900, cheltuieli fcute
la sfrsitul lunei Julie cu lucrrile dela
Stavropoleos, s se aprobe
s se roage Adm. Casei Bisericii
a
suma cerut.
Ce priveste referatul aceluiasi inreg. la (No. 584/914 C. M. I.),
prin care propune a se incepe lucrarea pentru restaurarea tmplei
dela Stavropoleos, s se
aceast lucrare
ce Comisiunea va
rezultatele procedeului d-lui Bonardi pentru consolidarea si restaurarea
dela Arnota.
Cu privire la adresa Casei Wolff
la No. 688/914 C.
M. I.), prin care arat c pentru instalarea caloriferului dela biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi se mai
suma de
lei 457
lucrri neprevzute, se aprob, solicitndu-se dela
Adm. Casei Bisericii suplirnentul de plat.
Cu privire la adresa Primriei
Clrasi
la
No. 667/914 C. M. I.), prin care se
procesul-verbal
al cercetrii fcute de Politia
asupra unor
treprinse
autorizare de un locuitor de acolo, st se inainteze
acest raport d-lui Director al Muzeului National cu rugrnintea
avizeze.
Cu privire la adresa Mitropoliei Moldovei (inreg. la No.
669/914 C. M. I.), prin care

nu s'a putut pune la adpost
pietrele cu inscriptli rmase in curtea bisericii Trei
s se roage d-1 G. Bals, membru al Comisiunii, s vad
la fata locului cum prima piatr, pisania bis. Sf. Nicolae Domnesc din Iasi, s'ar patch
in interiorul acestei biserici,
cum a doua
locul cuvenit la bis. Trei
piatra cu inscriptie
dela Fntna lui
Asemenea
din Iasi pi depus la Muzeul etnografic din localitate, n'ar putea
fi
pus la
Oreg. la No.
Cu privire la adresa prefectului de
650/914 C. M. I.), prin care se cere autorizare pentru desgroparea
din corn.
unei presupuse
la locul numit
nu se aprob.
s se
la
Cu privire la adresa Mitropoliei Ungro-Vlahiei
No. 43.107/914 C. B.), prin care se cere restaurarea bisericii din
corn. Ludesti (Dmbovita), s se dea in cercetare d-lui arhitect-
al monumentelor.
la No.
Cu privire la adresa Adm. Casei Bisericii
591/914 C. M. I.), prin care se
daca Comisiunea a dat
autorizare pentru constituirea unui comitet pentru restaurarea
c Comisiunea n'a
fostei rn-ri Strmba din Gorj, s se
dat nimnui o astfel de autorizare.
Cu privire la adresa pr. paroh al Bisericii Domnesti
din Trgoviste (inreg. la No. 40.808/914 C. B.),, prin care se
www.dacoromanica.ro
52
cere autorizare, pe seama d-lui Col. Boerescu, s intreprind

pturi la ruinele palatului domnesc
biserica,
se discute cestiunea cnd
d-1 director al Muzeului National va fi
de
Cu privire la adresa d-lui prof. O. Tafrali (inreg. la No.

ajutoare
38.964/914 C. B.), prin care
pentru
pentru studiul monumentelor bisericesti,
pturi arheologice
in actualele imprejurri nefiind posibil obs se rspund
tinerea unor astfel de ajutoare, Comisiunea
pe d-1 O.
studiile sale la monumenfrali
mrgineasca pentru
tele bisericesti ale orasului Iai, inaintndu-i un asemenea studiu,
pe basa cruia ea sa poat interveni in urm pentru acordarea
de mijloace, ca d-sa s-si poat intinde cercetrile
alte prti
ale Wei.
Cu privire la adresa d-lui St. Berechet de-a i se

pentru studiile sale speciale colectia Buletinului,-sa se acorde
aceast colectie, ins nu d-sale personal, ci bibliotecii Institutului

arheologic imperial din Petrograd, unde d-sa studiaza,
tndu-se in schimb publicatiile acestui Institut pentru biblioteca

Comisiunii.
Cu privire la raportul d-lui G. Bals, asupra bisericii din

jud. Prahova, se
satul Fundeni, corn.
raportul se va publica in Buletinul Comisiunii.
rile d-sale,
Comisiunea
act de adresa Adm. Casei Bisericii,
In
suma necesar pentru construirea
prin care
potnitei bis. Sf. Gheorghe din Botosani, neputandu-se
ca ea se prevad in budgetul anului viitor.
anul acesta,
(ss) Dr. C. Istrati, D. Onciul, G. Murnu, G. Bals,
V.
NO. 18
A DELA 10 NOEMVRIE
(Inreg.
No. Orb din 2 Decemvrie)

Membrii prezenti : D. Onciul, N.
si G. Murnu.
Secretar : Al.
V. Prvan, G.
precedente
se aprobl
Se comunic apoi adresa Ministerului (No. 40.989 din 5

emvrie 1914), prin care se aduce la
cum
Majestatea Sa Regele a binevoit a
numirea d-lui N.
ca membru al Comisiunii.
Presedinte ureaz bun venit d-lui N.

misiunii, care, zice d-sa, se
de-a putea
de acum
inainte cu un coleg de valoarea d-lui
la opera de studiere
conservare a monumentelor noastre istorice.
www.dacoromanica.ro
53
D-1 N.
mullumeste pentru binevoitoarea primire ce
se face.
D-1 V. Prvan,
cum
Turcul care a gsit la Silistra
capul unei statui romane, trimis de autorit4, la interventia
misiunii, Muzeului national de Antichitili, are oarecari pretentiuni bnesti, pe cari Directia Muzeului, din
de fonduri, nu
le poate satisface;
Cornisiunea s intervin a se da o
recompens descoperitorului.
Comisiunea e de prere a se interveni s se
aceasta
de Prefectura judetului Durostor.
Lundu-se apoi in dezbatere celelalte cestiuni puse la ordinea zilei, se decide :
Cu privire la cererea pr. paroh al Bisericii Domnesti din Targoviste (inreg. la No. 597/914 C. M. I.), de-a da autorizatie
d-lui Colonel N. Boerescu
fac s'pturi la- ruinele palatului
domnesc de
acea biseric,-s nu se aprobe.
Cu privire la adresa pr. Director al Internatului Teologic
din Bucuresti
la No. 696/914 C. M. I.), de-a fi autorizat
retoarne clopotul cel mare al bis. Radu-Vodd,-e necesar ca
el s se pstreze, fcndu-se un altul,
locu-i, din nou.
schita de plan inaintat de d-1
Cu privire la referatul
hitect-ajutor Trajanescu pentru construirea unei ici streasine,
menit a adposti inscriptia bisercii din Popesti-Vlasca,-e suficient,
prerea Comisiunii, s se aseze deasupra
unii o piatr aprtoare, ca un fel de sprnceand.
Cu privire la cererea parohului bisericii Sf. Gheorghe din corn.
Pucheni-Crainici, jud. Prahova (inreg. la No. 12.82 4/914 C. B.),
aceast
ca monument de art,
truct pictura ei e opera lui Grigorescu, avndu-se in vedere
de-a se
referatul pictorului delegat al Comisiunii, prin care se constat

in adevr, pictura sus numitei biserici e opera lui Grigorescu,
se
formele pentru declararea numitei biserici ca monument de art,
In inventarul general al
ei.
telor si lundu-se rnsuri pentru
Cu privire la referatul d-lui arhitect-ajutor Trajanescu (inreg.
actele justificative
la No 51.964/914 C. B.), prin care
pentru lucrrile executate la paraclisul Episcopiei din
cea, cernd receptia acestor lucrri,-s se roage
Gr. Cerkez
G. Bal.s, membri ai Comisiunii, s examineze lucrri le din punct
si artistic.
Cu privire la referatul d-lui arhitect Al. Zagoritz (inreg. la
de vedere technic
No. 767/914 C. M. I.), prin care d-sa cere liberare a unei sume
de lei 2.500 pentru diferite lucrri necesare la bis erica Stavropoleos
s se roage Adm. Casei Bisericii a aprob
d-lui Al. Zagoritz suma cerut.
Cu privire la adresa epitropiei bis. Sf. Treime din Corbii
Mari, jud.
solicit a se
(inreg. la No. 53.374/914 C. B.), prin care se
plat din fondul destmat la timpul

www.dacoromanica.ro
de Comisi-
54
une (lei 5.000) suma de lei 1.090,80 ce epitropia a cheltuit pen-
tru restaurarea bisericii peste cei io.000 lei dati de steni,in vedere jertfa
se roage Adm. Casei Bisericii,
s intervin la cei in drept
a acelor steni pentru biserica
din fondul de care fu vorba, suma cerut
a se acorda
de epitropie.
a fcut ComisiCu privire la raportul verbal ce d-1 G.
:
vechea pisanie
unii asupra
ce d-sa a avut la
se incrusteze in
a bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iasi
teriorul bisericii, pe peretele dela apus,
centimetri mai
fatada zidului, la o
potrivit pentru a
fi cetit
inlesnire ; celelalte pietre cu inscrippi depe
fie adpostite inluntru bis.
Gheor
erul dela Trei
ghe dela Mitropolie, pentru care lucru se intervina la Directia

serviciului d-lui Lecomte a se da ordine in consecint intendentului lucrrilor dela Trei
; inscriptia dela Fantana lui
Basot
fie luat dela Muzeul etnografic
asezat la locul
ei, la
pentru care lucru st se intervin la Primria
orasului Iasi, delegandu-se unul din membrii corespondenP ai
Cornisiunii din localitate cu supravegherea lucrdrii.
Cu aceast ocazie d-1 G.
spune
ar trebul
se intocun inventar al obiectelor istorice
artistice pstrate
in biserica Sf. Gheorghe
ar trebui
se tie duct personalul
bisericesc poate
obiecte istorice
artistice, fie chiar colecpublice, ca dar personal,
prealabil autorizatie a
in drept, de oarece d-sa a observat in Muzeul etnografic din
Iasi o piatr de mormnt
ca dar personal al unui preot
din localitate.
Comisiunea, asupra acestor cestiuni, e de prere
se roage
Mitropolia din Iasi a intocmi inventarul obiectelor dela Sf.
Gheorghe, bine
nu
un atare inventar; asemenea
Casei Bisericii
dea o circular ctre personalul
bisericesc, prin care st se
cu desvrsire cedarea, chiar
colecpile publice, a obiectelor istorice artistice bisericesti,
autorizatia celor in drept.
N.
propune s se ia msuri a se
pietrle
cu inscripPi
cele ornamentale dela Episcopia de
dela fosta mitropolie din
D-sa apoi
schimbe ziva
Comisiunea
ora de intrunire, Smbta la 9, in
de Lunea la io, ceeace se
ca s se consulte asupra acestei schimbri
membri absenti.
In sfrsit, d-1 V. Prvan propune, in numele d-lui N.

ca Comisiunea s organizeze in sala de conferinte dela Casa
o serie de conferinte publice asupra monumentelor
noastre istorice
gratuit la dispoziPa editorilor cliseele
tiprite in Buletin, spre a se Putea face
www.dacoromanica.ro
55
tale ilustrate, prin care s se arate mai lesne publicului mare

importan,ta artisticd a monumentelor noastre.
Comisiunea aprob ambele propuneri.
NO. 19.
EDINTA DELA 20 DECEMVRIE -
(Inreg. la No.
din 27 Ianuarie)
Presedinte: D. Onciul.
Membri
: Gr. Cerkez, N.
Secretar : A. Ldpdatu.
V. Prvan
G. Murnu.

precedente si se aprobd.
D-1 D. Onciul,- rugat in una din
precedente
examineze din punctul de vedere al indrepttirii istorice
eraldice
marca
pe pecetea Episcopiei din Rmnic, arat
vechi ale Episcopiei au intr'adevr
ele celor cinci
judete ale eparhiei (Oltenia); coroana scutul cu
prin(care nu e o mantie episcopald, cum s'ar
presupune),
n'au
nici o ratiune a fi aplicate pe pecete. Cere-si Comisiunea
se
aceasta, prin Minister, Episcopiei.
va trebui s se publice
fasc. pe
Octomvrie - Decemvrie al Buletinului un necrolog al Regelui
D-1
secretar,
Carol, Comisiunea
pe d-1 D. Onciul redacteze d-sa' acest
necrolog.
Se ia apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei.
Cu privire la adresa Ministerului de Rdsboiu (inreg, la No. 854,
1914 C. M. I.), in cestiunea sfesnicelor fcute la
Dealul
pentru sarcofagiile lui Radu cel Mare Mihaiu Viteazul, Comi-
siunea, ascultnd explicatiile date de d-1 N.

avnd in
vedere cum
nu
in vechia art romneasc un tip fixat
in ceiace priveste sfesnicele de metal, cum de
nu
nici pentru alte obiecte bisericesti, la cari influemele strine in
felul de lucru sunt evidente, si
sfesnicele dela Dealul au fost
din Capital,
lucrate
modele luate dela Biserica
e de prere
se comunice Ministerului de
ca urmare
la precedenta
a Comisiunii, c sensul acestei adrese nu
trebue luat in
unei cereri, ci nurnai al unei dorinti,
asupra
acum,
explicatiile d-lui N. lorga, Comisiunea
nu mai
D-1 presedinte e de
-si Comisiunea
- cd
ce
aceasta sa se comunice Ministerulm de Rsboiu, numai
d-1 G. Bals
d-1 dr. C. I. Istrati vor lua cunostintd de cele mai sus
expuse.
membri coresponCu privire la rdspunsurile primite dela

denti ai Comisiunii-0. Tafrali-Iasi (No. 858/914), Sever Muresanu
-Iasi (No. 845/914), Pr. I. Antonovici (No. 866/914),
G. Coriolan Constanta (scrisoare) si N. Velichi Covurlui (No.
www.dacoromanica.ro
56
886/914) -la cererea ce

asupra lucrArilor
s'au fAcut de a
-se decide :
rapoarte anuale
se comunice d-lui O. Tafrali
dup rAspunsul dat,

considera ca desArcinat de insrcinarea ce a avut
ca membru corespondent al ei;
se verifice, ocazional, de un membru al Comisiunii, la
b)
critica ce d-1 Sever Muresianu face crucii asezat pe
bisericii Sf. Nicolae Domnesc
s se satisfacA cererea d-sale
de a se trimite Buletinul pentru biblioteca
de Arte
;
frurnoase din
c)
se publice raportul pArintelui I. Antonovici,
a)
Comisiunea
se cererea de a se interveni la Adm. Casei Bisericii pentru
asezarea in pridvorul bisericii dela Floresti a pietrelor cu inscriptii ce se gsesc la aceast biseric pentru
pe
de carton la primArii,
biserici, a dispozitiunilor din lege
privitoare la conservarea monumentelor istorice;
d) Sa se
multumiri in
propunerea d-lui G.
Coriolan, elevilor din Constanta ce colectioneazd antichitti pe
seama Muzeului de acolo, acordndu-li-se chiar, celor mai zelosi,
premii in
e) S se publice, in rezumat, raportul d-lui N. Velichi
sh
se aprobe cererile sale, iar cu privire la propuneri, i se comunice
castrul dela Barbosi e inserts in inventarul monumentelor
spturile solicitate, Comisiunea
rezerv dreptul de a le face,
mijloace.
va
Cu privire la raportul d-lui
Ciuceanu (No. 859/914), profesor
membru corespondent al Comisiunii, asupra
ce a avut de a cerceta cazul obiectelor antice descoperite la
Mottei-Dolj, s se
mai inthiu d-lui Ciuceanu pentru
zelul depus la aceast cercetare, apoi locuitorului Dumitru Preda
din Risipiti pentru cedarea obiectelor gsite
Rdulescu din aceiasi localitate pntru ajutorul dat la descoperirea
obiectelor, iar ce priveste acestea s se roage d-1 Ciuceanu ca,
la intocmirea muzeului regional, a crui infiintare Comio va sprijini, s depun obiectele la Muzeul
siunea o aprob
central din CapitalA.
Cu privire la referatul d-lui V. DrAghiceanu, Conservatorul
(No. 813/914), asupra
colectiilor in 1914,
se cear d-lui DrAghiceanu un referat in care s precizeze pentru
fie care categorie de obiecte documente din colectii ce anume
cresteri a inregistrat.
Cu privire la. referatul
(No. 6057/914 C. B.) asupra.
bisericii din Micsunestii Mari, judetul Ilfov,
se publice acest
referat in Analele Comisiunii si s se declare numita
monument istoric.
Cu privire la adresa dlui arh. A. Lardel (No 867/914) asupra

mAsurilor ce a luat pentru conservarea pietrelor cu mscriptii
dela biserica Trei lerarhi, se ia act.
www.dacoromanica.ro
57
Cu privire la cererile pentru spturi,

anume a d-lui Gr.
Dnescu, pentru
interiorul bisericii Bucur, unde s'ar
obiecte vechi bisericesti (No. 865/914), a locuitorului Gh.
t.
in valea
din Beceni, judetul Buzu, pentru
mocioaiei din acea localitate (No. 879/914)
a comerciantului
Aron Maimon din Calarasi, pentru
la locul numit Mircea
Vod, judetul Ialomita
d-lui
se
60261/914 C.B.), Dnescu lmuriri mai precise asupra traditiei despre care se
vorbeste in cererea sa
cereri.
sa
celelalte
Cu privire la referatul d-lor arhitecti ajutori ai Comisiunii
(No. 822/914), prin care cer a se interveni pe langa Adm. Casei
Bisericii ca sa li se acorde diurnele ce s'a aprobat pe 1914,
cu privire la referatul d-lui arhitect ajutor Tranjanescu (No. 821/914),
prin care
a se
in mod echitabil situatia d-lui C.
Navrea, conductor de lucrri in serviciul Comisiunii,-sd se
inteze ambele referate Adm. Casei Bisericii, cu rugdmintea a
le studia si, daca e cazul, a le satisface.
Cu privire la adresa d-lui D. Belizarie, pictor, prin care
schitele pentru pictura trapezei de la m-rea
Comisiunea, avnd in vedere
lucrarea nu apartine unei cldiri
declaratd monument istoric, lasa ca ea
fie rezolvatd de Adm.
Casei Bisericii.
Cu privire la adresa epitropiei bisericii Toti Sfintii din

s'ar
la acea
fi inceput restaurarea picturilor, - Comisiunea asteapt raportul
alcea (No. 864/914), prin care contest
pictorului insrcinat de Administratia Casei Bisericii s cerceteze

cazul, pentru a
cere apoi
in consecint impotriva
epitropiei.
Cu privire la adresa Primriei com. Telega, judetul Prahova

(No. 869/914), prin care se
locuitorii nu sunt in stare
s contribue cu suma ce
s'a cerut la restaurarea crucei din
a Regelui Carol, - s se trirnia

in copie Eforiei Spitalelor Civile, rugAndu-se Eforia a face numai
dnsa aceast lucrare.
Cu privire la adresa printelui director al Internatului Teotrei
logic (No. 8551914), prin care cere autorizare a
pote vechi ale bisericii Radu-Vodd,- sa se comunice ca unul
evident din sec.
din aceste clopote, cel cu inscriptie latineasc,
XV sau XVI, trebue
eventual depus la Muzeul National.
Cu privire la cererea d-lui Ghibnescu, directorul Muzeului
regional din Constanta (No. 865/914), ca membrii Comisiunii
organizeze un ciclu de conferinte la Constanta pentru sustinerea
moral a
materiald a muzeului, se aprob inscriindu-se intre
conferentiari
dr. C. I. Istrati, N. largo, V. Prvan, G.
localitate,
Murnu, si A. Ldpdatu.
In sfarsit, Comisiunea mai

dupa propunerea d-lui N.
ca d-sa si secretarul Comisiunii sa cerceteze ruinele din
Mgureni - Prahova; dupa propunerea d-lui D. Onciul, sa se
www.dacoromanica.ro
58
intervin la Casa Bisericii a se
mAsuri ca pzitorul
slujba, priveghind s nu se mai ridice piatra de la cetate de locuitorii din T. Neamtului ; iar
propunerea d-lui N.
se roage Adm. Casei Bisericii a
indeplini promisiunea
cu ocazia serbrii bicentenarului mortii
lui Brncoveanu de a
crucea lui Papa Brncoveanu de
sub dealul Mitropoliei.
s-si
Se decide apoi de comun acord, ca dup vacant,

Comisiunii s se
Joia, la ora 5.
www.dacoromanica.ro
DE RESTAURARE
CONSERVARE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1. REFERATUL D-LUI ARHITECT-EF AL MONUMENTELOR,

PRIN CARE INAINTEAZA MEMORIILE PRIVITOARE LA LTJCRARILE
EXECUTATE IN CAMPANIA ANULUI 191.4
Domnule Pre,sedinte,
Am onoare a
aci alturate memoriile lucrrilor ce
s'au executat
acest an de ctre serviciul nostru ; aceste lucrri
sunt in numr de 23 din cari
unele nu au putut fi nici
incepute efectiv,
anume :
i) La biserica Alb din Baia (Suceava).
2) La biserica Sf. Gheorghe din Botosani.
din
3) La biserica
din Dorohoiu.
4) La biserica
5) La biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi.
6) La biserica Bucur din Capital.
7) La biserica Stelea din Trgoviste
Trei-Ierarhi din Iasi.
8) La biserica Domneasc din Curtea de
(pictura).
9) La mnstirea
io) La biserica Golia
La biserica Brboiu
12) La biserica Curtea veche din Bucuresti.
13) La mitropolia din
14) La biserica Sf. Joan (Vaslui).
15) La mnstirea Neamtu.
La mnstirea Bistrita (Neamtu).
17) La biserica SE Joan (Piatra-Neamtu).
La mnstirea
19) La schitul Sarcinesti.
20) La biserica din Popesti
21) La biserica din Corbii Mari
22) La paraclisul Episcopiei din R.
23) La biserica fostei mnstiri Brncoveni.
nu au putut fi incepute.
Lucrrile dela No. 6, 15 si
Luerrile dela punctele
5, 19 si 20 sunt terminate, celelalte
cer a fi continuate.
Rdativ la organizarea intretinerei monumentelor in gener e, am
onoare a
No. 1003, din 20 Oct. a.
referi la raportul
Arhitect-sef, N. Ghika.
www.dacoromanica.ro
2. MEMORIUL D-LUI ARHITECT-EF N. GHIKA-BUDETI
La Biserica
din Baia. S'a complectat zidul de imprejmuire din fata din dreapta bisericii s'a executat eel din stnga
spre nord. S'a fdcut imprejmuirea de lemn, care desparte biserica
de cimitir. S'au complectat lucrrile dela clopotnitd,
anume ,
rostuitul
ciment, tencueli interioare, bolti, pardoseli:
trotuar de bolovani, vopsitorie, etc. La biseric s'a fcut bordura

de piatr dimprejur de beton s'a revzut acoperisul
olane,
inlocuindu-se prtile stricate
olane din fabrica Bertoli-Iasi.
In interiorul bisericii s'a dat
uleiu pardoseala.
Aceste lucrri au costat 5854,15, lei conform situatiei inaintate
raportul No.
din 04 August.
urm s'au asezat clopotele noi, in numr de dou,
Acum
comandate in acest an.
2) La biserica Sf. Gheorghe din Botosani. S'a executat, conform planului aprobat, clopotnila
a acestei biserici, cuprins
parterul pi o parte din etajul superior ; oprindu-se
lucrrile s'au acoperit zidriile executate pentru a nu se ivi striin timpul
3) La clopotnita bisericii Frumoasi din Iasi. S'a reinvdlit

tot acoperisul
tabl nou, inlocuindq-se lemnria putred pi
intrindu-se crucea.
4) La Biserica Domneascd din Dorohoiu. S'a comandat mate-
rialele necesare pentru reparatia radical a pardoselii interioare

a trotuarului dimprejur,
o ventilare a zidriilor spre a se
zidurile umezite. Oprindu-se lucrdrile, nu s'a putut
stagnarea apei in aprooare cari msuri pentru a se
pierea
Ar de
a se atrage atentia preotului, care
st alturi de
zpada dima se
ca s
prejurul bisericii.
5) La biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi. S'a instalat un
proiectul aprobat.
ap cald, conform
din causa opririi
6) La biserica Bucur. Nu s'a putut face
tuturor lucrrilor.
7) La biserica Stelea
Trei
Iasi. S'au
fcut
imprejurul acestor monumente.
8) La Biserica Domneasc din Curtea de Arges. Se
de care D. Norocea luerrile de restaurarea picturei interioare
a bisericii, conform
principiile stabilite.
Arhitect-sef, N. G hi
calorifer
www.dacoromanica.ro
3. MEMORIUL D-LUI ARHITECT-AJUTOR
GH. LUPU
Mndstirea Cettuia aprobat: 34635 lei.

Lucrrile s'au limitat la primul acont luat de
lei, continundu-se lucrrile de restaurare.
La chiliile vechi (clddirea
sala
In exterior, s'au
rostuit toate fatadele
ciment,
ce s'au
de var
s'au zidit
ruinate.
S'au reparat toate chenarele de
ale
pdstrndu-se totul ce
stare
inlocuindu-se numai prtile
deteriorate
cele ce lipseau.
S'au pus ferestre, cu tocul cercevelele exterioare de stejar,
la sala gotie.
S'au comandat porti de stejar la intrrile de la pivnite din
care o parte sunt
gata.
dale de
S'a pardosit
cele
foisoare.
Cu acestea s'a terminat aproape complect restaurarea
in exterior.
In interior. In sala
propriu
s'au reparat toate boltile gotice de
complectndu-se
speciale,
comandate in dimensiunile celor vechi, unde erau
; de
asemenea s'au inlocuit crmizile mcinate, extrgndu-se bucat
inlocuindu-se cu altele
; in
cu bucat
s'au rostuit
cu ciment,
astfel
aparentd.
S'au rostuit asemenea si pretii ce sunt din piatr,

zidria aparentd,
ce s'au curtat toate tencuelile,
de
resturile de
rmase din cele
icoane zugrvite pe
perete.
S'au reconstruit complect cei doi stalpi de piatr din
slei,
baze, precurn
s'au complectat profilele la capitle
la brele ce le toeing la
din bucti de piatr de aceiasi
complectat nervUrile
Asemenea s'au reparat,
de piatr ce sustin boltile.
S'a comandat dale de

hexagonale in
celor vechi, pentru pardosirea slei gotice, ce sunt aduse dej
pe
o
propriu
de stejar la intrare in sala
La chiliile nou. S'a
exterior,
parter, dinspre
apus, o
secundar de piatr.
www.dacoromanica.ro
64
S'a daramat chilia rmas din cldirea

(zidit pe timpul clugrilor greci), iar molozul s'a
In curtea
In exteriorul mnstirii. S'a inceput restaurarea pirgului

dinspre nord, ce e alipit la zidul inconjurtor, punandu-se chenare
ferestre,
la cele
modelul gsit ingropat,
de
a
ferestre astupate. S'a nivelat terenul de dinin
gotice, iar molozul s'a transportat partea de nord
dosul
in exteriorul mndstirii, pentru intdrirea taluzului in acea parte.
Raman pentru campania de lucru a
viitor urmtoarele :
Mici lucrri de complectare la cldirea cu sala gotic.
Complectarea pirgului dinspre nord
legarea lui cu chiliile
noua prin o pardoseald,
Inceperea restaurdrii la baia domneascd, la bisericd, la clopotnit, precum la locuinta domneascd.
2) Biserica 'Golia
Fondul aprobat 10.000 lei.
s'au limitat la primul acont de 5.000 lei. S'a resin partea de

precum
taurat cornisa de
partea
superioard din fatada de piatr de sub acea
S'au intrit fundapile la altar, dreptul celor
mari
traverse de fier ciment.
turi,
S'a astupat una din cele
crpturi
mortar de ciment,
tesandu-se zidria in exterior
piatr de
Pentru campania de lucru a anului viitor
a se conrestaurarea
exterior.
3. Biserica Brboiu
Fondul aprobat 3.000 (din un fond al Casei Bisericii).
S'a acoperit partea de nord a bisericii cu tabl plumbuit
)6 foi la legturd), unde
aproape descoperitd.
pentru anul viitor a se

restul.
4) La Biserica Curtea Veche (Bucuresti).
Fondul aprobat
lei.
Nu s'a luat nici un acont la
asupra lucrdrilor.
schela in exterior in partea de nord.
S'a
S'a transportat la biseric schela ,dela mitropolia din Trgoviste.

una in
S'a executat o
in exteriorul turlei precum
interiorul bisericii, ce sustine un tavan de scnduri la baza turlei.
S'a comandat
in dimensiunile celor vechi.
Lucrrile de restaurare propriu zise nu s'a inceput din causa
suspendrii fondului.
Urmeaz inceperea luerdrilor de restaurare in anul viitor.
5) Mitropolia din Targoviste. S'a terminat clopotnita prin
lucrri de cornplectare.
S'a fixat grilajul de fier in partea stng a clopotn4ei pe o
lungime de 64 metri. Toate aceste
au costat
in
prezent: 78.420,34 lei.
A rmas pentru anul viitor
se fac inscriptia pe piatr
www.dacoromanica.ro
65
deasupra
restul grilajului
la
se
precum
portile ce sunt in lucru la Casa Weigel.
6) Biserica Sf.
(Vaslui).
Fondul aprobat
lei.
in
S'a drmat aproape complect
la
Ibisericg.
dela
S'a comandat
adus
olanele pentru
fabrica Socola"Aasi.
S'au fcut msurtorile pentru facerea releveului bisericii.
S'au luat msuri pentru a nu
pentru anul viitor a se incepe restaurarea mai
tiu prin refacerea acoperisului.

lei,
de
7) M-rea
. Fondul aprobat pentru
suprimndu-se, nu s'a putut incepe .nimic.
8) M-rea Bistrita.
aprobat, de i000 lei, suprimndu-se,
nu s'a putut face nimic.
9) Biserica Sf. loan (Piatra-Nean4). S'a aprobat 136 de lei

din jurul
pentru reparatia sgheabului poalei de
dela
dar nu s'a executat, suprimandu-se fondul
Arhitect, Gh. Gh. Lupu.
Corn. Mon. Istorice.
www.dacoromanica.ro
4. MEMORIILE D-LUI ARHITECT-AJUTOR I. D. TRAJANESCU

1. MONASTIREA HUREZI.
La Mnstire. S'a
acoperisul de olane,
un strat izolgor de carton asfaltat pe toat intinderea chiliilor
de nord, de vest, si de sud
la calcanul stretiei
para
clisul cu
S'au refcut
sobe si cosurile
s'au revizuit toate
cosurile, tencuindu-se in pod, pe unde erau crpturi, spre a se
incendiul.
S'au reparat tencuelile

pe alocurea 1i s'au vruit.
La
lat. S'a revzut acoperisul de olane, asezndu-se un
strat izolator de carton asfaltat pe toat intinderea.
S'au terrninat toate tencuelile la parter
subsol cum vruitul..
S'a fcut o sob
patru stalpi la sala mare.
S'a pardosit cu
de
smlluite foisorul de sus
si galeria cea mare, cum
foisorul dela intrarea principal.
S'a pardosit cu mozaic
cu ciment incperile subsolului.
S'a parchetat sala schrei de onoare,
scar
principal s'au asezat definitiv.
S'a aprovizionat materialele pentru instalatia apei.
S'a fcut
dela intrarea principald cum
terasa de
sus, dimpreun cu stalpii de piatr
parte din parapet.
S'a fcut terasamentul
spre grdin cum
scara spre
teras.
Chiliile din vale. S'a
pe aceeasi temelie, adogndu-se,
un pridvor de zidrie, in locul celui de lemn, distrus de incendiu.
S'au complectat toate lucrrile spre a putea fi locuite.

Aceast lucrare
necesar
ct, din causa incendiului
suferit in iarna 1913-14, maicile, cari locuiau in acest corp de
chilii, au fost repartizate in chiliile din mnstire pe unde s'a
putut, chiar in
improprii pentru
Peste tot s'a fcut curtenie general
s'a pus
materialele
in ordine.
aram al biseLucrri pe viitor. La bisericd.

ricii mari, un
de zidrie la sob, lucrri pentru reparatia
tencuelilor exterioare.
Curtea interioar. Nivelarea curtii si pavarea
lsandu-se un platou cu iarb in jurul bisericii.
www.dacoromanica.ro
carosabile
67
La stretie si chilii. Asezarea unui strat de carton asfaltat

sub olanele dela acoperisul stretiei ; la chiliile mici, lucrri de
La aripa de vest (platoul). Terminarea lucrrii la scara de
onoare, instalarea apei, un scripete la buctrie
terminarea
terasei din grdin.
Curtea exterioard. Amenajarea fatadei dela
spre a
un ansamblu cu aripa de vest amenajat in stilul
stirii. Terminarea terasei spre curte
parapetul. Reparatii la
remize
magazii, complectarea lucrrilor la chiliile din vale,
aripa turnul despre intrare, nivelarea curtii
pavarea prtilor carosabile.
6) La bolnit
schituri. Mici lucrri de intretinere.
2. LA
La inceperea lucrrilor am gsit executate de d-1 arhitect

din anul 1911 cu suma de lei 9.000 urmtoarele
Prvnescu
lucrri :
Aripa din dreapta a chiliilor pe o lungime de
anume, zidria din rosu, grinzile tavanului,

cu
m.
invelitoarea
coame.
mono de tigle pentru restul acoperisului.

scoase din vechea constructie.
12 grinzi de
In anul 1913 s'a executat

suma de lei 1,630 30, rmasi din
cei 2,000 dati d-lui Parvnescu in 19124 plus lei
din fondul
5.000 plus 6.000 din fondul Casei Bisericii,
mon. istorice
urmtoarele lucrri:
coamele
S'a reparat si asezat din nou tiglele
la aripa facuth mai
S'a continuat acoperisul la restul constructiei, pe
la acoperisul de sindril.
din nou,
S'a podit in pod, d'asupra camerelor, i s'a zidit in pod,

la cpriori, de jur imprejur, la intreaga cldire, iar toate cosurile
s'au facut din nou cu olane smltuite.
tencuiala pe foisorul din stnga
s'a refacut
S'a
arcada d'asupra intrrei.
din nou, zidindu-se
S'a fcut trapeza, deschizndu-se vechea arcadO, apoi s'a
atelier, punndu-se deasupra tavan decorativ, sob
transformat
si geamlao intre arcade si stalpi.
S'au
latrinele.
S'a zidit zidul
S'a nivelat curtea
S'a nivelat curtea exterioar.
alturate din curtea
impietruit cu
S'a
bisericii pool la
principal.
www.dacoromanica.ro
68
S'a reparat poarta clopotnitei, portita de la curte s'a fcut

de deasupra, de asemenea
din nou, dimpreun cu arcada de
dimpreund cu gardul.
portile mfri dela
aliniat gardul, dinspre proprietatea d-lui
complectat
fcndu-se la
S'a restaurat vechiul put, reparndu-se ghisdurile de piatra,
acndu-se ghisduri de lemn, trotuar de jur imprejur, furca, cumgardul inconjurtor spre curtea proprietlei.
pans,
S'a indeprtat de pe langa peretii apuseni grmada de
la inltimea
moloz depozitatd cu ocazia vechilor lucrn
Derussi, desfcndu-se
ferestrelor.
S'au fcut sobe prin toate camerele.

acoperisul
S'a reparat aproape complect, cu
la foisar.
la aripa din stnga, curn
existent de
cele
S'a fcut toat tmplria din nou, usi, ferestre,
s'au ajustat si intrebuintat pe unde a
in stare
vechi
fost cu putint.
S'au fcut tavanurile, tencuelile interioare si exterioare in
parte, dusumele, nivelatul pardoselei la cancelariile de jos, cum
vechia vatr.
de pe ceardac galerii cu altii lucrali
S'au inlocuit
cu stlpii de jos, cosoroabele, parain stil
tavanul de lemn aparent, cuprins vopsirea cu uleiu.
petul
In anul 1914
fondul de lei 32.553 dati de Casa Bisericii
ecutat urmtoarele
s'au
La chiliile existente.
sub foisor, tavan de lemn
S'a
la parter, la galerie
la etaj s'au pus dusumele de 4 cm. gros, la chilii
aparent,
bucatrie.
scnduri aparente, precum si
streasina
S'a
din fata streasinei.
S'a fcut tavan de lemn aparent la foisorul din stnga,
din stejar lucrati la fel cu cei dela galerie,
precum
cosoroabele.
cuprins
stretia
s'a reparat
S'a tencuit in exterior corpul chiliilor
tencuelile exterioare la arhondaric latrine.
la dependintele stretiei si chiliile noui. S'au conetaj, dependintele stretiei, cuprins
parter
struit din nou
latrinele si o scarf de lemn
parter
etaj,
S'au mai construit chiliile dinspre apus,
s'a fcut trotuar de bolovani de jurimprejur in curtea interioard.
Grajd,
magazii e lemn acoperite
tmplria.
S'a reparat acoperisul, cuprins sarpanta, astestreasina, cuprins fdtuirea lemnreolocarton asfaltat, olanele
scndura dintat
uleiu.
S'a reparat
vpsit,
precum baza.
sarpanta, astereoBiserica. S'a reparat acoperisul,
www.dacoromanica.ro
69
locarton asfaltat, olane

streasina, cuprins ftuirea scndurilor,
scndura dintat
cu uleiu.
La corpul de jos.
S'a
trotuar de bolovani.
S'au reparat crucile, vopsit,
baza.
S'au reparat tencuelile vruit.
S'a fcut tamplria din
S'a cumparat
asezat complect o sob Godin No. 3.
S'a fcut inscriptie de
la chiliile noui.
S'a fcut o troit la
S'a imprejmuit locul schitului
gard de scnduri in
cioare.
S'a fcut gard de desprtire spre curtea de serviciu, pre-
cum
portile.
S'a nivelat curtea din dos si s'a dat acces la aceast curte.
S'a fcut mobilier la
arhonddrie.
S'a reparat complectat tencuelile dela parterul stretiei.
Lucrn pe vitor. Pardoselile galeriilor exterioare parter,
complectarea acoperisului cu
la arhonpe
de intretinere.
foisor
3.
BISERICA DIN COMUNA POPE$TI (VLA$CA).
Cu suma de lei 896.55. Desfacerea
refacerea
olane, cuprins cartonul asfaltat. La altar 5 fete, poala

turlei, deasupra bazei, scara
Inlocuirea olanelor sparte pe restul acoperisului.
Reparatia tencuielilor la soclu
la
Cimentatul rosturilor trotuarului de crmizi presate.
Lucrri pe viitor. i) aprtoare (cornis) de piatr deasupra
inscriptiei, in
jurul usei.
o rama de piatr
sului
2)
lucrri de intretinere.
4. LA
(JUD.
de lei 3000 al mon. istorice : Desfacerea acovechiu la

Refacerea acoperisului nou, conform proiectului aprobat, pe
Sarpanta
intrebuintndu-se din lemnria veche ce a fost
Cu
putint.
Asezarea
noui, parte restaurate, parte fcute din
nou, dupa modelul celor vechi.
Testura crpturilor la ziduri,
zidrie de ciment.
asezarea jaluzelelor la ferestrelele tui.
Doliile din tabl plumbuit la acoperis.
Diferite cheltueli de transporturi.
www.dacoromanica.ro
70
Cu fondul de lei 10.000 al parohiei. Acoperisul

turl.
la
LegAturile de fier la ziduri.

Facerea turlei de
conform proectului aprobat.
Tencuiala exterioard a turlei cuprins ciubucdria vruitul.
Reparatia cornisei vechi cu dinti la corpul bisericii.
Fereastra dela proscomidie.
Ftuirea pi vopsirea strasinei.
Un cop de zidrie.
Aprovizionarea materialelor
scheldriei, cuprins transpor-
turi pi diferite cheltueli

e.
pe viitor. Tencuirea fatadei, dac se
va crede nemerit de care Comisiunea Monumentelor Istorice.

Facerea trotuarului din
presat.
Facerea unui privdor conform proectului aprobat.
Facerea mobilierului (strni, jeturi,
5. LA PARACLISTIL EPISCOPIEI DELA R.
ON soil
1913.
Cu fondul de lei
in anul 1912.
S'a fcut schela pentru
luerdrilor.
Cu fondul de lei 6.000 in anul 1914.
S'a reparat pi complectat schela fcut in anul 1912.
S'a desacut parpanta cupolei pi a bazei ptrate s'a reacut
din nou conform proectului aprobat, cu astereold, strat izolator
de carton asfaltat si
S'a fcut
din lemn de brad, precum
pi
profilat din fata strainei,

uleiu.
pi vopsindu-se
S'a reparat crucea, vopsit
pi legat cu lanturi; iar
baza
s'a acut din aram conform detaliului.
S'au fcut ferestrele dela
de lemn de stejar
s'au
pus geamuri.
S'a reparat
la prtile stricate.
Lucrri pentru viitor:

Acoperisul cu aram pe parpanta nou a corpului
clisului
restaurarea frescurilor exterioare
un trotuar de
Splarea sculpturilor de piatr interioare vopsite cu culoare

de uleiu.
6. LA BISERICA FOSTEI M-RI BRINCOVENI iN ANUL 1914.
Cu fondul de lei
(din acontul de lei 2.000).
S'a
trotuarul in jurul bisericii, pe un strat de beton
de ciment de io cm. gros, pe ltimea de un metru, cu
presate, asezate pe lat, comandate la fabrica Tonola din Bucureti,
www.dacoromanica.ro
cuprins bordura tot din cgrmizi, aezate pe muchie, rosturile

mortar de ciment.
umplndu-se
pante pentru scurS'a nivelat curtea jurul bisericii,
gerea apei
Lucrri pentru viitor:
intrebuintndu-se
Pardoseala bisericii
lespezi de
actualele lespezi.
Restaurarea
in stilul frescurilor dela
Reparatii la mobilier.
Imprejmuirea mormintelor brncovenesti.
lucrri de intretinere.
Arhitect, I. D. Trajanescu.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RAPOARTE
CERCETRI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Dela membrii Comisiunii

BISERICA DIN FUNDENI-PRAHOVA
Biserica din Fundeni (comuna Sciosi, jud. Prahova) este

fr mare interes arhitectonic. Planul anexat
arat dispozitiunile ei.
r
Planul bisericii din Fundeni-Prahova..
N'are nici o turl, Bind acoperit cu cupole scunde. Exteo cornis. Ferestrele
riorul are ca singur ornament 'un
www.dacoromanica.ro
76
putin acum) nici un chenar. N'am putut culege nici o

n'au
informatie in privinta epocei constructiunii. Totusi cred c o
a bisericii din Fundeni-Prahova.
Vederea
putem atribui jumttii a doua al veacului al XVII lea, dar

terioar
lui Constantin Vod Brancoveanu.
Vederea din fata a bisericii din Fundeni-Prahova.
Picturile par a fi originale ; sunt putin retusate.

sunt
putin unele - sunt
executate fr mare
www.dacoromanica.ro
77
pe slavoneste. Cele din calota Pantocratrului sunt
stricate de ploi,
cum mi s'a spus, din cauza desvelirii
sericii in anul trecut. Mai jos picturile sunt in mai bund stare ;
in
pronaosului de asemenea se mai
pe pereti
nu.
Chenarul
cu pisania bisericii din Fundeni.
Mai in fata pronaosului s'a construit un adaos in anul 1771,

cum arat pisania
in piatr deasupra intrrii :
Cu vrerea Tatlui cu ajutorul Fiului cu indemnarea
www.dacoromanica.ro
Sfnt ridicatu-s'au aceast

dumnezeeascd bisece se numeste hramul Sfntului lerarhului Nicolae in
au venit
Imprtesii Iecaterinii Alicsevici a toat Rusia,
Muscalii in Tzra-Romneascd, de robul lui Dumnezeu
Protopopu
si de printele
Paraschiva Presb : Clopotnita s'au fdcut toat de Protopop, leat 1771".
Un chenar, destul de stangaciu
incadreazd usa.
Interior din biserica dela Fundeni-Prahova.
Tocul de ptejar al usei dintre adaosul

nou pi pronaos
poart aceiasi
de 1771,
de 2 ori.
ConstrucRa
e
Cred
trebue
fi servit
de clopotnita, de
noapte,
de
oarece se mai
ale unei sari.
in general, este de piatr
www.dacoromanica.ro
pe latura de
79
Sunt dou clopote noi, din cari unul reproduce inscriptia

altuia mai vechiu cu data de 1786.
Anul trecut locuitorii din Fundeni dorind a reface o biserica
chiar pe
s'au apucat oh drme cldirea
veche
pridvorului
au desfcut
au fost opriti de Prefectur.

Motivul
nu-1 cunosc,
de soliditate absolut multumitoare.
In urma opririi
cnd
biserica veche e intr'o stare
au inceput a
alt parte. Pentru aceast lucrare au aduriat o sum de
15.000 lei
proprietar
Asezmintelor Brncoveneti (care e

aceast regiune) de a le
ce va mai fi de nevoe
au
pentru a termina.
ca aceast biserica
prerea mea
merite
fie clasat ca monument istoric, totusi cred c merit',
data
vechimea ei,
fie
de a fi ruinat. Pentru a
face un
nou, suficient pentru acest scop, ar ajunge
cred o
printr'o interventie la
de 2.000 lei. Poate
dea
ministratia Asezmintelor Brancovenesti, am isbuti ca
pe
suma
ce
pentru terminarea cldirii
ar trebui pentru a feri monumentul cel vechiu de o definitiv
drpnare.
8 Octomvrie
G.
www.dacoromanica.ro
la personalul Comisiunii
BISERICA DIN CORNUL DE SUS-PRAHOVA
Oct.
Conform delegatiunii, am vizitat in ziva de
biserica din Cornul de sus (Prahova). Aceast
biseric de
se prezint in mod foarte plcut
sat, in simplicitatea ei
ei modest
impresioneaz att prin
pitoreascd
cimitirului satului, la umbra pomilor inalti,
in
mai ales prin pictura ce se desfsoar de jur imprejurul ei, sub
streasina
inegrit.
joast a acoperisului de
prezint un colorit armonios
pictur
ar pute
: ea
o tehservi drept model pentru bisericile de
cu sentimentul naiv al poporului.
Ca arhitectur biserica nu prezint nimic particular, s'ar
interesul este pur
spune chiar et arhitectura lipseste
pitoresc. E
din piatr de munte tericuit foarte rudimentar,
e din scnduri asezate vertical
nici un mestesug, acoperisul e de sindrilt veche,
de
care e
tinichea. Crucea din spre apus lipseste.
Interiorul bisericii e in stare bun. Intrarea se face printr'o
rotunjindu-se
acoperisul se
tind cu arcade fata
pe credinciosi. Toat biserica e
spre a
nu e
de bine conservat ca cea din exte.pictura
sau innegritd.
pe alocurea este
rior
Biserica este interesantd mai ales din punct de vedere al
caz
al cadrului natural in care e
si in
picturii
cum este. De aceia
unesc cu prerea
trebue
s'ar patch da un ajutor pentru
.d-lui defensor eclesiatic cred
reparatia bisericii,
sensul de a se intocmi un deviz artnd
ce reparafii
se fact spre a siguri c nu se va
inftisarea
a bisericii. Tot odat cred
s'ar
inter"eni la Ministerul Domeniilor sau la Eforia Spitalelor Civile
pentru obtinerea sindrilei necesare; luertori sindrilari se gsesc
sat.
www.dacoromanica.ro
81
Repartiunile necesare ar fi:

Refacerea invelitoarei, evenreparatia sarpantei unde va fi necesarg. 2. Reparatia
tual
streasinei de lemn
bgare de seam, spre a nu se atinge
pictura. 3. Reparatia tencuelii exterioare unde e stricat
a se atinge pictura, ceiace s'a intamplat la o reparatie prececand s'a
varul. dimprejurul ferestrelor pant peste
picturg. acoperind-o. 4. Refacerea crucii dinspre apus, dup
pstrarea
modelul celorlalte dou existente. Spre a se
acestei biserici sunt de prere c poate fi declarat monument public.
N. Ghika
BISERICA DIN BALACI-TELEORMAN
Doninule Presedinte,
Am onoare a v
rezultatul cercetrilor ce am fcut
asupra bisericii din Balaci (Teleorman), (cf. adresei No. 51.654,
anexat).
Biserica din Balaci-Teleorman.
Grandioasa
zidit de Aga Blceanul, ginerele
Anuarul Corn. Monurn.
www.dacoromanica.ro
82
Cantacuzino, si protivnicul Brncoveanului, in 1684,

August 5.
Neterminnd-o cu tencuelile, din cauza vitregiei vremurilor,
vel
in 1825 de Constantin
ea fu tencuit de
Ban, cu
si Stefan Blceanu, biv vel Hatman ; C. Blceanu,
;
Bldceanu, vel Comis ; Grigore Blceanu.
biv vel
vruit, dar la 1825, s'au
Zugrvelile lipsesc, biserica
cu calpac
zugrvit ctitorii : Constantin Blceanu, biv vel
de desubt
de
pe cap, de samur, cu fundul rosu ;
lui
n,
Turnul bisericii din Balaci-Teleorman.
caftan galben. Domnita Maria, Mrii Sale

tantacuzino,
calpac pe cap inconjurat de o pnz pe frunte, dulama
rosie
caftan de desupt. Peretele nordic: Maria
leasca Dvorniceasa cu bonet albastru pe cap, rochie empire
pembe, pe spate
bonet rosu,
negru. Elena Cantacuzino
rochie empire neagr
cordon rosu, pe umr
Grigorie
Blceanu.
mare negru; antiriu rosu, caftan verde. Constantin Blceanu, biv vel Ban, si Sultana. Peretele
tefan
www.dacoromanica.ro
83
Bdaceanu biv vel Hatman cu calpac pe cap, cu fund ros, dulam

cu blan, antiriu verde. Costache Blceanu biv vel
Maria
Iancu Blceanu.
Detaliu din fatada bisericii din Balaci-Teleorman.
Resturi din casele Blacenesti dela Balaci-Teleorman.
Ca pietre mormntale sunt : a unui Ion Constantin cu sotia

sa Haida, 1826.
www.dacoromanica.ro
Ca arhitectonicd, biserica conserv modul de a se
in
vremea lui Mateiu Basarab. Are forma dreptunghiulard,

pridvor, pronaos, naos pi altar poligonal. Naosul e acoperit o
pendentivi ; zidul desprtitor intre naos pronaos are stalpi ;
pronaosul e boltit de asemenea
calot. Grosimea zidurilor
18,65 m. Lrgimea 5,70.
de 1,13 m. Lungimea
de 19.35 m. Ca exterior, ocnite, desprtite prin
braie de
crmid in zimturi. Cadrele ferestrelor, foarte frumoase, se tercu rozete orientale diferit lucrate.
Alturi de
se ridicau casele Blcenilor, azi,
mate, din care se conserv frumoasa pivnit.
Biserica are serioase crpIturi
cum se vd in
foto-
grafiile anexate. Ca monument istoric, trebuesc incepute lucrri

de restaurare.
Virg.
BISERICA DIN BALDOVINESTI-TELEORMAN
Domnule Prefedinte,
Potrivit rezolutiei de pe adresa No. 41.775/19 Sept. 1913,

am onoare a
c am cercetat biserica din Baldovinesti-
Ruinele bisericii din Baldovine;ti-Teleorman.
Ciolnestii din Deal (Teleorman).

Dupa cum se poate ceded din fotografia alturat, biserica
www.dacoromanica.ro
85
se phstreaz in stare de
Ea prezint tipul oltean, caraczidit in

terizat prin prezenta
in
sub
stilul Mateiu Basarab, desi intr'o epoca
mult mai
iar
arcul
chaut,
este
Serban Cantacuzino, pridvorul din fat
triurnfal sprijinitor al turnului are nevoie de consolidare.
ce
Nici o inscriptie nu pomeneste numele ctitorului
strjuete
pustie campul de psunat al satului; asemAnarea de stil,
cu biserica din Balaci, ne face a deduce
ch e zidit de faimosul
Blceanu, protivnicul lui
de
dela
din Baldovinesti- Teleorman.
veanul, care, de -sigur,

ca mosie, tot linutul din
nordul Teleormanului, dela Balaci
la Ttrsti, unde am
descoperit o frumoas curte
dela inceputul veacului al XIX-lea.
Socot c e bine ca ruina s fie conservat ca
si deci
a fi trecut sub scutul legii de conservare a Comisiunii
mentelor Istorice, intru cat contribue chiar la estetica noului
sat ce se
Baldovinestii. Propunerea d-lui D. Popescu,
de a imprejmui acel
ca vatr a bisericii, in schimbul unei
arende,
gsesc acceptabil, intru
va pzi monumentul de
totala distrugere.
Virg. Dr ghiccanu
www.dacoromanica.ro
86
BISERICA FOSTULUI SCHIT GLMEELE-OLT
Domnule Prefedinte,
asupra adresei No. 36.691/23 August

Am onoare a
acest loca, ca
912, privitor la vechimea schitului Glmeele
zidire, e nou, dela finele veacului al XVIII-lea, schitul cel vechiu
Biserica fostului schit Galmeele-Olt.
fondatiune a Blcenilor, drmandu-se. Neavnd nici un interes

arheo-logic nu merit a fi declarat monument istoric dect piatra
lui Mateiu Blceanu, ce acoper mormntul su, a
inscriptie
o voiu
Buletinului impreun
altele, referitoare la
Blceni.
Virg.
www.dacoromanica.ro
87
BISERIC A DIN MIWNE9TII-MARI (ILF0V)
Domes
Prefedinte,
de pe adresa Prefecturei de Ilfov No.

Potrivit
urmatoarele cu
5.243 din 24 Maiu 1914, am onoare a
privire la biserica din satul Miqunestii-Mari, Ilfov :
Biserica Micunetii-Mari, aflat la 5o km. spre nord-est de
din curtea boereasca a boierilor
Bucuresti, este
Brncovenii), servind de paradis caselor ce

se pdstreaz, dei mult transformate.
(inruditi
Biserica din Micsunestii-Mari (Ilfov).
A fost
Mihai Racovita, de
Smaranda,
intreaga curte in 1793, sub domnia lui

a lui
Micsunescu, mare Stolnic,

sotia
erban Greceanu, marele Sptar
www.dacoromanica.ro
88
nepoat de
a lui Constantin Brdncoveanu (de oarece mama
sa Ilinca
fata lui Brancoveanu).
Iat inscriptia de fondare scris foarte greoiu,
ductul literilor :
Indemnatu-m'am dentru ajutoriul ziditoriului meu de
acest dumnezeesc
pentru cinstea lauda cei dentru
Troit, unde se
hramul prea curatii
de Dumnezeu si sfantului Nicolae si al marelui mucenic

Gheorghie ; tetra venica pomenire a
5i a tot neamul
nostru si robilor lui Dumnezeu
Micsinescul
Stolnic
a sotii mele Smarandii, cari cu ale no(a)stre osteneli am zidit-o
den temelia ei, 5i am infrumusetat-o
cum se vede, in zilele
Detaliu din fatada lateral a biserici din Micsunettii (Mari-Ilfov).
prea luminat Domnului nostru Io Mihail

inzestrdnd'o cu cele ce mi-au
V(oe)v(o)d,
a fi pentru chiver-
niseal(d) sfantului jirtv(e)nec

preotilor
;
toat oranduiala in hrisovul care li s'au dat. Si s'au
tot lucrul de zidirea ei,
MG (=lunei) Sept. d.,
5i
de
7252
1743)".
Pictura foarte frumoas, in stilul mijlocului veacului al XVIII-lea,
lucrat de Dima Iereu, acopere intregi peretii bisericii, vecinicind
figurile
ctitorilor:
Micsunescu,
Stolnic, reprezentat cu barb

tuns mrunt;
in
costum viiniu, cu guler de samur, cu mansete lungi la maneci;
de desupt are un caftan verde cu brau. Fratele

www.dacoromanica.ro
printii
89
sunt: Constantin Micsunescu 0i Pan Hasan vel

panita
ego Maria.
In stnga usii sunt
Micsu:
Cucoana
neasca, cu printii ei: Pan Serban Greceanu vel Sptar Doamna
Ilinca 0i
Constantin, Iordache,
copiii si: Scarlat,
Maria, Ilinca, Catrina, Blasa.
Pe peretele nordic 0i sudic sunt reprezentati mosii ctitorului
si ctitorei.-Pe
nordic: Constantin Voevod Brancoveanul,
; Pan
0i Doamna Maria Brncoveanu, moas
fata Alexieva.
Greceanu vel Ban,
Bneasa
Cadrul usii bisericii din Micsunestii-Mari
Pe peretele sudic se prezint mai
ca pandant fat de
pe Brancoveanu: Constantin Mihai

panoul ce
Voevod; apoi Pan
jupneasa Sculina, moasa
;
Vorniceasa Zamfira.
Mobilierul este din
cum
dintr'o inscriptie
pe un
:
7264
Robul lui Dumnezeu
Ca morminte:
dreapta bisericii, se
o piatr lucrat
www.dacoromanica.ro
90
2 toarte, ornamentat cu o stem nobiliard

in form de capac,
cu urmdtoarea inscriptie:
su
Dimitri Polizo, paharnic, rposat la 1821 Fevruarie
Cminaru Polizo, rposat la 1837, Decemvrie 2.
Acesti Polizu, sunt, de sigur, noii stpnitori, prin cdstorie,
ai vechii curti a Micsunestilor.
Fereastrd dela biserica din

MicvneVii-Mari (Ilfov).
Pe o
foarte frumoas, cu stem nobiliard:
Aceast
iaste fcut de Anica Polizu,
treanu, sotia rposatului Ion Polizu, la
de ani 25. Ion
Polizu, rposat leat 1845
3;
leat 1818, Ghen. 2."
Pe o icoan :
Aceast
s'au fcut de robul lui Dumnezeu
Stefan Micsunescu, biv-vel Serdar, 1805, luna August
www.dacoromanica.ro
91
Pe un mormnt, in curte, decorat cu

nobiliar : trei
peste o semilun, apoi un turn, flancat de doi lei afrontati,
o cruce deasupra :
Constantin Brancoveanu si Doamna Maria.

portrete murale dela'biserica din
Micsunestii-Mari-Ilfov.
Descriu cu jale p'aiiast piatr din viata cu durere,

Ale mele fericiri, acum lipsit d'a
vedere.
Frati!
ani am vietuit in lume
Viat dulce am petrecut
la al meu
In asnicie cu sotie ce am
mie;
Fiint dulce
blajin, oh ce scump-mi erai mie!
Doi
1-am
pierdut,
prunci eu am nscut, pe cel
Oh! la cel din urm, grozave chinuri cnd 1-a nscut,
Sufleteste si trupeste cumplit, curnplit amar s chinui, srmana
[sotia mea.
Vznd de ctre soarta . . . o ajung, fierbinte lacrmi ea vrs.
Mdiculita mea cea bunk fiul meu
a mea sotie
Oh! ce scump
Imi erati mie.
voi trei
mie scumpi odinioard,
Ai mei frati si o
Si a mea fiint . . .
dar se deprtard,
Prieteni buni . . . . ce pa mine m iubiati,
De voi toti m'am deprtat acum uitare imi dati.
Oh!
maica mea, tnra sotia mea,
piarz nu gndea,
Fierbinti lacrmi ele vrs, s
Ele plng, se tnguiesc, cum
de mai
cea dulce, ce-o caut si nu o gsesc.
Far fiinta
www.dacoromanica.ro
92
pre
lar eu ce nu mai sunt in
Trupul meu putrezeste. zace intr'acest morma'nt,
vecinic acesta este,
trupu
aseaza
a
sufletul
u:meaza,
acele gr.le pacate muritor

am fAcut,
Viat scurt eu
de cand cu lumea am petrecut.
ori care muritor sop fi azi cetitor
asupra viata mea,
fiori,
v vie
al vostru gnd ori cum
Zideti-mi dar
mie: Acest da noi iertat s fie,
Eu pitar Cava ler loan Polizu
la
Ghen. I,
rap. la 1845
3.
Biserica se
afara curtii, pe laturea sudica :
dimensiunile 17,58X8,30 m.
5,70 m., se compune dintr'un
pridvor, pronaos, separat de naos cu stalpi ; un naos cu

pronaosul sunt
de zid.
naosul
un altar,
din
boltite
calote (peste care, in vechirne, dup. cum
a bisericii, se
pictura interioard, ce reprezintd vechea
aflau dash turnuri, din cari cel din
al clopotnitei).
Planul bisericii este in
de cruce. Caracteristic este
ce
turnul destinat pentru scara in helice ce
la
nu se afl pe latura obicinuit,
ci pe cea
Decoratiunile ferestrelor, cadrului 093, arnintesc Doicestii
alte sculpturi din vremea lui Brancoveanu.
un platou,
oglindindu-si zidurile
In privinta curtii,
intr'un frumos helesteu, ea a suferit prefaceri mari.
Din zidurile inconjurtoare nu se mai pstreazd
o poartd,
ca la Potlogi.
Din casele
pridvoare
logii spre helesteu, azi transformate, nu se mai
o
moda
Brncoveneascd,
4 calote, ce se
pe un
central,
de foarte frumoase ferestre de
din
Sunt de
Domnule Presedinte, ca aceste
curtea de
fie declarate
a boierilor Micsunesti
numente istorice,
atentia stapanitorilor mosiei,
pentru o mai
ingrijire a
Biserica a avut a suferi foarte putin pe urma unei reparatiuni
exterioare, ce i s'a
de
inteacest an,
chibzuiala
merit a modestului preot paroh.
Virg. Drghiceanu
www.dacoromanica.ro
Dela corespondentii Comisiunii.

RAPORTUL PBINTELUI 1. ANTONOVICI (TUTOYA)
Pre,sedinte,
Conformndu-m adreselor D-voastr No. 742 din 7 Noem-
vrie 1914 9i No. 836 din 4 Decemvrie 1914, prin care mi se

cere un referat asupra lucrdrilor ce s'au fcut anul acesta, pe
trmul istoric, in judetul
aduc la
respectuos
:
cele ce
a) Muzeul Istoric din
In orasul Brlad, dup cum am avut onoarea s
raportez,
din Aprilie 1914, s'a instituit un comitet, care, in prima sa
dela io Aprilie 1914, a hotrit
unui muzeu
istoric, asezat intr'o anumit camer dela Casa
cldit
donat primriei locale de ctre neuitatul patriot
filantrop
Stroe Belloescu; iar sotia sa Doamna Raluca Belloescu, a binevoit a ne drui o lad de fier, pentru pstrarea obiectelor
de valoare.
Dela Aprilie
in prezent, s'au adunat mai bine de
de
brosuri, dela autorii
din
lad pi judetul
Cu aceste
pi cu altele cari se vor mai aduni de
o bibliotecd, Biblioteca Muzeului, in care
incolo, vom
s se cuprind toate lucrdrile elaborate de profesorii pi scriitorii
tutoveni, putndu-se astfel constat, in oric moment, progresul
ce s'a putut
pe acest trm, in aceast parte a
pentru
biblioSernnalez cu aceast imprejurare,
tec, am putut obtine intreaga colecPune
a celui din.
tiu ziar, care a vzut lumina zilei in acest oras, Semntorul",
foae
care s'a tiprit intre 187o-1876, in cea
tipografiie brldeand, numit Tipografia asociaPunii Unirea".
www.dacoromanica.ro
94
Acest ziar nu se mai gseste astzi - in editie complet-in
nici o
bibliotec.
S'au mai colectat apoi, pentru Muzeul Istoric, un toporas

de piatr, o
mic, un numr de monede
(in
mare parte din bogatele
dela Uricari pi Plopana, din
judetul
apoi monede polone, moldovenesti, rusesti pi
turcesti, parte de argint, parte de aram.
Aceste monede, dupi ce vor fi
-spre studiere la persoane competente, vor fi expuse in muzeu,
regula
cuvenit.
b) Lucrarile istorice, publicate in anul curent,

sau
numai
lucru.
In Buletinul Comisiunii Monurnentelor Istorice, fascicula 25,
din anul curent, paginile 13-15, s'a publicat de care
semnatul un mic articol asupra Cettii de pmnt", de lng

orasul Brlad, cu vederea laturei de miazd-zi,
despre
rsrit-miazd-zi.
in revista de cercetri
mrturii istorice Miron Costin",

anul al II, ce apare in
s'a publicat in No. io pi
de
pe Oct. pi Noemvrie trecut, dela pagina 13-149, de care domnii
T. Pamfile si V. C. Nicolau, insemnri
privire la mosia,
satul si biserica dela Strmba", din comuna Puesti, judetul
insemnri foarte interesante pentru trecutul bisericutei,

sau mai bine zis, a schitului Strmba, ce a existat
acolo.
Asupra acestui schit, fost atrntor de Mnstirea Neamtului,
voiu ave
eu mai pe urm de publicat
In timpul de
m ocup cu imprimarea documentelor
mnstirii Floresti, din judetul
cu adunarea inscripPor
cum
a insemnrilor de prin crtile vechi ale acelei mnstiri,
cari card, in cea mai mare parte, sunt impraptiate pe la diferite
biserici, de prin alte localitti.
Am fotografiat
o parte din obiectele sacre.
Mnstirea aceasta
are existenta de prin sec. al XVI, pride sus.
mul ctitor fiind Crste Ghenovici, Marele vornic al
Tot odat, m ocup
scriu
pi despre biserica Domneasc", din Barlad, ctitorie a Voevodului Vasile Lupu.
c) Ce ar trebui de fcut pentru judejul Tutoya.

Prin art. 2 al.
din legea pentru conservare
restaurarea monumentelor istorice, se pune indatorire Comisiunii pi
organelor subalterne ale ei ca s inventarieze odoarele vechi
dela toate mnstirile si bisericile din

Nu
dac pentru
judetul
s'a fcut pana acum de
vreun inventar
special in
privint. De s'a fcut, trebueste
de
.
nu, trebue fcut numai dect, fotografiindu-se toate obiectele

de art.
www.dacoromanica.ro
95
de aceasta, cred necesar a se face si un album al

tuturor bisericilor din acest judet,
mai sunt inc in picioare
unele din vechile lcasuri sfinte, de lemn sau de zid.
E bine apoi
se semnaleze statiunile preistorice din acest
judet,
se enumere movilele, ce s'ar pared mai importante,
de pe dealuri
de pe
s se ia msuri pentru con-
servarea
cel putin
se vor
statrile cuvenite de persoane speciale.
face sApturile pi con-
Pentru aceste treburi

este absolut nevoie de mijloace
face cu deplin
materiale suficiente, iar lucrrile nu s'ar
succes decal in lunile de verb, din vacanta cea mare, in unul
sau doi ani dearandul.
Cu acest prilej,
a mai supune la cunostinta D-voastr,
in vara
mergnd la Floresti, in interesul studiului
ce voesc a face, dup cum am spus mai sus, am gsit

pietre de marmur,
in stare bunk cu inscriptii : una
romneste, cu chirilice, prin care se constat cldirea acestei

biserici, in anul 1694, de familia Costache" (in locul celei
vechi, a lui Crste Ghenovici),
alta in greceste, din 1859.
Prima piatr e asezat orizontal, dinaintea Usilor Imprtesti,

iar a doua, tot orizontal, in rnijlocul bisericii, putndu-se
peste ele.
De asemenea, am mai Osit o piatr, tot de
si tot
in stare bunk cu inscriptia in greceste, avnd data de 1859,
servind actualmente ca mask in cerdacul spitalului.
Aceast piatr, dup cele de se spune pe ea,
s fie
pus la monumentala
a
;
deci nu-si are
locul aici.
Ca urmare,
cu adnc respect v
binevoiti a
ca, prin Onor. Casa Bisericii,
se
ridicaiea tuturor
.acestor pietre cu inscriptli
asezarea
in peretele din pridvorul bisericii, sau asezarea
in niste privazuri de lernn,
anume lcute.
Totodat, rderindu-m la un raport al meu din Fevruarie

1914, din nou
rog, Domnule Presedinte,
binevoiti a dispune luarea de msuri pentru imprimarea legii asupra
vrii monumentelor istorice pe niste tblite de carton si afisarea
pe la toate bisericile,
primriile din
ca
toat lumea
lege, in toate amnuntele ei,
iar contravenitorii s fie trasi la rspundere.
Primiti, v rog, Domnule Presedinte, expresiunea sentimentelor mele de cea mai
consideratiune.
Econ.
www.dacoromanica.ro
Antonovici.
RAPORTUL D-LUI IL. GHIBNESCU, (CONSTANTA).
le Pre,sedinte,
Rdspunznd adresei D-voastr No. 747 din 7 Noemvrie 1914,
am onoare a v referi cele ce

Din cauza lipsei totale de fonduri, personal n'am putut
nici nu
de raza oras,ului Constanta,
treprinde nimic in
hi descoperin afar de
mi s'a adus la cunotint alte
cele intreprinse de Directiunea Muzeului National din Bucuresti

la Caranasufaistria. Ne-am indreptat dar intreaga activitate
ce ne-a fost cu putint am
asupra rmitelor antice din oral
scpat de distrugere, addpostind in sectia local a Muzeului
de antichitti, din cari unele de o important
National o
cari vor face obiectul unui
deosebit, pentru istoria
Directiunea Muzeului
inventar detaliat, pe care
Central din Bucuresti.
De mare ajutor ne-au fost in aceast privint elevii nostri,
cari au adunat depus la Muzeu multe
dela co ala
a serviciului de
Directiunea
obiecte antice, cum
constructiuni a portului Constanta, care cu deosebitd
studii
ne-a pus la dispozitie obiectele gsite in sdpturile
sau 53 le instridela port pe cari n'apucaserd s le
neze ignoranta lcomia lucrtorilor a conductorilor de echipe.
ne-am fi bucurat de concursul bineMrturisesc
voitor al autorittilor locale, rezultatele ar fi fost si mai fru-
nu se stie deck din

multe lucruri de urma
zvon public, ar face astzi podoaba Muzeului nostru. Dar nu
moase
numai att : chiar ruinele de monumente, cari prin mrimea

cari prezint un interes deosebit sunt
nu puteau fi ridicate
amenintate cu distrugerea. Astfel :
Cu ocazia constructiei bulevardului celui nou, in dreptul
s'a dat peste ruinele

Comandarnentului Corpului V de
zidului antic al cettii cu un turn circular, zidit din pietre regucontract
late, de dimensiuni imense. Antreprenorul
cu toate protescu primria ca
ia toat piatra ce va gsi
trile Domnului Director al Muzeului National, monumentul n'a
in temelie. Aceasta s'a petrecut
putut fi salvat ci distrus
acum trei ani.
la terasamentul unei
care
2. Actualmente se
dela vii in Port.
trece drept peste
ruinele constructiei vechi din dreptul silozurilor, ruine cari, ocupau

in cuprinsul
s'au gsit
o mare suprafat de teren
de piese
o cantitate
multe piese sculpturale, cum
arhitecturale de marmor : pilastri, corn*, arhitrave, frontoane,
din cari unele numai schitate, ceeace
constructia
er in reparatie sau ca atunci se
cnd viata civilizat
www.dacoromanica.ro
97
a incetat in Torni. Astzi aceste ruine sunt total acoperite de

terasamentul soselei in chestiune, nu s'a cdutat mdcar
se
dea la o parte buctile de
3. 0
de monumente antice descoperite intampltor, fie
in sapturile portului, fie aiurea, au fost devastate si distruse
a se fi adus descoperirea la cunostinta organ elor

competente. Cu mult greutate au putut fi salvate prea pufine
de aur din acele monumente, publicate in Buletinul
misiunii Monumentelor Istorice.
de acestea
v
aducem la cunostintd urmtoarele:
In curtea Cornandamentului V de
se gsesc mai multe
epigrafice
sculpturale de mare interes, cari stau expuse
intemperiilor. Cu toate interventiile noastre ream putut s le
obtinem pentru Muzeu, ba ceeace e
mai mult, suntem
mai adune alte

de felul acestora, trimitnd soldati, mai ales prin Port. pentru
aducerea
Acesta e un procedeu
studiului si conservrei Monurnentelor
dela grabnica D-voastra
interventie indreptarea lui.
In
reaminti et
cu toate acestea, imi permit a
cu ocazia consoliddrei malului din dreptul Silozurilor s'a dat
acum doi ani peste un frumos
din primele timpuri ale
Crestinismului, din piatr, tencuit pictat cu embleme crestine.
Desi acoperit, monumentul nu e mai putin expus stricciunii,
cceace ne impune grabnica lui transportare la
sigur. Dac
ritele autoritti,
directia Portului, ne-ar pune la dispozitie oamenii
sculele necesare, monumentul ar
adus
la Muzeu ar fi fr
mai frumos
mai interesant
monument crestin din cte avem
acum in
Acestea fiind observaliunile pe cari deocamdat le avem
pentru conservarea Monumentelor antice,
de
Domnule Presedinte, c gratie puternicului D-voastre sprijin,
lucrurile vor
o cale mai bun.
de
mati c Comandamentul are intentia
RAPORTUL D-LUI
T. CIUCEANU
Domnule Preedinte,
La adresa D-voastr No. 162 din 27 Fevruarie 1914,
care mi se fcuse cunoscut c Onor. Comisiune a monumentelor
nurni membru corespondent onorific al
istorice a binevoit a
m voiu sill din toate
ei, pentru judetul Dolj, am
mai bine sarcinei onoratoare ce mi-ati
corespund
implinindu-mi toate indatoririle cuprinse in instrucadresa de numire.
speciale ce mi-ati
Anuarul
Monum.
www.dacoromanica.ro
98
Acum, cand
anul e pe sarsite, nu
activitatea ce am desfsurat dela data numirei mele

azi,
fi voit
indeplinesc,
e mai prejos de ceeace
n'am putut
nici mcar jumtate din obligaPunile prevzute in instruccare schileaz programul de activitate al membrilor
respondenti ai Onor. Comisiuni.
Dar, nu buna voint mi-a lipsit, ci putinta.
in luna
incepeau vacantiile
eram mai liber spre a
tatea
a isbucnit cumplitul rsboiu european, care prin

extensiunea lui a produs la noi in
o complect
turburare a preocuprilor cu scop cultural, grija principala a

tuturor
pregatirea aprrei nationale pentru a nu suferi
primejdioas. Astfel, in tot timpul verei anului
vre o
1914, n'am putut intreprinde nici o excursiune mai deprtat in

pentru cercetare de monumente istorice, multumindu-mi
in Craiova.
sa studiez ceeace voi
pe
aceste
prejurri neprevzute, se
lipsa aproape
de mijloace de transport induntrul judetului, cand nevoia imi
atari deplasri, poate
Onor. Comisiune va
rezultatele
destul de slabe ale activittei mele, care se reduce la urmtoarele:
Am supraveghiat mai departe dramarea bisericei catedrale
Maica Precista dela Dud din Craiova, descoperind mormntul
lui Hagi Gheorghe, primul ctitor al ei, precum
pe acela
al lui
Ion, care druise la anul 1832 un al 2-lea mare
clopot al bisericei. Ambele morminte erau acoperite cu cate o
piatr funerar avnd inscrippe cu litere chirilice
chenar de
jurimprejur. Cel al lui H. Gheorghe, e
mult mai vechiu ca
al lui Blut Ion
au inscripPa destul de deteriorat.
din Sept. 1913, descoperisem la aceiasi biseria,
sul clopot druit de Caragheorghe, intemeetorul Serbiei, bisericei satului Topola, in
asupra
prof. universitar
a
o interesant comunicare Onor. Academiei
mane, in
dela n Octomvrie acelasi an, precum
mormntul clucerului Fotescu, al II ctitor al bisericei Maica Precista
dela Dud (Craiova),
piatr si inscripPe pouf de sotia lui,
precum se poate vedeb din fotografia aci alturat. Odat cu
aceasta, am mai scos la ivealf dela o adncime de 50 cm. un
alt mormnt al unui fost caimacam al Craiovei, pristvit aci la
N.
1784. 0 fotografie de pe piatra acestui mormnt n'arn putut
din cauza proastei ei conservri si a faptului,

la o
dup ce am desgropat-o am dat-o in ingrijirea
administraPei bisericii, piatra a fost sfrmat in 2 bucti, greu
de alturat.
Slugerul
Ion a fost epitrop al bisericii intre anii
a rposat.
www.dacoromanica.ro
1833
99
Inscriptia de pe mormntul lui Fotescu are urmkorul

prins :
4SOTIC
HUTS : H MC
NM : CZ WAH
WH
KS
KS
TOT
4811
:
H
KO
pH"; KpSH
Mormantul clucerului C. Fotescu dela Maica

Precista dela Dud (Craiova).
nu se afl pe piatr nici o alt

(lipsesc act probabil 2 litere
urm care s arate inscriptia leatului).
www.dacoromanica.ro
100
2. Inscriptia de pe morrnntul Caimacamului Craiovei are textul :
A SOTS
H
WA
CT
WH RA
pasS
KO
REA
AS
(7292=1784).
3. Inscriptia de pe rnormntul lui

latine, desi in realitate e
AM
Ion
chirilice.
aci
io ACELA A FOST CU MINE
CE
LA TRISTUL AS
LA ACEST AS
POATE AGONISIT
ANTRO
LE AM.....
DIN TOATA A MEA AVERE

DIN LUME DE PRE
ASTA PIAS RAM FUSE PARTEA
SA M COPERE AL MEU MORMANT.
VRO DATA VRE UN BINE
DE VOW FI FACET
ITU TE TEME
MINUT
RITOR
TARE
. DAM
TOR
SLUGER MORT
(ION
(ANUL)
I(8)33 MARTIE 13
STA -
Tot cam atunci am fotografiat dinspre

miazd-noapter
miazd-zi, soclul bisericei celei mai vechi Maica Precesta ot
Dud,
Deasein perimetrul celei mai noi care s
rnenea
cursul lunilor August Septemvrie am vizitat de 2
ori biserica din comuna Preajba (judetul Dolj) la deprtare de
5-6 km. de Craiova, ctitorie a lui Jupan Hagi Stan
vel
Paharnic, zidit in zilele lui Alex. Ipsilant Voevod, la 1778. Am
fotografiat
interiorul bisericii precum
pisania perfect conde un splendid chenar de
in
relief, am cercetat toate odoarele bisericei, icoanele clopotele
si
(dou), care
le-am putut
pand la ele spre a
cte-o inscripOe circulard, pe care nu
exact din cauza
de a
distinct.
In deosebi, interesant la aceast biseric e pridvorul in.
de
suprapui, tmpla
cu dubli
portretele
zugavite in pronaos, ale lui Stan Jianu sotiei. sale Manda.

In pridvor sunt iarsi zugrvite chipurile mesterilor care au
www.dacoromanica.ro
101
lucrat biserica cu artarea numelui fieclruia, zugrveald ce incepe a se desprinde de pe zid, spre marea dezolare a preotului
Biserica din Preajba-Dolj.
In altarul bisericei Preajba, am dat peste un potir de argint

admirabil cizelat avnd urmtoarea inscriptie
aur
suflat
in grecete :
:
H TST : TO :
:
TIC
:
:
(?). 1793.
Ctre finele lui August, am vizitat pentru a 4-a earl bise-
rica Jitianu
biserica Bucovtul vechiu (Mofleni), ambele
aproape de Craiova, a
drdpnare dac mai continua,
fr a se lud urgente msuri de conservare, va face imposibil
incercare de a le mai salv. La amndou,

plou deabinelea inuntru.
perisul e att de prpdit
In fine, am intreprins cercetri istorice in localitatea Cotofeni din Dos (Dolj), in atunul Valea Bisericei, la punctul
numit Botul Dealului", unde s'au gsit de ctre locuitori la
arat, un ciocan de aram cu 2 tisuri asezate invers, un toporciocan destul de mare, din granit, o jumtate de topor de diorit,
mai trziu
o
numeroase hrburi de oale,
pe care le-am cumprat pentru colectiunea mea particular. Din informatiunile ce
www.dacoromanica.ro
102
am cules dela locuitorii din partea locului, pare a
la Botul Dealului,
s'ar face
sistematice, s'ar
numeroase obiecte din epoca preistoricd sau chiar romand.
aceeasi zi am vizitat
Cetquia, care tine de
comuna
; acolo, la locul numit Cetatea Jidovilor", pe
o colind, care domina valea Jiului, am dat peste numeroase
rmizi groase
mari, cioburi diferite, rdspandite pe o mare
din care am luat cu mine mai multe exemplare.

rmizile de ad se caracterizeazd mai ales prin grosimea
prin o
friabilitate.
Intre Craiova si comuna
m'am oprit
momente la biserica parasita din Obedin, (poate o fundatiune a.
Ruinele bisericii din
Obedenilor) pe care am fotografiat-o inaintandu-va un exemplar..
Starea de plans in care se afl acest

bisericesc, cu
tencuiala coniplect
cu icoanele
mobilierul cu
nimicit se datoreste pare-se mai mult negligenti sau indiferenti
drept credinciosilor din
sat.
Ultima cercetare ce am intreprins in judet, a fost in cursul
lunei Noemvrie a. la Mottei, in urma adresei D-voastrd No.

782 din 20 Noemvrie 1914, spre a constat veracitatea denunprimit de catre Onor. Minister al Instructiunei publice dela
locuitorul D. Preda
din comuna Risipiti (Dolj), relativ la
descoperirea mai multor obiecte antice, de care locuitorul Ion
Ghit Cabin Jovan - cercetare, asupra
v'am naintat un
noi instructiuni.
report special,
www.dacoromanica.ro
103
In cursul verii am mai fotografiat in Craiova zidul vechii Bnii,

situat in str. Hurezi, bisericile Sf. Nicolae Craiovita, pisaniile
Sf. Mina, Mntucu slove chirilice dela bisericile Hagi
leasa, Sf. Gheorghe Vechiu, crucea de piatr din curtea bisericei Sf. Nicolae-Amaradia, datnd din timpul lui Alex. Moruzi
Pivnita vechilor case ale Bniei

Sf. Dumitru-Bneasa).
Pent biserica
Voevod, pivnitele cele vechi boltite cu calote ale clMirei unde

a fost instalat plus acum in toamn, gimnaziul Fratii Buzesti,
normal de fete 0i care probabil
tot de
iar acum
de
Bnia Craiovei, precum un fragment dintr'o
www.dacoromanica.ro
104
capitelul frumos sculptat, gsit la temelia vechei biserici

Maica Precista dela Dud.
Toate aceste fotografii nefiind
gata, m multumesc
imprtsesc Onor. Comisiuni cte un exemplar din aceea a pivnitei caselor Bniei, a bisericei din Obedeni, a troitei din Scesti
(Dolj), a stalpului dela Madona Dudu
a bisericii Sf. Nicolae
Craiovita.
De pe urma cltoriilor intreprinse in
prin
temvrie, am colecionat pe lng obiectele enumrate

aci,
o
un
de plug din
gsite in
Biserica Sf. Nicolae Craiovita din Craiova.
Dealul
Popei (Dolj), de ctre locuitorul
Ion Rogoveanu (aflate azi la Muzeul Aman); o
de
veche gsit in comuna
(Dolj) sub ropa zis a Brgnoaiei,
o
de locuitorul Ion
;o
de
lut negru
groqi de
imea 27 cm. gsit malul jiului
la scoaterea pietrisului de
Cernele, in anul 1912; o
in corn.
perit
Fget, aproape de comuna

mare de
aflat in pmnt
masea de Elephas primigenius,
comuna Meteu
Rkari; un ciocan de diorit, la
Cotofenii din Dos.
ontinuAnd s caut si acte vechi prin diferite case boieresti
www.dacoromanica.ro
105
din Craiova, am dat la iveal o important corespondentg a

familiei Glogoveanu din acest
ce-mi fusese semnalata de
care D-1 Inginer Alfred Vincenz. Asupra acestei pretioase

corespondente, D-1 Prof. N.
in ultimul timp a
mai multe comunicAri Onor. Academiei Romne, care desigur
se vor
in
in
le.
In archiva
mele, D-na Ana Cioculescu, al
a fost cunoscutul inginer hotarnic
Cioculescu, am dat peste
Crucea de piatr din curtea bisericii

(Belivacd) din Craiova.
Sf. Nicolae
o pretioasd
a lui Barbu tirbein dintre anii 1832-
cu o multime de alte acte
scrisori vechi, care
a format obiectul mai multor comunicri Mcute Onor. Academiei
de care D-1 Prof.
(Analele A cad. R. Tom. XXXVI,
Contributiuni documentare la Istoria OlteTom. XXXVI M. S. I. No.

niei in vtacul al 19-lea
Un
act romnesc privitor la incepgtorul culturei bulgare, Dr. Verone.
Sect. Ist. No.
Dar cea mai importanta, poate chiar exceptional de

www.dacoromanica.ro
106
tant descoperire ce am avut prilejul s indeplinesc, este seria

de scrisori autentice dela Tudor Vladimirescu,
de
subsemnatul spre
si studiu tot D-lui Prof
Cinci
din aceste senzationale scrisori au si fost publicate de neobositul nostru istoric in An. Acad. Rom. Tom. XXXVII, M. Sect.
Ist. No. 3, sub titlul : Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu
din anii 1814-1815, cu 5
in facsimile.
Fragment de coloan, cu capitel,

In
temelia bisericii Maica Precista dela Dud-Craiova.
: aceea,
Desi nu sunt profet, o presimtire parc m
in anul viitor s complectez aceste norocoase cercetri printr'un material istoric tot
de interesant.
la problema consercarii monumentelor istorke, trebue
s recunoastem
e una din cele mai dificile si delicate,
strns legat cu aceea a culturei noastre nationale. De pild, la
noi in Dolj,
biserici ar fi putut fi scpate dela o
.
www.dacoromanica.ro
107
ruinare dac autoritatile centrale, regionale, locale sau in cele

din urm initiativa generoas a particularilor ar fi intervenit la
timp, cu ct de rnici reparatiuni. Din fotografiile alaturate se
poate
halul de ultim drpAnare a bisericii Cretesti
pe Jiu;
zugrveala interioard e mutilat de isclituri cu
zecile pe figurile
potretele ctitorilor, cc. erau zugrviti in pronaos, au fost transportate fr nici o prealabil autorizatiune, acum 7-8 ani, la locuinta D-lui Nic. P. Romanescu,
actualul
al Craiovei.
Troita din comuna
Tot cam
vechiu
stricate sunt si bisericile Jitianu si

la care socotesc c'ar trebui reparate de
acoperisurile, spre a le feri de ploaia care rsbate prime

cu totul
Bisericile din Obedin, Meteu,

Poenari
aceea situat intre Horezu
prlsite, iar ultima, care

Grecesti (Dolj) sunt
din vremea lui Alex. Ipsilante Voevod, e pe
de apele Jiului si inteo stare deplorabil.
www.dacoromanica.ro
OR
sunt atatea lcasuri bisericesti monumente istoar fi o imposibilitate, ca

reparatiuni
numai Statul prin Onor. Casa Bisericii
rezolve intreaga problem a intretinerii
in
umila mea porere,
stare.
Negresit
rice, care
ar trebui, ca cel
prelungi
judefului, unde e
cuprinsul
reparafiunile preventive, care ar
existenta
tat sarcina
se
sau in aceea a cornunei urbane,
Ruinele bisericii Creteq,ti pe Jiiu, ctitorie a
Nu cred
fie prea impovdrtor,
cheltuieli,
adesea nejustificate prin mci un
public, ce alcdtuiesc bugetele judetelor comunelor noastre, s'ar inscrie anual un modest
fond
un patriotic capital, acela al conservrii monumentelor
istorice din circumscrip0a respectivd.
astfel s'ar fi urmat,
bisericile Jitianu si Mofleni ar
cu totul alt
De asemenea Onor. Minister, ar trebui
supravegheze cu
ultima rigoare pe acei cucernici preoti, care au obtinut autoriwww.dacoromanica.ro
109
zatiunea de a
pantahuza bani pentru reparatia bisericilor. Sunt din nefericire si din aceia, cari aduna de ani de
zile sume apreciabile, dar in

si indeplineasca scopul ce
propus dela
constituesc obolul credinciosilor drept fond
vre-unei fiice a
dotal la
sau
pentru
sporirea sau reparatia situaPunii
materiale, aceasta,
nici
team de pcat.
Pentru ocrotirea monumentelor istorice
religioase impotriva
ignorantei locuitorilor, e de
neconstituirea unei ligi
alcatuit din
revizorul
directorii
prefectul
directoarele
scoalelor primare secundare din orasul de resedint,
pre* din judet, ca parte oficiala, la care se pot alipi toti
nepasrei, neglijentei
de simtrninte de iubire
acei particulari, care sunt
evlavie pentru toate comorile trecutului strmosesc.
Prin circuldri
brosuri cu instrucliuni speciale, emanate
dela Onor. Comisiune a monum. istorice, indreptate
institutori, profesori, preoti, protoierei, revizori
etc., s'ar atrage atenpunea tuturor asupra
monumentelor istorice pentru educatia
asupra modului
mai ales cele intecurn trebuesc facute reparatiile exterioare
stilul arhitectonic primitiv sau
rioare spre a nu se
s'ar
caracterul original al vechei
cu deosebita
nu instraineze obiectele antice
ce intereseazd trecutul nostru national,
considere ca o
ca
de bun
studieze monumentele vechi ce are
sau
prin apropiare sau cel putin st le
la
munice Onor. Comisiuni.
fi insotite
Circularile ar
i de un chestionar melodic,
la care fiecare va trebui st
timp determinat.
de putin e sdit la noi simtmntul de conservare a
urmelor
cat de
se invedereaz, pentru Craiova
e constiinta
Dolj, din urmatoarele
fapte :
din vechiul palat al Bniei Craiovei, aflat in

r. Zidul
str. Hurezii, pe proprietatea D-lui C. Ciocalteu, si care pe
temeiul raportulut subsemnatului in cursul anului 1913, fusese

declarat monument istoric, a fost drmat ,aproape in intregime
la una sau
apariPunea decretului regal, de
luni
nevoie de un spatiu mai
atotputernicul proprietar,
mare spre a construi un grajd.
2. In comuna Predesti (Dolj), s'a descoperit in Martie 1914
subt un bot de
zidit,
pisc, la o adncime
de 75 cm. un
de cdrmid, continand un schelet de
de o mrime
un
in deget.
si
In jurul mormantului s'au mai aflat prin
alte 8 schelete.
Mormantul avea o lungime de 3 metri lit. de
www.dacoromanica.ro
aproxirnativ
m. Aceste
110
informatiuni le am dela
s'a gsit acest mormnt

da seama de
spre
proprietarul mosiei
care pose&
locului
descoperirei.
nu aflasem eu, o ceat
lipsa D-sale i
si de trani, cari erau togmiti s sape pe mosie, s'a
Ei bine,
kani
npustit, in chiar ziva descoperirei, asupra mormntului, 1-au

scheletul dinduntru,
cu totul, a prefcut in
devastarea
a fost atat de cumplit, inct azi abia
s'ar fi inregistrat un nou si

se mai cunoaste locul unde
interesant monument istoric. Pe semne
Predestii nu erau
.destinati
cu
in istorie!
vechi artistice si istorice devine din zi in
o adevrat calamitate ce se
in special de evrei
de albanezi, in mod clandestin.
declaratd
anticari
Anticarul evreu adesea ori imprumutnd, nume romnesti,
spiritul lui caracteristic de explorare
exploatare, de
afacen ptrunde cu rara dibcie
discretiune in casele celor
pe la toti cari au bijuterii vechi, icoane, chilimuri,
pe preturi
acte, monede. ctc. 1i isbuteste s
ridicole
obiecte pe cari le desface in urm la Bucuresti cu cstig de
300010. Cei din Craiova au o
cutarea si
descoperirea chilimurilor vechi oltenesti cu
splendide,
pe cari le
anal si le expediazd sub ochiul vesnic
adormit al autoritlilor locale la anticari orientali" din
Cum Fundatiunea Alex.

Aristia Aman" din Craiova, desi
dispune de un venit de peste
lei anual, nu se
s cumpere atari produse artistice de
veche romaprevad el peste 2-3 ani, tot acest bogat miastru
material, produs al industriel casnice populare, se va rri cu
totul in judetul Dolj in intreaga Oltenie.
Bulgarii,
Grecii si Evreii, cari
pentru Albanezii,
satele noastre
cini
comit adevrate jafuri pe socoteala ignorantei
nostri, schimband
grosolane de
si bundcredintei
sau de argint lucrate de ei, pe obiecte antice de mare
pietre granate, icoane sau

vechi,
valoare ca cercei,
bani vechi, admirabile costume vechi
etc., pe care le
colectioneaz spre a le desface la anumiti anticari dela oras.
Negresit,
se irnpun energice msuri contra acestor abuzuri
spre a se
in deosebi exportul cu antichitti nationale.
Si in aceast chestiune se sinite nevoia unei circulari explicative-educative din partea Onor Comisiuni care publicul oraselor,
cele rurale,
autorittile
preoti
spre a li-se atrage luarea aminte asupra
ce
prezint materialul istoric
artistic national, asupra datoriei
imperioase de a-le conserva, de a nu le instrin pe la tot soiul
de venetici lacomi de castig, de a le
pietate ca pe
in prsire sau de a le
niste moaste, de a nu le
www.dacoromanica.ro
vor fi cumva nevoiti proprietarii

s se desfac de
ele, s prefere la cumprare statul, judetul, comuna
apoi pe
particulari
totdeauna pe curnprtorul
inaintea celui
E de
deasemenea ca Administratia judejean
serioasa atentiune a
de post
rurali, ca
piedice cu mai
speculeazd pe
arestandu-i cnd
im-
pe anticarii ambulanti, cari
si
le confisce obiectele ce vor
vor
asupr-le
cu atari operatiuni nele-
gzuite.
Ceeace ingreuneazd
sarcina autorittilor publice este
tristtoarea constatare ca comertul ilicit cu antichit4 e incurajat
mult
de particulari, oameni cu mult suprafat politica, dac
nu
cultural, cari sub pretext ca
ei in vederea unui muzeu local, se las a fi serviti de anticari de toate
ocrotire la nevoie, acordndu-le
riturile, pe care ia sub a
adeseori avansuri in numerar in vederea realizdrii unor viitoare
legea e neputincioas
moravurile noastre prea ingcu obiecte antice nationale, nu rmne
duitoare pentru
altceva de fcut dect a

obiectele puse in
un alt
ca o
parte din
fie atrase spre muzeele noastre
regionale.
In circulara cu instructiuni pentru activitatea membrilor
cu
respondenti onorifici ai Onor. Comisiuni ne este
insemnate indatoriri,
drept cuvnt, ca una din cele mai utile
aceea de a lu initiativa infiintrii muzeelor regionale. In Craiova
exist actualmente o institutiune culturald ce poarta numele de
FundaPunea Alex.
Aristia Aman", administrat de Primria
o bibliotecd publica, o
acelui ora, care cuprinde pe
un salon destinat unui muzeu. Acest asegalerie de tablouri
intretine din venitul averii rmase dela testatorii
soti Aman, venit care in anul curent se ridic la suma de peste
90.000 lei.
Din acest venit mai mult ca indestultor, pe care nu-1 au
putine asezdminte culturale din Capital, ad-tia comunal
pentru scopuri culturale, nu socoa Craiovei, att de
destineze pentru cumprare de antichitti romnesti
teste
i000 lei anual, iar pentru bibliotecd in cursul acestui
nici
lei. In schimb,
de
an nu cred
s'au achizitionat
inscrie in bugetul Fundatiunii
Primria Craiovei, a avut
pe exercitiul 1914-1915, un fond de 32.000 lei pentru reparatii

recldiri,
fi executat cea mai mica reparatie la imobilele fondului Aman si mai
pe deasupra 8-9.000
lei anual ca subventie" din venitul Fundatiunei pentru apd

desertarea gunoaielor", sume respectabile pe care comuna inde o
public de peste 22 milioane, le intrebuinde scopul
feaza spre satisfacerea unor nevoi cu totul
www.dacoromanica.ro
112
de asezamintele sotilor Aman, precizat in testamentul

Convins de imposibilitatea de a lucra administratiunea cornude politica de partid
de a privi o chestiune de interes public national, deasupra interesului de club
de
coterie politica, am intervenit staruitor pe
D-1 C. N. Pop
actualul prefect al judetului
lj, pe care cunosteam de mai
de o puternica
de a
pentru coleetiunea, conservarea
studierea monumentelor noastre strmo-
o
de Loath lauda autorizade a
din
Palatului
ad-tiv un muzeu regional de antichitti
etnografie pentru
judeful
Nadjduiesc
Ianuarie 1915, in urma
tiunea
autorizatiunii formale a Onor. Minister al Instructiunii si al celui

de Interne
pretiosul concurs al D-lui Prefect de
lj,
pot
organiza proiectatul muzeu Doljan, inchinndu-i tooth priceperea,
dragostea si puterile spre a-i asigura o
propsire. In
acest scop m'am decis a drui nouei institutiuni toat colectiunea
mea de antichitti ce posed.
Pentru ca opera de cercetare, colectionare conservare a
obiectelor antice din
fie indeplinit cu mai mult eficacitate, socotesc de neaprat trebuinfa, ca pe
acest muzeu
functioneze un comitet adminitrativ
din D-1 Prefect
ca
din subsemnatui ca director al institutiunei pi din
revizori
protoiereul judetului directoral liceului
local ca membrii, pentru ca prin sfortarea tuturor acestora,

se realizeze cat mai bine scopul unnrit. Camp de activitate e
destul judetul nostru vremea ne
De pretutindeni
ni-se semnaleaza urme de vechi monumente suntem struitor
indemnati a le
4)
Am
s
o numeroas corespondenta cu
invttori din localittile de oarecare insemnatate
solicitandu-le pe
informatiunile necesare si tot concursul
patriotic in vederea organizarii in viitor a unei activit4 mai
metodice.
Prin scrisori si verbal mi-s'a adus la
me.nte si
vechi In urmtoarele
La Giurgita-o
La Grindeni-o
jidovi
La
veche
existenta unor monudin Dolj:

in care s'a aflat msele de
a Jidovilor unde s'au gsit cldri, vase, etc.
romane.
La Cioroi-urme de cetate; la Copfenii din
-o
D-lui Dr. Mldrescu, care ar trebul

La Desa - lingO locul denumit Castravila s'au gsit acum
de bronz din perioada
monede'.
a Daciei (statuete
La Orodel--ciocane de piatr ; .Argeloaia, de asemenea.

La Ple,soi-la locul numit Bjenie -ziduri de cetate
dac; la
ea Cetquei longa Vela, valuri
ziduri vechi; la
de cetate veche, etc., etc.
www.dacoromanica.ro
pe rnosia
ani
oale,
un cimitir
eaca urme
113
mai multe din

cursul anului 1915 voi
s vizitez
aceste
poate c osteneala ce voi depune va da roade
mai
sperant de mai bine,
Cu aceast
asigurarea
s
Domnule Preedinte, a v
nestrmutatului meu devotament si a
consideratiuni.
.
Ccm. Mcn.
www.dacoromanica.ro
Ciuceanu
www.dacoromanica.ro
VI.
ARHEOLOGICE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PRIMEI
TURI LA HISTRIA
DE
In sesiunea generals din Maiu 1914, Academia

in
urma unui raport oral prin care artam
am incheiat cercetarea archeologicA a Cettfi Ulmetum
pentru restul verii
Ministerul nu-mi mai
nici-un fond,
deci planul meu dp
a
la cetatea
dola Caranasuf, pe care o
chiar
numai duph datele de pn atunci a fi Histria, cea mai veche
colonie milesian pe lrmul thracic al Mrii Negre, ar rmas
fie amanat,-a binevoit
a-mi
un ajutor de
5000 lei,
sum
prea mica
pentru scopul urmrit,
pe
Comisiunea Monumentelor
Istorice spre a
se da
de acolo un ,ajutor extraordinar.
Aceast interven0e a avut urmarea de a mi se aprob
io.000 de
dela Comisiune.
Pustietatea locului unde aveam a
a necesitat o organizare
destul de costisitoare a adApostirei
personalului
stiintific
administrativ precum
a lucrtorilor in corturi
barace de lemn; de
parte intensitatea lucrului la o cetate
de important a cerut o completare a materialului rulant
(vagonete
macazuri, etc.). Aceste cheltueli extra-ordinare
au imputinat
fondul ce-I aveam la dispozitie.
rmnnd ca
intervina,
de transporturi de asemenea au fost destul de mari,

apa de but trebni adus dela mare distant cu cruta.
Adugand la acestea faptul c din fondul de io.000 de lei ce
acordase Ministerul, 5000 ne-au fost
dqp
bucnirea rzboiului european, pe cnd ne aflam in mijlocul lucrului, e usor de
numai putini bani ne-au rmas pentru
cercetarea ruinelor. Totusi am putut
de
nu mai
sapte sptmni, intrebuintnd consequent metoda strict economic din toate spaturile noastre de
acum,
de a nu
se
zadarnic nici-un vagonet de

ci de a socoti inti
posibil exact pe deasupra ruinelor acoperite mersul transeelor,
ca s
mai aproape de restul
; astfel
s'a ajuns chiar in aceast prim campanie la rezultate deosebit de
pre
importante.
www.dacoromanica.ro
118
din urmtoarele
Aezarea antich dela Caranasuf se
pe o suprafat de mai multe sute de hecelemente,
tare. Cetatea propriu zis, situat-dup cum am constatat prin
marelui golf, care

stancoas in
sondagii-pe o
azi e inchis dinspre mare prin barajul de nisip ce alcatuete
sec. VII a. Chr.

lacul Sinoe, prin urmare aleas de Milesieni
Corintienii
un veac
principiu pe
dup
intemeind Syracusae pe insula Ortygia din fala golfului
Anapos 1). Cetatea Histria inchis de jur
in care se
vre-o opt hectare. Care V, dincolo de
imprejur cu zid
spre partea de
care o
sistemul de valuri
ce se prelunged mai departe in interiorul golfului, ea coprinde
un spatiu de vre-o io
inch ca o cetate de a doua
restul
val
V de alt zid
hectare inchis
cu Sinoe, in suspre lacul care leag azi
insulei pan
resturi antice
prafata de inch vre-o 20-30 ha., e acoperit
din toate epocile, dar mai ales e caracterizat prin fragmentete
cu fond de small negru figuri roii,
veche
de
excelent. Cat privete marea necropold a Histriade o
de tumuli ce se
nilor, caracterizat prin nenumarata
din spre NV in mare, precum
vbd pe promontoriul care
de sute
de Ortygia, ea ocupo o
Achradina
s'o
de hectare, pe care in anii urmtori vom
de aproape.
am stabilit cele de mai
Afar de sondagiile pe baza
ale Hissus, am sapat sistematic hi definitiv urmtoarele
ei.
de dincolo de valuri am desfcut fundamenIn cetatea

ale unei cldiri aezate
tele aproape total distruse de
pe o insulit in mijlocul unui mare bazin rotund, poate artificial,
care va fi servit fie drept mare rezervoriu de apa dulce, fie ca
fie pentru alt scop,
antier-doc pentru constructia de
din alte sondagii mai largi.
care va fi pe viitor mai bine
ca pretutindeni la Hisaici foarte grea, de
e
apa izvorste numai
tria pe nivelurile inferioare, intru
umple traneele acopere res turile dezgropate.
din toate
ntre valuri, pe o
intre basin
Tot in aceast cetate
m.
vegetal (nu de pia
cam la
artificiall de
de creasta primului val, am dezgropat compl et o basilica (din
din vrepunctul de vedere al cettli propriu zise extr
ziduri fcute numai din pietre prinse
mea byzantino-barbar
cancelli
dar utilizand pentiu presbyteriu coloane
de
de origine mai veche
caracter
cea de-a doua colonie a
pe
a. 6e,
Negre, Apollonia (chronol.
e Intemeiat Histria), tot o insula, pe metal sudie al
marelui golf Omegas: cf. Strabo, VII, 319.
Milesienii
trmul thracic al
felt de a. 656,
www.dacoromanica.ro
119
iar pentru colonade capitele de

stilizate corintic, cu
crucea byzantind gravat intre foile mediane de acantus-probabil
tot ca prelucrri cretine ale unor resturi mai vechi, romane

Cetatea propriu
turea de S
are o form poligonald. Zidul ei e pe la-
pe laturile de NV, N pi NE foarte stricat. Pe

laturile de NEE, E, ESE e total distrus
de
fragpi
mente. Unul, spre E,
la temelie, ne arate cmarea

a fost agentul distructiv al fortificatiilor acolo unde ea pute
action cu toat puterea (laturea de E). Aceast constatare dovedete
barajul Chitucului in antichitate nu era
sau in
puturi, sau in general foarte intrerupt,
marea putea lovi cu
in zidurile Histriei. Pe laturea de V, unde erau
lurile pi
i care aced poarta cea mare a
zidul
e pstrat-pe partea
la peste 4 m.
deasupra soclului pi pare, pe partea
nespatd, a fi
la
turnuri) atingnd 8 m.
S'a sepat complet in exterior turnul de
de SE. Soclul
e la nivelul apei, ceiace arat
cetatea a fost total inconcari
de
:
ceci
laturea de V stint
chiar
azi foarte adnci pi ajung aproape nivelul actual al
apelor, iar de
parte ele comunicau
la N ct i la S cu
marea
precum se poate
azi
bine pstrat,
precum se demonstreazd
dupe
finitiv prin sdpturile
La acest turn de SV s'au gsit
din primele zile ale lucrului ca material de placaj
monumente caracteristice pentru frecventa elementelor etnice docugrecesc, funerar, al unui oarecare
mentate prin
: unul
Chrysippos,
pe latinete, al unui thrac: Mucatrio Seutonis.
S'a dezgropat in intregime poarta cea mare de V. Prin
forma ei, prin chipul cum ni s'a pstrat pi prin elementele
chitectonice si monumentale mai vechi cu cari a fost construitl,
pomeaceast poart merit o monografie aparte. E destul
nesc
in contrafortul-turn exterior pe stnga, ea are incas-
altare cu inscrippi, dintre

trate ca placaj pu mai
ca
cari unul-ceva stricat-citit complet, pomeneste un arhiereu
;
apoi in
pi pontarch care pare a fi restaurat portul
pavajul
ei au fost intre alte blocuri intrebuintate trei
fragmente enorme de marmore-doue architectonice-iar unul
continnd lista
o stele de
a senatom.
ol
rilor din Histria in anul 138 d. Chr.,precum un decret al senatului,-iar
la
intrarea in
am gsit doue fragmente dintr'un mare cip de
calcar compact pus la anul ioo d. Chr., pi continnd grnituirea
de elemente toponiteritoriului rural al Histriei (cu o
mice
mai multe scrisori ale
azi necunoscute)
guvernatorilor provinciei Moesia inferior pe vremea
Nero, unii dintre ei cu totul necunoscuti pan acum, -pentru ca
www.dacoromanica.ro
120
s vedeti
roadele primei campanii de sdpturi numai la aceast

cu mult peste insemndtatea unor cercetdri locale, lu-
o suma de puncte importante din istoria generala
roman. Apoi tot la aceast poart avem material istorico-
architectonic exceptional de bogat pentru a urmdri in chip eu

adevrat palpitant soarta acestei indeprtate cblonii grecesti. la.
Marea
e destul s
cl au fost Intrebuintate
ca fundamente ale contrafortului interior din dreapta trunchiuri
de coloane de
in
mai nobil stil
cari au fost
trantite orizontal ca niste busteni, spre a se
apoi pe ele
in grabo ingrozit fortificatia salvatoare impotriva barbarilor
cruzi. Cele
ale portii, cu spatiul inchis intre ele,
arat
prin vrsta
diferit, prin addogarea
a
ritelor elemente
viata chinuita a locuitorilor
Pe un front de nu mai
de 134 m. am desfcut apoi
tal in .exterior partea de NV a
Ca
la poarta cea mare
problemele istorico-architectonice sunt la curtinele, turnurile
intrdrile acestei laturi
totul
fail de cele ce cunoastem
in restul Scythiei minor. Descoperirile de caracter artistic,
tiquaric ori istoric
parte sunt foarte numeroase. lnaintea
tuturor sunt de citat cdrmizile
stampila latineascd a implratului Anastasius, gsite in mare
pe laturea .nordica
dovedind el la inceputul secolului VI acest imprat n'a socotit
de fel superfluu sa repare
odat fortificatiile strvechei
lonii grecesti. Rar ca mod de tratare a temei, delicat
nobil in
executie, monument
al inflorirei artei elene chiar in aceste
regiuni, e un relief de
foarte
mutilat pe alocurea,
gsit ca piatr de constructie daramaturile turnului patrulater
de NV, reprezentnd o. scen de adoratie apollinic
de
ofrande pe altar inchinare
genunchi.
In interiorul cettii pe
de S a strzii principale, nu
departe de poarta de V am fcut un sondaj
cldirii in mare parte distruse de exploatatorii cettli ca o
de piatr,
vreme
de luarea ei pe seama noastr.
Transeele au dat la
o mare cpnstructie eu zid dc beton
solid, gros de 1,20 m. Planul general al construcOei va fi stabilit in sdpturile sistematice ale interiorului orasului antic.
am putut
chiar de acum descoperi in ruinele acestei
cldiri fragmente de cancelli
crucea byzantind, ceeace ne
mare probabilitate caracterul bazilieal al acestei
Numeroase sunt resturile architectonice si monumentale de
gsite izolat. Astfel pe primul val am desfcut dintre
trele ce-1 acopereau un fragment de capitel egipteano-roman
frunze lanceolate ; la turnul de NV, un fragment de monument

reprezentarea unui peste (piatr de nisip), un fragment
de statue de marmur (o parte din picior),
o bucat din
soclul unei statui de marmor fin glbue, cu piciorul slang al
.
persoanei reprezentate
pstrat
o inscriptie
www.dacoromanica.ro
121
calla
ce se poate constitui ca o dedicatie in onoarea lui Caraa Iuliei Domna ; la poarta mare de V s'a gsit un capita
cu
un semi-capitel
foarte delicat
composit
miel archi-
desigur dela o cldire ro; la basilica extrade caracter sacru, toate de

murana dela V
s'a
un fragment pe altorelief de
marmor
resturi din dou figuri omenesti.
profile
placaje de marmur,
Nenumrate sunt resturile
de toate tipurile
strlucirea vietii
dimensiunile. Bogtia
antice aici n'ar putea fi mai convingdtor dovedit ca tocmai prin
dorinte de art
aceste rmsite comune ale unei bune stri
mai aspr, de
generate. In aceiasi directie, dar pantru o
barbarii, sunt de interpretat nu.
grele incercdri prin luptele
meroasele fragmente de coloane, baze de coloane, corn* de
toate tipurile, dar numai in calcar primitiv lucrate.
Histria este la noi singura asezare antic de caracter universal
istoric, care poate fi deplin cercetat, fiind departe de
amestec
deci departe de
cuint omeneascd
priceput ori distrugAtor al profanilor.
trav
V.
REZULTATELE ULTIMEI
DE SPTURI LA ULMETUM
nu atacaser
Spturile din 1913, la Ulmetum, cu toate
in
o parte
din interiorul cettii,
surprize. Dar pentru
inc nespat, nu mai
c
tot spamai mult sigurant am supus unei cercetri
printr'o serie foarte strns de
cuprins
zidurile
transee care, variind in ltime dup trebuintele locale, au mers
la terenul viu.
totdeauna
in
I.
In
din
Cldiri
zuteriorul
Octomvrie 1913, am descris construcPa
Cercetrile din anul

gsit in partea de SE a
ea a fost simtitor mai mare .decat ni se prea
acesta ne arat
atunci, dar nu ne dau nimic caracteristic in plus in ce priveste
planul
spre N o mare
In adevr constructiunea
in interior de
aproape trapezoidal,
de
Ea
25.20 larg pe laturea conservat spre NE de
lrgime, cari
porti de
munica cu piesele centrale prin
care la
dau
larg de 2.65m
lung de 17.70m
constructiunea absidal prin poarta cea
su comunic
www.dacoromanica.ro
122
mare a coridorului D. Intreaga cldire absidal dimpreun cu
inaceast camer oblong se continua spre S printr'un
a concare se intindea pe toat lrgimea de
gust de
in ermid ne indici
absidale. Un rest de
existenta, in punctul C al planului general, a unei alte
ea s
destul de important, dar aproape distrus. E probabil
cldirea absidal.
fi stat in legtur
grosimea zidurilor descoperite acum ale eldirei
Factura
absidale sunt aceleai ca la cele dinainte cunoscute, de o.6o-o.7om.
resturi informe
Celelalte transee n'au adus la lumin
ziduri nu sunt altde construcPi dintr'o epoci trzie, ale
galben,
ceva dect o ingrmdire de pietre
la cel mai
accident.
se
gata
aceast campanie, c aceste
Caracteristic e faptul constatat
quasi-barbare nu utilizeazd vechile ziduri bune, ca de pild
abstracPe de ele, tindu-le in
la cldirea absidal, ci fac cu
curmezis sau aezndu-se alturi de ele, precum se
unde,
foarte lmurit din planul general al
poate
peste construcPa
vedem trecnd in toate
aceste ziduri
de fapte: o distrugere
doul
Aceast constatare
in temelii a vechii constructii din interiorul
aproape
o epod destul de indelungat in care cetatea n'a fost lodin lips de continuitate a unei
in con-
cuit, astfel
structlile interioare, cldirile

n'au mai
de
de folositoare ce le stteau la dispoziPe sub .grmada
mentele
de ruine pe care o aveau dinaintea bor.
Obiectele mrunte, gsite in toate aceste constructii, ca vase,
(cu inscripPi greceti sau semne cretine), monete, etc., dain cea mai mare parte din epoca romano-bizantin. Pietrele
gsite aproape pretutindeni, dar mai
seam in jurul
de
cldirei absidale sunt foarte numeroase de toate formele, de
la cele cu plnie dubl, ca la Pompeii, pani la forma foarte
S'au mai descoperit destule
care ins, in cea mai
mare parte, se prezint numai fragmentar. Ele serviau pentru

pstrarea liquidelor
nu a cerealelor, care se depozitau in
cu peretii bine calcinati,
gropi special spate in
nd o form asemntoare cu a doliilor.
Spturile din acest an ne-au procurat date in ce priveste
elementele de construcPe ale locuintelor din
Un zid
parte dintr'o asemenea construcPe s'a gsit la SE portei

a
a II-a de NE, la nivelul soclului zidului de in
format din
conjurare.
luate dela alte constructii,
ele cu pmant galben. Pentru podeal tavane au

neprelucrate. Pentru
s'au utilizat olane.
resturile de viat rustici in interiorul cettii mai notm:
fragmente de broate de
in bronz, diverse piue
piulite,
precum
teici de
o talangi de fier cu limba de bronz,
prinse
www.dacoromanica.ro
123
diferite fragmente de bronz ori fier, resturi de vase de stich,

de os, de corn, etc., precum o
cantitate de
meiu carbonizat.
Pentru urmrirea constructiilor de ori-ce fel din cetate, am
utat s notez pe plan toate resturile de ziduri constatate prin noule
n'am avut putinta de a urmri complet
spturi.
toate zidurile
pstrate
vreo construcOe de aceasta
numai fragmentar izolat.
Traneele praticate in luntrul cettii pe adncimi care cuprind
verticale, toate stratele de civilizatie care
In totdeauna, in
s'au urmat la Ulmetum, ne-au ingduit s constatm c nu putine
pi lemn. Sectiunea
au fost pi locuintele fcute numai din
pe transeea din spre E in punctul D, ne arat succesiunea a
trei strate de cultur, caracterizate numai prin
pi cenuse
desprtite intre ele prin pmntul galben intrebuintat ca pomisteal de ctr fiecare generatie urmtoare, care
pe ruinele
generatiei precedente. Distrugerea prin foc a cldirilor din difepmntul galben respectiv, dndu-i ast-fel
ritele strate
o mare consistent
pi facndu-ne
precis a acestor stri de fapt.
o examinare foarte
ultima comunicare despre

Observatiile pe cari le-am fcut
Ulmetum asupra
pi a succesiunii stratelor de civilizatie
lagrului, au fost pe deplin confirmate prin spaturde
din
nu am nimic de adugat sau de schimbat
din acest an, apa
la ele.
InscriNii
monumente figurate.
superioare a unei stele funerare.

2) Profil inferior al unui mic altar in marmor.
poate o Hecate.
3) Fragment de relief in
i) Fragment al
4) Fragment de relief in marmor reprezintand pe eroul
5) Fragment de
de calcar. Nu se distinge
un altar pe care arde un foc stilizat ca un fascicul conic de flcri.

altorelief, de form neregulat. El
6) Fragment de
poate acelap
a facut parte dintr'o plac reprezentnd un
erou
al Tracilor ca la No. 4. Se mai distinge
Lucrare greco-roman
corpului calului cu piciorul
a secolului al II-lea.
din a 2-a
Fragment al unei stele funerare.

8) Printre cioburile de vase gsite in mijlocul
7)
este de
notat un gat de amfor de lut rou, bine lucrat ars cu un

graffito neinteligibil in litere greceti care, dela dreapta spre
poate intr'o form
a, s'ar citi
a')
a')
de quinguenne, vin de cinci ani.

(serioas ori numai ca
9) Un alt fragment de teracot, bucat dinteun capac. Inscripin relief de pe capac este evident cea cunoscut
www.dacoromanica.ro
124
Am gsit-o
trecut pe un alt capac la
etum.
io) Fragment al unei urne paralelipipedice, de piatr de nisip,

bine netezit; a fost gsit in punctul C al planului general. .Pe
Mnp[....] Progravate literile
una din fetele sale se
babH un nominativ si un genetiv constituind numele rposatului, a
cenuse
aceasta urn.
ii) La coltul alctuit de usorut extern din dreapta al portii
mari de SV, cu fata extern a .turnului de poart,

placajul
turnului, s'a gsit un altar votiv
de 1.28m lat, la trunchiu,
adnc de o.43m: El fusese asezat in zid
fata scris
Literele,
primele dou rnduri de o.or,
in cele urmtoare de 0.035, sunt destul de neregulate,
dup duct, ele tutus indica o epoc bun: sec. IL Inscriptia este
interesant:
et Innoni Julius Teres magistra(n)s vico
aram
posuit de suo pro salute suam
sui et vicanorum;
suo fiecit).
Numele acestui magister vici este parte thrac: Teres
Terens, nume roman neuzitat
aceste prti locuite de Daci
de 0.48
spre
Bessi).
Pentru prima
se
in aceast inscrippe vicam",z
de la Ulmetum.
acum ei nu ne fuseser cunoscuP
cives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto. Magistratul"
adaug c a dedicat monumentul in anul sau, anno suo;
tatea era deci respectatd cu strictete la Ulmetum. Cuvntul
gistra(n)s se 'ntlneste rar in aceste regiuni. Nu-1 gsim
o singur dat la Apulum in Dacia : un magistras primus in
care
un altar Fortunae
et Genio Canabensium
nu
cum ar trebui s ne asteptm dup
magistras). Aceasta este o dovad
magistras era o pronuntare
obicinuitd in aceste plrti si
deci nici Teres de la Ulmetum
nu trebuie modificat in Terens (C I L. III ioo8 ;
de
asemenea
C I L. III 4298, inscripPa de la Brigetio, un de-
curio qui magistrat).

12)
altar de calcar gsit ca bloc de placaj usorul portii
de S., care rmdsese neobservat pn acum, asezat
zid
fata in sus si avand soclul
o parte din trunchiu sfrmat, sus
tot profilul complet de toate partite, afar de laturea din
cioplit pentru a nu lsa monumentul s proemineze afar
din zid.
InscripPa este
neingrijire, supt liniile strmbe, literele
abia indicate
necomplete. Caracterul rustic al
este evident; ca factur, ca duct al literelor chiar ca particularitgi fonetice, inscripPa se apropie de cele
descrise anul
trecut (Cetatea Ulmetum
Analele Academiei Romne, seria
tom. XXXVI, a. 1913-1914, pp. 369, 359) una pomenind
vies Clementianesces iar cealalt pe. Silvanus Sator.
www.dacoromanica.ro
125
Ultimek dou
citim
ale
sunt martelate. Trebue
M(aximo) pro salute Imp(eratorurn duorum)

Severi et
Aureli Antonini [et P. Septumi
Caesaris) .
Aceast lectur corespunde
deplin cu numrul literelor ce pot
in rndurile marEpoca
este
198-209 d. Chr.
Descoperiri
A. Monete. Anul acesta s'au descoperit putine monete in
paturi, aproape toate nedescifrabile ori numai in parte descifra,
bile. Ca pi in
din anii precedenti, cele bizantine sunt in
L.
majoritate.
B. Aur. Numai
fragmente de podoabe: o
dintr'o
applique lung de
lat de o.006, lucrat jour, pe
motivul vrejilor de ieder,
un fragment de lntisor lung de
o.o32.., format din
duble. La primu
aurul e curat,
la al doilea e foarte palid, probabil amstecat cu argint.
C. Bronz.
fibul, un lant,-un obiect in
de stilus, care
pare s fi avut, dup cele dou capete turtite,
in form
de pasre, o intrebuintare religioas, in sfrsit un
tilizat poate ca applique o
extern a unei broaste de
cu
pentru introducerea cheiei
pstrate.
D. Fer. Un
cu limba de
un
in forma unui
umbo de scut alte lucruri mai mrunte.
E.
de tip comun. In transeele spate in cetate
s'au gsit fragmente de vase de toate tipurile cunoscute
acum la Ulmetum (vezi Cetatea Ulmetum I, An. Ac. Rom., seria
II, tom. XXXVI, a. 1912-1913, p. 569 urm.).
Exemplare complete: o oenochoe de pmnt negru, o amfor
mare
una
de aceeas materie.
: zece exemplare
complete pi patru fragmente. Merit a fi mentionate: una cu
nusa in form de cap de taur pi o a doua cu dou cruci pe partea
superioar.
F.
olane. Tipurile comune de crmizi sunt
fine 0,35X0,30X0,035
0,35)0,300,035 - 0,38X0,38X0,04,
-0,040. In
locuri, pe transeele dinspre portita de sud, s'au
gsit fragmente dintr'un fel de crmizi nearse, de lut amestecat

pae, formnd o past cu totul neconsistent, asemntoare cu
din partea
chirpicii de azi, cu cari se construesc casele
locului. Aceste crmizi, gsite stratele de cenuse din ultimele
celelalte dimentimpuri ale cettii, au o grosime de o.o8
siuni sunt aproximativ ca ale crdmizilor noastre.
Olanele gsite se pot grupa in dou
dimen-
altele de
siunile 0,68X0,35
0,37X 0,35
0,02, in paste de compozitk, coloare pi rezistent felurit. DeschizAtura
pasta
dela tip la tip, precum
sau galben.
care e
rosie-negricioas sau rosie
www.dacoromanica.ro
126
picioare de cupe mici de pasta

G. Objecte de
obicinuit, verzue, un fund de borcan,
funduri de vase
genul alabastrelor, un mner mare de vas, de past verde
chis, foarte putin irizat, lung de o,085
pi
mai important
ca toate-un vas, poate, de miresme, pstrat aproape intreg.
In
H Objecte de os
de piatr. Un stilus de os, un
form de furculitl de os, un fluer de os, patru candelabre
de piatr,
piue de piatr
una de marmur, trei zeci
pi trei ghiulele de piatr provenind de la artileria cettii, gsite,
cele mai multe, in turnuri; in fine, 25 de
de rapnitede
tipuri pi de dimensiuni deosebite.
Rezumat dupa memoriul d-lui Prof. V.
Analele Academiei Romne, t. XXXVII, de
Cetatea Ulmetum, din

C. ,Noe
www.dacoromanica.ro
VII.
CONFERINTELE COMISIUNH
www.dacoromanica.ro
in sala de conferinte a Casei Scoalelor.

membru al Comisiunii, a vorbit, la 13 Decemdespre Ce este un monument istork ,
d-1 A.
S'au
D-1 N.
vrie,
datu, secretarul Comisiunii, la 20 Decemvrie, despre Studierea,

.conservarea i restaurarea monumentelor istorice".
Conferinta, d-lui N.
se public In paginele ce urmeaz.
www.dacoromanica.ro
CE ESTE UN MONUMENT ISTORIC
Comisiunea monumentelor istorice a luat

de a
un numar de conferinte privitoare la domeniul
de scump
artei noastre nationale
al artei noastre istorice, in
timp, care este
grijei sale deosebite.
Am socotit
aceste conferinte pot s aib un indoit
s
anumite cunostinte
pe care e bine s le
aib fiecare. Sunt

excursii care se fac in zadar, numai
pentru
pi butur pi conversatii frivole si care s'ar
preface in lucruri din cele mai folositoare,
ar ave cineva
unele cunostinte prealabile care se capt foarte usor, se uit

foarte greu pi se pot pune in
cu cea mai mare lesniciune. Cred, prin urmare,
o conferint ca aceia de astzi
poate
fie foarte folositoare pi din acest punct de vedere al
excursiunilor, care ar fi de
s
se poate mai
la noi
numeroase. S'a intemeiat de
institutia Cercetasilor,
foarte
in principiu
care merit sprijinul Principelui
tenitor, dar recornand Cercetasilor s
oarecare cunostinte
in ceiace priveste adunarea de datini, de poesii populare, de

a poporului
adunarea de elemente din viata
nostru
last, not least- monumentele istorice care
se gsesc aici in preajma noastr,
pe care nu le cunoastem.
Eu singur nu cunosc monumentele de pe
Bucuresti-Oltenita,
totusi se
pe acolo mndstirea Negoesti, din veacul al
ce
cine
XVII-lea, pe care n'a descris-o nimeni, iar
poate s-i trsneasc prin cap vre-unui preot zelos- s te
fereasc Dumnezeu de preotli prea
las biserica
;
s'o
cum e, dar,
e preotul
stric biserica
repare", cu s'au
anumite autorisatii, bine intentionate, dar
necompetente. Astfel de conferinte, lmurind asupra monumenpot servi
o
telor istorice, au, deci,
practicd, pentru
excursionistilor de toate vrstele, si nu numai Cercetasilor.
acela de a
conferintele acestea pot s mai
un
:
inaintea unui auditoriu mai intins anumite din monurnentele noastre istorice,
aceasta este de mare ajutor pentru
interpretarea.
atunci
ocasional, inaintea
se afl
zidurilor, a picturilor, a tuturor elementelor de art pe care le
Anuarul Corn. Mon.
www.dacoromanica.ro
130
o mulaceasta se mai
cuprinde un monument. Pe
time de avantagii secundare asupra cdrora nu sunt chemat
insist.
cea de astzi,
La asemenea conferinte este un fel de
adeca
monumentul istoric,
ea
pentru
sa dea o definitie a acestui lucru -pe care toata lumea crede
adevrat, care
cunoaste
att de
lume
cunoaste
este un monument istoric.
Se va zice : ce e mai uor de definit: lucrul pe
toat lumea sau acela pe care toat lumea nu-1

greu lucru de definit este cel pe care-I cunoaste
lumea,
1-ar cunoaste bine, atunci n'ar fi nevoie de definitie.
cunoaste, de obiceiu se cuDar lucrul pe care toat lumea

asupra lui, ci fienimeni nu cuget el
noaste rAu,
trecnd dela
la altul
de la altul
care primeste
care se
prere, se diformeazd necontenit ca o
mai
nu e aceia care a
tot roade. Moneda cea mai
cu definitia lucrurilor pe
e
multe lucruri, ci din
lumea crede
le cunoaste.
care
pe
ce este un monument istoric,
este o
mare, in cuprinsul sau
de
s'au petrecut lucruri istorice. Fcndu-se un
mile
plebiscit in ceeace priveste rostul unui monument istoric, definicare ar intruni mai mu!ti sorti ar fi aceasta. Prin urmare un
monument trebuie s fie mare
imposant, de dimensiuni
cum se zice de o
monuextraordinare,
:
ceeace evident- poate fi mdgulitor pentru un brbat, dar
e mult mai putin plcut pentru o femeie. Dar monument istoric
in imprejurimile cruia s'au petrecut lucruri
lung curs de ani.
foarte importante
Monumentul istoric" pentru noi nu este aceasta, ci mult mai
tot odata, mult mai
mult deca atta
mai ales e ceva
mult mai variat, mai muItiplu, mai multiteral dect aceea ce am
ai
va spune
spus.
o imprtire a monumentelor istorice dnd divi-
siunea mai
ajungand la definitie prin
deosebitelor categorii ale lucrului. S'ar
prezintarea
monumen-
tele istorice numite de obiceiu asa si recunoscute de oamenii

competenti ca atari, in dou categorii.
Sunt
monumente istorice, mai obisnuite, mai rare,
ritnd mai
ingrijire,
mai multe dintrInsele se uit
chiar
acelea care se pretuiesc, nu pentru valoarea
intrinseca, ci pentru lucrurile care s'au
in apropierea sau in
cuprinsul
zicem
exemple.
am ave neatinse palatele din Potlogi
te ale lui Constantin Brncoveanu,
www.dacoromanica.ro
s presupunem
131
aceste case n'ar ave nici-o valoare artisticd - de fapt au

se recunoaste
astzi. Totusi, locuinta in cuprinsul
s'au slsluit ultimele bucurii ale martirului ori aceia in
care se gseste odaia unde a fost rnazilit Brancoveanu, de unde
a fost ridicat de Turci pentru a fi trimes pe urm la Constantinopol spre ucidere, ar fi un monument istoric chiar cand elementul estetic ar lipsi cu
din cauza faptelor istorice
care s'au petrecut acolo.
Un al doilea cas: de sigur ch aici, pe deals! Arhivelor de azi,
deasupra Dmbovitei, palatul de odinioard al lui AlexandruVod Ipsilanti n'a fost niciodat o minune de
Aceasta este
incontestabil.
chiar imprejurrile cand Curtea lui Mihai
ultima form in veacul al XVIII-lea prinViteazul
tr'un arhitect grec care fcuse cev
italiand. Prin
mare se poate
ca aceast cldire, ce pare a fi fost in
datinele
fcut pentru Dornnul din Bucureti,
cum s'ar
fi fcut pentru un Pas oarecare din cutare provincie asiaticd,
s nu fi avut in ea insi
valoare. Dar,
am
in
ea cmara unde a fost prins pentru a fi Miat acolo, la fata
cului, aruncndu-i-se trupul jos in curte,
Hangerli, partea
acestei cldiri amintitoare de asemenea fapte ar fi ea un moda.
nument istoric? Evident
avut,
moia Academiei Romne, este casa de

La
a poetului Conachi, o
mich,
cldirile mari pe care
lui Conachi
le-a fcut Caimacamul Nicolae Vogoridi,
electorale
care
fie Dornn al Moldover, prin
cunoscute,
de Europa. Ca stil, ca
mobila
lui Vogoridi, din
s'a vndut in bloc Evreilor, biata
odat acoperit
stuf uns?
lut pe jos, n'are niciun intecare a incercat
ridice, in
res. i totui acolo a trit un
la nivelul
vremi putin potrivite pentru aceasta, poesia
un monument
celei din Europa. Nu e
de la
istoric din
categorie ?
nu mai
mai apropiate de noi.
S venim la timpuri
avem casa in care s'a ngscut Kogglniceanu- aceia in care a
Koglniceanu,
murit a fost un otel la Paris. N'avern casa lui
mai mare orn al nostru din veacul al
cand
as?
am avea-o,
Dar presupunnd
XIX-lea s'a nscut
elemente
chiar dac i-ar lipsi valoarea relativ a caselor,
vieneze, italiene, pe care le
in Iasii de dup 1821 Gheorghe Asachi, intors din strindtate, cu alte idei de frumusete
fie pstratd? Ar fi ea un monument
numentalg, ar merit? ea
istoric? Evident
da.
din Moldova este
In cutare
Un ulthn exemplu in
care stte Vodd-Cuza
de alegerea lui, ca
casa
tionar, ori, in Iai, se poate vedea casa in care ca Domn el
vpsit
avut
- Creditul Funciar de astzi, o
cnd
galben,
in gris, dar care e, oricum, mai frumoas
--
www.dacoromanica.ro
132
dect multe din casele care se fac astzi. Dar s admitem c

acea cash a lui Vodl-Cuza n'ar fi avut nici
elementul de
frumuseld estetica relativ pe care prin atatea reparatii il constatm ; numai pentru c a fost Cuza Voda pe acolo, c
purtat acolo gndurile bune, prielnice terii, merit ea s fie socotit ca monument istoric ? Desigur
da.
Am ajuns astfel
in zilele noastre,
acum am inteles ce
poate fi un monument istoric din
categorie, mai putm
Acum ce se face aiurea i ce am

face noi cu astfel de
monumente ? Aiurea, ele se
cu o deosebit dragoste.
gsiti ingrijit cu pietate casa lui Goethe,
In Germania o
casa in care a locuit Schiller: se conserv
aspectul lucrurilor celor mai neinsernnate din vremea cnd un om mare si-a
petrecut zilele acolo.
Evident
e exagerat a face colectie de plapome, de lavabouri, scufii, cizme, papuci ai notoriAdtilor
lumi, dar a
face s
pentru urmasi,
vre-o schimbare, locul in
care a gndit un erou, al faptei sau gndului, a-1 preface inteun
fel de mic templu al aceluia care
sldsluit trectorul trup
acolo,
o
un escelent
de invttura
pentru tmeret.
E un contact direct, o impresie imediat
care biruie
pedagogicd" din descrierile analitice.
cea mai complectd
i s'ar spune scolarului cl Goethe n'avel bibelouri nenumrate in salon,
un buton
el
ca
apar lumina electrich, c dnsul n'avel o
de flaconase de
asezate pe un lavabou de marmor,
cat i-ai spune c nu
nevoie de covo are de Persia pe jos,
museu din odaia lui de splat sau de culcare,
nu
un
el o s
totusi trebuie s fi fost
din lucrurile
acelea, de vrerne ce oarnenii de astzi nu pot tri decal

de-a dreptul in simplicitatea aceia ; se va convinge,Du-1
si va si o lectie mare de moral.
Aici
noi, in Serbia, s'ar
arata casa lui Milos, la
neatins - ori casa

de
in parcul dela Topcider. Toate
se pstreazd cu pietate, si comparati locuinta lui Cuza-Vod din
Ruginoasa,
biserica morm
sau,
daprsit in sarna haidilor de curte...
In Italia este obiceiul ca, oriunde s'a petrecut
istoric, s
Belgrad, in apropierea Catedralei

a
Mihail,
cornemorativd
nu se las
crui necunoscdtor
gramaticd
ortografie
mai ales necunoscator de sensul vietii celui pomenit. Nu, ci se face un concurs Mire cei d'iutaiu scriitori ai
trii,
sunt unii cari au o specialitate in aceste epigrafe, cdci
se aseze o plac de
scriptia la inspiratia cine
www.dacoromanica.ro
133
nu e usor lucru ca
formula rosturile
in
trei sau patru rnduri sresumi ca

orn.
Se poate face un museu care

priveascd pe
care
a trit acolo. Este o foarte mare deosebire intre un museu
asezate
din
odaie oarecare
museul
care prin faptul
e adunat in oaile in care a fost cinev in
zilele lui, arninteste viata-i toatd. Este o
atmosferd de
realitate care se adauge la lucrurile ce se expun
Azi casa lui Alecsandri din Mircesti a trecut, printr'o
donatie, din partea nepoatelor de
ale poetului, in stdpanirea
Academiei,
s'a luat
de a se aseza acolo, in
in care a locuit el, un
museu al lui, pentru ca oaspetii sa
o zi de
sau o zi de iarn cu strlucite
geruri, primind in sufletul
din marile influente ale naturii care au produs poesia lui Alexandri pi, in
timp,
in care fiece amanunt aminteste pe cel care le-a
afle prin
adunat
jurul
ceva din viata materiald a aceluia care a
fost influentat in viata-i
de acest mediu.
IV.
Acum vin la monumentele istorice in intelesul obisnuit al unvntului, de care in

se
Comisiunea. In Apus
s'au succedat mai multe desvoltdri artistice, plecate fiecare dintr'un izvor deosebit. Dela cutare
la cutare
cutare influent, de acolo
porneste o alta,- unele fericite,
altele nenorocite, foarte multe
banale.
mai
un lucru :
Apus, dela o vreme mult mai deprtatd decat.aceia
care se poate
pentru
noastre in privinta aceasta, au
a se face cldiri numai
un rost practic, case pentru
profit, pentru cstig numai pentru cstig. La
s'a construit
patriarhal, sentimental, poetic,
arhitecturd
datina cea
veche,
mai
Am trit in atmosfera trecutului

in pragul zilelor actuale
de aceia simtul de frumuset a fost nedesprtit de fiinta noastri, un instinct strmosesc de care nimeni nu s'a putut
S'a spus aceasta in
ce priveste arta. Din veacul al XIV-lea
pni la 1850, timp de aproape o j
de mie de ani, este
curent, plecat din
izvor pi curgnd in aceiasi aluimit canal
bin neschirnbati a desvoltrii noastre. De aceia
vezi clidirile bisericesti dela
care trezesc in amintire lucruri vechi de
secole,
dela o generatie la
nu
o subiti revolutie, ci o
evolutie, ba,
cele mai
multe cazuri, o simpli continuare. Se
la noi blnurile aveau
un mare rost in trecut; erau cum sunt astzi actiunile : banii se

plasau in
se trecea
pi blana pe care o purti
nepotul de
se
bine in blana
Cum
treceau generatiile
altele in
o generatie
alta tri in aceeasi atmosferd morali. De aceia,
www.dacoromanica.ro
134
zidire anterioar anului

este din punct de vela noi,
dere intrinsec, artistic, un monument.
de multe ori se poate
ca un monument relativ recent si dei forme de art pe care nu
la noi
o
le intlnesti
Si iat de
: pentru
se puta ca forme mai vechi

imitare
iar acele forme dela i600 si fie represintate printr'o casa parce are, astfel, valoarea de proticular sau o biserici dela
totip, pentrua a disprut prototipul sau cele dintiu imitatii ale lui.
margenile intre care se intinde
ce s'au
Acum,
numentul istoric ca valoare intrinsea, artistia, s trecem la alt

parte a acestei expuneri.
cldire anterioard
Monumentul istoric este, va si
anului 1850 in special cldirile bisericesti. Dar aici monumen-
in chip gresit, prea simplu, prea redus.

Iat ce vreau s zic cu aceasta. Intr'un moment Lecomte du
Noy - nimic ru despre morti ! -se hotrste s repare msau Trei Ierarhii din Iasi si Sf. Nicolae
nstirea dela
din acelasi
pe care a cptat-o in
El vine
Franta dela Viollet-le-Duc, care, de sigur, nu mai are in
niciun singur aderent. Procedeul lui
in a
mentul de
da monumentul jos
a face altul la
nout, care in unele
tul istoric se
monumentul originar, ct cu conprivinti s nu semene att

ceptia proprie a restauratorului,- lucru cu totul de condamnat.
De o parte fotografiile monumentului, de alt parte descriptiunea
lui cine
and, ori prejudeati artistice: se potriveste, se
iat o cldire nou.
chibzuieste,
Vine deci un arhitect arheolog estet ca Lecomte du
se gseste inaintea acestor trei biserici. El zice : monumentul
istoric e cldirea, biserica din mijloc.
atunci se ocup de
dansa
el face" minstirea Curtii de Arges
cum o avem
cum
acum, face" Trei Ierarhii, Sf. Nicolae cel Domnesc,
le avem in mornentul de fat. Inltur deocamdatd partea privitoare la reconstituire m
asupra
neajuns al acestei conceptii, care, cand e imbrtisat de unii arhitecti influenti
poate area un efect catastrofal asupra monumentului. M opresc
deci asupra notiunii complecte a monumentului istoric, pe care
totul.
astfel de restauratii o
Monumentul istoric nu e numai biserica din mijloc, pretii ei
singuri : bisericile de odinioard erau
i bisericile de odinioar erau incunjurate.
de a vorbi de felul cum erau pline bisericile dc odinioar, s atingem felul cum erau ele incunjurate, ca
putern
ave o conceptie deplin a monurnentului istoric.
Biserica de pe vremuri er imprejmuit de chilii
de jur
imprejur se trsese un zid mare. Monumentul istoric este alatuit

din
aceste prti. Acum, se
la noi s'a
made, zidul de aprare
ocrotire ; la Trei
s'a dat jos
cea mare
in
alte prti, ca la
www.dacoromanica.ro
ea a rmas
135
afar? din reparatie", nepreficuta, ceiace e un avantagiu, dar si
nesprijinit, nesustinut, ceiace e o primejdie. Nu

de plpande,
de meschine, ca niste
bisericile restaurate
? Nu mai au
apar ele, desfacute de toat vecindtatea
de
caracterul pe care ziditorii au voit s
si care
nu numai din zidul bisericii, ci din tot complexul de

s'a tiprit in Buletinul
care formau fundatiunea
dela inceputul veaComisiunii noastre, dupi o stampi
Curtii-de-Arges,
cului al XIX-lea, o vedere a
vezi tot ceiace
in vremurile mai vechi. Este o plcere
se grmdeste pitoresc in jurul bisericii pi numai in acest cadru
cum trebuie. Aici, in
biserica
special se
isolate, risirite in
bisericile erau
Bucuresti, credeti oare
drumului, anume parco pentru a fi stropite cu noroiu
pi atinse de pietrele copiilor ? Cele mai multe biserici ipi aveau
unde
cum am spus, zidul de cetate, pi multe cuprindeau
ba pe alocurea,
sau slujitori ai sfantului
erau
pentru bolscoli de
scoli elementare de parohie,
adaposturi, iar, pentru intretinere,
navi si infirmi,
odile de gazduire.
cu prvliile
e nead? Mai
face din ele in epoca
Ce se
misibil ceiace s'a fcut la Bucuresti, de a se lis? ca biserica
zidirea
alit de mult,
inalte prvliile de
la biserica
untru nici si nu se mai
care
Cre.tulescu de pildi: casele formidabile de
Indrzneste cineva si spuie
biserica impodobesc ele
nu. Dar ele umilesc, ascund, fac inuaceasta ?
pi invisibild biserica. Ori Biserica Doamnei din care se vd
coloane din pridvor, intre case usurpate in cursul
abia
stricat printeo
pului de unul altul. Ori biserica Radu
fatade goale
ca fond
restauratie moderni idioat
ale Internatului Teologic. Ori Stavropoleos, zugrumata de
dirile Postelor, care tind si arunce in strati pi biserica,
grijd, pe vremuri, a Sf. Dumitru. Ori coltisorul lsat
ru, dar
namilele juxtapuse pi suarmonioasei bisericute a CoItei,
la
inmulti exemplele
am
prapuse ale spitalului.
egipteanul morman de pietre disarmonice al Camerei deputatilor
paraclisul lui
fine ale bisericii metropolitane,
lang
coloanele trivialisate de o galerie cu
Nicolae Mavrocordat,
biserici are
zice : nevoia. Care nevoie ?
Dar
credinciosilor o
foarte simple, iar ctitorii cari au druit
la ajutoare pentru urmasii
cldire de inchinare se vor fi
ajunsi in mizerie, dar nici odati si dea astfel de ajutoare
unor milionari ori s asigure plata de lefuri grase unor urmasi
e vorba de biserica
specialisti in aceasta. Prin urmare,
asezat in mijlocul Bucurestilor se poate
ssi, o
prvlii imense, din serviciile divine, din freefoarte bine,
www.dacoromanica.ro
136
adaug, in biseventarea lumii care o gseste mai aproape.

nu e nevoie de covoare orientale, nici de lumin electricd
si alte lucruri de lux. Eu nu stiu s fie spus undeva ca Raiul
ar impodobit cu covoare de Persia si s'a introdus de
acolo electricitatea si caloriferul.
Se
face
ceva cu aceste cladiri imprejmuitoare : de
nu fie neo parte personalul bisericesc
locuiascd acolo ;
voit omul s alerge in cellalt
al orasului ca
gaseasca
tiu eu, care am cercetat deseori
pe preotul bisericii.
de greu mi-a fost uneori s-1 gsesc pe preot din vina

sunt mai multe,
lui. Pe
aceasta, cand
se poate face ceva ca in Italia : Fabrica della chisa", adic un
mic museu al ei, in care elementele ce cad la reparatie nu
se mai pot pune la
se
cu pietate. Apoi locul
un minunat square
liber din jurul bisericii se poate preface
deschis pentru toti vecinii cum e la Londra, unde toti cei ce
incunjur
au cheia
- un
de
sire, de
de infrumusetare a vietii. Cat de mult
n'ar captiga
sndtatea Bucurestilor
in jurul
biserici am
un asernenea square,
in locul maidanelor
stropite
npdite de toate murddriile ar
astfel de grdini inflorite ori brazi
ca acei din grdina Academiei
am
Romine, o frumuset pentru Calea Victorier!
in aceeasi
locurile acestea de poesie pi reculegere
cum le au
din Constantinopol, in jurul
din moscheile
cu izvoare cu ap vie,
chiparosi intunecali, cu
s'ar
pi
Capitala
cum
biserici,
si
se inftiseazA
Spuneam
jurimile lui
! (r).
monumentul istoric se
pi
din impre-
din cuprins. In privint aceasta la noi s'a fcut
mai scandalos abus in ceeace priveste risipirea zestrei bise-
ricesti.
s
: au prdat turcii. Desigur, dar neasmnat
mai rnult au prdat - crestinii.
astzi este obiceiul prin
orasele mai
sau pe la
de se crede preotul stpn al
odoarelor si face ce vrea cu
; le druieste din
amabilitate.
citez un caz : in biserica din
de pe vremea
lui Stefan-cel-Mare, sunt foarte frumoase discuri colorate de

smalt, cari impodobesc
de sub
alte profiluri
ale cldirii.
lipseau o multime din acele discuri
intreband din ce pricin, mi-a
preotul : domnii
m'au rugat
le desfac
; daca voiti, trimet
(i) Mitropolia are o vast grdin, mai mull sau mai putin
inconjoar mizerabile uluce putrede;
se
pe
fier rugi-site clopotul
mare,
un chiosc, o
de
joare. Si, de
i s'a stricat forma, rupndu-se un colt, pentru statuia
lui Barbu Catargiu. Locul dela stnga aleii
odioase obeliscuri de
vulturi jupuiti are
cruci interesante
un admirabil belvedere : e
viran, Carl o
de unde s se poat sorbi privelistea!
www.dacoromanica.ro
137
v 'scoat
d-voastr altele. Mai trebuie
spun
am refuzat
cu indignare ?
e pcat ca nu se poate impiedica aceasta decat prin ce nu
nici o lege : adevrata cultur, la cine nu trebuie s dea,
ca si la cine nu trebuie s primeasc. In urma smomelilor unor
anumiti fabricanO, odoare vechi au fost cumprate pe un pret

de nimic de cutare agenti, cari le-au expediat in Rusia pentru
a le topi din nou", dndu-se in schimb cine
ce
moderne fr valoare. Cum nu trebuie drmat zidul pentru a
fi refcut ori mai bine :
as nu trebuie s circule
nici s fie schimbate odoarele.
noastre restaurate au
acest desavantagiu
de toate : pe
faptul c sunt
totul goale in mijlocul cmpului, innuntru totul e acut din
nou. Ce pustiu e la Dealu,
toate mormintele venerabile
sfinte, dela sicriul de
fcut de Craiovesti pentru
dislav-Vodd,
Mihai-Viteazul,
jertfa lui Tepes, pn la capul lui
la adpostul oaselor tnrului

Movil, ce pustm e, cu toat ingrmdeala banalelor lucrriale
lemn
din veacul al XIX-lea !
toate acestea sunt
strns legate intre ele, in ct odoarele, odjdiile, imprejurimile

la
fac monumentul istoric. Dac ne-am
cl el se
poate
pe bucti, dintre care unele
le rnuti aiurea,
altele s le lasi unele s le strici, altele s le pstrezi, ne-am
face o ideie caricaturald despre sensul lui.
astfel de procedare inseamn sfrimarea unittii organice a monurnentului. Conceput organic ins, el trebuie pstrat tot organic.
Pe lng toate aceste elemente materiale, orict de spirituapentru a da frumuseta,

este
altceva nepretuit
pi care, hotrit, nu se pate
: urma vremurdor, cu tot
ceiace au dus pe
acolo. Arheologii clasici sunt mult
maj cuminti dect acei cari se ocup cu lucrurile din timpurile
moderne sau din evul mediu : nu i-a trecut nimnui prin minte
sa cheme un numr de meseriasi cioplitori de piatr
columnei lui Traian
sa
: e
de Dumnezeu c a cptat biata column .coloarea fildesului ; s-i facem o
s
a o roade
ciocanele ca
o vedem apoi
alb cum o
Traian cand a isprvit-o mesterii tocdnsul. Romanii de azi ar fi in stare s lapideze pe cel
ce ar propune
ceva. De
? Fiindc este o mare deosebire
suprafata banal pe care ar umbl degetele
silor din 1914 pi suprafata sacr pe care au umblat degetele lui
Traian
ale Stator imparati
regi barbari cari s'au strecurat
pe acolo. Ori poate s'a ocupat vreodat municipalitatea
do a pune la
distruse de marinarii venetieni ori rpite
de amatori englezi din acel
al Partenonului ? S
un caz particular dela
:
cand am vzut intiu, dup restaurare", biserica Ppautilor de
Botosani, pe din afar,
m'am
de lucia piatr nou, dar, cand am intrat in bisewww.dacoromanica.ro
1138
mi s'a lrgit sufletul : din fericire n'au fost bani ca

s se isprveascd.
vezi inluntrul tot
din veacul al
XV-lea; Stefan-eel-Mare s'a
cum
; ochii
lui s'au oprit asupra
cum se opresc astzi ai notri. Este
o
in Statele Unite, - sau era pe la
- care ave
o curioas superstitie :
c tot aceia ce s'a petrecut
anume
las urme nevzute
preti. Ei bine, este ceva din
aceasta
inrurirea istoric ce strbate piatra, o transformd,
insutit, inmiitl in
o spiritualizeaz, o sfintete, d o
ochii nostri. Cnd
a stat Stefan insusi,
in cutare
s'a rzimat trupul lui de acel prete,
incepi
ce suflet vii
a
vechea zugrveal, a
pretii
a rzlui lemnul
nobila patin de veacuri ? Monumentul istoric
trebuie s
; de
vechiu la
ce apare ca
nou, nu mai este
; poti s lai chiar aceiasi piatr, dar
ai distrus suprafata, s'a
monumen-
tului
V.
Venind la partea dela

a conferintei, ce are
mai mult
scop practic, la
categoriilor de monumente istorice din
a doua
vom
in rndul
sunt bisericile
mnstirile,
de multe. Trebuie ca aceast comisie a
noastr
indrtnic,
dup ce se va
se puie pe un
face liniste in conditiile pe care le dorim
totii - ca s se
o statisticd total a acestor biserici
la ultima
de sat-,
astfel, o s putem pretui
Numai
atunci o s vedem ce avem. Generatsii crescute in sentimentul

piettii cu
pentru art, se vor uimi apoi de bogtia
pe care ne-au lsat-o strmosii. Strinii se uimesc doar decteva
biserici vzute din fugl ; ce ar fi
ar
notiunea intreag
a acestui tezaur !
In al doilea
sunt
numitele cldiri profane, care dae
ar fi mai bine cunoscute la noi, n'am avea
numita arhiromneascd" din Bucureti, care
:
a pune oameni vii in biserici
a-i sill s triasc
s sburde
Inteleg dup ce s'or
zilele fiecdruia, dar s se puie
viu
pseudo-bisericile acestea din Bucureti in care sala
de mncare e o stran, cea de culcare o catacombd, biroul un
altar al bisericii
e o imitatie fr rost
gust, un simplu
grosolan plagiat, care nu se poate admite.
inchipuie arhitectul c a fcut un lucru mare cnd e mai mult piatr deck
spatiu!
in aceast a doua parte a monumentelor istorice avem
cldirile domnesti de odinioard sau cldirile in care au

locuit
boieri ; de exemplu casa lui Alexandru-Vodd LIpuneanu la Slatina Moldovei, locuintele Brncoveanului, ale
Cantacuzinilor dela Filipetii-de-Trg.
www.dacoromanica.ro
139
Sunt apoi modele de
profane pentru oameni cu mij-
pretentii mai putine, prin vechile centre rzlete, pe care

loace
nu le-a trivialisat
totul.
modernisarea
trebuie
facem casele noastre cum sunt cele din targurile mai prsite,
ca Bucovul, Vdlenii-de-Munte, Argesul, aglomerdri de locuinte
mai departe de drumurile cele mari pi unde acum
a se stric din nenorocire casele cele vechi. Casa dela 1820-30,
aceasta trebuie
fie un indreptariu sigur pentru
din
timpurile noastre :
bine
cald iarna,
vara,
de
de veselie
totdeauna. Strini,
cum e Bouquet, Doussault, au zugrvit cu iubire in albumurile
aceste case.
Trebuie s le cercetm toate colturile :

mai multe caiete
ar trebui s ne facem din ele,
felul cum se aseaz
usile, cum se introduce scara, cum se deschide pivnita,
cum s adauge privdorul, cum
mldie acoperisul sunt
de originale, atat de spontanee,
nu afli
case care sp
semene
Pentru complectare s'ar

recurge la o
categorie
de monumente istorice,
de modeste
apa de interesante pi
fcute
prin anii 1850 sau i86o, care
ele ; casele
nu sunt de altfel dect reductiunea, in ce priveste planul podoaba, a
boieresti, lemnul inlocuind
piatra.
Tot monumente istorice, care, cum se vede, nu se cuprind in
definitia obisnuit.
Pe lang acestea nu e bine
neglijm pivnifele boltite pi

prvlfile de buturi odinioard
erau in rndul
; crciumile erau subterane. Erau
uncle de toat frumuseta care, din nenorocire, se distrug pi
;
in
s'a distrus astfel acum de
una
de frumoasd,
biserica Sfntului
cu o loggia ca acelea din Italia,
pe
de zid (i).
Chiar aici in Muntenia s'au gsit pe neasteptate uncle pivnite
cu bolli de proportiuni enorme.
de aceasta, alor nostri, ca pi tuturor Orientalilor, le placeau fntnile. Din nenorocire, mai toate s'au distrus sau se
:
distrug sub ochii nostri, indiferenti. Iat un
Vieros,
la marginea drurnului ce vine dela Pitesti,
o
pui grmditi in puful
cu niste grifoni
lucru remarcabil, foarte delicat
in ceiace priveste conceptia
si in ceiace priveste executia. Azi mi se spune
nu mai e
acolo :
pietrele s'au luat.
acoperite, cte s'au pstrat.
(i) Biserica
este
care striga lmpotriva barbariei noasparacliserii
f
cu;te de
de porci din
tre :
tabla lemn, Inconjurand astfel biserica veche de
patru sute de
din toate prtile.
irnbecilitatea oficial a
ani, care
se
pus
de fete acolo, ca s se
o diform
cat de mult am pierdut notiunea aerului, a spatiului...
www.dacoromanica.ro
140
de vreme a fost la noi o mare dragoste pentru

sens,
acele cruci de drum mare sunt
monumente istorice. Unele de piatr, altele de lemn, ele au pe
unul pur artistic.
interesul inscriptiilor de pe dnsele,
se strice; fiecare proDar dilentatismul nostru face ca ele
prietar de gust" le strnge de pe mosie le
la dnsul
in curte. Forma cea mai
mai
a egoismului.
numitele
ele trebuiesc lasate
Evident
doar cu un grilaj, spre a le feri de
cum sunt, inconjurandu-le
sa nu uitm vechile poduri, cari
ce murdresc
astzi doar in amin-
tirea noastra, poduri de lemn, acoperite, ca acela care duce la

Suceava, in copildria mea
*
Acestea sunt monumentele noastre istorice, att de multe, dela

la
att de pline de valoare. material 1i
de sens _istoric,
inconjuriinile
devastate,
cuprinsul
pustiit, cu patina veacurilor
pe fiecare, att de variate
originale in ceiace priveste tipurile bor. Unde le veti
le recunoasteti,
s le ridicati,
aveti
le respectati
puterea, din ruina prsirea
!
N. IORGA
(i) Oare cand vom

Mitropoliei, in fata halei
crucea de piatr din dosul dealului

care arat unde a pierit tatl lui Constantin
Brncoveanu ?
nu m'am rugat pentru aceasta
cine nu mi-a
mostenitori ai stralucitului Domn, Prirnrie a Bucurestilor,
autoritti publice
bunavointa se descurajeazd in asemenea
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Anuar Comisiuni PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anuar Comisiuni PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUARUL

INST. DE ARTE STATICS CAROL

Il. NOI MONUMENTE ISTORICE: DECRETE REGALE

Pentru biserica din Pucheni-Crainici (Prahova)

Ill. PROCESELE VERBALE ALE BEDINTELOR COMISIUNII

7. Sedinta dela 5 Maiu

Vizita dela 23 lunie la Stavropoleos

IV. Leonine DE RESTAURARE

Referatul d-lui Arhitectlef privitor la mennriile asupra lucrArilor

Memoriul d-lui Arhitect-ajutor I. D. Trajanescu

Dela membri Comisiunii:

Ce este un monument istoric? (N.

Chenarul usii cu pisania bisericii din Fundeni

19. Biserica din PreajbaDolj

profesor -universitar, membru al Acade-

CERKEZ Gr., profesor la coala de Poduri

Membrii sunt numiti de Minister, prin decret regal, pe cinci ani.

DECRET REGAL PENTRU NUMIREA D-LUI PROF. N. IORGA

Prin gratia lui Dumnezeu

Ministrul Cultelor si Instructiunii

R., profesor secundar (1913).

Arhitect-ef : GHIKA-BUDE*TI N., profesor la

Anii din parantez sunt ai nurnirii In serviciu.

Gh., arhitect (1913).

Pr. Antonovici L, profesor (1914).

Coriolan G., profesor (1913).

profesor, director al Museului local (1913).

Velichi N., profesor (1914).

Dimitriu C. D., avocat (1914).

Atanasiu D. A., profesor la

Mure,sianu .5., profesor la

de Arte Frumoase (1913).

C., profesor (1913).

Verona Ar. G., pictor

D. G., administrator al Pescriilor Statului

Anii din parantez sunt ai numirii.

NOI MONUMENTE ISTORICE

1. PENTRIT DECLARAREA CA MONUMENT DE ARTA A

in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice

mai profund respect, Sire, al

Administratorul Casei Bisericii

Prin gratia lui Dumnezeu

nationah, Rege al Romaniei.

Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat la

3 din legea pentru conservarea

inscrie in inventarul general al monumentelor din Romania.

in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice,

Prin gratia lui Durnnezeu

vointa nationald Rege al

Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la

din legea pentru conservarea

3. PENTRU DECLARAREA CA MONUMENT ISTORIC A BISERICII

Avnd in vedere avizul Comisiunei Monumentelor Istorice,

dela 20 Decemvrie 1914,

sensul declarrii ca monument istoric

a rug. respectuos pe Majestatea

monument istoric, inscriindu-se in

Prin gratia lui Dumnezeu vointa

Potrivit art. 2 3 din legea pentru conservarea restaurarea

Art. II.- Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul

PROCESELE VERBALE ALE $EDINTELOR

(Inreg. N.o. 130/18 Fevr.).

Presedinte Dr. C. I. Istrati.