L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS8xMDA2NjQ0 PDF

G. M.
MGM
Valea Teleajenului
DESCRIERE i11 VEDEREA
EXCURSIUNILOR
CET UN ADAUS DESCRIPTIV I INFORMATIV
DE
N. IORGA
*AC
\A>,, *
VALENII-DE-MUNTE
-
Editura Tip. NEAMTIL ROMANESC", soc. cooperativa
1 9 0 9.
www.digibuc.ro
G. M. MIIRGOCI
Valea Teleajenului
DESCRIERE IN VEDEREA
EXCURSIUNILOR
CU UN ADAUS DESCRIPTIV I INFORMATIV
DE
N. IORGA
.,,,,
N.,,,.......0
V iLENII-DE-MUNTE
Tipografia NEAMUL ROMINESC", societate cooperativä
1909.
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUT
DESCRIERE IN VEDEREA.
EXCURSIUNILOR.
De supt Virfurile Zäganulul (sail Ciucas, 4952

m.), de printre stincile povirnisurilor si de pe
coastele ripezI ale acestul masiv, ies la iveala
izvoare puternice, care, rostogolindu-se peste cli-
nele muntelul si prin vägasurI pietroase, se
adunä din toate *tile pentru a da Inceput apel
Teleajenulut
Valea pe care porneste Teleajenul, adind chiar
de la obirsie, cind mal largh, cind maI strImtä,
dar totdeauna ademenitoare prin umbra el M.-
coroasà, se deschide de-a dreptul spre Miazäzi,
dind apeI un curs aproape paralel cu al Pra-
hovel ; cum aceasta, In cimpie, se coteste spre
Rdsärit, vine si prinde in drumul eI valurile do-
molite ale Teleajenulul.
Aceste douä vAI surorT au multe caractere
asemenea : originea si trecutul lor foarte depärtat
www.digibuc.ro
4 G. M. MURGOGI
In timpil geologicl, rolul ce au jucat ele In sta-

bilirea i dezvoltarea neamulul romänesc, impor-
tanta ce aú avut In dezvoltarea noasträ economick
altele multe, au fäcut. sä fie numite cu drept
cuvint, iar nu numal din causa confluentel lor,
vät surorb. In timpul din urmä insä Prahova
a luat un neasteptat avint, s'a Innältat si se in-
naltä mereu intr'o potrivitä splendoare ; peste
valea TeleajenuluT, din contra, parch' s'a intirrb
un väl de desconsiderare, desi ea se presintä
until cercetätor constiincios, cu acelasl multiplu
interes ca si Prahova
Pornind din inima Carpatilor, ea taie adinc
0 intimplare de nimic a fAcut ca balanta economicd
sd se decidd pentru Prahova, i merità lid fie istorisitä. La
4867, pe cind M. S. Regele Carol cutreiera tam Olt cduta
un loc in munte pentru un ldcag de yard, a venit i pe
valea Teleajenulul, care i-a plAcut mult, cdcl este mult
mat poporatA ca Prahova i avea un drum mare gi ugor
ce ducea prin SAcele la Bragov. inteo dimineata cind M.
S. doria BA piece din VAleni la Cheia, sd vadd locul ales,
toatA lutnea era gata de plecare, cAlArl, in curtea d-lui X.,
mare proprietar. Un alt proprietar vecin, d. Y., ce era Ware
pe un cal Fplendid, se tot invirtia in jurul M. S. Domnito-
rulul, ca sl-st arAte calul. De-odatd calul se aruncl in calul
Domnitorului, i lovegte chiar pe M. S. Domnitorul la
picior, din care causd s'a aminat excursia. Maria Sa a stat
vre-o fret zile in pat, iar dupa aceia a plecat din Went
Mil a se mat intoarce. i aga s'a intimplat cd valea Pra-
hovel sd aib.t parte de cAT ferate, de orage industriale, de
statiuni incintdtoare, etc.
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUT 5
straturile pämintuluI i ni aratä astfel alcdtuirea

luI ; intre muntI e strirntä pentru cä s'a format
in pripä, asa cá apele n'au avut rägaz sä mä-
nince läturl, ci tot In afund. De la o vreme,
dupd ce se uneste cu Teleajenelul, valea se mal
deschide, dealurile se dephrteazä In läturI si aü
o alth presintare, parcä n'ar fi fäcute din aceiasl
piatrd i nid nu skit. Dealurile se maI string
odatk mal jos de tirgul Välenil-de-Munte, dar
nu ail tärie, cAcI nu departe, mal la vale, apele
se rdsfirä intr'o albie largä, stipatä numaI la
citIva metri in jos, din fata cimpiel muntenestl.
Pänä a nu se fi fticut linia feratä PloiestI-
Predeal, valea Teleajenulul servia `aproape ex-
clusiv drept cale de comunicatie isitre PloiestI
Brasov. Satele marl i foarte poporate de din-
coace de granitk cit si cele de dincolo, Säcelele,
ni denotä o poporatie intensivä din tirnpurI vechl,
cäcl azI lumea nu e atrasä aproape prin nimic
In susul acesteI val. Cu toate cä' In valea Pra-
hovel calea feratk statiunile de vark multele
fabricl, etc., chiamä i ocupä o multime de lume
de la nOl si din strdinätate, totusI valea Teleaje-
nulul numärd ca i valea Prahovd aproape 270
de locuitorI pe chilometru patrat ; väile Prahovel
si ale TeleajenuluI sint cele mal poporate din
Tara-Romäneascti. Astfel find, nu e de mirare,
ca, fäcindu-se linia feratä
www.digibuc.ro
G. M. MURGOCi
Munte, valea Teleajenului sä iea iaräsi innainte

väil Prahovel.
Pentru turist, valea Teleajenulul are maT mult
farmec ca a Prahovel : aci prea s'a amestecat
mina omulul, prefäcind natura ; acolO amestecul
omulul maf nu se bagä de seamd, natura e mal
vie, mal In armonie cu sufletul nostru. Pe täp-
sanuri largl i Intinse de-alungul riului se Insird
sate mari, modeste in presintarea lor ; din
väile laterale sclipesc turlele Innoite ale vre
unel biserici vechi, iar pe creasta dealulul albeste
cite o casä mare, de proprietar mal cu dare de
mind. Unde se unesc afluentii mai insemnati al
Teleajenulul, orizontul se descbide, i pe valea
noud se presintä vederil un colt de tarä, parch
mai mindru, i mal cu farmec ca acele de
pänd acum.
Aceasta este valea peste care de citva timp
s'a intins umbra väil Prahovel ; dragostea ce avem
pentru tot pämintul Patriel noastre, ne obligd sä
fim drepti i sä ne Incercdm sh punem in ade-
väratd lumind, iniportanta i frumusetile fiecäril
regiuni, ale fiecdrul colt de pämint.
pentru cä In aceastä materie nu putem sd
judecdm pänä n'am vdzut, daii aci citeva Indru-
mdri acelora cari vor don sä visiteze si sä cu-
noascd de visu variata si Incintätoarea vale a
Teleajenulul. Lacunele ce presintä aceastd schitä
de calauzd prin valea Teleajenului, sä nu fie
www.digibuc.ro
causä de supdrare 0 descurajare pentru visitator,

ci rnotiv de-a o complectà i-a o face pe deplin
folositoare acelor ce-1 vor urnid pe aceia0 cale.
De altfel cel care a fazut valea Teleajenulul,
va tine, s'o mal vadd 0 altd data.
Sint cloud drumurl pentru a intra in valea
de sus a Teleajenuluf : -
I. Pe calea feratä : Ploie0T-Buda-Poiana-Slänic.
II. Ploiestl-Vdlenif-de-Munte-Izvoarele-Minecl.
www.digibuc.ro
I.
PLOIE.*Tt-SLA.NIC (PRAHOVA).
Din gara Ploieta (Restaurant renumit), plead trenul

direct spre Slänic de douà ort, zilnic : la 9.15 dirnineata,
gi 7 seara ; ajungind la 10.40, resp. 8.25 ; intoarcerea din
Slänic la 7.10 dirnineata i 4.1-5 p. m., ajungind la Ploie§ti
la 8.20, resp. 5.23.
Pe timpul verit, Dumineca i särbatoarea se dad bilete
de pläcere, dus i intors, cu 500/0 reducere din orlce sta-
tiune, valabile de Simbätà seara pAnä Lunt dimineata, sad
din ajunul serb6torit seara, pAiii a doua zi dirnineata duptt
serbdtoare.
Trenul, plecInd din garä, ocoleste orasul pe la

S. V., pe lingd reservoarele de petroliu ale diferi-
telor fabrici, pe lingä fabrica C. F. R. de creo-
sotat traversele, ocoleste mal pe departe casarmele
cAldraslor i apol In linie dreaptä ajunge la Buda,
treclnd pe Blvd locul de tir (la stinga), etc. Inspre
apus, in margenea cringulul luT Bot, ce se vede,
sInt reservoarele de apä pentru alimentarea
'wand la Buda trenul urmeazä linia Ploiesti-
Predeal, Intinsä peste sesul dintre Prahova
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUY 9
Teleajen. Privind pe dreapta se väd, nu departe,

dealnrile dintr'o parte si alta ale Teleajenulul,
mal in fund se con tureazä creasta muntilor
Innalti ; spre N. V. se zäresc Bucegii, despicatI
de valea Prahovel. Mal aproape avem viile de la
Päulestl, in mijlocul cärora albeste pe coasta
dealulul biserica de la CocoreVi. La poalele dea-
lulul se vdd reservoriile, rosil si albe, de petroliu
de la Gdgeni.
In fata gäril Buda slut magaziile, si, spre apus,
ferma d-luI G. Cantacuzino. De la Buda trenul
urmeazä o linie lateralä spre Nord, taie un colt
de pädure, si, dupd ce räzbate cimpia netedä,
trece prin rlul DImbul, care duce prea putinä apà,
poposeste la margenea dealurilor, la halta Gdgem.
in partea stingä se ridica dealul Tintea, cu satul
Tintea, la poalele despre Miazäzi, cu vil, si cu
case rdslete pe coaste si pe muche. Casa din vIri
a fost casa d-lui profesor Voinov, dar a vindut-o ;
mai jos de ea se vede pepiniera Statulul de la
Tintea ; spre apus se zäresc casele de la Livezi,
asezate pe un mic deal, constituit dintrtn Sim-
bure de sare, In parte scobit si erodat de ape.
Mal la Apus, printre livezI si grädini, albesc bi-
sericile de la Bdicoift (7 km. de GdgenI, 5 km.
de la gara Bäicoiü de pe linia PloiestI-Cimpina-
Predeal), localitate renumitä pentru izvoarele de
petroliu. Pd- A mal däunäzi se vedea, in curtea
d-lul Filipescu, b ilborosind noroiul, din margenea
www.digibuc.ro
JO G, M. MURGOCI
until lac noroios, främintat de gaze hidrocarbo-

nate ; proprietarul pusese o teavd aid dase
foc la capät, iar gazele ardeaft incontinuu. Acum
turle de sonde se innaltä dintre plicurile de co-
pad verzI. Din toate cite se vdd nu ati fost pro-
ducätoare decit prea putine ; dar, dupd dealurl,
In valea Ditnbulul, sint sumedenie de sonde, care
aü dat si 10 si 30 de vagoane de päcurä, pe zi.
Pe dreapta cäi ferate se vede la vre-un chilo-
metru dealul de la Petulegi, care, de altfel, este o
terash cu o and foarte iepede, de-asupra aproape-
orizontald. La poale e satul Geigeni, pe coastà sint
räsfirate case teränestl, iar pe creasta teraseI,
Intr'o positiune incintätoare, se aflä casa d-lul
Bhicoianu. Regiunea ar fi nespus de pläcutä, dacd
nu s'ar resimti puternice curente, care sutra
aproape neintrerupt din spre valea Teleajenului
spre cimp. Reservoriile de petroliu, albe
din garà si din sat, vagoanele-cazan inpäcurite
de pe linie, bältoacele de päcurä i mirosul eteric
ce umple atmosfera, ni spun di ne-am apropiat
de o importantä regiune petroliferä.
De la GägenT maI la Nord inträm in pädurea
Märgineanca.
La iesirea din pädurea de stejar sintem In gara
Plopeni, mult mal insemnatä, atit prin localitatea
pläcuta, mai ales cu privire asupra teraselor im-
pädurite dinspre Miazdzi, &it i prin faptul cà
pand aid vine o conductä de petrol de la Bus-
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULU 11
tenarl, centrul cel mal important, pänä acum, in

exploatarea petroliulul.
..
in dosul gäril o circiumä ordinarl. Confort mal bun in
sat la d. Nae tefänescu, lingl fabrica de petroliu ; han bine
asortat, cu mincare, bäuturä §i. locurl de dormit.
Satul Plopeni, e la 1. chilometru de gará, pe
lunca Mislel, la conlluenta cu Teleajenul. E sat
frumos, nu numaI pentru ea are fabrica de petroliu
a Societätil «Colombia», cu dependinte si locuinte
frumoase, dar si casele teränestI sint ingrijite
curae, si de o aparentä mal pläcutä, mal bogatä.
Dincolo, peste Teleajen, la 2 chilometri este md-
neistirea de maid Zamfira, asezatä pe terasa in,
ferioarä a Teleajenulul. La PlopenI orizontul este
foarte lärgit : la Rdsärit, peste Teleäjen, dealurile
incep a se ridica de-abia la o distantä de 6-7 km.,
dincoace se deschide valea Mislel, foarte largä,
,
putin undulatà, märgenitä in depärtare de dea-

lurile petrolifere de la BustenarI si BordenT.
Pirtul Mislea se formeazä din douä girle, care
se unesc chiar ling5. podul &MI ferate : una e
Mislea (propriu-zisä), ce vine din spre Apus prin-
tr'o vale largd, presärath cii multe sate : Coco-
regii, Bordenii, Mislea, etc. Pe culmile dintre
izvoarele MisleI e rtispindit satul Bu#enari, lo-
calitate renumith pentru avutia el petrolifera,
MaI multe conducte de petrol aduc produsul
pämintulul, scos prin nenumärate sonde, pan&
la fabrica din Plopenl, la reservoriile din Q-
www.digibuc.ro
42 6, M. MURGOCI
genl si la numeroasele fabricI din Ploiestl. A

-doua girla e Comina, si vine din spre Nord, dintr'o
vale ingustä i ripoasä, pe care totusl s'ati asezat
satele : Vuleänegi, Cosminele, etc.
Trenul, trecind podul peste Mislea, intrà in
pädurea Gäväne, i apol peste 1 km. iese in lunca
Viirbileiulul, tocmai unde aceasta se uneste cu
Teleajenul. In dreptul satulul Dumbreivegi, e podul
peste Vàrbilàü, pe care trece calea feratd. De
aid Incolo, calea feratä se mentine pe partea
stingd a apeT, pe o terasá mijlocie ce alungeste
Hul in lungul lui. Adesea, din causa ingustimil
terasel Si a arcuiriI podisuluT, calea ferata se
apropie de mal multe orI de malul podisului,
aproape orizontal, care separd Värbiläul de Te-
leajen.
La Meiltiiegii-de-sus malul podisuluI se apropie
printr'o creastd foarte mult de apa VArbildului,
dsa incit calea feratä de-abia Ist face loc. In malul
tdiat pentru ldrgirea drumulul se väd straturile
fundamentuluI, constituit din argile, gresit i ni-
sipurl. Inclinatiunea mare a acestor straturl aratä
eh regiunea a suferit numeroase dislocärI, care
aü fäcut ca aceste straturl, din orizontale, sä
devie aproape verticale. Dupa felul animalelor
ale cdror resturl solide se gäsesc In aceste stra-
turT i altele asemenea din aceastä regiune, geo-
logiI aü dedus cd ele s'aü format prin depunerea
nisipului i pietrisului dintr'o Mare cu
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUI 13
aph dulce, care, odatA, de mult, In trecutul ph-

mintulul, se intindea de la poalele Carpatilor
pänä la poalele sudice ale Uralulul. Aceastä Mare/
din care mal pe urmä ail rämas ochiurl ca Marea
Caspid. si Marea Neagrä (numitä in vechime Pon;
tus Euxinus) s'a denumit de geolbgl aMarea
Ponticäl.
Straturile pämintuluI n'au rämas insä asa ase-
zate cum s'ati depus in Mare, ci s'au indoit, s'au
rupt, si s'ail mineat de apä, läsind pe multe locurl
sä se vadä straturI si mal vechl. Mu ltämitä acestel
främintärl a scoartel päminturilor avem zone si
Hull de pe care tisneste päcura afarä, din straturi
foarte adincf.
Trenul parcurge pe aceastä terasä satele Sfir-
leinegi (imediat dupd ce trece podul peste Vär-
bildil), Cotofenegi §i Poiana, unde se opreste ia-
räsI citeva minute.
Mal la vale de gara Poaina se deschide, din
spre rbisdit, valea Bisericii, numitä asa din causä
ch biserica satulul e chiar pe aceastä vale. Cind
s'a sdpat pentru facerea podiscil, peste care trece
calea feratä la gura acestel väT, s'a dat In pämint
de un simbure puternic de sare. Lingä garä, spre
Miazdzi, este fabrica de ipsos a d-lul Pietro Axerio.
2n fata OM, pu tin la dreapta, a fost o exploatare
Insemnatä de petrol ; puturI ordinare, pline tot-
deauna pänä 'n gurk dddeau pdcurti mal mult
decit se putea extrage. Ail fost puturl ce ail dat
www.digibuc.ro
14 G. M. MGRGOCI
peste 1.300 de vagoane de pdcurä. Regiunea a fost

descoperitá i exploatatä de d. ing. E. Baum, dar
aü venit Englesi färä tragere de inima de lucru
0 ail compromis totul. In dosul gärif e circiuma
lul C. Ionescu, cu bäutura, mincare i loc de
normit.
Din Poiana putem merge u§or la Veilenii-de-
Munte. Soseaua pleacä de la garb.' spre Miazäzi,
suie in cotiturä malul podisului, strAbate pädurea
de pe podi§ printr'o aleie täiatä regulat spre N. E.,
scoboara in valea Bughilor, trece printre Gorganul
Dealul Curtneitura i iese pe terasa mijlocie a
Teleajenului, unde se uneste cu soseaua mare
Drumul ditit Poianá pink' in VA-
leni se face in trel sferturi de ceas. Pe margenea
podisului din spre S. este o sondä a Societätif
germane Poiana, condush de cunoscutul inginer
Baum. in Valea Berilel s'aü inceput niste puturi ;
pe Valea VlAscenilor aft fost puturi ce aft dat
multd pAcurà.
De obiceifi sint trsur i bri§fl in gara mal la flecare
tren, dar mal bine este de comandat din vreme (prin te-
legraf saù telefon) la d. Ghità GrAdinaru, birjar in "Valenl.
Se plAtete, pentru drumul de la Poiana la Went, 4 lef de
persoang, tfi. cite un leu pentru fiecgte persoanA 'n plus.
Cu -ziva, cam de fiecare 20 klm. 40 lef. La trenul de di-
mineatä din spre Ploiestl (11 oare) i seara din spre Slilnic
(4 oare) este o träsuria a poqtel, ce aduce i iea corespon-
denta, i care face §i serviciul de pasagerl plata dup6 in-
voial6, cam 1.25 1,50 161 de eifittor.
www.digibuc.ro
VALE& TELEAJENULUI 15
Pentru pedestri e un drum maI scurt i maI

frumos : prM valea Bisericii, chiar din dosul gäril,
pleacä o potecä prin pädurea Cazacu, peste podis,
iese la Bughile-de-jos, urmeazA strada acestul sat,
iar de la Biserich trece apa i suie pe podis, pe o
potecá care, de departe, se vede albind de-a curme-
zisul ripif. Dupä vre-un klm. in lungul podisuluT
scoborl de-a dreptul hiVälent Drumul tine 11/2 orä.
De pe. podisul dintre Bughl i Välenl se deschide un
nrizont larg, in care sint multe lucrurl de bhgat in seaml :
Spre N. se continul podisul ca o prisph lath. thiath pe
icl pe colea de ape, dar totusl destul de evident mat spre
Apus se innalth dealurl, i imphdurite, dar mal ales plesuve,
ce culmineazh in virful Párulul (616 in.) si mal la N. in
podul Homoriciulul (690 m.). Direct spre Miazhnoapte se
deschide valea largh a Teleajenulul, care pe vremuri
thiat valea cu vre-o suth m. supt podis. CH se vede cu
nchil, se unduleazh de-o parte i alta dealurl uniforme. Pe
prispa joash dintre poalele podisulul i apa Teleajenulul
asezat sate marl si frumoase. Välenil-de-munte sint
nhiar la picioarele noastre.
Spre N. E., se deschide valea Drajnel, un afluent al Te-
leajenulul, 0 care se 'uneste cu aceasta chiar in sus de
In fath-ni, spre rhshrit, se ridich un sir de dealurl, ce
vin innalte i ripoase pith in margenea apel Teleajenulul,
de parch ar vrea Ed se puie de-acurinezisul vhil. Ele cul-
mineazá «la Perb (697 m.), in dreptul Válenilor. Chiar in
fata soselel ce am descris la Gura Vitioarel, se vád niste
ripe albind de nisipurile i gresiile ce, impreunit cu niste
Osturl i argile, constituie aceste dealurl .Felul pietrelor din
aceste dealurI ni spune eh ele sint mult mal vechl ca dea-
lurile din Sud si ca cele din Nord, unde se gItsese cu totul
www.digibuc.ro
G. M. MURGOCÏ
altfel de straturl. Studiile amanuntite aú ardtat cd,

straturile geologice mal vechl decit acele ale Mdrel Pontice
(despre care am vorbit mal sus) se ivesc ca o limbd de
pamint, ca un pinten, ce innainteazd departe pAnd la Poiana.
De aceia cirul de dealurl de la Wien! spre Rdsdrit pana
in valea Buzdulul s'ad denumit «Pintenul de la VAlenly.
Aceste straturl avute in petroliu (la Gura Vitioarel aù fost
t¡i exploatate) ad fost scoase din fundament prin presiunl
colosale, intocmal cum iese simburele unel prune cind o
presam.
in spre Miazdzi, constatdm la Sc diocl, sat pe prispa Te-
leajenulul, el valea Teleajenulul se gitueivte intre de'alurile
din stinga c podicul din dreapta. Podicul acoperit de LA-
dure la S. de coseaua Poianel pand la Scdiocl ci mal la
vale e la un nivel cam cu 50 m. mal jos decit podicul
din N. Poianel ci de la Bughl, pe cind intre acest podic
rid terasa latá pe care e oracelul Wen!, nu e niclo dife-
rentd de nivel. De sigur cd, pe cind Teleajenul curgea de-
supra terasel actuale a VAlenilor, pe chid el 41 tdia albia
in podigul de de-asupra Poianef ci Bughilor, pe-atuncl Te-
leajenul nu-0 trimetea apele prin gitul de la Scdiocl, ci-st
rostogolia undele peste actualele aPodurID dintre Scdiocl
ci Poiana, in spre Maldiecti, unde se unia cu VArbildul.
Mal tirzid s'a descbis gitlejul de la Scdiocl, curmind dea-
lurile c schimbind drumul Teleajenulul. Din acest curs
vechid al Teleajenulul, aù rdmas numal pietricurl pe po-
durl, in care pietrisurl se gdsesc adesea oase de animale
ante-diluviane.
De la Poiana, In sus, trenul parcurge o regiune

mal sarächcioasä, dealurile pe poale sint ripoase,
vrtile pline de pietri i nisip, iar vara paturile
riurilor albesc de sare. Am lntrat inteo regiune sa-
liferk In basinul Sleinicului. De la satul Várbiláu
www.digibuc.ro
YALFak. TELEILIENCItta 17
trenul päräseste valea Värbiláului, ce e cgteste

spre N, V. i se inchide departe intre dealurf,
presärate cu sate multe ca Livadea, Stefeti
Strimben, etc. Calea feratà apucä pe valea Slá-
nieului, si mat säräckioasá, In podoabe i mat
plesuva Si pietr9asä ca a Värbiläulut ; e semn ca
ne apropiem de stand de sare, care rasping
aprbape wine vegetatie, In spe'cial pe tea arbo-
rescenta, Pe MO särätura pietrelor mat inter-
vine si mobilitatea solului nisipur i pietrisur1
ce se darimâ usgr, argile ce se crapa i alunecä
la vale; etc., toate con"tribuiesc pentru i märi im-
presiunea de säräcie, mat ales in timpul de varä,
tirziu. Ìn. schimb, primävara aduGe in livezi mä-
nunchiurf inveselitoare de flort albe In pomil ro-
ditort, pe margenea gardurilor se insirä copacit
verzl, si culturile, ,fixate cu truda-si räbdare, im-
bracä regiunea intr'o mantie pitoreasck tu spe-
ciaI" o splendoare clnd prunil sint In floare ;
pare cä ninsoana a cäzut numat in livezi si chi-
tiara s'a prins sà Impodobeascä pomil Inc4 säraci
in verdeata ; mirosul imbätätätor n spune cá nu
e ninsoare In pomT, ei flort. Trenul, dupá ce tree&
pe partea dreapth a Slaniculul, face o mica oprire
la Preijani, (In fata unet circiumf) i mat par-
curge Inca vre-o 5-6 km. pänä, la Slänic, statiunea
terminus.
www.digibuc.ro
48 G. M. MURGOCY.
Slanicul (45 km. lie la Ploie§t1, ni;elul 389 m.

la statia C. F. R.), e in ords,el inOrat sai rasfirat
de o parte si de al ta a ape' al cäril nume Il poarth ;
poporatia, peste 5.000 de suflete, agricultorI i cio-
cana,s1 In salina. Are cloud' bisericI mal veal :
Sf. Joan Botezatorul (1724, refdcutä, la 4774), §i
Gheorghe (1732). In oraq e un penitenciar
de detinuti pana la 5 anI ; frumoase lucrurI ma-
nuale de vinzare intr'un magazin de la intrare.
Statiune balneara cercetath vara Tentru
sare i fod. Din päcate, instalatil, Inca primitive,
sint numal la Baia Baciului, o balta îi spre
Apusul ormulul, la poalele coastel Goreanulul,
lIngà Ocna päräsitä. Instalatiunile de la Baia Verde,
de peste apa, In fata garil, sint aproape surpate
stricate.
Hotele: Popescu, 1 leu camera ; Restaurant :
I. Popescu, vara : grddina si salon de represin:
tatiI ; Radulescu ; V. Patrascu, lingd gara, bere
proaspätä. In tirnpul sesonulul de-baI toy teranil
mat cbiaburI Ìi aranjea,za o camera-cloud pentru
visitatorl. Slänicul are ea punct principal de
atractie interesantele saline, pcne vechi j noua)
cele mal minunate in tali. noastrá.
Visitarea salinel se poate face in toate zilele de lucru,
in zile de sarbätoare numaf. pentru societäti, cu o inter-
ventie prealabill la Regie.
Taxe cte platl: 1) cu ascensorul : o tax& constantä
3 le, plus pentru, fiecare persoad cite flee: 2) pe scgrl :
www.digibuc.ro
V&LEP. TELEMENULUt 19
pentru una saa doul persoane, 2 lel de persoana ; pentru

grupe mal numeroase de dot, cite 1.50 let de persoanti.
Sint mat multe casurl de scutire i reducerl de taxe (pentru
studentl, elevl in grupe, specialiti, geologi, etc.).
Sarea s'a exploatat In Slänic din timpurl foarte

vechl, i In multe partl sapat ocne de sare,
cad cloud marl masive (probabil in continuitate)
constatat in subsolul dealurilor Släniculul.
Baia Baciului (10 minute de la garä) nu e decit
locul ((ocnel de la Mibal Olteanuh, care, dupa
ce s'a paräsit, därimat, si in groapa aa näs-
cuta s'a adunat aph sarata, scursä de pe eSturil
de fare», ce o märgenesc spre Apus. In inima
acestor sturl e säpatä «ocna paräsitä». Privind-o
pe deal, din margenea guril, e foarte adincd, de
forma conick largä In diametru de vre-o 20 m.,
iar adincä de vre-o 40 m., pana la suprafata apel,
cacT din plol se adunä apä asa de multd,inclt nu seacä
niclodatä. Apa-1 verde, foarte concentratä, iar adin-
cimea supt nivelul apel mal merge vre-o 10-15 in.
Din spre Baia Baciulul sturil de sare sint räz-
big de o galerie (12 metri lungime), cell des-
chide gura cu vre-o 10 m. de-asupra nivelulul
apeT. Aid e o instalatie pentru a scoate apd din
ocna i a alimenta Baia Baciulul in timpurl de
secetä. Apa, pe lingd clorura de sodiu, are can-
titati mid de calciu, magnesiu, fier, brom i iod.
Apa e as,a de concentratä in sarurl, incit omul
nu se afunda in ea.
www.digibuc.ro
20
Aláturea de gura ocnei párásite ma1 se vild

si alto gropi, gue de ocne vechï, mal putin in-
teresante. E de observat stratificatia foarte cutatä,
ce aratä sturi1 de sue,. prin Impuritätile argiloase
ale unor straturt de sare ;*- la gura galeriel, In
stinga, se gäseste o sare rosä (coloratä probabil
prin hidrocarbure), iar pe suprafata sturilor se
observä admirabill acarhi, glodue Iiäscute pria
disolvarea särit pe anu mite puncte, fenomen de
erosiune interesant, provocat de apele meteoric&
stinca de sare 1.
Baia Verde (peste .apd, In fata gäriï, Ja 1.Q mi-
nute) e groapa rámasä pe urma oena G&W-
neanu ; si ea a, fost foarte adIncá ; chiar azi tre-
buie sä lie de vre-o 40 ; apa e asa de con-
centratä, cä omul pluteste cu mare Inlesnire in
ea si nu -se afunda nicidecum. In junil O. au
fost i alte gun de ocnä, astupate sag distruse
prin surpáturile malurilor si viiturile ripelor.
Tie= de observat e faptul cä pe coasta dea-
lulul (le la Baia Verde apre BAsärit, clteva sute
de metri de la eäsuta zoldatuluf de pazä, iese
dintr'un maI un izvor, elintina rece», cu apá
rece si bunä de Wt. Locul e ltclutätor i e un
punct de excursiune.
Salfna In exploatare .e 'peste apä, la vre-un
Vezi descrierea Mr ,de prof. T. Moisescu, auletinul

Soc. de tiintev, Bucurestl, 4905.
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUY 21
km. de garh, cam sus pe coastä. Sarea nu apare

aie la suprafath, dar supt stratul de argiig, la
vre-o '15 m.; incepe stirlca de sarei lntäill
oegricioasa i argiloasä, apol cnratä p.lbä sañ putin
inchisà. Scoborirea In salinA se face, sail cu as-
censorul, sari pe scärl foarte hune, dar cam lungl
pän6 'n fund (40 de scdrI cu 451 de trepte) ;
ce le capetï, f la clu$, i 4a intors, slut ne-
peritoare.
Dupl ce te-al aseza1 pe scaunul coliviei de dessindere
dupa cele patru loviturl reglernentare in clopotul dogit
de atitea loviturl ce tot sufere, colivia se lasä pe nesimtite,
in putul strimt i intunecos. Noroc-si Doamne ajuta!
Perirea luminii silet i scirtiitul scripetulul ni spun
.singure cA scoborim in iMml pAmintului; cad acea lasare
Una in jos, fará frecare i farA zdruncinare, itt da impresia
ca plutestl in aier, parcA W. skit in sus. Cu toga lumina
Iltollilor noastre, e intunerec, nimic nu Be mal vede, si ni-
mic nu se aude-prtn putul ocnel, tu drtm spre iMma pa-
m intulul.
De la o vreme niste zgomote infundate, 1ovitur1 i zam-
,giniturl de ciocane, de otel Jovit pe piatrA, ajung, ca. un
.ecoti depArtat, i rastMA in urecbile noastre. E senm de
muncl, e simbol de viata, i nervil ni se desteapta; in
minte ni vine armonia mat-m.0 a Jul Wagner, cind Wo-
tan scoboarA in locuinta Niebelungilor, i inima ni fre-
mull de emotie, de mister si de plAcere
De-odata, in dneapta, in partea de nasal-it; se crapa zidul
de stincl de sare, i, prin 2Abrelele puse in gara crapA-
iurilypAtrund raze de lumina. albastruie. Oare se deschide
iar pamintul ? DAm de-o alta lume ?... E nepriceput
esa de feeric ceia ee ni se presintl vederil, el pentru un
moment ni Tin in minte tablourile fantastice, ce ni le fa-
www.digibuc.ro
22 G. M. MlinGOCi
ceam in copilärie, cind cetiam in basme cä Flt-Frumos a

ajuns spe tArimul cellalts.
Cu privirea incordatl clutlm sà pltrundem adincimea,
0, in ocnel, in groapa larga plind de fumind elec-
trica, zArim lunte ce se miscl, paid ce dad din mini si
strigl ceva cadentat. StrigAtul monotony vorba zgomotoasl,
infundatA, loviturl de ciocan simultane, flrl ecod; lumina
electriel, cind scinteietoare, cind insuficientii, ce scaldl
domul lugubru, prin colturt totusl plin de intunerec, umplu
totul de un mister parel de nepAtruns i, corn not plu-
tim in sus, ni trece prin iniml un fior.
Tot mat deslusA i mal sonor ni vine zgomotul, tot mat
larg i mat luminos ni se arata domul printre zAbrelele
de lemn piticil sint oamenl ea tog oarnenii, cari cu pu-
tere lovesc ciocanele in prispe i olovant de sare, iar
din zgomot se distinge tot mal clar glas de romin, ce co-
manda in cor lovitura i rAsufil in urma lovituril puter-
nice.
Am ajuns jos, gratil nu mal sint la splrtura in zid, iar
usa coliviel se deschide, i plsim in ocal. Un miros eteric,
de petroliii te isbeste mal intlid, iar aierul ce-1 respirl are
gust, e slrat ; ochil Al fug de de jur imprejur, el sint a
de multe de vitzut i incl nu stil unde te afli, nu pricepl
bine ce vezt. Cind te deprinzl bine cu lumina, si stat pe
loc sà tl dal seaml de ce al innaintea ochilor, atunel
vezl : iel movile de bolovant de sere, sclipitoare pe anu-
mite tapianuri, din care se incarel clrute pentru a fl scoase
afarl cu ascensorul ; cola oamenl in Or, muncind sl des-
prindl un bloc, o prispl intreagl din malul de Bare ; din-
colo altii sapa sAntulete ea sl slAbeascl apol prispa pentra
a o desprinde usor, iar aIiI sfarirnd bolavanil marl.
E o activitate neobisnuitl, neginditl aid in inirna pl-
mintulut ; in spatiul larg insA, la lumina bun& i cu li-
bertate desAvirsitl. Nu stilt hog sad criminall cel cari
luereazA, ci sint ciocAnast, oamdnI liberl, bunt, past-lief si
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULU1 23
activl. din Slanic sail din imprejurimi. S'a lipsit Regia

aid de lucrul celor osinditl la «munca silnicAn, chcl s'a
constatat ch munca 'n sill nu are spor,
De-asupra capetelor noastre phretil inclinatl al galeriel
se string si mal se. ating, ca doul aripl ale unul aco-
peris de cash nemteasch, ascutith. Pe phret1 sclipesc cris-
talele de sare ca mArgelele, sad ca pichturile de aph intr'o
bolth, iar pAretil arath straturl regulate de sare, indoite
intoarse in fel si chip. In unele locurl, in straturl de
argill sad in sare argiloasA se ghsesc aochiurl de saie»,
sad grAmezl de cuibl de 'sare incolorh i transparentä.
Planul Ocnel are forma unul phtrat, da; pAnh acum nu-
mal douh laturf i vre-o trel culturl sint sfipate. Galeria
principalh din spre Est e de 178 m. ; cea mal lungl este
cea de Nord, 0 este de 328 m. ; niste inceputurl de alte
galeril sint la capete. Sistemul este aiel de galeril domice,
care se incrucisead intre ale : de la o anumith adincime,
vor merge verticale in jos, hisind stilpi colosall, cari sh
sustie bolta ; in sectiune galeriile afl profilul unel butelii.
Adincimea actualA a fundamentulul galeriel este de 100
rn. de la suprafath. Sint doul puturl de scoborit unul la
mijlocul galeKieI de Est 0 altul in coltul de N-V.
Se scot anual pe.ste 60.000 de tone de sare, dintre care
vre-o 35.000 se exporth in Bulgaria, Serbia, etc., si pentru
aceasta lucreazh zilnic cam 200,250 de ciochnasl ; lucrul
se plAteste cu tona de sore in bolovanl, ridicath sus, afarh :
1.60 lel pe tonA ; media lucrulul unul ciochnas bun e de
1.500 kgr. pe zi. Sarea ce se scoate din aceasth ocah e de
cloud. felurl calitatea întàiù, aihA, transparenth, cerutA la
export, i calitatea* a doua, mal inchish. De altfel toath e
foarte purh.
Pentru a iesi la exterior; e de recomandat .sh suim pe
schrT, chef in drum avern posibilifatea sh visithm i ocna
veche ; schrile sint multe, ce-I drept, dar din distanth in
distanth sint halcoane construite in deschiderea phretelul
www.digibuc.ro
24 ranooCr
de sare i, hodiniud acolo, putem, in acelasl timp, sa mal

admiram tabloul asa cle necomuh si de minunat. Cain la
vre-o 50 m. de jos in sus se face o galerie sprd Apus in
inima de parer i ne conduce in ocna veche, pe o prispa
larga i comoda, lásatá in paretele-de Flasárit al onnel vecht.
Ocna veche are forma unut clopof ; bolta se oratunjeste
de-asupra noastra la o innáltime respertabila, iar la pi-
cioarele noastre se deschide un precipieiu de neplfruns.
Adincimea, totala e de 445 im
Mara de ltiminile ce le avem cu noi, niclo alta raza de
lumina nu patrunde la aceasta adevarata ocna, urias ca-
vod, sapat in sarea innegrfta de fumul opaitelor de de-
Daca Adrninistratia dispune sti se ,aprinda talast
paie in diferite colturl ale prispel, si jos, -in fundul ocnet,
atunci ocna ni apare in colort fantastice, i paretit eI ne-
gri i patati ne prepinta un maret tablot, stra0u, de ne-
Alescris. In dreapta, pe prispa pe care stare, se ridica o
construe-tie de lemn, iar paretele e acoperit cia incrusta-
tiunt de sare, florl i draperil maiestre, ce Se inchiaga in
intunerec din apa grata. ce Se prelinge pe parete. Prin
mijlocul constructiel de lemn atirna din bold o stalactita
uriasa, o funie colosala, alba, petrificata, ingrosatá prin
cristalele de sare crescute unele peste aitetle din, apa ce
patrunde printr'o crapatura a boltif. Pentru a nu se mat
prelinge apa pe *etc: s'a pus ageastä funie, acOlo, in dreptul
crapaturil, i cu timpul ea s'a transformat Intr'un drug
de cristale, o stalactita mihmiata. Apa sarata ce se pra-
Jinge pe aceasta stalactita se aduntt intrro cada, pe ale
caret ghizdurt s'aii inchegat fel de fel de florl de sare. Sute
de stalactite si fel de fel de incrustatiunT atirná de jur
imprejurul putinit ; i imprejuriMile cazil sint inflorite
acoperite cu cristale i cruste de sare din stropit ce sar
cind pleura apa.
/a bolta ocnel se vede o gaura, putul de comunicatie
cu exteriorul. Pe acolo se Wag ocnasil jos, inteun burduf
www.digibuc.ro
VALE& TELWENULUI
atiruat la capatul unel funit, si in net* burduf se scotea.

-sarea afarA. Fiori ne cuprind ciild ne gindim cà de-asupra
..acestul abis omul plutia ,cumpenindu-se incoace i incolo
in hurduful legat la capAtul funiel. Cite-odag funia se
ru pea, si atunct, vat, Te+ grogvie !
Revenind la scarf, maX suim clteva, i ajungem la ga-
leria de .observatie din Jungul ocnel actuale, pe creasta
drumulul scohit In sare, Aceasta e galeria de inceput a
ocneT not, si ea s'a coustrait apol asa,_ ca g se poatA
merge in lungul el.
La laceput, nu e dusumea pe toatl latimea, i vedem in
adincirne ametitoarg ciocAnasit lucrind, i auzim ing destul
-de clar strigAtul lor cadentat. In lungul galeriel marl ing
dusumeaua e dinteun pitrete pAnA 'ntealtul, i numal zgo-
motul de ciocane si de glasuri InnAhusite ni mal indicA
cA supt tAlpile noaStre e ocna acting, cit noi Warn pe
scindurt aninate la oinnaltime de peste 400 metri de-asupra
fundamentulul. Prin gaug fAcutA in mijlocul galbriel,
pentru anumite mAsurAri, pttrundt cite c slabl. rag de
luminA ; e un ocliiü prin care putem sâ mat sondAm inc5.
odatA afundul ocneT, sA aruncAm o ultimA privire vrednicilor
()amen! cistigt pinea in fundul acestul mormint
de sare.
Sgri nu mat sint multe pitnA la stiprafala solulul, dar
ele smut intunecoase. clef salina a gmas in afund, iar ra-
zele soarelul nu strAbat lack pttnA. aid; de la aceastl ga-
lerie lug putena sit utiligna i ascensorul,
Cind razele solare ni izbesc iagsf ochil, de abia obisnuitt
cu intunerecul, clad vedem iar forme scAldate in luminA,
si-verdeata dealurilor rizindu-ni innainte, clad auzim
care multA i cintecul pAsArilor in jurul nostru, cind res-
pirAm aierul curat i rAcoros al orizontulut larg, ni saltA
inima de plIcere, simtim cA. reinviem. E Minunat; e inte-
resent acolo in fundul ocnel, dar tot pe fata pAinintulul e
adegrata frumusell, cad' aid e viata complectA.
www.digibuc.ro
26 G. M. MURGOCT
Excursiunile ce se pot face din Sldnic slut :

La t Fintina cu apd; rece» (597 m.), vlrful din
fata gäriT ; 1/3 ord. Vedere in Valea Släniculul
si spre S. asupra intregil väl a VärbiläuluT, par-
cursä in drum.
La Gorganu (600 m.), de-asupra l3diT Baciulul,
3/4ord. ; orizontul deschis in toate pärtile, cu
vedere frumoasä In valea Slänicului s,i a \TM.-
biläulul.
La Vulpea, peste deal, spre Apus de Värhildii,
cloud oare. E de trebuintä o cälduzd. Drumul
foarte pläcut si cu veder1 frumoase in toate
pärtile.
La illeiciuca (901 m.), dincolp de valea Vdr-
hildulul, 2 ore si jumdtate. Trecind dealul Gor-
ganulul pe la Baia Baciultg, scoborI In apa Värbi-
läuluT, si apol Elul coasta drept spre Apus, pänä
in podul BerteT ; de aid apud drumul spre Nord-
vest pänd la firful Mdciuca. E virful cel mal
innalt din regiune, si de pe el se capätà o vedere
splendidd asupra tuturor dealurilor din Sud päurt
In cimpia Ploiestilor. Spre Nord se ridica muntil
acoperiy de pädure.
La Cimpina, peste dealurl, excursie de douä
zile : una dus si alta intors. Cu cäläuzà. E de
amintit cd. In acest drum se trece pe lingd cä-
tunul Milicestf, unde este eCrucea Domnitorulub,
o eruce innältatd in amintirea treceril pe aid a
M. S. Regelul Carol, in drumul shil de la Sinaia
www.digibuc.ro
la Slänic, de unde avem .o priveliste frumoasä in

valea Prahovel si In cimpul Ploiestilor pänd la
Bucurestt Cum acest mic monument a fost läsat
In päräginire, azi e aproape ruinat ; ar fi bine
sä se pästreze vie in mintea poppruluf visita M..
Sale si sd se ingrijeasch de semnul ce comemo-
reazä acest monument.
La Meindstirea Crasna, 3 oare. Plecind din
ludm pe vale In sus de-alungul apel ; ord..
selul se tot räreste, casele devin tot mal isolate,
iar drumul scoboard in albia plind de
niste pietre verzi. in Plaiul Veiltarului, in dreapta,
iar pe stinga, cum mergi pe valea Zeipodiei, se
väcl niste stInd albe de atrint3 sag gips, din care
se face ipsosul. De aid se lua gips pentru tabrica
luf Axerio, cind era in Sldnic.
Chiar din Slänic, i mal ales de la Baia Ba-
ciulul, se vede pe partea stingä a apel un deal
verde, dar acum cind ne apropiem, vedem o creastd
golasa, de o piatrd verde. ce e ruptd intr'un ph-
rete aproape vertical in partea despre apd. Aceasta
este Piatra Verde, un deal constituit dintr'o piatrd
foarte interesantä pentru geologia regiuni1.
Pe timpul and In aceastä regiune a SläniculuT
domina Marea, din care s'a depus gipsul i sarea
de aid si de la Doftana, etc., pe atund in Tran-
silvania aú izbucnit un sir de vulcani, a cdror
lavä, intärindu-se, a format muntil CdlimanT, munti)
HarghiteT, muntil ApusenT, etc. Anumite pietre
www.digibuc.ro
28 u. lq.. muRGod
din acestea s'au numit,cdacite). Pulberea de la:vä

ridicatá in atmosferä in momentul .explosieT si
luatä de vaporil si gazele ce se exalau din lavä,
prin crater, s'a asezat pe uscat sau ln MAI% a
format straturI de pietre numite ((demise)) sah
(ktufurIp vulcanice. Piatra-de la Piatra Verde e un
tuf dacitic. Cum o fi ajuns ea din Transilvania
pänä aid, nu se stie fried ; cloud Of oral]. -posibile :
prin curentj de aier, sau prin cure/Iti de' apa
AVaril or. ,
in, sus de Piatra Verde, valed SläniculuT e o
grädinä ,.' dot.): de tot felul, du mirosuri imbdta-
toare, acopär eimpuI, coastele si dealurile. De la
un loc se fad douA. drumuri : unul, pe un pirlias
spre dreapta, duce sus pe Podul Homoriciulul,
iese la Crucea 7u1 Ghitd (Marigu). Aicl drumul
acesta se bifurcd, ; spre Nord spre Izvoarele, §i
.spre Räsdrit, de-a curmezisul podulul, duce la Ho-
moriciti (vezi contihuarea acestul drum in valea
'T eleajenulu1).
Al doilea drum tine tot apre Miazánoapte, pe
supt Piscul SteaguluT, iese In curmäturd la Schiu-
legi, strdbate satul acesta (loc de popas la 'M-
ime Bacdrea), §i la capätul luf de Apus scoboard
In apa Crasnei. Dupä vre-o doT chilometri, prin
_albia pietroasä a Crasnel ajungem In dreptul ma-
adstiriI, la care suim o coastä nu tocmal usoara.
Mänästirea, asezatä pe o terasä aluvionarä a Crasnef,
www.digibuc.ro
VALtA TELEMENULUI SO
se vedea, de -altfel, de departe, de dud am Iesit

In curmátura
Bieerica e veche, ziditä pe la 1824 ; chiliile
cálugäraor (vre-o 5-6 la nurnär) p incunjoarä
de jur imprejur ; cinci moliftf înnl i frumosl
II fac un decor foarte pitoresc i aruhcá o unabrá.
ademenitoare In curtea grácácioasä a mänästirii
Cind iesim din valea Slänicului In curmátura
Schiulet3ti1or se face- un drum direct spre Apus,
tot 13e culme, trece pe Dealul luI &rban-Voclei,
iese la Poiana Reitundit, In Virful Schiulegi (1061
metri). De aid o vedere incintátoare asupra in .
tregulul basin al Släniculul §i In Valea Telea-
jenului.
Excursiile acestea se pot face pe jos sail. cälare.

Gail dih. Slanic se Incbiriazä cam cu 2 lei pe
zi; un orn piate ingriji mal mulg cal, i atundio
el nil se pläteste. Omul tu ziva, 1 let i 50 bani.
Pentru excursil rapezl sj. xisitatorl numerosi, e
bine. a se telefona (1,1u1 Popescu, In Slanic, cu
zi innainte.
www.digibuc.ro
11.
PLoiEsTI, VALENII-DE-MUNTE. MiNECÏ, ZAGANU.
Trenul Ploiesti-Vrtlent pleacA din.sara Ploiesti

la 9.40, 2.15 si 6.40 p. m. ajunge la Vä lent la
40.59, 3.34 si 8.30. Pleach din Väleni la 6.40,
41.30 si 4.30 si ajunge la Ploiesti la 8, 12.50 si 5.50.
In alte timpurI se putea face excursiunea cu
atrilsuri de Valeni» : aceste trasuri caracteristice
plecati din Ploiesti fn fiecare zi (afarti de ziva
de Pap, Crdciun i Anul Noll) la 3 p. m. de la
hotelul CAlugdru. Pänä la Väleni pentru o persoana
3 lei ; pe seamä, 20 de lei. Träsurile acestea sint
foarte marl, asa cä incap in ele, cu oarecare
acomodärI, pänä la '10 persoane. Pentru a obtinea
un loc mai bun, a se arvoni d:n vreme.
Ploiestl Väleni 3 ore ; Ploiesti Izvoare 5
oare ; PloiestIMineci 6 oare ; PloiestiOgretin
6 oare.
Trenul ocoleste orasul pe la Rä'särit, läsind in
dreapta fabrica de pietrolig aRomino-Americanb.
Din gara de Nord, trenul o apucA spre Nord,
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJESULUI 31
merge pe lingh fabrica de pietroliu Vega si trece

Teleajenul peste pod, la Blejoia.
Träsurile de VälenT iese din Ploiest! prin bariera
Väleni, strdbat sesul pe o sosea foarte bunä, pe
la Apus de Yloie;tiori, i scoboard in albia Te-
leajenulul la Blejoiu (4 km.), sat asezat pe mar-
ginea sesului de-a lungul Teleajenulut
Teleajenul se trece prin apä cu destulä usu-
rintd ; desi riul aid este foarte lat, dar albia I.
e formatà de pietris. in timpul ploilor marT i a
cresteriT TeleajenuluT, träsurile pleacä prin ba-
riera Bucov, i trec Teleajenul pe podul de fier
de la Bucov apol urmeazà soseaua de la poalele
dealurilor, pe lingh satele Bucov, Pleap, Balaca
Scetieni.
Dincolo de apä e fabrica de Mind Progresul
si incä citeva morT, de-a lungul unuT iaz derivat
din Teleajen.
De la Blejoia, dupä ce am trecut Teleajenul,
urmam soseaua din lungul malului sting al Te-
leajenuluT, trecem pe lingd fabrica de hirtie, pe
lingd pepiniera de la Scdieni, i, la klm. 8, cram
de soseaua ce vine din spre Bucov. In dreapta
se innaltä dealurile de la Pleasa si ScAienT, aco-
perite cu vu i cu livez! incintatoare.
La klm. 10, intram In satul Lipeinegi; aid, In
capul de sud al satulm se desface drumul spre
PlopenT. Satul e lung de 3 klm.; si la un han de
prin mijlocul lui, da Colacul de piaträ», se face
www.digibuc.ro
32 MURGOC1
un popas de o jumatate- de oará, si la dus, si la

Intors (bauturä i gustare bunicic6). De la capul
de Nord al satului pleacä un drum spre Apus,
la meincistivea Zamfira.
La Nord de sat este o sondä a Regatulul Romlu,
llngä ,sosea. N'a dat niciun resultat.
Soseaua si calea ferata. se -astern aici In linie
dreaptä pe o terasä aluvionard a Teleajenului,
constittitä din nisipurf i pietrisurT, aduse din
muntj i dealurl, intr'un timp u tocmal depärtat.
Pe ateastä terasa s'a asezat satul Lipeinegi-
Protosingpelut, care rämlne k stiuga,loseleI, apo1
Mdgurelete, pe care soSeaua le prune In lung,
etc. Din dreptul ProtoSinghelului se ramifid. 6
sosea, inteo vale larga, spre RäsäPit, o depre6iune
ca a vtiii Mislea Intre dealul PleaSa, pe Ilhga care
trecuräm, i Intre sirurile de dealurf ale penin-
sulel Valeni. De la Mägurele la deal intrdm In
gitlejul Teleajenulut de 1 a Scäiosi Coada
(360 m.), prelungire spre Apus a
dealulul din dreapta (V. Scribu 427 m.), innain
teazd In fiata Podului de la ScAiosT (362 m.), a.
de mult cä valea TeleajenuluI n'are nicfun chilo-
metru de lärgime. Numa1 sirul de case de la
coada Malului se pune intre sosea i apa Telea-
jenulut
Aid o problena geografica. interesantá : oare Telea-
jenul s'a deplasat pe podisul ScàioÌ mereti spre Räsärit,
aiel, i apol si-a fixat sApat aThia adinc
www.digibuc.ro
aproape 100 dc m. in acest podi§ ? Sad un afluent mic al

Teleajenulut, din spre coada inalulul, a mincat malul §i
dealul cu incetut. pant( l-a rAzbit in partea de spre Scaio§1,
§i spot a prins Teleajenul, ale clrul ape ad apucat drumul
acesta mai comod ?
La Coada Malulul gdsim strate bogate-in fosile, al caror
represintantt se gasesc tocrnat in jurul Maril Azovice, din
care causa stratele s'ad nurnit meotice (duptt lacul Meotis).
De altfel Teleajenul de aid in colo curge asa
lipit de dealuri, incit calea feratä si soseaua sint
nevoite sà treacà apa la SchiosT, pe terasa din
dreapta Teleajenulul, care [Anil la Went con-
stituie un cimp intins, aproape orizontal. Dincolo
de apä e satul Gura Vitioarei, iar de o parte
alta a Will, se viid malurile de gresil i nisipur1
cu intercalatit de sistur1 inenilitice si de
argile. Slat rocele caracteristice tlisuluT din Pin-
tenul de la VälenT. Peste dealurile acestea
spre Riásärit, sint localitätile Matip, Peicureti si
Opeirift, etc., renurnite din -vechime pentru iz-
voarele naturale de 'Acura. Dupä trel ceasurT
ajungem in ordselul Välenil-de-munte (27 klm.).
Valenii-de-Munte (360 m.), oräsel vechiti (4.000

locuitorl), de peste 600 de anT, asternut intre iz-
lazuri i livezT de pruni, pe terasa din dreapta
TeleajenuluT, uncle aceasta e täiatrt de pirlul Va-
leanca. CInd inträrn In ort'sel, continuind soseaua,
OM In tirg, parcurgetn stradaptincipalà, treeem
pe lingä coalä, iar in sus de mähästire trecem
3
www.digibuc.ro
34 G. M. MURGOGt
pirlul pe un pod de piaträ, i continuam soseaua,

strada principalá, innainte Incä doi klm. pänä
iesim din oras ; In partea de Nord casele slut tot
mai rari. Trei biserici vechl i tipografia aNeamul
Romänesc», condusä de d. N. Iorga.
De la pod se desface o stradä spre Räshrit, ce
duce in albia Teleajenulul, unde In tun:111M bune
se aflà o punte pe care potl trece la Fringhefti;
in timpul ploilor marl, puntea e deranjatä. O alta
punte e mat sus, in dreptul stradei ce pleacä din
sosea de da Butoith. Pe malul Teleajenului Ant
multe : In malul din punctul unde Drajna
(Id in Teleajeh (3 klm.) se vtid straturl de ni-
sipurI, argile i trint (gips), ce constituie basinul
&hie: Dumitru Dumitrescu (la deal de podul

peste apí, pe strada principaIrt), camera 1-1.50 ;
dejunul, cina a cite 1 leti. Magazin de coloniale
jurnale, etc.
Marghioala t. Dumitrescu (in fata preceden-
tulul), idem.
Fratil Morcovescu (lingä piata de peste), ca-
mera 1-1.50 ; dejunul, cina a cite 1 lea.
Gh. Mateescu precedentul), idem.
Mihcare in conditil ieftene se poate gäsi la
debitele de vin (v. reclamele la sfirsitul cartii).
Farmacia pe strada principalä, la Valf3 de pod.
Librärie, magattn de gramofoane, etc., innainte
de pod, la stingt
www.digibuc.ro
Birjari: Ghita Gradinaru (aproape de piata).

Ziva 20 de lel ; pe distanta de 20 de chilometri
10 lei.
Ghita Tohaneanu, pe soseaua PloietT. Dui:A In-
voiala.
Träsuri pentru sate se afla la gall. Dupä in-
voiala.
Välenil e renumit i pentru atuica deNdleniD,
ce produce. Deposite, v. reclarnele.
Cind iesini din Valeni spre Nord, soseaua se
bifurca. Una din ramurl o iea cam spre N-N-E.
trece Teleajenul la satul Drajna-de-Jos si par-
curge tot siru l de sate din valea DrajneT pe dreapta
vail : Drajna-de-sus, Ogretinu, Rincezi, sate ce se
tin aproape In sir unul de altul.
Drajna (slay. dra j=r6pede) e un piräü ce vine
din spre N-E., i valea luI aid -scoate i mal in
relief depresiunea largh a golfuluI Slanicului,
Inehis Intre margenea muntilor si peninsula din
Väleni. Din straturile depuse In acest basin s'ati
ridicat dealurl si pod isurI ; Drajna si-a fixat cursul
pe la margenea de Sud, de-a lungul Pintenulul
de Went.
StraturI de gips, precum i stInci de sare (In
malul Teleajenului, la Nord de Drajna) ni indica
maI positiv lntinderea pe aceste partj a basi-
nulul
ParcurgInd valea chiar pe soseaua e merge
sus pe coasta, constatäm cà albia afluentilor
Drajnel se ridicà din ce In ce, iar de la Rincezi
www.digibuc.ro
36 G. M. MURGOCI
In spre Rtisdrit se intinde un podis lat i lung,

Poiana Zeletinului, constituit tot din pietre ale
basinuluT salifer al Skinicu lul, rämas ca un prog
Innalt de 546 m. intre pirlul Drajna, afluent al
Teleajenulul, i plea! 13dtrina, alluent al BisceT
ChiojduluT.
Drajna-de-jos (31 klm:) e un sat apzat pe piscul
Domnulul, dintre Teleajen i Drajna. in sat se
gäsesc casele i parcul frumos ale räposatulul
Filipescu Dräjneanu (azi ale d-nel Cretulescu).
Aid trIlia boicrul Alexandru Filipescu (fostuf
proprietar al mosieT), ce avea un palat v./ tur-
nun i parcurT frumoase ; uncle turnuri aä fost
&Animate de cutremurul de la 1801
Biserica Sf. Alexandru, de pe (Amp, cu aleie feu-
moase de mid, e fundatti de acest boier i ziditä
dupd un stil st-rilin (v. maT departe a(lausul de N.-
Iorga). La valea Stänestilor, pe terasa din stinga
Teleajenulul, se vdd gropT, se gäsesc cärämizT
hirburf de oale, chiar pietre lucrate, urmele un )r
ruinl, dupd uniT, romane. Tot aid, la Virful lul
Craiti, se väd zidurl vechl, un castru roman, iar-
pe valea DraculuT, pe la ClAbucet si
sint urme de o sosea pietruitä ce ducca
in Transilvania. Movilele de pe cimpia Stänestilor,.
la Nord de Drajna-de-jos, precum si cele douii de
lIngA Bisericii se cred a fi din timpul Tatarilor.
La Drajna-de-sus (37 klm. de PloestO legen-
. dele spun cä pe dealul aGrAdisteav, unde se WU
www.digibuc.ro
VAL EX TELEA.TENULUI 37
azi ziduri In ruinä, a fast o cetate dacicA

apol un lagär roman. Tatarit ar fi därlmat ceta-
tea si diArus oräselul din jurul el. Bätrinil spun
Là prin boldele de grid i porumbistl se mal cu-
nose urmele zidurilor vechi1.
Ogretinul (40 klm. de Ploiesti) e satul cel mal
tnäricel din aceastä vale.
Ban: loan Anastasescu, In mijlocul satulul, la
sosea ; bäuturd, nfincare si loc de dormit (50 de
bani patul). Tot el este i proprietar de träsuri
care fac cursele la Valeni si Ploie;t1; M. Pancu-
Jeseu, numal Nara.
Träsurile pleach yarn la oarele 5, iarna la 7 oare
imineata (afarä de Craciun, Paste, Anul Noii
Baboteaza). L Ploiesti ajung la 9 oare vara
Ja '1072 iarna, u papas la Went si la Colacul-
-de-piatril. De 7a Ogetin la Valera o oarä. : la
Poiana 2 oare. Plata, dupà Invoiala. Cursa Ogre-
iin-Ploiestt 6-8 let. Träsura cu ziva, 8-40 lei pe zi.
Din capul de Nord al Välenilor, soseaua princi-
palä coteste putin spre N-V., i o tine In linie
dreaptä pe supt poalele po,dalui Olteni. Dupä ce
trece o podiscä peste o apii nelnsemnatä, se mal
abate putin i parcurge terasa mijlocie a Telea-
jeouluT, prin mijlocul el, pänä dä de valea Dra-
gomir. /n lungul acestut drum de o oarä In cImp
De fapt, linga ValcnI, in «Gura Teleajenululo, la Tei§an1,
a biruit Radu-Voda erhan pe Tatarl, venitl cu Hanul
chiar, la 1602.
www.digibuc.ro
38 G. m. munGoG1
deschis, putem sit ni däm sama perfect de ce este

un (Tod» (podis, platoti) In aceastrt regiune ; pe
cind, in stinga, dunga poduluI merge cit vezi cu
ochiT in linie dreaptrt aproape orizontalti (443
503 iv.), in dreapta, dincolo de apa TeleajenuluI,
dealbrile dintre acesta si Drajna ati formele ro-
tunjite si profilul de tot ondulat.
De la klm. 33V se face un drum spre
sat mare rrtspindit pe podis. Drumul acesta, dupä
ce räzbate satul, iese pe Pietro', i, clack* ne
abatem putin spre Nord, iesim tocmai la Piatra
Verde din valea SläniculuT. Duprt ce trecern apa.
Dragomirel, inträrn in satul Homoricia, sat In-
sirat de-a lungul sosele1 si pe coasta terasel, care
icl e mult de-asupra aThiei Teleojenului. Apa
CrasneI se trece pe un vad lat, dar bun, cad e
pietros, i iesim in cotituri In satul Izvoarele.
Izvoare (30 ldm. (le la PloiestI) e iars1 un
centru pe valea Teleajenului. De altfel Homo-,
Izvoarele i Mluecitî, eceste treI comune,
compuse &care din cite 4-5 crttune, se tin una.
de alta, de-a lungul Teleajenului, din valea Crasnel
pänä supt poalele muntifor, avind o poporatie-
totalä de peste 7.000 de locuitorl.
Ilan la Ghitä Anastasescu (bäuturil, mincare
paturI de dormit).
ProprietarI de träsurl co fac curse la VälenT
PloiestI : Ghitä Anastasescu, Gheorghe Birjaru
Nitä Georgescu. Plecarea : vara la oara 4V2 dim.,
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULEY 39
iarna la 7 oare ; sosirea in Ploiestï la oarele 9 1/2

resp. 11 1/g.
Plata e de 3-4 14 dup5.loc. Ziva, 15-20 de ld.
Gu Izvoarele se -poate vorbi la telefon, prin in-
termediul oficiuluT VäleniT-de-Munte.
Dincolo de Valea mare, Soseaua inträ in Mi-
necil-peirninteni, se apropie iar de dealurl, iar,
de la Fácdieni, se tine pe coasta dealulul pe toatä
valea Teleajenulul.
Minecti-Ungureni. (sail Valea Largh) rämine in
stinga soselei, in punctul unde Teleajenul se
uneste cu valea Teleajenulul. in cuprinsul acestul
sat se cunosc incä bine urmele uneY sosele vechi,
numità de popor : asoseaua tätäreascd)), ce alunga
Teleajenul prmil aid pe partea dreaptä (urme se
OA In pirlul GilmeT) si se continuà pe valea Te-
leajenulul, unde crimpeie perfect soseluite se vad
inca si astäzt
Minecil-Ungureni e satul cel mai de supt mUnte
pe valea TeleajenuluT ; ca atare el poate servi ca
un centru de excursiuni In toate pärtile. Hanuri
nu slut aid, dar locuitoril Alexandru Popescu,
Gh. Barbu Filip, Joan Pined, Tudor Gontescu,
Neculaï Dragomirescu, etc., gäzduiesc bucuros pe
cdidtorI (plata 1 lea pe zi ; mincarea foarte eftenä. ,
se gateste din ce se gäseste).
Excursiuni din Minedi-Ungureni.
La Cleibucelul (1.462 de. m.) 2 oare pe o potec4
www.digibuc.ro
40 G. M. MURGOCi
bunä. Treci Teleajenul la coasta Plaietu (610 rn.),

suT pe o coastä rApede (drumul, cam ohositor, tine
3/4 oarà), dar, dupä ce iesI Ja Plaiul ClAbucetulul,
druinul, e usor si In alte 3/4 de oarä ajungl la
Pelesul ClAbucetulul, Putin innainte, pe poteca
clinel vestice, e un sipot cu apti excelentä, tsipotul
rece/.. Delaicl incä 1/4 de owl prinh in virf, de
unde ne bucuräin de o vedere frumoasä de jur
Imprejur : la Räsarit privirea sare peste muntI
dealurI pänä la Penteleil, la Apus prinä la pä-
retele innalt si vertical al Ilucegilor, iar spre
Miazäzi .ni se presinth basinul mal
caracteristic privit din innältime. Dealurile din
peninsula Valera se ridicA, ca un al doilea sir
de mung ; peste eI dincolo e Intinda cimpia
Munteniel, i un ochiü ager zäreste la orizont
chiar protilul umbros al dealurile Bulgariel.
Spre nuineistirea Susana (2 ore) §i. Cheia (4
ore). Valea Teleajenulul, la deal de Mineci, este
foarte strimtä, asa eh' drumul de secole s'a fixat
pe coasta de spre Apus a väil, unde de-a lung ul
Teleajenulul s'a durat In pädure o aleie strimet
aproape numal clt soseaua. Cind iesim din Mi-
ned la drumul cel mare, pe coastä, la agura
plaiuluID, drumul ademenitor ni se arath In co-
titurI multiple pe coastele Impädurite ale dealu-
rilor, dominate ln fund de muntil Grohotisu
Bobu. La valea Ordfiei este pepiniera Eforiel.
Dupä cloud oare de drum, peste dealurl sparte de
www.digibuc.ro
I
vuiturile sivoaielor, printre hIrtoapele präpAs-

tioase, iesitn la mänästirea Susana, arzatä Inteo
poianä frumoasd, pe o frunte de climb, supt care
se azvIrlä In Teleajen plrlul Stanca, din dreapta,
si lepurasul, din slInga, tdind pe branistea \rail o
cruce de argint. Mänästirea Susana a fost lute-
rneiatä pe la 1740 de cdtre o maid, Susana, ce
a fäcut o bisericä de lemn ; la 1840 s'a zidit cea
.de piaträ. 13iserica, restaurata la 1880, e mare si
frumoasà, iar de jur Imprerur, pe margenea ln-
tinsulul covor de iarbä, se Insirä cbiliile, casute
albe, curate, ghtite ca de serbittoare, cu flori multe,
klintre care se Ianalth maT mindre tomnatecele
du mitrite (dupd Vlahutä).
La Susana este o casä a Arhondariculd, pentru
musafiri. Maicele aduc cele de mincare si fac
serviciul bucuros ; sä nu se uite insä a räspläti
buratatea lor si a läsa si pentru bisericd o
mid. sumä.
De la Susana, la sdeal, drumul e si mal incin-
titor, clnd prin poienT räcoroase, cInd pe poalele
dealurilor imbräcate In codri de fag si brazi. In
partea dreaptä se aude zgomotul monoton al unuf
fierästrätt asezat pe o stinca de piaträ ca cea din
Bucegi,o insulä in mijlocul straturilor de con-
glomerate ce constituie totT muntiT pe alci.
Mal urcam un tapsan, si, de odatd, ca si cum
.s'ar fi tras rripede o perdea, innaintea noasträ se
face larg, si o priveliste neasteptatd ni se deschide.
www.digibuc.ro
42 G. M. MURGOCI
In fund, un sir de muntI imbrAtiseazd zarea ; din

desimea codrilor, ce-I invälesc pänd la briti, ZA-
ganul isT innaltd falnic grebenil colturosI,
ca sideful, destäsuratI in alb pe albastrul ceruluI ;
iar jos, in mijlocul acesteI mindre ingrädirI de
codri si de muntl, o incinatoare poiand se as-
terne pe malul sting al Teleajenulul ; pe ea sint
presärate citeva case de tard ; maI la o parte, in
dreapta, supt margenea päduril, addpostità de pd-
retiI ZdganuluT e mdndstirea Cheia ; in fund suie
drumul spre Bahesul la vama Bratocea (Vlahutä).
Cdsutele de aid constituiesc cAtunul Teleajenul
(sail Cheia). N'are telefon, iar posta vine de treI
orI pe sAptdmind. E un loc linitit, rdcoros, cu
aier curat i sdnAtos ; apd. rece ; ca i la mänäs-
tirea Susana .ar CI de recomandat pentru hidro-
terapie. Muntenil (Nita Cirnecia, Nitä Popea, etc.)
inchiriazd casutele lor visitatorilor pentru 20 de
leI pe lunä, iar circiuma luT Gheorghe Popa.este
bine prevdzutä cu lucrurile de intdia necesitate.
In partea de Sud a satulul, o fabrich de pasta de
hirtie ; pasta se transportä cu cdrnte la fabrica
de la Scdient Mal in vale, lingd sosea, casa rà-
posatulni Stefan Greceanu
Meineistirea Cheia, de cAlugärl, färà ma de
mosafirl, a fost ziditd la 1770, la poalele mun-
telul Balaban ; curind a fost arsd de Turd, si la
A se vedea pentru aceastil parte aIn muntil Teleaje-
nulut», de Gh. Silvan, in aCaleadarut Miner vet«, 1909.
www.digibuc.ro
VALEN TELEAJENULUT 43
1790 s'a construit o alta mal la vale, iar la 1835

s'a zi(lit cea care se vede azi. Are peste 40 de
cälugärl 'Atria
Curätenie i confort, aa ca in toate mänästi-
rile de cAlugärl.
Pe Zdganul. 1) De la Cheia, pe drum Innainte,
cotim putin spre stinga i ddm In §oseaua Ba-
labanulul, ce merge pe la Bratocea In Transil-
vania. Din curmätura Balabanulul o apuchm pe
o potecd prin phdure, spre dreapta §,i dupà o
orà igim la Cururos, iar dupä douä ore si
jumätate sintem sus pe Táganul (1957 m.). De
aid o vedere splendidä de jur imprejur, inteo
panoramä foarte variatä. Spre Sud se deschide .
valea Teleajenulul, care Incolo departe e foarte

strimth i Imptiduritä ; aid, la picioarele noastl:e
e largrt si fruinoasa, Impestritatä cu case väruite
si väpsite. lu stinga, spre räsdrit, se ridich Piscul
Tatarulul, Siriul, Penteleul, etc., totl muntil Bu-
zäulul ; pe cind in dreapta, spre Apus, peste Gro-
ho4 muntele Rosu, etc., se väd coltil stIncosI al
Bucegilor. in spre Miazdnoapte, muntele, ce se
chiarnä de aceastä parte Ciucqui, nu e aa de stin-
cos, dar e sculptat de väl In reliefurl foarte pito-
restI. Din el nu se deschide spre Nord o vale ca a
Teleajenulul spre Sud, ci aproape la poalele lul
so Intinde un cimp neted, pe care §oseaua albe§te
ca o dungti dreaptà de argint printre holdele
verzi Ingrijite. 0 aprt abia se zäre§te In cotiturI
www.digibuc.ro
44 G. M. MURGOCI
lenese ; e Oltul, iar tara aceasta linistith, e tara

cu cimpul Brasovulut. Cimpul se intinde
spre Rhsärit, unde e adumbrit de muntii Ciculut
si de muntit Bachulul ; spre Apus e inchis de
muntil Persant si de muntil Barotulul, ce ataü, mat
sä nu lase drum Oltulut.
2) De la mänästirea Cheia, apuch pe valea
Timpa, din Rhsäritul mängstirit ; nu departe se
face o potech la stinga (drum de chlärie), i inteo
115 de oarä ajungi la stinca mica a ZäganuluT,
iar pe o potecuth mich (nu chlare) ajungi in alth
1/2 de oard pe -virful Zäganulut
De la Záganul s'o apuchm spre Rhsärit, spre
valea StiniT. Toath clina e o grädinä incintä-
toare de florT subalpine, ienuper, afme, primula
montana i in deosebt pläcutiT trandafirif de munte,
rhododendron, ce te iimbath cu mirosul Mr
dulceag.
De la frontierh (stilpi de lemn bägati In emi-
sfere de ciment) este o potech bunk prin Valea
Stmni (säpatä in conglomerate de Bucegt) ; mat
la vale se gäsesc calcare. Pe valea Stinit de la
Stina de jos e un fel de cheie in conglomerate ;
duph o jumätate e card ddm in chel si mal
strimto, de abia de 2 m. cu phretit verticall,
de parch se inchid de-asupra capetelor noastre.
Niclun pie de apä nu curge prin aceste chet.
act izvoarele se ascund supt prundisurile de
mat sus si urmeazh drumurt subterane. De o.
www.digibuc.ro
datii, de la basa stincilor, la iesirea cheilor, apar

izvoare cristaline, red, de .53 putere neobisnuitä,
De . aid, drumul e prin apä si bolovani, Intru
citva anevoios. Clnd valea Stìnel dä. In Telejenel,
orizontul se lärgeste, poiene frumoase ne ade-
menese la popas, iar fierástraiele din drumul
apeI ni spun ca prin aceste singurätätI totusl
ad mal pätruns cltIva oament Trecem culmea
ClalucetuluI la ePrivaleD, si däm In poiana Ar-
delil, iar de aid in valea Teleajenulul.
Din Cheia soseaua trece peste Bratocea, pe
lIngä Balaban si Tinichelele, sträbate pädurea si
valea TärlunguluI, si iese la Scicele. Drumul are
positil foarte frumoase, soseaua (maI ales la
Transilvania) e excelentä.
Excursiunl mal lungl, de-a curmezisul munti lor
sad in lungul granitel se pot face spre Sinaia
si Predeal. Drumul, o zi.
intocmirea excursiilor :.
0 zi : PloiestI-Slänic si InnapoT, cu trenul.
Costa 7 lel, masa inclusiv ; avInd Mg reducere
de 50 0/0 pe C. F. R.
Ploiestl-Poiana-VälenI si lnnapol. Cu trenul sad
cu trisura 7 lel.
Ploiestl-Välenl si Imprejuriml. Plecarea la 10
dim., intoarcerea seara, 7 la
Douci zile : Ploiestl-Slánic si Imprejurirnl.
www.digibuc.ro
46 G. M. Anmood
Noaptea in Slänic ; a doua zi, visitarea mänäs-

tiril Crasna §i innapoiere, 15 lei.
PloiestI-Välenl §i imprejurimI. Noaptea in VA-
leni ; a doua zi Drajna, etc. s.i innapoiere, 15 lei.
Ploie§tI-Poiana (sail Väleni-Izvoarele-Mineci.
Noaptea in Minecl, a doua zi, ClAbucetul sail
Susana, seara in Ploie§ti prin Väleni sail. Slänic,
15 lei (cu cal de la Slänic, cdrutele de. la Iz-
voare).
Trel zile : Ploiesti-Slänic (sail VälenI)-Susana
(noaptea aid) ; a doua zi la Cheia-Zhganul-Valea
StiniI. Noaptea la Susana. A treia zi Intoarcerea
prin Slänic sail VälenI (25 de lel).
.Pentru toate aceste excursit servesc perfect
Mrfile Statului Major al armateI, 1 : 50.000,
toile : Ploiesll, VäleniI-de-Munte, Slänic i Cheia.
(In cornerf, la libretriile principale, 1 left foaia.)
www.digibuc.ro
ADAUS LA VALEA TELEAJENULUI
- flESCRIRR I NOME
DE
N. IORGA.
www.digibuc.ro
VALENII-DE-MUNTE
(1907)
De la P1oiet1 o linie apucä spre Slänic intr'o vale

Ingustg, printre gospodäri1 teränestY bune, cu li-
vezI bogate. Marï InnältimI cu liniile blinde, aco-
perite de verdeata gradinilor, a viilor, a päduril
tinere inchid de aproape vederea.
Ne oprim la Poiana, un singuratec colt de
tará, unde in afundäturile pämintuluT dintre
frumoasele muscele prietenoase trebuie sä fie
un sat. Träsur1 din VálenT asteaptä. Cu una din
ele facem scurtul drum de vre-un ceas, IAA la
marele sat de vechi boierY aï Teleajinulul.
In urma rämine amestecul de culmi rotun-
Ate, din care cele mal depärtate infätiseaza un
albastru dulce ca 0 al cerulul. Inteacolo e valea
Slänicului §1 tlrgul de munte cu ocnele i osin-
ditii luY, cu plticerea usuratecä a oaspetilor de
varä, printre cari sit multi, tot mg multi Eyre,
mal bogatt §i maT shräcutt, Noi mergem pe
www.digibuc.ro
48 G. M. MVRGOCI
un drum innalt intre miristT de Oil des §i ogoare

de porumb tgränesc luchircit i rärnas in urmä,
Bune case de birne, frumos väruite i acope-
rite cu un innalt coperis de sindild märuntà,
foarte strins prinsä ; unele aü douà rinduri, din-
tre care cel de jos cuprinde pivnita, ca in Mus-
cel, in Arges. Vechea räzdsie se simte, i dupre
ea, dupä buna eI orinduire curatä i vredniert
luat i cläcasit de odinioarà. Imprejmuirf
bine fäcute i ingrijit tinute cuprind liniile pru-
nilor, pe cari insä in anul acesta nävala omizilor
i-a läsat fdrà roadä.
Soseaua präfoasä, pe care o urmäm de la un

timp e Soseaua Ploiestilor merge acum alä-
turI cu o linie feratä noug, cam slAbutä, la care
se lucreazil 1nc5. Vagoane de incercare slut
oprite linga o garä, care, pentru cä e acoperitä
cu greoaie, dar cochetä tiglä trandafirie, pentru
c5, are turnulete i cerdace i stilpi de lemn,.
pretinde BA fie in astil nationah, ceia ce dez-
mint armonioasela clädirl de birne cu netezil
pärell albi, cu ferestile mid si rare, cu trainicul
coif negru al coperisu1u1 de sindrilä.
Intram in aurbeD, cäcl Välenil sint comunä ur-
band, cu judecAtorie, spital, trecut í ambitie,
Präväliile nimic amodernv, dichisit si pre-
tentios, pe de o parte, neserios pe de alta. Da-
tina veche a rämas neschimbatti, si, uitind gara
www.digibuc.ro
surä-rosie, unde n'a inceput Inch vieta cea nauk

ti se pare eh te-al strhmutat de-odath In vremile
de acum cinzeci saü o suth de aril, cind .pasul
PredealuluT era sträbatut nurnal de citiva phstori
mocanl cu oitele birsane, clnd la Sinala, dupä
un lung drum de märeath shlbätäcie, numal do-
potul de utrenie si vecernie al chlughrasilor ru-
pea, dimineala i sara,. pacea muntelul ascuns,
iar pe dincolo, pe la Bratocea, necurmat veniaü,
pornite din Shcelele romhnesti, caräle care du-
ceati marfa de Brasov pe drumuri mai lesni-
cioase, pe suisurl i povirnisuri mai duld, phnh
la acest popas duph trel, patru ceasuri,
al Vhlenilor, unde asteptati hangfil i negustoril
greci, veniti de prin Macedonia si Albania, unde
tirgovetil erail gata de un ajutor care li pria gos-
podärid si unde boierif cari nu se duceati bu-
curos aiurea, priviati de sus din cerdace la ve-
nirea chervanurilor eu boghtie «evropieneasch».
Acum bogaltia s'a dus, desi poate nu pentru
totdeauna, chef acest pdmInt de sare si de 'A-
cura fiighduieste mult pentru viitor, i terenu-
rile neatinse ale Statului §i EforieT mai pot In-
toli o seamh de oameni, pe cari-1 dorim sti fie
Rominl.
Dar ceia ce-a rhmas, e omogeneitatea popora-
tiei romänesti este, duph plecarea a do1 cona-
tionall negustorT, un singur Jidhnas priphsit, care
vinde tinichele intre patru päreti umili din strada
4
www.digibuc.ro
50 1Ç. 1ORGA
cea mare, numitä (Principesa Maria», pentru ca

sa aminteasca o visitä din fuga automobilulut,
pe care locuitoril uitat-o 1.
A ramas iubirea, respectul pentru datina, care
se pastreaza in bolta joasa a negustorulut, in ca-
suta frumoasä a tirgovetulut, in marea Curte cu
doua caturl, cu imprejinuire de zid, cu paza de
salbated zavozt Innaintea acareturilor bätrine
care nu cuprind mal nimic. E o datorie ca viata
de miscare ce se pregdteste sa nu se atinga de
aceste scumpe scule, care dad farmecul acestut
coltisor de lume. A rdmas buna viatä teräneasca,
de oarecare bielsug, a satelor vecine, de unde
vin la bilciurt, mat ales la cel de Sina-Marie,
dantuitorl din septe sate in septe porturt, a Caron
potrivire ar fi in adevar strdlucitoare 2.
Intr'un acentrin sint präväliite, insirate pe o
singurd strada, gradina plina de colturt de umbra,
unde se pot aduce lautarT i bere bunk citeva
din Curtile cele mai vechi, prin multele incapert
ale carora rdacesc umbre de boieroaice fared.-
cite. i acolo e i mändstirea Välenilor, de unde
a plecat tirgul tot, asa precum din mänästirea Si-
nail a plecat tirgul, resedinta regald i locul de
vilegiatura al Sinait de astazt.
De atunc1 numärul Evreilor s'a inmulÇit. Ar fl vre-o

patru, cinc1 familil (1909).
2 E, i nu prea. Portul se stria, orl se duce ! (1909).
www.digibuc.ro
VALEA. TELEMEINULUT
clädirea, de la sfirsitul veaculuI al

XVII-lea, era in decädere, dacä nu in ruinä.
Fusese därImatä lntäiü de un cutremur din vea-
cul al XVIII-lea, apot de cutremurul cel strasnic
de la 1802 atunci o lnnältase din noü, Impreunä
cu clopotnita si chiliile, tu ajutorul unul pol-
covnic dintre tirgoveti, egumenul grec de atund,
din 1802-9, care ocIrmnia nest mitoc al Cotro-
cenilor. Dar si dupa aceastä reparatie biserica
a inceput sä-§I piardä puterea. in urrna multor sta.-
ruintI ale unuI preot. cu intentil bune, primarul,
un harnic teran care a putut sä ajung4 In rindul
chiar In fruntea celor d'intäiü gospodarl al tlr-
gusorulul, d. Simion Pisàù, s'a lnduplecat sä
dreagà cele stricate. Dar s'a fäcut greseala de a
se lnnoi i unde nu era nevoie.
S'aû sters inscriptiIaceia a lucrärilor de dui:4
1802 , s'a facut din noü, Mr& a le fotografia
mäcar In intregime, chipurile ctitorilor, s'att
vapsit cu uleiurl, Inteo uritä culoare cafenie,
ceI dol stilpi rämasI din obisnuita colonada care
despärtia tinda femeilor de biserica propriu zisd,
s'aü fäcut sfintI noI In genul (modern,. Totusl,
cu Innalta clopotnità, care poartà in* sus de
tot, o inscriptie greceascä, tämlnjitä cu cenusiü,
cu larga curte piing de morminte intre zidurile
de piaträ, cu armonia liniilor arhitectonice, cu
inscriptia cea veche säpatä de-asupra uiI, cu
podoabele sculptate ale acestel 1.41: ceI patru
www.digibuc.ro
52 N. LORGA
evanghelistl ìq cele patru colturI, florI multe,

chiar un ciudat culbece sus, la mifloc,cu usa
poate chiar stranOe lucrate frumos,de un maistru
care si-a lnsemnat numele, cu multe cartl mal
vecht, mänästirea, asezata pe un täpsan, care se
vede bine din toate partile, face Inca impresie,
desi una mal mica declt in vechile vremurI dud
In jurul el se aduna toata yiata din aceste partl.
Ceva mat departe, . un pod de piaträ innalt

trece peste apa ce se rasfira usor pe un larg
pat de prund peste care atirnd crácile sälciilor.
Peste apa sau «vale» i se zice si Valeanca
e casa apelor, un chiosc dupa moda turceascä,
unde gilgiie izvoarele la care vin locuitoril cu
sticlele i cofitele bor. Dupä ohlceiul stravechitl,
moda de Constantinopol, o cafenea simpla e inj-
ghebata in jurul loculul de unde plead undele
racoritoare si, tacutl, staa pe band ceasurl in-
tregt, cu cescUta goalä Innainte, oamenT .cari nu
stiu ce-I lucrul si timpul i ce lume se misca
In jurul linitiÏ lor de atipire. Apol, tot mat In
sus, aceiasl (Estrada mare» trece Intre pu-
Nice, intre barbieril ma( mult pale i intre pra-
välil de clteva felur1,1 In care, agale, negustorl
mesterl romini it fac, foarte curat, rostul de
citig
Strade Inguste, printre ulucp i zidurI, due la
mahalale, printre aceleasl bune case pasnice supt
www.digibuc.ro
VALES TELESJENUEUI 53
coperisurile tuguiate de indi1à neagrä, ce pare

oa nu poate putrezi. 0 hiserica se allä In mij-
locul fiecäreia. Colo hiserica Dercenilor, o irni-
tatie, de la inceputul veaculul trecut, a mänäs-
tiril, cu o ciudatil inseriptie in care slovele sd-
pate au ductul celor arabice, Intrebuintate de
Turd ; apoI hiserica luT Filip, hunul treti Logo-
fat Filip, care era privit ca un hinefackor in
toate privintele al TinutuluI i care e pomenit
intr'o frumoasä cuvIntare- simpla ajunsä pänä la
noI prin mijlocirea profesorulul Gorjan, traduch-
-torul (dupà el ail veldt tot dasen dis-
tins,I, ea David Almäsanu, latinistul din Brasov,
mi se spuue, chiar viitorul arhimandrit Ilariu Pus-
cariu, alt Ardelean). Mal departe, intr'un Tinut
ca de tarä, bisericuta Berivoiestilor, pe care ma-
halagiil o cred veche de trel sute de anl,se re-
parä cu cheltuiala lor ; In apropierea el se ridich
o cruce de pomenire din veacul al XVIII-lea. Sf.
loan, mal aptoape de centru, pe drumul ce
scoate dirt VälenI spre Nord, e prefäcutä cu
totul, fiind chiar In Inceputurile sale foarte noud.
Si, In sfIrsit, tocrnaI la capät, o hiserieä de prin
unit '1830, Sf. Nicolae, cu hune zugrävell ce par
Inca proaspete, lingá grädina unde se face o sin-
gurd datä pe an, la PVT, hora pentru popor.
www.digibuc.ro
SCHITUL CRASNEI.
innainte de Izvoare, apa Crasnel apucä la stinga,

strinsä din ce In ce mal, mult intre dealurl
pietroase, care par despicate numal pentru a
läsa sa se strecoare aceastá §uvitä de argint
Drumul innalt duce printre finate ce se
cosesc, de oamenl cari aü venit pmtru aceasta
de departe i se' adApostesc noaptea in preajma
carelor marl ce sint risipite pe paji,stea dezgolitä.
De foarte departe se vAd turnurl de biserictt,
dar pädurea in mijocul cAreia se aflä, pare ea
le inghite.
In iatä cä intr'o adinciturä un vechifir
gard de nuiele imprejmuies,te o mare livada sälbä-
thcitä e pädurea care ispitia din depärtärl. 0 poartä
de jitar inchide drumul. 0 dal inläturl singur, act
nicäirl nu se vede niclo viatä. Ba da : risete ve-
sele de copil räsunä din dosul altul gard de rä-
chitä, dar eel ce rid se ascund bine. Acuma e un
mare loc deschis, sämänat cu copacl bätrinl. 0
clopotnitä puternicA e hi stinga : intrarea pe supt
dinsa e astupatä de crengl ingrämädite.
www.digibuc.ro
V ALEA TELEAJENULIA 55
Särind pirleazul ceia ce, se vede, fac i sfintil

parint1 de la schitul Crasnet, unde sintem acuma,
te alb inteo frumoasá poianä. De jur imprejur, case
de tarä, cu innaltele coperisurl de sindild, care,
lucrate märunt i Ingrijit, ati, la soarele de searä,
räsfringer1 mätäsoase. in tnijloc e biserica, fdrii
frumusetä i insemnhtate in stil, dar desfázin-
du-se minunat din fondul de verdeatä al päduril
pe care se razimä. in fatä, apa glIglie intr'un
basin de piaträ, si un innalt copac, din vremea
intemeierif, intinde o mare umbrä tristä asupra
acestuI colt care aminteste Räsäritul, bucuros
de apä.
Un Wet cälugär bätrin, orb, apipäie cu ininile
noduroase pentru a gäsi intrarea la cäsuta lui
näpustitä de toate borheiele ; unul tInär, care
vede bine i mlnincä bine, si nu petrece räil,
trimes de la mänastirea Sinaia pentru pochintä
ni iese somnoros innainte, dui* ce i-am cercat
In toate felurile usa. E ca un fel de staret, avind
supt el pe orb, pe alt mosneag si... femeile satelor
vecine.
Cu dinsul intrdm In bisericä, unde nu e mäcar
o candelä aprinsä. insemnärI pe cärtt i pe
odoare aratà ca avein a face numal cu un schit
fäcut de boieril IzvorenT (i se si zicea : «Izvo-
ranu») pe la '1828.
«Staretulv asigurä cd uumaI vintul rätiicit prin
cutare geam spart a stins candela, cä in fiecare
www.digibuc.ro
56 N. 1011(TA
Duminèch i särbätoare se face slujb5. lar, cind

ajungem la poarta de spre drum, auzim clopotul
ce sunä la schit. Sint cincI ceasurI trecute, dar
cine vrea, poate crede cà acum se fac rugäciu-
nile de' vecernie. i pärintele doreste ca donmil
din BucirrestI sä creadä aceasta.
alugärie, calugarie I
* *
E incä de vreme cind iesim din aceastä vale
läturalnick si, (-lee!, in loc sä apuchm prin Ho-
moriciu, spre -Men!, cotim la st:nga spre Drajna.
Unul dupä altul se tree, inteo lume de a--
bastru si aurin, idilicä i sAlbateck ramur1 din
Teleajin, care incunjurd, supuse, bolovani1 pe
cari tot minia lui i-a cärat aice. Apusul infocat
aruncä lucirl de singe pe apele albastre, intre
dealurile pietroase.
Un urcus lin, lìriga pajistI märunte, foarte
verzt, duce pe drumul satulul. ti incepI cu o
bisericä foarte bine ingrijitä, dar clädità din nou
in cel mal bun stil catolic. Totusi ea cuprinde
mormintul unor maI vechl, cari an sta-
pinit aid si al cáror sir s'a stiris, läsind numat
o mostenire.
Curtea spre care, de partea cealaltä, intri supt
un arc cu inscriptie cirilicä, e adincitä in co-
paciI unuI stralucit pare, cu grädinar frances.
ArendasI sau vechilI locuiesc Innuntru. Si acesta
e un sat päräsit de aceia cari-1 .au folosul.
www.digibuc.ro
VALIA TELEMENCLUI 57
in mijlocul luT e biserica, mal putin latinisatá,

a Sfintulul Nicolae. E nurnitá astfel dupä Ni-
colae Filipescu, care era stäpin aice la sfirsitul
veaculut al XVIII-lea. Peste o jumätate de veac
de la intemeiere, un Frances, Colson, rudà cu
scriitorul, atirna in parety tablouri religioase in
genul sail. Era Inceputul ; astäzI se poate vedea
srirsitul.
Si e o frumusetä In aceastä noapte cu lunä.

plinä In straditele curate ale satului de munte,
prin care trec tacute gospoclinele ce se Infrec
la vatra ce furnega ; e o poesie in strecuratul neo-
bosit al apei ce prinde lucirT din aurul lunii ;
o neltirnurire tainicä in trecerea pe drumul de
tard a cAlätorilor ce se vád si totusi nu se vad
bine ; e o binecuvintare si o sfintenie in toate...
Si cum pot (I sutletele care nu inteleg, si nu
se lasa robite, si nu se fac mai bune!
www.digibuc.ro
PE TELEAJEN IN SUS
De la biserica, aproape catolica, a Curtii dit

Drajna de jos data aceasta väd chipurile, zu-
grävite mat ierT, ale ctitorilor, cu mindrul Ale-
xandru Nicolae, mort in 185'2, apzat, märtmtel,.
toupet cochet i lungi mustät1 drepte intre .
märetia ilicelor giubelelor, bärbilor de proti-
pendadd a lut Nicolae, tatäl, a luT Pand, buni-
cul, i vdd i marele mormint de marmurd sà-
patä, care cuprinde pe ultimul boier de mqie
din acest loc , de la aceastä bisericä, al caril
zid de imprejmuire §i a caril clopotnitA sint mat
interesante declt arhitectura, suim printre cdsu-
tele satulut Rinduiala cea mat bunk curätenia
cea mat desävirsitä 11 zimbesc de pretutindent.
Fericit colt de lume !
Cotim la stinga, läsind drumul cel mare ce.

duce la Chiojdurt, sate cu numele foarte vechiä,
apucäm calea mat Ingustä prin care se ajunge
la altä Drajnd, cea de sus, pe care, Intre sämd-
www.digibuc.ro
näturi cu ogoare mid cad, dad pämintul Fi-

lipestilor merge pe dincolo pdnä In hotar, aid ne
afläm pe locurl mostenestl», ale mostenilor
o atingem in vre-o jumdtate de ceas.
Mosnenii ati biruit pe cläcasil din vale, de cari
vorbese cu despret., in felul de alf clädi i tinea,
locuintele. Curtile sint pietruite frumos, stilpif
grit lucratt icI i colo ca o horbotä ; pe politele
dintre d1niI zbucneste din frunzele de catifea:
floarea, de un rosu aprins, dar minglios, a mas-
catului, emuscateb, cu mirosul fraged ; pe .lem-
nele incovoiate ale boltilor saú pe pridvoarele-
acestor mindre case cu cloud rinduri se zgreap-
tdnä circeil de vità. O firind proclamd minunea
bäncif bogate, cú un capital de 200.000 de lei.
E meritul invätätorulul, pe care-1 i zärim in
treacit, un 1initit orn in vristä.
Biserica e mal mult nouä. Desi e departe
in dimineatd, se face indi slujba. Prin intiwe-
recul sämänat de lumina rosie a fächilor se-
poartä multd lume. Spre biserica mal veche
din vale ne duce unul din ctitori, pe prdyälisurf
de bolovanl i peste ramuri de Teleajen.
0 clädire cu firide pentru sfintl, cu o incer-

care särdcdcioasä de ciubuc infäsurind *eta.
joV. §i aid e slujbä. Afard, femel merg pe la
morminte i aprind candelele i curate.' florile
fumegä cu thmiie de-asupra movilel, aruncind
www.digibuc.ro
60 N. IO-BGA
-carbunl stinsI ca i viata de desupt, In bielsugul

ierbit De departe a venit pärintele ; murgul
märuntel, cu seaua pe dinsul, paSte evlavios bu-
ruia na ciniitiruluL
RApede ini se aduc cArtile cele maI vechi,
care, in lipsa uneI pisanil, deslusesc rostul in-
treg al bisericiI i rostul maI MU al satulul.
Zidurile s'au Innältat la sfirsitul veaculul al
.XVIII-lea, i cel d'intAiu preot a fost popa Stan-
ciul, care ajunse pe urmä i proiestos si a card
iscaliturA, maiestru incondeiata, odata pug, si
in criptogramä, se vede pe toate vechile tomurI
chirilice. SäteniI ce s'au strins sint, la o parte,
,si ferneI, dar färti port rornanesc ; lingA acentru»
am väzut chiar o .rupä de fete In rochil de
oras, trandafiril i albastre, ascultä cu multa
luare aminte i recunosc : pe popa Stanciul, pe
vechil ctitorI, sträbunj ai celor de fata, pe cu-
tare Mocani din Ardeal cari trimes cartile
de danie. E o desteptaciune, o sigurantä, o prie-
tenie veselä care te incalzesc la inima. Until a
stiut sä alle rostul criptogramel, pe care n'o pa-
team deslusi.
Si iatä vine, de se amestecA la mica sedintä
de istorie localA, pe temeiul documentelor,
pärintele. SA aibA vre-o 70 de ant ; barba albä
curge In valurl, prtrul se revarsä In plete Inca
sure ; sprincenele negre fac umbra deasti de-
www.digibuc.ro
VALEA. TELEAJENULUf 61
asupra ochilor bunt Aude i vede ca orTcare

din tinert Si pareas vrea sa-1 vdd cälare pe
murg pornind spre cask saü apucind, In aceastä
zi de Dumineck drumul Välenilor, ca unul din
popiT räzboiniel de pe vremurt cari biruiaü pe
Satana i cu ascutipl säbiet cu glontele flintet..
www.digibuc.ro
IA .MANASTIREA SUSANA I CHEIA.
Din Wen!, pe §osedua din spre Miazhnoapte,

cätre mänästirile de la munte ï càtre vechea
vamä a Bri§ovenilor.
cale Rom% i frumoasä printre sämä-
n atur1 ca acelea de la cimp. Sint boierl pe aid ;
Astfel : Cerevnil, cari aü mo0e in celalt capät si
Innoit vechea lor casä din Välenl, iar,
mat sus, livezile cu margenea lor de spre drum
sprijinitä pe zid i plAcutele case de tarà In stil
vechiü sint ale bätrinulul domn Stefan Greceanu.
Tree! prin casele until bun sat, Homoriciul, In
tare In zädar al cäuta o gospodárie räü Ingrijitä,
.4;) livadä mal prost tinutá, o casä mal ràü da-
da& i invelitä. Biserica, foarte märuntid §i plinä
(le umbrä rece, are In frunte o inscriptie din
veacul al XVIII-lea, care-I pomeneste ctitoriI,
boierina0 de munte, Insuratl cu bogate fete de
Grecl de prin tirgurile vecine. In curind al ajuns
la patul pietros al CrasneI, care se räsfatä In
§uvitY un pat de pietrk imens, supt malurl
ripoase pe care cresc sälbatec copacil ; drumul
www.digibuc.ro
VALE& TELEAJENULU? 63
se tot catärä, se invirte, stäpinind necontenit in-

tortocherile ingustel ape vil pe larga intindere
de pämint mort supt prund, supt bulgärI §i pie-
troaie din timpul revärsärilor. Aid e satul Iz-
voarele. Case le sint cu adevärat minunate. Fa-
tade curate, umbroase, cerdace de lemn, largi
gradint in fatä ; in' fund, frinnoase livezI. Cel
mal bogati inoveazA prin galeril de sticlä stro-
pite cu flori väpsite.
FemeI cu strAlucitoare cämä§I albe, sämänate
cu cusäturi negre bogate, dar farà altd urmä a
portulul, inlocuit cu o fustä de tirg ; frumosi
ibärbatI in portul sprinten al muntelui. Merg,
vara, departe la cimp sail la baltä, bucurosi ca
pot cApAta doi lei pe zi la secere,i-am väzut in-
torcindu-se de acolo, hämesiti si slabi, cAtre bu-
nele lor sate de munte ; altfel, se tin din lu-
crul livezilor §i din cäru,sie. Stiii a stringe si it--
griji bine. Pe sträin, de orIce fel, chiar pe Ro-
minul din alte pärtI, cu altä infAtisare i alte
obiceiuri, nu-1 sufär. aCivilisatia» a dat doar
citeva rochil de oras., a cAror vedere nu face, de
sigur, cit de putinä pläcere. Alte sate, numai la
Mined, ciudat nume neinteles, impärtiti in Mi-
neci-Päminteni, vechil locuitori din a Tarà»,
Mineci-Ungureni, Mocani trecug de peste gra-
nità. Casele unora §i altora, färä niclo deosebire
intre ele, se deapänä cale lungä Ong in mar-
genea päduril, al aril rind a venit in sfirsit.
www.digibuc.ro
64 N. IOBGA
Ìri modild de pdmint nisipos, ce se desface

'n pilcurl albe, se hifig bdtrfnl copacl de dea-
lurl, strinsl unul In altul. Numal la Orätil,. ph-
duraril Eforiel incearcä o pepinierà de br4zi,
cari, dencamdatd, In tufe märunte, iÏ string
frunzele dese. PMpästil marl se deschid In dreapta,
si dincolo de dinsele alte dealurl :rdtunde se ti-
died supt alt vesrnint de pädurl pänti la culmile
din zärl, care zimbesc, albastre. Jos, Teleajenul
tulbure vuieste minios de vale.
Turnurl, räsar din desis, i Indatä te nth In-

naintea boltil de intrare a mändstiril Suzana. Un
cerc de bune case curate ca päharul incunjurä
o bisericuttt gätità. De mult incä, din veacul al
XVIII-lea, erati ámaice cdlugärite», de aid si de
actincoloD, In codrul din valea Teleajenuhil. Nu-
mat In veacul nostru, biserica s'a fäcut de piatrd,
la 1840, iaI peste patruzed de anI s'a innoit cu
ajutarul a trel Brasovenl. Starita lnsäsl era Bra-
soveanc5., precum este i cea de astäzl ; o bun&
parte din maice,care lucreazd la dulcetl de zmeurd,
la scoarte si la .desul mohair negru si cafeniti, sint
fete din Ardeal, dar nu din teränime chiar, ci din
ceia ce s'ar putea numi «aristocratiao Säcelelor.
Dupä ce s'a isrävit pädurea, drumul duce tot

printre rninunate pajistl inflorite, de care Inch' nu
s'a atins coasa la acest sfirsit de Iulie. Drept In-
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULIII 65
nainte, el tinteste, _printre .ä.sutele unuI sat maI

mic i särac, la pasul, täiat in lutul dealurilor
impädurite, al Bratocel. La dreapta, o drare
serpuieste printre florl pänä la mänästirea Cheil.
Te-al astepta ia una din tainitele de murdärie-

si neingrijire care slat astäd mänästirile Wu-
gärilor, Indatä ai Ina o pläcutd -surprindere. Tb-
tul e îrl buntt stare si arata nn spirit de rin-
dnialä desävirititä. De-stsupra usir, o inscriptie cu
slovelo fratnonse, bine shpate, aratä cum s'a
clädirea pe tnosia BuruIuIMiltalachi Ghica,
fra to a dul ,Dorrmi ì täpin pe ucest pärnint de
liotar. Se pare crt la Inceput se pusese numele
"Ruiuhil intre ctiturl, de;í el uu se indurase a da
pärnintul. Met plata mt rind a fosti in adevär,
s,ters si hilocuit cu altal, care vorbeste de cum-
päräturä. -
Cel angärt de aicI, cari atti venit cu
cärt,I multe, ca unele manuscripte butte, cu iccane
si portrete de Invätätori aI lor, nü pornit de la
Caldärusani, undQ, ca si la Cernica, Pätrunsese
spiritul de reforme, de härnicie di9ciplinara, de
iubine pentru carte, de bunä intelegere fräteascä
al Paisienilor dirt Moldova. In arhondaric se- in-
girii chipul de brarinetä at lui Paisie, acela al Jai
Calinic de Cernica, ajuns apol episcop de Rimnic,
si ale Ator clericI din aceiast directie. Calinic e
infAijat si-mort, Invesm.Intat in scumpele-I otläjdil
5
www.digibuc.ro
66 N. IORGA
arhierestf. Se vede si un chip al Mitropolitulut

Dionisie Lupu, ocrotitorul Jul Lazar si partasul
la intemeierea celel d'intilid scolI innalte roma-
nestl ln Capita la principatulul muntean.
Azi paisianismul, slrg-uincioasa si rodnica obge-
jitie, s'a dus. Dar It vezi Inca urmele In cuvioasa
infatisare a lucrurilor si oamenilor : bätrinul sta-
ret voinic, eclisiarhul cu lunga barbä neagra,
priceput in ale zugräviel bisericestf. Nu s'ar putea
invia oare din asemenea urme vechiul curent fo-
lositor Bisericil si culturil ?
www.digibuc.ro
LA MANASTIREA ZAMFIRA.
Triste i vulgare linprejurimile Ploiestilor In

zi de sfIrsit al iernir, cu soarele calätorind
pe juintdate ascuns prin deasa negurd rece. In
capatul mahalalel cu casele rare si murdarele
strade inguste, räsar cazanele uriase ale distiki-
rieT de petroliu Vega, cu lungul minaret fume-
Otor al cosulul. 0 Irnprejrnuire de lemn
pripitä, pare cä vrea sä tAinuiascä cele ce se pe-
'tree hmtiuntru si din care nu räzbate nimic prin
portita data In laturT, desi chiar In zi de Dumim ctt
wiata nu va li incetat cu total In acest izvor de
bogtitie pentru neamurI.
Mal Incolo o prelungire chsute de tarri cu In-
naltul coperis de sindilti märunt6, rotunjitti, rin-
.duitä ca solziI unel zale,asa cum se obisnui, sle
numal prin aceste ptirtj prahovene. E mahalana
mahalalel, prelungirca prelungirilor din urma ale
urasuluI, Ploiestiul cel mic, al teranilor de odi-
nioarti., al lucrätorilor *de fabricd de astäzI, mur-
.darI si vitiosT,
maI Incolo, la SchienT, marl ciddirI vechl,
www.digibuc.ro
68 N. IOItGk
innegrite i däräpänate, intr'o livadä pustie,

uncle printre copab räzlett se tirdste o ciudath
apä de le;ie : e fabrica de hirtie, de hirtie ordi-
nard a unul Evreü. Aceastä temnitA a muncif
e pecetluitä de odihna Duminecil, i numal unda
cenusie care hräneste masinile, se prelinge peste
pajistea inghetatä, cotropità de ztipadä.
Acuma iatä un sat prahovean adevdrat.

margenea drumulul, foarte cercetat, dar foarte
eat tinut, multe circiume pärhsite, moarte, cu
ferestile goale, soproanelé pustiI i obloanele cä-
zute de mult. Disericuta, dreasà, sclivisitä si vd-
ruitä, are in päretele din dreapta o piaträ, sapatä
cu multà räbdare lii intortocherea, suprapunerea,
ingrämädirea slovelor, care spun ca ziclirea e
numal din anil 1830, do supt Mitropolitul Grigorie-
cel bun si harnio. Dar zidul care incunjurà o
curte largd, zid fäcut din bolovanI surf pust in
cadru rosu de cdrännida, cum se vede îiì zidurile
tirgovistene si in atitea imprejmuirl de rnoschel
din Conslantinopol, vorbeste de o vreme mal
veche, &Ind biserica era de lemn.
Se slujeste ; oamenil abia !neap inntiuntru ; fe-
meile poarta imbräcäminte de tirg, curatä, cu
colorile vil ; portul bärbatilor e cel obisnuit la
munte. Un cintäret, foarte* aprius, dà atita glas-
crt zhirniie ferestilo.
Cintfi tare psaltull
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULIA 69
Un tinär in haine oräsenestt, care 6'a hint dupä

sot, de cum ne-a väzut in usa bisericit, zlinbeste
de vorba noasträ, si nu se poate tinea a nu
.spune :
Cet care cintä, e psaltul din strana
Inäcar ch azi e in dreapta.
Stä apoI un timp, se cugetä si intregeste.
Cä ln dreapta-s en. Dar azt nu pot : slut
rägusit.
?I
Da, rägusit ; asa-s eü totdeauna cind bead.
in margenea satulul cotestl pe dreapta, i te

cobort in 00, pentru a trece Teleajenul. Sus
aleargä Injghebarea, prea usoarä in aparentä
pentru a ti märeatd, a unuI pod nog pentru linia,
Incä nesträbätutä de locomotive, ce duce de la
Ploiestt in sus si ale cäril cantóane, ce imitá
case de tail, inlocuind greoiti cu tigle coperisul
.de sindrilä revärsat slobod in jos, se vdd räs-
pindite pe cimpie. Apa si-a rupt de citeva zile
prinsoarea de ghiatä, läsind din ea false termt;r1
stecloase ; e asa de mica, incit cursul el limpede
nu acopere mäcar roata träsurilor noastre.
Un al doilea sat are o prävälie a dreia firmä

ureazä in versurl tot rätil aceluia ce ar dori ràü
stäpinulul el. La circiuma se face popasul tuicel
calde Girciumarul tine si oddI de oaspetT Inteo
www.digibuc.ro
70 N. IORGA
cäsuta noua, alaturatä, pe care a zidit-o ca pentru

domnit din oras. 0 mare primarie inclipätoare
iese cu toata siguranta la drum. lar, In stinga,
o carare inghetatä fuge, prin ogoarele inzapezite,
catre biserica fácuta in vremea cind boieril BO-
teati la tail si aveau acelasl Dumnezeti cu teranit
bor. Crucile de morminte, foarte dese, au mar-
genile scrijelate In tot chipul de a-pri mesterf
sätestt cite una tine pe piept o cutiutä de lemn
p,ntru candela, in lipsa cäreia paserile cerulut
fac toate rosturile In ea. Ulcelele sparte lingä
carbunif risipitt aratä grija curatirit de plicate,
prin miresme, a sufletelor zburate.
De-acolo lncep Liptinestit : cel din jos mat in
vale prin .el trecem cel din sus mat de-
parte, Care inunte. Multl dintre locuitort sint
mosnent, cu paminturile lor vechT : aceasta se cu-
noaste i dupä marimea i buna rinduialä a cal-
Eel ir bine sinclilite, alcatuite din mat multe In-
capert, cu pridvorul de lemn pe stflpf, cu tot
felul de lucrurt scoase la aier, intre care foarte
framoase scoarte. Nu mat räsar in portt pruncit
golasl i descultt de prin atitea alte sate, ci
omuletl bine aparatI de frig, cari ail fata unor
copit deprinst sä mänince. Teranil privese In fat&
si nu se caciulesc a buna-ziva: flupa datinele ser-
bilor i chicasilor de pe* vremurt.
Ziva de astAzt it strica Mgt prin frigurile pe-
troliulta. Adulmecatorit de cistig aù räzbatut.
www.digibuc.ro
VALEA. TELEAJENULUI 71
si in aceastä vale a TeleajenuluI i, dac4 nu se

ridicA pänä acum sondele, dacA brazda nu e
spurcata cu zama neagrä a pämintulul adinc,
toate mäsurile sint luate pentru a incepey poate
chiar in primävard, scormonirile de incercare.
Cel mal multi dintre oamenl lkomit
vindä ogoarele, ba unii insträinat chiar,
prin lungI \arende, vatra easel, din care nici -asa
nu se pricepeab ce sà facä.
Un drum Ingust, printre ingrAcliturile de nuiele

ale until sat särac, duce la mänästirea Zamfira.
Apropierea lticasulur de adäpost al maicelor se
simte prin ivirea clte unul. culion de cAlugäritä
in curtea unel gospodäril de tara cu copil multI.
Satul a fost odatä al schitulul, i oameniI se aratä
Smeriti la datul binetelor, pe clad copiläretul
scoate chiote lungI i strigti glume pentru Nemtil
cu petroliu din träsurti.
in rnijlocul unel marl livezi se pierd clädirile
nastiresti, din care se descopár mai departe numal
turnurile de lemn i tinichea väpsitä ale bisericil
celel marl í nouä. Cu.m al trecut poarta, se vede
insä vechea ctitorie a jupäneseI ZamCira, solia Jul
Mano Apostolu, omul de incredere al Brânco
veanulul, päzitorul juvaierelor sale din striiinatate,
si a nuroril sale, Smaranda 13diriceanca, urmasa
Jul Constantin Aga, cel mort la ZIrnestt, luptind,
pentru Crestinatate i pentru ambitia sa, in rin-
www.digibuc.ro
72 N JORGA,
durile Nemtilor, si, prin hunica sa, mldditd a lul

§erban-Vodd Cantacuzino. Indatä, pe strddite in-
tortochiate, 'Isar casutele maicelor sdrace, de la
margene. Aristocratia celor. optzecT de fiintl des-
pärtite de lutne, care li se pare zgomotoash si
Incurcatd, std, In fatd, in cercul de case 'Rine,
minunat de slrguitor Ingrijite, care incunjurd bi-
serica de cdpetenie, uncle zi si noapte sint Inda-
torite a merge pentru lnchindciune. In cea mal -
frumoash locuintrt sede o cAlugärith care a sells

si cdrticele de cintárT ki ar fi avInd o bibliotech
mostenitá de la cloud d:n innaintaseIe eT. E prea
bolnavä MBA ca sil ni lie higäduit a vedea vechile
cartI ce se AA In pdstrarea dinseT.
Biserica din mijloc e un dar al Mitropolitulul
Won, care era un Ploiestean. A fost zidith In
stilul de lacäpdtoare bald ce se obisnuia prin
aniT 1850. E bine mobilatd si inchlzitä cu sobe
de teracotä ; pastreazd picturile, de o minunatd sen i-
ndtate curata, ale luT Grigorescu tindr, pe catape-
teasmd. interesant e diaconul, un teolog tindr, care
e de pdrere ea' soarPcif ad dreptnri ce nu se pot
atinge, asupra cartilor vechi 1.
Vrednicd de toatd luarea aminte e insä ctito-
ria Zamfirel, de la care am gdsit Inserundr1 si
lntr'o veche carte din anil 1730, In biserica cea
1 De atuncI a venit in locul luY un diacon invItat, pA-
rintele N. Popescu, cercelätor priceput al vechil mulct
biserice§t1.
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUÏ 73
mare. MesteriI plätiy de dinsa, supravegbiatl-de un

preot, ail lucrat dupd planul lndätinat al crucil ;
frumoase sgpäturl lnflorite incunjurä usa si fe-
restile. Urme de zugrävealà bunk' se väol pe unde
s'a cojit brutala muruialä de var. Icoana Intinsä
credinciosilor se sprijinä pe un pupitru mäiestru lu-
crat In lemn, si alte cloud, cu incrustrtrI de sidef, tin
cärtile din strane. Inteo innilditurà e holnita, si
multe cäpätinl galbene se lnsirä pe raftur! sad se
amestecA In sicriase cu alte frint urI de oase, din care
se ridicä de obiceiü o cdrämidà pe care e scri-
jelat In cirilice, care nu s'au päräsit Inca in nest
.rost, nu mele ráposatel.
Biserica slujeste acuma satuluT särac. Näsälia
de lemn negru e räzimath de pridvor. Crucile
säpate aspru cuprind tot micul cimitir In care
se coboarä din c/nd In clnd si trupul maicilor
adormite. Un mormint e de tot proaspät, o fe-
titä din sat care a fost adusä däunäzI ; cärbunil
xugäciunilor pentru iertarea sulletelor nu s'ati
Imprästiat lncA de vint, si bradul cununieI cu
Ingerul mortit e Inca verde ; panglicile, florile de
lirtie, semne de bucurie ztidarnicä, se -clatinä
trist la fiecare suflare.
www.digibuc.ro
LA MANASTIREA VERBILA.
Iesim din Vä lenT pe lingä soseaua pietroasa care'

duce la Ploiesti, ici si colo aläturT cu linia feratil
noud, la care lucreazh de zor terani din imprejuriml
si uriy especialistb sirbl si bulgarl. Cel d'intäiti
sat bine rinduit pe margenile drumulul, Gura Vi-
tioarel, are o bisericd nouä : la poartà e atiornatrr
o cutiutA pentru sOrmanT ; am zärit pe preotul
tinär, In foarte frumoase odOjdiT, care-sI fAcea prin
sat azi'nthiax, de August ; la o mare distantä se
tirlia un daseäl amortit de vIrstä.
Ceva mal departe räsare dintre copacl fru--
moasa casA de tarà a unuia dintre proprietaril
marl al Tinutulul ; lingA Ploiestl un Evreti i-a
luat locul. Mel, el a limas sttlphl.
Pe malul sting al Teleajenulul räsfirat In lim-
pezi piraie albastre pe un pietros cimp de prund
gräuntat se lntinde, cu case mal slabe decit cele
de la munte, dar In marl livezI de prunl, satul
Mrigurele, numit asa dupà padurT care s'ail prä-,
pädit de atunci. Are doug bisericl : una din anil
'30, iar ceialalat dela sfirsitul veaculul al XVIII-lea,.
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULd 75
cläditä de sotia unul boierinas, mamh a until

copil care nu purta numele sotulul el, dar mos-
tenitoare a Filipestilor, cum spunea lnsàl, cu
mindrie. Preotul e i invätätor, si are si un han :
face politicä i, pe lingä interesele lul, se zice
ca apärä i pe ale teranilor, cari ail de lucru cu
proprietarul de vitä nouä din casa cea frumoasä
incunjuratä de un pare des.
AlcI läsäm drumul Ploiestilor, care duce indatà

la satul Filipetilor, i cotim pe llngä un curat
han romänesc, clädit in stil vechiti, la stinga,
Mult timp rätticim pe cimpul pirlit de soare, unde
porumbul inchircit ridicä strujent släbänogl. La
girezile de grit'', i aice a inceput treierul cu
masina pentru boierl, pe cind oamenil lucreazä
prin curtile lor, dupä vechea datink cälcind
griul cu call rnlnatl in jur cu srircul hiciulul,
sat] strivind spicul supt picioarele incete ale
boilor ; prin undo ogrAzT, gospodaril aü inceput
a-1 si vintura. Torah casa are de lucru ; femeia
are acum o valoare mare, pe dud, spune vizitiul,
un teran din Välenl, iarna nu e bine sä. o al
in cask del hrana e putinä i lemnul scump.
Pädurl se vtld pe coastele din stinga, i satele
albe cuteazá pe-aicI sä se rästire in vileag, pe
povirnisurile lor saa chiar pe culmea linieï. de
dea url.
www.digibuc.ro
76 N. IORGA
Un han deschide satul Mehedinta, caruia i se

zice Podeni -de-jos. Hangiul batrin, Romin saü
Grec, vinde masline, vin prost si bere rece, din
pahare ctirora murdaria ingramäditä li &I o co-
loare speciala. Ceva mal departe, o bisericuta de
birne te pofteste sä intri, prin versurl naive, scrise
pe stilpil de lemn al pridvoruluT. Inscriptia zu-
gravitä arata ca innoitor pe un Grec arendas de
ditunazT, al carul chfp se si vede zugrävit In portul
lul räsaritean. Un biet copilas strävezia de alb
si cu ()all adincip in cearcäne negre, bolnav de
frigur1 rele, ratäceste printre mormintele cu cru-
ciulite de lemn, cautind pareca locul In care cu-
rind el Insusl va merge sa se odihneascä de ne-
dreptatea acestel lumT.
Satul se mintuie cu case tigänesti, abia injghe-

bate : movill de Jut murdar intre porumburl in-
nalte. Copiil gol IsT aratä pielea ca arama si pisla
creata a pärului stufos. Nu iese la drum, nu fac
tumbe, nu cer de la aboierT» egologanuh. E un
lnceput de asezare, de plugärie, cu alte moravurl.
Sätenil cari aa pepenl verzl pe ogorul lor si-T
scot in vinzare pe mesele de lemn din mijlocul
cimpulul, adesea nepäzite de nimenT, nu par sa
aiba ca musteriT WA plata pe pirlitil lor, vecinT.
Drumul maT lnsira un sat, pe linga apa Cri-

covulul, cu apa saraca pe obisnuita albie larga
www.digibuc.ro
de torent, sämänatä cu piptrisul de ierl i cel

de sute de anl ; din malul innalt, de lut nisipos,
iese, in oblojeala lor de scindurl, conductele de
tier, tevile pline de petroliu ale Americanilor,
mill aü sälasul la Apostolachi. Cärgr1 ascunse
prin porumeurile innalte suie acelasl deal, pe
culmea cgruia se rtisfird rindurile drepte ale viilor
noug. Pe ele vin alene dintr'un sat, ascuns pänä
intri in el, Tigancele tuciuril, cu puzderia co-
piilor pe lingd poale. Este decl in apropiere un
sat mänästiresc, al cgrul locuitorl de astAzi, ur-
maI vechilor robl, intrebuinteazg maï bine sag
orlcum, nu pentru o adevgratti gos-
podärie statornicd libertatea, «sfIntal) libertate
ce s'a dat pärintilor i bun!cilor lor.
Abia se vede, foarte de aproape, intingstirea de
care, sute de anI, a fost legat neamul lor. Dintr'o
piatä Iargg, ca de sat ardelenesc, vezi o intrare
dgrdpgnatd, prinsä intr'un zid ca de cetate tare.
De i, cum spune o farina de piaträ zvirlitti in
curte, acest brig de piaträ a fo-t innoit cu totul
pe vrernea luI Voulä Carageä, acuma un veac
numal, de un egumen giec care avea interes sä
locuiascg bine i doria el nu fie prädat, dar stia
sg-sl economiseasch banul, vezI innalte
de cgrdmidg tare si de piatri prin care se crapg
ferestuicl pentru impuscat in dusmanul ce ar
veni de undeva din luncg, diiviI, din ptidurile
vecine. Buruiana sälbaticti närtileste curtea ;
www.digibuc.ro
78 N. IORGA
niel preotul, pe care nu stiii cine zicea eh 1-a

gäsit dormilid in altar intr'o zi de foc ca aceasta,
niel dascdlul, care a trimes cheile printr'un bd-
ietas Wan In chniase neagrd, care nu stie sit zicä
decit un «lib de intrebare i un ahlhID de rds-
puns, nu-I dart osteneala sä filch, fa acest biel-
sug de putere vegetald, mäçar o cosire de fin.
Stäpine peste tot locul Intins.sint numaT albinele
poate serpiI de ruinä, cari si-ar avea bune cul-
cusurl Intro birnele dizlocate ale locuintelor eä-
1ugärestl päräsite.
Întäiü s'ar pärea cä biserica are o formä chi-
datä. Te lämurestt Insrt Indatä dacrt cetfstI pi-
sania cea veche, in douä bucrtil de piatrà arun-
cate de-asupra lespezilor scäril, apal cea noud,
stIngaciu scrijälatä de un rú cunoscrttor al limbil
noastre si al mestesuguluI säti, daeä-tI oprestI
ochil pentru ea sä admirl usa brarinti, care a
seäpat neatinsä de tragediile naturil si de prostia
de comedie a oamenilor, dacd, Incunjurind pria
bäläriile ce-t,1 via pänä la brill si minind Innainte
un adevrtrat roia de gize Indirjite, privestI acelea
din ferestI care au rämas In Iiinta.
A fost un läcas frumos i trainic, mic, dar
plin de armohie, riclicat, pe vremea luI Radu CAN
lugärul, Radu fost Paisie, odinioard fecior de
Domn adäpostit la mäntistirea Argesulul, de dare
boierl cari pe vremea luT nu maI aveafi treeerea,
puterea, boieria de fapt de care se bucuraserä,
www.digibuc.ro
supt alt Radu, care, dacä n'a avut nicIodatA ciria,

in minä, a stiut sà invirth bine buzduganul : Radu
de la Atumatt Una din pietrele, frumoi si ori-
ginal säpate, in unu rotunde italiene, in dibace
legilturi de slove, numeste pe ctitori: Dragomir
Spätarul, Torna.13anul i pe. tual inicu lor to-
vark care poartä nurnele vechiti de Caraciii..
Alta va fi venind de la vre-uu schit sail de la o
bisericutä adausti, prinos al celui d'intrtift egumen,
Antonio.
Biserica de Opetenie a fost limältatä dupit da-

tinile mohlovenesti, läsindu-se la o parte Meer-
carea, unicä in felul star, a lui Radu-cel-Mare, la
Dea lu. Era, si a rämas ìncuî Innaltà i ingustä :
ferestile samänä prin tilietura liniilor cu acelea
din Moldova, dar, sus, a.ceste unlit se mlädie in-
covoindu-se, iar jos cad rul se opreste innainte
de sfirsitul deschietturil, printr'o Intrerupere co-
chetä. Usa e Insà fard pareche : douä linii curbe
care se taie in ogivä sträbat o intretesare de liniT
drepte care formeazA patrate märunte : pentru
varietate s'a filcut cite o scobituri In fiecare din
pätratele acestea.
Sotia lui Dragomir, Caploa, ìT pregätise, incá
find In viatä, piatra de mormint, pe care n'a in-
tregit-o nimeni la data läsatti in alb. Ea a rd-
täcit, dupä moartea sotulul, multà vreme In Ar-
deal, dar tot aid a venit sä moarg, tot supt piatra
www.digibuc.ro
80 N. lORGA
eT i s'a lutins trupul pentru odihna nimicirif. Lingà

acest mormint, foarte bine pästrat, e altul mal
sters, maI neingrijit säpat. Supt el se adäpostesc
rrtmäsitele unuI mare boier cäzut In lupta Im-
potriva Domnuluf sag, In castea unuI Domnisor
tbiär i voinic, venit de peste munte. Stanciul,
Marele-Vistier, vre-o ruda a lui Dragomir si a
Cap lel, a peril In Octombre 4544, la cea
ciocnire Intre credinciosif Jul Radu Paisie
varäsil lul Basarab, zis Laiotä, drept amostenitory
de Vet si dpetenie de ntivälitorI.
Cutremurul din 4802 a gäsit biserica din Ver-
bila räti ostenitrt de veacuri, &del niclunul dintre
domnestiI InnoitorT aT vremilor rnaI tirziT nu s'a
fost glndit la dinsa. Zidul cu us,a i ferestile fru-
incase a rrunas in picioare, dar coperisul, fruntea
aü cazut, In acelasi timp dud frInturl din cetatea
de Imprejmuire se desfäceaü In zglItlirea grozavd
a scoartel de Jut. Un egurnen grec a dres cum
I-a ttliat capul, zvIrlind pietrele de ctitorie pe o
scarrt noii, innaltä, potrivind un pridvor de zi-
därie proastä peste care se catär'ä un cerdac de
privealä pentru Sfintia Sa, puinc1u-s1 numeie pe
acea lespede gro.solan täiat'a care s'a cocotat
de-asupra usit i acoperind päretil cu o zugrä-
vealrt nouii, In care Radu Paisie Stäni (Fi-
lipescu)alt-ctitor, sari o ef indacsie» greceasc5--
aü ins'riplif In noua liriibä .sfIntä si prirnesc ca
www.digibuc.ro
vecin pe egurnenul reparator i pe colegul ski

de fa mänästirea Märginenilor.
Un scurt drum pe soseaua ce se fntinde din-

colo de pustietatea pietroash a Cricovulul face
sa se vadd pe dealul din a stinga ciudata ecula»
cu clopotnita de biserich i livez1 lntinse a fa-
miliel Be lu, greceste Bellios, cu titlul austriac de
baronie, capdtat dupd ce Vistierul cu acest nume
al luI Voda Caraged lntemeiase, pe o cale care
a rdmas in amintirea poporulul, i o Vistierie
proprie. Acest colt de bielsug boieresc si de min-
drie stapinitoare face parte din Ur latI.
Aid, In gura Urlatilor, In locul unde Cricovul
scapa din strinsoarea dealurilor i prinde a se
zbegui pe lntinderI sese, aid a stat la 1711, In
varä, Constantin-Voda- Brincoveanu, cu cea° din
urmä ostire a Teril-RomänestI, mil de boierl,
boierinasT, ostasI de Curte i aslujitori» teranI,
asteptlnd BA vadd cum hotäreste norocul raz-
boaielor de la Prut, ca sa stie daca ramine cu
Turcil orl merge A' se inchine Impäratulul celui
nod al Muscahlor. Acuma Insä, pe malul drept
al Cricovulul, se rasfirä case de WA', din care
se ivesc doud stioase bisericute din veacul al
XVIII-lea, cu acopereminte i turnulete de tini-
chea vapsite unit in rosu inchis. Iar douä, trel
strade alcatuiesc tirgul Urlatilor.
6
www.digibuc.ro
82 N. lORt.A
N'are a face cu Villenil, desi locurile slut foarte

frumoase. Aid n'a fost nicl boierime localnica
veche, nicI popas de negustorl si cäräusT din
Brasov. Tirgul s'a fäcut in vrem1 mal nouä, ra-
pede si räti. 0 stradà ingustä indeasä hanurl
primitive, häcdniI, farmacie, oficiile administrative.
Tot trecutul s'a dus, noul stil hid domneste in
voie. Biserica, inteo piatä, a fost ticälositä, in
stil mare, pretentios, cu un pridvor cäzut si cu
zugrävell proaste, care se sterg. 0 cocoanä in
multe zorzoane innainteaza maiestos, se intoarce
in urmà pentru a constata impresia, si trece mal
departe.
E complementul a civilisatiel» urlätene.
www.digibuc.ro
UN VECHIO TIRO STINS : BUCOVUL.
Dacä lasI, la marele sat al Lipänestilor, drumul

de la Välenl la Ploiestl, te infunzI Intre marl
lanurI de griu, pe o mosie foarte inting. Tocmal
se treierä : patru locomobile lucreag de zor la
Inghititul snopilor, din cari desfac hrank bunä,
paiul gdarnic i pleava, praful ce zboard in vint.
Proprietarul cel nog al =nil mosil e un Evreü,
care a cumpärat-o de la un innaintas romin rui-
nat In parte prin lux. Dar griul ce alege In
masinI nu e al lui, ci al sätenilor. EI s'au Inteles
Intre sine pentru aduce Nemtil cu meste-
sugul lor. Fiecare *41 are inteo micA arie pro-
dusul munch sale, dar lntre el se vede cea mal
bunä Intelegere, i niclunul nu incearc4 a trece
Innaintea celullalt sag a-I ineälca, orIcum, drep-
turile.
indatä se ajunge in strázile intortochiate ale

unuI sat mare. Douä curtI boierestI Intinse, cea
din dre-apta foarte frumoasa, amintind prin po-
trivirea aleasä i modestia, distretia sa, vechile
www.digibuc.ro
84 N. IMMA
timpurI de gospodärie netrufasii, märgenesc

drumul, care se deschide apoI, cuprinzind In mij-
locul säü biserica.
Frumoasà lncunjurime trainicA de cärämizI,
zid de strajà si de luptä. Cládirea insäsT se ri-
died dintr'un mare cimitir plin. Dintre toate mor-
mintele iese la drum clteva, cu cripta lor aco-
perità cu stielã, cu marmura lor, cu fotografiile
Mr s terse. Te apropil, i afli cä acolo se odih-
neste Procopie Filitis, eniiscut in Turcia»,
urmasit ea, cari locuiese in casele acelea sonde
pe care le-a lásat vechimea.
Päretii slut de cArknidä innegritä ; forma, cea
IndAtinat5. 0 inscriptie de la lnceputul veaculul
trecut nu spune niclun 'buvint despre vre-un Fi-
litis : ea pomeneste O intAie zidire de InsusI cro-
nicarul muntean _Constantin Cápitanul Filipescu
care a fost decI i Intemeietorul caselor pro-
prietkiI si de fratele acestuia, Aga Matel ; tace
asupra terneinicel reparatiI de nepotul de fill al
luI Constantin, Panä, de la care s'a paatrat o
sumbi de Insemnärl, pe càr1 i pe odoare ; In
sfIrsit ea aminteste ca un nog Constantin Fili-
pescu, acesta Mare-Vistier, a Ynnoit ctitoria In-
naintasilor säl.
Acum se lärnureste ,schimbarea de stdpInire.
Acest Constantin Vistierul a fost un orn bogat,
puternic, cu multa Inriurire In zilele lui, acum
o sutà de ani. Supt Constantin-Vodä Ipsilant, el
www.digibuc.ro
se bucura de o trecere deosebitä lu Curte, iar,

chid Rusil luara In stäpinire Principatul, pe timpul
razboaielor napoleoniene, toate atIrnair de la dinsul.
La 1812, Tara-Romäneasch se lntoarse Insa supt
Turd, si noul Domn, Joan Caragea, socoti ca
fostul ajutator al Rusilor e un orn primejdios,
care trebuie prigonit. ti trimese dar in surgun
la tarä surgun din care se intoarse
cu totul zdrobit, nurnal ca sä moard , si tot
()datà puse mlna pe moiile lui. Aceasta fu data
lul Costandie Filitis, episcop de Buzdü, pe care
11 adusese ruda sa,. Mitropolitul Dosofteiü, si, la
rindul säü, i Costandie chema din «Turcia» pe
un al treilea Filitis, pe Procopie, acela al cärui
chip se räsfatä singur pe päretele ctitoresc de
unde ail fost izgonite cbipurile Filipetilor vechl
nol.
Pe acestia II pomeneste mimal pisania, astazI
neinteleasa, Insemnärile de pe cärtile ce aü däruit
una poartä suptirile slove delicate ale Capita-
nuluI scriitor i o icoanä, pe jumätate putredä,
pe bogat fond de aur, supt care vezi rugaciunea
scrisa cu rosu pentru mintuirea lut Constantin-
Arodä, care e Brincovelmu.
Bucovul dupa Valent era odata resedinta

ispravnicului, samesuluT i logofetilor cari
judetul Säcuienilor ; el, ca i boierit de
la Curte, tocmiail i dascält pentru tirgovetT. Dar,
www.digibuc.ro
86 N. IOM.A
In veacul trecut, judetul asud Saac al docu-

mentelor a fost desfiintat. Casele de 'Arne se
ruinard, ulitele se acoperird cu ternai de ogoare.
Satul de astäzI e facut ceva maT tirziu.
El e al proprietarilor, OrientalT prin singe,
Apuseni prin cultura lor parisianh. MaT sint si
altI Greci In Rucov. 0 fabrica a adus EvreT, cari
stilt multi, tari si obraznici. Ea- chiar un Italian
si-a Malt sälasul printre teranT, si donna luI
umblti In portul lelitelor din partea loculut Altfel,
printre aT no§tri, obisnuita saiiicie, obisnuitul in-
tunerec ; incercarea de a le schimba, pe care o
face preotul, trece, fireste, drept ((instigatie».
www.digibuc.ro
INSCRIPTII DE MANASTIRI I BISERICI.
I. VILENII-DE-MUNTE.
Mänästirea I.
La intrare :
Cu ajutorul Tatäluf si al Fiulul si al Sfintulul
Duh s'a zidit aceastä sfintä nuThiistire din temelie,
care se cinsteste liramul UspenieT bogorodite
[Adorinirea NascRoareI de Duinnezeilj, de dam-
nealul Cluceriul Stoian Hagi si de jupineasa
dumnealul Ilinca; (in]ceputu-s'aii In zilele Domnu-
lul nostru Io Serban Cantacuzino Voevod, la leat
de la Hristos '1680, si aü inchinat-o la mhnästirea
CotrocenT, si, fiind nezugrävitrt i neavind slomn,
indemnatu-s'a dumnealut jupinul Nicolae Bu-
zdianu, ceaus za aprozT, cu jupineasa dumnealul
Anastasia, thud nepot jupinesel Ilinca Hagiti,
de MA zugrävit-o si a facut slomnul ; iar, cind a
fost la lent 7215 [1737], Main 31, la 3 pol (1/0 ceasurl
de zi, fost-a cutremur mare, si s'a surpat aceastä
Ortogratia veche a fost inIftturatA : v. lorgainscrip(it,
If, Bucurestf, 1908.
www.digibuc.ro
88 N. IORGA
sfintä mänästire ; deci si eu ajutorul Maicäl Rre-

cistel indemnatu-s'a pdrintele egumen chir Zaharia
[monah], find nästavnic acestei sfinte mrtnästirT,
care este de la Santa Gora, de la sfinta mänästire
impäräteascä si patrierseascä Iver, care se trage
din pärintil luI din cetatea Calipoli, care se ill-
cuieste romäneste Cetatea-Bunä, si a zidit aceastä
mänästire din temelie in strane, si cu trel tur-
nurI, si cu clopotnita pe poartd, precum se vede ;
care aceastä sfintä mändstire s'a inceput in zi-
lele prea-luminatulul Domn lo Constantin Ni-
colae Voevod, si s'a sävIrsit in zilele prealumi-
natuluI Doinn Io Mihal Racov it'd Voevod, find
Mitropolit TeriI-Romänesti chir N[eofit], la leat
7254 [1746], Iunie 4.
Pe u§a :
Zaharia, egurnenul de la mändstirea Iver si
ctitor din temelie sfintel casH acestia ; leat 7251
[1742-3]. Ioan timplar.
Vechea insemnare zugrävità (traducere din greceste) :

La anil 1802 de la Nasterea luI Hristos, la 14
ale lunil luI Octomvrie, MiercurI adeck la al
cincilea ceas, cutremur mare s'a fäcut in pärtile
TeriI-Romänestl, totl, micI si marl, aü fost cu-
prinsI de cutremur tare, toate neamurile. Atuncf
si vestita bisericd a Näscätoarel de Dumnezef,
cum se aratä aicI de fatä, in locul Välenilor,
www.digibuc.ro
VALEA TELEA._ENULUI 89
Immitä Adormirea Doamnel Noastre Maicel FiuluT

lui Dumnezeü, aded Preasfinta, s'a zgurluit, s'a
tulburat si, la urmä, s'a därimat cu toate cLi
nu trecuse mult tirap de cind se cládise; si nu
numal biserica si clopotnita, dar si tot cuprinsul
de unelte ce era In ea. Acuma insä se Innoieste
eu totul, din temelil, prea-strAlucit si cinstit, de
dtre cucerniciT crestini, supt cuviosul, fericitul,
prea-sfintitul Visarion, egumen al Cotrocenilor.
Ati cheltuit impreunä si altil multi, cu destuT
banT, ca sä sävirseascri aceastä bisericä. Fiind
egumen veneratul si prea-respectatul domn Ghe-
rasim prea-sfint.itul. S,i s'a zugrävit cu destule
cheltuiell ale dumisale Moise polcovnicul, cu
mina mea, srneritul Nicolae, din vestitul oras al
Greciel Enos ; la 1809, Julie 8 (?), s'a isprAvit.
Pe morminte :
La leatul 1830, Mart 9, shvirsitu-s'a robul lui
Dumnezeü dumnealuT Paharnicul Manolache
Hristoscul [Iirisoscul], iar oasele sale s'aft asezat
supt aceastä piaträ, dimpreunii si cu doT coconi ;
in veci fie pomenitT.
Supt aceastä piatril odihneste oasele räposatel

roabel lul Dumnezeü Maria, sotia . . . [ros].
Supt aceastä piaträ, intr'aceastä groapii odih-
nesc oasele dumnealul jupan Nicolae BuzAianul,
biv Vel SAtrar, care s'ati ingrbpat la luna hit Oc-
www.digibuc.ro
90 N. 1011GA
tomvrie, la 30 zile, la aceastä. sfintä mänästire,

find dumnealul si ctitor vechiä, In zilele prea-
innältatulut Domn loan- Costandin Nicolae Voe-
vod, egumenind Sfintia Sa pärintele chir Za-
haria monah, de la Sfetagora, de la mrmastirea
[vim ; la väliat 7251 [1710].
Supt aceastä piaträ se odihneste oasele roabe1

lui Dumnezen Maria titora ; 1810.
B. Biserica din Berceni.
Cu prea-slävitul si dumnezeescul ajutor ridi-
catu-s'a aceastä sfintä bisericA in numele si praz-
nuirea Adormirea Maicil Domnului in zilele
Domnulni Gheorghe Carage6. Voevod, episcop
BuzAului chir Costandie, si sävirsirea cu toate
podoabele, dupä cum se vede, si-aii luat acus,
4835, Domn find Alecsandru Ghica-Vodä, epis-
cop Buzäului chir Chesarie, prin oslrdia si ajutor
si indemnare dumnealor Andrei B., treti Logotät,
si sotia Dobrita, cu fiii ; t jupin Iorga, sotia, Sul-
tana, cu fill ; -1- si dumnealui biv pircälab Panca,
sotia, Joita, cu fig ; t dumnealui biv Logofät Cos-
tandin, sotia Nastasie, cu fi if ; Pit[oiu] Sor[e], cu
sotia, Calta. cu fiit ; si altj pravoslavnicI crestinl ;
1835, Main 21.
c. Biserica Filip.
Aceastä sfinth si dumnezeiasch bisericä s'au ri-
dicat intru cinstea si slava sfintei Maicii noastre,
www.digibuc.ro
VALEA fELFAJENULUF 91
Aducera in bisericä, si s'au facut in zilele lumi-

natulul Domn loan Alexandru Ipsilant Voevod,
find epis-cop chiriu chir Costandie, si s'au fticut
din temelie de robil lui Dumnezen Filip Logo-
fät, Soare Pitoiu ; leat 480S, Iunie 10.
D. Pe crucea de ling& biserica din Berivoiestf.

Hristos.
Si s'au ridicat aceastà sfintä cruce In zilele luf
Nicolae-Voda', de robil lui Dumnezeu Costandin,
Dobra, Rada, Bogoslov, Tudora, Dumitru, Musa,
Dragomir, Serban, Maria, Voica, Lazär... ; Oc-
tomvrie 25, leat 7235 [1726].
E: Biserica Sf. Ioan.

Pe icoane (din grece§te) :
1818, 13 April. A luI Dumitru Buzat .,i a so-
tiel si a copiilor.
1820, April 202 [----- 22].
F. Biserica Sf. Nicolae.

Aceastti slintà si dumnezeiascd bisericä s'ail
ridicat din temelie intru cinstea si slava sf. ie-
rarh Nicolae, sf. mucenic Gheorghie si a Sf. Spi-
ridon si a Sfintulul Savel cel sfintit, in zilele lu-
minatulul Impärat Nicolae PavlovicI, find epis-
cop stint. d. d. Chesarie, de robil lui Dumnezeii
www.digibuc.ro
92 N. loRGA
Radul Jipa, Sandul Popia, Ionitä Läzäroiu, Zincä

LAzgroiu, Gheorghie Lilzdroiu, Andrehl Olteanu,
MIrzea Medelniceriu, Dumitru Buzäeanu, Ignatie
Anghel Tabacu ; 1833 s'atí poleit de
flu rriposatilor de mal sus.
ALTE LOCALITÄTT.
A. Manastirea Susana.
Inscriptia, nou5, aratä cä Susana Arsicu a fäcut
la 1740 o bisericä de lemn, cd ea a fost clädità
din piaträ la 1840, cu ajutorul luI treti Logofat
Filip din Weill, staretà find Susana Albuletu,
cd a treia reparatie s'a fäcut In 1880, cu aju-
torul Brasovenilor Frangulea, N. Perlea si D.
Pitis, staretA find Natalia Perlea.
Note asupra mänästiril, cu unele documente,
a dat rdp. pärinte Nifon, egumenul de la Sinaia.
Pe un Octoih:
1813, Dechemvrie 21. S'atI däruit acest Octoih
danie la sfintul schit de maice cillugärite dupä
apa Teleajenulul, unde se präznueste bramul
sfintulul ierarh Nicolae de dumnealor Ene Blebea,
sotia dumnealuT, Dobra, i dumnealul Stan Blebea,
sotia, Neacsea, ca sä rämlie la acest sfint whit
nesträmutatä, spre a dumnealor vesnica pome-
nire ; amin Si scris prin popa Oprea Verzea
din satul Siicele, In Cernatul.
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUi 93
B. &haul Cheia.
La intrare :
Intru mare slava si lauda prea-sfinte1 si de
viatä fäckoare i nedespärtitel Troite, lntru a
cäreia cinste i hramul se präznuieste, la anul
1835, Iulie rädicat aceastä sfintä bi-
sericA din temelie, cu toate lmprejurärile eI, In
zilele prea-innältatulul nostru Domn Alexandru
Dimitrie Ghica-Vodä, cu voia frätine-säii, Marelul-
Dvornic Mihalache Ghica, stäpinul mosiel, de la
carele s'att i ra3cumprtrat la anul 1846, cu
blagoslovenia preasfintituluT nostru episcop Du-
zäulul, d. d. Chesarie, de dare s'aii i sfintit in
anul 1839, Iulie 20, prin osirdia si osteneala
Preacuviosiel Sale pärintelul Damaschin, iero-
monah si starit al sfintuluI _schit Cheia si a toatä,
sinodia sa, i cu ajutorul i cheltuiala multor
iubitorl de IIristos pravoslavnicl crestinI si marl
ctitorl al sfintuluI läcas acestuia, spre vesnica
lor pomenire.
In dosul päretelul de intrare :
intärirea celor ce nädäjduiesc spre tine intd-
reste, Doamile dint, läcasul tü acesta pe care
cu scump singele täti 1-a1 cistigat din osirdia
osteneala Cuviosiel Sale chit. Damaschin ieromo-
nahul, staretul sfintulul schit ; '1839, August 26 ;
Naum zograful.
www.digibuc.ro
9/ N. IORGA
Pe policandrim
Acest policandru s'ag däruit la sfintul schit din
Teleajin, Tara-Romäneascti, de dulm. Drägan
Beteu i fill : Drägan si Bucur, Säcele, Satulung,
d'impreunä cu sotiile dumnealor ; Brasov, 16 Ia-
nuarie 1838.
c. Biserica din Homoriciii.

CU vrerea Tatälul i cu ajutorul Fiulul i
cu indemnarea Duhulul Sfint fäcutu-s'ati aceastä
sfintä biserich din temelia el in hramul Maichi
Precestel Näscätoare de Dumnezeu, de robil lul
Dumnezeil aipitan Jane, i cu sotia dumnealul, ju-
pineasa Anita, fata duinnealul Nicula Tangarofa,
in zilele prealuminatulul Domn Io Milial Raco-
vitä Voevod, ca sh fie de bunä pomenire, leat
7252, 1744 [cu cifre].
D. Biserica din. blägurele.
Cu vrerea Tatälul i cu ajutorul F'iuluI
cu shvirsirea Sfintulut Duh, dindu-ni de la mi-
lostivul Dunmezeti ajutor si rivnä dumnezeiascä,
am ridicat aceasta sfintä si duinnezeiasca bise-
rich intru cinstea i lauda sfintulul prooroc i in-
nainte-mergatorul Ioan BotezAtorul, pentru ca
sä tie intru vesnica pomenire nouä i tuturor
neamulul nostru ; care s'ati zidit din temelie
de mine, jupäneasa Ancuta Oniceas[a ?], ce mä
trag din neamul dumnealor boierilor
www.digibuc.ro
\ ALEA TELEAJENULUI 95
de prea-iubitul miea flÜ, loan Cararnalau biv

Vel Cärnínariú, i s'a infrumusetat dupa cum se
vede, cu toate cele trebuincioase bisericest1, in,
zilele prea-innaltatuluI nostru Domn Io Alexandru
Ipsilant Voevod i cu blagoslovenia Preasfir4ie1
Sale pärinteluI episcopul Buzau], Cozma, la leat
1780, la luna luI Septernvrie 11 (?), la anul de
la Zidirea LumiI 7290 [17811
E. Schitul Värbila
La sarl (din slavone§te) :
Acest hram al sfmtel Preciste Näscatoare de
Dumnezeii 1-a fäcut dumnealuI Dragomir Marele-
Spatar i dumnealuf Toma Ban, in luna luI Sep-
ternvrie 14 zile, anul 70/18 [1539] i dumnealur
Caracitr, al doilea Vistier.
Tot acolo (idem)

Pe locul de inchinare egumenul Andonie
ierotnonahul Sava ail facut acest hram. Maistrul
*tefan a lucrat.
La intrare
Cu vrerea TataluI i cu ajutorul SfintuluI Dub
s'a ridicat acest dint läcas dupä stricarea cutre-
muruluI, leat 1803, i s'a isprävit leat 1805, Mairl
20, cu cheltuiala SlintieT Sale pärinteluI egumen
Paisie eromonah Sinalt, de la Eanaca (sic), si au
www.digibuc.ro
96 N. IORGA
zidit-o si zugrAvit, i o Impodobit-o cum se vede,

si pre afarA, curten, cu zid, cu poartä, cu case,
In zilele Domnulul Io Costandin Alexandru Ip-
sulant Voevod, episcop flind Costandie Buzäulul ;
präznuieste bramul Sfintel Näscätoare de Dun:L.
nezeti, Adormirea Mariel. Si or1cine cu ce s'ar
milostivi, Dumnezeil sA li primeasd. Amin.
Pe un mormint (din slavone§te) :

rAposat robul luT Dumnezet dumnealuT Stan-
ciul Marele-Vistier pentru cä Il prinserä... and
Basarab Laiotä...; In zilele lul Io Radu Voevod...;
vesnica luT pornenire ; In anul 7053 [[544], luna
luT Octomvrie I zi.
Pe qltul :
A räposat roaba luT Dumnezeg jupineasa Caplea,
Marea ; s'a scris In luna , In zile, anul
7000 .
La chipurile ctitorilor :
Prea-nobilul Vornic Stänilä (cet.: Standup
lipescul.
Prea-cuviosul egumen domnul Paisie, care a
clä lit i a zugrAvit biserica i zidul din jurul mä-
nästiril, cum se vOefsi clopotnita.
Egumenul de Märgineni.
Io Radu CAlugärul Paisie].
www.digibuc.ro
VALEA TELEAJENULUi 97
L. Biserica din Bucov.

La intrare
Act asta sfinta i dumnezeiasch bisericg, unde
se prknuieste hramul Nasterii Sfintului loan Bo-
tezatorul si a &Intel Troite, i find din vechime
ziditä din temelie de cei mai Innainte ctitori,
intru fericire unchif miei, dumnealui Costandin
Margineanul Filipescu Vel Postelnic si de dum-
nealu Mateiü Filipescu Vel Aga, de la leat 1679,
iar la 1802, Octomvrie 14, din pricina
ce s'au faeut, a marelui cutrernur, cu totul s'au
stricat, i, ca sa nu se piarza aceastä pomenire
a neamulul tnieü i a mea, ca de acum innainte
sa se pomeneasca In veci, din temelie m'am
apucat cu toatä osirdia si am prefäcut- o, lnfru-
musetindu-se dupä cum se vede, ca sà fie spre
pomenirea i spasenia neamului ; ctitori,
Costandin Filipescu, Marele-Vistier, In zilele
prea-innaltatului Domnului nostru Io Costandin
Alexandru Ipsilant Voevod, anul de la Hristos 4804
(?), Septemvrie 12.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL.
De Gh. M. Murgoci :
Pagina
Valea TeleajenuluI 3
Ploiestl-Sldnic (Prahova) 8
Ploiestf, VAIenil-de-Munte, Mined, ZAganu q0
De N. Iorga :
VdleniI-de-Munte (1907) 47
Schitul CrasneI 54
Pe Teleajen-in-sus ,
La M5n.stirea Susana i Cheia 62
La Mdnästirea Zanalira 67
La MAnastirea Verbila 74
Un vechii tirg sting : Bucovul 83
Inscriptil de MAntistirl i BisericI 87
www.digibuc.ro
/7. W 1, ..._14 v....c..uziway...c:/../..W-c/./..;/"..e././.
w
s:
N
FRAT11 N. MORCOVESCU §
, VALENillipt-IONV (Plata Mare) ) §
BACANIE i FJERARIE.
:
, Mare matgasin ou coloniale, delicatese, cofetarie, ciocolatd, ¡
j% dulceturi de munte, brincetun bi unt-de-lemnuri flne...... 1
Brasovenle, Ural te luorata 81 neluorata, articale de menaj, ,.
vase ale bucatarie, faiabteeie, d'eposit de tablii nealgra si plum- i
j. built' difertte mare]: 3 ooroane,Bismark, etc., diferité listen- ,z,
: vie pentr,it ineseriav V pentrui. gospodarir.,°..'r.r.',14'. */.' z.sl
;
)
RACEERIE
Asortata cu diferite bactura fine ca Coniacuri st Biter pen-
sl
S
,..
; lru voiajura, renumita tuica de. Valeni, etc...........-.
,
S
: Vinurile cele mat fine, albe si negre, de Nicorestl, OdobeVi
Hi Dealul mare. Champagne excelenta, diferite marci.:....
, N.
i Ì
RESTAURANT §
Blue aranjat. Bucatarie de -gospodam. Se fac abonamente
i lnnare V saptaminale, cu preturile cele mai couvenabile, Cu- N
.i ratenie exempleta 'nelasinal ciMic dtierit:.'....1.-...... .... 1
O T E L. _ N
i Camere resteurate din pot ..7i purat Intrettonte, mobilier
hbsolut nod. Pentru d-nn cari au cal si trabur posedam
s g -ajduri pardosite, ourte mare si polata pentru trasnra..., :-i'
P urseanelor -care au Werese in price direcpune il,hoein §.
transporturf en la:I:Mira ndattia.Pentru great-at!, MI Dostartot. ',:.
N'
? I:WT[1111LE CELE MAI CONVENABILE
). 'ie.7.1.1/. tilt 17).10 m'pt ..j, e0 ql rip Ito I. (.1tit4i't (ill area id 1,
Rugtim lvisitdtf a-mega-Vaal. .
i Cu deosebita stima, Fratii N. MORCOVESCU. ;

et ., No
I 4. V,... V/: 'AC ././72 ../7D W: v*.r-w--,... W: VA V/ 7. w: vz:-/./".,-//: 1,."
oFII
NICOLAE ANASTASESCU
V ILEMI-DE-MUNTE
f
MARE MAGASIN CO COLONIALE I DELICATEgE 1[
4INGUiA BRÁDINA. LINDA SE NATE MIKA
{ CEA MAI DELIClOASA BERE DE BRAGADIRIL PROASPA1A I RECE
if
j
'brie:E
I. if
www.digibuc.ro
Ets-Lif-Lns-Lnuni..n...n.ru:i
I
LIBRARIA rp PAPETERIA L
C .:11
dCONST. PANMTESCULI
VÄLENILDE-MUNIT .1
I I
C MARE DEPOSIT DE:
n
II II
C CARTI SCOLARE ;i LITERARE =

1
dI .ZIARE I
c..3 Ustensile pentru hirouri 3
I
1
-NI
...2
MARE ASORTIMENT DE PARFUMERIE 3
i
I
3 CERNELURI YERITABILE
1
.4.11 Ghiezdane, Creioane., Pláci, Condole, etc.i 3

.1
3 .... ....
i
GRAMOFOANE :... 3
1
r
3
DIN FABRICELE CELE MAI RENUMITC
3
I
I_ Articole pentru traforaj 3
t
I R \ME, RM.:RITE FORME ;;.1 M.\ MIL 3
n I
3 Atfinct la disposiLia ()nor. public un atelierbn

1 Deposit de cärti postale ilustrate.
II
n special pentru mobilei, cu pret urile Me Inal _01

i 3. * *it *t* k convenabile * * * * *
LntnLnLnLmnsiLnitn:l.
www.digibuc.ro
,Mersul trenurilor de calfnori, cu incepere de la 10 23 MA1U 1909.
Tren de persoane Tren de
placere
Tren de
bal. Tren de persoane Tren de Tren de
pla.c" ere 130 Observatiuni
STATIUNEA
No. 1 No. 3 No. 5 No. 11 No. 21 DE No. 2 No. 4 No. 6 No. 12 .No.22 Treuurile de phloem vor
hMula,nuinal in zilele de Du-
a. m. a. m. p. m. p. m. p. m. PLÉCÄRE a. m. a. rn. p. In. p. In. p. m. mitten& si serMitorile urma.
ora ora ora ora ora ora ora ora ora ora Mare .
Sf. 'Praline 18/31 Mai6,
940 2.15 6.4,-, Ploestl-sud c.f.r. 4, 8.00 12 50 0
st. 2.111St. si Elena 21/2 Iunie.
7.09 7.10 -:- tr. 5 2 loan 24/f Iume.
Ploesti-nord ' 12.39
9.57
10.0,3
2 32
2.43
7.02
7n 7.18 7.3e Blejoiii .-.:
7.4.3 5.8,3.
88,..32
5.
'-:,la
-
SCI-Mtru si Pavel 29/12 luMe.
St.- Ilio 20./2 Augut.
Se:Moil). la fag 6/39 August.
10.14 2.49 TO Sbäeni ._ 7.07 12.17 5 37 8.38
SI 2',.--
7-28-:--t-2 ;?-.3-"g .d ' :.. raerea cap.:if. loae 29/11Sept.
10.22 3. 03 7.34 7 .42 ,..f.. Lipanesti 7.17 12.07 5.07 8.. F. ,,-. Adorn. Maici Domn. 8 24 Sept.
10.39 344 7.4r, 7.53 -.:_,z,.-,,.4,-,- ,-7, Mägurelé 7.06 11.50 4.50 7.4,-;t.5 ;rd r.i ,I. .5 't nuillt. sl. cruel 14
Trenuri le de bal e
10.50 3.25 7.56 8.03, 2' - - ._cl si,i Scalosi
-';','"S".-',-4 6.55 11.4,-, 4.44-, 7.35 7,-., . ::. incepeiM dela.1 9 Mai /1 Janie
10.5p 3.34 8.05 8.13 "?.:34^ ..,c'F/3',.7 Va.1enif de munte 6.4e 11 30 4.30 7.0- .- 1. C. ,
Preturile biletelor de alätorie

Ploeäti-Sud a. f. r. Ploelt-i-Nord Blejoiü .... ScaenT
NU)IIREA .
Dus Dus si inters Dd-s- _ Dus sr intors Dus 1 ()us si 'Inters Dus . Dus si inters
STATIENILOR '
in iii
Ploett-Sud 7
III
.
I
0,80
I .. :.. III ! f
1,30
1 fir 1
1,05.,
.
0,55
1 .1 1 fir . 1 III
9,70
1 i
2,25
I iii
1,15
.
1 t,q) ]; 0,135- 1,70 13,85 1 /t0
Ploetl-Nord 0,80 11,40 1,30 -0,1;5 p- 0.80 0,40 1.30 0,85 0.80 OM 1,30 0,65
'Blejoi 1.05 0,55 1,70 0,85 0,80 0, VI I 1,30 0,65 0,80 11,411 1,311 0,65
ScAera 1:40 ,I,70 2,25 : 1,15 0.80 . 0,40 il 1,30 105 11,80 0,4: 1,3V 11,117;
Lipänestl 1,83 0.95 :1,00 1,53 1,20 0,80 ' 2,0o 1,00 o,80 0,40 1,30 0,85 0.80 0,144 1,3o 0,65
Mäguréle 2,35 1,20 3.80 1,90 1.75 .0.90 2,80 1,-10 -1.35 0.70 2,20- 1,10 1 ,01 0.50 1,611 0,80
Scalop 2.85 1,15 4,441 2.341 2,25 1,15 30 VI 1,814' ., 1,85 (1,95 :I,00 1,50 1 .5t , --I-1,75 2,40 1,20
Välem 3530 1.85 5.311 2.05 2.10 1535 4.411 2,20 2.25 1,15 3,70 1..85 2.110 I1.00 3,20 1,0
Lipäneti ----- Mäg irele ScafolI Vi en1
_
, .....
Ploestl-Sud 1,85- $4,95- 3,00 150 2,35 1,211 3,80 1,90 2,85- - 1,4-5 -4.60 2,30 - 8,30 1,6.3 5,30 2,65
Ploeitl-Nord 1,2,, 11,80 2,00 1.101 1,75 (00 2,80 1,10 2,25 1.15 3,01 1,80 2.70 1,35 4,40 2,20
Blejoid 0,80 0,-10 1,30 0,65 1.35 0:70 2,20 1,10 ,1,85 0.95 3,00 -I ,:', I 2,25 1,15 3,70 1,85
Scäenl 11,80 11,40 1,30 0,65 1.00 0,50 1,0-1 0,80 1,50 0,75 2,40 1.20 2,00 1,00 .8,20 1,60
Lipänesti 0,80 0,4o 1.30 1,05 0,65 11,55 1,70 11,85 1,50 11,75 2,40 1,20
_ _ _
Mägur éle 0.80 0,40
www.digibuc.ro 0,80 0,05 0,95 0.50 1,60 0,80
, 4 ,31) 1.)15 11,40 1,311
ScatoV 1.05 11.55 1,70 (1,35 I 80 o,"1.0 1,311 1,05 11.80 0,40 1,30 0,65
Väleni 1 ,r,0 4I:7,, 2 ,40 1 ,20 0,95 0,5I- 1,0!) 0,88 0,80 0,40 1 ,30 0,85 --.
S
.._____________.:,
1
i
R. V. VILEANU .s& N. V.. POPENU
SUB -SEMNATII ANTREPREIVORI AI fiLIFETI,ILUI.
I
I GAREI VALENII-DE-MUNTE ...........

ICif IIICEPEREA DE LA '1 5 IUNIE ,I..%0 6.
:AM AltAN.IAT lIfi'ETIM. CI Mk6M1 i:Al.nk'Sl' ljE;:l
) CU. PRi:TURILE CELE MAI CONVENABILI ; --- '
1 Asenienea avem un laborator special pt;h.,::'
iiltEPAI;AltEA ZILNI(Ii hr. Pit AIrriati, Cul:NI:Ili
I I iNZOAICE, Ctrz(INACI Si. DIFP:ItITE 11171.,:11:1:1
f i =----= -= SE PRIMESC ORI CE tOMENZI =_.....- -.-2`--
) DIFF.HITE' laUTITIN STIthNE ;+I INMENE .
If :r*"-* * * 13014110NARM 1 PATISERIE *--*-

l
TIPOQRAFIA
,<NEAMUL ROMANES.:.>
VALENII-DE-MUNTE
.
EXECUTL -ORICE7LUCRARI, PRECUM

cAturr t4:01,ARE
LITE1tAnE) cAnTr
me,vIsTE, riwrimT, ETc.
TpATre. iyoltAINI;Ir. HE EXECUT'A
vAt EFTIN imiwNoic----
oNeamul Roinänesc4. politic 15 b. immäruL:
4Neamul Romänesc Literar:,i 50 b. nunarul.-
www.digibuc.ro
IPRETUL : 50 BANT.
11
www.digibuc.ro

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS8xMDA2NjQ0 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS8xMDA2NjQ0 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G. M.

De supt Virfurile Zäganulul (sail Ciucas, 4952

In timpil geologicl, rolul ce au jucat ele In sta-

straturile pämintuluI i ni aratä astfel alcdtuirea

Munte, valea Teleajenului sä iea iaräsi innainte

causä de supdrare 0 descurajare pentru visitator,

Din gara Ploieta (Restaurant renumit), plead trenul

Trenul, plecInd din garä, ocoleste orasul pe la

Teleajen. Privind pe dreapta se väd, nu departe,

until lac noroios, främintat de gaze hidrocarbo-

tenarl, centrul cel mal important, pänä acum, in

putin undulatà, märgenitä in depärtare de dea-

genl si la numeroasele fabricI din Ploiestl. A

aph dulce, care, odatA, de mult, In trecutul ph-

peste 1.300 de vagoane de pdcurä. Regiunea a fost

Pentru pedestri e un drum maI scurt i maI

altfel de straturl. Studiile amanuntite aú ardtat cd,

De la Poiana, In sus, trenul parcurge o regiune

trenul päräseste valea Värbiláului, ce e cgteste

Slanicul (45 km. lie la Ploie§t1, ni;elul 389 m.

pentru una saa doul persoane, 2 lel de persoana ; pentru

Sarea s'a exploatat In Slänic din timpurl foarte

Aláturea de gura ocnei párásite ma1 se vild

Vezi descrierea Mr ,de prof. T. Moisescu, auletinul

km. de garh, cam sus pe coastä. Sarea nu apare

ceam in copilärie, cind cetiam in basme cä Flt-Frumos a

activl. din Slanic sail din imprejurimi. S'a lipsit Regia

de sare i, hodiniud acolo, putem, in acelasl timp, sa mal

atiruat la capatul unel funit, si in net* burduf se scotea.

Excursiunile ce se pot face din Sldnic slut :

la Slänic, de unde avem .o priveliste frumoasä in

din acestea s'au numit,cdacite). Pulberea de la:vä

se vedea, de -altfel, de departe, de dud am Iesit

Excursiile acestea se pot face pe jos sail. cälare.

PLoiEsTI, VALENII-DE-MUNTE. MiNECÏ, ZAGANU.

Trenul Ploiesti-Vrtlent pleacA din.sara Ploiesti

merge pe lingh fabrica de pietroliu Vega si trece

un popas de o jumatate- de oará, si la dus, si la

aproape 100 dc m. in acest podi§ ? Sad un afluent mic al

Valenii-de-Munte (360 m.), oräsel vechiti (4.000

pirlul pe un pod de piaträ, i continuam soseaua,

&hie: Dumitru Dumitrescu (la deal de podul

Birjari: Ghita Gradinaru (aproape de piata).

In spre Rtisdrit se intinde un podis lat i lung,

azi ziduri In ruinä, a fast o cetate dacicA

deschis, putem sit ni däm sama perfect de ce este

iarna la 7 oare ; sosirea in Ploiestï la oarele 9 1/2

bunä. Treci Teleajenul la coasta Plaietu (610 rn.),

vuiturile sivoaielor, printre hIrtoapele präpAs-

In fund, un sir de muntI imbrAtiseazd zarea ; din

1790 s'a construit o alta mal la vale, iar la 1835

valea Teleajenulul, care Incolo departe e foarte

lenese ; e Oltul, iar tara aceasta linistith, e tara

datii, de la basa stincilor, la iesirea cheilor, apar

Noaptea in Slänic ; a doua zi, visitarea mänäs-

De la P1oiet1 o linie apucä spre Slänic intr'o vale

un drum innalt intre miristT de Oil des §i ogoare

Soseaua präfoasä, pe care o urmäm de la un

surä-rosie, unde n'a inceput Inch vieta cea nauk

cea mare, numitä (Principesa Maria», pentru ca

De atunc1 numärul Evreilor s'a inmulÇit. Ar fl vre-o

clädirea, de la sfirsitul veaculuI al

evanghelistl ìq cele patru colturI, florI multe,