Artur Garguromin Verona, este un artist important de la inceputul secolului XX, cochetând cu

curent secesionismul german, s-a născut în 1868 la Brăila, în familia militarului Francesco
Spiridon și al contesei Amalia de Lucovici, originari din Dalmația.

Nu este singurul pictor în familie , fratele său mai mare Henry era și el pictor și probabil a avut o
mare influență asupra fratelui mai mic, Arthur, care inițial este trimis să facă carieră militară la
Viena, unde va termina academia amilitară și devine ofițer de dragoni în armata austriacă.

Pentru prima dată, lucrările sale sunt expuse în străinătate, prima lucrare va fi expusă la Viena în
1889, iar în 1893, participă la salonul secesionistilor de la München.

Alături de Simon Holosy, vine la Baia Mare. în 1897,

Participă la Paris la salonul oficial, lucrarea sa apare în catalogul oficial al salonului la poziția
701, acum obține mențiunea juriului.

Anii 1899 si 1900 se află la Paris unde va participa cu lucrări la expo internatională de la Paris.
În 1901, reîntors în România participă cu lucrări la Expoziția artiștilor în viață. Este unul din
fondatorii socetății Tinerimea Artistică.

În 1909 expune la salonul oficial de la Viena și este distins prin decret regal cu medalia bene
meriti de aur.

Anii 1910-11-12 se află la Műnchen unde participă la expoziții și primește două medalii de aur

În 1924, participă la Bienala de la Veneția cu 7 lucrări, regele Umberto al Italiei îi cumpără o

lucrare

Pentru comanda pe care o primește de la Regina Maria , în 1926, să picteze capela castelului
Bran, este decorat cu Steaua Romîniei.

Tematica abordată de Verona este aceea pe care o întlnim la precursorul sau N. Grigorescu, de
altfel Artur s-a simțit atras de pastorala cromatică a maestrului, și în același timp s-a vrut a fi un
continuator, încercând sa găsească o formulă între viziunea academică a unor compoziții și
spontaneitatea picturii în plain-air.
Tematica istorică nu a fost însă o temă predilectă în creația sa, temă reprezentată sporadic în
creația pictorului. În 1911, când îi este comandată de catre Casa Școalelor o compozitrie istorică
de mari dimensiuni, Verona era deja un poictor consacrat. Pictorul realizează un portret , figură
întreagă a voievodului Mihai Viteazul, lucrare ce va fi expusă și la expoziția Tinerimii Artistice
din acel an.

Este diferită de opera artistului, folosește o cromatică sobră.

Mihai Viteazul era considerat de fruntașii mișcării naționale din secolul al 19 lea ca un
antemergător al năzuinței către Unire a românilor. Portretul ilustreaza acest curent de recuperare
si glorificare a figurii primului unificator. Dacă celelalte potrtrete postume ale voievodului,
realizate de pictorii C.Lecca, Mișu Popp, Gh. Tattarescu au fost făcute în prejma unor
evenimente legate de unitarea statală, acesta se pare că a fost realizat ca material didactic pentru
a fii în conștiința ….copiilor ca prim unificator al statului român.

Artistul construiește o simbolistică proprie prin integrarea anacronica a drapelului tricolor al

celor trei țări unite sub Mihai Viteazul, artistul face o interpretare a sigilului voievodului mult
mai simplificată decât sigilul care cuprindea stemele celor trei tări romăne. Pentru a scoate în
evidență importanța… primului unificator al Romîniei, la dreapta impozantului portret este
reprezentat un drapel. În simbolistica construită de artist prin integrarea anacronica a drapelului
tricolor asociat cu trei coroane transmite cu claritate privitorului simbolistica unitații naționale

Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul romanesc după ce a fost recuperata de
istoriografia romaneasca a secolului al XIX-lea,intereaga greștinătate balcanică l-a primit ca pe
un eliberator,creștinii îl numeau Steaua lor răsăriteană

Imagine voevodului este cunoscută dintr-un potret realizat la 1600 la Praga de pictorul Curții
Regale al lui Rudolf al II lea,

Titulatura folosită într-un document din 6.6. 1600 era Domn al Munteniei ardealului si a toată
moldovei

Sigiliul lui Mihai Viteazul este considerată prima stemă a Romîniei

Sigiliul lui Mihai viteazul cyuprinde stemele celor trei principate românești in cetrul, un scut
hașurat, orizontal cu stema Moldovei, deasupra acvila valahă cu crucia în ciocdedesubt stema
transilvaniei- doi lei afrontațiținând o spadă pășind pe șapte munți(coline). Scutul Moldovei este
susținut de două personaje încoronate (tenanți): pe sigiuliu mai sunt două inscripții.

Începe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolul al secolului al XIX-lea.

Imagine voievodului Mihai Viteazu, care începe a fi receptată ca unificator abia în secolul al XIX-lea,
când…

Lucrarea este semnată dreapta jos cu roz Verona

și în 1911 Verona expun lucrarea la Tinerimea artistică, lucrarea monumentală , portretul lui M V realizat
pentru Casa Scoalelor.

Conturarea mitului Mihai Viteazu ilustrează mai bine ca oricare model istoric mutațiile petrecute în
conștiința românădomnul care a reușit unificarea celor trei provincii românești.

Portrete ale lui M Viteazu.

Portrete contemporane si postume

Prima reprezentare grafică a voevodului este cea din 1600, realizata la Praga, cu ocazia vizitei făcute la
curtea lui Rudolf II, portret realizat de artistul flamand Egidius Sadeler., un portret în aramă....

Portret redescoperit in 1847 la cabinetul de stampe al bibliotecii regale din Paris

O gravura, portret colectiv? Făcut vde Ioan Orlandi, reprezentându-l pe Mihai Viteazu la Nicopole, apoi
Franz Franken, într-un portret colectiv(M. Viteazul cu Folorica, soția acestuia),criptoportrete

Reprezentări postume sunt făcute de Lecca, Tattarescu și Mișu Popp.(1881)creată pentru a

simbolizaromânilor din Ardeal,ideea unității naționale.

Carlol storck în 1862

1880,facurta la comanda Primăriei Ploiești

Portretul ecvestru de albert belusse Carrier......1874

Au rămas multe portrete ale voievodului Mihai Viteazul, unele contemporane altele postume.