BULETINUL

COM.ISIUNIJ

MONU.M.ENTELOR ISTORICE
PUBLICAŢIUNE TRIJY\ESTRIALĂ
IN

E DITUR A A DMI N ISTR A ŢI E I C A SEI BISER ICII

ANUL III

1910

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafice CAROL G6BL S-r 1. St. Rasidescu
16, STRADA DOAMNEI, 16

1910.
inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢII:
D-nii: JO N KALINDERU, GR. CERK EZ. D. OHCIUL, H. GABRIELESCU. V. PÂRVAN

Membrii Comisiunii Monumentelor I storice

ŞI

P. GARBOVICEAHU

Administratorul Casei Bisericii

Se cre t a r,

A L.E X. L Ă PE DATU.

Extras din deciziunea ministerială privitoare la redactarea Buletinului.

1. Ca începere del a Ianuarie 1 9 08 se pu� a) l"lonografii istorice, arhitectonice şi artistice

blică- sub direcţiunea Comisiunii l"lonamentelor
Istoricesi în editill"a .R.dministratiei Casei Bise�
'
ricii -o revistă periodică numită Buletinul
Ca­
misiunii Momt1nentelor Istorice.
2 . l\cest Buletin va apare trimestrial şi va cu­
prinde :
a) O parte ştiinţifică, în care se vor publica
tot felul de monogra1ii, studii, luct·ări, comunicăt·i
şi materialnd ele natură istorică, arhitectonică şi
artistică, privitoat·e direct şi numai la monnmen­
tele noastre istorice ;•
b) O parte oficială, în care se vor pnblica ra­
pom·tele anuale ale Comisiunii, referatele arhitec­
tilot·
'
însărcinati
'
cu conducerea si
'
executarea lo-
cdl.rilot· de conservat·e şi restanrare, pt·ecam şi
e\>entualele circulari, inlormaţinni şi decizinni ale
l"li nisteralai şi ale Comisiunii.
3. Baletinal apare sub direcţia membrilor Ca­
misiunii, cari, împreună cu administratontl Casei
Biset·icii, alcătuesc comitetnl de redacţie. El e pns
sub îngrijirea sect·etarulai Comisiunii, care e în�
datorat să pregăteasca şi să procai'e materialitl
necesat·, să-I aducă la cunoştinţa comitet t ni ele
t·eclacţie şi să snpravegheze tipărirea Joi.
4. Pentn1 ca publicaţinnea să se pt·ezinte cât
mai sistematica şi cât mai folositoat·e, se stabi­
l e şte armătoral pt·ogram cc1 privit·e la felul
crărilor ce va trebai să cnprinclă Bnletinnl:
asnpra monamentelot· noastt·e istorice, monografii
cari vo1· fi ilustrate şi documentate cu rept·odaceri
necesare de fotografii, desemnm·i, aqnat·ele etc.
b) Rele\>euri dela cele mai însemnate şi ca­
racteristice, din punct de vedere a1"11itectonic, mo­
nclmente istot·ice.
c) Stndii şi lncră.ri nnitare, asemenea ilustrate
şi documentate, bnnăoară: asupra inscripţianilor
din epoca lui Ştefan-cel�l"lare, l"latei Basarab, Va­
sile Lopu, Constantin Brâncoveanu etc., asapra
at·tei decorative, în sculptnră şi pictură, întreba�
inţată în bisericile ,i rnănă.stirile noastre în ano­
mite epoci, asc!pt·a portretelor mnrale de ctitori :
Domni, Doamne, l\dliet·ei, Boeri, Jupânese etc.,
asupra pictcu·ii bisericeşti, asupra costnmelor etc.
d) l'îaterialuri: secu-te fragmente, comunicăd,
însemnăd şi note de intet·es deosebit privitoare
la monnmentele noastre istorice;
e) Note bibliografice şi critice asupra pablica­
ţionilor şi periodicelor de specialitate;
f) In sfârşit, suplimente artistice, în colori, cari
"să înfăţişeze biserici, mănăstiri, t·eprodaceri de
pot·trete mnrale, de pictnri, de ornamentaţiani etc.
ln cadntl lucrădlor înşirate mai sos se cuprind
şi acele privitoare la monamentele istorice din
afară de Regat, întl·u cât aceste vot· fi de origină
ln­ românească- înălţate de Voevozii noştri saa în
legatară directă cu trecatnl nostru.

Redacţia: la Administraţia Casei Bisericii, Bucureşti.

- Biroul Comisiunii Monumentelor Istorice -

Buletinul se găseşte de vânzare la librăriile

ALCALAY, NAŢONALĂ, SFETEA şi SOCEC,

prin cari se fac abonamente şi se pot procura colecţii complete din

anii precedenţi (din 1908 numai câteva).

inp.org.ro
/ BULETINUL

COJ.\ISIUHII

MONUJY\.ENTELOR ISTORICE
1910

inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE

D-nii: ION KALINDERU, GR. CERKEZ, D. ONCIUL, N. GABRIELESCU, V. PÂRVAN

M.embrii Comisiunii M.onumentelor Istorice

ŞI

P. GARBOVICEANU

Administratorul Casei Bisericii

Se cre t a r,

AL E X. LĂ P ED AT U.

Extras din deciziunea ministerială privitoare la redactarea Buletinului.

·1. Ca începere dela Ianuarie 1 9 0 8 se pu" a) 1'\onografii istorice, arhitectonice şi artistice

blidi- sub direcţiunea Comisiunii 1'\onamentelor
Istorice şi în editura 1\dministraţiei Casei Bise"
ricii - o •·e1listă periodică numită Buletinul Co"
mz'siunii Monumentelor !storz'ce.
2. 1\cest Buletin 1la apare trimestrial şi 1Ja cu­
prinde :
a) O parte ştiinţifică, .în care se lJOr publica
tot felul de monografii, studii, lucrări, comunicări
şi m aterialari de natură istorică, arhitectonică şi
artistică, pri1litoare direct şi numai la monumen"
tele noastre istorice ;
b) O parte oficială, în car se lJOr publica ra"
poartele anuale ale Comisianii, referatele arhitec"
ţilor însărcinaţi cu conducerea şi executarea lu"
crărilor de cooser1lare şi . restaurare, precum şi
e\Jentaalele circalări, iniormaţiani şi deciziuni ale
1'\i nisteralui şi ale Com)siqnii.
3. Buletinul apare sub direcţia membrilor Co"
misiunii, cari, împreună ca administratorul Casei
Bisericii, acătuesc comitetul de redacţie. El e pas
sab îngrijirea secretarului Comisianii, care e în"
datorat să pregătească şi să procure materialul
necesar, să"! aducă la cunoştinţa comitetului de
redacţie şi să supra\Jegheze tipărirea lui.
4. Pentru ca publicaţianea să se prezi nte cât
mai sistematică şi cât mai folositoare, se stabi"
leşte următorul program ca pri1lire la felul la"
crărilor ce 1Ja trebui să cap•·indă Buletinul :
asupra monamentelor noastre istorice, monografii
cari lJOr fi ilustrate şi documentate ca reproduceri
necesare de fotograîii, desemnari, aqaarele etc.
b) Rele\Jeari dela cele mai însemnate şi ca"
racteristice, din punct de 1Jedere arhitectonic, mo"
namente istorice.
. c) Stadii şi lucrări ani tare, asemenea ilustrate
şi documentate, bunăoară : asupra inscripţianilor
din epoca lui Ştefan"cel"l'lare, 1'\atei Basarab, Va­
sile Lupa, Constantin BrâncolJeana etc., asupra
.
artei decoratilJe, în sculptură şi pictură, întreba"
inţată în bisericile şi mănăstirile noastre în ana"
mite epoci, asupra portretelor morale de ctitori :
Domni, Doamne, 1\rhierei, Boeri, Japânese etc.,
asupra pictorii bisericeşti, asupra costumelor etc.
dJ 1'\aterialari : scurte fragmente, comunicări,
însemnări şi note de interes deosebit pri1litoare
la monumentele noastre istorice ;
e) Note bibliografice şi critice asupra publica�
ţianilor şi periodicelor de specialitate ;
j) In sfârşit, suplimente artistice, în colori, cari
să înfăţişeze biserici, mănăstiri, reproduceri de
portrete morale, de pictori, de ornamentaţiuni etc.
Î n ca drul lucrărilor înşirate mai sas se cuprind
şi acele pri1litoare la monumentele istorice din
afară de Regat, întra cât aceste lJOr fi de origină
românească - înălţate de Voe1lozil noştri saa în
legătură directă ca trecuta] nostru.

Redacţia : Ia Administraţia Casei Bisericii, Bucureşti.

- Biroul Comisiunii M.onumentelor Istorice -

Buletinul se găseşte de vânzare la librăriile

ALCALAY, NAŢOJ;IALĂ, SFETEA şi SOCEC,

prin cari se fac abonamente şi se pot procura co lecţii complete din

anii precedenţi (din 1908 numai câteva).

inp.org.ro
 BULETINUL

COM.ISIUNII

MONUJv\ENTELOR ISTORICE

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ
IN

EDIT U RA A D.M.INISTRA ŢIEI CA SEI BISERICII

/

ANUL III
1910

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-r 1. St. Rasidescu
16, STRADA DOAMNE!, 16
tgto.

inp.org.ro
 THBLA D E t\ATERII
--o--

ANUL A L TREILEF\

1910

-o--

/
TEXT
Pagina

1. I\RTICOLE

BII.LTii.ZII.R (I\.) : Frescarile dela Harezi (Bolniţa şi Trapeza) . . . . 11

CEuANEII.Na (SP. P.) : Din odoarele bisericeşti ale Mazealai Naţional
Ce\?a ca pri\?ire la Meşteral Manole . . . . 44
D/\N (D.): Biserica Sf. Gheorghe din Sacea\?a . . . 134
DR!\uHICEII.NU (VIRG.): Curţile domneşti Brânco\?eneşti (III. Potlogi) 49
Vechia biserică de lemn din Grămeştii�Vâlcei . . . . 11o
Raina Sf. Impăraţi din Târgo\?işte (note istorice) 1 25
GHIKII.�BuDE.ŞTI (I\RH. N.): Biserica Domnească din Târgo\?işte . 17
Ruina Sf. I mpăraţi din Târgo\?işte (note arhitectonice) 127
Biserica din Vădeni (note arhitectonice) . . . 164
!oRGII. (N.) : Ş teîan�cel"Mare şi Mănăstirea Neam ţalai . . . 97
LP..PEDI\TU (A.LEX.): Baia domneaseă din Târgo\?işte . . . . 89
O biserică a lai Ş teîan�cel �Mare în Ţara�Românească. 1 07
Biserica din Vădeni (note istorice) . • . . . . . 172
Două \?echi cetăţi româneşti : Po·enarii şi Dâmbo\?iţa 177
MOISIL (Const.): « Bisericaţele» . . . . 29
Sarcoiagii de piatră (din Dobrogea) 81
Unde a fost \?echial Halmyris ? . . 93
Pri\?ire asupra antichităţilor preistorice din România 1 1 5 şi 172
MORNU (G.) : Noi săpături în cetatea Tropaeum (19 1O) . . 155
TRIVII.NESCa (1. D.) Mănăstirea Dintr' an lemn şi Mănăstirea Go\?ora . 35
Bolniţa Mănăstirii Harezi . . • . 71
Schitul Sf. Ştefan de lângă Harezi 145

2. COMONIC Ă. Rl

Decret regal pentru palatul dela Potlogi 1 40

D11.scl\LOL (C.) : Săpătarile dela Cacoteni . 195
GR/\111\.ND!I. (I.) : Hanol la « Cerbul de I\on> din Viena . 191

inp.org.ro
VI BULETINUL COl"USIUNII 1'10NUt1ENTELOR ISTORICE

Pagina

DRiiGHICEi\No (V!RG.) : Noi pietre dela Doice�ti 48

1\ntichităţile dela 1\famaţi (Jifo\J) 95
Podul lai Socol dela Cornăţel 144
Zidurile Băniei Craio\Jei . 192
UI.PEDi\TU (1\LEX.): Relaţiune despre câte\Ja monumente ale Iaşilor în 16 7 2 143
l'1INEi\ (DR. E.) : Un pictor român în secolul al XVI"lea . 143
/'1orsrL (CONST.) : Călăuza arheologică pr�istorică a Transil\Janiei 48
Sarcofagial dela Niculiţel (Dobrogea) 48
tl.ormântal antic dela /'1ăcin 48
Noi inscripţii antice din Dobrogea 95
/'1onede \Jechi romane din Tulcea 95
Stâlpi mi li ari romani găsiţi în satul Gar\Jăn" Tulcea 141
tl.uRNO (G.) : Cronica săpăturilor arheologice dela cetatea Tropaeum"l\damclisi în 1910 140
ONCIUL (D.): Raport despre schitul Goleşti de lângă Câmpo�Iang 190

3. BIBLIOGRI\FIE

TnFRi\U (0.) : /'1onumentele bizantine din /'1istra . 96

6. CRONICI\

1\. L: Colecţiile istorico�artistice ale Comisionii /'1onomentelor Istorice �i ale Casei Bisericii 197
Redacţional 198

ILUSTRl\TI UNI
,

Pag. Pag.

Cadelniţa dela Tismana (rluzeol Naţional) • Secţiune prin axa longitudinală a Bisericii Domneşti
Cadelniţa dela Tismana (Detaliu) • . . 2 din Târgovişte • • • . • • • . • 25

Cadelniţa dela Bislriţa (rluzeul Naţional) 2 Biserica Domnească din Târgo\,işte (După restaurare) 26

Cadelniţă din Belgrad • . . • . Biserica Domnească din TârgO\'işte (Vedere interioară,

Chenare pe coperta e�angheliei lui Nicodim (t\uzeul spre partea superioară a altarului) . 27

National) . . • • . • . Biserica Mănăstirii dintr 'un lemn • . . 36

Crucea lui Vintilă-Vodă (1'\uzeul Naţional) 4 rlănăstirea Dintr'un lemn (Plan de situaţie) 37

Crucea lui Vintilă-Vodă (Detaliu) 4 rlănăstirea Go"ora (Plan de ansamblu) . 38

Crucea lui Vintilă-Vodă (Detalia) 5 Biserica mănăstirii Govora 39

Crucea lui Vintilă-Vodă (Detalia) 5 Biserica dela bolniţa mănăstirii Dintr 'un lemn 41

Frontispicirr pe e�angbelie dela Ştefan-cel-rlare (r\u.zeul Biserina mănăstirei Hurezi (Secţiuni transversale) 42
.
Naţional) 6 Biserica mănăstirii Harezi (Secţiune longitudinală) 43

Poale de epitrafir dela Ştefan•cel-rlare. Uşa dela Biserica mănăstirii Bistriţa, lucrată de rlane
.
Poale de epitrafir dela Ştefan-cel-rlare . meşterul (c. 1 5 1 0). . • • • • . .

Epitrafirul lui Radu-cel-tlare dela Go�ora (rluzeal National) . 9 Portalal bisericii dela Văcăreşti ( 17 2 2) 46

Chenar de fereastră dela Ra�anitza (După Kanitz) . . 10 Ornamente în piatră dela mănăstirea Bistriţa 47

Bolta dela trapeza ml\năstirii Harezi • 11 Cartea �i palatul dela Potlogi:

«Sfintii fă�ă de argint>> -în biserica cea mare dela Hurezi. 12 Vedere generală : intrarea, împrejmairea, palatul şi
Picturi pe pendantil'ii dela bolta trapezei Hurezi 13 paraclisul. • . . . • • 49

Picturi pe pendantivii dela bolta trapezei Hurezi 14 Schiţa planului de situaţie • . . • • • 50

Picturi pe pendantil'ii dela bolta trapezei Hurezi • 15 Faţada prlncipală, dinspre poarta de intrar� 51

Boltă la turla paraclisului dela Hurezi • . • • . 16 Pisania palatului • . . . . . . • • . 52

Planul bisericii Teotocos (Constantinopol) 17 Interior (ştucaturi) din saloanele Domnului 5.3

Biserica Domnească din Târgol'i�te (Inainte de restaurare) 1 8 Interior in acelaş salon al Domnului 54

Biserica Domnească din Târgo�işte (După restaurare). 19 Vederea laturei de \'est, cu foişorul închis, azi căzut. 57

Planul Bisericii Domneşti din Târgo"işte 20 Schiţa planului ph,niţei şi rez-de ..chaassee .. �rlui 58

Faţada Bisericii Domneşti din Târgo\'işte • 21 Schiţă de secţie prin încăperile respecti\,e ale etajului,
Fatada laterală a Bisericii Domne�ti din Târgo�işte .. 58

inp.org.ro
 TI\BU\ DE 1'\1\TERil VII

Pag. Pag.

Schiţa planului etajului 58 Biserica din Grămeşti : pisania şi chenarul uşii 1 12

Vedere asupra intrării principale, cu urme din colo- Biserica din Grămeşti : pisania şi chenarol uşii 1 13

nada, zogră\•eli şi ştucatorile foişorului principal 59 Biserica din Grămeşti: decoraţiuni în chenarul uşii 1 1 4

Consolă sub bolţi 60 Ruina Sf. Impăraţi: �edere spre răsărit-miază-noapte. 125

Consolă sub bolţi 60 Ruina Sf. Jmpăraţi: vedere spre apus-miază-noapte. 1 26

Consolă de colţ . 60 Plana! bisericii Sf. Impăraţi • • 1 27

Consolă sub bolţi 60 Interior din biserica Sf. lmpăraţi: �edere spre miază
noapte-răsărit • . •
Ştacaturi interioare deasupra uşii salonului de reuniune 128

al palatului . . • . 63 Interior din biserica Sf. Tmpăraţi : \ledere spre miază ..

Interior din cameră de locuit (cu urma unui tablou)" 64 zi ..apus . . 129

Vedere asupra Iaturilor de est şi de nord despre he· Tiimpla bisericii Sf. lmpăraţi 1 30

leşteu, cu ruinele toggiei 65 Intrarea dela biserica Sf. lmpăraţi: cu locul fostului
pridvoraş •
Vedere interioarâ asupra intrării, cu d�râmătarile cuinei 66 131

Cuinia, inainte de dărâmare 66 Icoane dela tâmpla biserici(.SL Jmpăraţi 1 32

Capitel din colonada loggiei 67 Vechea oşe de lemn (dela tlatei B-asarab) a biseri<ii
Interior din palatul roseS<: Terem (Beylie) 67 Sf. Jmpăraţi . . 1 33

Capitel din coloana foişorului principal 67 Biserica SL Gheorghe din Suceava înainte ds res-
Vederea după heleşteu . . • . . • 68 taarare 133

Capătul antreoloi principal dinspre loggia 70 Clopotniţa bisericii Sf. Gheorghe din Socea\>a: inainte
Planul bisericH, foişorului şi chiliilor dela bolniţa mănă­ de restaurare . . 1 36

stirii Hurezi . . . 72 Biserica S!. Gheorghe din Socea�a: după restaurare. 1 37

,./ Clopotniţa bisericii SL Gheorghe: după restaurare .
Biserica dela bolniţa m··n�stiril Hurezi 73 138

Pisania bisericii dela bolniţa mănăstirii Horezi 73 Un stâlp miliar roman (cel mic) dela Gervăn (Tulcea). 1 42

Biserica dela bolniţa m..rli Hurezi, l'edere din faţă . 74 Schitul Sf. 1\postoli dela Horezi:
Uşe şi coloane dela foişorul şi prid�orul bisericii dela Biserica 1 46

bolniţa mănăstirii Hurezi . . . 75 Planul 1 47

Biserica dela bolniţa m..rii Hurezi, vedere laterală 76 Vedere laterală 148

Biserica dela bolniţa m..rii Horezi, secţiune longitudinală 77 Secţie longitudinală 149

Biserica dela bolniţa m ..rii Hurezi, \,edere in pridvor 78 Faţada 150

Foi�orul dela bolniţa mănăstirii Horezi . . • . 79 Secţie laterală 151

Foişorul dela bol �iţa mănăstirii Hurezi (desemn) 80 Secţie trans'l'ersală prin pronaos şi detalii: arcade
Sarcofag dobrogean : schiţa şi detalii 82 interioare şi stâlp de pridt10r 152

Sarcofag dobrogean din colecţia Kogălniceanu 83 Vedere spre altar 153

Capac de sarcofag găsit la Constanţa (fronton) S4 Cetatea Tropneom:

Capac de sarcofag găsit Ia Constanţa (vedere laterală) 84 Poarta de răsărit şi Via Principalis inainte de săpă­
Sacorfagol din grădina publică dela Galaţi • 85 torile din 1 9 10 156

Inscripţia de pe sarcofagol dela Bărboşi 86 Turnul de nord al porţii de est şi o parte din Via
Sarcofagol din grădina publică dela Galaţi 87 PrincipaJis, inainte de săpături 1 57

Baia lui Daca-Vodă dela Cetăţuia . . • 90 Poarta de est 158

Biserica cea veche ( 1 4 97) a mănăstirii Neamţo 98 Vedere generală din spre apus a Viei Principale, după
1\ierol lui Siloan egumenul mănăstirii Neamţu, dela 1 4 3 7. 99 săpăturile din 1 91 o • 159

Legătura ferecată in argint a e>>angheliei dela 1 435 6 / Via Principalis, după săpături 160

(faţă). • • • . . . . . . . . . . . • 1 00 Biserica din Vădeni (inainte de restaurare) . 163

Legătura ferecată în argint a evangeliei dela 1 435 6 j Ctitorii bisericii din Vădeni 164

(dosul) . . 101 Planul bisericii din Vădeni 1 65

Pagină din eMnghclia dela 1 4 35 6 / . • . • 1 02 Faţada bisericii din Vădeni 165

Pagină din evanghelia dela 1 435 6 / 1 02 Biserica din Vădeni: uedere spre miază..noapte, cu
Decoraţie pe piatra mormântală a egomenoloi Hariton scara clopotniţei 1 66

din 1 5 36 . . . . • • . • . • • • 1 03 Pictori din biserica dela Vădeni 1 66

Decoraţie pe pi<tra mormântală a lui Ştefan-Vodă <tt 447 ) 1 03 Biserica din Vădeni: �edere laterală 1 67

Panaghiarol lui Ştefan•cel-1'\are din 15 o 2 : feţele exte• Biserica din Yădeni: secţie longitudinală 168

rioare 1 04 Pictori din biserica dela Vădeni: pendantiv şi arcuri

Panaghiarol lui Ştefan•cel-1'\are din 1502 : feţele in• de bolţi • . . 169

terloare . . • . • tos 1\ntichităţi preistotice din România:

Chenarul pisaniel bisericii m ...rii Neamţu, deJa 14 97 1 06 Ciocane şi topoare de piatră din Gorj 1 75

Postament de ieţ arhieresc dela R. •Sărat 1 07 Piatră de ascuţit tot din Gorj . 1 75
Biserica Sf. Paraschiva din R.-Sărat (dărlimată) 108 Ciocane de os dela Cocoteni-Iaşi 1 75
Postament de ieţ arhieresc din R.•Sărat • 1 09 Daltă de silex dela Deleni-Botoşani 1 75

Biserica din Grămeşti : vedere din faţă 1 10 Ceramică dela Cllscioarele-!Hov 1 76

Biserica din Grămeşti: vedere spre altar •

1 1 1 Ceramică şi brăţară de bronz dela Spanţ \>•llfO\> 1 76

. •
Biserica din Grămeşti : procomidia III Ciocan de silex dela Nicoliţel-Tolcea 1 76

inp.org.ro
VIII BULETINUL COl'\iSIUNII 1'\0NUJ'\ENTELOR ISTORICE

Săgeţi de bronz din delta D�nării . . . • . • . . 1 76 Ruinele cetăţii dela Poenari 1 S6

Ruinele cetăţii dela Podul DâmbO\'iţli (întâia \'edere) 179 Planul cetăţii dela Poenari (schiţa) 188

Ruinele cetăţii dela Podul Dâmbouiţii (a doua ''edere) 1 80 Clopotniţa schitului Goleşti 1 90

Ruinele cetăţii dela Podul Dâmbouiţii (a treia vedere) 1 81 Hanul la Cerbul de J\ur din Viena 1 91

Ruinele cetăţii dela Cetăţenii din Vale, jud. l'\uscel 184 Schiţa planului fostei bănii din Craiova 1 93

Vedere a cetăţii dela Poenari 1 85 Bănia CraiO\lÎi : ruinele ruinei hanului Hurezi 1 94

inp.org.ro
 D I N ODOA R ELE B I S E R I CE S T I '

i\LE

1'1UZEULUl NATION
'
AL
-- 0---

a că cercetăm trecutu l nostru artis .... team a\?ea în sec. XIV o arhitectură ca ca...
tic posterior secolalai a l xrv.... Jea, racter bine deîinit, fără o \liaţă anterioară
constatăm că nu am rost străini ele influente'
si
'
încercări, ca o 'Vechime de
de marile carente si '
scoli
'
euro ... cel puţin două sate de ani. l'îarile apro....
pene. Ba chiar prezenţa lor a rost prieri de stil între arhitectura moldo\le....
acti\lă pe pămâ.ntal românesc, căci sub nt·ască şi arhitectura din l'îesemwia con�
influenţa spiri .... firmă aceasta.
talai nostru au După cele mai
dat opere cari \lechi constra c....
se îndepărtează ţiani bisericeşti,
de originale aşa c u r e n t u l pre ....
de m ult, în câ.t domni tor Ia noi
pot fi socotite este cel bizantin;
ca opere româ.� însă după cele
nesti.
'
l\ c e a s t a mai_ 'Vechi obi ee ...
însă nu s'ar fi te mărunte ob ...
p a t a t întâmpla ser\lăm, dccă nu chiar an curent ca
fără o \leche tra.... influenţă. acti\Jă, cel puţin că na a m
diţie a rt i s t i c ă, fost stră ini ş i i nospitalieri obiectelor
căci nu se pot de artă apuseană .
închipui mona ... Şi atingeri le noastre ca ea nu au rost
mente ca Tisma... accidentale. Din obiectele ce ne....aa
na, Cozia; l'îi tro.-. mai rămas, constatăm că eram în ca ...
polia din Tâ.rgo.-. rent ca m işcarea artisti că apuseană
\Jişte îără o lan ... şi că diferitele faze ale e\?olaţiei ei le
gă acti\J itate a ... găsim reprezentate şi Ia noi. Cele mai
no nim ă, car e ca caracteristice obiecte din câte se află
Sâ.n ...J:'!ic oar ă se în colecţia l'îazealai Naţional sant :
urc ă, ca sig a .... două cadelniţe, ana dela Tismana,
ran ţă, înai nte de Cadelniţa dela Tismana. fără dată şi pro\lenienţă, cealaltă de
înte m e ierea - tluzeul Naţional. - la B istriţa, dăruită de cei patra fraţi
Pr i n c i p a t u l u i Craio\?esti ; trei engolpioane, aproa....
'
Tării
'
... Româ.: nes - '
ti 1 pe la fel, anal dela Snago\l ( 1 4 3 1 ), altul
l\celaş Ia era în l'îoldo\? a, căci nu pa ... dela Bistrita'
( 1 5 2 1 ) 2 s' i al trei lea dăruit
Buletinul (omisiunii 1'1onumentelor Istorice.

inp.org.ro
 BULETINUL C0l'1ISIUNII l'10NU1'1EHTELOR ISTORICE

de fraţii Craio\leşti mănăstirii Tismana, şi decorat ca frunze gotice pe partea esteri�

câte\la co\loare de Geno\la 3• oară si term inat ca an \?ârf ele frunze si
,
,

Toate aceste obiec­ magari. Sub acest arc se află o nise plin ,

te aparţin artei apa .. centru, d reaptă în profanziane, în a l căreia

sene d i n epoci d i fe ... timpan se află o rozetă ca patra go luri în
rite şi au fost aduse In formă de cerc ş i sub ea două ferestre ogi ....
nor aproape odată cu \Jale, cu câte an gol pentro fum , în forma
apariţia lor în !\pas. celor m a.areşti (fig. p. 2). Ci lin drii turna ...
Pa.ra.lel cu acestea. leţelor de colţ se continuă rotunzi pe toată
a\Jem obiecte biseri ...
' ceşti cari a.mintesc sti ...
l u l bizantin . A cestea
aparţin mai cu sea.,...
m ă d esemne lor de pe
1
,_ manuscrise, cusături ...
lor si sculptorilor în
,

1 lemn si piatră .
,

1
IL
Dintre cusături cele
mai ti pice ca i lastrare
1
l_ a epocei, cari însa ....
mează în ele aproape
toate \?arian lele orna ....
mentaţiei geom etrice,
inspirate din ţesături,
Cadelniţa dela Tis�
mana. sant epitrafiral şi ra.....
-Detaliu.- cm)iţele d ela Go\Jora,
fă cute ele Radu ....voc....
\?Od (cel l'la.re). Pentru precizarea cestia ...
nei \)0111 căuta. să stu d i e m treptat din obiec...
tele acestea. pe acelea. cari pot a du ce \?re ... o
lăm urire. Cel mai \lechi şi ele o i mportanţă
n etăgăduită este cadelniţa dela Tism ana
(fig. p. 1 ). Ea reprezintă o biserică sti l ro ....
man ca p lan patrat, a\lân d toate feţele ase ...
menea şi ca e lemente d e decoraţiane gotică .
!\re an turn octogonal în m ij loc - ca câte
o fereastră pe fiecare latură - a cărui în ....
\Jelitoare bulbată porneş te i med iat d e dea ...
supra arcarilor cari decorează şi termină
fie care faţă.
In cele patra colţari se află câte an turn
Cadelniţa dela Bistriţa.
rotun d, m i c , acoperit conic. In axa fiecărei - rlazeul NaţionaL -

fete a corpului bisericii, la. înaltimea turna ...

' '

letelor, are câte an pinacla patrat, ca baza

'
î nă ltim ea cădelnitei si se termină J·os ca o
, , ,

mascată d e an arc gotic eşi t pe console, jum ătate d e s feră. Pe fiecare d i n aceşti ci,...

inp.org.ro
 DIN ODOARELE BISERICEŞTI ALE 1'\UZEULUI NAŢIONAL

lindri se află fixat câte an cilindru mai m i c , pentru ne-voile ţărilor ortodoxe balcanice.
gol, prin care se trecea lanţurile cadelni .... Dacă cadelnita aceasta ar fi esită din
' '

ţei, cari la cealaltă extremi ....

tate sant fixate de o pâlnie pa ....
trată, ale cărei m argini sant
răsfrânte în afară s i terminate
'

în acoladă, dânda ....i astfel apa--

renţa anei flori.
De crucea capolei mari se
află fixat al cincilea lanţ, care
ser-via la ridi carea capacului.
P&lnia se termină ca an cerc
de care apuca preotul pentru
cadelniţare. Partea i n ferioară
a cadelniţei (focarul) are o
de oraţie la fel ca cea de sas,
adică o nise decorată ca an
'

Chenare pe coperta evangelieilai Nicodim (1405).

- tlazeal Naţional. -
faţă mai mare pentru reazim .
Elem entele goti ce în arhitectura ro ... atelierele manafactariere saa m ănăstirile
m ană şi-au făcut apa .... apusene si s'ar fi rătăcit la noi prin cine
'

riţia în Franţa prin ştie ce întâm plare, atunci ea s'ar putea

sec. XII. In -vremea a...
ceea erau două centre
mari europene de or-­
fewerie : Limoassin
pentru Franţa 4 şi re­
giunea renană pentru
ţările germane. In Q ....
rient arta monamen ....
tală s'a răsp&ndit prin
ordinele călagăreşti,
iar ca centru de orfe ....
Cadelnită din
Belgr� d.
werie până în timpa ...
data din sec. XII. Sant însă moti-ve se-­
rioase care se opun anei aşa de a\Jenta ...
roase pro-venienţe.
1"\ai întâi factura sigură. care indică
o lungă practi că manufacturieră, esclude
paternitatea we .... unai călugăr. Aceştia, fă...
când câte puţin din toate, nu izbatiau să
stăpânească în mod magistral fiecare me...;
serie în parte. Insaş talentatul Nicodim era
an nedibaci orfewa 5•
Ea nu poate fi decât an obiect d e fabri ....
catie curentă a unui atelier m edie-val. -
'

riie mai noi a fost Ra .... Poate că acestei împrejurări se si datoreste

' '

gusa, care ser\Jia de m ijlocitor si adaptator l ipsa de inscripţie. Ea nu poate pro\Jeni însă
al curentelor apusene, i taliene � i germane, d ecât din ateliere cu cari eram în legătură

inp.org.ro
 4 BULETINUL COl'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE
continuă, cact între ea şi cadelniţa dela
Bistriţa (fig. p. 2), este o fra�
pantă asemănare de factură,
aparenţă metalică şi de or.-.
namentaţie, ceiace ne face să
ad mitem că, deşi din epoci
d i ferite, aa eşit însă din ace ....
laş atelier.
D i n namăral si dis pozitia
' '
turnurilor cadelniţei dela Tis ....
mana, \?edem că a\?em aface
ca o ordonanţă arhitectonică
bizantină, !aerată în ateliere
ca tradiţie artistică apuseană,
care na pateaa a\?ea loc decât
la întâlnirea acestor doaă ca�
rente, a d i că pe malurile bal ....
cani ce ale l\driaticei ; iar din
felul cracei cadelniţei dela B i ....
striţa, care are doaă rânduri
de braţe, din care cel inferior
este oblic, eroei pe cari le
\?edem apărând între sec. XIV
si XV în Serbia 6 si cari s'a'J
' '
generalizat m a i târziu s ab
numele de « crucea sla\?ă » ,
căpătăm certitudinea că ori�
gina trebue căutată pe maia.-.
riie 1\driati cei. Or lacral a ...
cesta na putea a\?ea loc decât
în Ragasa, care a\?ea ea piaţă
de desfacere peninsula balea ....
nieă si ca sursă de inspi atie
'
r '
şi orientare artistică, în a fară
de coasta 1\driatieei, Italia şi
mai ea seamă Veneţia i.
l\ceste împrejurări fiind
lămurite, când putea Ioa na ...
ştere acest amestec de stil go ....
tic s i romano .... bizanti n ?
'
Deeoraţianea gotieă a anai
are na p utea laa naştere îna ...
i nte d e fixarea constructiei ' Crucea lai Vintilă.�Vodă.
gotice. E\?olaţia stilarilor ar
îndreptăţi o temă ca total contrarie, adică
construcţie gotică şi decoraţie romană.
fapta! că aici a\.,em decoraţie
gotică pe fond roman ne i n�
d i că o regiune care nu a laat
parte la procesa! de forma...
ţiane al stilulai gotic, ei a \le ...
nit în atingere ea el dapă ee
acesta îşi eompletase deja
e\lolatia.'
In afară de consid eratiunile'
de m ai sas, aceasta este o pro ....
bă puternică că na poate a ...
parţine atelierelor din franţa
saa Germania. Or, fenome ....
nele acestea de anomalie sti ...
listică le întâmpinăm pe eoa ....
sta de azi austriacă a 1\ dria­
tieei si în Boemia.
'
«l\şa biserica din .1'1ilstatt,
boltită ogi\lal, are an portal
în sti l roman. De aeeeaş par ....
ticalaritate se baem·ă eate ...
drala din Traa , pe când bt.se­
rz.ca din Egra (Boemz·a­
I270) are ornamentaţz"e es­
clusiv gotz"că pe fond ro­
man» 8•
l\poi în atelierele indastri ....
ale medie\?ale e\?olatia for ...
'
Cracea lai Vintilă.�Voda.
m elor artistice întârzia ea cel
- t\azeul Na p onal. - puţin o jumătate de secol, d in
moti\?e de ordin cu total ne ....
gastorese 9•
l\ceasta a ş i fost eaaza de.-.
căderei atelierelor din u ....
moassin .
Dacă ţinem seamă, în afară
de aceasta, de fapta! că stilul
gotic în partea lai decorati\?ă
na şi ...a făcut apariţia în păr....
ţile acestea decât spre sfâr...
sita! secolalai XIII si de fapta!
' '
că trebuia cel puţin cincizeci
-Detalia. - de ani de e\?olaţie până să
ajungă la forma celei dela Bistriţa, na
inp.org.ro
 DIN ODOF\RELE BISERICEŞTI F\LE t1UZEULUI NF\ŢIONF\L
put em a d m i te fabri caţia ei decât între în ...
ceputa l şi jumătatea sec. XIV, deci o dată
apropiată \Jenirei lai Nicodim
în Tara
'
... Rom ânească.
�
De altfe 1 an reflex al artei
romano ... goti ce îl a\Jem pe
însăş coperta e\Jangeliei lai
Nicodi m , unde, în mod ra ...
dimentar, întrebuinţează nn
chenar (fig . p. 3 sas) foarte la
modă în wemea aceeCI şi pe
care, în forma lai cea mai
curată, îl găsi m la aşa cate­
d ralei d i n Rei ms şi pe aşa
-mai accesibi l ă lai Nicodim
-mănăstirii Sta deniţa 1 0 (se.
.J
XIII) din Serbia. Ca i n terme ...
diar stilistic între cadelniţa
fratilor
'
Craio\Jesti
,
si
,
cea dela
Tismana, c\Jem în l'î.azeal din
Belgrad o mică cadelniţă ca
aceeaş factură şi din acelaş
metal (fig. p. 3 jos).
CRUCEA LUI VINTILA...
VODA
Dintre obiecte le religioase
care au o strânsă legătură ca
arta românească, anal din­
tre cele mai caracteristice ,
după epitrafi ra l lai Rada i ce l
.!"\are, este crucea lai Vintilă ...
Vodă 1 1• Cru cea propria zisă
este de lemn de chiparos, for­
mată din şase medalioane, ca
diferite scene religioase fin
sca lptate. l'î.eda!io:mele sant
incad rate într' un chenar în ...
gust, format din două planuri
înclinate înăuntru, formând
an unghia scobit. în grosi mea
lemnului. l\cest chenar se
p limbă curent, formând câte
trecerea lai dela an medalion
5
ana din feţele principale şi pe cele laterale
crucea este îmbrăcată în argint aurit, care
formează sase '
medalioane
decorate la fel ca cele în
lemn .
La cele opt colţari a l e b ra­
ţelor cracei şi la tangenta al ...
timalai medalion a l bratului '
inferior al cracei cu cel ime ...
d iat superior lui, cadrul se as...
cande sub o rozetă decorată
ca câte o piatră roşie ordi ...
nară.
In ansamblul ei crucea for...
mează un arabesc de cercuri
foarte obicinuit la miniatarile
manuscriselor si casătarilor
,
religioase contemporane ace ...
Crucea lai Vintilă�Vodă.
stei cruci, dar mai ales ante ...
rioare ei : pe raca\Jiţele lai
Rad ai cel l'î.are dela Go\Jora 1 1 ,
pe epitrafiral de la Tismana 12,
pe manuscrise din \Jremea lai
Ştefan cel l'î.are (fig. p . 6), pe
chenaral ferestrelor capolei
mari dela l'î.ănăstirea l\rgeş
şi pe unele rozete13• Im bră ...
că mintea de argint este d i ...
strasă în întregime la cercul
din mijlo c şi pe j u mătate la
cele patra cercuri \Jecine lai.
Re\Jersal cracei a fost nefe ...
recat. Feţele laterale sant de...
corate ca reliefuri încadrate
în c henare d reptanghialare,
afară de cel al braţului inferior
(fig. p . 5 sas), care este în ...
cadrat într'un arc de lemn
trilobat, încadrat şi el ia rân­
dal lai într' anal de metal
plin centru, resfrâ.nt puţin în
Crucea lai Vintila�Vodă.
- .
Detalii -
afară la partea de sas, d&n ...
da ... i astfel o uşoară aparenţă
an nod la de arc musulman .
la alea!. Pe . Faţa superioară a braţului de sas are în
inp.org.ro
6 BULETINUL COi''l iSillNII i"lONUi"lEHTELOR I S TORICE

m ijlocul anei ornamentaţii de foi gra\.'late sim formân d tema decorati\.'lă a frizelor bi ...
pe fond punctat (preparaţia obicinuită a seri ci lor din Krasn1at, si Ra\.'lanitza 20, b i ...
'

metalalai destinat să pri mească email) o
împletitură în formă de cruce (fig. p. 4 jos).
E ste forma cea mai simplă a anei teme
decorati\.'le întrebuinţată de Seu-bi, nu numai
în decorarea obiectelor mărunte, �)ar chiar
si la decorarea monamentelor. Origina a ...
'
cestai ornament este grea de precizat, căci
îl găsim în epoci şi locuri d i ferite, nnele
fără weo legătură aparentă între ele. In
epoca Carolingiană îl găsim pe fibala din
seriei construite în sec. XV şi cari par să
îi a\.'lat o m are influenţă asupra monamen ...
telor noastre. Poate că i deea de a decora
ferestrele ca an chenar în felul acesta a îm ...
prnmatat... o dela mini atarişti , căci încă dela
anul 1 342 găsim pe m ineial Voi\.'lod 6 lai o u...
\.'ler 2 1 o îereastră d ublă, ale cărei chenare
sant decorate ca acelaş ornan�ent.
La noi îl găsim ca moti\.'l simpla , în afară
de această cruce, pe coperta de argin·

Frontispiciu pe e\langelie dela Ştefan cel i"lare.

- rlazeal Naţional. -

W'ittislingen u (1"\.azea l din 1"\.dnchen), iar în
sec. IX îl găsim pe un manuscris arab 15•
I l găsim însă pe manuscrisele glagolitice
din sadul Serbiei şi de p e coasta l\driaticei
a e\.'langeliei lai Nicodim dela Tismana
(fig. p. 3), pe poalele epitrafirulai dela Go­
\.'lora (fig. p. 9) şi pecpoalele unui epitrafir
al lai Stefan cel J'lare 22 (fig. p. 8), iar mai
'

prin sec. XJ16• târziu la Cartea de 1\.rgeş, întrebuinţat ca

Il găsi m de asemenea pe mosaicarile
pardoselelor b isericilor sla\?e din Bitinia 17)
încă din sec . VII, pro\?incie de unde s'a re ...
crutat uneori superiori la mănăstirile ma ...
cedonene 18• Isolat, fără să fi prins ca mo,...
ti\1 d e decoraţie acti\1, îl găsim pe an ma...
nascris polon din secolul XIV 19• La Sârbi
nsă a p rins ca element decorati\? şi î l gă ...
să a mple trianghiari le ce rămân pe baza
capolei mari d easupra în\.'lelitorilor sâna ...
rilor bisericei şi ca să formeze ana din
rozete, iar în combinatie , ca flori si
, frunze,
cari păstrează totaş oformă generală geo­
metn:că, la anal din panoarile decorati\.'le
exterioare 23 şi la unele chenare de ferestre.
1"\ai târziu se amestecă ca ele mente stră ine

inp.org.ro
 DIN ODOl\RELE BISERICEŞTI 1\LE 1'1UZEULUI Nl\ŢIONl\L 7

stilului său, cu111 este spre exemplu în Sbor­
n icu! lai Coresi, unde îl găsi m amestecat
cu cartuse si alte elemente străine de na ...
' '
tura sa geometrică 2�.
I l \>edem târziu de tot într'o e\langelie
a lai 1'1ateiHBasarab 25, copleşit d e flori şi
frunze. Il \>edem deci ca atât mai rar cu câ.t
ornamentatia n a t u r a l i s t i c ă
,
jurul mânerulai a anei sârme groase d e ar ...
gint, în aşa fel ră. dădea aparenţa şa\liţelor
unui ghem d e s foară.. O rnamentaţia aceasta
(fig. p. 5), foarte \leche de altfel, care îşi
trage origina din stofele împletzte, o găsim
la noi pe epitrafirul dela Go\lora, la scaunul
zis al lui Petru Rareş 2 6 şi la pietrile mor...

câştigă teren mai mu lt.

După cum \>edem d i n aceste
câte\la exemple, din care cel
al m ineiului dela Belgrad este
tipic, curentele şi ideile clecoH
rati\le, pe care le obser\lăm
în arhitectură îsi făceau mai
întâi aparitia în artele mi...
'

/
nore.
1'1âneral de argint aurit este
com pus d i n trei figuri geome ...
trice. Cea din mij loc o sferă. în ..
cinsă. cu un cordon d e îm pleti­
tari, cea de deasupra un cilin ...
cl ru galbat, decorat ca linii în
spirală., în dreptate de la stânga
spre d reapta, de sas în jos, iar
partea inferioară. a mâneralui
de forma unui con trunchiat,
cu bazele foarte apropiate ca
m ări me, decorat cu o serie
de săpături în spi rală. în d rep ...
tată. de sas în jos, dela d reapta
spre stânga (fi g . p. 5 jos) şi
oprite în partea inferioară a
mânerulai pe an cordon înH
gust, care încinge orizontal Poale de epitrafir dela Şt efan cel 1'1are.
mâneral. Pe trei din fâsiile ce
,

ră.mân Intre spirale se află. inscripţia si a-<
\lOnă G-hll Itp'b[CTJ C"hTBopin BrrRTII.Yh BotJB...
Bo,J,H. Partea d e jos a mânerului se termină.
cu o jumătate d e sfe ră. decorată. ca prelan...
girea decoraţii lor spirale ale mânerulai.
Decoraţia aceasta dă. mâneralai aparenţa
unui obiect răsucit. Sfera d ela m ijlocul mâ...
nerului , menită. să facă mânui rea mai prac ....
ti că , se obţinea ele obicei prin înodarea în
mâmale ale Stanei , fii ca lai NeagoeHVodă.
(1 531) 27, şi a japân a la i Badea ( C .HLung)
d i n anal 1 5 32 28• Ornamentul acesta, de ...
sta! ele simpla şi cu o origină neprecizată
încă., pare că. la noi a a\Jat u ltima întrebain ...
ţare, ca ele alfel toată. orname ntaţia geo ...
metrică., căci îl găsim a n moment în Ea ...
ropa întrebuinţat în sec. XII 2 9, iar în
Serbia foarte mult întrebuinţat la tâmpla

inp.org.ro
8 BULETIHUL COl'USIUHII l"\OHG/'1EHTELOR f STORJ CE
bisericii B lago\)eşteniei 3 0 ş i la uşa bise ....
ricii « Orbilor » de lângă. B itolia 3 1 , am ...
bele din sec. XIV. După. cum \)edem
ornam entatia qeometr
, � ică. apartine înce ...
,
putuhlor artei noastre, care culminea ză.
la b is. Curtea de 1\rges, unde chiar orna ...
mentatia din flori si frunze capătă. o stil i ...
,
.
Poalţ> de epitrafir dela Ştefan cel l"\are.
zare geometri că. şi continuă, d upa aceea încă.
cfită.\)a \)teme cân d o ' putem obs er\)a cum
în mod treptat slăbeşte sub i nfluenţa nou ...
lui curent până. la dispariţia completă..
EPITRl\FIRUL DELA GOVORA 3 2
Este cusut cu fir de aur şi argint pe mă ...
tase roşie. Are douăsprezece panouri, des ...
inp.org.ro
pă.rtite prin câte o friză. ornamentată. geo ...
m etric. Pe zece panouri se află. portrete
de sfinţi cu figura fin cusută. în mătase,
iar \)eşmintele cu fir de aur şi argint. E i
sunt încadraţi în a r c u r i trilobate, spri ...
jinite pe coloane subţiri ră.sucite. Frisa d e
deasupra pri m u lui panou si ornamentatia
, ,
celor două. pan. ouri cari formea�
ză. poalele epitrafirului sunt deja
cunoscute din descri pţia de mai
sus a cracei lui Vinti J� ...Vodă..
mg. p. 4 şi 5). Frisa cea mai ca....
racteristică. şi care aruncă. m ultă.
lumină. asupra îm prejură.rilor
artistice de atunci este acea elin ...
tre primul şi al doilea panou ele
sus în jos. O regă.sim identică. la
chenaru l ferestrelor si arcuri lor
,
rotunde ale bisericii sârbeşti
R.a\)aniţa 33 (fig. p. 1 O). Puţin
mai complicat îl găsim la piatra
mormântală. a lui Radu! � dela ...
Afumati 3+. Si mai compli cat
, '
îl găsi m pe e\)angeliarul d i n
1 5 1 2 35•
La ornamentatia Curtei de
' ,
Argeş găsim aceeaş formă geo ...
m etri că, însă elemente!� d i n care
se compun sunt flori, frunze şi
ramuri. Deci d upă 1 5 00 el e\?o ....
luase m ult, aşa că. în forma acea�
sta nu -putea a\?ea loc decât an ...
terior acestei etate. De altfel Ju ...
crai acesta se obser\)ă. si din
,
i ntro ducerea discretă. a frunze...
lor în ornamentaţia frizei d intre
al doi lea şi al trei lea panou, ceeace nu
s'ar fi putut d upă. 1 5 00, căci ornamentatia ,
de frunze cu sti lizare geometrică îşi corn ...
p le:tase e\)oluţia, iar ornamentaţia geome ...
trică., care n'a fost succeptibilă. de o astfel
de transformare, a rămas neschim bată până.
la d ispariţie.
l\ fară de aceasta se obser\)ă. o strânsă.
legătură. între ornamentul care u m p le col-
 DIN O DOA.RELE BISERJCE ?TI F\LE tlUZEULUI Nf\ŢION'\L 9

ţu rile ce rămân între areal trilobat şi ca� care ne dă ind icaţii anterioare anului 1 5 ') 0,
d ru l general al epitrafi rului şi ornamentu l şi din faptul că Radai cel 1'\are - « prin Ja ....

Epitrafiru l lui Radai cel tlare dela Go\Jora.

- \aZeuJ Naţional. -

ca aceeaş destinaţie de pe aşa dela Sna� crările sale de reparaţie rad icală trecea
go t> 36 ( 1 453). Deci, după ornamentatie, '
drept fondator din temelie » al m ănăstirii
Bule!inul Comisiunii t1onumentelor Istorice.

inp.org.ro
 10 BULETINUL CO.I'USIUNII .1'\0NU./'\EN TELOR ISTORICE

Go\/ora, putem admite că e l este autorul, 1\cest epitrafir l-a făcut Radu! Voe\/od
moral, d e sigur, a l acestui epitrafir, deşi in� mănăstirii Go\/orii ( c � nfTJM X 1[p J c[�]T...
=

scripţia lai sla\/onă nu spune decât că : ROJ'H 1\.\1 p.t,<\bt\ ROERO[A].t t\o\OH,\CTHJ'IÎ rogopt).
SP. P. C E G Ă N E A N U
Arhitect

1) 1\supra cestiunii uechimei fostei biserici 11Sân.. Nicoară" 20) Kanitz, Serbiens byzantinische tlonamente, pl. VUJ.

\.'IOÎ reueoi cu un articol special. 21) Bibl. na!ională din Belgrad, No. 62.

" ) De engolpioanele dela Bistriţa şi Tis\llana oorbeşte Odo­ � 2) Prouenienţa nu o cunosc. Clişeul a fost găsit într'o serie

bescu în R et"ista Română (Noem\.'lr.ie ..De.ceml)rie, 1861). de peste o srrtă de clişee de obiecte şi d e monumente biseri­

3) F elnl acesta d e couoare a inceput să se lucreze către ceşti, făcute de regretatul Gr. G. Toc.ilescu.

sfârşitul sec. XV (Bourdeau, L'histoire de !'habillement et de 23) Toc.ilescu, Cartea d e 1\rgeş, fig. 7.
la parure, p. 97) . La 1520 Neagoe dărueşte anul m-rii Bistriţa. '") Biano şi Hodoş, Vec.hea bibliografie românească, 1, 83.
•) Enlart, L' Eoolution des arts minears du Vllf an XII 25) \azeul Naţional.

siecle (la 1\ndre tiichel, Histoire d e !' 1\rt). 2 6) tlrr•eol Naţional.

5) Coperta e\>angeliei dela Tismana (tluzeul Naţional). 27) Gr. G. Tocilesca, Curtea de 1\rgeş, p. 47, rărr desenată.

6) tlormintele din m-rea Jil'a (Kauitz, Serbiens byzantinische i"lazeal posedă o estampă bonă.

tlonumente , pl. IX). 28) J'lazeol Naţional.

1) Engolpioa.nele dela SnagO\l , Tismana şi Go\'Ora cu forme 2 9) In Spania la capitolul bis. San-Domingo (:1, p. 225} , iar

artistice \> eneţiene (gotic-bizantin) şi istem mixt de email. in Frao\a la archivo!ta biser·icii Girondine din Lande (!, p. 6�7 ) :

8) 1\ndre tlichel, Histoire de 1'1\rt, II, p. 57. i\ndre 1"\khel, Histoire de 1'1\rt.
9) il. se \>edea chestiunea aceasta pe larg tratati\ la 1\ndre 'O) il.flătoare în t\uzeal din B elgrad (s ec. XIV).

tlichel, Histoire �e 1'1\rt, !, p. 865- 8 8 ! . :H) Ret?ista inst. d e arheo!. !'OS din Constantinopol, \lOl. IV, pl. 28.
10) Kanitz, Serbiens byzantinische flona mente, pl. X. 3:!) l n Literatu ră şi arta-română, an. 1905, p. 482, este dată

1 ' ) t\uzeul Naţional. fotografia acestui ep:trafir cu explicaţia, din eroare , d e sigur, că

1 2) Ştefnlesca, tlănastirea Tismana, ed. 11-a, p. 32. el este din \>re;nea lai flatei Basarab, că ar fi fost făcu t p entru

13) Toc.ilesc.u , Cartea de il.rgeş, fig. 11 şi 15. C.-Lung şi că actualmente face parte din colecţia d-lrri Kre­

••) 1\ndre tlic.hel, Histoire de 1'1\r·t, I, p. +25. tzulescu. ln acelaş nu măa· se dă şi cupa din urernea lai flatei

15) Stassof, L'ornement slaue et oriental, p. CUII. tot dela C.-Lung, pe .car·e legen1a o atrib u e lui Negru-Vodă şi

'") 1\c.elaş, pl. C VII. despre care d e asemenea s e menţionează că aparţine d-lai Kre­

17) R e1,ista institutului de arheologie rus din Cor:sta:Jtir.opol tzulesca, p e câ.1d ea s e află în t\uzeal Naţional.

( ruseşte), an. VIJI, pl. V. 33) 1\1" omul lui Kanitz, pl. VI (jumătatea sec. XVI).

1 8) Fondatorul mănăstirii Sf. Fecioară din Ve!usa (Strumiţa, 34) To.cilesca, Curtea de 1\rgeş, p. 46.
tlac.edonia, 1080, era cr·escut intr'o mănăstire din Bitinia). 3 5) Bianu şi Hodoş, Vechea bibliJgralie r mânească, 1, p. 15.

19) Stassof, L'ornement slaue et oriental, p. CXVI. 36) rlazeul Naţional.

Chenar de fereastră dela Ra\Jani tza.

- Dapă Kaoitz. -

inp.org.ro
 F R E S C U R I L E D E L l\ H U R E Z I
--- ,0 ---

- B O L N I Ţ A. -
-- o--

ziţi ani i . Q singură i nscri pţie poate ne .... ar J a...

m ina puţi n, perm i ţân d să trecem pragul
conjectari lor, ce până aci sant singarile
păreri ce se pot em ite. Este inscripţia ce
se 'Vede în stânga : « ea fui m ort şi în\?iai » ,

scene religioase, dintre cari

cele mai caracteristice sant
si cele mai frumoase.
,

Pe peretele d i n faţă se 'Vede

în stânga aşei o s cenă : an că ...
lagăr răstignit, iar din clo por ...
tJ·etu l lai Ion 1\rhiman drital,
egamenul cel care a sapra\Je ....
ghiat înălţarea aşezămintelor
harezene. Deasupra uşei e
hramal : Adormirea l'î.aicii
Domnului, ee de\?ine origi ...
na.lă prin înfăţişarea în aeeeaş
i coană a l'î.ântuitoralai, ţinând
în braţe an copil (sufletul Pre ....
eistii), care astfel \Ja fi condus
sigur la Cer.
Scena d i n stânga, unde am
spus că e an călugăr răstig.... Bolta dela trapeza mănăstirii Harezi.

nit, e şi cea mai b izară d i n

toate, prin fapta! că din nu meroasele in.... care ne ... ar conduce la încheierea că toată
seripţii ce o străbat în toate felurile, nu scena nu e decât un simbol a l « ln\?ierii
se poate ghici ade'Văratal rost al compo .... lai Lazăr » . Dar să \?edem scena şi i nserip,..

inp.org.ro
12 BULETI NUL COJ'USIUNII l"lONUl"lE TELOR I STORICE

tiile. Un călugăr răstignit, în mâini are torte

' .
aprinse, iar în jurul său pergamente cu in ....
scriptiuni ,'pe· cari mă si lesc să le pun într'o
' '
'
I J.r la. picioare :
« Dela toate căi le \Jiclene păzii ptctoa ...
rele m ele. - 1''\ i e lumea. se restigni si ea'

ordine ce ar permite o cetire li beră a unei lumei mă ră.stignii » .

fraze reprezentân d o i dee. 1\cest joc de cu\Jinte d i n urmă. , care nu
Sus de tot, în dreptul corpului, cetim : e mai puţin un paradox, face ca scena
« Ta eşti , Doamne, nădejdea mea. - rn .... aceasta să. pară. câ.t ma.i apocaliptică, desi ,

grădind urechile miale şi legătura gru ma .... - după. cum spune i nscpri pţia « eu fui
z i lor să i.-Ca să fie mi jloacele \Joastre în .... mort si în\Jiai » - ne ... ar putea ară. ta că. e
,

"Sfin ţi i fără de argint" - în biserica cea mare dela Hurezi.

cinse. - Genanchile m iale slă.biră de post. \Jorba de o simbolizare a lui Lazăr, care
-Si lumini întra mâinile \Joa.stre arzând .
'
în \Jiaţă. a putut fi atâta de \Jirtuos ca să. fi
- fi i cred incios până. la. m oarte şi ... ţi \JOi păzit « d ela toate căile \Jiclene >> picioarele
da tie \Jiata de \Jeci . - · Reelaia. \Ja fi ceria l
, ,
sale.
si lature. - I n\Jătă.tură. pusi ochilor mei.-
' ' '
Pe peretele sud i c o s cenă. ia.ră.s sim,..
'

Pasesi rostul ai meu feri re. - Ea fui mort

,
bolică., care reprezintă i deea crestin ă. pri ...
'

şi în\Jiai » . gonită. de împăraţii romani. I n centru o

Pe un prapur stă. s cris urmă.to:Jrele : barcă., unde se ţine un consiliu, o adu ...
« u daţi locul \JOStru d iemolalui » . nare de arhierei şi episcopi . Crist e la

inp.org.ro
 FRESCURILE DEU\ HUREZI
câr mă, Petra şi Pa.\Jel ridică a.ncora., ia.r
a.rhie reii \Jâslesc ca lopeţi înguste. Pe de
altă pa.rte ereticiz. a.a apucat barca ca căngi
şi o ţin din mers. Ereticii snnt : 1\rie, Ne ....
storie, E\Jminie, Ca.l\? i n , E\?stihie. In stânga.
împărat i i cei contra crestin ismului se re ....
, '
ped ca sul iţi spre barcă. l m păraţii sant :
Isa.bela, călare pe an cal roib ca două ca. ...
pete, Diocletian, Ia lia.n, Tra.ian , estorie
si 1"\.a.ximin. Intr'an colt proorocii Ilie şi
' '
Enoh discută ca Anti crist a.şezat pe an tron .
Să trecem însă la o scenă interesa.ntă
din toa.te punctele de \?edere. E o corn�
poziţie iconogra.fică c lară, o a.rmonie de
culori a.dmirabilă, cam şi o scenă de o ex....
presi\?itqte ca.re te m işcă a.dânc. E \?orba.
de lapida.rea. S fântului Şte ...
fan din peretele d ela. m iază ...
noa.pte. In mijlocul corn ...
poziţiei e sfântul Ştefa.n ,
tânăr, fru mos, resemna.t,
care primeşte lo\Jitaril e
sol da.tilor, ca.ri a.a încă în
'
mâ.ni bo lo\Ja.ni de p ia.tră.
Ce\Ja. ma.i departe ga\Jerna. ...
tora! Da.\Jila, pe tron, dă or�
eline solda.ţilor în sensul
la.pidării sfântului. De pa.r....
tea ceala.ltă -- daioa.să şi
profundă simboliza.re - grupari de îngeri
Picturi pe pendantivii dela bolta trapezei (Harezi)�
inp.org.ro
13
adună în coşuri pietrile ca� cari a fost lapi ....
.
dat a.rhiclia.cona l pentru a le da ce mărturie
în Cer. Cât e ele miscătoa.re '
această scenă ! Cerul s'a.
deschis, Dum nezeu pri\Je ...
şte, şi la. el \?in îngerii de ... i
aduc \?esti dela m artiriul
'
sfântu lui. Na conosc o altă
scenă ma.i profundă, mai
p lină ele insusi ri emoti\Je
'
ca acec stă scenă dela. bol...
niţa. Harezilor. Şi na e na-.
mai subiectu l, ci si calorital '
e de an simbolism care
se întrece cu simbolul a.da ...
na.talai pietre lor ele către îngeri. O tona. ...
lita.te sumbră, teroasă, ca patine co lora.tii
' '
sare, cam e ha.ina sfântului, si tonalităti ' '
negricioase , cam sant cămăsile soldaţilor
'
'
ale căror eate sant indica.te ca liniuţe ga.J ...
bene.
Pe peretele \?estic e o scenă miscătoa.r e
ş i aceasta : moartea. cmJiosalai Eremia.. Un
bătrân călugăr saa, mai bine, an pustnic
care moa.re ; anii to\?arăşi sant lângă el şi .... J
p lâng, a.Iţii sosesc din depărtări : anal că ...
Iare pe an lea, an a l doi lea. poa.rtă în cârcă
pe an a. Itai ma.i bătrân şi ma.i slăbănog, an a.!
trei lea adas pe fagă ; toţi pastnicii, cari cam
pot, \?in să p lângă pe iabitoral în Cristos,
ca\Jiosal E frem . Compoziţia. aceasta e acl...
14 BULETINUL C0/'1ISIUNII 1'\0NUl'\ENTELOR I STORICE

m irabil colorată în tonalităţi neutre, \Ja....
1"\aicii Domnului, Ioachim şi l\na ; iar jos,
în compartimente, Răstignirea, P lecarea
spre Golgota, Coborîrea după Cruce şi
toate scenele până la In\Jiere. E de re ...
marcat asterea. Cei trei magi pe an fon d
d e cetăti colorate rosiatec s i profilate pe
' ' '

fond albastra. De asemeni pe stâlpal din

marginea peretelui \Jestic se zăreşte scena
lai Iada Iscarioteanul spânzurat de an co ...
pac. l\ceastă s cenă e continuarea scenei
elin peretele \Jecin, unele Iada primeşte
bani pentru trădarea lai, ce este şi ea reH
prezentată în şirul ele comparti mente ce
riind dela an teinte d'ombre palid la an conţin pati m i le Domnului.
negru stins. Total e Tot pe p e r e t e l e
mohorît si trist. '
\J e s t i c , jos, s e \Jăcl,
Pe arcuri sant pro .... de o p a r t e·, portre ...
�roci : Laimijloc Crist tele bătrâna lai 1\nto ...
şi sf. Ioan . In pendan'"" nieH Vodă si J a p â n '

ti\Ji : Ioan Damaschi ... Neaga! P o s t e l n i c a l,

nul, Iosif, Teofan şi mosul si tatăl DoamH' '

doctoral Cos ma. Pan... nei 1"\aria, c a r e se

tocratorul e ace las ca '
\Jecle de cealaltă par...
şi la paraclis . te, ca soţul ei Con ...
Pe pereţi laterali stantin ... Vodă B rân.-.
distingem : I ntrarea în Biserică ; părinţii co\Jeana l , Domnul Tării.-.Româ nesti 1 •
, ,

-- T R 1\ P E Z 1\ --

Situată sub paraclis, această sală e mai însă ca aceste insusiri sufletesti , blânclete a
, , ,

mult o boltă joasă, susţinută de arcuri.-.

dabloari. Dintre pi cturile cari îi clecorează.
pereţii, numai bolta a s căpat neatinsă, î nH
făţisâncl încă în toată framasetea frescalai
' '

prim iti\J an medalion ca i maginea Pana-

g hiei şi a lai Crist. Ceea ce face originali ...
tatea acestui fresc si ceea ce îi ri dică înse m ...
'

nătatea artistică este caracterul sabiecti\J,

substanţa gânclirii, care animă chipal .l"\ân ...
tai torului.-.copi l. I ntr'acle\Jăr, din toate ima ....
ginile H urezalui, cari reprezintă pe Crist,
fie copil, fie matur, nici ana nu se ridică
deasupra liniei comune în ceea ce pri\Jeşte Pictori pe pendanti\?ii dela bolta trapezei (Hnrezi).
ex presi\Jitatea. Cristoşi calm i, b lânzi, fără
1) J>ortreltle murale d i n biserka c e a mare, paradis ş i bolni\a liurezilor s'au reprodus in această publicaţ ie No. 2 1908.
şi 4 din

N. R.

inp.org.ro
 FRESCURILE DELA. HUREZI 15

şi calmul, să fi fost rezultatul anei pro ... ţiani bizantine în acest gen, ce se -văd la
b leme căutate. Ca totul a ltce'Oa e Cristo ....
sul dela trapeză. Inchipaiţi .... \Jă an Crist tel ....

năr de tot, an adolescent în pri m i i ani ai

des'Ooltării sale, care cugetă ca an om ma ....
tur, care are în pri\)ire acea fascinaţiane
ned efinită, ce nu e decât 'Oibraţia nea con ....
stantă, aceia ce n u m i m - sn flet. Un suflet
lum inat, oglindit in doi ochi de ad e-vă rat
înţe lept. Şi, credeţi, Iiu exagerez ele loc :
Crist d i n bolta trapezei Harezilor are o
pri\)ire capti'Oantă.
In pen danti-vi, pe an fon d de case şi
turnuri , sant zugră-viţi sfinţii Grigorie, f1n ....
drei, Vasile si Ioan. Capetele aeestor sfinti
' '
monumentele de artă bizantină d i n Oriental
sant a d m i r a b i l e ca asiati c şi european.
/
factură si ca colorit,
'
Căci, desigur, aceste
- ele o d ulce si pa ...
'
rinsoari d e -vită dela
'

l i d ă armonie. trapeza H arezalai, a ....

Pe feţele arcarilor, ceste g h i r l a n d e de
pe cel d in f u n d se fructe şi flori pe fond
'Oăd m e da l i o a n e ca negru - aceasta e mai
prooroci, legate în .... însemnat - sant rin ....
tre ele prin superbe sourile de 'Oiţă dela S.
coarde de \)iţă, cari Vital, S. Sergiu, Gal la
poartă c i o r c h i n i si
'
Placid ia şi E l ... Bajaat....
f r u n z e profi late pe Bara it.
fond negru. Suntem Pe areal de lângă
în faţa unui superb ase numai o singură fi ....
'

exemplar de ornamentaţie bizantină, care gară a scăpat nere'Oenită: proorocal llaron.

Incolo tota l s'a repictat. Ca ornamentaţie
a'Oem ghirlande de flori pe fon d negru.
1"\.ai se -veci c aci icoana hramalai : Sf.
Î mpăraţi Constantin şi E lena. llm 'Oăzat,..o
şi la biserica cea m are. Deasupra hram a ....
lai e an arc, pe care sant zagră-vite, într'o
frumoasă gamă p lambarie, ca -variaţiuni
în a lbastra de Rusia, d ouă compoziţiuni
al căror înteles este : în cea d intâ.i : cei ce
'

şi .... au dus crucea pe p ământ ş i cari a.cum

urcă la cer ; în cea de ... a d oua : e fugărit
« cel ce se înaltă . » si care e aruncat ele
'
. .
'

as de către u n dia'Ool într'o cetate care

Pictori pe pendanti\lii dela bolta trapezei (Hm·ezi).
arde. Alături mai e o m i că scenă : un dia...
istoriceşte e legat de trad iţionale decora ... -vol care săgetează pe an o m ce se roagă,

inp.org.ro
16 BULETINUL COl'USJQNI I f10Nat1ENTELOR ISTORICE
pe când an înger îi arată pe Crist în cer.
In pereţii laterali, în hemi cicla, se \)ăd
doaă compoziţiani m izerabil prezentate de
nepriceputa! restaurator - \)re.-.an zagra\)
de rând- care a trecut în mod atât de bar ...
bar peste \)echea compoziţiane. Vor fi fost
interesante ca colorit, d apă c um sant şi in ...
teresante ca temă. Com poziţia din stânga
reprezintă « Ci na » , iar cea din dreapta înfă ....
Boltă la taria paraclisalai dela Harezi.
ţişează an sobor, o adunare de farisei, din ....
tre cari anii aa chiar pronunţat profi la!
semit . Scena aceasta· e ca pendant celor.-.
!alte , de oare .... ce ea înfăţişează sfatul fa...
riseilor cari \)Or să piardă pe Isas. Aceasta
reese din următoarea inscripţie, pe care
anal d i n farisei o poartă pe an sul :
« Voi na stiti toţi că mai bine este să
' '
1 ) Se »or reproduce, odată cu portretele morale d e l a schiturile Sfântului
moară anal, d ecât tot norodul să. piară » .
Pe peretele din fand sant figuri le ctito ....
rilor : Constantin ·..V odă B r&nco\)ean a si ,
Doamna 1'\arica, f1Sapra cărora na mai i n�
sist - d e oarece s'a re\)enit 1•
Ca ornamentaţie, Harezal posedă com ....
p let toate m oti\1ele cunoscute ca aparţinând
decoraţiunii bizantine. Ghirlande de fructe
şi flori pe fond negru se \)ăd la bolniţă, la
trapeză şi la prid\)oral cel
mic dela biseri ca cea ma....
re ; rinsouri de \1iţă şi acant
sant la trapeză, la bolniţă şi
pe feţele arcarilor ; p lante
sti lizate în flori largi, cari
se întâlnesc la babtistera l
ortodox din Betleem, se \)ăd
la paraclis şi bolniţă ; iar
panglicile încolăcite, acest
moti\) eminamente bizan ....
tin, pe care l .... am \)ăzat în
Bucuresti la Co ltea si Ba.-. ' ' '
tişte ,se \)ede şi la Harezi pe
peretele nordic al prid\'Jo.-.
ralai dela bolniţă . l'loti'Val
e aci colorat pe deasupra în
cenasia, iar pe fata i nternă ' '
In roşa aprins. Dintre ghir ....
landele de flori, cari se 'Văd
·la absidele S. Sofi i si S. Vital '
din Ra\)ena, remarc la noi
an admirabil specimen, pe an arc dela mica
boltă care ser'Vă de pasaj - şi tocmai pentru
aceasta răa păstrată - din curtea mănă.-.
stirii în exterior - spre răsărit. l'l s> ti\)al
reprezintă flori de garoafe şi lalele, înlăn....
ţuite meşteşugit şi profi late pe ari fon d
deschis. E acelaş moti\) \)ăzut şi l a para....
c lisa! l'litropoliei noastre din Capitală.
A. B A L T JI. ZAR.
Ş tefan şi Sfinţii ilpostoli, într'un fascicol »iitor.
N. R.
inp.org.ro
 BISER ICA DOMNEAS C i\ DIN TAR GOVI STE
'

-----10 ---

iserica Domnească din Târgo\?işte
este a n a l din monumentele cele
mai caracteristice din ţară în
ceeace pri\?eşte i n fl uenţa artei
�=ni7"Wr=
bizantine asupra \?echei noastre
arhitecturi. Planul a cestei biserici
lelor, C'are e mai mare la noi de câ.t la.
Bizantini, dân d an aspect m ai S\'>elt biseri ....
c i lor românesti )
fată
) ca proporţiile p leos) ....
tite, caracteristi ce bisericilor bizantine.
Dacă p le căm dela. biserica Sfânta. Sofia
din Constanti nopol, zidită în secolul a l ·

este par bizantin şi aproape i dentic ca acel Vf .... lea, care trebaeşte considerată ca tipul
al bisericii A.gia Teoto cos din Constantino .... prin excelenţă al artei bizantine, \?edem
pol, zidită la sfârşitul secolului al rx.... lea. că principi a l constant, pe care se bazează
Biserica D o m nească din constractianea
) a.cestor
Cartea de A.rgeş are a.... biserici, este an ansam ....
celaş p lan şi aceeaş d is .... bla de patru arcuri -
poziţiane ca ş i cea din formând în p lan o era ....
Târgo\?işte, numai cât îi ce greacă - care de ....
lipsesc turlele de pe pro.... termină în centrul ace ....
naos (se poate ca ele să f i stor arC'ari u n patrat,
existat m a i înainte). A.lte peste care se ri d i că ca....
b iserici cari se aproprie pola Pantocratorulai. A­
de p lanul tip bizantin cest principiu a ajuns la
sant biseri ca dela Sna .... deplina lai des\?oltare şi
go\? ş i fosta. catedrală expresianea lui cea mai
m itropolitană din Târ.... măreată) ca Sfânta so .... .
go\?işte, ce se deosibesc Planul bisericii Teotocos
fia din Constantinopol.
numai prin faptul că au - Constantinopol - Capola. este aci dire c t
a n pri d\?or mult mai rezemată pe cele patra
des\?oltat şi d e o i mpor tanţă egală, dacă arcuri mari prin intermediara! pendanti ...
nu chia.r superioară, ca aceea a naosalai. \?ilor. O coroană de ferestre, deschise la
In s fârşit biserica Sf. Du mitru din Craio\?a. baza capolei, prin penetraţiuni de jar îm ....
Deosebirea cea mai caracterist ică între prejaral ei, luminează biserica. Spaţiu l i n ...
biseri cile românes, ti citate mai sas si , bise .... terior este mărit prin două mari nişe semi ....
ricile b izantin e d i n Orient stă în înfăti) .... circulare ş i prin două transepte boltite ci ....
şarea lor şi pro\?ine d i n proporţiile gene .... lindric, ce contri bae - şi unele şi altele ­
rale precum si, ) m ai a.les, din înăltimea
) tm- .... la menţinerea împingerei bolţe i centrale ,
Buletinul Comisiurni Monumente/ar Istorice.

inp.org.ro
 18 BULETINUL COl'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

care are aci nn diametru de 32 m etri. tocra.torului , care e ridicată p e u n cilindru

Forma. generală a. p !anului este aproape
un pătrat.
Bisericile cari urmează Sfi ntei Sofii, cro'"
nologi ceşte, sant malt mai reduse ca. di ..
mensian i ; principial însă rămâne a.cela.ş.
Biseri ca. Agia. Teotocos e m u lt mai m i că.
Arhitectul a. căata.t, de sigar, din cauza. di'"
mensianilor restrânse, să dea. cât mai mult
spaţiu în interior şi a. redas punctele d e
\?ertica.l (tambur), în care se deschid 1 2 fe �
restre a.rcuite în plin centru. Prona.osal e
d reptunghiular şi rela.ti\? îngust. El coma ...
nică ca na.osal prin trei deschideri, anet în
axul bisericii ş i doaă laterale simetrice.
I n axul prona.osa lai se află o cupolă. For...
ma generală a. pla.nalai e an d reptanghiu
cu p roporţie mai lungă ca. la. Sfânta. Sofia..
Inălţi mea. turlei Pa.nto cra.toralui este a.pro ....

Biserica Domnească din Târgo\)işte.

- Înainte de restaurare -

rea.zăm ale celor patru arcuri mari la. patra
coloane, pe cari se sprijinesc a.rcarile de
descărcare. B raţele cracii , cari eilcătaesc
p la.nal bisericii, se prelangesc : anal pentra
xima.ti\? cam jumătate din d iametru! ei.
La. bisericile româneşti d ispoziţia. este
i dentică, ca singara. deosebire că tarlele
tind a. se înălta. din ce în ce.
,

a. forma. a. lta.ral , ajutat în fiecare parte prin
câte o a.bsidiolă, altul spre prona.os până
în zidul despărţitor ; iar cele doaă braţe
tra.ns\?ersa.le se prelangesc lateral până la.
întâlnirea. cu zi durile fa.ţa.delor laterale, în
La. Biserica. Domnească din Curtea. de
Argeş , cea. mai \?eche biserică din ţară
(c. 1 360) , şi care e tipul cel mai curat de
biserică bizantină din România., înnălţimea
turlei e cam a.ceeas ca si la bisericile din
' '

cari se deschid ferestrele ce luminează bi'"' Orient (Agia. Teotocos, S f. Teodoru, Ka ...
sericCI. I n centrul bisericii este turla. Pa.n... hrije, Pa.ntepopt etc). La. Biserica. Dom"'

inp.org.ro
 BISERICA. D0/'1NEA.SC Ă. DIN TÂ RGOVIŞTE 19

nească din Târgo\lişte ( 1 5 8 0) înălţimea tur ...
lei Panto cratorului e aproape egală cu dia.-.
metrul ei. Î n urmă turlele de\lin si mai
lungi. La Hurezi ( 1 6 9 4) ele au o înălţime
de două ori mai mare ca diametru!. l'î.ai
târziu înălţimea exagerată a turlelor - ca
de exemplu la Biserica Toţi Sfinţii din
Râm nicu....Vâlcea - arată decadenţa ce se
manifestă în arta noastră monumentală In
secolul la xvm tea. ....
Descrierea bz'seridz:. Forma generală a
bisericii este un dreptun ....
ghiu, fără sânuri. Spre al ...
tar sunt \lizibile din exte ...
rior cele trei esituri : una
'
din stâlpii naosului duce la această tribună,
rezer\lată pe \lremuri familiei Dom n itoru'"
.
'
lui. Biserica e luminată prin ferestrele tur...
lei Pantocratorului, cari însă. au fost în
parte astupate şi zid ite la epocă nedetermi ....
nată. l\lte ferestre mici - câte trei în fie ...
care lature - se deschid în partea superi ...
oară a pereţilor laterali, sub bolţile cilin ....
d rice ale transeptului.
In spre miazăzi alte ferestre d reptun ....
ghiulare, fără chenare de piatră şi în nu ...
măr de patru, se deschi d în rândul superior

mai mare, a altarului, la

mijloc şi două laterale mai
mici, ale absidiolelor. Dis....
poziţia naosului este iden ...
tică cu aceea a1 bisericii J

l\gia Teotocos. Turla Pan ....

tocratorului este 1poligona ....
lă în exterior şi, caz unic,
are nouă laturi asezate ne ...
'

simetric fată de axul bise ...

'

ricii. Cei patru stâlpi pe-

cari se razăm ă cupola, în
loc de a fi de piatră, ca la
bisericile din Orient, sunt
de cărămidă �i au o secu ...
'
'

une orizontală octogonală. Bisedca Domnească din Târgol?işte.

Ei au un capitel patrat ce - După restaurare. -

să leagă cu arcuri le pe cari

le sustin. Pictura boltilor si a arcurilor se
' '
prelungeşte pe toate suprafeţile stâ.lpilor
pâ.nă jos. I n partea din fată a naosului se
află o tribună superioară, asezată pe u n
sistem de bolţi ingenioase, răzemate pe
unul din stâ.lpii cei mari si pe o gingase
'
de arcaturi din fa.ţată. l\eeste ferestre par
a fi fost făcute în urmă, căci forma. lor nu
'
corespunde cu a celorlalte şi nici locul lor
'
nu corespunde în faţadă. cu axele a.rca.tu ....
rilor ; ba. chiar două din ele tae ciubucul
' '
a.rcaturi lor, întrerupâ.ndu I. Forma. alt o r
....

colonetă de piatră, sculptată în sta.la.ctite. ferestre mici, în semicerc, cari se deschid

l\ceastă tribună - numită în \lechime ca. ...
fa.s -- era. în comunicatie directă cu Pata ...
'
în partea superioară a. altarului şi a abs i ....
d iolelor si cari se află în axul arcaturi lor
'

tu! Domnesc prin o ase situată în fatada.

' '
şi la alt ni\lel decât cele precedente, ne
de nord a. · biseri cii. O scară ali pită d e unul perm it a presupune că cele patru ferestre,

inp.org.ro
20 BULETINUL COl'USIUNil l'10NCI1'1ENTELOR ISTORICE

1
,o l ,6 ,A o 1�
u ,11 " iA, m
I {1 ,3- [t 1 e ,, ,, l • ±==1

Planul Bisericii Domneşti din Târgo\)işte.

inp.org.ro
 BISERICI\ DO/'\NEl\SCI'\ DIN TARGOVIŞTE 21

Faţada Bisericii Domneşti din Târgo\?işte.

inp.org.ro
22 BULETINUL COI'\ISIUNJI t10NUt1ENTELOR ISTORlCE
ele cari fu \lorba mai sus, au fost făcute
în urmă, probabil pe timpul lui Constantin
Vodă Brânco\leanu, când s'a executat pic.-.
tura i nterioară precum şi tâmpla.
In partea de jos a faţaclelor, atât la naos
cât şi la pronaos, la altar şi la absidiole, se
găsesc nişte ferestre dreptanghialare, înalte,
cu chenare da piatră profilată şi situate în
axele panourilor respecti\le. Aceste fere...
stre sunt pre\lăzute ca gratii d e fier.
Pronaosul bisericii este d reptunghiular
şi în comunicaţi e ca naosal prin o singură
ase, situată în axul clădiri i . O altă ase, tot
' ,
în axă, comunică ca prid\loral. Aceste aşi
au chenare de p iatră scalptată , ca arc în
formă de acoladă. Peste pronaos se rid ică
cele două turle mici ale bisericii. Amintim
că aci se află piatra mormântală a Doam-.
nei Elena lai 1"\atei.... Vodă Basarab, bogat
scalptată în stilul renaşterii germane.
Prid\loral bisericii este d reptunghiular
şi ocupă toată lărgi mea ei. El este ră ....
zimat pe 1 2 stâlpi octogonali. In axul lai
se află aşa de intrare, în formă de arc
în acoladă, deasupra căreia să găseşte , în
exterior, o firidă în care e zagră\lit hramal
bisericii - Adormirea ./''\aicii Domnului.
Prid\loral a\lea înainte de restaurare o altă
aşe spre faţada dinspre nord , care fusese
deschisă în armă, stricanda...se pentru acea·
sta doai stâlpi ai prid\loralai, cari s'au zidit
la loc cam aa fost, desfiinţând a ....se aşa.
D intre toate bisericile \?echi d i n ţară, Bj ...
seri ca Domnească din Târgo\?işte este aceea
a cărui interior te i mpresionează mai m ult,
atât prin frum useţea proporţianilor ei larg i
s i impunătoare, cât si prin bogătia colori ...
' ' '
talai sters al pi cturilor, al decoratianilor, al
, ,
pietrăriilor scalptate şi al tâmplei, cari -
toatele-ne \?orbesc si astăzi \?ia încă de.-.
,
spre măreţia ei de odinioară.
Exteriorul bisericii se deosi beşte prin
aspectul ei puternic şi prin proporţii le ro ...
baste ale ansamblului , - d atori te tarlelor
bine concentrate spre mijlocul corpalal bi ...
inp.org.ro
sericii precum şi înălţi mei lor miC'i, carac ....
teristică la bisericile de tip bizantin, d upă
cam s'a pa tat \?edea mai sas.
Decoraţianea faţadelor e obţinută prln
două rând uri suprapuse de panouri ca eia ...
bace In tencuială.
Rândal inferior e d reptu nghiular, iar
cel superior în semicercari. Ele sant se...
parate la m ijloc printr'o an brâa orizoo ...
tal, format d i ntr' un ciabnc rotunjit mai
gros, încadrat d e asupra şi de desubt prin
câte an rând de zi mti, obtinut fiecare din
, '
două siru ri de cărăm izi asezate în d inti
, ' '
de ferestreu. La prid\lor brâul se ridică
mai sus, prin două cotitari în unghiu drept.
Partea superioară a prid\?orului este de ...
corată de asemenea cu un rând de arcade
mai mici, cari însă nu mai existau decât
în părţile laterale extreme, - acolo unde
brâul coteşte. Ele s'au restabilit d e jur....
împrejurul prid\?orahi cam au fost.
Partea superioară a prid\?orului a fost de
...
sigur distrusă de w un incendiu, căci s'a
găsit în acea parte zidărie de calitate foarte
proastă. Bolta pri d\?orului, care înai nte de
restaurare era de şipci tencuite, s'a rerăcut
pe dea'ntregul în cărămidă.
Turlele bisericii prezintă modul d e con ...
strucţiane obi cinuit la biseri cile cu tip bi ...
zanti n : arcad e concentrice, înconjurân d
golul ferestrelor, se suprapun, fiecare arc
fiind mai eşit în afară decât cel precedent.
In acest mod se o bţine grosimea necesară
zidurilor exterioare pentru a rezista îm ...
pingerei bolţilor superioare CI turlelor. In
acelaş tim p se obţine prin aceeaş con...
strucţie o serie de linii \?erticale, cari dau
turlelor an aspect mai uşor.
Turlele se reazimă pe o bază patrată în
plan, formând ca un cab de zidărie, care
iese din acoperiş. Acest cab se reazimă pe
zi durile saa pe stâlpii d estinaţi a ... t susţine,
prin i ntermediul a patra arcuri, formând
an patrat.
Partea superioară a bazelor precum şi
 BISERICI\ DOl'lNEA.SCĂ. DIN TÂ RGOVIŞTE
a turle lor e încorona.tă. c u o cornişe obţinută
din cărămizi tencuite, a.şeza.te după modul
obici nui t: trei rânduri de cărămizi în d inti '
ele feres treu, despărţite prin câte un rând
drept. Corpul bisericii a.re a.ceea.ş cornişe
peste tot, urmând d i feritele m işcări a.le
a.coperişu lui.
f\.tât corpul bisericii cât şi turlele cu ba ...
zele lor şi prid\lorul sunt în \le li te cu a.ra.mă.
forma. a. coperişului turle lor este joasă, clapă
forma. cupolelor biza.ntine. I n \?ârfurile lor
sunt fixa.te , cu discuri poleite, crucile, ca.ri
sunt legate cu lanţuri.-Toată zidăria bi ....
seri cii este \lăruită.
Motivarea lucrărilor. Ori cine a \?ăzut
Biserica D 0'in nească elin Târgo\?işte acum
câţi\?a ani . a. rămas de sigur impresionat
de aspectul ele ja.le şi ele ruină în care ea.
se găsia, mai a.les în exterior.
Desfigura.tă prin mai m ulte rând uri de
rapara.ţiuni întreprinse la. diferite epoci, pro·
porţia bisericii nu ma.i exista ; zidăria dela
părţile superioare lipsia în mare pa.rte,
schimbându ...i cu totul caracterul ; în m ulte
pă rţi a.ceste zidării a.le cornişelor superi ...
oare fuseseră reparate cn cărămidă de cali ...
tate cu totul i nferioară si zid ite atâ.t d e rău
,
încâ.t nici nu erau aşezate la. ni\?el. 1'\are
era contrastul între această zi dărie si cea.
,
primiti\lă, care e făcută din cărămizi de
bună calitate şi lucrată ca îngrijire : cu rost
lat umplut cu \lar pâ.nă la linia exterioară
a. pereţilor, - z i dărie atât de frumoasă încât
poate fi înlrebare, dacă nu cum\la, primiti\\
biserica era în cără ll i dă aparentă ? Nici
un alt indici u nu s'a găsit însă în sprijinul
acestei i poteze. Intreaga biserica e făcută.
numai din cără m i dă.. Zi dărie biza.ntină,
din rânduri de cără midă alternate cu fă. ...
şii de piatră brută, ca la Biserica Dom ...
nească d i n Curtea d e f\.rgeş şi la Snago\?,
nu s'a. găsit aci. Chiar şi soclul bisericii este
tot d i n cărămidă. Iar în zagră\?eala din tinda
bisericii, care ne arată. pe ctitorii Petra Cer...
inp.org.ro
23
cel şi pe Constantin B rânco\?eanu, ţinând
în mâ.nă biserica, aceasta se \lede tencuită si '
cu un acoperis, care, după înfătisarea s i co ...
' ' , '
loa.rea lai, s'ar părea a fi sau d e olane sa.a
de şindrilă. Pe această zagră\?eală se \lede
desluşit, ca toată d i formaţianea proporţia ...
oilor şi desenul greşi t al unor părţi , că toate
cornişile şi ciabacăria faţade lor este făcută
după tipul a.doptat în arhi tectura biseri ...
cească dela epoca lai l'latei B asa.rab în ...
coace, şi anume : cornişe de cărămidă
tencu i tă aşezată în d inţi de ferestrea si
ciaba cărie în arcade) formând panouri car i
a.coperă faţadele biseri cii.
Este foarte probabil că în timpa! lai
Constantin B rânco\?eana, câ.n d s'a restaurat
biserica, care era. în stare foarte rea, şi când
s'a reîăcat pictura si decoratia interioară,
' '
s'au adus d i ferite transformări la. b iseri că.
f\.stfel s'au deschis cele pat ra ferestre din ...
spre miazăzi, pentru a da mai m ultă la ...
mină în interior şi s'a restaurat scara care
duce la. tribu na domnească, al cărei parapet
de p iatră şi colonetă seamănă ca moti\?e
analoage dela m ănăstirea H arezi.
Nefiind nici an indiciu de modul cam
era biserica înainte de B râ.nco\?eana, nu se
putea. decâ.t să se iea ca normă această elin
armă restaurare, ale cărei da.te sant sigure,
l ucrarea actuală nefiind propria zis o r e ...
staarare, ci o restituire a părţilor superi ...
oare ale bisericii, ca.ri lipsiaa, si o refa...
'
cere radicală a în\?elitorilor, a ciubacării ...
lor şi a tencaielilor faţadelor.
Lucrul ce întâ.i trebuia să ne preocape
era proporţia generală, care, prin adăugirea
cornişelor ce lipsiau, era să modifice mult
aspectul ansamblului. I n această pri\lintă '
era de obser\?at lipsa. de raport între p ro ...
porţia tarlei mari şi a tarlelor mici. Câ.nd
s'au dărâ.mat tencaielile \?echi la turle si în ... '
\?elitorile lor, s'a găsit explicaţia acestei dis...
proporţii . I n ade\?ăr, pe când baza turlei maq
se afla încă în stare relati\? bună si zidăria '
corn işei în acea parte era. aproape completă,
24 BULETI UL COtliSI UNII tlONUtlENTELOR ISTORICE

(cu toate că din altă zidărie decât cea pri .... mai rea calitate, făcută din bucăţi şi total
miti\lă) , din contra la basa turlelor mici acoperit ca o tencuială i nformă. l\ceastă

na mai era mc1 o armă de cornişe, ci zi ... zidărie adăugată la o epocă nedeterminată
dăria era o umplutură de cără m izi de cea s'a dărâmat până la ni\:>elul celei primi�

inp.org.ro
 BISERICA DOf'lNEJ\SCĂ. DIN TÂRGOVIŞTE 25

ti-Je ş i peste aceasta s'a restituit cornişa Tot asemenea .s'a făcat şi ca cornişile
completă, întocmai ca la baza tarlei mari, superioare ale tarlelor precam şi ca acele

....,
m­
eu
c:
E
o
Cl

restabilind aslfel raportat înLre proporţia ale corpalai propria zis al bisericii.
tarlelor mici şi a tarlei Pan tocratoralai. La frontoanele circu lare ale faţadelor la�
Buletmul (omisiunii f1onumentelor Istorice.

inp.org.ro
26 BULETINUL C01'1ISIU li 1'1 0 Ul'lENTELOR ISTORICE

terale lipsia deasemenea cornişa ; însă s'a
găsit complet semi cercul primiti\>, peste
care se făcuse o umplutură, pentru a zidi că�
priorii în\'lelitoarei 'Vechi. Din această cauză
frontoancle a\'leau înainte an aspect pleoştit.
Toată umplutura s'a dat jos şi s'a restituit
Straş inile în\'leli tori lor s'au executat după
i n dicaţianile celor \'lechi : la corpul biseri-<
cii ca căprioreală aperentă şi ca astereală
dată. la rindea şi 'Vopsită ; în caJ'Ol căprio ...
rilor s'a fixat jghiabul de aram ă .
L a turle si la bazele lor strasinile s'au
' ,

cornişa d upă indiciile găsite. făcut înfundate, ca m au fost : ca căprioraşi

La partea d ela m ijloc a faţadei posteri � orizontali si cu panouri în lemn de brad
,

oare, la altar, în\'lelitoarea \'leche era fără între ele. La marginea straşini lor s'a aşe�
formă. Bolta altarului, care e înaltă, a silit zat an fris de ara 11 ă de formă dante lată,

Biserica Domneascii din Târgo"işte.

- După restaurare -

pe dulgher a da în\'lelitoarei o formă buJ,...,
bucată, răzimând căpriorii de�adreptul pe
boltă, ceea ce producea cel mai urât efect
ş i prezinta totodată an traseu incompati bil
ca tecnica în\'lelitorilor. S'a constatat si aci
,
că li psia partea superioară a zidăriei , care
d upă modela! paraclisulai dela Harezi ;(în ....
ainte de restaurare) şi d upă procedeul atât
de răspândit în arhitectura românească la
în\'lelitorile cu straşi nă . l\cest fris înloca ....
eşte jghiabul, care na se poate aşeza la turle,
si împedică apa care să scurge de pe aco�
,

a trebuit să se ridice la absi da centrală ca
1 , 4 0 m. mai sus. S'a patat astfel obţine o
siluetă satisfăcătoare si an traseu raţional.
In\'lelitorile s'au făcut în întregime de
aramă - pe şarpantă şi astereală nouă.
periş a se prelinge pe zid ari , ferind ast ....
fel tencaielile de stri căciunile ce se i\'lesc
mai în totdeauna la alternati\'lele de îngheţ
şi desg het.
Ferestrele turlelor erau în parte asta ...

inp.org.ro
 BISERICA. DOt\ EA.SCt\ DIN TÂRGOVIŞTE 27

pate. 1umai trei la fiecare turlă răm ăsese stei părţi , care rămâne a e studia aparte.
deschise Ele s'au restabilit în exterior In faţada d i nspre nord s'au găsit zidăriile

"
"-'
tn-- 2
�
·� '"
o
c: ""
!...
<<ti ::
f-

<=
·E
Q.

-o ;;;
"'
""'
u
V1
-t'"
<ti Q.
"-'
<= �
E �
o
c ""
a
ru
u ·"
H
·�
V)
.::

i:6 �
"2
>

peste tot, iar i n interior s'au lăsat cum foarte stricate. O crăpătură \/eche, foarte
erau, spre a nu aduce \/re�o atingere ace .... mare, fusese umplută cu zi dărie şi moloz la

inp.org.ro
28 BULETINUL COl'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE
o precedentă reparaţie. Ea s'a curăţit de
moloz, s'a ţesut ca cărămidă bonă şi s'a
tencuit la loc. Tot în raţada dinspre nord
s'a găsit o gaură adâncă de \?reo 5 0 centi...
metri în zid, în care se afla o ghialea ro ....
tundă. Gaura s'a reparat şi ghialeaaa s'a
aşezat la suprafaţa ten caielii. î n aceeaş
faţadă se afla deschi derea prin care coma ...
nica tri buna din biserică ca Palatul Dom ....
nesc. Locul acesta a rost pus în e\'li denţă
prin o firidă lăsată în tencuială.
Brâ.ul, care înconjoară biserica de jur
împrejur, era, în parte, ascuns sub tencuială
si zimtii lui astupaţi cu bucătele de cără...
' ' '
m i dă si tencaeli.- E l s'a readus în starea
'
primiti\?ă.
l\rcatarile pri d\'lorului erau închise cu
inp.org.ro
ferestre ordinare, în parte ruinate. - Ele
s'au suprimat, rerăcâ.ndu ....se arcaturile cu
glafuri le lor. Bolta prid\'loralui era de sipci
'
şi se \>edea cerul prin ea. S'a găsit dealun ....
gal zidarilor eşitura naşterei bolţii, care s'a
constatat că era cilindrică si s'a refăcut
'
astfel, aşezâ.ndu .... se legături de fier pentru
mentinerea ei.
'
Scările din fată erau ruinate si o san ....
' ' '
drama de scâ.nduri le adăpostia. - Ele s'au
reîăcut împreună cu o fondaţiane nouă
ca trepte în trei părţi. Banca prid\?orului
s'a executat în piatră ; deasemenea tro ...
tuarul dimprejur, după ce mai întâ.i s'a n i ....
\>elat pămâ.ntul, care era prea rid icat spre
raţada d i nspre nord şi prezinta o depre ....
siune m are spre altar.
AHH. N. 0HI KA-BUDEŞTI.
 « BIS ER I CO T E L E »
,

Cetatea Biserz"cuţa (lângă Mahmudz"a). - Bz.sericuţa de pe dealul

Boclogea (lângă Mezdanchz.oz). - Bisen·ca Omuluz· (Adamdissz).- Bisen."cuţa
de pe dealul Bugeac (lângă Garvan). - Bisericuta dz·n lacul Razelm.
-- o--

rintre nenumăratele rmnt stră ...
\/echi ce acopăr pământal Do ...
brogei, se deosebesc câte\la, cari
poartă caracteristica! narne de
���=� « bisericaţe » . Ele se află în re ...
giani locuite de Români şi na ...
mele lor pare ca atât mai curios,
ca cât nici în resta! ţă rii, nici în
a lte ţinatari româneşti terminol « biseri�
caţă » na se întrebuinţează pentru a numi
raini \/echi . Chiar şi rainelor de biserici
crestine
'
li se zice de obiceia « biseric i » nu
« bisericaţe » , iar celelalte raini se chiamă
de regulă « cetăţi » sau « Cetăţui » . - l\sttel
terminal « b isericuţă » poate fi considerat
ca termin exclasi\/ dobrogean.
De altă parte, fapta! că, din marele nu ...
măr al ruinelor dobrogene, numai câte\la
au acest name, dă de bănuit că odinioară
ele aa <mat o particularitate deosebită, o
notă caracteristi că, pe care restul rainelor
nu o a\/ea şi care a i mpresoinat mult pe
localnici.
l\r fi prin urmare interesant să se ştie
ce aa fost odin ioară aceste « bisericaţe » ,
mai ales că numele lor românesc d o\/e.-.
deşte că trebue să fi a\/at o importanţă
oarecare în \liaţa Ron1ânilor dobrogeni.
Deşi până aC'am na s'au făcut săpături sis...
tematice ş i com plete la nici una din ele,
totuş \/Oi încerca să determin, dapă paţi ....
nele date existente, nota caracteristică a
acestor monumente, notă căreia, cred ea,
îşi datoresc numele.
I ntr'u n studia asupra cetăţi lor romane
de pe braţul S f. Gheorghe, publicat în acea ...
stă re\/istă 1, spuneam că localnicii na ....
mese \/echial castra Salso\/ia, de lângă
1'\ahmu dia, cu numele de « Cetatea Bise ...
ricata '
» . l\sezat
'
într'o poziţie în a celas' timp
strategică şi p itorească-pe malai înalt şi
inexpugnabil al Dunării, la poalele deata ....
rilor Beştepe, de ande se deschide o pri.-.
\lelişte minunată asupra Deltei - castra!
acesta a fost din a doua jumătate a \/ea ...
calai I ... ia şi până în \leacal al VIII ... Jea cel
mai i mportant punct de straje din Deltă.
U n e\/eniment însemnat în istoria ca...
stralai Salso\lia a fost de sigur i ntroduce...
rea anui cult religios originar din !\sia,
a cultului mithriac. I ncă din wemea îm ...
păratalai E lagabal ( 2 1 8 - 2 2 2) a\/em do ....
\">ezi că culta! zeului solar era răspân dit
printre soldaţii din unele castre din apro...
priere 2, astfel că tot atunci probabil s'a
adoptat şi de cei din Salso\/ia. Dar la în ...
ceputal \/eacalai al IV...Iea, când pro\/in ...
ciile dunărene eraa în stăpânirea lai u ...
ciniu, colega! lai Constan tin cel l'\are, eul...
tu! mithriac de\/ine oficial în Salso\/ia. O i n ...
scripţie găsită în i nteriorul castralai arată
că în ziaa de 1 8 Noemwie 3 2 2 s'a con ...
sacrat aci un simulacrum zeului solar
-Dez· Sancti Sohs - şi din ordinul lui
Licinia si '
al fialai săa s'a fixat această zi
ca sărbătoare anuală 3•
Deus Sanctus Solzs, numit şi Sol ln­
vzdus, nu este decât forma romanizată a

inp.org.ro
30 BULETINUL COl'lJSIUNll 1"\0NUl'lENTELOR I STORICE
zeu lui solar asiati c .1'\ithra, care în unele
inscripţii e numit chiar Deus So/is lnvz.cfi
Mz·thra 4• Deci simala.crul închinat în Sa.! ....
so\?ia acestui zeu trebue să fi fost saa o
sta.taă a lai l'î.ithra saa, mai curân d , an re�
lief reprezentând pe zeu în obicinaita scenă
a omorîrii ta.m·alai (l'î.ithra. taaroctonal).
Cât pri\?eşte impunerea cultului m ithriac
soldaţilor din acest castra de către însuşi
îm păratul Licinia, aceasta se datoreşte na
numai a\?ersianii ce dânsul emea. faţă de
creştinism , care era. susţinut de ri\?a.lal său
Constantin cel l'î.are, dar şi faptului că de
mai bine de an \leac m ithriacismal de\?e....
nise cultul oficial al împăraţi lor.
î n ade\?ăr, cultul acesta se răspândise
foarte mult în imperial roman în primele
două \leacuri ale erei creştine, iar odată
ca începutu l \?eaca lai al m tea a rost adop�
....
tat şi de împăraţi , cărora le con\.lenia teo-­
ria m ithriacă că puterea monarhului este
de origină di\.lină şi că el este dotat de zei
ca o graţie specială, ce .... i asigură \.lictoria
asupra d uşmanilor. Împăratu l, care tot...
deaana s'a considerat ca an deus et domi­
nus natus, isi ia ele acum înainte atriba ....
tele pius, jel�·x , z·nvicfus şi ast�'el persoana
sa de\.line i maginea u mană a lui l'î.ithra ....Sol
I n\.lictas, iar cultul lui se confun dă cu al
acestui zeu. Nenumărate tem ple - mithree
- ca statui, reliefuri, altare şi i nscripţii
dedicatorii se ridică în toate părţile im ....
perialui, cl a r mai ales dealungul gran iţelor,
în staţiunile m ilitare. « Dela. ţărmarii 1''\.ă rii
Negre şi până în m unţii Scoţiei, dealungul
graniţei \?echi a im periului, monumentele
m ithriace sant în foarte m are număr » , zice
Fr. Cumont, cel mai ban cunoscător al
acestui cult 5• Dar dacă comparăm numă ....
ral m ithreelor, descoperite până azi, c u
numărul staţiuni l o r m ilitare d e l a graniţe, n e
con\?ingem îndată c ă cultul ele care \.!Or-­
bim a fost m ai m ult un cult oficial, care
n'a. străbătut adânc în \.liaţa solclaţilor, iar
m ithree s'au ri d i cat numai în anumite cen ....
tre m ilitare mai însemnate. De aceea exi ....
stenţa anai simulacru al zeului solar în
Salso\?ia prezintă an interes deosebit atât
pentru răspândirea cultului m ithriac la D a....
nărea de jos, cât şi p entru im portanţa mi�
litară a acestei localităţi.
Dar existenţa. simulacrului presupune
inp.org.ro
neapărat şi existenţa unui templu în care
să fi fost adăpostit. Sta.taele si ' reliefurile
lui l'î.ithra n'au fost nici odat ă expuse, ci
se conser\.laa în sălile speciale ale m ithree ....
lor. Cultul acesta, chiar şi când a de\.lenit
oficial şi .... a păstrat, eli n cauza m isti cisma ....
lui de care era stăpânit, caracterul intim
şi rezer\.lat pe care l�a a\.lut înainte. J'î.i ....
ihreele aa rămas totdeauna c lădiri de di-­
mensiuni m i ci , unde nu încăpeau mulţi cre ....
cl incioşi, cu săli şi san ctaare subterane,
unde se conser\.laa statuele şi reliefarile
sfinte, se făcea ser\.l iciul di\.lin şi se inele...
pliniaa misterele. Comanităţile religioase
-soda/zâa - şi'"'aa păstrat şi mai d eparte
obiceiul d e a a\?ea un număr limitat de m e m ....
brii si d e a d uce aceeas \?iată intimă ca s i mai
, ' ' ,
înainte. Deci n a în cape n i ci o îndoială că
din momentul în care a existat la Salso\?ia
un sim u lacru al zeului solar, a existat şi
un m ithrea, iar acesta ar putea fi pas în
legătură cu tradiţia păstrată între locai to ....
rii din 1"\ahmadia, că în lăuntrul castralui
s'au găsit mai de mult odoare biseri ceşti
şi în special an candelabru de aur.
Inscripţia el i n Salso\.lia ne dă însă şi u n
amănunt interesant cu pri\.lire l a modul cam
era adorat zeul solar. Din porunca împă�
ra.tu lai Licinia zeul trebuia să fie rugat­
exoran·- ca tămâie, făc li i ele ceară şi li-­
batiani ele \.lin si esente parfumate : tu1'e,
ce1�ez"s et projLsiom.b us. Ceeace însem ....
nează că dacă m isterele zeului erau însoţi te
adeseori de practice crude, sacrificiile ce
i se aduceau erau cât se poate de curate .
Rezu ltă prin urmare din cele spuse asa�
pra « bisericaţii » dela l'î.ahmadia, că nota
ei caracteristică constă în faptul că în \.le ...
c hi m e a fost aci an templu mithriac.
In regiunea Nicaliţelalai, închisă de jar
împrejur de an mare \?al de pământ - tro-- ·
ianai - întrerupt din d istanţă în d istanţă de
arme de turnuri si de castre, se află an
'
deal numit Boclogea, care se întinde în
cea n· ai mare parte pe teritoriul comunei
l'î.eidanchioi, asezată la sud ele Niculitel .
' '
Intre acest d eal şi culmea. numită Ţaguiata,
la inceputa! \1ăii ce se deschide spre Or�
tachioi şi la un kilometru spre sud de
troian, se ridică o mo\.lilă, căreia locoi,...
torii îi zic: Bisericaţa . D e formă rotu ndă,
 « BISERJCUŢELE »
at>ând we ....o 2 0 m . în d iametru si \)re .... an
,
metru în înălţime, mot>ila aceasta este as ...
tăzi c a total stricată , că ci a fost răscolită
în toate direcţianile de comoraşi - săpă ....
tarii de comori - şi de plagarile Româ....
nalai care o are în stăpânire. D upă spa ....
sele acestuia si ale altor locuitori din l'îei ...
,
danchioi , s'au găsit aci zidării m ari, cari
aa furnizat o însem nată cantitate de piatră
şi cărăm izi, an număr de blocuri de pia ....
tră cioplită , fragmente de relie furi şi o
p iatra ca inscripţie, care p<: la 1 8 9 8/9 a
fost trim isă l'îazealai National din Ba ...
,
caresti. Astăzi armele zid arilor abia se
,
pot bănui; câtet>a frântari de zi dărie, două
blocuri d e piatră cioplită, frântari de că ...
rămidă şi an fragment de ornament î n re..
lief - acest din armă aflător în cartea
./ unui ţăran- iată ce am mai găsit într' o
escarsiane făcută anal trecut In localitate.
La aceste se pot adăuga câtet>a monede
bizantine de aramă, între cari unele de
ale fii lor lai Constantin cel l'îare şi două
monede istriote de argint.
Dacă aceste rămăsiţe neînsem nate nu
ne pot da nici o lămuri re asupra constrac ....
ţiei ce se înă lţa odinioară pe mot>ilă, în
schimb inscripţia, care a fost publicată de
Toci lesca 6, ne i n form ează deplin asupra
ei. Această inscripţie spune că în t>remea
îm păratului E lagabal, trei preoţi - sacer
dotes - au ridicat aci, a solo, an templu
zeului jupzler Optz'm us Maximus D olz'....
chenus. Numele lai Elagabal a fost mai
târziu cioplit de pe piatră si în loca ... i s'a
,
pus numele lui Alexandra Set>er .
Jupiter Dolic henas, care în i nscripţiile
din Dacia are atributul deus C01nmage
norum-îiindcă mai ales soldati i si coJo ....
, ,
niştii t>eniţi d i n Commagena au intro das
acolo cultul lai - era an zeu asiatic foarte
apropiat de l'îi thra. Ca si acesta el exprima
în mod simbolic « domi � aţianea saa triam ...
fui zeului solar » , ca si el este reprezentat
totdeuna insotit de tdu r. Cultul lui nu era
,
decât o ram ură a cultului mithriac, tem ...
piele lui erau foarte asemănătoare cu m ith....
reele, sodaliciile at>eau o organizaţie a ...
proape identi că cu cele mithriace 7 • Deci
templul ridicat de cei trei preoţi pe mo ....
t>ila dela l'îeida.nchioi, dacă nu era. an mi�
threa propriu zis, era. însă a.semenea mi ...
inp.org.ro
31
threelor ş i închinat unui zeu de aproape
:nrudit cu 1"\ithra.
Un rest i mportant din acest templu s'a
găsit la. capul nord ...\)estic al troianalui, la
local numit Oglinda de pe dealul Gargoaia
din faţa Ni culiţelalui. Aci se t>ăd urmele
unui turn şi, printre m aterialul de con ...
strucţie al acestui turn, s'a găsit un frag ....
ment de coloană, t>opsită ca rosu, pe care
se află o inscri pţie t>Otit>ă pen tru Jupiter
Dolichenas, pasă d e a.lţi trei p reoţi ai ace...
sta i zeu . lmpăra.tul pomenit în acea.stă i n ...
scripţie este tot E laga.bal şi numele lai de
astă dată nu e şters, ci este consert>at întreg :
1"\. Aurelius Anton inas pios Augustas s.
Că acesta nu poate fi altcinet>a decât E Ja ....
gaba.l dot>edesc urm ătoarele :
a) alăturea de îm părat e pomenită si
« Domina » Iulia, mater castr01'"Um, ca � e
nu poate fi alta decât împărăteasa Iu lia,
prima soţie a lai Elagabal ;
b) In titulatura împăratului se a.flă atri ....
batul pius , care se ştie că nu s'a. între ...
buinţat decât dela. Commod, cel dintâi îm ....
părat care a adoptat mithriacism ul ;
c) numele preoţilor, cari au pas inscrip-.
ţi a \)Otit>ă, sant orientale : Poly deuces Theo-.
phili, Lacius Kapito şi F lat>ias Reginus .
De altfel tot orientali au fost şi preoţii cari
au ridicat templul : Laginas Dometi, l\quila
.... Barsemon şi Flat>ius Damas.
Este deci probat că Inscri pţia t>oti\)ă de
pe coloana aceasta, care de sigur făcea
parte din tem plul solar dela !1eidanchioi,
a fost pasă tot în timpul lui E lagabal ; el
pare a fi fost şi cel dintâi împărat protec ....
tor al închinătorilor Soarelui dela Dunărea
.... de jos.
Dar a.ceastă i nscripţie prezi ntă şi o par...
ticularitate epigrafică interesantă : numele
lai Elaga bal nu este sters, cum ar trebui
să fie numele unui împărat ca memoria
condam nată. Şi aceasta e ca atât mai cu ...
rios cu cât în cealaltă inscripţie, care men ....
ţionează ridicarea templului, numele ace ...
luiaş împăro.t este cioplit şi inlo cuit cu al
lui Alexandru Set>er. Această anomalie se
explică însă, dacă ne gân dim de o parte
la locuri le d i ferite unde erau asezate
' ace ...
ste inscr i pţii, ia.r de altă p arte la. legăta ....
riie i ntime dintre E lagabal şi preoţii ze ....
olai solar. Coloana roşie cu inscri pţia t>o ....
32 BULETINUL COl'liSIU NII l'lONUl'lENTELOR ISTORICE
ti\?ă, în care numele împăratului e păstrat,
na putea să fie aşezată în alt loc decât în
interiorul tem plalai, an de era \?ăzată nu mai
de membrii comunităţii saa poate numai
d e preoţi, iar aceştia îl considerau pe EJa...
gabai ca an confrate, care se i ntitula însaş
sacerdos ampHssz·mus Dei z"nvictz" Solis
Elagabalz. D i mpotri\?ă lespedea d e piatră
ca inscripţia c e menţionează ridicarea tem'"'
plalai trebue să fi fost fixată pe an părete
exterior al lai şi deci aci, de ochii lumii,
numele împăratului ca memoria condam ...
n ată trebuia sters.
'
D e altfel o anomalie i dentică prezintă
inscripţia pasă la baza simalacralai din
Salso\?ia, despre care a m \?Orbit mai sas.
Si aci s'a păstrat i ntact n umele lai Licinia,
'
desi memoria lai a fost de asemenea con.-.
'
damnată. Dar dat fiind că simalacral era
asezat în interiorul tem plalai, co nfratii
' '
m ithriaşti au respectat n u mele protecto ....
ralai lor.
Numele de lldam ... clissi, pe care Turcii
J aa dat colosalelor raini din apropierea
...
\?echialai o raş Tropaeam Traiani, este ca
total neobisnuit. lldam ... clissi însemnează
'
biserica omului. Ca\?â.ntal « lldam » = om
se referă de sigur la marele trofeu ce fa ...
sese aşezat deasupra monamentalai triam ...
fa! şi care, după ce a căzut de pe monu ment,
a rămas trâ.ntit lâ.ngă bază, fă câ.n d i m p resia
unui om căzut în !aptă. Dar prin \?Orba
« c lissi » = biserică, Turcii nu puteau în nici
a n caz înţelege weana din basilicele d i n
i nteriorul oraşului, pentru simpla! moti\?
că, la \?enirea lor în D obrogea, o rasul era
com p let distras de foarte multă ; reme.
De asemenea nici we .... o biserică creştină
n'a existat în aceste locuri pâ.nă în timpa ...
riie mai noi. D e aceea « clissi » trebue să
fie traducerea româ.nescalai « bisericaţă » ,
nume ca care locuitorii româ.ni din î m...
prejarimi \?Or fi botezat--cam aa botezat
şi în alte părţi ale Dobrogei-ruinele ro ...
mane.
Pentruca această presupunere să aibă o
bază reală, ar trebui să găsi m şi aci nota
caracteristică a bisericaţelor descrise mai
sas, adică an templu al zeului solar. S i în'
ade\?ăr lâ.ngă poarta principală a cetăţii
Tropaeam Traiani s'a găsit, pe la 1 8 9 1 2 , ...
inp.org.ro
an altar închinat in honorem domus di...
vz·nae, Solz lnvz.cto 9• llceasta do\?edeste '
în chip neîndoielnic că în oraş saa în apro-
pie rea lai era an templu dedicat zealai
solar, an m i threa. Deci presupunerea d e
mai sas este întemeiată şi trebue s ă a d mi ...
te m că şi la lldamc lissi a fost odinioară o
« bisericaţă » , al cărei nume poate s'o mai fi
păstrâ.nd printre Româ.nii din î m prejurimi.
Câ.nd faci c a \?aporal d rama! între Brăila
şi Galaţi na se poate să na rămâ.i i mpresio ...
nat de minunata p ri\?elişte ce .... ţi oferă ma ...
lai dobrogean. Ţărmul se desface în forma
an ai i mens golf, acoperit astăzi de balta plină
de stuf, din care abia se zăresc joase le grin ....
dari, unde sant aşezate satele Ghecet şi
J\.zaclăa. La spatele bălţii se înalţă a n râ.nd
de m aluri latoase, pe lâ.ngă cari trecea în
\Jre marile stră\?echi D unărea, iar în fund
se ridică, într'o gră mădire pitorească ş i în
chip de amfiteatru, dealuri de formele cele
m ai bizare : unele ca \?â.rfarile ca i gliţa,
cam este Iacob ... Dealal de lâ.nga lgliţa, aJ...
tele ca coama colţarată - Colţii 1'\ăcinalai;
altele ca piscul moţat-- Ţaţaiatal; în sfâ.r ....
sit altele i ntrâ.nd ca a n cai în baltă - B a ...
'
geacal.
Desi nu se ridică la înălti mi considera...
' '
bile - nici anal nu trece de 4 0 0 de metri -
totas aceste dealuri apar de departe în c u...
'
loarea \?â.năt închisă, particulară munţi ...
lor, care contr Jstează minunat ca albastra!
li mpede al cerului ş i ca galbena! \?erzui al
maturilor l atoase. 1'\ai ales la răsăritul şi
apusul soarelui de \?:lră, în dimineţile şi
serile linistite , luciul schinteitor al apei în...
'
rosite d e razele soarelui, \Jerde .... galbenul
'
mort a l bălţii şi al malarilor şi întaneci ...
mea albastră a dealurilor produc efecte de
culori ce n u se pot descrie.
Printre grămada aceasta de dealuri trei
deschizături permit trece rea în i nteriorul
Dobrogei, cari toate trei au fost străjaite
în wemarile \?echi de câ.te o cetate întă ...
rită. Pe cea dela sud a apărat....o cetatea
dela Igliţa, \?echia Troesmis ; pe cea d i n
m ij lo c cetatea 1'\ăcinulai, \?echiul llrra ...
bium ; pe cea dela nord o cetate mai mică,
care poartă. numele de B isericuta.
Situată în partea extremă a d �alulai Ba ....
geac, ceta tea aceasta are o formă octogo ...
 « BI SERICUŢELE »
nală neregu lată, cu laturile cele mai mari de
\/reo 8 0 m. şi c u două porţi ana la est, a lta
la \lest. De jurîmprejur a fost înconjurată
ca un sant, azi în mare parte astupat, iar
' '
mai în afară c a o cingătoare de pământ.
O dinioară poate era unită ca uscatul prin�
tr' un dig sau pod, astăzi însă este de toate
părţile înconjurată de gârle late şi adânci.
Din temeli i le de zi duri păstrate se 'Vede că
fusese întărită cu zi duri groase de piatră
amestecată cu cără m idă, iar în spre baltă
a a\lat două tnrnuri rotunde.
Săpături sistematice nu s'au făcut în a ...
c:est loc izolat, dar cercetările superf iciale
au dat la i\/eală p lăci late de lut, ce se în ...
trebui nţau pentru morminte, monede bi ....
zantine, \lârfuri de suliţe şi de săgeţi 1 0• De
altă parte din obser\laţiunile d .... lai D . G. ro ....
nesc , administratorul pescăriilor Statului
din Tulcea, rezultă că sub cetatea romană
a fost o altă cetate cu m ult mai \leche, ale
cărei urme se găsesc într'un strat de cut ....
tură inferioară.
Ce staţiune militară a patut fi aci în \lre ....
marile \lechi ?
Controlând itinerariile ro;11C\ne \>edem
că pe drumul dintre 1\rrabium şi No\/io ....
dunum, care trecea pe lângă B isericuţa,
Itineraral 1\ntonin pune o staţiane, căreia
îi zice D inogetia 11• Depă rtarea ei dela J\r....
rubium e arătată de 9 mii de paşi = 1 3 km .,
iar dela No\liodunum de 2 0 mii de paşi =
2 9 km. 6 0 0 m . Iar aceste distante coincid
'
perfect cu depărtarea ce este astăzi i ntre
B isericuţa şi ruinele 1\rrubialui deoparte
şi a.le No'Viodunului de a.ltă pa.rte. Aşa. că
cu d rept cu\lânt Desja.rdins a. i dentifi cat
Dinogetia. cu Bisericuţa. noastră 1 2 •
Ca toa.te acestea, Toc:ilescu credea. că
Dinogetia. era loca.lita.tea Ghertina. de pe
ma.lul stang a.l D unării, lângă Ga.la.ţi 1 3). }\....
cea.stă i denti fi care însă nu se poate susţine,
căci a) hărţile şi itinera.riile arată că dra ....
mal roma.n mergea pe ma.lul d rept si toate
staţiunile sunt pe acest ma.l, b) cără mizile
găsite la Ghertina n u poartă decât şta.mpi ....
lele legiuni lor I Ita.lica s i V .1"\a.cedoni ca,
,
ceeace nu do'Vedeste altce\/a, decât că \le ...
xilaţii din aceste le g iuni aa fost cân d \la pos ....
tate în acest punct.
In lipsa altor i n formaţiuni asupra acestei
« bisericaţe » , nu putem afirma. dacă si a.ci '
Buletinul Comisiunii f1onumentelor Istorice.
inp.org.ro
a. existat un mithreu sa.u an dolichcn ; totuş
prin a.na.logie s'a.r putea deduce ca numele
i se datoreşte unui astfel de templu.
'
Tărmal llestic al lacului Ra.zelm se ter....
mină în ca.pul Dolojman, un i mpozant pro ....
m ontoria, deasupra căruia se găsesc ar...
mele unei aşezări \lechi, ce pare a fi fost
o cetate însemnată. In fa.ţa acestui p romon....
toria, la d istanţă de we....o 4 - 5 km. spre
răsărit, se înalţă din apă o mică stâncă,
care form ează capătul extrem al terenu ...
lui alu\/ionar, ce înaintează dela gura Sf.
Gheorghe spre lac. A ceastă stâncă, ridi cată
cu 'Vreo 3 m . deasupra apei, se chiamă Bi ....
sericaţa şi formează, împreună ca ca.pu l
D o lojma.n, cei doi stâlpi naturali ai trecă ....
torii din lacul Razelm în .1"\a.rea Neagră.
Urme numeroase de zidărie se găsesc
pe stâncă ; se poate obser\la chiar locul a ....
nui z i d înconjurător ; acestea do\ledesc că
odinioară stânca a fost fortifi cată. D e ase ­
menea. în partea ei apuseană se a.îlă o m u t...
ţime de morminte, făcute din cărămizi late
şi cari nu conţin d ecât s chelete, fară nici
o armă de ceramică mortuară. O singură
monedă s'a găsit, după cât ştiu, printre
ruine, şi aceea era o monedă bizanti nă fără
numele împăratului.
I n starea. deplora.bilă în care se găsesc
astăzi aceste ruine este i mposibil de do'Ve ....
dit dacă a mai existat în lăuntrul cetăţii şi
we .... o altă constructie. Căci n u numai u ...
'
pollenii sălbatici din satol apropiat Juri ....
lofca, ci şi autorităţile luminate, ca ocazia.
unei campanii contra lăcustelor, a.o răsco· .
!it până la fun d întreg stratul de pâmânt
ce se află pe această stâncă . 1\şa dacă a.
existat wean templu al zeului solar, după
cum suntem în drept să bănuim, urmele
!oi nu se mai pot găsi.
Din toate cele spose pană aci rezultă că
Românii dobrogeni aa botezat cu numele
de « bisericuţe » acele monumente 'Vechi,
cari fusese temple ale zeilor f\.ithra şi Ju ....
piter D olichenus, zei sola.ri asiatici foarte
de aproape înradiţi între dânşii. D i ntre
cinci « bisericute » , trei s'au do\/edit a fi fost
'
temple d e acestea, aşa că putem s usţine cu
m u ltă probabilitate că ş i celelalte două,
pentru CC!ri nu a.\7em informaţii ma.i corn ....
34 BULETINUL COI'USIUNII l'lONU.l'lENTELOR I STORICE

plete, a.a fost tot construcţii de acest fel.
- S'a. mai găsit însă în D obrogea. an mi'"'
threa în satul 1\cpana.r, comuna. Câ.rJe ....
ja.ri 1 4, pe cam s'a. d at de armele cultului
mithria.c la. Troesmis şi în \'lechial Tomis 1 5•
Dar faptul că ruinele mithreelor din aceste
localităţi nu poartă numele de " biseri c aţe"
a.ştii ca. şi creştinii a.\'lea.a o trei me sfântă,
recanoştea.a pe lângă principial b an şi Lin
principiu rău, d ia.\'lolal, ai cărui ser\'litori ,
ca. şi îngerii cei răi, s'au răsculat contra.
principiului bun şi au încercat să ocupe
cerul ; ca. şi creştinii ei credeau în nemu ....
rirea. sufletului ; sacrifica.u cu tămâie s i fă ... '

trebue să se da.torea.scă unor împrejurări ,
pe cari deocam dată nu le cunoaştem . Este
însă sigur că si în aceste loca.lităti, ca. si
' '
în toate celelalte unde sant « biseri caţe » ,
elementul rom ânesc s'a. continuat din cele
mal \'lechi tim puri şi chiar numele pe ca.re.... J
poartă fostele m ithree şi doli chene este o ·
clii de ceară, iar la. ospăţul mistic , ca. şi
creştinii la. îrnpărtăşenie, gusta.u pâine şi
'
\'lin ; la. naşterea. lui l'lithra. ca. şi la. a. lui
Cristos ar fi \'lenit păstori cu daruri.
Poate tocmai din cauza. a cestei a.se m ă....
nări între crestinizm si m ithra.cism stră ...
' '

do\'la.dă despre aceasta.. m oşii noştri Tra.coHRoma.ni d i n Dobrogea.,

De altfel templele zeului solar n'au durat con\'lertiţi încă de prin \'lea.cul al m lea. la. ...

mai târziu de anal 400 d . Cr., căci cresti ... '

creştinism, au fost i mpresionaţi atât de
nizmal, care se răspân dise în timpul acesta. malt de lupta. ce clerul bisericii creştine
peste întreg im perial, a. început o persecuţie a. d us .... o contra. ta.inicelor si i nofensi\'lelor '

furioasă contra. a.dora.tori lor a cestui zeu. temple solare, în cât au păstrat amintirea.
Şi ca toate acestea. în m ulte prh?inţe cele lor în cu\'lântul « bisericaţă » , perpetuat din
două religiani erau asemănătoare. l'litri ... generaţie în generaţie până astăzi.
C O NST. 1'\. 0tSIL.

1) Buletinul Comisianii rlonamentelor Istorice ( 1 909), p. 85 aFm. d . Klass. i\.ltertums, V, col. 1276.
0) V. mai jos. S) Tociles.ca , Iaschrift. a. d. Dobruds.cha ( 188 1 ) , p. 4 ;
3) Con�orbiri Literare, XXXIX (1905), p. 56� �i XL ( 1906) , C. I. L. III sap!. 1, nr. 7520.
p. 1023 urm. 9) Tocilesca, Neue Inschrift. aas R a m ·i nien ( 1 894), p. 10� ;
4) C. I. L ., III, 441�. C. I. L. III supl. 2, nr 12468.
' ) V. a•·tic.olul lu i Camont asupra lai r\ithra in Daremberg­ 1 0) Descrierea locului a făcut-o şi d-1 G. rl. \argoei in Să­
Saglio" Dictîonnaire d ' antiquites. -De aci şi din cele două mănătorul (1904) , p. 141.
la.crări ale sale - Les mysteres de rlithra (tradusă şi nemţeşte 11) Ea mai este pomenită şi în Ptolemeu (lll, 1 1 ) şi în Notitia
de Gehri.c h) şi Textes et monaments figm·es reiat. aux my­ <lignit. Orient. (ed. Bock., 1, 99).
steres de r\.- am împrumutat toate informaţiunile asupra caltulai 1 2) Re\,, arc.hfol., 1868, p. 265.
şi monumentelor mithriace. 13) Tocilesca, i'lonum. epigr. şi scnlpturali, 1, p. 109 o. 2., 184.
6) Tocilesca, Foailles et rec.herc.hes, p. 205. 14) Baletinal Comisiaoii r1 onumentel o r Istorice ( 1909), p. 46.
i) V. articolUl lai Reinach asupra lui Dolichenas in Darem­ 1 5) Tocilesca, Re''· pentru ist. arh. şi fila!., 188� (Il), p. 282

inp.org.ro
berg-Saglio, o. c. şi al lai Camon! în Paaly-lllisso»a, Realencykl. pl. 9-a ; Idem, Fonilles et recherches, p. 21�.
 M AN A STI RER D INTR'U N L E MN
ŞI
M AN A S T I R E R GOVOR R
----<0 ---
- DESCRIE RI GENERl\LE A RHITECTONICE
, ăniistirea Dintr'u n lemn, aşezatii pe ma­
lul drept ai Otiisăalai, peste apii, dincolo
de satul 1'1ăniistireni (Vâlcea), e coprinsii
într'un patralater de zidari groase, cari
formează două curţi, în lungime totală de
1 30 metri ca o lăţime de aproape 65
metri.
Intrând pe sub prima poartă (E), pătrundem în�
tr'o carte mare, aproape pătrată, a\Jând spre apas
an rând de chilii, clopotniţa şi o parte din casele
stăreţiei ; la miază�noapte zidul înconjurător, de
care este alipită fântâna, a n alt rând de chilii şi un
păta! mic ; la răsiirit iariişi chilii şi magazi i ; iar
l a miază�zi pătalal cel mare şi grajdurile. Din a�
ceastă carte, trecând pe sub bolta clopotniţei (B),
se pătrunde în curtea pr·incipală a mănăstirii, care
are în mijlocul ei biserica, i ar de jurîmprejur
chiliile maicilor şi , pe !atara din spre miază..noapte,
casele stăreţiei ,- cu an frumos foişor boltit şi za�
gră\Jit. In această carte se mai \Jăd în ruină zidurile
\Jechilor chilii (H), cari, prin conformaţia lor, arată
că pe \Jremari alcătuiau an singur trap ca actaa ..
l ele case ale stareţiei (D), ce ni s'au păstrat până
acum. Pe o scărişoară de lemn, rezemată pe aceste
zidari rainate din faţa bisericii, trecând printre
cele două corpuri de chilii de pe mal (G), se a�
jange la an platou mai ridicat, pe care se află, as�
cansă printre goruni, bolniţa (C) : o bisericaţă din
lemn de stejar, frumos cioplită, care se ţine încă
bine sub acoperişul ei de şindrilă.
1\cestea sant părţile cari în ansamblu alcătaesc
mănăstirea Dintr'un lemn.
Tradiţia acestui locaş de credinţă strămoşească
ne spune că în ti mpurile de de rr.alt, pe local unde
acuma se găseşte actuala biserica de zid, ar fi rost
o bisericuţă făcută « dintr' un stejar » , în scorbm·a
inp.org.ro
căruia an cioban ar fi găsit o icoană făcătoare de
minuni. 1\cestei tradiţi i se datoreşte numele : « 1'1ă�
năstirea Dintr' un lemn • . Icoana 1'1aicii Domnului,
făcătoare de minuni, zice�se, a fi aceea din tâm..
pla bisericii de acum, împodobită cu argint şi aur,
după cinstea ce i se ca\Jine.
Inscripţia de piatră de de.. asupra aşei de intrare
în biserică ne spune însă că aceasta c din temelie
este zidită şi făcută de Io 1'1ateia..Vodă Basarab » ,
iar mai târziu, l a 1 7 1 5 , Ştefan Cantacuzino, Dom�
noi Ţării ..Rornâneşti, urmaşul l ai Brânco\Jeana,
c a\Jând m are e\Jia\Jie către sfântul locaş acesta, n u�
mai decât cu osâr-die s'a apucat ca de iznoa\Jă a
o înfrumuseţa, Iaminând şi mai mărind întâi bi ..
serica şi zugră\Jind ..o şi împodobind�o cu tâmple
şi ca altele ce i�aa trebuit, făcând şi case şi chilii
de împrejurul ei, cam se \Jead e » , pentru cari lu�
crări « ispra\Jnic fiind chir Ioan, archimandri t
dela Harezi » (Iorga, Inscripţii din Bisericile Ro�
mâniei, r, 1 8 2).
Cercetând starea în care mănăstirea se găseşte
astăzi, se \Jede lămurit că, dela întemeiere şi până
în zilele noastre, ea a suferit multe preracerl, cari,
înşirate în ordine cronologicii, ar fi următoarele :
1. Din epoca lai 1'1ateia�Vodă Basarab a\Jem bi�
serica mare (1\), ca pronaos (l) şrcc;-pri\Jdor (Il)
deschis. 1\cestea ni le \Jădeşte faţada l aterală a bi�
sericii (ilustraţia pag. 36) prin architectara ei ca..
racteristică acelei epoce şi anume : rostuire de
zidărie de piatră şi cărămidti aparentă, după cum
se \Jede, bunăoară, şi la mănăstirea 1\rnota.
2. Din epoca lai Co nstantin .. Voda Bânco\Jeana,
a\Jem :
a) 1'1ărirea bisericii, prin transformarea prid\Jo..
rolai (Il) în pronaos, închizânda..se c a zidărie golul
arcadelor, după cum se \Jede în i lustraţie.
36 BULETit-IUL COl'USIUt-111 t10NU.MENTELOR ISTORICE

b) Zidirea caselor st1\reţiei (D) şi a chiliilor (H). totuşi acest darnic Voevod, fiind zagrtivit în bise"
Casele st1\reţiei aa dedesubt phmiţe înalte, ca bolţi ric1\ în rândal ctitorilor,-ca drept cuvânt se poate
cilindrice, ceeace face ca pardoseala rândalai de presupune c1\ lucrtirilc dela aceastti mtintistire, sfâr..
camere dedeasapra s11 �e afle la o nivel de şite de Ştefan Cantacuzino în 1 7 1 5 , dapti cum ne
2.50 m. dela p1\mânt, dând ca moda! acesta ca" arat1\ pisania, adică an an dupti cruda moarte a lui
selor o înălţime mai mare decât a chiliilor de Brâncoveana, au fost începute de acesta, continaate
primprejur şi deci o înf1\ţişare m ai importantă. şi sfârşite de Ştefan Cantacuzino, sub conducere a
Dap11 indicaţianile de bolţi �i arcade ce se gă" lai Ioan A.rcbimandritul dela Hurezi, ca ispravnic,
sesc la cap11tal apasean al caselor st11reţiei se poate pomenit şi în amintita pisanie.
vedea c11 cele doua rânduri de chilii (H), astăzi în 3. O inscripţie s1\patti în acoperişul de plumb
rain11, f1\ceaa an singur corp ca aceste case, astfel al bisericii , deasupra actualului pridvor, ne spune
.
încât rândal de jos cti la 1 8 3 7 , pe tim..
al chiliilor era la a .. pul lai A.lexandra
celaş ni11el ca pivni .. Ghica�Voevod, s'a
ţele caselor, iar cel acoperit biserica ca
de sas ca acela al plumb de c1\tre sta"
camerilor. De altfe l riţa Platonida îm­
acest mod de leg1J.. prean1\ cu Hrisant
tură între casele A.rhimandritul Ha�
st11reţiei şi chilii, se r·ezalui.
poate vedea şi l a A.cestei epoci a�
m1\ntistirea Harezi parţine urm11toa..
şi întra câtva la pa .. rele transformăr-i şi
lata! domnesc dela ad1\ugiri, cari, prin
t1ogoşoaia, unde, la arhitectura lor ca
s p a t e l e pivniţei, total deosebită de
erau camerile sJa.. cea veche a măn11"
jitorilor. stirii, se vede că au
U n frumos foi .. fost făcute mai în"
şor, - spijinit pe coace, în timpuri
c i n c i coloane de când artele la noi
piatr1\, ca bazele şi n u se mai g1\siau în
capitelele scalptate, starea de înflorire
având arcuri în a" de altă datti :
colad11 şi o boltă ca a) La biserică s'a
pendantivi (zugră.. adăugat pridvoraJ
viţi), iar la partea (III) şi s'a zagrti"it
de jos intrarea în Biserica t1ănăstirii Dintr-'un lemn. cu ulei din nou bi ..
pivniţă, - împodo.. seriea (vezi pisania),
beşte faţada caselor st1\reţiei, mijlocind comunica.. o zagrăveală inferioară, sub care încă mai existti
rea ca cartea printr'o scarti de piatră cu pa .. poate "echea zagrăvealti brâncoveneascti, făcută
rapet de zidărie tencuită şi vtiruită ca alb, ca odatti ca biser-ica la 1 7 1 5 . Urme din vechea zagvă­
şi celelalte case şi chilii. "ealti a oişoralai dela casele stăreţiei mărturisesc
c) Clopotniţa (B), a ctirei arhitectură caracte.. cti, atât la bisericti cât şi la acest foişor, peste
ristică de tencuială şi arcuri plincintre este o măr.. vechile frescari s'au aşternut picturile cele noati,
tarie că aparţine epocei brâncoveneşti, fiind m .. cari, prin felul lor, sunt încă o do11ad1i de deca­
eate în fel u l celei dela Hurezi. denţa în care se găsia acest meşteşug în acea
d) Fântâna (F), prin arhitectura ei ca arcuri epocă. A.rhitectara pridvorului, prin pilastrii, cioba­
plincinte pe stâlpi, pare a aparţine şi ea aceleaşi cele -şi pro porţia lor, contirmă şi mai merit atirmă ..
epoci. riie noastre, căci, pe lângti că se deosibeşte cu total
Deşi în inscripţia de deasupra aşei dela bise.. de bona arhitectoră a bisericii, dar chiar, luat
rică nu este însemnat n umele lai Brâncoveana, aparte, este o lucrare lipsită de însoşiri artistice.

inp.org.ro
 1'1 Ă N I\STIREA. DINTR ' U N LE1'1N ŞI 1'1 ĂN Ă .STIREA. GOVORA. 37

---·-.-·� ---
� �TI!W.ffll· ��mr W!'Hm�· �- �S(RÎCA • H · CHiLiiLHfCH i
- fli1H· D€·sioorrk - fi· 04f0Tl!iTil (1N - RVÎNĂ}
c- BoLNirA ­ K- PĂTVL( · .
-SotRA -ţ.•. <loo 2 . D· STĂRtTiA­ L- Ci�lDl!{RI
c - P6.KTA: M· Z ID.J
�s
10 z::
o -- F- FANTAN.il
G· CHiLii •

1 \ ·� \
',. \ \
· ·· · ·· '

inp.org.ro
38 BULETINUL COI"ll S IUNII tîONUtîENTELOR I S TORICE

b) Poarta (E) dela pri ma intrare aparţine şi sas pe malai sprijinit de ruinele \Jechilor chilii,
ea acestei epoci, prin arhitectura ei ca pilastrii sant făcute în timpurile noastre, ca cheltuiala m ai�
şi cornişe, la fel ca aceea a lucrărilor făcute de cilor ce locaesc într'Ansele .
.1\rhimandrital Hrisant l a mănăstirea Harezi. 4. Bolniţa (C), aşezată pe platoul din spre apas,

·ffiHiui K€il · '0\f@RA·

· I"U� · � - J �.sAM��ll ·

A Bi>Cff\CA - 1·1 · « RDA(C·

8 (LQPO M I Tk 1� · (i'M( R(: l"·MO;>.�FIP.I·
c · fOi50R( . O· <F.li-RI� · m-
D · rAHTiif1J1 FAP.A�11i-r- \,1u · . . . _

l · cHilii · n· fONMll( · f.ii RA�IT�-

f · CJÎMJlRI · 1 · ctlill i-itî· Rll\ 1\,�
(, lilKĂTĂRi i - V � 1\f\JJ)·
H· P.ilR.iiCLi�- !. · \Ofnu ·
K · S T � R q ii! · 1 · li\TRi t! ( ·
L \ iiLO t'i · ? - Ciil<;R'I, ·bt · l<;M N ·
Z ' · fA�T.� NA 1\llMfl-

c) Tot în acest timp s'au, mai făcat şi.. dependin� este o bisericuţă de lemn de stejar, pe o bază de
ţ ele acestei aşezări : pătalal (L), grajdurile (L), zidări e de cărămidă, pardosită în interior şi în
parte din chi lii (G)-şi aname cele de lângă poarta prid\Jor ca cărămizi pe lat şi înl:lelită ca şindrilă.
(E)- şi clopotniţa ; iar cele ce sant în faţa bisericii, Prin dop!Hurile stAlpilor ce susţin pridl:lorul, ale

inp.org.ro
 tl Ă N Ă.STIREA. DINTR' UN LEl'lN ŞI l'l Ă N Ă.STIREA. GOVORA.
cosoroabei , ale brâulai răsucit c e încinge întreaga
bisericaţă, pri n moda! cam sant l ucrate şi îm�
binate lemnele de stejar din ca1·e e Făcată,-sant
i ndicii că aparţine anei epoce arhitectonice de
ban gust. De asemenea şi tâmpla, care prin ca�
Joarea sa curată pare a ti mai nouă ca bisericuţa,
este Foarte bogată şi, Fără să. Iie aarita ori vop�
sită, aşa, în coloarea naturală a Jemnalai, stă.pâ­
neşte pri�Jirea prin înFăţişarea ei bine chibzaită.
Nimic na ne îndreptăţeşte să o aşezăm în �Jreo
epocă. anumită din cele ce le tixarăm ca pd�Jire
la părţile celelalte ale mănăstiri i .
In rezumat deci - după c a m reese din această
descriere-se �Jede că părţile principale ale acestei
mănăstiri sunt Făcute pe timpul şi ca cheltuiala Voi�
Biserica l'lănăstirii Go�Jora.
�Jozilor l'lateia Basarab şi Constantin Brânco�Jeana,
deci din cele mai bune _timpuri de des�Joltare arhi�
tectonică. şi artistică în Ţara�Românească.
II.
l'lânăstirea Govora este aşezată p e \Jalea c a ace�
laş nume, la \Jreo doi km. depărtare de şoseaua ce
trece prin satul Go�Jora, pe o colină ce se desFace
din dealurile povârnişulai din dreapta al �Jăei. Vă�
zati'i de departe, de pe şoseaua Go�Jorei, înainte de
a intra în sat, această mânăstire, cu zidurile ei
i nalte şi înegrite, din cari răsare, puternic şi sobra,
turnul clopotniţei precum şi o parte din tari a bi�
sericii, se înfi'iţişează pri�Jirii ca o cetate stră\1eche,
inp.org.ro
39
care a ţinut piept la multe încercări ale nestator�
niciei \Jremarilor trecute.
Văzută mai deaproape şi mai ca de�ami'inantal
se constată cii zidurile cele înalte ce se �Jă.d din
depărtare sant ale caselor de pe laturile nord�
estice ; i ar cartea este închisă pe celelalte două
!atari dela apas şi miază�zi ca zi dari mai joase.
Pe laturea apuseană se vi'id în ruină urmele unor
case din cari a mai rămas în picioare capătul din
spre sad. Zidul din spre miazi'i�zi este liber de case.
In mijlocul curţii, pe an platou susţinut de un zid
de sprijinire, ce mărgineşte şi pasajul de i ntrare
în carte, se înalţă biserica, ca o singură turlă. (A.).
Din cauza configuraţiei topice a dealului pe care
s'a zidit mănăstirea, forma în plan a ansamblului
se prezintă ca an trapez neregulat, ceeace o deo"
sibeşte întra cât�Ja de m ulte alte mănăsti.ri croite
în liai i generale mai regulate.
Pe latura din spre răsărit se aHă an corp d e
clădiri înalte, a�Jând dedesubt beciari-şi a nume
sub Ci'lmerile E , N, L din plan. În aceste beciari
- se zice - ar ti fost i nstalate teascurile tipa�
grafiei lai l'lateiu Basarab. Deasupra lor se află în�
căperi ca întrebuinţare pentru vizitatori: salon, dor"'
mitor, balcon, precum şi i ntrarea în clopotniţă (B).
Intrarea în cartea mănăstirii se face pe sub
această clopotniţă şi pe sub galeria de lemn ce
leagă acest corp de clădire ca cel de pe latura
nordică.
40 BULETINUL COtuSIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE
Şi casele din spre nord aa doaă rândri de înd:t•
peri. Cel de jos cuprinde pit�niţe, m agazii şi - - sab
camerile E şi C de sas - încăperi de locuit. Cel de
sas cuprinde încăperi destinate stăreţiei (K) şi că�
lagărilor (E), at�ând an paraclis (H) şi an foişor (C).
In încăperile ce�aa rămas în picioare pe l atura
apuseană - în D - se t�ăd arme de zagră\Jeală pe
peretele din spre zidul înconjurător, iar dedesubt se
\Jede local pe ande pătrandea ţea\Ja 11echei ciş�
mele, acam părăsită. Felul de zidire al acestui grup
de case, făcute din bolot�ani şi cărămizi aparente,
ne trimite în epoca lai 1'1ateia Basarab, când se
Iaera astfel.
Biserica are tipul epocei brânco11eneşti : ca prid�
\JOr susţinut pe coloane de piatră, ca baze şi ca�
pitele scalptate, ca bolţi sferice zagrâ.\Jite, ca che­
nare de piatră la ferestre, frumos cioplite.
I n interior găsim pronaosul, boltit şi zagră11it,
apoi naosal - cu sânarile şi capola pantocratoroloi
- şi �ltaral.
Tâmpla este bogată şi bătrână ca şi biserica,
după cam se citeşte într'o i nscripţie săpată în lan­
gal ei, deasupra aşiJor (Iorga, op. cit., 1, 1 79).
Tradiţia ne spune că în \Jremari stră\Jechi, pe
local acestei mănăstiri era o bisericoţă catolică,
în local căreia R adu�Vodă, fi ul Joi Vlad-Vodă, ar
fi ridicat din noa altă biserică ortodoxă.
Inscripţia de piatră de deasupra aşei dela in­
tr�rea în biserică ne arată că în anal 1 7 1 1 , pe
timpa! domniei lai Constantin Brâncot�eano, \Je­
chea bisericaţă � fost din temelie refăcată, aşa
după cum se t�ede azi . (11. Iorga, o. c., J. c.).
Exam inând în deaproape fiecare din părţile a�
cestai grup de clădiri şi jadecânda-le după carac­
terul ca care ni se înfăţişează, patern stabili trei
epoci bine h otărîte, dapă cam urmează :
1 . Epoca lai 1'1ateio Basarab. Deşi în inscripţia
bisericii nu se pomeneşte numele acestui Voe\Jod
şi n ici na este zagră\Jit în biserică în rândal
ctitori lor, totuşi, se ştie că aci, în beciurile ace­
stei m anăstiri, se găsia \Jestita tipografie a lai 1'1a�
teia Basarab. Aşa dar, pe timpul acestui Voet�od,
mănăstirea Got�ora se gasia într'o stare destul de
înfloritoare, dacă e l şi-o alesese ca Joc nimerit
pentru tipografie. Deci, în afară de beciurile ară­
tate m ai sas, ande se aflau teascurile, trebue să mai
fi fost încăperi, unde se adunau călagării-Jacrători
şi scriitori.
C a biserică a m ănăstirii în acest timp era bi�
sericaţa ridicată de Rada Voel)Od - pomenită în
pisanie-la 1 492, iar în jarul ei, la t·ăsărit, se aflau
casele unde era tipografia, i ar la apus s'a ridicat
inp.org.ro
rândal de case astăzi în ruină (T), din cari a mai
rămas în picioare, sub acoperământ de şindrilă,
doar o cameră (E), cu o sală (P) şi o cămară (F),
lângă cari se găseşte gangal boltit (D), ande am
spus d:t era t�echea fântână, azi părăsită.
1\semănarea cea mare ce este între felul de lu­
cra al acestor zidari în ruină şi între lucrările
făcute de 1'1ateia Basarab l a alte mănăstiri, ca 1\r­
nota şi Dintr'un lemn, ne îndreptăţeşte să facem
aceste presupuneri şi să le clasăm în această epocă.
1\fară de acest indiciu sigur, m ai a11em şi dis�
poziţia camerelor, care, după cam se l'ede din plan,
este compusă dintr'o serie de săli ca două camere
\Jecine, a\Jând fiecat·e la spate câte o cămăruţă.
Această dispoziţie de camere se mai găseşte şi
la mănăstirea Bt·ânco\Jeni, unde aa mai rămas în
fiinţă câte\Ja din chiliile ridicate de /'lateiu Basarab.
Dacă cu ocazia lucrărilor de reparaţiuni l a această
mănăstire s'ar face săpături în părţile rainate, sco­
ţândct-se la i \Jeală şi părţile ascunse sub dărâmă�
tcu-i, s'ar putea găsi desigur şi a lte mărtudi, cari
să lumineze şi mai mult calea cercetătOt·ulai.
2 . Epoca l ui Constantin BrâncO\Jeana.
După cum se 11ede din i nscrip ţi a citată m ai sas,
pe timpul domniei lai Brâncol)eanu s'au între­
prins la Go\Jora o serie de lucrări de m at·e in­
semnatate. 1\strel bisericaţa cea t�eche, ri dicată de
Rada cel 1'1are, folosită şi pe timpul lui 1'1ateiu Ba�
sarab, a fost dărâmată, iar în locul ei s'a ridicat
din temelie o biserică nouă, aşa după cam se \)ede
a fi (A), care s'a ispră\Jit de lucru în anal 1 7 1 1 .
Din \Jechea bisericuţă a lui Rada-Vodă nu a ră­
m as decât o urmă de temelie (R), ce se \Jede în
cartea despre miază-zi a mănăstirii.
Odată cu zidirea nouei biserici, s'a întărit şi
platoul pe care stă biserica, înconjorându-1 cu un
zid de sprijinire, din zidărie de bolo\Jani şi că�
t·ămidă aşezată pe lat şi in picioare.
In acest timp s'a zidit ş i clopotniţa (8) di mpre­
ună ca casele din stânga (G, F, E, N, L), cu ga�
Ieria (0), zidite peste \Jechile încăperi, unde pe timpul
Joi 1'1ateia Basarab se afla tipogt·afia. Rândul de
case (C, E, F , H, K) de pe l atura nordică, ca
pi\Jniţele şi cu camerile din rândal de sas, sunt
făcute tot în această epocă, judecate fiind dapă
arhitectura lor caracteristică. Zidul înconjurător
de pe l atura sad-t�estidl este făcut de asemenea
în acest timp ca şi contraforţii cei mari ·ce spri­
jinesc zidurile camerilor F, E, N, L,-zidarile de
jos ale l)echei tipografii negăsinda�se destul de
tari, spre a suporta greutatea adăogată m ai în
armă deasupra.
 tlĂ.N Ă STIREI\ DINTR' UN LEtlN ŞI tlĂ.N R STIREI\ GOVORI\
Fântâna Z apa1·ţine şi ea tot acestui grup de
lucrări, după cam arată atU arhitectara cât şi
inscripţia zugrăllită pe peretele ei.
3. Dapă această epocă de strălacire a Gollorei,
a armat apoi an timp de restdşte, ca1·e a adas
ca sine m alte prefaceri şi adă.ogiri, dapă împre�
jarăd şi dapă. moda] cam llremelnicii ei conda�
că.tori aa găsit ca cale.
1\stfel o i nscripţie de deasupra uşei clopotniţei
ne spane că în anul 1 7 7 0 mănăstirea a fost pră�
dată de Florea hoţul. In 1 7 83, pe timpa! episco�
palai Filaret al Râmniculai, s'a repm·at strică.ciu�
Biserica dela Bolniţa tlănă.stirii Dintr'a n lemn
nile, i gumen fiind chir 1\natolie şi s'a zugd'illit în
1 7 8 7 de către Dirnitde zagra\Jul.
Tot în această epocă. de decadenţă şi în tim�
puri mai apropiate de noi s'au mai îă.cut şi alte
lu crări de transîorn1are de puţină însemnătate şi
aname : s'a făcut cele doaă balcoane de lem (tl), de
unde se desfăşoară prillirei pitoreasca panoramă a
dealarilor din împrejarimi, cari înconjoară. \Jalea
Go\Jo1·ei ; \1echiul foişor (C) s'a prefacut în cameră,
prin închide1·ea ca zidărie şi ferestre a golurilor
de sub arcadele sale ; s'a prelungit galeria (0) şi
dincolo de, panctul Z, refăcându-se întreg zidul din
spre sud al camerilor H , K , F.
Buletinul (omisiunii 11onumentelor Istorice.
inp.org.ro
41
1\ci este local potrillit a menţiona că în para"
clisa] H se găsesc pe peretele dinspre răsă.rit
urme de zagră\Jeală precum şi o parte dintr'o
framoasă ramă de icoană în stac, ca ornamente
bizantine, partea cealaltă îiind zidită în grosi"
mea zidalai oblic. 1\ceastă tranchi are a icoanei
n a se poate explica decât prin fapta! că zidal 0"
blic ce o acoperă ar fi allat o poziţie mai exte"
rioară şi aname-în local parapetulai galeriei (Z),
făcând an cot de legătar1i cu prelungirea zidalai
ce desparte paraclisul de sala P 1 • I n acest caz
comunicaţia se făcea până. în puncta! (Z) pe gale�
ria de lemn, iar de aci pdn sălile P şi P 1 dela
spatele camerilor. O urmă. de îondaţie în dreptul
acestui zid, este încă o m ărtarie care ne face să.
i nsistăm în sensul acestei ipoteze.
O alta preface,-e făcută în acest timp este şi
foişorul adăogat peste cămera (C), care, prin felul
comunicaţiei sale paţin accesibil, pare a fi mai mult
o ascunzătoare, căci spre a ajunge la el trebue o
scat·ă portatillă aşezată pe calcanal din pod.
1\cestea sant, pe scurt, prefacerile prin cari a
trecat mănăstirea Gollora dela 1 49 2 până în tim�
parile noastre. I O N TRAJA H E S C U .
1\.rhitect.
6
42 BULETINUL COtuSIUNU l"\ONUI'\ENTELOR I STORICE

·�1fl=-1f��� �)J�ll\5J U � o f�ll- ffl®!';lf.l�o

·SCARA : 1�·lf.oz ·

=���r·-'n"

inp.org.ro
 BISERICI\ l'1 F\N I\STIR11 HUREZJ

Aceste două desemnuri fac parte din re!eve'/Jtl biser�,{;z·z· cez· man· dela mănăstt'­
rea Hurezt· şz se tipă1'"esc ca adaos la a 1 ticolul p u blz'cat de d-l N. Ghz'ka-Budeştz�
,.

arhdectul Comz'sz'uniz' JV!onumentelor lstorz'ce, în fascicolul I rpp. 2]-}2) din anul

trecut al Buletz'nuluz.
N. R.

inp.org.ro
 C E V A C U P R IVI R E L A M E ST E R U L 1'\ f\NOLE
-- 0--
atoral bisericii episcopale dela Cartea de
A.rgeş a preocupat foarte malt generaţia
trecută.. Din legătura stilistică. a acestei
opere ca monumentele anterioare şi pos-.
terioare ei, căpătăm con\Jingerea că. na
putea fi făcută de meşteri străini de obi ..
ceiul pamântalui. In să. din cauză că se căuta autorul
fără sa i se cerceteze mai întâi opera, s'a recurs
în totdeauna la soluţii senzaţionale. Chiar Odo ..
besca a emis părerea că faimosul meşter, numit
în poezia populară când 1'1anole (mai ca seamă în
refren) când- 1'1anea, nu ar fi altul decât 1'1anea,
uătaful de zidari al lai Brâncoueanu. A.lte ori s'a
recurs la Veit (1), l a 1'1anoelis din Niaesia (2}-ceea
ce a şi influenţat poate pe 1\lexandri să dea în cale-.
gerea sa forma 1'1anoli-şi uneori s'a mers prin
Spania saa la eleuii lai 1'1ichel A.ngelo.
Lucrul pare ca mult mai simpla. Dacă ne dăm
seama de faptul că biserica Curţii de A.rgeş este
construită din piatră şi că în acea epocă se con ..
straia malt în acest material (3), ajungem l a con..
clazia că an maestru pietrar trebue să fie au­
torul bisericii episcopale dela A.rgeş,- rolul zi­
darului fiind ca total neînsemnat.
Ştim că în eual media, pretutindeni afară de Italia,
arhitecta! nu auea înţelesul de astăzi şi că rolul ace..
sta îl îndepliniaa acei cari, începând ca ucenici, îşi
însaşiaa pe rând desemna!, m eşteşugul zidăriei şi
pe acela al tăerii pietrelor. In Franţa până în sec. XV
titlul de c maistre tai llear de pierre» este sinonim
ca arhitect, pe când cel de « m aistre mâc;o n » este
an titlu superior (4}, iar posesorul lai se mărgi..
nia numai la aşezarea pietrelor în zid şi la ros..
tairea lor ca mo1·tar. De altfel este destul de logic
ca patemitatea artistică s ă. aparţie şefalni mese..
rîei care couârşeşte pe celelalte în asociaţia lor
ventra efectuarea anei construcţii.
Dacă, după acestea, considerăm cronologia e..
inp.org.ro
'
poeei, lJedem că într' an timp foarte scurt am auat
construcţii din nou saa reparaţii radicale la o serie
de rondaţii religioase foarte i mportante : Glaua..
ciocul, Bistriţa, 1'1ânăstirea Dealalai, Gouora, J'1i ..
tropolia d i n TârgoDişte, Biserica episcopală din
A.rgeş. Nu putem admite deci lipsa de legătură
între monumente construite în aceeaş ţară de Voe..
uozi 'înradiţi între ei. Lucra! se şi adeuereşte,
dacă ţinem seamă de ce a m ai rămas la 1'1ân ă-.
stirea Dealul şi 1'1itropolia din Târgouişte (după.
desenul lai Satmari). Cea mai i nteresantă însă pen..
tra lămurirea cestianii este 1'1ânăstirea Bistriţa.
Construită de Barba Banal Craiouesca la anal 1 49 7
(după Odobesca, Reuista Română, uol. 1), d i n duş..
mănie este bătută ca tunurile de 1'1ihnea cel Rău.
Iară Barba! Banal, spune inscripţia mai nouă, care
concordă şi ca alte izuoare, « Întramare şi putere
dând, iară o au prefăcut m a i bună încă şi mai
îramoasă » (Tocilesca, Raportari asupra câtorua
mănă.stiri, schitari şi biserici).
Din elementele arhitecturale ale acestei bise ..
rîei (prefăcută radical de Ştirbei şi Bibesca), re..
gretatal Tocilesca a găsit o parte d i n chenaral
aşei, pe care se citeşte clar i nscripţia : 1\ll!:tH€
M€LJJ€P. A.celaş fragmen t a rost gasit şi de Odo ..
besca, poate mai complet decât J ..a găsit Tocilesca
la 1 88 7, căci în acaarelile lai Trenk, a !late în co..
lecţia 1'1azealai Naţional, găsim desenată aşa în..
treagă (fig. p. 4 5}. Chiar pentru cei m ai puţin deprinşi
ca formele scalptarale ale monamentelor noastre,
asemănarea de stil şi de factură a acestei aşi ca
ornamentaţia dela Cartea de A.rgeş nu se poate să
nu fie remarcată.
Dar din cauza uersianei lui Odobesca, i ată în ce
mod plin de contrazicere se exprimă Tocilesca în
sas citatele rapoarte : ornamentele de pe acest
stâlp de uşă dela vechea bz"serică se regăsesc
.
la biserzca mănăstz·rz·i Curtea de Argeş şi
 CEVI\ CU PRIVIRE LI\ t1EŞTERUL 1'11\NOLE 45

fac a n e întări în credinţa că Manole din le­ s'a petracat tocmai contrariul ca înlocuirea lai
gendă ar fi acest meşter Manole de pe stâlpul Neagoe prin Negra�Vodă.. Şi apoi arta lai l:kân�
.
dela Bzsfriţa şz· de pe peretele dela Mănăstirea CO\Jeanu nici decam nu se poate susţine faţă. de

Horezul. Din mai multe puncte de \Jedere lucru l

este o imposibilitate. t\ai întâi titulatura lor şi forma
numelui este ca totul alta. La Harezi a\Jem Manea
vătaj de zidari, pe când la Bistriţa a\Jem Mane
meşter. Forma cu total sla\Jă terminată. în e este
mai probabila în epoca de plină. putere a sla\JO ..
nizmalai, decât in \Jremea lui Brânco\Jeanu, când
\Jedem forma terminată. în a, cam se obicinaeşte
si astă.zi. La Sla\Jii dană.reni si astă.zi a\Jem 1'\ane,
' '

Tane, Sla\Je, etc. 1\poi şi meseria este ca total

alta. La Bistrita a\Jem aface cu mesterul care a
' '

fă.cat sculpturile, iscălinduMse pe ultima din ele pe

stâlpul uşei, a\Jem deci an pietrar, pe când la H u..
rezi a\Jem aface ca 'Jătafal unei meserii care in�
cepuse să covârşească lurrările, în piatră,
.
adzcă zidărz·a. Dar acesta niciodată. n'a fost pie�
trar, clici Brânco\Jeana a\Jea pentru pietrărie pe
Vacaşin Karagea, on Sârb poate, iar pentru Jem..
nărie pe Istratie lemnarul. Ei îigorează. câte trei
pe peretele bisericii dela Harezi, ceeace înseamnă
că fiecare era şef pe meserie.
Apoi, în afară de această ordine de idei, se opun
moti\Je puternice de ordin artistic. Dacă ar fi din
\Jremea lui Brânco\Jeanu, nu am a\Jea această or�
namentaţie geometrică, aşa de înrudită ca dcseM
narile de pe manuscrisele \Jechi, ci acea tipică or..
namentaţie de foi care se formează încă înainte
de Brânco\Jeanu, se întrebuinţează. fără. excepţie
în wemea lai şi se continuă până la începutul
sec. XIX. 1\\Jem şi în B ucureşti frumoase exemple
de acest fel de chenare la uşile bisericilor 1\ntim,
Văcăreşti (fig . p. 46) şi Sta\Jropoleos. Deci ipoteza
că t\anea \Jătafal de zidari al lai Brânco\Jeana ar fi
acelaş cu tlane meşter dela Bistriţa na se poate
ca nici an chip admite.
lntâmplarea a făcut ca să. fie doi meşteri ca

Uşa dela biserica t\ănăstirii Bistriţa, lucrată de t1ane meşterol (c. 1 51 O).
- Dovă desemnul pictorului Trenk, dela fluzeul Naţional. -

acelaş nume în epoci diferite. De altfel ar fi fost arta anterioara lui Neagoe şi contiporană lai. Deci
şi nefiresc ca în poezia populară. un element mai ca toată certitodinea putem crede în \Jeracitatea Je..
nou să ia locul unuia mai \Jechi, când \Jedem că gendei,- de \Jreme ce a existat atunci an meşter

inp.org.ro
46 BULETINUL COJ'liSiUNII tlONUtlENTELOR ISTORICE

ca acest nume, care Iaera. în ace/aş stil şi cu aCfeaş
fineţe ca şi cel dela Cartea de A.rgeş.
Bistriţa a. fost construită înainte de Nea.goe. Tot
înainte de el a fost dărâmată. Cuvintele acestea
de dărâmare, pustiire, ardere, pe care le găsim
în documente, ca. şi << reconstruirea di n temelie » ,
n a trebaesc luate î n accepţiunea strictă a cm,ânta�
lai. A.şa biserica dela Bălteni, ridicată din temelie (!)
Dacă admitem o reedifica.re completă a Bistriţei,
aceasta trebue să se fi întâmplat tot înainte de
Neagoe, căci a avut destulă vreme în cei aproape
doi ani ce s'au scurs între domnia lui tlihnea cel
Rău şi Neagoe�Voevod. In caz contrar ar fi trebuit
să aştepte pâna după 1 5 1 7 ca. să fi patat să lucreze
tlanea la tlănastirea Bistriţa.
Ipoteza că ar fi condus ambele l ucrări nu poate

Portalul bisericii dela Văcăreşti.

1722. -

în sec. XVII, are elementele arhitecturale din sec.
XIV (Revista p. istorie, arh. şi filol. No. 2 din 1 9 09),
iar tlăn1istirea Govora, distras1i, pustiită şi deva�
stată de A.lbal cel tlare (0), aşa de nenorocită în cât
Vintilă�Vodă o credea pustie, până la reedificarea
ei de cătră Radai cel tlare, o vedem totuşi pri�
mind donaţioni în anal 148 8 (6).
H admis1i, de orece meşterii şefi pe vremea acee<'l.
luau ei însuşi parte la Iaera şi ca atare nu puteau
lipsi dela o construcţie, care are aşa mult de lucru
şi care se termină numai în cinci ani. După 1 5 1 7
iar este greu de admis din partea unui tla.re Ban,
care şi�a iubit aşa de mult mănăstirea, încât s'a.
călagădt în ea sub numele de Pabomie. Deci ră�

inp.org.ro
 CEVA. CU PRIVIRE U\ 1'1EŞTERUL l'lA.NOLE

mâne dl înainte de Neagoe s'a întâmplat şi re�
paraţia, care trebue să. îi fost de tot superfici ală.
Dacă avem în vedere înrudirea de stil şi apro�
pierea datelor de construcţie, ner este cer totul lip�
sită. de temei ipoteza că. l'lanole ar fi tt·eccrt dela
Bistriţa la l'lă.năstirea Dealului, de aci la 1'1itropolia
din Târgovişte (că.reia, ca ocazia m utării scauna�
A.rgeş, unde a însumat toate calită.ţile sale artistice
şi experienţa câştigată până atunci . Poate că. aici
i se şi încheie cariera lui artistică, făcând astfel
posibilă legenda aşa de răspândită a meşterului
ucis din gelozia de a na mai face altă mănăstire
« mult mai luminoasă. şi mult m ai frumoasă » .
Felul ornamentatiei întrebaintată la noi î n l?re�
' '

l ai mitropolitan în această localitate), de sigur că mea aceea şi numele slal? ne face să. ne gândim
i se l?a ti făcut radicale reparaţii şi, în fine la la origina lui sărbească. (').
S . P. C.

Ornamente în piatră. d el a 1'1ănăstirea Bistriţa.

- După desemnarile lui Trenk. -

(l) Hasdeu, Etymologicum tlagnum Romaniae (i\.rges). (6) i\.celaş, tot acoio, p, 239.

(2) Tocilescu, Curtea de i\.rgeş.
(a) Poate că de atunci a rămas forma tipică din inscrip!ii :
« şi a ridicat acest hram din piatră » , deşi bisericile sunt de că­
rămidă.
(4) Cestiunea tratată pe l<u·g de J'larius Vachon în "Une
familie parisienne de maistres ma�ons' ' .
( 5 ) St. Nicolaesca, Documente sla\,O-romane, p. 13 - 14.
(7) D·l Vlasici, directorul l'luzeului din Belgrad. mi-a spus
că in interiorul Serbiei s'a găsit o biserică de piatră, bine con ..
sen�ată, care are frumoase ornamentaţii şi din a căreia inscrip ..
!ie se uede că a fost ridicată de an Radu-Voeuod la anal !510 (?).
Inscripţia ua fi publicată într'un număr din "Starine". O cer..
cetare a acestei biserid ar lămuri felul influenţelor reciproce
dintre noi şi Sârbi. t\ uzeul din Belgrad na posedă fotografia ei.

inp.org.ro
 C O f\. U N I C Ă. R I
Noi pietre dela Doz'ceşti. - Călăuză arheologz'că-preistorică a Transzivaniei. - Sarcofagul
dela NicuHţel (Dobrog-ea). - Mormântul antic dela Măct'n.
--
�au găsit zilele trecute la Târgol7işte, în
S dărămăturile zidarilor unui fost arendaş
al moşiei Doiceşti, pietrele pridl7orulai
caselor domneşti de acolo, despre cari s�a făcut o
descriere în această publicaţie. Simţul şi fineţa ca
care sunt lucrate arată : pe deoparte cocbetăria pe
care Brânco\Jeana reuşise a o da, t·eparânda-le,
modestelor case de ţară ale S lageralai Bălăceana;
pe de altă parte, prin simplicitatea lucrului lor,
gustul ca care s'a i mpodobit noile case, e\Ji�
tânda�se o ornamentaţie prea greoaie. Coloanele,
formate dintr'un monolit patranghiular, subţiate
spre capitel, nu au ca ornamentaţie decât o bră�
ţară de foi. - Ele se reazimă pe o bază dreptan�
gbialară lucrată ca ciabace şi se termină sas prin­
tr'un capitel îngust, pe care�! decorează pe fiecare
lature an ornament de foi în forma de S, iar la col­
turi clasicele crosete.
, ,
Deci şi în reparaţii Brânco\Jeana se conduce de
stilul introdus şi patronat de dânsul.
V. D .
ERi\TĂ. - La inscripţia bisericii rlogoşoaia. pub licată în fas­
cicolal precedent al Baletinalai, p. 154, s'au omis co\lintele ce in
rândal al 4--lea (= celui ce) şi Băsărab în rândal al 15-lea
(=Cantacuzino- Băsăra b) .
V. D .
rchăologisch � prăhistorisches Repertoriam
A far Siebenbărgen (Son det·abdrack aas Bd
XXXIX der l'litteilungen d. A.ntropog. Ge­
sellsch . in Wien) 1 9 09 - este titlul anei foarte me­
ritoase lucrări a d-Iai I. l'larţian din Năsăad (Tran�
sill7ania), alcătuită în scop de a «atrage atenţianea
cercurilor culte asupra mulţimii şi \Jarietăţii antichi­
tăţilor ardelene şi a sen>i cercetătoralai interesat de
călăuză în această ţară şi în Iitet·atara respectil7ă».
Repertoriul cuprinde, înşirate după altabet, na
mai puţin de 760 de localităţi din Ardeal, în mare
parte româneşti, cari ao dat la i\Jeală aşezăd şi o­
biecte preistorice, castre, castele, inscripţii, mana�
mente arhitectonice şi scolptarale romane, monede
greceşti, romane şi celtice, precum şi alte arme
antice. Pentru redactarea lui d-1 l'larţian a consul­
tat 1 9 5 de opere \Jechi şi noi şi a l7izitat în per�
soană aproape 1 00 de localităţi. l'lenţionând această.
însemnată contributie adusă pentru cunoasterea
antichitii.tilor
' din Ardeal, nu patern dori alt ce\Ja,
decât ca în curând să a\Jem şi noi un repertoriu la
fel pentru antichităţile din ţara noastră.
C . III .
inp.org.ro
0--
ealal Bădila de lângă Nicaliţel (jud. Tol�
O cea), care a furnizat numeroase antichi�
tăţi romane şi creştine şi în special o în-
semnată cantitate de monede \Jechi româneşti, a
dat la il7eală de curând an mare sacrotag de pia­
tră, de forma obişnuită a sacro!agelor de piatră
giisite până acum în Dobrogea ca şi în resta! ţării.
l'lonolitul din care e format acest sacrofag este
aproape tot atât de lung ca şi de lat - do\Jadă că
mortal na era aşezat ca picioarele întinse - iar ca­
pacul are forma trianghiulară. In laantru s'a găsit
numai pământ. Cada\Jrul, din care s'a păstrat nu­
mai craniul şi câte\Ja oase, era aruncat afară, ală­
turea de sacrofag. Tot aci s'a găsit şi o monedă de
at·amă, complet distrusă de rugină, dar care, după
formă şi grosime, pare a fi fost o moneda i mperială
t·omană. Dopă cât se \Jede sacrofagiol a rost prădat
încă din \Jechime, cam de altfel s'a întâmplat şi ca
altele.
Intr'cm l7iitor articol \JOi \?Orbi mai pe larg des�
pre el în comparaţie cu celelalte sarcofagii găsite
în ţat·a noastră.
c . Jl\ .
a l'lăcin (jud. Tulcea), p e promontoriu! unde
L
era asezat odinioară \Jecbial I\rrabium, s'a
descop erit o construcţie subterană de ciiră�
midă, compusa dintr'o cameră centt·ală pătrată
(înălţime 2 m., l ăţime 2 , 0 7 m., lungime 2, 70 m.) şi
trei camere laterale tot piitrate (înalte de 1 ,6 0 m.,
lungi de 2 m., late de 1 , 9 0 m.). Comunicaţia între
camet·a centrală şi cele laterale se face printr'un
tel de guri semicercaale (baza de 0 , 9 0 m., înălţ.
0 , 8 0 m.), scobite în pereţii groşi de 0 , 6 5 m. Garile
din pereţii dela sud şi nord se deschid imediat l a
baza zi dului, cea din peretele \Jestic la o înălţime
de O, 7 5 m. deasupra casei. Ta1>ana l camerii cen­
trale a fost boltit, dar acum e dărămat; al celodalte
este plan . .Deşi construcţia aceasta pare a fi fost an
mormânt, nici o urmă de sarcofagii sau de ceramică.
mortaară nu s'a gasit în lăuntru - ade\Jărat că nu
s'au desgropat până acum decât camera centrală
şi cea leterală sudică - ci numai două trei frag­
mente de oase omeneşti.
Dacă s'ar continua săpătarile şi în restul came­
rilor şi împrejurul construcţiei, probabil s'ar giisi
mai m ulte indicii, cari să ne lămurească deplin a­
supra scopului pentru care a fost zidită..
c . Jl\ .
 Cartea din Potlogi.
-- Vedere generală : intrarea, im p rejmairea, palatul şi paraclisul. -

CUR T I L E DOMN ESTI B RANCOV EN E STI.

' ' '

--- 0 ---

./
III. P O T L O G I I.
i. Sduaţz'e şz· z"s torie. - 2. Descriere. - J. Meşterz· şi stzl.
--o--

1.

urtile
'
din Mogosoaia
'
si' Doi cesti
'
cam pere nişte case acolo « pentru odihna
senJiseră. mai ales ca lacasuri '
d e lor » 1) ; relaţiunile politice ca Constantino-.
petrecere pentru cele două. capi ... polul, necarmatele solii şi, poate, p re\'li ...
tale ale lui Constantin Brânco ... siunea anei e\'lentuale detronă.ri, îl deter ...
\'leana : Bucureşti şi Târgo\'lişte ; mină să. ... si
'
c lădească o vzlă si '
la San ... Ste ...
dar \? iaţa de curte, cu toate plăcerile fano, lângă Constantinopole, locul de petre ...
şi cu ne\JOile ei, hu se putea desfăşura numai cere al am basadorilor puterilor streine
în cuprinsa! zi durilor lor, d upă. cum i (pe atunci un fel de Therapi a m odernă.). Ea
\'llaţa de curte a lui Ludo\'lic al XIV�lea :_ trebue să. fi fost d estul de confortabilă., pen ...
de necomparat a celei a noastre - _nu se tru ca să. fie cumpărată, după. moartea lui
închidea numai în zid urile dela Versailles, B rânco\'leanu, de marchizul de Bonnac, am ...
ci se rnJă.rsa stră lucitoare si '
la l"\eudon, basadorul Regelui Franţei, pentru trebain ...
Choisy, Saint... Germain, Fontainebleaa, ţele ambasadei 2).
Compiegne, Saint... Cloud etc. Dar chiar si '
în tară.
'
e ne\'loie de aseme-.
Căci pe lângă. petreceri, în sensul şi nea conace, într'o \'lreme când dru murile
după. ni\'lelal ci\'li lizatiei
'
noastre, sunt si '
sant atât de grele. La mănăstirea 3) Obi ..
alte ne\'loi ce în deamnă. la ridi cări de carti' : !esti,
'
s ituată. lângă. Dunăre, în fata '
\'ladalai
asa'
ne\/oia de conace, pentru trimisii '
Voe .... Tartacaia -Olteniţa, Brânco\'leana îşi a\'lea,
\'lod alai, la Braşo\'l , în misii politice sau na ... pe lângă. un loc de petrecere, şi conacul pre ...
mai pentru dese cum pă.rători de lu crari ce ferit, cân d trecea de bună. \'loie D unărea
nu se găsesc în ţară. (carete, posta\'luri, ar ... saa când primia we ... un i lustra oaspe de
gintă.rii e tc.), hotărăşte pe Brân co\'lea nu să. peste Dunăre, ca lord Paget, am basadorul
Buletinul Comisiunii l'\onurnentelor Istorice.

inp.org.ro
50 BULETINUL COl"llS!UNII 1'10N Ul'1ENTELOR ISTORICE

1\ngliei. A.pucâ.nd această cale e\)i ta el, Dom .... Pentru toate aceste ne\Joi Bdmco\Jean a
nul m ândru, de a face drumul obişnuit ce innălţă strălacita curte ale cărei ziduri îne ....
trecea prin raiua turcească a Giurgiului: Că­ grite se ridică şi astăzi în satul Potlogii, la
lugăreni .... Copăceni .... Daia (Odaia) 4), pe unde 5 0 km. de Bucureşti, în hotarul ju deţului
n u merse decât silit la 1 7 03 si , in mazilia Dâmbo\Jiţa şi I!fo\J, între râurile Argeş şi
dela 1 7 1 4 . Sabar, pe marginea unui frumos heleşteu, ­
S, i B rânco\Je .... cstăzi si , el o sfă,..
n i i era un conac · � ill.·BMN<:O�OO<·�-LA· Pil1lOCI· r ă m ă t a r ă. d i n
P\.JlN M·�!nlAŢ;� .
spre drumul frumoasa oglin ....
Craio\Jii si , f\.e.... dă a helesteului
,
hedinţalui, după de odinioară.
cam şi Potlogii Şi pe ori ce
era cel mai in .... drum ai sosi , fie
teresant, fiind a .... p r i n \J e c h i a l
sezat în inima drum al Târ....
ţăr i i , la o i mpor.... go\Jiştei, ce tre ....
tantă răspântie ce prin f\.ogo ....
de drum ari mari: şoaia '). fie p ri n
ră.spântia d r a .... a c e l c e d u c e,
malai Bucuresti- , \Jre- o 1 2 km. de....
Târgo\Jişte-Câ m­ la gara Tita spre
palang, cu a dru .... sud ....est, p rin sa ....
m alai Găesti , ... ,Pi .... tu! Strâ.m beni s),
teşti-�C r a i o \J a.... i1 aceeas, co\Jârsi , ....
!d
Cerneţi. 11 toare stăpânire
Dar şi spiritul asupra întregei
de bună gospo .... fiinti a călătoru ....
J

dărie în exploa.... lai o produce

tarea întinselor m asa z i d i r i l o r
moşii , - pe care r ă m a s e î n p i ....
Brânco\Jeana o cioare 9),iar_g_Q.n­
urmăreste , asa , de d arile toat{ se
aproape, in cât î n t o r c îndărăt
însem nează cu acum mai bine
grijă în notiţele de 200 de a n i ,
sale data numă .... Curtea din Potlogi . când Brâ.nco\Jeo­
rătorii oilor la - Schi\a planului de situaţie. - na sălăsluia act.
'

Obileşti 5), iar u ....

nui stareţ cam uituc, îi aducea aminte, mai In ce chip Potlogii au trecut în stăpâ..
în glumă mai în serios, că « de ne....ai fi tri.... nirea lui Constantin B râ.nco\Jeana nu sti
, m,
« mis !it. 2 , 3 de caş de bi\Joliţă. proaspet, şi , nici în hriso\Jul de întărire 1 0) al mosii ....
si '

«Sfi nţia ta şi B istriţeanul ar fi fă cut bine, lor lai, atât moştenite cât şi cum părate, dat
« Ci iaste rău că le m âncaţi tot \JOi ca ţ:ga.... de Şerban·-.Vodă Cantacuzino, nu aflăm ni ....
« nii » 6) - deci şi exploatarea moşiilor e un m i c despre satu l Potlogi.
îndemn de ridicare de curţi conforta bile. Şi totuşi B rânco\Jeanu, cu 5 ani înainte

inp.org.ro
 CURTILE DOMNESTI B RÂ NCOVENEST!
' ' .
d e a lua domnia ş i cu 1 o ani înainte d e a
ridica casele domneşti de azi, trebue să. fi
stăpânit Potlogii , d upă. cum se \?ede si din '
următoarea pisanie a bisericii ce ser\?iet
de paraclis caselor celor \?echi, cari se \?Or
fi înnă.lţat deasupra pi\?niţei ce există. până.
azi lângă. biserică. (\?ezi corpu l 5 în schiţa
planului de situaţie, pag. 50).
Ţ A. CA. STĂ. SV ( Â. )NTR ŞI D ( U)MNEZEţSC Ă.
BESEA.RIC R IA.STE ZIDIT!\ ŞI Î N Ă.LŢA.T Ă. , DEN
TEMELIE PÂ N Ă. ÎN S Â. V Â. RŞITUL EI, DE ROBUL
LUI D ( U)MN( E)ZEU COSTA.NDIN B R Â. NCOVEA.�
./ .
Palatul din Potlogi .
- Faţ ada principală, dinspre poarta d e intrare. -
NUL, V ( E)L SP( ţ\ TA.R), Î NTRU SU\VA. DOMNU­
LUI NOSTRU IS ( US) Ii (RISTO)S, CEL ! N TROIŢ R
SlllVIT, ŞI (îN)TRU CINSTEA. LU ( I) V ( E)L f'1U....
( CEN!C) DIMITRIE, PENTRU A. SA. VEA C NIC R
P0!'1ENIRE ŞI A. L P ( R)RINŢILOR, CA.REA. S E...A.U
ÎNCEPUT SI S E...A.U SI S R V Â.RSIT Î N ZILELE
'
' '
LUMINA.TULUI D0!'1N 10 ŞERBA.N C ( A.NTA.CU_,
ZINO) B ( A.SA.RA.B) V ( OEVOD) - S ( E)P( TEM...
VRIE) 1 , 7 1 9 2 ( = 1 6 8 3) )
11 .
In acele \?echi case, cari azi nu mai există.,
îl găsi111 1 2) pe B râncoveanul , poposi nd,
chiar în primul an al domniei, în 1 6 8 8 , a ...
tunci când ostirele turcesti , împreună. cu
' '
CC!ri !aptă, fură. bătute de trupele Impe ...
inp.org.ro
51
rialilor la Cerneţi şi când generalul lor
biruitor, Heissler, îl urmă.riâ, în retragerea
sa spre Bucureşti, pas cu pas, din conac în
conac, aducând ca dânsal şi pe S\?ântura...
tu! ligă. Bă. lă.ceana, proti\?nicul domniei
B rânC0\1eanulai şi apărătorul cauzei fiului
ră.posatalui domn Serban
, Cantacuzino, de
a cărui punere în scaan era acum sigur
atât el cât si am bitioasa \?ă.du\?ă..
' '
Tot la Potlogi se face, în anul următor
1 6 90, pregătirea campaniei de răzbunare
a lui B rânco\?eanu contra I mperialilor, în
potri\?a cărora aduce pe Toko l y , susţin ut
de Turci s, i Tătari, pentru ca acesta să. re ...
\1endice pe câmpal de bătae dela Ză.rnesti '
coroana regească a Ungariei.
In \?ara acelui an, în mijlocul pregăti...
rilor de tot felul pentru tă.bă.rîrea, în satele
din jura! Potlogilor, a trupelor turceşti , tă. ...
tă.reşti şi angureşti , a facerii podului de
peste l\rges (cunoscut până. mai încoa sub
numele de Podul Brânco\?eanului sau Po ....
du! statornic) şi a petrecerilor cu HC!nul şi
Seraschierul, B rân coveana primiâ acolo t s)
\?izita Patriarchalui Ţarigradului, Dionisie.
Şi în anii următori de lupte şi incid ente
 52 BULETINUL CO/"USimm l'\ONUl'\ENTELOR ISTORICE

de graniţe, cari se înşi ră din ti m pul a .... ghe din Buc:Ciresti, cum si ridicarea nnni
, '

sediului Vienei fără ca we .... o luptă decisi-vă
să hotărască , - îl găsim de multe ori pe
B rânc:o-veana la Potlogi. Il aflăm în 1 6 9 2 ,
c:ând s e întoarc:ea spre I3crc:aresti din tabăra
,
din dealcrl Bărbat, de lângă Târgo-vişte, de
noa palat, la Potlogi, anei noi case domneşti,
c:nm se zicea p e atunci, c:are a\Jetl să fie
l eagănul dinastiei sale.
Căc:i , îm păc:atca Imperialii încă elin 1 6 9 5 ,
c:ând primeşte titlul de Princ:eps Sacri J m ...

cr nde spiona miscările lmperialilor; - în

'
1 6 9 4 , între 2 9 Sept. şi 2 Oc:t. , c:â.nd se în ...
torc:ea dela Brâ.nc:o-veni spre TârgotJişte; ­
perii Romani, bine ....\Jăzat de Tarc:i, c:ari,
după înc:heerea păcii din Carlowitz, îl în ...
\lestmântează c:u insignele domniei pe
'

în 1 6 9 .5 , c:â.n d , primind ordinul Sultanului viată , norocul îi surâde& larg.

c:a să pornească spre C lado\la şi să înceapă Inc:ă din primătJara anului 1 6 9 8 începu
zi direa cetăţii de acolo, el tăbărî, între 1 1 zidirea frumoaselor case, iar în I unie în ...
ş i 1 4 llprilie, împre .... sa ş i « 1'1ăria Sa, în B a ....
ană c:a an llgă turcesc: « c:aresti n'au mai se ...
, ,

şi c:a toată oastea, pen ... « zut, c:i s'au rădic:at de

trac:a de ac:olo să iea « au mers la Potlogi,
c:alea B r â n c o \l e n i ... « de au văzut casele
lor 14) . « 1'1ăriei Sale ce se Ja ...
De ac:t înainte lup ... « C:rau acolo » , - ne
tele c:ontinaară surd , spune cron icarul t o) .
tot mai departe de gra­ Lucru l acestor c:ase,
n iţele ţării, spre c:e ... d estinate aceluia c:e .... i
tatea Belgrad alai, fă ... purta numele si a\Jeet '

ră însă c:a Domnul să să fie si m ostenitor la

' '

sc:ape de greutăţi le a .... cârma ţări i , fiului său

p rotJizionării, c: o n ... mai mare Constantin,
\JOiari lor, birari lor şi continuă, sub c:o nd u ...
sapra\Jegherii munţi� c:erea ana i boer \lec:in,
lor, - până în aner! de peste Argeş, 1"\ i ....
1 6 97, c:are aduc:e ves..­
Pisania palatalai din Potlogi.
hai! Corbeana 16) , p&...
tea aşarătoare pentru - Odinioar� aşezat� deasupra uşii ce d� in foişorul principal , nă în toamnă, c:ând, în·
întreaga c:reştinătate azi p�strată in Palatul nrtelor. - torc:ând u ....se din Târ ...
a zdrobirii Turcilor g o \J i ş t e spre Bac:a ...
la Zenta; prin 'Vi ctoria \lestitului gene ... reşti, « adouazi, Octomwie 2 7 de zile, . . . .
rai Principele Eugenia de Sa\loia. « 1"\ă ria Sa au purces şi au mers la Po ...
Care fa i mpresia prod asă �su pra lai Brân­ « tlogi, unde şi casele d e acolo ispră\Jite
c:o\Jeanu de ştirea c:e .... i \Jeni la m-rea Harez, « găsindu ... Je de zi dit, numai două zile an
unde află despre « izbâ.n da c:reştinilor şi « zăbo\Jit, dec:i fiU purces de au mers la f'lo ...
stingerea păgânilor » , nu e ne\loe sit o m o i « goşoaia » 17) . Ca acest prilej al terminări i
căutăm în po\Jestirile cronicarului oYicial. de roşu a clădirii, B rânc:o\Jeanu puse o
:Nic:i nu are răbdarea să aştepte înc:heerea frumoasă pisanie .de marm ură (\J. i lustratia '

păcii şi el, c:are timp de zec:e ani nu p utuse alăturată) deasnpra uşii foisorului princ:i ...
să zidească dec:â.t Hurezii şi să repare pa .... pal, pentru a încununa banal sfârsit al Ju ... ,

latul tâ.rgo\liştean, ac:am începe zidirea b i ... cralni început :

seric:ii din Făgăraş, a mănăsti rii Sf. Gheor ... IO C ( ONSTANTI ) B (l\Sl\Rl\B) V ( OEVOD).

inp.org.ro
 CURTILE
' D01'1r ESTI
'
BRÂ. NCOVENESTI
' 53

1\CEl\STE Cl\SE D E N TE1'1EL11\ L O R S A NT Î N AL-< ŞINDU....LE Ll\ LEl\T 7 2 0 6 (= 1 6 98) ŞI LA AL

Ţl\TE DE LU1'1INl\TUL D01'1NU IO COSTl\NDIN ZEACELEA 1\N 1\L D01'1NIEI SALE, ISPRl\ VNIC

Palatul din Potlo gi.

d i n saloanele Domnului. -
- Interior ( ştacatari )

BASARl\BU �OEVOD, FIIULUI S Ă.U COSTANDIN FllN D 1'1IHl\I VT ( ORI) BOST ( ELNIC) CORBE/'\....
B RA Î A
- NCOVEANUL ; NCEP l-l D U,.. LE SI SI SFA R .... NUL 1 ) . (Se afla d ' as u p ra u ş i i , i lustr. p. 5 2 ) .
). ' '

inp.org.ro
54 BULETINUL COtuS!UNII t10 Ut1ENTELOR I STORICE

Totuşi întreaga podoabă a tencaeli lor, \)eana la Potlogi, imediat după ce primeşte
ştacurilor şi zagră\Jelilcr nu fu terminată caftanul de domnie pe \)iată, între 1 8 si 2 2
, ,

Palatol din Potlogi.

- Interior din acelaş salon al Domnului. -

decât în toamna ana lai următor 1 6 9 9 . Pen� l\prilie, - apoi între 2 si 1 7 Iulie, când boala
'

tra zorirea lucrului îl \)�dem pe Brânc:o .... şi, în armă, moartea ginerelui său Scarlat

inp.org.ro
 CURŢILE D0.1'1NEŞTI BR A NCOVENEŞTI
(fiul l u i lllex. 1"\awocordat), îl rechiamă
şi îl reţine la Târgo\'lişte până d upă înmor"'
m ântarea acestuia. - după care, între 2 si ' soaia.
7 Septemwie, se reintoarce în Potlogi, re ...
\'lenind încă odată dela Târgo\'lişte (în călă ...
to ria spre Bucureşti) între 1 9 şi 2 8 Q c ...
tomwie, când « prea iscusite le si ' fra moa ...
sele case » erau d e fin iti\1 terminate si , când
puteau fi inaagarate, prăznui te, ca prilejul
hramulai bisericii de acolo, al sf. m ucenic
Dimitrie 1 9). 11tanci, de sigur, pentru această
festi\'litate, Ierod iaconal Ioanichie Hagial
fă cu an s'ittjjpcl.p.[J.r;:w. 2 0), o poezie o ca�
zională : « La de curând zid ita, foarte fra...
moasă si ' foarte stră lucită casă » .
De aci înai nte regu lat, \'lara, la dacere
spre Târgo\'lişte, toamna, la întoarcere spre
Bucureşti, Brân co\'leana în fie ce an se o�
preşte, când mai m ulte, cân d mai puţine zile
şi la f'otlogi . Ca mare pom pă aflăm că, în
1 7 0 1 , aci « şezând weo zece zile ca m ultă
boerime, întra bucurie au petrecut» . Tot
aci auzi el de încheierea păcii dela Prut, din­
tre Roşi şi Turci, - pe când petre cea « ca
toată boerimea şi curtea » . Şi în anal ne ...
norocirii, 1 7 1 4 , d apă ce făca săptămâna
cea mare la Târgo\'lişte, mai \'lăza pentru
u ltima dată satele sale fa\10rite, Potlogii şi
1"\ogoşoaia, de unde « Daminecă au intrat
ca jerzâ1�e în scaunul Bucureştilor » , ne
. tru a repri ma re\'lo laţia Ungurilor, detaşa ...
spune cr oni caral, nestiator
' de trista soartă
ce a\'lea să aştepte pe stăpânal său 2 t) .
După nenorocirea din 1 7 1 4 Potlogii fură
supuş i anei prade cumplite, ca şi l"\ogoşoaia,
de către an Hasihia « Ce \'lenise aici pentru
« trebile acelea de s'au d us la Târgo\'lişte şi
« pe la Potlogi, cer când a\'laţii » 2 2) . lltanci
de sigur se sparge si ' se d escopere tainitele,
palatal ai pentru a se da. de acele a\'latii , .
Care fu soarta palatului în anii armă ...
tori, d e dese pribegi i si , d e persecu tii
, a ar�
maşi lor lai B rânco\'leana, ne ... o arată ar ...
IT.ele incendiilor : n a se poate face o săpă ...
tară î n năantra şi în afara lai fără a na
se da de straturi groase d e lenmărie arsă.
inp.org.ro
55
11 face istoria acestor tim puri u.r fi să
repetă m cele ce am spus despre 1"\ogo ...
, Dela pretiosul
, Salzer a\'lem o bună
descriere a felului cam se prezinta palatul,
după o scurgere de aproape 1 o o de ani
dela zidirea lai, către s fârşitul secolului
al XVIII�lea, când aparţinea marelui Lo,..
go făt 1"\a.nolache Brân co\'leana, fratele lai
icolae, posesoral l"\ogoşoaii 2 a) : « Potlogi i . ..
« în trecuse cu m ult pe toate celelalte [palate]
« În mărime si , în construcţie (însă na si , în
« poziţiune), mai înainte ca să fi decăzut atât
« d e mult si , să îi ajuns la ruină în asa , fel ,
« Că fără o cheltuială princiară , nici odată
« Să na mai poată să ajungă la strălu cirea
« Sa de odinioară . . . llcest palat este în total
« plănu it după modelul aceluia dela 1"\ogo ...
« şoaia [recte : contrariul], dar ce\'la mai
« mare . . . şi fusese executat într' un mod
« Strălucit ca mult gast şi cheltuială.
«Ştu caturi le, scul pturile, galeriile, por,...
« tretele, chiar planul grădi nii şi curţii an ...
« terioare [Vorhoî], total, ori cât de sălbăticit
« zace acum, trădează totuşi gustul euro­
«pea n si ' încreclintează
, pe \'lizitator că a fost
« înă lţat prin mesteri streini elin a\'latul anui
« bogat prinţ : al nefericitalai Constantin
« Brânco\'leanu, strămoşul a ctualului pro ...
« prietar » 2 4 ) .
După. 1 8 4 8 , când Ruşii \lin în ţară pen ...
mental de trape, ce trece pe la Pietroşiţa în
\lalea Timişalai, caarti rai aci la Potlogi .
Tradiţia satului păstrează amintirea aco ...
peririi palatului cu şindrilă de către ge ....
neralul rus d.e atu nci, d upă cqm tot unui
general strein, lai Coronini, coman dantul
trupelor de ocupaţie austriacă la 1 8 5 4 , da ...
'
toră m atragerea · atenţiei lam i i asupra mă ...
năstirii llrgeşulai, pe care ai noştri o pri ...
\'liau nepăsători distrugând a ... se.
, următori rai nară tot ceeace nu
llrendasii
pata d istrage dintele wemei. 1\.cum câţi\'la
ani pod ina acoperişalai şi groasele grfnzi
de stejar ale planşearilor fură întrebaintate
56 BULETINUL C0/'1ISIUNII /'1 0NU/'1ENTELOR ISTORICE
de an aren daş rapace pentru facerea par�
chetel-or caselor sale. t n 1 905 fa dărâmată.
cainia(\).ilastraţiile pag. 6 6). Î n 1 907, însă.r....
ci nat fiind de prefectura jad. Dâm bo\)iţa ca
stadiarea monamentelor din judeţ, am aflat
de începerea dă.râmă.rii întregii preţioase
relic\)e. 1'\alţamită. serioasei inter\)enţi i a
Comisianii l'î.onamentelor Istori ce, am a\)at
de înregistrat dărâma rea numai a peste 1 00
metri din zidul înconjurător d e est. (V. în
schiţa planului de sitaaţei No. 8). Î n acelaş
timp, printr'o fericita întâm plare, o parte
din podoabele palatului (consolele şi capi ...
telele) erau sal\)ate, la Târgo\)işte, dela o
peire sigară., fiind ameninţate de a dispare
sub temelia anei case , - prin inter\)enţia
p refectului de Dâm bO\?iţa, d. C . D i m itria 25).
In primă.\)ara aceasta am constatat că opera
de d istrugere continuă. regulat, căci am
surprins dă.râm ânda .... se un zid i nterior (\)ezi
zidul din spre gârlici în planul rez ... de ...
chaassee ... a lui, pag. 5 8).
Dă.râmarea se facea de către arendaş,
prin în\)oiala una si una : o cărămidă dărâ...
'
mătoral, ana arendaşul ; chiar cheile unor
arcuri fuseseră. scoase p entru a grăbi sur...
parea lor.
Iar în zi durile u nde sezuse un \)Oe\)od
'
al ţării, porcii conti nuă să. se răsfeţe pe an
strat gros d e doi metri d e gunoi 1
2
Un stadiu izolat, asupra arhitectonicei
carti i din Potlogi , este cu neputi ntă. ; si cine
' ' '
s'ar fi încercat să. .... l facă., s'ar fi perdut în
di\)agaţi i şi presupuneri, în m isterul cărora
se în\)ă.luie, de obicei, orice ră. măsită., , a tre ...
cutului ce nu se poate înţelege. Fără an
stu diu prelim inar asupra 1'\ogoşoai i, na se
pot înţelege Potlogii, o curte complectân d
pe cealaltă. şi amândouă. păstrând toate ele ....
mentele necesare pentru o bună. înţelege ....
re şi reconstituire ; căci planul l'î.ogoşoaii
copiază. pe acel al Potlogilor, modernizân ...
inp.org.ro
du ... J ş i s chimbânda ... l foarte puţin în ceea
ce pri\)eşte dispoziţia şi destinaţia încăpe ...
rilor în care se înparte inte rioarele lui.
Curtea propria zisă, cu mult mai mare
ca aceea a 1'\ogoşoaii, formând un mare
d reptunghiu (ca. 300 m X 1 1 8 m), e înc:onja ...
rată. de trei părţi cu ziduri, lăsând liberă
perspecti\)a heleşteului . Ea se întinde din
drumul ce duce spre 1\rgeş până în malul he...
leşteulu i şi e îm părţită, dnpă. \)echea modă26)
a curţilor bă.trâne, în trei curţi (\). schiţa
planului de situaţie, pag. 50).
C urtea principa lă. (I) coprinde : - pe
latura sudică aceeas, intrare monu men ....
tală (2) ca ş i la l'î.ogoşoaia, flancată. de
cele două. camere ale portaru lui şi corpa...
lai de gardă. (i lustraţia pag. 6 6) ; - în colţul
nord ....estic, cuinia şi dependenţele ei (3),
asupra căreia s'au făcut foarte hazardate hi ...
poteze 2i), zidită. întocmai ca aceea a 1'\o ...
goşoaii (i lustraţia pag . 6 6) ; - pe latura
estică. camerile slujitorilor (4), dărâmate
azi, cari răspun deau afară pe o prispă ţă. ...
ră.nească ca stâlpi de lemn ; - soproanele
,
cu arcade pe stâlpi (7), pe latu ra \)esti că. ,
- iar pe latura nordică. scara monamen ...
tală. a foişorului palatului ( 1 ) .
Cartea secundară (II) cuprinde grajda ...
riie şi pă.talele, iar în m area grădină. (III)
se înnalţă zidurile falni cului palat.
Bz'serz'ca saa paraclisul ca şi p i\)ni ...
(6),
ţele \)Cehilor case lângă. cari fusese zidită (5),
rămâne ca la toate celelalte curţi în afara
incintei. l'î.ai măreaţă ca toate celelalte pa...
raclise, ea nu mai păstrează. neatins decât
exteriorul (afară. de turle), interiorul ca si ,
prid\)orul fiind stri cate de prefacerile anei
restaară.ri lipsită. de orice pricepere 2 s) .
Palatul saa casele domnesti, , cam se nu ...
miau locuinţele Voe\)ozilor până. Ia zidirea
l'î.ogoşoaii , se înnalţă în faţa grădinii, ce se
rân daia spendidă până. în m arginele heles ... '
 CURŢILE DOl'lNEŞTI BRJ\NCOVENEŞTI
teului. 1\celaş plan dreptunghiular c a ş i la
1"\.ogoşoaia ( 3 2 m X 23 m) cuprinde încă pe�
riie ph'>niţei, rez... de ... chaassee ... u lui şi eta...
jului (\'>. schiţa de secţie , pag. 5 8) .
Pivmfa, ca ş i la 1"\.ogoşoaia, boltită cu
capole, dar ce\'>a mai scundă, grupează în
jura! ei toate caii1erile rez-de-chaussie­
uluz, foarte scunde (3 m), ele nu aa ca de ...
coraţii pe pereţi decât an chenar de eia ...
bace în jura! uşi lor şi ferestrelor. (V. schiţa
planului rez ... de .... chaassee ... alai, pag. 5 8).
- Vederea Jaturei
Comum·caţz"a rez ... de ... chaassec:: .... a lai ca
e tajul se face p ri n patra scări exterioare,
ca la toate casele \'>echi ram&nesti , câte '
ana pe fiecare latură. Cea principală ( R,
în planul etajului) se alipia m ajestos pe
laturile foişorului ca coloane (11.), iar nu de
zidurile palatului ca la 1"\.ogoşoaia , masc&n ...
d a ...se prin acest procedeu nesimetrica a ...
şezare a foişorului faţă de axul clădiri i . -
1\stăzi nu mai există nici scara nici foiso ...
rai, din cauza şubrezeniei sabasamentalai
Buletinul Comisiunii J'lonumentelor Istorice.
57
(pe care se înnălţa foişorul), format din ar ...
cade sprijinite pe m i ci colonete (ca la H a ...
rezi), iar nu pe zi d ari masi\'>e ca la 1"\.ogo_.
soaia.
, - Reconstituirea acestui foisor , este
însă uşoară, sprijininda ... ne pe com paraţia
ca acela dela 1"\.ogoşoia, pe armele legăta ...
rilor lai ca zidurile palatalai (ilustraţia
pag. 5 9) şi pe săpătari!e ce am întreprins
pentru d escoperirea temeliilor lai ('V. pJa ...
nal rez.... de ... chcwssee ... a lai). 1"\.onamentala
scară de piatră, arca ve an arc (rampant)
până la acest foişor, care era boltit ca ca ...
Palatul din Potlogi.
de �est, ca foişorul inchis, azi căzut. -
Iotă sferică, ce se: racorda, prin mijlocirea
trompelor, de arcadele colonadei, din cari
nu au rămas decâ.t capitelele (ilastraţiile
pag. 6 7) - Pandantal acestei scări la latura
nordi că (U) ser'Via pentru scoborîrea din
palat în grăd i nă, prin intermedia! u nui foi ...
sor, pe care trebue să ni ... J închipui m în a ...
ce las, fe( ca anal din cele două foisoare
, ce
precede loggia 1"\.ogoşoaii, ridicat însă pe an
'
sabasament de arcade si 4 colonete.
'
1\ceastă scară era de iemn şi alipită zi ...
inp.org.ro
58 BULETINUL C01'1ISIOHII l'10HUI'1EHTELOR I STORICE

darilor palatu lui ca şi scara de \)est (T) ce Peretii

ml.A L·�'-0«1!\.';.. ftl,l..A· P�iLrt.:l
"""'-"""'�·- """' ' ""'""""",
' lui nu au nici o decoratiune.
' Lumi ..
natal se face foarte puţin prin mica feres--
true de deasup ra uşii ce dă spre ioggiă şi

,, 1----�
_ J' """''j;f' � j; P j
ji;/}Yh 'tt."-;---� ' 'J
�-> - - , --�-,
:: ��:���n: ::� ;;]
�f:��;E� ��� :;�:i s
aceea a l"logoşoai i , dar a\'lând ca subasa-
,
\

� ,,..,.__ IA �-== -/�-�--���1

·�i : , l �: �i m ent o colonadă tot deschisă, cum deschisă
· · , _ " 1 1: •

��----
- - - -- .--J 9 r==�: l�
�;..:- 1 1 �El�
J.r -- - - ;""""")
era. si , aceea de sus. Colonada nu m :1 i
1 1 �-j/""· există astăzi, dar capitelul găsit (i lustraţia

_J'j
·/ · • ·" t.J · pag. 6 7) ne face să \'>edem că erfl. mai sim--
-=�crr=rr::rL�i:':t:��mptJ�:i::Z=zt== plă decât colonada foişorului, contrastând
astfel cu palatul de la 1"\ogoşoaia, care , a...
\)etnd ca faţadă p rincipală loggia, căuta. să
Palatul din Potlogi .
dea cea mai mare strălucire acestei co ...
-- Schi ţa planului pi\,ni tei şi rez-de-chaussfe-uloi. - lonade, iar nu foişorului.
î n dreapta si ' în stânga acelui antreu se
urca. în foisorul închis cu ferestre (K) ca şi înş iră came rile a două apartamente, ca şi
scara din latura esti .... ! ::1 1"\ogoşoaia, ceeace
că (V), cari ser\)iaa ca ....... -- -·
reiese si ' mai clar din
�:;
scări de ser\'licia pen-­ existenţa a două latri ....
tru a p a r t a m e n t e l e ne L, L' , ce flancau
Domnului s' i Doamnei. _ ,., loggia şi pe cari fante....

zia unor cercetători le

Etajul are acelaş socotifl. drept oubti...
plan în dispoziţia în .... - Schiţ a de secţie prin încăperile respecth,e ale etajului ette /
,
căperilor ca şi 1"\ogo-- rez-de-chaussfe ..ului şi pirniţ ei. - D i n analogia cu pa--
şoaia, numai că la a ... latul bucureştean, ie-­
cesta se corectează dis i metria din distri-­ şean şi cu cel dela 1"\ogoşoaia, 2 9) aparta -
b utia
' camerilor dela Potlogi , ce rezultă din
cauza asezării
' prea departe a antreu lai B,
C , D , de axul central al clădiri i . Diferen--
ţele ce rezultă pentru amb�le palate din a ...
ceastă disi metrie aduce şi schi .11 barea des-­
tinatiei
' tatulor încăperilor sale.
Pătrunzând prin intrarea principală. a foi-
şorului A., dăm de acest curios antreu B , C,
D, care, deşi se prezintă ca o singură încă ....
pere, oferă o mare d i'Versitate de sisteme
de boltire si ' de dimensinni , fiind des ...
pă.rţit, prin arcurile ce-l tae trans'Versal, în
patra com parti mente boltite deosebit: - B ,
cu ca lota pe pendenti'Vi; - C, ca boltă c a Palatul din Potlogi.
- Schiţa planului etajului. -
s cobi tari î n coapsă (lanette) ; - D, c a două
bolţi ca m uchii d iagonale ('VoiH e d'aretes). mental din d reapta, ca1mai puţine camere

inp.org.ro
 CURŢILE D0!'1HEŞTI BRÂ NCOVEHEŞTI 59

Palatal din Potlogi.

- Vedere asupra intr�rii principale, cu urme din colonada, zugră�elile şi ştucaturile foişorului principal, -

inp.org.ro
 60 BULETINUL CO!'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

şi mai usor decorat, trebue să. fie a.! Doa.m .... restrele sunt înca.d ra.te într' un chenar d rep ....
nei , cel din stânga. a.! Domnulu i . tunghiula.r de în'Oârtituri d e 'Oreji cu foi
(rincea.u .... uri). Pe peretele d i n spre răsărit,
Apartamentul Doamnez· cuprinde trei tot în segmentul unei scobituri a. bolţi i (Ju ....
odăi, separate prin antreu! de ser'Oicia F. nette), se 'Văd urmele unei fru moase i coane
I n P, cea. sau tablou. - Cape­
ma.i mare tele lunetelor erau
si cea. mai
'
sastin ute, ca si în
' '

frumos de ... celela.lte odăi, de

corată., tre­ console (de felul
bue să. fi lo­ celor d i n i lustra. ...
ca it mări a. ţiile alăturate) 30) .
sa. Boltire a. Camera. O, nu
e ca. la. toa. ... a. re ca. decora.ţie de ...
te celelalte cât consolele, eia ...
camere, ca bucele pereţilor ş i
o boltă. ca un cadru de două.
s c o b i t a ri ciubuce în jurul u.-.
în coapse s, i lor si ferestrelor. Consolă de colţ.
, .
.
- u n buzdugan trecut pnntr'o
Consolă sub bolţi. (lanette) la. -� nT prezln t av na><
- Stema cantacuzinească. -
coroană. -
6 metrii, a.... mai pereţi spoiţi cu
'O�pd în dreptul cheii de boltă. an mic z'ntrând a.lb . - La.trina. L ' , preced ată. de să.liţa. S ' ,
p�tranghiala.r mărginit de cuie, ceeace pro.-. boltită. jumătate cilindru (en bercea.u), îşi
b�a.ză. că. a.colo a. fost ţintuit \lfean tablou a.'Oea sca.unul în colţul de nord ... est. Roto ....
(Gem a l de, obser'Oa.t de Salzer), ce decortl goa.le d e 'VOpsea. roşie îi decorea.ză. m ij locul
m ijlocul ta. ... pereţilor.Ea. e
\Jonalui ca. si '
a.erisită. de un
la. tlogoşoa. .... turn - la.nter ....
ia.. P e r e ţ i i nă., racordat
sunt lucrati '
prin trompe
în ştuc alb, cu zidurile ei.
de un foa.rte
delicat si fin
'
Apa1�tame.-.
profi l . E i ntul Domnu·
sunt împă.r... luz· se a.flă. în
ţi ţi în trei zo­ stânga. a.ntre ....
ne sau regis .... u l u i, a. \J â n d
tre orizonta­ toa.te odăile
le, pri n 2 cia­ boltite cu lu ...
Consolă sub bolţi .
Consolă sub bolţi. buce tra.ns ... nette si , de 0 - Cifra Brâncoueanolai C, prinsă intr' o
- Două spade incrucişate intr'o coroană. - 'Oersa.le, u .... bogăţie neîn.... ma,că. -
nal sub bolţi , ţă.rmurind segmentele Iane .... trecută. în ştuca.turi. E l comunică. cu a.pa.r....
telor, în m ijlocnl că rora. sant superbe ro� ta.mentul Doa.mnei prin marea. sa.lă qe re ....
zete tot în ştac, iar celă.la.lt nu departe de uniuni a. pa.la.tulai G ( t om, 1 2 X r , 5 0) ,
d aşamea., formând o bordură.. Uşile şi fe .... ca.re a.'Oea d rept decoratiuni frontoa.ne'·tri ...
' -

inp.org.ro
 CURTILE
, bOl'\NE STJ BR A NCOVENESTt
' ,
ung hialare în ştac, ca coronament a l aşi lor,
. frumoase încadratari d e în\Jârli turi d e
si
weji ca frunze în jura! ferestrelor şi uşilor ,
unde se coborau foarte elegant nu mai până
la jumătatea lor (ilustraţia pag. 6 3). Resta!
pereţilor, cu aceleaşi ciabace ca şi cam eri le
Doamnei, nu au alte ornam entaţii decât
console si . niste m oti\Je asemenea acelor a
usilor în segmentele lanetelor bolţilor.
H îşi are pereţi i împărţiti în trei re�
g istre trans\Jersale. Registrul d ela m ijloc,
cel mai mare, fi ind împărţit, prin ciubuce,
în panouri d reptanghialare, pe care le de�
corează niŞte moti\Je ce reprezi ntă răma�
rele cu foi lungi, cu· flori ca cinci petale, în ...
scrise în rombari sti lizate ; registrul de
sas, în segmentele lunetelor, p rezintă alte
panouri de cea mai elegantă execuţie (\J.
i lastraţiile pag. 5 3 , 5 4) , ca şi panourile ş i
benzile d e \Jreji c e încoronează si inca�
d rează usile. si
. ferestrele. 1\.celas. moti\J
decorati\J al pereţilor ornează ambrasa rele
ferestrelor .
!'1, opusă d iagonal camerei Doamnei, tre�
bue să fi fost locuinta . obisna . ită a Dom ...
nalai , jadecând d upă existenţa aci a unai
tablou (ca şi în camera Doamnei), ce era
pe peretele nordic al camerei (\J. i lustraţia
pag. 6 4). Hi poteza că această pictură ar fi
o icoană trebue exclusă, ea neaflânda ... se
pe peretel e esti c. 1"\.ati lată în partea sape ...
rioară, ea lasă- să se \Jadă destu l d e lămurit
corpuri le, dela m i j loc în jos, a două perso ...
nagii m ari, îmbrăcate cu dulamă galbenă
şi antiria albastra, ţinând în m i j locul lor
an copi lan dru. E portretul posesorilor ca�
sei: Constantin ... Vodă, Doa mna 1"\.aria si , co�
pilal Con s tantin beizad ea. - Peretii
, sant
d ecorati cam tot asa ca si
' ' , ai camerei H ,
dar foile şi \Jrejile sant albe, contrastând
ca fondul negru pe care sant lu crate.
In 1 a'Vem an mare antreu, nea\Jând
ca ornamanta tii decât frontoanel e si che�
' '
narele uşilor; el răspundea într'un foisor
stră lucit ornamentat închis, K (cu ferestre),
inp.org.ro
61
d espărţinda ... se d e acestil printr'un arc,
al cărui intrados e ornat cu m ari în\Jârti ...
turi de weji d e o splen didă execnţie . - La�
trina în L, cer scaunul în colţul nord �\Jest,
era mascată pri ntr'un para\Jan stabil fixat
în peretele \Jestic al săliţei S.
Şi în sfârşit camera din centrul palatu ...
loi Z , lum inată d e două mici ferestre spre
loggiă şi pre\Jăzută. ca d ulapuri, ca raf...
tari (nişe) în fiecare perete, este cămara
sau chelarul unde se strânge, ca în toate ca�
se le româneşti \Jechi, întreaga gospodărie a
casei. Ea e boltită în arc · de-doîh·e. l\.ci se
d epozitează, în lipsa stăpân i lor, lucrurile de
preţ ale casei, co\Joare, blănuri, \Jesela.
Sab podina acestei camere, un canal
a cărei deschidere se află în rez ... de ... cha ...
assee, sub loggiă , duce la o ascunzătoare ca
un fun d d e cuptor (caJ ... d e ... foar), p racti ....
cată în spaţial liber ce ră mâne între po ...
d eaua etajului şi calotele pi'Vniţei, d easupra
stâlpnlui central ('V. 'W în secţie şi plana!
rez.... de .... chaassee-alai). Şi asupra acestei as...
canzători ce se găseste si d easupra celei ...
' '
!alte pi\Jniţi, fantezia născocise d i ferite hi ....
poteze. Se credea anume să aci trebue să
fi fost an calori fer, ca si la băile romane s i
' '
cele turceşti, ce încă Izia dalaja l camerilbr,
cari de altfel a\?eau şi sobe. Hipoteza cade
însă când obser'Văm că gara canalului, cât
şi intrarea în ascunzătoare, au fost d eschise
ulterior, prin spargere (desigur în \Jremea
căutării a\)erilor, după moartea lai B rân ....
CO\)eana), că gara canalului era m ascată
pri ntr'o nişă în timpurile zidirii şi că a�
cel fu n d de cuptor nu are nici o deschi�
dere pentru eşital famalai, răspân d irea căJ ...
darii şi în treţi nerea com bastianii. Nu poate
fi \JOrba decât de o ascunzătoare, de o tai ...
niţă, care cred e m că se \)a găsi şi la f"\o ...
goşoaia, d acă se \JOr face exploarări, cari
pot da loc la surprize. De altfel aceste tai ...
nite sant obisnuite
' . în \Jechi me, se găsesc
şi la palatul 3 1 ) lui Duca .... Vod ă d ela Cetăţuia
62 BULETINUL COt\IS!UNff tlONUtlt TELOR ISTORICE.
din Iasi, unde aflăm, după o descriere fă ...
. '
cntă de romantica! l\leca Rasso, că « în
« peretele dinspre oraş, o uşe m ică rotundă
« du ce într'un fel de tindă îngustă, în al că�
« rai fund se deschi de o \lizunie ce are m ultă
« asemănare cu un cuptor de pitărie, . . . . e
« tainita » a [lată, între rez· de-chaussee si etaj.
. '
Cu luxul şi splendoarea interioarelor de
la Potlogi şi f\.ogoşoaia contrasta însă sim ...
p l icitatea podelelor de cărăm izi, \lizibile
încă, cari s'au conser\Jat până târziu în
paiatele noastre, spre marea dezilazie a că"'
lătorilor, ca n na de Reinhard , ce înregis­
....
trează ca ciudă, In memorii le sale, stricarea
preţioasei sale toalete d i n această cauză.
Scoborând din palat, constatăm că nici
exteriorul nu rămânea mai pe jos de bo ...
găţia interioralni . - Printr'o m a luraţie bo ....
gată şi zugră'Veli 'Oii se căuta a se obţine
un maximum de contraste tDtre podoabe
si saprafetele simple si albe ale zidurilor,
' ' ' 3
punânda ... se astfel cât mai m ult în 'Vază. di�
feritele părţi arhitectonice ale clădirii.
Un ciubuc la m ij loc i n d i ca cele d o uă
d i\Jiziani : rez... de .... chaussee�ul si etajul ; iar
'
o cornişe bogată încununa clădirea.
Cornişa se com paneil dintr'o serie de
ciub u ce sub strasină si dintr'un ciubuc
' '
(tor) gros �lb, foarte frumos lucrat ca solzi
(imbri cat) , separat de cele dintâi printr'un
c�qal (gorge) \'>Opsit cu galben . - Coperi"'
şal rlasic românesc, ţaguiat (a la bran ....
carde, zice Sestini), sau poate cu capole
- cum se află reprezintat un palat în sta�
curi le clecorati\le ale bisericii din funclenii
Doamnei - acoperia clădirea.
Benzi late de în\lârtitari el e weji cu foi,
în stuc, şi colorate într'un splen d i d alb as.-.
tru limita, pe fiecare faţă , m achile clădi ...
rii ; ace leaşi benzi, dar mai înguste, în ca ....
d raa usile si ferestrele, p e cari l e mai înco ....
' '
ronau si niste frontoane zagră'Vite, în felul
' '
acelor ce se obser'Vă deasupra uşii dela
ntrarea principală (ilustraţia pag. 5 9) .
Ca închiere, com parând Potlogii c u 1"\ o ...
goşoaia, obser'Văm că cele două palate ne
oferă toate elementele necesare anei re ....
constitairi : loggia şi foişoarele, cari lipsesc
la Potlogi, le aflăm la f\.ogoşoaia ; iar ino ....
\laţiile făcute în restaurarea f\.ogoşoaii le
'
putem în lătura mulţumită celorlalte ziduri
rămase i ntacte la Potlogi.
Si dacă interioarele d i feră, - la 1'\ogo ...
'
şoaia pred om inând pi ctu rile, iar la Potlogi
stucatarile, - restul c lădirilor era identi c :
'
ferestrele şi uşile se e\lasaa spre i nterior,
termi nâncJa ....se sas printr'un foarte e legant
si molati c arc (en anse ele panier), iar jos,
'
ferestrele, în exterior, se terminau - ca
unele d i n ferestrele de piatră ale biseri celor
- printr'o lă\li cioară, mai mică decât des...
chizătura ferestrii si sprijinită pe ciabace
'
ce se aslern anul sub a ltul, m i csorânda .... si
' ' '
din ce în ce lungimea.
Nu putem să ne despărţim de si ngurele
cloaă curţi rămase în picioare, fără să ne
între băm: cine au fost mesterii si care stilul?
' ,
Stilul unei clă diri se poate stu d ia d i n tre i
puncte de 'Vedere : 1 ) com parânda.-.1 cu a ....
cela a l clădirilor epocelor anterioare, - cu
aceasta însă 'VOm închi de întreg sta diu ce ....
am început; 2) studiind clădirea din pune.-.
tai de 'Vedere a l influenţelor artisti ce ce au
patat să exercite popoarele ca cari am
fost în legături culturale; 3 ) cercetând meş.-.
'
terii cari au lacrat... o şi şcoala în care ei
si-au făcut educatia.
' '
So cotim că e mai bine a porni, în această
pri\linţă, dela i mpresiunile ce le ... a produs
aceste palate asupra unor cunoscători 'Vechi
si ai arhitecturii tărei noastre si aceleia
' ' '
a timpului lor.
Părerile a doi astfel buni ca născători, d i n
două epoce si două popoare deosebite, sant
'
concludente. Lamottraye, ban cunoscător
inp.org.ro
 CURT, ILE DOM E S, TI BMNCOVENESTi
' 63

alarhitecturii orientale, printr'o lungă. şe� o are şi Sulzer: « ele tră dează. gustul euro�
dere în Orient, era surprins de a \Jedea la pean . . . tre bue să. fi fost făcute de m eşteri

-
"

"
;:;
"-
r.

�
·-

"
,_

"'
c' ---
o
:;::;
o -
0... o
c �
� ·v=...

�
<tl
e
u.
'" �

0... 3
"
"'
c
-�
,_

�
·-

.§
"'
�
·f:�

t\ ogosoaia
) o clădire zidită. « eu rOJJeneste
) ». streini » , - închee el, fă ră a-i determ i na.
l\ceeaş părere, despre am&ndouă. palatele, Cari sunt acele influenţe şi care ac ei

inp.org.ro
 64 BULE TINUL C OMISIUNII l'10Ntll'1ENTELOR ISTORICE

mesteri
'
? - ne- propunem a deslega, pe cât Rathhaas .... ul şi K loster... u l lor), pentru a o în�
posibil, în cele următoare. pră.stia
'
p retutindeni dincolo, - si '
între un ...
Cu Sasii'
am 5\)Ut strânse legături culta� guri şi între Români, - nu se găseşte în 1'1un-

�.
§
e.
=
"
n
"'
8
(l
"'
o.
" -o
"'
o
n
�
c
�
..
e:
o :::J
o

s
" -o
" o
.....
[ o
:0
n
"
"
3
..
"
e.
j;
""
o
-.':.-

rale din cele mai \Jechi t i mpuri; dar tipica. tenia., cu toale că comunitatea lor dela. Cârn�
lor ca.sâ., p e care ei o aduc cu întreaga. lor pulung era destul de puterni că, chiar în se ...
viaţă su fletească. dela Rin (împreună cu cola! al XVII· lea, când un Jupân Andrea

inp.org.ro
 C URT, iLE bO.M.NE S TI BRA. NCOVENESTI
' '
65

adacea la indepli nire pri\Jilegiile date cam ...
palangului de Duca ....Vodă, acelaş Andrea
căraia Şerban Cantacuzino, persecutorul
catolicilor, îi taie barba, spre batjocară, pen·
tru incăpăţânana acestaia de a se alege d e
două ori j a d e contra \)Oi nţei Domnalai .
Nici Bulgari i, cu lipsa lor de gast ar ...
aniforme, iar interioral poseda în p las o
mare sală centrală (care era transformarea
\Jechiulai atrium roman).
1"\ai eram în legătari culturale şi cu po ...
poarele basinului l\driati cei, unde exista o
paternică trad iţie artistică încă din ti mpul
Romanilor si an de era Venetia, marele în ..
' '

tistic, şi cu lipsa de clase sociale nimicite de trepozi t comercial, în care se concentrează,

cacerirea tarcească, - na exercită \Jre... o in ..
flaenţă . Casele lor lasă malt de dorit chiar
în tim purile de azi 32) .
Nici în Constantinopolul decăzut nu
poate fi căutată acea infl uenţă : fii n d că dela
ca într'un focar, toate influenţele artisti ce
ale lmnii, pe an fond însă bizantin, ce se
m ani festă în întreg modul de trai al Vene ...
ţianulu i , - chiar şi în îmbrăcă m i nte.
Su cursalele Veneţiei: Zara, cu catedrala;

Palatal din Potlogi.

- Vedere asupra lalurilor de est şi de nord despre heleşteu, cu roinile loggiei. -

Lamottraye, care detestă arhitectura. paJa ..
telor turcesti, până la SesUni, 3 3) care \Jede
'
în casele puternici lor Fanarulai nişte spe...
lance, nici an călător na \JOrbeşte de bine
de arhitectara d e aci. - Şi \Jechile locuinţe
bizantine 34 ) , din cari s ...au păstrat câte\Ja a el
şi în Siria, na puteau să aibă we .... o înr&u ....
ire asapra noastră . Zid ite înto cmai . ca si ca ... '
sele turceşti de azi, cari le moşteneşte sti lul,
e le eraa zidite pentra O \Jiaţă înch isă, m iste ...
rioasă. Tipicele ba!C'oane închise, esite în '
afară (mascharabieh), cari caracteriză ca ..
se le turceşti, se aflau şi atunci; faţadele eraa
Buletinul Comisiunii l'lonumentelor Istorice.
Sebenic, ca fortul; Pola, ca areal de triumf
roman; Ragaza, ca palatul; Traa, ca eate ...
drala; şi Spa lato, ca marele palat al lai Dio ...
c leţian (una din cele mai grandioase raine
ale epocii de decădere a Ro mani lor, sin ...
gara! palat conser\Jat şi cel din tâi mona ...
m ent în care, prin amestecul de elemente
clasice şi orientale, se face începatarile noii
arte bi zantine), - ne arată ce trad iţii puter....
nice d e artă erau în aceste părţi B5) .
Prin trei căi am a\Jut legături ca basi ...
nul l\driati cei : 1 ) prin relaţii comerciale,
politice şi caltarale, 2) prin co lonii italiene
9

inp.org.ro
66 BULETINUL COtuSICINli .MOHUZ"\ENTELOR ISTORI CE

si
"
italieni grecizati,'
stabiliti' la noi , si
, 3) prin <:a această. ragă.ciane să. se facă. « dapă. ca m
Sârbi şi \?ecin i i lor dela apas Dalmatinii. « fă.cară.m si '
noi în Trâgo\?iste, '
ca S\?intele
« Craci, ca prea cinstitele
« i coane. Dentra întâi adică.
« iesită.ră.
'
...' m toată. suflarea
« japanilor D o m n i e i, pe
« poarta \?ână.torilor Deala....
« la i , de fă.cată.ră. ...' m litanie,
« la S\?ânta l'î.ână.sti re... De�
« în .... Deal. Dapa aceasta în...
« direptată.ră.·' m ragă. ca obi·

« dă. si pri n cele lan te porţi . ..

« Apoi din laturea de în jos
Palatul din Potlogi.
«a S\?ântii l'î.itropoli i sca ...
- Vedere interioară asupt·n porţii intrărti1 cu dărâmăturile cuinii. - « lare ... se si'
de aci lea isna ....
« farile capeţi lor ţări gre...
Se cunosc l egăturile politi ce şi comer .... « de ni, geno\leaţi lor ş i \J eniaţilor de în tin ...
ciale ce l e .... am a\J at, ca Veneţia, din cele mai « Seră.m ca toţii mare ragă. afară. d i n poarta
\?echi timpuri. Na \?Om \?Orbi, de aceea, nici -<< Bucurestilor'
».
de le găturile politice a le lui Stefan '
cel l'î.are, U n Italian grecizat, Dona Pepano, fa\?o ...
nici d e ale lai Petra Cerce!, ce .... si '
dobân .... ritul lui Serban
'
Cantacuzino, care a\lea dese
deşte tronul ca sprijin \J eneţian, na \?Om legă. tari ca Venetia '
si '
stetea de m a l te · ori
\?orbi nici de exportul nostru de \?ite, pen .... acolo, era însărcinat de Vodă ca repararea
tra mă.tă.sari le, lânarile şi aaral ce ... l i m ... m ănăstirii Cartea-.de .... l\ rgeş 3 i) .
portam de acolo, n i ci de cazurile i zolate Un alt Ita lian, Johanes Pesena Le\?ino, şe ...
când an Lă.puşneana că.ata pi ctori în ve ... dea la Brânco\?eni - de sigur în ser\licial lai
neţia pentru bisericile sale. Brânco\?eana - ande îsi '
înmorm ântează.
Ca începere din al xvrr lea secol, se ... întrega fam ilie secerată de ciamă..
pare, însă. , că. aceste legături erau mai strân ... Ca Del Chiaro, secretara!, sau ca Pi lari ...
se . l'î.uma lui l'î.i hnea era o italian că. greci-< no, doctoral, \?Or mai_ fi fost Italieni la cartea
zată., iar surorile ei, că.lugă.riţe la l'î.arano, lui Brânco\leana. Del Chiaro, de altfel, ad ...
lângă. Veneţia, m ijlociaa trimeterea anai m ir& grădi·
portret al lai l'î.ihnea...Vodă. 36) . nile Brân ...
Pe wemea lai l'î.atei Basarab aflăm, din c o \? e a n a ...
copiile după. documente rămase la Târgo ... lai, lucrate
\l iste
'
de pe arma anui d iletant, că. colonii de d upă gas...
Venetiani '
si
'
Geno\?ezi se aflaa acolo. tal i ta lian,
I n ade\l ă.r, în pastorala l'î.itropolitalui Ş te­ - era Î11-<
fan , adresată. întregului cler al ţări i , proba.... cântat d e
b i l în anii de argie ce adac moartea lai J'î.a... m .... rea sr.
tei Basarab, aflăm că. el d ispune facerea anei G h e o r g he Palatul din Potlogi.
ragă.cîani de p loc.e, pentru seceta abă.tată. a ... « - z i d ită în - Cuinia innainte de dărâmare. -
sapra ţării « ca argisă.rea D omnului, că. ce « felul anei
S\l i ntia-.Sa
'
na deschisiasă. \?eastierii le ce ... « mari mă.năstiri de călugări, de ale noas ...
rurilon > . I n acest scop l'î.itropolital ordonă. « tre » - şi adm ir& în biseri ca Franciscanilor

inp.org.ro
 C URTIL E b01'1NE S TI BRÂ.NCOVENESTi
' ' '
67

dela Târgo\?işte o icoană a Sf. Francisc, lucrează pentru alţii. Un Stalacie, arhite ct,
lucrată de an Român ee în\?ăţase pi ctura la a n Ion Dalmati nal, decorator, ştim că la.-.
Veneţia 3 8 ) . Căci chiar Românii îşi fac eda .... erase pen ....
eatia în Italia . ./"\alti' Cantaeazini în\?ată a ...
' '
tra elă diri- /
colo; dar m ai ales interesant e Stolnieal l e lai ./"\atei
Constantin, d ela care n e.... a rămas an car... Cort>in. 4 2 )
net de călătorie 39 ) . Î nsoţit de Pană Pepano, Ş i înprea ....
nepotul lai Dona, el se duse la Pado\?a să ....şi nă ca alţii,
desă\?ârseaseă înstraetia. n dram se opri
' '
Î poate eă t>a
şi la Veneţia, în 1 6 6 7 , \?izită ee era t>red nie fi Jaerat si'

şi făcu note. Văza faimosul Palatul Dogi lor la noi Sar... '----.: . -- -
(« casa unde şade prinţipal ea cei lalţi mari » ) bi saa DaJ .... Palatul din Potlogi.
s' i adm iră, î n « salla d e l eollegio » , tablourile mC\tini . - Capitel din colonada foişorului principal. -

prin care Veronese imortaliza Veneţia. Ci ....

tia i nscripţia dedesuptul tabloalai ee sim .... Nu cunoastem numele mesterilor pala....
' '

boliza
/
domnia Veneţiei asupra mări lor si '
telor Jai B râneot>eana, dar îi putem, în parte,
nota p e carnet : « Scris este în podina ea ... ghici , sti i n d eă Brânc ot>eana îsi at>ea ace ...
' '

« Sei întâi cam i ntri p e aşe a eeaste pro ... iaş e chipă. pentru toate clădi ri le. Ş tim, 4 3) , d e
« \?lime : Roba r imperi i » . . . p i l dă, c ă zagrat>ii de la H a ...
D e sigur, nu fără a na rezi, Ioan, Ioach i m şi Stan,
exercita n i ci o influenţă se zagrăt>iră şi Biserica Dom ....
întorc în tară '
e. s tfel d e oa .... neaseă. d i n Tâ.rgot>iste s i eă ' '

meni iubitori de cultură si '

înpregnaţi de frum useţil e t>ă-
zate pe acolo.
Dar afară de Italieni si
italienizaţi, cari dau an noa
at>ânt artei (chiar celei !Ji ...
Caragea, pietraral , era t>eş ....
n i c în sert>ieial B râ.neot>ea....
nalui, după cam rezultă din
'
scrisoarea ee e l o adresează
egamenulai de Harezi, ea
Interior d i n palatul rusesc
...

Terem, (după. Beyllie) .

re i J cere: « Pentru Caragea
zantine, - înnălţând palatele « ca să ti' ... J d ă m si estimpa, îi
'

Kreml i nu lui în stilul renaştere!, dar ea in .... «\?Oi porunci de va vem:, că si ai cea n ... are '

terioare bizantine) 4 0) , mai erau şi Sârbii şi « ni ei an Iaera » 4 4) . - Contimporanal B rân'"'

Dalmatinii mijlocitori între marele focar eot>eanalai, Toma Cantacuzino, ruga pe
artisti c al Italiei si '
resta! lumii. Prin Ra .... Toma Teaca, din B raso\?, ca să .... i găsească
' '

gaza genial niste zi dari s i an « Stiaeator» ee mai fusese

' ' '

s l a \? era î n prin Bucureşti 4 5 ) , să-.i împodobească casa.

constantă a ... Se cunoaste si numele anal arhi tect, a l
' '

tingere ea cal­ aceluia ee !acră mănăstirea Sf. Gheorghe :

tara italiană; « Bsos)d�·�), hsfvo� 6 O.px(tz-x:cow ti')r; �o-

de aceia arta 7tcx:i')� O'l.·r;v·f)� » -!6). Cunoaştem şi meşteri

sârbeaseă e armeni, din Constantinopole aduşi, dar ne ...
an amestec de întrebuinţaţi deeâ.t la zidiri d e băz� cari
Palatal din Potlogi.
- Capitel din colonada loggii -
ţ a p ă n a l b i .... erau construeţi i carat turceşti 4 7) .
zantin şi pre.... Dar nume de mesteri ea Teaeo, Cara.-.' '

�iosal stil occidental . u) . Ei n e mai putând gea, .1"\anea, sant slat>e, ea siguranţă sâr.-.
Iaera la ei acasă, ande s ....aa i nstalat Turcii, veşti saa dalmatine.

inp.org.ro
68 BULETINUL CO/'liSIONII 1'10 Ul'1ENTELOR ISTORICE
Rezamân d , palate!� lai B rânco\Jeana sant
lucrate de m esteri crescuti în traditie ele
, ' '
artă. bizantină. - italiană., conformâncla .... se
gusturi lor şi traci iţii lor noastre \Jechi de
construire. Acest conformizm ca \Jechi le
noastre tradiţii era înlesnit, mai ales, ele o ....
biceial Domnilor si boerilor nostrii de a se
' '
amesteca necontenit în amănuntele tehnice
ale clădirii, chiar cân d a\?eaa an arhitect 4 8) .
Ca elem ente, în construcţie, \?echi bizan ....
tine, moştenite, a\?em : obicei u l pisaniilor 4 9) ;
împărţirea după. sexe a cameri lor; foişorul
înehis dela Potlogi; bolţile în capole, ber....
ceaa, cl'aretes; i nterioarele; m i cile ferestre
Palatal din Potlogi .
- Vederea după heleşteu. -
de deasupra uşi lor şi unor ferestre; nişele;
- ca elemente noi sant: logzile decorând fa....
ţadele, specifice arhitecturii \?eneţiane 50) ;
·bolţile c a !unelte (românizate, neîncadrând
ferestrele); şi modul mai deslegat, mai larg
şi mai occidenta l ca cari se lucrează. toată.
clădirea, ca, de exemplu, sculpturile şi mai
ales pi cturile ce numai au caracter par bi ...
sericesc şi hierati c ca în \?echiile case, cari,
( ca aceia a lai Cantacuzino dela 1\famaţi),
semănau a biserici ci se laicizează. se mo ....
dernizează. , tratâncl frumoasele scene ce am
\?ă.zat că. decora palatul din 1"\ogoşoia.
inp.org.ro
Palatele 1"\ogoşoaia şi Potlogii ocupă. un
loc, ori câL de mic, între palatele produse saa
influenţate de arta bizantină; pentru istori ....
cal arte lor sunt destul de interesante, inte ...
rioarel e dela Potlogii fiind, împreună ca a ....
celea ale palatelor ruseşti , singurele măr ....
tarii ale felului cam se prezinta o casă. bi�
zantină.. Iar pentru România de azi aceste
palate sant îndoit de scumpe.
Ele arată. că 'Viata Princi patelor de odi ....
'
nioară. n u era asa sălbatecă si nici nu se
, '
desfă.sara în bordeie, cam au i nsinuat anii
'
detestatori ai trecutului ; şi când în caprin ....
sul lor ,s'a perinclat 'Viaţa anaia el i n i n ...
teresantele figuri elin galeria Domnitori lor
noştri , ca atât mai mult trebue să. ne fie
scumpe aceste două. palate.
Franta si .... a făcut o ·ehestie de p ietate si
' ' '
de m ândrie, pentru trecutul său feu dal, res ....
taarâncl, el i n niste fă.râmătari, castelele el i n
'
Pierrefonds şi Coacy. 1\celaş spirit de pie ...
tate, \?a conduce, cred em , la restaurarea
celor două. palate ale lai Constanti n Brân ....
co\?eana, dela moartea căruia se \?Or îm ....
plini încarând 2 0 0 el e ani.
Va fi cel mai demn act şi cel mai pios
monument pe care România de azi îl \?CI
 CURŢILE D01'1HEŞTI B RÂ HCOVEHEŞTI 69

inima
'
acelaia care s'a jertfit pentra ea, - a.dăpost, în am brele rainelor d ela Potlogi
acelaia care rătă c:este si azi, fără a... si găsi , , ,
si l'î.ogoşoaia.
V ! RG. DRĂGHICEAHU.

NOTE.

J) N. Iorga, R o m â n i i ş i B r a ş o \"1 u 1 , Bucureşti 1905, p. 257 . 04) Sulzer, o p. c i t a t, uol. 1 , p . 301.

2) Hurmuzaki , D o c a m e o t e p r i \, i t o a r e 1a i s t o r· i a 2• ) V. Virg. Drăghiceanu, De la P a l a t u l d i n P o t l o g i, în

R o m â n i I o r, \lOI. VI, p. 384. 1\rta Română, laşi 1908, pp. 74 - 77 .

• ) F. J. Sulzer, G e s c h i c h t e d e s transalpinischen 2 6) Tot în trei erâ despărţită curtea palatu lu i flitropolii din

D a c i e n s, \Vien l i 8 1 1 voi. 1 , p, 304. TârgO\'işte: \'Iezi Emilia Ciorana, C ă 1 ă t o r ii 1 e P a t r i a r h a 1 a i,

"') i\supra drumurilor· \?CZÎ şi n . t\. Perrot, \V e g w e i s e r fl a c a r i e î n Ţ � r i l e R o m â n e, 1655 - 1658, Bucureşti 1 900

d u r c h d i e e a r o p. T a r k e i, Leipzig 1855 ; H. h1ittinghausen, pp. 9 1 - 92.

Oa s Farst e n th a m R o m a n i a, g e o g r a p h i s c h m i 1 i ­ 2i) S e credeâ a fi u n turn, o culă sau donjon.

t a r i s c h d a r g e s t b e I l t, 1869. 2 ) V. N. Iorga, Floarea Darurilor, 1 o c. c i t a t, precum

; ) i\. Odobesca, C ă l i n d a r c e s ă e h i a m ă F o l e t u l N o- şi d esuinov�ţirea pictoru lu i flarchetti în C o n '' o r b i r i 1 i t e•

\l e 1, in R e \,ista română, an. 1861, p. 672. r a r e, anul 19081 pp, p. 411 - 1 2.

8 ) N. Iorga, Hârtii d i n a r h i ua m â n ă s t i r i i H a r e­ 29 ) Vezi .'1 . Rosso, P a 1 a t o 1 1 u 1 D a c a V o d ă, în Columna

za 1, Bucureşti 1907, p. XVI. lui Traian, an 1874, No. 1 ; Del Chiaro, 1 s t o r i a d e I l e m o­

' ) F
)
J. Solzer, o p. c i t a t, p. 301. d e r n e r i u o 1 a z i o ni d e Il a V a 1 a c h i a, Ven ezia 1 718" p , 34.

) Unde se află o frumoasă biserică d e sat ridicată d e Jupan 30) Intre console se află şi valtarol cu 2 capete, care poate

1"\ihai trâmbeaou biv .. \, eJ .. Clacer za arie, jmpreună cu Z.a rn fira fi ecusson-ol la care îi dă dreptul titlul d e Principe al lm•

ja pâneasa D-lui; şi de Stefan Strâmbeanu, brat ego , cu sotia sa pedului.

l l inca, pe Ia 1756 {?) La Cantacuzini, însă, reprezentâ dr epturile lor directe împă•

9 ) V. N. Iorga, a n p a 1 a t a 1 1 o i B r â n c o '' e a n a, în Floa·• răteşti :

rea Daro.rilor, an. 19071 pp. 39 - 50. "Despre tată gripsoral neamului cel împăr�tesc.
1 0) N. Iorga, H â rt i i d i n a r h i � a m â n. H a r e z a l, pp . " Iară corbul despre mamă, odrăsli rea cea domnească".

325- 30, (vezi 1\postolol, 1683).

LI} Şi la N. Jm·ga, I n s c r- i p ţ i i d i n b i s e r i .c i l e R o m â­ Brâ nCO\,eanu nu s e sfiâ ca să s e întitueze oficial astfel, cum

n i e i, Bucur şti 1 908, ual. II, p. 47. il Dedem la 1 1 1 2, intitulat p e c.I opotul dela G u ra•flotrului :

t!! ) St. D. Grecianu, V i a t a l a i C o n s t a n t i n- V o d ă B r â n .. CONSTnNTINVS B.'\.SS/\ - RnBi\ DE. BRi\NCOVi\N1 D( ei )

c o u e a n u 1, de Raau-Log. Grecia nu, B a cm·eşti 1 906, p. 18. G(ratia) S(acri) R ( omaoi) I(mperii) E.T Vi\Li\CH!i\E. TRnN­

1 3 ) I b i d ., p . 2 8 . Si\LPINi\E. PRINCE.PS.
'
H ) l b i d., p. 471 şi R e u i s t a r o m â n ă, a n . 1 8 6 1 1 p. 665 ; Turcii, cari s e COilsideraa, însă, ca legitimii moştenitori ai

Gr·eceana, i b i d ., P 63, şi R e \' i s t a r o m â n ă p. 668, I m periului Roman, mostră p e Brâncoueana pentru titlul luai
.
tS ) Greceanu , i b i d., p. 88. " pdn ba n i " şi nelegitim, întrucât Imperial roman al lui Carol

'6) Frumoasa biserică din satul Corbii. peste 1\rgeş, lângă c e l J'lare eşi din frauda unui Pap�, nu ca al lor din drepturi

Potlogi, fu ridicată de Dumitraşca Corbcano \> el-Paharnic, cu antice, dela Constantin cel rlare. (u. Iiorm. S. 1, I, p. 425).

Jopâniţa Todosca, cunoscuta intrigant� politică, din vremea lui 31) 1\. Russo, i b i d . , i\sapra obiceiurilor tainiţelor la ţărani

BrânCO\'eanu. \>ezi: Virgilia Drăghiceano, C a s a 1 o i V a s i 1 e E. n a c h e

2 7 ) Greceanu, i b i d., p. 89. B r ă n e s c o, extras din Conuorbiri Lite�·are, Bucureşti 1 909.

'� ) N. Iorga , Stadii şi Do c o m c n t e, \>OI. XVI, p. 253, 32) C. Jire.cek, Oas F ii r s t e n t b a m B a 1 g a r i e n, lvieo

fără determinar-ea prO\'fnienţ ei. 1891, p . 163 .

J9 ) Greceanu, i b i d. , pp, 93, 96; şi R e \1 i s t a r o m â n ă, op. a3) Lamottraye, V o y a g e e o E. o r o p e, /\ s i e e t n f r i q o e

672, 74. uol. 1 p. 208; O. a
,
llaye 1727, Sestini, V i a g g i o d C o n s•

�0) Papadopalos Cherameas, �zp. ��0), w3·h.·r , E·; nzrpooTI:o­ t a n t i n o p ol i a Ba k or e s t i f a t t o l ' a n n o 1 7 7 9, c o n

no ),z� 1899, tom. IV, p. 402. 1 ' a g g i o n t a d i d i '' e r s e 1 e t t e r n, Roma 17941 p. 2.

:! l ) Grecea �u , i b i d .J pp. 991 1031 106, 1 10, 1 1 5 , 1 1 6, 138, 1391 3<) i\sapra caselor bizantine uezi: General L. d e Beylie,

141, 1 4-2, 144, 1+6, 147, 148- 1 5 1 , 154, 159, 167, 1 7 1 , 176, 183, L ' h a bi t a t i o n b )' z a n t i n e, Grenoble, - Paris 19021 şi id . ,

187, 1 90, 1 94, 197, 222, 229, 244, 247. L e s a n c i e n n e s m a i s o n 3 d� C o 1 s t a n t i n o p 1 e, Patis,

1 2) Rada Popescu, C r o n i c a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i, in Nag, 1903; Ch. Garnier, L' h a b i t a t i on h u m a i n e, Paris !892, p. 661.

istorica pentru Dacia, uol. lV, p, 3 1 . - f\sapr·a nebuniei cu 35) Vezi: Charles Pelerin, E x c a r s i o n a r t i s t i q u e en
ca1·e Turcii căutau comorile din palatu l lui Stefan Cantacuzino O a 1 m a t i e e t a o rl o n t e n e g r o, Pads 1860; şi Jos.

din an-Stefana, \'Iezi Hurm uzaki, sap. J , p. 4+8. La�alee, V o y a g e p i t t ore s qu e e t h i s to r iq o e d e

23 ) Pe nişte minee din Potlogi citim : Jeromonahol Rafail ico­ I'l s t r i e e t d e 1 a O a 1 m a t i e, Paris 1802; L. Ci�ognora

nomul dela sf. mănăstire Hurezu, am dăruit aceaste 12 minee e Seh•a Z.anotto, L e f a b r i c h e e m a n o m ent i c o­
lu nO\'nice Dumnealui t\anolake B1·âncoueanul bi\l-\'lel-log. , pentru s_p i c u ! d i V c n e z i a, Venezia 1858; Garnier o p. c i t a t, p. 691
a mea pomeni1·e, 1 7 8 1. •G ) V . N. Iorga, D o u ă d o .c u m e n t e d i n a r h i v e l e
,
- Se găsesc grafite pe pe•·eţii palatului : Oii cu Stolnic, Iulie 29. r a g u z a n e, în i\rhh1a soc. ştiinţifice şi literare din [aşi,
Voi ca Copil 7230 ?. 1898, p. 67.

inp.org.ro
70 BULETINUL COl'\ISIUNII l'\ONUl'\ENTELOR ISTORICE

37) Tocilesco, B i s e r i .c a e p i s c o p a 1 ă a 1'1 â n ă s­ r i c e d i n j o d e ţ o l D â m b o ,, i ţ a, Târgouişte 1 907 , p. 14.

t i r i i C a r t e a-d e-1\ r g e ş, p . 32; N. Iorga, O p e r i 1 e 1 u i 44} Iorga, H ă r t i i d I n a r h i " a m â o. H a r e z a J a i,

C o n s t a n t i o S t o 1 o i c u 1 C a n t a c u z i n o, eucureşti Bucureşti 1907, p. XVI.
1901 1 p. XXXV!l. H ) Iorga, B r a ş o u u 1 ş i R o m â o i i, p. 1 1:5

38) Del Cbiaro, I s t o r i a d e I l e m o d e r n e r i '' o 1 o• 4 6) E. Legrand, R ecuei 1 d e d o c. g r e c s, Paris 18951

zi on i d e Ila Va 1a c h i a, Vene<ia 1 7 181 p. p. 13, 41. t . VII p. 75.
39) Iorga, i b i d . 4 7) C o n d i c a d e u e o i t a r i ş i c h e 1 t a e 1 i a u i s •
4 0) Vezi General Beylie, o p. c i t a t . t i e r i e i, dela leatul 1694 - 1704, în Reuista Istorică a 1\rhi­
'' ) F. Kanitz, S e rb i e n s b y z a n t i n i s c h e t\ o n o­ uelor României, Bac:reşti 1873 p . 38.
m e n t e, \Vien 18621 p . 15. 48) Snlzer, o p. c i t a t, uol. Ili p. 49.
4 2) Kanitz, S e r b i e n, h i s t o r i s c h-e t h o o g r a p h i· <9) Garnier, o p. c i t a t, p. 680.
s c h e R e i s e s t a d i e n, Leipzig 1868 1 p. 733 - 4. 50) 1\. Choisy, H i s t o i r e d e 1 ' arch it ecta r e, Paris
43) V. Drăghiceanu, C ă 1 ă a z a t\ o n u m e n t e 1 o r I s t O• 1899, uol. II, p. 662; şi Garnier o p . .c i t a t, p. 156.

Palatul din Potlogi.

- Cap�tal aotrealai principal dinspre loggiă. -

P. S. Colonada foişorului şi loggii auea acelaşi număr de coloane ca şi aceia a t\ogoşoaii.

- Fotografiile nesemnate sunt de fotograful Voinesca. -

inp.org.ro
 B O L N I t' A !"\. A N }\ S T l R 1 1 H O R E Z 1
BISERI Cl\--FO IŞO RUL-.CHILIILE
---OI ---

DESCRIERE l\RHITECTONICA

... pre răsărit de cartea principală a

IP�r.....l't';l;'l
mănăstirii Harezi , la o depărtare
de aproape o sută de metri, se
��� găseşte o carte înconjurată de zi--
dari, în i nteriorul căreia se \?ede
, '
·:v, - la m ijloc o biserică, la colţul sad--
l '
\?estic a n foisor,
, iar pe laturea nor--
d i că an rân d de case în' ruină (pag. 72). Res ....
tai carţei este presărat ca cruci de piatră şi
de lemn, cari răsar - când drepte, când
p lecate - din iarba bogată ce îmbracă pă"'
mântui.
1\cl, în a cest colţ retras, sub poalele unui
deal ambrit de fagi şi mesteceni, a hotărît
.M.aria Doamna, soţia marelui ctitor al Ha ...
rezilor, să aseze ' bo l n iţa, lăcasal
' de \?eci
al ca\?iosilor
' monahi. I ntr'ade\?ăr, pisania
de piatră , aşezată deasupra aşei de i ntrare
în biserică, ne spune: « Ră\?ninda şi armănd
în toate bunele fapte şi bl[a]goceste\?ie, 1'\a....
riia, luminata Do[aJmnă, pre înălţat soţul
său Io Costandin Băsărabă Voe\?od şi, pre ....
cum soţul s i Domnul ei bisear[i]ca cea mare
în cinstea marilor înpăraţi şi sfi nţi Constan-­
din si ' Elena den temelie o au rădicată si '
o au
înframaseţat, aşa şi măria ei, în sla\?a de
Dumnezeu născătoarei fecoare şi s tăpănei
noastre, aa zidită aC.astă sf[ă]ntă beserecace
bolniţă, făcând-o ca în \?eac bună pomenire
stremoşilor, m oşilor şi părinţilor lor să ră'"'
m ăe şi a lor nemortă nume, ispră\?ind ....o la
at optulea ană al domnii lor, la leată dela
zidirea lumii 7205 (= 1 6 96) msţa Septe[ m] ...
\?rie 2 0 dni » (N. Iorga, lnscripţzi dz'n Bz'­
serz'cele Românz'ez', I , pag. 1 9 2).
După cam se \Jede, această pisanie nu po ....
meneste n i m i c despre foisor si
' ' chilii.
Foisorul, la rândal său, nu are i nscripţie
care să ne lămurească asupra timpului când
s'a ridicat ; totusi, arhitectura stâlpilor de
'
piatră - foarte asemenea ca aceea a stâlpi ...
lor foisorului domnesc dela scara cea mare
'
din mănăstire - do\?edeste că si
' ' el s'a clă-
dit o dată ca grupul Hurezilor.
Chiliile de asemenea n'au i nscripţie ; dar
felul lor de zid ire ne trimite la aceeaş e"'
pocă brânco\?enească ( 1 6 9 0 - 1 6 94), când
s'a zidit Harezal, fi ind alcătuite, ca şi ehi"'
Iiile din mănăstire, ca singura deosebire
că aci , la botniţă, nu se află nici o cameră
boltită, pe când în mănăstire sant boltite
toate chilii le dela rândal de sas.
Dar, pentrucă fiecare din clădirile ce
compun bolniţa Harezilor merită a fi stu-­
diate în parte, să le cercetă m m ai cu a-.
mănantal, spre o mai bună înţelegere.
B I S E R I C I\
Dură cam s'a citit mai sas, însăşi pisania
o numeste
' « beserecace » , adică mică. ca
dimensiuni. Şi într'ade\Jăr, în lat măsoară
numai 6.70, iar în lung 1 4 metri . Dar dacă
de mu lte ori dimensiunile unui m onument

inp.org.ro
72 BULETINUL COl'USIUNII 1'\0NCI!'\ENTELOR ISTORICE

contribaesc la măreţia lai, nu este mai puţin
ade-vărat că şi an Ia era mai mic, croit însă
în linii bine proporţionate, produce an efect
tot atât de plă cut. l\şa se întâmplă ca bi ....
seri ca bolniţei dela H urezi a cărei proporţie
du .... se d i n ce în ce mai mult către p iatra
pătrată de sas (-vezi detalia dela pag. 7 5 ) .
Pe aceşti stâlpi se sprijină arcade le prid ....
-ooralai, dintre cari cea dela i ntrare este
mai îngustă. Deasupra arcarilor se înaltă '

fericită stăpâneşte pri-virea dela început. zi dăria ce formează frontispiciul b isericii ;

In p lan (pag. de faţă ) ea este împărţită iar pe această zi dărie şi pe pe retele d ină. ...

·WJ��Sfiif<t� · I101\�Z:
· EOLN i TFI ·
· PlilH· D�-AN,SAMBlli '

Plana! bisericii, foişorului şi chiliilor deie bolniţa m ·rii Hurezi.

obisnuit bisericilor noastre : prid-vor, naos

'
antra, se reazimă cele patra arcuri dabloari
si a ltar ; fiind mică, pronaosu l îi lipseste.
'
ce susţin capola ca pendanti-oi, unde este
'

Prid-vorul este sprijinit pe opt stâlpi de zagră-oită i coana l'î.aicii Domnului.

p iatră, d i ntre cari doi sunt angajaţi în z i ...
d ăria bisericii. Bazele şi capitelele lor sunt
pătrate, iar corpul stâlpilor este o ctogonal,
puţin curbat către bază. Colţurile o ctogo ...
nulai se continuă si la capitele, desfă cân...
'
Prid-vorul este pardosit cu lespezi de pia...
tril de formă dreptanghiulară ; pe ele nu
se -vede nici o i nscripţie mormântală.
Pe bazele a doi stâlpi se citeşte, cam greu,
numele sters al ieromonahilor « Dosi tei »
'

inp.org.ro
 BOLNIŢI\ n. F\.N I\ STTRII HGREZI 73

şi « Si l\?estru » , ea data d e 1 7 1 5. P e alt stâlp seulptată ea ornamente ce se împletesc şi

se citeşte desluşit : « i eolae 1"\.ateeseu, a ee.... încheiată deasupra ca un arc în acoladă.
ni eul părintelui Ioa­ Deasupra acestei
nichie, 1 8 36 » . 1"\.ai rame de piatră si în
sunt şi alte inserip .... legăLură cu ea se
ţi ani de nume ca : g ă s e ş t e i nscripţia
Radu, Dina, 1"\.atei , mai sas pomenită ;
Panait, Ion, Con .... iar deasupra ei, în-.
stantin, şi ani ea : tr'o firidă, stă zu ....
1 7 1 6 , 1 7 2 1 , 1 72 2 , gră\Jită i coana de
1 7 2 4 , 1 7 7 2 , dintre hram': Adormirea .

cari si ngur anal 1"\.aieii Domnului.

1 6 96 a r a.t ă d a ta Usa dela i ntrare
'

când s'a terminat este din lemn de

biserica.
Pentru că t o a l e
datele de ani, să ....
pate sub numele de
mai sas, sant pos....
terioare lai 1 6 96,
stejar, în care sant
s ă p a te fru m oase
împletituri bizanti ....
ne (detalia la pag.
Biserica dela bolnita m -rii Hu1·ezi.
'
7 5) atât p e r a. m e
cât si pe tăblii : a...
'

numele n a pot fi decât a.le călugărilor aflaţi
pe acea \?reme la bolniţă,-aşa eă numele
mesterilor cari au lucrat aci ră mâne a fi
'
tot Istratie lemnarul, Vueaşin Caragea pie....
traral si 1"\.anea \Jătaful de zidari, zugră\Jiti
'
cestea sunt uşor bombate la. m ijloc, ceeace
le dă aspectu l şi molicianea unor perine.
Coloarea înegrită a lemnalai, cenuşiul
ramei de piatră , mlăd ierea şi bogăţia scaJp ....
tarilor în lemn şi piatră, fac îm preună din
'

tustrei pe peretele din prid\?orul bisericii această aşe an Iaera preţios de artă, de o
mari d i n cartea mănăstirii. în făţişare ca total deosebită.
Din prid\?or se i ntră în biserică printr'o In i nterior, naosal se prezi ntă în formă

Pisania bisericii dela bolniţă m-rii H urezi.

-· Transcrierea la pag. 71 -

uşe îngu stă de 9 0 cm. (detaliu la pag. 75) în pa.trulateră, a\?ând la colţari câte un stâlp
două eanate, încadrată ea o ramă de p iatră, pătrat. Pe aceşti patra stâlpi y i pe zidu ....
Buletinul Comisiunii f'l.onumentelor Istorice. 10

inp.org.ro
74

.. _
Biserica de1 a bolnit, a m�nt - .
H arezt.
- Vedere din fatv
; a. -

inp.org.ro

BOLNIŢI\ nl\N F\_ STIRII HUREZI
riie b isericii se îMlţă. cele patra arcuri da ...
bloari cari susţin cei patra pendanthli ş i
turla c a capota d e sas a Panto cratoralai .
D i n areal ră.să.ritean se desface î n pre ....
lungire an arc dabloa lat, sub care se înalţă
tâ.m pla ; âeasapra altarului acest arc se în-.
ehi de într' an sfert de boltă sferică, împrea ....
nâ.nda .... se ca peretele circular al altarului.
Naosal, fii n d m i c,
îl cuprinzi d intr'o
p rh:>ire. I n faţă o m i ...
n ane de tâ.mplă, p ă....
strată încă b ine, ca
sculpturi aarite, de o
compoziţie ş i execa ....
U ş a ş i coloane âela foişoral ş i prid-voral bisericii dela bolniţa m �rii Harezi.
ţie d ibace. Pe p�reţi i cei înalţi pâ.nă la ca ...
pola de sas se înşiră ornamen"e şi i coane
în desene şi culori armonioase. Iar peste
acest înălţător ansamblu se re\?arsă Ja ....
mina stinsă ce pătrunde înăantra prin cele
zece ferestr.ai înguste ale tarlei .
Pe peretele d i n spre apas, deasupra aş ii,
citi m o i nscripţie zagră\?ită , din care află m
că « această s fântă s i dumnezeiască bise....
,
inp.org.ro
1
75
-
rică ca o m ireasă îm podobită, preram pe·
din afară, aşa şf ca de toate podoabele în ...
podobită si pe d i n lăuntru, .... s'au zagră\?it
'
la leat 7 2 0 7 ( = 1 6 9 9) l'lai 3 1 d ni, ispra\? ...
n i c fii n d chir Ioan arhimandrit egamen,
Preda i N icola zografi » . (Vezi această pa ...
blicaţie, anal I ( 1 908), pag. 1 5 9 - 60):
l\şa dar b iserica s'a ispră\?it de zagră....
\?it doi ani dopă ter...
m inarea clădiri i .
P e jos e pardosită
ca lespezi de piatră în
forme dreptanghia....
Iare, printre cari, ca
ş i în prid\?or, ntr se
\?ede nici o lespede de p iatră mormâ.ntală..
Pe d inafară biserica se prezintă ca ac�...
las caracter arhitectonic ca s i celealte bi ...
, ,
seriei d i n grapal Hareza la i : soda larg,
profi lat ; la m ijlocul biserici i an brâ.a sim ...
pla, rotund ; dedesubtu l acestui b râ.a golul
z i dului este împărţit în panouri drepta n ....
ghialare (a se \?edea desem:n a1 deta pag. 7 6) ,
î mpresurate ca rame de profil prismatic,
76 BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

i�r deasupra br·âului se t>ăd alte panouri Ciubucul de sub streasină. este la fel c u
'

corespunzătoare celor de jos, cu singura al b iseri cii mari şi al paraclisulai, şi anume:

deosebire că la partea superioară sunt în .... format din cărămizi asezate cu colturile în
' '

cheiate prin arcuri de cerc. afară , alternân du ....se în sensul înălţim i i de

In rând cu aceste arcuri se mai t>ăd al.... două ori, un rând dinţat şi altul plin. Strea....
tele la fel , cari se încrucişează cu cele din .... şina este simplă : că priori aparenţi de ste...

Biserica dela bolniţa m �rii H arczi.

- Vedere laterală. -

tâi , întretăindu ....se. A.ceste arcuri însă pre­
zintă particularitatea de a se opri la linia
de nastere a arcarilor. Prin această i nge...
'
jar, rotanziţi uşor la capete, peste cari se
t>ăd neregu lat aşezate leaţarile şindrilei.
Baza tarlei are aceeas decoratie sub
, ,

nioasă dispoziţie se produce an plăcut joc streaşină ca şi corpul b isericii, cu singura

de um bră şi lamipă, _care înbogăţeşte fa.... deosebire că aci, fiind acoperiş de aramă,
ţ ada, fără să ...i_iea însă nimic d i n l iniştea ei. capetele căpriorilor sant îmbrăcate dealan-

inp.org.ro
 BOLNIŢl\ !'1A N A STIRII HOREZI 77

gal streaşinei ca o foae de tablă t o t de Cl .... La o m i că distanţă de partea superioară

ramă, terminânda .... se la partea de jos ca
crestături anghialare.
Turla, de o proporţie mai joasă decât
celelalte turle ale mănăstirii Harezi, este
construită pe un poligon decagonal, a 'Vând în
a acestor arcaturi se află ciubucul de sub
streaşină ca a celeaşi elemente şi dispozi..,
ţiune ca şi ciu bucul de jos al streaşinei m ari.
Streaşina este îmbrăcată cu aramă, ca şi
a coperişul. Form a acoperişului este aci mai

·�n��'ll'i [f(�j· ·rM\@mi�� •

- BOLN IŢk
- Sţ<ŢiA - !N- UJNG-
j,(;fftjl : 1.fo·t2�1·

Biserica dela bolniţa m �rii Harezi.

- Sec\ îune longitudinală. -

axa lungă ferestre, iar în cea scuriă muchii.
1\ceea.ş dispoziţie de arcatari se găseşte
în jurul celor zece ferestruici: două rânduri
de scobi tari circu lare l a p artea superioară,
iar pe capitelul colonetelor de colţ, rezi_,
bulbacată decât lu. biseri ca m are, acuzând
mai bine cupola sferică de sub el.
Crucea si mplă, numai cu trei paftale de
aramă a uri le, este înfi ptă în ghemui de pia.-.
tră ce termină acoperisul, fiind fixată de:
,

mându ...se cele trei arcade dinţate·. el cu lanţuri prinse de braţul orizontal.

inp.org.ro
78 BULETINUL COt\ISIU 'i1 M.ONOI'\ENTELOR ISTORICE

Geamurile ferestrelor sant protejate de o din cuprinsul z i d arilor mănăstirii, cei ma ...
împletitură de sâ.rmă de aramă, asezate pe ritori să�şi poată desfăta privirea.
o ram ă în exterior. Trista vecinătate
Ferestrele de jos a cimitirului poate
aa rame de p iatră, să ne întoarcă însă
cioplite în felul ce .... dela această i pote....
lor dela paraclis, ză, făcânda .... ne să
încadrân d ca bare ne gândim, dacă nu
semirotande golul cu mva acest foisor '

ferestrei , în formă a fost destinat pen ....

de acoladă joasă, tra a a d ă p o s t i
la partea saperioa .... împărţirea ş i ospă ....
ră. I n rama de pia .... tarea pomenilor la
tra sant înfipţi dra.... m u lţimea ce însoţi&
gi de fier, simpla pe cei morţi.
ornamentaţi , spre Foisorul se ridi,...
,

a î m p i e d e c a pă .... că pe o bază drep ....

tran derea î n ă a n"" tanghia lară d e
tra. 7m, 5 5 C U 6m,35, p e
I ntr'o privire ge .... care s e sprijină cele
n e .r a l ă, b i s e r i c a 1 2 coloane de pia ....
dela bolnita m ă ....
'
tră (vezi pag. 8 0).
n ă s ti r i i H u r e z i , Bazele de jos, ca şi
prin caracterul şi celede sas, sant pă·
Biserica dela bolniţa m -rii Hurezi.
prin proporţia ei Vedere in prid\lOr. -
-·
trate, iar corpul co ...
re s t r â n s ă , p ro ... Ioane lor este ro ...
d a c e o i mpresie potrivi tă desLinaţiunei tund, cu o uşoară curbură în partea de jos.
ei funebre, putând fi astfel considerată ca an In lungul lor se înalţă, unele lângă altele, 1 6
ban exemplu de capelă mortaară. cane luri semirotande ce le înconjoară d e
jur împrejur, prodac&nd an plăcut efect d e
FOIŞ O R UL lumină si um bră.
'

E destul ca cineva să stea în acest foi ...
şor şi să privească pri ntre stâlpii lai de
piatră la intinsa panoramă de dealuri şi
munţi d i n lunga ! văii Hurezalui, pentruca
îndată să ghicească m otiva! ce a îndemnat
pe ctitor să J ridice: framoosa privelişte a
....
naturei îuconjarătoare.
Căci ce altă întrebui nţare pute& să aibă
A.ceste canelari se opresc la ciubucal
de sas, de unde începe capitelul, care este
com pus d i ntr'o parte lărgită în sas şi în ...
conjurată de foi de acant ş i d i n altă parte
deasupra, decorată tot în acest fel. (Vezi
detalia! dela pag. 7 5).
Peste aceste coloane se reazimă arca ...
ri le î n aco ladă înaltă, dând foisorului an
'

acest foisor, deschis de toate părtile, retras

, ,
de corpul chiliilor, în colţul cel mai liber
al curţi i, de unde ochia! să poată pri\'> 1 în
depărtare ? - Frumoasele coloane ce .... l în ....
conjoară lă muresc si mai bine acest gând,
'
aspect ca tota l deosebit, fiind singuru l în
acest fel din tot grupul Harezala i .
S e vede că tea ma de a repeta mereu a c e...
leaşi m otive a îndemnat pe meşteri să va.-.
rieze formele arcarilor si ale coloanelor.
,

căci pare că act eră ales locul, unde, ieşind A.cl, deş i coloanele se potrivesc ca ace.-.

inp.org.ro
 BOLN!Ţl\ 1'1 1\N Ă STIRII HUREZI 79

lea dela roisoral domnesc din mănăstire,

'
de cărăm idă, între bazele coloanelor, au
totuşi proporţia generală a foişorului pare dispărut şi ele. Parte din zidăria parape....
ea total deosebită, eeeaee îi dă o notă par .... talai este d istrusă, încât însăsi existenta ,

tiealară. C iabaeal de sub s treasină este si

' '
foisorului este amenintată.
' '

el deosebit, deşi în linii generale se asea"' C u reparaţiani nu tocmai mari, el se \la

mănă ca acelea dela casele domnesti si ' '
putea aduce iarăşi în bună stare.
dela ehiliile mănăstirii.
Prin felul său de a fi, compus d i n ele:-o CHILIILE
mente arhitectonice ce se găsesc la casele
d omnesti si chili i , se \!ede că acest foisor
' ' '
Odată ca clădirea bisericii s'au zidit şi
n u a \leii. o desti naţie pur biseri cească, ei de ehi liile de lângă ea, pentru ea să ser\!easeă
bună seam ă m ai mult una profană. de locuinţă călugărilor bolna\!i şi preoţi ...
Intrarea în foişor este adăpostită de o lor or&ndaiţi a sluji în biseri că. De altfel
poiată ee se lasă d i n prelungirea acoperi,.. şi la celealte două sehituri, Sf. Stefan şi Sf.
'
salai mare si este sprijinită pe stâlpi de lemn
'
Apostoli, ce ţin de grupul mănăstirii Hare ....
d e brad. După modul puţin eonstraeti\? al zului, sant asemenea chilii, acuma însă de
acestui acoperiş, se \!ede eă el a fost adăogat mult părăsite şi dărămate.
în urmă. Sub foişor se \)ede amenajată o Trebuinţa de a a\?ea un personal care
pi\!niţă, în care se pătrunde printr'o aşe să slujească si la biserica bolniţei în fiecare
deschisă în zidul ee zi, deci si la cazuri
susţine s t â l p i i d e de înmormântare,
lemn ai polatei. a moti\?at clădirea
1\ eeastă uşe, ja ... unor locuinţe ana ...
deeând după areal me întocmite în a ...
de cărămidă ce se eest scop.
\!ede deasupra ei, Aşa, din plan se
pare a fi \!eehe. \!ede (pag. 7 2 ) eă a"'
Ta\!anal foisoru ....
'
eest eorp de clăd ire
lai este de seânduri se compune dintr'o
şipeuite. Prin for ... serie ele camere, a"'
m a înaltă a aeope.... \!&nd o săliţă de
rîsului său de sin ...
'
com unicare şi o
drilă, foişorul are prispă cu stâlpi de
o siluetă mare, - lemn.
i mpunătoare. Acum, ele sunt
Cu timpul, multe părăsite ; jaeleeân'"'
din părţile foişor a"' du'"'le î n s ă d u p ă
lai s'au deteriorat, mărimea ş i situaţia
parte elin ele s'au şi lor în plan , se poate
înstreinat: aşa par"' deduce funcţiunea
doseala este toată ee îndeplinia.fieeare
Foi arai dela bolniţa nH·ii Harezi.
luată , iar printre cameră în parte.
grinzile groase de Astfel, în sala A
stejar se t>ede negrul pi'Vniţii ; de aseme � se \!ede a fi fost bucătăria, după \latra şi
nea lespezile de piatră, aşezate pe parapetul coşul cel mare cu cotlon ce se găseşte aci.

inp.org.ro
80 BU LETINUL COtliSIUNil tlONUtlEHTELOR ISTORlCE

!\lături de bucătărie, camera B, în coma.... Sub streaşină se 'Vede un ciubuc făcm

nka.re cu camera C, pare a fi fost destinată din cără m i dă rotunjită la fel ca ciubacele
bucătarului sau călugărului însărcinat cu chiliilor si caselor domn.esti din mănăstire.
) )

a ceastă funcţiune, precum şi cămara. 1\ ceasta. este încă o m ărturie că ele sant
In restul ca.merilor se 'Văd două grupe făcute în a.ceea.ş epocă şi poate de către
de câte o cameră mare D şi E, în coma .... aceiasi mesteri ai Harezulai.
) )

nicaţie fiecare cu alte două că mă rute F si G.

) )
Ceeace e de obser'Vat este forma aproa.....
1\<.:1 pare a fi locuit călugării de ser'Viciu; pe pătrată a ferestrelor, care le dă un ca ...
iar camera H , care este cea mai mare, fiind racter: deosebit, precum şi grosimea ziduri ...
aşezată Ja mijloc, pare a fi ser'Vit de ira.... lor de 7 0 - 9 0 cm. Chiliile fiind părăsite se
derapănă pe fiecare an
ce trece : mai întâi aco.-.
perişul deşindrilă spart
în multe locuri ;" apoi
ta'Vanele c·a.ri se pră....
buşesc ; daşumeleie se
putrezesc ; uşile; feres ...
trele dispar şi .ele. 1\st ....
fel, cu ure mea, ana câte
ana, se distruge, făcând
d i n aceste 'Vechi c hili
niste ra.ine la felca. cele
'

: dela schi tarile Sf. 1\pos...

toli si Sf. Stefan.
'

Şi ac! , cu puţine re.-.

pa.raţiani, s'ar putea a ...
duce în bună stare ace ...
ste clădiri, ce pot folosi
în mersul e'Volati'V al
m ... rii Harezi.
In momentul de fată '

la botniţă nu locueşte
nimeni : doar dind. we.-.
F01�oral dela bolniţa m -rii H arezi. anul din 'Vizitatorii Ha ...
rezalai îsi i a osteneala
'

peză comună pentru toţi călugării bolniţei. să se ducă să \ladă bolniţa. mănăstirii se
Sab camerile B şi C se găseşte un beciu, mai deschide aşa bisericii. Şi se mai des-.
obţinut prin înălţimea soclului din cauza chide aşa bolniţei în fiecare an odată, la 1 5
diferenţei de ni'Vel. Scara de i ntrare pe 1\agust, când ca totsoboral preotilor si mai- ' '

prispă era în colţul din spre sala dela tra ... ci lor, în scmetal clopotelor si al cântecelor,
'

peză, după cam se arată în p lan. se prăznueşte, după datină, hramal ei : 1\ ....
I n pri'Vinţa. arhitecturii acestor chilii, ea dormirea. 1"\aicii Domnulu i. I n sfârsit se mai ' '

este sim p lă, fără n i ci o decoraţie, răspunzân d deschide poarta bolniţei când weana d i n
scopului ·utilitar pentru care erau făcute. cu'Vioa.sele maici ado::trme somnul· de \Jeci.
ARH. I O N D. TRAJAHESCU.

inp.org.ro
 DIN TEZAURUL ARHEOLOGIC 1\L DOBROGEI.
III.
S A. R C O f A. G 1 1 D E P 1 A. T R
--- 0>----
ată o categorie de monumente an ...
tice, cărora l i s'a dat până acum
prea puţină atenţiune, deşi, atât
prin număru l lor însemnat, cât
şi prin forma lor curioasă şi a ne ...
ori prin arta cu care sunt lu crate,
ar fi putut deştepta interesul arheo ....
logilor noştri. Comparati\? ca alte regiuni
ale ţării, Dobrogea a furnizat cel mai mare
număr de sarcofagii d e p iatră ; tot de aci
sant si'
exemplarele cele mai fru moase ca
executiane artistică. Cum însă sarcofagiile
,
dobrogene sunt i dentice ca formă cu cele
ce s'au găsit în restul ţării şi cum ,Je altă.
parte toate par a fi din acelaş timp, sta ...
diul de faţ � le \Ja cuprinde şi pe unele şi
pe celelalte.
Li teratura noastră. arheologică conţine
foarte puţine date ca pri\Jire la sarcofagiile
de piatră găsite pe teritoriu l României şi
în special asupra celor dobrogene. Cea mai
\?eche şi totodată cea mai completă infor....
maţiune este descrierea făcută de colonelul
'Wlad imir de Blaremberg, în re\Jista « tlu.-.
zeul Naţional » d i n 1 8 36, despre an sar....
cofag găsit la l\_ntina (lângă Reşca, \Jechea
Romala, judeţul Rom anaţi) de către ma...
rele a 1� ator de antichităţi de pe atunci, ba.-.
nul tlihalache Ghica 1 ) . O nouă informa ....
ţiane nu a\Je:n decât tocmai la 1 870, când
V. !\. Urechia publică o notiţă. despre alte
două sarcofagii găsite tot acolo 2). In scrie ....
Buletinul Comisiunii l'lonumentelor Istorice.
inp.org.ro
A.
riie lui Odobesca nu se tratează nicăiri mai
pe larg despre acest fel de m onumente ;
marele nostru arheolog s'a m ulţumit nu ....
mai să. reprodacă arti colele lai Blarem berg
si
' Urechia, amintind într'o notă. si ' despre
n işte sarcofagii ca sculpturi găsite la Ga ....
laţi 3) . La rândal său Tocilesca, dacă are
m eritul de a fi colecţionat pentru tluzeal
de l\ntichităti din Bucuresti
, ' câte\Ja din sar....
cofagiile cele mai interesante, ce s'au gă ....
sit atât în Dobrogea cât şi în restul ţări i ,
a publicat numai an sta d i u asupra anaia
cu sculpturi şi o i nscripţie de pe an altul
de pro\Jen ienţă din Constanţa 4) .
De altă. parte până acum s'a pas un prea
neînsemnat interes pentru colectiona ' rea s' i
conser\?area acestor monumente. Afară de
cele nouă exemplare păstrate în tlazeal de
l\ntichităţi din Bucuresti
' - desi ' na în con.-.
diţianile cele mai bune, căci tocmai sarea....
fagiile ca sculpturi sant expuse a fară în
grădină - o parte staa şi astăzi aruncate
prin curţile prefecturilor şi primăriilor, prin
grădini şi locuri \Jirane, iar multe au fost
distruse de locuitori, cari le ....aa întrebain ...
ţat ca material de construcţie saa ca jghia ...
bari de cis' mele. De asemenea pentru cele
mai multe sarcofagii, n u a\Jem nici an fel
de in formaţiuni, cu prit>ire la conţinutul lor
de odinioară si '
la împrejurările în cari ele
au fost găs i te.
Î n astfel de condiţiuni, de sigur, na se
u
82 BULETINUL C0!'1ISIUNII l'10NUI'1EN1'ELOR ISTORICE.
poate scrie an studia com plet asupra a...
cestor monumente. Dacă ca toate acestea
public stadiul de faţă, în care \?echile in ...
formaţiuni sunt puse în legătură cu obser...
\?aţiunile personale ce am fă cut asupra ce ...
lor mai multe din sarcofagiile existente,
scopul mea este în primul rând să atrag a�
tenţianea asupra \?aloarei lor istorice şi ar.­
tisti ce, în credi nţa că cel puţin de acnm
înainte li se \?a acorda
Ac___·__
de cunoscător i întreg in ....
teresul pe care îl merită.
*
* *
Toate sarcofagiile de
piatră găsite până acum
în Dobrogea, ca şi cele
din restul ţării , sunt de
formă dreptunghialară.
Ele se compun din două
părţi : o cutie langăreaţă ,
scobită într'un singur
bloc de piatră şi an capac
în formă de c.coperiş, să ...
pat tot d intr'un singur
bloc si a\?â.nd la fiecare
,
colţ al bazei câte o ac ro ...
teră. Aceste acrotere aa
o form ă caracteristică,
5-a
ce na se întâlneste la sa�
,
rcofagiile din alte ţări :
ele sant nişte corpuri de
forma emor sferturi de Sarcofag dobrogean: schiţ!l şi detalii.
sferă , întoarse ca feţele
plane în afară, iar ca cele rotunde în Jă ....
untru.
Lungimea exterioară a cutiei \?ariază, !o
sarcofagiile dobrogene dela 1 , 30m până !o
2, 33m; lătimea exterioară
'
dela 0,69m
la 1 , 1 8m; înă lţi m ea dela 0.63m până la 1 , 1 5m;
grosimea pereţilor dela 0, 0 9m până la 0 , 2 3m.
In resta! ţării a\?e m dimensiun i şi mai mari
si mai m ici. Astfel cutia
,
unai sarcofag
losal, găsit la Barboşi ş i aflător acum în
1"\azeul de Antichităţi din Bu cureşti, are
lungi mea exterioară de 2, 35m, lăţi mea ex...
terioară de 1 , 2 3m şi înălţimea de 1 , 1 6 m ;
dimpotri\?ă cat-ia altuia foarte mic, găsit la
Reşca şi păstrat în acelaş muzeu, nu are
decât 0,86m în lungime, 0,40m în lăţime şi
0,38m în înălţime. Dar si în Dobrogea se
pare că s'au găsit sarcofagii colosale, căci
un capac din colecţianea Kogălni ceanu, a ...
flat la Constanţa sau 1'\angalia şi păstrat în
1'\uzeul din Bucureşti ,
are lungimea de 2, 70m şi
lăţimea de 1 , 5 3m, de un ...
de u rmează că cutia lui
trebue să fi 'ost de cel
puţin 2 , 4 501 de lungă şi
1 , 2 8m de lată ; deci mai
mare decât a sarcofa...
galui din Barboşi 5) .
Capacele la râ.ndal lor
\?ariază de o parte pro­
porţional cu mărimea
cutiilor, de altă parte ca
înălţi me. La sarcofagi i le
dobrogene înălţi mea
frontonu lui treiunghiu...
Iar m � rge dela 0, 3 3m
până la 0 , 8 5m, la ceJe ...
!alte dela 0,30m până la
0 , 9 0m. De înălţimea fron­
tonului depinde mări ...
mea acroterelor, căci,
pentru moti\?e de Jime­
trie, meşterii au căutat
totdeauna să păstreze o
proporţie între înălţi mea capacului şi ac ro ...
tere le lui. 1'\arginele superioare ale cutii lor
sant astfel cioplite, încât capacele se îm.-.
bacă în ele ; totuşi pentru a se împed ica in.-.
până trarea aeru lui se punea între ele si bazele
,
capace lor un strat de mastic sau tencuială.
La cele mai mu lte sarcofagii însă se mai
găsesc ş i arme de scoabe de fier, cari erau
co ... destinate să fixeze si mai bine capacele de
'
cutii şi să garanteze conţinutul contra în.-.
cercărilor de profanare. Numai când ca...
inp.org.ro
 SF\RCOFF\GII DE PIF\TRI\
pa.cal eri't foarte grea - c a m este d . e. l a
sarcofagal din Barboşi - nu s e m a i între...
buinţaa şi scoabe, căci greutatea lui eri't
o garanţie suficientă contra profanării. !n
pri'Oinţa formei capacului ar mai fi de adăa....
gat că anal, aflător în cartea prefecturii
din Tulcea. şi găsit, după cam se spune, la.
lgliţa, are acroterele de formă treianghia ...
Iară şi ele se continuă pe întreagă lungimea.
lai, formând de o parte si de ceiala.ltă câte
'
o stresină.
'
O notă caracteristică a sarco fogiilor noa...
stre este că nici odată ornamente!� scatp ....
tarale n u se află aşezate pe pereţii cutiei,
Sarcoîag dobrogean, din colecţia Kogălniceanu.
- La rluzeul
ci totdeauna. nu 11a.i pe ca.pa.c. Cutiile a.a
cel mult, pe anal sa.a doi din pereţii exte ...
riori, câte o pla.că langărea.ţă, destina.tă a.
purta inscripţia. funerară (fig. pa.g. 8 1 ). Î nsă
cercetând sarcofa.giile ca.ri aa astfel de plăci,
a.m consta.ta.t, că nama.i plăcile anaia. sin ....
gur poartă inscripţii, ale tuturor celorla.l te
sant fără de inscripţii. 1\.cea.stă li psă aproape
generală se poate atribui mai multor îm ....
prejarări. Uneori i nscripţi i le 'OOr fi fost rase
u lterior de cătră cei ce a.a prădat sa.rcofa....
giile şi a.a substituit poate alte cada-ore ;
a.lteori i nscripţia. nu 'Oa. fi fost gra.'Oată, ci
numai scrisă si ca timpul se 'Oa. fi sters. O
' '
83
astfel de i nscripţie scrisă ca miniam (ci"'
nabra saa salfar rosu de mercur) se gă ....
'
seşte pe sarcofa.gal colosal dela Barboşi şi
a.bia. se mai recunoaste astăzi. Î n sfârsi t
' '
sa.rcofa.giile, fiind cumpărate d i n comerţ,
se patei't întâmpla. adeseori, ca cumpără ....
toral să na aibă p u ti nţa. de a. m ai pune să
se g ra.'Oeze ş i i nscripţia fanera.ră şi astfel
pla.ca. rămâne& neîntrebainţată.
Un singur sarcofag găsit pe teritoral ţării
noa.stre are cutia. ornată ca s culpturi ; a. ....
ce sta. este frumosul sarcofa.g ca « repezen ...
taţiani ba.chice si '
s cene 'O ttnătoresti
'
» , pa ....
1
blica.t si reprodus de Tocilesca în « l'lona ...
'
de i\.ntichităţi din Bu.cureşti. -
mente epigrafice şi scalptara.li » şi găsit
probabil la Reşca în Ro manaţi 6).
Dacă însă cutiile sarcofagi ilor sant tot...
dea.ana l ipsite de podoabe, în schimb ca.pa....
cele au adeseori ornamente 'Oaria.te, sca[p ....
tate în relief. 1\.ceste s culpturi sant distri ...
baite parte pe feţele exterioare ale a.crote ...
relor, parte în treianghiarile frontoanelor.
Poziţia. acroterelor este de a.şa. fel, încât
două câte două feţe exterioare d e ale acro-.
terelor opuse, formează ca nişte ari pi d e
o pa.rte şi d e ceialaltă a. fiecăru i fro nton ş i
a fiecărui ra.mpa.nt. 1\.stfel fiecare fronton
ca cele două arip i ale sale şi fiecare ram ....
inp.org.ro
8-4 BULETINUL C0l1ISIUNII l'iO.NUl'iENT ELOR ISTORlCE

pant ca aripele sale constitae câte an grup
a parte, care se ornează. în mod deosebit.
Ornamentele de pe aripele frontoanelor
sant totdeauna mai simple şi - constau din
flori saa figuri geom etrice. Scul pturile din
trianghiarile frontoanelor reprezintă an
ambele frontoane ca aripele lor şi aripele
unui ram pant.
Dintre sarcofagiile dobrogene cari aa
ornamente scalptarali , cel mai simpla este
cel află. tor actualmente în mi jlocul gră. d inei
.1'\azealai d e 1\ntichită.ţi din Bu cureşti 7).

Capac de sarcofag gtisit la Consta!lţa (fronton).

- La tluzeal de i\ntichită ţ i d in Bucureşti_ -

cap ele meclusă, an călăreţ sau an animal ;
cele d e pe aripele rampantelor înfăţişează.
genii sau m i c i scene. Este ele n otat însă c:ă.
sarcofagiile noastre, ca ele a ltfel şi cele elin
alte ţări, na aer n iciodată ornamente pe
face parte elin colecţiunea Kog 'i lnicea n u şi
are sculptat câte un geniu pe fiecare aripă
a unui rampant. Geniile sunt reprezentaţi
dormind, cu capetele îndreptate în afară ,
a'Vfin d o n� &nă înd oită sub cap, iar alta lă.�

Capac de sarcofag gtisit la Constanţa {l'edere latet·al.i).

-La rluzeul de i\ntichităţi din Bucureşti. -

toate patru laturele, ci cel mult pe trei. La
unele sunt o rnate n u mai frontoanele cu
aripele lor, la altele numai aripele unui ram­
pant ; la unele un fronton ca aripele sale şi
aripele unui ram pant, la altele, în sfârşit,
satii în jos şi ţinfincl o făclie aprinsă. Ei
sant, elin punct ele 'Vedere artistic, d estul ele
bine reuşiţi. Pe peretele corespunzător al
cutiei se afla p laca pentru i nscri pţia fune...
rară. ; se pare însă. că inscripţia a fost rasă. .

inp.org.ro
 Sl\RCOFl\GII DE Pil\TRFI.
Tot d i n c:olec:ţianea Kogălniceanu şi d e
pro\?enienţă dobrogeană este ş i capacul c:o'-<
losal de marmoră, ce se găseşte în ac:eeaş
grădină, în partea dreaptă dela i ntrare. E l
este cu mult mai bogat împodobit ş i de o
execuţie ca mult m ai bună. Ra.mpantele
sale sant tra\?ersate dela. \?îrf spre bază de
dungi drepte şi paralele, cari da.a impresia.
anai acoperiş de plăci pătrate de marmoră.
fiecare fronton are sculptat în mijloc: un
cap de meduză, iar pe o aripă laterală a
un aia este săpată o floare de lotus stilizată ;
aripele c:elaila.lt sant fără ornament. La.
râncl ul lor aripele unui ra.m pa.nt a.a sculptat
Sat-coYagol din gradina pablidi dela Galaţi .
- Frontoo dela capac. -
câte un geniu în a.c:eeaş poziţie, ca şi la ca. ...
pac:ul precedent, dar a\?ând în mână, în loc:
ele făclie, o coroană (fig. pag. 83).
Un alt capac:, tot de marmoră şi foarte
asemănător cu acesta, se găseşte la mijlocul
grădinii amintite şi corespunde probabil
cutiei ce este la c:âţi\?a paşi mai departe.
Pro\?enienta lui este din Constanta s i are
' ' '
a ceeaş ornamentaţie ca cel de mai sus, dar
ca următoarele deosebiri : a) aripele am"'
belor frontoanc: au flori de lotus, asa că '
ambele capete de meduză sant încadrate
între două flori ; b) aripele rampantei n u
a.a sc:alptate genii, c i c:â.te a n lea, sfâsiind '
ca ghiarele câte an cap d e boa. Jlcest capac:,
inp.org.ro
85
dintre toate cele dobrogene, este şi cel mai
bogat împodobit şi cel mai reuşit ca exe ...
c:uţiune artisti că (fig. pa.g. 8 4). Păcat însă,
că a.tâ.t el c:â.t si celelalte se deteriorează
'
din ce în ce mai mult, din cauză că nu pot f i
a.dă postite într'un loc: acoperit .
Î n restul ţării sa.rc:ofagii cu ornamente
sc:ul pturali s'au găsit în număr ca m u lt mai
mic:. Eu nu am cunoştinţă dec:â.t despre
două : anul pe care autorii 1'1arelai dic:ţio ...
nar geografic: al României îl menţionează
ca găsit la Reş c:a ş i « foarte artistic: l ucrat » 8),
iar altul aflător în gră dina publi că din Qa ...
laţi. Cel dintâi este probabi l sarcofagul cu
reprezentaţiuni bac:hic:e şi \?ânătoreşti po ...
menit mai sas si a.flător în 1'1azeul de Jln ...
'
tic:hităţi ; pe cel de al doilea abia l ... am patat
recunoaşte d intr'o grămadă de b locuri de
piatră ce se află în grădi na din · Galaţi.
După i n formaţi unile l uate dela an bătrân
lucrător în această grădină) sa.rc:ofei.gal din
armă a fost găsit înainte de 1 8 68 în m a....
halaaa Lozo\?enilor din Galaţi, a rămas p e
armă multă weme aruncat intr' a n l o c: \?ira.n
al primăriei şi abia anul trecut a fost ri ...
d ic:at de acolo de către d . I . Cara.c:aţeanu,
grădinarul orasu lui, si asezat în grădina pu ...
' ' '
b li c:ă . Cutia lai s'a păstrat întreagă, dar d i n
capac:, care era spart încă de când a fost
86 BULETINUL CO/'\ISIUHII .1'\0HU/'\EHTELOR ISTORICE
descoperit, n'aa mai rămas decât cele două
frontoane, d intre cari anaia îi lipseşte o a....
eroteră . Una! din frontoane are sculptat în
centru an călăreţ în atitud ine războin i că ,
aran când ea mâna dreaptă suliţa ; pe aero�
tera ee s'a p ăstrat este o rozetă ea 6 frunze.
Celălalt fronton are în m ijloc figura anai
boa, ea o mică rozetă d easupra, iar pe a�
cratere câte o rozetă ea si cel precedent
'
(fig. pag. 8 7). S culpturi le sant foarte rău
eonser\Jate, aşa că na se poate aprecia exe...
euţianea lor artisti că.
Se ştie că 'Vechimea sareofagiilor de pia...
tră din Europa nu este prea mare. I n Gre ...
eia n'au ajuns la modă decât abia dapă
moartea lui lllexandra cel 1"\are, i ar în
E III A A<I>(IOr) l\f O dELTOr A OIA PXOr
Inscripţia de pe sarcofagal dela Bll.rboşi.
- Da pll docaclal făcut de răp. Prof. Gr. Tocilesca. -
Italia toc mai pe la sfârşitul republicii. Sab
împăraţi s'au introd us şi în restul imperiu....
lai roman, iar pe tim pa! llntoninilor obi ...
eeial a de\?enit general 9). I n părţile noa...
stre aa fost i ntroduse de sigur odată ea i n-.
flaenţa romană şi în special d apă Traian.
Forma i dentică a celor aflate în oraşele gre...
ceşti dapă ţărmul mării ea cele din aşeză ...
riie ro mane de pe Dunăre şi Olt, este o
primă do\Jadă despre aceasta. f\onedele ro ...
mane, ee s'au găsit în i nteriorul lor ş i cari
nu sunt mai \?eehi de 1"\are llarelia, sant
altă do\?adă. I nscripţiile ee s'au pastrat,
de altfel numai pe două din ele, sunt în a...
de\Jăr greceşti, dar numele personagiilor
sant romane saa din 'Vremea stăpânirii ro ...
inp.org.ro
mane. llstfel i nscripţia de pe sareofagal de
la Constanţa, pe care a pabli eat.... o Toei ...
Iesea 10), conţine numele unui negustor grec
şi al soţiei sale, dar acesta era om de afa...
ceri (ri:plhyfla.-s'Jt·f];) al lai Iulia Fron�o. In,.
seripţia i nedită de pe sareo fagal colosal din
Barboşi , desci frată de Tocilesea, deşi grea ...
că, conţine numele anai personagia roman
(faesi milal de pe această pagină).
Dacă am poseda mai m ulte i n formaţiani
asupra eonţinatalai sareofagiilor noastre,
am putea preciza mai bine şi origina şi data
lor ; dar dintre sareofagiile din Dobrogea
nici anal n'a fost găsit i ntact, iar di ntre cele
găsite în resta! ţării numai pentru trei a\?em
i nformaţiani exacte asupra eonţinatalai. Se
poate însă usor recunoaste, că un sareo fag
' '
na cuprindra tot deauna numai un singur ea ...
da\?ra, ei foarte adeseori să!ăsluiau într'în�
'
sai rămăşiţeţe păm ânteşti a cel pnţin doi
membri ai unei familii. llstfel saerofagal
negustorului d i n Constanţa a fost destinat
pentru el şi soţia sa; la Reşea s'au găsit în ...
tr'anal « oseminte mai multe decât la un
schelet » 1 1 ) şi de sigur toate sareofagiile de
di mensiuni mari erau destinate pentru cel
puţin două persoane. De altă parte când gă ...
sim un sarcofag d e lungime mai mică decât
a anui om normal, dar tot asa de lat s i' '
de adânc ea şi an sarcofag mare, suntem
în drept să bănuim că mortal n'a fost ase... '
zat întins, ei ea genunchii ridi caţi, an obi ..
cei de altfel free\Jent în wemurile 'Vechi.
 S1\RCOFA.GII DE PIA. TRI\
Cât prh?eşte însă modul de înmormântare
în aceste sarcofagii şi obiectele ce se panean
împreană ca mortal, peste tot trebue să îi_
fost cam aşa, cam s'a găsit în sarcofagiile
dela Reşca, despre al căror conţinut a\?em
i nformaţiani mai complete. Iată cari1 des ...
crie Blaremberg interioral anai sarcofag de
acesta :
« Trupa! era aşezat în fundal mormân ...
talai pe scâ.ndari. Asternuta! său era corn ...
,
pas din franze de dafin, de cari erau crăci
n; ulte întregi şi cele ce se aflau sub capul
răposatului erau foarte bine păstrate. Păr ....
ţile cărnoase se făcuse ţărâ.nă, dar se \?e ....
dea că tot trupul si mai ales capul a fosl
,
Sarcofagal din grădina publică dela Galaţi .
- Frontou
balsam it ca multă îngrijire. Ierburi de di ....
ferite feluri erau risi pite pe unde fusese tre ...
buinţă; rădăcina de iris (\?iorea) era în mare
cătăţime. I n loc de \?esmi nte se \?edea pe
unele părţi ale trupului semne de o mate ...
rie foarte subţire, care aluneca pe degete,
câ.nd \?rea cine\?a să o apuce şi se părea că
a fost coperit cadawal dela cap pâ.nă la
p icioare. Capul în\?elit într' un chip de să ...
caleţ era încins ca câte\?a cerculeţe de lemn
foarte subţiri, pe cari eran înşirate gogo...
loaşe m i ci , alcătuite din frunze de ismă sau
de lotus, aşternate ana peste alta şi în\?e ...
lite ca o gogoloaşă. Î n rarmezişal acestor
cerculeţe, care se aflan aşezate ca meşte ...
şag şi în simetrie, era o legătur ă de piele,
inp.org.ro
87
pe care eran lipite frunze de aur în forma
franzelor de dafin. Frunze de acelas me ... ,
tal, în forma frunzei de stejar, erau risi ...
pite alăturea şi se părea că sant dintr'o a
doua cunună, pasă na pe cap, ci alăturea
cu răposatul. . . . t n colţurile de jos ale mor....
mâ.ntalui se \?edeau rămăsite de încălţă.-
, ,
minte de piele, de o formă ce nu se patea
alege,_ căptuşi te ca caie saa cu nasturi de
fier, ale căror căpăţâ.ni făceau feluri de feţe
şi se părean a fi lucrate în sti clărie cu mult
meşteşug. O medalie, foarte oxi dată şi foarte
ştearsă, era pusă la gâ.tul mortului. Nici o
i nscripţie . nu s'a găsit la local a cela » 1 2) .
Î n alte două sarcofagii de acolo, care
dela capac . -
î nsă erau prădate, s'au găsit pe lângă ca ...
dawe « fu ndal unui lacrimatoriu de formă
ordinară » , « cuiele si criului în care fusese
asezat cadawal » , « câ.te\?a oase de un ani ...
,
mal m i c » şi « fragmente de olărie » 1 3) .
D i n reproducerea acestor samare notiţe
se poate constata că sarcofagiile de piatră
sant iz\?oare de cea mai mare i mportanţă
pentru cunoaşterea anei părţi din cultura
strămosilor nostri. Dacă mai adăugăm că
, ,
moda! de construcţie şi sculpturile. acestor
m onumente ne pot întregi cunoştinţele ce
a\?em despre gradul de des\?oltare a artei
scnlptarale în ţara noaslră, într'o epocă a ...
numită, ne con\?ingem că ele an o \?aloare
nepreţuită pentru noi.
C O N ST. M O J SJl.,
88 BULETINUL COI'\ISIUNII l'\ONUI'\ENTELOR ISTORICE

NOTE.

') "tluzeal Naţional", Bacure�ti 1836 (nr 24 din 5 il.ug. ) . resc d .. Jai Teodorescu, custode acolo, căruia ii malţames.c şi cu

il.rticolal se află reprodus in intreg ime de Odobescu, i\.na• această ocazie.

lele il.cademiei Române, seria !, uol, X (1878), I. p, 208 arm. 6) Toci/eseu, tlon. epigr, �i sculpt., 11, p, 540 arm . il.·

2) Ziarul 11Informaţianile11 (31 Dec. 1870), reprodus de Odo· cest sarcofag nu pare a fi fost la.crat in părţile noastre, · ci

bescu., ibidem, p. 265 urm. probabil in Italia.

•) Odobescu, ftnalele i\.cad, Române, 1. c., p. 268 n. 1. 7 ) Sarcofaglile din !'1azeal din Bucureşti nu au până acum nu ..

') Toci/eseu, tlonamente epigrafice �i scalptarali, II, p. 540 mere de ordine; de aceea sant neuoit să le deosibesc prin spe·

arm. ldem, Inschriften aas der Dobradscha (il.rch . epigr. tlitt<i• cificarea locului unde se găsEsc depuse.

lungen, VI, 1 , 1882) , p . 27, ") tlarele dicţionar geografic al României, •oi . l, p. 92.

5) Dimensiunile sant luate după cele 5 sarcofagii din gră• ") Forrer, Reallexikon d. prăhist. klassisch u. friihchrist,

dină �i alte 4 din sălile J'lazealai de il.ntichitilţi din Bacure�ti, il.ltertumer, p. 678; Siltl, il.schăologie der Kunst, 355,

cele 2 d in grădina p«blică din Galaţi, cele 2 din Tulcea (curtea 10 ) Toci/eseu, lnschriften aus der Dobrudscha, 1, c.

prefecturii �i a noului lo.cal al ftdim inistraţiei pescăriilor), 1 ") Urechia, la Odobescu, il.nal. il.. .cad. Rom .. 1 . c. , p. 267 .

dela Niculiţel, cele 3 publicate de Blaremberg �i Ure.chia. In•

1 2} B laremberg, Ia Odobescu, o. c., p. 209.

fOrmaţiunile asupra prouenienţei sarcofagiilor din Pluzeu le dato• 1 3) Urechia, 1: c.

inp.org.ro
 BAI A D O MNEH S C Ă DI N
- CATE-.Vl\ ÎNSEflN A R I ISTO RICE -
--- 0---
ntre paţinele fel ari de clădiri ca caracter
pablic ale trecatalai nostra, băile medtii
şi ele laarea aminte a cercetătorilor de
antichităţi. Pagabă însă că, afară de o sin�
gară rămăşiţă, despre care 110m aminti în�
dată, nu mai posedăm astăzi nici ana din a�
ceste interesante clădiri ale 11remarilor de odinioară.
Ultima, care a dispărat, sab ochii noştri chiar, a îost
baia din Iaşi (atribaită lai Vasile .�Vodă Lapal), aşa
zisal "feredea turcesc" , dărâmat la 1 8 94. Fireşte,
a fost cu greşeală această dărâmare ; totaşi pierdeM
rea na e irreparabil ă. Căci feredeal acesta (complet
refăcat şi apoi de mai m alte ori reparat în sec. al
XVIII�lea : \?. N . A.. Bogdan, Oraşal Iaşi - odinioară
şi astă�zi , 1 9 04 , pag. 1 9 1 - 2 , unde se dă şi o tleM
dere a lai), ca şi celelalte băi publice menţionate de
meritosul aator al istoriculai \?echei capitale moldoM
\?ene, aa fost, dapă toate mărturiile, comane băi tarM
ceşti , asemenea cărora se găsLw malte şi se mai găM
sesc şi azi destule în Oriental apropiat. Canoaşterea
lor poate fi deci mult înlesnită prin cercetarea aceM
stora pe de o parte şi prin re11izairea relaţianilor
călătorilor străini pe de altă parte (mai toate însemM
nate la N. A.. Bogdan , op. cit.), - relaţiani între cari
cea mai \?eche este, după cât cunosc, acea a m arelui
cancelar polon Zomoyski, din 1 5 9 5 - anal luptei
dela Călugăreni - când, intrând în Iaşi, după pleM
carea lai Răz\?an�Vodă şi pârjolirea oraşalui de CaM
zaci, spre a aşeza în scaanal domnesc de acolo pe
Ieremia-Vodă, \?ăza, între clădirile m ântuite de nimicM
nicire, şi marea baie turcească (asiatici operis) conM
straită din piatră. (Iorga, Istoria armatei româneşti,
VăleniiMdeMl'lante 1 9 1 0 , I, p, 3 9 7 n. 3).
Pe lângă 12ceastă categorie de băi publice, este o
alta - băile din cuprinsa] saa în legătură ca locainM
Buletinul Comisiunii l'lonumentelor Istorice.
inp.org.ro
T l\ R G O VJS TE. '
ţele Domnilor - a căror cunoştinţă e de natară a
deştepta m ai malt intet·es , întra cat, p1·in ele,se poate
câştiga totodată an element de seamă pentru recon�
stitairea \?echilor palate domneşti, a căt·or întocmire
lăuntrică, cel paţin pentra wem al'ile mai depărtate,
este, cam se ştie, neîndestalitor canoscată. Dar şi
în acestă pri11inţă mlit-tarli l e nu ne p1·ea 11in în ajutor.
Căci - rămânând tot la l'loldo\?a - până în 11remea
lai VasileMVodă Lupul nu a11em \?re�::> ştire despre
aceste băi domneşti. A.bia în timpa! acestai Voe\?od,
arhidiaconul Paul de A.lep ne relatează ce11a, foarte
puţin de altfel , în această pri\?inţă.
"In Iaşi - - scrie el - este un edificiu pentru băi ,
zidit d e VasileMVodă după planul băilor tarceşti, cu
capole şi ca marmoră, împărţit în frumoase cabine
saa chilii . . . Vodă mai zidi încă, în anul din palaM
tele sale, pe lângă apartamentele Doamnei , o altă
superbă baie, pentru usul lor propriu, cu o pardoM
seală de marmoră şi mai multe fâPtâni , în care apa
se aduce dela lac ca căruţe". (Călătoriile Patriarhal ai
l'lacarie de A.ntiohia în Ţările Române, ed. Emilia
Cioran, Bucureşti 1 9 00, p. 2 8).
Din această sumară relaţiune numai, e foarte greu
a ne face o închipaire malţumitoare despre baia domM
nească a bogatalai Voe11od. F\\?em însă o mărturie
materială, care poate da, până la an punct, o idee
mai completă despre felul cam se înfăţişa şi se alM
cătaia baia dela Cartea lui VasileMVodă. E răma�
şiţa băii dela Cetăţaia de lângă Iaşi, a cărei \?edere
se reprezintă în i lustraţia de pe contrapagină.
Intr' adevăr, se ştie că biserica Cetăţuii, zidită de
DacaMVodă la 1 6 7 2 , e o imitaţie a bisericii TreiM
Erarhi din Iaşi (d. Iorga, Sate şi l'lănăstiri din RoM
mânia, Bucureşti 1 9 05, p . 34), bine înţeles în pro�
porţii mai redase şi ca podoabe mai puţin frumoase
12
90 BGLETINGL COt\lSIONIJ t\ONUt\ENTELOR I STORICE

şi bogate. Tendinţa de imitare se "1ideşte şi în ziM A.lep, împotri\Jă de cum ne�am aştepta, e de tot su•
direa Jâng1i bisericii a an ai palat domnesc, ca o mare mară. El nu ne spune decât eli palatul "are o deli�
şi framoas1i salii în sti l gotic, ca şi la ctitoria lai Va� cioilsli baie c:tldă, de marmură ft·umo:tsă, la care apa
sileMVod1i, care însă, se spune de către cei cunosc)" se aduce pe roate, din t•âul ce senJeşte de asemenea,
tori , e mai preţioas1i, din punct de "edere artistic, pl'in nenum1irate canaluri , la irigaţiunea li\Jezilor şi
de cât astăzi nimicnicita şi inlocuita "sa11i goticli" a a grlidinilor" . (Căllî.tortile Patriarhului t\acarie de
bisericii ieşene. E de presupus dar c1i şi baia dela Antiohia, în Ţăl'ile Române, ed. cit., p. 1 2 7).
Cetlî.ţaia slî. fi fost o imitare a blî.ii Doamnei Lapu"
lai�Vodlî.. In acest caz, din împreunarea acestor două In opoziţie cu insuîicienţa ştirilor de pânlî. aci, aM
elemente - relaţiunea lui Paul de A.lep şi r1î.m1î.şiţa "em însli un document i nedit dela t\atei�Vodă BaM
zidlî.riei dela Cetăţuia-cu altele apropiate şi înraM sarab , din 1 64 2 , surprinz"itor de bogut în date pri�
dite, specialiştii ar putea încerc a , credem cu succes, o \Jitoare la baia domnească din Târgo"işte, - docu�
reconstituire a unei "echi blii domneşti. ment, pe care, dat fiind conţin utul lui t·arisim şi pre�
ţios pentru cesti·
Dacă acum tre­ unea ce ne preo­
cem la Ţara Româ­ cupă, e bine,cre­
nească "om corM dem, s1i�l publicăm
stata că şi aci măr­ în întregime :
turiile ce a\Jem cu Cu mila lai Dum M
pri\Jire la băile pu­ nezea Io 1'\.atei
blice şi la cele Voe"od şi Domn
domneşti sant neM a toată Ţara Ro�
îndestulitoare. Bli· mânească, nepot
ile publice din Bu­ marelui , prea bu�
cureşti - menţio­ nalai şi bătrânalai
nate pe ici pe colo răposat Ioan BaM
in cunoscuta ope­ sarab Voe"od , ­
ră a răposatalai d a t -a m d o m n i a
Proi. G. Ionnescu­ mea această poM
Gion (Istoria BuM runcă a domniei
c u r e ş ti l o r, duplî. m e l e s fi n t e i şi
tabllî.) - construi­ damnezeeştii mă�
te fiind după norM năstiri a domniei
me turceşti, nu mele ce se nume�
puteau s ti se deo� şte Căldăroşani,
si bească de băile unde este hramal
publice moldo"e­ sfântului marelui
neşti din Iaşi . A.M Baia lai Duca-Vodă dela Cetăţuia. mucenic Dimitrie
celaş e deci inte• -- Lângă laşi. - iz"oritorului de
resul pentru ele şi mir, şi părintelui
aceleaşi mijloacele de cunoaştere : cet·cetarea blî.ilor egamen Varla.am, carele este năsta\Jnic acestui
similare din Orient şi relJiZuirea relaţiunilor date de sfânt lăcaş, şi tuturor fraţilor clî.lagări cari \Jieţaesc
clilătorii străini (multe m enţionate la G. Ionnescu­ împreună în sfânta. mănlî.stire, cu să ne sfintei mă­
Gion, op. cit.). Cât prilJeşte baia sau băile domneşti năstiri a domniei mele dela Căldăraşani ce mai
din Bucureşti , ştirile ce alJem despre ele sunt atât sas s'au zis baia de aici din oraşul domniei mele din
de sumare şi fragmentate incât, din împreunarea şi Târgo\Jişte, care este din sus de grădina domniei mele
cercetarea lor, nu se "a putea stabili şi reconstitui de lângă cetate, ca locul şi ca tot "enitul băii, oricât
ce"a întreg şi măcar atât de malţamitor cât pentru so \Ja alege peste an. Pentrucă această baie ce s'au
1'\.oldo\Ja. Chiar şi despre baia \Jestitului palat dela zis mai sus, au fost bătrână bae de mai înainte \Jreme,
Filipeşti al lui Constantin Cantacuzino Postelnicul făcută din temelie de răposaţi strlimoşii domniei mele
- palat ce întrecea cu mult bogăţia şi strlilucirea Basarabeşti. După aceia într'a<;ea \Jreme s'au stricat
anei reşedinţe domneşti - relaţiunea lai Paul de baia, iar când au îost pre urmă, după ce s'au mutat

inp.org.ro
 Bl\Il\ DO.M.NEI\SC Ă DIN TÂ. RGOVIŞTE
domnia mea de aici din Târgo»işte, în zilele lai 1\le�
xandra Voevod, feciorul răposatalai Radalai Voevod
[ 1 6 2 3 - 1 6 2 7] , scaunul la Bucureşti, iar atunci în
acea »reme au ars acea bae şi s'au stricat şi au căzut.
Jar când au fost în zilele lai Leon Voe»od [ 1 62 9 - 1 632]
iar domnia lai au fost trimis din. Bucureşti de au l oat
căldarea băii din Târgo»işte. 1\poi după aceia, când
ao fost acum în zilele domniei mele, dacă m 'au dă�
roit Domnul Dumnezeu pe domnia mea şi cinstita! Im�
părat ca schiptral stă.pânirii Ţării Româneşti în scao �
nul răposaţilor strămoşilor domniei meie, iar dom�
nia mea, »ă.zând această bae cam au rămas stricată
şi căzută, întra aceia domnia mea m 'am apocat de
o am făcut şi însumi am pas domnia mea ispra»nic
pe cinstita! boeral domniei mele pe japân Gheorghe
bi» »el Vistier de au făcut aceastti bae ce scrie mai
sos ca cheltuiala domniei mele de iznoa»ă. şi din te�
m elie, încă mai bine de cam au fost mai înainte vre�
me.'Dapă aceia domnia mea însumi am dat şi am
milait şi am adaos ca această bae şi ca tot »enitol
ce ar fi peste an la sfânta mănăstire a domniei
m ele dela Căldăroşani pentru pomană., ca să fie
sfintei mănăstiri a domniei mele cei mai sas zise a�
ce astă bae ajotor şi întra întărie ·şi întra hrană mo�
şie in »eci. Iar domniei mele şi moşilor şi strămo�
şilor domniei mele să fie întra veşnică pomenire.
Şi de către nimene să nu se clăteasdi după zisa
domniei mele. 1\pril 2 0 , leat 7 1 5 0 (= 1 642). Din
condica m �rei Căldăraşani (mss. No. 2 0 7 7, la A ca�
demia Română), f. 2 60; după traducerea originalu�
lai sla\1 făcotă la 1 84 5 de Dimitrie Ianco\1ici.
Cam »edem, acest document, care ne transmite
date atât de preţioase ca pri»ire la trecuta! băii dom�
neşti din Târg0\1işte-dela întemeierea ei de "Basa�
rabeşti" până la restanrarea ei de .M.atei�Vodă--nu
ne arată cum şi ce fel se înfăţişa şi , mai ales, era
întocmită. 1\ceastă lacana, de rândul acesta, se îm�
plineşte însă, din norocire destul de mulţamitor, de
cătrlî. Paul de 1\lep, care a cunoscut cllî.direa tocmai
a cam, după ce ea fusese refăcutlî. "încă mai bine de cam
au fost mai nainte \1reme". Căci iatlî. într'ade»ăr ce
scrie el : "In Târgo»işte sant băi calde turceşti, ca fra�
moase capole, pe malul râalui , unde e o mică moară,
pe care apa e condusă la două despărţiri, ana pentru
bărbaţi şi alta pentru femei. Intr'o camerlî. de mijloc
se desbracă atât bărbaţii cât şi femeile şi apoi intrlî.
în despărţirile numite. Directorul băilor e dela Con"
stantinopol şi primeşte o pro»izie de lemne de LazbJ.l.
1\ceastă bae e în proprietatea mănlî.stirii SL Necalai" .
(Călătoriile Patriarhului .M.acarie, ed. cit. , p. 1 23).
Informaţia oltim� e eronată : nu mănăstirea Sf. Ni�
inp.org.ro
91
colae (deci din Deal), ci mănăstirea Căldăraşani, ca
hramal Sf. Dimitrie, sttipânia , după cum am »ăzat,
baia dela Târgo»işte. 1\ceastă stăpânire, atâta »reme
cât Domnii ţării şi ...aa menţinut reşedinţă şi la Târ�
go»işte, neîndoios »a n adm destul pt·ofit mănăstirii
pentru ca aceasta să se li îngrijit serios de întreţi ...
nerea blî.ii. După ce însă, cu începutul epocii fana�
riote, Domnii - deci şi curtenii - părăsiră »echea
capitală a ţării, târgui începând a decade şi »enitu ...
riie a scade, profitul nu mai acoperia , se vede, chel�
taelile pentru întreţinerea daniei pe care .M.atei�Vodă
o făcuse călugărilor dela Căldă.ruşani. 1\stfel aceştia
părăsiră baia, ale cărei locuri se încălcară şi se stă. ..
pâniră. de oameni străini. Lucrurile merseră aşa de
departe, încât, pe la începutai sec. al XIX�! ea, un 1\r ...
himandrit, mai zelos decât alţii, »Oind să revendice
"locurile bă.ii din Târgo»işte" , trebui să ceară., în
acest scop, boernaşi hotarnici, cari, numai cu aja ...
tora! şi cunoştinţa oamenilor bătrâni, megieşi, să
le poată. stabili şi alege.
Ce rezultat »a fi a»at aceasta inter\1enţie - pen ...
tra aducerea la îndeplinire a căt·eia Domnol ţării,
Vodă Caragea, trimise la 2 1 1\prilie 1 8 1 4 ca»enita
poruncă Ispra»nicilor de Dâmbo\1iţă. - nu se poate
şti din actele rămase (citată. condică a m �rei C1ild1i�
raşani), precum asemenea nu putem şti nimic ca
pri»ire la bae şi locurile ei până la 1 846, când,
în arme anei noi inter»enţii din partea mănă.s ...
tîrii Căldă.roşani, un anumit Ştdan Velea "om bă•
trân, trecut de peste o sută de ani mai mult" şi
"ca şederea lângă zidurile bă.ii domneşti" , m 1irta ...
riseşte "că curgerea iazului domnesc era pe sub
coast1i, şi curgea apa pe desus de bae, şi mergea la
moara domnească (a se »edea mai sus Paul de 1\lep).
Şi peste iazul domnesc nu trecea nici an boer cu
stăpârirea, ci să nu mia loc domnesc" . ceeace, in con •
cepţia \1remii , era tot atât cât "loc pustiu , fără. stă.�
pân" , deci în drept de a fi ocupat de ori şi cine după.
\)!'ere. 1\stfel, în parte, fusese ocupat de tatii! bătrâ·
nulai Velea, căci, m ărturiseşte mai departe acesta :
"Şi spunea tatăl meu că. au cumpărat pădure de
şi ...au pas casa lângă zidurile băii domneşti. Şi în multe
rânduri au umblat a mă scoate unii şi alţiii, şi am
scăpat că locul este domnesc. lat· locul ce�l a\1eam
dela tatăl mea ] au luat mai mult de jumătate, anii
..
şi alţii" . (Condica citată).
In sfârşit, ultima menţiune despre fosta baie dom ..
nească din Târgo\1işte se găseşte în cen:etat·ea ce
făca la faţa locului, din însărcinarea .M.agistratulai o�
raşalui, Polco»nicul Dumitru Borşescul, care cons�
tată şi relată., la 2 9 /"lartie 1 846, că a găsit atât zi ..
direa bă.ii cat şi l ocal ce »a fi a\1ut stlipânindu -se
92 BULETINUL C01'1ISIUHII 1'10HU1'1ENTELOR ISTORICE

tot de oameni stdl.ini , şi anum e : "Din gardul lai Ioan
Viirzaral în sas până. în iazul domnesc s'au stăpânit
de an Velea Uncheaşal, carele încă. să. aYlii în \2iaţii,
şi de an frate al siia, ce au marit indi de ani trei�
zeci. Iar acom acel Velea au JJândat casa Fratelui
siia ca din loc lai Costache Biirbieral, iat· local ce au
m ai rămas l �a a dat zestre iie�sii. Şi tot dintr'acest
loc să. arată şi Dincă Lixăndroial că au luat an petic
de loc ca embatic dela dumnealui Pitarul Ioan Chir�
culescal, sub caJJânt că. este al boerilor Băleni, care
loc triigânda�să ca stânjenai, după stăpânirea Velii
cea de demult până. la lea tol (loc alb), când s'au fă.cat
spitalul pe local ce ţine acum Dincă., au eşit în lung
stânjeni noaii�zeci şi in carmeziş două zeci şi doi.
Iar de atunci încoace au stăpânit numai în lung stân�
jeni 3 0 , iar în cormeziş 2 1 . l\.ceste am doJJedit-în"
chee. PolcoJJnical Dumitru Borşescal - dela însuşi
Ştefan Velea ; iar dela alţii n'am patat doJJedi nimic.
Şi întrebânda�l de unde s'au scoborît la el această.
stiipânire, zise că local pustia Fiind şi domnesc, tiiră
stăpân, s'au pas strămoşii lai de au stă.pânit şi dela
dânşii s'au coborît la el". (Condica citată).
Ca aceste ultime şi mărunte mărturii, pe cari le�am
dat pentru cei ce se JJOr simţi poate îndemnaţi a cer�
ceta lacral"ile la faţa locului , încheem ceste câteJJa
însemnliri istorice ca priJJire la baia domnească din
TârgoJJişte, - odinioară., în sec. al XVII�lea, ana din
clădirile cele mai interesante şi utile ale fostei capi�
tale a ţării, azi dispiirată de pe Faţa pământului ce
cuprinde în sânal său atâted preţioase resturi şi
scumpe saJJenirari istorice ale trecutului nostru.
A. L·

inp.org.ro
 U N D E A FO S T V E C H IU L H f\ Lt'\ Y R I S ?
--- 0 ---
creştinismalai dela Dan1rea de jos
este strâns legat11 de oraşul Halmyris, care
a a\?at an rol însemnat, mai ales în timM
pal persecaţian ilor religioase din \?eacal a l
II!Miea. Vieţile Sfinţilor amintesc î n special
despre preotul creştin Epictet, care pe \?reM
mea lui Diocleţian s'a refugiat împrean11 ca disciM
polul s11a l\ction în acest oraş şi în scurt timp a a
reuşit s11 con\?erteasc11 l a noua credinţ11 o mulţime
d e locuitori. Dar propaganda lor a fost descoperit11
şi, acuzaţi Impăratalai, <HI fost închişi, iar pe. urm11
omorîţi.
lnc11 pe când cei doi martiri se aflau în închisoare,
p11rinţii lai 1\ction, auzind de cele întâmplate, aer \?enit
şi ei la Halmyris, cer i ntenţianea de a decide pe îiul
lor s11 abjcrre creştinismul şi s11 scape în acest chip
dela moarte. Dar ner numai că n'au reuşit, ci dimM
potri\?11 şi ei aer fost con\?ertiţi la creştinism de că�
tre Sf. E\?angelicrs, episcopul Scitiei, care de ase�
menea \?Cnise atunci la Halmyris I).
Po\?estitorcrl acestui episod din \?iaţa lui Epictet
şi l\ction spune c11 oraşul Halmyris se afla în l"loesia
=
( Sciţia) ; este deci de mare interes pentru noi s11
şti m în ce regiune a Sciţiei era aşezat11 aceast11 loca�
litatea tât de importantă pentru propagarea creşti�
nismului la Dun11rea de jos.
Scriitorii şi Mrţile anterioare \?eacalui al VI�Iea
nu pomenesc de an oraş ca acest nume. Singur
Plinia cel B11trân a minteşte an lac Hal myris care
- zice el - se formeaz11 din braţul Dcrn11rii numit
Peace şi se întinde în regiunea oraşul lui Istros : ex
eodem al\?aeo (Peace) et super lstropolim lacas gig�
nitar LXIII millia passuum ambitu, Halmyrin \?O�
cant 2). Din acest pasagia rezultă c11 lacul Halmyris
este i dentic cer lacul Razelm, aşa cam se prezinta
acum doa11 mii de ani , adic11 cuprinzând şi actualele
lacuri secundare Golo\?iţa, Smeica, Si noe, Tcrzla, etc
inp.org.ro
formate în urm11 3). Iar alvaetts Peuce, dup11 cum
am ar11tat într'un fascicol anterior al acestei pa�
blicaţii 4) , nu este altce\?a decât braţul Sf. Gheorghe,
care prin gârla actualii Dana\?1\ţ se \?1\rsa în lacctl
Halmyris în apropierea localitiiţii l\d Stoma, i denM
tificat11 tot acolo cu ruinele dintre actualele sate
Caraebil şi Sarinasuf.
Din momentul în care lacul Halmyris se identific11
cu Razelmcrl, este natural ca 01·aşal Halmyris s11 se
caute pe ţ11t·murile acestui lac. Şi în ade\?ăr toţi
scriitorii cari s'au ocupat cu aceast11 cestiune au
fixat oraşul nostru pe ţlî.rmul Razelmului şi anume
în regiunea Babadagulcri ").
Cu toate acestea doi istodci bisericeşti, dintre
cari unul din \?eacul al IVMlea d. Cr., arat11 pt·ecis
că oraşul Halmyris era aşezat pe malul Dunări i.
Philostorgicts, care scria pe \?remea lui Teodosiu Il,
zice despre acest oraş : hic \?ero locus est ad ripam
lstri situs 6) ; iar alt istoric bisericesc de mai
târziu, Nicephor Callistos, afirm11 şi el eli. oraşul era
la Dun11re i). Philostorgius mai adauglî. cii într'o
iarn11, îngheţând Dun11rea, bat·barii au trecut flu\?iul
şi aa cuprins oraşul : Halmyridem congelato lstro a
barbaris qui transcendet·unt captam B). De alt11 parte
în Vieţile Sfinţilor, po\?estindu�se cum petrecea Ac�
tion în exilul s11u din Hal myris, se spune de un mi�
t·acol pe care l�a 1/icut într'o zi , pe când se ducea la
Dunli.re s11 ia apă : dum ad hauriendum aquam per�
geretad Danubiam 9).
Faţ1 ca aceste afirmaţiuni, absoktt pt·ecise şi mai
presus de orice îndoialii, părerea c11 oraşul nostru
ar fi fost aşezat aproape de Babadag cade dela sine.
Totuşi nu se poate să nu ţinem seam11 de faptul că
ot·aşul, purtând acelaş nume cu lacul Halmyris, de�
p11r:area lui de lac nu putea fi prea mare. Prin ar�
mat·e trebue s11�1 căut11m unde\?a aproape şi de DaM
năre şi de Razelm ; iar condiţiile aceste două nu
94 BULEtll'WL COt\iSiUNii 1'\0NUt\ENTELOR iSTORICE
le poate satisface decât vre�o localitate dela gura
braţului Sf. Gheorghe 1 0) .
Intre localităţile dela gura Sf. Gheorghe, Itlnera�
rol 1\ntonin (veacul al III�Iea) pune şi Salmorude·
1\cest cuvânt trebue să fi sunat la cazul nominativ
de sigur Salmorus, iar Salmoros nu este altceva
de cât transcrierea latinească a grecescului Halmyris.
1'\area apropiere între aceste douîl. nume a fost ob�
sen,ată şi de alţi cercetători; dar cu toate acestea
abia câţiva au i dentificat localitatea Salmorus (Sai�
morude) cu oraşul Halmyris 1 1). Insă, îaţă cu h otă�
rîtoarele dovezi că oraşul era pe malul Dunării, na
mai poate încăpea nici o îndoială că aceste două
nume i ndică ana şi aceeaş localitate. De altfel în iz�
voarele posterioare veacul ai al III�lea, cuvântul Sai�
morus e înlocuit peste tot cu Halmyris 1 2) .
In menţionatul fascicol al acestei publicaţii, am
' ) A ela Sanctorum (ed. Boland. ) , uo!.II (Iulie), p. 5�2; Ne t.z·
hammer, Christl. 1\!tert., p. 8. - '> Hist. natur., IV, 24. -
3) V. şi Căpitanul M. D. Ionescu, Două probleme de geogra­
fie, p. 2 8. - · ) Bufet. Comis. Monum. Ist., Il (1909), p. 86. ­
S) K. F. Peters, Deokschr. d. 1\kad. d. \\fissensch, Wien, math­
natnnu. CI. XXVII (1867), 2, p. 140. Netzhammer, 1\us Rumă­
nien, p . 216; C�pit. M. D. Ionescu, !. c. ; Toci/eseu, Fouil!es
et rech. archt'ol., p. 28, zice : • aproape de ezerul Razelm • . - 8)
Hist. eccles. (ed. Gothofredo, 1642), r.. X, 6, p. 137. - 7) Hist.
eccles., c. XII, 29.- S) Philostorgius, 1. c . - D) Acta Sancto­
rum, voi. cit., p. 5-1.3; Căp . D. M Ionescu, !. c. - tO) Pentru a
inp.org.ro
stabilit, pe baza i tinerariilor vechi, că Salmoras era
aşezat în apropiere de actuala! sat 1'\oraghiol
de pe braţul Sf. Gheorghe şi că ruinele lai se văd
şi astăzi acolo ; de asemenea am descris poziţia şi
starea actuală a acestor rai ne. 1\daag aci, că poziţia
aceasta corespunde şi mărturiilor scriitorilor eccle�
siastici că oraşul era pe malul Dunării şi părerii
moderne că trebuia să fie aproape de Iaca! Razelm.
In adevăr, localitatea se află na narriai pe braţul Sf.
Gheorghe, dar dela ea şi până la Razelm nu sant
decât câţiva chilometri, iar în antichitate, când alu�
vianile dela gar-a Sf. Gheorghe na existau ori erau
foarte puţin înaintate, Razelmal, adică vechiul lac
Halmyris trebue să, se fi întins foarte aproape de
localitatea noastră.
In arma acestora cred că chestiunea poziţiei ora�
şulai Halmyris este definitiv rezolvită.
C O NST. Jt\OISJL.
pune în concordanţă afimaţianile istoricilor eclesiastici cu părerea
modernă că Halmyris erâ la Babadag, d-1 Căpitan Ionescu susţine
şi în noua sa lucrare, « Două probleme de geografie » ( 1 910)1 teoria
despre existenţa unni braţ al Dunării, r.are mergea dela Jsaccea l a
Babadag. Imposibilitatea existenţii acestui braţ, cel puţin î n timpurile
istorice, am demonstrat-o în aceast� pubiicaţie, anul n (1909), p. 86
urm. - 1 1 ) Netzham mer , Das altchr. Tomis, p . 12; Pârvan,
Salsouia :conu. Lit., XL, 1'/<)6), p. 10191 unde se dă şi literatura indenti•
fi.cării. - 1 2 ) 1\tât Hierokles (Synecd., p. 637 ) , cât şi Prcoopius ( De
aed. IV, 7, p . 293 ) ; Notitia. Dig nit. Orient ( ed. Bocking, 1, p. 444 nr
13 şi Notitia Episcopatnm (de Boor, P. 532) zic totdeauna Halmyris.

- Noi z"nscripţii antice din Dobrogea. - - Monede vechi romane la Tulcea .
O
"1 Sp. Hamza, institutor din Tnlcea, m i "a a�
tras atenţianea asupra anei pietre cu in"
scripţiane roman11., ce se găseşte în curtea
d"nei 1\. Negulesca din acest oraş, str. Fabricei
Piatra este d e granit roşu, frumos împodobită cu
chenar de frunze de viţă şi struguri şi cuprinde ar�
mătoarea inscripţie funerară :
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1/ 11 1 1
C O R N E L
N 1 C A N D ER
P A T cs E T V\ L·
C A S T A
B cs P cs
Lectura : •.... Cornel(ias) Nicander pat(er) et Va"
l(eria) Casta mat(er) b(ono) p(aero).
Deşi proprietara susţine că piatra este de pro�
venienţă din Grecia şi că a fost adusă odinioară de
acolo împreună ca alta, a cărei inscripţie e ca to"
tai distrusă, totuşi e mai probabil că s'a g ăsit la ve�
chiui 1\egissas (lângă Tulcea), căci granita! este
identic cu cel ce se găseşte în abundenţă în împre�
jarimile acestui oraş.
- D�l D. G. Ionescu, administratorul pescăriilor
Statului din Tulcea, a găsit între ruinele cetăţii dela
Caranasaf (vechiul Istros) an fragment de stelli fa"
nerară ca următoarea inscripţie :
MHTPO�QPO�
APXEA O X O Y
JV\
onede romane, aarei şi denari de argint de
ai împăratului Traian, aa apărat în ultimul
1 imp, în mare cantitate pe piaţa Talcei. 1\a"
reii a a greutate de 6 1/4 gr. , denarii de argint de 5 gr.
Şi anii şi alţii Iac parte din aceeaş emisiune şi poartă
pe avers capul lai Traian ca legenda It\P Cl\ES
NERVA. TRA.ll\N 1\VG GERl'\: (lmp( erator J Caes (ar J
Nerva Traian[ as J 1\.ag[ ostas] Germ[ anicas ], iar pe re"
11ers oJigară femeiască ce înfăţişează abondenţa, ca
legenda : P 1'\ · T R P C O S il . P P : (p[ on"
· · · ·
C O t1 U N I C A R I.
--o-
Antz"chităţile dz"n AfumaF (lljov). -
tifex J m[aximas J tr(ibunicia J p[ otestate prima J co[ n J�
s( al] il p(aterJ p( atriae ]). După cum rezultă din le"
genda de pe re11ers, monedele acestea au fost bătute
3. în primul an de domnie al lui Traian (exact în in"
tervalul dela 25 lan. până la 1 8 Sept. 9 8) . N'am
patat clipăta informaţiani precise asupra locului
unde s'au găsit, dar fac parte de sigur dintr'un te­
zaur de curând descoperit în Dobrog ea.
c . M. .
ERI\Tl\.. - I n articolul "Bisericuţele'' publicat î n fascicolal
precedent, să se lndrepteze la p. 29 col. 2, rândal penultim: Deus
Sanc/us Sol In loc de Deus Sanctus Solis, iar la p. 30, col. 1,
MAT· rândal al 2•lea de sus Deus Sol ln victus Mithra In loc
de Deas Solis Inuinct i l'lithra.
c. Jf\.
F
ărăsind Bucureştii prin bariera Colentinii, la
1 s km. spre nord"est, pe dram al cel 11echla
al Urzicenilor, se află satul 1\famaţi, într'o
poziţie frumoasi:i pe marginea unui lac, ca şi 1'\og�
oşoaia, Plumbuita, Fandenii etc.
La intrarea satului, pe mâna dreapti:i, se înnalţ11.
puternicele ziduri întărite de contraforturi ale te�
meliilor unor case, azi dărâmate, ce se ridicau chiar
în marginea lacului. Tradiţia le atribuie lui Rada
dela 1\famaţi; modul de lucra însă al zidăriei arată
o construcţie mai nouli, dela finele veacului al
XVIII"Iea. Departe de a fi fost palatul lai Radu dela
1\famaţi, zidurile rămase sant fărămăturile palatalal
de petrecere al lai 1\lexandra 1'\oruzi , palat despre
care vorbeşte Doamna de Reinhard.
c. 1'\. In marginea dinspre apus a satului se ridica însă
odinioară curtea boerească a puternicului boer Cons�
tantin Stolnicul Cantacuzino.
La frumoasa biserică, azi mult transformati:i, ca an
superb prid11or cu colonadă corintienâ, cetim pe
pisania decorată ca vulturul cantacazinesc:
T CU VO�i\ ŞI 1\JUTORiaL PRţ'i\ SFINTEI UNiţi\ ŞI TRISI�
POSTi\TEI TROIŢE, IN SLi\Vl\ ŞI Li\UDi\ DE DUl'INEZEU NrtS·
Cl\.TOi\REI PURUREi\ FECIOAREI 1'11\Rll, 1\Ci\STd SFINTA
ŞI DUl'INEZ.Eii\SC(l\.) BISEI\RICA, CONSTi\NTIN Ci\NTi\COllNO
B ( l) V·VEL STOL(NIC) DEN TEl'IELIE O 1\U RADICI\T, O 1\U FA�
· · · · CUT ŞI O 1\U INFRUl'IUSEŢi\ T, INTRU POl'IENIREI\ Dl VEi\ CI
inp.org.ro
96 BULETINUL COl'USIUNII 1'\0NUl'lENTELOR ISTORICE
i\ PARINŢILOR, 1'\0ŞILOR ŞI STRF.I'lOŞILOR SAI ŞI il.
ŞI il. TOT RODULUI ŞI NF.iVlULQJ, Li\. i\NUL DEL/1. ZIDIRE.i\.
LUI'lll 7204 ŞI DEL/1. SPASENIE 1 6 96.
Pe an mormânt mutilat se afiii aceast'i inscripţie:
t /\.ICI ZII.C Oi\.SELE JOPÎNE.i\.SI 1'\i\.RICAI:, i\. Fll·S'\U LOI
TDDERII.ŞCO, 11. FII•Si\. DESPEI, il. NEPO.'I.TE-SI l'li\.RIE.l ŞI
SRANEPOŢILOR IORDi\.CHE 1 lUNCi\, COCON! ŞI COCOi\NE
FIIND I I I i\ CELQ! SINGUR [NEI'\ORT] DUI'INHEU PlACA.ND
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 11 11 11 1 1 1 . 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
B 1 B L 1 O G R f\ f 1
---<0 ---
- Mommzentele bizantine dz'n Mistra . -
G abtiel 1'\illet. "Vfonumeut:; b yzantins
de Mis­
tra. 1'\ateriaux poar l ' etude de l 'architecture
et de la peinture en Grece aux XIV -e et XV -e siecles,
recueillis et pubiies par G. 1'\illet, directeur adjoint
a l'Ecole des Hautes-Etudes, aPec le concours de
H. Eustache, architecte et professeU!· a I'Ecole de
B.-I\rts, Sophie l'lillet, J . Ronsin et P. Roump0s,
artistes peintres. I\lbum de 1 5 2 planches. Paris,
E. Leroux, 1 9 1 0. In -foi.
I\bumul de m ai sus conţine t·ezultatele misiunei
acot·date de l'linisterul inst1·ucţiunii publice francez
preţJ. distinsului arheolog d. l'lil let pentru studiul mo ..
numentelor din l'listm.
I\ceastă localitate, care corespunde cu Pechia
Sparta, are o m at·e însemnătate pentJ·u arta bizan­
tină. Rând pe rând t·eşedinţă. a sbtului francez, în­
temeiat de Villehardouin şi a guPernatorilor bizan..
tini, ea a aPut clipe de mărire politică şi art:stic:i,
înainte de a cădea cu totul în ruină. O sumă de mo ..
numente, întărituri, palate, case, biserici , astazi în
ruine, aşteptau pe cunoscător ca s:i le cerceteze tre ..
cutul si că le arate frumusetile lor.
' '
D. l'lillet, cu an spirit prea p ătt·unzător şi ca o
constiiPţiozitate amănunţită, a studiat mai mulţi ani
deat·ândal, fie la faţJ locului, fie prin biblioteci, a ..
ceste rămăşiţe ale trecutului, cat·i i -au dezPăluit în ..
treg secretul lor.
Când Pa apare Polumul, în cat·e distinsul profes::>r
Pa explica frumoasele planşe, desenuri, planuri ce a
publicat în albumul premergător, ne POm face o
cinste şi o datorie să Porbim pe larg de aceasti mi­
nunată operă., lucratii aproape întreagă sub ochii
noştri. Căci d. 1'\illet,pt:intr'o atenţiune prea delicată,
ne-a ţinut, pe noi, elePii săi , în curent ca toate cer­
cetările ce întreprindea, şi cu toate problemele prea
delicate ce se iPiaa în cnle.
Cu toate acestea, Yie-nc îngăduit a diPciiga în câte­
Pa caPinte unele din rezultatele m ai însemnate, cari
deschid unele orizonturi noui în studiul artei bizan­
tine, încă atât de puţin canoscut:i,înţeleasă şi gastat<i.
Strzygowski şi şcoala sa, studiind originile orien­
tale ale artei bizantine, afirmă cii Constantinopolul
LQI Pi\N CONSTi\.NTIN Ci\.NTil.CUliNO BIV·VEL·STOLNIC, Li\ 1\.NUL
DE.Li\. HS. DOI'INUL ŞI SPASATORIUL, 1 703 flE(S) Til. fli\.1.
Casele, mult transformate azi , foarte mari , lasă
să se Padă câtePa camere în rez-de-chaassee, bol­
tite cu Junete. Din urmele a câtor-Pa zagrăPili se
i\. Pede în ce fel se zugt-ăPiaa, până la BrâncoPeanu,
locuinţele. Sfinţi , arhangheli şi serafimi decorau în
aceleaşi poze hieratice interioarele ca în toate casele
bizantine (G-Ie Beylie, L'habitation byzantine).
V. D.
E.
a j ucat un prea mic t·ol în desPultarea şi respândi H
rea ei , acest oraş nefiind decât un imitat r al Orien ..
tului. D. l'lillet, studiind la rândul sila cestianea ,
pune în ePidenţ<i exagerarea tesei de mai sas. Con­
stantinopolul a jucat un rol, şi înc<i an rol mare, mai
ale> în Peacarile din urmă ale imperiului bizantin.
1\rta capitalei se întâlneşte la Salonic, de aici trece
în Serbia şi, prin înrâurirea ei, în Ţara-Româ ..
nească.. I\ ceastă din arm 1 dar intră în mare parte
în t·egiunea influenţei artei cor>stantinopolitane. Dar
stilul capitalei se tJ·ansmite şi în alte direcţiuni. 1'\o­
numente!e din 1'\istra ne arată de asemenea an sti l
constantinop:>litan. Totuşi ală.turi de această înrâa�
rire, coexistl şi o şcoaJă locală., care păstrează tra�
diţianea.
In arta bizantină, nu trebue să vedem o singură
�coală, o singură influenţă Penit:i din Siria sau 1\ sia
1'\ică, ci mai multe, cari se succed sact coexistă , ­
�coli locale, ră.u stodiate până în ziua de astăzi.
In pictură. ca şi în arhitectur:i se intâmpină mai
malte curente. I\stfel la 1'\istra, pe lângă şcoala Pe­
che, care continuă tradiţi anea, un nou curent îşi
face loc în Peacul al XVI -le, cu tendinţe spre natu­
ralism. I\cam apar compoziţiunile al fresca pe su ..
praieţe întinse, executate ca o ştiinţa minunată şi
ca un sentiment real de artă; acum artistul caată a
produce efect prin combinarea maestrită a calorilor;
acum, în s�ârşit, în atitudinele, în mişc1rile pers::>ane..
lot· se Pede an adeP:î.rat studia după natură..
In albunal d-lai 1'\illet, arhitecţii, pictorii, deco­
ratorii şi arheologii POr găsi multe lucrari , cari îi
POr interesa nu numai în Pederea unui studia com ..
paratiP cu arta noasfră, dar chiar din punctul de Pe�
dere estetic.
Pianşele conţin: Pederi generale din l'listra; pla­
nuri de mun =ente; fortificaţiuni; marele şi mical pa ..
lat; case din oraşul de sas şi de jos; biserici. Printre
aceste din armă citiim: l'litropolia, SY. Teodor, l'\ ..sti ..
riie: Brontochion, PeribleptJs, S. Sofia, BunaPesti­
t·ea, Pantanass.a .
Sculpturile au fost adanate într'un mazeu special
din 1'\istra.
Paris. 0 . T A F R ALI.
inp.org.ro
 Ş T E FHN-C E L- M A R E ŞI M A N AST I R EA N E A MŢU L U I
--�o --
1.
aproape sigur că mănăstirea
NeamţGlu i, căreia�i era păstrat
un aşa de mare \/iitor cultural,
în mai mu lte epoce ale ci\/ili�
zatiei
, romă nest, i, a fost înnăl�
tată
, de PetrG�Vodă C'el dintăin, al
J'î.usatei,
, care e, de altmintere a, prin
biser icile lui ortodoxe (la Siretiu şi la l'î.i�
răuţi lângă Su cea\/a) şi prin acelea cato�
lice, ale mame i sale 1'\arghita , la Siretiu,
cel di ntăiu zid itor între domnii 1'\o ldo�
\1ei 1 ) . ln m ănăstirea · dela Rădăaţi nu se
află, printre pietrele puse de Ş tefan .... ceJ ....
1'\are înai ntaşilor si rudelor lai, aceia a
Joi Petru . Iar în nona biserică, făcută de
acelas, Stefan, la Neamt,, dacă este, la
stânga, în odaia m orţilor, lespedea scrisă
a celui de .... al doilea ctitor al \/echii clădiri
nemtene,
, Stefan
, al lni J\lexand ra .... ceJ .... Bun,
e slobod local din dreapta, unde fără în ...
d oială a fost la început pomenirea să ...
pată a zid itorului celni dintăiu. Astfel, ar�
gamente hotărîtoare se pot ad uce în spri ....
jinal tradiţiei, păstrate în po\/estiri mai
târzii, care \/Orbeste de călugării de carte
'
sârbească, \)eniţi supt Petru ... Vodă, fireşte
dela Tismana si , Vadita,, cele d intăia lăca ...
sGri
, de cultură sla\)onă întemeiate de Sâr�
bul Nicodim, care tocmai atunci ajunsese
a stăpâni toată \/iaţa noastră monacală.
Un altfel de « Sârb » era si , rnda lai !\le-.
xandru-cel-Ban, Iosif, care !a ptă cât\/a timp
Buletinul (omisiunii J.,_onumentelor Istorice.
inp.org.ro
îm potri\/a înrâaririi ierarhice constantino�
politane până ajunse 1'\itropo lit, recanos�
cat şi de PatriarhGl ecumenic, al 1'\oldo�
\)ei, abia organizate de domnescul său con�
sâ.ngean şi o croti tor. Ca şi Bistriţa, Neam ...
ţal era deopotri\/ă ctitoria !ni Alexandru
, a Vlăd icăi pe care el îl \)Oise si
si , .... l as<:"�
'
zase în Scaunul de păstorie 2). Cnm se
ştie, între Neamţ şi Bistriţa, ca toată de�
părtarea, se statornieia de Iosif în persoana
în\?ăţatalai călugăr Domentian o legătură
pe care după trei .... patra sate de ani era s'o
încheie Paisie reformatoral între Neamţ şi
Seca! \/ecin, fă cut de Nistor Ureche nGmai
la s fârşitul \/eacalai al XV[ .... [ea.
l ntr'o poiană din codrii cei mari \JOr fi
făcut răspân ditorii de cncernicie a de\?ărată
şi de în\?ăţăta ră biseri cească Sofronie, Pi�
men şi Silaan, înte.meietorii după legendă,
schitul lor. Petra 1'\asat îl \?a fi înnoit din
'
px'atră, fă cându .... se ctitor în local lor. Iosif
\?a fi fost încă de atunci întăiul ade\/ărat
egumen al mănăstirii. Cân d ierarhul din
Halicia îl fă cu episcop, Isac îi luă locul.
Domentian dela 1 407 ar fi al treilea, - iar,
ţiind seamă de monahii pri begi ai celui din�
tăia început, al patrulea, - din stareţi. 1'\o ....
siile
, date de Petru 1'\asat , făceau mănăstirii
o bogată a\/ere : Iosi f le şi pomeneşte în da ...
ni a lui. Petra Ureche, « Ureaclea » , care le
dă în mâna lui Domen tian, joacă an rol
asemănător cu al « ad\Jocaţilor » ocrotitori
 98 B dLETJ U L Corttstmm t\OHUI'lE . TELOR ISTORI C E

z
f"l)
"'
3
�
c:

inp.org.ro
 -(ft
-l
m
'""Th
;:tl
:z
1
o
m
r
I
;:3
;:tl
;::o
m
{/l'
inp.org.ro

;:3
;:t'<
:z
,JX
(.Il
:j
;::a
m
;:tl
:z
m
;:tl
;:3
.o-J
c:
l
�

J\ierci i l u i S i l ( l a n , enwn e n ( l l m tin1l.sti r i i Neamţo, dela 1 4 3 7 .

\()
- Inscripţiile I a Melchiscdet, Notiţe istorice ş i arheologice, 7 - 8 . -
\()'
1 00 BULETINUL C0/'1ISIU!-III 1'10!-IU/'1El-ITELOR ISTORICE
şi administratori pe lângă mănăstirile din f\...
Leglitara ferecată în at·gint u. E\Jangheliei dela
pus. Iosif maria peste câţi\?a ani ca schi\?nic
lângă lăcasal săa al mă năstirii Neamtului .
' '
Il.
1\1 doilea ctitor al Neamţului e Ştefan,
fiul lui 1\Jexan d ra ... cei ...Bun. Supt el, mănă .....
stirea fiind păstorită d e egamenal Silaan,
care se pare a fi fost an mare iubitor de
carte, de pictură, d e broderie şi d e scalp ....
tură, Nemţenii încep a se do\?ed i meşteri
mari în tot felul de lucrări frumoase în ehi ...
nate lai Dumnezeu. Intr'o călătorie mai
nouă, c m c�tit, dapă l'\elchisedec şi eruditul
inp.org.ro
ras care a p rădat mănăstirea de unele d i n
· cărtile ei cele m a i preti, oa....
'
se 3) , însemnarea d e pe îru ...
moasa E\?anghelie scrisă,
cu c heltuiala lai Cânda Laţ...
co, pârcălab de Haţeg (1\h.H ...
ji,d 1\dlJ,KO npdKdl\dGh. X'dlJ.d""'
rS) 4), de Uawil fiul lui Urie
(Ol(p•mo&d) - deci an fecior
d e boier trecut la \?iaţa în ....
gerească 5) - în aproape un
an de zile, pe cel mai ban
pergament, ca o m inunată
slo\?ă d reaptă grăunţată, la
1 43 5/ 1 436 (ilastr.pp. 1 0 0 -
1 03 ). Tot sub Siluan s'a cu ....
sutaierul păstrat în biserica
nouă a mănăstirii, mina ....
nată lucrare, cea mai \?eche
d in 1'\old o\?a 6 ) , în fire de
mătasă cu culorile d iscrete
(ilustr. p. 9 9). 1\ici, în in ...
scripţia dela 1 ... ia Septem ....
\?rie 6 9 4 5 ( 1 437), se spune
anume că «a fă cut acest
aier ieromonahul Si laan
egamen de Neamţ în zile le
bi necinstitorului şide Hri ....
stos iubitoralui Io Ştefan
Voe\?Od » . f\lte \?echi mana ...
1435/6 (îaţa) . scrise nemţene, azi la 1\ca ....
demia Română, cărţz"de ce...
tire teologz.că maz· mult decât de slujbă, an
loan .... Gară.... d e ...f\ur ( « 1'\ărgări t >) ), un Ioan
Scărariul, cartea călugărilor, miscelanee
saa sbornice, sant din anii 1 435 -- 1 4 47.
1\ceste cărti, toate cad deci între moartea
luz' Alexandru-cel-Bu n (I4J2), care ţinea
la Bistriţa lui, ande ....şi alesese şi locul de
îngropare si unde de fapt se o dihneste, si
' ' '
între uâderea� în lult'e 1447, a luz· Ştefan,
fiu l mai isteţ şi neas tâmpărat al marelui
.
părinte. Teoctist cel bun d e sfat, uceni c al
lui Iosif d e sigur, se pregătia atunci într'o
chilie a ea mţului d e marele rost d e 1'\ i ....
 ŞTI::.Fl\ H... CEL- 1'\f\RE ŞI 1'\�H I\STIREJ\ NEl\1'\ŢiiLQT 1 01

tropolit, pe care ... ! începu îndată, la 1 45 1 . er (aproape uitat 1 0) . Dacă supt Ştefan-�cel ....
Tot atanci cetatea se tre -
zeşte la o nouă \?iaţă sub
Duma, fial lai Li rn bădat ....
ce ori Dal cescal, şi Tătari,
Prinsi d e Stefan, care a în ...
' '

nălţat şi zidari nouă la ce ...

tatea ... J\Ibă, stM supt po ....
runca pâ.rcă leţbului dom ...
nesc 7).
l\cama se înţelege, după
ce ne dăm seamă de această
\?ădită iabire a lai ŞtefM
pentru \?echial lăcaş, întă rit
de el, al lai Petru cel bă....
trâ.n, d e moti\?al care a fă ...
C'at pe că lugări, în fruntea
cărora \?a fi stat acelaş Si ....
laM, să aducă pios la ei pe
ctitorul cel omorît si să J
'
...

aseze în ca prinsa! bisericii

'

celei mari. Ga\?ril , fiul lai

Urie, d i n partid a ! şi d i n
mănăsti rea l a i Ştefan ) ,
scrie cu d arere pe una d i n
foile «f\ărgărita lai » săa
această pomenire a fără.... de ....
legii să\?â.rşi te d e nepot asa ....
pra fraLelai criminal , care
orbise pe mai marele său
Legătara îerecată î n argint a Evangheliei dela 1435/6 (dosal).
I lie, tatăl lui RomM .... V o ....
dă, acum tâ.nărul ucigas de '

Domn şi râ.\?nitor fericit de Domnie : « La tî.Clfe,.adacă.torul de liniste, se mai află aici

'

leata l 6955 [ 1 4;t.7], în lana lui Ialie în 1 3 ,
tăiata ... s'a capat lai StefM ....Vodă, Domnal
'
ţării 1"\o ldo\?ei, fi al lai l\lexand ra·..Voe\?od ,
d e Roman, fial lai I J i e....voe\?od , s i s'a astra ...
cat în mănăstirea Heamţulai în 1 6 zile » 9).
III.
După. moartea silnică. a lui ŞtefM, ar-�
maşii acestuia, fratele Petra, nepotul 1\le ...
xandru, fiul lai RomM, a\?ară. mai multă
grijă de biserica de lângă apa Siretiulai, d e
câte un tachzgraf, se \?ede bine că interne-�
i etoral Patnei n'a\?ea m ultă. d ragoste pen ...
tru această. mănăstire, între zi dari le că reia
pare că rătăceşte încă ambra sâ.ngerată.
a Domnalai decapitat, jertfa cea mai cradă
a arii care desbinase până la mormânt pe
fiii ş i pe nepoţii banalai l\lexan d ru 1 1 ) .
I nnainte d e a zidi doar d i n Lemelie Do ...
bro\?ăţul, în cod rii Vaslaiulai 1 2) , ŞtefM, ca
câ.te\?a !ani înnaintea biruinţei sale asapra
lai l\lbert Craiul polon, se gân d i în sfâ.rsit'

S f. Hi colae din Poicma, d e Pobrata. Heamţal la Heamţ. La 1 49 7 , în ziaa d e 1 4 N oem ...

inp.org.ro
1 02 BULETINUL C0/'11SIU Il ti0NUI'1 E H T ELOR I S TORICE

wie, noul lăcas. al Inăltării

, - Domnului era departe am intită, d e pe morm 6ntul p6r­
călabal ui nemtean l'îi cotă.
'

Căci Neamţul, ca şi Do bro\?ăţal, pe care

însă Ştefan n'aju nsc a... J sfi nţi, înfăţişează
ultz'ma fază a arhzlecturii moldoveneştz
în vremea lux·, ultima şi cea mai înd răs ...
neaţă, mai îm bielşagată, mai nouă. Păreţii
unt d e o înă iţime neobişnuită (ilastr. p.98),
cuprinzând an spaţiu larg, ferestrele dela
prid\?or e m podoabe de an gotic înflorit.
După pronaos, la care ducea o aşiţă ca
obişnuitele cadre întretăiate, d eschisă la
d reapta, nu în faţă, intrarea 'n biserica pro ...
pria zisă se face printr'o măreaţă asă ca
H'l1tr!�"'t'CTJ. �� •
săpătarile nouă şi multe. llici era întăia
Tl\'!J IA H ��,1'�HA1!.,/
tAIJI{t\En'tt.V!U-""�
cămar� ctitorilor 1 6) şi, dacă piatra pasă
.
. • pe mormântal lai Petru Ha s'a pierdut,
�cnp_�AcAqOA'fW!�H . ­ am intirea lai Stefan -cel asasinat fa stator...
IL'UAUJIHfAO &fdt ,t ·1 l

ni cită pri ntr'o p i atră (i lastr. p. 1 0 3), pe care

",u1t n t utio �AAD.K. .
.

Pagină din E"anghelia dela 1 43 5-6.

Inceputul evang. lui Lura.

gata şi�l sfinţia Teoctist, care, se spune de

an urmaş pe o Evanghelz'e, superioară în
frumuseţă operelor de caligrafie ale lai Ga...
\?riil călagăral, fusese egamen şi în \1re ...
mea zid i rii 1 3).
Se pare că pe urma războael or mănăs ...
tirea şi biserica ei erau mai ca tota l rai nate.
Ungurii, cari în 1 4 6 7 dădură foc târya�
lai Neamţu lui, \?Or fi prădat şi mănăstirea
din apropiere. Turcii \?Or fi ars ... o în 1 4 7 6 ,
când lupta dela Valea.-.lllbă se dădu tocmai
in aceste părţi nemtene si când stim că
l ' '

e i au atacat cetatea \?ecină 1 4 ) , unde se ţi-

neau închişi prinşii de legea lor d i n 1 4 7 5 .
Dar Ştefan, care...şi căpătase , î n 1 457, moş ...
tenirea părintească prin lupta dela Orbic,
in acelas Tinut,
' , a\?ea o \?eche datorie de
plătit. Cât a durat lucrul nu ni se spune în
Pagină din E"anghelia dela 1 43 5 - 6.
inscripţie, dar el a fost de sigur mai lung Inceputul evang. lui Ioan.
decât pentru a lte clădiri, cam se \?ede, de
ll.ltminterea şi din inscripţia, care \?a fi mai 1"\elchisedec a cetit 1 ' ) greşit chiar amin ...

inp.org.ro
 ŞTEFA .... CEL-1'1A�E SI f1 ţ\._N J\STIREA NEA./'1ŢULUI 1 03

tirea crimei, dar care în ade\1ăr are acest ruit .... o, fireşte, însuşi Neamţului , pe unde, în
cuprins : graba lai , nici n'a\1ea cam să treacă, ci
(Ch)H fPOlih OVKPflCH J fi)flH h CT€<1>l1 H h CO€­ oaspete lui domnesc, din m oştenirea căruia
t:: OA11 , M I\ CTIIO li .l\ Î IO fPh 3€MI\H MOI\Afi C C ROH, o luă a poi Ştefan al lai l\lexand ru pentru

Decoraţie pe piatra mormântali'i a egam. Hariton din 1 5 36.

C H h liOI'Afi H I1 t:: O €GOAI1, 0\'H K O t m C G O€M.}; CT€­ a o dărui mănăstirii lui fa\1orite 20). Ea e
<I>fiH� IEO€GOA1i, CHh CTI1Pflf0 !11\€8fiHAPf1 GO€­ acum cu totul refacută.
G OAfl , HiK€ O\'MP1i H fl01'P € E € H h li h iCT G h l\1iTO Cadrele de podoabe gotice de la pros ...
(13'UI€, 1\WLI,!l 101\ Î!l �1.] comidia alipită la dreapta al ....
l\dică, în romăneşte : tarului par să arate că şi a....
1\CEASTĂ GRO/\PĂ A lNFRa.... ceastă parte de zidărie e din
1'1USET/\T
, '
....O IO STEFAN
, VOEVOD, zilele lui Ştefan, care mai in ...
CU .1'1IL1\ LUI DU./'1NEZEU D0.1'1N 1\L traducea deci o înnoire în acea....
ŢERII 1'10LDOVEI, FIUL LUI BOG,.. stă u ltimă clădire a sa.
DAN VOEVOD, UNCHIULUI S J\U La intrare, unde, în formă
ŞTEFAN VOEVOD, FIUL B TR ,_ Ă. I\ retorică tot asa de nouă, Stefan
' '

NULUI ALEXANDR VOEVOD, CI\...U chiamă pe 1"\ântuitoral însuşi

RE A ./'1CIRIT ŞI A FOST lNGROP/\T ca ocrotitor al c titoriei sale,
Î N 1\NUL [6 955, LUNI\ LUI IULI E piatra de închinare cuprinde
1 6] . numai podoabe în stilul Re....
Iar în pronaos chiar, încă de .... naşterzi (ilustr.p. 1 06).Pe mor ....
la 1 4 9 5, cu doi anz· înainte de mântal lai 1"\icotă ca si pe al lai
'

ispră\1irea mănăstirii, Ştefan Ştefan fial l ai l\lexand ru nu mai

« în frum usetă » un mormânt lai
'
1"\icotă, care, îm preună cu un
Reaţeş, fusese câţi\1a ani pâr....
călabul său si m urise la 1 ... iu (?)
'
Octom\1rie ca păzitor al cetăţii
Mia Neamţ 1 8) .
In marea biserică se asează ' <t 1 44 7 )
acum ca cinste icoana 1"\aicei
Domnului, dată, după tradiţie, de I m păratul
Bizantin Ioan , când străbăta, supt l\lexan...
dru.... cel .... Bun ( 1 4 2_4) 1 9) , f'\oldo\1a, i coană pe
care Cesaral din Constantinopol n'a dă ....
sant ascaţitele frunze de acant .
de modă gotică, ci flori pline în
acelaş sti l i talian, care se întâi ...
nesc de alminteri de la o bucată
de \1reme şi pe pietrele de mor....
Decord�ie pe piatra mormân�
talli a lai Ştefan�Vodă
mânt din \1eacal al XV-lea. Le gă ....
sim
'
si pe o piatră (il astr. p . 1 03).
care se \1ede azi lângă zidul bise....
ricii cei noi şi care pomeneşte pe a n \1echiu
c:gumen Hariton, mort la 1 536 numai 2 1) .
Teoctist mai adaase la zestrea Neamţului
o E\1anghelic:. Ştefan dărui an Panaghinr

inp.org.ro
1 04 BOLETINUL COf\!SIUNII f\ONUf\ENTELOR ISTORICE

(i lastr. pp. 1 04 - 5), care poartă data de 8 neann cel bătrân. Puţină \/reme du pă moar�
Decem\/rie 7 0 1 O ( 1 502) şi de sigar discuri, tea noa lai său ctitor, însăşi însem nătatea
cruci, ripide, perdele de fir,care s'aa risi pit, cu lturală a mănăslirii, creată prin \/oi nţa
pre marea noastră pagubă artisti că . In pri� lai Teoctist, dispărea pentru mo ltă \/reme.
\/i nţa aceasta, eamţal n'a <mut norocul Pat� Intre paterniccle sale zidari ele ceLate, ce
nei, mai ferită .In preajma hai dacilor de peste t răiesc pâni'i azi, clădirea sfântă , care păstra
munte - la 1 6 3 3 « tălharii lo\/esc mănăsti� cenuşa lui Petru celui e\Jla\/ios, tristele ră�
rea » furând si 2
' cărţile 2 ) -- si ' de
' cercetată si măsite
' ale lui Stefan
' celui omorît, aminti�
Caza cii lai Sobies ki ,ea a rămas despoiată de rea 'Venera tă a lai Siluan şi Teocti t, ca şi
bogăţia sa ornamentală. Ctitoria lai Pet1:a framaseta înfloririi din urmă a artei da­
ş i a cel or doi Ştefani dădase în Gheorghie tarite împărăteştei dărnicii şi sfintei e\Jla\lii
şi Teoctist al III�lea doi mitropoliţi nem� a lui Ştefan�cel�f\are, aştepta pe trăinul

Panaghiarul l u i Ştefan-cel-f\are elin 1 5 02 : feţele exterioare.

- Descrierea la f\elchisedec, Noti ! e istorice şi arheologice, s. -

ţeni, şi cgamenu l Eflimie, apoi pribe a g care acum un \Jeac si jumătate era să .... i
peste munţi, scrise aici fapLele lui Lăpuş� dea o \Jiaţă cu total nouă t 3) .
H. I O R G A,

1) Trebaie să s e ţ ie i n seamă şi i n tinderea teritoriului mol­ 140-1) intre Bistriţa şi Neaml, ca şi uechimea a.::e stei d i n urmă

dovenesc prin fiecare Domn. Bogdan şi La ţ cu sunt de Baia şi m�n�stiri, ne face a crede că lzramul cel d' intăiu de aici
R�dău t i ; Petru ia Siretiul, Saceaua, Neamtul ; Roman e Ja gura a jos/ Sj. Dimitrie, ostaşul. lănăstirile din floldo\>i ţ a şi

1'\oldooei şi ind ată u până la \are» ; Ş tefan se mată la Hâ1·1ău. Roman au alte hra:nuri. Na ştim hramul .r.el \.'echiu al bisericii

.'\lexandru stă şi peste Prut până in Nistru ; el a ajuns, de r\irău(ilor de lângă Sucea,,a .

fapt, u la \are• De sigur că şi pentru Neam!, ca şi pentru biserica lui

') 1\ctele Patriarhiei constantinopolitane pomenesc ( liklosich Roman-Vodă, fratele lui Petru, din oraşul cu numele său, a dat

şi l'luller, Il, p. 241) către 1-100 numai două mănăstiri moldo­ 1\lexandru-Vodă un pri�ilegiu, « prea sfin ţ itului 1'\itropolit losifll,

oeneşti ; a l'laicei Domnului - care e BisLri ţa - şi a Sf. Dimi­ pe 1:are-1 panea după Patriarh (/'lelchisedec, Cronica Roma­
trie. Leg5tura ce întâlnim la 1 4-07 (Archiva Istorică, 1 1, pp. nului, 1, pp. 101 -2). El nu e poate încă pierdut.

inp.org.ro
 ŞTEFAH....CEL�t\1\RE ŞI ti i\ H I\STIREA
3) la\imirschi a consacrat o broşură manuscriptelor nem­
ţene, împaţlnate de dAnsul, şi a re"enit asupra m5.năstirii in
cartea s a despre mam.zscriptclor sla\lone din România.
4) ilşa am cetit numele, care la P\elchisedec ( Revista citată,
p. 141) e XOTIH G K fi i'O (de Hotin), într' un timp când nici
păzitorii Hotinului nu se ar�tau anume, nici titlul de pârc�lab
nu se d� în documente. Numele lui Cân1ea Laţco e caracte­
ristic ardelenesc. Cândea, Kendy maghiarizat, se află tocmai în
părtile Haţegului şi tocmai atoo..ci i «Laţ.co• se întâmpină, ou nu­
mai la P\aramurăşeni, ci şi Ia toţi Românii de dincolo (u. Hormu•
zaki, 1 •. p. 563 : « Stoyan Lazk » ). Pe vremea lui Dan al II-lea Ro­
mâni de peste mrrnţi, ca Vlad din Bizere (iht'd., p. 583, 588,
638, 646). trec Ia el, iar peste pu(in Haţegaoii din Râuşor merg
in 1'\o!doua (ibid., p. 592(. Pe atunci şi « F�gărăşenii•> se făcu­
seră " perfizi11 tot aşa (ibid. , p. 5'10). Peste papn apoi izbucni
mat·ea re\')oluţie ţărănească din l\rdeal. - Postpcmerea numelui
de botez al lui Cândea Laţco e o notă deosebitoare a Româ-
Panaghiarul ](]i Ştefan�cel-t\are din
- Inscripţiile la 1'\elchisedec, Notiţe istorice şi arheologice,
ni lor nemeşi, cari se indreptau astfel după (]ngari. - Dar pe Cân­
dea-1 şi găsim u d incolo». La 1439 regele (]ngariei illbert în­
tăreşte lai «Ioan zis Cândea din 1'\alom�iz - Râul-de-r\ori, -
fiului săa Ladislas - adecă Laţco - şi lai Când ea al Când ii din
acelaş loc un intins domeniu băţegan , din care fac parte sa­
tele t·omâneşti : Gara-Râalai-de•l'\ori1 Gura-Sebeşulai, Stroiel şi
âmbăta (ibid. , pp. 653-4) . - 1\i lui aueaa paza podului dela
Poarta-de-Fier, ce ducea la Caransebeş (ibid., pp. 655 - 69), Im­
preană ca nemeşii din Bizere, din Cerna şi din Dănsuş (ibid.,
p. 579 şi urm.), e an înaintaş al marelui Hunyady. La 1447
Cândeşlii capătă Sântă-.1'\ăria, Toteştii, Cârneştii, Păclişa, Fizeştii,
Galaţii şi Ponorul (ibid. , p. 741 şi urm.). - Supt Sigismănd
şi supt 1\lbert, Câodea Laţco însuşi luptase cu Turcii şi făcuse şi
alte sen,icii. Intre ele trebuje pusă şi \1re .. o solie în t\oldoua a
acestui nemeş român din 1\rdeaJ, care, păstrând legea sa,
făcu o danie Neamtului, pentru a plăcea şi Domnului.
•) (]riil e o citire rea a lai 1'\elchisedec. Pe 1'\ihail (]rir il
Buletinul Comisiunii l'lonumentelor Istorice.
inp.org.ro
El\t\ŢULUI 1 05
aflăm Ia 1433 în (]Jianiţchi, Materiale, P. 3� ; Uricariul,
XVI!l, p. 50 (OVPWI€&!:1 . nu 0\'PH'I€1\!1 ) .
6 ) Ţara-Românească avea aiere frumos lucrate indi supt
!'lircea. V. ediţia din 1900 a Istoriei Românilor de Toci­
eseu, p. 154 (aierul din 6904=1395/6). O as�mănare Intre col•
două aiere din punctat de \•edere al felului cum se prezintă
figurile ar fi de cel mai mare interes .
'l 1'\elchisedec, Cron ica Romanului, 1 , p. 1 12.
8) Cronica lui lliaş şi a fiilor săi Roman şi 1\lexăndrel, nu­
mită de d. Bogdan ., Letopiseţul din Bistri ţa", trece peste moar ..
tea lui Ştefan, dar ştie de orbirea lui Ilie (e a se inţelege pier-.
derea ori slăbirea vederii prin purtarea unui fier roşu inaintea
ochilor, cum făceau, încă pe la 14.00, Bizantinii şi Turcii : intre:
boierii de a tanti era şi Bizantinul i\ndronic) ( Cronice ine­
dite, p. 36). Călugării dela Putoa spun, din tradiţie, şi despre
orbire şi despre o:nor : orbirea e in aceleaşi CU\linte ca dincolo
(0Gf11i OH), iar despre omor ( Bogdan, Cron icele mo/do-
1 5 02 : feţele interioare.
9-
vene, li, p. 144) se scrie : u Şi i-a t�iat capul Roman Voeuo�,
fiul lui lliaş Voeuod!l. Şi alt iZ\•Or, pornit dela Curtea lai Şte­
fan, pentru cea din t\oscoua ' (ibid. , pp. 188 - 9), are tocmai
această formă pentru aceste ştiri. Cf. şi Cronica moldopo­
polonii, p. 174 ; Letopiseţul ltti Azarie ( 11 !\nalele /\cademiei
Române", XXX 11 p . 90).
9) Revista pentru istorie, arheologie şi filologie,
1111 No. 89 ; inscripţii, p. 6. Cf, Iaţimirschi, /. c.
'") V. şi lipsa pârcălabilor la cetate, mai sus.
> 1) E. de obseruat şi aceia că nlci un pretendent n'a ap�rat
ca fiu al acestui Ştefan cu sfârşitul groza\,. Totuşi el era in..
sarat, şi intre boierii săi e un Vistiernic al Doamnei, Parca
(Hurmuzaki, 1 ' , pp. 88 1 -2, 888) , apoi Păharnic. Doamna tre­
buia s� aibă de.ci o deosebită lnsemnătate.
12) Iorga, Inscripţii, Il, p. 206 şi urm.
13) Rellista citată, l. c., p. 91 ; slavoneşte la N. Iorga, In ·
scripţii din Bisericile României, PP. 2 - 3.
1 06 BULETINU L CO./"\ISIONIJ .1'10NU./"\ENTELOR I STORICE

"l Iorga, Istoria armatei, I, p p . 121, 161. predicate analoage. Deci, folosindu-mă de listele d·loi Ghibllnescu,

> 5) L a 1470 î n c ă era egumen un Siluan (poate al rt-lea), a�ând in Uricariul, XVJU, auem încă dela 1404 pe Şandro de Neamt,

rang d e archimandrit ; \Vickenhauser, Putna, pp: 1 56 - 7. la 1 408 pe Dragoş ( \elcbisedec, Cron. Rom. , l, p. 101 ) ,
>6) Z.idul despărţitor a dispărut poate numai la repara\iile Intre ei doi aş pune pc Ureche, " b oierr' al lai l\ l e xandra_ ca

din tJremea Joi Paisie. (tadvocatos» al mănăstirii şi comandant al Cetăţii Neamţoloi. La

17) Literele din urmă sunt �proape cu totul rupte, piatra 1436 e Duma 1 oi Limbădulce (Ulianiţchi, p. 54 ; Uricariul,
fiind tăiată ca să intre in ocnipi. xvm, p. 65), pe când tlanoil ţine Hotinul (u. mai sos). Dar
lB) t\elehisedec, Notiţe, p. 4, datează 13<1, (In loc de ţ31') pe \"remea lui i\lex:tndro-cel ... Bu n încep a fi numiţi, ca î n 1\pas ,

deci 1 38 1 , astfel cu u n \'leac aproape mai târ·zio. -0 lămurire boierii după mo�ii {Lopnic, Tulovl, Voroneţ, Toporăuţi , Fră­

despre pârcălabi îşi poate afla locul aici. Numele de boieri tăoţi, Sereţel, Izgheart ea, Cuciur, Silişău) ; d. ex. Ulianiţchi, p. 51.

cuprinse ca mărturii in cele mai '[lfC:hi documente moldoueneşti Li psa "Nemţenilor11 o bucată de \1 rem e corespunde cu decă­

sunt stâlc.itc de pisarii rusneci, şi e a n non-sens a nu restitui derea acestor locuri ; când î n cetate păzesc pâ rcălabii, i n mă­

- cum se face d e istoriografia apuseană faţă de numele Iatinizate năstire scriu cărturarii.

- forma originară. V. �i Studii şi documente, XIX, p. 11 şi ' "l Chilia şi Cetatea Albă, p, 84, Venia din Ungaria şi

urm. actele despre Balasin ( c BalasinO\lÎC.Î • în slil de cancelarie L me•·gea Ia Chilia. Izuoare documentare lipsesc.

Cudi�ite d e adaosurile şi prefacerile unei limhi străine, ele dau, 20) Pentru pouestirea din Sbornicol t\itropolitului Gheorghe,

pe lângă numele d e botez, ori pore cla (Ureaclea, Neatedul, etc. ) �. Istoria literaturii 1·omâne în secolul al XVIII-lea,
ori namele părintelui (al lui Jumătate, al lui l'\ar·mcJt·e, ai Preu­ 1, p. <37şi nota 2 ; Bibliografia românească veche, II.

tolai, al lui Bârlea, al lui Stroie, al Jui Giurgea ; şi nu Jamă­ �') Slo�ele fiind mai m ul te pe acelaş cotor, n'am putut-o

tateuici, t\armurins_chi, etc.) ori, in sfârşit, an predicat local, desluşi până acum. tlelchisedec, î n Notiţe, p. 7, o dă greşit.

care nu e a l moşiei, .ci al dregătoriei , al pârcălăbiei. i\.stfel, i\.ltfel, starea de păstrare e perfedă.

cu mult J nainte de Ştefan-cel-Mare, organizatorul militar al "l tlelehisedec, in Revista citată, li, p. 140, No. 90. Şi la
t1oldo\1ei, a\1em pârcălabi de eamţ, care na era doar o moşie, 1 586 se răscumpără cărţi « risipite» ale Neamţului.
precum nu erau Ţeţina, l:iârlăul, Siretiul, Doroh Jial, , omazul (unde, 21) CJ. cărţile mele Istoria literaturii române în se­
precum se uede d in pouestirea lai Dlugosz despre lupta dela Baia, colul al X VI li-lea, If, adausul r, Istol"ia literaturii
erau locuri de tabără întărită), ai căror pârcălabi se pot afla prin religioase şi Istoria Bisericii, l.

11 •

C henanJI pisaniei bisel"icii m �rii Neamţo, dela 1 49 7 .

inp.org.ro
 Postament de jeţ arhi eresc dela R . - Sărat.
O B I S E R I C Ă A LUl S T EFA -CEL-1"\ A RE '
Ţ A.Rf\-<ROt\A NEASCA.
--- 0· ---
ntre stirile
'
nouă ce ne dă \?CiriCintCI
de curând ti părită ( în Re\?iStCI
pentru istorie, Clrheologie si fila...
I og ie, \? . XI, 1 , p. 1 1 7) CI \Jechia...
lui letopiset' CII Tării·Romanesti,
'
se
găseşte unCI pri\J itoCire ICI o biserică CI
lui ŞtefCin�ceJ .... f1Cire d incoCice de t\il­
CO\? - o însemnCire CI copistalui SCIU poCite
chiM CI compi!Citoralui din sec. XVIII ICI cu ..
noscatCI menţiune despre pretinsCI stăpân ire
CI mCirelui domn în ŢCirCI.. RomâneCiscă. « J\..
cestCI - z ice letopiseţul - CIU făcut o sfântă
biserică ICI Râmn icuJ .. SărCit. HrCimul ei preCI
CU\JÎOCISCI PCirCISC hi\JCI » .
InsemnCireCI CICeCIStCI e CI doGCI mărtur ie
mCii \?eche despre b isericCI lui ŞtefCin�Vodă
din R ....SărCit, întâiCI fi ind piSCiniCI din 1 7 0 4 ,
rămCisă deiCI bisericCI dărâmCită î n 1 8 9 8 , ­
pisCinie cCire sună Clstfel : « J\cCistă s[făntă J
ş i d [amnezeiCiscă] bise ri că CI căriCI i Ciste hm­
m[ al] s[făntCI] prCipCI domni PCirCischi\JCI fost...
CIU făcută de ŞtefCin ....Vod[ă] cel Bun den
t\ol dO\JCI. Si trecănd mulţi Clni, s'Ciu stricCit.
In z i lele lui Io CostCind in B[CISCirCibJ B[răn ....
co\JeCinu] Voe\Jod s' CIU îndemnCit \Jec inătCiteCI
si
'
Cla CljutCit cine CG ce s'Ciu îndurCit si '
o CIU
refăcut den terestri în sas. Si '
s'CIU făcut si
'
inp.org.ro
sion, că c i n' Cia fost, fiind isprmmic DumitrCI....
şco Căp[itCin] BCig[dCit ?_1 \J[ e]l J\gă. Şi el cu CI
CI cheltuiCilă s'M îndemnCit de o CIU în\Jelit si'
i-Ciu făcut şi stâl pii uşilor ş i o CIU şi pCird o ...
sit, pentru CI tuturor \JeCicn i că pomeni re. Sep­
[tem\Jre], 1 [eCI]t 7 2 1 3 ( 1 7 0 4) » . (Publ icCită
=
necomplet şi defectao în broşurCI « O pCigi nă
din \JiCiţCI mCireiGi ŞtefCin » , de 1 . C . GeorgiCin,
Bucureşti 1 8 9 4 , p. 79).
Aceste sant singurile mărturi i de pre exis­
tentCI
'
în secol i i trecuti' CI unei biserici zid ite
de mCirele Von1od I CI R.-SărCit. Căci croni ...
cele moldo\Jeneşti nu ne dCia de CIStă dCită ,
precum ne ... Cim CIŞteptCI, nici o ştire în CICeCistă
pri\Jinţă . Ele \JOrbe c însă ( Letopiseţele t\ol-<
do\Jei si '
VCI!Cihiei, ed . 2-CI Kogălni ceCin u, ! ,
p. 1 66), în legătură cu luptele lui ŞtefCin-cel�
1'1Cire în TCirCI
'
.... RomâneCiscă,
.
de o Clltă bise-
ri că , - de bisericCI de ICI B ădăaţi , CIZi în Eu...
CO\JinCI, zidită precum Cltestă pisCiniCI ( J\rhi\JCI
soc. ştiinţ. si liter. din ICişi, VI, p. 4 7 6), întrG
comemorCireCI răsboiului delCI R .....SărCit din
8 Iulie 1 48 1 împotri\JCI lui BCISCirCib-Vodă
cel Tânăr zis şi Ţepeluş.
DCit fiind obiceiul wemi i, Clles CII mCire...
lui ŞtefCin, de CI comemorCI I uptele şi i zbân ....
zile cu înălţCire ele sfi nte ClltCire , nCişte între,.
1 08 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE
barea : dacă biserica dela B�dăuţi carne...
morează lupta si izbânda dela R.�Sărat,­
biserica edificată în chiar acest târg ce luptă
şi izbândă mai comemoreaz� ? RăspansCJl
acestei întrebări negăsindu ....se în mărturi i
d irecte şi precise, cală să se scoată d i n con ...
jectura şi j udecata îm prejarări lor istorice.
Pentru ce asa dar a înăltat Stefan .... Vodă ni�
, )
seri ca Sf. Paraschi\?a la R.-Sărat ? E\?ident
pentru comemorarea uneia din numeroasele
sal e lapte şi izbânzi purtate şi câştigate în
Ţara .... Românească , - lapte şi isbânzi din
Biserica SL Paraschi\la din R.-Sărat.
( Zidită la 1704 pe temeliile \•echei biserici a
care două mai ales aa fost hotărîtoare pen�
tru mersul e\?eni mentel or ulterioare, amân�
două susţinute în aceeaş regi une : lupta
dela CursaJ .... f\pei din 1 47 3 ca Radal ... cel ...
Frumos si l upta dela R. ...Sărat din 1 4 8 1 ca
'
Ţepeluş. Pentru aceasta din armă s'a înăJ ....
ţat, cam am \?ăzat, biserica dela Bădăaţi .
Rămâne dar ca pentru cea di ntâi să se fi
înălţat biserica dela R .....Sărat. Când ? Natu ...
rai - d upă 1 47 3 şi înainte de 1 4 8 1 (Iorga,
Istoria armate i româneşti , \?O I . 1 , p. 1 7 1 ) . Dar cestianea aceasta e secundară . Prin ...
inp.org.ro
•
l\ \?ând
însă în \?edere că suntem tocmai în
epoca marilor lapte ca Turcii, când acti\?ita ...
tea pentru înălţarea de sfinte l ăcaşuri mai
conteneşte (se mai I aera doar la cetăţi I) şi
când relatii le f"\oldo\?ei cu Domnii Tării�
, '
Româneşti sunt de tot duşmănoase,- s'ar
putea ca biseri ca dela R.-Sărat să se fi înăJ ...
ţat d upă cea dela Bădăuţi , mult chiar îri
urmă, după domnia ri\?ală a lui Vlad ... Vodă
Călugărul ( 1 496), în timpul stă pâni rei de
bună \Jecinătate a lai Rad uJ ... ceJ ...f"\are. I n
acest caz fireşte, e a nu s ' a m a i patut
lni Ştefan-cel-1'\are şi dărâmală la 1898 )
înălţa întru pomenirea unui singur fapt, ci
întru amintirea întregei epoci de frământări
şi lupte purtate de Ştefan- Vodă în Ţara ... Ro�
mânească. Aşa s ' ar explica poate şi împre...
jararea că mărturia pisan iei dela 1 7 0 4 n u
n e i n d i că decât pro\?enienţa zid irei, fără
alte lă muriri , pe cari , în celălalt caz , dacă
na direct dela \?echea pisanie , ce l puţin in ...
d irect d i n tradiţia istorică formată pe arma
acesteia, Je ....ar fi păstrat negreşit.
 O BISERICA 1\ LUT ŞTEFI\N�CEL�til\RE tN Ţl\RJ\....ROti NEI\SCA 1 09

cipala e construirea însăşi a \?echei biseric i tei noi, întra cât cea \?eche, în deplorabilă
cu hramal cu\?ioasei Parasc hi\?a l a R, ....S ă.... stare, nu mai păstra nici an efement de in ...
rat de către Ştefan-.Vodă cel 1"\are. Şi ceea tere arhitectonic saa istori c . Astfel s'a şi
ce e regretabil, nu e atât faptul că nu ca .... aprobat dărămarea bisericii Sf. Parasch i\?a
noastem decât hipotetic cărei sau căror îm ....
'
din R, ... Sărat şi reconstruirea actualei bise ....
prejarări datorim înălţarea acestei biserici, rici ... catedrale, după planurile întocm ite de
ci faptul că - afară de puţinul ce ne atestă d. arh. Gabrielesca, care a prim it atunci în ...
pisania dela 1 704 -na posedăm nici o ştire sărcinarea de a culege toate « elementele ne ...
mai \?eche despre starea ei de odinioară , cesare pentru o restaurare pe hârtie a pro ....
d innaintea sec . al XVII-lea. Probabil însă priei constractiani a lai Ştefan-cel-1"\are » .
că a fost construită din . piatră - de unde In aceste împrej urări a dispărut ultima
si numele de « Piatra » ce 1-a mai a\?at -
'
rămăsită istorică ce mărtarisia în târgui de
J J

după planul cel mai simplu al biseri cilor lai
Ştefan-cel-1"\are : an corp lung dreptung hia�
Iar terminat ca o mică absidă la răsărit pen ...
tru altar.
Aceasta e poate constata d in forma -
lângă fostul hotar al 1"\ilco\?ului de existenţa
odinioară acol o a ani cei ctitorii bisericeşti
ce marele Voe\?od al 1"\ol do\?ei a înălţat în
pământal Ţării .... Româneşti. Pentru ca mă�
car amintirea ei să se fixeze mai bine si să J

alterată de altcum prin adaosuri şi repa... e perpetueze la cei \?i itori, am adunat şi
raţiuni posterioare - ce a\?ea biserica edi .... pabl icat datel e de mai sus în acest Buletin,
ficată « den ferestri în sas » la 1 704 (ilastr . menit, între altele, a fi , cam zi ceam în ca ...
p. 1 08) si din rapoartele răposatalai prof.
'
\?intele ca cari îl deschideam acum trei
Gr. Tocilesca şi d-lui arh. N. Gabrielescu , ani, o arhi\?ă în care să se strângă, cu ace ...
cari au examinat, din însărcinarea 1"\iniste� las interes si ă se păstreze ca aceeas scam ....
J ' '

rului, la 1 8 9 6 , biserica, opinând pentru dă ... pătate, toate mărturiile pri\?itoare la toate
râmarea ei si construirea în loc a unei aJ ....
'
monumentele trecutului nostru.
A L EX· L Ă PEDAT U .

Postament d e j e ţ arhieresc d e l a R.�S1'irat.

Notă. llustra ţ iile dela inceputul şi sfârşitul acestui articol rep•·ezintll două sculpturi in piatră dela \uzeul de ."ontichitllţi. d e
prouenienţ5 d i n R. .. Sărat, fără a s e şti precis dela c e biserică anume. - D. dr. Poppescu1 eyitl·opul bisericii Sf. Paraschiua, susţine,
împreună cu păr. Hristea Drugeseu, care de patru zeci şi cinci de ani serueşte acestei biserici, că ele au aparţinut cJâdirei dărâ­
mate l a 1898. � De sigur însă ele sunt dela fosta mănăstire brânco\lenească din loţ:alitate, descrisă de d-1 N. Iorga in « La un ,,echiu
\lad de \,ăjmăşie intre Român h , Vălenii-de- l'1.unte 1909, p, 1 3 - -. Aceasta o denoUI şi ins::rip ! iile : î ntâi::\ - t Grigorie ucenic
Cozian i Lupul ... ăr.ăţ.:1n ispra\loici1 Jet 7220 (= 1112 ) ; a doua - ·'· i'\ihaiJ ig [ amenl ispra\l1Jie Cozian. tet 7!20 (= 1112) , anno 17 12,

inp.org.ro
 VECHU\ BISERICA D E LEt1
DIN

G R l\ 1''\ E S T I I'
V A LCE I
--- o --

·" --- -" ' coborând de as, d in 1\rnota , ande
răm âne mă năsti rea lai 1"\atei BaM
·' · . li ,.: sarab, căţăraiă între stânci, ca
�� · ţ;! an caib de \?altar, apaci m atca
grea şi nerega lată , ele râa ele
mu nte, a apşoarei Costeştii, pentru
el ram, la o parte, în să taca! Petreni i , afli schi­
taleţal Patrazeci�cle�lz\?oare, zidit greoi ,
d i n cără m i d ă , clapă dati ne ţără neşti , de sme­
rita ! ieromonah al B i triţei chir Stefan, pe la
1 70 1 - In dos al căruia ţâşnesc ca nişte cozi
de serpi numeroasele iz\?oare - iar ca ma it

Biserica din Gr11 meşti : vedere din Yaţ11.

ca pe aci să dai în şo eaaa cea mare în \?ale, în cătanal Grămeşti, ce ţine de

ce merge dinspre Go\?ora 111 Târgu i Jia. In Co teşti , pe tânga, pe râpa râa la i , deslu-

inp.org.ro
 \ri:.CHIÂ. BISERIC Ă. DE LEf'\N Dl GRĂ f'\EŞTIJ V Â LCEI 1ii

, eşti - în um bra pometului şi brăd etu­ (" CU VOil\ Tl\T Ă LUI ŞI 1\JUTORUL FIU­
lui - silueta unei biseric ute de bârne. LUI �I S Ă V A R�IREl\ SFÂ NTULUI DUH, 1\CEST
' '

SFÂ NT TEf'\PLU DUf'\NEZEESC L ....J\ RI DICl\T,

Î N SLl\ Vl\ ŞI C INSTEl\ l\DOR1'1IRII PREl\ cu ....

Rl\ TEl f'\AICII DOf'\NULUI , PREA SFINŢITUL

ARHIEPISCOP ŞI f'\ITROPOLIT D. ŞTEFA ,
L�A ZIDIT DIN TEf'\ELIE P Â LA S Ă VJ\ R...
ŞIT Î N ZILELE LUI IO GRIGORIE VOEVOD,
- A UL 7 1 7;) ( = 1 66 4/.5).
Dintr'o altă in cri p ţie gă i tă afară , tot
pe bârnă, aflăm şi ce\?a din cronica bi�
eri cii :
AICEA, JOS, ZAC OASELE LUI DOBRI
POPESCUL, TATA L POPEI LUI STl\N, CA....
RELE A U FOST POP( Ă.) l NTÂ I LA ACEI\STA
SF. BISERIC Ă . &n A I H I lUI P!lA.bl\ & 0€ & 0A
Biserica din G1·iimeşti : \Jeder? p1·e altJr. l l P/i\GT!l & I C € AOiiPHFI 1\\ "t G U.!l 1\!\ P. "i!l &h

1\1iT �3PO;;. ( = IN ZILELE LUI 10 Rl\DUL

Ş i dacă, îm po\?ărat de gânduri le t..: e-<ţi înt� VOEVOD A f'\URIT DOBRIN, LUNA f'\1\RTIE 1 1,
mâ.ntă minteo si ini.1 1 a după ce ai înJhe-
' 1\NUL 7 1 76 ( = 1 668).
nuchiat pe marmura ce acoperă ră mă , iţele
lui 1"\alei Basarab si d upă ce ai admirat
,
Stră lucirea ca si patriarhalitatea 'Vieţei
măreţia asezării Bistritii, unde egu meni un
, '
Llnei societăţi) di ntr'o anumită epocă, se o-
Barba Craio'Vesca şi petreca 'Vara un
Stirbei ....Vodă (ale cărui mobile înstr ăi ...
,

nate le posedă câ.rciu marii din sat !), - nu

pregeţi să apuci pe potecaţă în us şi să
'Vizitezi bisericaţa, 'Vei a\1ea o mare ar­
prindere, căci te afli în faţa unei mărturii
de pe 'Vremea mitropolitalui lai 1"\atei
Basarab, marele Stefan, care 'Va fi stră ...
'

bătut călare, în suita Domnului, de mal te

ori aceste plaiuri şi pe care, acel eaş i pa ....
tern ice simţim inte, îl 'Va fi făcut ă ri d i ce
sfântul lăcas. ,

Inscripţia, tăiată în lemn , i m itân d pe

cea In piatră, glă aeste, în li mba o ficială
de pe acea \.lreme, astfel :
·j· H3& 01\ € H I€1\\ UI U 11 , H Gi> l l O G l l "t W € H I€1H
G i-i !'l, H G n � PW € H l €[1H] G TL'O AX!l, G € H GTbH
XP111\J\ limGT t: H b iH & n 3 l: H }I{ & n Gl\!l & .b H <J€.
Gn, �G ll € H l € l l P€Cl�1i B li ll.€ llP€CilCI P € H h l l l Biserica din Griimeşti : procomi dia.
!'IPXI€ll G R GJn H 1\i\ HTPOll OI\ H T IH'P GT€CI>OR,
Cn3A!'I UIT Cil G H O & !l N [J]€ Ail :.J\€ AO G i: € P W € N I € glin deşte mai ales în monumentele ră mase
& n A H H r r.u rPH'O P I € & O € & OI\ - & 1\·11T 13POI'. pe urma ei. In tim purile 'Vechi, ctind ne

inp.org.ro
1 12 BULETINUL CO/'\J Sii.J II 1'\0HU/'\EHTELOR J STORJ C E

înşghebară m statu l , s'a întâmplat şi ca noi
ceeaf:e s'a întâm plat ca toate popoarele în
copi lăria lor. Pădurile, piscari le şi mai
ale peşterile fură adăpostul nostru şi al
cultului nostru. Intr'o peşteră , ce se sco­
icodim la picioarele anei peşteri în \la­
lea « hăul» ca acelaş nume, tot în taina şi
misterul peşterilor se ă\/ârşi cultul no­
stru. - Dar poate şi în bi eri ci de bârne,
ridicate ca usarintă din lemnele ce se aflau
' '

beşte în stânca d reaptă ca an perete, locui
sf. Nicodim, la Tismana, pu nând bazele \/ii�
toarei mănăstiri de acolo. Tot într'o astfel de
gaură, în apropierea an ai iZ\/Or tă mădui tor
(ca pucioasă), pe \/ remea lai Rada-Vodă
( egra), se punea bazele chitului Jghiabul
din belşug, în pădurile ce năpăd iau pămân-
tcl l·iie lab populate.
De ce importanţă ar fi pentru tu diâl ar ...
hitectarii bisericelor noastre găsi rea u nei
astfel de biserici, de pe acele \/remi patri­
arhale, nc�o arată tadiile ce 'au făcu t în

Bi er ica din Grămeşt i : pisania şi chenar·ul u ei de i ntr·are.

din Vâlcea, după cum şi la mănăstirea Ie....
zerul un sfânt l\ntonie punea cel d i ntâi al ....
tar tot sub o stâncă. Chiar în a l XV�lea
\leac, tot într'o peşteră fa temeiul \/ieţii mă ....
năstireşti dela Bistriţa o lteană, că ci până
încoa se păstra acolo Cl\)aţiile şi sicria! cu
arhi tectura clasică, pentru a e în\/eMrn
influenţa tehni cei pri miti\/elor templuri de
lemn asu pra tehnicei arti ticelor temple de
piatră, d i n epoca cân d ord inele erau fixate.
I ntr'o ţară însă ca a noastră, unde bise ....
ricele de lemn durară, chiar în orase, până'

m oaştele sfântului Grigorie Decapolital si în \/taca! XIX.... Jea, este mai greu de a căuta
se oficia cu ltul zilnic în bisericaţa, tăiată acele influente si este mult mai usor de a
, ' :

în piatră, înlăuntru l peşterei . Ş i până la determ ina pe acelea pe cari Je ....a\/ură bi-
rid icarea celei d intâi biserici de zid ce a� ericele de zid asupra celor de lemn.
'OUrăm, grosolan zi dita Vodiţa, rid icată de I n această prh>inţă biserico din Grămeşti

inp.org.ro
 VECHII\ BISERIC Ă DE LEtt
ne dă an frumos exem plu. Jnnăltată d i n
.
)
bârne încheiate ca cuie de lemn , ea are, după
modelul bisericelor de z i d , în faţă an pri d�
\?Or ca stâlpi legaţi prin bârne tăiate în a ...
coladă, în felul arcadelor, iar spre răsă-.
rit an altar pentagonal. Şi dacă brâal dela
m i jloc, ce se află la alte biserici, aici lip�
seste , în schim b cornisa, pe care se ri d i că
)
acoperişul ţagaiat, L11 i tă cornişa d e cără ...
mizi în zimţari, 11amai din spirit de po�
doabă şi im itatie, fără nici o ne\?oie orga ...
Biserica din G1·ămeşti : pisania şi chenanll uşei de intrare.
nică rezultată din modul de a e Iaera al
lemnului . Din acelaş spi rit de im itaţie s'a
dat o foarte curioasă soluţie problemei ce se
punea prin faceree\ p roscomi diei (\?. i lastr.
p. 1 1 1 ). - Interiorul (1 2 , 6 0 m. X 3 m.) ten.-.
cait, boltit si z agră\?it, a\?â.nd chiar an sa ...
perb pantocrator, se îm parte în pronao ,
naos şi e\ltar, împărţeală pasă în e\?idenţă
şi în exterior, prin faptul că fiece�re din a ...
ceste despărţiri se retrag una înapoia al�
teia , astfel că bisericei, foe�rte lată spre pri d-.
lluletinul Comision[[ t\onumentelor Istorice.
inp.org.ro
DIN GRA ttEŞTII VALCEI 1 13
\?Or, se ascute d i n ce în ce până la absi da
ce formează altarul .
Dar ceea ce face fe�rmecal bisericaţei,
care, ca proporti i generale, nu este aşa de
e�rmonioasă ca alte biserici ce am găsit în
jad . Dâmbo\?iţa, este felul cam se împodo-.
beste chenaral asei. Rei lemnarul a renan ...
) )
ţat la gâ.n dal de e1 me1i imite� meşteşugul zi�
dara lai saa eli pietraralai - gând care îl a r-.
măreşte şi în fel al cam e1 săpat pisania - si
e1 dat d rama! name1i inspi raţie i sufletului
ăa tărăne c. Căci nimic d i n moti\?ele deco-
,
rati\?e de e1ci nu mai aminteste de decorati-
'
o nile pietrarilor şi zidarilor - cari !o crează
după tipicul bizantin me1i malt aa mai pa-.
tin curat ; - e�ci e nu mai e1rtă române('lscă,
,
e�ceeas pe care o face ciobe�nal în mo nte,
'
câ.nd, numărân da ... şi zilele ce me�i are pâ.nă
să coboare în \?ale, crestează răbdător, în-.
florind frumos, farce\ pe ce�re are să o aducă
logodnicei lai ; e�ceeaş artă pe care o face ţă ...
rana! împodobinda ... şi tronul în care îşi \?a
15
1 14 BULETINUL CO.M.ISIUHII .M.OHU.M.EHTELOR I STORIC.E�

ţine zestreCI SCIU stfll pii prispei şi porţilor I n CICeCistă pri\?inţă CIStfel de documente
cCire.-<i ornCimenteCiză CCISCI ; ClceeCIŞ pe CCir e datate, re feritoCire ICI ClrtCI nOCIS ră nCitio ....
)

o fCIC femeile în lungile seri de iCirnă cflnd
îsi i nfloreCiză iile SCta fotele.
)
nCI!ă, sunt de ceCI mCii mCire i mportCinţă pen ...
tra Clcel ce VCI fCice cflnd\7CI istoricul ei.
Vt R O . D RAOHICEA H U.

Biserica din Grămeşti : decoraţiuni în chenarul uşei.

inp.org.ro
 P R I V I R E A S U P R A ANTI C H ITĂTILOR P REI STORI C E
ALE ROt\AN IEI
-- 0 ---
ISTORICUL CE R CETARILOR PR EISTORICE.
stăzi când abia eâţi\)a amatori se
interesează la noi de antichită ....
ţi le preistorice şi cân d cercetă�
riie ce se fac în domeniul acestei
stiinte
' '
sant atât de rari si '
de
neînsemnate, încât na pot deştepta
nici măcar interesa! oamenilor mai
culţi , \)a părea mu ltora îndrăsneaţă
p retenţia mea de a scrie un stu dia, chiar şi
sumar, asu pra rămăşiţelor de acest fel gă�
site până acum în ţara noastră. Căci dacă
număra! cercetătorilor este restrâns, ca atât
mai puţini sunt aceia cari ştiu că până nu de­
mult a existat, în cercuri le iubitori lor noştri
de antichităti' , o frumoasă m iscare '
pentru
descoperirea şi studiarea restu rilor de cuJ ...
tură ale an ai trecut atât de îndepărtat. Si '
cu
toate acestea o astfel de miscare '
a existat în
ade\)ăr, ea a fost cunoscută şi în cercurile
e,ompetinte de peste hotarele tării '
si
'
ar fi dat
desigur roade strălucite, dacă din nenoro ....
cire campionii ei cei mai de seamă nu s'ar
fi stins prea repede şi la inter\)ale scurte
una! după alta!, fără ca măcar anul din ei
să ....şi fi patat închega acti\)itatea într'o
o peră temeinică.
Promotoral m işcării a fost neuitatul Odo�
bescu. Incă la 1 8 67, când făcea darea de
seamă despre antichităţile din România pen ....
tru Expoziţia uni\)ersală din Paris 1), Odo ....
bescu bănuia că în pământul acestei tări se
ascun d rămăşiţe de cultură preistori că , iar
doi M i în urmă el a\)u satisfacţia să poată
prezinta congresului i nternaţional de an ....
tropologie şi arheologie preistorică, ţinut
l a Copenhaga, mod ele de pe cele dint&i arme
inp.org.ro
'
şi unelle de piatră şi de os găsite pe terito ....
ruJ nostru 2) . De acuma şi până pe la 1 8 7 8 ,
când începu redactarea monumentalei sa.le
opere asupra tezaurului dela Pietroasa, ma ...
rele arheolog a căutat în tot chipu l să deş�
tepte i nteresul pablicalai nostru cult pentru
acest fel de antichităţi. In 1 8 7 1 , când adre ....
sează în\)ăţătorilor şi i nstitutorilor, prin
i ntermediul 1"\inisterului I nstrucţiunii, an
« chestionar arheologi c » , nu u i tă să le a­
tragă atenţiunea şi asu pra monu mentelor
preistorice 3) . In anu l următo r publică in­
teresantul studiu intitulat « 1\r me si '
unelte
de piatră şi de os din epocele preistorice )) ,
însoţit de mai multe table cu desenari 4) şi
tine
'
la 1\teneul din Bucuresti '
substantiala
'
si
'
mult gastata conferintă'
despre « 1\rtele din
România �n peri odai preistoric» 5). Chiar şi
spiritualul său articol de polemică « fumuri
arheologice din lalele preistori ce » , apărat
la 1 8 7 3 , na este lipsit de în\)ăţătari şi în­
demnuri 6) ; iar în darea de seamă ce o face
la 1 8 7 7 1\cademiei Române asupra antichi ....
tăţilor judeţului Romanaţi , na numai amin­
teşte pe larg despre localităţile acestui ju­
deţ, cari au dat la i\)eală resturi preistorice ,
dar si reproduce î n « 1\nexe » numeroase
pasag i i din articolele lui Boliac asupra lor ').
1\cti\)itatea lui Odobesca pe terenul ar­
heologiei preistorice n'a fost nici prea bo­
gată, nici de o durată mai lungă ; a a\)at
însă insem nata urmare că a îndreptat a ....
tentianea celor ce se ocupau la noi ca an ...
tic h i tătile-si
' '
cari , sab influenta
'
carentalai
latinist, na credeau până atunci demne de
stud iat decât rămăşiţele culturii romane-
1 16 BULETINUL COtUSIUNIJ l'10NUl1ENTELOR ISTORICE
a-supra interesantelor resturi de cultură pre....
istorică. I n special a reuşit el să intereseze
pentru acest fel de antichităţi pe bătrânul
dar entuziasta! « preşed i nte al Comitetului
arheologi c }} Cezar Boliac, cunoscut până
atunci pentru cercetări le sale în do meniul
arheologiei romane. I n urma unei excur...
siuni ce au făcut împreună în anul 1 8 6 9 la
o staţiune preistori că de pe \lalea Praho\lei,
Boliac s'a pasionat atât de mult de stadiile
preistorice, încât deacum înainte s'a dn? o ...
tat cu totul acestei ramure a arheologiei.
Timp d e şapte ani - până aproape de moar ...
te - bătrân al cercetător n'a cruţat nici bani
nici sănătate pentru a descoperi si cerceta
'
an mare număr de staţiuni preistorice, cum
sunt : Scalieni.-.Vădastra (jud . Romanaţi),
Zimnicea, Calomfireşti , Băiaei, Netoţi (toa...
te d i n jud. Teleorman), Tinosul şi 1"\ăneşti
(ja d . Praho�Ja), Şerbăneşti (ju d . O lt), Les...
pedea şi Petroşiţa (ambele în jud. Dâm ....
bo\liţa), Piscul Crăsani (ju d . Ialomiţa), Ce,...
tatea Latini lor (jud. 1"\ehed inţi) -- făcând
săpături întinse şi desgropând un mare nu ...
măr de asezări si o însemnată cantitate d e
' '
obiecte preistorice. Rezultatele acestor cer,...
cetări Je ... a consemnat într'o serie de studii,
publicate în ziarul său « Trompeta Carpaţi ...
lor >} 8), iarobiectele găsite Je ....a adunat într'o
colecţie bogată şi unică pe acele \lremuri,
dar care după moartea sa n'a mai rost acce,...
si bilă.
Boliac nu a rost arheolog în ade'Jăratul
înţeles al cu\lântului, dar poseda, pe lângă
un entuziasm i nepuisabil şi o dragoste ne ...
mărginită raţă d e ră măŞiţile anti ce, cana ...
ş tinţe bogate şi \lariate - d eşi poate nu prea
temeinice - şi acel spirit fin de intuiţie,
care este darul de căpetenie al arheologului.
Este ade'Jărat că din caaza ocupaţiuni lor
sale multiple, cercetările şi săpături le au
fost făcute uneori în grabă şi superfi cial,
fără a desgropa în întregime staţiunile şi
totdeauna cu i ntenţia de a re\leni ; dar iarăş
nu e mai puţin adn1ărat că ori de câte ori a
putut a\lea răgaz mai m alt, Je ....a făcut în
condiţiuni bune şi a luat precauţiuni îndes­
tul itoare pentru a le asigura \laloetrea ar...
heologică. Este de asemenea ade\lărat că
în studiile lui Boliac se întâlnesc multe teo ...
rii exagerate sau neştii nţifi ce, dar în schimb
descrierea staţi anilor, a o biectelor găsite şi
inp.org.ro
a îm prejurări lor în cari s'au găsit, nu lasă
nimic de dorit, mai ales că adeseori spu ....
sele sale sunt confirmate prin reproduceri
grafice ale obiectelor. l\stfel, cu toate scă ...
deri le lor, stu diile lai Boliac formează baza
cercetărilor preistorice la noi şi, utilizate cu
precauţiune, pot ser\li ca ls\loare de cea mai
mare i mportanţă pentru cunoaşterea cuJ ...
turii preistorice d i n regiunea sadică a ţării
noastre.
l\cti\litatea lui Bo liac a rost continuată de
Gr. Tocilescu si d J D. Butcalescu. Cel d i n ...
'
....
tâi ca d i rector al 1"\azealai d e l\ntichităţi
din Bucuresti a cercetat o serie de statiuni
' '
ş i a colecţionat pentru muzeu un număr
oarecare de obiecte preistorice 9); al doi lea
a săpat, parte împreună cu Boliac, parte
după moartea acestuia, în staţiunile Bă ....
laci , Calom fireşti ş i Zâm breasc:a (jud . Te ....
leorman), Piscui ... Crăsani (ja d . Ialomiţa) şi
Cetatea Dâmbo\liţei (jud. 1"\uscel), formân ...
du ...şi o fru moasă şi bogată colecţiune de
obiecte preistorice.
Toţi cercetătorii de până acum s'au măr ...
ginit numai la partea de sad a ţării, Olte ....
nia şi 1"\untenia. l n 1"\oldo\la cele d intâi sta ....
d i i de arheologie preistori că se datoresc
harniculai şi priceputalui profesor i eşan
Nicolae Beld iceanu . Fără a a\lea autorita,...
tea şi m ijloacele lui Boliac, dar înzestrat
ca aceeaş dragoste pentru cercetarea rămă ...
şiţelor antice, iar de altă parte posedând şi
cunoştinţe cât se poate de temeinice de ar ...
heologie preistorică, Beldiceana începu în
anal 1 8 8 2 să sape pe dealul Cetăţuia d i n
satul Cucuteni �jud . Iaşi) şi descoperi acolo
una din cele mai i nteresate staţiuni preis...
tori ce. După aceea, în unire ca prietenu l său
Gr. Buţureanu, mai săpă aci, în mai m ulte
rânduri, până ce pe la 1 8 9 5 , desmormân ...
tară aproape jnmătate staţi unea. I n acelaş
timp neobosiţii to\larăşi descoperiră şi alte
staţiuni prin apropiere: la Băiceni şi Stro ...
eşti (lângă Cucuteni), Belceşti, Rădăşeni,
Dolhasca, Preateşti , Basaraba, Ştirbăţul şi
Părăul Glod ulai (toate în jud . Sucea\la), Ra...
faila (jad. Vaslui), Sârca şi Cepleniţa (ja d .
Iaşi), Costineşti (ju d . Botoşani), Siretiu şi
Volo\lăţ (Buco\?ina) ,toate prezentând o caJ ...
tură mai mall sau mai puţin asemănătoare
ca cea dela Cucuteni. Dar în m ijlocul a...
ccstci acti'Jităţi bogntc Beldi ceanu m oare
 Pl'{JVI�E f\SUPRJ\ f\NTICHITĂ.ŢILOR PREISTORJCE f\LE R01'1ANIEI
în 1 8 96, fără să-şi fi patat termina. I aera....
rea. ce începuse a. redacta. asupra. descope�
riri lor si cercetărilor sale si fără să ....si fi
, , ,
patat aranja. colccţianea.. 1\tât ana. cât şi
cealaltă a.a rămas în posesiunea. to\la.răşalai
său de m uncă, Gr. Baţarea.na, care începu
nama.i decât să lucreze la. completarea. la ...
crării, pe care \loia. să o publice sub titlul
de « Preistoria. în România. » . l nsă d in ana ...
mite moti\le nu o pata publica. nici el şi
când la. 1 906 m oartea. îl surprinse, mana ...
scriptal şi colecţianea. a.a rămas fam i liei,
care până astăzi nu ştia să l e fi scos la.
i\?ea.lă.
Î n anal 1 8 98 când pregătia.m teza. de li­
cenţă, care trata. despre a.ntichităţile prei ....
storice d i n România., am a.\lat ocazia. să
stud iez mai d e aproape col ecţia nea. lai Ba ...
ta.f'ea.na si să citesc l ucrarea. netermina.tă
' '
a. lai Beld icea.na . D intr' însa. mi .... a.m laa.t o
sumă d e informa.ţiani ca pri\lire la. staţia ...
nile cercetate d e cei doi profesori ieşeni ,
pe cari le ... a.m utilizat la. red actarea. pome ....
nitei teze d e l i centă si le \lOi utili za. s i în
' ' ,
stadiul d e faţă alăturea. de puţinele intor ..
ma.ţiani ce ei a.a publicat 1 o) .
î n a.cela.ş timp ca Beldicea.na şi Baţa ....
rea.na a. început să facă cercetări preisto.­
rice şi d .... l Gh. Dia.ma.ndi, a.ctna.l deputat,
care ti m p de mai m ulţi ani se ocapa.se la.
Paris ca stadii de antropologie şi a.rheolo ....
gie preistorică. n ... sa. a. descoperit rămăşiţe
preistorice la. Sa.lcia. (jad . Botoşani), Stoe�
şeşti (ja d . fălcia) şi 1"\.anteni (jad . Vaslui).
fratele d ...sale, d ... l Const. Dia.ma.ndi, a. gă ...
sit şi el obiecte d e acestea. pe m oşia. I d rici
(com. Roşieşti, jad. fălcia). 1\sapra. tata ...
ror acestor d escoperiri d ... l Gh. Dia.ma.n d i
a. publicat an rem arcabil stu d i a î n Baieti ...
nul Societăţii de antropologie d i n Paris 1 1 ) .
Era. natural ca. întinsele cercetări prei ....
storice ce se făceau în 1"\oldo\la. să atragă
inp.org.ro
1 17
a.tenţianea. pro fesorului de arheologie dela.
Uni\lersi ta.tea. din Iaşi, Teoha.ri 1\ntonesca,
si să .... l îndemne să lucreze în această di ....
,
rectie. Dar 1\ntonesca nu s'a. unit ca cer-
'
cetătorii de mai sas ca. să stu d ieze staţiunile
din 1"\.ol do\la., ci a. început cercetări tocmai
în jud eţul Gorj, unde a.\lea. indica.ţiani că se
găsesc arme de monumente mega.litice. Jn ....
soţit de d ... nii I . 1"\.oisil, l\1. Ştefalesca şi i n ...
gineral Dia.cono\lici, cari descoperiseră a_ ...
cele arme, el \lizitea.ză în \la.ra. a.nalai 1 8 9 7
munţii Gorja lai şi constată la. Schela., Polo ...
\lra.ci, Vârţ şi Ba.ia..... de.... fier mai m ulte sta. ...
ţiani preistorice. Cercetările acestea. a.a fost
foarte superficiale şi, ce e mai răa, ele nu
s'au mai continuat. Rela.ţianile publicate a....
supra. lor sant de asemenea. foarte sa ...
mare 12).
Î n u ltimii ani s'au descoperit o sumă de
obi ecte preistorice în mai m ulte localităţi
d i n judeţul Buzău ; nu am însă cunoştinţe
precise decât despre descoperirile fă eate la.
Săra.ta..... J"\onteora. Pe dealul « Cetăţu ia.» d i n
această localitate a. găsit Ed. Honzi k, fost
arhitect a.l l"\inistera lai de Război, arme de
locuinte preistorice si mormi nte ca eera. ..
'
m i că p rim iti\lă 13 ) .
Un a.si daa cercetător al monamen telor
....
preistorice este şi d t D . G. I onescu, a.d ...
ministra.toral pescăriilor sta.tnlai din Ta!....
cea.. D ....sa. a. descoperit arme d e staţiuni pre...
istorice în Dobrogea., parte în îm prejurimile
satului Nicaliţel (jad . Tulcea.), parte în d elta.
Dunări i .
De mare i mportanţă pentru sta diul ar...
heologiei p reistorice sant şi nu meroasele
cercetări şi descoperiri din domeniul pa. ...
leontologiei mamiferelor) începute d e către
Cobâlcesca si d ... l Gr. Stefănesca si conti ...
, ' ,
naa.te de în\lăta.ti mai tineri ca. d ...nii Sa.bba.
, '
S tefănesca, Sa.\la. l\ta.na.siu, d r. G. l"\antea.na ....
k argoci şi alţii 14) .
 •
STI\ TI
'
UNILE PREISTORICE.
-- 0 --
Localităţile din ţara noastră , cari au dat
până acum la i\Jeală rămăsite ' '
preistori ce
sunt în număr relati\J mare si '
împrăstiate
,
în toate unghiurile ţări i, căci cele mai multe
au fost descoperite în mod incidental, nu
în urma unor cercetări sistemati ce. De
regulă sunt situate pe dealuri sau terase
mai înalte în apropierea apelor si ,
prin po�
ziţia lor naturală constitu e puncte uşor
de apărat. Unele se prezintă în forma a ...
nor cetăţi de pământ, încunjurate cu \Jo"'
!uri şi şanţuri , altele par a fi fost simple
aşezări omeneşti , l ipsite de întărituri arti....
ficiale. Localnicii le n umesc în deobste
« cetăţ i » saa « cetăţui » . Î n apropierea m � l�
tor staţiuni se găsesc mo\Jile mai mari sau
mai mici, aşezate izolat sau în grupuri,
cari aproape totdeauna s'au do\Jedit a. fi
morminte. În special în apropierea celor
d ouă statiuni
,
mai mari si '
mai bine cerce...
tate până a.cam : Scali cni·..V ă da.stra. si
' cu ...
cuteni s'au găsit necropole înti nse.
Pentru a da o idee cât se poate ma.i
completă despre numărul şi importanţa.
lor arheologică -· deşi în realitate până
acum n ' a fost ni ci una cercetată în între ...
gi me - le \JOi trece în re\Jistă pe toate cele
ce le cunosc, sau d i n informa.ţiuni scrise
sa.u din cercetări personale, arătând pen�
tru fiecare şi rămăşiţele găsite.
STI\ŢIUNILE DIN OLTENII\.
Regiunea din d reapta. Oltului, atât de
bogată în a.ntichităţi romane, nu a dat la.
i\Jea.lă până acum d ecât puţine localităţi cu
resturi preistori ce, d eşi a\Jem i n dicaţiuni
că numărul lor trebue să fie cu mult
mai mare. în judeţul 1'\ehedinţi nu se cu ...
nosc decât două : ana pe rîu l Topolniţa.,
inp.org.ro
lângă schitu l ca a.cela.ş name, alta lângă
Ore\Jiţa. Î n cea d intâi s'au găsit două o ...
biecte de piatră lustruită : un topor d e
serpentină \Jerde găurit şi un ciocan. Ele
au intrat în colecţiunea. lui Soliac 1 5). Lângă
Ore\Jiţa. pe un deal înalt se află o cetate
de pământ, numită Cetatea Latini lor, pe
care o cercetă Boliac la 1 8 6 9 . El desco�
peri aci pri ntre cioburi de olărie « de cu ...
! oare cenuşie şi albă » şi printre oseminte
o meneşti şi \JCJ.Se cu cenuşă, un obiect d e
bronz, de a. cărui întrebuinţare nu�şi putu
da seamă, şi ma.i mu lte de fier, ca \Jârfuri
de săgeţi, custure şi o bilă găurită în trei
locuri. Numai pe baza acestor informaţi ....
uni şi în lipsa obiectelor găsite este pro ....
blema.tic dacă cetatea. Latinilor e o sta. ....
ţiune preistorică, deşi Boliac afirmă că n'a
găsit nimic « lotinesc » într'însa. 1 6). eera�
mică primiti\Jă s'a mai găsit în acest jud eţ
la. Dâlma şi Rago\Ja..
Dintre local ităţile antice d i n judeţu l Go rj
patru pot fi socotite ca. staţiuni preisto�
rice, în baza. relaţiunilor ce ne ....a lăsat Teo ..
hari 1\ntonescu , care le�a. cercetat. Una
este cetăţuia de pe muntele Gorni celu l, de
lângă Schela, înlăuntrul căreia s'au găsi t ,
cu o caziunea anor săpături superficiale,
obiecte primiti\Je de lat, iar în afară de ea
« şiruri de pietre în fipte în pământ şi rân ....
daite în forma a.sa ,
numitelor aliniamente
din Bretagne în Franţa ; et\Jem adică an rând
de pietre puse ICI egC!lă distanţă una. d e alta
şi formând an d reptunghiu regnlat, care la
rân dul său închide un şir de trei rotocoale
concentri ce de piatră de C!ceea.ş mărime ...
Sub aceste pietre se găseşte de regulă un
strC!t subţire de cenuşă, amestecată cu heu· ....
buri de oale si'
restnri de cărbuni si ,
obiecte
de piatră , di ntre cari unul, în formă de
 PRIVIRE 1\.SUPRI\ 1\.NTICHITĂ.ŢILOR PREISTORICE 1\.LE RO.M.ANIEI
ciocan se afl ă la muzeul gi mnazialai d i n
Târgajia. » l\lta este cetatea de pe malul
Olteţalai , din apropierea mănăstirii Polo�
\>raei ; mai sas de această cetate în mina�
nata « Poiana lai Pades» se află o necro-
'
polă stră\>eche, « unde se \>ăd c lar armele
monamentelor dolmenice, petrele fiind
smulse dela local lor si aruncate în \>ale » .
'
Necropala este înconjurată de an şanţ foarte
a dân c, iar puţinele săpături făcute în grabă
a a dat la i\>eală « resturi de oase am este�
eate ca cuiburi m i ci de lat, puse pe an strat
de <;:enaşă şi cărbuni destul de gros » . Pe
panta d ealului s'a găsit an schelet de o m ,
ca genunchii aproape d e gară şi ca mâi�
nile strânse pe genunchi. 1"\.ai în \>ale s'au
găsit obiecte primiti\>e de lat. Tot obiecte
de lat, << l ucrate ca o artă ca desă\>ilrş i re
radlmentară » şi amestecate ca « oseminte
de animale d ila\>ice » , a găsit Antonescu şi
la i ntrarea peşterei dela Baia.... de .... fier ; iar
pe măgura « Cioaca ca ban i » dela Vârţ s'au
descoperit mai ' nainte « ciocane de bronz . . .
colane si brătări în\>ârtite, fi bale s i cuţite,
' ' '
precum şi săgeţi de d i ferite mărimi şi for-.
me» 1 7). Tot în acest judeţ pe dealul d i n
Cărbaneşti s'a găsit un l u n g ciocan de pia....
tră l ustruită 1 8) . Pe harta l a i Toci! eseu, află-.
toare la 1"\.uzeal de l\ntichităţi d i n Bu cu­
reşti, mai snnt arătate ca staţiuni preistorice
în acest judeţ Cetatea Porceni şi Padina.
I n judeţul Vâlcea s'a găsit în apropiere
de mânăsti rea Harezi un toporaş de p iatră
lastratiă şi găurit, aflător astăzi în muzeul
gi mnazialai din Târgajia ; iar în pol)lenita
hartă a lui Tocilescu este însemnat si satul '
Şerbăneşti ca staţiune preistorică.
In Dolj snnt i n d i cate ca staţiuni de acest
fel local ităţile Hania, 1"\.agla\>ita, Valea rea
Tatomireşti , Coţofenii ... de�Jos , Bârca ş i
Baco\>ăţal .
Cea mai însem nată staţi ane d i n Oltenia
si care a fost si cea mai bine cercetată se
� fiii în ja deţa l Roman aţi şi este cetatea
Sculieni, din satul Vădastra. l\sezată , în
partea d e apas a satulu i , pe o măgură
înaltă de \>reo 6 m . şi înconjurată de toate
părţile ca o gârlă lată si mocirloasă, ct:ta­
tea aceasta a fost cerc� tată de Boliac în
anii 1 8 69, 1 8 7 2 şi 1 8 7 3 . s npând înlăan ....
trai ei « până la afanzime de 2 metri >> , Bo ....
l iac a găsit următoarele straturi de pă-
inp.org.ro
1 19
mânt : « întâi, zice el, este an pă mânt \>e....
getal adus, apoi pământ \>egetal ţelină, apoi
an strat de 1 5 - 2 0 cm. pietriş dila\>ia, sub
care pietriş este pământ galben >> . Î ntre stra ..
tai întâi şi al doi lea s'au găsit, la d istanţă
de 3 m. ana de alta, mai multe \>etre de
« pământ ars roşiati c şi ca cărbuni » pe
ele ; lângă acestea o cantitate de \>ase p ri ...
miti\>e d e lat şi « mai multe pietre late de
gresii roşii şi \>inete, între cari două pen ...
tra ascaţire saa frecare de silexari » 1 9) .
Î n anal 1 8 73, săpând la marginele i nteri ....
oare ale cetăţi i , tim p d e două zile ca câţi\>a
oameni, Boliac a scos « d in adâncime dela
an m etru până la an m etru şi jumătate,
peste trei mii de silexari, afară de cele le ..
pădate ca nereprezintând nimic, din cari
si lexari ca la trei sate i ntacte : săgeţi , sa ...
liţe, cuţite, răzători, topoare, topoare .... cio ....
cane găurite, pietre de praştie d e silex,
rotunjite, pietre de afu n dat plasa, bolduri,
etc., mai mal te p ietre de frecat seminţe, mai
multe gresi i de ascuţit pietre, d intre cari
an lastraitor d e o şchioapă ca patra adân....
citari formate prin frecătară, mătci d i n
cari s'au scos aşchii de săgeţi, cuţite, etc. ;
mai bine de trei sate obiecte de lat fră ....
mântat, între cari .weo sută scoase i ntacte:
obiecte pentru ţăsături , pentru afandarea
de plase, pentru podoabe etc. etc. ; trei
omaleţi foarte d i form i , dintre cari unul pe
pedestal . . . l\poi ca la weo trei sate o ...
biecte luc rate de os, dintre care weo 70
scoase întregi : mânere pentru arme şi a ...
nelte - de silex sau de altă piatră, bolduri ,
sal e , andrele ca găuri, printre cari ana
ad m i rabilă de 1 5 cm., an ac cu gă mălie de
6 cm. şi diferite coarne ascuţite, găurite,
între cari mai ales an corn de ren ca o
gaură largă , în care s'a înţepenit o daltă
mare (f.zâche celtiq ue) el e silex, găsită i n ...
tactă, corespanzând ca o altă gaură, prin
care s'au făcut legăturile spre înţepenirea
armei, precum şi alte deosebite obiecte d e
os neîntelese. Si peste toate acestea, mai
' '
bine de trei sate \>ase de pământ, d intre
cari 35 scoase întregi . . . de d iferite ai ...
mensiani, de d i ferite forme, făcute toate
ca mâna şi fără asemănare între dânsele,
pentru d i ferite azari : oale, cane, străchini
conser\>ând încă unele ·alimente de pe a..
tanci, care ar reclama anali ze chi m i ce,
1 20 �ULETIHUL COf'\JSTUHI I f'\OHUf'\EHTELOR I STORICE
\Jăscioare cu totol mici pentru copii negre�
şit (?), două li nguri foarte bine făcute, \Jase
de luminat şi . . . o luiea foarte curioasă » .
· Cât pri\Jeşte fauna, el spune că a. găsit
« coji de scoici şi mei ci foarte frumoşi şi,
ce e mai curios, coji de stridii » ; de ase ..
menea oase de ani male în cantităţi mari,
pe cari atunci nu le ... a. patut determina. 2 0) . lor. l n sfârşit mai a.\Jem ornamente l i niare,
Pe urmă îns2î le arată ca. « oase de ani ...
ma.le, coarne de bourus, d e cerb, fă lci de
carni\Joare şi d e d i ferite rumegătoare >> ob ... zig ....zag pe gâtui saa corpul \Jaselor. Se în­
ser\Jân d că a. găsit la. un loc « osem inte ca
care s'ar putea încărca. u n car, n umai oase
de câini şi de căţei, mai mistuite » . Oase
de păsări n'a găs it, dar în schimb a aflat
seminţe : lintişoară, sasam şi puţin mei.
Boliac cercetă şi mo\Jilele d in apropie ...
rea cetăţi i . «Săpând o mo\Jilă .... mormânt
a. ci, în preajma Văda.strei - zice el - între · la unele toartele sunt înlocu ite prin proe....
osemi nte putrede, pe la mijlocul mo\Jilei ,
am găsit o magni fică hâche topor de ara­
....
mă roşie, pa.tina.tă a.d m irabil, plesnită la.
m ijloc din \Jechime . . . »
In straturile superioare ale cetăţii s'au
d escoperit la. o mică adâncime, monede dela
Filip !\raba! si zidării usoare ) 21 .
' '
l\rmele şi uneltele de pi atră d i n cetatea.
Sculieni sunt parte lustruite parte nelu­
stru ite. Boliac \JOrbeste de « a.scutisuri de
' , '
lance admirabile, lucrate cu d inţişori >> , de
« ferestraie de silex şi săgeţi de silex cu
colti bine pronunţa.ti » si de « topoare.... cio-
' ' ,
ca. n e găurite » 22). Cât p ri\Jeşte ce ram i ca., coperit un număr ca mult mai mare de
\lasele sunt în mare parte de lut nears. « O'"'
lăria cea mai bine făcută s i oarecum arsă ...
'
s'au găsit într'o singură parte, d eşi \Jase
i zolate, uscate la. soare sau şi oarecum un
început de ardere, s'au găsit pe lângă toate
\Jetrele bordeielor» 2 3). Toate par a fi lucrate
cu mâna, latul e rău frământat, amestecat
cu fărâmătari cuarţoase şi pasta foarte
groasă. Unele sunt făcute d i n pământ ce...
naşiu, altele d i n lat galbin, roşietic sau
negru ; toate s'au găsit acoperite ca u n
strat de \Jar. Cele m a i m ulte sant lipsite
de ornamente, restul au unul saa două
brâari în relief, d use d e o bicei în jarul
părţii ce desparte gâtui de pântecele \Ja.su­
lai. Uneori aceste brâari sant împo dobite
ca crestături făcute cu unghia, alteori
brâurile saa chiar întreg \Ja.sul este ornat
cu adâncituri rotunde, făcute cu degetul în
pasta moale şi aranjate mai mult sau mai
puţin si metric ; alteori i arăş întreagă sa ....
prafa.ţa. \Jasului este brăzdată de sas până
jos de dungi groase şi paralele trase ca
degetul ori cu an băţ. l\ltfel de orna.men ....
ta.ţie constitae brâele şi zonele punctate,
trase în jurul gâ.talai saa pântecelui \Ja.se­
compuse din grupuri de linii paralele, mai
scurte sau mai lungi , d ispuse de obicei în
ţelege că. adeseori aceste feluri de orna­
mente le găsim combinate toate saa n u mai
câte\Ja. pe unul şi a.celaş \Ja.s. Este de re­
marcat însă că ornamente reprezentând
plante saa animale nu s'au găsit în această
sta.ţia ne. l\proa.pe toate \Ja.sele au a na, două
saa trei toarte ; este însă caracteristic că
m inenţe în formă de nasturi, pre\Jăzate
câteodată cu găuri înguste, pentru a. putea.
Li a.târnate cu o sfoară 2 4).
Idolii dela. Scul ien i, fa.bricaţi şi e i d i n
lut, au forma omenească , dar sunt foarte
imperfect lucraţi ; ei sant 1 ipsiţi de orice
podoabe.
Harta lui Toc ilesca arată ca. staţiune
preistorică în acest judeţ şi satul Bazdac.
STA.ŢIUHILE DIH f'\UHTEHIA. PROPRIU Z I S I\ .
I n regiunea. d in stânga. Oltala i s'au des­
staţiun i pre istorice decât în Olten ia.. · J\ ....
proa.pe în toate judeţele l'lunten iei, atât în
cele dela munte, cat ş i în cele dela şes, a. ...
\Jem câte a na. sau mai multe local ităti, car i
,
au dat la. i\Jeală antichităţi de acest fel.
l n judeţul l'lascel s'au găsit rămăş iţe
preistorice în două local ităti' : la l'l icesti s i
Petroşani, amândoaă sitaa.te pe Râul D � a. � ­
nei. Dela. l'liceşti erau în colecţianea ma.io....
ralui Pa.pa.zogla câte\Ja. toporase si ciocane
, '
de serpentină, d iorit si ofit, unele com-
plet, altele numai în pa'rte lustruite, gău....
rite ş i negă arite ; câte\Ja greutăţi d e s ilex,
de calcar şi de m icaşist, perforate sau nu,
u n fragment de armă de· os, o a.maletă de
belemn ită, o piatră de prastie si u n c io...
ca.n de calcar 25). Iar dela. Petrbsani a.\Jea
N. Creţulescu, fost ministru, « � n foarte
frumos toporaş de serpentină lustru ită, cu
inp.org.ro
 f"RIVIRE 1\SQPRl\ 1\NTICHIT Ă.ŢILOR f"REISTORICE 1\LE ROtt A N!El
glafari lat�rale )) , care fuse se găsit « la a...
dân cime d e O ft stân jin ş i m a i b ine )) 26).
I � satul B a d işteni s'a găsit d e asemenea
doua topoa r e d e piatră l ustru ită, anal găa-.
rit, altul n egă arit, aflăto are acum î n m a�
zeul gimn a z i a l ai din Târga jia. De altă parte
harta lai T o c i Jesca indică o staţiane la Da ...
\lideşH -·Bo c e sti,
U n dol m e � s'ar fi găsit, după afirmaţia ...
nea lai Bo li a c , în judeţul Dâmbo\l iţa, pe man ...
tele Lesp ed e a . El îl nu meste « Pestera ca
oalele » şi .... l descrie astfel .: « Pest� pietre
mari, an le s p ede pietroi formează an aco ...
perăm ânt Peste două încăperi, ana de 1 5
picioare l u ngime şi 8 picioare larga!, ca o
intrar e şi c a o iesire împotri\la i ntrării, de
7 palm e î n a lte şi. largi d e 3 palme ; boJo....
\/ani mari d rept praguri şi câte an alt bo-.
lo\la iJ ca t r e aptă de coborît într'însa. In­
trând în lă a ntral acesteia, pe deschizător a
de către a p a s, la dreapta este an bloc de
piatră în fo r mă pătrată, altar negreşit, înăJ ....
ţime de 4 Palme şi tot atâtea d e câte patra
laturile . P e acest altar numai cenase si cio ....
bor î , ameste cate c u a n fel de nis Î p . : . A.m
luat - zic e el - câte\la din aceste h&rburi,
toate \li nete şi albite pe din afară, şi am
strâns ş i o cătăţim e din acea cenusă sacră ..
F\ lătar i c a a ceastă sală, d espărţită p rintr'un
zid for m at dintr' un singur bloc de p iatră
şi acop eri t ă numai cu acelas bloc de pia ....
tră, ca re a copere şi prima s� lă, în formă
de tind ă . . . este o altă sală mai mică decât
cea dintâi , fără altar într' însa si ' fără nici
o îngră di r e )) 2 7) .
A.ce st d olmen, p e care: Boliac îl asea...
mănă c a a nal danez, reprodus de Lab ....
boc k , în o pera sa L'homme prehistoriqac;:,
a fost că u t at d e câti\lo cercetători mai noi,
dar n'a Patut fi gă,sit 2 8) ; ca toate acestea
e xisten ţa l ai pe \lremea lai Boliac nu poate
fi p asă la Îndoială.
In ju d et ul Praho\la statiun
' . ile sant mai
numer o as e. F\stfel în satul t'lănes ti, pe o
m o\>ilă î n conjurată d inspre răsăr,it ca an
şanţ mare, a găsit Bol iac mai multe arme
şi unelte de silex, mai ales \>ârfari de să ...
geţi, şi n umeroase \lase mici de lat, cari
se află astăzi în t'lazeal de A.ntichităti d in
Bucureşti. Unele d in aceste . \lase sa� t de
pastă m ai fină, ca ornamente adâncite si
în relie f 29). t'lai la deal , aproape de P� �
Baletinul Comisian i i \onumenlel o r lstor· ice.
inp.org.ro
1 21
chen i i... t'\.ari, de asemenea s'a desco pe:rit o
staţiune pre istorică. A.ci pe dealul T inosal,
care încetul ca înceta! este mâncat de \la�
lea Praho\>ei, se află armele anei cetăţi de
pământ, Înconjurată cu an \lol, înlăuntrul
căru ia s'au găsit obiecte de fier amestecate
ca olărie de o fabricatiane foarte înain ...
'
tată 30).
La Sinaia si la Predeal s'au găsit în mod
inc idental m � i ales obiecte de bronz : în
prima local itate o serie de toporaşe foarte
frumos lucrate şi toate după ace laş tipar ;
în a doua un pam nal, mai m ulte brăţări ş i
fragmente d e obiecte d e bronz 3 1) .
Harta lai Tocilesca mai indică în acest
judeţ armătoareie staţiuni .: Breaza.... de.... sas,
Filipeştii .... de-Pădare , Ghirdo\leni, Nedelea,
Dărmăneşti şi Coada lz\lorala i.
D in câte\>a descoperiri, asupra căro ra
n'am amănunte precise , se poate deduce
că şi î n judeţul Buzău sunt staţiuni preis­
torice. Săpături s'au făc ut însă numai în
cetătaia dela Sărata.... t'\.onteora. A.ci a găsit
Hon� ik, pe culmea dealului, straturi de ce ...
naşă până la 2 m . de groase ş i o serie de
bordeie l ungi de 3 m. şi mai b ine, late şi
adânci de câte 1 1 /2 m . , pl ine ca cenaşe, o ...
sem inte s i c io bari. ln arma sarpării mala...
lui d insp� e pârâul Sărata au ieş it la i\leală
patru m orm inte, în cari s'au găsit câte a...
nul saa două schelete, aşezate ca genan�
chii aproape de gară şi a\lând alăturea
\lase de lut şi podoabe de os. Vasele sant
indeobste d intr'o pastă de culoare înch isă
lucioasă, împodobite ca ornamente d in l i­
n i i drepte şi curbe - mai ales î n formă de
\/Oiate - s i aa în loc de toarte proem inenţe
langăreţe' sau rotunjite în formă d e· nasturi,
ornate si ele. Podoabele de os constau din
bucăti ;otande saa treiunghialare, găurite
pen tl:u a putea fi înş irate ca mărgelele ş i
ornate c u cercalete m ic i săpate p e ele. Tot
'
în morm inte s'au găsit zece p iram ide m i c i
de os, trei \/ârfuri de os ascuţite l a a n ca­
păt, iar la celalalt desp icate în trei părţi,
două sale de os si ' an cutit de piatră. In­
c id ental s'au mai descop �rit aci o brăţară,
s i an cercei de bronz ş i an topor de ara...
;,,ă. între oasele de an imale s'au găsit oase
de cal, de \lite cornute, de ars, lup, porc ,
câine, oaie, cerb şi de paseri. Staţiunea n'a
fost decât în parte cercetată 32) .
1 22 BULETINUL COtuSlUNII .M.ONU.l'\ENTELOR ISTORICE
tn pomenita hartă a lui Toci! eseu se mai
arată ca staţiuni preistorice în acest judeţ:
Tăbărăştii , Istriţa, Cândeştii-de-Jos, 1\lde­
nii, Pătărlagele, Raşia'Oăţu-Râpele, Cai'Oini­
Cătina, La Crâ.ngu, Boziorul-Vă'Oăluci, Bol­
. si VintiJă ....Vodă.
desti
Î n J udeţul l\rgeş se cunosc numai două
staţiuni : Tatana, unde s'a găsit un topor
de piatră lustruită găurit, şi llrifa. Câ.t pri­
'Veşte judeţul Olt s'au găsit urme preisto­
rice la Cetatea l ai Gâl ma şi la Dobrotinet.
Din această din armă local itate este un to ....
por de piatră negăurit, care ca şi cel din
Tatana pomenit mai sus, se găseşte în mu­
zeul gimnaziulai d i n Târgajiu.
Judeţele de sud ale 1"\anteniei nu rămâ.n
în u rma celor dela m unte în ce pri'Oeste
numărul staţiun ilor. Î n Teleorman, pe te ;·i­
toral oraşului Zimnicea, pe malul Dunării,
se află o cetate de pământ, înconjurată cu
două 'Oaluri si , două sanţari, care a fost
'
cercetată la 1 8 46 de 11. T. Laarian, iar
mai tâ.rzia de Boliac. llcesta, săpâ.nd în
marginea de apas a cetăţii, a dat mai întâ.i
de an strat de cultură romană, care mer...
gea pâ.nă la adâncime de 2 1/2 m, iar sub el,
la o jumătate de metru în jos, a găsit an
strat de cultură mai 'Veche, reprezintat prin
« câ.te'Va fragmente de silex .... , câ.te'Oa frag ....
mente de olărie prim iti'Oă neagră ş i un o­
b iect neînţeles de bronz » . Stratul acesta
de cultură însă n'a rost cercetat mai de...
parte, ci Boliac a trecut înafară de cetate,
pe câm p ia d inspre oras, unde a dat de o
'
întinsă necropolă, pe care a n u m it ...o « Câm ....
pal de morţi » . !lei , pe o întindere de 2 0
stâ.njeni, a găsit « peste o sută urne mai b i­
ne sau mai rău făcute, toate de pă mâ.nt ne­
gru, toate ca oase arse într'însele, toate
acoperite saa cu capac întreg saa ca câte
an c iob saa cu o piatră » 3 3). Deci, d upă
cam se 'Vede, probabil un cimitir roman.
Î n altă parte a judeţulu i însă, în satul
Calom fireşti (co rn. Ţigăneşti), s'au găsit ar­
mele unei staţiun i curat preistorice. Pe o
măgură d in acest sat se află o cetate de
pămâ.nt, înconjurată ca an 'Val , pe care a
cercetat.... o Boliac superfic ial în 1 86 9. Să...
pând aci el găsi : « două custare, silexari şi
·
alte fragmente, trei ob iecte de pă mâ.nt ce...
nasiu,
' m ici, rotunde s i găurite la m ijloc . . ,
'
adanătari de p ietre pentru praştie, cum şi
inp.org.ro
patra p ietre mari cu ind ic i i pronunţate că
aa ser'Vit la stri'Vire de grâne » şi o m ulţime
de c io bari, printre cari « do uă 'Oase de pă­
mâ.nt cenuşiu, cu forme b izare » 34). O parte
d in aceste o biecte se găsesc în colecţianea
d-lui D . Butcalescu, alâtarea de altele gă­
s ite de d-sa parte aci, parte în staţiunea
dela Bălaci-Pădareţi d in acelaş ju deţ. în
această d in armă local itate a adunat d .... sa
câ.te'Oa fragmente de os şi an număr de
ob iecte de lat, ca 'Oase, idoli ş i p iram ide.
Vasele sant unele de pastă dură, altele mai
fine, împodobite cu ornamente l in iare d is­
puse fără de nici o regu lă. Idolii sant mai
perfecţi decât cei dela Sculieni ş i o rnaţi şi
ei cu linii adâncite, ce formează diferite
figuri geometrice pe p iept şi pe spate. Re...
prezintă şi personag ii bărbăteşti ş i feme­
ieşti, ca părţile gen itale foarte des\loltate ;
picioarele le sunt mai b ine sau mai răa
demarcate, iar la cap sau la umeri au cn
toţii m ic i găuri, pentru a putea f i atâ.rnaţi.
Staţiunea n'a fost decât într'o mică m ă...
sară cercetată 35) .
Ş i mai puţin a fost cercetată cetatea de
pământ d in satul Netoţi, tot d in judeţul Te­
leorman, \liz itată s i ea de Bol iac în 1 8 69.
Î ncunjarată « CU a � s ingur bloc larg de pă...
mâ.nt, de d iferite înălţ i m i , care, după ce
fusese aşezat prin garduri şi stinghii de
lemn, s'a fost ars de toate părţile şi întă­
rit ca o cărămidă » , această cetate a dat în
urma unor săpături făcute în grabă o se­
ceră de bronz, an fier de plug de bronz si '
« Olărie foarte primiti'Oă » as).
De curând s'au găsit la Ciolăneşti i d i n
Deal , d i n acest judeţ, un număr de oale d e
l a t negru , l u crate c u mâna, m a i mari ş i
mai mici, c a u n a saa două toarte, cari se
păstrează acum în 1"\azeal de l\ntichităţi
din Bucm·esti .
'
De asemenea mai sant arătate de Bol iac
si Tocilesca <;a statiuni' preistorice si Or­
b easca, Frumoasa, Goala, Seaca s. i Li ta, '
toate localităţi în acest judeţ.
Judetul
' llfo'V la râ.ndal său a dat si' el la
i'Oeală o serie de staţiuni , cari n'au fost
însă decâ.t foarte puţin cercetate. Pe teri­
torul B ucureştilor pare a fi fost mai m ulte
staţiuni pre istorice, căci în d iferite părţi
ale orasul u i s'au găsit cu ocazia săpături­
lor pen tru lucrări de e d il itate, ob iecte pre�
 PRI VIRE 1\SUPRl\ l\NTICHITĂŢILOR PREISTORICE l\LE RO.M.I\NIEI
istorice. Topoare ş i \Jârfari de săgeţi de
silex s'aa găs it şi la l\rcada, când s'aa fă­
cat paţarile ce desen)esc Cap itala ca apă
potabilă. De altă parte în depozitele caa­
ternare dela Grec i i-de-1'\ijloc, O daia Vlă­
d ic i i şi deasupra iezerala i 1'\ostiştea , d in
acelaş judeţ, s'aa găsit de asemenea frag­
mente de olărie prim iti\:> ă şi ob iecte de s i­
lex cioplite, alăturea de oase de o m şi de bo i,
conchilii de unio calcinate şi pământ ames­
tecat ca paie pentru facerea locu inţelor �7).
Peste tot în regiunea lacurilor din acest
judeţ s'aa găsit o biecte pri miti\Je. l\m patat
\Jedea însă numai pe cele găsite la C�s­
cioarele-Pranda, pe moşia d-lai l\l i măni­
şteana, şi la Spanţo\1. Ş i. unele şi altele se
găsesc în colecţianea d-lai Dr. l\ntipa. La
Căscioarele-Prandu s'au găsit două unelte
de sil 6 , un toporaş de gresie negăurit,
fragmente de oale mici negre, cu o toartă
saa fără toarte, lucrate cu mâna, şi o oal ă
ce\)a mai mare cu d ouă toarte şi o rnată ca
an brâa de adâncitari în formă de mici
spirale, din care se I asă în patra părţi pe
pântecele \'lasalui câte o bandă scurtă de
adâncituri drepte şi paralele. De asemenea
greutăţi de l at, rotunde şi găurite, o piatră
mică de l astrait si oase de animale. La
'
SpanţO\) alăturea de două alcele, d i ntre
cari ana ca o toartă mică, lucrate d i n o
pastă cenuşie, s'aa mai găs it : an o bi ect cu­
rios d e l at, ca trei braţe, împod o b ite la
\Jârfari cu crestături circulare ; o al cică
mică cât an degetar ca patra mânuşi late­
ral e, o brăţară de bronz şi o monedă bar­
bară. Harta lai Tocilesca mai i n d ică sta­
ţiuni preistorice în acest judeţ la Rado­
\Jana, Ul mi si , Valea Cocoralai.
l n sfârşit în judeţul Ialom iţa, pe cursul
de jos al râulu i ca acest nume, s'a găsit de
asemenea o staţiane, care însă nici ea n'a
fost cercetată decât superficial de cătră
Bol iac. Local unde e asezată această statia-
' '
inp.org.ro
1 23
ne se c heamă P iscai-Crăsan i ş i face parte
d in comuna Copazal. S'a găsit aci olărie
în cea mai mare parte de culoare cenuşie
şi făcută d intr'o pastă foarte fină. « Per­
fectianea fră mântării lutu lui, eleganta for....
' '
m elor ş i \'larietaea desenarilor de pe multe
ciobari . . . . \)ă dese, zice Bol iac, o epo­
că cultă si , o multime de ne:cesităti cas-
' '
n ice. Rot irea olăriei este foarte perfecţio�
nată. Obiecte făcute C!U mâna sunt foarte
puţine . . . toate acele obiecte unde nu se
\)ede roata sunt de lat gal bin si d in contra
'
toate ob iectele de lut cenuşiu atestă trece-
rea lor prin roată 3 ') . Odobesca aseamănă
\Jasele de aci cu cele găsite în ţările cel­
tice, Bretania şi Irlan da. El z ice: mai toate
\Jasele dela Pisca l-Crăsan i sant reduse în
stare de c ioburi ; cu toate acestea se recu­
nosc pe ele buze tare resfrânte, pântece de
oale cu forme anghialare, înalte scaune co­
n ice, mânere subţiri şi foarte înco\Joiate,
găurele dese ca de c iar, ornamente ca l i­
n i i în z ig .... zag, în fine toată caracteristica
anei arte ce nu are nim ic banal, n im ic i m i-.
tat de pe formele, ca cari ne·aa o b isnuit
popoare le ca ale căror azari plastice ne-am '
fam il iar izat » 39).
Pe lângă aceasta harta lai Tocilescu mai
arată staţiuni preistorice în Ialomiţa la Va­
lea-Seacă lângă Lapsani , la Vada-Pietros,
'
Iazu de pe Valea Stratina, Brăil iţa, Găiţa
şi Bordusanii mari.
De mentionat sant si Jocalitătile d i n J· a�
' '
deţul Vlaşca, cari au dat la i\Jeală ceramică
primiti\'lă, ca Stoenesti-Oprisani , Voi\'loda,
Drăgăneşti, fără a a\J �a indic �ţiuni mai pre­
cise decât asupra Voi\Jodei. l\<:i Boliac
găsi « fragmente de silexari si d e olărie'
groasă cenuşie» J o) . De asemenea localită-
tile Băbeni.... Dedalesti , Slobozia s i Râmni­
�eni din judetul R8 mnicu-Sărat' si Satesti
d i n jad . Brăi la arătate în harta �ăpos �t� -­
lui profesor Gr. Tocilesca.
C O N ST . }1\ Q J S I L .
1 24 BULETINUL CO!'\ISIU II l'\ONUl'\E TELOR ISTORICE

' ) Notice sur l a Roumanie, Paris 1868, capitolul Notice �ur 14) O lucrare de sinteză a tuturor acestor cercetări nu e­

t'histoire du tra\,ail ou ur les antiquites de la Roomanie. xistă încă. S'au publicat d e regulă in /\nuarele tl�!cului de

2) Compte rendu du Congres international d'anthropologie Geologie din Bucureşti, Buletinul Sodetălii de Ştiinţe din Bucu­

et archeologie prehistorique tenu a Copenhague 1869. reşti şi /\nuarele Institutului Geologic de acolo.

3) J'\ooitorol Oficial al Românie', Bucureşti, anul 187 1 .

t 5) Trompeta Carpaţilor, 1872, nr. 1010, planşa, fig. 2 şi 29.
4) Re\'lista Ştiinţifică, anal 1872, p . 1 48 urm.
l 6) Boliac. Escursiune arheologică, p. 55.

5) Columna lui Traian, Anul 1874, Februarie 15. l 'i) T. i\ n tonescu, Bul. Unist. Jnstr., 1897, p. 119 urm.

6) Columna lui Traian, anul 1 8 7 3 , nr. 4 ; Boliac a d§spuns in

18) Reuista "Jiul" , 1894, nr. 4, tabla, fig. 1 1 /\ şi 11 B.

Trompeta Car·paţilor, nr. 105+ din ac:elaş an.

1 9) Trompeta Carpaţilor, 1872, nr. 1010.

7) /\nalele /\cad. Rom . Seria !, u . X, 1877 .-Studiile de pre­ �O) Ibidem şi 1873, nr. 1059 .

istorie ale lai Odobescu �

au f st repro1use in toata ediţiunile
�J ) Cf. Trompeta Carpaţilor, 1873, nr. 1059 şi 1876, r. 1235.

complete ale operiJor sale. UJtima ediţia 11 t\inrn,eiu 1908, \101. ITI. ") Tro:npeta Carpaţlor, 18iJ, Nr. !03�.

8 ) Studiile · lui Boliac sunt publicate in Escursiune arheolo­ 23) Ibidem.

gică, Bucureşti 1869 ; T rompeta. Carpaţ ilor·, 1869, nr. 739 ; 1870 24 ) Trompeta Carpaţilor, 1876, nr. 1233 planşa.

nr. 846 ; 1872, nr. 966 şi 1010 ; 1873, nr. 105-t. şi 1059 ; 1874, 25) Re\,ista stiinţifică, 1872, stampn IX, tab. 1 nr. 2 - 8,

nr·. 1 1 37 ; 1876, nr. 1255. tab. III n r . 1 , 3, + , 7 , 8, 9 j stam pa . X, tab. IV n r . 8 ,

9) In Dacia inainte de Romani, Tocilescu reproduce şi co­ 2 6) Idem tampa ! X , t a b . ! , 1.

mentează pe Boliac ; iar pe o hartă morală aflătoare la \a­ "l Trompeta Carpaţilor, 1870, n r . 846.

zeul d e /\ntichităţi din Bucureşti a însemnat toate localităţile

2 8) L'au căutat după cât ştiu Tocilescu şi Teoh. 1\ntonescu.

preistorice descoperite până la moartea s'a ( 1909) . '9) Escursiune arheologică ; t\uzeul de i\ntichităţi, dulapul IV.
1 0) Beldiceanu a publicat o broşură "nntichită}i dela Cucu­ 30 ) Trompeta Carpa\ilor, 1869, nr. 739.

teniu, laşi 1885 ; Ruţureano " Notiţă asupra săpăturilor dela 31) tluzeul de il.ntichităţi din Bucureşti, dulapul I.

Cucateni" in i\rhh'a şoc. şt. şi !it. din laşi, 1889, p. 257 şi "2) Z•itsc.hrift fiir Ethnologie, 1907, p, 999 - 1002.

m-m., Impreună o dare de seamă în Compte rendu du Congres 33) Trompeta Carpaţilor, 1872, nr. 1010.

international d'anthr. et arch. preh. Paris 1889, p. 301 urm. ;i':l) Escursione arheologigă, p. 5 - 6 .
1 1) fc mai a\,ând la îndemână stadiul d-lui Diamandi, am 35) Colecţiunea Bntcnlescu.

utilizat o \1eche notiţă şi informaţiunile ce a bineuoit a-mi da 3 6) Escursiune arheologică, p. 10.

d-sa printr' o scrisoare. 37) /\nuarul tluzeuloi Geologic, Bucureşti 1903, p. 32 .

11 ) Buletinul oficial al \inisterului Instrucţiunii publice, 1897 < 8) Trompeta Carpaţilor, 1869, nr. 860.

Sept. 1 5 ; Com1orbiri Didactice, 1897, Octom"rie 15. a9) Columna lui Traian, 1874, p. 80.
1 3) Zeitschrift far Ethnologie, Berlin 1 9 0 7 , p. 9 9 9 urm. 40) Trompeta Carpatilor, 187+, nr. 1 137 j Excurs . arh. p. 1 1 .

inp.org.ro
 R U I N A SF. l i"\ P A R A T I D I N T A R GO VIST E
O T E
spititoareJ ruina ce se ri d i că în
apropierea Bă răţie i târgo\liştene,
catropită de toate părţile de cur­
ţile \lecinilor hrăpitori, asttel că
nu mai are n i c i o i ntrare, fu odată
biseri ca fa\J orită a \!Oe\Jodalai 1"\atei
Basarab) care o înnălţase în ci nste a
sfântului ierarh Ni culae, în anul 1 6 5 0 Sep�
'
l�uina Sf. J mp.iraţi
te m\Jrie 1 .5 . (\?. . Iorga, lnscrzjţz'z� 1 şi Il).
Căci în cinstea sfântului iculae, patro­
nul casei mării sale, fusese ri dicată fru­
moasa biserică., d upă cam tot pentru ace­
laş s fânt ş i Doamna E lena punea toată so�
licitu d inea în îngrijirea tră\Jechei biserici
\Jecine : Sf. Ni culae, cunoscută, până în
ti mpuri cu total noi, ca Biserica Doamnei
, .
I S T O R I C E.
Elena.Tinaseră
'
soti' i, cari cârmuiau frăteste
'
ţara (cum nu mai a\Jem n i ci un alt exem�
plu), ţi nu (ră acei ce se întira lau Voe\Jod
şi Voe\lodin stăpâni tor şi stăpânitoare
u
a ţări i, să \lenereze în aceeaş măsură pe pa­
tronul casei lor - pe Sf. icalae.
Pe la 1 73 1 şi 1 7 53 biserica a\lea tot a­
celaş hram . La ac� te două date fa d reasă
: vetlerc spre r.isădt�mi aza-noapk.
întâi de an J upan Va alache, npoi, mai ra­
d i cal, de fiul ăa D ragomir, care o în\Jeli ,
o zugră\Ji, îi făcu admirabila tâ mplă de
zid cum şi an an\J on afară, astăzi dărâ­
mat, spre binel e proporţiilor biserici i. De
atunci se adaoseră ca c titori aceşti ju...
pani , îm preună cu japan Dumitru sin Va..
salache şi jupâneasa d u mnealui f\nca, ju ....
inp.org.ro
1 26 BULETINUL CO.I'U SIUNII .M.ONU.M.ENTELOR ISTORICE
pan Constandin sin Vasalache, zugră\liţi
pe peretele rezer\lat ctitorilor astfel : băr....
baţii cu fesuri pe cap, antirie albastre, în ...
blănite ca blană albă, si ca caftane rosii ;
' '
i ar femeile ca mantale rosi i , cu marginile
înblănite în alb, rochii dedesupt si salbe ,
la gât. Totusi domnestii si bătrâni i ctitori
' , ,
rămaseră încă reprezentati la local de o-
,
noare, în d reapta si stâ.nga asei dela in ...
, ,
tJ·are: .1"\atei ...Vodă cu coroana colţarată pe
cap, cu păr castaniu si barbă albită ca
, ,
manta albă , ti\Jită cu purpură , cu margini
Ruina Sf. lmpăxaţi : l'edet·ea spre apcts-miază.-noapte.
de hermină pe u rneri , iar d edesupt \les ...
mânt ele brocarcl ele aur. Doamna Elena cu
părul negru, a\lând coroană, mantie albă,
rochie dedesupt, colan ele pietre scu m pe
la gât.
Ca răzm iriţa dela 1 8 2 1 începu timpuri
grele pentru biserică, câ.ncl o inscripţie zu ...
gră\lită cu grije în naos ne face cunoscut
că: « toate bisericele s'au stricat la leat 1 8 2 1
Iunie 3 » si cân d , clapă o altă însemnare fă-
,
cută ca caial, afară , aflăm că biserica ser\li
şi de geamie Turcilor, cari rep rimau în
inp.org.ro
sânge re\lolta : « Să [se] şti i când fu geamie » .
Pe atunci d e sigar se dete foc biserici i,
dapă cum se \lede d i n admirabila uşe, \leche
de 2 5 5 de ani, arsă în partea de jos.
Până prin anul 1 8 45 mai continuă bia ....
ta biserică să ser\lească mahalalei tot
sub \lechial hram al Sf. Nicolae. Dar we...
mile din ce în ce mai grele şi ne\loile ma ...
halagiilor nu mai putară face nimic faţii d e
raina c e s e întin dea d i n c e m a i mult, c a
toatecă , sperând u....s e într'o soartă m a i bonă,
se scosese şi sfântul locaş ele sub patrona ...
gial sfântului Ni colae, pentru a J pune sub
...
pa\lăza hram ulai celui nou, ele azi , al S f.
l mpărati Constandin si Elena.
, ,
Dela ultima încercare de reparaţie, de a­
cam \lre... o 30 de ani , ned usă până la capăt,
au rămas grinzile ră\lăcite si tarnal pleostit
' ,
el e scânduri, sub care formă, în multe a ...
lei uri ale artiştilor noştri , se re prezi ntă săr...
mana biserică, care totusi are destu lă soli ....
,
ditate şi destulă i m portânţă pentru a merita
să i se facă, dacă nu o completă restaurare,
cel puţin lucrări de conser\lare.
VJRG. DRĂGHICEANU.
 N O T E F\ R H J T E C T O N J C E.
--o--

Biserica Sfinţii Î m păraţi d i n Tâ.rgo\1işte în fiecare parte, câ.te doaă ferestre cu gJa....
este astăzi o ruină. Părţile ei superioare furi adâ.nci, zagră\1ite, precum si câ.te o '

sant dărâ.mate. Pe zidari şi pe bolţi, în fereastră m ai m i că la partea superioară.

parte încă existente, cresc baraeni ş i chiar Pereţii, pendanti\1i i , arcurile, stâ.lpii şi g la ...
arbori. Turlele sant căzute, deasemenea furile ferestrelor. sant în întregime zagră ...
partea superioară a tor... \1iţi. Dispoziţianea picta ...
nalai clopotn iţei . In nao ... ri lor este i nteresantă: în ...
sai bisericii, unde bolta tre ferestrele naosalai, în
precam, şi aco perişal lip� axa 1 lai, se află câ.te an
sesc, a c rescut \1egetaţie subiect mai i mportant,
deasă şi înaltă. reprezentând într'o par�
1\tâ.t aşa bisericii câ.t te pe Isas, ca arhiereu,
şi ferestrele , afară de ca 1"\aica Domnului si '

două, sant zid ite. Prin ... Sf. Ion Botezătorul, iar
tr' ana din ferestre se poa· i n cealaltă parte pe Sf.
te i ntra în biserică ca a� Fecioară ca Prancal, în ...
jatoral anei scări care se tre doi îngeri . Glafarile
găseşte la an \1ecin. ferestrelor si fetele stâ.l ...
' '

Biserica a fost ca două pilor dela colţari sant

tarie, din care cea d e pe zagră\1ite ca sfinţi de a ...
p ronaos ser\1ia d rept el o· ceeaş mărime ca în ace ...
potniţă. Î n faţa clădirei ste tablouri princi pale.
pare a fi fost an m i c prid .... Sambranele extreme ale
'

\10r (an\1on). celor două ferestre pre ...

Î n interioral bisericii
a\1em pronaosul boltit
sferic, în care se deschi�
de, la stânga, aşa care
da ce la scara clopotelor,
sitaată într'o mică turlă
poligonală, alipită de bi ....
cam şi arcadele lor sant
decorate ca rensoari. Î n
partea de deasapra pe ...
reţii cuprind o serie de
tablouri ca figuri, de
!o ,1 ,ţ ,� ,;
_
d i mensiuni m_ai mici ş i
Planul bisericii SL lmpăraţi. formâ.nd o făsie de jar
'

serică. Pronaosul este împrejal naosalai 1"\ai

d es părţit de naos prin trei arcatari, răză.... sas, la nasterea arcarilor mari, se află an
'

m ate pe eloi stâlp i octogonali d e zidărie, b râ.a mai în afară ca partea i nferioară a pe ...
zagră\1iţi în întregime ca medalioane, în ... reţilor. E decorat ca an moti\1 curent, re ...
tocmai ca stâ.lpi i dela Biserica Domnească p rezentâ.n d doaă panglice înfăşurate ana
d i n localitate. Haosul este pat rat şi are, într'alta. J\rcarile mari sont decorate atât

inp.org.ro
1 28 BULFTJ UL CO "\l�IUNJJ f'\f)NUJ"\ENTELOR L TORJCE

pe faţă cât şi pe întrados eu un şir de meda ... \"lea la soclu lui, sub ferestre, i mitează. o d ra�

lioanc legate în tre ele p i·in ren ouri. Zugră.� p e rie atârnată. dealungul pe re\ilor, după. ti�

inp.org.ro
 RU!Nl\ F. l t\Pi\R.l\ ŢI DIN TA R.G OVI ŞTE 1 29

picnl t>izantin, azitat d i n tim parile \)echi. rată an « parti >> lămurit şi bine expri mat.
i'î.Od(ll cum e te alcătu i tă compozi ţi d aces� Tâm p la biseri cii este ele zici si relati\)
,

c
-;::)

tor picUJri şi m o d u l cam este îm părţi tă bine conser\)ată .Deschideri le usilor tâmplei,
'

pe su prafeţele destin ate dec oraţiunii , a- în formă de arcuri trilot5hle, sant încad rote
Bolrtinol Comisionli \onomeotelor Istorice. 17

inp.org.ro
[3 B U LETI U l COt\! lUNII t\0 Ut\E TELOR I STORJCE

Intre doi stâlpi In relief; icoanele împărătesti

'
Crucea şi baza ei li psesc. Partea inferioară
In că în tare bonă. Partea aperi oară a tâ.m-. a tâ.m plei e compune din patra panouri ,
plei e compune din trei rân d uri de icoane ca toatele decorale ca rensoari bogate.

Tâmpla bisedcii SY. Î mp1lraţi.

despărţite orizontal prin brâari modelate In exterior bi erîca prezintă decoratia

bogat şi vertical prin colonete ca bazele şi tipică : cn două rânduri saprapa e de arca ...
capite lele decorate.R&ndal superior de icoa­ tari oarbe, în formă de arc ascuţit, cari unt
ne: reprezintă finţi în medalioane rotunde:. despărţi te pri ntr' an brâ.u orizontal cam pe

inp.org.ro
 RUINf\ SF. 1."'\P l\RF\ŢJ DIN T Â RGOVI ŞTE 131

la jumătatea în.ălţimei bi eri cii ; pe tencu iala
faţadelor se obser\lă linii imitând cărăm izi
atett orizontale cât şi \)erticale, cari îm�
part câm pul faţadelor în dreptanghiari . l1�
cele im itaţii d e cărăm izi eraa, d e sigur, zu ...
piatră cioplită şi prezintă profi te bine M�
se1i1- nate , deri\late din formele gotice.
Biserica are în exterior 4 controfortari ,
din cari doaă l a colţurile faţadei princi­
pale şi alte doaă în d reptul pronasoalai, cam

Intrarea dela bise1·ica Sf. Im păraţi .

- Cu locul fostului pl"id\"01-uŞ -

gă\1ite cu roşu şi ele amintesc zid ăria \le ...
che bizantină de piatră alternată cu cără ....
midă. Turnul clopotniţei e îm brăcat în trei
rân duri aprapose d e arcaturi.
Chenorele aşei şi ale ferestrelor sanl de
spre mijlocu l lui. adică într'un punct unde
na se produce o împi ngere , care să moti­
\leze prezenţa lor. Î n alte părţi , spre naos şi
alte\r, onde s'ar explica fii nţa de contra�
fortari, nu e află nici unul. De altfel ţ:Jro-

inp.org.ro
1 32 BULETINUL C01'1JSIUNII 1'10NU1'1ENTELOR I S TORICE

si mea. zidari lor şi starea. lor bună nu ne ce....
sitea.ză prezen(a. ace tora..
Totuşi această pa.rti cala.rita.te este pentru
noi an indiciu preţios, fi i n d că ne arată in ...
fluenţa pe care a a\Jut... o clădirea biseri cii
Stelea lui Vasile ...Vodă Lupa!, domnul l"\oJ ...
do\/ei, asupra. e\.'loluţiei arhitecturii biseri,...
cesti în Ta.ra.... Românească.
' '
Intr'a.de\Jăr, se ştie că ana. din cara.cte....
risti cile sti lului bisericilor mo ldo\Jene este
salai bisericii Sf. lm păra.ţi, \'>edem că în
dreptul penda.nti\Jilor şi la. cele patra puncte
o ctogona.le ale cercului bolţei, se distinge
începutu l acelor patra arcuri dia.gona.le,cari
astăzi sant căzute împreună cu turla. pa.n ...
tocra.tora lui. Dacă comparăm profilele uşei
şi ale ferestrelor bisericii ca acele ale bi ...
sericii Stelea \'>edem de asemenea. o strânsă
legătură între ele. Aceste forme de aşi şi
ferestre s'a.a înti ns In armă ca di feri te \Ja ...

I coane dela tiimpla bisericii Sf. Îm pă.raţi : l . Hri tos şi SL 1'\at·i a.

contrafortul, care este de origină gotică. O riante la. m u lte biserici din Tara... Ro :11 â ...
,

altă caracteristică pri n c i pală este forma.
bolţi lor ce susţin turlele. Aceste bolţi se
compun mai întâi din sistemul celor patru
arcuri mari caracteristice ale arcului bi­
zantin în genere, peste cari se reazămă
u n alt sistem de patra arcuri aranjate d ia....
gonal pe cele dintâi, ca punctele lor de
reazăm pe cheile lor. Ori, dacă obser\Jăm
cu atenţie bolţile rămase în fiinţă ale nao ...
nească şi este ele obser\Jat că înainte ele bi ...
seri ca Ste lea ele nu se întâlnesc dincoace
ele 1"\i lco\J. Ferestrele erau aci mai înai nte
sau în plin centru b izanti n, de cărămidă
ori piatră , sau alternând (Biserica Dom ...
nească el i n Cartea.... de ... f\rgeş, la fronto ....
nul circular, lateral, sas), saa an d reptan ....
ghia simpla, ca c henar ele piatră (Biserica
Domnească din Târgo\Jişte) şi câteodată cc1

inp.org.ro
 RUJ 'A. SF. tl'lPĂRA.ŢI DIH TA RGOVIŞTE 1 33

chenare decorate ca rensoari scalptate (Bi ....
serica Dom nească din 1\rgeş, biseri ca mă�
năstirii Văcăreşti şi altele). Forma acestor
ferestre dela biserica Sf. Im păraţi este di ....
rect i nfluenţată dela biserica Stelca şi adusă
aci din 1"\oldo\?a : în armă fo rma arculu i
ferestrei se modifică s i de\?ine re\?ărsat, ca
la biserica mânăstirii Harezi, dar pro ....
filele păstrează acelaş caracter general.
I n interiorul bisericii s'a găsit o parte a
uşei d e lemn de stejar, dela 1'1atei Basa ....
rab, care închi dea i ntrarea ; ea este bogat
sculptată. Rămăşiţele acestei biseri ci sant
interesante şi merită să fie păstrate.

A rh . H. G H I K A - B U O E:JiTI.

Vechea oşe d e lemn (de l a l'latei Basarab) a bise ricii Sf. Împliraţi.

inp.org.ro
 BI S E R I C F\ Sf. G H E O R G H E D I N SU C E A V F\*).
--0--

ntam plări nouă n�canoscut� nă .... VOIT DREPT1'1 1\RITORIUL ŞI . DE HRI STOS IU ...
pastiră ca urgie asupra Suce\?ii, BITORIUL !O BOGDAN VOEVOD, CU 1'11LA LUI
căpitala 1'\olclo\?ei, descărcânda .... DU1'1NEZEU D01'1N 1\L PI\1'1ANTULUI 1'10LDO ...
se şi asupra bisericii 1'\irăuţilor, VENESC, S I\ ZIDEASC I\ BISERICI\ 1'1ITROPOUEI
�;=wr=::.o care e1'a cated rală 1'\itropoliei ţă .... SUCEVII , UNDE ESTE H RI\1'1UL SFÂN TULUI
rii. Şi urgia, care lăsă în urmă multă 1'11\RELUI 1'1UCENIC ŞI BIRUITOR GEORGIE. ŞI
jele,multe lacrim i , făcu ca d i r mă� 1\ ÎNCEPUT S I\ ZIDEA S C I\ ÎN 1\ NU L 7022
reaţa catedrala să rămână numai zi- ( = 1 5 1 4) Ş I N ' A. AJUNS S Ă S I\ VÂ.RŞAS C Ă . Il\RP.
duri, sparte ele tunuri si arse de foc. Posibil FIUL s l\u IO ŞTEFAN VOEVOD, CU 1'11LA
că nenorocirile \?enite asupra bisericii mi� LUI DU1'1NEZEU D01'1N A L PĂ1'1ÂNTULUI 1'10L�
tropolitane să se fi întâmplat la începutu l DOVENESC, CU AJUTORJUL LUI DU1'1NEZEU, DE
domniei lai Bogdan-Vo dă cel Orb ( 1 5 0 4- SUB FERESTI
'
ÎN SUS 1\ ZIDIT SI
'
O A SI\ VÂRSIT
'

·t 5 1 7), fiul lui Ştefan-Vodă cel 1'\are.
Acest domn, recanoscâncl necesitatea
neîncunjurabi lă a anei demne . catedrale
mitropolitane în locul celei d istrase, în­
cepu , în anal 1 5 1 -J., să zidească în Sacea\?a
biseri ca Sf. Gheorghe. Ea a fost finită abia
în anu l 1 5 2 2 d e fiul lai Bogdan-Vodă, de
Ştefăniţă-Vodă ( 1 5 1 7- 1 5 2 7), şi a ser\?it
drept cated rală mitropolitană dela 1 5 2 2 şi
'/. până la 1 564, când 1\lexandra ... Vodă Lă ...
paşneanadiii"'m oti\?e pol iti ce îşi mată re ...
şed inţa dom nească din Scrcea\?a în I aş i ,
unel e , d upă obiceiul ţări i, mitropolitul trebui
să ...si
'
mute si'
el resed
'
inta'
sa.
Despre timpul zidirii acestei cated rale
ne înformează următoarea i nscripţie sla...
\?Onă 1) - pe care o dăm în tradu cere
românească - ele pe lespeclea ele piatră ,
l ungă de 96 cm. şi lată de 7 1 cm., care
este aşezată d easupra uşii ce duce î n
tinda biseri cii.
« CU VOI NŢA Tl\TĂLU ŞI 1\JUTORJUL FIU�
LUJ ŞI S f..V A RŞIREA. SFÂNTULUI D U H , 1\ BINE ...
ÎN 1\NUL 7030 (= 1 522) LUNA. NOE1'1VRIE 6,
ll\ R 1\ L D 01'1NIEI SI\LE Î N 1\NUL f\L Şf\SEL EA
CURGI\TOR. ŞI S'A SFINŢIT CU 1'1ÂNA. PREA ...
SFINŢITULUI 1'1ITROPOLIT TEOCTIST » 2) .
î ntreaga biserică măsoară în lungime
4 3 m. şi aproape 1 2 m. în lăţi me. l m po ...
zanta clăd ire constă , afară de tindă, care
s'a adăogat bisericii ulterior, d i n cunos ...
cutele încăperi : pronaos, naos şi altar.
Din tindă se intră în pronaos prin o
înaltă uşă gotică , care întreagă este fere ...
cată cu fier, înzestrat cu flori · a fe 1 .
! ntre pronaos ş i naos li pseşte obişnuitul
părete despărţitor, uzitat în secolul XV şi
XVI ; insă este indi cat locul unde a\?ea
să stee prin un măreţ arc de zid.
Tinda s'a adăogat bisericii abia în anul
i 579 de mitropol itcrl Teofan H) , d u pă cum
ne spune următoarea inscri pţie sla\?onă ,
prinsă în zidul care despă rţeste ograda bi ...
sericii de \?echiul cimitir orăşene c , - i n ...
scri pţie care ro:n âneşte sună :
« ACEF\STĂ. TIND!\ F\ FI\CUT-0 TEOFAN 1'11-

se ştie, cu lU are
"' ) In Septem\'ric trecut s'a sfinpt r:um pompă, biserica de curând restaurată a Sf. Gheorghe din Sucea\'a,
fostă in sec. XVI catedrală al \itropoli�i M.oldO\'ei. i\m ct·czut că c bine s� publicăm cu ucest prilej câl e ua informa ţ iuni asupra
felului cam s'a iăcut, sub raport tehnic şi ar·hitectonic, restaurarea acestei biserici. In acest scop ne-am adresat Pă.-. Protopop D.
Dan din Straja ( Buco\?ina), membru corespondent al i. r. Comisiuni pentru cercetarea şi conser\1area monum entelot· istorice şi
;�rtistice din Viena, care, in locul celor câte\'a inrormaţiuni solicitate, a a\'lut bună\1.Jinţa a răspunde t·ugâciunii noastre trimiţ ându-ne
articolul ce se tipăreşte aci.
A. L.

inp.org.ro
 BISERICA SF. G H EORG H E DIN SUCEAVA
TROPOLIT, ESIT DIN 1'1 1\ NĂ.STlREA RI\SCA ,
INTRU CINSTiiA Î SFANTULUI 1'1/tRELUI /'1 QC E....
NIC ION...CEL... NOU, ÎN ZILELE DREPT/'1 1\RJTO...
RIU LUI NOSTRU D01'1N 10 PETRU VOEVOD,
1 ANUL 7087 ( = 1 5 7 9) » �).
Tinda pri meşte lumina numai prin două
n1 ici fereşti gotice, cari se deschid în partea
d i n spre mează ... zi.
Pronaosul e l u m i nat prin două fereşti
mari gotice, aflătoare în pereţii de cătră
mează ... zi şi mează ... noapte, iar naosul de
alte două, mai mici decât cele ale pronao ...
salai şi de o formă mai implă, în patru
corn uri.
Altarul îşi primeşte lumina pri n trei fe ...
Biserica Sf. Gheorghe din S uceava : înainte de restaurare.
resti,
'
la fel ca cele ale naosului, si '
prin
una mai m ică, lângă jertfelnic.
Trebue să o oser\l că mări mea tuturor
ferestrelor n u stă în nici o proportie C LI
înălţimea şi lungimea biseri ci i .
Tinda bisericii este spriji nită la a m bele
cornari prin câte un contrafort puternic,
menit să o ţină strâns legată cu pronaosul de
care a fost alăturată . Pronaosul este sprijinit
în ambele părţi de câte un contrafo rt, nao ...
sul de câte două, iară altarul numai de unul
mai mic si '
situat sub fereastra cea ostică.
Toate contraforturi le sunt foarte înalte şi
ajung până la cele d ouă rând uri de o cn iţe,
cari înfru museţează păreţii biseri cii de jur ...
îm prejur, imediat su b acoperernânt. Şi tur ...
inp.org.ro
1 35
nul posedă un astfel de ornament de o cniţc ,
dar d ispuse numai într'un rân d .
Biseri ca este zagră\li tă, probabil d e cti­
torul ei S' tefănită ... Vodă, al fresco, pe din lă�
'
antru şi pe din afară 5) . Pi ctura pe d in afară
s'a şters de ploi şi numai pe peretele de la
m iază-zi s'a conser\lat. Pe pere tele aC'esta se
cunoaşte, d upă linia trasă de sas până jos ,
că aici s'a adaos tinda la pronaosu l biseri cii,
ceeace pare a ind ica. că pi ctura bisericii
proprie s'a efectu at înainte de anul 1 5 7 9,
când s'a alătu rat ti nda.
Arhitectura acestei biseri ci este cea în-,.
cetăţenită în 1"\oldo\la în seco lul XV. Ce
pri\leşte mărimea ei, apoi ea se numără
în tre biseri cele cele mai mari ce s'au zi ...
dit când\?a pe teritoriul l"\ol d0\1ei.
Naosu l la J!li j loc se lărg eşte proporţional,
şi această lărgime dă bisericii forma unei
cruci. Păreţii naosalai sunt ornaţi cu mă ...
reţe coloane de piatră c\ladrată , cari se în­
tâlnesc în falnica boltă şi for m ează superbe
arcuri gotice.
Bolta se îna ltă într'un turn bine propor ...
ţionat, care est� luminat d e patru fereşti în
unghiuri .
In partea d e mează ...z i a naosa lal ş i ana ...
me sub fereastra care se află între coloana
naosa lai si' zidul semicercual ce despăr­
ţe şte naos al de pronao , se află pe perete
un ta blou ctitoricesc, astăzi zăhăit prin an
 1 36 BULETINUL COtii S I U II tiO UtiE T ELO R I STORICE
baldac:hin, sub care e o d ihne c:, în rac:le d e
lem n, argint şi piatră. , m oaştele f . mucenic:
loan-c:el-Noa dela Sac:ea\la. Tabloul amintit
e te efectuat pe an fon d alba tra şi repre ....
zintă. pe Bogdan-Vod ă. c:el Orb c:a fi i ă.i,
Stefă.niţă , i Petru-Vodă., si
' , încă. două fete
d omneşti , a căror capete însă s'au rete�
zat în dauna istoriei ca pri lejul mărirei
fere tei de d ea upra tabloului, care 'a fă.�
c:ut pe timpul i gameniei lai l\ntonie I lie\li c:i.
Unul din aceste portrete mutilate seam ănă
să. fie al lui l lieş-Vodă., fiul c:el mai ' m ic: al
l ai Bogdan ....Vodă. cel Orb, iar celalalt-hai­
nele o \1ă.de c: - al Ruxandei ,�doamna amin�
titulai ctitor Bogdan-Vodă..
Clopotniţa biset·icii Si. Gheorghe din Soceava : înai n te de restaurare.
Bi eric:a la înce put a fost a�.:operi t� eLI
p Iamb în lăţime ' ele 50 el e c:antoar e , adu de
Ştefăniţă.�Vo dă. din Polonia 6) . Se pare
c:ă. in\lasiuni dusmă.noase aa spoliat bise�
rica mitropolit�mă de pre tiosul său a.c:ope�
remânt d e plumb. Petru-Vodă Şc:hiopul
se \)ă.zu nec:esita.t ă acopere această. bise­
ri că. d e izno\1 în 24 Iunie 1 5 8 9 , - d u pă. cum
ne spune următoarea inscripţie (în sla\lo�
neşte) de pe tabloul c:titoric:e c: i) : « 7 0 8 2
( = 1 5 7 4) IULIE 2 4 , · A. 1\. J U S L A. DOtiNIE !O
P ETRU VOEVOD. 1 A. UL 7 0 9 7 ( =1 5 8 9)
IUNIE 2 4 , A. 1\.COPERIT BI SERICĂ. /"U TROPOLIEI
SI A. F.I\CUT SI C LOPO TNITA. SI
' ' . A. A.DUS SI PE
' '
SFANTUL !O IH tiiTROPOLI E . . .»
inp.org.ro
Biserica se pare că suferi e mult în cur�
::;(J! timpuri lor, cari numai priinc:ioase n'au
fo t pentru monumentele noastre tră. bune .
Iac:o\1, m i tropolitul 1"\oldo\lei ( 1 7 5 1 1 76 0),
�
care a\lea m ultă. tragere de inimă pentru
'
aceste rămăşiţi glorioase ale trecutu lui, a.
restaa rat biserica. \/ee hei m itropo !ii, aşa
c:um a făcut mai târziu c:u metan ia. a.,
mânăst irea Putna, mă.reata c:titorie a eroului
Crestinătăti
; '
i , Stefan-ce
, 1-t\are.
In anul 1 7 96 biserica Sf. Gheorghe elin
Suc:ea\la fu înze trată c:u un nou i c:onosta .
In anal 1 8 3 7 mitropolit(JI 1"\olclo\)ei ve ...
niamin Co ta.c:he, în al doilea rând al arhi­
pă.stdriei ale ( 1 8 1 2� 1 842), a.clăogă. în faţă.
(lŞ ii dela tinda bisericii on fel de pri d \lor
( i ntrare) în forma anei mici capete.
Biserica mai fu restaurată. a b iga menia
arhi ma.nd ritului Darie Ta.rno\lieţc:hi , c:u care
prilej tâmpla a fost aurită., i coanele prin­
cipale îm brăcate în argint, iar acopere­
mântui bi eric:ii sindrilit şi \lăp it c:a c:o ....
!oare \lerde. l\cest lu ngăreţ acoperemân t
a\lea. , ca şi turnul bisericii, la ambele ex....
tre n1 ităţi câte o simplă cruce de fier, îm�
pl ântată. în c:âle an glob de meta l aurit.
Toate aceste restaură ri, ca şi ri d i care a
clopotniţei c:u u n etaj mai sus, s'au făcut c: u
cheltuiala patronatulai acestei bi e r i c: i , care:
apartine şi azi mitropoliei t\oldo\1ei.
 BISERICA SF. GH EORGHE DIN SUCEAVA
De a em enea în anii 1 8 9 4 ... 6 s'au făcut
oare · cari re paratGri la biserică : 'a z i d i t
o nouă locuinţă pentru igamen şi o a peţi,
s'au reedifi cat chi liile călugări lor, s'a res ...
taurat clopotniţa şi îngrăditara, cheltuin­
da ... se insemnata sumă de 1 30.506 coroane
din \lenitari le fondului religionar gr. or. al
Buco'Vinei.
Biserica Sf. Gheorghe a fost dela 1 8 6 6
până la 1 905 o expozitură a mănăstirii
Dragom irna. Din 1 7/30 Septem\lrie 1 905
Biserica SL Gheorghe d i n Socea11a : dop:l restaurare.
ea este însă mănăstire declarată indepen­
dentă de ori care a lta.
Ştiut este că la Sucea\la peregrinează
în decursul fiecărui an, m ai ales de Sân­
ziene, mii de creşti ni d reptmăritori din
toate unghiurile B aco\linei, României ,
Transil\laniei şi Basarabiei, -- Români şi
Ruteni, ba chiar si'
Ruteni uniti' d i n Galitia
' '
spre a se închina la moastele
,
Sf. Ioan. J\ ...
ccsti peregrini de secoli aprind sate şi mii d e
lumini de ceară lângă racla Sfântului. E te
Buletinul Comisiunii \onomentelor Istorice.
inp.org.ro
1 37
deci explicab il că pictura d e pe păreţ ii
biseri cii, din cauza fu mului care se rid i că
în sus, s'a înegrit aşa de mult, că tablou ...
riie nu e mai puteau deosebi, ba în unele
locuri erau tri cate ca total de nemilosul
d inte al ti mpului s i de acte \landalice. La
1
propunerea răpo atu lai arhimandrit E.
C iuntuleac si '
ca consi mti, mântal Conzis ...
torialui arhiepiscopesc din Buco\li na şi a l
i. r. C o m i i u n i centrale pentru cercetarea
si
'
consen1area monnmentelor artistice si '
istorice din Viena, "\inisteriul Cultelor d in
Viena a consimţit ca această biser ică is ...
torică să se restaureze pe dinlăuntru si p
d inafară, după p lanurile al cătui te de arhi ...
tecta l Karl Romstorfer, pe spesele fondului
rel igionar gr. or. al Buco\li nei.
Lu crarea lăuntr ică. a\lea se constee mai
ales în curăţi rea de fa m şi din restaura...
rea \lechei pi cturi. J\cest l n c ra i ... a s u c...
ces fo:�rte bine pictorului \lienez prof.
Joha n n Viertel berger, care d upă o muncă
18
1 38 BULETI NUL COti! S !UNII fiO UfiENTELOR I STOR1CE

neîntreruptă în răstimp de trei ani de zile,
cu cele mai recomandfl b i le procedee, a cu�
rătit mi nunatele IJicturi d in biseri că, asa că
' '
ele a tăzi par ca ş i când numai decur&nd
ar fi fost ispră\lite, ca toate că cw o \lechime
d e aproape patru sate de ani . Amintitul pic�
tor a restaurat şi tablourile cleteriore1te ale
păreţilor.
Restaurarea d inafară a bisericii a con�
stat mai ales în aceea că în z i d u l ambelor
părţi ale naosului,- ano m e acolo unde el
este mai larg,-s' ao
acoperemânt oblu şi mai jos decât cel pre�
ced ent, care lasă l i ber turnul bisericii.-­
Partea a treia, adecă a altarului, este
pre\lăzută cu un acopere mânt în toate la
fel cu cel de pe tindă şi pronaos. Î n d reapta
şi stânga turnului s'a ridicat un fel de aripi
de acopere mânt, lnzestrate c<I câte o cruce
la fel cu celel alte.
Toate aceste părţi de acopere mânt, a�
rară d e cele dela picioarele turnulu i bise ...
ri cii, care �unt de tinichea roşie , ca cel al
turnului bisericii si '

scos câte cinci fe .... cel de deasupra în.-.

restre în al te - no trării în tindă, sunt
gotice l a fel ca ce� de ţigle în colori
l elalte ferestre ale întensi\le roşi , albe
bisericii - spre a şi \lerzi, cari d au
lumina biserica. A"' întregii biserici, ca
ceas ta însă s'a fă cot si celei deia.l"\irăuti
' '

în detrimentul mi� ş i dela Putna, aco ...

sticismalai religios peri te la fel cu câţi ....
îm preunat tocmai \la ani mai nainte,
nu co p rea mare tot d upă planurile
lumină, care este arh. Romstorfer,un
caracteristic la bi ... aer profan, cu as ....
seri cele noastre or� pect d e reclam ă .
-
todoxe si d e molt
' ·-
Prin această a....
împământenit. Tot coperire nepotri\li ...
acum s'a· scos în pe.-. tă s'a micsorat cu
retele dela mează .... mult aspectul plin
noapte, lângă con� de demnitate şi
trflfortul al trei lea, sfintenie al \)echei
)

o nouă uşă, ca toate catedrale mitropo ...

că biserica mai are 1 i ta ne. 1"\.a.i mult
o uşă în partea încă, pot susţine
de mează .... zi si a�
'
că s'au călcat în
nume la m ijlocul p icioare principii ....
naosul ui. l e \lechei arhitec....
-
Lucrul prin cipal tari a bisericelor
Clopotniţa biserica SY. Gheorghe : după restaurare.
este însă că, d opă moldo\lenesti d e o....
'

planol arh. RomH d inioară, cari mai

storfer, fo::; tul acoperem&nt sim plu si obl u al
'
biseri c i i , a fost înl ocuit cu un altul , care este
îm părţit în trei părţi . Acest acoperemânt se
\lede pe tabloul ctitoresc, deci forma lui
nu este meritul arh. Romstorfer. Partea
-
pri mă a acoperemânl ulai ri d i cat aco pere
toate erau acoperite ca table de plumb ,
ca de exemplu mănăsti rea Putnii, biseri ca.
episcopală din Rădăuţi şi cea. mitropoli­
tană din Sucecma, de care este \lOrba..
E de mi rare că cei în d rept să spună si
ei un cu\lânt la astfel de restau rări si r � � '

tinda ş i pronaosol bisericii până la al treil ea
contrafort. Extremităţile lai sunt î m podo.-.
bite ca câte o cruce au rită, l egată cu lan.-.
ţuri.- Partea a d oua, între contrafortul al
construiri d e biserici şi acoperem i nte n'au
protestat împotri\la. noului fel de acopere.-.
mânt al bisericii , cu totul nepotri\lit pentru
sfintele lăce1suri dumnezeesti . Ar fi bine ca
' '

trei lea şi al patrulea, este înzes rată cu un pentru \liitor Conzistoriul nostru, la astfel d e

inp.org.ro
 B I S ERICI\ SF. G H EORG H E D I N SUCEI\VI\ 1 39

restaurări de monu mente istorice să. se fost d in nou sfintită în Du m ineca de 1 9 Sep-:­
lase informat nu nu mai de arhitecti, mai te m\lrie a. c. de E xcele11ta t
, Sa. na.lt Prea.sfin-
puţin cunoscă tori ai istoriei noastre naţio­ ţitul l\rhiepiscop şi tî. itropol it a.l Buco\>inei
nale, ci şi de ade\lăraţii cunoscători ai \le­ şi Dal ma.ţiei Dr. Vla.d im ir de Re pta în so­
chei noastre arhitecturi romfinesti, , cact bor cu mulţime de preoţi d i n împrejurime,
numai aşa \?Om fi scutiţi de astfel de alte- în prezenţa. gu\lernorulu i ţării Excele nţa. Sa.
rări ale celor mai sfinte monumente isto­ Dr. Octa.\>ia.n Regner ele Blej le ben ş i a. trei
rice ce cmem. . reprezentanţi a.i tî.itropol iei el in Ia.ş i, a. pa....
tronului b isericesc.
l\ceastă. \lenerab ilă. clăd ire da mneze­ Cu a.cest prilej s icria! Sf. Ioan-cel-Nou,
ească, care ne aminteşte nouă. Românilor ca.re în tot decursul resta.urării bise ri<;ii
de timpii de mărire ai Suce\)ii şi ai neamu­ m itropol ita.ne a.· sta.t în ca. pela. d in ogra.cla. bi ....
lui în genere, d upă. un răstimp de 1 2 ani, ser icii , a. fost tra.nspo rta.t în nou sfinţita bi­
câ.t a durat lucrul tuturor restaură.rilor, cari serică ş i aşezat Într'un sarcofa.g nou d e
au costat aproape 1/2 milion de coroane, a pia.tră. construit î n mod a.rtistic.
Straja, in Octomvrie 19I0. DIMITRIE DAN.

1 ) l:ll..lo�·eb l))e;�.op·.b. Uepi{lill pycr·nit. �>"L LLTuuiu 11 măn�stirea Răşea intre anii 158 7 - 8 . C f . Dan 0., Cro ni ca
Ha BytWBII Ht, I�o.lotlt ifl "1 877 , p ag. 17 4, însă greşit ; S. FI. Episwpiei de Ră1ăaţi ( i n curs de tip .i rire) .
1'\arian, Sfântul loan-cel-Non dela Succa\,a , Bucareşti 1895, 4) J'\elchis�dec:, O \1isitl la cât�ua mll:-tă.:;tiri şi bi _;eri..:i a1-
pag. 44 i Dr. E. Kozak, Dic Inschdften aus der BukO\\,ina, tice din Bucouina, Bucm·eşti 1885, pag. 71 : S. FI. J'\orian, 1. c.,
lvicn 1903, pag. 133. pag. 53 ; Dr. E. Kozak, 1. c., pa;). 135.
' ) litropolitul Teoctist a păstorit intre 1509 - 1528. Cf. Er­ :i) J')rga N., Neamul ro:nânes..:: în Bo ..:O\'�ina, Bu c reş
u ti 1905, p ag.
bi.c eanu, Istoria f'\ itropoliei 1'\olda"iei, pag. LVI. 21, susţine că pictura s'ar fi făcut sa� Petru-Vodă Şchiopul.
3) El a fost intâi epis.c up de Rădăuţi dela 1520 până la 1535 6) Hasdeu, Columna lui Tra_ian, a. 1870, nr. 45.

şi apoi, Î:1 trei rândud, mitropolit al ţării. Teofan a murit in ') Dr. E. Koza!\, 1. c., pag. 1.34, nota .>.

inp.org.ro
 C 0 1'1 U N I C Ă R I .

1. Decret rea-al pentru Palatul de la Potlogz·. - Il. Cronica săpăturilor

arheologice dela ceiatea Tropaeum-Adamclisi în I9 ro . - II I . Stâlpi miliari romani găstjt:
in satul Garvăn (jud. Tulcea). - IV. Relaţt:une despre câteva monumente ale laşilor la I672.­
V . Un pictor român iJJ secolul al X VI-lea. - VI. Podul lui Socot din Cornăţeni.

---- 01----

c l\ROL 1 . C
ampania de săptitori din anul acesta la 1\dam�
clisi fu întrepdnsti la inceputa: Joi 1\ogust ; ea
Prin graţia lui Dumnezeu ş i \lOinţa naţionaLi, a cont:noat până la Octom\lrie. In locul sold:�ţilol-,
Reqe al României. cari în diferite rânduri s'au p03 la dispoziţia Direc­
La toţi de faţri ş i viitori, să11ătale. ţiunii 1"\uzeoloi Naţional în \?ederea acest r explorări
ştiinţ.ifice, în anal acesta s'au întrebuinţat salahori
1\supra ,-aportalui 1"\inistn!lui Nostru secretar
tocmiţi, din sat şi din împrejorimi. l\ceasta s'a întâm�
de Stat la Departamentul Cultelor şi Instrucţiu n i i
plat în arma imposibilităţii 1"\inisteralui de Rtizboi
ad interim sub No. 2 8 .09 1 / 9 1 o -
de a satisface cererea noastrii, sosţinut:1 de 1"\ini�
Văzând declaraţiunea d�lor R. Roma, N. D .
sterul Instrucţiunii , cerere prin care , date fiind
Ghika ş i G . Ştirbei, proprietari a i moşiei Potlogi
mijloacele restrânse de care dispune 1'1ozeul pentru
din judeţul Dâmbo\liţa, că ar \?edea ca plticere
această întreprindere şi exigenţa lucrătorilor de me�
orice demer.;; s'ar face pentru a se recunoaşte
serie (nu mai \?Orbesc de lipsa lor peste 11ară, când
ca monument i storic castelul Brâncoveanu de
e toiul muncei câmpului), ne�am rugat de OnoL J'1i-...
pe numita moşi e ,
niste,- de Rtizboi să ne pună la îndemână, cu plată
Vtizând a\lizul Comisiunii 1"\onu mente!OJ- Istorice
redusă, aşa corn se obişnuia până acum, un contin�
dela 1 1"\aia 1 908 în aceastti pril.>inţti,
gent de 50 de soldaţi. 1\stîel s'ar fi putut degaja o
Pe temeiul art. 3 şi 4 din Legea pentru con�
mai mare porţiune din area cet:'l.ţii, din care până
sen1area şi restaura1·ea monu mentelor publice,
acum nu s'a desgropat decât o parte mică, deşi a
1\ m decretat şi dec,-etăm :
trecut aproape douăzeci de ani dela prima campanie
Art. !. Se dec1M1i monu ment istoric rui­
de st p�tori.
nele palatului Brâncovenesc dela Potlogi din
Cu lucrători, la început puVni, dar din ce în ce
judeţul Dâmbo\liţa, înscriindu�se în ln\lentarial ge�
mai mulţi (până la 30), explorarea noastră a pornit
neral al monumentelor istodce din România.
dela poarta de est, poarta principală, care fusese
Ari. Il. 1'1inistrul Nostru secretar de Stat la
scoa">ă la lmninti anul trecut. De aci am apucat pe
Departamentul Cu ltelor şi Instrucţiunii ad interim
via prinâpalz's. ca,-e într'o săptitură anterioarii
este însărcinat ca ac!,n cerea la îndeplinire a dis�
fusese abia spintecată, ariitându-se prin aceasta di�
pozi ţioni lor prezentu lui decret.
recţia ei şi exi">tenţa canalului ce o strJ.bate în linie
Dat în Castelul Peleş, la 9 Octom\lrie 1 9 1 o .
dreaptă, începând dela numita poartă până la poarta
Cl\ROL de 11est, pe o distanţti de 11re�:> 3 0 0 de metri. 1\tât
i'\inistrul Cultelor şi Instruc ţ iunii
ad interim, pentru a studia această parte a cetăţii - sti-ada şi
V. G . Morţun canalul-cât şi pentru a câştiga un statornic punct de
No. 2 . 8 8 7 . plecare şi a remedia starea încurcată pro11enit:i din
(Retipărit după Monitorul Oficial, 1 9 1 o , No. 1 60). neorânduiala stipătarilor anterioare, a trebuit, ca sti

inp.org.ro
 CO/'\UNIC Ă. Rl
zic aşa, s'o iau dela capăt, atacând o parte, doar în
aparenţă explorată. Rezultatul mi-a dat dreptate.
lnlâtarând molozal şi pământal ce acoperia această
parte, am d.1t în adevăr de o stradă foarte largă,
mărginită de an zid; de am befe laturi ale ei se văd nu"
meroase rămăşiţe ale unor baze şi bucăţi de coloane,
care arată că stt·ada era prevăzută de ambele părţi
ca an porticus via'is ; la mijloc trece canalul adânc,
acoperit cn lespezi, din care o parte se află încă la
local lor.
ln acelaş timp am săpat la sadul aşa zisului por­
ticus forensis, unde, la o adâncime oarecare, sub
nivelul acestui portic, am găsit bine pJ.stt·ată şi in
sita o bază de coloană, arma sigură a unei clădiri
anterioare, cat·e a servit ca sabstrucţie amintita'ai
porticus. Ce fel de clădire a fost aceasta, ce îndrep�
tare şi dimensiuni a avut, nu putem şti încă ; nă­
dăjdaesc că săpiitarile f.icate în preajma bazei des­
copetnte ne vor da în curând un răspuns sigur fa
aceste întreb:iri. Până acum s'a dovedit că sub ni­
velul dependenţe lot· saC:ice ale m arelui porti cos fo ,
rensis - ruină datată de Gr. Tocilesca din epoca lui
Traian - e o adâncime de peste 4 m. până fa pă·
mântui nata rai. Ceeace s'a descoperit până 13 aceast3
adâncime e de natură a ne convinge că o mare ca­
tastrofă a avut loc înainte de a se întemeia porticas
forensis şi că acesta nu s'a ridicat decât pe an
strat adânc de cenuşă şi dărâm:itari.
O framoas:i surpriză ne-a procm·at o altă săp:i­
tur:i. Lâng:i cişmelele satului 1\damclisi, pe povâr­
nişal dealului despre miaz:inoapte . am găsit ânci
cuptoare de var antice , din care am desgropat pân:i
acum două. Restul V .l fi scos la iveală în curând.
Putem îns :i afirma de pe acum că aceste cuptoare
pt·ezintă an deosebit interes pentru noi, fiind relativ
bine păstrate şi - pe cât şti u - unice . în ţară.
Pe lângă aceasta, problema apei fiind ana din cele
mai înl ănţuitoare pentru mine - se ştie că Dobt·ogea
e în genere lipsită de apă - am căutat dela început
să găsesc şi sit cercetez apedactele ce aprovizionau
ca apă cetatea Tropaeum. Până acum s'au constatat
patra conducte venite din dHerite direcţii. Studiul
lor va forma ana din paginele cefe mai interesante
din istoria acestei retăti.
'
1\lte cercetări făcute în apropiere de 1\damclisi
m'au pas pe arma unui val roman, care poate fi ·so­
cotit ca al patrulea dintre cefe existente dejil. în Do­
brogea. Lipsa de timp material nu mi-a îngăduit
până acum să-I următ·esc până la capăt şi să m ă
asigur de continuitatea lui până l a punctul de unde
presupun că porneşte.
Studii şi detalii asupra tuturor celor relatate mai
inp.org.ro
1 41
·
sas se vor publica în acest Buletin ; o comunicaţie
generală se rezervă pentru 1\cademia Română.
Cu această. ocazie notez şi an alt fapt îmbucură­
tor. E vorba de noul muzeu care se clădeşte pentru
adăpostirea obiectelor descopel"ite la I\damclisi, în
local magazinului care a set·vit până acum de grajd
gardianului, câtă \1reme pietrele cu inscripţii , piesele
arhitectonice si celelalte obiecte co'ectionate în de-
' '
cursul vremii au stat împrăştiate şi expuse intem ­
periilor în cartea casei muzeului. 1\ceastă clădire
va fi cea mai însemnată din întloritoat·ea comună
1\damclisi , unde de curând s'a instalat subpt·efectura
şi judecătoria ; e făcută toată din piatră şi cuprinde
două săli mari ca an vestibul în stil antic. Sunt da­
tor să rostesc aici adânca mea mulţumire aUt d -lui
t\inistra Sp. Haret cât şi d-!ui 1\dministrator al Cu­
sei Bisericii P. Garboviceana, cari au înţeles impor­
tanţa acestui aşez!imânt şi mi-au dat putinţa m ate­
rială ca să·i dau fiinţă.
l'\u pot încheia această comunicare asupra Iucriiri­
lor dela 1\damclisi fără a aminti cu gratituJine plăce­
rea şi cinstea ce ne-a f:icut (6 Septemvrie) vizita tl ·lui
1. Brătiana, preşedintele consiliu ai de miniştri, care
împreună cu d -n .1 soţie a venit inadins din Constanţa,
însoţit fiind de d -nii N. S ăveanu, secretat·ul peneral
al t\inisteralui de Interne, şi 1. Ghica, prefectul de
Constanţa. D-nal Brătianu a, binevoit s1 se in tere­
seze de aproape de Iacr:irile noa>tre ca şi de des ­
coperirile din trecut, asupra ci'irora am avut onoarea
it�i da toate lămuririle necesare. Cu satisfacţie m :ir­
tu'risesc că înalţii oa">peţi au avut pri lejul s:i se în­
credinţeze de visu că cetatea din 1\damc'isi , prin
întinderea şi importanţa ruine lor sale, nu e nevrednică
de strălucitul monument tt·iamfal care i-a dat numele,
şi deci de ostenelile şi jertfele ce se fac pentn1 de­
pli na ei scoatere la lumină.
G. M U R N U
1 n primăvara anului curent locuitodi C. Sp. Sterie
şi Gh. Berechet din satul Garv::in (co rn . Văcăt·eni ,
jud. Tulcea), săpând l a locul numit Dosul Bngeacnlui
de pe teritorul acestei comune, au găsit în pământ
doi stâlpi cilindrici de piatră calcară cu inscripţioni
romane, pe cari i �am putut vedea prin mijlocirea
d�Ior dr. 1\1. Saceveanu, medicul pdmar al judeţu­
lui, şi D. G . Ionescu, administratornl pescădi lor Sta ­
tului. forma lor şi ! nscripţiile aratli că sarit stâlpi mi­
Jiari , iar locul ande s'au gllsit ne lasă s::i pt·esupcmem,
cu multă probabilitate, că au fost aşezaţi pe porţiunea
de şosea romană care lega l\rn1bium (t\ăcinul) ca
Dinogetia ( Bisericuţa) şi cu Noviodonam (lsaccea
1 42 BU LETI NUL COJ'\ISIUNII M.ONUJ'\ENTELOR I STORICE

Unal d;ntt·e ace�ti stâlpi s'a păstt·at întreg şi , îm� c) Stâlpul cel lun9 este cdipat în lungime şi dou ă
preună ca postamentul ce era înfipt în pământ, are bucăţi , u n a mai mare, alta m a i mică, s'au desprins
1 ,9 0 m. lungime, dar inscripţia e aproape ca to" din truncUul lui. Dar amândouă aceste bucăţi au pe
tul distrusă ; din celalt nu s'a păstrat decât partea feţele lor interioare arme de vopsea albă. De aci m·­
ce era deasnpra pământului ; el are înălţimea de meaz1i că vopsirea s'a făcut după ce stâlpal crăpase,
0,65 m . , în schimb inscripţia, afat:ă de ultimul rând, dar înainte de a se H desfăcut cu total aceste două
este relati\1 bine consenJata. bacăţi , a�a că vopseaua s'a scm·s printre ct·ăpătm·i
Caracteristica amândurora este că au fost tlopsiţi şi a atins feţele interioare ale bucăţi lot·.
peste tot cu o culoare albă, deasupra căreia s'au de�
semnate, la tlâduri �i la baze, ornamente în culoare ro �
şie- minia-iar literile inscripţiilor sunt date şi ele
ca roşu. Vopseaua albă s'a consertlat în mare parte,
tot aşa şi tlOpseaaa roşie de pe literile inscripţiilor; din
ornamentele dela tlâd şi bază s'a păstrat mai puţin ;
totuş ele se pot reconstitui cu uşurinţă. Ornamentul
dela vârf - păstrat în întregime pe stâlpal cel mic ­
consta din două linii orizontale, trase paralel de j{ll"
împrejaral stâlpului , deasupra inscripţiei ; cel delu Un stâlp miliar (cel

bază - păstrat în parte pe stâlpul cel mare - era mic.) dela Garv�n
(u�zut din două
i'ormat dintr'o linie orizontală, dasă de jar împrejm· ,
plk!i).
dedesabtal inscrij)ţiei; sub această linie arma un grup
de patra linii punctate, iar între cele două din urmă
linii de acest fel era o linie spirală. Di:1 toate acestea rezultă cu cea mai mare eţi­
Vopsirea stâlpilor însă nu s'a făcut în momentul denţă că amândoi stâlpii au fost vopsiţi foarte târ­
când ei au fost aşezaţi aci pentru a indica distanţa ziu , dup1i ce inscdpţiile gra\Jate se deterioraseră în
drumului , ci cu malt mai în urmă. La început ei parte şi când \JOpsitorul nu le m_ai înţelegea sensul.
n'atleau decât inscripţiile săpate în piatră după o . Câte\Ja semne făcute cu \JOpsea ro�ie pe stâlpul cel
biceiul roman. Dapă a n timp însă se pare c ă amân" scurt seamănă. mult cu literele cursive moderne S şi
doi au stat maltă \'reme trântiţi la pământ şi din C �i ca cifra 6 şi tradeaz1i în acest chip data 1·ecent1i
cauza umezelei inscripţiile de pe părţile cari au a vopsirei.
venit în contact cu pământul s'au stricat cu totul. 1\m spm mai sm că numai inscripţia de pe stâlpul
Numai aşa se explică de ce !iecare stâlp are de cel scurt e�te conser\Jată. mai b;ne ; pe cel lung nu
sus până jos câte o zonă cu inscripţia stricată cu de� s'a păstrat decât câte\Ja litere. Ca toate acestea ob�
săvârşire. 1'\ai târzia se vede că ei au fost din nou servând mai ca atenţiane resturile acestei din armă
ddicaţi şi atunci an fost şi tlOpsiţi. Că în adevăr i nscripţii se constată că er'l identic1i cu inscripţia
această soartă an a\Jnt stâlpii noştri , rezultă din ur­ de pe stâlpal cel scurt.
mătoarele : Tt·anscrierea lot· este m·mătoarea :
a ) Unele litere ale inscripţiilor sunt \10psite gre� INSCRIPŢii\ DE PE STALPUL SCURT.
şit. 1\strel pe stâtpul cel scurt, rândul al 2 "lea , nu­ 1 . I MP · CA E M NRELIVS
mele A N T O N (inus) este \10psit A N T O P . . . ; în rân� 2 . A N" O P G P O NTIFEX
du! al 6-lea, în loc de D I V I este \10psit I X I V I . Literile 3. M A X IM P O '"ES · X Y I COSTi1·
gra\Jate sunt în aceste 1ocuri stricate în parte, deci 4 . '"E IMPC!t-SA R E L IVS-VERV
faptul că ele au fost gt·eşit vopsite do\?edeşte etlident 5. AYG · T RB P C O S ·IT· D I V I P I I
că vopsirea s'a făcut târziu , atunci când inscripţia se 6. FIL- I X I V I A N N E P O '"ES
stricase de \Jreme şi \JOpsitoral nn mai înţelegea sen" 7 . D IV I T R THICI · P RO
sul ei. 8 . N> P O '"E S VE · AB · N'O
b) Întreagă zona care fusese în contact cu pămân­
tnl (Şi din această cauză literile gt·a\Jate s'au măcinat INSCRIPŢIJ-1 DE PE STALPciL CEL LUNG.

cu totul), este acoperită cu difedte semne făcute cn 1. imp caes rn . aure L m

\JOpsea roşie. Acestea denotă că \JOpsirea s'a facut 2. antoninas A V g pon
după ce pat·tea de inscripţie 9ravat1i în acel loc se 3. tifex MAX im t1·ibn N
stricase cu desă�Jârşire. 4. potest XVI . C O S m

inp.org.ro
 COt\UNIC J-\Ri
5 . ""E imp c AE s L · aarelius
6. verVS aug triB PO testiT cos l !
7 . divii p i i F I L I divi Hadria
8. I V I ne PO tes divi
9 . tt·aiani PA rthici pt·o
1 o. nepotes divi nerVae
1 1 . AB nepotes · C A
12. C M P · I. ·
Lectura ; Imp(erator) cae(sar) tl.(at·cus) l\urelius
l\nton(inus au)g(ustas) pontifex maxim(as tribanicia)
potes(tate) XVI co(n)s(ale) TIT et imp(erator) caes(at·)
L. (1\a)relias Veru(s) aag(ustus) trib(anicia) p(otes­
tate Il) co(n)s(ale) IT divi Pii til(i)divi ( Hadt·i)an(i) ne­
potes dh1i TR(aiani par)thici pronepotes (divi Ner)ve
ab n(e)po(tes).
Pe stâlpal lung ar m'li ti în rândul al 1 2 �lea ; m(ilia
p(assaum) . . .
După. cum Fezaltă din ambele i·nscripţii anul când
au fost paşi stâlpii aceştia - şi deci când s'a restau­
rat şoseaua - a fost 1 62 d. Cr., clici în acest an
t\arc l\urelia avea pentru a 1 6-a oară. puterea tri­
bunicianl'l şi pentru a 3 -a oat·l'i consulatul. Interesant
este că inscl"ipţii identice şi tot cu această dată se
află şi pe un stâlp miii ar găsit în satul Tatlângeacal­
mare, dintre t\angalia şi Constanţa (C. 1. L. m nt·
7 6 1 6), şi probabil pe cm altul gl'lsit la Hârşova (Toci�
Iesea, Neue Inschrift. a. d. Dobradscha, p. 2 7 , nr 3).
l\ceasta ar dovedi că întt·eayă şoseaua Jimesului
scitic a fost restaurată de 1'\arc l\urelia în acest timp,
când de.a!Uel s'au restaurat şoselele şi pe alte graniţe
ale imperi ului .
C O N ST . /o\ Q J S ! L .
1 ntre preţioasele memorii publicate în timpul din
urmă de d . N. I01·ga în «l\nalele l\cademiei
Române» e de menţionat în deosebi pentru Bu­
letinul nostru acel privitor la an cl'lll'ltor i talian
prin Turcia şi t\oldova în timpul dl.zboialai cu Po�
lonii dela 1 6 7 2 (l\nalele citate, mem. secţ. ist.,
t . xxxm. nr. 2), în care d�sa analizeaza vechi o
publicaţie - Quanto dz. pit:t curz·oso e vago ha
potuto raccorre Corneho Magni, ne/ pn·mo
biennio da esso consumato in vz·aggi e dimore
per la Turchia. Parma 1 6 7 8 .
l\ceastl'l rarisi ml'l carte, cunoscută. numai din
titlu celor doi istorici m ai vechi ai Imperiului
otoman, Hammer şi Zinkeisen, e cercetată. şi
analizată acum pentru întâia oarl'l - valorându�se
ca un foarte i mportant izvor pentru istoria eul�
turall'l turcească din a doua ju ml'ltate a sec. al
inp.org.ro
1 43
XVIII�lea - de cel mai nou şi mai distins isto­
ric al l mpl'lrl'lţiei osmane, de d. N. Iorga.
fireşte eli nu e locul aci, în acestă. publicaţie
cu caracter special. a se tace o dare de seamă.
mai aml'lnunţită asupra ştirilor lai t\agni pri\1i ­
toare la stări le de cultură. din Imperiul turcesc. ­
tl.ulţamindu-ne deci numai a atrage luarea aminte
�apra lor a cetitorilm-, cari vor gă.si i ntre a�
ceste .ştiri unele de i nteres foarte apropiat pen­
tru noi, cam sunt bunăoară. acele despro rân�
duit·ea şi mersul oştirilor împl'lrl'lteşti dela Reni
la Ţaţora, trecem la ceea ce ne pt·iveşte în deo�
sebi - la relaţianile ce ni se dau despre Iaşii
acelei vremi .
Intr'adevă.r, întovărăşind armata turcească,
t\agni avu prilejul a vizita şi Capitala t\oldovei ,
ll'lsândct-ne ştiri destul de însemnate asupra ce­
lor văzute. Din ele relevl'lm aci cele câteva ce
întră. în cadrul preocupl'lrilor noastre : t·elaţiunea
despre Cartea domneascl'l, care, după cum ob­
servl'l d. Iorga, nu poate fi vechia carte di n oraş,
ci noul palat al lui Duca•Vodl'l dela Cetăţuia,
ştirile despre arhitectura bi sericii Golia, infor­
maţiile despre ornamentaţi a bisericii Treisfeti­
tele şi menţiunea despre biserica n1inată. a lui
Ştefan-cel-t\are din Vaslui , pe lângă. care trebue
să. se înţeleagă. şi palatul domnesc al marelui
Voevod, complet ruinat Incl'l de pe \Jremea lui
Vasi le Lupul, dupl'l cum a testl'l scrisoat·ea acestuia
tipă.ritl'l în Buletinul nostt·u, a. 1 , nL î .
Cum vedem dar, in cartea sa t\agni ne dă
ştiri destul de însem nate pentru cei ce se ocupl'l
cc1 studiai antichită.ţilot· româneşti. pentru a că­
ror cunoaştere relaţiunile cl'lll'ltorilor strl'lini sunt
izvoarele cele mai de seamă, Şi îiindcă aceste re­
laţiuni nu sunt tocmai numet·oase, trebue să ne
bucarl'lm când altele nooă sunt scoase la iveală ,
cum sunt şi aceste ale lui t\agni, comunicate
l\cademiei de d. N. Iorga.
A. L.
F
rimul nostru pictor caf'oscut pare a fi fost un
transil\Jăneao nnmit Toma Turbutea. Unde
a învl'lţat, dela cine şi-a câştigat pl"i mele cuno­
ştinţe de pictură., e nelămarit până acu m. Căci i l cu­
noaştem numai când gusta roadele talentului său,
care îl îăcuse pictot· de curte al regelui po Ion Ştefan
Bathor_y ( 1 5 76-86).
Numele-i curat românesc - scl"is Toma Torbu�
lya -ni 1-a pl'lstrat o diplomă din 1 5 79 a no mitalui
rege polon (v. Szazadok. an. 1 8 8 0 , pag. 8 3 4),

1 44 BU LETINUL C01'11 S IUNII t\Ol'!Ut\ENTELOR I STORICE
care , inainte de a ajunge pe tronnl Poloni ei , fa�
sese, în rând al doilea, principe transilPan ( 1 5 7 1 -
7 6). Probabil în TransiiPania, ca principe, a des�
coperit el talentul băiatului de ţărani români , aici
l�a îormat şi făcut pictorul să.a de casă.. L�a dus
apoi cu sine în Polonia, îii ndcă. diploma e dată
acolo. Yn aceasta diplomă îi dăraeşte lai Toma
Turbulea «pzdori n os tro» o casi'l. scutită de dare
în 1\lba�Iulia , în strada Cără.midarilor, i ar pen�
tru serPiciile făcute multă Pt·eme, în deosebi la
curtea polonă., îl ridică la rangul de nobil, ca pro�
numele Czegan . O Pie din Borpatak închee do�
naţiunea făcută.
Faptul că. Toma Turbalea a rămas şi în Po�
lonia pictorul de casă al lai �tefan Bathory arată
că era pictor de talent şi şcoal ă.. 1\ltcam nu s'ar
îi patat afirma faţă de pictorii contimporani din
Polonia, unde se făcea în secolul XVI mari sfor­
ţă.ri pentru aclimatizarea şi inaintarea pictorii.
Ş tefan Biithory înnoeşte întărind priPilegiile ce le
acordase Sigismund Il pictori lor. Pictura ajunsese
la modă în castelele seniorilor poloni, cari fiecat·e
Poia să aibă galerii de tablouri. E ePident că t·egele
trebuia să aibă un pictor cel puţin aşa de ban ca
ai nobililor regatului să.u. Şi acest pictor spre sar�
pl'iza noastră pare a fost româna! Toma Tarbalea.
E . M. .
F
aul d e 1\lep, Porbind d e fuga Patriarh ului t\a­
carie la Câmpulung, de frica Turcilor, cari ase-
inp.org.ro
•
diaseră TârgoPiştea în 1 6 5 8, cam şi de retra�
gerea lui Constandin�Vodă Cârnul din faţa oştilor pă­
gâne ce�! urmă.riaa pe drumul Câmpulangului,­
zice : «prin urmare el fugi şi ajunse la puntea l ui
Soco!, care e pe faimosul râu Dâmbol?iţa., .. » .
Ne�a fost dat să. găsim locul unde se afla faimo�
sul pod, după. o cruce pe cat·e am găsit�o în apro�
pierea satului Laică.ii -tluscel, pe malul stâng al
DâmboPiţei, pierdută. într 'o luncă., sub un delaşor.
Din modul cum se află. aşezată crucea (una din
cele mai frumoase exemplare din câte aPem), re�
zultă. că şoseaua se afla pe malul stâng al Dâmbo�
Piţei, nu pe cel drept cam este astă.zi .
Inscripţia acestei cruci glăsueşte :
IN NU \ELE Ti\TALOI ŞI i\L HIIULUl ŞI i\L SF( ANT)ULQ!
_
DUH ŞI INTRU Li\UDi\ SFANTU(L)ill HRI\r\ �G[J€HI€
EPÂI LJ,h n P I G H O A � h 1\1\flPI€, t: h AHH ICil I\I\!1T€H
1:0€ &0A ( = i\DORtllREi\ 1'\i\!CEI DOI'\NULUI Ş I PliRaREil
FEC!Oi\REI t\1\RI.'\, IN ZILELE LUÎ 10 t\1\TEI VOEI?OD).
,'\ CE(,'\)STl\ SFii.NTA CRaC ŞI i\CEST PQ O RIDICI\TU-LE 'a
ROBUL L<l Dar\NElEa JaPi\N SOCOL-BIV-VEL-CLaC(ER),
1 JU P.'\NIŢ.'\ €1'0 t\,'\Ralii, G II'b (FIUL LUI) JaPi\N NECaL(il)
VORNIC:, 1 Jal'i\NIŢi\ €1"0 (LUI) IRINi\, 1 G H l: b (ŞI FII) c(A.) R ­
STEi\ CLaC(ER), Ji\Ni\CHEi\ SPiiT(iiR) , I R IN/1., I ST/\NCil.,
t\i\RaLil.. 1 COSTii.NDIN, I VENTIL FLORESCaL, I TUDOR/\, I
ILINCI\1 tL'\TEI, TUDOSii\.1 1\N,'\ (?), CI\ sA LE FIE P01'\Ei\N.1\
IN VEI\CI. iV\lN.
. nHG M€GLI,!1 nuP. -I- AH h & h 1\1iT � 3PA€. DHG
113 XPHGTOAOP 3il' ( =
SCRISA IN LONi\ 1\.PRILIE, 1 O
ZILE, IN i\NaL 1 6 4 7. /\ 1'\ SCRIS EU HRISTODOR lil ·
)
G R .'IV G L .
V. 0 .
 SCH I TU L Sf. A PO S TOLI
DE PE LÂNGA l'lANASTI R Ef\ HUR EZI
---
Descrz'erea. - II Bzsn�z·ca. - III Clzilz'tle.
��� e coasta dealului ce se rid ică
spre m iază�noapte de ziduri le
mănăstirii Harezi, la \Jre,... o pa�
tra sate metri depărtare, se în ....
tinde o poeniţă plină d e feregă şi
mărăcinişari . Un colţ al acestei
poeniţe se \Jâ.ră în pădurea deasă,
de fagi şi mesteacăn i , care se întinde în sus
pe munte ; iar partea din \Jale, fiind des...
chisă, lasă ochiului libertatea să pri\Jească
departe în lungul \Jăii Romanului , pe de.... a ...
supra mănăstirii Hurezi.
In acest colţ, retras şi ambrit de desişul
pădarii J stă părăsit schitul Sfinţilor 1\po ...
stoli, în mijlocul unei curţi înconjurate de
zidari si chi l i i în ruină.
'
Cu greutate se poate pătrunde în curtea
schita lui , d i n cauza mărăcinilor crescuţi în
bună \JOe până la înălţimea ferestrelor ;
totuşi , ca puţină stăruinţă, cercetâ.nd cu ...
prinsa! acestui schit, se poate stabili că :
curtea lui are o lungime de 2 9 m , 4 5 şi o
lărgime d e 2 7 m , 7 o ; în mijlocul ei (\Jezi
plana ! , pag. 1 4 7) se află biserica lu ngă de
1 0 m,50 şi lată de 5 m, ? O ; pe !atara nor ...
d ică se află an şir d e chil ii, parte ruinate,
parte încă acoperi te ; în colţu l sud ....\Jestic
se \Jede în ruină arme de alte locuinţe, pe
latura sudică local comodităţi i, iar pe cea
esti că zidul de împrejmuire.
Buletinul Comisiunii t\ona m entelor Istorice.
inp.org.ro
0, ---
- I V Stăreţia.
E lementele arhitecton ice ce se \Jăd la
acest schit ne sunt bine cunoscute, fiind
în parte aceleaşi caşi cele d e la mănăstirea
H urezi , d i n al cărei grap face şi el parte ;
ca toate acestea, prin felul lor d e întrebuin ...
ţare precum ş i prin elementele noi ce
întâlnim aci, schitul prezi ntă an deosebit
interes artistic, ceeace ne îndreptăţeşte să .... i
consacrăm o lucrare mai întinsă.
II
Pisania de afară, săpată în piatră , de ...
asupra uşii, ne spune, în \Jersuri meşteşa ...
gite, cine a fost ferici ta! ctitor al acestu i
sfânt locas d e închinare :
'
« Precu m cerbul setos de is\Jor doreşte ­
« aflân d apă rece bând se \Jeseleşte, - în ....
« tr'acest chip dori ş i sufletul meu - să zi ..
« dese acest m ic lăcaş marelui Dumnezeu, ­
« întra cinstea şi sla\Ja acestor prea \Jes ...
« tiţi - marilor apostoli Petra şi Pa\Jel nu ...
« m iţi , - \JOe şi ajutor aflănd dela cel prea
« înălţat - Ioan Constantin Voe\Jod , carele
« au rid icat,-cea mare sfăntă mănăstire ­
« Sfăntului Constantin întru proslă\Jire.
« Pri meste acum dar, cerescule l m părat,
« Ş i acest d umnezeesc lăcaş, ce e ridi cat
« CU toată ne\Joi nta de mine smerita! Ion
'
« egumen şi arhimandritul al cei mănă ....
<' stiri, care e înălţată de cel ce mai sus în
« \)erşuri luminată să arată. Luna l\agost
<d zi, leat 7 20 6 ( = 1 6 9 8) � .
19
1 46 BULETINUL C0f1ISIUNII f10NUf1ENTELOR ISTORICE

llsCl dClră, loCln · ClrhimClnd ritul, Cleei ini�

'
s merenie, ClCeClstă i nscripţie merită să fie
mos şi \Jrednic părinte, CClre Cl purtClt toCltă si eCl redCltă în întregime. lClt....o : « VClluri
,

grijCl zidirei mănăstirii Hurezi , după pCltru « multe rădică furtun el pe mClre , - m Cl i \Jărtos
Mi delCl term inClreCl ClCesteiCl ( 1 6 9 4 ) , înălţă, « găndul omului întru l ucra ce Clre . - u Cltăta
pentru mântuireCl suf! etulai să a, Clcest schit. « grije şi frică începutalai,- ce m Cli m ultă
InscripţiCl din năuntra, zugră\Jită de-Clsu .... « grije şi primej d ie sfărşitalui.- I ntr' Clcest

Biserica schitalai SL Apostoli.

p rCl uşi i , ne spune, iClrăşi în frumoase « \?er .... « Chip-fi ind- într'BceCl grije ş i eu smerita!
sari » , că s'Cl ispră\Jit de zugră\Jit în Clnul
,
« IoBn mult m'Clm ne\Joit- până ce aceBstă

7 2 0 8 ( = 1 7 00), Cldică doi Mi după să ... « Sfăntă biserică o Clm ispră\Jit-- şi pe urmă
\?ârşireCl clădirii . « CU înfrumuseţMe o Clm zugră\Jit,-întru
Prin formCl e i îngrijită, precum şi prin « SlCl\JCl lai Dumnezeu si întra po"h \?alCl sfin ....
,

c uprinsa! ei plin de înţelep te cugetăr i şi «ţilor Apostoli .- Si s'M să\Jărsit I Cl Iulie 6

, ,

inp.org.ro
 SCHITUL Sf. APOSTOLI 1 47

« Zile, leat 7 208 ( 1 700). Zagrafi : I osif

= n o i, ş i anume : pri d\Jorul d eschis, reze....
« Erodiacon şi Ion Erod iacon )) . mat pe d oi stâlpi de piatră si pe două con ....
Grija ce a pas acest arhi mandrit în al� sole înfipte în zi dul biserici i ; despărţitara
cătuirea pisani i lor sale de mai sas ade .... - în trei arcuri trilobate în acoladă -
\Jereşte că el a\Jea oarecare talent pentru dintre pronaos ş i naos ; al tarul dispus în
alcătuirea de stihuiri usoare. 1\ceeas însa ...
' '
trei abside - dintre cari cea dela mij loc

L\C( H .li·
•.ri · Bi�U�i�· • .
• B • C H I LII[,� �
'·
·<: • W.A R ( -a i.A •
•D , L.R1'R i N.A •

Plana! schitalai SL� Apostoli.

fletire mare, d i n care a is\:lorît i nscriptii

' ) le
lai , J .... a călăuzit de sigur şi la zidirea schi ....
tului, la care se \Jede că ş i.... a pas toată
râ\Jna, să .... l facă mai deosebit de cât cele ....
!alte schitari d i n grupul Hurezului.
I ntr'ade\'lăr, în plan , schitul are elem ente
mai mare - aparente ; în exterior : nao ....
sul fără sânuri, ca si la bolnita
' ) mănăstiri i .
D ispoziţia altarului în trei abside ne tri ...
mite la formele cele mai \Jechi ale biseriH
cilor de modă bizantină la noi, dintre cari
p utem cita biserica Sf. Ni colae ... Domnesc

inp.org.ro
1 48 BULETINUL C01'11SfUN'II 1"\0N'Ul"\EN'TELOR I STORICE

din Cartea .... de.... l\rgeş, Sf. Dumitru d in Cra�
iova, biserica fostei mănăstiri Snagov, Si ...
serie a Domnească d i n Târgovişte etc.
!\ci, Ia schita! Sî. Apostoli, biserica fiind
mică, absidele sant învelite de acelaş aco ...
perământ, pe când la b isericile mari, ab ....
Ia cea octogonală se vede o consol ă în for ...
mă d e foae de acantă, atât Ia cap itel cât
şi Ia bază (vezi detalia!, pag. 1 52).
Pe aceşti doi stâlp i ş i pe cele două
consoie d e piatră se sprijină patra ar...
cari dabloari, cari , la r&ndal lor, sas...

Biserica schitului Sf. I\postoli : "edere Jatera11i.

sida centrală are an acoperi ş deosebit ş i ţin capola pe pendantivi a pridvorulu i.

mai înalt, iar celelalte două a u acoperi ...
şuri alăturate şi mai joase.
Stâ.lpii de p iatră ai pridvorului (vezi de ...
talia!, pag. 1 52) î ncă aa o decoraţie nouă
si anume : Ia trecerea de Ia forma pătrată
l
I n local ce rămâne liber între piatra pi ....
saniei şi areal d abloa dela perete este zu ....
grăvită i coana de hram a schitalai : Sf.
apostoli Petra şi Pavel.
Pridvorul, caşi întregul schit, este aco ...

inp.org.ro
 SCHITUL SF . .A.POSTOLJ 1 49

perit cu ş indrilă. d e gorun, în\?echită. ş i gă.u.... Pronaosul are forma d reptunghiulară.,

rită, din care cauză. apa, pă.trunzâ.nd pe
boltă, a stricat tencuiala şi cu ea zugră. ....
\?eala ce împod obia cupola.
Tot din cauza acoperişului stricat, arca ...
riie ce se sprij ină pe stâ.lpi şi console sunt
aproape pătrată. Peretele d i n spre răsărit
este sprijinit de trei arcuri trilobate în a...
coladă. (\?ezi secţia tra.ns\?ersală, pag. 1 5 1 )
susţinute de patru coloane de piatră., din...
tre cari două sant libere, iar două. anga-

Biserica schitalai SL .A.postoli : sec ţi e longitudinală.

crăpate, în câ.t nu mai prezintă. nici o sigu ...
ranţă, ameninţâ.n d să. cadă. ş i - odată. cu
ele - să. se dărâ.me chiar prid\?orul întreg.
Astfel, fă ră. serioase măsori de conso ...
J id are , puţin costisitoare de altfel, acest
preţios prid\?or, t>a fi în curâ.nd pierdut.
ja.te în pereţi i bisericii din spre nord şi sad.
Acest perete, precum ş i stâ.lpii, arcade le,
bazele şi parapetal sant z ugră\?iţi cu bo ....
gate ornamente bizantine, cea ce le dă o în ...
făţişare plină de i nteres. Pe patru console
de p iatră , înfipte în pereţii pronaosului l a

inp.org.ro
1 50 BULETINUL C01'1ISIUNI! 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

colţari şi lel o înălţime de 4 m, 2 o , se rel.... tora!, a'-'ând celpal în mijlocul boltei, ielr
zimă patra elrcari mari, cari, prin eljatoral bustul corpalai spre răsărit, până la l iniel
pendanti'-'ilOr, susţin capolel de deasuprel de nelştere el capolei.
p ronelosalai la o înălţime de 6 m, 4 o . Trecând pe sab arceldel din m ij l o c el
Ceilalţi pereţi ai pronaosalai sant şi ei pronelosalai, pătrundem în naosal biserici i ,
împodobiţi ca zagră'-'eli de i coelne ş i orna... celre este de formă pătreltă. L a cele peltru
mentaţi i, ielr pe spelţiul cuprins între străni colţari elle nelosalai se elflă câte an picior
si
,
l inia de nastere
,
pe celre se reelzimă
el elrcarilor sant cele peltra melri ar ...
zagră'-'ite portre... cari elm intite .
tele lai 1"\eltei B a... Pe aceste Brcari
sarab,Const. B rân­ se sprijină pen ...
CO'-'eana , m itropo ... delnti\,ii, peste cari
litalai Tadosie si '
se înalţă tarlel peln�
ctitorala i Ioan 1\.r... tocratoralai, până
h imandrital. Şi a... lel înăltimeel
'
de 1 2
name : p e peretele m etri , ande începe
din spre aşe , în capola, celre are la
stânga , e zar:�ră'-'it belză an ciubuc.
Ioan 1\.rhimand ri� Cam se '-'ede
tol cel ctitor, ţinând din pleln. sânari le
b iserica în mânel lipsesc. P r i '-' i n d
dreelptă, iar în par... spre răsărit '-'e ...
tea d reaptă a aşei e dem că tâmplel el
zagră'-'it m itropol i ... d ispărut, fiind d e
tai Tadosie, pri'-'ind sigur luată ş i d asă
şi blagoslo'-'in d pe eliarea !el 'Vre.... o bi ...
ctitor. Pe peretele serică din împre...
nord i c e zagră'-'it jarimi. Cele tre i
1"\eltei Basarelb ca grinzi, pe cari se re­
Doelmna, ţinând în zima tâmplel, sant
mâini b isericel d in la l ocal lor. Prin
Câmpalang, ctito.... l i psa tâmplei, se
riel lor, ande Ioan pane si '
mai mult în
1\rhimelndri tal fa ... e\Jidenţă cele trei
sese m ai Minte e... }:;:��.�-;::::==�:==F:=F:=F=�ţF=�!, _�,. elbside semi ... cilin...
gamen; tot el Ci sant Biseri ca schitalai SL Apostoli : faţada. drice aie altarulai,
zagră'-'iţi şi doi co... dintre cari cea dela
coni eli lor. mij loc este si '
mai lelrgă si '
meli înaltă . Lel
P e peretele d i n spre miazăzi este zu... partea saperioelră absiclele sant înc heielte
gră'-'it Constelntin B rânco'-'eelna ca Doelmna, ca elrcari de cerc, celri mărginesc jamătă ....
ţinând în mâini mănăstirea Harezi ; de a... ţile de cupolă ce le acoperă (\Jezi secţia
semenea sunt zagră'-'iti' s, i fii lor : Constan... în Iang, pag. 1 49) Pereţii naosa lai şi elJta...
tin şi Ştefeln. rulai, ca şi elrcadele, sant împodobiţi ca
Sas în boltă e zagră'-'it Sf. Ion Boteză .... i coelne, sfinţi şi împletitur i bizantine, cari

inp.org.ro
 SCHITUL SF. 1\POSTOLI 1 51

sant zugră.\lite, începând d e jos până sas,
la capola pantocratoralui, de unde pre�
domină icoana 1'\ântaitoralai, închipuit tâ�
nă.r sub numele de « 1'\anoi l » . I n general za�
gră.\leala se ţine bine, ca toate că. până. mai
deunăzi aşa b iseric i i era dată. de perete,
iar schita! ser\lia pc timpuri rele de adă....
de mijlo<;:al înă.lţimei, prin trei rânduri de
ciubuce orizonta le, cari, prin d ispoziţia
l or , formează. an brâa lat, ce încinge s c hi�
tai de jurîmprejur.
Soclul are profilul caracteristic H are ....
zalai (t>ezi faţadele, pag. 1 49); de asemenea
cornisa formată. din rânduri de cărămizi
'

post \litelor ş i păzitori� aşezate pe colţari , alter....

lor lor. l\cum uşa e ţin ...
taită. în chingi pe d ină�
antr a ; totuşi ferestrele
lipsesc peste tot, căci
până ş i gratiile de fier ce
erau fixate în ramele de
piatră sant luate, în cât
ori cine poate pătrunde
în - năuntra.
Lespezile de piatră
ce ser\liaa de pardoseală
în b iserică. sant l uate ;
de asemenea si , masa
piatră ce ser\lia de pri ...
stol e luată, căci nu a
nând c a alte rânduri a ...
şezate pe faţă.. Ferestrele
aa rame de piatră. şi sant
cioplite în felul celor
dela Paracl is, dela bi�
seri ca Bol nitei, si
, dela
schita! S f. Ş tefan (\lezi
faţada l aterală., pag. 1 49).
La partea de sas sant ter....
minate în arc.... acoladă,
iar ornamentaţia, ciopli�
tă. în piatri'i,are formă. de
de ciubuce sem i .... rotunde,
cari se întretae în cut· ...
mezis l a partea sape�
'

mai rămas decât armele rioară..

unde ea era înfiptă. la Streasina
,
este scoasă
înălţime de an metru în de 30 c. m .; iar lemnă.....
absida din m ijloc (\lezi ria acoperişului este ca
secţia în Jung, pag. 1 49). şi şindrila, din lemn de
In general i nteriorul goran, înegrit de \lre....
acestui schit, ca pro.... muri şi prin multe locuri
porţia potrit>ită a arca... putrezit de apa ploilor
ri lor s, i boltilor
, sale , c a ce trece prin s, indrila
tonarile stinse ale z a... spartă , ajangând până la
gră\lelii, c a bogăţia de bolţile cele z agrăt>ite.
icoane şi ornamentaţi i d-:ko�='777zh=777z?� ':'1'1'-;= 7;= =;?"7 Taria este de plan oc ...
'////-'////.///.///,
t>ariate, este anal d i ntre tagonal şi croită. la fel
cele mai reuşite, ale Biserica schitalai Sf. 1\postoli : secţie laterală.. ca turlele H arezal ai, a...
\lremii, prodacând asa ... dică ca arcuri în retra....
pra \lizitatoralai an efect de adâncă mal... gere pe fiecare faţă., a\lând la colţari câte
tamire
, si
, admi ratie. , un ciubuc \lertical în formă de colonetă
Pe din afară., schitu l se prezintă ca ace... rotundă de 20 cm. diametru, care spri ....
las, caracter arhitectonic casi , biserica cea jină. la capătul de sas arcadele dinţate ce
mare : pereţii sant despărţiţi în panouri prin se arcaesc deasupra ferestrelor ca n işte
ciabace semi rotande, dispuse unele \lerti.... sprâncene.
cal, altele horizontal, întretăiate aproape Deasupra acestora se înşiră. cornişa_de

inp.org.ro
 1
1 52 BULETINUL COt\ISIUNJ I 1'\0NUt\ENTELOR ISTORICE
sus, peste care se I asă sobră streaşina nea....
gră a acoperişul u i ţagaiat şi făcut din
sindrilă.
'
Crucea din \)ârfal tarlei , ca şi cea ele
deasu pra pri cl\)oralai, l ipseşte, \)ăzân da-se
d oar lemnu l pe care erau fixate.
Pe feţele d i n spre nord şi \)est
ale bazei pătrate se \)ăd aparente
o parte d i n cele două mari arcuri
c e sas( in capola (\)ezi faţada late...
rală, pag. 1 4 8 ) . Aceste arcuri sunt
executate ca rânduri d i ntate si ne ....
' '
tede, a! Lernâ.ncl a .... se, la fel cer cele
dela turlă , producând un plăcot , ",
.���
efect. Această interesantă parti c a- fi"
laritate o întâl nim şi la baza pă ....
trată a t urlei paraclisolui din
mănăstirea Harezi.
Cele opt ferestre ale tarlei
sunt patrezite, parte fără gea­
mori, parte căzute, lăsând ca
prin golul lor să pătrundă înă�
antra apa ploilor şi ză ....
pada sotlată de \)iscole.
Intr'o pri\?ire gene ...
ra lă biserica schitului
Sf. Apostoli are o înfăţi ....
şare bonă şi stăpâneşte
mu ltă weme pri\)i rea \)i ....
zitatoralui, prin propor ....
ţia ei prea bine cum�
pănită şi reuşită .
O rea i mpresi e face
numai starea ele uitare , , so ������F���#//,����//,,�
în care se Jăseşte şi care · �· · ··
o d uce ca paşi repezi Biset·ica
spre ruină. Cu puţină secţie transversali'i prin pronaos şi d�ii : ne\)oe ele bucătărie şi
arcade i nteriocwe şi stâlp de pddvoL
cheltuială s'ar putea preH
face în\)elitoarea, fere ....
strele, aşa d ela i ntrare, precum şi consoH
l idarea pri cl\)oralai din faţă, care ame ...
ninţă să cadă. Ca moda! acesta s'ar putea
păstra încă multă \)reme de�aci înainte a-.
ceastă preţioasă ctitorie a arhi manclritu ...
lui Ioan dela mănăstirea H arez i.
III
Chiliile în rui nă, ocupă toată laturea d i n
spre nord a curţ i i , p e o lungime d e 2 7 m , 7 0
şi p e o lărgime de 4 m , 8 3 .
li
A cest şir de chilii în parte mai este încă
sub acoperiş - ş i el putrezit, spart
'
s i căzut - iar capătul d i n spre ră ....
sărit este ca total dărâmat : doar
� armele zid arilor mai spun cam
li erau încăperile odinioară 1
A
Principial mmărit la î mpărţeala
odăilor este a celaş ca la chiliile
."'l. d ela Bolniţă şi Sr. Ştefan din \)ale :
,.=:;>
..N ;"'l:.�•F"T
.�
�""lF
o sală d e intrare (a) (\)ezi planul d e
ansamblu, pag. 1 4 7 ) î n fund , ca
o \)atră acoperită de an cotlon
pentru tragerea fo molai şi aba-
ralui ; la stânga o cameră (b),
care ser\)ia de trapeză , a\)ân d
alăturea cămara ( c); la d reapta
să lei o chi lie (d) pentru călagăral
ce ser\)ia el e arhondar.
A cest grup ele încă­
peri este d espărţit cl e rest
printr'un zid plin ce se
păstrează în că sub aco ....
perişal d e şind rilă , că ....
wt şi el în mare parte.
Restul este co mpus
dintr'o sală la m ijloc (f),
a\)ând la d reapta şi la
stânga câte o chilie ( e şi
g); masa fiind comună-
·
M./%,, ' ., ca ş i la mănăstirea Hu ...
schi tului Sf. �f""u rezi - nu mai era aci
cămară, călugării ser...
\)inda... se ca totii de a...
'
ceeaş trapeză, bucătărie şi cămară, mai
sas arătate (\)ezi planul, pag. 1 4 7 ).
In partea d e chilii rămase în picioare
se poate \)edea aceeas caracteristică ar ....
'
hi tectonică ca la chil i i le Bolnitei, ca sin ...
'
gura deosebi re că la ferestre partea d e sas
inp.org.ro
 SCHITUL SF. APOSTOLI 1 53

este aci în formă de eli psă. joasă., pe când mare (h) şi o cămară. alăturată. (k), iar de ...
la Bolniţă. sant în forme drepte . desu btul lor era o pi\Jn iţă. boltită .
Zidă.ria este făcută. din bo lo\Jani de râa La chilie se ajungea cu ajutorul n nei
si cără m i dă. tencuită. ; asi le si ferestrele
' ' '
scări de lemn, a\lând la capătul de sus o
sant teşite la partea i nterioară. . odi hnă. ( m), deasupra căreia se înalţa pe
1"\odal de construct i e si de coratie, atât
, '
patru stâl pi an acoperis mai ridi cat ce adă...
la chilii cât si la biseri că., ne îndreptă.te,...
' ' postia clopotul schitalai.
şte să. credem că. meşteri i întrebuinţaţi Din această. odihnă. se pă.trundea în ehi ...
aci aa fost aceiasi ca la mănăstirea Hurezi
'
lia stareţulai precu m şi într' un prid\lor (1),
şi celelalte d i n grupul său, adică : 1"\anea ce se întindea pe tot peretele din spre sad
\Jă.tafal da zidar i , al chi liei . Din lo ...
Vacaşin Caragea cai acestui bal con
pietraral şi Istratie pri\Jind spre sad
lemnarul, cari - se desfă.soară. o
trastrei--sunt zu,... pri\Jel işte plină. de
gră.\Jiţi în partea frum useţă. : mai în...
stângă. a prid\IOru ... tâi se \lede mănă. ...
lui bisericii cei stirea H urezal ca
mari a Hurez i lor. tot cuprinsu l ei, ca
Cu m i că. chel� biserica cea mare
ta ială. şi aceste ehi ... în mijloc, ca c:Jo...
l i i pornite spre rui,... potniţa, paraclisul,
na s'ar putea rea ... casele dom nesti şi
d uce în bună stare, chi l i i le ; la stânga,
iar paza schitcrlui mai pe deal, se \Je...
s'ar putea încre..­ el e bolnila s i foiso ...
' ' '

dinta \Jre ... unuia

'
ra 1, acoperite în
d i n bă.u·ânii sc hi\J,... parte de pomii deşi
nici ce se găsesc ele prim prejur ; la
pe la marile mă ... dreapta, în \?ale,
nă.stiri d e călugări. se d istinge ac:ope...
Nu mai cu m odul risul sc:hitalai Sf.
'

Biserica schituiui SI. Apostol i ' : \led ere spre a�tar .

acesta se \Ja putea Stefan ; mai de...
'

păstra b ine acest parie, în lungul

preţios schit, fiind zilnic sub îngriji rea
unor oameni ai bisericii, cari prin \?ieţui,...
rea lor stator ni că. în preajma lui, i ... ar da
\Jiaţa ş i farmecu l ce au a\lat altă dată.
\?ă.ii Romanului, se îm prăştie satul Romani
ca biseric:uţa din poarta mănăsti r i i , şi mai
departe se pierde în clepă.rtă.ri albastre
clealari le Bistritii si Lanca\Jătalai, cari se
' ' '

lasă spre \Jalea Oltalai.

IV
Rândul de case ce ser\?ia stăretiei este
complet dărâmat. Din cercetările dărâmă ...
tari lor sale rezultă (\?ezi planul d e ansam ...
bla, pag. 1 4 7) că. era compus dintr'o chilie
Buletinul Comisianii t\onumentelor Istorice.
Pentru gustul său ales şi pentru \?reci ...
nic:ia în îndatoririle sale, Ioan 1\rhiman...
'
d rital se bucura de mare încredere îna ...
intea domnului ş i stăpânalai său Constan ...
tin ... Vodă. Brânco\?eana, care, adeseori, îi
tri m itea lungi ră\?aşe domneşti, pecetluite
20

inp.org.ro
1 54 BULETINUL COl'\ISIUNU 1'\0NUl'\ENTELOR ISTORICE
ca pecetia brânco'Oenească şi semnate de
insasi Voe'Oodal.
'
l\stfel, numele lai Ioan, se citeşte pe
m ulte pisanii de biserici , ca : Harezal,
schi ta ! Sf. l\postoli , bolniţa H arezalai,
schitu l Sf. Ştefan , Polowagii, Sarpatele,
Go'Oora, mănăsti rea Dintr'un lemn, 1'1ama
şi altele, an de a rost orândait ca ispra'Onic
al lucrărilor de reparatiani si din noa în....
' '
treprinse de marele ctitor al H arezalai,
asupra biseri cilor şi schiturilor ce cădeau
în stăpânirea lai. !\rară de acestea, chipul
arhimand ritalai Ioan este zagră\?it în
multe biserici, în rânda l citito ri lo r, iar la
H arezi el este zagră\?it pe peretele din spre
miazăzi, alături de potretal lai Laiot.... Vodă
Basarab, în a ce laş şir de chipuri domneşti,
unde este zagră\?it şi B rânco\?eanal ca fa....
m i lia lai (reprod ase toate în acest Bale ....
tin , anal 1 , No. 2). Doi ani după ce şi ....a
i spră\?it de lucra schitul Sf. l\postoli, eJ l ... a
închinat mănăstirii Hurezi, printr'o s eri...
soare în care, printre alttle, mult se raga
« de Hs. i ubitori, ctitori si năsta\?nici, carele
'
de pre noi \?eţi \?eni : când aţi \?edea că ră ....
mâne acest s chitişor Ia \?re...o lipsă de ce\?aş,
au a se strica ce\?a, au d in zid, au d i n aco ....
periş, au din ce s'ar strica ş i i ... ar lipsi, ca
m i lă \?ă rog ca să Tiţi cu \?Oinţă a ajuta să
s e d i reagă, că oricine \?a d irege ş i \?a m i ...
lui, cu mine întru pomenire \?a Ti» (apud
Iorga, Studii şi Documente, XIV,VI).
Cât de mare râ'Onă punea acest 'O rednic
părinte în desă\?ârsi rea lucrului său se
. '
inp.org.ro
poate \?edea şi dintr'o scrisoare a Domnului
său din anal 1 7 0 5 , în care mărtariseste că : '
« de când s'au aşezat egu :nen şi purtător de
grij e, n i m i c lucru în slab n'au lăsat, ce ca
toată ne\?oinţa s'au aflat de au ispră'Oit Ju ....
crările toate câte au rost pe lângă mănă ....
stire neispră\?ite. Ş i au făcut împ rejurul
mănăstirii schituri, precum se \?ăd de faţă.
Ş i m ulte moşii au cumpărat sfintei mănă ....
stiri din \?enital m ănăstirii, precum arăt
tot anume în hriso'Oal domniei mele»
(Iorga, ibidem, XXIII).
Ca toată năzui nţa lai de a face bine peste
tot, n'a rost feri t de necazurile pornite din
i n'O i d ia si răutatea omenească.
'
l\strel , după moartea lai Co nst. B rânco...
\?eana ( 1 7 1 4 ), ru înlocuit pri ntr' an egumen
anume Ilarion în Dece m'Orie 1 7 2 4 (Iorga,
ibidem, 1. c.)
Peste doi ani ( 1 7 2 6), d apă isgonirea lai
I larion, fa iarăşi adus în fruntea mănă ....
stirii Harezi, însă pentru puţină weme,
căci în acelaş an, în luna Iunie, îşi dete
saflttul î n mâinile Domnului.
Pentru meritele lui s'a înca\?iinţat să fie
îngropat î n mormântal din tinda biseri cii
mari a Harezala i , sub lespedea de piatră
înaltă, pe faţa căreia abia se mai pot
ceti astăzi l iterile şterse ale epitafului în
sti huri ce şi .... l com pusese şi p regătise sin...
gur mai d innainte.
Piatra mormântală e aşezată la picioa..
rele portretului său, z agră\?it pe zidul d i n
spre m iazăzi a l bisericii mari.
I O A N 0 . T R AI A N E S C U
Arhitect
 N OI S Ă P Ă T U R I I N C ET A T EA T RO PA EU l''\
( 1 9 1 O)
---
nainte de�a expune rezultatu l
săpăturilor întreprinse de m ine,
ţin să pre\?in pe ceti tor cu unele
consideraţiani de ordin mai ge­
neral asupra lucrări lor anteri ...
oare exe cut ate în cetatea Tro ...
paeam , ande au a\?ut loc aceste
săpături ; aceasta cu atât mai mu lt,
ca cât ceeace am făptu i t nu e un început
pe teritoriul explorat, ci o continuare a
unei îndelungate acti\?ităţi arheologice, ş i
cu cât, prin urmare, cea dintâi îşi găseşte
cu\?eni ta înţelegere şi îndreptăţire în cea
d i n armă. Nu e local aici de a face o ex...
punere amănunţită asupra sitaGţiei mo ...
ştenite d e mine. l"lă \?Oiu mărgini aşa dar
să dau indicaţii su mare, să rele\?ez ann ...
m ite puncte cari snnt neapărat tre buitoare
pentru comuni caţia de faţă.
Aşa zisele săpături arheologi ce sunt o
întreprindere pe atât de grea ş i migăloasă,
pe cât de com plicată. Pentru p racticarea
lor nu trebue n umai răbdare si stăruintă
' '
multă, ci şi experienţă destulă de lucruri
şi oameni şi pe lâ.ngă cunoştinţi technice,
nu mai puţin spirit practic şi organizator.
De aceea trebuesc nu numai m ijloace
materiale, c i şi personal u l necesar con­
ştiin cios şi priceput. O conducere tehnică
serioasă, se înţelege dela sine, e lucru ban,
e chiar i n dispensabil uneori. Aceasta însă
na ...i deajuns : conducătorul tehnic, c hiar
dacă e bine pregătit, ceeace a fost o ex...
cepţie în cazul de faţă, trebue supra\?eghiat
şi condus la rândul său, el fiind doar an
element auxiliar, nn sfetni c pre(ios, dar
na ş i fac ...totum (mai ales că la noi n'a fost
d acât an m ercenar şi na om de ştiinţă)
- deci p rezenţa celui ce face săpăturile e
inp.org.ro
01---
necesară. Aceasta însă nu s'a întâmplat
decât rareori , căci d irectoru l l"\.uzeulai a
fost reţi nut de a lte preocnpări departe de
câmpul săpăturilor şi a a\?ut încredere ne ...
mărginită în cei însărcinaţi ca cond ucerea
şi supra\?egherea. A ceştia însă n'au fost
cu toţi i \?rednici de o asemenea încredere.
Despre aceasta ne încredinţează studiul
s criptelor rămase şi al săpăturilor făcute
i n cetatea Tropaeu m .
t n cele d i ntâi \?ed e .11 că prima cam pa ...
nie d e explorări a el\?ut loc în anul 1 8 9 1 ;
de atunci sunt douăzeci d e ani. E d rept,
explorările au fost întrerapte în câte\?a
rân duri, pentru a se începe altele în 1\.xio­
polis şi în Turnu... Se\?erin, rămase şi aceste
neispră\?ite, penţra a se continua cele d i n
Tropaeu m . Ca toate că douăzeci de a n i e
o bună bucată de \?re me, săpăturile dela
Tropaeum, care de altfel au dat rezultate
mai m ult decât mulţamitoare, n'au păşit
tocmai d eparte : ceeace s'a fă cat na e nici
a zecea parte d i n munca ce trebue d epusă
pentru desgroparea restului.
Dar aici stă o parte neplăcută a între...
prinderii .
Săpătarile arheologi ce, pe lângă alte
condiţiuni, presupun şi ţinerea unui jur ...
nal în toată rugula. I n e l trebaesc i n\?en ...
tariate pe loc toate descoperirile, de orice
natură ar H ele. Zidări i , piese arhitecta ...
nice, obiecte mărunte de tot felul, o lărie,
sticlărie, s cu lptură, num ismatică etc. cer
na numai etichetarea, numerotarea, înre ...
g istrarea şi chiar ârătarea precisă a loca ...
lai unde s'au găsit, c i şi descrierea, uneori
fotografiarea saa desenarea lor. Ş i această
m uncă trudnică şi îngriji tă na se face nu ...
mai pentru i mportanţa obiectelor în sine,
1 56 BULETINUL COtîlSIUNII tîO UtîENTELOR ISTORICE
Cetatea Tt·opaeu m.
- Poarta d e disă•·it ş i Via Principalis inainte d e săplllurile din 1910 -
ci si fiindcă prin ele se poate stabi l i na ....
tor� unor raine ş i epoca d i n care d atează
ele şi în genere d i ferite stratu ri ale cetăţii ,
s i că prin urmare « din si mple cariozităti'
�le\Jin d ocumente stiintifi ce » .
, ,
O asemenea condiţiane sine-qua-non la
executarea săpătari lor nu s'a îndeplinit în
Tropaeam decât în parte şi în m o d d e..
fectuos. Aşa că, dacă a ni \JOi să facem is ....
tori cal acestor săpături ş i a l rezultatelor
dobând ite, ne ....am izbi de unele greutăţi
neîn\Jinse. l\m afla chiar că uneori s'au
făcut explorări - aceasta din fericire an
caz mai rar - fără j urnal şi chiar sub
simpla conducere a unui gard ian. Cel pa ....
ţin în scripte nu găsim nici o amintire d es­
pre e le . l\m da de o m ulţime de obiecte
a căror pro\Jenienţă saa existenţă n'o ca ..
noastem d ecât cel mult d i n informatiile nu
, ,
tocmai sigure a le onora şi altora. Cât des ...
Pre o amănantită descri ere a lor s i uneori
, ,
c hiar a împrejarărilor în care s'aa aflat,
aceasta, chiar dacă se întâmplă, e mai
mult o e x cepţie decât o regulă. In d eosebi
mai \Ji treg a ci fost tratate aflările mă1�unte
(Kleinfund e). Dacă d e cele mai multe ori se
păstrează şi nu s'au pierdut, parte n'au
fost trecute în jurnal , parte sant abia po­
menite în el - dar rareori ni se dă desenu l
l o r şi puncta! u n d e s'au d escoperit.
inp.org.ro
Pe lângă asta nu
s'a a\Jat d estulă grijă
de buna lor conser\Ja�
re. Unele zac împră�
ştiate în cetate, altele
sant aduse Ia casa
f\uzealai d i n !\dam..
clisi, unde le�am gă ....
sit expuse intempe...
riilor şi patinţei de
a fi sastrase (nenu­
merotate, nein\Jenta ....
riate, caşi toate uneJ ....
tel e f\uzeu !ni : \Ja ...
gonete, şine, târnă"'
coape, lopeţi etc.) ;
altele în sfârsit au
,
fost tri mise la .l'îa zeul
d in Bucureşti.
Li psa anei intere-.
sări de aproape şi
schi mbarea sau ne­
glijenţa con ducătorilor au adas ca sine
d ezord inea în mersul să pătarilor. Chiar
o pri\Ji re neîncercată e isbită d e această sta ...
re : l i psa d e s istem şi d e plan unitar este în'"
\led erată.
Parte din terenul explorat apare caşi de­
\Jastat, nu cercetat şi curăţit ca rost ş i soco...
teala. i''\ormane, ba mo\J i le întregi d e moloz
ş i pământ, în loc să fie transportate afară
şi chiar mai departe de cetate, au rămas pe
loc ori au fost depuse peste zid urile ce­
tăţii ş i nu permit o li mpede cuprindere cu
ochii a săpătarilor. Apoi s'a săpat pe să....
rite. I n loc d e a câştiga an punct bine ales
si, pornind d ela el, încetul cu încetul a
păşi spre necunoscut, lărgind cercu l să ...
păturii, s'au atacat părţi i zolate, oarecum
pe a lese, probabil nu atât ca gândai de a
cunoaşte cetatea, cât d e a scoate la lumină
unele ruine mai i m portante, aşa z icând
sensaţionale, ş i mai ca seamă i nscripţi i . I n
\Jederea aceasta s ' a a si dărâmat s i înlăta ...
' '
rat pe alocuri z iduri aşa zise « barbare » ,
care, ridicate fi ind peste nişte asemenea
ruine mai im portante, stricau erecta! d orit.
Deci , dată fi ind pripa si intrucât\Ja ani ...
,
lateralitatea procedării , nu trebue să ne
pară curios că o bună parte din săpături
nu e nici depl ină, nici defini ti\Jă.
Spre a face lumină si a pune orân daială
,
 NOI S I\ PA TURI Î N CETF\.TEl\ TROPAEUI'\ ( 1 9 1 O) 1 57

în haosul astfel rezultat, am căutat dintru r&n dari de coloane, \?iata si inima cetătii.
, , ,

început să găsesc o bază de operaţie dela A lte două ruine, Basilica Forensis şi cea
care apoi plecând, să inaintez în mod sis .... bizanti nă, se află în jumătatea d espre ră.-.
temati c în interiorul cetăţi i, câştigând me .... sărit, dealungul stradei, una în faţa alteia,
reu, terenul, bn cată cu bu cată , fără salturi , şi formează oarecum pereche cu alte două
fără preferinţi , con\?ins fiind că întreg cu .... basilici în laturile despre apus, una despre
prinsa! cetăţii Tropaeum e wed n i c de cer� miazăzi, Basili ca-Cisternă (falş nu m ită
cetare temeinică si am ănuntită. Ca o bază
, ,
« Basi lica Du blă » ) , alta spre miază .... noapte
de asemenea natură mi s'a oferit dela sine -mai departe de stradă - Basilica zisă de
calea de frunte a cetăţii , Via Pn.n czpalzs, marmură . Dar nici una elin aceste mari
care tae castra! în două părţi ega le şi de ruine nu \line în nemijlocită legătură ca
care nu se depărtează cu mult princi palele strada : de Porticas Forensis o d esparte o
puncte izolate des\?elite înainte \)reme. l\m mică şi strâmtă clădire în formă d e basi.-.
hotărît, aşa dar, ca mai întâiu s'o d cgajez Iică ca o si ngură na\?ă, iar între ea si ' cele
pe aceasta şi atacând terenul la stânga şi două basi lici amintite - B . Forensis şi cea
la dreapta, să d eschid o pârtie centrală, bizantină - mijloceşte un şir ele încăperi
atât de largă în câ.t să unească toate păr"' alăturate cari dau în Via Princi palis.
ţile săpate. Această arteră de căpetenie a cetăţii fa....
Cu toate că lu crarea a trebuit să fie, sese mai de m ult spintecată şi scrutată,
fireşte , mai mult operă de reparaţie, de d ar în aşa c hip că strada propriu zisă. a
curăţare a terenului, de deplina l u i des .... ră mas nec!escoperită şi deci necunos cută.
\?elire şi s crutare şi, pe l ângă aceasta, şi C&t de superfi cial fa ea cercetată, se \?ede
de consolidare (căci parte din cele mai clapă rezul tatul lucrărilor u l ti mei cam ....
însemnate rui ne ameninţau să cadă), con­ panii de astă \?ară. .
statările şi descoperirile făcute l a cetatea Săpătarile fă cute cu acest prilej au scos
Tropaeum întrec aşteptările m ele. la i\?eală partea dintre Poarta de ră.să.rit
şi Porti cus Forensis, în total -oreo 1 30 m .
lungime. a numai strada, ci şi anexele e i
V II\ PRINCIPliLIS
fură curăţite de mormanele enorme d e
Via Prin cipalis merge în linie d reaptă ţărână şi moloz ce le acoperiaa.
pe o întindere de a ...
proape 300 m . legând Cetatea Tropaeum.
cele două porţi prin­ - Turnul d e nord al poriii de est ; I a stânga o parte d i n V i a Principalis, inainte de săpături -
cipale, pe cea de apus
şi răsări t ; pornind de
aici, ea sue mereu mai
repede despre apus
(până la 1 2 m. înăl....
ţime), mai încet des ....
pre răsărit, astfel că
la mijloc alcătueşte
un podiş prelungit. Ea
este flancată de câte ....
\?a importante ruine.
Intre acestea, la
partea centrală şi de.-.
spre mează ... noapte,
se înti nde ca laturea
îngustă spre dânsa
aşa zisul Porti cus Fo­
rens is, o hală \)astă
străbătută de două

inp.org.ro
1 58 BULETINUL COl"USIUNII l'lONUt1ENTELOR I STORICE
llcea.stă lucrare fu să\>â.rşită în timp de
aproape două luni, cu toată starea depJo,...
ra.bilă a mijloacelor de transport (ele n'au
fost reparate de ani îndelungaţi) şi ca toată
l ipsa de puteri îndestul ătoare de lucrători.
Simt o bucurie ne,spasă astăzi cân d , în
locul unei cărărui îm buruenite şi nesigure,
care şerpaia. prin Via Principa.lis, \>ăd
aşternută, dreaptă şi cu totul curăţită , o
cale largă , u i m itor de largă pentru acele
\>remi, un fel de « bale\Ja.rd » , de o fru mu....
setă si solid itate extraordinară.
' '
E d rept, rămâne încă de des\Jelit o parte
bună, ce\Ja. mai mult de ju mătate din a ....
Cetatea TropaeGm .
- Poarta de est
cea.stă stradă ; desgropa.rea. acestei părţi
- deşi aici strada se strâmtea.ză , poate
prin a.da.ose de mai târziu - \Ja. contribui
negreşit ca ea să capete o înfăţişare şi
mai m ăreaţă şi m ai i m p unătoare. Ceeace
totusi s'a scos la lumină e deajuns să. ne
'
d ea o i coană \Jie şi desluşită asupra mă-
reţiei întregului, aşa cum a fost conceput
si executat odinioară.
'
Si, în a.de\>ăr, deoparte si d ea. lta. a ca ....
' '
na.lului, adecă pe toată întinderea stra.dei,
s'au descoperit o m ulţi me de rămăşiţe dela
arhitectura şi structura ei, care înlesnesc
foarte mult încercarea anei reconstruiri .
P iesele arhitecto nice trec de 8 0 : cele mai
multe sant coloane (saa mai bine zis fra.g....
m ente de coloane) şi piedesta luri saa pos,...
ta.mente ; restul sunt baze de coloane ş i ,
rela.ti\7, puţine ca.pite luri ; din fericire, o
parte b ună din toate acestea se află. la lo­
cul lor. Studiindu.... le de aproape şi ţinând
seamă d e natura celorlalte descoperiri mă­
runte, ajungem la încheerea., că ele sunt
rărnăsitele unui portic ca colona.de, un
porti��ls vialz's, care apăra trotuarul dela
cele două margini ale stra.dei.
Lăţi mea stra.dei întregi este de 1 4 m.; din
aceasta porti cu! ca trotuaru l ocupă 3 m 5 o ;
restul care se cu prin,...
de între cele două
portice şi care era
rezer\Ja.t pentru călă­
rime, care şi \Jite, e
7 m, o o lat, ad i că d e
două o r i atâta cât f i e...
care porti c în parte.
Ca să ne dăm mai
bine seama de insusi ... ,
ri ie superioare deco ....
ra.ti\Je şi practice ale
Viei Principale , să
ne gândim bunăoară
la Pom peji ; stra.d ele
acestu ia sunt, în cea
mai m are parte, n işte
ul iţi ; lărgimea lor în ..
cepe dela 2 m , 5 o şi
abia ajunge la 7 m, 0 0 .
Deci Via Princi pa.lis
din Tropa.eum e d e
-
două o r i mai mare
decât cele mai largi
stra.cl e elin Pom peji , oraşul cel mai bine
cunoscut din a.nticita.te. Pe lilngă asta, ea
este de-o făptură mai com plexă, prin fa.p,...
tu! că, la trotuar se a.da.ogă porticul, care
na e numai un e lemeP t de înfrumaseta.re,
ci si de îndemânare în circu latia m altimei.
' ' '
Ca ori ce operă ce purcede din spiritul
practi c şi serios al Romanilor, construcţia
stra.dei noastre trebuia, negreşit, să exce ...
l eze şi prin so lid itate .
Ce l ce aruncă o pri\Jire acum peste cu­
prinsul ei şi judecă superfi cial, e ispitit a
crede că strada n'a fost pa.\Ja.tă , căci d i n
tot pa.\Ja.jul ei d e odinioară , astăzi nu se
inp.org.ro
 NOI S t'..P Ă TURI l N CETl\TEF\ TROPF\EUl'1 ( 1 9 1 O) 1 59

mai păstrează decât o m i că parte d i n les... tele de oase s i de cărămidă, c ioburile de

pezişal ce ser\?ia ca în\?eliş canalului şi ba ... � lărie si' sti c lă rie adeseori fină, bacătelele '
cata mărginită din nemijlo cita \?eci nătate de fier prefăcute în sgură, presărate toate
a celor două părţi dela capătul ei . Cerce­ în straturile de sub pa\?ajal stradei ?
tând însă mai ca temeia pietrile ră mase, O restaurare saa construire de mai târ­
răz leţite, şi mai ales cele ce uneori zac ziu m ă rturisesc ca elocenţă şi pietrile mari
lanecate sub so l, ne con\?ingem că pa\?ajal ca i nscripţii, d i n care unele şi acum ser ...
se contin ua pe toată suprafaţa Viei Prin .... \?esc la acoperi rea canalului. Restaurarea
cipale ş i că, prin urmare, aceasta e o vz'a e xternă datează desigur d i n epoca creşti nă,
stra ta l ucra foarte firesc de altfel, când
- când, fie din lipsa de piatră, fie din fana...
ştim că Romanii aşterneau ca piatră ş i şo­ tism religios, Tropeenii creştini aa p rădat
selele lor. De bună seam ă că, într'o ema­ mormi ntel e păgâne şi ca pietrele lor fune ....
m ită \?reme, strada a fost despoiată de îm­ rare au pa\?at porţi le şi străzi le lor.
brăcămi ntea ei de piatră, de piatră trai­ O.J.ase menea e pocă ulterioară o recu ...
nică ş i bine cioplită
(uneori de peste 1 m .
lungime şi lăţi m e) ,
care a fost apoi între ...
bainţată , fără îndoia...
lă, la clădirea locain ...
ţelor din epoca « bar...
bară » d i n ulti ma pe ...
rioadă de existenţă
a cetătii. « Barbarii »
'

acestei epoci erau

doar bucuroşi a se
fo losi de materialul
efLin şi bun ce l e sta
din belşug la înde ...
mână, decât să care
d i n grea piatra ne ...
cioplită de departe.
Sub pătura de les...
pe zi cu care era odată
pietruită Via Princi ....
Cetatea Tropaeam
palis na se \?ede acu m - Vedere generală despre apus a Viei Prin6pale, după săpăturile din 1910 -
decât prundiş ş i pă ...
mânt. I ndată însă cam
se sapă mai adânc, se dă de un puternic noaşte m ş i d upă restu l pieselor arhitecta ...
b locaj de piatră întărit ca ţărână. Dede ... nice cari s'au găsit împrăştiate dealungul
subtul acestui blocaj urmează pământal stradei.
galben, bătut. Toată această temel ie se în-. Coloanele necanelate şi m onolitice, d i n
tăreşte adânci nda-se la partea ce formează care câte\?a nu mai s'au păstrat întregi,
fundam ental colonadelor dela cele două erau aşezate pe baze simple cu an singur
portice ale stradei. toras şi plinte pătrate, iar capitelari le ,
La sondajele încercate de mine de alun ... desi ioniene, sunt pre\?ăzate ca un ab acus
gal acesteia, am mers la o adânc i m e de în � lt sau ca z"mposturz·, o parti calari tate
peste 1 m . Până la această adânci me am aceasta care caracteriză perioada bizan ...
găsit elemente cari arată că strada e o re ... tină. Ele na excelează prin o deosebită
construire saa o construcţie ulterioară, fi neţă în execuţia lor ; capi telurile, bună ....
făcută în urma anei distrageri \?iolente a oară, arareori sant mai m u l t decât eboşuri.
cetăţii . Căci ce alta pot însemna rămăşi ... Volutele păstrează doar fo rma lor gene...

inp.org.ro
1 60 BULETINUL COI'\I SIUNll f'lONUI'\ENTELOR ISTORJCE

rală ; în ele na \Jedem n i ci armă diu spi�
ralele şi O\Jari le o bişnuite ale sl i lalui io�
nian. Un frumos capitel ionian am cl esco ....
rit lângă stradă, cl ar el prin pro porţi i le şi
lucrătara sa foarte îngrijită e desigur străin
de colonada porticelor din Via Principalis
(un al doilea exemplar se găsise mai de
mult - zice .... se - la Basili ca .... cisternă şi a ....
cam se află la casa m uzeului din !\el a m ...
clisi).
D i n toate acestea poate reesl, până la e ....
\liclentă, că Via Principalis, a�' a cam n i se
înfăţi Şează prin di\Jersitatea şi disparitate a
elementelor ei constitati\Je conser\?ate pâ.nă
astazi (din care unele posibil că pro\Jin
d ela alte construcţii) nu e câ.tuşi de puţin
o creaţiane u nitară din epoca d intâ.i a ce­
tăţi i ; ea a rezu ltat fără îndoială după o
mare catastro fă , cam e cea întâ.mplată
înainte de Constantin cel 1"\are, si dapă '

Că construcţia d espre care-i \lorba, e reparaţii consecati\le în decurs de câ.te\la

d intr'o epocă târzie, apropiată de aceea a \leacuri pâ.nă ce în perioada anei decă deri
lui Iustinian, ne .... o do\Jedeşte mai departe depline, ea a ajuns prada populaţiei sără ....
\larietatea sau incongraenţa d i feritelor că cioase si in culte saa barbare ce a locuit
'

piese arhitectonice a le ei. llşa bunăoară, cetatea.

diametral coloanelor \Jariază între o m , 3 0
ş i o m,4o ( 7 între o m, 3 o - o m , 4 0 ; unele trec
de o m, 40 ; de asemenea \lariază şi bazele
şi capitelari le ; coloane le păstrate intregi
aa o lungime de maxim u m 1 m , 5 0). Nici
i ntercolamniile na arată o aplicare se\leră
a modu lului arhi tecton i c ; ele ŞO\Jăe în tre
2 m, s o - 3 m, 7 o . Neglijenţa se �nstată şi
la linia na tocmai riguros d reaptă e1 co�
lonadelor. Lipsă de ani ta te tră dează şi ma ....
terialal : cele mai m u lte piese sunt din
Cu toate astea, strada noastră ca boga....
te le-i resturi aflate în cuprinsul ei şi ca
şirul de încăperi, poate pră\?ăl i i (de ori ....
gină mai tâ.rzie, ele altfel) , cari flanchează
Basi l i ca Forensis şi Basi iica bizantină, ră ....
mâ.ne un document foarte preţios a l \?re...
m i i , atâ.t sub raportul artistic câ.t ş i isto ....
ric. Spr� a înţelege aceasta cată să nu
a\Jem în \?edere nu mai datele ce ni le pro ....
cară ea în starea-i actuală, câ.ncl nu însem­
nează decât o lucrare mai mult de câ.r ....

Cetatea Tropaeum .
- Via Principalis, după săpăturile din 191 0 -

p iatră de Enige ; apoi, cnm egal reparti .... peală târzie, ci să ne ... o reconstra im în
zate, din cea locală şi Hasarlik, cariera de minte aşa cam, a fost după pri m a-i con...
piatră caicară scoi coasă dela graniţa re'"' stractiane, din d tota l era unitar si lucrat
, '

gatalai \Jecin al Bulgariei. cu îngriji rea cerută, cu un meşteşug desi-

inp.org.ro
 NOI SĂ.PĂ TURI !N CETA.TEF\. TROPF\.EU!'l ( 1 9 1 O)
gur wednic de monumentul triumfal din
apropiere.
Insemnătatea ei istori că rezultă din con�
sideraţia, că ea este poate o i lustraţie în...
trucât\?a încă \?ie a acelor constructiuni
despre care ne \?Orbeste traditia constan....
tiniană sub numele de �!J.OOAv�, p o rti ce lungi
cari străbăteaa străzile în Constanti nopo l
şi înlesn iaa circulaţia îndemânatecă a po ....
pulaţiei, ferind ....o de neplăcerea arşiţei, a
ploilor şi noroaelor. Aceasta era o modă
greco.... orientală răspândită din epoca ele...
n isti că. Constatarea aceasta a înrâ.uririi
greceşti într'o cetate romană d in Dobrogea,
nu trebue să ne mire. Desi orasele din in ...
' '
terioral t\oesiei precam şi în genere de
pe malurile dunărene erau în fond ro ...
mane (saa romanizate), ele însă na se
pateeîa sustrage dela influenta mai malt
saa mai puţin adâ.ncă a e lenismalai, ca
care \?eniaa în contact, na numai prin a....
propiatele emporii greceşti , centrele lai
înfloritoare şi puterni ce, ci şi prin popa ...
laţia t\oesiei sudice, populaţie pe jumătate
elenizată 1) .
1) Cf. l'\ommsen, Rom. Geschichte, uol. V, ed. 6, p.
Buletinul Comisinnii tlonumentelor Istorice.
1 61
De regretat e că pâ.nă acum n a s'aa scos
la lumină rămăsitele . '
cetătilor pontice ale
'
colon i ilor eline ; el e ne rezer\?ă poate urme
\?ădite dela zidiri analoage, imitate dapă
'
cele din metropola lor de pe malurile Bas ...
fora lai ; aceste arme ne ... ar fi lămarit poate
mai bine origina construcţiei de pe strada
d i n Tropaeam .
O asemenea înrâ.arire suntem în drept
a deduce na namai dela an fapt izolat, ca
cel ce ni .... J procară sapra\?ieţairea anei
mode greco .... orientale rele\?ate de noi, ci
şi dapă i ns cripţi i le greceşti găsite printre
cele latine în ruinele cetăţii noastre. O sin ...
gară do\?adă ar fi deajuns spre a ne con...
\?inge de începatal anei grecizări a cetăţii,
dacă na chiar de caracterul bi lingaic al ei,
într'o epocă destul de timpurie, câ.nd na
d ispărase încă caltal păgâ.n ; este altarul
ca i nscripţie grecească, pe care setosal
« Oraş a l Tropeenilor l'a consacrat reginei
Ianona, ca îndeplinire a jarainţei, pentra
aflarea apei » ("l-Ip] �CI.utAtuaiJ 61tsp -r::·�r:
sopsasro� too oou..w � ·f] '1t6A�� T po'1ts�drov
s fJx·�� xu.p �Y) 2) .
G• .f.\ u � H u .
193 sq. " ) Reuista p . istorie, arheologie � i filologie, " · X ( 1 909), p . 257.
21
inp.org.ro
 BISERICA DIN VĂDENI
-- o--
NOTE ISTO RI C E
(După Al. Ştejulescu : Gorjul z"storic şi pitoresc)
iseri ca. d i n Vădeni, sa.t în jade-.
ţal Gorj, la. 4 km. spre nord de
T ....Jiu, cunoscut în i storie prin�
tr'o mică luptă ce s'a. da.t a.c:i, Ia.
1 7 8 8 , pe \."lremea. lai Ni cola.e....
Vodă 1"\a.wogheni, între Turci ş i
11.astriaci, e c:titorie a. ma.relai Ba.n
a.l Craio\?ei Cornea. Brăiloia, care, se ştie,
este, împreună ca an 1"\ilc:o Băiaşal, ctitor
şi al bisericii din Baia .... de ... l\ra.mă ( 1 7 03).
Acesta., cam părând mosi a. dela. Văd eni, se
a.şeză a.colo, întemeind ca.se de pia.tră (\"le ....
chia. cală a boeri lor Brăiloi, din care s'au
prefăcut casele de azi a.le proprietăţii) şi
biseri că ,-c:a. şi stră moşul săa Barba! Cta ...
eera! (ca 1 6 0 0 ), se zice în hriso\."lal l a i Con ...
sta.ntin ... Vodă B rânco\?ean a d i n 1 o 1"\artie
1 7 0 0 , hriSO\."l prin care se confirmă sfet....
nicalai săa de frunte s tăpânire peste noaa.
sa. proprietate gor jană.
l\şa. dar, dapă acest document, biserica.
din Vădeni era. zi d i tă pe la. 1 70 0 , na însă
şi terminată (zagră\?ită). Căci ia.tă ce ne
spune în a.cea.stă pri\?inţă pisa.nia. ei :
In numele tatălui si a.l fi ialai si a.l sf. dah,
' '
zidita-s'au a.ceastă sfăntă s i damnezeia.scă
'
beseri că întra hra.mal 11.dormirei prea. sfi ntei
născătoa.rei de Darnnezea, din temelie fă...
cată de damnea.lai răposa.ţal Cornea Brăi ....
Joia \?el Ba.n ; şi rămănănd de damnea.lai
nezagră\?ită, s'a.u ne\.">Oit în armă fiial dam ...
nea.lai sfi nţia. sa. Dositei 1"\ona.h Brăiloia
inp.org.ro
Consi liera! de a.a înframaseţa.t.... o şi a.a îm ....
podobit·o ca zagră\."lea.la, precam să \?ede,
Pentru ca. să a.ibă sfintia. sa. si neamul sfin ....
' '
tiei sa.le \?ea.cnică pomenire, sfărsinda ... se
' '
în !ana. (loc stn"cat în pzsanie) . . 7 2 4 1
. . . .
( 1 7 3 3), fiind zagra\?i: Ra.nite .. . »
= .
Destu l de târziu deci dapă moa.rtea. ma. ...
re lai Ban Corn ea. (·;· 1 7 1 O), fial săa Do ...
sitei 1"\ona.hal, canoscatal Consi lier d e pe
\?re m ea. stăpânirei 11.astriacilor în Oltenia,
să\?ârsi lacra.rea ta.tă lai : zagră\?i biserica
'
în stilul a.les şi îngrijit a.l epocei brânco ...
\?eneşti. l\tanci pase el să se zagră\?ea.scă
în tindă (prona.os) portretele m ara.Je a.Je
ctitorilor şi ale nea.malai lor, portrete ce
a.copăr trei din pa.tra pereţi a.i încăperii
(dela. a.pas, mia.zănoa.pte şi m ia.zăzi), a.st....
fel precum în puţine alte ctirorii se ma.i
pot \?edea. asemenea..
In namele m amei sa.le (Sta.nca. B � neasa),
al fraţilor (Vasile 1"\onahal, Damitra.şco
\?el Căpita.n za. Cerneţi, Barba! Serda.ra l,
1"\atei Postelni cal, Carnea. şi Co nsta.n ....
tin Claceral) ş i al surorilor sale ( d intre
ca.ri cunoaştem pe 1"\a.ria. 11.rgeto ia.nca), ­
Dosi lei 1"\ona.hal B răiloia , ca. cel ma.i
ma.re fiu al B .malai Cornea ş i sapra\1e ....
ţaitor, se pa.re, tataror alor săi, armă să
îngrijească de biserica. dela Vădeni , ca.re,
d upă moartea lai (7 Il a gust 1 7 4 7), ră ...
ma.se în sea.:n a. a.ltor descen denţi al nea. ...
malai, până la începatal secolului trecut,
 1 63

cân d mo şia. treca în ': proprieta.tea. îa.m iliei şelor sfinte pri n p i etatea şi dărnicia nobilei
Geano gla. �resti ne si bunei române, d.... nei 1"\.aria
' '

Curând în arm ă, ne ma.i fii nd, se X>ede, D. Pleniceana, care, ca u ltimă stăpână a
cine să îngrijea.scă serios de X>echia. ctito.-. Vădenilor, hărăz iti de câti'Oa. ani încă l\d-
' '

Biserica din Vădeni.

- Inainte de restaurare -

rie a. mare lai Ban Cornea Brăiloia, aceasta
se dărăpănă în<;:etal ca înceta! , până ce a. ...
janse în părăsire. Din a.cea.stă tristă sta.re
se rid ică a.stăzi la. cinstea. caX>enită lăca ...
ministraţiei Ca.sei Ş coa.lelor, a ţinut de
sfântă da.torie să ofere Comisianii 1"\onu....
mentelor Istorice mijloacele băneşti nece....
a.re pentru a. ei restaurare.
A . L.

inp.org.ro
 NOTE ARHITECTONICE SI LUCRR F\ I NOI. '

--�o ---

Vă.deni se deosibe� cată deasupra nao.sa !CJi , şi se apropie de bi ....

biseri cile studiate până sericile d i n Apas, cari prezintă o clopo tniţă
înaltă în partea d i n faţă a bisericii.
Sant la noi biserici cari întrunesc la un
loc şi turla pantocratorulai d easupra nao�
salai şi clopotniţa deasupra pronaosalai :
rai, pronaosul şi naosal. ele sant în genere din secolul al XVI I-lea.
Această dispoziţiane na se întâlneşte în Astfel bisericile fostelor mănăstirii 1"\.ama

Ctitorii bisericii din Vădeni.

(Cornea Brăiloiu marele Ban, soţia sa Stanca şi fiii lor : Dositei şi Vasile monahii)

trecut decât d i n \?eacal al xvn .... !ea încoace
şi mai m ult în secolii d i n armă ; ea pare a fi
adusă d i n tările apusene si dă bisericilor o
' ,
şi Corneta, biserica Sfinţii Im păraţi d i n
Târgo\?işte (secolul XVII) etc . . . 1"\. a i târziu
m ulte biseri ci aa în fată o clopotnită ri ....
' '

înfăţişare ce se îndepărtează de tipa! bi .... di cată pe an pri d\?or, cam e la bise ....
zantin, care are taria pantocratoralai ridi ... rica Jitiana d in Balta ... verde (Dolj), apoi,

inp.org.ro
 BISERICI\ DIN VĂ.DENI 1 65

în secolul al X IX�lea, se întâlnesc, mai ales La biserica din Vădeni scara are o d is ...
la sate, biserici ca clopotnita în fată si fără
, , ,
poziţie deosebită de cea arătată mai sas :
turlă pe naos. ea este tot alipită de zidul dinspre m iază ...
noapte al biseri cii, însă urmează paralel
ca el, prezi ntân d pe din afară o eşitară
dreptanghialară, acoperită prin prelungi ...
rea în\/elitoarei bisericii. A.ceastă scară
duce mai întâi la o cameră boltită, situată
deasupra pronaosalai şi sub încăperea clo ...
potelor. A.ceastă cameră e luminată prin o
m i că fereastră, care se deschide spre mia ...
ză ... zi, deasupra straşinei acoperişului !J i ...
sericii . D ela această cameră în sas o altă

Planul bisericli din Vădeni.

Prezenţa clopotniţei în corpul bisericii

atrage după sine necesitatea unei scări
care să perm ită urcarea la clopote.
De obicei această scară este aşezată în...
tr'un turnaleţ, octogonal saa rotund, alipit
de biserică în faţad a din spre m iază,... n oapte
si \'lizi bii pe d i n afară. A.cesta este cazul
,

biserici lor din Vlădeşti (l'luscel) Bărbaleţ

(Dâmbo\'liţa), Brădeşti ( Dolj) şi m. a.
Cine cunoaşte a ceste biserici, mai ales
aceea din Bărbaleţ, poate \>edea ca câtă Faţada bisericii din Vădeni.
dibăcie arhitectii de pe \'lremari au stiut
,
,

să se ser\'lească de acest e lement noa, pen ... s cară, situată în corpul clopotniţei duce
tra a da b iseric ilor edifi cate de ei o corn ... deasu pra - la încăperea clopotelor.
posiţie pitorească şi o siluetă plăcută. E uşor de \/ăzat că scara care duce de

inp.org.ro
1 66 BULETINUL C0/"1ISIUNII l'10NU/"1ENTELOR I STORICE

boltite, ce să află sub clopotniţă, ast....

fel că atâ.t această cameră câ.t şi clo....
potniţa de\>eniaa i naccesibile şi pa ....
teau fi apărate la caz de ne\>oe.
Precum am arătat, biserica. se com ....
pune, în linii generale, din un pri d\>or,
un pronaos (peste care se suprapun
o ascunzătoare boltită şi clopotniţa)
si în sfâ.rsit an naos fără turlă.
' '

Prid\>oral este pe plan patrat si bol�

'

tit ca o calotă sferică, propti tă pe

Biserica din Vă.deni.
- Vedere spre miază-noapte, cu scara clopotniţei -
laturile ei prin patru arcuri. Total este
rezemat pe trei din cele patru laturi
ale lai pe opt stâ.lpi de zidărie cu ar ..
cade, în formă de acoladă, iar pe a
patra latură pe zidul din faţa biseri cii.
Pri d\)orul era în întregi m e zagră\>it
al fresca în in terior, atâ.t bolţile câ.t
şi stâ.lpi i . Din aceste frescuri nu mai
existau decâ.t cele de pe arcadele
stâlpi lor prec:am şi o parte din hra.....
Picturi din biserica dela Vădeni .
- Bolta pantocratorolai -·

la. prona.os la camera. bo ltită nu este

contimporană cu biserica, ci a.dăoga....
tă în armă. Intr'a.de\>ăr, soclul bise ....
ricii precum şi brâ.a l sunt întrerapte
în dreptul zidăriei scări i ; ele nu ar ....
mează m işcarea zidarilor scării, ci
aceea a zidului bisericii, rămâ.nâ.nd
ascunse, spre a reapare în partea o ....
pasă, u n de se termină casa scării :
an masi\1 simplu de zidărie, care, \>ă�
zut din afară, nu prezintă nici o linie
arhitectonic ă, ci numai câ.te\>a m ici
ferestre sau mai bine sim ple găuri
dreptanghiulare, înguste şi dispuse
în mod neregulat, cari sant d estinate
a da lumină scări i .
Din aceste constatări reese că pro�
babil în \>echime na exista scară pen ..
tru a merge la. clopote şi că se între­
buinţa. o scară mob i lă de lemn, care
se putea ri d i ca prin fereastra ca.merii

inp.org.ro
 BISERICI\ DIN V A DENI
mal biseri c i i : Adormirea f\aicii Domnu ...
lai, zagră'Vit de ... asapra arcadelor d i n fa...
tadă şi cari erau destul de bine conser'Vate.
Restul, adică bolţile, stâlpii şi zi durile fa ...
seseră 'Văruite în mai multe rândur i ; sub
pătara de 'Var s'au găsit însă rămăşiţele
acestor zagră'Veli, cari au permis reconsti ...
tai rea s i restaurarea lor.
'
/
Biserica din Vădeni : \?edere laterală.
Pronaosul este de .... asemenea pătrat ca
plan şi acoperit ca o calotă sîeri că ca pen ...
danti'Vi, proptită pe patra arcuri puterni ce
şi joase. Tot pronaosul este zagră'Vit al
fresco. Pictura lai este în general bine con ...
ser'Vată, fiindcă a fost ferită d e clopotniţa
care se ridică deasupra, ceeace a împiede...
cat aci infi ltraţianile de apă ce se con ...
inp.org.ro
1 67
stată în părţile de deasupra ale naosalai.
Picturile sant i nteresan te si păstrează
cararteral general al p i cturilor d i n tim ...
pal lai Constanti n.... Vodă Brân co'Veana.
Pe peretele dela apas, la stânga aşei ,
este zagră'Vit marele Ban Cornea Brăi loia,
fond atorul bisericii, într'o atitudine nobilă,
î1r brăcat într'o mantie d e ermină, ţinând
în mână biserica, care se 'Vede deasupra a şei
de i ntrare; la stânga lai soţia sa Stanca
Bănesa; la d reapta intrăr i i Dosoftei J'\o ..
naha! şi Vasile f\onahal, fii i marelui Ban
Cornea, amândoi îmbră caţi călagăreşte.
Cel d i ntâi , ca ctitor , ţine biserica îm ....
preană ca tată l său ('V. pag. 1 6 4).
Pe peretele di nspre m iază�zi se 'Văd za ...
gră'Viţi : Dam itraşca B răiloia ca soţia sa
f\arica s i copiii lor Constantin s i Barba!,
' '
apoi Constantin .... Vodă Brân co'Veana şi ja ....
pâneasa f\aria Băneasa Banului !'1i les ca,
soacra lai Damitraşca Brăiloia şi 'Vara pri ...
mară a lai Constancl i n.... voe'Vod.
Iar pe peretele dela m iază ... noapte: Cor...
nea Brăiloia, /'\atei Vornica l Brăiloia, Bar...
1 68 BULETINUL COt\JSIUNJJ J'lONU!'lENTELOR ISTORICE

ba \?el Sărdar ea soţia lai Stan ea şi copiii
lor 1"\BriB, DamitrBşea şi ConstBntin, Clpoi
Tomel Brăiloia ea soţiel lai 1"\ariel CBntB�
eazineelsea şi copiii lor JoiţB şi Şerbeln .
De�Bsaprel portretelor etitorilor să Bflă
an r&n d de medBlioBne, reprezi nt&nd sfinţi
în rinsoari de flori; BeeleBşi medBlioMe
să repetă pe toate feţele celor peltra
colţu l z idului d i n spre miBză�noapte e o
mică uşă eBre d aee lel seBrCl elopotniţei,
deschisă în hBina anai portret de ctitor,
Haosu l este d espărtit de pronaos prin
o triplă areeldă rezemBtă pe doi st&lpi pă�
trBţi de zi dărie. PlMal nBosa lai este tot
pătrelt. El e Beoperit ea o boltă sferieă ea
pendMli\?i rezemBţi pe peltra Breari lBrgi,
meli înalte cel cele dela pronMs . D i n el�
ceelstă cBază Mosul Bre o proporţie mult
meli impanătoBre. El este lamiMt prin
două ferestre mai mBri şi patra meli mi ci,
sitaelte lB an n i\?el meli ridicat, sub Mearile
mBri eelri susţin bolta.
Pietarel este Bci mult meli deteriorBtă deH
e&t în pronBos, căci biserieel, fi ind pă ră�

Biserica din Vădeni : secţiane longitadinală.

Breari cari proptesc boltel bisericii (\?. i laH
strBţiB, pelg. 1 6 9). Pe pendanti\?i sant za ....
gră\?iţi cei patra e\?Bn ghelişti, pe cupolă,
în m ijloc, 1"\aicel Domnului ea Isos în brate,'
ielr d e jurîmprejur ŞBisprezeee figuri de
prooroci (\?. ilastrelţia pelg. 1 6 6).
PronBosal este laminelt prin o singură.
fereastră în zidul d inspre miază...zi, ielr în
sită , Cl stat în \?eeleal trecut multă \?reme
neîn\?ălită şi expusă intemperiilor.
T&mplB, eBre em de zid, nu mai prezinta
nici o armă d i n forma ei primiti\?ă : par ...
teB i n ferioBră erel încă în picioare, par�
teB de sas, find dăramată, fusese înlocuită
cu trei r&ndari d e i eoMe prinse într'o
şarpBntă de lemn zagră\?ită în mod rustic.

inp.org.ro
 BISERICI\ DIN V I\ DENI 1 69

Aspectul general al biseri cii este masi\1,
sim plu şi se\ler. Clopo tniţa pătrată domină
totul. Ea prezintă pe fiecare latură două
arcad e deschise în pl in-centru . I nălţimea
ei este de 1 6 m . până la corn işă şi 25 m.
până la \lârrul crucei . Dimensiunile b ise­
ricii sunt : 28 m. lungime totală şi 9 m , 5 o
tează aspectul se\ler al acestui monument.
Lucrările de restaurare executate în \Jara
anului 1 9 1 o sant următoarel e :
Acoperişul, care era In stare foarte şu­
bredă, ca o şarpantă slabă, putredă în parte ,
în\lelită ca tablă, s'a in locGit în întregime,
prin o sarpantă solidă, com pGsă din ferm e,
'

lărgimea corpu lui central, măsurat î n afară. ca cleşti, căpriori, astereală ş i în\lelitoare
Corpul bisericii e tencuit simpla, fără fi­ de olane din fabrica « GorjG! » d i n Târga­
ride nici arcător i ; numai brâul şi soclul Jia, cer straşină cu căpriori aparenţi pro-

Pictori din biserica dela Vădeni : pendativ şi arcari de bolţi .

profilat decorează întra câ.t\la, împreună
cu cornişa, care s'a restaurat acum, bise ....
rica în exterior.
Ferestrele sant cu chenare de piatră în
genul obicinuit, ca profile d eri\late din arta
gotică, aşa cam se întâlnesc mai la toate
filaţi şi ca o scândură traforată la marg ine,
pentru scurgerea apelor.
Cornişa, care era îngro pată sub o ten ....
caială informă, s'a reconstituit ; brâal şi
profi lul soclalai, cari erau neregulate ş i
so\lăite, s'au înd reptat si tras cu sablonal;
' ' '

biseric i le epocei ; ferestrele cari lumi nează
partea de sas a naosa lai sant de asemenea
de piatră ca dantelară ajarată.
Pri d\loral singur, prin stâlp ii şi arca­
deie lai decorati\le, ridică şi agremen ....
Buletinul Comisianii tlonumenteler Istorice.
partea de jos a soclu lui sGb profil, care era
d i n tencaeală s im plă, s'a făcut de jar îm ...
prejur, p c o adâncime de 30-40 centi ....
metri, d i n p iatră d e Ranca, - o niarmoră
n eagră, foarte rezistentă, din m u nţii d i n
22

inp.org.ro
1 70 BULETINUL COJ'\ISIUN!I 1'\0NUJ'\ENTELOR ISTORICE�.

apropiere. 1\eest soclu s'a lucrat în formă
de mozaic neregu lat şi el \?a asigura bise.-.
rica contra umezelei pentra-" multă \?reme.
ferestrele, eu toeari de piatră, erau în
parte astupate, în parte stricate. Chenarele
lor s'au completat, iar ee'r ee\?elele s'�u fă ...
cut d i n nou din lemn de stejar.
Bolţile naosului şi ale altarului s'au a�
eoperit pe deasupra cu un strat de ci ment,
aeeeaş epocă ea această biserică, iar ehe ...
nara! uşei se \?a face din p iatră cioplită,
eu o i nscripţie nouă. Inscri pţia \?eehe se
\?a păstra în zidul biserici i , spre exterior,
spre a fi ferită de stricăciuni.
In i nteriorul bisericii s'au executat, până
acum, o tâ.m p lă nouă eu i coanele ei ; la
anul \?iitor se \?a restaura şi pictura i nte ...
rioară tot de Q J Belisarie, pi ctor care a
...

spre a păzi picturile de stricăciuni . In zi ...
dai d i nspre nord al altarului s'a făcut un
coş, pentru a se putea instaltl o sobă. Uşa
dela i ntrare, care lipseşte, nu s'a putut
face în acest an ; ea se \?a executa în tim ...
·pal iernei -si se \?a aseza . anu l \?iitor : \?a fi
, ,
d i n lemn d e stejar sculptat, după ·'-modul
,
usilor dela mănăs tirea H urezi , care e d in
,
restaurat picturile pri d\?orului şi a exeeu ....
tat i eoonele tâ.mplii.
I n modu l acesta b iseri ca \?a îi complet
restaurată prin nobila i niţiati\?ă a Doamnei
1"\aria D . Pleniceanu, care a donat în acest
scop Administraţiei Casei Biserid i suma
de 4 0 . 0 0 0 lei: 1 5 . 0 0 0 pentru partea arhi ...
tectoni că, 2 5 . 000 pen tru pictură ş i tâ.mplă.

A R H. N. GHJCA-B UDE.Ş T I .

NOTA. - fotografii, reprezentând biserica după restaurare, se \>Or da in Raportul general al Comisianii 1'\onamentelor Isto­

rice pe 1910.

N. G.

inp.org.ro
 P R I V I R E A SU PR A A N T I C H I T ATJLO R ·' P R EI S T O R I C E
A LE R O M Â N I E I
-- 0--
STA TI
'
UNILE PREISTORICE
STJ\ŢIUNILE DIN .M.OLDOVJ\ ŞI DO BROGEI\
nul d intre judeţele cele mai bo ...
gate în staţiuni pre istorice este
de s igur judeţul Iaş i. Nu mai pa ...
ţin de opt localităţi d in acest ja ...
deţ aa d at la i\?eală rămăş iţe
preistorice, d i ntre cari însă cea
mai interesantă s, i mai bine cerce ...
tată este staţiunea dela Cacateni.
Pe podisul ' « Cetătaia »
' din acest sat se
găsesc a rmele ane i cetăţi de pământ, de
forma unui oblong neregulat, de we-o
1 6 0m de lung şi s om de lat. Stratificaţianea
terenului d intr'însa este următoarea : pă....
m ânt arabil cam 3 0 cm. grosime ; sub a...
cesta an strat de lat amestecat ca n is ip,
p ietre, cenuşă, cărbuni, prezentâ.nd « d in
d istantă
'
în d istantă,
niste
'
pete rosii,
'
cari
aa aspectul unor i nsule, compuse din pă ...
mânt ars » . Î n aceste insule se găsesc cele
mai multe resturi de cultură. l'lai jos de
acest strat este teren ca'lcaros, cam se gă...
seşte de altfel la baza tuturor dealurilor
din apropiere.
Î n urma săpăturilor îndelungate şi s is...
tematice întreprinse în această staţiune de
cătră Beld iceana şi Baţureana, s'au găsit o
m are cantitate de obiecte preistorice, cari
se grupează în următoarele categori i :
a) Arme s i unelte ; aceste sunt de silex
de gresie şi de os. Toate cele de piatră
sunt lustruite şi prezintă o mare \?arietate
de forme, ca topoare, cioca.n e, săgeţi, ca...
ţite, râşn iţe, bule pentru sfărâmarea gră....
anţelor, lustraitoare, dă ltiţe, purtând 11 ...
proape toate arme de întrebuinţare. De
asemenea s'a scos un număr foarte mare
inp.org.ro
'
de aşc hi i şi nuclee de silex ş i gresie. Cele
de os_sant ş i ele l ustruite Şi se compun d i n
ciocane, sale, ace şi ob-iecte de podoabă.
b) \"asele sunt de lat ş i caşi în alte sta...
ţiani, parte fabricate d intr'o pastă dură de
pământ neales, amestecat ca fărâmătari
cuarţoase, parte d intr' un material ca mult
mai fin ş i lucrate ca îngrijire. Vasele de
categoria întâi par a fi lucrate ca mâna ş i
au c a ornamente brâie d e adânc itari lan...
găreţe saa treiangh ialare făcute ca an o b i,.;
ect ascuţit ş i d ispuse în jarul gâtalai \?asa...
lai, saa a·dânc itari făcute ca sfoara ş i aran ...
jate în formă de careari, saa brâie înguste
ornate ca sgârietari m ic i perpend!calare,
saa gropari de zgârietar i mai lungi şi pa...
ralele, d ispuse în formă de zig.... zag pe gâtal
saa pântecele \?aselor, sau în fine i m pre....
sia n i făcute cu degetul ori cu unghia. va...
sele d in această categorie sant rău arse,
de aceea s'au păstrat mai m ult în stare de
c iobari.
D impotri\?ă \?asele de pastă fină sunt b ine
arse, aa ornamente de linii drepte ş i cm·....
be, câte odată c hiar ornamente în relief ce
par a fi făcute cu un tipar, de oarece se
repetă de mai m ulte ori -un fel de terra
sigillata. S'au găs it si
' \"lase zagră\?ite, ca or ...
namente liniare, în special spirale şi chiar
cu figuri de plante şi animale ; fon dul lor
este de regulă roşa.... gălbai, iar figurile negre.
Sant si ' ornamente galbine pe fond închis
ş i rar de tot ornamente pe fond alb. Unele
\?ase sant zagră\?ite şi pe din lăuntru.
Formele si'
mărim i le \?aselor sant foarte
\?ariate ; unele au toarte, altele mânuşi, al ...
1 72 BULETINUL CO/'\ISIUNJI 1'\0NU/'\ENTELOR ISTORICE
.
tele îns ă în local acestora aa câte doaă saa
patra găuri .
c) Din lat sant fabrieate ş i ana m ite unelte
şi podoabe ca piramide, greutăţi rotunde
pentru ţesut şi pescuit, capete de fase, linH
gari, amalete şi mărgele.
d) Tot d in l at sant l ucraţi şi idol i i cari
se prezintă sab doaă forme : idoli în formă
de animale şi idol i de formă omenească.
I dol i i în formă de animale reprezintă mai
ales boi, oi, câini, porci ş i cerbi. 1"\.alţi aa
formele genitale foarte pronunţate. Idolii
de formă omenească aa părţile corpala i
b ine d istincte, aşa că l i s e recunoaşte ca
asarintă sexul . Cei de sex bărbătesc se
' '
caracterizează prin falas ş i câte odată prin..
tr'o eşarpă ce merge de pe amăra! drept l a
coapsa stângă ; cei femeieşti s e recunosc
dapă mamelele foarte des\Îoltate şi treian..
ghiul genital. Unii se term ină într'un \Îârf
ascuţit, pentru a..se putea înfige în pământ,
alţi i printr'o am flătară plană, pentru a.. se
aşeza pe o suprafaţă plană, alţii în sfârşit
aa l a cap şi la umeri ana saa mai multe
găurele pentru a fi atârnaţi. Corpul idol i..
lor de formă omenească este ornat ca dungi
paralele, care în anum ite părţi ale corpului
formează d i ferite figuri; adeseori aceste
dung i sant zagră\Îite cu roşa.
Pe lângă aceste figuri omeneşti s'au gă..
s it altele mai m ici, l ătăreţe ş i ca găurele
pentru a fi atârnate. Unele reprezintă nu ..
mai bastal , au ochii foarte mari, iar în loc
de nas o proem inenţă lungă, înco\Îoiată
în jos, ce..ţi face i m presia anai cioc de
bufniţă.
1\lătarea de aceste rămăs ite cultural e
' '
s'au mai găsit la Cacateni bucăţi de pă ...
mânt ars amestecat ca pae, naele earboni..
zate - probabil arme d in pereţii locuinţe..
lor - mo\Îile de cenuşă, s ilexari arse ş i c i o..
b ari topite în foc, schelete de oamen i s i o'
mulţime de oase de animale, mai ales de
cerb. Î n stratul superior s'au găsit câte\Îa
brăţări si fibale de bronz, pe cam s i câte\Îa
' '
o b iecte de fier .
Staţiunea dela Caeateni deşi îndelung
cercetată de cei doi profesori ieşan i, na a
fost complect dezmormântată ; astăzi face
acolo săpături cunoscutul arheolog ger..
man Ed. Schm idt, care însă n u a publ icat
încă rezultatele la care a ajuns.
inp.org.ro
Nu departe de Cucateni, la Băiceni s'a
descoperit o altă staţiane, care prez intă
aceeaş eal tară, dar în schimb cuprinde
foarte numeroase arne pline ea cenasă si
osem inte. Din acest fapt s'a dedus d a � i
era necropola staţianii Caeateni, părere
care în l ipsa unor cercetări mai întinse,
încă nu s'a \Îerificat.
Tot în apro pierea Cueatenilor, la Stro..
eşti, a găsit Bel d iceana o staţiane cu o cal ..
tară foarte asemănătoare. 1\rmele si aneJ ..
'
tele sant tot de silex şi gresie l ustrui te; ceH
ram ica prezintă acel eaşi tipari ca si la ca ..
cateni, \Îasele sant u nele d in pastă dură,
altele mai fine, zagră\Îite ca 1 in ii şi dungi
roşii ; ele aa însă. drept caracteristică mâ..
naşi, cari reprezintă capete de animale.
O cultură i dentică ea cea dela Caeateni
a dat la i\Îeală şi staţiunea Belceşti din ja..
deţal Iaşi. Î n special idoli de formă ani ..
mală nu s'aa găsit decât numai în aceste
două staţiuni. De asemenea s'aa mai găsit
arme preistorice în acest judeţ l a 1"\.o\Îila
l ai 1\ndrei, pe care au despicat-.o aceiaş i
cercetători ieşani, descoperind într'însa
an schelet de om, o oală rudi mentară ca
cenuşă şi două obiecte de silex ; precum
şi la Sârea, 1"\. ironeasa şi Cepleniţa, dar Jo ..
c ali tăţile acestea n'au fost decât foarte pa ..
ţin cercetate, aşa că nu a\Îem informaţiani
mai amănunţite asupra lor.
în judeţul Saeea\Îa s'au găsit până acu m
w eo nouă staţiuni preistorice, cari în parte
au fost cercetate de Beldiceana si Batareana.
' '
La Preateşti se află pe machea anai deal
o staţiane care prezintă următoarea stra..
tificaţiane : pământ arabil de 2 0 - 3 0 c m . ,
s u b e l an strat de pământ ars ş i cenuşă de
30 - 45 em., în care se găsesc arme de
caltară, pe armă an strat de argilă şi pie....
triş. Obiectele găsite constau d in arme şi
unelte de piatră bine l ustruite, ca topoare
şi ciocane de gresie, cuţite şi răzătoare de
silex ; p irami de şi capete de fase, l inguri şi
m ărgele de l at şi idoli întocmai ca cei dela
Cacateni.
La Rădăşeni in acelaş judeţ, pe ana din
terasele cari domină satul, se află o altă
staţiane, al cărei teren se compune d intr'un
strat de pământ arabil de 4 0 cm., sub acesta
an strat de 2 5 - 7 5 em. de pământ ars,
amestecat ea cenuşă, cărbuni şi p ietriş, în
 PRIVIRE l\SGPRl\ l\NTICHIT Ă ŢILOR PREISTORICE l\LE ROl'\ Â NIEI
care se găsesc rămăsite de eultar. l\eesteă
' '
sunt arme şi unelte de gresie ş i silex; idoli
de l at de aeeeas formă ea cei dela Caca�
'
teni, dar mai bine l ucrati ; \?ase de lat în
'
c:ea mai mare parte foarte m ie i - de 4.... 3
cm. înăltime - ma i dare s i mai fine, a....
eeste d i � armă zagră\?ite. S' �a găsit şi oase
de animale, c:ari n'aa fost însă determinate;
oseminte omeneşti na s'aa găsit.
O ealtară asemănătoare tradează obiee ....
tele găsite în m ica staţiane de lâ.ngă Do! ....
hasea, tot în jadeţal Sacea\?a, pe c:â.nd în' tro
altă staţiane d in apropiere, numită Basa....
raba, c:altara e ca malt mai înaintată. l\ei
obiectele de piatră alternează ea cele de
bronz, iar c:eram iea pare superioară celei
dela Caeateni . Topoarele de gresie, eaţi....
tele ş i săgeţile de silex sant foarte b ine J a....
crate(iar alăturea de ele s'aa găsit doaă
toporaşe de bronz, d oaă \?ârfari de lance,
o seceră şi doaă fragmente de brăţă ri, toate
de bronz.
Topoarele de bronz aa mânerele găa ....
r ite pentru a se fixa coada şi eâ.te o
toartă pentru înţepenirea ei; \?ârfarile de
lance sunt anal în doaă, alta! în trei
machi, a\?ând fiecare câte o gaură mică
în partea ande se înfigea c:oada, în scop
de a o putea fixa printr'un cai. Secera de
bronz s'a găsit ruptă în patra bucăţi, ştir....
bite în mai mal te locuri ; mânerul ei are
trei găurele pentru fixarea cozii prin eaie.
In acest judeţ s'au mai găsit arme pre�
istorice la Stirbăţ şi Părâal Glodulai, dar
na posedăm nici o informaţie asupra lor.
De asemenea pe harta lai Toeilesea sant
indicate ea staţiuni de acest fel Buei ameni i ,
Uidestii si Stolniceni i.
' '
Dintre staţiunile preistorice d escoperite
în judeţul Vaslui cea mai importantă este
Rafaila. Puţinele săpături făcute aei de
Bel dieeanu si Butareanu au dat la i\?eală
' '
numai obiecte de aramă si bronz. l\ceste
sant : an topor de aramă, ' îngust la tăiş, cu
an mâ.ner gol pentru înfigerea cozii ş i ea
o toartă pentru înţepenirea ei ; o fibulă
mare de o jumătate de metru, ! aerată din
fir gros de bronz, îndoit la cele două ea....
pete în două spirale, cu cercuri de 9 cm.
în d iametru. l\ceste spirale se leagă eu alte
trei fire de bronz, cari la rândul lor for...
mează câ.te patru spirale mai miei îndrep-
inp.org.ro
1 73
tate parte în sas, parte în jos ; în s fârşit
două fi bule mai mici şi câte\?a \?ârfari de
săgeată, de aramă si d e bronz.'
Dacă la Rafaila a\?em a face ca o sta ....
ţiane m ai nouă, d in \?râsta bronzului, în
schi m b Ia 1'\anteni, din aeelaş judeţ, a gă....
sit d .... J Gh. D iamandi armele unei staţiu n i
care nu continea decât arme si unelte de
' '
piatră, de o fabrieaţiune poate mai \?eche
deeâ.t a celor dela Caeuteni.
Staţiuni cari tradează o caltară superi ...
oară celei dela Rafaila s'aa găsit în jadeţal
Făl c: ia la Stoesesti, /'\osna si
' Rosiesti .... Jdriei.
Î n « vase de l � t 'bine a ;-se, 1 ustr� it� si trase
'
la roată » , d . Gh. D iaman d i a găsit la Stoe....
sesti « Oseminte omenesti arse si fibale de
' , ' '
fier » . De asemenea în celelalte două loca...
I ităţi s'au găsit u nelte de fier de forme pri ....
m iti\?e.
în sfârş it în judeţul Botoşani , într'o mo....
\1ilă de lâ.ngă satul Sal cia, a găsit d .... J Gh.
Diamandi mai multe schelete Ia a n loc » ,
a\?ând arme de piatră foarte bine J u....
straite ; iar într'o altă m o\? ilă dela lchi....
meni, judeţul Dorohoi, Beld iceana a dat
peste oase de oameni şi de animale, ce
n'au fost determinate, o scară de călărit
colosală lucrată d in fier si m a i m ulte fi ....
'
bule de fier.
Pentru a eomplecta tabloul loealităţilor
preistorice d i n 1'\oldo\?a adaug că pe harta
lai Tocilescu mai sant arătate următoarele:
în judeţul Dorohoi, 1'\amorniţa, Ţinteni,
Hudesti si Losna ; în jadeţal Botosani :
' ' '
Stefănesti, Hârlăa, Deleni, Găareni s i B i ....
� olari ; 'în j udeţul Roman : Trifeşti , T � băra
şi oraşul Roman ; în judeţul Neamţu : Ne...
gri! eşti şi Poiana lui Chirilă ; în judeţul
Bacău : Răcăciani, Râ.pele, Brătila, Băr....
săneşti , Glodarile, Enăcheşti ş i Blăgeşti ,
î n Putna : Vărsătura.... Qdobeşti, Domneşti
şi Cârligele ; în judeţul Tato\?a : Fundul
Tato\?ii ş i Ba da ; în jadeţal Tecuci : Poiana,
Cosmesti si Homoc:ea, iar în Co\?urlai :
' '
Peehea s i Pisea.
Cât p �i\?eşte Dobrogea, în nisipurile DeJ ....
tei , aproape de Caraorman (ju d . Tulcea)
s'au găsit numeroase săgeţi de bronz, foarte
frumos turnate si în m ărime de 4 em. Unele
'
d i n ele sant langăreţe, în trei muchi şi fie...
care mache terminată în câte un d inte
foarte asc:aţit; altele sant O\?ale, tot în trei
1 74 BULETINUL COf'\ISIONII l'10NU/"\ENTELOR I STORICE
machi, da.r la. ba.ză a.a an singur di nte ma.i
ma.re, întors cu t>ârfal în jos. Şi unele şi
celela.lte a.a mâneral găuri t pentru a. ... se în....
îinge băţul săgeţi i ; a.cesta. însă proba.bil se
lega. de mâner, căci na există găuri pentru
îixa.rea. lai prin cuie. Ca.ra.cteristica. a.cestor
săgeţi este că sunt foa.rte fra.gile. In a.cela.ş
judeţ, la. Nicaliţel, a.proa.pe de străt>echial
t>etd a. ! Dunării, d. D . Ionescu a. da.t de ar ...
mele anei sta.ţiani preistorice, din ca.re
fără a. fa.ce încă cercetări a.rnănanţite, a.
cules câtet>a. si lexari, în specia.! un foa.rte
frumos cioca.n lustrui t şi găurit, ca. re a. fost
găsit rupt în două bucăţi . Forma. lai eJe ....
ga.ntă şi tehnica. ca ca.re este lucra.t, îl pan
între cele ma.i frumoa.se unelte neolitice
găsite în ţa.ra. noa.stră . Obiecte preistorice
s'a.a ma.i găsit în împrejuri mi la. Lancet\Jiţa.
'
si Getr\Jăn.
ln dorinţa. de a. na o mite nici una. din
loca.lităţile, ca.ri a.a farniza.t până a.cam
obiectele preistorice, a.mi ntesc că în m a ....
zeul gimna.zialui d i n Târgu....Jiu se a.flă
un număr de topoa.re şi l'ioea.ne de pia....
tră, găurite şi negăarite, cu lese din ar ....
m ătoa.rele locuri d i n judetul Gorj : l\.ni ...
'
noa.sa., l\.ndreeşti �Va. lea. Desalai), Dea.lal
L i cariciulai, Turbarea., Roşia. de Ama.ra. ....
dia., Dăneşti, Viezari, Peştea.na., Sam beşti i
de Jiu, Vârtop, Voi testi, Ciuperceni si Să ...
' '
lăneşti. De asemenea. în re\Jista. Nea.mul
Românesc Litera.r ( 1 9 1 0 , p. 7 5 2 ) se a.ra.tă,
că pe teri.orul sa.talai Bălceşti ju deţul l\r....
geş, s'a.u găsit topoa.re de piatriL I n sfârşit
d . G. !1. !1argoci mi ...a indica.t ca sta.ţiune
preistorică sa.tal Berceni din judeţul Buzău.
Fa.ptal că a.m însi
' ra.t un număr a.t&t de
ma.re de loca.lităti, ca.ri a.a da.t la. i\Jeetlâ
'
a.ntichităţi preistorice, nu însemrea.ză că
le consider pe toa.te ca. a. det>ăra.te stt�ţiani.
Se poa.te că în unele prot>enienţa. obiec....
te lor preistorice se da.toreşte n uma.i în ...
tâm p lării, fără ca. să îi fost a. colo numa.i
decât a.sezărl omenesti ; se m a.i poa.te ca.
, '
a.ltele să fie a.sezări ma.i noi, a.i căror Jo ...
'
caitori însă întrebainţa.a obiectele preis,...
tori cee, moştenite dela. s trăbuni, ca. taJis...
ma.ne sa.a simboluri, etc . C hestiun ea. nu se
t>et lămuri decât după ce se \JOr fa.ce săpă ...
inp.org.ro
tari sistema.tice î n toate a.ceste loca.lităţi.
De a.ltă pa.rte să na se creadă că et\Jem
a.stăzi Jet în demână toate saa m ăca.r cea.
ma.i mare pa.rte din obiectele găsite pe te....
ritoriul ţării noa.stre. D i m potrit>ă cele ma.i
multe a.u dispărut sa.u sant ina.ccesibile,
ia.r puţi ne le consert>ate sant îm prăştia.te în
d i ferite colecţiani publice şi pa.rticula.re.
Dintre a.ceste colecţiani m ulte na prezintă
ga.ra.nţii destul de serioa.se în ce prî\Jeşte
pro\Jenienţa. obiectelor.
1'\area. colecţiane a. lai Bolia.c se găseşte
închisă încă dela moartea. tai ( 1 8 8 0) din
ca.uza. nnai i ntermina.bil proces ; de a.ltfel
a.supra. originii unora. din obiectele ce
continea Odobesca ridi ca.se de mult obiec...
tian l . Colectiunea Pa.pa.zog la, ca.re safe ....
� ia. s i mai �1alt de a.cest defect, s'a. îm�
pră Ştia.t, ia.r fra moa.sa. colecţiune a. lai
Baţurea.nu, pe care a.m t>ăzat... o de două
ori îna.inte de moartea. lui, este şi ea. ina.c...
cesibilă.
In !1azeul d e a.ntiehităţi din Bucureşti
se păstrează o sumă de obiecte pre istorice
găsite în ta.ră, dar nu se cuno:tste ' cu sigu ....
ra.nţă de � at pro'll e nienţa. anor a. din cele
dela. !1osna., Predeal, Sinaia., !1ănesti, Cio ....
, '
lă neşti din dea.! ş i cele găsite în 1 8 8 5 la.
Cucateni. Colecţian ile pablice d in Ia.şi, cam
sunt colectianea Uni'll e rsitătii, a I nstitatalai
' '
geologic si' a Societătii medicilor si' na.tu ....
ra.listilor JJosed name�oa.sc a.ntichit ăti prei ...
, '
storice din sta.ţiunile !1oldo\'lei , da.r sigure
sant numa.i cele dela. Cacateni. De a.seme....
nea. !1azeal gim na.zia.l din Târgu ...Jia are
ma.i multe obiecte de a.cest fel din Oltenia.;
prot>enienţa. celor ma.i multe e sigură.
Dintre colectianile pa.rticalare cele ma.i
însemna.te si p� eari Je.... a.m patat \Jedea.
,
sunt colectiunea d ... Jui D. Batca lesca, ca.re
cuprinde �1a.i a.les obiecte preistorice d i n
Teleor ma.n si !1asccl, a. d ....J a i D r . 1\ntipa.
ca obiecte d in I lfot> şi a. d ... Jai Gh. Dia ...
ma.n d i ca obiecte din câtet>a staţiuni moi ....
do'lle nesti. In s f&rsit trebue să a.mintim, că
' '
multe a.ntic hităţi preistorice di n ţara. noa...
stră a.a fost trimise muzeelor din străină ....
tate, mai a.Jes 1'\azealui de etnogra.îie d i n
Berlin.
C O HST. M O I S I L
 PRIVIRE 1\SGPRl\ I\NTICHITĂŢILOR PREISTORICE ALE ROl'\Â NIEI 1 75

2 3

5 6 7 8

9 10 1 1
�I� 12 23

�
L ;J
20

13 14

o N

f_Jt,
.
�

::.
_ _
__ .

17 18 19 21 22

l\ntic h ităţi preistorice d i n ] Ro m â n i a .

1 - 1 9 : Ciocane ş i topoare d e piatră din Gorj (col. l'\azeului din T.�Jiu). 2 0 : Piatră d e ascuţit (aceeaş
colecţie). 2 1 -2 2 : Ciocane de os dela Cucuteni�Iaşi (coi. l'\uzeului de istorie naturală din laşi). 2 3 : Daltă
de silex din Deleni... Botoşani (aceeaş colecţie). Toate reduse la 1/4 din mărimea naturală.

inp.org.ro
1 76 BULETINUL COl'liSTUNH l'lOl'lUl'lENTELOR ISTORICE

1 2a 3

4, 5, 6

12 11 8 10

1\nti chităţi preistorice d i n Român i a .

1 -3 : Ceramică dela Căscioarele�Ilfo\J Jcoi. Dr. A.ntipa). 4-9 : C eramică ş i brăţat·ă de bronz dela Spanţo\J�
mo" (aceeaş colecţie). 1 o : Ciocan de silex dela Nicaliţel� Ta !cea (col. D. G . lonesca). 1 1 - 1 2 : Săgeţi de
bronz din Delta Danării (aceeaş colecţie). Toate, afat·ă de săgeţi , redase l a I/4 din mărimea nataralli.

inp.org.ro
 DOOA V E C H I CETATI
, R O t\ Â N ES, T I
PO ENl\ R li SI
--
S C H I T E ISTO RICE
'
etatea d e la Poenari, n u m ită în
tim pul din urmă, prin influenţă
l iterară, cetatea J o i Ţepeş�Vo�
dă 1 ) , e situată în pa rtea cea m a i
d e s u s a \)ă i i l\rgeşalai, î n p laiul
Lo'Viştei , 3 km . l a nord de satul Că­
păţânen i (com . Corben i), unde se
deschide trecătoarea ce duce, p r i n
C a r p a ţ i , î n Ţara Făgăraşu lui. - Ruinele
ei , măreţe ş i i m pun ătoare încă şi astăzi ,
d u p ă c el puţin trei secole dela pusti ire,
se 'Văd pe cul m ea unui m u nte d e piatră,
înalt de 'Vre�o 400 m . , a b ru pt şi deci grea
ac <;>esi b i l , c e se r i d i c ă î n malul l\rgeşulai,
tocmai în cheia l a i - « l a începutul strâm­
torii defilealai care porneşte d e aci şi
ţine până în creeri i m unţi l o r » 2) .
Trad iţia istorică, păstrată în 'Vechia cro�
n i c ă a Ţăr i i-Româneşti, atr ibae z i d i rea a­
cestei cetăţi lui Vlad-..V o d ă Tepes, care, scrie
' '
cronicarul, « au făcut cetatea dela Poenari » ,
iar « pentru o 'V i n ă m are ce au fost făcut a nai
frate al V l a d a l a i-Vodă, câ.nd au fost în z i ua
Pastilor, fi i n d toti orăsanii [ d i n Târgo'V iste]
' ' ' '
la ospeţe, iar cei tineri la hori, aşa fără
'Veste pre toţi i-au coprins. Deci câţi au fost
oameni mai b ă trâ n i , p re toţ i i-au înţepat
de au o co l i t c a ei tot tâ.rgul, iar câţi au fost
tineri, cu ne'Vestele lor şi ca fete mari, aşa
c u m au fost î m podobiţi în ziua Paşti lor,
p re toţ i i-au dus l a Poenari de a u tot la�
crat la cetate, pănă s'au s part toate ha inele
d apre e i , ş i au rămas toţ i despoiaţi în p e i le
goale » 3) .
I ntra cât această trad itie are we�o 'Va�
'
!oare istorică oom 'Vedea mai încolo. Deo....
Buletinul Comisianii f'\onumentelor Istorice.
inp.org.ro
'
DÂ t'\BOVI fJ-\'
0--
camdată reţinem a c i că, d u pă ea, cetatea
dela Poenari, n'ar d ata de cât de pe la înce­
putu l j u mătăţii a d c aa a se c . X V , ti m p u l
d o m niei lui Vlad�Vodă Ţepeş ( 1 4 .5 6 - 6 2 ) ,
ceeace s'ar părea că se confir.11 ă ş i p r i n
totala l i psă d e m ă rturii docum entare asu ....
pra ei până la a ceastă epocă. C u toate astea,
ţinând sea m ă d e î m prejurările d e dez'Vol­
tare şi de organ i zare ale Ţă r i i � Rom â.neşti ,
se poate afirma, fără tea m ă d e greşeală,
că cetatea dela Poenari e c e l puţin c a d o u ă
'Veacur i m a i 'Vec he. Căci înte meierea ei stă
în legătură cu acti\) itatea d e colon izare si '
organizar e a Ca'Valerilor Teato n i în Ţara
Bâ.rsei şi, d i n c oace de m u nţi , in aşa zisele
pă rţi transal pine, unde e i întem e iară ce ....
tatea dela Dâmbo'Viţa, despre care d e ci tre ...
bue să ne ocupăm mai întâ i .
*
* *
I n tr'ade\)ăr, se ştie c a m aceşti Ca'Valeri
ai O r d.i nalai teato n i c , adusi la 1 2 1 1 în Ta-
.
'
ra Bârsei, a u înălţat îndată, pentru pază ş i
apă rare, î n toate părţile d onaţianei lor,
c i n c i puternice fortăreţe d e z i d - nu de
l e m n , precum le p rescria d iploma d e ce....
sia ne : castel ele dela B raşo'V (pe Gespreng ...
berg), Râşno'V ( Rosenaa), Codle a ( S ch\\>arz­
b a rg), Fel d ioara (1"\.arienburg) şi Prejmer ...
Tel ia (lângă apa Tărlangalai), acest d i n m· ....
m ă pu rtând simbolica! nume de Kreaz�
barg 4). l\1 şasel ea fa r i d i c a t curând d u p ă
aceea, l a B ran (Torzbarg) , pe stân ca n u m ită
a l a i D ietri c h (Lapis Ty derici), pentru paza
pasu l u i carpatin cel mai uşor d e trecut şi
deci mai frec'Oentat î n w e m i le acelea 5) .
23
1 78 BULETINUL CO \lSW N l l 1'\0NUL'\ENTELOR I STORICE.
Ina inte încă el e a. 1 2 2 2 , când regele J\n ...
el rei I I , în urma u n u i conflict repede apl anat,
reîntă ri d repturile d e posesiune ale Teuton i...
l or, augmen tân cl u.... J e stă pâni rea « asque ad
Danabiam » , aceştia trec:ară hotaru l d ona...
ţ i o n i i lor cl i n c:oac:e ele m u nţi ( u l tra montes
n i\?iam), în regianile Ţă r ii ... Ro mâneşti M mai
apoi, înălţâncl şi aci castele a em enea celor
el e ac:asă. l\tanc:i s ' a rid icat, în faţa trec:ătoa...
rei Racăra l a i , pe dealul Orăţ i i , cetăţuia dela
Poei al Dâm bo\? iţi i 6). Si tot a tun c i s'a zi el it,
în părţile Buzău lu i, în faţa trec:ă. toare i Tăta...
rulai, cetatea ale cărei urme se �Jă.d pe dealul
numit al Cetăţu i i , în c:o m . Cal\?ini, mai su
d e \?ă. rsarea Bă.sc:ă.i�Chi oj dalai în Buză.a ').
Doc:a menteie \lre m i i menţio nează în spe ....
eia! pe a n a l d i n aceste c:astre ca fiind mai
putern i c : a cel « castru m m an i tissi m a m » ,
care fu mai întâi atacat d e Cu mani 8) , fără
ca s ă. îi putut fi însă. laat, şi care fa apoi ca ...
c:er i t d e Regele Ungariei in pri mă. \?ara ann ....
lui 1 2 2 .5 , când întreprinse expediţia ele re ...
c a perare a Ţă r i i B ârse i d i n mânile Teuto ....
n ilor 9) . La întrebarea ce s ' a mai pa :
care d i n cele d ouă cetăţi n u m i te ( d e la Dâm ...
bo\?ita si clela Buzău) trebue i denti ficată.
' '
ca a cest « C:astru m mani tiss i m a m » 1 0) , c re ...
dem că. e poate răspun d e : a ceea ce se
\?a d o\?ecl i ca exi sten tă., ca funcţiune s tra ...
tegică. însă., şi m a i în urmă. - cetatea dela
trecătoarea Racă. ral a i , num ită., d u p ă. apa
lângă. care se gă.sia, a D â m bo\?iţi i .
Intr'ade\?ă.r, azi nu m a i poate f i îndoială.
pentru n imeni că. acel D rago m i r , « castel ....
Ianus de Dom boy ka » , care n i m ic i , la sfâr....
şitul anului 1 3 6 8 1 1 ) , o:Jstea ardeleană. a re ....
gelui Lado\? i c I , adasă îm potri\?a lui Vlaicu...
Vo d ă. ele Ni colae Lac:zkfi, Vo i\?o dal A rdea...
! u l a i , e c:astelanal, pârc:ă. labul fostei c:etăţi
teatone 1 2) , ce apare, astfel, cl apă. an secol si
mai bine, în ac:eeas fu n cţiune strategică ca
l
si o d i nioară. E de p resupus cl eei , că, men ...
ţinată l et început prin stăpânirea nngareetsc:ă
pentru care fusese cucerită., pâ.nă în we ...
marile grele etle nă.\?ă. lirii tă.tetre ( 1 2 4 1 ), eet
a tre b u it să etjangă în posesiuneet româneet...
sc:ă. odată cu organ izareet celui d întâi Voi ...
\?Odett român în părţi le etcesteet ( f\rgeş-Câm-.
pulung), - în j u m ă tetteet et douet et sec:. XIII.
I n \?eetc:al următor, cu întemeiereet Prin ...
c ipettalai et toată. Ţetra .... Româneetsc:ă , în tim­
pa l l u ptelor pentru scaturareet sazeretnită.ţii
inp.org.ro
(ll1 getrc, cetatea delet Dâmbo\?iţa, p ă z i n d c.lru...
mal pe c are oştile un gureşti îş i făc:ecw cetle
în ţetră, necesită , de s igcr r, deosebită îngri ...
j ire : eet fa pusă, pre rânduiala cetătilor l
s i m i lare ele peste munţi, s u b paza anni
c astel an, pârc:ăletb. f\de\?ărett că paţinătatea
mărturi ilor t i m p u l u i s coate Ia i\?eetl ă , cum
etm \?ăzut, numai un singur atetre castelan ­
pe Dretg o m i r dela 1 3 6 8 . E suficient însă
pentru et do\!edi siste m u l m i li tetr de între-.
ţ inere şi etpă. retre etl ""tăţi i .
L a s fârşitul sec. XIV v . h i a l barg teuton
se menţ ionează d in nou şi C111 '1l e la 1 3 9 7 ,
c u pr ilejul expe d i tiei p e c:etre o fetce Sti ...
bor, Voi\?o dal 1\rdeet l a l u i , în Taret ... Ro m â...
'
neasc:ă , spre et ela ajutor )a i 1"\. i rceet... cei .... Bă ...
trân î m potri\?a ri\?etl alu . J să cr Vlad. 1\cestet,
spune i z \?ora l conti m poretn, bătut şi fugărit,
s' et fost închis în « cetettea z isă Dâm bo\?iţet » ,
u n d e , d u pă an l u n g etsed ia, se predă lai Sti ...
bor, c:etre îl d use ' n 1\rdeetl « împreună c a
soţiet, c: o p i i i ş i toettă f et m i liet » 1 3) .
1"\.eti etpoi, în prima j a mătette CI sutei a
XV-eet, în epoc:et etprigelor ri\?etlităţi i n tes­
tine pentru clo m n i e ş i a în tinderii puterii tur ...
ceşti el in coace de Dunăre, când deci l i n i a ele
etpă rare et ţ ă r i i se m ată delet nord J et s u d , d e
la m unte let şes, - c:etateet, meti pierzând d i n
i m portanţa... i strettegic:a etnte ri oetră , ră m etse
et fi şi loc: el e \?urnă pentru neguţăto r i i ar...
deleni ce intrau ş i eşieta d in tară pe let E ran...
Racăr, c u m se c:onstettă d i n p r i\? ilegiile
comercietle etc:o rclate ettun c i ( 1 4 1 3 , 1 4 2 1 ,
1 4 2 2 , 1 4 2 4 s i 1 4 3 1 ) ele c ă tre D o m n i i Tă ..
' '
r i i,... Rom âneşt i Braşo\?en i lor, c:etri p r i \! i l e g i i ,
c a toatele - în cep& el delet et c: e l a l l a i 1"\.ir ...
c:eet-c:el ... B ătrân d in 1 4 1 3 , îno itor şi întăritor
de etseză m i nte mai \?ec:hi, « delet stră moş i » ­
menţio neetză cetettea Dâ.mbo\! iţ i i ca u l t imet
staţ iane \?etmetlă pentru negaţător ii întorşi
el elet Bră ilet prin Târşor ş i Târgo\! işte 14 ) .
În locul pârcăletbilor de o d i n i oară steteetu
etc:nm etşa detr în c:etettea Dâ.mbo\?iţii (un' ,l\N- ....
EC�RIIU,N- rpdA) numeti sluj itori ( 1 4 1 5 -8) şi
\?amesi ( 1 4 2 4 - 7 ) domnesti 1 5 ) , cari s trân ...
' '
geetu \!enituri pe seamet domniei,-\?enituri
ce se întrebuintaa, d e bună seet m ă. , si pen ...
' '
tru intret inerea cetătii. Se poate ca as ezareet
\?ă.mei et � i să. se fi f � cat pre etnetlog l et s tră ...
mutării de către regele Ludo\?ic I al Unget ...
riei et \lămei elelet Ru căr ( Ruffet A r bor)
în castelul Branulai 1 6) , care se ştie c ă
 DOUĂ. VECHI CET Ă ŢI R0/'1 1\ 'EŞT i 179

a fost stăpânit o bu cată. d e \Jreme de pâr.­
că.labii lui l'î.i rcea-c:e 1- Bătrân 1 1) , în t i m pal
căruia se menţionează. pentru întâia oară.
Dâm bo\ i ţa ca s taţiune \Jamală. .
In t im p ce însă. cetatea Dâm bo\Jiţi i (de
sn ) d e lângă. Racă.r înclepl in i a acea tă. fu ne ....
ţiane \Jamală., apare, în a do o a jumătate a sec:.
XV, o a ltă. cetate, a Dâm bo\J i ţ i i ( el e jos) d ela
Bacoreşt i , -ac:el « c:astrum flu\Jii D o m bo\Ji ....
cha » , menţionat pentru p r i m a oară. în seri�
cl e m , el r i d ică. cetatea dela Bu cureşt i , după.
ce, cam am arătat altăd ată. 2 2), mai făcuse,
tot în această cale a Turcilor, o întă r itură
în ostro\Jul d e lângă. Comana, l a jumătatea
d ru m u l u i d intre Giurg i u si Bucureşt i,­
d ru m , pe care, se ştie, se puteau strecu ra
m a i cu înlesnire oştile de luptă ş i cetele
d e pradă. ale pă.gân ilor în Ţara.... Românea ....
scă ş i în l\r deal 2 3) .
De altfel n u m e l e d e « Dâ m bo'Vita » elat s i
1

sorile l a i Tepeş către Braşo\Jeni ( 1 460) 1 8) : acestei cetăţi nu se poate menţine . E l e d i s ....
Cetatea Dâmbo\Jiţii (r'IM,l,� .il,v..t\\Eo&rrU,<1) d in patat la început c h iar şi în a r m ă în locuit
care Ştefan�cel .... l'î.are alungă. pe Radai-cel .... con ec:\Jent c a a cel m a i firesc d e « Ca trum

Ruinele cetăţii dela Podul Dâmbovitii : întâia vedere.

- După /\l bumul României de Fot. N i culescu -

Frumos ( 1 473) 1 n ) s i care ca greseal ă a fo t (uneori arx) B a kare t h » saa « rJMA� E�" · ....

i dentifi cată. ca cea �eche a pârc:ă l � balu i Dra....
gom ir d e l a 1 36 8 2 0) , c ă c i î n sec:. X I V B a c u...
resti i nu a\Jeaa \Jreo im portanţă d eose b ită.
l\cea tă. n ouă cetate a Dâmbo\Jitii a fost ,'
foarte probab i l , r i d i cată. de însusi Vlad.-Vodă.
Ţepeş. Căci , după ce Turc i i s � înstă. pân iră.
pECT » , c u m se 'Vede d i n scrisorile Domn ilor
noştri , a d re ate B raşo'Ven i lo r la feu-şi ta l
sec:. XV şi începutul celui u r m ă tor 2-l ) . D i n
potri'Vă.) cetatea Dâmbo\Jiţii d e sas, d el a R u....
c: ă r , e numită. astfel până. târz iu : Socotelile
B raso\Jalai însem nează. între a . 1 539-46
1

statorn i c în cetatea l a i 1'\irc:ea .... cei�Bă.trâ.n
d in ostro'Val dunărean al Giurgial a i 21),
bra\Jal înfruntă.tor al oştilor lai 1'\ohamed II,
trebui să-ş i întocm ească noi staţiun i stra"'
tegice în părţile de j os ale ţăr i i . l\stfel, cre�
n i şte « aur i q uesto re }} 2 5) chemaţi dela Dâm ...
bo\Jiţa (ex. D o m bowycza) , « înainte de 'Ve....
n i rea Turcilor şi Valahi lo P 2 0) .
I n opoziţie cu origina recentă a noii ce­
tăţi (no\Jum c:astr a m ) ele lâ ngă. Dâm bo'V iţa

inp.org.ro
 I RO BULETiNUL C Oi'tiSIUNI I 1'10 Ul'îENTELOR ISTORICE

ele jos- (care ele altfel pierclo foarte repede babil însă că pe acea weme cetatea nu mai
însem nă tatea-i strategică : Verancio , în înclepl inia nici o funcţiu ne, fi ind părăsită ,
scrierea sa Des ito Transsyl\laniae, 1"\ol- cl ărâmată c h ia 1·. C!'\ ci, zece ani mai apo i ,

R uinele cetătii dela Podul Dâm bol)iti i : a doua \)ede1·e.

, ,

- Fot. Nlculescu ; col. J\cademiei Române -

cl a\l iae et Transal pinae, zice că nici nu me­
rită a fi num ită � • ) , iar documentele încă
el i n prima jumătate a sec. XVI nu mai men ....
ţionează \lreo cetaLe la Bucureşti) - origi­
nea triseculară a \lechii cetăti dela Dâm -
,
bo\liţa d e sus intră. în domeniul legende i :
poporu l o atribui Negrulai - Voclă. Totusi
conştiinţa originei sale teutone s'a păstrat
si se păstrează. în denum irea de Neamtol
' ,
sau Nemţişorul , ce s'a elat ş i se dă 1ncă.
în 1 5 95, \Valther-enarând retragerea l a i
"'\ihai în munţi, d upă bătălia dela Călugă.­
reni, întru întâm p inarea lui Sigismund
Bathory - ne spune că D o m nul a ajuns mai
în gura munţi lor, unde se \Jăcl rninele ce­
tăţii lui Negru-Vodă. : « in montium q aasi
'
faaces, abi man itae olim arcis Negrawoda
Latine igra aqua diclae et a Tarcis olim
clemo litae apparent radera, se recipit» 3 1 ) .
fată cu această el in armă mărturie trebue
'

si azi aceste i cetă.ti 28), precum si în topo-

, ' '
n i m icul înălţi mii pe care ea se găseşte :
dealul Sasului 2u).
Pentru întâia oară. găsim cetatea d ela
Dâm bo\liţa d e sus num ită a lui egru-Vo­
clă la că lătorul francez Bongars, care, în
cursul călătoriei sale, \)enind, la 1 58 5 , dela
Braso\1 la Târgo\l iste, d upă ce străbă.tu pa-
' , .
să. presupunem că. TurciC spre a-şi asigura
mai bine drumul în Ardeal prin pasul Ru ....
car-Bran, despre \lreo pri mejdie ce oricând
le-ar fi putut \leni d i n acest loc întărit, aa
dispus clă.râmarea \lechei cetăţi teatone dela
Dâmbo\liţa, ceeace, credem, s'a întâmplat
cel puţi n pela mijlocul sec. XVI. - Od ată
dă.râmată s i rainată eaa fost numită. , ca toate
'

sul Bran .... Ru căr, treco pe sub cetatea lui resturile ele atari ruine ale ţării, cetatea Ne-
Negru-Vodă: chateau de Ni gro\locla 30). Pro- gru lui.... Vo clă sau simpla Cetatea eagră.,

inp.org.ro
 bOU l\ VECHI CET /\ŢI ROl'i A HEŞTI
eum arată Sulzer, care ne informează. că,
pe wemea a, înlău ntru ruinelor se afla o
b isericută
' si locuinte pentru câti\w' călugări
- deci u � sc hitul �ţ a:.).
O \!edere a ru inelor cetăt i i dela Podul
DâmbO\!itii a dat si el-I Ca ; . Puscari a în
, , '
Analele Acad e m iei Române :H), iar câte\!a
informaţiuni asupra stării lor se găsesc în
răspunsurile la c hestionarul pentru întoc ...
mi rea in\Jentariul ai genera l al monumente­
lor istorice ( 1 8 9 2 ) : înalte de ca 4 m . , \le ...
chile ziduri , ele piatră şi pămant, sant d is­
puse în formă pătrată , pe o suprafaţa d e
ca 9 0 0 m . p. 3cl ) . - E\Jident însă că date
sigure şi preţioase ncJ se pot aştepta decât
dela săpătarile arheologice ce \JOr trebui
să se mai facă când\Ja acolo. Căci ră po ...
atul prof. Gr. Tocilescu, care , la cererea
sa, â. fost însărcinat , în 1 9 0 5 , ele Comi ...
Ruinele cet1lţii dela Podul Dâmboviţii : a treia vedere.
- fot. Ni cules<-u ; col.
siu nea noastră să întreprindă săpătu ri la
emţişor 3 5 ) , n'a dus lucrarea la capăt şi
nici n'a apu cat să pu blice, precum ne pro�
inp.org.ro
1 81
m isese, rezul tatul cercet�r ilor ale, atât
m ăcar cât făcuse.
*
R.e\Jen inel acum la cetatea dela Poenari şi
întrebâncl u�ne : în ce legătură stă ea cu ce­
tatea clda Dâm bo\Jiţa, deci cu acţiu nea ele
colonizare şi organizare a Ca\Jaleri lor Te ...
utoni di ncoace ele munţi, trebue să răs­
pundem : d i rect, în nici una. Căci această
cetate cade în afară ele confini i le de ase...
,
zare şi expansi une ale fraţi lor Orciinalui lui
Hermann de Saiza : ea e găseşte într' o re ...
giune, care, geograficeşte, are alte l egături
cu părţi le transcarpa! ine decât acele prin
�are, în mod firesc, Ca\Ja lerii Teutoni ar fi
patut trece el in posesiunile lor în părţi le noa�
stre, zise pe atunci cumane.
T otuşi , indirec t , cetatea dela Poenari e
i\cadcmici Române -
şi ea, crede1n, ele origină teu Lonă. Căci is..,
temui apărării teri tori ilor posedate prin
castele ( cas tra) s'a răspând i t repede. Astfel
1 82 BULET.INUL COJ'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE
găsim atari cetăţi şi în alte părţi, - le găsi m
b u năoară , î n sec. XIV, l a Făgăraş , l a Tăi�
m a eia şi la Turna Roş, ca să na m enţionăm
d ecât pe cele mai apropiate 3 6) . I ată dar că
ş i d e astă parte, pe cealaltă trecătoare mai
frec\?entată a Carpaţilor meri d i o n a l i , aa pa�
tut i ntro. în tară cetătile d e m o d ă ten tonă.
' ,
Ş i într' ade\?ăr, înai n te d e întemeierea
Princi patul u i , se constată exis tenţa anei a­
tari cetăţi în regi unea O ltalai de sas, la g ar a
Lotr a l a i , r i d i cată în aces t loc, p e \?ârfa l a�
nai m u n te, z i ce-se, d e C o m i te le Conrad, că ....
ra ia regele Bela I V al Ungariei îi dărui la
1 2 3 3 , ca m seştie, ţara Lo\?işte i , cuprinzân d ,
d e�a d reapta O ltal a i , ţinutul d e s u b m unte
până în apa Lotralai 3 7) . 1\ceastă cetate, înăl­
ţată întra paza şi apărarea noii posesiani
transa l p i ne a num ita lai Com i te , a trebuit să
d u reze cel puţin cât a d u rat, fie chiar şi
n u m a i nominal, cam crede d. I o rga 3 8) , s tă�
Pâ.nirea acestuia s i a urmas i l o r săi în tara
, , ,
Lo\?işte i - până la începutul sec. XIV.
'
Stiri noi asupra e i na m a i a\?em până l a
1 4 5 3 , când aflăm că regele Ladislaa a l Un�
gariei aatoriză pe S i b i i en i a o restaura îm�
potri\?a Turcilor sn) . llşa dar la aceas tă dată
« castram Lothor\?ar » , c a m îl n u m eş te scri­
soarea regal ă , era d ă râ mat, d e sigur ca
m u l t înainte. Ş i c a m , fi reşte , Sas i i n a mai
a\?ară n i c i o putere a-1 reface, f i i n d s u b s tă�
pânirea Ţă r i i � Româneşti, r ă m ase tot astfel
şi d u p ă aceea. Ruinele l a i se mai \?e deau
încă pe la 1 7 2 0 . Căci iată ce scrie friede�
r ich \?On Spri ngfels, care J e.... a \?ăzat atu n c i ,
despre ele : « La re\?ărsarea sa [ a Lotra l a i]
în O lt, se \?ăd pita late, d e�a stânga, pe \?âr­
fal m u ntelui, rămăşiţele anai \?echia castel ,
n u m i t Dom nişor (sz.c). D u p ă spusa locai to-.
rilor a fost an castel ele hoţi » H) . I d entifi ca�
rea acesto r ruine ca stră\?echi a l Lothor\?ar
al Com itelai Conrad se d atoreşte l a i Sey­
\?ert, ed i torul lai Spri ngfels 4 1 ) .
Dar ţara Lo\?işte i , ca m a arătat B . P . Has­
deu si a p re c i zaL în armă d. D. O n c i a l .J. 2 ) ,
,
se în t i n cl ea ş i el e-a stânga Olta l a i , caprin ...
zâncl întreaga regiune ce până azi în că se
numeste p lai ul Lo\?istei s i în care, am spus
'
la înc � pat, s e găsesc rai � ele cetăţii d e la Po�
enari. Fapta ! a cesLa, că cetatea s e a fl ă pe
teritorial s tăpânit o d i n i oară el e Com i tele
Conracl ş i urmaşii săi, p recu m şi fa pta! că
ea se găseşte atestată ca existentă curând
inp.org.ro
( 1 3 3 0) d u pă înd epă rtarea acestei stăpâniri
( 1 3 1 1 ) , ne da ce la în chee rea - pe care o
e m i te m numai h i po teti c - că origi nea ei
trebue pasă în legă tură ca poses i u nea an-­
garească a Lo\?işte i : căci pre c u m atunci s'a
fost r i d i cat, cl e .... a d reapta O ltalai , ce tatea
Lotra l a i , asemenea, cle ....a stânga l u i , s'a pa­
tat r i d i ca cetatea llrgeş a l a i , penlra stăpâ-.
n i rea ceste i la lte j u m ătăţi el i n teritoriul do ....
nat C o m i te l a i Conracl s i urmas i l o r s ă i .
' ,
Prima m enţiune, la care ne�am referi t
mai sus, a ce tăţi i argeşene e d i n 1 3 3 0 . C ă c i
hotărît, acel « castra 11 1\rgias » , p e care ero­
n i cele conti mporane 4 3) şi docu mentele pos­
terioare 4 ! ) î l atestă ca existent pe wemea
expediţiei lai Carol Robert în Ţara�Româ­
nească e cetatea n u m i tă el e ai noştri d el a
Poenari , d u pă numele satalai d o m n e s c el i n
\?ale - zis în \? e c h i m e ( fi i n d î n c heia llrge ....
şalai) ş i Cheia ni - ai cărai locuito r i , m oş­
neni li beri, făceau, probabi l , ser\? i c i a l tre­
b u itor la cetate, în schi m b a ! folosinţei mo­
ş ie i domneşt i 4 5) . - E l na poate fi reşe­
cl i nta d o m nească a tări i de la Cartea--cl e-llr-
' ,
geş, pe ntru două moti\?e : întâia!, e m i s de
Hasdeu, că aceasta n'a fost întărită n i cio­
dată 4 6), al d o i lea că \?echi le noastre docu­
m ente, care fac totdeauna d i st i n cţie între
localităţile ca cetăţi ş i cele fără cetăţi , na ....
m i n cl a .... le pe cele d intâi : castra m , arx saa
rpdAb., na nu mesc n i c i o d ată llrgeşal altfel
de �ât s i m p l a : llrgias saa tlprew .1 " ) .
Se pare d e c i că , în d eose b i re d e cetatea
Lotra l a i , care a fost părăsită şi d ă râmată,
cetatea llrgeşalal, d u pă ce ajunse în p o 3 e­
siane româ nească, a fost m enţi nută ş i în­
griji tă , ser\? i n d ca loc d e retragere al
Dom n i lor în we murile grele a le i n\?a ....
ziunilor d aşmane. llci a fost urmărit,
· ca mare nenoroc pe ntru Unguri, B asa�
rab-Vodă la 1 3 30 şi aci a fost lo\? i t ,
cre d e m , d u p ă \?est i ta bătă l i e d e l a Ro\?ine,
1"\.i rcea�ce!-.Băt rân, la 1 3 94 d e Turci i ri ....
\?ala l a i său Vlad 4 s) .
D o m n u l care a dat însă o nouă \? iată ce-'
tăţ i i d e l a Poenari , a fost Vlad-Vo d ă Ţepeş,
acel care a zi d i t, clapă toate probabi li tăti le, '
şi cetatea cea nouă a Dâm bo\?iţei d e jos, d ela
Bucureşti . l ntr' ade\?ăr, în a d oua j u mătate a
sec. X V, cetatea argeşană se \?ede a fi a\?at o
deoseb i tă i m portanţă : an boer d e frunte,
cum nat ele Domn, e comandant al e i -
 DOU Ă VECHI c ETA ŢI ROl'l  NEŞTI
\Jestital Gh�rghina Pâ.rcălabul lai Vla d ...
Vo d ă Că lagăruJ H).
Pentru ca însă cetatea să fi a\Jut o astfel
de i mpo rtanţă , încât s fetn i c u l de frunte a l
d o m n i ei să î i fost c he m at a poru nci sluji­
tori lor e i , neapărat ea trebue să fi a\Jut şi
u n deosebit rol m i l i tar, câşti gat de bună
seamă prin reorganizare ş i reno\Jare.
J\ceasta din a rm ă e do\Jedită, dealm i ntre....
lea, prin cercetă r i l e speciale asupra arhi ..
te ctonicei şi te hni cei sale constru cti\Je.
Căci iată ce z i ce în această pri\J inţă d.
J\rh. V . Ste phanescu : « U n lucru e sigu r ­
că c lă d i rea d espre care \JOrbim [cetatea
d ela Poenari] aparţine sti l u l u i romana­
un guresc d e p r in \Jeacul XV » 5 0) .
Dar reno\Jarea aceasta, căreia îi \Ja fi
urmat ş i reorganizarea cetăţii , n'a patut
\?eni -1l e la Vlad-Vodă Călagăral, nici d e la
precedeso rii săi Basarab 1"\lad ş i Basarab
Laiotă s i n i c i dela ina in tasul acestora Ra-
, '
d al-cel ..framos, cari n'au fost D o m n i a con...
straire cetăţi. Singurul c are a pa tat face
a ceastă operă e Vlad ..Vo d ă Tepeş, ca a n a l
ce, răz boinda ....se împotri\Ja Turcilor, â\� ea
ne\Joie, pe l ângă locuri de apă rare în păr­
tile de jos ale ţării, la ses, de a l te locuri de
, ,
retragere, în părţi l e de sus ale ţării, la m u nte.
J\cesta e fon d u l istoric a l trad itie i d i n era-
,
nica ţ ă r i i , care atribae z i d i rea cetăţi i d ela
Poenari lai Vlad-Tepeş , - fo nd p e care, prin
aso ciere d e elemente uşor d e explicat, s'a
brodat apoi într eaga po\Jeste reprodusă l a
inceputul a cestui arti co l , c u boe r i i \'lino­
\'laţi dela Tâ.rgo\'lişte, cari spre grea osândă
au fost puşi să l u c reze la cetate până s'au
spart toate hainele de pre ei, ele a u ră mas
toţ i despo iaţi , în peile goale . . . .
Gherghi na păstrează părcă lăbia Poena ....
rilor în tot t i m p u l d o m n ie i l u i Radal-cel-
1"\are. La 1 5 0 7 e l figarează încă în trata­
t o l încheiat d e acest D o m n c a Ungaria în
fruntea sfatu lai d o m nesc ca « Gyrgina cas­
tellanas c astri Poynar» 5 1 ) . După moartea
lai Ra du, se pare că n o u l Domn l'î.i hnea, ca
să-şi asigure întreaga stă pânire a ţări i , tre­
bui să întreprindă o expediţie d e supu nere
a cetăţi i , poate chiar d i n mânile lui Gher....
ghina, u n c h i u l decedatalai D o m n . Căci nu­
mai c a rezultat a unei astfel d e ex pediţii
se poate înţelege înştii nţarea ce e l face Bra­
ŞO\�en i l o r în scrisoarea sa dela 5 Iunie
inp.org.ro
1 83
1 5 0 8 d in J\rgeş : « ex \'lO la ntate Dei boya­
ro namqae, haias regni nostri gabernacala
sascep i11as, o m nesqae boyarones n o b i ­
s c u m sant, et o m nia castra m an ib as nostri
sant 52) . Lai Gberghina îi u r mează în d e m ­
n itate, sub 1"\i hnea.. ce l - Ră u si Vlăd at-.Vo d ă ,
, ,
D a n c i u l Pârcă labul, care se constată ca
atare într ' u n hriso\J dela acest din armă
Domn din 2 7 1"\ai 1 5 1 o : ( ;},.tti'IIOI\ n p7.�>7.­
M& Dom.tpc1.;c1\\�) 5 3) . - E, desigur) acel
pârcă lab dela Poenari ( castellanas de
Po ynar) ca ale cărui « re presa l i i » a m e ni nţa
1"\i hnea-Vo d ă , într'o scrisoare din 1 8 I a..
naarie 1 5 0 9 pe B raşo\Jen i , în caz când
an concetăţean al l o r n'ar plăti o datorie,
co ntractată dela a n tu rc numit 1"\eh met,
prin u n c h i u l său - m e d i c a l sas Petru dela
cartea domnească din B u c u reşti 5 4 ) .
In epoca a ceasta , z isă a P rctendenţi lor
d o m nesti , cetatea dela Poenari ajunge l o c
,
de os&n dă p e ntru cei ce se făceau \Ji nO\)aţi
d e trădare îm potri\'la d o m n i e i . J\stfel, an
cunoscut d o cu ment din 1 5 02 (în tradu cere
\)e che dela 1 6 9 2 ) ne relatează c ă un 1"\i lea,
fe cior lui Vo ico a l Tatal u i , fugi n d peste munţi
în J\rdeal ş i r i d i când alt Domn peste capul
lui Vlad-Vodă C ă lugăra l , au fost prins d e
acesta şi trimis « de să-I arunce î n cetatea
Poenari l o r » - osân d ă din care îl răscu m­
pără tatăl său, închinând o moşie m ă năs­
tirii Nacet, ctitorie a lui Gherghina Pârcăla....
b u l . Dar Voico al Tatalu i , tată al 1"\i l ii ,
z i ce citatul docu ment, << aa m e rs înai ntea
d regătoro l u i d o m n ie i mele . . . de aa dat şi aa
închinat [mănăsti r i i Nacet] ce e mai sas zis
satul jumătate din To polo\'leni, c a să-i scoaţă
capul fia-săa 1"\i l i i dela c u m pl i tă moarte, şi
i-au scos capul l a i » 5 5) .
Dup ă 1"\i hnea- cel-Rău na m ai a\'le m şti r i
despre Poenari până î n \'lremea l u i Rada!
d ela l\fumaţi. l\cesta, pri m in d dela Lado\'liC
I I al Ungarie i , la 1 5 2 2 , posesiu n i le a r d e ...
lene Vi ntu l si Vurpă ral, d ă d u , în s c hi m b ,
'
Re gelui � etdtea d e la Poena r i 5 6) , u n d e pa ...
ţin m a i apo i , la 1 5 2 4 , după expedi ţile lui
Ioan Zapolya, Voi\Jo d a l l\rdea l a l a i , în Tara­
Româneas c ă , întra respi ngerea Turcilor lai
1"\ehemed ... Beg 5 ' ) , găsim o garnizoană an­
goreas c ă s a b comanda l a i Nic. Tomory. E\Je·
n i m e ntele se cunosc d i n raportu l comisa­
r ilor tri m iş i de Regele Ungariei la 1 5 5 2 în
J\rdeal să cerc eteze \)enitarile fi scale ale
1 84 BULETINUL COtuS!Ul'!II 1'10l'!Ul'1El'!TELOR I STORICE
ţă r i i , între cari ş i ale Vinţalai 5 ) , şi din
scrisoarea lui Nic. Tomory, dată d i n l\rgeş
la 1 5 2 4 , Septem\?rie 1 o (Sabbato post fes....
tam ata\? itatis 1''\ ariae) către Si bi ien i , ca să
la�e liberă trecerea neguţători lor ce aduc
pro\?iziuni In cetatea dela Poenari - « ad
castrum Poynar » 5 9) .
După Tomory, care treca castelan l a f ă....
găraş, coman da garn izoanei ungu reşti dela
Poenari se dădu unu i sas - lui Petru O ff,
cam se \?ede d i ntr'o scrisoare a neferic ita,_,
lui Rege Lado\?i c II ad resată la 1 5 26 Bra.-.
Ruine e cetăţii dela Cetăţenii �din�Vale, jud. 1"\uscel .
- Fot. NlcaJesca : col.
SO\)eni lor s i prin care se poruncia acestoro
� ă. dea no �t l u i comandant nu mai puţini ele
6 0 0 floreni, « Ca să. nu p iardă. cetatea » 6 0).
Ca m oartea lai Radu dela l\fa maţi p ier ....
zân du-se stăpân irea domeniilor ar delene,
Ungurii trebuiră., des i g ur, să pă.ră.sească. ş i
e i cetatea dela Poenari, p e care o garni zo­
naseră până. atunei în schimb pentru Vinţ
ş i Va rpăr G 1 ) . Iar cf',ncl în 1 539 Rad a l-Vodă.
Paisie re dob&n d i ·:lcest e posesiuni, în \It-
inp.org.ro
chile condiţiuni, nu mai a\lem ntcto m ăr�
tarie care să. ne arate cu m că. garn izoana
ele od inioară. s'ar fi întors la Poenari. Pro...
bab i l că cetatea a rămas, ele fapt, alor noştri ,
sub cari ea clecăzu destul de repede. Căci
Veran cius, în scrierea sa citată mai îna­
i nte, spune, ca şi despre cetatea Dâmbo ...
\)iţii dela Bucureşti, că. n i c i na merită a
fi numită. 6 2).
Ultimele ştiri despre cetatea dela Poenari
le găsim în socoteli le Braşo\?ului, cari în.-.
seamnă. la a. 1 5 3 0 , 1 5 4 2 şi 1 543 sosiri în
i\cade miei Române -
acest oraş a unui oarecare Neaga « ele Poy­
nar » 6 "). !\lte ştiri pe arma acestora nu mai
cunoaşte m . De bună seamă. cetatea a fost d ă. ....
râ mată.. Când - nu se poate preciza. egre­
şit însă, ca şi cetatea dela Dâ.m bo'Oiţa, înain te
ele sfârsi ta l sec. XVI si, foarLe probabil, cum
' '
spune tradiţia popu lară. locală, de că tre
Turc i , cari, după. mărturia lai walther, aa
clă.rămat şi cetatea d ela Poclul-Dâ. rn bo\?iţii,
nepu Lân d , d e sigur, suferi fii nţarea mai el e-
 DOUĂ. VECHI CET Ă. ŢJ R0t1 Â. NEŞTI
parte în Ţara.... Românească a acestor două
\lechi îorUîreţe de munte, în cari Dom nii
noştri găsiră şi puteau găsi oricân d , la \lre.-.
mari de ne\loe, potri\lite lăcaşu ri de retra ...
gere ş i apărar e . l\zi încă u rmaşii moşne ....
nilor po ienăreni din acele timpuri păstrează
amintirea locu lui d i m potri\la cetăţii de unde
tunurile turceşti aa d ărâmat bătrânele şi
puterni ce le ei zidari. E aşa numita! « Suhat
al Turcilor » 6 *). O ind i<;>aţie ca pri\lire la
Vederea etăţii dela Poenari pe montele din cheia Argeşalai.
- Fot. V. G.
timpGl când a fost: d istrGsă cetatea s'ar putea
căGta ,în fuptC!l închinării cătră mănăstirea
Iezerul a satelor dom neşti aparţinătoare Po�
enarilor ( Cheiani şi Căpăţâneni), închinare
făcută d e cătră l\lexanclra ....Voclă l'î.i rcea
( 1 568- 1 5 7 7) . Căci , e\li clent, o dată ce l o.-.
cG itori i el in Poenarii nu mai a\Jară a sluji
cetatea, Domnul le.-.a patat laa folosi nţa
moşiei d omneşti , pe care o ţina ră până
atGnci G 5) în schi m ba ! acestu i ser\J iCiG.
Buletinul (om isiunii �\onuruentelor Istorice.
inp.org.ro
1 85
Odată d istrasă si ' căzută în ruină, ce ta ....
tea dela Poenari, a cărei origine se pierdea
în wemile ele întâe organizare ale ţării, i n ....
tră în domeniu l legendei : fa atri bGită Ne ....
gralGi ....Vod ă, fo ndatorul prin excelenţă al
wtmor lGcrări lor mari pe cari ami ntirea
pă mântenilor, transmisă din neam în neam,
le cobora până le. ' nceputGl ţării 66). l\stfel ,
p e când iz\îoare l e 1 iterare a l e sec. XVII, cro....
nici si prelucrări istori ce 6 7 ) , numesc încă
'
Stephanescu.
\?e chea cetate argeşeană tot dela Poenari,
popoml a nGmit ....o, precGm o numeşte, elin
ce în ce mai puţln însă, şi azi, cetatea e ....
gralui-..V oclă. l\şa o înregistrează, rând pe
rân d , Baaer (cita ele Negra li�Vocli) 6 ), Sa! ....
zer (Tschetatie NiegralG i ....Vocli) 69) şi Sestini
(Tscetatie NiegrGl ai·Nodi) 7 0) .
l\ci e loca l să arătăm că Salzer n'a patGt
să i d entifice cetatea argeşeană ca cetatea
menţionată ele cronica ţării la dom nia lai
24
1 86 BULETINUL (:01'1ISIUNII 1'10NUI'1E TELOR ISTORJCE

RciÎnele cetăţii dela Poenah.

- Fotografie Nicalesca -

inp.org.ro
 DOU Ă. VECHI CETAŢI R01'1 Â NEŞTI 1 87

Vlad�Vod ă Tepes . El a crezut că e \?Orba

' '
de două cetăţi deose b i te : cetatea Negrului�
Vo dă pe A rgeş şi cetatea Poenari, pe care
istoricul german o cauLă si o asează în sa...
tal ca a celaş n u m e , pe Ial� m i ţ� , j a d . Dâ.m ....
bo\?iţa, sat făc â. n d parte din co m . Tătărei
şi megieş i n d a ....se c a alţi Poenari (Aposto l i)
d i n ja d . Praho\?a 7 1) .
In timpul d i n armă cetatea d ela Poenari,
prin i n fluenţă literară , e cunoscută mai a les
s u b n u m ele de cetatea l u i Ţepeş-..Vodă, nu ...
me ce dispută şi t i n d e să înlocaească pe acel
popular d e c etatea Negralui-Vodă. Carac....
teristică e expli carea ce se d ă. în această. pri ...
\?inţă într'un răspuns la c hestionarul a rhe ...
o logic a l lai Odo besca d i n 1 8 8 1 , \?enit dela
în\?ăţătorul ş coalei d i n Corbeni ... Căpăţâ.neni:
« l\ceastă cetate s'a pomen i t d e oameni pâ.nă
acuma a se z i ce cetatea lai Negra·-.Vo d ă ;
iar n o i , d u p ă cam c unoaşte m d i n i storia pa ....
triei, zicem cetatea m ă r i i s3le(si c !) D o m n u...
lai Vlad Ţepeş » 7 2) • • • rifi cate şi co m pletate prin c ercetări şi să. ...
Cn pri\?ire la ruinele de azi ale cetăţi i
dela Poenari , d ă m aci , de înc heere, după re ...
plin centru : cele de sus mari, largi , cele d e
j o s înguste, s u b c h i p d e m etereze.
« Cetatea era pre\?ăz u tă c a pi\?niţe mari,
azi astu pate de d ărămăturile z i d a rilor. I n
m i j l o c a l e i se \?ăd î n c ă. a r m e l e unui puţ ( p o a...
te că. era a n fel de oabliette). D i n cetate se
p u tea eşi ş i a fară, printr'o galerie s a bte ....
rană, a cărei eşi re se \? e d e în poalele m a n ...
tel ai, la local n u m i t « pi\?niţi » , u n d e se m a i
d i s ti nge o boltă. largă d e cără m i d ă. , adâ.ncă
de weo 3 m etri , - restul fi i n d astupat.
« Cetatea este z i d i tă d i n piatră. pâ.nă. la
\? reo 5 m. înălţime, iar d e a c i în sas din că ...
rămidă. Lucru expli cab i l : s'a întrebui nţat
piatră pâ.nă. la o înălţ i m e u n d e ea se putea
r i d i ca, iar cără m i d a , fi i n d mai uşoară, s'a
întrebuinţat pentru părţile înalte. C renelele
erau d e piatră şi, pro babil, că. camerile
erau pardosite c u lespezi de piatră, d e oa ...
rece se mai găsesc în lăuntrul cetăţii ' 3) » .
fireşte c ă. aceste câ.te\?a date trebaesc \?e ....
pături arheologice speciale ce \?Or treb u i
s ă se facă câ.n d\?a si la Poenari . C ă. ci s o c o....
'

\?ista « Arhitectura » , cea mai com pletă ş i
to t odată cea mai com petentă descr iere c e
s'a f ă c u t pâ.nă a c u m asupra lor d e d . Arh.
V. G. Stephanes c a , descriere la care se re ...
feră şi p lanul cetăţii m a i jos repro d us :
« D i n ceeace a rămas azi se poate \?edea
oare c u m planul [cetăţii ] , care e tria n g h i u ...
Iar, flancat la . co ltu r i de turnuri, d i n cari
'
a n u l enorm de mare, contra ... fortat, ser\? i a
ca donjon ; Iâ.ngă acesta s e afla poarta c ea
mare, cu u r m e d e pont�le\?is. Z i d u ri le sunt
d e 2-3 metri gros i m e , făcute din cără­
m i d ă ş i piatră ; pe ici ş i colo se mai \?ăd
t i m că. a sosit t i m p a ! ca astfel de cercetări
ş i săpături să. se între prindă ş i la noi, pre ...
c u m s'au întreprins de Aastriaci b u n ăoară.
la S a cea\?a, unde a n arhitect germ a n , serios
şi zelos, a s cos la i \?eală \?ec hea cetate do m ...
nească. a l'îol do\?ei, pabl icâ.nd parale l m e...
ritoase s crieri istori ce şi arheologice asupra
ei, - scrieri, cari , re\?ăzate şi co �n pletate ,
\?Or face o bi e c tul anei m onografii, c e· se \?a
tipări sub ausp i ci i le A ca d e m i ei Româ.ne H ) .
Se i m pune dar ca ceeace a fă cut d . Romstor ....
fer în Ba co\?ina să se fac ă şi l a noi în ţară. de
către cei c hemati a i n itiia s i conduce atari
' ' '

urme d e c renele, cari erau d repte, de pia... l u cr.:lri de i nteres sti intific s, i national . -
' ' '

tră. ; u n u l singur se mai \?ede căzut în m i j ....
locul tu rnului cel mare.
« Una din laturi e bine conser\?ată. (se
\?ede în întreg i m e) , iar cealaltă e d ă.râ.mată
complet. Turnurile sunt rotu nde, iar came...
riie sant pătrate. - ferestrele sunt toate în
Pentru i n formaţia p rea labilă a a cestora s'au
înto c m i t precedentele s chiţe istorice, cari
\?Or fi u rmate, tot în acest Buletin, d e al tele
asupra cetăţilor d u nărene , ca a doua parte
a cercetării ce ne ... am propus a tace despre
« Vechi le cetăti rom â.nesti » .
' '

A L E X . L Â PE DA T U

P. S. ln paginile premergătoare am publicat o fotografie din colecţiile 1\.cademiei Române,

..
asupra căreia ne�a atras luarea aminte d .. praf. 0 Logoşiana şi care reprezintă o \)edere a rainelor
cetăţii dela Cetăţenii�din�Vale, jad .. 1'1ascel. 1\.sapra origi nei şi trecutului acestei cetăţi, aşezată tot pe apa
Dâmbotliţii şi numită tot a lai Negnt�Vodă, nu patern. da, deocamdată, nici o lămurire. Dacă totuşi o
menţionăm aci , dând şi o reproducere, e pentru că se poate ca cetatea Negt·alai�Vodă, lângă care

inp.org.ro
 1

1 88 BULETI NUL C01'11 S IUNII l'lONUl'lENTELOR ISTORICE

- după r·elaţia lai \�alther· - a ajuns şi s'a aşezat 1'1ihai�Vodă, când, în arma laptei delc.1 Călagăreni,
s'a retras spre Radr, întrc1 întâmpinar('a lai Sigismand Bathory, ar patea fi aceast3 cetate, şi nu
acea dela Podal Dâmbo\1iţii. l\rgumentui : Cronica ţării, enanl.nd şi ea retrager·ea Joi l'lihai, spune
c:t el a ajuns şi s'a aşezat la sat la Stoeneşti H>). Ori aceast3 localita.te e tocnui aci lâng1i Cet1iţenii·
din�Vale, la cetate - deci lângă aceasta de�a doclâ cetate a Negrului-Vod1i.
După cam se poate \Jedea şi din reproducere, ruinele cetăţii dela Cetăţ�n ii -din� Vale so01t ma;
puţin i mportante, ca resturi, decât ruinele cetăţii dela Podul Dâmbo\1iţii. ln lăuntru' lor există şi azi
o mică bisedcuţă, săpată în stâncă, care poa.rtii r.u min.•a de Schitul Negrului-Vodă 76). Iar în pământ
la adâncime de 3 m. se găsesc arme de oliirie în diferite îorme. l\semenea s'au găsit acolo resturi
de arme \Jechi, săgeţ i şi săbii de îier l i).

A. L .

Planul cetăţii dela Poenari.

Schiţă dapa i\rh. V . G. Stephunes�u

1 ) f\ se \,edea explicarea, mai j os , l a p. 1 8 7. Negrului-Vod�. -Cf. Românii sub f'\ihaiu .. Vodâ Viteuzul, ediţie
2) Dicţionarul geog1·afic ul jud. ,'\•-gc ş , ·
B , cureş ti 1 888, p. no�ă. de i\. Lăpedata, Bu �ureşti 1 9 0 8 , p. 9 8 .

3 2. - Chestionurul a•·heologic Odobescu din 1881 ( ms s. la 1 3 ) i\pu d N . Iorga , Studii i s to ri ce asupru Chiliei şi Cetăţii
J\cademia Română). - V. Gh. Stephanescu, în 1\rhitectura, a. i\lbe, Bacm·eşti 1 8 9 9 , p. 6 7.
I, No. 1, p. + 2. - N. I. l\p)stolescu, CetăţJile lui Negru­ 1 4- ) 1. Bogdan, Documente pr-;\litoare 1 � r e l u ţ i i l e pu-ii-Ro­
Vodă şi a lui Ţepe , B u ct u·eş ti 1 9 1 o,
p. 1 6. mâneşti cu B ra ş o\?Ul � i Ţara-Ungm·ească, RocJr·eşti 1 9 0 5 , 1 ,

3 ) Istoria Tădi-Rornâne�ti, ed. Ioanid, Bucm·eşti 1 8 5 9 , p. 5 , 6 , 3 7 , 1 2 , 1 7 , 2 3 , 2 6 şi .3 4 ; N. Jorga, Doc:·Jmente­

p . 3-4. =
i'\agazinul istodc pentru Dacia, I V , p. 2 3 3 - 4. liurnnzaki, X V , p. 9 , 1 3.
4-) G. O. Teutsch, Geschichte der Siebenburger Sachsen fa,­ 1 5 ) L Bogdan, Rela�iile cu Bra�O\lU), J, p. 7 şi 1 4 .
das săchsische Volk, He,·mannstadt 1 8 9 9 , I , p. 2 3 . 1 6 ) 1. Clinciu, D i n trecutul B 1 an u l u i , 1. c. , p. 3 !> 9 .
·

5 ) I n prh,inţa c e tăţi i dela B1·an, a s e \led ea confel"inţa 1 7) N. Iorga, Document�-Hormuzaki, X V , p. 1 1 .

d-lui 1. C li n ciu , Din tr·e cu b l BJ·a n u l u i , in t"e\,ist� 1\sociatianii 1 8 ) J. Bogdan, Relaţiile c u Braşo\lJI, r , p. .3 � 1 -.3.
Transiluania (Sibiiu), a. XLI, No. 6. 1 9 ) T . Bog:lan, Cronid inedite atin�ătoare l a i3toria Ro­

6) Cf_ !. Paş c ariu, Cetatea Neamfului dela PodJI Dilmbo­ m â n i ! oi·, Bucureşti p. 3 9.
1 8 95,
uiţii, în l\nalele i\c.ade.miei Române,
t. XXX, mem. ist. 20) Gr. Tocilescu, i n re\1ista Tinerimea RomânM., a. [ (serie

7 ) Cf. R. Rosetti, Ungarii şi

episcopiile catolice din !'\oi­ no<�ă : 1 8 9 8 ) , No. 1 , p. 6 - I O.
doua, in l\na.L l\cacl. R o m â n e , t. X X V H , mem. ist. , p. 2 6 3 , 2 1 ) N. rorga, Istoria armatei ,-o mâneşti, Vătenii .. :fe- '\ ·1nte
8) Htu·muzaki, Do cum e n t e prh,ito a1·e l a istot"ia Românilor, 1 9 1 0 , I, p. 1 3.
1, p. 1 1 8 , 1 2 2 , 1 2 3. 2 2) Buletinul Corn. tlonum. ls ol'i ct e, "· l ( 1 8 9 8 ) , No. 1 , p. 1 o.
9 ) lde m , ibidem, p. 9 0 - 1 . - C f . R o s e tt i , 1 . c. 2 .3 ) N. Iorga, Istoria armatei ro m âne şti , 1, p. 1 +.
1 O) Păi-eril e sunt impiî•·r ite : dd. D. Onciul şi R. Rosetti 2 -1-) 1. Bogdun, Relaţiile cu Braşo\lul, 1, 6 -1- , 1 0 , 7 3 .
sunt pentru •·egiunea B uză ul u i ; dd. N. Iorga şi I. Pcrşca.-iu 25) i\.
uriq uestores = lucrători pentru pauat drumuri, pentru
pentru regiunea Dâmbo\,iţii. săput şanţuri de cetăţi, pentru făcrrt pun ţi de piatră e t �.
1 1) Cf. pentru cea mai nouă discuţie asupra datei, E. 2 6 ) Quellen zu,- Gescoichte der St ad t Kronstadt, 11 ( K •·on­
i'linea, in Conuo rbiri Literare, X L I V , p. 1 132 sq. studt 1 8 8 9 ) , p. 6 -1- 6 , 6 5 0 .
1 2 ) i\pud Hasdea, Negru-Voda, p. C X.XVIIJ - I X. - Băl­ 2 7 ) Papiu, Tesaa,·u pentru monumente istor·ice, ll, p . 1 i s .
cescu a indentificat cel dintâi cetatea " D â m bouiţu" u Pâr­ 2 i ··*) C . Rădulesc:I-Codin , Legende, tra d iţi i ş i amintiri •

călabului Dragomir cu cetatea din faţa Ru ă c rului , zisă u islodcc, tlu ...: w ·cşti 1 9 1 o (cd. I\...: a d�miei 1\o m â n c ) , p. + s, 5 2.

inp.org.ro
 DOUI\ VECHI CETĂ. ŢI R01'1Â. NEŞTI 1 89
2 8 ) Cf. 1 . Puşcariu, op. cit., 1. c. - O comunicaţie \,cr·bată 5 3). Odg. i\cademia Română : doc. 3/XXXIX.
n ,-�posatului Prof. Gr. G. Tocilescu. 5 + ) fo1·ga, Documente-Hurmuzaki, XV, p. 1 9 0.
29) N. 1. l\postolescu, op. cit., p. 1 1. 5 5 ) !\.. Lăpedatu, Vlad-Vodă CălugănJI, Bucureşti 1 90 3 , p. 60.
S O ) I orga, Documente-Hurmazaki, XJ, p. 1 9 1. 56) i\. Lăp�datu, Din posesiunile Domnilor n�ştri în i\rdeal,
.3 1 ) Papiu, Tesauru p e ntt·u monumente istorice, J, p. 31. in Buletinul Corn. lon. Istor-ice, a 11, No. 1.
3 2 ) Sulzcr, Geschichte des b·ansalpinischen Daciens, h'ien 57) N. Io1·ga, Ind1·eptăd ş i întreg iri, i n i\nalele i\cademiei
1 7 8 1 , J, p. 3 3 2 şi partea istoric*, inedită, mss. t a !\cade­ RomAne, t. XXVJI, mem. ist., p. 1 2 9.
mia Română, \,. 1, f, 5 5 6. 5 8 ) J- l{ll"muzaki, Documente, IT, +, p. 7 2 1. F\nalizat mai
3 3 ) T. XXX, mem. ist. , p. 1 1 3. întâi d e d. N. Iorga, in Sate şi P1·eoţi din 1\,·deal, Bucureşti
3 +) La l\dministraţia Casei Biser-icii. 1 9 0 2 , p. 1 4 2.
3 5 ) Cf. Buletinul Comisiunii /'1.onumentelor· lstodce, J, p. 3 3 . 5 9) N. Iorga, Do umente-Hurmuzaki, X V, sub ann , şi Studii
3 6 ) Pentru cetatea d e l a B1·eazn (lângă Făgăraş) , zisă a lui �i Documente, 1 11, p. X L V IT.
Negru-Vodă, cf. J. Puşcariu in TesaJt"U pentru monumente, 60) ,._ Iorga, Indreptări şi întregiri, 1. c. , p. 1 .3 0.
ed. Papiu, I , 8 0 ş i Şt. Greceanu, Et·ald.c« r·omflnă, Bac{IJ·eşti 6 1 ) !\.. Lăpedatu, Ba .• Corn. J'lon. Istorice, lJ, p. 4 1 ,
1 90 0 , p. XII, cu plan�e. 6 1 ) Tcsauru penb·u monumente istorice, T I , 1 7 8.
3 7 ) Hasdeu, Negru-Vodă ' Ety mo l ogi cum magnum Rom«­ 6 3 ) Quellen ZUI" Geschichte de1· Stadt K1·onstadt, llf, p.
niac IV), Bucureşti 1 8 9 8 , p. 9 0 sq. ş i O. Onciul , Titlul lui 1 8 8 , 2 4 2 , şi JI, p. 2 2 7 ,
1'\irce-cel-Bătr·ân, în C o mlOrbil·i Literllt"C, xxxvr, p. 7 2 8 s � . 6 4 ) G. Stephanesca, î n l\rhitectură, 1 . c. - Chestionanli
38) N. Iorga, I storia armatti române�ti, 1 , p . :! «i. ;u·:1eologi{! Odobescu (mss. l\cad. Română).
3 9) Schuller, U ml"isse zur Geschi ..:hte \JOn S i e b e n b iirgen, 6 5 ) l\ndrei Rădulescu, in Con \JOrbil·i Lite1·are, 1. c.

3 ... tes He! t , Hermannstadt, p. 3 8. - Cf. Hasdeu, Negru- Vo�lă 6 6 ) D. Onciul, Odginele !�rincipat�lor R. o m fl n e , B :.� c Jreşti,
(Etym ologicam magnum I V ) . p. XCill. 1 8 9 9 , p. 3 .!.
-1' O ) U ngaris�hcs rlagazin, P1·essborg 1 7 8 3 , JII, p. 1 8 3. ş i n. 6 7 ) Cr·onica anonimă a ţădi ; Cr·oniea atdb:IÎt� lui Constantin
4 1 ) Ibidem. Căpitanul ; Isto1·ia cantacuzinească tipăr·ită de fraţ;i Tm·n:..�sli ;
4 2 ) D. Onciul, studiul citat, în Convorbiri Litera1·e, 1. c. Snlze,- i Fotino etc.
4 3 ) Chronicon pictum, ed. Flodanus, n , 2 4 2 sq. Celelalte, 68) \emoiJ·es so•· la Valao1ie, Franofort 1 7 7 8 , p. 1 8 0.
l a Onciul, Or-iginele Prineipatelor, Bucm·eşti 1 8 9 9 , p. 1 7 8 . 6 9 ) Ge cikhte des transalpinischen Daciens, 1, .3 3 7 .
4 + ) Hur·muzaki, Dccumente, 1, 1 , p. 6 + 6 şi Katona, His­ 7 O ) V ICJQÎO cudoso-s�ientifi co-antiqaarlo , F Ioren ţa, Tondin:,
toria critica, t. VIII, p. 6 + 2. 1 8 1 5 p. 2 9.
4 5 ) Andrei Rădulescu, Din trecutul moşncnilor !\refeni, in 7 1 ) SulzeJ·, op. cit. , I, 3 2 2 - 3. - Cf. 1'\a,·ei e cli..:: ţ iona,·
Conuo•·biJ·i literare, XLIV, p. 6 8 5 . geog1·afic al României, la nume.
+6) Neg,·u-Vodă, (Etymologicum magnum IV), p . CXC. 7 2 ) Chestio narul a•·hcologic Odobcseu (ms . l a l\ca1c m:a
4 7) Bogdan, Rela ţ iile cu Braşo\, u l , l a nume ; - I orga, Do­ Română).
cumente-Hurmuzaki, XV, la nume şi alte colecţii d e docu­ 7 .3) I�evista l\rhitectm·a, 1 , p. +2 -3.
mente. 7 + ) l\nalelc l\cademiei Române, t. XXXll, desbateri, p. 1 7 0.
4 8 ) Onc.iul, Din istoria României, Bucureşti, 1 9 0 9 , p. 3 7 . 7 5 ) Cronica ţării, ed. Ioanid, p. 5 2 . = J'\agazinul istor·ic
4 9 ) 1 . Bogdan. R e l aţiile c u Braşouul, I , p . 2 7 3 n. pentru Dacia, iV, p. 2 8 .3 .
5 0 ) Reuista l\rhitectura, a. I, p. 42. 7 6 ) Vederi ale acestei bisedcuţe în stâncă e găsesc în
5 1 ) Bogdan, Relaţiile cu Braşo\,ul, 1 , p . 3 5 + ş i alte ediţii. l\lbumul fotog1·afic al lui l\ntonia.
5 2) Iorga, Do.:.:umente-Hm·nwzaki, X V, p. 1 8 3. 7 7) Cf. !'la,·ele dic�ionar geografic al României, l a n u me.

inp.org.ro
 C O M U N I C l1 R I.
---0, ---

Raport despre Schitul Goleşti In inte1·iorul bisericii sant zugr.i\liţi ca ctitori:

de lâng·ă Câmpulung. a) La intl·are, în dreapta :
Grzgorz·e Episcopul Buzevschi (în mantie eM
�
O
omnale Administrator, n ur:1a ad �esei D�\loas� piscopală) ; Erei Nz.colae, cu !ii : Matei, GheorM
.
tt·e ca No. 1 9, 1 54 chn 2 -:> IUnie a. c., am gi�ie, Mz.h a·i, Ion E1'odz'acon
\lizitat în ziua de 1 o i ulie biserica din comuna b) f'e peretele de miazliMno te :
Schita! Goleşti de lâ.ng� Campulung, în \lede1·ea Jupaniţa IHnca presvz'tera, ca copii : Calea,
cunoaşterii însemnht:î.ţii sale istorico�arheologice. Stanca, Anca, !!inca, Vişa, Stanca ,·
Ma­
Venif'd cu trăsura dela Câ.mpulung a;n trimis rz'nca jupanzfa,· Ioana dz.aconeasa, cu copii :
dapli parohal din localitate, ca ca1·e împreanh am Vz'şa, Anastasz·a, Voica.
\lizitat biserica şi clopotniţa, cercetâ.nda�le din Pictura este după \lechial tipic, frumo> execa­
punct de \?edere istoric şi arheologic. tatli şi în parte încă destul de bine conser\lată.
Biserica actualii din Schita! Goleşti, m ai înaif'te Schitul se compune dint1·'o curte p litrată, cu
metoh al mhnhstirii Câ.mpulcmţ:Jal ai , se ridich piM zidari de bolo\lani şi cu un turn-clopotniţă. în
toresc pe malai stang al Râ.alai MTâ.rgulai , a\lâ.nd colţul sud�\lest ; în mijloc se înalţ)) biserica. TarM
tarnul�clopotniţă la intrare şi an zid \lechiu ca nul are trei caturi : în cel de jos e intrarea, în
împrejm uire. Dela !oastele chilii de lâ.ngă. zidul al IIM!ea o cameră boltită., în al II IM!ea clopotniţa
de împ1·ejmuire s'aa m ai păstrat resturile unei şi ce1·dace cu \?edere !rumoasă. D-1 Virgil Drăgh i ­
pimniţe. ceana, care m ' a însoţi.t î n această călătode ş i a
Ca Yandator al schitului este arhtat Grigolie rămas în localitate pentra ziua următoare, J�a !o�
Episcopul de Bazău, zagră.\lit ca ctitor, dela care togra!iat.
se află şi o candelă cu inscripţia : t Grzgor·ie
Episcop Buz. dat la schit la Goleşti 168;.
f'isan ia bisericii este deteriorată şi lasă a se
citi numai partea m·mătoare :
Cu vrerea tată/uz· şz· cu ajutorul fiz.ului şt:
cu blagoslovenia s[jănjtului duhu sau făcut
aceslu sfăntu şi dumnezeescu sclzitu ce să
fchz.amă/ Goleştz'i, in hramulsfinţzlor arhierei
Vasz'lz'e Velicago, Ion Gu1'ă de Aur, Gri·
gorz·e Bogoslovul. . .
In pronaos se afl ă an mo1·mâ.nt ca următoarea
inscripţie: [ Oasele}lui dunmfealui(f Vojz.nescu;
foaselle răposatei roabz'i lui Dumnezeu Ilinca
cocoana luz· Şărban log ispravnz·c ot Câmpu­
.
lung, care s'au săvâ1-şitu {in zilele) măn:t·
.
sale domnuluz· nostru !o Nz colae Voevod, luna
lui sept[emvrie] ro dni leat 7227 ( = 1 7 1 8) .
U n clopot a1·e inscripţia :
In te domine speravi.
Iar altul : Clopotniţa Schitulai � Gol eşti .
Acest clopot sau j[ăcu�l de 1/z'nca Epz·s­
cupeasca z· Bănică la sch·it la Goleşti: Gheor­ In curte se află o piat!·ă de mo1·mâ.nt cu ins­
ghz·e log. 1797. cdpţia :

inp.org.ro

+ n P·fiGT!1 t:: BG[ti\] P[i1 Fi'b] [Fi]il{[i iO]
I I H(K OI\!'1 I:'h Afll1 lic.J] [flt\]I·IB.ilHA(P]� 1:: 0 €-
I:OAH. tH LI,b (îi]I:G T:; ii 1\H h l [E:'h]
,3iii·. = Răposataa r·obetl lai Dmnnezea japan Nicola
în zi lele lai 1\lexandr·a Voe'Jod, Iona lai aognst
în 8 zile, anul 7 0 8 3 ( = 1 5 7 5).
După aceasta ar· onna că înainte de biserica
zidită de Episcopul Gri gol'ie a existat ac' o bi�
serică mai 'Jeche.
Biserica actaaE'\ are an adaus din secoial al
XJX-lea, î n lun gime de aprollpe 7 m . , peste care se
ridică un tom de lemn, car·e nu am1onizează cu clă­
direa principală. Par·tea 'Jeche a biser·icii, în for-mă
de cr·uce, ar·e an altar· ce se sfârşeşte cu o ab­
sidă pentaoonală, an naos ca două sinm·i, peste
car·e se înalţă un tambur octogonal şi un mic
pronaos. Câte'Ja fer·estre soT't alterate, fiind l ărgite
mai târ·zio.
1\şa cam se preziPtă, biserica din Schitol Go­
Jeşti , deş! nu se distinge nici prin deosebite a�
mintiri istorice, nici prin ma tă. ar·t1, prezintă.
totuşi an netăgădoit inter·es prin modul cum ea
oglindeşte star·ea coltm·ală a epocei respecti'Je,
aşa că ar merita să. iie consen,ată ca monoment
istoric.
o. O N CIUL.
Hanul "la Cerbul de Aur" din Vz.e na, unde
a locl/u"t Mihai- Vodă Tlz'teazul.
M ihai Viteazul hot1rîse, după lupta dela
f ' \ .1'1irislăo si, pi er-derea Tădi
'
-Românesti,
,
să mear-gă la Praga şi să se jeloească împăra­
tului Rudolf II, care-I împăcă. apoi cu Basta, în­
rin gătonil său.
In drumul spre Praga se opri şi la Viena,
unde ajunse Sâmbătă în 2 ( 1 2 ) Ianaar·ie 1 60 1 pe
la amiazi 1 ) . 1\\Jea ca dânsnl o ceată de 'Jr'o 4 0
d e oameni , c a w'o 6 0 sao 7 0 <.le cai d e cali'lrie
şi 1 7 « tr·ăsm·i r·eleb 2). 11 intrat pe • poar·ta Car·�
niolă» (Kar-ner Tor), a trecut peste Kohlm arkt
şi a descălecat ca toată sai ta Ieri "la Cerbul de
1\or " : Zum g·ulden Hirsclien 3).
Infăţişar·ea Joi i'lihai şi a oamenilor săi , îm­
brăcămintea şi annătm·a lor pusese în oimire pe
Vienezi. Cei mai mu ţi din escor·ta Voi'JOduloi er·aa
îm brăcaţi " tătăreşte" , pur-tau arcewi şi tolbe cu
săgeţi , săbii cu mâner·e de ar·gint şi bozdugane J).
C0/'1U NI C A RJ 1 9i
[:.!i:t;nîl]l l .1'1ihai însuşi e « o n om puternic şi înalt, în ochii
căruia se oglindeşte tir·ania ; ar·e oameni răi ca
t\'liT'h dansul, seri Rabass cătr·e arhiducele i'laxi­
milian 1).
Incă înainte de a intr·a 1''\. i hai în oraş, ar·hidu�
cele .1'1athias a tdmis o trăsură şi pe Turko­
\\Jicz să-! intâm;Jine apr·oape de Hochamendt C>),
până unde-I petr-ecuse episcopul din Pr·essbcwg, de
Erla o). 1\rhidocele a trimes la " Cerbul de 1\or·' ,
pentro /'1ihai şi pentr·o oamenii si'li , 1 8 'Jedr·e de
'Jir. , 2 Qăleţi de O'J:iz, 1 b::>u, 4 l'iţei , 4 oi,
caţi'Ja peşti \1ii, jum ătate de majă de untură, 1 o
caşi de Olanda şi altele de ale gcwii. 1'1ihai îns:i
aştepta s:i-1 gă.zdoeasă Nemţii gratuit şi aiar·ă de
aceasta cerea să-i dee Imperialii banii ce-i da�
torao pentru 'Jitele tl"im ese de el Aostr·iacilor· in
tr·ecota campanie turceasc:J. 0) , căci alttel nu ar a'Jea
de r·andul gorii nici pe tr·ei zile şi atunci ar trebui
s -şi pernă z1ilog feciorul ( ">) .
In scopul acesta şi pentr·n alte pl'icini a fost pr·i­
mit în audienţă de "'r·hidocele 1'1athias, indată
dupli sosir·ea lui în Viena ').
Hetnul " la Cerbul de Aur" în care a locuit cel
mai mare Voi\,od al nostru, nu mui exi tă astăzi .
Intr·' un album al or-aşului Viena ) însli, am aflat
ilustraţia acelui han stră'Jech iu, pr·ecerm şi unele date
lămm·itoare asupra originii şi locului unde a sti'ltat
el, - date pe car·i le comunic aci.
Hanol la « Cerbul de A.ur» din Viena.
- După i\Jbumul l u i \"ilbelm Kisch -
Pela începutol sec. al XVI�lea a fost proprietar
al hanului «la Cer bol de A un>, .1'1athias Heu�
perger, renumitul autor al căt·ţii - aşa de rare
acum - Ueber die Hez"lz"gtl1 ii.rner bei St.
Stefan und ueber den Heiligtlnt1nsstuld. Clă�
·
dir·ea aceasta ser'Jia şi pe la începutul secolului al
XVIII�lea de han, purtând aceeaş firmi'l «Cet·bul de
Aar». Pe atunci era proprietatea lai Octa\Jian
inp.org.ro
 1 92 BULETINUL COl'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORIC E

Lamago, a căt·ai familie a fost ridicat<l mai târziu « seclztzelm G u tsche n und sechtzig Reitkleppen. -

la rangul de nobili. Fam ilia Lumago a stăpânit •) Dac. Hurm., XII, 1139 N° citat; ibidem, 1 124 N• tlDCXXXI·
N. Iorga, 1\cte şi Fragm., l, 179. - • ) Cred că cu,>ântal
hanul 1 5 0 de ani, până la 1 80 6 , când a trecut în
« Pusiggan » di 11 scdsom-ea cu data Viena 13 Ianuar 1601,
pt·oprietatea lui Georg Iohann \JOn Karajan, iar publicată de D-1 Iorga în 1\cte Ş! Frag rn. , l, 179, înseamnă
la 1 82 O I-au moştenit Demetet· şi Theodot· Kara� buzdugan şi na altceva. -
5) Dac. Hurm., Xll, 1 124 N•
jan, cad au împreonat hanul cu casa de a / ari , ce rlDCXXXl ; 6 ) L>oc. Hurm . xrr, 1 132 N O rlDCXXXIX şi
- .

xrr, 1124 N• citat. 7) Dac. Hu nn .. vur, 2G6 N• cec . ­

-
purta No. 7 0 0 pe \Jremea lcti W. Kisch,- autorul
B) vVilhehn Kisch. Die alten Strossen und Plaetze tvien' s
album ului din 1 8 8 3 .
ami ihre historisch-interessanten Haeuser, apămt la /IJ. Got­
In hanul « la Cet·bul de 1\ur> > se alia pe -.:ramuri llieb , Viena 1883, 583 - 4 . - - ' " ) Wilh elm Kis ch , la locul
o \Jeche şcoală de scrim ă a meseriaşilor şi a altot· citat mai sus, şi To ln er, Erinnerungen uon \oJlen, Viena li02,

lucrători ce�şi at·ătaa \J itejia, în\Jât·tind floreta, sa� 14 şi 13. - ' ") Realis, Curiosit'iten und .'lemorabilienlexicon
bia , spada şi r uturând steagul - un !el de distt·acţie uon \Vien, Viena 1 84-6, \lOI. Il, 42. l\cest lexicon a rost editat
d.c Anton Kălzler. - 11) Realis, In loc citat. - 12) W.
pe wemuri. Lucrătodi se adunau aproape în
Kisch, loc citat. - ' ) W. Kisch, ibid em.
fiecare Dominecă la şcoala cea de scrim'l. şi « dădeau
t·ept·ezentaţii» pe nn pt·eţ i eîtin 9).
Cind se aduceau omagii dinastiei moştenitoat·e, Zzdurile Băniei C1'aiovei.
era obiceiul încă de pe timpul lui l'laximilian I l

d e s e ridica înaintea acestui han u n pod ium, pe
cat·e se întocmiau !ântâni at·tesiane cu \Jin r:Jşu şi
alb şi se at·unca pâne şi carne mulţimei adunate
înaintea hanului. Obiceiul acesta a fost desliinţat de
împăratul Francisc II, care l a 25 1\pt·il 1 7 9 2 a
pus să se arunce bani s racilor 1o).
Hamtl se aîla pe Graben , dat· în anii 1 84 0
şi 1 84 1 a fost mutat de pe Graben în apropiere
de Kohl markt, nu departe de domul SL Ştefan l l ).
In colţul îormat de strada Neue Rotenturmstt·asse
2 0 cu strada Fleischm arkt 1 , este Jocul unde a stat
hanul " l a Cerbul de 1\ur>> dela 1 84 1 înainte, acum
însă se t·idică ana din casele cele mai modeme,
în stil secesionist, din Viena 12) .
Ilustraţia - după cea din albumi.tl lai Wilhelm
Kisch - e executată după un tablou mai \Jechiu a
ai Emil Hiitter. Intre etajul de jos şi cel de sus
se \Jede pe partea stângă un cap de cerb cu coame
şi !irm::t, iar deasupra porţii un semn, care arăta
probabil că acolo se \Jindea \Jin 1 3 ) . Ogt·ada (cadea)
pare să !i fost roade largă, căci de altîel nn s'ar
Yi putut adăposti cele 1 7 cher\Jane şi cei 7 0 de cai
de călărie. 1\rhitectara e fără îndoială cea din sec.
al XVIM!ea.
Cred că am făcut bine dând şi istodcal pe
scurt al acestui han , în care a petrecut o bu M
cată de weme marele l'lihai V iteazul, poate în
epoca cea mai critică din \Jiaţa lui , când era bân �
tuit de ne\JOi şi de lipsa de bani, iar pe de altă
pade submin at de duşmanii săi neadormiţi.
Viena. I. G R A /0\ A D Ă .
1) Dac. Hurm., Vlll, 206 Noccc ; XII, 1 1 39
şi 1 132 NO 0) N. Io rga , 1\cte şi Fragmente, I,
r\DCXXXIX . - de pe acele wemi ? E o întt·ebare ce şiMo perne orice
179 ; în Dac. Hurm,, XII, 1 1 39 N• citat se spune că avea
c
ontrat· teoriilor de până acum cat11a timp,
cad , pornind dela etimologia cu\Jântuloi Ct·a�
iO\Jo ( =Cetatea Craiului), cob:>rau originele oraşu­
lui chia1· pe \Jremea 1\saneştilor, astăzi este lucra
stabilit (N. Iot·gd, G e s c h i c h t e d e s r o m . V o l ­
k e s 1, pp. 1 95 3 3 5 , 3 6 7), că ora�ul Craio\Ja l u i
naştere p e l a jumătatea \Jeacului al X VMlea, când fraţii
Ct·aio\Jeşti, stăpânitot·ii acestei î n t i n s e m o ş i i ,
fură ridicaţi la treapta de dregători , flt\!1 GT€t\ H , de
către Vladisla\J al II�lea.
Strălucirea sa începe, mai ales, dela începutul
\'eacului XVI�le.l, când cel mai m lre i'rate, B:trbu,
fu în\Jestit cu demnitatea de Ban al Banatului Cra­
iO\Jei - reminiscenţă a \Jechialai banat unguresc
de Se\J�rin, st ipâ.ni t odată, ca feud, �i de Domnii
noştrii.
De atunci până pe \Jremea ocupaţiei Olteniei de
1\ustriaci , banii Ct·aio\Jei, a\Jând sub ei pe cei cinci
Vornici ai judeţelor, cârmuir1i Oltenia, cu puteri
q uasi�domneşti , în tot ceeace pri\Jeşte afacerile jariM
dice, ci\Jile şi Hnanciat·e. Sub 1\astriaci demnitatea
lor fu conset·\,ată, ca toate că li se m ai mi::-şoră aa�
todtatea, fiind puşi sub ordinile generaJului�coman­
dant al Transil\Janiei şi dânda�li-se on s î a t de boM
ieri : c o n s i 1 i e r i i, un secretar şi un comisar al
ţinutului. - După t·etrocedarea Olteniei bar.ii îşi con�
tinaară funcţiunile depline până prin 1 7 6 1 , când Con M
stantin l'la\Jrocordat, lăsându-le toate onorudle leM
gate de acest titlu, îi despuie de toate atribuţiunile
juridice, financiare şi administt·ati \Je, cari fură exer�
citate, acum, de tt·imişii speciali �ai Voi\Jodului:- cai­
macamii .
N? flDCLIX Cari sunt urmele rămase, în Craio\Ja de astăzi,
\JiZitator, doritor de a putea înţelege - în epoca

inp.org.ro
 CO!'\Ul"HCRRI

actual ii de prefaceri - vechia

81'\nie a Craio11ei.
Tt·adiţia nu mai ştie nimic des�
pre 11echea locuinţă a banilor,
dar, dintr'un t·aport aastt·iac
ele prin 1 7 1 8 - 1 7 3 0 (Horma�
zaki, D o c . IX, 1 , p. 6 3 1 ), se
vede di Craiova era repatat1'l ca
an ban loc ele comet·ţ, unde se
ţinea, în îiece an, un bâlcia de
patru săptămâni. Raporta! insist1i
asupra însernnătăţii comerciale
ce h·ebue sli îi avut Craiova în
timpii trecuţi, bazat pe faptul că
vestita C o m p a n i e o r i e nt a �
1 1'1 îşi avea o aşezare aci : «O clă�
« dire lungă, închisli cu zid de
«căTămidli, în limba lor namitli
«H a n, care fusese ziditli de iegu�
«menul dela mănlistirea Hurezii ,
«care lua o anamitli chirie anu­
«ală dela n umiţii negustori».
1'1ai departe, descriind aceeaş
cJădire, raportui \?Orbeşte şi de
z i d u r i 1 e b ă n i e i : «acolo sant
« trei despărţituri , curţi sau ]o .. Schiţa planuiai fostei Bănii a Craiovei.
« cari , dintre cari: una ca clă�
« dirile civile, dispusă pentru !o�

« cuinţa domnească, dă pe piaţa an de se ţine bâl�
« eia! anual;-a doua ca mat·i camere boltite, jurîm�
« prejur, pentru aşezămintele negustorilor -aci în
• mijlocul curţii se ridică un foişor înnalt (adică cas1i
«de vară), ce serveşte şi de local de bursli ncgusto ..
«rilor;-a treia curte e locuită de oameni comuni» .
Una din aceste cllidiri descdse, anume hanul,
« eminent editicat» , nu era vechi o ; fusese clădit cu
1 2 ani înainte de \?enirea lui Del Chiaro în ţarli
(Del Chiaro, I s t o r i a d e J J e m o d e r n e r i \? o ..
l u z i o n i I, p. 1 5 ) de către • egamenal mlinăstirei
Harezul ,. , Ioan .1\rhimandritul, de sigm· cam în
aceeaş vreme când se termina strălucita mănăstire ;
despre celelalte na ştim nimic.
Dacli, având aceste amintiri u.sapra acestor
vechi zidari, strlibaţi strada ce poartă sugestivul
nume de H a r e z i i , care se desface din apro-­
pierea celei mai frecventate părţi din strada Uni-.
rei (v. schiţa topograYică) - nu vei fi surprins dacă
dai în mijlocul dărămâtarilor şi stricliciunilor (ce
le face colonia ovreiascli stabilită acolo ce şi-.a ridi-.
cat şi o sinagogă) - de armele grandioase
i'!le unei mari curţi (ca. 7 7 m.X34 m.) în forma
unui dreptanghia, ce ţine apoape tot lungul stra-.
Baletinal Comisianii flonamentelor Istorice.
clei, îPchisă de puternice ziduri, în uneie locuri de
câte 9 m. înălţime," cari set·vesc astăzi de sprijin
calcanelor caselor de alături. La colţul not·d ..estic se
\?ede încă, ca la toate curţile bătrâne, armele anei
bucătării, al cărui tarn ..Janternă, monumental, se
ridica admirabil pe cele patra trompe ..angalare (v.
ilustraţia). La mijlocul latadi sudice se păstrează
încă intacte micile case ale slujitorilor, boltite ca
Junete, pe când armele caselor celor mari de abia
se ghicesc pe zidurile înconjurătoare de vest.
Ca siguranţă ne aflăm în faţa uneia din cele trei
curţi despre cari vorbeşte raportul.
Uşor patern aldituil în marginele acestor notiţe
cronica zidurilor despre cat·e \?orbim. In timpul ocu-.
paţiei, ele fură reno\?ate de 1\astriaci-dapli ce fa-.
seserli arse în războiul raso--aastr"iac -şi serviră de
magazin de depozit Comandantului austriac. In tim ..
pal răsboi ulai raso-turc dela 1 7 68, desigur, suferi şi
ele aceleaşi stricăciuni caşi toate clădirile Cmio\?ei,
când : • afară de (cllidirile) cari fură ridicate din nou
« Şi renovate, puţine cllidiri mai rămaseră în picioare
<<acolo» ( Sulzer, G e s c h i c h t e d e s t r a n s a l p i -.
n i s c h e n D a c i e n s , Wien 1 7 8 1 , I , 3 5 3-4).
I n această stare, h a n a 1 avea neapărat ne\?oie de
26

inp.org.ro
 1 94 BULETINUL COt'\I S!UNII t\0 Ut'\ENTELOR ISTORICE
Bănia Crai ouei . Ruinele cainiei hanului Harezi i.
t·epat·a�i. Un Hagi Iuan Popa, at·endaşal moşiei
mănăstirii Hm·ezi, Ct·aiO\Jiţa, se lega pri n zapi- cu
egumenal Ghet·asim Hurezanal : << când ua îi ure­
«mea de a se apuca sî. mănă tire să dreagă
« hanul din Ct·aioua (din piatt·ă zidit), să aibă a îi
«partătoriu de grijă» (Iorga, H â ,. t i i d i n a r h i u a
m ă n ă s t i r i i H u r e z u l u i , pp. 9 6 - 7 ).
Dar nici soada « c a s e 1 o r d o m n e ş t i >> nu
fu mai bună. După o inscripţie, aflată în localul
Primăriei, aflăm bctne ştiri despre starea în care
se aflau ziduri le cam în aceeaş ut·eme :
« l(on) l\(lixandru) l(psilant) V(oiuod). Ot·aşal
ccCraioua din vechile l)remi fiind locuit de uechi
« familii boet·eşti şi de altfel de b r e a s 1 e (este l)Orba Băneasa sau Sf. Dimitde. După cele arătate de ra�
ce deci de aşezarea negustorilor, hanul), pe loc dom�
« n esc, iarăşi slobod, fost�au şi din vremi trecute
« C a s e d o m n e ş t i pentt·a Iăcuinţa boiadl01· celor ce
«sant ot·ânduiţi de domnie, obliidaitori Ct·aiouei şi
• celorlalţi jadecătod de aci de peste Olt. Dar fiindcă
«aceste case cu totul se diirăpă.nase, din pricina
« răsmiriţei şi uenise la o stare întru cat·e nu era
• cu putinţă a locui cel mai prost om, domniea mea,
« socotind atâta trebuinţă ca să�şi aibli odihnă bo�
• iel"ii cei ce să trimet de către domnie într'acest
• oraş al Craiouei pentru porunci domneşti , şi uă­
·:zând că aceste case sunt podoaba acestui oraş, so�
• cotind suma cheltaelei, am prefăcut de iznoa\J:i
• aceste case, împreună ca paraclisul , precum se
.. uede, spre l)ecinica pomenit·e a domniei mele, de
inp.org.ro
« toţi ceice cunosc podoaba pa�
dl"iei loL Cii spre tacerea a�
< cestei case am orândait domnia
« mea doi boeri din Craio\?a, pe
« dumnealui Constantin Fotesca
<< bi1?�1?ei�Ciacer za arie , de au
fost epistaţi pânli Ia sii\?ârşit
<< 1 7 7 5 » . (Cf. şi l\. Pessiacol?,
S c h i ţ e d i n i s t o r i a C ,. a�
i o \? e i , 1 90 2 , p . 2 0 -2 1 ).
l\ceastă pisanie fusese Jaat::i
dela poarta intrării dinspre apus
a unei curţi , pe cat·e o apucase
b:itrânul �i banul canosclitor al
CraiO\Jei , Pessiaco\? -acum \?reu
5 8 de ani - care carte «ca
« Ziduri înalte, înuechite i strli�
<< panse de gămi pentru ta nud
«şi paşti se întindea între stt·ă.�
« zile Elca şi S Y. Dimitt·ie de
« Opat·te şi între \adona Dada
« şi piaţa \?eche de alta şi era
cano cută sub n umele de h a n u 1 n e m ţ e s c .
Rezu mând, este necontestat eli zidurile din str. Hu-
t·ezii, ce le-am examinat aci, sant t·estari din uechea
clădit·e a Băniei Craiouei , care, ca şi Rathaus-orile
oraşelor săseşti - construite îns':i după pri ncipiile
tehnicei noastr� - auea magazine pentru negustod,
case pentru Ban ,i torn pentn1 arhi\Jă (befft·oi ).
Din schiţa topografică ce am ridicat�o la îaţa lo�
eului se uede destul de lămurit că m area clădire (ca
80 m. x 7 7 m.) se întindea pe platoul (ce termina pe
atunci oraşul) în cadrilaterol demarcat de strlizile
sf. Dimitrie şi El ca spre apas şi răsărit, 1"\adona�Dudu
şi sf. Dimitrie spre not·d şi sud, în apropierea bisericii
podul austriac putem foat·te bine determina şi po­
ziţiunea fiecărei despărţi tari : cuartierul neguţătoresc,
hanul, era situat pe ruinele aflate în strada Hurezul;
iar casele domneşti, azi distruse flirli CJI·mii, în spa�
ţiol ce e capl"ins întt·e strada Horezoloi şi piaţa de
azi, care odi nioară, ca piaţă a bâlciului, se ua fi în­
tins până în dt·eptul bisericei Sf. Dimitrie. Ce seruea
de Paraclis Băniei.
e i mpune Pimăriei ot·aşului Craioua expropde�
t·ea şi conset·l)area antichităţilor aflate pe strada
H urezului , cari pro\?in dela cel mai glodos trecut a l
oraşului, ca atât mai mult cn cât din îngrijire� i ma�
ginatelor ruine de castele plă maite, în parcul Bi�
bescu, se \?ede că există ne\?Oia unc1i simţ de con �
seruare a rămăşiţelot· trecutu lui .
VJRG. DRĂGHICEANU.
 COl'lUHIC MI
Săpăturde dela Cucuteni.
- Septem\>rie-Octo,n>rie 1909 �i 1910 -
D
intt·e n umeroasele staţiuni preistorice conos�
cote în ţară la noi şi'n pade chiat· cercetate
de arheologii t·omâni , cea dela Cacoteni e singura ce
a pătruns în litera tara preistorică em·opeană. Locali�
tatea a Yost descoped tă de . Beldiceana ( 1 8 8 2 ) şi
cercetată de dânsal , singur şi împt·ertnă cu Gt·. Bu�
tareanu în repetite rândod, cct cheltuial a lot· şi cu
'
' ,
sab'Jenţie din partea l'linisteruloi de l nstntcţie.
Dintre în'Jăţaţii stdiini, în afat·ă de at·heologii
t·aşi , acel care a recunosc ut însemnătatea rămăşi�
,
telor preistodc e din România si care, pl'in cet·cetă�
'
riie sale asupra coltmii egeice pt·ecom şi a epocei
preistorice din regiunile 'Jecine: Peninsula Balcanică,
Ungada�Tt·ansi i'Jania, Galiţia, Uoco'Jin;l şi Rosia sa�
clică, et·a caşi indicnt să deschidă cercetările pt·ei�
stot·ice în România, este el. dl'. Hubed Schmidt. Cu
com\>inget·ea că rămăşiţele pt·eistorice româneşti
\>Or aduce noi do'Jezi în sprijinol teot·iei sale
-originea comună a ci'Jilizaţiei greco�italice trebue
căutată în ţinutul dctnărean�cat·patic - dt·. Schmidt
s'a hotărît să întreprindă săpături la Cucoteni. Săpă�
turile aa început, cu autorizaţia go'Jernolui român,
în Sept. 1 9 0 9 , au durat până la începutul lai oem�
'Jrie, apoi au fost reluate în acest an, în Septem'Jrie
şi Octom'Jde. In prima campa!lie au loct·at în mij�
locia câte 1 5 oameni zilnic, în a doua câte 30 pe
zi . Cheltuielile pentt-u întreaga exploraţie au fost
acordate de Curatorul fondaţiei R. Virchow (!'1uzeu l
etnografic din Bet·!in , secţia preistorică). Rezoltatele
săpături lor sant foat·te malţamitoare din toate ponc�
tele de 'Jedere şi \>Or face obiecta! unei mat·i publi�
caţiunii ce \la apare în anul \liitoL
Cetăţuia Cacateni , cam e numită de locuitori, e o
minunată întăritură naturală : un bot de deal , cn o
potcoa\lă, format' din straturi orizontale de calcat· ter­
ţiar, se ridică, înalt de 50 m. deasupm satului Băi�
ceni , pe trei păt·ţi cu coaste t·epezi şi \lăi adânci la
poale ; numai spre apas se uneşte cu podişul ce se
întinde spre şesol Siretalai. A.ceastă lature expusă,
'JOm 'Jedea că a fost apărată ca ziduri şi şanţuri, în
cât numele de cetăţae e îoarte nimerit. Deasupra, pe
podişul astfel întărit şi pe o întindere cam de 4 H a . ,
găsim stratul de cultură , gros de 1 , 7 0- 1 , 8 0 m ;
pături d e cenaşe, cărbuni ş i pereţi d e case arse şi
prăbaşite, îngt·opând întreg a'Jotul cel or ce le�aa lo�
cait ; unelte de piatră, ct·emene, os; grămezi de olă­
rie sfărâmată -poţine i ntregi ; figuri de animale, de
lut ars (boi , \laci, cai , oi , câini, \lolpi, lupi, orşi); figuri
omeneşti-Idoli etc.
inp.org.ro
1 9 .5
Ca ojatoru\ eera mieei şi în legătură cu obserl?a­
red stt-atm·ilor, iată cum se pt·ezintă, în linii gene�
rale şi destol de clar, desfăşurarea 'Jieţii omeneşti ,
în această localitate.
1. Pl'ima epocă : cultură cnrat neolitică. Oamenii
cnl'i 'Jin de aiurea şi se aşează aici cunosc n umai u ..
nelte de pic.tră. lustntită. Cu topoat·e ele piatt·ă taie
copacii, îi despică şi cioplesc bârnele elin cad îşi efă ..
dese locuinţele : case încheiate elin bârne, în'Jălăto ..
cite di� 'Jălătuci de lut şi paie, feţuite şi 'Jăraite. Cu
aceleaşi unelte şi cu târnăcoape�ciocane ele coarne
de cet·b sfam1ă. stânca şi sapă şanţal de apăt·at·e a�
dânc de 4 m . şi larg de 5 m . , iat· ca bolo\lanii scoşi
ridică zid pe malul intet·n al şanţolui. Foarte nome..
roase sunt obiectele d e cremene : toporaşe, dăltiţe,
cuţite, sfredele, t·ăzătoare şi săgeţi fin lact·ate ele ct·e..
mene albă ca q uarţul. !'lai găsim felut·ite unelte de
os : suie, pom nale, cuţite. Din lctt ars îşi îăceaa ro..
tiţe de fuse şi boambe ce ser'Jiau de greutăţi pentru
stati'Je. Tot din lut îşi făceau chipurile numeroase
de zeiţe şi foade rari de zei , apoi fi.gari de animale
pc cari le închinau zeilor, probabil în locul celot· \lii.
Ceeace face îns/i caracteristica acestei prime perioade
e e-eramica , lucrată numai cu mâna, dar cu mare
pricepere tehnică şi co vădit simţ estetic : l utul e bine
frământat, pereţii sobţit·i ; bine arse, sonore şi de
o mat·e 'Jariaţie ca îormă şi mă.l'ime, Chiupori co ..
losale pentru provizii- pethoi- tt·ectci de adăpat ;
apoi oale, străchini, \lase de băot-cope, ca şi fără
picior, pahare, ceşti , căni, suportori etc. , toate ace­
stea din m·mti frumos zo grăvite în trei colori :
negru-alb-roş ; ornamentele des !ntrebuinţate sant :
spirale, ce1-cori, arcm·i, meandt·e. Ele acopăr toat!i
sopt·araţa 'Jasnlni.
După cele S:JOSe ne închipuim pe aceşti primi
locuitori ai Cetăţuiei ajcmşi deja la o înaintat!i
treaptă culturală : ei cunosc ilgricultura (paie şi
boabe at·se de grâne) ; sunt crescători de 'Jite ;
după fi gurile de lot şi dup!i ciolanele găsite re..
wltă că aceleaşi animale ce t1·ăesc astăzi la noi erau
cunoscute şi în epoca neolitică ; asemenea tt·ăiau din
vânat şi pescuit. l mbr!icămintea şi�o făceau din
piei şi din ţes!itari. l'lult timp n 'au v\eţait în Ce..
tăţoie aceşti primi locuitori cc1 ceramică frumos
boltă : ei au fost atăcaţi fără 'Jeste, izgoniţi şi
locuinţele lor, cn întreg a'Jatnl, cad prada foca�
lui. Stratul de cenuşă şi a1·sară ce cot·espunde
acestei prime epoci atinge o grosime 0 ,5 0 - 0 , 6 0 cm.
I l . A. doua epocă : sfârşitul epocei neolitice şi a�
pariţia metalului . Este puţin probabil ca Cetăţuia să
fi rost i mediat locuită. După pl'i mal strat ele cultm·ă
urmează o pătură sterilă de 0 , 3 0 cm.; peste a<;easta
1 96 BULETINUL COtliSIUNII tlONUtlENTELOR ISTORICE
s'a aşternut an al treilea strat, gros de 0,80-0,90
cm. larăşi locainţi arse şi prăbaşite, anelte de piatră,
de os şi de cremene ; figari de animale din lat ars,
i doli -în această perioadă însă deosebiţi prin orna"
mentare : în I"a perioadă idolii se prezintă ca orna"
mente lineare scrijelate ca un istrament ascnţit de os;
.in a II"a ornamentele sant trase ca boia. Ca desăuâr"
şire deosebită prin forme şi ornamente e şi olăria'
formele sant împaţinate, i ar zagrăueala e mărginită
numai la anumite părţi ale uasulai şi oarecum sisteM
matizată, geometrică şi numai ca o singară.caloare ­
neagră. Spre sfârşitul acestei perioade, deci în par..
tea de sas a stratalai, apar ar.elte de metal şi arme
de capra carat : două topoare găurite, sale, bucăţi
de brăţa1·e şi inele, mărgele langaieţe. Raritatea o ..
biectelor de metal şi în special forma topoarelor iden ..
tică ca cele găsite în Transiluania ne uorbesc destul
de clar că ele n'au fost fabricate pe loc; ci importate
de peste Carpaţi. Importanţa acestor obiecte stă în
faptul că ne ajută la fixare<'l în timp a acestei ca] ..
turi neolitice dela Cacateni .
Fără a intra în amănunte şi discuţii se poate sp�me
că Cetăţuia a fost locuită între 2 5 00 şi 1 5 00 a. Hr.
In ce priueşte locaitoril din a doaa perioadă pa..
tem adăoga că uiaţa lor na se deosebeşte malt de
a predecesorilor lor. Cetăţuia este din noa întărită.,
însă numai ·şanţal m ult mai larg şi ce\?a mai adânc
a fost găsit. Incolo acelaş mod de a..şi clădi Jo ..
cainţele, acelaş traia şi aceeaş credinţă. De remar..
c12t este că în această perioadă locuitorii sant mult
mai numeroşi, căci aceeaş caltară se găseşte şi în
<'lfară de Cetate, pe platoul ce se deschide spre apas
de Cetate ca şî în \?ale - în satai Băiceni.
Şi sfârşitul acestei perioade a fost acelaş : în ..
treaga Cetăţuie a căzut prada focalai. Cetăţuia n'a
mai fost locuită; ca timpa] o pătură de pământ de
0,20- 0,40 cm. a îmbrăcat întreaga localitate. La"
erori s'au găsit şi în acest strat : două fragmente de
\?ase greceşti aduse din sada! Rusiei, agrafe de bronz
şi diferite alte obiecte de podoabă din diferite tim ..
pari şi caltari-Hallstatt, L<'l Tene si epoca romană
imperială. l\ceste obiecte aa şi ele însemnătatea lor,
Bonn.
inp.org.ro
ca caltara cacatenică însă n'au nici o legătură. 1\ ..
ceastă caltară ce se întâlneşte în malte localităţi în
tloldoua de sas cunoscute sab numele de caltară
neolitică ost"carpatică, şi până acam a fost descope"
rită -- identică ca cea dela noi - în Galiţia, Baco ..
\lina şi Rasia sad"uestică. 1\ceastă grapă omogenă
ost.. caJ·patică prezintă însă asemănări netăgădaite şi
ca centrele neolitice din Transiluania, din ţările
Balcanice şi chiar ca caltara aş'l. zisii egeică.
Problemele adase în discuţie prin descoperirea a"
cestei colturi sant numeroase şi de mare interes pen..
tra originea ciuilizaţiei europene. Rezaltatele săpă"
tarilor dr. Schmidt \lor adace, necontestat, maltă ]a ..
mină în discutia acestor chestii de actualitate si mal te
' '
ipoteze fantastice uor fi înlăturate; dar este tot aşa
de sigur că discuţia na se \?a închide, ci d'abia ua
începe, ştiinţificeşte. Lăsând la o parte curioasa ipo ..
teză a onor arheologi roşi, cari uăd în purtătorii a"
cestei colturi ramura slauă, saa ipoteza tracică,
mulţi istorici şi arheologi pan în legătură această
caltară ca rasa indo .. germană, socotind ţinutul ost"
Carpatic ca patria de obârşie a acestei rase. Săpă..
tarile \?Orbesc însă în contra acestei teorii.
1\ltă problemă : este această caltară dunăreană..
carpatică mai \?eche, o1·i mai tânără ca cea egee, ca
alte cauinte, fiindcă asemănările sant euidehte, a
auat loc o influenţă dela sad spre nord, cam cred
mai toţi arheologii, ori inuers, cam crede dr. Schmidt
şi dr. E. V. Stern ? Săpătarile d.. ]ai dr. Schmidt
mai aa şi o altă i mportanţă pentru noi Românii. In
toate ţările \?ecine cercetările arheologice conduse
mai mult ori mai puţin ştiinţificeşte aa fost pril.lite
şi susţinute de Stat şi particulari-ca o datorie cal ..
_
tarală naţională. 1\semene incepatori şi încă foarte
timpurii aa fost şi In noi, dar se pare că teoriile
cam fantastice clădite de arheologii roflll â ni aa auat
an rezultat surprinzător, potolind entuziasma! - şi
arheologie fără oarecare entuziasm pentru trecut
na se poate. Incepatal făcut de dr. S chmidt na
nam<'li că neMa arătat drama] adeuărat, dar e de
nădăjduit că ua fi şi un imbold pentru o uiitoare ac..
tiuitate arheologică sistematică.
C. DASCALU .
 CRO NI C Ă
-o--
COLECTIILE ISTORICO.. J\RTISTIC E
'
i\.LE
C0/'1I SIUNII l'10NU/'1ENTELOR I STORICE ŞI 1\LE CA.SEI BISERICII.
La 2 �.tNoem\1rie trecut s'a deschis publicului
bogatele şi preţioasele colecţii istorico�artistice ale
Comisiunii l'1onumentelor Istorice şi ale A.dminiM
straţiei Casei Bisericii. Cu acest prilej, numeroşi
şi distinşi reprezentanţi ai clerului înalt, ai ]urnei
o!iciale, intelectuale şi artistice şi ai societăţii
înalte din Bucureşti au bine\1oit să răspundă inM
\1itaţiunii ce li s'au făcut, \1izitând localul în care
s'aa aranjat aceste colecţii (cm salon în parter
şi şase camere în etajul de sas al noalai palat
al f, dministraţiei Casei Bisericii) şi ascultând cu�
\1i ntele ocazionale ce s'au rostit atunci , - cu\Jinte
în cari s'a arătat m ai ales scopul noii opere înM
treprinse pe lângă cele două tinere instituţiuni
pendinte de l'1inisterul Cultelor şi al Instrucţiunii.
Acam aceste colecţii staa la dispoziţia pabli�
calui : ele pot ti \1izitate şi studiate de ori şi ce
cunoscător şi iubitor al trecutului românesc. Iar
ca\1intele ce s'au rostit la inaugurarea lor de
către d�l Administrator al Casei Bisericii P . GarM
bol?iceana, dMJ l"linistru al Cultelor Sp. C. Haret,
şi dMl Preşedinte al Comisiunii l'1omumentelor Isto�
rice Ion Kalinderu, pril?ind o operă de reala l?a�
!oare caltarală se I?Or publica î mpreună - ca să
fixeze an moment de serioasă preocupare şi efec�
ti\Jă lucrare întru căutarea, adunarea, păstrarea,
cercetarea şi studit>rea l?echilor marturii ale ma�
nifestărilor istoricoMartistice produse prin silinţele
materiale şi năzuinţele sufleteşti ale generaţiani�
lor trecute, din cele mai \1echi timpuri până înM
coace spre zilele noastre.
Na e local aci a se arăta \1aloarea colecţiilor
ce se adăpostesc astăzi în palatul Administraţiei
Casei Bisericii. Aceasta se "a face de cei comM
petenţi . şi se "a putea cunoaşte după publicarea
inp.org.ro
catalogalui lor, pe care îl pregăteşte acum dMl Virg.
Drăghiceanu.
Totuşi, spre a înl?edera i nteresul ce aceste coM
lecţii au pentru studia] înrâarirei unei culturi de
ordin istoric mai înalt, a celei bizantine, reproducem
aci o parte din comunicarea făcută de dMJ Charles
Diehl, cunoscutul bizantinist, la 1\cademia de InM
� scripţii şi 1\rte Frumoase din Paris-aceea ce priM
"eşte colecţiile noastre. Iata anume ce a spus dMsa:
« Trebue să stăruesc mai mult asupra muzeaM
lui ce s'a făcut sub direcţia dMlui Garbol?iceanu la
Casa Bisericii , şi care s'a deschis abia de patru luni.
« Din mănăstirile aşa de numeroase in RomâM
nia, din bisericile l?echi ruinate sau ne mai înM
trebuinţate s'au adunat cu îngrijire icoanele \1echi,
date la o parte sau înlocuite prin altele noi, răM
măşiţe de iconostase de lemn sculptat, cum e cel
dela biserica din Târgol?işte, \1eştminte preoţeşti
şi alte odoare bisericeşti. Din toate astea s'a aiM
cătuit o colecţie preţioasă, care abid începe şi "a
merge crescând mereu. Su nt mai multe sute de
icoane care se împart cronologiceşte din \?eacul
al XVMJea · până la începutul l?eacului al XIXMlea,
din cari multe l?rednice de luare aminte. l'1ulte
din ele sunt de pe wemea lui Constantin Brân�
COI?eanu (siârşitul \1eacalui al XVIIMiea) ; dar altele
sant mai l?echi. Toate aruncă lumină asupra isM
toriei artei bizantin e şi asupra înrâurirei ce aM
ceasta a al?ut asupra Ţărilor Române.
« Se face acuma catalogul acestei colecţii, ana
din cele mai bine înzestrată şi mai preţioasă din
câte cunosc pentru acest fel de monumente. Se I?Or
publica şi fotografiile bucăţilor celor mai însemnate.
«E o dol?adă nouă de interesul ce România
m a nifestă de m ai mulţi ani pentru monumentele
1 98 BULETINUL C01'1ISIUNII tlONUt\ENTELOR ISTORICE

sale 11echi şi care se t?ede şi din publicaţiile atât
de interesante din Buletinul Comisioniii de tlo"
numente Istorice.
<e l\com când se întăreşte această deşteptare ,
e drept să amintim numele d�lai 1. Kalindera,
dela 1\cademia Română, care a fost iniţiatorul
adet?ărat şi cel m ai bun lucrător la această operă
de consert?are istorică>>.
Ca ade11ărat, actil1ităţii neobosite a d"lai Gar"
bo11icea!1u şi sprijinului statornic al d"lui Ion Ka"
linde1·u se datoreşte alcătuirea acestor colecţii
istorico"artistice, apreciate, cam t?edem, şi de spe"
cialişti străini. Faptul se şti.e prea bine. Dacă
totuşi il mai m ărturisim aci, e pentru recunoaşterea
anei opere apreciată de toţi iubitorii progresului
nostru cultural, printre cari, între cei dintâi, se
găseşte Domnul t\inistro al Cultelor şi Instrac�
ţianii C. C. 1\rion, care, în înţelegere ca Comi"
sionea, a luat dispoziţii ca lucrarea de colecţia"
nare să fie continaat1i, mai <�les p rin procurare
de maluri, reprezentând t?echia noastră artă de"
coratit?MScalpturală şi epigrafică.

A. L.

inp.org.ro
 R E D A C T I O N A L.
,
--0--
Cu fascicolul de faţă, Buletinul înclzee
trei ani de existenţă. : Ca unul ce am avut,
din încredinţarea Onor. Comisiuni a Monu­
mentelor Istorice, grija redactării lui, cred
necesar să spun câte11a cuvinte din acest
prilej.
Se va fi putut observa că, pe cât a fost
cu putinţă, am căutat ca publicaţia să se men­
ţină în cadrul programului stabilit din ince­
put, la un nivel ştiinţific satisfăcător şi in
condiţii de execuţie tehnică corespunzătoare
caracterului ei artistic. Cu concursul, la în­
ceput, numai al d-lui Ar/z. N. 0/zika-Budeşti
- care a fost şi va fi, nădăjduim, încă multă
vreme, un preţios colaborator pentru partea
arhitectonic-artistică a Buletinului - am izbu­
tit a strânge, cu timpul, în jurul publicaţiei
noastre o sumă de scriitori cu specială înde­
letnicire pentru studiul vechilor monumente,
între cari menţionăm aci, cu sentimente de
recunoştinţă, numele d-lui Prof. N. Iorga, ­
scriitori cu ajutorul cărora am îmbrăţişat în­
tregul teren al anticlzitâţilor pământene, în­
cepând dela cercetârile preistorice, trecând
prin rămăşiţele culturii greco-romane şi aju n­
gând la monumentele române, cari cu deose­
bire au fost cercetate şi studiate, atât cele
sacre - biserici şi mănăstiri, cât şi cele pro­
fane - palate, cetăţi etc.
lntru cât cercetările şi lucrările publicate
în acest timp în Buletin - vre-o cincizeci
titluri de articole mai mari, cu peste patru
sute de ilustraţii - au contribuit la progre­
sul studiilor antichităţilor româneşti şi la cul­
tivarea interesului public pentru ele, vor
spune-o, la vremea sa, alţii. Noi ne mulţu­
mim a releva aci aprecierile binevoitoare şi
măgulitoare, făcute pe cale publicistică şi
particulară, de învăţaţi din ţară Şi străină­
tate. Cât priveşte interesul public, el se vă­
deşte, în primul loc, prin cilutarea şi pre-
inp.org.ro
ţuirea, din an in an tot mai m ult, a însăşi
acestei publicaţii de specialitate.
Ace te asupra celor trecute. Căci pentru
viitor, cu experienţa câştigată din lucrarea
de până acum, cu cercul de col2boratori deja
format . i, mai ales, cu concursul preţios al
Onor. Comisiuni a Jl1onumentelor Istorice,
nutrim ncldejdi şi mai bune. In deosebi ni­
velul ştiinţific al Buletinul va creşte mult prin
colaborarea, în ceeace priveşte anticltităţile
greco-romane ale României, a d-lai Prof.
V. Pârvan, Director al Muzeului Naţional şi
nou mem bru al Comisiunii. Tot odată putem
amtnţa două lucrări de mare folos, credem,
pentru cercetătorii vechilor noastre monu­
mente - istorici, arlzitecţi şi artişti : ;nblica­
rea, în mod cronologic şi sistematic, a tutu­
ror ştirilor privitoare la anticltităţile româ­
neşti ce ne-au lăsat pământenii şi străinii
călători prin ţările noastre, ştiri până acum
foarte împrăştiate, deci greu de urmărit şi
cules de cei mai puţin familiarizaţi cu izvoa­
rele trecutului nostru ,· reproducerea şi des­
crierea tuturor vechilor stampe din colec­
ţiile Academiei Române ce privesc monumen­
tele noastre istorice, - lucrare ce se va face
cu binevoitorul concurs al d-lui Prof. O. Lu­
gosianu, cel mai bun cunoscător al acestor
preţioase documente.
Pe lângă aceste informaţii cu ·privire la
viitoarele lucrări ce se vor tipări în Buletin,
mai ţinem să arătăm că publicaţia va apare
tot trimestrial, însă în fascicole a căror mă­
rime va depinde - pe modelul publicaţiilor
similare strâine - de materialul disponibil.
Fiecare fascicol va cuprinde aşa dar un nu­
măr mai mare de coate ca până acum, ales
că se va da o mai mare extensiune rubricei
de comunicări, pe lângă care se va intro­
duce alte două noi : una de recenziuni şi no-
200 BULETINUL COI'\TSIUNII 1'\0NUI'\ENTELOR ISTORICE

tiţe critice bibliografice privitoare la publi­
caţiile de specialitate, alta de in formaţii ofi­
ciale cu privire la cestiunea conservării şi
restaurării mqnumentelor.
ln s fârşit mai înştiinţăm că Buletinul se
va tipări pe viitor în două ediţii : una de
lux, pe hârţie de cretă, într'un număr mai
restrâns de exemplare, alta pe hârtie velină,
mai eftină, spre a se putea răspândi mai uşor.
Incheind aceste cuvinte, avem o datorie de
îndeplinit : de a exprima aci mulţumiri recu ­
noscătoare persoanelor pe al căror sprijin
larg şi inţelegere deplină s'au întemeiat în
ultimii ani toate lucrările Comisiunii Monu­
mentelor Istorice, deci şi publicarea acestui
Buletin - d-lui Sp. C. Haret, fost Ministru
al Cultelor şi Instrucţiunii, şi d-lui P. Gar­
boviceanu, Administratorul Casei Bisericii.

Bucureşti, 31 Decem vrie 1910.

ALEX. LĂPEDATU
Secretarul Cornisiunii f'\onumentelor
Istorice.

E R A T A.

In fascicolul trecut, p. 143, la lectura inscripţiei de pe stâlpii miliari dela Garvăn

este a se ceti co(n)s(ul) în loc de co(n)s(ule), iar la pag. 177, rândul 6 de sus, să se
completeze ast fel : lipsă de mărturii documentare interne. . . .

inp.org.ro