www.dacoromanica.

ro
Amu'. III, No. 3, (FAsc. 11). IULIE.-SEPTEMVRIE 1910.

BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA
IN

EDITURA ADMINISTRATIEI CASE1 BISERICII

bUCURESTI
Inst. de Arte Grafice CAROL GoBL S-r I. St. Rasidescu
16, STRADA DOAASNEI, 16
27.862.
1910

www.dacoromanica.ro
 = COMITETUL DE REDACTIE
D-nll: IOH KALINDERU, GR. CERKEZ, D. ONCIUL, N. GABRIELESCU, G. MURNU,
Membrif Comisiunil Monumentelor Istorice
§1
P. GARBOVICEANU
Administratorul Casel Biser !cif

Secretar,
ALEX. LAPeDATU.

CUPRINSUL
Fag.

Stefan-cel-Aare §i man6stirea Neamtului (N. Iouoa) 97

0 biserlca a Jul §tefan.cel.Plare in Tara-Romanease& (ALEX. LAPEnaru) . 107
Vechea bisericii de lemn din Gr6me§tii Valcei (Vim. DRAOHICEANG) . . 110
Privire asupra antichitatilor preistorice ale Romaniel (Cousr. Plasm) 115
Ruins Sf. Imparati din Targovi§te :
Note istorice (VIRG. Du/WI-mum) 125
Note arhitectonice (N. Guilui-BaDEpi) ......... . . . 127
Biserica SI. Gheorghe din Suceava (Dmaim Dm) 134
Comunicari : Decret regal pentru palatal dela Potlogi. II. Cronies sgpaturilor arheologice dela
cetatea Tropaeumridamclisi in 1910 (G. Plum). HI. StSlpi miliari romani gSsiti in satul Garnan
(C. Ploisu.). IV. Relatiune despre cateva monumente ale la§ilor la 1672 (A. L.). V. Un pictor
roman in secolul XVI (E. Pt). VI. Podul lui Socol din Corn6teni (V. D ) 140 -4

ILUSTRATICINI
Pag. Pag.

Biserica cea ceche (1497) a Anhntistiril Neamta . . . 98 Biserica din Grlimesti : decoratiani In chenaral usii . 114
Wend tut Siluan egamenal mhnSstirit Neamta, dela 1437 . so Ruin St. Impfirati: vedere spre rhsSrit-miaz*.noapte. 129
Leglitura ferecatti In argint a Evanghelid dela 1435/6 (tats). 100 Raina St. Imparati: vedere spre apas..miaza4noapte. 126
Leghtura ferecatti in argint a Evangheliei dela 1435/6 (dosal). 102 Planal biserlelt St. Implfrati 127
PaginS din Evanghelia dela 1435/6. 102 Interior din biserlca Sf. ImpSrati: vedere spre miazli.
Paging din Evanghelia dela 1435/6. 102 noapter6s8rit 128
Decoratie pe piatra mormantath a egumenulal Hariton interior din biserica Sf. Imparati : vedere apre miaz&zi
din 1536 103 aims 129
Decoratie pe piatra mormAntalli a lai §tefanlodlt (-1. 1447) 103 Tampla bisericii Sf. Imparati 130
Panaghiarul lot §tefancel.nare din 1502 : fetele exte.. Intrarea dela biserica Sf. Imphrali : ca local fostolut
rioare 104 pridvoras . 131
Panaghiaral id Stefan-celtiare din 15021 fetele interioare 105 Icoane dela tampla bisericii St. Implirati : Is. Hristos
Chenarul pisaniet bisericii m-rit Neamta, dela 1497. . 106 pi St. Maria 132
Postament de Jet arhierese dela Ro-Sarat . . . 107 Vechea use de lean (dela !lad Basarab) a bisericit Sf.
Biserica St. Paraschiva din Ro-Stirat (dSriimatii) . 105 Implirati 133
Postament de let arhieresc dela Re-SSrat 109 Biserica Sf. Gheorghe din Suceava 3 lnainte de restaarare. 135
Biserica din Ortimesti : ye ere din fatti 110 Clopotnita bisericil St. Gheorghe din Suceava : Inainte de
Billerica din GrKme§U: vedere spre altar 111 restaarare . . . . . . . . . . 136
Biserica din Grlimesti : procomidia . . 111 Biserica Sf. Gheorghe din Suceava : dapS restaarare . 137
Biserica din GrNmesti t pisania pi chenaral alit e. 112 Clopotnita bisericit Sf. Gheorghe : dupti restaarare . 138
Biserica din Grlimestl: pisania si chenaral nill . 113 an stillp miller roman (eel /We) de Garatin (Tutees) 142

www.dacoromanica.ro
 STEFAN-Ca.-MARE SI MANASTIREA NEAMTULUI
0---
I.
C__....
aproape sigur ca mdnastirea
L p Neamtului, careia.i era pastrat
un asa de mare viitor cultural,
1 in mai multe epoce ale civili.
zatiei romanesti, a lost innal.
,m- 00 de Petro.Voda eel dintaiu, al
Mu Wei, care e, de altminterea, prin
bisericile lui ortodoxe (la Siretiu si la Mi.
rauti langa Suceava) §i prin acelea cato.
lice, ale mamei sale Marghita, la Siretiu,
eel dint'Aiu ziditor intre domnii Ploldo-
vei 1). In manastirea dela Radauti nu se
afla, printre pietrele puse de tefan.cel.
Mare inaintqilor si rudelor lui, aceia a
lui Petra. Iar in noua biserica, facuta de
acelas Stefan la Neamt, daca este, la
stanga, in odaia mortilor, lespedea scrisa
a celui deal doilea ctitor al vechii cladiri
nemtene, Stefan al lui Rlexandru.cel-Bun,
e slobod local din dreapta, unde fara in-
doiala a Post la inceput pomenirea sa.
path a ziditorulai celui dintaiu. Rstfel, ar.
gumente hotaritoare se pot ad ace in spri.
jinul traditiei, pastrate in povestiri mai
thrzii, care vorbe§te de cbluggrii de carte
Arbeasca, veniti supt Petru.Vod6, fire§te
dela Tismana §i Vodita, cele dintaiu Mut-
Fri de Qattara slavond intemeiate de SM.-
bul Nicodim, care tocmai atunci ajunsese
a stapani toata viata noastra monacala.
Un altfel de cSerb 0 era §i ruda lui Rle.
xandru-cel-Bun, Iosif, care lupta e8tva timp
Balettnal Comisiunii Plonumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
impotriva inrauririi ierarhice constantino.
politane Oa. ajunse Mitropolit, recunos.
cut §i de Patriarhal ecumenic, at Mold°.
vei, abia organizate de domnescul sat con-
sangean §i ocrotitor. Ca si Bistrita, Neam.
tul era deopotriva ctitoria lui Rlexandru
§i a Vladicai pe care el it voise §i-1 ase
zase in Scaunul de pastorie 2). Cum se
stie, intre Neamt §i Bistrita, cu toata de-
Ortarea, se statornicia de Iosif in persoana
invatatului calugar Domentian o legatura
pe care dupa trei -patra sate de ani era s'o
incheie Paisie reformatorul intre Neamt si
Seoul vecin, Meat de Nistor Ureche numai
la sfar§itul veacului at XVl.lea.
lntr'o poiana din codrii cei mari vor fi
Meat raspanditorii de cucernicie adevarata
si de invatatura bisericeasca Solronie, 19-
men §i Siluan, Intemeietorii dupa legend&
schitul lor. Petru Mu Ft it va fi innoit din
piatrd, factindu-se ctitor in local lor. Iosif
va fi Post Inca de atunci intaial adeArat
egumen al manastirii. Cand ierarhal din
Haliciu it Mut episcop, Isac ii lua local.
Domentian dela 1407 ar fi at treilea, iar,
tiind seams de monahii pribegi ai celui din-
thin inceput, al patrulea, din stareti. Mo.
sine date de Petra MuFt Menu mangstirii
o bogata avere : Iosif le si pomene§te in da.
nia lui. Petra Ureche, <Ureaclea >, care be
da in man lui Domentian, joaca un rol
asem6n6tor cu al (Kadvocatilor7, ocrotitori
13
-.
;

www.dacoromanica.ro
C
'
W it I
""
rrtfrffri
11)
ruff r,,fri
..;
Ot °
1.1
411i
'
i1,
..
r
_ ---
P.114.41. '
4 VELL:
, -
Biserica cea veche (1497) a mardstirii Neamtu.
www.dacoromanica.ro
STEPFINHCEL-.MARE SI PIANASTIRE/1 NEAMTCILUI

Aierul Iui Si luan, egumenul manastirii Neamtu, dela 1437.

Inscripliile la Plelchisedec, Notite istorice gi arheologice, 7-8. c
VD
100 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
"ft

si administratori pe Tanga mandstirile din R. ras care a pradat manastirea de uncle din
cartile ei cele mai pretioa.
se 8), insemnarea de pe fru.
moasa Evanghelie serfs&
ca cheltaiala lui Ganda Lat.
,
co, pdrcalab de Hateg (tan.
E

k;r
N3raiAkii
eiVIY41
"
149/118.4' 171.3110E970,1,1"9o,Y. ...... ...................

M ne4KO IlptIKarldBls )cdUid.,

r8) 4), de Gavril fial lai Uric

Ti

(mrptilioee) deci an fecior

de boier trecut la viata in.
gereascd5) in aproape un
an de zile, pe cel mai bun
pergament, ca o minunata
slovd dreapta grauntata, la
1435/1436 (ilustr.pp.i 00-
103). Tot sub Siluan s'a ca.
sat aieral pastrat in biserica
noun a mandstirii, mina.
nata lucrare, cea mai veche
114
- din Moldova 8)., In fire de
matasa cu culorile discrete
*%.11
(ilustr. p. 99). Rici, in in.
scriptia dela 1.ia Septem.
.4 z vrie 6945 (1437), se spune
,k,..r; . anume ca «a fa cut acest
aier ieromonahul Siluan
egumen de Neamt in zilele
IL
binecinstitoralui side Hri.
stos iabitorului Io Stefan
Voevod». Rite vechi mana.
Leg Mara ferecata in argint a Evangheliei dela 1435/6 (rata). scrise nemtene, azi la Rea.
demia Roman& carli de ce-
pus. Iosif muria peste caliva ani ca schivnic tire teologica mai mull decal de slujbei, an
Tanga Mewl sda al mandstirii Neamtului. Ioan.Gara.de.Rur («PlargaritO, an loan
Scararial, cartea calugarilor, miscelanee
II.
sau sbornice, sant din anii 1435 1447.
RI doilea ctitor al Neamtului e Stefan, Rceste carti toate cad deci intre moartea
fiul lui Alexandra -eel -Bon. Supt el, man& lui Alexandru-cel-Bun (1432), care Linea
stirea Hind pastorita de egumenul Silvan, la Bistrita lai, unde.si alesese si local de
care se pare a fi fost an mare iubitor de ingropare si unde de fapt se odihnestey si
carte, de picture, de broderie si de scalp. intre uciderea, in Julie 1447, a lui Stefan,
tura, Nemtenii incep a se dovedi mesteri fial mai istet si neastAmparat al marelai
marl in tot felul de lacrari framoase inchi. parinte. Teoctist cel ban de slat, ucenic al
nate lui Dumnezea. Intr'o calatorie mai lui Iosif de sigar, se pregatia atanci intr'o
noun, am cetit, dupaPlelchisedec si eraditul chilie a Neamtului de marele rost de 1`11.

www.dacoromanica.ro
 STEFAN -CEL -MARE SI 1`1PilikSTIREll NERPIT(IL(II 101

tropolit, pe care.1 incepa ,indatd, la 1451. era aproape uitat 10). Dacd supt Stefan-ccl.
Tot atunci cetatea se tre-
zeste la o nova vista sub
Damn, Hal lui Limbadul.
ce on Dulcescul, si Mari,
prinsi de Stefan, care a in.
ndltat si ziduri noud la Ce.
tatea-Filbd, stag supt po.
runca pArcalabului dom.
nese 7).
Acama se intelege, dupd
ce ne dam seamd de aceastd
vddita iubire a lui Stefan
pentru vechiul ideas, intdrit
de el, al lui Petra eel bd.
tran, de motivul care a fa.
cut pe crilugdri, in fruntea
cdrora va H stat acelas Si-
loan, sd aducd pins la ei pe
ctitorul eel omorit si sd-1
arze in cuprinsul bisericii
celei marl. Gavril, Hal lui
Uric, din partidul si din
mandstirea lui Stefan 8), 1

scrie cu durere pe una din

[
Toile qriargdritului» sdu
aceasta pomenire a fdrd.de.
legii savarsite de nepot asu.
pra fra,elui criminal, care
orbise pe mai marele sac'
Legatura ferecath in argint a Evangheliei dela 1435/6 (dosul).
Ilie, tatal lui Roman-Vo.
dd, acum t6ndrul acigas de
Domn si ravnitor fericit de Domnie : «La Plare,.aducatorul de liniste, se mai and aici
leatul 6955 [1447], in tuna lui tulle in 13, cate un tachigraf, se vede bine ca interne-
tdiatu-s'a capul lui Stefan -Voila, Domnal ietorul Putnei n'avea malty dragoste pen-
Orli Moldovei, Hal lai Alexandra-Voevod, tra aceastd mandstire, intre zidurile careia
de Roman, Hal lui Ilie-Voevod, si s'a astru. pare ea rataceste Inca umbra sangerata
cat in mandstirea Neamtulai in 16 zile» 9). a Domnalui decapitat, jertfa cea mai crudd
a urii care desbinase pand la morm8nt pe
III. fiii si pe nepotii bunului Alexandra 11).
Dupd moartea silnicd a lui Stefan, ur- Innainte de a zidi doar din temelie Do-
masii acestuia, fratele Petra, nepotul Ale- brovatul, in codrii Vasluialui 12), Stefan, ea
xandra, Hal lui Roman, avard mai multd cateva luni innaintea biraintei sale asupra
grijd de biserica de rangd apa Siretiului, de lui Albert Craiul polon, se gendi in sfarsit
Sf. Nicolae din Poiana, de Pobrata. Neamtul la Neamt. La 1497, in ziaa de 14 Noem.

www.dacoromanica.ro
102 BCILETINUL comisramil PIONUP1ENTELOR ISTORICE

vrie, noul ideas al Ind !Orli Domnului era departe amintitd, de pe mormantul par-
calabului nemtean Micotd.

Cad Neamtul, ca si Dobrovatul, pe care

insa Stefan n'ajunse a-1 sfinti, infatiseazd
ultima laza a arhitecturii moldovenesti
in vremea lui, ultima si cea mai indrds-
neatd, mai imbielsugatd, mai noua. Pdretii

vre. - 1-"-
"._,.., sunt de o indltime neobisnuitd (ilustr. p.98),
cuprinzand un spatiu larg, ferestrele dela
pridvor au podoabe de an gotic inflorit.
Dupd pronaos, la care ducea o usitd cu
1 WAThlicilW,'ft
-
Aid HA p0./M C Th0 Y TiityrrAqr:4_
I;
-
rA
A
obisnuitele cadre intretdiate,, deschisd la
dreapta, nu in fatd, intrarea 'n biserica pro-
troiltimorrovriasitttni/K . ,
pria zisd se face printr'o mareata usd ea
lITIfI1NT11110Kl I'6 ' Vil sapaturile noua si multe. Aici era intaiu
IS"1.11"MiJ ICA titi LIA-1, I1,11.A6( camera ctitorilor 16) si, dacd piatra pusd
!II tif1 IAIOASEilif'0,4111,M1A pe mormantal lui Petra I-iu s'a pierdut,
4..
if HAS( lit 11,1 KACAVOKI-1Alc11
amintirea lui Stefan eel asasinat fu stator-
(A011111,1.1115111HICAOMCil
nicita printr'o piatra (ilustr. p.103), pe care
AOAFIChlikil 110

Pagin6 din Evanghelia dela 1435-6.

Inceputul evang. lui Luca.

gata sfintia Teoctist, care, se spune de

un urma pe o Evanghelie, superioard in
frumusetd operelor de caligrafie ale lui Ga-
vriil calugdrul, fusese egumen si in vre-
mea zidirii 13).
Se pare ca pc urma rdzboaelor manas.
tirea si biserica ei erau mai ea total ruinate. 1
Ungurii, cari in 1 467 dAdurd foc tarp-
lui Neamtului, vor fi pradat si manastirea
din apropiere. Turcii vor fi ars-o in 1476, Q1C1)E1\1CTICJ' .
yAi. A'ALTAAtitS AlilfikiittfAA\11A,pi CAA
cand lupta dela Valea-Filbd se dada tocmai i FIA IA A0ViCAOISO HcAcKo r'-'
in aceste parti nemtene si cand stim ca . 1.- 't III VIII it L'i a t A ono CE
ei au atacat cetatea vecind "), uncle se ti- Hail ifotiffiii.ali . 151C +TrEkii' L

neau inehisi prinsii de legea for din 1475. 1,11111A 7 tikIZI1E1"011111-TO

.c...- .. ..., 4,,
Dar Stefan, care-si cdpatase, in 1457, mos- /Mk-Lief/salt raTokft
' ASIIKOCI'LL;1:, 11 iN rtnOTL
tenirea parinteascd prin lupta dela Orbic,
in acelas Tinut, avea o veche datorie de
plata. Cat a durat lucrul nu ni se spune in
Pagind din Evanghelia dela 1435-6.
inscriptie, dar el a fost de sigur mai lung Inceputul evang. lui loan.
dee& pentru alte cladiri, cum se vede, de
altminterea si din inscriptia, care va fi mai Plelchisedec a cetit 17) gresit chiar amin-

www.dacoromanica.ro
 STEFFIN0CEL..PIARE SI PIANASTIREA NEAPITULUI 103

tirea crimei, dar care in adevar are acest rait-o, fire§te, insa§iNeamtalui, pe unde, in
caprins : graba lui, nici n'avea cam sa tread, ci
[Oh]11 1TORli 01'11P1IGH Min GT60111111 ROE- oaspetelui domnesc, din mostenirca caruia
ROACI,MAGT110 EX I10 CPh 3eill1/111 MOAMIEGKOH, o lua apoi Stefan al lui Alexandra pentru
"A
1 - -a
Illini""1121,!!!.i'LlIk':'!----17-=:::4-hituLdii, idi
1

z1-).;111 hilnuaq .1 r

fro
-17:21
_=01
f7-7'1
\ R,1 11.1 A
.0111I
01641:47-Arli_,1Fte1110.=74-,:iiIIVYirtY-71CN 1:7-Ed.
_ 4mra"
Deeoratie pe piatra mormantald a egum. Hariton din 1536.

GHb BOl'Afilli1 BOEROA11, OVIIHOGH GE0611/1g GTE-
(MUD; BOEBOA-h, GHIi GT11Pf1f0 clAEE1111APCI R06-
KOMI, UM OVII/In1111011,666H1316bIGT Kb /MTH
[x311116, /1/1011,11 Min 5H.]
/idle& in romane§te:
ACEASTA GROAPA. A INFR(1,-.
PICISETAT-0 IO STEFAN VOEVOD,
CU PULA LCII DUPINEZECI DOPIN AL
TERII PIOLDOVEI, FIUL LUI BOG.
DAN VOEVOD, UNCHIULUI SA.CI
STEFAN VOEVOD, FIUL BATRik.-
MULCH ALEXANDRU VOEVOD, CA-
RE A PIURIT SI A FOSTINGROPRT
IN ANCIL {6955, LUNA LUI JULIE
16].
Iar in pronaos chiar, Inca de-
la 1495, cu doi ani inainte de
ispravirea manastirii, Stefan
infrumuseta» an mormant lai
Plicota, care, impreuna cu an
Reate§, fusese cativa ani par-
calabul sari §i murise la 1 .ia (?)
Octomvrie ca pazitor at cetatii
dela Neamt 18).
In marea biserica se araza (f 144 7)
acum cu cinste icoana Plaicei
Domnului, data, &ma traditie, de Imparatul
Bizantin loan, cand strabatu, supt Alexan.
dra.cel-Bun (1424)19), Moldova, icoana pe
care Cesarul din Constantinopol n'a da.
a o darui manastirii lui favorite 20). Ea e
acum cu total refacuta.
Cadrele de podoabe gotice de la pros.
comidia alipita la dreapta al.
tarului par sa arate ca §i a-
F ceasta parte de zidarie e din
zilele lui Stefan, care mai in.
trodacea deci o innoire in acea.
sta ['alma cladire a sa.
La intrare, unde, in forma
retorica tot a§a de noua, Stefan
chiama pe Piantuitorul insusi
ca ocrotitor at ctitoriei sale,
piatra de inchinare caprinde
numai podoabe in stilul Re-
nasterii(ilustr.p.i 06).Pe mor.
marital lui Plicota ca §i pe al lui
Stefan fial lui Alexandra nu mai
sant ascutitele frunze de acant
de mode gotica, ci flori pline in
acela§ stil Italian, care se intal.
nese de alminteri de la o baceta
de vreme §i pe pietrele de mor-
Decoratie pe piatra morm6n.
tall a Jul Ste fan.Voda mant din veacul al XV-lea. Le ga.
sim §i pe o piatra (ilustr. p. 103).
care se vede azi langa zi dal bise-
ricii cei not §i care pomene§te pe an vechiu
cgumen Hariton, mort la 1536 numai 21).
Teoctist mai adause la zestrea Neamtului
o Evanghelie. Stefan darui un Panaghiar

www.dacoromanica.ro
104 BULETINUL COPIISIUNII PlONCIIIENTELOR ISTORICE

(ilustr. pp. 104 5), care poarta data de 8
becemvrie 7010 (1502) si de sigur discuri,
cruel, ripide, perdele de fir,care s'au risipit,
spre mares noastra pagan artisticd. In prime
vinta aceasta,Neamtul n'a avut norocul Put-
nei,mai feritd.In preajma haiducilor de peste
munte la 1633 «talharii lovesc manasti-
rea» fur&nd si cdrtile 22) si cercetata si de
Cazacii lui Sobieski,ea a ramas despoiatd de
bogatia sa ornamentals. Ctitoria lui Petra
si a celor doi Stefani daduse in Gheorghie
si Teoctist al III-lea doi mitropoliti nem-
neann cel batran. Patina vreme duph moan.
tea noului sou ctitor, insasi insemnatatea
culturala a manastirii, creata prin vointa
lui Teoctist, disparea pentru multa vreme.
Intre puterniccle sale ziduri de cetate, ce
traiesc pand azi, clddirea sfanta, care pastra
cenusa lui Petra celui evlavios, tristele rd.
mdsite ale lui Stefan celui omorit, aminti-
rea venerata a lui Siluan si Teoctist, ca si
frumuseta infloririi din (Irma a artei da-
torite imparatestei darnicii si sfintei evlavii
a lui Stefan-cel-Mare, astepta pe strainul

yanaghiarul lui Stefan-eel-flare din 1502 : fetele exterioare.

Descrierea la Melchisedec, Notite istorice gi arheologice, 8,

teni, si egumenul Eftimie, apoi pribeag care acum un veac si jumatate era sa-i
peste munti, sense aici faptele lui Lapus. dea o vista cu total noun 23).
N. IORGA,

1) Trebuie sh se tie In seams si Intinderea teritoriulai mol. 140-1) Intre Bistrita gi Neamt, ca sivechimea acestei din urmh
dovenescprin fiecare Domn. Bogdan si Uteri sant de Baia si mhnhstiri, ne face a crede ch hramul cel d'intdiu de aici
Maui( ; Petra is Siretial, Saceava, Neamtal ; Roman e la gara a fost Sf. Dimitrie, ostagul. rthnhstirile din Moldovita si
Moldovei pi lade. spans la Mare» ; Stefan se mats la Situp. Roman au alte hramari. Nu stim hramal eel vechiu al bisericii
Alexandru sta si peste Prat pans In Nistru : el a ajans, de Plirhutilor de laugh Suceava.
fapt, ela Mares De sigur cs si pentru Neamt, ca gi pentru biserica lui
2) Actele Patriarhiei constantinopolitane pomenesc (Pliklosich Roman -Hods, fratele lui Petra, din ()rasa' cu nurnele sou, a dat
si Mailer, II, p. 241) chtre 1400 namai douh mhnhstiri mold°. Alexandru.Vodh an privilegiu, aprea sfintitului Mitropolit Iosif»,
nenesti: a Plaice( Domnului care e Bistrita si a Sf. Dimi. pe tare-1 punea duph Patriarh (Melchisedec, Cronica Roma-
trie. Legator& ce IntAlnim la 1407 (Archiva Istoricd, I I, pp. nului, I, pp. 101 2). El nu e poate Inca pierdat.

www.dacoromanica.ro
 l'EFA11-CEL-.MARE SI
3) latimirschi a consacrat o broparh manascriptelor nem-
tene, Impatinate de (Masai, gi a revenit asapra mhnhstirli in
cartea sa despre manascriptelor slavone din Romania.
4) Aga am cetit namele, care la Melchisedec (Revista citath,
p. 141) e XOTIHGKI1FO (de Hotin), late un timp cand nici
phzitorii Hotinalui nu se aratau anume, nici titlul de parchlab
nu se dh in documente. Namele lui Candea Latco e caracte-
ristic ardelenesc. Candea, Kendy maghiarizat, se afla tocmai in
phrtile Hategalui gi tocmai atunci ; ttLatto se intampinh, nu nu.
mai la MaramurSpeni, ci gi la toti Romanii de dincolo (v. Norma-
zaki, I 2, p. 563: «Stoyan Lazk»). Pe vremea lui Dan al II-lea Ro-
mani de peste moat!, Ca Vlad din Bizere (ibid., p. 583, 588,
638, 646), tree la el, iar peste patin Hateganii din Incisor merg
in Moldova (ibid., p. 592(. Pe atunci gi «Fhghrhgenii» se taco-
serh perfizi3 tot aga (ibid., p. 570). Peste Patin apoi izbucni
marea revolutie thrhneasch din Ardeal. Postpunerea numelni
de botez al lui Candea Latco e o not deosebitoare a Rom,
if 713.111111,1 I NV
7; fe mi? V
r:111171,1F-
Panaghiarel lui ,tefan.cel.Plare din 1502: fecele interioare.
Inscriptiile la Melchisedec, Noti to istorice pi arheologice, 9
nilor nemesi, can se indreptau astfel dap Unguri. Dar pe Can-
dea-I gi ghsim dincolo». La 14.39 regele Ungariei Albert in-
threpte lui ((Loan zis Candea din Plalomviz Raul -de -Mori, --
!Mai sha Ladislas adech Latco gL lui Candea al Candii din
acelas loc an intl. domenia hategan, din care fac parte sa-
tele romanepti : Gara.Rfialui.de.Morl, Gara-Sebepalui, Stroiel gi
SambSta (ibid., pp. 653-4), al lei aveaa paza podului dela
Poarta.de.Fier, ce ducea la Caransebeg (ibid., pp. 655-69), Im.
preuna ca nemesii din Bizere, din Cerna gi din DKnsu§ (ibid.,
p. 579 gi arm.), e an inaintas al marelui Hunyady. La 1447
Candestii caphth Santh.flhria, Totegtii, Carnestii, Phelipa, Fizeptii,
Galatii gi Ponoral (ibid., p. 741 gi arm.). Supt Sigismund
gi supt Albert, Candea Latco insugi luptase ea Tarcii pi Meuse pi
site servicii. Intre ele trebuie push gi vre.o solie in Moldova a
acestui nemep roman din Ardeal, care, pdstrdnd legea sa,
rhea o danie Neamtalai, pentra a plhcea gi Domnului.
5) Uriil e o citire rea a lai Melchisedec. Pe Mihail Uric 11
Buletinal Comisiunii Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
/1 4 NNSTIREA NEAMT(ILUI 105
afIhm la 1433 in Ulianitchi, Materiale, P. 34; Uricariul,
XVIII, p. 50 (OVPilliegfi, no OVPHY6i111).
6) Tara.Romaneasch area aiere framos 'aerate Inch rapt
Mircea. V. editia din 1900 a Istoriei Romdnilor de Toci.
esca, p. 154 (aierul din 6904-1395/6). 0 ashmhnare Intre cele
douS aiere din panctul de vedere al felulai cam se prezinth
figurile ar fi de eel mai mare interes,
7) Melchisedec, Cronica Romanului, I, p. 112,
3) Croniea lui Map pi a fiilor shi Roman pi Alexandre], nu.
mita de d. Bogdan Letopisetul din Bistritaa, trece peste moor-
tea lui Stefan, dar tie de orbirea lei Ille (e a se intelege pier.
derea on slhbirea vederii prin purtarea anal Tier rope Inaintea
ochilor, cum faceau, inch' pe la 1400, Bizantinii pi Turcii: intre
boierii de atunci era pi Bizantinul Andronic) ( Cronice ine-
dile, p. 36), Chlaghrii dela Patna spun, din traditle, gi despre
orbire pi despre omor : orbirea e In aceleasi cavinte ea dincolo
(0Cilt iar despre omor (Bogdan, Cronicele MO/d0-
vene.,sti, p. 144) se sole : cSi i-a Mat capul Roman Voevod,
fiat lui Bias Voevod». Si alt izvor, pornit dela Curtea lui Ste.
fan, pentra cea din Moscova (ibid., pp. 188 9), are tocmai
aceasth formS pentra aceste OH. Cf. pi Cronica moldopo-
fiolond, p. 174; LetoPisetul lui Azarie (Analele Academiei
Romanea, XXXI, p. 90).
5) Revista pentru istorie, arheologie si filologie,
III, No. 89; Inscriplii, p. 6. Cf. Iatimirschi, 1. C.
10) V. gi lipsa parchlabilor la cetate, mai sus,
11) E de observat gi aceia eh' nici an pretendent n'a aphrat
ca flu al acestui Stefan ea sfargital grozay. Toll* el era In-
sarat, pi Intre boierii sSi e an VIstiernic al Doamnel, Force
(Hurmuzaki, 1 2, pp. 88 1-2, 888), apoi Paharnic. Doamna tre.
buia sS alba deci o deosebitS insemnState.
12) Iorga, Inscrifilii, II, p. 206 gi arm.
13) Revista citath, 1. C., p. 91 ; slavoneste la N. lorga, In-
scriptii din Bisericile Romciniei, pp. 2 -3.
14
106 BULETINUL COMISIUNII PIONUMENTELOR ISTORICE
11) lorga, Istoria armatei, I, pp. 127, 161.
II) La 1470 inch era egumen an Silvan (poate al II-lea), anand
rang de archimandrit ; Wickenhauser, Putna, pp: 156 7.
16) LIM despOrtitor a dispOrat poate numai Ia reparaliile
din nremea Jul ?aisle.
17) Literele din armO aunt aproape ca total rupte, piatra
Bind tOlatO ca sIS Intre In ocnith.
18) Melchisedec, Nolife, p. 4, dateadi ?XI, (in loc de iar)
deci 1581, astfel cu un veac aproape mai thrziu. 0 INmarire
despre phrcOlabi 1st poate afla local aid. Numele de boieri
cuprinse ca mlirturii In cele mai nechi docamente moldovenesti
aunt stAlcite de pisarli rusneci, si e un non-sens a no restitul
cum se face de istoriografia apusean5 MO de numele latinizate
forma originarK. V. si Shtdii i documenle, XIX, p. 11 si
urm. actele despre Balasin (cBalasinonici In stil de cancelarie),
Curlitite de adausurile yl prefacerile unei limbi strOine, ele dau,
pe lAngS numele de botez, on porecla (Ureaclea, Neatedal, etc.)
on namele pOrintelal (al lui JamItate, al lui Marmare, al Free-
thief, el Jul Barlea, al lui Stroie, al Jai Giurgea; si na JamO.
tatenici, Marmarinschi, etc.) ad, In sfhrsit, an predicat local,
care nu e al mosiei, el al dreghtoriei, al pcirctiliibiei. Astfel,
cu malt Inainte de Stefan-eel-Mare, organizatoral militar al
Moldovei, avem pfircOlabi de Neamt, care nu era doar .4) mosie,
precum nu area Tetina, Barthel, Siretiul, Dorohnial, Somme' (unde,
precum se vede din ponestirea lai Dlugosz despre lupta dela Baia,
eraa locuri de tabOrli inthritS), ai cOror paralabi se pot afla prin
Chenarul pisaniei bisericii m.rii Near*, dela 1497.
-' 1
www.dacoromanica.ro
predicate analoage. Deci, folosinda-mh de listele &dal GhibOnesca,
in Uricariul, XVIII, avem Ind dela 1404 pe Sandra de Hewitt,
la 1408 pe Dragos (Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 101),
Intre ei doi as pane pe Ureche, boier" al lui Alexandra, ca
«advocates') al mOnOstirii al comandant al Ceatii Neamtalui, La
1436 e Dams 1 ui LimbOdulce (Ulianitchi, p. 54; (IriCaritil,
XVIII, p. 65), pe and Manoil tine Hotinul (v. mai sas). Dar
pe nremea lui Alexandra .cel-,Bun lncep a fi namiti, ca In Apas,
boierii dupS mosii (Lapnic, Tulova, Voronet, ToporOuti, Frd-
thut', Seretel, lzgheartea, Caciar, SilisSu); d. ex. Ulianitchi, p. 51.
Lipsa Nemtenilor" o bucatO de vreme corespunde cu decd
derea acestor locuri; child in cetate phzesc parcOlabii, In ms.
nOstire scriu arturarii.
1°) Chilia isi Cetatea Alba, p. 84. Venia din lingerie si
merges Is Chilia. Izvoare documentare lipsesc.
20) Pentra ponestirea din Sbornical Mitropolitalai Gheorghe,
v. Istoria literaturii romdne in secolul al XVIII-lea,
I, p. 437 *i note z; Bibliografia romdneascd veche, 0.
21) Slonele fiind mai melte pe acelas cotor, n'am patat.o
deslusi panel scum. Melchisedec, in Nolite, p. 7, o del gresit.
Altfel, stares de pistrare e perfectO.
22) Melchisedec, in Revista gaatS, II, p. 140, No. 90. Si Ia
1586 se rOscumpOra cOrti erisipites ale Neamtalui.
1) Cf. &lite mete Istoria literaturii romcine in se-
cola al XV1II-lea, 11, adausul I, Istoria literaturii
religioase §i Istoria Bisericii, I.
 Postament de jet arhieresc dela R.-Sdrat.
0 BISERICA A LUI
IN
TARIA-ROMNEASCA.
0
ntre stirile noud ce ne dd varianta
de carand tiparita (in Revista
pentra istorie, arheologie si filo.
logic, v. XI, 1, p. 117) a vechiu.
lui letopiset al Tdrii-Romdnesti, se
gaseste ana privitoare la o biserica a
lui Stefan-cel.Mare dincoace de Mil-
cov o insemnare a copistalui sal poate
chiar a compilatorului din sec. XVIII la ca.
noscata mentiune despre pretinsa stapan ire
a marelui domn in Tara.Romdneased. «Fl.
cesta zice letopisetul. an ?kat o sfantd
biserica la Ramnicul.Sdrat. Hramul ei prea
cuvioasa Paraschiva».
Insemnarea aceasta e a doua marturie
mai veche despre biserica lui Stefan.Vodd
din R..Sdrat, Intdia fiind pisania din 1704,
rdmasd dela biserica ddramata in 1898,
pisanie care sand astfel : «ACasta s[fantd]
si d[umnezeiascd] bisericd a cdria iaste hra.
m[al] s[fanta] prapa domni Paraschiva lost-
au Mudd de Stefan.Vod[d] cel Bun den
Moldova. Si trecAnd multi ani, s'au stricat.
In zilele lui Io Costandin B[asarab] B[rdn-
coveana] Voevod s'au indemnat vecindtatea
si au ajutat tine eu ce s'au indarat si o au
refacut den ferestri in sus. Si s'au fault si
www.dacoromanica.ro
"I'EFAN-CEL-PlARE
slon, cad n'au Post, fiind ispravnic Dumitra.
sco Cdp[itan] Bag[dat ?] v[e]1 Aga. Si el cu a
sa cheltuiald s'au indemnat de o an 'Invent si
i-au fac.at si stdlpii usilor si o an si pardo-
sit, pentra a tuturor veaCnica pomenire. Sep-
[temvre], t[ea]t 7213 ( = 1704) >. (Publicatd
necomplet si defectuos in brosura «0 paging
din v iota marelui Stefan >, de I. C. Georgian,
Bucuresti 1894, p. 79).
Aceste sent singurile martarii despre exis.
tenta in secolii trecuti a unei biserici zidite
de marele Voevod la R.-Sdrat. Cdci croni.
cele moldovenesti nu ne dau de asta data,
precum ne-am astepta, nici o stire in aceasta
privintd. Ele vorbesc Insd (Letopisetele Mol-
dovei si Valahiei, ed. 2-a Kogalniceanu, I,
p. 166), in legaturd ea luptele lei Stefan-cel.
Mare in Tara.Romaneascd, de o altd bise-
rica, de biserica dela Baddati, azi in Bu-
covina, ziditd precum atestd pisania (Arhiva
soc. stiint. si liter. din Iasi, VI, p. 476), intro
comemorarea rdsboialui dela R..Sdrat din
8 Tulle 1481 Impotriva lai Basarab-Vodd
cel Thar zis si Tepelus.
Dat Hind obiceiul vremii, ales al mare.
lui Stefan, de a comemora luptele si izbdn.
zile cu Indltare de sfinte altare, naste Intre.
108 BULETINUL COMISIUNII PIONMENTELOR ISTORICE

barea daca biserica dela Badauti come-
moreaza lupta si izbanda dela R.-Sarat,
biserica edificata in chiar acest targ ce lupta
si izbanda mai comemoreaza ? Raspansul
acestei intrebari negasindu-se in marturii
directe si precise, cat sa se scoata din con-
jecture si judecata imprejurarilor istorice.
Pentru ce asa dar a inaltat Stefan-Voda bi-
serica Sf. Paraschiva la R.- ? Evident
pentru comemorarea uneia din numeroasele
sale lupte si izbanzi purtate si castigate in
Tara-Romaneasca, lupte si isbanzi din
Avand insa in vedere ca suntem tocmai In
epoca marilor lupte cu Turcii, cand activita-
tea pentru inaltarea de sfinte lacasuri mai
conteneste (se mai lacra door la cetati si
cand relatiile Ploldovei en Domnii Tarii-
Romanesti sent de tot dusmanoase, s'ar
putea ca biserica dela R.-Sarat sa se fifnal-
tat dupa cea dela Badauti, malt chiar in
urma, dupa domnia rivals a lui Vlad-Voda
Calugaral (1496), in timpul stapanirei de
Nina vecinatate a lui Radul-eel -Mare. In
acest caz, fireste, ea nu s'a mai putut

Biserica Sf. Paraschiva din R.-Sarat.

(ZiditS la 1704 pe temeliile vechei biserici a lei Stefan .cel-(lare yi dSromaa la 1898)

care cloud mai ales an lost hotarItoare pen-
tru mersul evenimentelor ulterioare, aman-
doua sustinute In aceeas regiane : lupta
dela Carsul-Apei din 1473 cu Radul-cel-
Frumos si lupta dela R. -Surat din 1481 ea
Tepelq. Pentru aceasta din urma s'a inal-
tat, cum am vazut, biserica dela Badauti.
Ramane dar ca pentru cea dintai sa se fi
Inaltat biserica dela R.-Sarat. Cand ? Natu-
ral dupa 1473 §i inainte de 1481 (Iorga,
Istoria armatei romanesti, vol. I, p. 171).
Inalta infra pomenirea anal singer fapt, ci
intro amintirea intregei epoci de framantari
si lupte purtate de Stefan-Voda in Tara-Ro-
maneasca. Asa s'ar explica poate si Impre.
jurarea ca marturia pisaniei dela 1704 nu
ne indica decat provenienta zidirei, fora
alte lamuriri, pe cari, in celalalt caz, daca
nu direct dela vechea pisanie, cel putin in-
direct din traditia istorica formate pe urma
acesteia, le-ar fi pastrat negresit.
Dar cestiunea aceasta e secundara. Prin.

www.dacoromanica.ro
 0 BISERICA A Ull STEFAN.-CEL,-.MARE IN TARA..ROMANEASCIA 109

cipala e construirea insasi a vechei biserici
cu hramul cuvioasei Paraschiva in R.-Sai
rat de Care Stefan.Voda eel Mare. Si ceea
ce e regretabil, nu e atat faptul ca nu cu.
noastem decat hipotetic card sau caror im.
prejurari datorim inaltarea acestei biserici,
ci faptul ca afara de putinul ce ne atesta
pisania dela 1704 nu posedam nici o stire
mai veche despre starea ei de odinioara,
dinnaintea sec. al XVII-lea. Probabil Ins
ca a fost construita din piatra de uncle
si numele de «Piatra» ce 1-a mai avut
dupa planul cel mai simplu al bisericilor lui
Stefan -eel -Mare : un corp lung dreptunghiu.
lar terminat cu o mica absida la rasarit pen-
tru altar.
Aceasta se poate constata din forma
alterata de altcum prin adaosuri si repa.
ratiuni posterioare ce avea biserica edi.
ficata «den ferestri in sus» la 1704 (ilustr.
p. 108) si din rapoartele raposatalui prof.
Gr. Tocilescu si d-lui arh. N. Gabrielescu,
cari au examinat, din Insarcinarea Ministe-
rului, la 1896, biserica, opinand pentra da.
ramarea ei si construirea in loc a and al.,
tei noi, intro cat cea veche, In deplorabila
stare, nu mai pastra nici an element de in-
teres arhitectonic sau istoric. Astfel s'a si
aprobat daramarea bisericii Sf. Paraschiva
din R.-Sarat si reconstruirea actualei bise.
rici.catedrale, dupa planurile intocmite de
d. arh. Gabrielescu, care aprimit atunci In-
sarcinarea de a culege toate «elementele ne-
cesare pentru o restaurare pe hartie a pro.
priei constructiuni a lui Stefan -cel-Plare..
In aceste imprejurari a disparat ultima
ramasqa istorica ce marturisia in targul de
langa fostul hotar al Milcovului de existenta
odinioara acolo a unicei ctitorii bisericesti
ce marele Voevod al Moldovei a inaltat in
pamantul Tarii.Romanesti. Pentru ca ma.
car amintirea ei sa se fixeze mai bine si sa
se perpetueze la cei viitori, am adunat si
publicat datele de mai sus in acest Buletin,
menit, intre altele, a fi, cum ziceam in cu.
vintele ea cari ii deschideam arum trei
ani, o arhiva in care sa se stranga, ca ace-
las interes si sa se pastreze ca aceeas scum.
patate, Amite marturiile privitoare la Mate
monumentele trecutului nostru.
ALEX. LAPaDATU.

Postament de jet arhierese dela R..Shrat.

Nola. Ilustratiile dela inceputul gi sfarsitul acestul articol reprezinth douS sculpturl in piatrfi dela Mimi de Antichithti, de
provenienth din R..Shrat, Mil a se sti precis dela ce biserica anume. D. dr. Poppescup epitropul bisericil St. Paraschiva, sustine,
impreunh cu par. Hristea Drugescd, care de patru zeci si cinci de ani serveste acestei biserici, ch ele au apartInut elhdirei Mira-
mate la 1898. De sigur Insa ele aunt dela fosta mhnhstire brancoveneasch din localitate, descrisS de d-I H. lorga in La an vechia
tad de vhimhsie intre Romani., 1/61enii-de.Munte 1909, p, 13 5, Aceasta o denota yl inscriptiile: Intaia tGrigorie ucenic
Cozian i Lapul Shrhtan ispravnici, let 7220 (= 1712) ; a doua t Mihail ig[umen1 ispravnic Cozian, let 7220 ( 1712), anno 1712.

www.dacoromanica.ro
 VECHIA BISERICA DE LEPIN
DIN

GRAMESTII VALCEI
0

coborand de sus, din Firnota, ande
ram One ma astirea lui Matei Ba-
sarab, cAtarat'a intre stand, ca
un caib de vultur, apuci matca
grea si neregulata, de fact de
m ante, a apsoarei Costestii, pentru
drum, la o parte,in satacal Petrenii, afli!schi-
tuletul Patruzeci-de-Izvoare, zidit greoi,
din cargmida, dupg datine taranesti, de sme-
rital ieromonah al Bistritei chir teran, pe la
1701 in dosul caraia tasnesc ca niste cozi
de serpi num eroasele izvoare iar ca malt

Biserica din Grame§ti: vedere din fat&

ca pe aci sa dai in soseaua cea mare in vale, in catunul Gra"mesti, ce tine de

ce merge dinspre Govora la Targul Jiu. In Costesti, pe st8nga, pe r8pa raalai, deslu-

www.dacoromanica.ro
 VECHIA BISERICA DE LEMN DIN GRAMETII VALCEI 111

Sesti in umbra pometului si bradetu. ( CU VOIR TATALCH SI AJUTORUL FIU-

lui silueta unei bisericute de b8rne. LUI SI SAVARSIRER SFANTULUI DUH, ACEST
SFANT TEMPLU DUPINEZEESC L.-.11 RIDICRT,
IN SLAVA SI CINSTEA ADORMIRII PREA CU-
RATEI /MICH DOP1NULUI, PREA SFINIITUL
RRHIEPISCOP SI MITROPOLIT D. STEFAN,
LEA ZIDIT DIN TEMELIE PANA LA SAVAR-.
IT IN ZILELE LUI IO GRIGORIE VOEVOD,
ANCIL 7173 ( =1664v 5).
Dintr'o alts inscriptie gasita afara, tot
pe barna', aflam si ceva din cronica bi.
sericii :
RICER, JOS, MC OASELE LUI DOBRIN
POPESCUL, TRIAL POPEI LUI STAN, CA-
RELE AU FOST POP(A) TWA' LA ACEASTA
SF. BISERICA. R'h AIM ICO P1I,A,g41 RO6g0A
Biserica din Grame§ti : vedere spre altar. IIPMG1'11EIGE AOEPHH, AMEBA MP. hi Eh
AtT /BPOS. (=IN ZILELE LUI I0 RADUL
i dad, impovarat de gandurile ce -4i fra- VOEVOD A MURIT DOBRIN, LUNA P1RRTIE 11,
manta mintea si inirna dupd ce ai inghe, ANUL 7176 (= 1668).
nuchiat pe marmura ce acopera Ca masitele
lui Matei Basarab si dupa ce ai admirat Str6lucirea ca si patriarhalitatea vietei
maretia asezarii Bistritii, unde egumeni un unei societ8ti, dintr'o anumita epoc6, se 0.
Barba Cralovescu si petrecu vara an
tirbei.Vodb." (ale drui mobile instr ai.
nate le poseda carciumarii din sat!), nu
pregeti sa apuci pe potecuta in sus si sa
vizitezi bisericata, vei avea o more sur.
prindere, caci to afli in fata unei marturii
de pe vremea initropolitului lui Matei
Basarab, marele Stefan, care va fi stra-
batut calarc, in suita Domnalui, de multe
on aceste plaiuri si pe care, aceleasi pa.
ternice simtiminte, it va fi Meat sa ridice
srantal lads.
Inscriptia, thiata in lemn, imitond pe
cea in piatr6, glasueste, in limbo oficiala
de pe acea vreme, astfel :
t HBE011EHIEi1l COITAL H WM-LOGI-MI.11E1116M
Gall, H GIEPIIIEHIE[IVI] GITO AYCLI, GEM GThH
XPIlla EIRGTEHh1H EIBEIDIC E'h Gilfllig H LIE-
Grh XGLIEHle IIPEGfhll ERE IIPECOGIPEHh1H Biserica din Grame§ti : procomidia.
IIPXIEHGEG5II H AAHTP0110/1HT KVP GTEOCIFI,
013All COT COGHOEI1H[1]6 All AO GREPILIEHIE glindeste mai ales in monumentele ramase
El All ICI ['PIMPLE ROMA Eilta ,3P01'. pe urma ei. In timparile vechi, cancl ne

www.dacoromanica.ro
I12 BULETINUL COPIISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
insghebaram statal, s'a intamplat si ca not
ceeace s'a intamplat cu toate popoarele in
eopildria lor. Padurile, piscurile si mai
ales pesterile fora adapostul nostru si al
cultului nostru. Intr'o pester& ce se sco-
beste in stanca dreaptd ca un perete, local
sf. Nicodim, la Tismana, punand bazele vii-
toarei mangstiri de acolo. Tot intr'o astfel de
gaur& in apropierea unui izvor tamdduitor
(cu pucioas6), pe vremea lui Radu-Voda
(Negru), se punea bazele schitului Jghiabul
'*Va
ho'
Biserica din Gramesti : pisania §i chenarul u§ei de intrare.
din Men, dupa cum si la mandstirea Ie-
zerul un slant Antonie punea cel dintai al-
tar tot sub o started'. Chiar in al XV-lea
veac, tot intr'o pesters fu temeiul vietii mdw
nastiresti dela Bistrila olteana, cad pang
ineoa se p6stra acolo avutiile si sicriul ea
moastele sfantulai Grigorie Decapolitul si
se oficia cultul zilnie in bisericuta, taiata
in piatra, inlauntrul pesterei. i pand la
ridicarea celei dintai biserici de zid ce a-
vurdm, grosolan zidita Vodita, ridicata de
www.dacoromanica.ro
Nicodim la picioarele unei pesteri in va-
lea «haul» cu acelas name, tot in taina si
misterul pesterilor se savarsi cultul no-
stru. Dar poate si in biserici de barne,
ridicate ea usarinta din lemnele ce se aflau
din belsug, in padurile ce napadiau Oman.
tulle slab populate.
De ce importanta ar fi pentru studiul ar-
hitecturii bisericelor noastre gasirea anei
astfel de biserici, de pe acele vremi patri.,
arhale, ne-o arata studiile ce s'au fault in
far
s
_ _a,.
I
CP 4
Avom.V..,,tattm,m
ts7r,-15
...
v-v
Z-6.Z5-5
.;
arhitectura clasicd, pentru a se invedera
influents tehnicei primitivelor templuri de
lemn asupra tehnicei artisticelor temple de
piatra, din epoca cand ordinele erau fixate.
Intr'o Cara Ins ca a noastrd, unde bise-
ricele de lemn durara, chiar in orase, pang
in veacul XIX-lea, este mai grew de a cauta
acele influente si este malt mai usor de a
determina pe acelea pe cari le-avura bi-
sericele de zid asupra celor de lemn.
In aceasta privinta biserica din Gramesti
 VECHIA BISERICA DE LEPIN DIN GRA/1E5TH VALCEI I1S

ne da un frumos exempla. Innaltata din vor, se ascute din ce In ce pana la abslda

barne incheiate ca uric de lemn, ea are, dap
modelul bisericelor de zid, in MO un prid.
vor ca stalpi legati prin b8rne taiate in a.
colada, in fetal arcadelor, iar spre rasa
rit un altar pentagonal. i daca brawl dela
mijloc, ce se afla In alte biserici, aici lip.
seste, in schimb cornisa, pe care se ridica
acoperisal taguiat, imita cornisa de c8r8t
mizi in zimturi, numai din spirit de po-
doaba si imitatie, fara nisi o nevoie orga.
ce formeaza altaral.
Dar ceea ce face farmecul bisericutei,
care, ca proportii generale, nu este asa de
armonioasa ca alte biserici ce am gasit in
jud. Dambovita, este felul cum se impodo.
beste chenarul usei. Rci lemnaral a return-
tat la gandul de a mai imita mestesugul zi.
daralui saw al pietrarului gand care it ur.
mareste si in felul cum a sapat pisania si
a dat drumul numai inspiratiei safletului

Biserica din Grame§ti : pisania §i chenarul u§ei de intrare.

riled rezultat8 din modal dc a se lucra al
lemnului. Din acelas spirit de imitatic s'a
dat o foarte curioasa solutie problemei ce se
punea prin facerea proscomidiei (v. ilustr.
p. 1 11). Interioral (12,60 m. X 3 m.) ten-
Quit, boltit si zugravit, av8nd chiar an su-
perb pantocrator, se imparte in pronaos,
naos si altar, imparteala puss in evidenta
si in exterior, prin WW1 ca fiecare din a.
ceste despartiri se retrag una inapoia al-
teia, astfel ca biserica, foarte lath spre prid-
Ruletinul Comisiunii Plonumentelor Istorite.
sac' taranesc. Cad nimic din motivele deco-
rative de aci nu mai aminteste de decorati.
unile pietrarilor si zidarilor can lacreaza
dupa tipicul bizantin mai malt saw mai pa-
tin carat; aci e numai arta romaneasca,
aceeas pe care o face ciobanul in munte,
c8nd, numarandu-si zilele ce mai arc pana
sa scoboare In vale, cresteaz8 rabdator, in-
florind frumos, ?arca pe care are s8 o aduca
logodnicei lui ; aceeas arta pe care o face ta-
ranul impodobindu-si tronul in care isi va
13

www.dacoromanica.ro
114 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

tine zestrea sau stalpii prispei §i portilor
care-i ornamenteaza casa; aceeas pe care
o fac femeile in lungile seri de lama cand
isi infloreaza iile sau fotele.
In aceasta privintg astfel de documente
datate, referitoare la arta noastra natio-
nala, sent de cea mai mare importanta pen.
tru acel ce va face candva istoricul ei.
PIRG. DRAGHICEANU.

Biserica din Grarne§ti : decoratiuni in chenarul u§ei.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE FISUPRA ANTICHITATILOR PREISTORICE
ALE ROMANIEI
0
ISTORICCIL CERCETARILOR PREISTORICE.
stazi cand abia eativa amatori se
intereseaza la noi de antichita.
tile preistorice si cand cerceta.
rile ce se lac in domeniul acestei
stiinte sant atat de rari si de
neinsemnate, Inc-at no pot destepta
nici macar interesul oamenilor mai
culti, va parea multora indrasneata
pretentia mea de a scrie on studio, chiar si
sumar, asupra ram asitelor de acest fel ga.
site pdna acorn in Cara noastra. Cad dad
numarul cercetatorilor este restrdns, cu atat
mai putini sant aceia cari stiu ca pana nu de-
malt a existat, in cercurile iubitorilor nostri
de antichitati, o frumoasa miscare pentra
descoperirea si studiarea resturilor de cal-
turn ale unui trecut atat de indepartat.i ea
toate acestea o astfel de miscare a existat in
adevar, ea a Post cunoscuta si in cercurile
competinte de peste hotarele tarn si ar fi dat
desigur roade stralucite, daca din nenoro.
cire campionii ei cei mai de seams no s'ar
fi stins prea repede si la Intervale seurte
anal dupe altul, fare ca macar anal din ei
ali fi putut inchega activitatea intr'o
opera temeini ca.
Promotorul miscarii a lost neuitatul Odo-
bescu. Inca la 1867, cand Ikea darea de
seams despre antichitatile din Romdnia pen-
tru Expozitia universals din Paris 1), Odo.
beseu banaia ca in parndntul acestei cari se
ascend ramasite de culture preistorice, iar
doi ani in urma el avu satisfactia sa poata
prezinta congresului international de an-
tropologie si arheologie preistorice, put
la Copenhaga, modde de pe cele dintai arme
www.dacoromanica.ro
si unelte de piatra si de os gasite pc terito.
rul nostru 2). De acuma si pdna pe la 1878,
cand incepu redactarea monamentalei sale
opere asupra tezaurului dela Pietroasa, ma-
rele arheolog a cautat in tot chipul sa des
tepte interesul publicului nostru cult pentru
acest fel de antichitati. In 1871, cand adre-
seaza invatatorilor si institutorilor, prin
intermediul Ministerului Instructiunii, an
«chestionar arheologic>>, no uita sa le a-
traga atentiunea si asupra monumentelor
preistorice 3). In anal armator publics in-
teresantal stadia Intitulat eRrme si unelte
de piatra si de os din epocele preistorice P,
insotit de mai mane table ea desenuri 4) si
tine la Rteneul din Bucuresti substantiala
si malt gustata conferinta despre «Rrtele din
Romdnia in periodul preistoric)5). Chiar si
spiritualul sauarticol de polemics «Fumuri
arheologice din lulde preistorice», aparut
la 1873, nu este lipsit de invataturi si in-
demnuri 6) ; iar in darea de seams ce o face
la 1877 Rcademiei Romdne asupra antichi-
tatilor judetului Romanati, no numai amin-
teste pe larg despre localitatile acestui ju-
det, cari au dat la iveala resturi preistorice,
dar si reproduce in «Rnexe* numeroase
pasagii din articolele lui Boliac asupra lor').
Rctivitatea lui Odobescu pe terenul ar-
heologiei preistorice n'a lost nici prea bo-
gat& nici de o durata mai lungs; a avut
insa insemnata urmare ea a indreptat a-
tentiunea celor ce se ocupau la noi cu an-
tichitatilesi cari, sub influenta curentului
Latinist, nu credeau pans atunci demne de
studiat decat ramSsitele culturii romane
116 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
asupra interesantelor resturi de culture pre-
istorica. In special a reusit el sa intereseze
pentru acest fel de antichitati pe batranul
dar entuziastul presedinte al Comitetului
arheologie Cezar Boliac, cunoscut OM
atunci pentru cercet6rile sale in domeniul
arheologiei romane. In urma unei excur-
siuni ce au Meat impreuna in anal 1869 la
o statiune preistorice de pe valea Prahovei,
Boliac s'a pasionat at& de malt de studiile
preistorice, incat deacum inainte s'a devo-
tat cu total acestei ramure a arheologiei.
Tim p de sapte ani pana aproape de moar-
te batranul cercetator n'a crutat nici bani
nici sanatate pentru a descoperi si cerceta
un mare num& de statiuni preistorice, earn
sunt : Scalieni- Vadastra (jud. Romanati),
Zimnicea, Calomfiresti, Balaci, Netoti (toa-
te din jud. Teleorman), Tinosul si Manesti
(jud. Prahova), erbanesti (jud. Olt), Les-
pedea si Petrosita (ambele in jud. Dam-
bovita), Fiscal Crasani (jud. Ialomita), Ce-
tatea Latinilor (jud. Mehedinti) -- facand
sapaturi intinse si desgropand un mare nu-
mar de asezari si o insemnata cantitate de
obiecte preistorice. Rezultatele aeestor cer-
cetari le-a consemnat intr'o serie de stadii,
publicate in ziarul sari g Trompeta Carpatl-
lor* 8), iarobiectele gasite le-a adunat intr'o
colectie bogata si unica pe acele vrernuri,
dar care dupe moartea sa n'a mai lost acce-
sibila.
Boliac nu a Post arheolog in adevaratul
inteles al cuvantului, dar poseda, pe langa
un entuziasm inepuisabil si o dragoste ne-
marginita MO de ramasitile antice, cuno-
stinte bogate si variate desi poate nu prea
temeinice si acel spirit fin de intuitie,
care este darul de capetenie al arheologului.
Este adevarat ea din cauza ocupatiunilor
sale multiple, cercetarile si sapaturile au
lost (acute uneori in grabs si superficial,
Fara a desgropa in intregime statiunile si
totdeaana cu intentia de a reveni ; dar iaras
nu e mai putin adevarat ca on de cute on a
putut avea ragaz mai mult, le-a facut in
conditiuni bane si a luat precautiuni indes-
tulitoare pentru a le asigura valoarea ar-
heologica. Este de asemenea adevarat ea
in studiile lui Boliac se intalnesc multe teo-
rii exageratesau nestiintifice, dar in schimb
descrierea statiunilor, a obiectelor gasite si
www.dacoromanica.ro
a imprejurarilor in cari s'au gasit, nu lasa
nimic de dorit, mai ales ca adeseori spa-
sele sale sent confirmate prin reproduceri
grafice ale obiectelor. Astfel, cu toate sea-
derile lor, studiile lui Boliac formeaza baza
cercetarilor preistorice la not si, utilizate cu
precautiune, pot servi ca isvoare de cea mai
mare importanta pentru cunoasterea cal-
turii preistorice din regiunea sudica a Orli
noastre.
Activitatea lui Boliac a Post continuata de
Gr. To cilescu si d-1 D. Butculescu. Cel din-
tai ca director al Mazeului de Antichitati
din Bucuresti a cercetat o serie de statiuni
si a coleetionat pentru maze(' an numar
oareeare de obiecte preistorice 9); al doilea
a sapat, parte impreuna cu Boliac, parte
dupe moartea acestuia, in statiunile Ea-
laci, Calomfiresti si Zambreasca (jud. Te-
leorman), Piscul-Crasani (jud. lalomita) si
Cetatea Dambovitei (jud. Mused), forman-
du-si o frumoasa si bogata eoleetiune de
obiecte preistorice.
Toti cercetatorii de pana acum s'au mar-
ginit namai la partea de sad a Orli, Olte-
nia si Muntenia. In Moldova cele dintai stu-
dii de arheologie preistorica se datoresc
harnicului si priceputului prolesor iesan
Nicolae Beldiceanu. Fara a avea autorita-
tea si mijloacele lui Boliac, dar inzestrat
cu aceeas dragoste pentru cereetarea rams-
sitelor antice, iar de alts parte posedand si
cunostinte cat se poate de temeinice de ar-
heologie preistorica, Beldiceanu incepu in
anal 1882 sa sape pe dealul Cetatuia din
satul Cucuteni (jud. Iasi) si descoperi acolo
una din cele mai interesate statiuni preis-
torice. Dupe aceea, in unire ea prietenul sac'
Gr. Butureanu, mai sapa aci, in mai multe
randuri, OM ce pe la 1895, desmorman-
tara aproape jnmatate statiunea. In acelas
timp neobositii tovarasi descoperira si alte
statiuni prin apropiere: la Baiceni si Stro-
esti (langa Cucuteni), Belcesti, Radaseni,
Dolhasca, Preutesti, Basaraba, tirbatul si
Paraul Glodului (toate in jud. Suceava), Ra-
faila (jud. Vaslui), Sarca si Ceplenita (jud.
Iasi), Costinesti (jud. Botosani), Siretiu si
Volovat (Bucovina),toate prezentand o cal-
tura mai mull sau mai pain asemanatoare
cu eea dela Cucuteni. Dar in mijlocul a-
cestei activitati bogate Beldiceanu moare
 PRIVIRE FISCIPRI1 IINTICHITATILOR PREISTORICE IlLE ROPIANIEI
in 1896, fara sa-si fi putut termina lucra.
rea ce incepuse a redacta asupra descope-
ririlor si cercetarilor sale si fara sa-si fi
putat aranja colectiunea. Rtat una cat si
cealalta an ramas in posesiunea tovarasului
sau de mune& Gr. Butureana, care incepa
numai dee& sa lucreze la completarea In-
crarii, pe care voia sa o publice sub titlul
de «Preistoria in Romania». Insa din anu-
mite motive nu o putu publica nici el si
cand la 1906 moartea it surprinse, mina-
scriptal si colectiunea an ramas familiei,
care pAna astazi nu stin sa le fi scos la
iveala.
In and 1898 cand pregatiam teza de li-
ce*, care trata despre antichitatile pref.
storice din Romania, am avut ocazia sa
studiez mai de aproape colectiunea lui Bu-
tureanu si sa citese lacrarea neterminata
a lui Beldiceanu. Dintr'insa miiam luat o
alma de informatiuni cu privire la static'.
nile cercetate de cei doi profesori ieseni,
pe cari le-am utilizat la redactarea pome-
nitei teze de licenta si le voi utiliza si in
studiul de fate alaturea de putinele infor-,
matiuni ce ei au publicat 10).
In acelas timp cc' Beldiceana si Butu.
reanu a inceput sa face cercetari preisto-
rice si d-1 Gh. Diamandi, actual deputat,
care timp de mai multi ani se ocupase la
Paris ca studii de antropologie si arheolo-
gie preistorice. D-sa a descoperit ramasite
preistorice la Salcia (jud. Botosani), Stoe-
sesti (jud. Falciu) si Munteni (jud. Vaslui).
Fratele d-sale, d-1 Const. Diamandi, a ga-
sit si el obiecte de acestea pe mosia Idrici
(corn. Rosiesti, jud. Fa left"). Rsupra tutu-
ror acestor descoperiri d-1 Gh. Diamandi
a publicat un remarcabil stadia in Buleti.
nul Societatii de antropologie din Paris 11).
Era natural ca intinsele cercetari prei-
storice ce se Mem in Moldova sa atraga
www.dacoromanica.ro
117
atentianea profesorului de arheologie dela
Universitatea din Iasi, Teohari Rntonescu,
si sa-1 indemne sa lacreze in accasta di-
rectie. Dar Rntonescu nu s'a unit cu cer-
cetatorii de mai sus ca sa stadieze statiunile
din Moldova, ci a inceput cercetari tocmai
in judctul Qorj, uncle aveaindicatiuni ea se
gasesc urme de monumente megalitice. In-
sotit de d-nii I. Moisil, RI. ,tefulesca si in-
ginerul Diaconovici, can descoperisera a-
cele urme, el viziteaza in Para anului 1897
muntii Gorjului si constata la Schela, Polo-
vraci, Vart si Baia-de-Fier mai multe sta.
tiuni preistorice. Cercetarile acestea au Post
foarte superficiale si, ce e mai rat', ele nu
s'au mai continuat. Relatiunile publicate a-
supra for sunt de asemenea foarte su-
mare12).
In ultimii ani s'au descoperit o sums de
obiecte preistorice in mai multe localitati
din judetal Buzau ; nu am insa cunostinte
precise dee& despre descoperirile ?acute la
Sarata-Monteoru. Pe dealul « Cetatuia > din
aceasta localitate a gasit Ed. Honzik, Post
arhitect al Ministerului de Razboi, urme de
locuinte preistorice si morminte cu cera-
mics prim itiva').
Un asiduu cercetator al monumentelor
preistorice este si d-1 D. G. Ionescu, ad-
ministratorul pescariilor statalui din MI-
cea. D-sa a descoperit urme de statiuni pre-
istorice in Dobrogea, parte in imprejurimile
satului Niculitel (jud. Talcea), parte in delta
Dunarii.
De mare importanta pentru studiul ar.
heologiei preistorice sent si numeroasele
cercetari si descoperiri din domeniul pa-
leontologiei mamiferelor, incepute de catre
Cob81cescu si d-1 Gr. tefanescu si conti.
nuate de invatati mai tineri ca d-nii Sabba
te fanescu, Sava Rtanasia,dr.G. Munteanu-
Murgoci si altii 14).
 STATIUNILE PREISTORICE.
0
Localitatile din Ora noastra, cari au dat
!Ana acum la iveala ramasite preistorice
sunt in numar relativ mare si imprastiate
in toate unghiurile tarn, cad cele mai multe
au Post descoperite in mod incidental, nu
in urma unor cercetari sistematice. De
regula sunt situate pe dealuri sau terase
mai Matte in apropierea apelor si prin po-
zitia for naturala constitue puncte usor
de aparat. Une le se prezinta in forma u-
nor cetati de parndnt, incunjurate ca Va.
luri si santuri, altele par a fi lost 'simple
asezari omenesti, lipsite de intaritari arti-
ficiale. Localnicii le numesc in deobste
< cetati» sau « cetatui». In apropierea mai-
tor statiuni se gasesc movile mai mari sau
mai midi, asezate izolat sau in grapari,
cari aproape totdeauna s'au dovedit a fi
morminte. In special in apropierea celor
doua statiuni mai marl si mai bine cerce-
tate ptna acum : Sculicni-Vadastra si Ca-
cateni s'au gasit necropole intinse.
Pentru a da o idee cat se poate mai
complete despre numarul si importanta
for arheologica -- desi in realitate ',dna
acum n'a lost nici una cercetata in intro-
gime le voi trece in revista pe toate cele
ce le cunosc, sau din informatiuni scrise
sau din cercetari personale, aratand pen-
tru fiecare si ramasitele gasite.
STATIUNILE DIN OLTENIA.
Regiunea din dreapta Oltului, atat de
bogata in antichitati romane, nu a dat la
iveala pOna acum dee& patine localitati ea
resturi preistorice, deli avem indicatiuni
ea namarul for trebue sa fie ca malt
mai mare. In judetul Plehedinti nu se cu.
nose dee& doua : una pe Hui Topolnita,
www.dacoromanica.ro
langa schitul ea acelas name, alta langa
Orevita. In cea dintdi s'au gasit doua o-
biecte de piatra lustruita : an topor de
serpentine verde gaarit si an ciocan. Ele
au intrat in colectiunea lui Boliac 15). Lange
Orevita pe an deal inalt se alla o cetate
de parndnt, namita Cetatea Latinilor, pe
care o cerceta Boliac la 1869. El desco-
peri aci printre cioburi de olarie «de cu-
loare cenusie si alba» si printre oseminte
omenesti si vase ca cenusa, an obiect de
bronz, de a carui intrebuintare nu-si put('
da seam& si mai multe de Her, ca varfuri
de sageti, custure si o bird gaurita in trei
locuri. Numai pe baza acestor informati-
uni si in lipsa obiectelor gasite este pro-
blematic dace cetatea Latinilor e o sta-
iane preistorica, deli Boliac afirma ca n'a
gasit nimic datinescv inteinsa 16). Gera-
mica primitive s'a mai gasit in acest jades
la Ddlma si Ragova.
Dintre localitatile antice din judetul Gorj
patru pot fi socotite ca statiuni preisto-
rice, in baza relatiunilor ce ne-a lasat Teo-
hari Fintonescu, care le-a cercetat. Una
este cetatuia de pe muntele Gornicelul, de
ldnga Schela, inlauntrul careia s'au gasit,
cu ocaziunea unor sapaturi superliciale,
obiecte primitive de lut, iar in afara de ea
qiruri de pietre infipte in pamant si ran-
duite in forma asa numitelor aliniamente
din Bretagne in Franta ; avem adica un rand
de pietre puse la egala distanta una de alta
si formand un dreptunghia regulat, care la
randul sau inchide un in de trei rotocoale
concentrice de piatra de aceeas marime...
Sub aceste pietre se gaseste de regal un
strat subtire de cenusa, amestecata cu Mr-
burl de oale si resturi de carbuni si obiecte
de piatra, dintre cari anal, in forma de
 PRIVIRE RS(IPRR RNTICHITATILOR PREISTORICE ALE ROMNIEI
ciocan se af18 la muzeul gimnaziului din
Targujiu.» Alta este cetatea de pe malul
Oltetului, din apropierea manastirii Polo-
vraci ; mai sus de aceasta cetate in mina-
nata «Poiana lui Fades > se af18 o necro-
pola stra'veche, «uncle se y8d clar urmele
monumentelor dolmenice, petrele fiind
smalse dela local for sf aruncate in vale».
Necropala este incunjurat8 de an an foarte
adanc, iar putinele s8p8tari facate in grabs
au dat la iveala < resturi de oase ameste..
cate cu cuiburi mici de but, pose pe an strat
de cenusa si carbuni destul de gros*. Pe
panta dealului s'a gasit an schelet de om,
ea genunchii aproape de gur8 si cu mai-
nile stranse pe genanchi. Plai in vale s'au
g8sit obiecte primitive de lut. Tot obiecte
de lut, lucrate cu o arta ea desavarsire
rudimentary > si amestecate ea «oseminte
de animate diluvice», a gasit Rntonescu si
la intrarea pesterei dela Baia-de-Fier; iar
pe magura «Cioaca cu bani» dela Val s'au
descoperit mai 'nainte «ciocane de bronz...
colane si bratari invartite, fibule sf cutite,
precum si sageti de diferite m8rimi si for,
meD 17). Tot in acest judet pe denial din
C8rbunesti s'a gasit an lung ciocan de pia-
tr8 lustruit819). Pe harta lui Tocilescu, aflame
toare la /lazuli de Antichitati din Baca-
resti, mai sent aratate ca statiuni preistorice
in acest judet Cetatea Porceni sf Padina.
In judetul Valcea s'a gasit in apropiere
de manastirea Hurezi an toporas de piatra
lustrutia si gaurit, afl8tor astazi in muzeul
gimnaziului din Targujiu ; iar in pomenita
hart8 a lui Tocilescu este insemnat sf satul
Serbanesti ca statiune preistoric8.
In Dolj snnt indicate ca statiuni de acest
fel localitatile Hunia, Maglavftu, Valea rea
Tatomiresti, Cotofenii- de-Jos, Barca si
Bucovalul.
Cea mai insemnata statiune din Oltenia
si care a Post si cea mai bine cercetat8 se
&la in judetul Romanati si este cetatea
Sculieni, din satul V8dastra. Asezata in
partea de apus a satului, pe o magur8
inalt8 de vreo 6 m. si incunjurata de toate
partile cu o gar18 lata si mocirloas8, ceta-
tea aceasta a Post cercetat8 de Boliac in
anii 1869, 1872 §i 1873. S apand inlaun-
trul ei «pans in afunzime de 2 metri», Bo.
liar a gasit urmatoarele straturi de p8-
www.dacoromanica.ro
119
mant : «intai, zice el, este an pAmant ve-
getal adus, apoi pamant vegetal Celina, apoi
an strat de 15 20 cm. pietris diluviu, sub
care pietris este pdmant galben». tntre stra-
tul intai si al doilea s'au gasit, in distant8
de 3 m. una de alto, mai multe vetre de
«pAmant ars rosiatic sf cu carbuni pe
ele ; langd acestea o cantitate de vase pri-
mitive de lut si < mai malte pietre late de
gresii rosii si vinete, intre can cloud pen-
tru ascutire sau frecare de silexath 19).
to anal 1873, sapand la marginele interi-
oare ale cetatii, timp de doua zile cu cativa
oameni, Boliac a scos < din adancime dela
tin metro pans la an metru si jum8tate,
peste trei mil de silexuri, afar8 de cele be-
padate ca nereprezintand nimic, din can
silexuri ca la trei sate intacte : sageti, su..
lite, cutite, razatori, topoare, topoare-cio-
cane gaurite, pietre de prastie de silex,
rotunjite, pietre de afundat plasa, bolduni,
etc., mai multe pietre de frecat semlnte,Mai
multe gresii de ascutit pietre, dintre can
Jun lustnuitor de o schioap8 cu patru adan.
cituri formate prin frecatur8, matci din
cari s'au scos aschii de sageti, cutite, etc.;
mai bine de trei sate obiecte de lut fr8-
mantat, intre can vreo seta scoase intacte:
obiectc pentru t8sAturi, pentru afundarea
de plase, pentru podoabe etc. etc.; trei
omuleti foarte diformi, dintre cari until pe
pedestal . . . Apoi ea in vreo trei sate o-
biecte lucrate de os, dintre care vreo 70
scoase intregi : manere pentru arme sb u-
nelte de silex sau de alto piatra, bolduri,
sale, undrele ca gauri, printre cari una
admirabila de 15 cm., an ac cu garnalie de
6 cm. si diferite coarne ascutite, gaurite,
intre cari mai ales an corn de ren ea o
gaur8 largo, in care s'a intepenit o dalt8
mare (hdche celtique) de silex, g8sita in-
theta, corespunzand cu o alts gaur8, prin
care s'au Malt legaturile spre intepenirea
armei, precum sf alte deosebite obiecte de
os neintelese. Si peste toate acestea, mai
bine de trei sate vase de pamant, dintre
cari 35 scoase intregi . de diferite di-
mensiuni, de diferite forme, facute toate
cu mania sf f8r8 asemanare intre dansele,
pentru diferite azuri: oale, cane, strdchini
conservand Inca uncle alimente de pe a-
tunci, care ar reclama analize chimice,
120 B(ILETINLIL COMISICINII MONUMENTELOR ISTORICE
vascioarc ca total mici pentru copii negre-
sit (?), douA linguri Irlarte 1944e facult, vase
de luminat si ... o lulea foarte curioasb.
Cat priveste fauna, el spune ea a gasit
«coji de scoici si meld foarte framosi si,
ce e mai curios, coji de stridii ; de ase-
menea oase de animale in cantitati marl,
pe cari atunci nu k-a putut determina 20).
Pe urma ins8 le arata ca qoase de ani-
male, coarne de bourus, de cerb, Mei de
carnivoare si de diferite rutnegatoare» ob-
servand ea a gasit la an toe < oseminte cu
care s'ar putea incarca un car, numai oase
de caini si de catei, mai mistuite >. Oase
de ',Mari n'a gasit, dar in schimb a aflat
semi*: lintisoara, susam si putin mei.
Boliac cerceta si movilele din apropie-
rea cetatii. «Sapand o movila-mormant
aci, in preajma \Wastrel zice el Mire
oseminte putrede, pe la mijlocul movilei,
am gasit o magnifica hciche-toper de ara-
ma rosie, patinata admirabil, plesnita la
mijloc din vechime...*
In straturile superioare ale cetatii s'au
deseoperit la o mica adancime, monede dela
Filip Rrabul si zidarii usoare 21).
Armele si uneltele de piatra din cetatea
Sculieni sant parte lustruite parte nelu-
struite. Boliac vorbeste de ascutisuri de
lance admirabile, lucrate cu dintisori >, de
derestraie de silex si sageti de silex ca
colti bine pronuntati > si de Itopoare-cio-
cane Write» 22). Cat priveste ceramica,
vasele sunt in mare parte de tut nears. «0-
laria cea mai bine facuta si oarecum arse...
s'au gasit intr'o singura parte, desi vase
izolate, uscate la soare sea si oarecum un
inceput de ardere, s'au gasit pe langa toate
vetrele bordeielor» 23). Toate par a fi lucrate
cu mania, lutul e rau framantat, amestecat
cu faramaturi cuartoase si pasta foarte
groasa. Uncle sant ?acute din pamant ce-
nusia, altele din tut galbin, rosietic sau
negru ; toate s'au gasit acoperite err un
strat de var. Cele mai multe sunt lipsite
de ornamente, restal au anal sau doua
brauri in relief, dose de obicei in jurul
partii ce desparte gatul de pantecele vasa-
lui. Cineori aceste brauri sant impodobite
cu crestaturi facute cu unghia, alteori
braurile sau chiar intreg vasul este ornat
cu aclancituri rotunde, Ideate err degetul in
www.dacoromanica.ro
pasta moale si aranjate mai malt sau mai
putin simetric; alteori iaras intreaga su-
prafata vascilul este brazdata de sus pane
jos de dungi groase si paralele trase cu
degetul on ea an bat. /Wel de ornamen-
tatie constitae braele si zonele punctate,
trase in jarul gatului sau pantecelui vase-
lor. In sfarsit mai avem ornamente liniare,
compose din grapuri de linii paralele, mai
scurte sau mai lungi, diSpase de obicei in
zig-zag pe gatul sau eorpul vaselor. Se in-
telege ca adeseori aceste feluri de orna-
mente le gasim combinate toate sau numai
cateva pe unul si acelas vas. Este de re-
marcat insa ca ornamente reprezentand
plante sau animate nu s'au gasit in aceasta
statiune. Aproape toate vasele au una, doua
sau trei toarte; este insa caracteristic ca
la uncle toartele sant inlocuite prin proe-
minente in forma de nasturi, prevazate
cateodata ea gauri inguste, pentru a putea
fi atarnate cu o sfoara 24).
Idolii dela Sculieni, fabricati si ei din
lot, au forma omeneasca, dar sant foarte
imperfect lucrati; ei sant lipsiti de orice
podoabe.
Harta lui Tocilescu arata ca statiune
preistorice in acest judet si satal Bazduc.
STATIUNILE DIN MUNTENIA PROPRICI zis/1.
In regiunea din stanga Oltalui s'au des-
coperit un numar cu malt mai mare de
statiuni preistorice decal in Oltenia. A-
proape in toate judetele Munteniei, atat in
cele dela munte, cat si in cele dela ses, a.
vem cate una sau mai multe localitati, cari
au dat la iveala antichitati de acest fel.
In julep Mused s'au gasit ramasite
preistorice in doua localitati: la Plicesti si
Petrosani, amandoua situate pe Raul foam-
nei. Dela Micesti erau in colectiunea maio-
rului Papazogiu cateva toporase si ciocane
de serpentine, diorit si ofit, unele corn -
plet, altele numai in parte lustruite, gau-
rite si negaurite; cateva greutati de silex,
de calcar si de micasist, perforate sau nu,
un fragment de arma de os, o amaleta de
belemnita, o piatra de prastie si un cio-
can de calcar 25). Iar dela Petrosani avea
N. Cretulescu, Post ministru, «an foarte
frumos toporas de serpentina lustruite, ea
 PRIVIRE ASUPRA ANTICHITATILOR PREISTORICE ALE ROPIANIEI
glafuri laterale», care fusese gasit (la a-
dancime de an stanjin si mai bine» 26).
In satul Budisteni s'a gasit de asemenea
doua topoare de piatra lustruita, anal W-
rit, altul negaurit, &Moue acum in ma-
zeal gimnaziulai din Targujia. De alts parte
harta lei Tocilesca indica o statiune la Da-
videsti-Bocesti,
(In dolmen s'ar fi gasit, dupa afirmatia-
nea lui Boliac, in jadetal Dambovita, pe man-
tele Lespedea. El it numeste <Pestera cu
°elide» si-1 descrie astfel : Peste pietre
marl, un lespede pietroi formeaza un aco-
peramant peste doua incaperi, ana de 15
picioare langime si 8 picioare largul, ca o
intrare si cu o iesire impotriva intrarii, de
7 palme inane si largi de 3 palme ; bolo-
vani mari drept praguri si cute un alt bo-
lovan ea treapta de coborit intr'insa. In-
&and in launtrul acesteia, pe deschizatura
de catre apes, la dreapta este an bloc de
piatra in forma patrata, altar negresit, inal
time de 4 palme si tot atatea de cate patra
laturile. Pe acest altar numai cenuse si cio-
buri, amestecate ea un fel de nisip... Pim
luat zice el cateva din aceste harburi,
toate vinete si albite pe din afara, si am
strans si o catatime din acea cenusa sacra..
Rlatari cu aceasta sala, despartita printr'un
zid format dintr'an singer bloc de piatra
si acoperita numai ea acelas bloc de pia.
tra, care acopere si prima sala, in forma
de tinda ... este o alts said' mai mica decat
cea dintai, fara altar tntr'insa si fara nici
o ingradire» 21).
Rcest dolmen, pe care Boliac it asea-
mana ea until danez, reprodus de Lub-
bock, in opera sa L'homme prdhistorique,
a lost cautat de cativa cercetatori mai noi,
dar n'a putut fi gasit 28); cu toate acestea
existenta lui pe vremea lei Boliac nu poate
fi push' In indoiala.
In judetul Prahova statiunile sent mai
numeroase. Rstfel in satul Manesti, pe o
movila incunjurata dinspre rasarit ea an
sant mare, a gasit Boliac mai write arme
si unelte de silex, mai ales varfuri de sa-
geti, si numeroase vase mici de lut, can
se afla astazi in Pluzeul de Rntichitati din
Bacuresti. Uncle din aceste vase sant de
pasta mai fins, cu ornamente adancite si
in relief 23). Mai la deal, aproape de Pu-
Baletinal Comisianit Plonamentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
121
chenii-Mari, de asemenea s'a descoperit o
statiune preistorica. Rci pe dealul Tinosul,
care incetul ca incetul este mancat de va-
lea Prahovei, se afla urmele anei cetatl de
parnant, incunjurata cu an val, inlauntral
caruia s'au gasit obiecte de her amestecate
cu olarie de o fabricatiune foarte Main-
tats 30).
La Sinaia si la Predeal s'aa gasit in mod
incidental mai ales obiecte de bronz: in
prima localitate o serie de toporase foarte
frumos lucrate si toate dapa acelas tipar ;
in a doua an pampa!, mai multe bratari si
fragmente de obiecte de bronz 31).
Harta lei Tocilescu mai indica in acest
judet urmatoarele statiuni : Breaza-de-Sus,
Filipestii-de-Padure, ahirdoveni, Nedelea,
Darmanesti si Coada Izvorului.
Din cateva descoperiri, asupra carora
n'am amanunte precise, se poate deduce
ca si in judetul Buzau sant statiani preis-
torice. Sapaturi s'au Meat Ins numai In
cetataia dela Sarata-Monteora. Rci a gasit
Honzik, pe calmed dealalui, straturi de ce-
nusa pans la 2 m. de groase si o serie de
bordeie lungi de 3 m. §i mai bine, late si
addnci de cdte 11/2 m., Aline ea cenuse, o-
seminte si cioburi. In urma surparii malu-
lui dinspre paraul Sarata au iesit la iveala
patru morminte, in cari s'au gasit cate a.
nul sou doua schelete, asezate ca germ-
chii aproape de guru si avand alaturea
vase de lut si podoabe de os. Vasele sant
indeobste dintr'o pasta de culoare inchisa
lucioasa, Impodobite cu ornamente din li-
nii drepte si curbe mai ales in forma de
volute si au in loc de toarte proeminente
lungarete saa rotunjite in forma de nasturi,
ornate si ele. Podoabele de os constau din
bucati rotunde saa treiunghiulare, gaarite
pentru a putea fi insirate ca margelele si
ornate cu cerculete mici sapate pe ele. Tot
in morminte s'au gasit zece piramide mici
de os, trei varfuri de os ascutite la an ca-
pat, iar la celalalt despicate in trei parti,
doua sale de os si an cutit de piatra. In-
cidental s'au mai descoperit ad o bratara,
si an cercel de bronz si tin topor de ara-
ma. Intre oasele de animate s'au gasit oase
de cal, de vite cornate, de urs, lap, pore,
Caine, oaie, cerb si de paseri. Statiunea n'a
Post dee& in parte cercetata 32).
16
122 BULETIWIL COMISRINII PIONCIPIENTELOR ISTORICE
to pomenita harts a lui Tocilescu se mai
arata ca statiuni preistorice in acest judet:
Tabarastii, Istrita, Candestii-de-Jos, Aide-
nii, Patarlagele, Rusiavatu-Rapele, Calvini-
Canna, La Cr8ngu, Boziorul-Vavaluci, Bol-
(testi si Vintila-Voda.
In judetul Arm se cunose numai doua
statiuni : Tutana, unde s'a gasit un topor
de piatra lustruita &wit, si Arifu. C8t pri-
veste judetul Olt s'au gasit urme preisto-
rice la Cetatea lui G8ima si la Dobrotinet.
Din aceasta din urma localitate este an to-
por de piatra negaurit, care ca si eel din
Tutana pomenit mai sus, se gaseste in mu-
zeal gimnaziului din T8rgujiu.
Judetele de sad ale Plunteniei nu r8m8n
in urma celor dela munte in ce priveste
namarul statiunilor. In Teleorman, pe teri-
torul orasulai Zimnicea, pe malul Dunarii,
se all o cetate de Om-ant, incunjurata cu
doaa valari si doua santuri, care a Post
cercetata la 1846 de A. T. Laurian, iar
mai tarziu de Boliac. Acesta, stipand in
marginea de apes a cetatii, a dat mai int8i
de un strut de cultura romans, care mer-
gea OM la ad8ncime de 2i/2m, iar sub el,
la o jurnatate de metro in jos, a gasit an
strut de cultura mai veche, reprezintat prin
< cateva fragmente de silex...., cateva frag-
mente de olarie primitive neagra si un o-
biect neinteles de bronz*. Stratul acesta
de cultara insa n'a lost cercetat mai de-
parte, ci Boliac a trecut inafara de cetate,
pe c8mpia dinspre oral, uncle a dat de o
intinsa necropola, pe care a nurnit-o c Cam -
pal de morti >. Aci, pe o intindere de 20
stanjeni, a gasit cpeste o suta erne mai bi-
ne sau mai Mu facute, toate de parn8nt ne-
gru, toate ca oase arse inteinsele, toate
acoperite sou ca capac intreg sau ea care
un ciob sau ca o piatra» 33). Deci, dupa
cum se vede, probabil un cimitir roman.
In alts parte a judetului ins& in satul
Calomfiresti (corn. Tigane0), s'au gasit ur-
mele unei statiuni carat preistorice. Pe o
magura din acest sat se afla o cetate de
parnant, incunjurata ca an val, pe care a
cercetat-o Boliac superficial in 1869. Sa-
pand aci el gasi : < doaa casture, silexuri si
alte fragmente, trei obiecte de parnant ce-
nasiu, mici, rotunde si gaurite la mijloc..,
adunaturi de pietre pentru prastie, cum si
www.dacoromanica.ro
patru pietre mari ca indicii pronuntate ea
au servit la strivire de grane» si o multime
de cioburi, printre cari «doua vase de pa-
mant cenasiu, ca forme bizare 2. 34). 0 parte
din aceste obiecte se gasesc in colectiunea
d-lui D. Butculesca, aldturea de altele ga-
site de d-sa parte aci, parte in statiunea
dela Balaci-Pactureti din acelas Wet. In
aceasta din arms localitate a adunat d-sa
cateva fragmente de os si un num& de
obiecte de lot, ca vase, idoli si piramide.
Vasele sant uncle de pasta dara, altele mai
fine, impodobite ea ornamente liniare dis-
puse fare de nici o reguld. Idolii sant mai
perfecti dee& cei dela Sculieni si ornati si
ei al linii adancite, ce formeaza diferite
figuri geometrice pe piept si pe spate. Re-
prezinta si personagii barbatesti si feme-
iesti, ea partite genitale foarte desvoltate;
picioarele le sant mai bine sau mai Ma
demarcate, iar la cap sau la ameri au cu
totii mici gauri, pentru a patea fi at8rnati.
Statiunea n'a lost decat inteo mica ma-
sura cercetata 35).
i mai putin a Post cercetata cetatea de
pamant din satul Netoti, tot din judetul Te-
leorman, vizitata si ea de Boliac in 1869.
Incunjurata «cu un singur bloc larg de pa-
mant, de diferite inaltimi, care, (WO ce
fusese asezat prin garduri si stinghii de
lemn, s'a lost ars de toate partile si int&
rit ca o caramida», aceasta cetate a dat in
urma unor sapaturi Ideate In grabs o se-
cera de bronz, an Fier de plug de bronz si
«olarie foarte primitiva» 36).
De curand s'au gasit la Ciolanestii din
Deal, din acest judet, an numar de oak de
lot negru, lucrate cu mana, mai mari si
mai mici, ea una sau doua toarte, cari se
pastreaza scum in Pluzeul de Antichitati
din Bucuresti.
De asemenea mai sant aratate de Boliac
si Tocilescu ca statiuni preistorice si Or-
beasca, Frumoasa, Goala, Seaca si Lita,
toate localitati in acest judet.
Judetul Ilfov la rdndul sac' a dat si el la
iveala o serie de statiuni, cari n'au fost
insa decat foarte putin cercetate. Pe teri-
torul Bucurestilor pare a fi lost mai multe
statiuni preistorice, cad in diferite parti
ale orasului s'au gasit cu ocazia sapaturi-
lor pentru lucrari de edilitate, obiecte pre-
 PRIVIRE ASLIPRA ANTICHITATILOR PREISTOR10E ALE ROP1ANIEI
istorice. Topoare si varfuri de sageti de
silex s'au gasit si la Rreuda, cand s'au fa.
cut puturile ce deservesc Capita la cu ape
potabila. De alts parte in depozitele Qua-
ternare dela Grecii.de-Mijloc, Odaia Via-
dicii si deasupra iezerului Mostistea, din
acelas jades, s'au gasit de asemenea frag-
mente de olarie primitive si obiecte de si.
lex cioplite, alaturea de oase de omsi de boi,
conchilii de unio calcinate si pamant ames-
tecat cu paie pentra facerea locuintelor 37).
Peste tot in regiunea lacurilor din acest
judet s'au gasit obiecte primitive. Rm putut
vedea insa numai pe cele gasite la Cas.
cioarele-Prundu, pe mosia d-lui Rlimani-
steanu, si la Spantov. i uncle si altele se
gasesc in colectiunea d-lui Dr. Rntipa. La
Cascioarele-Pranda s'au gasit doua unelte
de silex, un toporas de gresie negaurit,
fragmente de oale mici negre, ca o toarta
sac' fare toarte, lucrate cu mama, si o °alb'
ceva mai mare eu cloud toarte si ornate cu
un bract de adancituri in forma de mici
spirale, din care se lasa in patru parti pe
pantecele vasului Cate o banda scurta de
adancituri drepte si paralele. De asemenea
greutati de lut, rotunde si gaurite, o piatra
mica de lastruit si oase de animale. La
Spantov alaturea de cloud ulcele, dintre
cari una ea o toarta mica, lucrate din o
pasta cenusie, s'au mai gasit: an obiect cu-
rios de lut, ca trei brake, impodobite la
varfuri cu crestaturi circulare; o uleica
mica cat an degetar ea patru manusi late-
rale, o bratara de bronz si o moneda Bar-
bara. Harta lui Tocilesca mai indica sta-
Vali preistorice in acest judet la Rado-
vanu, Ulmi si Valea Cocorului.
to sfarsit in judetul lalomita, pe cursul
de jos al raulai ea acest name, s'a gasit de
asemenea o statiune, care insa nici ea n'a
lost cercetata decat superficial de catra
Boliac. Local unde e asezata aceasta statiu-
www.dacoromanica.ro
123
ne se cheama Piscul.Crasani si face parte
din comuna Copuzul. S'a gasit aci olarie
in cea mai mare parte de culoare cenusie
si Meath' dintr'o pasta foarte Tina. llper-
fectiunea framantarii lutului, eleganta for-
inelor si varietaea desenarilor de pe multe
cioburi .... vadese, zice Boliac, o epo.
ca cults si o multime de necesitati cas-
nice. Rotirea olariei este foarte perfectio-
natl. Obieete (acute ea mana sent foarte
patine ... toate acele obiecte unde nu se
vede roata sent de lut galbin si din contra
toate obiectele de lut cenusie atesta trece.
rea for grin roata 31). Odobesca aseamana
vasele de aci cu cele gasite in tarile eel-
tice, Bretania si Irlanda. El zice: mai toate
vasele dela Piscul-Crasani sent recluse in
stare de cioburi ; cu toate acestea se recu-
nose pe ele buze tare resfrante, pantece de
oale cu forme unghiulare, inalte scaune co.
nice, manere subtiri si foarte incovoiate,
gaurele dese ca de dun, ornamente cu li.
nii in zig-zag, in fine toata caracteristica
and arte ce nu are nimic banal, nimic imi-
tat de pe formele, ca cari neau obisnuit
popoarele ca ale caror uzuri plastice ne-am
familiarizat > 39).
Pe langa aceasta harta lui Tocileseu mai
arata statiuni preistorice in lalomita la Va.
lea-Seaca langa Lupsani, la Vadu-Pietros,
Iazu de pe Valea Stratina, Brailita, WO
si Bordusanii marl.
De mentionat sent si localitatile din ju-
detul Vlasca, cari au dat la iveala ceramics
primitive, ca Stoenesti-Oprisani, Volvo da,
Draganesti, Para a avea indicatiani mai pre-
cise decat asupra Voivodei. Rd Boliac
gasi dragmente de silexuri si de olarie
groasa cenusie > 40). De asemenea localita-
tile Babeni-Dedulesti, Slobozia si Ramni-
ceni din judetal Ramnica-Sarat si Sutesti
din jud. Braila aratate in harta raposatu-
lui profesor Gr. Tocilescu.
CONST. MOISIL.
124 BULETINUL COMISIUNII PIONUPIENTELOR ISTORICE
1) Notice Bar In Roumanie, Paris 1868, capitolal Notice sar
l'histoire du travail ou sur les antiguites de In Roumanie.
2) Compte rend(' du Congres international d'anthropologie
et archeologie prehistorigue term h Copenhague 1869.
3) Plonitorul Oficial al Rom Arlie', Bucuresti, anal 1871.
4) Revista §t{intific6, anal 1872, p. 148 arm.
8) Columns lot Traian, anal 1874, Februarie 15.
6) Columna lot Traian, anal 1873, nr. 4; Boliac a rgspuns in
Trompeta Carpatilor, nr. 1054 dirt acelaq an.
7) Analele Acad. Rom. Seria I, v. X, 1877. Studiile de pre.
Istorie ale lui Odobescu au lost reproduse In toata editiunile
complete ale operilor sale. Ultima editia nrlinerveia 1908, vol. III.
8) Stadille lot Bollac sent publicate In Escursiune arheolo.
gich, Bacuresti 1869; Trompeta Carpatilor, 1869, nr. 739 ; 1870
nr. 846; 1872, nr. 966 Q1 1010 ; 1873, nr. 1054 gi 1059 ; 1874,
nr. 1137 ; 1876, nr. 1255.
0) In Dada tnainte de Romani, Tocilescu reproduce gi co.
menteadi pe Bollac; far pe o harts murals afiStoare in Ma-
zeal de Antichithti din Bucuresti a insemnat toate localitstile
preistorice descoperite penh In moartea s'a (1909).
10) Beldiceanu a publicat o brogurh AntichitSti dela Cuca-
tent", Iasi 1885 ; Butursanu 1,Notits asupra s6pSturilor dela
Cucateni° In Arhiva soc. gt. qi lit. din Iasi, 1889, p. 257 qi
arm., Impreunn 0 dare de seams in Compte rendu do Congres
international d'anthr, at arch. preh. Paris 1889, p. 301 arm.
11) Ne mai avand in IndemanS stadia' d.lal Diamandi, am
atillzat o veche notith si informatiunile ce a binevoit a-mi da
d -sa printeo scrisoare.
14) Buletinul °tidal al rlinisteralui Instructiunii publice, 1897
Sept. 15; Convorbiri Didactice, 1897, Octomarie 15.
13) Zeitschrift far Ethnologic, Berlin 1907, p. 999 arm.
www.dacoromanica.ro
14) 0 luerare de sinteziS a taturor acestor cercettiri na e-
xists Incl. S'au publicat de regal in Anuarele Plc.teului de
Geologic din Bueurelti, Buletinul SocietStii de tiinte din Baca.
resti si Anuarele Institutalui Geologic de acolo.
15) Trompeta Carpatilor, 1872, nr. 1010, plansa, fig. 2 qi 29.
18) Boliac, Escursiune arheologicS, p. 55.
17) T. Antonescu, But. flinist. Instr., 1897. p. 119 arm.
10) Revista dial'', 1894, nr. 4, tabla, fig. 11 A qi 11 B.
19) Trompeta Carpatilor, 1872, nr. 1010.
20) Ibidem si 1873, nr. 1059.
21) Cf. Trompeta Carpatilor, 1873, nr. 1059 Q1 1876, Nr. 1235.
2') Trompeta Carpatlor, 1870, Mr. 1059.
23) Ibidem.
24) Trompeta Carpatilor, 1876, nr. 1255 piano.
20) Revista stiintificS, 1872, stampn IX, tab. I nr. 2 8,
tab. III nr. 1, 3, 4, 7, 8, 9; stampa. X, tab. IV nr. 8.
26) Idem stampa IX, tab. I, 1.
27) Trompeta Carpatilor, 1870, nr. 846.
28) L'aa cSatat dap& cat stilt Tocilescu gi Teoh. Antonescu.
,6) Escursiune arheologicS ; Fluzeul de AntichitSti, dulapul IV.
so) Trompeta Carpatilor, 1869, nr. 739.
01) Mateo' de AntichitSti din Bucuregti, dulapul I.
22) Zeitschrift for Ethnologic, 1907, p. 999 1002.
33) Trompeta Carpatilorp 1872, or. 1010.
34) Escarsiane arheologigS, p. 5 6. -
35) Colectianea Butcalesca.
30) Escursiune arheologieS, p. 10.
37) anaaral fluzeutai Geologic, Bacuresti 1905, p. 52.
,0) Trompeta Carpatilor, 1869, nr. 860.
20) Columna lai Traian, 1874, p. 80.
40) Trompeta Carpatilor, 1874, nr. 1137; Excars, arh. p. 11.
 RUINA SF. PIPARATI DIN TARGOVISTE
NOTE ISTORICE.

spititoarea ruins ce se ridica in Elena.Tinuserd sotii, cari cdrmuiau frateste

apropierea Baratiei targovistene, Sara (cam nu mai avem nici un alt exem.
catropita de toate partite de cur. Plu), tinaserd acti ce se intitalau Voevod
tile vecinilor hrapitori, asttel ca si Voevodina, stapanitor si stapanitoare
nu mai are nici o intrare, fa °data a Orli, sA venereze in aceeas masura pe pa-
biserica favoril6 a voevodulai Platei tronul casei for pe Sf. Niculae.
Basarab, care o inaltase in cinstea Pe la 1731 $i 1753 biserica avea tot a.
sfantalui ierarh Niculae, in anal 1650 Sep. celas hram. La aceste clod date fa dreasa

. -- 2.,
T
; i"."
\' ,:, 0

r. x .1

gra,

. '
r.:

...,
-, *. c ....
....-V". z 1i
-4'h'ef rg - r: ° ,_
a
4.1,- r 9' ,
- 1 T.:,
7'' ig.c.
4.
' 1

,tt:12-..V

Ruina Sf. Imparati : vedere spre rashrit-miazd-noapte.

temvrie 15. (v. N. lorga, Inscripgi, I si 11). intai de an Japan Vasalache, apoi, mai ra-
Cad in cinstea sfantului Niculae, patro. dical, de fiul sau Dragomir, care o inveli,
nal casei marii sale, fusese ridicata fru. o zugravi, ii law admirabila tompla de
moasa biserica, dupa cum tot pentru ace. zid cum si an anvon afar& astazi Bard
las slant si Doamna Elena punea toata so- mat, spre binele proportiilor bisericii. De
licitudinea in ingrijirea stravechei biserici atunci se adaosera ca ctitori acesti ju-.
vecine : Sf. Niculae, cunoscuta, pans in pani, impreand ca japan Damara sin Va.
timpuri cu total noi, ca Biserica Doamnei salache si jupdneasa dumnealui Arica, ju-.

www.dacoromanica.ro
126 BULETINUL COMISIUNII PIONCIMENTELOR ISTORICE

pan Constandin sin Vasalache, zugraviti
pe peretele rezervat ctitorilor astfel : bar.
batii ea fesuri pe cap, antirie albastre, in
blanite ca bland alba, si cu caftane rosii ;
iar femeile cu mantale rosii, cu marginile
inblanite in alb, rochii dedesupt si salbe
la gat. Totusi domnestii si batranii ctitori
ramasera Inca reprezentati la local de o.
noare, in dreapta si stanga usei dela in-
trare: Matei.Voda ca coroana colturata pe
cap, ca par castaniu si barbs alba& cu
manta alba, tivita ca purpura, cu margini
sange revolta : «Sa [se] stii cand fa geamie).
Pe atunci de sigur se dete foe bisericii,
(WO cum se vede din admirabila use, veche
de 255 de ani, arsa in parted de jos.
Pana prin anal 1845 mai continua bia.
ta biserica sa serveasca mahalalei tot
sub vechiul hram al Sf. Niculae. Dar vre.
mile din ce in ce mai grele si nevoile ma.
halagiilor nu mai putura face nimic rata, de
mina ce se intindea din ce mai malt, cu
toateca, sperandu.se intr'o soarta mai buns,
se scosese si sfantal locos de sub patrona.

Ruina Sf. Imparati: vederea spre apus.miazd.noapte.

de hermina pe umeri, iar dedesupt ves.
mant de brocard de aur. Doamna Elena cu
Oral negru, avand coroana, mantle alba,
rochie dedesupt, colan de pietre scumpe
la rat.
-2,u razmirita dela 1821 incepu timpari
ele pentru biserica, cand o inscriptie zu.
gravita ea grije in naos ne face cunoscut
ea: «toate bisericele s'au stri cat la leat 1821
Tunic 3» si cand, dapa o alts insemnare M-
eath' cu cuiul, afara, aflam ca biserica servi
si de geamie Turcilor, can reprimau in
giul sfantului Nicalae, pentru a.1 pane sub
pavaza hramului celui nou, de azi, al Sf.
Imparati Constandin si Elena.
Dela ultima incercare de reparatie, de a.
cum vre-o 30 de ani, nedusa pana in capat,
au ramas grinzile ravacite si turnul pleostit
de scanduri, sub care forma, in multe a.
leiuri ale artistilor nostri, se reprezinta sar.
mana biserica, care totusi are destula soli-
ditate si destula important pentru a merita
sa i se Inca, daca nu o completa restaurare,
cel putin lacrari de conservare.
VIRG. DRAGHICEANU.

www.dacoromanica.ro
 NOTE RRHITECTONICE.
Biserica Sfintii Imparati din Targoviste
este astazi o ruins. Parti le ei superioare
sant dar8mate. Pe ziduri si pe bolti, in
parte Inca existente, cresc burueni si chiar
arbori. Turlele sunt c6zute, deasemenea
partea superioara a tar-
nului clopotnitei.In nao.
sul bisericii, uncle bolta
precum si acoperisul lip.
sesc, a crescut vegetatie
deasa si inaltd.
RV& usa bisericii cat
si ferestrele, afara de
doe& sunt zidite. Prin.
tr'una din ferestrese poa-
te intra in biserica ca a-
jutorul unei scari care se
gaseste la an vecin.
Biserica a fost cu doua
turle, din care cea de pe
pronaosservia drept clo-
potnita. In rata cladirei
pare a fi fost un mid prid-
vor (anvon).
In interiorul bisericii
avem pronaosul boltit
sferic, in care se deschi-
de, la stanga, usa care
dace la scare clopotelor,
situate intr'o mica turld L.ja12iLALtiif
poligonala, alipit6 de bi. Planul bisericii SF. Imparati.
seri& Pronaosul este
despartit de naos prin trei arcaturi, raze.
mate pe idol stalpi octogonali de zidarie,
zugraviti in intregime cu medalioane, in.
tocmai ca stalpii dela Biserica Domneasca
din localitate. Naosul este patrat si are,
www.dacoromanica.ro
in fiecare parte, cate doua ferestre ca gla.
furl adanci, zugravite, precum si cate o
fereastra mai mica la partea superioare.
Peretii, pendantivii, arcurile, stalpii si gla-
furile ferestrelor sant in intregime zugra.
i
viii. Dispozitianea pieta-
rilor este interesanta: in-
tre ferestrele naosului, in
axul lui, se afid cafe un
subject mai important,
reprezent8nd intr'o par.
to pe Isas, ca arhiereu,
cu Plaice Domnului si
Sf. Ion Botezatorul, jar
in cealalta parte pe Sf.
Fecioar6 ea Pruncul, in.
tre doi ingeri. Glafurile
ferestrelor si fetele stAl.
pilor dela colturi sant
zugravite ea sfinti de a.
ceeas marime ca in ace.
ste tablouri principale.
M Sambranele extreme ale
celor doua ferestre pre.
cam si arcadele for sant
decorate cu rensouri. In
partea de deasupra pe-
retii cuprind o seri- ee
tablouri ea figari, de
ji. wt dimensiuni mai mici si
formand o facie de jur
imprejul naosului. Mai
sus, in nasterea areurilor marl, se aria un
brae mai in afar ca partea inferioara a pe.
retilor. E decorat ca en motiv curent, re-
prezentand doua panglice infasurate una
intealta. Rreurile marl sunt decorate at&
 128 BCILETINCIL CO IIFICINII PIONCIPIENTELOR ISTORICE

pe;fata cat si pe intrados cu an sir de meda- veala soclalui, sub ferestre, imiteaza o dra-

05.

r-D

V)

ro
ro
-t
ro

zs
rD

RK

ID

t:14
Cl)

lioane legate intre ele grin rensouri. Zugra. perie atornata dealungul peretilor, daps ti.

www.dacoromanica.ro
 R.CIIN/1 SF. LAPARATI DIN TARGOVISTE 129

picul bizantin, uzitat din timpurile vechi. rata un «parti > lamurit si bine exprimat.
Modal cum este alcatuita compozitid aces- Tampla bisericii este de zid si relativ

..,
. ,
, rtir
: "".
V-
'36.",,No .,,_
We ''''',Z ir\'---'7.'7,12.---'''.
'. %,
.,1

1 y ,.
_...., t ...7
i-
-

.
"ls
6 ,

ti
A

biserica Si. ImpSrati i vedere spre miaza-zi-apas.

17
,
cf.; ,,-t. 1

s.; 1 t..
1,

I ..

21, _
,,01r 51.
.
ar.

T°
=

.
,

U14/Mrir.

...'
,

.1 .....5.r'-. If N
71
..
...(1
t
7 _
a,
.

_4-s, Irau__nw...".. ..mmk.- LAC: ..47........%-;12.T.,

for picturi si modal cum este impartita bine conservata.Deschiderile usilor tamplei,
pe supraretele destinate decoratiunii, a- in forma de arcuri trilobate, sant incadrate
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 17

www.dacoromanica.ro
 130 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

intre doi stalpi in relief; icoanele imparatesti Crucea si baza ei lipsesc. Partea inferioara
Inca in stare Nina. Partea superioara a tam. a tam plei se compune din patru panouri,
plei se compune din trei randuri de icoane cu toatele decorate ea rensouri bogate.
' I !

xr
r. 1 `

, i .
t¢ !'1 . ei .

' fc
I 4,
4 .

'!)
4

N4.
-
- -=- 1

_2.44.%L,_ ;. 4
a.: fl
'1"7 1(S\ I,
1
1') 9'
. '11: 446 Ai4t
1 Jaw 111.1 .gf.14;.-
1
:2Nr
`1,7:4"i .;417'f-A
1
t
1 ,

. .. A - 3,A

I, cir

44, ,
1, I

.
i
e$ !"
.- V.A--1":
;
, __.-, .v,
-..k.,,,_.--4,-....., ,..f..,:p - e.r
.
7'7. ".1.,,,'
ju ..
-1, km-.4.
= ,
-.
'5.! !...-.-
. ..
A
.--..
, .1- c
,

---.\ : ..
747 f._

-s

Tampla bisericii Sf. imparati.

despartite orizontal prin braari modelate In exterior biserica prezintd decoratia

bogat si vertical prin colonete cu bazele si lipid' : ea doug randuri suprapuse de arca.
capitelele decorate.Rondul superior de icoa- turi oarbe, in forma de arc ascutit, cari sunt
ne reprezinta sfinli in medalioane rotunde. despartite printr'un bract orizontal cam pe

www.dacoromanica.ro
 MINA SF. IPIPARATI DIN TARGOVISTE 131

la jumatatea inaltimei bisericii ; pe tencuiala
fatadelor se observe linii imitand caramizi
atat orizontale cat si verticale, cari im-
part cam pal fatadelot in dreptunghiuri. A.
cele imitatii de caramizi erau, de sigur, za.
I-+
piatra cioplita si prezinta profile bine de-
semnate, derivate din formele gotice.
Biserica are in exterior 4 controforturi,
din cari doua la colturile fatadei princi-
pale si alte doua in dreptul pronasoului, cam

Intrarea dela biserica Sf. Impdrati.

Cu local fostalui pridvoras

gavile cu rose si ele aminte_sc zidaria ve-
che bizantina de piatra alternate ea care.
midi. Turnul clopotnitei e imbracat in trei
randuri suprapuse de arcaturi.
Cherrarele usei si ale ferestrelor sant de
spre mijlocul lui, adica intr'un punct unde
nu se produce o impingere, care sa moti-
veze prezenta lor. In alte parti, spre naos si
altar, unde s'ar explica fiinta de contra-
fortari, nu se afla nisi anal. De altfel gro-

www.dacoromanica.ro
132 BULETINCIL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

simea zidarilor si starea for Nina nu nece.
siteaza prezenia acestora.
Totusi aceasta particularitate este pentra
not un indicia pretios, fiindca ne arata in-
fluenta pe care a avut-o cladirea bisericii
Ste lea lui Vasile-Voda Lupal, domnul Plot-
dovei, asupra evolutiei arhitecturii biseri.
cesti in Tara-RomOneasca.
Inteadevar, se stie ca una din caracte-
risticile stilului bisericilor moldovene este
sului bisericii Sf. Imparati, vedem ca in
dreptul pendantivilor si la cele patru puncte
octogonale ale cercului boltei, se distinge
inceputul acelor patru arcuri diagonale, cari
astazi sent cazute impreuna cu turla pan-
tocratorului. Daca comparam profilele usei
si ale ferestrelor bisericii ca acele ale bi-
sericii Stelea vedem de asemenea o stransa
legatura intre ele. Rceste forme de usi si
ferestre s'au intins in (Irma ea diferite va-

Icoane dela temple bisericii Sf. imparati : Is. Hristos §i Sf. Maria.

contrafortul, care este de origins goticA. 0
alts caracteristica principals este forma
boltilor ce sastin turlele. Rceste bolti se
compun mai intai din sistemul celor patru
arcuri marl caracteristice ale arcului bi-
zantin in genere, peste can se reazama
an alt sistem de patru arcuri aranjate dia-
gonal pe cele dintai, ea punctele for de
reazam pe cheile lor. Ori, daca observam
cu atentie boltile ramase in fiinta ale nao-
riante la multe biserici din Tara-Roma-
neasca si este de observat ea inainte de bi-
serica Stelea ele nu se intSlnesc dincoace
de Plilcov. Ferestrele erau aci mai inainte
sau in plin centra bizantin, de caramida
on piatra, sau alternand (Biserica Dom-
neasca din Curtea-de-Arges, la front°.
nal circular, lateral, sus), sau un dreptun-
ghia simple, cu chenar de piatra (Biserica
Domneasca din Thrgoviste) si cdteodata cu

www.dacoromanica.ro
 MINA SF. ilIPARATI DIN TARQOVISTE 133

chenare decorate cu rensouri sculptate (Bi-
serica Domneasca din Arges, biserica ma-
nAstirii Vacgresti si allele). Forma acestor
ferestre dela biserica Sf. Imparati este di-
rect influentata dela biserica Stelca si adusa
aci din Moldova : in arms forma arcului
ferestrei se modifica si devine revarsat, ca
la biserica manastirii Hurezi, dar pro-
flick pastreaza acelas caracter general.
In interiorul bisericii s'a gasit o parte a
usei de lemn de stejar, dela Matei Basa-
rab, care inchidea intrarea ; ea este bogat
sculptata. R8rngsitele acestei biserici sant
interesante si merits sa fie pastrate.
Arh. N. GHIKA-BUDEVI.

Vechea u§e de lemn (de la Platei Basarab) a bisericii Sf. ImpArati.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN SUCERVA*).
-0

ntampinri noun necunoscute na. VOIT DREPTPIARITORIUL SI DE HR1STOS IU-

pastirn en urgie asupra Sucevii,
cnpitala Moldovel, descarcandu.
se si asupra bisericii lAiraulilor,
care era cateclrala Plitropoliei td.
rii. Si urgia, care lass in urma multn
jele,multe lacrimi, facu ca din ma.
reata catedralasn rarnan8 numai zi-
duri, sparte de tunuri si arse de foe. Posibil
en nenorocirile venite asupra bisericii mi.
tropolitane sa se fi intnmplat la ineeputul
domniei lui Bogdan-Voda eel Orb (1504-
1517), Hal lui Stefan -Vodn eel Mare.
Acest domn, recunosOnd necesitatea
neincanjurabiln a unei demne catedrale
mitropolitane in local celei distruse, in-
cepu, in anal 1514, s8 zideasen in Suceava
biserica Sf. Gheorghe. Ea a Post finite abia
in anul 1522 de fin! lui Bogdan-Von, de
tefanitn-Vodn (1517-1527), si a servit
drept catedraln mitropolitann dela 1522 §i
pane la 1564, cand Rlexandru-Vocln Ln.
pusneanu din motive politice isi meta re.
sedinta domneasc8 din Suceava In Iasi,
unde, dupa obiceiul OHL mitropolitul trebui
sn-si mate si el resedinta sa.
Despre tinipul zidirii acestei catedrale
ne informeazd urmatoarea inscriptie sla.
vonn 1) pe care o dal in traducere
rom8neascn de pe lespedea de piatra,
lungs de 96 cm. si Mtn de 71 cm., care
este asezatn deasupra usii ce duce in
Linda bisericii.
CU VOINTR TRTALUI SI RJUTORIUL FIU-
LUI SI SAVARSIRER SFANTULUI DUI-1, R BINE-
BITORICIL 10 BOGDAN VOEVOD, CU MLR LUI
DUMNEZEU DOMN AL PAPIANTULUI PIOLDO-
VENESC, SA. ZIDERSCA BISERICA MITROPOLIEI
SUCEVII, UNDE ESTE HRRMUL SFANTULUI
MRRELUI lICICENIC SI BIRUITOR GEORGIE. SI
El INCEPUT SA ZIDEE1SCA IN RNUL 7022
( =1 514) SI N'A RJUNS SA SA.VARSASCA. IRRA
FIUL SAU 10 STEFAN VOEVOD, CU MILK
LUI DUMNEZEU DONN RL PAPIA.NTULUI MOL-
DOVENESC, CU RJUTORICIL LUI DUMNEZEU, DE
SUB FERESTI IN SUS A ZIDIT SI OR SA.VARSIT
IN RNUL 7030 (=1522) LUNA NOEPIVRIE 6,
IRR RL DONNIEI VILE IN RNUL RL SASELER
CURGATOR. SI S'A SFINTIT CU MANA PRER-
SFINTITCILUI MITROPOLIT TEOCTIST > 2).
Intreaga biserien mnsoarn in lungime
43 m. si aproape 12 m. in %lime. Imp°.
zanta clndire consta, afar de find& care
s'a adnogat bisericii ulterior, din canos.
cutele incaperi : pronaos, naos si altar.
Din tind8 se infra in pronaos prin o
inaltd us8 gotica, care intreagn este fere.
cats Cu Fier, inzestrat cu flori is fel.
Intre pronaos si naos lipseste obisnuitul
parete despartitor, uzitat in secolul XV si
XVI; ins este indicat local unde avea
sn stee prin an maret arc de zid.
Tinda s'a adnogat bisericii abia in anal
1579 de mitropolitul Teofan 3), dupd cum
ne spare urmatoarea inscriptie slavonn,
prins8 in zidul care despnrceste ograda bi-
sericii de vechiul cimitir ornsenese, in.
scriptie care romaneste scorn :
< ACEASTA T1NDA A FACCIT-0 TEOFAN MI-

`) In Septemvrie trecut s'a sfinlit rum se gtic, cu mare pomph, biserica de wilful restauratil a Sf. Gheorghe din Suceava,
Post K In sec. XVI catedrald al Mitropoliei Ploldovei. Am crezut di e bine sh publicKm cu acest prilej cateva informaliuni asupra
felului earn s'a Meat, sub raport tehnic gi arhitectonic, restaararea acestei biserici. In acest scop ne-am adresat PSI% Protopop D.
Dan din Straja (Bucovina), membru corespondent al i. r. Comisiuni pentra cercetarea gi conservarea monumentelor istorice gi
artistice din Viena, care, In locul celor citteva informaVuni solicitate, a aunt bundvointa a r6spuncle rugdciunii noastre trimitandune
articolul ce se tipKregte act.
A. L.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA
TROPOLIT, ESIT DIN MANASTIRER RASCR,
INTRCI CINSTER SFANTULUI MARELUI MICE-.
NIC ION- CEL-.NOU, IN ZILELE DREPTMRITO-.
RIULUI NOSTRCI DONN JO PETRU VOEVOD,
IN ANUL 7087 (= 1579) > 4).
Tinda primeste lumina numai prin doua
mid feresti gotice, cari se deschid in partea
din spre meaza.zi.
Pronaosul e luminat prin docia feresti
mari gotice, aflatoare in peretii de catra
meaza.zi si meaza.noapte, tar naosul de
alte cloud', mai mid decat cele ale pronao.
said si de o forma mai simpla, in patru
cornuri.
Altarul isi primeste lumina prin trei fe.
411 r.-reuetu
Biserica SI. Gheorghe din Suceava: inainte de restaurare.
resti, la fel ca cele ale naosului, si prin
una mai mica, Tanga jertfelnic.
Trebue sa oosery ca marimea tuturor
ferestrelor nu sta in nici o proportie en
inaltimea si lungimea bisericii.
Tinda bisericii este sprijinita la ambele
cornuri prin cate an contrafort puternic,
menit sa o tina strans legate cu pronaosul de
care a lost alaturata. Pronaosul este sprijinit
in ambele parti de cate un contrafort, nao-
sul decate doua, lard altarul numai de unul
mai mic si situat sub fereastra cea °stied'.
Toate contraforturile sant foarte inalte si
ajung pana la cele doua randuri de ocnite,
cari infrumuseteaza paretii bisericii de jar.
imprejur, imediat sub acoperemant. i tar-
www.dacoromanica.ro
135
nul poseda an astfel de ornament de ocnite,
dar dispose numai intr'un rand.
Biserica este zugravita, probabil de cti-
torul el ,tefanita.Voda, al fresco, pe din la.
antra si pe din afara 5). Pictura pe din afara
s'a sters de ploi si numai pe peretele de la
miaza-zi s'a conservat. Pe peretele acesta se
cunoaste, (1(10 linia trasa de sus pana jos,
ca aici s'a adaos tinda la pronaosul bisericii,
ceeace pare a indica ca pictura bisericii
proprie s'a efectuat inainte de anal 1579,
cand s'a alaturat tinda.
Rrhitectura acestei biserici este cea in-
cetatenita in Moldova in secolul XV. Ce
priveste marimea ei, apoi ea se numara
intre bisericele cele mai mari ce s'au zi-.
dit candva pe teritoriul Moldovei.
Naosul la mijloc se larg este proportional,
si aceasta largime da bisericii forma unei
crud. Paretii naosului sant ornati cu ma-
rete coloane de piatra cvadrata, cari se in-
talnesc in falnica bolts si formeaza superbe
arcuri gotice.
Bolta se inalta inteun turn bine propor.
tionat, care este luminat de patru feresti in
unghiuri.
In partea de meaza-zi a naosului si anu-
me sub fereastra care se aria intre coloana
naosului si zidul semicercual ce despar-
teste naosul de pronaos, se afla pe perete
an tablou ctitoricesc, astazi zahait prin an
 136 BULETINUL COMISIUNII PlONCIPIENTELOR ISTORICE
baldachin, sub care se odihnesc, in racle de
lemn, argint §i piatra, moa§tele sf. mucenic
Ioan-cel-Nou dela Suceava. Tabloul amintit
este efectuat pe un fond albastru §i repre.
zinta pe Bogdan-Vodd eel Orb cu fii sal,
tefanita §i Petra -Vodd, §i Inca cloud fete
domne§ti, a caror capete insa s'au rete.
zat in dauna istoriei Cu prilejul marirei
ferestei de deasupra tabloului, care s'a fa.
cut pe timpul igumeniei lui Rntonie Ilievici.
Until din aceste portrete mutilate seamana
sa fie al lui Iliq-Voda, fiul eel mai mic al
lui Bogdan-Voda eel Orb, iar celalalthai-
nele o vadesc al Ruxandei, doamna amin.
titulai ctitor Bogdan-Voda.
Clopotnita bisericii Sf. Gheorghe din Suceava : inainte de restaurare.
Biserica la inceput a Post aeoperita cu
plumb in latime de 50 de cantoare, adus de
tefanita.Voda din Polonia 6). Se pare
ca invasiuni ausmanoase au spoliat bise.
rica mitropolitana de pretiosul sdu acope-
remont de plumb. Petro -Vodd chiopul
se vazu necesitat sa acopere aceasta bise-
rica de iznov in 24 Iunie 1589,dup8 cum
ne spune urmatoarea inscriptie (in slavo.
neste) de pe tabloul ctitoricesc 7): q7082
(=1574) JULIE 24, A AJUNS LA DOP1NIE I0
PETRU VOEVOD. IN ANUL 7097 (= 1589)
IUNIE 24, A ACOPERIT BISERICA MITROPOLIEI
BSI A FACCIT SI CLOPOTNITA BSI A ADUS BSI PE
SFANTUL ION IN PlITROPOLIE...>>
www.dacoromanica.ro
Biserica se pare ca suferise malt in cur.
sal timpurilor, cari numai priincioase n'au
Post pentru monumentele noastre strabune.
Iacov, mitropolitul Ploldovei (1751.1760),
care avea malta tragere de inima pentru
aceste rama'siti glorioase ale trecutului, a
restaurat biserica vechei mitropolii, asa
cum a fault mai tarziu cu metania sa,
manastirea Patna, mareata etitorie a eroului
Crestinatatii, Stefan -eel -Mare.
In anal 1796 biserica Sf. Gheorghe din
Suceava fa inzestrata ca un nou iconostas.
In anal 1837 mitropolitul Moldovei Ve-
niamin Costache, in al doilea rand al arhi .
pastoriei sale (1812-1842), adaoga in fata
cOi dela tinda bisericii an fd de pridvor
(intrare) in forma unei mici capele.
Biserica mai fu restaurata sub igamenia
arhimandritului Darie Tarnovietchi, cu care
prilej tampla a lost aurita, icoanele prin.
cipale imbracate in argint, iar acopere.
marital bisericii sindrilit si va'psit ea co.
loare verde. Rcest lungaret acoperemant
avea, ca si tarnul bisericii, la ambele ex.
tremitati cate o simpla truce de fier, ism.
plantata in Cate un glob de metal aurit.
Toate aceste restaarari, ca §i ridicarea
clopotnitei cu un etaj mai sus, s'au fault cu
cheltuiala patronatalui acestei biserici, care
apartine si azi mitropoliei Ploldovei.
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN SCICERVA
De asemenea in anii 18946 s'au Meat
oarecari reparaturi la biserica : s'a zidit
o noun local* pentru igumen si oaspeti,
s'au reedificat chiliile calagarilor, s'a res-
taurat clopotnita si ingraditura, cheltuin-
du-se insemnata suing de 130.506 coroane
din veniturile fondului religionar gr. or. al
Bucovinei.
Biserica Sf. Gheorghe a Post dela 1866
pans la 1905 o expozitura a m8nastirii
Dragomirna. Din 17/30 Septemvrie 1905
s.`t;aas ail
1
111
j,_...,
--i..
mil a 14:5,":
/..
./`"
1 r
e wells
if sismailiclillmlescee11111101111r8136141110011
1.
IP
-;;
Biserica Sf. Gheorghe din Suceava : dupA restaurare.
ea este insa mana'stire declarata indepen-
dent' de oricare alta.
,tiat este ea la Suceava peregrineaza
in decursul fiecarui an, mai ales de San-
ziene, mii de crestini dreptmaritori din
toate unghiurile Bucovinei, Romaniei,
Transilvaniei si Basarabiei, Romani si
Ruteni, ba chiar si Ruteni uniti din Galitia,
spre a se trichina la moastele Sf. Joan. A.-
ccsti peregrini de secoli aprind sate si mii de
lamini de ceara langa racla Sfantului. Este
Baletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
137
deci explicabil ea pictura de pe paretii
bisericii, din cauza fumului care se ridica
in sus, s'a inegrit asa de malt, ca tablou-
rile nu se mai puteau deosebi, ba in uncle
locuri erau stricate ea total de nemilosul
dinte al timpului si de acte vandalice. La
propunerea raposatului arhimandrit E.
Ciuntaleac si cu consimtimantul Conzis-
toriului arhiepiscopesc din Bucovina si al
i. r. Comisiuni centrale pentru cercetarea
si conservarea monumentelor artistice si
,i .
(Si- ()ii: i
...9; ()Y <11
° 4°
,,-.4
,,i,iAt-AAA.iZiriA^
legit
r=--
t I-
ors n o-ormill
[
P
,-=
L',
istorice din Viena, Ministerial Cultelor din
Viena a consimtit ca aceastd biserica is-
torica sa se restaureze pe dinlauntru si pe
dinafara, daps planurile alcatuite de arhi-
tectul Karl Romstorfer, pe spesele fondului
religionar gr. or. al Bucovinei.
Lucrarea launtrica avea se constee mai
ales in curatirea de lam si din restaura-
rea vechei picturi. Acest lacru i-a sac-
ces fo]rte bine pictorulai vienez prof.
Johann Viertelberger, care daps o munca
18
138 BULETINUL COMISIUNII PIONUPIENTELOR ISTORICE

neintrerapta in rastimp de trei ani de zile, acoperemant oblu si mai jos decat cel pre-
cu cele mai recomandabile procedee, a cu- cedent, care lasa liber turnul bisericii.- -
rata minunatele picturi din biserica, asa ca Partea a treia, adeca a altarului, este
ele astazi par ca si cand numai decurand prevazuta ca an acoperemant in toate la
ar fi Post ispravite, ca toate ca au o vechime fel ca cel de pe tinda si pronaos. In dreapta
de aproape patru sate de ani. Amintitul pic- si stanga turnalui s'a ridicat un fel de aripi
tor a restaurat si tablourile deteriorate ale de acoperemant, inzestrate cu cate o cruce
paretilor. la fel cu celelalte.
Restaurarea dinafara a bisericii a con- Toate aceste parti de acoperemant, a-
stat mai ales in aceea ea in zidul ambelor Para de cele dela picioarele turnulu i bise-
parti ale naosului, anume acolo unde el ricii, care sant de tinichea rosie, ca cel al
este mai larg,s'au turnalui bisericii si
scos cute cinci fe- cel de deasupra in-
restre inalte nu trb."rii in tinda, sant
gotice la fel cu ce- de tigle in colori
lelalte ferestre ale intensive rosi, albe
bisericii spre a si verzi, cari dau
lumina biserica. A- Is\ intregii biserici, ca
ceasta insa s'a Meat si celei dela] irauti
in detrimental mi- 41I 1_ 1
--"771'
I si dela Patna, aco-
sticismului religios perite la fel ea cati-
im preunat to cmai va ani mai nainte,
nu cu prea mare tot dapa planurile
lumina, care este arh.Romstorfer,un
caracteristic la bi- aer profan, cu as-
sericele noastre or- pect de reclama.
todoxe si de malt Prin aceasta a-
imparnantenit. Tot coperire nepotrivi-
acum s'a scos in pe- ta s'a micsorat ea
retele dela men& mult aspectul plin
noapte, Tanga con- de demnitate si
trafortul al treilea, sfintenie al vechei
o noua use, en toate catedrale mitropo-
c8 biserica mai are .1111111.!
litane. Mai malt
o fist in partea inca, pot sustine
de meaza-zi si a- ca s'au calcat in
name la mijlocul picioare principii-
naosului. le vechei arhitec-
Lucrul principal turi a bisericelor
Clopotnita biserica Sf. Gheorghe : dui:4 restaurare.
este ins ca, dupe moldovenesti de o-
planul arh. Rom- dinioara, cari mai
storfer, fostul acoperemant simplu si oblu al toate erau acoperite ea table de plumb,
bisericii, a Post inlocuit ca an altul, care este ca de exempla manastirea Putnii, biserica
impartit in trei parti. Rcest acoperemant se episcopala din Radauti si cea mitropoli-
vede pe tabloul ctitoresc, deci forma lui tana din Suceava, de care este vorba.
nu este merital arh. Romstorfer. Partea E de mirare ca cei in drept sa spuna si
prima a acoperem&ntalui ridicat acopere ei an cavant la astfel de restaurari si re-
tinda si pronaosul bisericii pang la al treilea constrain de biserici si acopereminte n'au
contrafort. Extremitatile lui sant impodo- protestat impotriva noulai fel de acopere-
bite cu cite o cruce aura& legate cu lan- mant al bisericii, cu total nepotrivit pentru
turi. Partea a doua, intre contrafortul al sfintele lacasuri dumnezeesti. Ar fi bine ca
treilea si al patrulea, este inzestrata ca an pentru viitor Conzistoriul nostra, la astfel de

www.dacoromanica.ro
 BISERICII SF. GHEORGFIE DIN SUCEAV/i 139

restaurari de monumente istorice sa se Post din nou sfintita in.Dumineca de t 9 Sep-

lase informat nu numai de arhitecti mai
putin canoscatori ai istoriei noastre natio.
nale, ci si de adevaratii canoscatori ai ve.
chei noastre arhitecturi romanesti, cad
numai asa vom fi scutiti de astfel de alte.
rari ale celor mai sfinte monumente isto.
rice ce avem.
Rceasta venerabila cladire dumneze.
ease& care ne aminteste noua Romani lor
de timpii de marire ai Sucevii si ai neamu.
lui in genere, dapa un rastimp de 12 ani,
cat a duratlacral tuturor restaurarilor, cari
an costat aproape 1/9 milion de coroane, a
Straja, in Octomvrie 1910.
temvrie a. C. de Excelenta Sa !mit Preasfin-
titul Firhiepiscop si Mitropolit al Bucovinei
si Dalmatiei Dr. Vladimir de Repta in so-
bor eu multime de preoti din imprejurime,
in prezenta guvernorului Orli Excelenta Sa
Dr. Octavian Regner de Bleyleben si a trei
reprezentanti ai Plitropoliei din Iasi, a pa-
tronului bisericese.
Cu acest prilej sicriul Sf. loan -eel -Non,
care in tot decursul restaurarii bisericii
mitropolitane a stat in capela din ogradabi-
sericii, a Post transportat in nou sfintita bi-
serica si asezat intr'un sarcofag nou de
piatra construit in mod artistic.
DIAUTRIE DAN.

1) B.Lio)(vb (DeAoirb, 11,eptcHu pyeeHit. sti rammilt It mhnhstirea Rhsea Intre anii 1587 8. Cl, Dan D., Cronies
Ha Byttomnit, liodonitt 1877, pag. 174, Insh gresit ; S. Fl. Episcopiei de Indhati (in curs de tipirire).
Marian, SfAntul loan-eel -Nou dela Succava, Bacuresti 1895, 4) Melchisedee, 0 visits Ia cAteva mhnhstiri yi bilerici en-
pag. 44 ; Dr. E. Kozak, Die Inschriften aus der Bukowina, tice din Bucovina, Bucuresti 1885, pug. 71 ; S. Fl. Marian, I. c.,
Wien 1903, pag. 133. pag. 53 ; Dr. E. Kozak, I. c., pag. 135.
2) Plitropolitul Teoctist a phstorit intre 1509 1528. Cf. Er- 5) Iorga N., Neamul romAnesc In Bucovina, Bucurestl 1905, pag.
bigeanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei, pag. LVI. 21, sustine e5 pictura s'ar fi Meat sub Para-Vodh §chiopul.
3) El a lost !Mai episcop de Rhdhati dela 1520 pfinh Ia 1535 Hasdeu, Columna lui Traian, a. 1870, nr. 45.
gi apoi, In trei rAnduri, mitropolit al (hrii. Teofan a murit In 7) Dr. E. Kozak, I. c., pag. 134, nota 3.

www.dacoromanica.ro
 COPIUNICANI.
I. Decret regal pentru Palatul de la Potlogi. IL Cronica sapaturilor
arheologice dela cetatea Tropaeum-Adamclisi in Igro.III. Stalpi miliari romani V sill
in salul Garvan (jud. Tukea). IV. Relafiune despre cateva monumente ale Iafilor la 167a.
V. Un pictor roman in secolul al XVI-lea. VI. Podul lui Socol din Cornateni.

Campania de sapaturi din anul acesta la Adam.

CAROL I. clisi fa Intreprinsa la lnceputu: lui August; ea
Fria gratia lui Domnezeu si vointa nationald, a cont:nuat par% Ia Octomvrie. In local soldatilor,
Rege al Romaniei. cars in diferite randuri s'au pus In dispozitia Direc-
La top de AN fi viitori, &Malec tiunii Muzeului National in vederea acestor explordri
stiintifice, in anul acesta s'au intrebuintat salahori
Asupra raportului Ministrului Nostru secretar
tocmiti, din sat §i din imprejurimi. Aceasta s'a intam.
de Stat Ia Departamentul Cultelor si Instructiunii
plat in urma imposibilitdtii Ministerulai de Razboi
ad interim sub No. 28.091 /910
de a satisface cererea noastrd, sustinutd de Mini-
Vazand declaratiunea d-lor R. Roma, N. D.
stern] Instructiunii , cerere prin care , date fiind
Ghika $i G. tirbei, proprietari al mosiei Potlogi
mijloacele restranse de care dispure Muzeul pentru
din judetul Dambovita, cd ar vedea cu placere
aceasta intreprindere si exigenta lucratorilor de me.
of-ice demers s'ar face pentru a se reeunoaste
serie (nu mai vorbesc de lipsa for peste vara, cand
ca monument istoric castelul Briincoveanu de
e toial muncei campului), ne-am rugat de Onor. Mi.
pe numita mosie,
nister de Rdzboi sa ne Find In indemand, ea plata
Vazand avizul Comisiunii Monumentelor Istorice
redusd, asa cum se obisnuia panel acum, un contin..
dela 1 Maiu 1908 in aceasta privintd,
gent de 50 de soldati. Astfel s'ar fi putut degaja o
Pe temeiul art. 3 §1 4 din Legea pentru con.
mai mare portiune din area cetatii, din care pan&
servarea si restaurarea monumentelor publice,
acum nu s'a desgropat decal. o parte mica, deli a
Am decretat si decretdm :
trecut aproape doudzeci de ani dela prima campanie
Art. I Se declara monument istoric rui-
de si.pdturi.
nele palatului Brancovenesc dela Potlogi din
Cu lueratori, la inceput putini, dar din ce in ce
judetul Dambovita, inscrlindu-se in Inventariul ge-
mai multi (pan& la 30), explorarea noastrd a pornit
neral al monumentelor istorice din Romania.
dela poarta de est, poarta principald, care fusese
Art. II. Ministral Nostru secretar de Stat la
masa la lumina anal trecut. De aci am apucat pe
Departamentul Cultelor si Instructianii ad interim
este insdrcinat ea aducerea la indeplin;re a dis-
via principalis, care intr'o sapaturd anterioard
fusese abia spintecatd, ardtandu-se prin aceasta di-
pozitiunilor prezentului decret.
rectia ei si existenta canalulul ce o strdbate in linie
Dat in Castelul Peles, la 9 Octomvrie 1910.
dreaptd, incepand dela namita poarta pand In poarta
CAROL de vest, pe o distant& de vre-3 300 de metri. Rtat
Ilinistral Cultelor li Instructinnii
ad interim, pentru a stadia aceasta parte a cetatii strada §i
V. G. Mortun canalulcat si pentru a eastiga un statornic punct de
No. 2.887. plecare si a remedia starea ineareatd provenita din
(Retiparit dug Monitorul 0 ficial,1910, No. 160). neorandaiala sapaturilor anterioare, a trebuit, ea sä

www.dacoromanica.ro
 COPIGNICARI
zic asa, s'o Ian dela eapat, atacdnd o parte, doar in
aparenta explorata. Rezultatul mi-a dat dreptate.
Inidturand molozul si pamantul ce acoperia aceasta
parte, am dat in adevar de o strada foarte larga,
marginita de an zid; de ambele laturi ale el se vad nu-.
meroase ramasite ale unor baze §1 buchti de coloane,
care arata ca strada era prevazutd de ambele parti
cu un porticus vial's ; la mijioc trece canalul adanc,
acoperit en lespezi, din care o parte se all& inch la
local tor.
in acela§ timp am sdpat la sada] asa zisului tor-
ticus forensis, unde, la o adancime oarecare, sub
nivelul acestui portic, am gasit bine pdstrata si in
situ o baza de coloana, urma sigard a unei cladiri
anterioare, care a servit ca substructie amintitu'ui
porticus. Ce fel de cladire a lost aceasta, ce indrep.
tare si dimensiuni a avut, nu putem §ti Inca; nd.
dajduesc ea sapaturile ficute in preajma bazei des.
coperite ne vor da in curand un raspuns sigur la
aceste intrebdri. Pdna acum s'a dovedit ea sub ni.
velul dependentelor sue.ice ale marelui porticus to-.
rensis ruina datatd de Ur. Tocilesca din epoca lui
Traian e o addneime de peste 4 m. pdna la pa.
mantul natural. Ceeaee s'a descoperit pdnd Ia aceasta
addneime e de natura a ne convinge ea o mare ca.
tastrofh a avut Toe inainte de a se intemeia porticus
forensis ti ca acesta nu s'a ridicat decdt pe an
strat adanc de cenusa si dardmaturi.
0 frumoas1 surpriza ne-a procurat o alts sapd.
turd. Langd cismelele satalui Rdamclisi, pe povdr.
nisul dealulul despre miazInoapte am gasit cinci
cuptoare de var antice, din care am desgropat pdnd
acum doua. Restul va fi scos la iveala in curand.
Putem insa afirma de pe acum ca aceste cuptoare
prezinta an deosebit interes pentru noi, hind relativ
bine pastrate pe cat stiu unice in Cara.
Pe Tanga aceasta, problema apei fund una din cele
mai inlantuitoare pentra mine se tie ca Dobrogea
e in genere lipsitd de apa am cautat dela inceput
sa gasesc si sa cercetez apeductele ce aprovizionau
ca apa cetatea Tropaeum. Pans acum s'au constatat
patru conducte venite din diferite directii. Studiul
for va forma una din paginele ccle mai interesante
din istoria acestei cetati.
Rite cercetdri ideate in apropiere de Rdamclisi
m'au pas pe urma anal val roman, care poate fi so.
cotit ca al patrufea dintre cele existente dela in Do.
brogea. Lipsa de timp material nu mi-a ingaduit
pana acum sa.-1 urmaresc pana la capat §i sa m1
asigur de continuitatea lui pdna la punctul de unde
presupun eh porne§te.
Studii 5l detail' asupra tuturor celor relatate mai
www.dacoromanica.ro
141
sus se or publica in acest Buletin ; o comunicatie
general& se rezerva pentra Academia Roman&
Cu aceasta ocazie notez si un alt fapt imbucura.
tor. E vorba de noel muzeu care se cladeste pentru
addpostirea obiectelor descoperite la Rdamclisi, in
local magazinului care a servit pan& acum de grajd
gardianului, cata vreme pietrele eu inseriptii, piesele
arhitectonice si celelalte obiecte colectionate in de.
cursul vremii au stat imprastiate si expuse intern.
periilor in curtea casei muzealui. Reeasta cladire
va fi cea mai insemnata din infloritoarea comuna
Rdamclisi, unde de curand s'a irstalat subprefectura
si judecdtoria; e facuta toata din piatra si cuprinde
don& salt marl cu un vestibul in stil antic. Sunt da.
tor sa rostesc aiel adanca mea multumire atit d.lui
Plinistra Sp. Haret cat si d-lui Administrator al Ca.
sei Bisericii P. Qarboviceanu, cari au inteles impor
tanta acestui asezamdont si nai.au dat putinta mate.
riala ca sa-.I daa fiintd.
Nu pot incheia aceasta comunicare asupra lucrari.
lor dela Rdamclisi far& a amirti err gratitudine place.
rea si cinstea cene.a Meat (6 Septemvrie) vizita d.lul
I. Bratiana, presedintele consiliului de ministri, care
impreun a ea d.na sotie a venit inadins din Constanta,
insotit Hind de d-nii N. Saveanu, secretarul peneral
al Minister-alai de Interne, si I. Ghica, prefectul de
Constanta. 1)-nul Bratianu a binevolt sa se intere.
seze de aproape de lacrdrile noastre ea $i de des-.
coperirile din trecut, asupra carora am avut onoarea
4.1 da toate lamuririle necesare. Cu satisfactie mar
turisesc ca inaltii °aspect au avut pi-Dejal sa se in.
credinteze de visa ca cetatea din Rdamclisi, prin
intinderea §i importanta ruinelor sale, nu e nevrednica
de stralucital monument triumfal care i.a dat numele,
si deci de ostenelile si jertfele ce se lac pentru de-
plina ei scoatere la lumina.
G. MURNU
I n primavara anului curent locuitorii C. Sp. Sterie
I si Gh. Bereehet din satul Garvan (corn. Vacareni,
jud. Tulcea), sapand la local numit Dosul Bugeacului
de pe teritorul acestei comune, an gasit in parnant
doi stdipi eilindrici de piatra ealcara ea inseriptiuni
romane, pe cari imam putut vedea prin mljlocirea
d.lor dr. RA. Suceveanu, medical primar al judetu.
lui, si D. G. lonesca, administratorul pescari1lor Sta.
tulai. Forma for si inscriptiile arata ca sant stalpi mi.
liari, iar local unde s'au gasit ne lasa sa presupunem,
ca malty probabilitate, ea an Post asezati pe portiunea
de sosea roman& care lega Arrubium (lacinul) ea
Dinogetia (Bisericata) §i cu Noviodunum (Isaccea
 142 BULETINCIL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Unul dintre ace§ti stalpi s'a pdstrat intreg §i, im- c) Stalpul eel lung este crapat in lungime §i cloud
preuna ea postamentul ce era infipt in phmant, are bucati, una mai mare, alta mai mica, s'au desprins
1,90 m. lungime, dar inscriptia e aproape ca tom din trundial lui. Dar amandocia aceste bucati an pe
tul distrush ; din celalt no s'a pastrat deist partea fetele for interioare urme de vopsea alba. De ad arm
ce era deasupra pamantului ; el are inhltimea de meaza ca vopsirea s'a Meat dupd ce stalpul crapase,
0,65 in, in schimb inscriptia, afara de ultimul rand, dar inainte de a se fi desfacut ea total aceste doua
este relativ bine conservath. bucati, asa ca vopseaua s'a scurs printre erdphturi
Caracteristica amandurora este ca an lost vopsiti §1 a atins fetele interioare ale bucatilor.
peste tot cu o culoare albd, deasupra careia s'au de-
semnate, la varfuri §i la baze,ornamente in culoarero-
§ie miniuiar literile inscriptiilor sant date §i ele
en roll. Vopseaua alba s'a conservat in mare parte, Imre A ivR
tot asa si vopseaua ro§ie de pe literile inscriptiilor; din A74 OP. ,1
X
ornamentele dela varf $i baza s'a pastrat mai putin ;
AtAX\t 3.)1" VI
totu§ ele se pot reconstitui cu u§arintti. Ornamental
tIMPC livs.vIRV
dela varf pdstrat in intregime pe stalpul cel mic
consta din cloud linii orizontale, trase paralel de jur AvCi 9.4 r 'SIiDIVltt
imprejurul stalpului, deasupra inscriptiei ; cel dela f 11.11:
Un stAlp miliar (cel NEPOIS
bazd pastrat in parte pe stalpul cel mare era NV11 t. mic) dela Ciarv6n IOC I.PAC)
format dintr'o linie orizontala, dusa de jur imprjur, liP,OW (vaunt din doni
p6rti).
dedesubtul inscriptiei; sub aceastd linie urma un grup
de patru linii punctate, iar intre cele cloud din urma
linii de acest fel era o linie spirals. Din toate acestea rezulta en cea mai mare evi-
Vopsirea stalpilor insa nu s'a fault in momentul denta ca amandoi stalpii au lost vopsiti foarte farm
cand ei an lost arzati aci pentrn a indica distanta ziu, dupd ce inscriptiile gravate se deterioraserd in
drumului, ci cu malt mai in (Irma. La inceput ei parte §i cand vopsitorul nu le mai intelegea sensul.
n'aveau decat inscriptiile sapate in piatra dupa o Catena semne (acute en vopsea rode pe stalpul eel
biceiul roman. Dupd an timp insa se pare ca aman- scurt seamana mult cu literele cursive moderne S §i
dol an stat malts vreme trantiti la parnant §i din C §i eu cifra 6 §i tradeazd in acest chip data recenta
cauza umezelei inscriptiile de pe partile cari au a vopsirei.
venit in contact ea pdmantul s'au stricat cu total. Am spas mai sus ca numai inscriptia de pe stalpul
Numai a§a se explicit de ce fiecare stalp are de eel scurt este conservata mai bine ; pe eel lung nu
sus pans jos cdte o zona en inscriptia stricat ea de- s'a pdstrat decat cateva litere. Cu toate acestea ob.
shvarsire. Mai tarzia se vede ca ei an Post din non servand mai cu atentiune resturile acestei din urma
ridicati §i atanci an lost §i vopsiti. Cd in adevar inscriptii se constata ca era identica ea inscriptia
aceasta soarta an avut stalpii no§tri, rezultd din or- de pe stalpul eel scurt.
mdtoarele : Transcrierea ]or este urmatoarea :
a) Unele litere ale inscriptiilor sant vopsite gre. INSCRIPTIA DE PE STALPUL SCURT.
§it. Astfel pe stalpul eel scurt, randul al 2lea, nu- 1. IMPCAE M NRELIVS
mele ANTON (inns) este vopsit ANTOP...; in ran- 2. AITOP G PONTIFEX
dul al 6-lea, in loc de DIVI este vopsit IXIVI. Literile 3. MAXIM POTSXVI COSH.
gravate sant in aceste locuri stricate in parte, deci 4. E IMPCASX RELIVSVERV
faptul ca ele au lost gre§it vopsite dovede§te evident 5. AVGTRB P COSDIVIPII
eh vopsirea s'a Meat tarzia, atanci cand inscriptia se 6. FILIXIVI A N NEPO-ES
stricase de vreme §i vopsitorul no mai intelegea send 7. DIVI T R THICIPRO
sul ei. 8. NEPO-ES VE.AB.rp0
b) intreaga zona care fusese in contact ea Oman.
tul (§i din aceasta cauza literile gravate s'aa macinat INSCRIPTIA DE PE STALPUL CEL LUNG.

en total), este acoperita cu diferite semne ideate ca 1. imp caes m. acre L us

vopsea ro§ie. Acestea denote ca vopsirea s'a Meat 2. antoninus AV g pon
daps ce partea de inseriptie gravata in acel loc se 3. tifex MAX im tribu N
stricase ca desavar§ire. 4. potest XVI COSrn

www.dacoromanica.ro
 COMUNICARI
5. T imp c AE s L. aurelius
6. verVS aug triB POtestn cosII
7. divii pii FILL divi Hadria
8. IVI ne PO tes divi
9. traiani PArthici pro
10. nepotes divi nerVae
11. AB nepotes CA
12. C M P I.
Lectura : Imp(erator) cae(sar) Marcus) Aurelius
Anton(inus au)o(ustus) pontifex maxim(us tribunicia)
potes(tate) XVI co(n)s(ule) in et imp(erator) caes(ar)
L. (Au)relias Vera(s) auc(ustus) trib(unicia) p(otes-
tate II) co(nNule) ii divi Pii fil(i)divi (Hadri)an(i) ne-
potes divi TR(aiani par)thici pronepotes (divi Ner)ve
ab n(e)po(tes).
Pe stalpul lung ar mai fi in randal a112-lea: m(ilia
p(assuum)...
Dupe cum rezulth din ambele inscriptii anal cand
au Post pu§i stalpii ace§tia
si deci camd s'a restau.
rat soseaua a Post 162 d. Cr., cad in acest an
Marc Aurelia avea pentru a 16-a oara puterea tri-
buniciana si pentru a 3-a oara consulatul. Interesant
este ca inscriptii identice §i tot cu aceasta data se
afla $; pe an stalp miliar gasit in satul Tatldngeacul-
mare, dintre Mangalia si Constanta (C. I. L. M nr
7616), si probabil pe an altul gasit la Harsova (Toci-
lescu, Neue Inschrift. a. d. Dobrudscha, p. 27, nr 3).
Aceasta ar dovedi ca intreaga §oseaua limesului
scitic a Post restaurata de Marc Aurelia in acest timp,
cand de.altfel s'au restaurat soselele si pe alte granite
ale imperiului.
CONST. MOISIL.
I ntre pretioasele memorii publicate in timpul din
arms de d. N. Iorga in «Analele Aeademiei
Romdne» e de mentionat in deosebi pentru Bum
letinul nostru acel privitor la an calator Italian
prin Turcia §1 Moldova in timpul razboialui cu Po-
lonii dela 1672 (Analele citate, mem. sect. ist.,
t. XXXIII, nr. 2), in care d-sa analizeaza vechia
publicatie Quanto di pat curioso e vago ha
potato raccorre Cornelio Magni, nel primo
biennio da esso consumato in viaggi e dimore
per la Turchia, Parma 1678.
Aceasta rarisima carte, cunoscata numai din
title celor doi istorici mai vechi ai Imperiului
otoman, Hammer §1 Zinkeisen, e cercetata §i
analizata acum pentra intdia oara valordndu-se
ca on foarte important izvor pentru istoria cal-
turala turceasca din a doua jumatate a sec. al
www.dacoromanica.ro
143
XVIII-lea de eel mai nou si mai distins isto-
ric al imparatiei osmane, de d. N. lorga.
Fire§te ca nu e local ad, in acesta publicatie
cu caracter special, a se face o dare de seams
mai amanuntith asupra stirilor lui Magni privi-
toare la starile de cultura din Imperial turcesc.
Multumindu-ne deci numai a atrage Soared aminte
asupra for a cetitorilor, cari vor gasi intre a-
ceste stiri unele de interes foarte apropiat pen-
tru noi, cam sant bundoara acele despro ran-
dairea si mersul ostirilor imparate§ti dela Reni
la Tutora, trecem la ceea ce ne prive§te in deo.
sebi la relatiunile ce ni se dau despre Iasii
acelei vremi.
Intr'adevar, intovarasind armata turceasca,
Magni avu prilejul a vizita si Capitala Moldovei,
lasdndu-ne stiri destul de insemnate asupra ce-
lor vazute. Din ele relevam aci cele cateva ce
infra in cadrul preocuparilor noastre : relatiunea
despre Curtea domneasca, care, dapa cum ob.
serva d. Iorga, nu poate fi vechia carte din oral,
ci noel palat al lui Duca-Voda dela Cetatula,
§tirile despre arhitectura biserieii Golia, infor-
matiile despre ornamentatia bisericii Treisfeti-
tele si mentiunea despre biserica rainata a lai
Stefan-eel-Mare din Vaslai, pe lAnga care trebue
sa se inteleaga $i palatal domnesc al marelai
Voevod, complet ruinat Inca de pe vremea lai
Vasile Lupal, dupa cam atesta scrisoarea acestuia
tiparita in Buletinal nostra, a. I, nr. 1.
Cum vedem dar, in cartea sa Magni ne da
stiri destul de insemnate pentru cei ce se ocupa
cu studiul antichitatilor romdnesti, pentru a ca.
ror cunoastere relatiunile calatorilor straini sant
izvoarele cele mai de seams, Si fiindca aceste re-
latiani nu sant tocmai numeroase, trebue sa ne
bucuram cand altele noun sunt scoase la iveala,
cum sunt §i aceste ale lui Magni, comanicate
Academiei de d. N. Iorga.
A. L.
F;) rimul nostru pictor canoscut pare a fi lost an
transilvanean numit Toma Turbulea. Unde
a invatat, dela cane si-a cdstigat primele cuno.
stinte de pictura, e nelamurit pana acum. acid cu.
noastem numai cand gusto roadele talentulul sac!,
care II facuse pictor de carte al regelai polon Stefan
Bdthory (1576-86).
Numele-i carat romanesc seris Toma Turbo-
lya ni 1-a pastrat o diploma din 1579 a numitului
rege polon (v. Szdzadok, an. 1880, pag. 834),
144 BULETINZIL COP1ISIUNII PIONCIPIENTELOR ISTORICE
care, inainte de a ajunge pe tronul Poloniei, fu.
sese, In rand al doilea, principe transilvan (1571-
76). Probabil in Transilvania, ca principe, a des
coperit el talentul bdiatului de tdrani romani, aici
l.a format §i fdcut pictorul sac' de ma. L.a dus
apol cu sine In Polonia, fiindck diploma e data
acolo. In aceasta diploma ii ddruegte lui Toma
Turbulea «piciori nosh-0» o cask seutita de dare
in filba.Iulia, in strada Cardmidarilor, tar pen
tru serviciile fdcute malt& vreme, in deosebi la
curtea polona, II ridicd la rangul de nobil, cu pro.
numele Czegan. 0 vie din Borpatak inchee do.
natiunea facuta.
Faptul ca Toma Turbulea a ramas §i in Po.
Ionia pictorul de cask al lui Stefan Bdthory arata
ca era pictor de talent §i §coald. /A ileum nu s'ar
fi putut afirma fatk, de pictorii contimporani din
Polonia, unde se fAcea in secolul XVI marl sfor.
tari pentru aclimatizarea §1 inaintarea picturii.
Stefan Bathlry innoe§te intarind privilegiile ce le
acordase Sigismund II pictorilor. Pictura aiunsese
la modd in castelele seniorilor poloni, sari fiecare
voia sd aibd galerii de tablouri. E evident ca regele
trebuia sa aibd un pictor cel putin aka de bun ca
ai nobililor regatului sou. Si acest pictor sere sure.
priza noastra pare a Post romanul Toma Turbulea.
E. M.
Paul de Illep, vorbind de fuga Patriarhului Ma.
i carte la Campulung, de Erica Turcilor, cart ase.
www.dacoromanica.ro
diaserd Targovi§tea in 1658, cam §i de retra.
gerea lai Constandin.Vodd Carnal din fata o§tilor pd.
gone ce-1 urmdriaa pe drumul Campulungului,
zice : «prin urmare el fugi §i ajunse la puntea lui
Socol, care e pe faimosul rau Dambovita.,..».
Ne-a lost dat sk gdsim local unde se afla faimo.
sal pod, dupd o crude pe care am gdsit.o in apro.
pierea satului LaickiiMussel, pe malul stang al
Dambovitei, pierdutk intr'o tuned, sub un delu§or.
Din modal cum se and arzata crucea (una din
cele mai frumoase exemplare din cote avem), re.
vita ca §oseaua se afla pe malul stang al Dambo.
vitei, nu pe cel drept cum este astazi.
Inscriptia acestei cruel glksue§te :
IN HUMBLE TATALUI SI AL HI1CILUI SI AL SE(ANT)LILUI
DUN SI INTRU LAUDA SFANTU(L)UI BRAM. XeI161116
RPARth IIPIGHOARI. MCIP16, Rh All KO 11.14T611
KOEROA (= ADORMIREA MAICEI DOPINaLUI SI PaRUREA
FECIOAREI MARIA, IN ZILELE LaI 10 MATEI VOE170D).
ACE(A)STA SFANTA CRUo SI ACEST PQD RIDICATCI-LE 'U
ROBUL La DUMNELEU JUPAN SOCOL-BIV-VEL-CLUNER),
I RIPANITA Ea) maRuLA,GlIrh (Fin LUI) JUAN NECUL(A)
VORNIC, I JarANITA El'O (Lui) IRINA, I Win (§I FII)c(A)R-
s-rEa cLu6(ER), JANACHEA SPAT(AR), IRINA, I BIANCA,
PIARULA. I COSTANDIN, I VENTIL FLORESCUL, I TUDORA, I
ILINCA, MATEI, TaDosia, ANA (?), CA SA LE FIE POMEANA
IN VEACI. AMIN.
IlliG NIECH,11 41IIP, -1- Ati4 Rh lItT , 31416. 11110
f13 XPHGTOAOP 3i1' (= scRIA IN LuNii. APRILIE, 10
ZILE, IN AMU 1647. API SCRIS ELI HRISTODOR ILI-
GRAVUL). V. D.