ANUL V. FASC. 18. APRILIE-IUNIE 1912.

BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA
IN
EDITURA ADMINISTRATIEI CASEI BISEPICII

BUCURETI
TIPOGRAFIA GIYIENBEEte" JOSEPH GOBL S-sori.
20. - STRADA DOAMNEI. 20.
1912.

www.dacoromanica.ro
 COMITETUL DE REDACTIE
D-nii : ION KALINDERU, D. ONCIUL, GR. CERKEZ, E. A. PANGRATI, V. PARVAN
Membri Comisiunii Monumentelor Istorice
41
Dr. D. BOROIANU
Administratorul Casei Bisericii

Secretar,
ALEX. LAPEDATU.

CUPR1NSUL
TEXT
Pag.

Biserica Sf. George din Botosani : r Istoric, de ALEX. LAPEDATU 49

Descriers, de N. GbICA-BUDWI 57
Biserica si culele din Maldtiresti (Valcea), de ION D. TRAJANESCU 60
Stampe vecbi infatisand vederi din Bucuresti, de 0. LUGO1ANU 79
loan Zidarul lui Petru-Voda Rares, de ALEX. LAPEDATU 83
Oficiale : Raportul D-lui PROF. V. PARVAN, Directorul Muzeului, National, adresat D-lui Ministru al
Instructiunii Si Cultelor, asupra masurilor de luat pentru conservarea castrului roman dela
T.-Severin 87
Cetatea si scbitul Negru-Vodil : raport adresat Comisiunii Monumentelor Istorice asupra anti-
cbitatilor din comuna Cetateni, judetul Muscel, de VIRG. DRAGbICEANU . . . . . 89
Comunicdri : I. CIA a costat zidirea bisericii Sf. Spiridon din Iasi ? (A. L.). II. Inscriptiile bisericii Sf
Nicolae-Domnesc din Curtea-de-Arges (V. DRAGb10EANU) 95
Errata. 96

ILUSTRATII
Pag. Pag.
Biserica Sf. Gbeorgbe-Boto§ani : Cula cea vecbie : cAminul din ascunzatoare. 71
Altarul qi fafada dela nord cu clopotnita, Inainte de Cula cea noun : fafada principalit 72
restaurare . . . . . Cula cea nouA : fafada principalti 73
Altarul§i fatada dela sud, Inainte de restaurare . Cula cea nouti : fafada lateralit 74
Vederea dela No. 1, In timpul lucritrilor Cula cea mutt : fafada lateralA . . . 75
Vederea dela No. 2, In timpul lucrArilor Cula cea nourt : planul parterului, etajului I 0 eta-
Fafada dela nord, In curs de restaurare jului II 76
Fafada dela nord, dupe restaurare Cula cea nouit : cAminuri . . . . . . 77
Fafada dela sud, dupit restaurare Cula cea non& : decorafiuni pe tavanul cerdacului si
Portalul u§ei de intrare §1 pisania al camaril . . . . . . . . 77
Planul bisericii . . . Cula cea nouA : decorafiuni In jurul ferestrelor din
Planul acoperiqulul . . . camera cea mare . . . 78
Fafada dela nord, restauratti
Secfiune prin axa longitudinalA Palatul domnesc din Bucure§ti la 1801. . . . 80
Vedere din tap, dupes restaurare 0 vedere din apropierea Bucure§tilor la 1801 . 81

Biserica . . .
U§a §i inscriptia bisericii
. ..
Biserica §i culele din 11461d6resti :
.. 61
62
Castrul roman dela Turnu-Severin .

Colful bisericii. StAnci indicAnd natura terenului pe

88

Planul bisericii .
Fafada bisericii . .
.

.
Cula cea vecbie : fafada principala
.. 66
care se Oa cetatea st biserica lui Negru-
Vocla
Biserica lui Negru-Voda ziditA Intro stancA din cetate
89
90
Cula cea vecbie fafada principaltt 67 Tampla altarului romAnesc din interiorul bisericii lui
Cula cea vecbie : fafada lateralti 68 Negru-VodA 91
Cula cea vecbie : fafada laterallt . 69 Altarul papiqtAsesc din pronaosul bisericii lui Negru -
Cula cea vecbie : planul pivnitei, parterului 0 eta- VodS . . 92
jului 70 Ctitorii scbituluiNegru-Voda : Io Radii! Negru-Voe-
Cula cea vecbie : platrti sculptattt de la fereastra vod §1 Niculae Alexandru-Voevod . . 93
pivnitel . 71 Coltii Doamnei , 93

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN BOTOSANI

1. Istoric. cum ca din timpuri departate pana la

Biserica Sf. Gbeorgbe din Boto- inceputul sec. trecut, acest targ faces
§ani e ctitorie a Doamnei Elena a parte din apanagiul Doamnelor Mol-
lui Petru-Voda Rare§. Ea fu zidita dovei, de unde §i numele ce-1 mai
putin mai inaintea unei a doua bi- purta de targ
rg al Doamnei.
serici pe care a- A§ezandu - se
ceasta Doamna deci, dupa moar-
o ridica tot in tea lui Rare§, la
Boto§ani bi- «curtea dom-
serica Uspeniei neasca» din Bo-
sau a Adormirii to§ani men-
Maicii Domnu- tionata in docu-
lui. Faptul ca a- mente pana ca-
ceasta evlavioa- tre sfar§itul sec.
sa ctitora care XVII unde §i
insa, dupa croni- lui Petru-Voda ii
carul contimpo- placuse a §edea,
ran Eftimie, nu Elena Doamna
era tocmai cuvi- incepu a zidi, din
oasa in ganduri prisosul venitu-
§i fapte, cad in- rilor sale, cele
demna pe Ste- doua biserici, pe
fan - Voda, fiul care le terming
sau, a prigoni §i in timpul dom-
taia pe boerii fa- niei fiului sau al
rii innalta, in doilea, Stefan-
acela§ targ, una Voda Rare§: Sf.
dupa alta, doua 1. Bis. Sf. Gbeorgbe-Botosani.
Altarul i fatada dela nord cu clopotnita, Inalnte de restaurare -
Gbeorgbe
la
biserici, se ex- 1551, Uspenia la
plica, dupa d.Iorga, prin imprejurarea 1552. Inscriptia acesteidin urma e pre-
ca Petru-Voda Rare§ fu, poate, acela cisa la 15 August biserica era is-
care darui mai intai sofiei sale ye- pravita §i, desigur, tarnosita. Cu Sf.
nitul targului Boto§ani. Caci §tiut este Gbeorgbe lucrul nu e a§a de sigur.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 7

www.dacoromanica.ro
50 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

cat si fiul sau Ilie-Voda s'au slujit

2. Bis. Sf. Gbeorgbe-Botosani.
Altarul gi fatada dela sud, imitate de restaurare
Cad inscriptia acestei biserici, care,
dupa modul cum e redactata, cred ca
e pusa ulterior, dupa moartea silnica
a Doamnei Elena, da, ca an al zidirei,
7049 ( 1541), in loc de 7059 (= 1551).
Iata aceasta inscriptie, data Si in re-
producere la pagina 54:
6iletlit Aeon OTOISHO POEM IIETO/1
110K011FILIP ChEM C101 DIAM I K HAWk
KOAVIHHKA PEWp1 ft1 Rh hOTIfillIAHOK TAM, 111!.
AH11 rnui 1w GTE* L111 KOEROAA, H Cltlipl&IIIHC
ATO /3AA, moo WKTORpia.
mult, pentru constructiile for religi-
oase, cu me§teri saki din Ardeal. Se
poate dar ca i Elena Doamna sa fi
adus atari me§teri, cari construiau
dupa datina moldoveneasca iuxta
consuetudinem nostram, se spune la-
murit inteuna din scriso rile vremii, prin
care se cer me§teri zidari dela Bistri-
teni adica cum construise Stefan-
cel-Mare, intre altele cbiar aci in
apropiere, la Papauti, biserica Sf. Ni-
colae, cu care Sf. Gbeorgbe Si
negrqit §i Uspenia in forma sa pri-
mordiala are multa asemanare.
Bisericile Doamnei lui Petru-Voda
Rare fura zidite in vremuri nea§e-
zate, turburi... Putin timp dupa sfar-
§itul Uspeniei, Stefan-Voda fu asa-
sinat §i Elena Doamna insa§i sugru-
mata. E explicabil deci de ce ele au
ramas nezugravite, biserici albe, cum
-
EvElle),,
cTro KEAN-
K

=ELENA LUI DESPOT, DOAMNA RAPOSA-

TULUI PETRU VOEVOD, A ZIDIT ACEST HRAM I

INTRU NUMELE SFANTULUI MARELUI MUCE-

NIC GHEORGHIE IN TARGUL BOTOSANILOR,
IN ZILELE DOMNULUI JO STEFAN VOEVOD;
SI S'A SAVARSIT IN ANUL 7049 (= 1541), LUNA
LUI OCTOMVRIE.

Ce fel de mesteri vor fi lucrat la

bisericile Doamnei Elena nu cunoa-
3. Bis. Sf. Gbeorgbe-Botosani.
stem. Stim insa ca atat Petru Rare - Vederea dela No. 1, In timpul lucrarilor -

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN BOTOSANI 51

§i Sf. Maria ce se fineau in Boto§ani,

Uspenia mai avea venitul vatajiei de
arabagii, iar Sf. George venitul pe-
cetii targului. Iata in ce consta aceasta.
Pecetea targului, care se finea de
§oltuz §i pargari §i trebuia sa figu-
reze pe actele emanate dela ace§tia,
se punea numai in scbimbul unei taxe,
in bani sau in natura. Aceasta taxa
constituia venitul pecefii, care, se
vede, era destinat pentru anumite tre-
buinte ale targului. A§a, pe la 1780,
venitul pecefii ora§ului Boto§ani se
destina bisericii Sf. Gbeorgbe, ceia
ce aduse scbimbarea berbului : pau-
nul de pana aci fu inlocuit cu cbipul
razboinic al Sf. Gbeorgbe, sdrobind
capul balaurului. Pe campul pecetii,
inaintea sfantului calare, se puse ima-
ginea unei biserici, incbipuind, de si-
gur, ctitoria Doamnei Elena. Inscriptia
noun a pecetii fu urmato area : PECETU
TARGULUI BOTOSANI, AFIEROSIT(A) LA SFETI
4. Bis. Sf. Gbeorgbe-Botosani.
Vederea dela No. 2, In timpul lucritrilor

se numiau indeobte in Moldova

ca bis. Alba a lui tefan-cel-Mare
din Baia, vecbia bis. Alba din Ia§i,
in locul careia s'a zidit mai tarziu
Mitropolia, bis. Alba din Boto§ani,
care era cbiar Uspenia a. .

Ca biserici de mir, Sf. Gbeorgbe §i

Uspenia ramasera in grija ora§ului.
Soarta lor, se pare, fu mai buns decat
acea a bisericii lui t.efan-cel-Mare din
Papautii invecinati. Cad, pe cand a-
ceasta, inainte de a fi fost inzestrata
§i prefacuta la 1751 in manastire de
Constantin-Voda Racovifa, ajunsese
aproape de ruinare, bisericile Doam-
nei Elena se pastrau in bung stare.
Cel pufin nu avem marturii care sa
ni le arate altfel. Ele erau bine intre-
tinute de targoveti, cari creara be
anumite venituri. Astfel, pe langa ve-
5. Bis. Sf. Gbeorgbe-Botosani.
nitul marilor iarmaroace dela Sf. Ilie Fatada dela nord, In curs de restaurare

www.dacoromanica.ro
52 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

GHEORGHI, 1870. Rceasta pecete, repro- dela deregatorii targului, in scbim-

dusa de d. Iorga in Studii si Docu- bul unei taxe, care, dupd un act de

'I

min i

°:
'If
' A

r.,4

1.

6. Biserica Sf. Gbeorgbe-Boto§ani.

Fatadddela nord, dupe restaurare _

mente, vol. V, pag. 260-anexa, se pu- mai tarziu, din anul 1827, era o oca
nea, cum am zis, pe actele emanate de ceara, pretuita in bani.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN BOTOSANI 53

Cum am vazut mai sus, bisericile au suferit in decursul timpului. Rstfel

Uspenia i Sf. Gbeorgbe avura a- ele fura 4nnoite», restaurate, la1724-5

,1

1
t
nitrIT,"

7. Biserica Sf. Gbeorgbe-Botosani.

Fafa dela sud, dupa restaurare

proape aceea soarta. Aceasta §i in de Mibai-Voda Racovita. Pentru Us-

privinta adauselor i prefacerilor ce penia lucrul e atestat de o inscriptie,

www.dacoromanica.ro
54 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

iar pentru Sf. Gbeorgbe de pomelni- gust 15 la Uspenia, «prin silinta epi-
cul bisericii, care pune in randul cti- tropilor Si a preotilor slujitori >, Si in
torilor pe : Joan Mibai Racovita Voe- 1819 Iulie 30 la Sf. Gbeorgbe. Ur-
vod cu Anna Doamna Si fiii lor : Cons- matoarea inscriptie marturise§te lu-
tantin, Joan, Stefan, Mibai, Anastasia, cru astfel :
Ruxanda, Catrina §i iard§i Ruxanda. AeASTA CLOPOTNITA S'AU FACUT CU
La inceputul sec. XIX, prin ingriji- CHELTUIALA A BISERICII $1 CU AJUTORU

ze,7,74r,
Nsi

tchtilatiNfillitt;
Fattadi.(131011/41
.11PIMUAittilltdRiP
- iltrILOTINL43}:11.1110
fliti tutit+iiratian
01t1P107.110 bli/101

*Mil,
'i ,.
.

-. ;,......
.

.. .. . 1

01....,4

II

8. Biserica Sf. Gbeorgbe-Botosani.

Portalul usei de intrare $i pisania

rea Epitropiei targului, o organizatie CRE$TINILOR, PRIN SILINTA SFI[NITII SALE PA-
municipala ce preceda, la Boto§ani, RINTELUI ICONOM ILIE $1 A EPITROPILOR ;
pe aceia ce o dadu targurilor noastre 1819 IULI 30.
Regulamentul organic, ambele biserici In sfar§it, la 1864, s'a reparat pen-
fura din nou reparate. Cu acest pri- tru ultima oars biserica, refacandu-
lej li se adause marile clopotnite zi- i-se acoperemantul §i adaugandu-i-se,
dite in dreptul intrarilor : in 1819 Au- probabil, §i ve§mantarul din partea

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN BOTOSANI 55

de miazA-zi a altarului. lea si in- AtASTA CLOPO TNITA, ADAUGIRE LA ZA-

Gbeorgbe-Botosani.
Sf.
9. Planul bis.

scripfia acestei ultime reparatiuni: DIRE BISARICI, PRECUM $1 ACOPERAMANTUL,

www.dacoromanica.ro
56 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

S'AU FACUT CU CHELTUIALA BISARICI, IN RIUL ACESTUI SF. LACAS, SFINTIE SA 1CO-
VREME EPITROPILOR DIMITRI CRASTE, PRE[N] NOMU ALECSANDRU URZICA, LA ANUL 1864,
OSTINELILE INTREBUINTATE DI SARGUITO- AVGUST 161)
ALEX. LAPEDATU.

0 i1 li i3 i IS
Sea a
11. Biserica Sf. Gbeorgbe-Botosani.
Fatada dela nord, restaurata

I) Pentru redactarea acestui istoric, s'au folosit ur-
matoarele scrieri : I. Cronica lui Eftimie, ed I. Bog-
dan, in Vecbile cronice moldovenesti pariA la tire-
cbia, Bucuresti 1891 ; 2. Notitti istorial despre orasul
Botosani, de Al. Papadopol-Callimacb, in AnElele
Academiei Romane, ser. II, torn. IX, 1887 ; 3. N
Iorga, Inscriptii Botostinene, Bucuresti 1905 (din Ins-
criptii din Bisericile Romaniei, vol. I) ;1 4. Acelas,
Documente relative la Botosani si note la ele, in
Studii 9i Documente, vol. V, Bucuresti 1903 ; 5. A-
celas Un oras romanesc : Botosanii, in Istoria Ro-
manilor in cbipuri Si icoane, vol. II, Bucuresti 1905 ;
6 Acelas, Documente Hurmuzaki, vol. XV ; 7. Cb.
Codrescu, Documente, in Uricarul vol. II.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN BOTOSANI 57

2. Descriere. Ia§i, Precista din Bacau, insa fara

Biserica Sf. George din Boto§ani caramizile i teracotele smaltuite ale
se poate considera ca un tip foarte acestora §i cu pietraria clop lita lucrata
raspandit la bisericile de stil moldo- mai simplu. Prototipul tuturora acestor
venesc din secolul al XVI-lea. Ea pre- biserici este Sf. loan din Siret.

12. Biserica Sf. Gbeorgbe-Botosani.

Sectiune min axa longitudinalti

zinta aceleai caractere ca bisericile Ele constau, in linii generale, din

din timpul lui Stefan-cel-Mare, insa
cu materiale §i mijloace mai simple.
Se aseamana cu bis. Papauti, Sf.
Nicolae din Doroboi, Sf. George
din barlau, Sf. Nicolae Domnesc din
Buletinul Comislunii Monumentelor Istorice.
un naos, cu planul in forma de trefla
(cu altar §i sanuri semi-rotunde in in-
terior §i poligonale in exterior); peste
naos se ridica turla unica, pe cunos-
cutul sistem de bolti, care consta din
8

www.dacoromanica.ro
58 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

patru arcuri diagonale, razimate pe In exterior 'caracterele acestor bi-

cbeile celor patru arcuri ce se ra- serici sunt: proportia potrivita intre
zima pe colturile naosului. Se tie massa cubica a pronaosului §i naosul
a acest sistem de constructiune este inaltat prin suprapunerea turlei ; inal-

Sc a*a s td....1-1LILILJ'
13. Biserica Sf. Gbeorgbe-Botosani.
Vedere din MA

exclusiv moldovenesc. timea relativ mare a corpului bisericii

Pronaosul este patrat, mai larg ca pana la corni§e; bogata decoratie a
naosul acoperit cu o calota sferica; fatadelor, obtinuta prin caramizi cate
aceste biserici n'au pridvor; cate ()data odata smaltuite §i discuri de teracota
el li s'a adaogat in urma. colorata. Fatadele altarului, ale sanu-

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE DIN BOTOANI
rilor §i ale turlei sunt decorate in in-
tregime pans la soclu cu firide, arca-
turi de diferite forme §i flare verti-
cals pe mucbile poligoanelor.Ficeasta
in opozitie cu fatadele pronaosului,
uncle decoratia se margine§te de obi-
ceiu la partea superioara. Ferestrele
altarului §i ale sanurilor sunt mici §i
dreptungbiulare, acele ale pronaosului
din contra mari §i ogivale, cate odata
decorate cu bogate rozace gotice.
Turla poligonala, in genere lumi-
nata prin patru ferestre mici la partea
ei inferioara §i cu patru contraforti
pe diagonala. Bazele turlei sunt corn-
1) Pentru lucrdrile de restaurare, a se vedea me-
moriul publicat in acest Buletin, fasc precedent, ca
www.dacoromanica.ro
59
puse din doua parti suprapuse, cea
de jos patrata, cea de sus poligonala
§i stelata ; altadata amandoua stelate.
Aceste biserici au cate odata patru
contraforti exteriori, a§ezati intr o
parte §i alta a sanurilor, altadata nu-
mai doi la altar §i unul mic sub fe -
reastra altarului, in axul bisericii.
Cu toate ca aceste biserici au ca-
ractere comune atat de accentuate,
totu§i diferentele dintre ele sunt multe :
fiecare i§i are aspectul ei particular,
forme §i dispozitiuni variate, cari toate
ne arata cu ce maestrie §tiau me§terii
de atunci sa manueasca arta for ').
N. GblICA-BUDE$T1
anexd la Raportul general cu privire la lucrarile
Comisiunii Monumentelor Istorice in 1911.
 BISERICA SI CULELE DIN MIALDAREVI
(VALCEN
o
In satul Maldare§ti din judetul Valcea se
afla o biserica §i doua cule, cari, prin felul
alcatuirii Tor, au multe asemanari intre ele,
fund facute de aceea§i ctitori §i de urma§ii
for aproape in aceea§ epoca ; caci, dup.
cum vom vedea, biserica §i cula cea mica
s'au zidit catre finele secolului at XVIII-lea,
iar cula cea mare catre inceputul secolului
at XIX-lea.
Prin elementele for arbitectonice §i de-
corative §i prin plasmuirea fundamentals
a Tor, atat biserica cat §i culele presinta un
deosebit interes din punctul de vedere al
desvoltarii artei noastre din acea vreme.
Pe Tanga aceasta, grija ce au avut fonda-
torii for de a le intari ca pe ni§te fortarete,
ne arata starea de nesiguranta §i pradaciune
cauzata de framantarile lumii in timpurile
cand ele au fost zidite.
Pentru aceste consideratiuni §i pentru a
putea inlesni cercetarea for din toate punc-
tele de vedere, ne-am propus de a ne
apropia de fie-care din ele §i a le consacra
lucrarea de fats, care, pornita mai mult din-
tr'un spirit de curiositate artistica, ar putea,
la trebuinta, sa fie folosita de cei ce §i-ar
propune sa studieze mai de aproape cestiu-
nea culelor la not §i de pe aiurea.
Lasand de-oparte soseaua ce trece prin
satul Maldare§ti §i, cum vii dinspre targul
Horez, apucand la stanga pe drumul mai in-
gust ce se ridica pe un piept de deal, in
scud timp ajungi la o raspantie ce se in-
tinde mai pe toata spinarea dealului.
In partea stanga a raspantiei se vede, ri-
dicandu-se,pe de-asupra copacilor, acoperi§ul
inegrit at uneia din cule, anume al aceleia
mai noua, zisa Maldarescu ; ceva mai nainte,
www.dacoromanica.ro
pe dreapta, a§ezata pe povarni§ul ce se
lass spre apa Luncavatului, se arata a doua
cula, cea mai vecl)ie. zisa Grecianu ; iar
in fund, la capatul raspantiei, se inalta bi-
serica satului, o biserica mica, cu pridvor
descbis, cu doua turle, invelite, ca §i bise-
rica, cu acoperi§uri de §indrila, joase, intinse
§i cu stre§ini largi.
Intram in pridvorul bisericii un pridvor
sprijinit pe stalpi de zidarie, zugraviti, ca §i
peretii. Inca in buns traditiune, §i ne oprim
dinaintea u§ei de intrare. incadrata in rams
de piatra.
Aceasta rams este impodobita cu bogate
sculpturi ce represinta ramuri, flori §i frunze,
inconjurand u§a de jurimprejur ; la partea
de sus este cioplita cu litere cbirilice pisania,
care are urmatorul cuprins :
t CU AJUTORIUL SFINTEI TROITI, ZIDITU-S'AU ACIASTA
SFANTA 51 DUMNEZEIASCA BISERICA, UNDE SE PRAZ-
NUESTE HRAMUL SFANTULUI ARHANGHEL MIHAIL 51
A SFANTULUI ARHIREU NICOLAE 51 SFANTUL MARELE
MUCENIC OHEOROHE. 51 S'AU ZIDIT DIN TEMELIE CU
TOATA CHELTUIALA DUMNEALUI JUPAN OHEOROHE
SAN CONSTANDIN MALDARESCU, CE L-AU CHEMAT PA
CALUGARIE CLIMENT I DUMNEAEI JUPANITA EGO EVA
V CU AJUTORIUL CE AU LASAT DUMNEALUI JUPAN
RADU BRAT I JUPAN BARBU BRAT I JUPAN ION BRAT,
CA SA LE FIE DUMNEALOR 51 COCONILOR 51 MOVLOR
51 A TOT NEAMUL POMENIRE IN VIAC. 51 ACEST DUM-
NEZEESC LUCRU S'AU INCEPUT IN ZILELE PREA LU-
MINATULUI DOMN ION ALEXANDRU IPSILANT VOIVOD
CU BLAOOSLOVENIA PREA SFINTIEI SALE CHIR CHIR
CHESARIE IEPISCOP RAMNICULUI, HIND IZPRAVNICEL
DUMNEALUI JUPAN ZAMFIR MALDARESCU, I DE LA
HRISTOS 1791 ( 7299).
Din cuprinsul acestei inscriptiuni se vede
lamurit cine au fost ctitorii §i in ce timp s'a
zidit biserica. Ea ne serva astfel de calauza
pentru cercetarea celor doua cule.
 BISERICA SI CULELE DIN MALDARESTI 61

Trecand de aci la cula Greceanu nu Trecand de aci la cula Maldarescu aflam

gasim nici o insemnare pe ziduri, pe piatra
sau pe lemn, care sa ne marturiseasca timpul
cand ea s'a zidit ; aflam insa aci, pe langa
elementele organice, arbitectonice $i deco-
rative ale culei, pretioasele deslusiri ale sta-
panitorilor de azi ai culei, urmasi buni ai
vecbilor Maldaresti, cei ce au zidit biserica.
ca este mai nova de cat cealalta $i anume
zidita in anul 1823, rapt care se confirma
atat prin alcatuirea ei, find mai mult o
casa de locuit de cat o casa de aparare,
cat $i prin insemnarea ce se pastreaza pe un
perete al salei din etajul al doilea, uncle S2
vede tencuit cu cifre in relief anul 1823.

1. Biserica din Maldare§ti.

Astfel aflam ca aci, in aceasta cula, au trait
jupan George Maldarescu si cu jupanita
sa Eva, zidindu-$i $i pentru ei un adapost,
dupa ce mai intai au zidit biserica, in cat
se poate spune ca aceasta cula este contim-
porana cu biserica, care, dupa cum am vazut,
s'a zidit in anul 1791, catre sfarsitul veacului
al XVIII.
Asa dar aceasta cula s'a zidit dupa 33
ani dela facerea primei cule, la inceputul
veacului al XIX.
Pentru intelegerea mai buns a acestor trei
lucrari, de o netagaduita valoare artistica
din punctul de vedere al artei trecutului nostru,
vom cerceta cu deamaruntul pe fiecare dintre
ele, incepand cu cea mai vecbie, cu biserica.

www.dacoromanica.ro
62 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

e,
Li

ON 1 1.-

' '
ii kfc
^4

'*4 )i
0 IF Irdif1H(HTOPWCTHTTPOtINP TC411(16' a H me
-4 a tiLHAHliEeiggEC6i94,1;Hilcepeic-HVYFX . rirmjErnfinF
C
,a1161111
8flOclOgri fc1111qpillittii4X 4 rOH X foilliFiciH
MAIMPft , HHHO.g.$64PHTirticipettp, T);:i3rEiafrof!J:ce.p: .i,,1880cA'
4H.rtorrt . Rant A Tf IAEA irttroaKieTadni14)1Hii)nts,
CY MAI *2114r6t.:11,16ClioCm4pK(TMbPPCK1ElyntifIt 4,a,"
4.4(111n° rbwardemittliftWlitlrii6itiotiiygoToet391-!! ,m7".;'
p4 HI04411 -"'"
.ea.0'9oir7ecira,co;411t4nlotalatka46 0041549;n4 uaintiispj
S'4E6Gea.14.04iLIFlicttWIne410Agt1(Mw.L... (rar
tc.4 VOW"
VONHAHHHutitailiklyiHredailoffifHiflz ^," 44 IStHP
09%944 :ilayeG'fia4itittliE7filoJKLAVtoi-G4,r/H:
rq-4Werq
(mom._ Afro&Ilf fa! ins a TOH-14141TIHIV9(1141,Rsei. -FnUTII, h
A 04 il E tail9tIn48ofseKlitAaroC110,6661(101VIDAW.th: .

c;:laiNkia.1110p0Plf 'kpiti(A:004'1,414HVA XX- -0,-

04liabtIctifUltile riAlitililtitWan,:i ae?1'
, f-obA4brf,(;r,dv4E A4XeliCrf 04 \`'71:,47 A ,

" nmaiti-ilgeon
'47 ii

413.

cr

-_

,
-it i
i al t. , 70 1.; 1 n- il'I.- ,k.

.4/
....i fm.-T 1- 74..' 14.-...1..A

2. Usa i inscriptia bisericii din Maldaresti.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SI CULELE DIN MALDARESTI
I.
BISERICA
Dupa cum se poate vedea din releveu,
biserica are un plan corect, de o forma
simpla §i fara sanuri :
3. Planul bisericii din Maldaresti.
Pridvorul este sprijinit de zece stalpi ro-
tunzi de zidarie, avand baze §i capitele tot
de zidarie ; zidul despartitor dintre naos §i
pronaos este $i el sprijinit de doi stalpi ro-
tunzi de zidarie §i alti doi pilastri alaturati
de pereti.
www.dacoromanica.ro
63
Pe din afara biserica este bogat decorata
cu un brau lat ce o incinge de jurimprejur,
ridicandu-se, la pridvor, deasupra arcurilor.
Acest brau este compus dintr'o fasie cu-
prinsa sus si jos intre doua siruri de card-
mizi asezate pe mucbe, producand un fru-
mos joc de umbre §i lumini prin iesiturile i
adanciturile for zugravite cu colori vii.
Sub acest brau, asezat mai sus de juma-
tatea inatimii §i anume la linia de nastere
a boltilor, campul zidului este lasat sim-
plu, nedecorat de cat de ciubucul soclu-
lui, iar deasupra lui, pans la ciubucul de
sub streasina, campul fatadei este impartit
de jurimprejur in firide rotunjite la partea
superioara §i incadrate de un ciubuc semi-
rotund. Aceste firide se micsoreaza in inal-
time in dreptul pridvorului, prin ridicatura
braului in aceasta parte. Ele sunt decorate
cu zugraveli de sfinti de o factura infe-
rioara, care totusi, prin culoritul for cum $i
al stalpilor pridvorului, produc un placut
efect in raport cu culoarea alba a zidului.
In randul acestor firide se mai vad $i pa-
tru ferestre de piatra ajurata, asezate cate
doua in peretii lungi ai bisericii.
Firidele ce cad in fatada principals se in-
trerup aproape de colturi, spre a face loc la
trei medalioane circulare, in care sunt zu-
gravite icoanele sfintilor Gbeorgbe, Nicolae
§i Sf. Arcbangbeli.
Deasupra acoperisului de sindrila se ridica
cele doua turle, dintre care cea din fata ser-
veste de clopotnita, iar cealalta de turla Pan-
tocratorului. Ambele sunt bine proportionate
§i sprijinite pe baze patrate, invelite §i ele
tot cu sindrila ca §i turlele.
Turla clopotnitei are o forma exagonala,
iar aceia a Pantocratorului o forma octo-
gonala. 0 particularitate a acestor doua turle
este aceia ca trecerea de la aceste forme
poligonale la baza patrata se face la am-
bele prin mijlocirea a doua baze circulare
cari circumscriu poligoanele turlelor. Fetele
turlelor sunt decorate, ca §i biserica, prin fi-
ride rotunjite la partea superioara, cate una
in fiecare fata, inconjurate de ciubuce semi-
rotunde. In fiecare fata este cate o fereastra
ingusta, iar la clopotnita ferestrele sunt des-
cbise, spre a se inlesni sunetul clopotelor
Crucile din varful turlelor sunt vecbi §i
sunt infipte in baze de piatra in forma de
gbem, fixate $i ele prin drugi de fer in bol-
 r.

-e;1414.;"
V-e. 1"-.4'

fgt_mad 71.,..,-: :-. *it

-I
Or tv.13-.01,X227:. 1 6t, . -`" , ' 1 . 1tI, - ' t.........,--

:. : :-C - I ' n-L L - --..--, -.........,_: ." -.... ,f:

.......--- ..---- . ,..-
`.-'
...,
it gatTireinej1.1444 '179 ifil o'rlini ., . IP
:.,..1. ti.
, ,
,
e
, ('NT'''''-,.,''' v('-''''';r"c'N.,ril'i
..) 1
i...<eSI';'i liiriri
c- 1 I
1
"I ill 1 II '" e
..._r.,- ,-*ez. 71 iler':'1,1`, ry I

or ergInise,*V-,..-.-;.-..- - !
St
i':iTryerriTirr.T., "MI+. RITIri'7171---TWPreY7- -"rre'r..0 11:*"`treen.cift, ^,/-1,1^.^
.: v-rn";--7;;-;=;Y.;:' -;1'.7 7 rrv,r,-r,...: .--,--,-;-;., --,,,,,, Ig
tt
:

IOB N. 1 I

PI R Ilni
:11

" 4111

-,t4r*. )1,

vz)

4 Fai-ail bis2'zii din Malddre§ti.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA
tile turlelor. Streasinele marl §i intinse ale
bisericii §i turlelor dau o note particulars
de liniste, aparand zidurile §i zugraveala ce
se adaposteste sub ele.
Ciubucul de zidarie de deasupra ferestre-
lor bisericii ne spune ca aceste la inceput
au fost mai inguste, iar mai tarziu, reparan-
du-se, s'au mai largit
Intrand in interiorul bisericii ne oprim un
moment in pridvorul cel boltit §i impodobit
cu zugraveli.
Din plan se vad boltile interesante ce-1
acopera : astfel, in sens transversal, se vad
cloud arcuri dublouri, cari in interiorul for
sustin o cupola mica, marginita de alte cloud
arcuri dublouri mai mici ; iar in cele cloud
parti laterale se sprijina doua bolti cu mucbii
ce se pierd in peretii laterali ai pridvorului.
Tot aci, spre peretele din spre intrare, ad-
miram o frumoasa use de stejar (vezi ilus-
tratia dela pag. 62), impodobita cu bogate
itnpletituri §i cioplituri §i incadratA lute() rams
de piatra care aminteste pe aceea dela intrarea
in biserica manastirii burez.
La partea de sus a acestei rame desci-
fram cu usurinta pisania mai sus amintita,
in care se vede leatul bisericii 1791, cum
§i ctitorii sai : dumnealui jupan Gbeorgbe
san Constandin Maldarescu §i dumneaei ju-
panita ego Eva. Restul peretelui este zugravit
cu scene tipice ce reprezinta Iadul §i Raiul.
Intrand in interior gasim in pronaos, la
stanga, o use joasa, scobita in zid, ce da
acces la un tunel jos si ingust, scobit in
grosimea zidului, pentru a ascunde scara ce
duce la clopotnita.
Pronaosul e acoperit de o bolta cilindrica
zugravita, iar pe jos este, ca §i restul bi-
sericii, pardosit cu lespezi de piatra. Pe
peretele apusean sunt zugraviti, in stanga
u§ii, ctitorii «Gbeorgbita Maldarescu jupanul
cel mare, ctitorulx. §i copiii Niculae $i Ion,
Zamfir Maldarescu §i sofia lui jupanita Ca-
tinca cu copiii ; iar in dreapta usei «sotia ego
Evax. §i nevestele lui Ion $i Radu Brat. Pe
peretele sudic sunt zugraviti calugarii cari
au slujit aci, iar pe peretele nordic jupan
Barbu Brat $i jupan Joan Brat. Naosul are
forma pare& iar deasupra lui se inalta turla
Pantocratorului, luminata de cele opt ferestre
aratate $i in fatada.
Diametrul turlei este micsorat rata de bar-
gimea dintre cele patru arcuri principale,
Buletinul ComIsiunii Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
91 CULELE DIN MALDARESTI 65
prin mijlocirea a patru arcuri ce se sprijina
pe cele principale, dand interiorului o pla-
cuta infatisare de cutezanta. Atat peretii tur-
lei cat §i ai naosului §i altarului sunt zugra-
vifi cu sfinti $i scene religioase.
Zugraveala interioara este vecl)e $i de o
factura mai buns de cat cea de afara, pre-
facuta mai tarziu.
Tampla §i jetul arbieresc sunt impodobite
cu bogate sculpturi formate din flori §i im-
pletituri bizantine.
Culoritul incbis al zugravelii, luminat de
lumina stinsa ce patrunde de afara prin fe-
restrele cele inguste, dau interiorului un far-
mec deosebit de vecbime §i misticism ce
ne umple sufletul de o profunda pietate.
In preajma bisericii se arra cimitirul cel
vecbiu, in care se gasesc, prin multimea de
cruci de lemn $i de piatra, dotfa cruci mai
marl: una s'a ridicat pe locul unde se aria
pristolul scbitului ce se gasia la facerea
acestei biserici, iar alta mai noua este a§e-
zata la mormantul unuia din neamul Mal-
darestilor,dupe cum ne spune inscriptia
aproape stearsa de pe ea.
Zidul vecbiu, care mncbide curtea bisericii
§i cimitirul acum parasit, cum $i poarta de
la intrare, completeaza pitorescul acestei bi-
sericute, care, prin ansamblul ei original §i
arbaic, ne indeamna s'o pretuim ca pe o
lucrare de bun gust.
II.
CULA CEA VECHIE
Este asezata peste drum de cula Malda-
rescului (cea noua) $i mai la vale, pe coasta
povarnisului ce se lass spre apa Luncava-
tului ; abia se gbiceste prin frunzisul copa-
cilor aceasta batrand culA, azi in stapanirea
familiei Greceanu.
Cum intram in curtea ei, o §i vedem ridi-
candu-si spinarea spre not $i, pentru ca s'o
putem vedea in fata, trebue s'o ocolim,
coborind curtea spre miazazi. Dar acest
ocol facut cu nerabdare e indeajuns des-
pAgubit prin infatisarea neasteptata a culei.
Fata cu masivitatea celeilalte, aci incercam
impresiuni noui : caci, dace zidurile pline
ale colturilor marginase, strapunse de goluri
inguste, ne intareste credinta cA ne aflarn
9
66 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

in fata unei case de aparare, apoi gingasia
celor cloud cerdace de la mijloc ne spune
lamurit ca avem dinaintea noastra o lucrare
de arta de buns traditie, care s'a pastrat
pans acum fara prefaceri pagubitoare.
Singur acoperisul pare ca a suferit scbim-
zinta, ciubucariile de sub streasina dau im-
presiunea ca aceasta parte trebue sa fi fost
continuata in sus (vezi vederea laterals) $i
deci cu mult mai inalta. Dar cum nici o
marturie a acelor vremuri de nestatornicie
nu este care sa ne intareasca in banuiala

5. Cu la cea vecbie.
Fatada principals .

bari mai mars, caci, asa improvizat cum se
prezinta, mai cu seams partea de la spate,
pare ca a fost facut, cum s'a putut, in urma
vre unui foc sau a unor vremuri de parasire.
Zidaria corpului de la spate pare ca si ea
a suferit scbimbari, cad, dupa cum se pre-
noastra, ne multumim sa gustam farmecul
zidurilor ramase in picioare, asa cum se ga-
sesc, $i rand pe rand sa cercetam cele trei
randuri de incaperi ale culei, incepand cu
pivnita.
Aci patrundem prin poarta cea mare $i

www.dacoromanica.ro
 BISERICA $1 CULELE DIN MALDARESTI 67

grea ce se descbide in doua canate fixate ale tavanului §i la zidurile puternice pe cari
in puternice tatani de fer in pragul de jos se sprijina cula. E§iti afara din aceasta tai-
§i in grinda de sus. nita §tiutoare de multe taine din trecut §i
Poarta este facuta din drugi de lemn ce pastratoare a multor bunatati gospodare§ti,
se incruci§eaza, lasand intre ele ocbiuri pa- ne indreptam cu grabire spre intrarea in
trate descbise. La stanga intrarii (vezi planul cula, in fatada vestica a corpului din fata.
pivnitei) se afla o incapere ce serve§te de Pentru ca terenul este in pants trebue sa
magazie, find luminata de doua ferestruici urcam trei trepte de piatra, neregulat lucrate
Inguste in afara §i mai largi in interior. §i a§ezate, spre a ajunge la u§a de intrare,
In fund sunt cloud incaperi ce servesc de lucrata din gros din lemn de brad.
It .
, alEinliiiiMillft
ir001111NT- 1-14-1D + gri k
1nrITOLL---4--rr
rrrj1-1-1 ir-MTIT
I
1

7:1117a 11V -1Tr 1 1 \t14,

.

I4IIIP 'III' 1111 'lk

'St \
AMIN I I I I I 1 I

ormirlimi. ..1,11111riduy
IiIrWri on il minim 1\
,I 111 'I, fil
1 I la.%
4Iir iiii
wt.
1
. . . I ni II 1 I M.,
-7771111, LIL_ILLI 1

Mr 1 1 , i I) 11 TT I 1 I

11--""7"-` . , . 1 . 1

......._,- --, nuuoa

00000
I[

6. Cula cea vecbie.

Fateda principal)

pivnita, despartite intre ele cu un zid gros In rand cu aceasta u§e, pe acela§ perete,
prevazut cu o u§e. Pivnita e luminata de se mai vede o u§e mai scunda, care da in
'ease ferestruici mai largi decat cele de la ascunzatoarea de sub scars.
magazie ; una din ele, cea din fatada, este Inainte de a descbide u§a culei, privirea
incbisa printr'o lespede de piatra lucrata cu ne este atrasa de o gaurice mica patrata,
cioplituri in forma de frunze §i ruji, stra- practicata in grosimea zidului din dreapta
punse pans dincolo, pentru aerisire. (vezi planul parterului) ; ni se spune ca aceasta
Aceasta fereastra (vezi pag. 71) este §i o descbidere raspunde innauntru, largindu-se
podoaba a casei, prin me§te§ugul cu care din ce in ce, §i ca pe timpuri de aparare servia
e lucrata. Semi intunericul de ad, racoarea pentru introducerea tevei de pu§ca spre paza
umeda ce domne§te, ne grabesc pa§ii spre intrarei.
e§ire, dupa ce mai privim la grinzile groase Impresia ca ne gasim intr'o mica forta-

www.dacoromanica.ro
 68 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

reata o avem a§a dar de cum patrundem
in aceasta cula, in care, la fie -care pas ce
facem in cuprinsul ei, aflam §i auzim o mul-
time de marturii ale unor vremuri de de-
mult. Suim repede treptele scarii de lemn
ce duce la primul foi§or §i de pe odibna
scarii privim afara printr'o fereastra ingusta
care se mic§oreaza §i mai mult spre exterior.
Zidul gros de aproape un metru §i dis-
pozitia acestei ferestre ca aceia a aparatoarei
dela intrare ne face sa ne gandim iara§i la
intrebuintarea razboinica a acestei ferestre.
ferestre infundate §i o frida ; iar pe peretele
dinspre nord vedem urmele unei u§i §i ea
astupata : avem impresiunea ca ne aflam
intr'o fosta camera cu acces direct afara, dar
care acum, prin forta imprejurarilor, servqte
mai mult de magazie.
Prin u§a din peretele rasaritean patrundem
intr'o incapere ceva mai mica, care insa dela
inceput ne atrage prin boltile tavanului ei.
Este o mare bolts cu patru fete, intretaiata
la baza ei de alte bolti circulare mai mici,
a§ezate curmezig pe fetele boltei marl, pro-

7. Cula cea vecbie.

Fatada lateral.

In axa ei, pe peretele opus, se vede o
descbizatura marginita in partile laterale de
doua semi-coloane angajate in grosimea zi-
dului, avand deasupra un arc. Patrundem
in incaperea de aIaturi ; aci, pe peretele
nordic, vedem o u§e prin care intram intr'o
incapere mare, care acum este fara tavan.
De sigur ca vreun incendiu a distrus aceasta
parte, care este acoperita, cum s'a putut,
printr'o polata in prelungirea pantei acope-
ri§ului dela corpul principal, lasand sa se
vada in aceasta incapere lemnaria acope-
riplui §i §indrila.
Pe peretele apusean vedem urmele a cloud
ducand un minunat efect prin intretaerile for
in forma de lunete. Pe doi din peretii ala-
turati se afla cate doua ferestre aproape
patrate §i o firida pe peretele nordic.
Aceasta camera §i cea alaturata, find des-
tul de incapatoare, par a f fost odaile de
locuit ale stapanului casei §i familiei sale.
Amandoua sunt varuite cu alb, ceiace le ciao
un aer familiar. Ne reintoarcem iara§i in cer-
dacul cel mic, din care, prin u§a de miaza-
noapte, patrundem intr'o odaita mica de o
infati§are foarte ciudata. Ea este luminata de
trei ferestre cu ocbiuri mid §i inguste, prin
cari se lumineaza slab peretii prafuiti cum

www.dacoromanica.ro
 BISERICA $1 CULELE DIN MALDARESTI
§i boltile tavanului. Rceste bolti sunt la fel
cu cele din camera cea mare descrisa mai
sus, iar in coltul nord-estic se vede o gura
patrata, de marginea careia sta rezimata o
scara de lemn, asezata aproape in pozitie
verticals.
In dreptul acestei scarf, pe peretele apropiat,
este o son' ingropata pe jumatate in gro-
simea zidului. Prin neingrijirea din cuprinsul
ei, aceasta camera pare a fii intrebuintata
1111
1 11 ''
Ig11 1177-77,
.1U
Hull I II I I
WI
00 000
numai arare ori, iar misterul ce pluteste in
aerul ei incbis, se mareste cu atat mai mull
cu cat privim spre gura boltilor de sus : ce-o
f acolo ? Stapaniti parca de o teams nein-
teleasa, urcam cu multa greutate scara cea
repede, catarandu-ne pe betele cioplite ro-
tund $i asezate destul de rar in clip de
trepte. Iaca-ne sus : aci ne gasim intr'o ca-
mera mica, ingusta $i intunecoasa, caci lumina
zilei abia se strecoara inauntru prin cele trei
ocbiuri de ferestruici pitulate sub streasina.
Langa peretele mic gasim un pat (vezi
planul etajului), iar pe peretele mare un camin
69
(vezi detaliul, pag. 71) cu vatra gi cu cos
larg pentru fum, in forma de cotlon.
Rflam Ca suntem in ascunzatoarea culei I
Rci se refugiau ai casei, femeile, copiii si se-
ascundeau obiectele de pret, pe cand barbatii
se luptau pe jos in foisoare pana ce izbutiatt
sa indeparteze pe pradatori.
Cu respiratia oprita ne asezam pe patul
de scanduri $i pe vatra $i ca purtati de
vraja unor puteri nevazute, ascultam in
fn.
l ciii I 1
.71 it11,,
I fink
., i i 'IF mil!
nn
mri
,Icrl ,,
8. Cula cea vecbie.
Fatada laterals
taina cum se deapana domol legenda acestor
ziduri vecbi :
«Catre sfarsitul veacului al 18-lea traiau
prin aceste locuri neamul Maldarestilor. Cel
mai de seama era dumnealui jupan George
san Constandin Maldarescu $i dumneaei ju-
panita Eva, sotia lui, cari, cu ajutorul dum-
nealor Radu, Barbu $i Ion Brat, rubedenii
de ale dumnealor, au pus de au ridicat
biserica din sat ce se vede si azi.
«Rpoi, dupa ce au ridicat casa Domnului,
s'au Bandit sa-$i ridice gi for o casa, spre
a le fi de adapost, for pi urmasilor lor, pi
www.dacoromanica.ro
70 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

a§a au pus de au zidit aceasta cula. Aci urma. In ziva aceea, pe inserate, se prega-
au trait ei multa vreme in lini§te, pana cand tia de ploae, iar nori negri-vineti alergau
jupan Gbeorgbe, ajuns la adanci batranete, vazduburile, tunand §i fulgerand. Jupanita
incbise ocbii. Jupanita Eva, ramasa singura, se retrase de grabs in etacul ei, aprinde
lumanarea dela Pa§ti §i ingenucbind in fata
icoanei se ruga; cand, deodata, aude glasuri
riiriAMearr Air de oameni streini in curte. Se inoptase
111111111111111/11.1111M4
w bine, cand i se paru ca cineva love§te in
Pr r i n n Ihiii
u§e. Zavoarele erau puse §i u§ile incuiate ;
totu§i frica o cuprinse cand auzi cum tal-
barii loviau cu putere in use. Atunci striga
ajutor... dar nimeni n'o mai auzia din causa
HIRAM ..Aphzkr6pgj
1813 SCAR? vijeliei §i a ploaiei ce se pornise ca un
potop !
Olir %Mt arum
«Auzi cum up cazu sub loviturile talba-
lamism rilor... Atunci fugi in camera de alaturi §i
Al
pe u§a din dos e§i afara in curie, abia pu-
tand sa fuga spre gradina din vale. Dar
soarta nu iarta, cad, la scapararea unui
fulger, un talbar o vede, o fugare§te, o prinde

5EEi, §i o aduce la tovara§ii lui de prada. Batrana

incremenise cu degetele incle§tate pe luma-
narea dela Pa§ti, cu care fugise afara... Tal-
rA.A.TAvA.
noLerA.LLoTTFte

rerta-v;A!*
4 ba ii o tarira in casa... Dar cand aprinsera
lumanarea $i cand Ii cerura cbeile dela lada
cu bani §i o vazura teapana §i invinetita
1.4 de gbiara mortei, se speriara atat de groaz-
A
MM. 4 .11f11186 PATCFWL131 nic, incat o scapara din maini §i ca ni§te
1119A.
Mgr
INIMM
naluci fugira in noapte...»
/INUM Infiorati de cele ce auzim, parasim in ta-
cere aceasta misterioasa ascunzatoare, spre
mr, !"116-imm
sitilVir, I.. a ne cobori pe povarni§ut repede al sca-
rii, pentru a ajunge iara§i in primul cerdac.
Seto§i de aer §i lumina, urcam §i aci o sca-
rita de stejar : la capatul ei gasim o odibna
de unde suim Inca 12 trepte de stejar §i
ajungem la foi§orul de sus, la sagna§iu !
De aci se desfa§oara inainte, spre mia-
zazi §i rasarit, frumoasa priveli§te a vaii
Luncavalului, marginita de dealuri ce se pierd
in departare spre valea Oltului. Paduri de
fagi §i mestecini imbraca aceste dealuri §i se
coboara in vale pana la malurile apei ; iar
toamna frunzi§ul for se aprinde de un cu-
lorit viu galben-ro§iatic, care, prin aspectul
sau feeric, ne poarta gandirea in poezia vre-
murilor apuse.
9. Cula cea vecbie. Colturi din aceste paduri umbroase ascund
Planul pivnitet, parterulul at etajului.
ici §i colo drumul ce se intinde pe malul
a mai trait pana la al nouozecilea an, mer- apei, pierzandu-se in departare ca o dunga
gandu-i numele pentru milosteniile ce fap- albicioasa alaturi de argintiul sclipitor al
tuia, dar mai ales pentru bogatiile ce avea, apei.
cand, intro zi, ii sosi §i ei ceasul cel de pe Pe acest drum se strecurau odinioara

www.dacoromanica.ro
 BISERICA $1 CULELE DIN MALDARESTI 71

cetele de baiduci pradalnici, punand ocbii Ill.

pe cei ce aveau de atacat in timpul noptii ;
dar mi§carile for erau In timp vazute de CULA CEA NOUN
strejerii cari stau de paza in foi§or. Atunci
ei dau alarma pi fecare slujitor trecea Ia Vazuta pe din afara, aceasta cula se arata
postul sau pi dimpreuna cu stapanii aparau, impunatoare prin masivitatea zidurilor ei. In
cu pretul vietii, familia §i avutul lor. sensul inaltimei, ea este impartita in trei parti,
Aci, in aceasta incapere patrata, descbisa
in spre rasarit §i miazazi, cate scene mi§ca-
toare trebue sa se f petrecut !
Parapetul pe care se sprijina stalpii cer-
dacului este strapuns de cinci gaud largi
innauntru gi inguste in afara, ca gi cele ale
cerdacului de jos. Prin ele atacau pe du--
man, find aparati de parapete. Tot aci gasim
pi un pat lung cat peretele cerdacului gi
destul de lat, care ne spune ca daca in
timpuri grele acest cerdac precum §i cel de
jos erau locuri de adapostire a celor refu-
giati innauntru, apoi in timpuri de lini§te
tot aci, in incaperea lui primitoare, plina de
lumina §i de aer, ipi petreceau timpul liber
stapanii cu familiile for in zilele calduroase
de vara §i serile sub farmecul lunei §i al
cerului instelat.
Stapaniti inca de vraja acelor vremuri de
mult apuse, parasim cerdacul cel §tiutor de
multe bune gi rele, spre a ne cobori pe
aceea§ scars pi scarita pentru a e§i in curte.
Contrastul placut dintre covorul verde al
ierbii gi albul prafuit al peretilor ne dau pri- 10. Cula cea vecbie.
lejul sa admiram bogatia exteriorului acestui Matra sculpt. dela fereastra pivnitei.
cuib de vulturi, o bogatie de profile, de mo-
tive arbitectonice, armonizate de o mans
maiastra intr'o proportie iscusita. Si ca o
completare a acestui mic monument, ne
.DETALI8L.STALFIal .1:10
place sa restauram cu gandul turnul ce se
inalta in partea truncbiata din spate, un turn UI

avand la capatul de sus un foi§or descbis iii

iii

MEI
de toate partile pe stalpi §i arcade la fel cu
cele din cele doua cerdace, sub o strea§ina iii
larga de §indrila de gorun. Iar acum Ia ple- iii
care, un gand §i o parere de rau pare ca ne
stapanqte pe tof parerea de rau ca aceasta
pretioasa cula este lasata in parasire §i an de
an se tot ruineaza, pans cand intr'o zi, mote
nitorii ei, gandindu-se s'o foloseasca pentru
11 II 11 II
trebuintele casnice, vor repara-o §i trans-
forma-o, §i cula se va perde pentru totdeauna ;
gandul ca Statul, daca ar trece-o in patri-
moniul sau, ca pe un monument de arta 11 Cula cea vecbie.
CAminul din ascunztitoare.
national& ar putea-o salva, conservand-o §i
restaurand-o in partite cazute. bine deslu§ite prin incingerea de jurimpre-

www.dacoromanica.ro
72 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

jur a ciubucului dela soclu, care separa in-
caperile de jos de acelea ale primului cat,
iar cele doua caturi sunt despartite printr-o
fa§ie late ce impresoara cula numai de trei
Parti
Aceasta fa§ie is na§tere din scobiturile
informe dreptungbiulare, rotunjite la colfuri,
cari impodobesc fatadele de trei parti, fafada
dinapoi find simple.
Randul de jos al soclului, malt de doi metri,
este gaurit numai in dreptul u§ii principale.
El are cinci ferestruici inguste, can lumi-
f botarit mai mult de trebuinfele interiorului,
caci, in exterior, ele cad cum se intampla,
fara de nici o regula fata de despartitu-
rile fatadei.
Cele patru colturi ale culei sunt rotunjite
in forma de sferturi de coloana, marginite in
ambele parti de fa§iile verticale ce incon-
joara partile scobite ale fatadei, aratandu-se
la colturi ca ni0e stalpi lati §i subtiri.
Randul al treilea de camere se arata §i mai
uwr de cat cel de jos, caci, afara de cele
§apte ferestre ce lumineaza camerile §i sala

12 Cu la cea mud.
Fatada principalA.

neaza incaperile de jos. Aceste ferestruici,
prin dispozitia lor, par mai mult ni§te me-
tereze, prin descbizaturile carora se aparau
cei dinaunte pe vremuri grele.
U§a dela intrare se descbide in doua parti.
Ea este lucrata din blani groase de gorun,
gbintuite cu piroane de fer §i, pentru mai
multa siguranta, este sprijinita la partea din
nauntru pe un drug gros de lemn, care, la
trebuinta, se trage din gaura de zid in care
e ascuns §i se vara cu un capatai in zidul
opus al u§ii, formand astfel o piedica pu-
ternica ce sta de-a curmezi§ul u§ii.
Randul al doilea de camere se arata mai
putin masiv de cat soclul, cad peretii sai sunt
gauriti de opt ferestre, al caror loc pare a
se mai vad, in fafada principale §i parte din
fatadele laterale, noua goluri ramase libere
intre cei doisprezece stalpi ai cerdacului.
Aceste goluri desigur ca la inceput au fost
descbise, iar mai in urma s'au incbis cu fe-
restre, a§a dupe cum se vede azi.
i aci, ca §i la randul al doilea, colturile
man sunt rotunjite prin acelea§i sferturi de
coloane, iar pilastrii alaturati se continua in
sus pans sub corn*, inconjurand apoi arca-
dele cerdacului.
Aceste arcade (vezi fafada principale) sunt
formate fie-care din cafe trei arcuri de opo-
triva de mad, ce parca se reazima cu par-
tile for joase pe lemnul de gorun ce leaga ca-
petele stalpilor.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA CULELE DIN MALDARE5TI 73

Parapetul de sub acesti stalpi este impo- de jos in sus, prin inmultirea golurilor dela
dobit cu sase scobituri lunguete gi rotunjite partile superioare, face ca masivele de zi-
la capete, insa in asa fel asezate ca nu co- darie ce se suprapun sa se usureze din ce
respund nisi cu axele stalpilor nici cu im- in ce, iar prin aceasta infatisarea generals
parteala scobiturilor de la randul al doilea. a culei sa produca impresiunea ca ne aflam
Peste cornisa de sus se reazima coso- in fata unui bloc bine ecbilibrat,- ca si
roaba de stejar ce sprijina capriorii inegriti cum cula ar fi plasmuita dintr'o singura
ai streasinei. licoperisul de sindrila este $i bucata, asezata la locul ei pe o temelie
el inegrit de vremuri gi rotunjit la colturi, neclintita, apoi cioplita de o mans mestera.
a

141
.4101
.11 119111 moth
AM 111991 191 moliumnii,
I I III
dll II III III Il 1

11-.
I I I I II
161III II ill I
I I I I Ili
II II I I tIli11 1661,
ilimanlial
I 11 III III
1 II VIII
VIII
.4_1 toll
dium m I I i
11_',7777111111WILI1
I, .1
'II !mil
1
" Tr- ill
III.

mil
tow?I
_...inlIkuum WI
I I
11
.
1
I

% 1
III 1'
,. 1 im
illifili
I%
m1'11111110
-.1 1
11,17-71.1 au nil u
II 1 iii------
I
if ilm
I

11-11117 hil if 1

4,1,40 en^ .% 420o 1010 011L, *GO

TO 1 111

4 7( 7 c=D (

13. Cula cea noun.

Fatada principal.

iar mucbiile sunt putin aduse dupa lemnaria In interior cula prezinta caracterul unei
cioplita a podului. case de aparare, in care s'apanul ei poate
Ficeasta mladiere a liniilor lui ii da mai avea gi confortul unei case de locuit.
mult infatisarea unui invelis din vre-o patura Astfel, la randul de jos (vezi planul),
groasa ce cade moale peste lemnaria nere- gasim o pivnita destul de incapatoare, o ma-
gulata a acoperisului. gazie gi locul ocupat de scara ce duce la
In fatada posterioara se vede o isitura pe camerile de sus.
toata inaltimea celor trei caturi, invelita tot Pivnita este luminata gi aerisita de cinci
cu sindrila $i care este ocupata de como- ferestruici lunguete gi inguste, mai stramte
ditati. in afara $i mai largi in interior.
Descresterea treptata a zidariei, incepand Prin felul lor, aceste ferestruici parca ar
Buletinul Comislunii Monumentelor Istorice. 10

www.dacoromanica.ro
74 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

fi putut servi $i in cazuri de aparare. Ca sa putem Intra in magazia din stanga

Tavanul pivnitei este captusit cu blani
groase de gorun, asezate pe grinzi puternice
tot de gorun ; acestea, la randul lor, sunt
sprijinite pe la mijloc de o grinda mare $i
groasa, sub care sta infipt un stalp gros de
gorun.
Peste aceasta impletitura de grinzi se rea-
zima zidurile interioare dela camerile de sus.
Pentru moment acest sistem de sustinere se
tine Inca bine ; insa, cu timpul, grinzile din
pivnita, putrezindu-se la capetele infipte in
ziduri, s'ar putea produce o slabire in in-
trebue sa coborim patru trepte pe o adan-
cime de 90 c. m.
Rceasta incapere este luminata $i aerisita
cu o ferastruica la fel cu cele dela pivnita,
iar pe peretele rasaritean are o firida.
Fisemenea cloud firide gasim si in Inca-
perea dela intrare : aci se mai vede o gaura
in peretele din afara, gl anume in piciorul
din dreapta usii cum se infra, care, prin
felul sau ciudat de a fi, ne duce cu mintea
in vremurile indepartate, cand aceasta casa
servia $i de fortareata.

14. Cula cea noun.

Fatada laterals.

treaga casa, bine inteles daca nu se vor lua
serioase masuri de sprijinire a zidurilor sus-
tinute de acest tavan de lemn.
La stalpul ce sprijina grinda cea mare se
poate vedea un inceput de putrezire, in cat
ar trebui inlocuit dimpreuna $i cu celelalte
grinzi, indoite sub greutatile de sus, printr'o
serie de arcuri sau bolti sustinatoare.
De altfel in intreaga cula se simte lipsa
de arcuri $i bolti afara de arcurile cerda-
cului ceia ce este un indiciu ca in timpul
zidirii ei, se pierduse oarecum bunele tra-
ditiuni in arta cladirilor.
Inteadevar, prin aceasta gaura, in forma de
truncbiu de con, cu partea larga in interior,
ni se spune ca se introducea teava pu§tii,
spre a lovi la cap pe cel ce cuteza sa se
apropie de use cu gandul dusman de a o
forta sa se descbida.
Sub impresiunea coplesitoare a celor au-
zite §i gandite, urcam bucuros suisul repede
al celor 14 trepte, la capatul caruia gasim o
odibna aci cotim la stanga §i ne aflam
intr'o salita ingusta, din care apoi dam intr'o
alts said asezata in curmezis.
Peretii sunt albi ca zapada si peste tot

www.dacoromanica.ro
 BISERICA $I CULELE DIN MALDARESTI 75

locul domne§te o curatenie ce ne invesele§te
§i ne redd toed lini§tea, spre a putea vedea
frumusetea ce se desfd§oara in jurul nostru
pe tavanuri, pe pereti, prin ungbere.
Ni se pare ca ne aflam intr'o casa din
pove§ti, ascunsd undeva intr'o padure inde-
partata, in care stdpanul ei, un intelept car-
turar, retras de sgomotul lumii, i§i deapAnd
zilele, inconjurat de lucruri ce-i sunt dragi
§i fait de cari nu poate trai.
Astfel: pe tavanuri sunt spanzurate tot felul
a carei forma (vezi figura la pag. 77) ne
atrage prin infati§area ei batraneasca.
Ferestrele sunt largite in interior §i inca-
drate cu ornamente in relief (vezi detaliul,
la pag. 78) varuite cu alb, al caror caracter
decorativ ne duce cu gandul la vreo influents
a artei din apus.
De aci intram in otetaculv din dreapta, cel
primitor §i vesel prin curdtenia lui §i prin lu-
mina ce patrunde din bel§ug prin cele cloud
ferestre. In fundul sdlii, la stanga, gasim o

A
.01401

111111
de
11 ma "

1---i--
ii 1
211Ir Wk.
, 1 T-1 17E767 U
-TT
1

ill _. HAL 1
I
I.1 1 1 PT 11111

ET- ifrfirllil:Tir:TT11TLrrf4

1r,

Et
"\-

1-7
P

1
I I
Ii

-"-,1.--=--idsAb..
15. Cula cea nouA.
Fatada laterals.

de candele de argint §i caldaru§i de amnia,
din cari atarna flori ; pe pereti sunt in§irate
farfurii lucrate de tarani, icoane vecbi adu-
nate de pe la bdtranii satelor, prosoape,
cruci, sfe§nice cumparate de prin balciuri
indepartate ; pe jos §i pe scaune sunt in-
tinse intr'o nereguld placuld tot felul de
scoarte, lavicere §i covoare vecbi.
Intrand in odaia cea mare din stanga gasim
acela§ cult pentru arta strdmo§ilor no§tri.
Rci mai gasim §i cate-va lucruri mai not
precum §i o pretioasd biblioteca.
In coltul din spre u§e se gdse§te o sobs
altd salita, la al careia capat se afla comodi-
tatile, deasupra celor de jos.
Ne reintoarcem iara§i pe sala din mijloc,
unde gasim scara ce ne duce la catul al
doilea, la «cerdacx..
Rci ne gasim intr'o incdpere lungs de
doisprezece metri §i larga de trei.
Pe peretele cel mare din afara se in§ira
§ase stalpi de zidarie, rotunzi, cari, dim-
preund cu cele doud extremitati §i ele
rotunjite in forma de jumatAti de coloand
sprijind cele §apte arcuri, compuse fecare
din cate trei arcuri semirotunde.

www.dacoromanica.ro
76 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

La cele doua capete ale cerdacului se vad

klaV alte doua arcuri, la fel cu cele dintai, spri-
fl.fillegvfAVRIVS1..)31 jinite pe capetele zidurilor, rotunjite ca si
cele dela cerdac in forma de jumatati de co-
loana.
Prin descbizatura acestor noua arcade, pri-
virea aluneca afara si se pierde in departare
pe intinsul neasemanatei panorame ce se des-
fasoara.
Astfel, spre rasarit gi miazanoapte privirea
se opreste pe muntii Buila $i Clabucetul, a
caror varfuri albastre se pierd in cenusiul
ip111111111MIIN $i vanatul norilor. Pe coasta Builei, intr'o
4
asezatura, sta de veacuri manastirea Arnota,
care adaposteste mormantul Voevodului Ma-
4 2.44
tei Basarab, iar la poalele Clabucetului, in-
tr'un lumini§ inconjurat de paduri de fagi,
mesteceni $i zavoiul de anini din vale, stra-
luceste, de o neasemanata frumusete, mana-
11i8LETAj2SLaS1.1.
stirea Hurezi, ctitoria Voevodului Branco-
veanu. Scbiturile Sf. Apostoli $i Sf. Stefan
ale acestei manastiri stau gi ele ascunse prin
padurile de primprejur.
Dela Clabucet privirea urmare§te mereu
ondulatia coamelor acestor siruri de munti
$i se lass spre apus, unde se opreste pe si-
lueta azurie a Parangului din Gorj. In spre
miazazi se arata priveli§tea vaei Luncava-
tului, marginita de munti $i dealuri pans ce
1111111:1!!!!111
se pierde in departare spre valea Oltului.
1111111111111111
Sub impresiunea acestor frumoase vederi,
s'ar parea ca cerdacul in care ne aflam ar
fi avut o destinatie de liniste $i desfatare,
insa cand ne intoarcem privirea innauntru
$i vedem zidurile cele groase $i obloanele
puternice ce stau gata sa acopere gura
scarii, un gand din potriva ne cuprinde gi
1141116LCTU3L6111. incet-incet ne dam seama ca, daca in tim-
puri bune, de liniste $i munca, acest cerdac
era loc de odibna $i multumire, pe vre-
muri de nesiguranta si pradaciune, tot aci,
in acest cerdac, se adunau pentru lupta cei
ce -$i aparau, cu pretul viefii, avutul gi fami-
liile lor.
Pentru aceste vremuri grele erau facute
ferastruicile cele inguste dela pivnita, pre-
cum $i zavorul cel gros si gaura de pusca
dela usa intrarii. Pentru vremurile bune insa,
stapanul casei a avut grije sa-$i infrumuse-
MO MB OM I' 011-IC
teze tavanul acestui cerdac gi ferestrele cu
frumoase podoabe in forma de ciubuce $i
flori, cari se mai vad $i astazi in buns stare.
16. Cu la cea nowl.
Planul parterului, etajului I 4I etajulul II.
Tavanul este despartit in trei campuri

www.dacoromanica.ro
 BISERICA $1 CULELE DIN MALDARESTI 77

dreptungbiulare, rotunjite la colturi §i avand Pe peretele din stanga al salei §i in apro-

fecare la mijloc cate un motiv decorativ.
1kstfel motivul central are la mijloc o rozeta
inconjurata de un cerc. In axa lungs sunt
CA1111111 Din ODA i A bc- S8 S.
piere de coltul din spre cerdac gasim inscris,
cum am spus, cu cifre in relief (vezi de-
taliul, pag. 76) facute din tencuiala, varuit
la fel cu peretele, leatul «1827.

----1-
-,be-col-T

.onitivIrDiti- cAnkiki DitioaaiA MARE

Af

-I
III
1=1

17. Cula cea noun.

Camlnurl.

ornamente dispuse in ciubuce §i f ori,, iar In odaia din stanga gasim o sobs de colt
in cea scurta sunt doua figuri decorative, ce cu patru stalpi (vezi detaliul) §i un corp cen-

18. Culea cea noun.

Decoratiuni pe tavanul cerdacului al al camaril.

represinta doi caini cu gurile caseate §i cu
cozile lungi indoite pe spate.
Despartiturile dela capete sunt formate
dintr'un motiv central de ciubuce §i flori
inconjurat de un cbenar eliptic, care §i el,
Ia randul lui, e inconjurat de un alt cbenar,
colturat §i cu indoituri, avand la varfuri cate
un manuncbiu de flori stilizate.
Din cerdac dam intr'o sala ce ne conduce
in fund la stanga la salita comoditatilor, pre-
cum §i la odaia din stanga §i la cele doua
incaperi din dreapta.
tral cu ornamente in forma de cruci. Ficeasta
sobs, prin originalitatea ei, pare a f destul
de vecbie, mai cu seams ca me§terii sobari
din localitate acum lucreaza sobele in altfel,
iar la sobele de felul acesteia le zic ca sunt
<<batrane§tiv.
Intre «etaculx. §i .tcamarav din dreapta salii
gasim iara§i o sobs «batraneascav, find intr'o
parte «oarbax., iar in cealalta avand gura de
incarcare. (Vezi detaliul).
Deosebirea de forme §i infrumusetare Ia
aceste doua sobe §i a aceleia din odaia mare

www.dacoromanica.ro
78 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

de jos, sunt o dovada de dibacia me§terilor
sobari din acea vreme.
Pe tavanul «camariix gasim o ornamen-
tatie formata dintr'un disc eliptic, inconjurand
o figura ce represinta un copil cu picioarele
in forma de cozi de peste, iar deasupra ca-
pului o floare cu trei ramuri in cbip de co-
roana. La capetele lungi ale elipsei se afla
doua ornamente circulare, formate din ciu-
buce §i foi dispuse in acela§ sens.
Curtea acestei cule este incbisa de jur
imprejur cu un zid de bolovani, legati cu
var alb, §i nu este descbisa de cat in dreptul
portilor mari de la intrare §i a portitelor din
spre gradinele din fata §i din dosul culei.
Mu§cbiul Bros s'a a§ezat peste pietrele
inegrite de timp ale zidului, iar curtea s'a
imbracat cu ve§tmantul verde al ierbii, cres-
cuta deasa §i tunsa marunt, intocmai ca te-
&aura unui cljilim de toata frumusetea.
In mijlocul acestui colorit viu impreunat
cu albastrul senin al cerului, se inalta voi-
nica, lini§tita, cula, ale carei ziduri albe,
stralucind cu putere sub vapaia de lumina
a soarelui, ne spune parca o poveste de
demult.
ION D. TRAJANESCU.

19. Culea cea noun.

Decoratiuni In jurul ferestrelor din camera
mare.

www.dacoromanica.ro
 STAMPE VECHI
INPATI§AND
VEDERI DIN BUCUREP
o
In Buletinul Monumentelor Istorice", anul
IV, fasc. 13, am reprodus ni§te stampe vecbi
ale manastirii Curtii de Arge§ din albumul lui
Robert Ainslie I. De randul acesta dam alte
doufi, infati§and, una o Vedere din apropi-
erea Bucure§tilor, cealalta Palatul din Bu-
cure§ti. De§i prima editie a albumului lui
Ainslie e din 1801, judecand insa dupa o
citatie pe care o intalnim in legenda ce in-
sote§te <<Palatul din Bucure§tiv, colectiunea
poate sa fi fost inceputa cu mult mai inainte,
cad ad e vorba de calatorul William bun-
ter, care a vizitat Bucure§tii in 1792.
Gravura aceasta din urma a fost repro-
dusa §i de G. I. Ionnescu-Gion in .xIstoria
Bucure§tilor* (Bucure§ti 1899, pag. 302).
Daca o mai dam §i not Inca odata, e pentru
ca regretatul autor, necunoscand nici legenda
gravurii, nici albumul din care a fost extrasa,
nu ne-a putut informs in deajuns. 2).
Iata in traducere cuprinsul legendelor (cu
textul in engleze§te §i frantuze§te) :
4.:0 vedere din apropierea Bucure§tilor.
Bucure§ti, capitala Valabiei, este un targ
mare, foarte populat, a§ezat pe malurile raului
Dambovita, cam la 40 mile 9 la miaza noapte
1) V in articolul pomenit diferitele editii din al-
bumul lui Ainslie.
2) Aceasta gravura, cu dimensiunile 25x32 cm.,
e redusti in scrierea lui Gion la 10x15 cm. Dansul
afirmil cil gravure reprezinta : Dambovita, Curtea
Arsil si Morile lui Mibai Vode, apoi adaoge in
nota 3 urmatoarea explicatie : Gravure este dela
inceputul secolului nostru $i e singura care ne arata
un palat al Domnilor dela Bucuresti "
3) E vorba de sigur de o mils englezil care are
www.dacoromanica.ro
de Dunare. El cuprinde un mare numar de
biserici grece§ti §i mai multe manastiri, din
can multe au clopote (!). Casele acestui ora§
sunt de o constructieparticulara §i in mai multe
locuri au o infati§are pipernicita §i saraca-
cioasa, find in mare parte sub pamant §i
acoperite cu paie §i scoarta de copaci : cele
mai bune sunt zidite din piatra §i acoperite
cu §indrila. Ulitile sunt ca ni§te poduri lungi,
fiind pardosite in toata largimea for cu scan-
duri lungi de 30 - 40 picioare 4) pe 10 - 12
degete grosime 9 §i pe o mare intindere
a ora§ului, pe mai multe mile 9. Patriarbul
Ierusalimului locue§te in acest ora§ Intr'un
mare ban, in care sunt foarte multe apar-
tamente §i pravalii pentru negustori. Renta
acordata Patriarbului de Domnitorul Valabiei,
pentru sfantul mormant dela Ierusalim, se
ridica zice-se la 20 de pungi pe an 7). In
acest loc sunt cateva tipografii, din cari au
ie§it mai multe carti religioase pentru intari-
rea credintei locuitorilor terii, can sunt foarte
inculti §i superstitio§i. Cei mai saraci primesc
invatatura gratuit ; in acest scop, sunt ni§te
cruci de lemn sau de piatra ridicate la dru-
mul mare, din can pe mai multe sunt sapate
inscriptii scoase din rugaciunile for §i din
1609 m.: cifra data ad corespunde prin urmare cu
distanta dintre Bucuresti si Giurgiu.
4) Un picior englez face 0.30 m. ; deci lungimea
acestor bltini variii intre 9-12 m.
5) Un deget are 0.025 m., ceiace face o grosime
de 25 30 cm.
6) V. nota 3.
7) Valoarea unei pungi e de 500 piastri 110
lei noi ; prin urmare 20 de pungi ar face 2.200 1. n
O

000

''''.1-0:1'if
Iaill10,-0; " lip r ill Npr.
411.10,Ari
.-Hiiiik.i.liligfli, :, ,,Iii.., ,

Iii
0- ,41,.. , A iif,
. .1 1 1 ... , I 4

.;1.47.. , ..,4,
.Cis.
.... -
.."-1.' ,' v _-4r 43 A.,, ."1.44---.0:443"...:-..-;":"11/.
..7...:3''...?..,

2
1. Palatul domnesc din Bucuresti la 1801.

www.dacoromanica.ro
 STAMPE VECHI INFATISAND VEDERI DIN BUCURE$TI 81
*2 I-. V. i V ,
.
,..fir.1 anilligallag lo...t
-
.^ Ini. 461*1
.141(t.
vedere din apropierea Bucure§tilor la 1801.

Qt. Jraft1171., 0.4 ft

(Ark 1-1'
tl i
I., 4 '

www.dacoromanica.ro
'I.
tuletinul Comisiunil konumentelor istoriee. 11
82 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
cele zece porunci $i unele impodobite cu
niste masgalituri mizerabile, infatisand pe
Isus Hristos, pe Fecioara Maria sau pe cei
12 Apostoli, pentru cari trecatorii au o mare
veneratiune. Cateva din aceste obiecte de
devotiune sunt reprezentate in vederea luata
din imprejurimile orasului descris ad. Con-
structia circulars in ruins se crede a f fost
ridicata in amintirea vreunui Domnitor at
terii, dar nu i se poate fixa epoca. Cele trei
sageti deasupra bisericii ce se vede la stan-
ga inseamna Treimea ; cea mai mare este in
cinstea lui Dumnezeu Catal, cea din mijloc
infatiseaza pe Fiul $i cea mai mica pe
Sfantul Dub.",
cPalatul din Bucurestiz. La descriptia
generals a Bucurestilor.... se pot adaoge
urmatoarele observatii : Plimbarile publice
pe malurile micului rau Dambovita 1) sunt
foarte placute $i foarte cautate seara, din
cauza facoarei si a frumoasei for situatii.
Aerul orasului este cu toate acestea nesa-
natos si apa de calitate rea. 0 parte insem-
nata din ora§ este asezata pe dealul care
stapaneste toate imprejurimile. Casele sunt
in deobste cladite §i randuite ca la Turci,
mai ales ale boierilor §i ale oamenilor bogati.
Foarte rar se vad geamuri la ferestre ; ele
1) In text e : Embrowitz.
2) V. nota 6 din articolul amintit mai sus.
3) Nu cunoa§tem decat un rezumat al acestei
interesante calatorii, publicat in : Taschen-Biblio-
tech, partea I, vol. 3, editata de Joacbim beinricb
Jack. lata in intregime titlul calatoriei, rezumate de
www.dacoromanica.ro
se inlocuesc cu basici de porc. °Mile lo-
cuite de femei n'au altfel de ferestre, Valabii,
ca $i Turcii, tinand ascunse femeile, cat mai
mult, de ocbii strainilor.
Principii sau Voevozii, in deobste, tin o
curte pompoasa in acest ora§, dar palatul
(care este descris de Cbisbull 2) ca o fru-
moasa $i placuta cladire de piatra) arzand,
Principele actual a fost nevoit sa-$i stabi-
leasca resedinta intr'o manastire $i sa tra-
easca mai retras. cAm fost introdusi zice
cbunter 3) la curtea Principelui 4). Alteta
«Sa sedea pe o sofa, intr'un costum bogat
cgrecesc, avand in dreapta pe cei doi fii ai
csai, iar in stanga pe episcopi si pe boieri,
cfiecare dupa rangul lor. Se observa multa
«ceremonie. Principele isi sorbia cafeaua §i
cfuma dintr'un ciubuc de cire§ lung de vreo
c6 picioare 3) cu o Lulea eleganta §i cu
«extremitatea cealalta de cbiblibar. Fiecare ii
carata cea mai plecata condescendenta, si on
cde cate on descbidea gura, o tacere adanca
cdomnia in sala.x.
«Vederea alaturata infatiseaza resedinta
actuala a Voevodului. Cladirea, vasty si ne-
regulata, este a§ezata pe o inaltime in apro-
pierea raului $i doming asa de bine sesul
din apropiere.x.
0. LUGOSIANCI
Michael Fiedler : William bunter's Esq., Reisen durch
Frankreich, die Tarkey and Ungarn bis Wien in
dem fahre 1792.
II) Domnitor al Valabiei atunci era Mibail Sulu.
5) Lungimea ciubucului ar fi de 1.80 m.
 10AN ZIDARUL LUI PETRU-VODA RFIRE.
.
Era de felul sau din Suceava, unde-§i
avea starea, apartinand, cred, vecbei colonii
germane din fosta capitals a Moldovei §i fu
insarcinat de Petru-Voda Rare a-i face, pen-
tru suma de 1500 fl. tatare§ti («bey dngscbv
= pagane§ti, tatare§ti) o biserica de piatra ;
gre§ind insa constructia, biserica se narui,
iar Domnul fu nevoit sa zideasca o alta in
alt loc.
Faptul ni-1 relateazd Rare insu§1 intr'o
scrisoare din 9 Fevruarie 1546 catre Bistri-
teni, in care nu ni se spune insa de ce a-
nume biserica e vorba. Totu§i §tim aceasta
dela fiul §i urma§ul sau, dela Ilie-Voda,
care area Bistritenilor, la 13 Ianuarie 1549,
ca suma de bani primild de loan Zidarul dela
parintele sauopt-spre-zece mii aspri ( 1500
fl. tatare§ti ?) bani gata era pentru cladi-
rea unei biserici din Suceava, care nu poate
fi alta decal Sf. Dumitru, ziditd la 1535. Deci
§tirea data de Bistriteni, cum ca biserica na-
ruitd ar fi acea a lui Rare§ dela Roman,
trebue privita ca o confuzie, provenita din
faptul ca loan Zidarul era reclamat, cum
vom vedea indata, special pentru zidirea a-
cestei din urmd biserici.
Reconstruind, cu alti me§teri, biserica Sf.
Dumitru din Suceava, Petru-Voda tinu pe
loan Zidarul dator sa-i faca, la timp venit,
pentru banii primiti, o altd biserica. Intre
acestea insa, expeditia lui Soliman Magni-
ficul sili pe Domn a-§i parasi Para §i a se
refugia in Ciceu. Cu dansul se traserd in
Ardeal §i alti locuitori ai Moldovei. Intre ei
§i loan Zidarul din Suceava, care, ca ger-
man, cum am presupus ca era, obtinu per-
misiunea a se a§eza in cetatea Bistritei,
unde-§i cumpara casa §i trai cu bund pace
pans la intoarcerea in domnie a lui Petru
Vodd, in care timp trecu o singurd data
www.dacoromanica.ro
in Moldova, pentru aranjarea oare caror
afaceri. Un document ne indica cbiar locul
unde se gasia in Bistrita casa lui Joan Zi-
darul : intre Martin Warga §i Luca Monaar.
Cu revenirea lui Rare la tronul Moldovei
se descbide afacerea, ca sa-i zicem a§a, a
lui loan Zidarul. Incepand construirea mai
multor biserici, intre cari, la 1542, §i a bi-
sericii episcopale din Roman, Domnul simte
trebuinta vecljiului sau constructor. I se a-
dreseaza deci personal, in mai multe ran-
duri, scriindu-i §i poftindu-1, cu vorbe blande
§i promisiuni, sa vina in Moldova, spre a-i
zidi o biserica.
loan Zidarul, pretextAnd boala §i teama,
nu veni. Atunci Domnul se adreseaza Sfa-
tului ora§enesc al Bistritei, la 9 Fevruarie
1546, relatandu-i cele petrecute toc-
meala pentru zidirea bisericii, construirea
gre§ita, naruirea §i recladirea ei si ru-
gandu-1 sa intervina pe langd fostul sau su-
pus ca sa -1 induplece a veni la sine, caci,
cu ajutorul lui Dumnezeu, spunea el, a in-
ceput a zidi mai multe biserici : are deci tre-
buintd de me§terul sau. Si fiindca acesta
pretextase board, le scria ca nu va lucra in-
su§i, ci numai va invata, va conduce pe altii.
Ce prive§te teama, sa n'aibd nici una, cad
va avea mild §i indurare dela dansul. Iar
dad totu§i, cu toate aceste promisiuni §i
asigurdri, nu-1 vor indupleca sa vind in Mol-
dova, Rare ruga pe vecinii sai sa-i puns
zi de plata a datoriei de 1500 fl., caci nu
vrea sa-i lase banii pe degeaba.
loan Zidarul nu dadu ascultare acestei
staruitoare interventii, facuta prin mijlocirea
Sfatului. Petru-Voda se adresa atunci din
nou vecinilor sai, la 11 Aprilie 1546, ara-
tandu-le ca de oarece staruintele (acute §i
84 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
asigurarile date din parte-i supusului sau
nosier subditus au fost zadarnice, ii roaga
Inca odata ad radicem cordis nostri"
sa puna toata silinta a-1 face sa vina la sine,
caci are mare nevoie de dansul pentru con-
struirea bisericii din targul Romanului. Nu
sa lucreze insu§i se repeta iarasi ci
sa invete pe altii, caci ai vo§tri ( adeca zi-
darii ardeleni ce erau in serviciul Domnu-
lui) nu §tiu construi dupa datina noastra :
quia vestrates non noverunt iuxta consue-
tudinem nostram edificare*. Pe credinta sa,
a filor, episcopilor §i boerilor sai, asigura
Rare§, me§terul va fi tratat bine, plata
cinstit §i lasat sa se intoarca in pace acasa,
in Bistrita.
Dar nici acestor asigurari, pe cari le va f
facut §i verbal trimisul Domnului, Parcalabul
Cotnarilor, Grigorie Rosenberger, loan Zi-
darul nu dadu ascultare : el starui in refuzul
sau, invocand acelea§i motive boala §i
teama. Fata cu acest statornic refuz, Petru-
Voda trimise la Bistrita pe Matei Vame§ul
de Suceava, dela care loan Zidarul primise
o parte din banii datorati, sa caute pe debitor
si, daca el nu va vrea sa vina nici acum,
sa-1 urmareasca pentru plata datoriei.
Stramtorat astfel §i ne mai avand incotro,
caci motivele sale se vadira a fi de§erte,
promise, in fata intregului Sfat, ca va pleca
in Moldova, dad nu va putea calare, atunci
cu o trasura ce tocmai in acel timp se tri-
mitea lui Petru-Voda prin Brasov. Dar nu
se tinu de cuvant. Caci inteo build zi aparu
inaintea Sfatului, aratand ca nu pentru zi-
direa unei biserici it cbiama la sine Domnul
Moldovei, ci pentru ca sa-i arate ne§te co-
mori ale unor boeri, pe cari insu§i (Ioan Zi-
darul?) le-a ascuns §i pentru cari voe§te a-I
incbide §i tortura, in caz cand nu le-ar mai
putea gasi si arata.
Vazand ca totul e in zadar, ca sub nici
un chip Ioan Zidarul nu voe§te a se intoarce
in fara, Petru-Voda trimise pe omul sau de
incredere, pe Matei Vame§ul Sucevei, la Bis-
trita, ca sa-i scoata datoria pe calea legii.
Acum insa Ion Zidarul nega cbiar a fi dator
lui Rare§, zicand ca dad biserica facuta de
el s'a surpat, aceasta nu s'a intamplat din
cauza negligentei lui, ci din vina Voivodului.
Bistritenii, potrivit datinei lor, ii dadura ju-
ramant, lui §1 sotiei sale, fixandu-le zi de
infati§are inaintea Sfatului.
www.dacoromanica.ro
Luand cunostinta de aceasta botarire a
vecinilor sai, Petru-Voda le scrise indata,
contestandu-le dreptul de a judeca pe meter
ca pe un supus al lor §i aratandu-le ca nu
poate primi juramantul si nu permite trimi-
sului sau sa se prezinte in acest scop in-
aintea lor. 4C Ne-au crezut imparatii §i regii
§i acum juramantul aceluia sa fie mai tare
decat cuvantul nostru !>> esclama Domnul
la sfar§itul scrisorii sale.
Fata cu acest veto ce Rare§ punea jura-
mantului prin care Joan Zidarul credea ca se
va putea sustrage de la plata datoriei, acesta
cauta sa scape cel putin de urmarire. Dupa
ce incerca, fara sa izbuteasca, a-si vinde
casa din Bistrita, el parasi pe ascuns cetatea,
unde trai opt ani de zile, cautandu-si adapost
la Sibiiu. Incuno§tintat de aceasta, Rare§
ceru Bistritenilor, la 2 Iulie 1546, sa-i asigure
plata datoriei, 1500 fl. 4r nostre terre usualesx.,
prin punerea sub sequestru a casei §i a
celorlalte lucruri ce el mai avea in ora§ul lor.
Aci statea afacerea lui Joan Zidarul la
moartea lui Rare§, care nu sfar§i insa fara a
fi aranjat cestiunea zidirii bisericii episco-
pale din Roman. Lucrul it cunoa§tem de la
Ilie-Voda, care ne relateaza ca raposatul sau
parinte angajase in acest scop un meter
zidar din Bistrita, anume Luca. Dar si acesta,
cum am aratat in articolul din fasc. prece-
dent al Buletinului, trebui sa paraseasca lu-
crarea de la Roman. Cauza era raul trata-
ment la care fusese supus de episcopul Ma-
carie, cronicarul. De la Bistrita, unde se in-
torsese, it recbema Ilie-Voda la 2 Aprilie
1548, prin scrisoarea din care am luat stirea
de mai sus, asigurandu-1 ca nu-§i va mai
primi tainul de la Vladica, ci de la un boier
al sau, pe care it va face ispravnic si care be
va da, lui si tovara§ilor de lucru, mancare
§i bautura din bel§ug, dupa pofta inimei lor.
Luca nu pare insa a se fi lasat ademenit,
deocamdata cel putin, de aceste asigurari :
Baltat Vistiernicelul, trimisul Domnului, se
intoarse fara de me§terul a§teptat, care, mai
tarziu, catre sfar§itul anului, era reclamat
Bistritenilor ca ar fi luat mai multi bani de
cat s'ar fi cuvenit. Din faptul ca el nu se
constata a fi fost urmarit pentru aceasta da-
toile, ca loan Zidarul, am dedus ea, in cele
din urma, si-a reluat probabil lucrarea de la
Roman sau vre-o alta oarecare in loc.
 IOAN ZIDARUL LUI PETRU-VODA RARE$
Sa revenim insa la datornicul lui Petru
Rare§. Indata dupa moartea Voivodului, la
1 Noemvrie 1546, Ilie-Voda scrie Bistrite-
nilor ca in mijlocul for se afla un datornic
asupra caruia parintele sau pusese secl)estru
pe casa §i celelalte bunuri. Cere deci ca acest
sequestru at lui loan Zidarul sa ramana ne-
scbimbat, nestramutat, cad la dimpotriva
oamenii lor, ai Bistritei, cu afaceri in Mol-
dova, vor suferi represalii din parte-i.
Cererea era justificata. Cad nu peste mult,
Ilie-Voda fu informat ca datornicul sau, care
§tim Ca fugise §i se adapostise in Sibiiu, §i-ar
fi vandut casa. El scrise atunci Bistritenilor,
la 27 Fevruarie 1547, Ca bine §tiu ei pentru
ce s'a pus sequestru pe casa §i bunurile
me§terului : sa se despagubeasca de da-
torie, pe care i-ar parea rau sa fie nevoit sa
o scoata acum altfel prin represalii.
Afacerea ramase in acest stadiu pans la
sfar§itul anului viitor. Cad abia la 19 Oc-
tomvrie 1548, Ilie-Voda cere, pentru ultima
oars, judetului Bistritei sa-i trimeata suma
de bani datorita de loan Zidarul. Cum insa
cererea nu i se satisfacu, Domnul scrise la
20 Decemvrie urmator Sfatului sa stee intru
ajutor trimisului sau, lui Petru U§arel, spre
a vinde cat mai bine §i mai cu prat casa
Zidarului, pe care o obtinuse pentru datoria
de 1500 fl. catre parintele sau.
Vanzarea se Wu: casa fu cumparata, dupa
cum se spune in scrisoarea Voivodului mol-
dovean de la 13 Ianuarie 1549, cu suma de
260 fl. de bistriteanul Paul Budaker, caruia i se
trimise imputernicire de stapanire ca pentru o
proprietate a sa, cu drept de mo§tenire pentru
urma§i ... Cotodata Ilie-Voda scrise §i lui Mar-
tinuzzi, omnipotentul tezaurar at Rrdealului,
facandu-i cunoscuta vanzarea §i rugandu-1 sa
libereze cumparatorului act de proprietate.
Martinuzzi cere aceasta, la randul sau, de la
Bistriteni, la 3 Fevruarie 1549. In sfar§it, tri-
misul Domnului, Petru U§arel, da inaintea
intregului Sfat, la 10 Fevruarie, adeverinta,
intarita cu pecete §i adeverita cu martori, de
primirea banilor dati de Paul Budaker pentrn
casa lui loan Zidarul, incbeindu-se astfel con-
tract de vanzare in regula.
Cu ace§ti bani nu se acoperia insa da-
toria. Totu§i Ilie-Voda, ne mai avand ce pre-
tinde deocamdata dela debitorul sau, incbise
afacerea, care se redescbide numai cu ye-
www.dacoromanica.ro
85
nirea lui Alexandru Lapu§neanu pe tronul
Moldovei. $i anume iata cum : gasind in re-
g istreleVistieriei inscrisa datoria lui loanZida-
rul de 360 fl. ungure§ti ( -1500 fl. tatare§ti ?)
§i vazand ca din ace§ti bani s'au primit numai
260, pretul vanzarii casei, el reclama dela
Bistriteni, ca un mo§tenitor legitim legitimus
successor restul de 100 fl.
Bistritenii deferira pricina Sibienilor, in
mijlocul carora traia acum de cativa ani loan
Zidarul, relatandu-le fidel intreaga afacere la
12 August 1553. Ei in§tiintara de aceasta,
negre§it, §i pe Lapu§neanu, care avusese
grije de altfel a-§i trimite din vreme un om
at sau la Sibiiu, spre a urmari datoria lui
loan Zidarul pe un anume Varzarul, pe
care it recomanda Bistritenilor cu scrisoarea
sa dela 16 Iulie 1553.
Trimisul Domnului moldovean la Sibiiu
nu ispravi insa nimic. Cad, cbemat find in-
naintea Universitatii sase§ti, Ivan Zidarul con-
testa a mai f dator. Cerand juramant pentru
aceasta, reprezentantul lui Lapu§neanu nu
primi, motivand, ca odinioara Matei Va-
mewl lui Petru Rare§, ca daca imparatii §i
principii dau credinta stapanului sau, cu atat
mai mult trebue sa-i dee Sibienii. Nesatisfa-
cuti, judecatorii sa§i cerura dovezi mai sigure
§i mai multumitoare. El be prezenta atunci
marturia Bistritenilor. Dar nici aceasta nu fu
recunoscuta suficienta. Astfel, avand in ve-
dere §i unele declaratii pe cari reprezentantul
Domnului 1Y1oldovei le facuse pe cale parti-
culars unora §i altora dintre Sibieni, ca
nu poate dovedi datoria, ca stapanul sau nu
tine la ea, ca numai indemnat de Bistriteni
a reclamat-o, etc. tiniversitatea da ca§tig de
cauza lui loan Zidarul, netinandu-1 dator
pentru suta de fl. reclamata.
Afacerea nu se ispravi insa aci. Cam in
acela§ timp cu actiunea lui Lapu§neanu,
loan Zidarul reclama Sibienilor impotriva
Bistritenilor, ca ace§tia au ingaduit sa i se
vanda casa, lard a se fi dovedit datoria
pretinsa de Domnii 1Y1oldovei, datorie pe
care el o contestase, gata find a intari a-
ceasta, conform legii, cu juramantul ce i s'a dat.
Spre sustinerea acestei afrmari loan Zi-
darul infati§eaza Sibienilor, la judecata, cloud
marturii, obtinute prin mijlocirea Riudenilor
(3 Iunie 1555) §i Bra§ovenilor (25 Octomvrie
1555), dela fo§tii sai vecini din Bistrita,
Cbristannus Rurifaber §i Ioannes Auner, pre-
86 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
cum ca, in adevar, el era gata a-$i sus-
tine cauza cu juramant, dar Petrp-Voda Ra-
re§ nu primi. Asa fund, zicea dansul catre
Universitatea saseasca, pe nedrept Bistritenii
1-au declarat dator $i i-au vandut casa.
Cerea in consecinta sa i se restitueasca pre-
tul cu care el cumparase acea casa, 340 fl.
La judecata, care se conexa cu afacerea
celor 100 fl. reclamanti de Alexandru La-
pusneanu, Bistritenii furs reprezentati prin
concetatenii for Iacobus Wrescber $i Caspar
Pe llio. Acestia prezentara scrisorile lui Petru
Rares si ale lui Ilie-Voda cu privire la afa-
cere, aratand ca nu ei, ci Domnul Moldovei
a vandut casa lui loan Zidarul, din pricina
ca acesta se obligase in cele din urma a
merge in Moldova recunoscuse deci in-
direct datoria , dar nu se tinuse de cuvant.
Mai mult Inca : fugi pe ascuns din mijlocul
lor, adapostindu-se la Sibiiu.
Universitatea judeca ca Fara cale au pro-
cedat Bistritenii, cari, nemultumiti, cerura sa
se transmits afacerea judecatii supreme
Imparatului. In acest scop se inainta pe de
o parte Curtii imparatesti cercetarea $i bo-
tarirea Universitatii sasesti de la 16 Decem-
vrie 1555, iar pe de alts parte se delega
cetatenii din Sigbisoara Mibail Roman $i
George Kezler sa mearga la Bistrita, spre
Notcl. Pentru a nu fi citat prea des, in note subli-
niare, documentele pe baza carora s'a intocmit expu-
nerea de fatd, am crezut ca e mai bine sil le dau ad o
singurd data, cu aratarea ca toate sunt publicate de d.
N. Iorga in col. bunnuzaki, vol. XV. -
Iatii-le dar,
in ordine cronologicd : 1) Scrisorile lui Petru Rare
dare Bistriteni din 9 Fevruarie 1546 (p. 447), 11 Aprilie
1546 (p. 448), 2 Iulie 1546 (p. 453) §i 16 Septemvrie 1546
(p. 454). Obsery ca aceasta din urma scrisoare, datata
dupe moartea lui Rare§ (cf. p. cit., nota 2), trebue
pusd intre aceea de la 11 Aprilie §i aceea de la 2
lulie. -
2) Scrisoarea Reginei Izabela catre Bistriteni
din 5 Ianuarie 1547 (p. 456). - 3) Scrisorile lui lie-
Vodil catre aceia§i din I Noemvrie 1546 (p. 455),
28 Fevruarie 1547 (p. 460), 2 Aprilie 1548 (p. 465),
www.dacoromanica.ro
a face o noua invegtigatie in cbestia van-
zarii casei lui loan Zidarul.
Aceasta investigatie, la care paritul, desi
asteptat, nu se infatise, $i care nu dete alte
rezultate de cat cele cunoscute, se facu la 31
Decemvrie 1555 $i fu inaintata direct Impa-
ratului. Impreuna cu actul Universitatii mai
sus mentionat, forma baza de cercetari $i
de judecata a consiliului imparatesc, care bo-
tari, la 19 Martie 11556, prin sententa data
la Pressburg, ca dace loan Zidarul voeste
a-si rascumpara casa de In Paul Budaker, ca-
ruia i-o vanduse Ilie-Voda, poate sa o faca.
Asa se incbeie aceasta afacere, care, ince-
puta la Curtea lui Rare din Suceava la 1536,
sfarsi, cum vazuram, doua -zeci de ani mai
apoi la curtea Imparatului Ferdinand din Po-
jun. Cercetand subiectul la inceput din cu-
riozitate, am vazut in urma ca nu e lipsit
de interes si ca expunerea lui e necesara
cbiar pentru intregirea cercetarilor istorice
ce am publicat in fasc. precedent at Buleti-
nului : inainte deci de a continua aceste cer-
cetari pentru mesterii bisericilor din Tara-
Romaneasca in sec. XIV XVI, am so-
cotit ca se impune publicarea mai intai a
acestor cateva randuri asupra afacerii lui
loan Zidarul lui Petru-Voda Rams.
ALEX. LAPEDATU
19 Octomvrie 1548 (p. 469), 20 Decemvrie 1548 (p. 470)
§i 13 lanuarie 1549 (p 471). 4). Scrisoarea lui Marti-
nuzzi care Bistriteni din 3 Fevruarie 1549 (p. 471).
- 5) Cbitanta lui Petru 1.1§drel data lui Paul Buda -
ker la 10 Fevruarie 1549 (p. 472). 6). Scrisoarea lui
Alexandru Lapu§neanu catre Bistriteni din 16 lulie
-
1553 (p. 496). 7) Raporail Bistritenilor catre Sibieni
din 12 August 1553 (p. 496). 8). MArturia Aiudenilor
din 3 Iunie 1555 p.513). -9). Marturia Bra§ovenilor din
25 Octomvrie 1555 (p 514). - 10). Judecata Universi-
tap sase§ti de la 16 Decemvrie 1555 (p. 515).
11). Cercetarea de la Bistrita a delegatiIor sigbi§oreni
din 31 Decemvrie 1555 (p. 517) 13). Judecata §i
botarirea Impdratului Ferdinand II de la 19 Martie
1556 (pp. 520 1).
 OPICIALE
RAPORTUL D-LUI PROF. V. PARVAN, DIRECTORUL MUZEULUI NATIONAL
ADRESAT D-LUI MINISTRU AL INSTRUCTIUNII $I CULTELOR
ASUPRA MASURILOR DE LUAT PENTRU CONSERVAREA CASTRULUI ROMAN DELA T.-SEVERIN
La adresa No. 30753 din 22 Nov. 1911,
prin care, potrivit incbeierii Comisiunii lYio-
numentelor Istorice de la 8 Nov. a. c., ma
delegati ca, impreuna cu d. primar al ora-
§ului T.-Severin, sa stabilesc cum va trebui
facuta Imprejmuirea ce a devenit absolut
indispensabild pentru apararea castrului ro-
man de acolo de totala distrugere, am onoare
a raspunde cele ce urmeaza:
Miercuri 30 Novernbrie, am plecat la Seve-
rin, prevenind pe d. primar al oraplui sa
binevoiasca a-§i rezerva toata ziva de Joi
pentru cercetarea la fata locului ce avem
impreuna a face.
Joi 1 Decembrie, impreuna cu d. pri-
mar §i cu d. inginer al comunei, am mers la
castru §i, dupa ce am examinat tot terenul
inconjurator, am botarit, de comun acord, o
liberare prin expropriere nu numai a insgi
castrului, ci a tuturor portiunilor inconjura-
toare din ora§ul antic, ale carui urme sunt
Inca perfect vizibile de jur imprejurul cas-
trului. Pe de alts parte, in vederea ca§tiga-
rii unui loc potrivit pentru depunerea pa-
mantului ce se va scoate la viitoarele sa-
paturi arcbeologice, astfel ca ruinele antice
sa poata fi complet liberate de pamantul
prepus, am intins linia de inconjurare a te-
ritoriului istoric OM la rapa foarte adanca
ce se intinde la sudestul castrului. In sfar§it,
in vederea salvarii ruinelor antice de forti-
fcatii on cladiri, cari se intind de la col-
turile castrului §i pada cbiar in albia Du-
narii, am botarit ca la S. E. de zidul antic
insemnat in planul castrului ca ducand de
la Turnul de colt S. E. direct la Dunare, sa
www.dacoromanica.ro
se traga linia de imprejmuire tot pans in
albia fluviului.
In cbipul acesta §i pe motivele mai sus
expuse, am botarit incbiderea §i apararea
unui teritoriu istoric de c. 6 hectare, urmand
pe planul actual at oraplui urmatoarea li-
nie (vezi planul) :
Incepand de la punctul unde rapa numita
,, oga§ul abatoriului vecbiu" se une§te cu al-
bia Dunarii, se va taia printr'un §ant, spre a
se impiedica circulatia pe el, drumul ce trece
pe langa Dunare, peste zidul antic insemnat
in planul castrului cu No. 54. Apoi, ime-
diat dincoace de linia ferata, sa se inceapa
gardul imprejmuitor, mergand tot inainte
spre Nord pe marginea ,,oga§ului" Wand in
dreptul strazii Decebal, iar de aci inainte
direct spre Vest, atat cat permit cladirile ri-
dicate pe Str. Decebal §i Str. Destinului
pans la un punct din Str. Decebal, de unde
printr'o diagonals taindu-se Str. Destinului
se ajunge la mijlocul spatiului &Mit, incbis
la N. §i la S. de Str. Aurelian §i Decebal.
De la acest punct se ia, expropriindu-se tot
ce este in stanga liniei, spre castru, direc-
tia paralela cu cele cloud strade pans la
coltul pietei Gbica §i Str. Independentei. De
la acest colt se apuca spre Sud pe laturea
estica a strazei Independentei §i taindu-se
in diagonals Str. Sever, se merge mai departe
pe laturea vestica a Str. Independentei pans
aproape de malul abrupt at colinei ; de aci
se is Inca un teren cu cladiri antice mai
spre Vest §i apoi printr'o linie spre S. se
ajunge iarA§i drept la Dunare.
cat prive§te noul bulevard indicat in Pla-
88 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

nul regulator at oraplui T.-Severin" ca tre-
cand de-adreptul peste castru, am luat infe-
legere, ca el s'a se sfar§easca Trite() prome-
nada cu parc la punctul de intersectie a
strazei Sever cu str. Independentei, crutan-
du-se astfel ruinele.
Trec act= la partea materials a cl)es-
tiunii.
Cbeltuelile totale pentru imprejmuire §i
exproprieri nu vor fi, dupa calculele fa-
cute de d. Primar dr. Gruescu, decal de c.
20.000 lei. In adevar mai toate locurile vi-
rane vor putea f reluate fard alts formali-
tate in posesiunea comunei, date find anume
conditii puse cumparatorilor §i can nu au
fost indeplinite.
Avand dard in vedere cbeltuelile relativ
modeste cu can s'ar putea salva una dintre
cele mai pretioase ram'a§ite ale culturii ro-
mane la Durfare, imi iau voia, Domnule Mi-
nistru, de a recomanda binevoitoarei D-stre
atentiuni cele mai sus expuse.
V. PARVAN
Membru In Comistunee Monumentelor Istorice.

Castrul roman dela Turnu-Severin, cu teritoriul inconjurator ce urmeaza

a fi expropriat.

www.dacoromanica.ro
 CETATEA Sl SCHIT(JL NEGRO] -VODIA

WORT ADRESAT COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE ASUPRA ANTICITATILOR DIN COMUNA

CETATENI, JUDETUL MUSCEL
....."..."---0---"......''

Cetatea §i scbitul zise ale lui Negru-Voda Rucar-Dragoslave-Campulung-Matau la Ce-

se afla in comuna Cetatenii din Vale, judetul tatea lui Negru-Voda.

1. Coltul Bisericii.
Stand indicand natura terenulul pe care se afla cetatea qi biserica lui Negru-Voda.

Muscel, pe stanga raului Dambovita, la 25 km.
spre sud-est de Campulung §i numai la
4-5 km. de botarul judetului Dambovita.
Se afla pe albia raului Dambovita, straba-
tufa de stravecbiul drum al Bra§ovului-Ru-
car-Targov4te-Braila §i la intersectia acestui
mare drum cu drumul lateral ce trecea dela
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
Se ridica prin urmare, aceasta cetate, la o
important pozitie, favorizata strategic de
natura terenului, care determine §i regularea
drumurilor acestora.
Ca pozitie strategica, nicaieri, pe toata intin-
derea vaii Dambovitii, nu se prezinta o alta
mai favorabila. Dace treci din valea ei large
12

www.dacoromanica.ro
90 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

asa cum se prezinta in regiunea delu- natural, unde coltii ce se ridica sunt paveze
roasa a judetului Dambovita, numai la 4 km. naturale in contra oricarui atac, nu era ne-

2. Biserica lui Negru-Voda.

Zidita intecolstancti din cetate.

departe de botarul judetului, valea incepe sa
se stramtoreze din ce in ce, deabia facan-
du-§i loc prin gatul stramt §i stancile goale
lipsite de orice vegetatie, ce se ridic pe toata
rata muntilor, ca ni§te turnuri fantastice de cetati
§i castele parasite (4ezi fig. 1, 6).Pravaliri de
mase enorme, stancoase, in cbiar apa Dambo-
vitii, transforms, pe o intindere de cateva sute
de metri, aceasta vale inteo adevarata campie
a lui Deucalion. Drumul, astazi destul de
bun, era, nu mai departe de anul 1890, a§a
de greu, in cat nu putea f strabatutjde cat
calare, dupa ce se trecea de patru on prin
vadul Dambovitii foarte periculos prin repe-
ziciunea apelor. Carufele deabia i§i faceau loc
printre stancile cazute; astazi cbiar se vad va-
ga§urile roatelor for prin piatra §i sgarietura
osiilor pe peretii stramtorilor prin care tre-
ceau. Pe un astfel de drum a trecut Regele
Carol prin 1870, cand a contribuit §i la ridi-
carea bisericii satului.
Pe aceasta pozitie, a§a de bine organizata
voie de o ridicare de cetate ca cele din tarile
occidentale.
Ca toate cetatile Romanilor §i aceasta ce-
tate era o cetate naturals. Din inaltimile de
200-300 m., la cari se urca coltii, numai
cateva sute de oameni pot opri armate in-
tregi, prin pravaliri de pietre, a caror putere
de distrugere cre§te pe masura ce se rosto-
golesc din ondulatie in ondulatie a terenului.
Numai, sus de tot, la spatele Coltului Bise-
ricii (vezi fig. 1), pe o poienuta inconjurata
de toate partile de prapastii drepte ca pere-
tele, s'a format prin ziduri de piatra azi
distruse un patrulater neregulat, cari
desemnau o incinta in jurul catorva cama-
rule §i a bisericii-paraclis scobita in stanca.
Zidurile acestui patrulater (lungi de ca. 70
m.) spre valea Dambovitii erau duble.
Care e vecbimea bisericii §i cetatii, §i cum
trebuesc identificate ?
Coltul Bisericii (fig. 1), ca §i _coltii cei-

www.dacoromanica.ro
 CETATEA $1 SCHITUL NEGRU-VODA 91

lalti §i pe§terile de ad, au servit de sigur
omului traitor in caverne, atras spre incbi-
flare, in aceste locuri, de maretia spectaco-
lului. 0 pe§tera mica, aflatoare langa acea
in care se afla scobita biserica lui Negru-
Voda, pravalita insa pe jumatate, in o
departata epoca geologica, pastreaza Inca
stride sapate in gangul de piatra ce ducea la
o mica incapere, taiata in piatra, in care traia
omul preistoric. Enorma piatra catarata pe
varful Coltului Bisericii aminte§te de acele
pierres branlantes, din timpurile druidice.
Trecand in timpurile istorice, aceste locuri
sunt legate de primele noastre incercari de
a ne organiza ca stat independent ; ele ne
amintesc de pozifii identice, organizate pentru
aparare de Basarab Voevoddomnitorul dela
Arge§,§i sunt legate de amintirea lui Nicolae
Alexandru Basarab, fill acestui Basarab, care
locui mai mult la Campulung, unde fu in-
mormantat (in 1364), care e zugravit ca ctitor
la manastirea Campulung §i in scbitul de
ici ne va da, deci, foarte importante lamu-
riri pentru cel mai vecbiu trecut al nostru.
Biserica e taiata in stanca (fig. 2), are
12,08 m. X 3,80 m. §i se imparte intr'un
pronaos cu o scobitura, in peretele nordic,
numit, de traditie, altarul pcipista osc al so-
tiei lui Negru-Vodci (fig. 4). tin zid desparte
pronaosul de naos.Se mai compune dintr'un
naos, in care, ca in cele mai vecbi biserici, sunt
zugraviti ctitorii in dreapta u§ii de intrare.
Legendele, destul de stricate, lass a se ceti
destul de bine deasupra voevodului celui
batran, cu barba alba, din dreapta u§ii ; ION
HHKSAM PLAN ANAIIS RogroA, iar deasupra celui
de alaturi care nu poate f privit decat ca
un restaurator, dupa pozitia ce i-o designs
aceasta scena iconograftca ; bail Pam; Hero;
KoiroA (fig. 5). Se mai compune dintr'un
altar separat de naos printr'o tampla de zid
cu trei porti (fig. 3).
Pictura este retu§ata. S'a trecut u pen-
sula peste cea vecbie. Urme foarte rumoase

3. Tampla altarului romanesc din interiorul bisericii lui Negru-Voda.

piatra din aceasta cetate, a lui Negru-Voda. din vecbia pictura se 'mai vad Inca jos in
Studierea mai de aproape a acestei bise- dreapta tamplei (fig. 3).

www.dacoromanica.ro
 92 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Existenta in pronaos, locul unde stau fe- In privinta cetatii, afara de zidurile de care
meile, a unui altar papistagse, cum it de- am vorbit, nu se afla nicio urma de vre-o
signs traditia ; existenfa unui portret mural cetate in sensul celei teutonice dela Capa-
in dreapta usii de intrare, locul de onoare taneni. Un singur zid, insa, in albia Dam-
al fondatorilor,designat a fi a lui Niculae bovitii, spre locul unde incepe sa se stram-
Alexandru Voevod, a carui a doua sotie se teze locul, bars intreaga vale a Dambovitii
tie ca a fost catolica Clara, ne arata ca fon- $i la nevoie, tot in scop de aparare, ser-
dator al scbitului $i cetatii a fost fiul lui Basa- via de stavilar, pentru umflarea apelor $i
rab Voda, Alexandru, si ne desluseste confu- revarsarea for in momentul prezentarii tru-
ziunile tradifiei, care atribue fondarea scbitului pelor vrajmase in fata zidului, pentru a le
lui Negru-Voda (Radu Voda), urmasul dintr'a inneca. Acest zid a fost daramat prin 1890,
doua generatie al lui Alexandru, pe care cu ocazia facerii actualului drum ; urmele
pictorul 1-a pus bine la locul rezervat restau- se cunosc in maluri. Diferite alte stand pro-
-6

vv.

7r1+2fr,.0'..
IP

. 71,
- °
tid
..
_.- .. , r..
-
_,...1.0. a.
..,...
........ C
vf ,. rr?: .}'":atr, ' j' '
7=.
.--
f ".4144%4..e .
.....'-' \ ..: ''..C.. 41.11 .. 17 .." ' -- c-1; 0411: '
011.14:, 1 .
.7 ,: ..
p:',. ,- c u --
..-1.
` :'-';'--
ilt 4
' .0''' I! '
' D ' e'er e 1 r =
' 1 ;
Et-

t , 01

. ,
1

A, , 4 V". 's .61

F '.1
l

r
;

.9

4. Altarul papistasesc din pronaosul bisericii lui Negru-Voda.

ratorilor, dupa Nicolae Alexandru, iar nu la pice pentru observare se numesc : la foipare.
locul de onoare rezervat fondatorilor, in Aceasta cetate nu poate fi de cat vestita
dreptul usii de intrare. Cetate a Dambovitii ; ea e mentionata in do-
Concordanfa aceasta a cercetarilor arbeo- cumente ca loc de vama intre Targoviste $i
logice cu cele documentare-istorice va fi Rucar. Pe aceasta intindere de drum nu mai
foarte importanta pentru determinarea epocii e nici o alta cetate. In satul apropiat Stoe-
altor cladiri datand din primele timpuri ale nestii, unde s'a retras Mibai Viteazul, pe tim-
statului nostru. pul lui Sinan, nu se vad de cat niste retran-
Important este faptul ca o mica poiana din samente pe malul Breige$tilor §i peste Coltul
apropierea scbitului se numeste : la divan ; Bufnitii, in plaiul &Vendor, cari nu au insa
niste co/1i din fata cetatii se numesc Coltii pozitia strategics a cetatii acesteia.
Doamnei (fig. 6) ; muntii inconjuratori cu In legatura cu aceasta, foarte important
padurile spre est: marginea domneasca. este $i faptul ca locuitorii si satul se numesc

www.dacoromanica.ro
 CETATEA $1 SCHITUL NEGRU-VODA 93

Cetaieni. Am crezut, la inceput, ca e un s'au intronat cuvinte ca cetacean (citoyen)

nume modern, format °data cu curentul de odata cu introducerea la not a frazeologiei

' V.

. , I 4. 7i: 'irie
.... -
_.Tr
.

-..
. ;;=.-

0!
r fol Li . 40"'
...,
.. °t! 6..,it
n
.
a. ..v., .:4 .i,,," ..a,-..
,I.z._.

.1. irtcv.r4

it*
%4
., :. ,

i;.- i
4,1*

L.

5. Ctitorii scbitului Negru-Voda : Io Radul Negru Voevod §i Niculae Alexandru Voevod.

6. Coltil Doamnel.
liberalism ce a trecut asupra Orli noastre, and politice. Din documentele studiate am dedus

www.dacoromanica.ro
94 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

ins ca e vecbiu. Traditia cbiar aminte§te de 6
mo§i ce pa'ziau vecindfdtile : Badea, Milo§,
Stoian §i Cotea. Lin urma§ al acestora, un
capitan, Iuzba§a Neagoe, este mogul de tul-
pina al Cetdtenilor de azi.
Ca concluzii, am onoare de a cere decla-
rarea de monument istoric a pitorescului §i
patriarbalului scbit, de care se leagd cele mai
vecbi amintirt ale trecutului nostru.
Tinexez, odatd cu aceasta, franturi §i re-
sturi de arme, ce am gasit in sumarele cer-
cetari ce am facut, rugandu-va, d-le Pre§e-
dinte, ca prin colectiunile Corn. Mon. Istorice,
sa se is mdsuri de adunare a intregului ma-
terial ce ese la iveald. Este destul a spune
ca in fiecare an se gasesc arme pretioase.
In fata zidului de pe Dambovita s'au gasit
coifuri, zale, spade, cu ocazia facerii §oselii ;
in Ceatenii din )al s'a gdsit un mormant
de piatra §i o intreaga armura medievala,
cari au disparut spre cea mai mare pagubd
a trecutului nostru national.
VIRG. DRAG5ICETINU.

P. S. Aceastil cetate a fost vizitatd si descrisa in timpurile vecbi de Bongars, Paul de Alep $i
Sulzer.

www.dacoromanica.ro
 COMUNICAR1
0

I. Scadem cele ce au dat ceialalti crestini :

cat a costat zidirea bisericii Sf. Lei
r
ban[i]
Spiridon din Iasi? 480 din brasla Negutitorilor din de-
In biblioteca Rcademiei Romane, intr'un setina ;
grup de documente cumparate dela anticarul 100 de la Hagi Cbiriac ;
Kuppermann din Iasi, am dat candva peste 100 de la Pascal Zaraf ;
insemnarea ce se publics mai jos, referi- 250 de la Paladesti ;
toare la zidirea bisericii Sf. Spiridon din fosta 150 de la Pascanul ;
capitala a Moldovei, in care se arata cu 100 de la Costacbi.
amaruntul «toate cbeltuelile* ce s'au facut, 1180 fac. Si ramane soma curata =
intre 1752-56, cu zidirea acestei cunoscute 9913 lei, 70 ban[i], care ban[i] inpartindu-i
biserici iesene.--i findca insemnarile de felul trii ctitori, vine in parte f este-
acesteia sunt foarte rani, am crezut ca e bine carue cate 3304 lei 63 ban[i].
sa o comunic in aceasta publicatie : *

Toate cbeltuelile ce s'au facut la toata zi- Din soma din colo, care cat au dat :
dire bisericii lui Sfet[i] Spiridon, afara den Lel ban[i]

zugrafire catapetezmii i de our si de cbel- 2568 dum[nealui],flatEmanull, insa :

tuiala catapetezmii. 2178 bani gata ;
Ce au dat dum[nealui] et[rarul] Vasrillacbe 150 la catapeteazma ;
Cozma : 200 la locul Vornicului ;
Lei ban[i] 40 la varul cel albu.
r
3968 , 40 la intaiul an, let 1752 ; 2568.
1351 , la at doile an, let 1753 ; 3595 , 40 dum[nealui] Jit[nicerul] Bosie,
2035 , al treile an, let 1754 ; insa :
1550 , -- at 4 an, let 1755 ; 3085 , 40 bani gata,
1184 , 30 al 5 an, let 1756. 250 casa Ducai,
10088 , 70. 40 casa Popii,
Tij la anul dintai ce s'au cum- 220 §indila.
parat locurile bisericii : 3595 , 40 fac.:
250 casa lui Carp ; 3750 , 30 ban[i] gata in tot[i] anii in-
200 casa dum[nealui] Vornicului Rusat ; preuna si vesmintele si argin-
65 casa Savii Ciausului ; turi si lucruri si alte cl)eltuele,
40 casa Popii lui Toader ; pe cum arata foaia jupanului
40 casa Ungurului. Rnastase Lipscanul.
595. 9913 , 70 fac.
Iar amandoao somile fac =- A. L.
10683 lei, 70 ban[i]. H.
Tij s'au cbeltuit :
pentru sindile ;
Inscriptiile de la Biserica Sf. Nicolae
200
150 sapatul catapetezmii i lemnul ;
Domnesc din Curtea-de-Arges
40 varul cel albu, prin maim dum- Pe un clopot :
[nealui] Hatman ; ACEST CLOPOTU IASTE AL S(FIN)TI BESERECI DOM-
20 la Incepere zidirii, fiind de fat[a] NE$T1 DIN ORA$ AROES, HRAM SF. NICOLAE, UNDE SA
AFLA $1 SF. MOA$TE ALE MUCENITI FILOTHIEI, $I CARE
Mitropolitul. BESERICA TASTE ZIDITA DE RAPOSATULO INTRU FERI-
11093 , 70 ban[i]. CIREIO RADUL VOD NEORU, INTAIU DOMNU AL TARII,

www.dacoromanica.ro
96 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

CARELE AU STATUT LA LEAT 6798 (12901) $1 SA VEDE CA $1
ACEST CLOPOTU SA F1 FACUT ; $1 A STATUT PANA LA
LEAT 1788, CAND AU AVUT RAZBOI PORTA OTOMANI-
tASCA CU CEA CHESARICEASCA, $1 S-AU SFARAMAT URE-
CHI (LE) DE OSTA$1 ; PAR (SIC) ACUM LA LEAT 1812, IN
ZILELE STAPANIR(El] MARELUI INPARAT A TOATA RUSIA
ALEXANDRU PAVLOVICI, S-AU PREFACUT DE PREA OS-
FINTIA SA INTAI EPISCUP AL AROE$1 CHIRU IOSIF, MAI
ADAOOANDU $1 MATER(IE), PRIN PURTAREA DE ORIJE
A MEA, A ZMERIT ARHIMAND. THEODOSIE, NASTAVNIC
SF. MANASTIRI COZANCI (7) ; OEORO WOLF MEST. OT
SIBIU.
Pe un mormant in dreapta pronaosului :
Lipsit faro vreme de a sbarelui lumina, a mea
inimd geme qi sufletul suspind, gandind la fii, la
soft!' ce in lume am ldsat, cu maicu mea t a bund,
In neagrd ldcuintd. Rugdm not inpreund Malta pro-
videntd sel adaoge zile ce mie me-u brat. Elenca
Bratienca, ce au adormit la teat 1845 Mai 10, in
varstd dea ant. 24.
Pe altul :
Ndsculd Tigveancd, apoi Brdtiancd, prin lege am
fost oarecand sofie celui iubitului cinstit so tie
Dine& Bratienu, fostul Cluceri mare, $i am viefuit
an au volt Dumnezeu, intru armonie foarte lini$titcl,
$i lard cdnd qcela au gdsit cu cale .ne-au chemat pa
amdndoi, dearandui, cu milostivirea ne-au aqezat,
traceastd casd, subt aceastd piatrd, loc dumnezeescu.
& cerem ertare dela fiecare suflet creqtinesc. Anas-
tasiea Bratieanca, ce au adormit la teat 1839, No-
embrie 21.
Pe altul :
Trudit In lume, muncit to slujbe politice$ti, muncit
to casd, slabitu de trude fgrtji campa'nepj, [cinci-
zeci $i fase de any cu munca i-am viefuit, qi alte
osteneli doborat. Dupd moarte, mi-am aflat odihna
la Dumnezeu eu Bratieanul biv vel Clucer mare, in
local cel sub a"asta plaint chiar ca in cer ; $i al
meu suflet fie in Domnul precum in cer. Constandin
ce au adormit leat 1844. Feb. 16.
Sunt mormintele parintilor si bunicii bar-
batului de stat Ion C. Bratianu.
Rite doua pietre de morminte innalte :
unul pe care se afla reprezintat un perso-
nagiu culcat pe pat mortuar,depus azi in
Muzeul national de anticbitati, pe una din
laturile caruia se afla semnatura maestrului
sculptor Gherghe (iar nu prestavise cum s-a
citit) si altul ramas in biserica, tot inalt 4i tim-
brat numai cu o cruce, reprezinta dupa traditie
mormintele lui Negru-Voda $i at Doamnei
sale. Evlavioasele femei puneau pans in tim-
purile cand biserica era Inca descbisa luma-
nari la un frumos sfesnic lucrat oriental, pentru
pomenirea acestor Voevozi intemeetori ai Bi-
sericii, cari nu sunt de cat Radu Voda, tatal
lui Mircea cel Batran, $i sotia sa (dupa cum
a dovedit-o in mod stralucit studiile D-lui
Prof. D. Onciul, care a demonstrat cum s-a
farcut identificarea lui Negru-Voda cu Radul
Voda), intemeetorii bisericii Sf. Nicolae.
VIRG. DRAGbICEANU

Errata. In articolul meu publicat in fascicolul precedent at Buletinului s'au strecurat doua scapari din
vedere, pe cari ma grabesc a le semnala aci :. a) Mesterul lui Radul-cel-Mare, despre care se aminteste la nota
9, p. 24, era un mester special pentru ferestre, nu un zidar propriu zis, b) Frasa din rand 19-21, dela pag. 28,
col. I : astfel de pietre adusese, tot din Ardeal, dela Sibiiu, unde ele se si lucrasera, Petru Rarer, tre-
bule cetita : astfel de pietre se adusese, tot din Ardeal, dela Sibiiu, unde ele se si lucraserd, pentru mor-
mantul lui Petru Rarer. Le comandase, de sigur, Doamna Cbiajna a lui Mircea Ciobanul. V. Documente
burmuzald, pub. de N. Iorga, vol. XI, pag. 861. A. L.

www.dacoromanica.ro