ANUL V. FASC. 19. IULIE-SEPTEMVRIE 1912.

BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA
IN
EDITURA ADMINISTRATIEI CASEI BISERICII

BUCURETI
TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GOBL S-sori.
20. - STRADA DOAMNEI. - 20.
1912.
I,

www.dacoromanica.ro
 COMITETUL DE REDACTIE
D-nli: ION KALINDERU, D. ONCIUL, GR. CERKEZ, E. A. PANGRATI, V. PARVAN
Membri Comislunii Monumentelor Istorice
gi
Dr. D. BOROIANU
Admlnistratorul Casei Bisericii

Secret ar,
ALEX. LAPtDATU.

CUPR1NSUL
TEXT
Pag.
Vodita, istorie si descriere, de VIRG. DRAGbICERNU . 97
Icoanele lui Barnovski-Vocla dela Moscva si zugraFi. Trei Erarbilor din 188i, de A L 110
Stampe vecbi infitti§and vederi din Tara-Romtineasca, de 0 LUGOIRNU . . 115
Comunictiri: III. A doua campanie de sapaturi la Cetatea cUlmetum (Relatie (*dela). IV. Desco-
perirl noun in Scythia Minor (Relatie opcialA) V. Necropola si altarul votiv dela
Serdaru (endreni), judetul Covurlui (N. VELICHI) cu un Adaos (V. PARVAN).
VI. Observatiuni asupra sfesnicului de la Viero§ (SP. CEGANERNU). VII. Despre
scbitul Hohlrani CAL T. DUMITRE CU). VIII. Constatilri si ipoteze asupra con-
structiei bisericii Tismana (SP. CEGANERNU). IX Portretele ctitorice§ti dela Sf.
Nicolae Domnesc din Iasi (A L.) X. Biserica Domneasca din Ocnele-Mari, Valcea
(VIRG DRAGI5ICEANU) XI. Diferite inscriptii de biserici si manAstiri (VIRG. DRA-
GbICERNU) . . . . . . . . . . . 119
op ciale : Raport ministerial si decret regal pentru declararea ca monument istoric a Scbitului Negru-
Vodd din CetAteni, Muscel . . . . . . . 136
Rectif care 136

ILUSTRATII
Pag. Pag.

Vodita : Altarul votiv aflat pe locul d-lui C Tofan dela Serdaru 121
Vedere generafli de pe vales Voditel, cu urmele 1m- Vase gi fragmente de vase (urne mortuare) gasite pe
prejmuirli si ruinele bisericil . . . . 100 locul necropolei dela Serdaru . 121
Ruinele bisericii, vedere dinspre sud-est . . . 101 Altarul votiv (desemn) de la Serdaru . 122
Ruinele bisericii, vedere din MA (vest), cu diirilmAtu-
rile pridvorului §1 'nada .

sud-est
Scbita planului de situatie
. .
Ruinele Imprejmuirli, cu un contrafort: vedere dinspre
. 104

105
106
Biserica Tismana .

EvdOcbla Doatnna (Portret)

. .. ...
Inscriptia (fotografie) de la Serdaru
Sfesnicul de la Vier(); (Muzeul National) .

Bogdan -VodS, Pal lui Stefan -cel-Mare (Portret).

. . .
123
124
129
131
131
§tefan-cel-Mare (Portret) 131
Vedere de pe Olt, In Valabia (1801) 116 Biserica Domneasca din Ocnele-Mari . . 133
Pite§til, In Valabia (1801) 117 Biserica Domneasca din Ocnele -Mari . 134

www.dacoromanica.ro
 VODITA
0
ISTORIE $I DES CRIERE
Umilitele ziduri ruinate ce se inaltd
astazi, in apropierea botarului (arli,
dinspre Banat, la vre-o 2 klm. la nord
de Vdrciorova, pe ap§oara ce i-a dat
i numele, sunt singurele marturii ce
au mai ramas din manastirea Vodita,
ridicata de Vladislav-Voda Basarab,
prin preajma anului 1370.
Inaltarea ei insemneazd: punerea
temeliilor celei mai vecbi cladiri ma-
nastire§ti ce avem in Ord, servind ca
bazd de desfa§urare pentru Intreaga
evolutie ulterioard a arbitecturii noa-
stre biserice§ti1); punerea bazelor
vietei manastire§ti dupa regulele bise-
ricii orientale, stabilite de Sf. Vasile;
ca§tigarea pentru totdeauna a popo-
rului nostru pentru cultura bizantina,
cum §i fixarea defnitiva a granitei de
vest a (drii, atat de nesigura in urma
competitiunilor imperiului romano-
bulgar, mai intaiu, Si apoi, ale regatu-
lui unguresc, asupra pamantului Se-
verinului, pe care fu ridicata aceasta
manastire.
Cercetarea, dar, a competitiunilor
politice §i culturale asupra teritoriu-
lui Severinului, pe care se ridica md-
ndstirea Vodita, va forma cbiar isto-
ricul Intemeerii, desvoltarii §i ruinei ei.
In umbra castelului bizantin 2) de la
Severin, ridicat pe ruinele vecbii Dro-
betae, se desvoltase, la Inceputul vietii
noastre istorice, o organizatie poli-
tica I, o terra 4), o Para sau pamant al
Severinului, a carei Intindere a va-
riat §i a carei amintire, de §i ex-
tropiata, traia Inca in cursul veacu-
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
lui al XVIII-lea. Un raport austriac,
din 1718-30, facand descrierea tur-
nului, ce exista §i azi, zis al lui Sever,
(numit atunci al lui Severin), ne spune
ca : locul in care el se afla se nu-
me§te Inca [de locuitori] Cdmpul Se-
verinului" 5). Pe la mijlocul veacului
al XVII-lea, acest Camp a! Severinu-
lui 6) sau Pdmdnt a! Severinului') se
intindea : spre est, pand in raul To-
polnita ; spre vest, pand in vadul Cla-
dovii ; la nord, Wand aproape de satul
Cribala (la nord de Bresnita) §i era
stapanit, ca °dna, de Parascbiva Pa-
barniceasa §i jupaneasa Caplea, stra-
nepoata Banului Preda din Ciutu-
roaia 8). on cum s-au numit sta.-
panirile straine, ce au dainuit asupra
Severinului, fie banatul unguresc, fie
sangiacatull turcesc, It-if intal- dupa
1524, in timpul caruia se turcizase cu
desavar§ire §i ora§ul medieval 11, ce
exista Inca prin mijlocul veacului al
XVII-lea, totu§i nu s-a pierdut nici o
data notiunea de pill a Severinului,
conservata cu atat mai bine, cu cat
coborim mai in jos pe scara timpului.
In plin sangiacat turcesc, in 1598,
se §tia ca dacd treci Dunarea, in Tara
Romdneasca, pe la Podul lui Traian,
trebue sa treci calla Terra di Severini.").
Cele mai vecbi §tiri ce le avem
asupra Severinului, cbiar atunci cand
Bani ungure§ti ocarmuesc acolo, po-
menesc tot de o Terra Ceurini'l, Terra
Zemra 13), Terra Zeuren 14); de abia
dupa 1264 15) se intrebuinteaza §i nu-
mirea de Banat. Cetatea Severinu-
lui, cbiar, e mentionata de cronicarii
13
98 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
unguri ca aflandu-se tot in Tara Se-
verinului 16).
Aceasta Tara, obiect de competi-
tiune intre imperiul romano- bulgar §i
regatul ungar, fu cucerita, in cursul
luptei de la Vidin asupra Bulgarilor,
prin 1230, de care regele Andrei al
II-lea, care o incorpora Ungariei, pu-
nand-o sub administratia unui Ban.
Cel dintai Ban de Severin se crede")
a fi fost Luca % din 1233.
Intinzandu-se pand in Olt, la aceasta
epoca,§i coprinzand organizatii poll-
tice romane§ti ca : Cbenezatul Voevo-
dului Litbon, Cbenezatul lui Ion §i
Farca§11 §i o mare multime de oa-
meni, multitudo gentium"), Incepu
sa fie organizata, in acela§ fel, cum se
proceda in evul mediu cu margrafia-
tele de la botarele indepartate. Pe
langa Banul cu soldatii sai, cAlugarii
aveau sa indeplineascd opera de con-
vertire, de cultura §i de consolidare
a acestui recent Banat de Severin.
Papa trimise pe calugarii predica-
tori din Ungaria, cu dreptul de a ab-
solvi pacatele, in cazul de gre§eli
mici, de a binecuvanta antimisele al-
tarelor templelor, cimitirile, §i bainele
episcopale 21) ; dreptul de a imp*
diocesele ce se vor infiinta, cum §i de
a alipi acest tinut vre unui episcopat,
fiind dat insu§i regelui apostolic, Bela
al IV-lea, care 11 pretindea tot astfel,
cum it avusese §i Sf. tefan, internee-
torul regatului ungar 22).
Invazia Tatarilor din 1241 deter-
mind pe Bela al IV-lea sa cbeme pe
Cavalerii Ioaniti pentru consolidarea
stapanirii sale asupra acestei granite
nesigure, a§ezata la loc foarte sus-
pect, la botarele Cumanilor §i Bulga-
rilor" 21, carora el le ddrui, cu o parte
limitrofd din Ungaria, in conditiuni
bine botarite24), Intreaga Tara a Se-
verinului". Cu aceasta inceta Ba-
natul Severinului, in care nu mai gasim
Bani Wand in 1260.
Dar sperantele mars ce se puneau in
reu§ita acestui ordin, se spulberard
tot din cauza competitiunilor Bulgari-
lor, cari sub Constantin Pisan al II-lea,
www.dacoromanica.ro
in 1260, ndevastard vrajrna§e§te Ba-
natul Severinului" 25), punand capat
stapanirii ordinului.
Reinfiintat din nou, dupa izgonirea
IoanitilOr, prin numirea ca Ban, a ma-
gistrului Laurentiu, care singur lup-
tase contra Bulgarilor §i restabilise
Banatul ad pristinum bonum statue`,
acest Banat dainui Wand in 1291, cu
toate revendicarile razboinice ale Bul-
garilor, dintre 1260-127021 §i, poate,
cbiar ale Romanilor, cari, sub Litbon
Vodd §i fratele sau Barbat, incep sa
ridice veleitati de unificare a micilor
stapdniri teritoriale romane§ti de pans
acuma 27).
Slabiciunea ultimilor Rrpazi, urmata
de stingerea dinastiei lor, Si luptele ce
urmard in Transilvania cu ocazia in-
staldrii nouii dinastii de Anjou 28), sunt
prilejuri minunate pentru voevozii ro-
mani, ca sa incerce realizarea acelor,
veleitati. In timpul acestor incurcaturi
(1290-1301)21, Banatul unguresc de
Severin fu cucerit de Basarab-Vo da 30),
pentru care pldti, la Inceput, regulat
censul cuvenit Coroanei 31), pe care
apoi it refuza.
Din 1291 §i pand la moartea sa (cu
exceptia unui efemer Ban unguresc, in
1335'2), el detinu, ca independent, Bar
natal Severinului, fait' de niciun folos
pentru prosperarea cultului catolic,
instalat odata ad, cu toate laudele ce
i le aducea Papa pentru distrugerea
necredintei 33).
Dar sub fiul sau, Nicolae Alexandru
Basarab, incep, Inca din 1342, sa rea-
pard Banii de Severin, ceeace arata
ca Banatul fusese reinfiintat34). Pose-
siunea" Severinului, cbiar, se afla in
stapdnire particular& fiind un proces
pentru ea, intre un Dominic, fiul lui
Ion, §i Laurentiu Hem 33).
In ultimii ani, ins& ai domniei lui
Nicolae Alexandru Basarab, stapd-
nirea ungureasca a Banatului
constatat, apoi, in titulatura fiului
sau Vladislav-Vodd fu turbu-
rata. Din provocarea la razboi a
regelui Ludovic, din 1365, §tim ca
Vladislav fiul (lui Alexandru)... §i-a
erigiat un titlu fictiv, spre ultra-
 VODITA
giul suveranului, dela care trebue sa
depinda insignele sale" 36) . Care e acel
titlu, ni -1 arata un act de vama, Incbeiat
cu Brasovenii, in 20 Ian. 1368, in care
vedem cum Vladislav-Voda, impacat
cu Regele Ludovic, Inca din 136631
pe care acum it numeste naturalis do-
minus noster generosus" 31 se in-
titula din gratia lui Dumnezeu §i a ma-
j estatii regesti:Voivoda Transalpinus,
Banus de Zeurini".
Acest Banat romanesc, primit ca
feud din partea regelui unguresc, se
intindea numai pana la Orsova, partea
ungureasca a fostului Banat unguresc
(comitatul Carasului, districtul Ilged,
etc.) find alipita acum Banatului But-
gariei, care fusese infintat ca o com-
pensatie in locul celui cedat ca feud
Domnului Tarii Romane§ti, in urma
luptei, din 1365, dela Vidin, intamplata
dupa moartea Tarului Alexandrul.
Recunoa§terea de catre Unguri a
Banatului romanesc de Severin, aduse,
insa, incetarea, pentru totdeauna, a
influentei catolice in Banat.
In zadar Papa Urban al V-lea, in
1370, indemna pe Vladislav sa se in-
toarca dela eresie, in zadar, mai tarziu,
in 1379, Urban at VI-lea lua masuri de
ridicare de manastiri, in npartile....
lui Basarab", in zadar cbiar instala-
rea unui Episcop catolic, acolo la Se-
verin, constatat in 1382 ).
Ortodoxismul prinsese puternice ra-
dacini aci, multumita Popii Nicodim,
un invatat calugar sarb, mijlocitorul
restabilirii ierarbiei sarbesti cu cea e-
cumenica dela Constantinopole (rupta
de Tarul Dusan), bun orator si cu o
adevarata natura de apostol, care i§i
puse mantuirea sufeteasca in inaltare
de manastiri prin baurile si stancile
muntilor tarii noastre41).
Multumita acestui sfant, Vladislav
Basarab, pentru a-si consolida stapa-
nirea, infinta o Mitropolie a Seve-
rinului sau a Ungrovlabiei de langa
Severin"), cum si Incepu zidirea ma-
nastirii de care ne ocupam : Vodita.
Din brisovu143), fara data, de Inte-
meere a manastirii, §tim ca ea fu ridi-
www.dacoromanica.ro
99
cats si zugravita, in cinstea bramului
Sf. Antonie, cu cbeltuiala Domnului si
cu truda lui Nicodim si a fratilor sai
de calugarie. Recunoscuta de Domn ca
autonoma (samovlastie)' ), in ceea ce
prive§te administrarea ei, dupa regu-
lele stabilite de Sf. Nicodim, ast-fel ca
nici Domnul, nici arbiereii sa nu se
amestece in alegerea staretului ei, ea
fu dotata cu mosii si privilegiuri: spre
rasarit de Vodita, i se darui satul Ji-
dovstita, aflator si azi,pe raul cu ace-
la§ nume, slobod de on ce dare si
servitute domneasca sau ostaseasca ;
apoi din satul Costina, de pe Topol-
nita (azi disparut), cablaritul. Spre
apus de Vodita, i se da apa Vodita
mare (astazi Babna), pe amandoua la-
turile, cu nucii si cu livezile, pana in
vatra satului Babna, situat la nord-
vest de Vodita. La sud i se da Du-
narea de la Cataracte pana la Or-
soya, cu valtoarea din mijloc §i cu ve-
nitul domnesc din opt varsii. Ca pri-
vilegii i se da : 1000 de perperi din
casa domneasca, la fie care praznic
al manastirii; 300 de perperi pentru
saraci; 12 burdufi de branza. Pe langa
acestea se mai daruiau si obiecte de
cult, cari mentionate in actul de fon-
dare, ne arata patriarbalitatea epocii:
tetraevangbelie ferecata cu argint au-
rit, cadelnita de argint, sfinte vase de
argint, odajdii de matase, perdele de
damasc, patrafir §i rucavite de fir.
Stapanirea acestei fasii de pamant,
pe malurile Voditii, Babnii si Dunarii,
de catre manastirea Vodita, va in-
semna de aci innainte incorporarea
definitiv a la Tara Romaneasca a pa-
mantului aflat pana aci in litigiu. De
aci innainte, nu se mai gasesc Bani
unguresti, nici cbiar pentru teritoriile
unguresti, cari fusesera incorporate la
efemerul Banat bulgar. De aci inna-
inte, botarul ramane la Orsova, unde,
in 1373, se facea o severs suprave-
gbere asupra sarurilor ce s-ar fi adus
din Tara Romaneasca, cat si asupra
botarelor45), §i de unde porni Regele
Ludovic al Ungariei un razboi de re-
cuperare a feudului Severinului, prin-
100 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
tre 1374 137641 terminat cu infran-
gerea i izgonirea sa, deli in cursul
razboiului apare un efemer Ban ungu-
resc, in 137641. Cel ce ingrijia acum
de granita era castelanul dela Orwva.
E probabil ca aceste ganduri de re-
cuperare nu parasira pe Ludovic pana
la moartea sa, in 1382; cu toate acestea
Radul-Voda (Negru) care, impreund
cu sotia sa Calinicbia, confirma vecbia
donafie a Voditei Si adaoga o moara
la Bistrita, din jos de Severin
avea Banul sau aci, pe Lucaci48), care
§i el facu o donatie manastirii. Exi-
Vedere generals de pe valea Voditei, cu urmele Imprejmuirii si ruinele bisericii.
stenta acestui Ban, pus de cbiar
Domnul Tarii Romane0, indica ab-
soluta suveranitate a Voevodului ro-
man asupra pamantului stapanit pana
aci ca feud.
Tot4, pentru a pune capat acelor
ganduri de recuperare, Dan Voda, fiul
lui Radu, profitand de luptele din Un-
garia, dupa moartea lui Ludovic i ra-
manerea ca regina a ficei sale Maria,
impinse o armata de invazie pana in
tinuturile castrului Mebadia49), §i in-
tarind, in 3 Oct. 1385, toata vecbia
stapanire a manastirii Vodita (intre
www.dacoromanica.ro
care i Dunarea dela Cataracte pana
la Orwva), ii adaoga 40 de tigani9.
Pretentiunile Ungurilor asupra Ba-
natului de Severin nu incetara nici in
timpul domniei lui Mircea cel Batran;
totui ei nu mai stapanesc nimic din
tinutul romanesc al Banatului, pentru
care Mircea poarta, din 1387, titlul de
Banatului de Severin Domn" 51). Ti-
tlurile de Bani ungureti de Severin,
ce se intalnesc in aceasta epoca, pana
0 in anul 1395, anul incbeerii tractatu-
lui de alianta dintre Regele Sigismund
i Mircea-Voda_ contra Turcilor, nu
1. Vodita.
pot fi privite de cat ca ni§te titluri ficti-
ve,pentru avalorifica pretentiunile un-
gure0 asupra Banatului, pentru recu-
perarea caruia, desigur, Sigismund
face i armistitiul din 1388, cu regele
Poloniei52), in care se vorbe§te de un
proiect de razboiu contra Valacbiei.
Pentru aceste titluri, nejustificate prin-
tr'o stapanire reala, in vecbiul Banat
de Severin, incep acum sa apara §i
termeni improprii ca Vaivoda sau Reg-
num Zeurinensis53), indicand situatii
neclare. De rapt stapanirea lor ajunge
numai pana la Or§ova 51
 VODITA
Neintelegerile dintre Mircea si Si-
gismund, at'atate si de alianta ce o face
Mircea, in 10 Decb. 1389 (pe care
o confirma in 1391) cu Polonii, nu
luara sfarsit decat fata de primejdia
ce o prezinta pentru amandoi vraj-
masul comun : Turcii.
Pierzand lupta dela Firges in contra
Turcilor, Mircea se refugiaza in lir-
deal, unde incbee cu Sigismund trac-
tatul de alianta contra Turcilor, din 7
Martie 1395. Ca o consecinta a a-
cestei aliante, de aci innainte, nu se
mai intalnesc Bani unguresti de Se-
2. Vodita.
Ruinele bisericii, vedere dinspre sud-est.
verin, in locul carora, actele unguresti
pun formula bonore Banatus Zeurini
vacante" 55).
Banatul se afla, deci, de fapt si de
drept sub mana lui Mircea, care, in
mentionatul tractat de alianta, se inti-
tuleaza Banus de Zewrinil (nu insa
din gratia regelui, cu care trateaza de
la egal la egal).
Neputinta Regelui de a reconstitui
feudul, cum si grija lui de a fi in buni
termeni cu Mircea, explica acea for-
mula, adoptata in documentele ungu-
resti, pentru banatul vacant, pe tot
timpul cat trai Mircea, care, ca si ta-
www.dacoromanica.ro
101
tal sau Radu, isi are un boer Ban
aci, pe Radu157).
In aceasta situatie, manastirea Vo-
dita nu putea decat sa prospereze.
Mircea ii intareste, in 138758), Iunie,
toate vecbile posesiuni, in acelas fel
cum facuse si Dan-Voda fratele sau ;
iar tefan, Despotul Sarbiei, ii inta-
reste atat ei cat si Tismanei zidita de
curand si aflata sub conducerea ace-
luias Popa Nicodim toate vecbile
metoase din Serbia, «ajunse la o de-
savarsita uitare si parasire" 59).
Dupa moartea lui Mircea cel Ba-
tran si a fiului sau Mibailcare si el
se intituleaza Ban de Severinn si isi
are si Banul sau, acolo, in persoana
aceluias Radu din timpul tatalui sau 61)
dupa moartea acestui sprijinit al
Ungurilor, in lupta pentru domnie, ce
o avea cu fratele sau Dan, cel ajutat
de Turci, stapartirea Ungurilor ce nu
trecea de Orsova, in 141961, gasi un
puternic factor de propaganda pentru
restabilirea vecbiului feud in calugarii
din manastirile Vodita si Tismana.
Intelegerea intre calugari si Sigis-
mund se facuse Inca din 1418 Iulie 14,
cand Sigismund, pentru cuvantul ca
102 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
i-a pus pe ace§ti calugari sub mana
sa" 63) (smo uzeli podu na§u ruky)
dupa obiceiul feudal le dedea de-
plina voie sa mearga on unde, pe apa
§i pe uscat, prin regatul ungar, neban-
tuiti de nimeni.
Intr'alt brisov 6"), dat din Oradia-
Mare, in 1419, el ridica orice nor de
banuiald ce ar fi putut de§tepta, in
privinta credintei noastre, stapanirea
papista§eascd a Ungurilor. Regele ga-
ranta prin Popa Rgatbon (egumenul
manastirilor Vodita §i Tismana, dupd
moartea lui Nicodim, in 26 Decb. 1405)
tutulor celorce traesc in Tara Ungro-
vlabiei, care este basarabeasca ....
ca manastirile lor §i toate bisericile,
§i calugdrii, §i popii, §i toti oamenii
cari traesc in acea Para, sä-§i tie
legea lor §i sa traiasca in credinta
lor, iar nouci drept sä ne slujeascer,
de aceia am dat credinta mea".
La 28 Oct. 1419, Sigismund, care se
afla in capul o§tilor sale la Portile de
Fier 9, dupa ce cucerise Severinul, ce
fusese luat de Turd"), trecea la Vo-
dita (na Vodicabu), careia ii confirms
toate posesiunile cele vecbi §i ii
addoga altele noi, Wand prin aceasta
un act de deplina suzeranitate.
In doud acte incbeiate, la Vodita,
infeudarea se facea oficial: Regele I§i
lua angajamentul sa-i proteje §i pa-
zeascd", iar calugarii sa faca slujbe §i
sä-i fie de credinta: ,,qo ibu smo imi
oyzeli da ibu pazymo i branimo za
niibil slyziiby i pravy very" ").
In primul act") se Intdria pactul cel
vecbiu, in privinta respectdrii religiei,
§i in mod general toate botarele, satele,
viile, morile, nucii §i livezile, taxele de
balciuri §i taxele de trecere, scutirile de
vama, pe apd §i pe uscat, pentru calu-
gari, oameni §i dobitoacele lor, pen-
tru orice vor vinde §i cumpara; se
mai dd var§iile §i vultoarea de pe
Dunare, cum be au avut §i Wand acum,
§i se specificau, ca nume de posesii ale
calugarilor numai, tot venitul ce e la
Bistrifa, i deasemene pe oriunde cat
au sate, botare, livezi §i mori §i in
Severin (i vi Severing)".
Rceasta deosebitd specificare, ce se
www.dacoromanica.ro
facea pentru singurele aceste cloud
posesii: Bistrifa ci Severin, dintre mul-
tele celelalte posesii ale celor cloud
manastiri, Vodita §i Tismana, ne arata
rolul ce se dete calugarilor romani in
acest din nou reconstituit feud.
La Bistrifa, situata pe Dundre, in jos
de Severin, calugarii nu posedau, con-
form tutulor actelor lor de posesie ce
ne sunt cunoscute, de cat o moard, ce
be fusese ddruita de Doamna Cali-
nicbia a lui Radu-Voda (Negru) 9, iar
in Severin nu posedau nimic.
Bistrita §i Severinul, singurile men-
tionate in acest brisov de confirmare,
nu pot I de cat posesiuni adaose de
Sigismund, care calif& astfel, sa re-
constituiasca feudul Severinului, pe
seama cbiar a calugarilor romani,
dupd ce toate incerarile anterioare,
facute de regii Ungurilor, dedeserd
gre§.
Intrial doileal brisov, complimen-
tar, se specificau anume satele §i bo-
tarele manastirilor, dupd a caror po-
zitie putem judeca §i Intinderea re-
constituitului feud : satele numite md-
nastire§ti delanga mandstirea Sf.Rnto-
nie cel de la Vodita", Jidov§tita, i.i§ita
(situat la nord de Jidov§tita), Preacle-
cevti, Raul Jidov§tita, Jarcovatul (la
nord de Severin), Ilbovatul (Ilovita de
azi) §i Babna; apoi celelalte sate apar-
tinand Tismanei, pe care be vom cita
numai in treacat, ca: Vadul Cumanilor
(Calafat) In tinutul de pe Dundre" cu
alte sate §i balta Bistref ; in tinutul Jale-
§ului (Gorjului) addoga Plo§tina (pe
stanga Motrului), cu satele apropiate:
Leurda, Cere§ev, etc.; i se mai da bi-
rurile de trecere dela Bistrifa, cum §i
toate satele §i botarele ce vor fi in
Bistrita Si Severin, cari sunt mentio-
nate iara§i deosebit ; cum §i toate sta-
panirile din tara sarbeasca.
Totu§i de o reinfiintare a vecbiului
Banat de Severin nu poate fi vorba.
S-a restabilit numai feudul, °data cu
cucerirea castrului Severin, fard Insd
a se mai restabili §i titlul, care nu mai
apare nici in actele ungure§ti, nici in
cele romane§ti ; ba cbiar §i acest
feud fu lasat tot in stapanirea Dom-
 VOD1TA
nilor larii, fara a mai fi mentionat vre-
odata in titlurile lor, intru cat burgul
Severinului, care ar f indreptatit titu-
latura, se afla acum in mainele Ungu-
rilor. De aceea nici boeri Bani de Se-
verin nu se mai intalnesc de acum in-
nainte la curtea Domnilor romani.
Trecerea lui Dan-Voda de partea
Ungurilor71), dupa omorirea lui Mir
bail, cu care Sigismund incbeie cbiar
un tractat defensional72), §i luptele a-
manduror contra Turcilor, cari spriji-
nesc pe Radu Praznaglava, sunt ex-
plicarea acestei condescendente, fata
de Dan, a Regelui, care lass Banatul
vacant pans la moartea Voevodului ro-
man. In adevar, ca §i in 1419, acela§
castelan de Or§ova, Sigismund de Lo-
soncb, se afla mai mare, prin 1420,
spre aceastd margine73), iar in 1424,
Comitele Temi§an, Pippo, Ingrijia de
restaurarea castrului Severin 74), iar
nu Banul, a carei functiune e trecutd,
in actele ungure§ti, ca vacanta, pe tot
timpul domniei lui Dan-Voda, pans
in 1430 71.
Stapan pe intreg teritoriul pand la
Or§ova, Dan Voda invoia pe Targo-
vi§teni, sa nu dea vama §i sa umble
pe la Severin §i prin toate targurile
pans la Braila" 76), §i tot el, in 1424
Aug. 5, intaria toate privilegiile Vo-
ditii, cele vecbi, cu Dunarea pand
la Or§ova, adaogand §i un sat nou,
Podenii (pe raul Babna) §i Varovnicul
(azi dispdrut)77).
Severinul, insa, ca posesie, nu mai e
citat intre posesiunile mandstirii Vo-
dita; castrul, ca §i tinutul Severinului,
una din cbeile Dunarii spre Ungaria,
fura retinute de Regele Sigismund,
pentru luptele sale cu Turcii.
Sigismund, care, in 1426, dupa in-
frangerile suferite de Dan-Voda de
la Turci, se gandia ca ar fi foarte
nemerit sa dea Teutonilor numai pa-
za §i apararea locurilor de frontiera....
pans la Poarta de Fier" sau anumite
cetati intre Ungaria, Serbia i Vala-
cbia.... din cauza apararei contra Tur-
cilor" 78), dete, in 1430, dupa moartea
lui Dan Vodd, Perceptorului casei Teu-
tonilor, Nicolae de Redwitz, cbiar
www.dacoromanica.ro
103
burgul Severinului, cu titlul de Ban 79).
Cu infiintarea titlului de Bani de
Severin, pentru apararea §i adminis-
trarea burgului Severin §i a tinutului
adiacent din Ungaria, se pierdea no-
tiunea vecbe a Banatului de Severin.
Dar, Teutonii nu se pot mentine rata
de puboiul turcesc, ce invadeaza tara,
in timpul domniei lui Alexandru Aldea,
care nu inceteaza, in timpul domniei
sale, de a se plange Bra§ovenilor, ca
Turcii i-au luat tare 80). Cbiar Vlad
Dracul, sprijinitul Ungurilor, spre a
complace Turcilor, conduse un atac
contra Severinului, in 143281), ceace
aduse izgonirea Teutonilor de aci. De
aceia, Inca din 1431, reintalnim, in ac-
tele ungure§ti, formula honore bana-
tus vacante" ; iar in 1433, stapanirea
lui Sigismund nu trecea de Or§ova,
dupa cum rezultd din relatiunea ce o
face Papii Eugeniu relativ la scbisma-
ticii cari se afla sub stapanirea sa 82).
Imprejurdrile de la Dundre se restabi-
lesc, insa, in favoarea Ungurilor, odata
cu izbanda lui Vlad Dracul (sprijinitul
lui Sigismund) asupra lui Aldea 83),
cand, in 1436, se restabile§te §i Ba-
natul in persoana lui Franko de Ta-
lovacz 84), aparatorul castelelor de
Krasso, Kewe, Belgrad; dar o sigu-
ranta deplind nu se poate dobandi de
cat dupa 9 Mai 1439, cand, Banatul
Severinului (vacant in Martie 143881,
trecea in vrednicile maini ale Romani-
lor Corvini de Hung ady , cari, sub Sigis-
mund, Elisabeta, Albrecht, §i in timpul
incurcaturilor survenite in Ungaria, in
timpul interegnului, sunt de fapt apa-
ratorii cre§tinatatii spre granitele du-
narene 86), pans in 1456, anul mortei ul-
timului din fratii Corvini, Ion cel mare.
Sub tutela Corvinilor, Vlad Dracul,
ca §i Dan, stapane§te intreaga tara
pand la Or§ova, intarind in 1439, 2
Augusts% manastirilor Tismana §i Vo-
dita, vecbile posesiuni, intre cari §i
Dunarea dela Cataracte Wand la Or-
§ova. Posesia Severinului, insa, nu se
mai citeaza in actele manastirii ; in
1439, 17 Octombrie, cbiar, se constata
un Episcop catolic, la Severin, Be-
nedict, care trebuia sa ingrijeasca §i
 104 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

de ref acerea episcopatelor de Siret §i pe seama calugarilor Voditei, se face

de Bacau 88). in 20 Septembrie 11141189), de catre Ion,

Vl
IC

r
2.

ta.
A
ID

0.
a
ox

(0 5..
Fr' <
0
C1/2

o 73
Olt .

(0
-0
Q.

12.
00

0 restabilire a vecbiului feud in cel mai mare dintre fratii Corvini, care,
sensul acelei incercate de Sigismund, dupd moartea fratelui sau 91, intam-
,

www.dacoromanica.ro
 VODITA 105

plata prin 1441, ramas singur Ban Aug.) lui Ion Corvinul, dupd care an,
de Severin, ridicat la demnitatea de burgul Severinului reintra, dupd ane-
Comite de Temi§oara Si Voevod tran- voioase lupte, in maim Coroanei, fiind
silvan, intaria lui Gberasim, egumenul thprins pand aci, in averea particulard
de la Vodita Si Tismana, toate vecbile a mWenitorilor lui bung ady95). In acest
posesii, cum le avusese §i in cartile rastimp Severinul, specificat ca unul
sfant raposatuluiImpdratSigismund". din locurile cu cari Turcii pot face
Infeudarea se facea dela Or§ova, unde negot, e mentionat in autorizatia de
se adunard Wile Regelui Vladislav, armistifiu dintre Turci §i Unguri din
pentru a porni in lupta nenorocita 1449 ), cum §i (castrul) in tractatul
dela Varna, dupa formele obi§nuite. de pace din 1503 dintre Vladislav
Calugdrii erau pu§i sub mana lui Ion §i Bajazet95).
Corvin Obit simi jaa ouzelii podu Moartea lui Ion Corvin aduse corn-
svojo roukou), pentru a fi aparati de plecta dezinteresare ientru aceasta

,11,

. I

_ I

n qt..;

;r

Y.

,
. -
,1lL .

/ :
,t
; Ori `...!!1"... .4% 1").fros4C4*--- '40 'IA
A. Y- 114-

4. Vodita.
Ruinele imprejmuirii, cu un contrafort : vedere dinspre sud est.

orcine §i protejati; calugarii, in scbimb, cbeie a Ungariei: Severinul. Turcii fac

aveau sd faca slujbe §i sd fie de cre- tot mai nesigurd posesia Severinului,
dinta. Li se promitea pentru aceasta Wand cand, asediindu-1, in 1521, el fu
§i pastrarea credinfei. i acum, li se cucerit de Balibeg in 152491 §i trans-
intaria calugarilor, in mod special, v e- format in pa§alac. Nesiguranta de
nitul dela Bistrita, de asemenea §i pre- aci se oglinde§te §i in confuzia ter-
tutindenea cat au sate.... livezi §i mori, menilor pentru vecbiul Banat de
§i la Severin i la Bistrita". Severin. De un Ban de Severin nu
Dupa alegerea lui Corvin in 1446, 91) se mai vorbe§te decat dupa 147991 ;
ca guvernator al Ungariei, tinand lo- in 1480 se vorbe§te de doud districte
cul lui Vladislav, minorul fiu al Re- severinene 98) ; Comitele temi§an era
gelui Rlbrecbt, se alese ca Ban de Se- Ban, pe vremea lui Vlad Caluga-
verin Mibai de Ciorna, a carei banie dupd 1501 era un comitat al
ru199) ;
dura pana in 145691, anul mortii (la 11 Severinului pus sub un Ban 11 ; in
Buletinul Comislunii Monumentelor Istorice. 14

www.dacoromanica.ro
106 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

1524 era un capitan de Severin 101) ; strangea °stile contra lui Tepelus
in 1538 era un comitat al Severinului. langa Severin103).
Stapanirea romaneasca Linea, to- In ceeace priveste Vodita, ea duse

I.
Po. ____ ck, F"..t
_

-s- -:- _ -_--

.i....,
LeCell.b.i/ °
c..,%
1...-...
-.:---..r.--- -- '
'.e.."-.,-;''"" ;' ///
-- ".".-- -/
\
.. 3.
0
L..
, I-,

/ )- :.
i
q._.,.t. 1 , //i /. ,
E- BISERICA it , f-sl-.% ,1,1///,%-///, , /A.- J .. , .

.,_ e'
P. i ,,,,,, ,17--- ///81/0///
ir, IL---94
r
..

K- C LOPoTri iTA -,:-../,,ili /, r - Yi 1

, /
-!,(//ir -.%
C CHILIILE 0.':;
.0.--
,p, el . -I
(..,_
-'-e,....:-:-..--.:-..
.o .9
tiCiNTELE- r -. -_ . . .
11- 11" i 0 &
C 4. - )
Z" ZI,DURILE. _ . 1 ,J f)
/--- -
-;: - -'-,
-
.
,
---- ,
,........ __.-- . .
z
_T-J c; .
l ,
- --
---,-.. . i.
---_----::-
, )
(*.p.--_____.---,.-'
...
-.... 6%" .
a

:' r..., ,2 r,,,,,, 1i-

- .
.

\
-, _ ,,,,,i-f.-----:,-,.2::: , 1
.
------..
"-- (.. N, t -....
.

0
t
0-gfi:1=-,z7--...,77=------::"-
- $ . .

,
,, ,....
,
.,
4.,
...

,.
,------
--_----2--_-,-.-.-.
--.

-. , .,.
r\.),.$

6,,
,

It -1( ' . ' Lb

I
E

5---,.
"-
-
-.5- ..

a
P-t---
, , 6,_-----_,--_-,-,-------_-

-
,___-_
.J.,....r.:1-, -----r_,
--:.-t-.--::-%-.."----=-----=.--
.-:::-

-.1-
'
.,
.

r
.
...
'',..) 3,
.
,,,-

4
1
cA.

&
.
4
_
._,
--....
(---))
,C
-
A_,
-------- '1. -
z
r...-..,1-::::,:.ii--&-'7,1_,...,_--,-

''-_____".-J;'%/;/il? Iggikfl
---..,,,,,,,
7
,,
"ji,...:.

, i/
,-
!
-
' D.
,' "-
'3
..
..,.--"_.-
. _ 4 ,ii//,/iiiii ;I.._
1.,
t-9P- t
.
.--- -_ Lull co, ..- :....'..- -:-.-
.......-
'
______,.---' Z -7 -._
q ,
L

_, ...-r..
--.

aK
,4
P
4
g----
,,L,..

t. 4,, a-. 1.---'-',,,,; ---

.." L_;--
gr. 9--:-"' = L.
Malt! '1P---% .."
:-
--,..--
....;-.1
/ swim: ,i,..___ ____7__, 7 ,--- .:-.---- ..":-..--
(
512. --":

. ---- -7"
--.
-rC7'
.,
..- k.
\ \ .,....s.....,,,-=-- '-'
S' '',-_,---. :\'",-----
-.-,- .
, I a .
I I
11 --3....,,k,..,, ':.\%,,% \ \ ' -..., --- :::,-.--- -
"I I

--- - - - '- - - - - - - - . V\\

1 . ...,....,_
L .7., .... 4. . '..'
:".1r - I
1-,. '
00 ----- -- 7":1
'---z-- ....' z's:._-';''z--;"---\.\\\\\\\ .

,
.--,
1 -_--_----.

' ------
__:__--
, ' .,...::: ::::-__=7_ _.- -_=-_- := j( 4 ..
-_-___'-:-.-. . .
, 13 .
,

czl
eli
.-.4._
- ....,,,,.
0114,,,,
.,,,,\\ II/ /// .',,,,,,
zQ, `I Ili, of,,, 1

Iii
---= -.-_- -,---
__-;-
--=------ -,krlik9if 14111.2.

,-\ ' \i,

' 'A In il """ 1,'\ \"\\\\\\\\\'''. "--=,:-.:::z.---"--:---- 11
,
. ,,
=
.
' .7):
0
. .1 -. . .. ;
//1/,'"'il:.III/i))//';;;;1/,111%"'''\
,, a---
_ti -....-- $-:-. \ /4/111111404/11,K....1.o.. \\.\.\\\
:;; Av. \ ,\ , , 14 I

-
\\\\N',-,--
, \ ,\ A i
Q----
e"
''''
'='-'.
iiir.-4^
---.`-'5
\-'--. 7...
-.5 ..
,
t. i JP i 1.1 IA T/
W.F.
I 1 p ., .

N. N
\ __,\NNA
ortP
..-
,
"4
---_-_,____._.

O.

5. Vodita.
Scbita planului de sttuatie.

tusi, tot pand in vecbile botare : Radul o viata de decadere, stralucirea re-
cel Frumos stapania toate vadurile, fugiindu-se in cealalta manastire, Tis-
dela Severin 102). Vlad Calugarul iii mana.

www.dacoromanica.ro
 VOD1TA
In 1458, cand Inca se deosebiau sta-
panirilell sale de ale Tismanei, ea Inca
exista ca manastire cu averea deo-
sebita. Dar in 1491, 3 Sept., fu
despuiata de satul Babna, confirmat
atunci manastirii Tismana 105), iar in
1493 Iunie, aproape era desflintata,
intru cat marginea de apus a mo§iilor
ei, dinspre botarul tariff, sili§tele Bab-
nei, cu apa Vodita-Mare ( = Babna),
ce apartineau Voditei, acum sunt con-
firmate tot Tismanei 106). Prin 1532-35
toate stravecijile mo§ii ale Voditei
apartineau Tismanei 107)
/1§a se punea capat, formal, Banatu-
lui de Severin, oricat, acum, in urma,
el nu mai corespundea conceptiei ve-
cbei organizari medievale.
De acum, Ungurii inflintara un nou
Banat, al Caransebe§ului; Romanii re-
Infiintara §i ei Banatul, numit acum al
Craiovei, unde fu mutat la incepu-
tul veacului al XVI-lea, pe seama
boerilor Craiove§ti, descendenti din
vecbii Basarabi. Episcopia cbiar a
Severinului reinvia la Ramnicul-
Noul-Severin. In aceasta totals trans-
formare, Vodita nu mai putea dai-
nui ; cu toate ca §i Ungurii Si Turcii
catau sa fie in gratia calugarilor ce-
lor doua manastiri Infratite, cu toate
ca Vlad Calugarul, in 1491, intarea §i
ceace au Intocmit Turcii §i Un-
gurii" 108), teritoriul pe care se afla era
prea agitat de luptele dimprejur pentru
a fi prielnic unei vieti monastire§ti.
In jurul zidurilor parasite, ale ma-
nastirii, ce dusese o vista manastirea-
sca de mai bine de 120 de ani, Veterani,
pe la finele veacului al XVII-lea, in
luptele sale cu Turcii, faces §anturi
de aparare In jurul ei, manastirea ser-
vindu-i de block-baus 19. Se vad §i
azi, ca vestijii ale acestei transfor-
mari, gauri in ungbiurile cladirei, atat
de mari cat poate Incape o teava de
pu§ca. Se darama atunci tot ceace
mai ramasese in picioare din zidurile
Inconjuratoare; iar gbiulele de tun fa-
ceau sparturile largi, in zidurile de ra-
sarit §i de miazazi, cele mai expuse
din manastirea Vodita, care sta §i azi
www.dacoromanica.ro
107
in picioare, ca o marturie a vicisitudi-
nelor prin care a trecut pamantul pe
care e cladita, in curs de 542 de ani!
*
* *
Manastirea Vodita e cea mai vecbe
cladire manastireasca, ortodoxa, ce
ni s-a pastrat, §i in acela§ timp §i cea
mai rudimentara, oglindind patriarba-
litatea epocii in care fu inaltata.
Ridicata pe un platou ce se inalta vreo
opt metri Inaltime, in coasta unei rape
paduroase, d'asupra award Vodita,
§i la poalele unei pe§teri, in care s'a
inceput, intaia oara, slavirea lui Dum-
nezeu, ea incbide, prin zidurile sale
neregulate, ce urmau sinuositatile vaii,
o incinta de vre-o 60 metri lungime,
pe 30 latime. Zidurile inprejmuitoare,
Insa, nu se intindeau decat dealungul
vaii, din partea opus& rapa dealului
fund un obstacol natural. Zidurile dela
poarta de intrare erau duble, lasand
loc in fata intrarei (K), pe care, desi-
gur se ridica §i clopotnita unei prime
incinte (I'). Cbiliile (C) se ridicau, dea-
lungul zidului, in incinta de a doua (12),
in mijlocul careia se ridica §i biserica.
Biserica prezinta cea mai simpla
forma : un dreptungbiu fara absidd,
cu mici ferestre in naos §i altar, cari
au grabit ruina zidurilor In dreptul go-
1prilorlor.Demarcate prin zidarie erau
numai un pridvor incbis, ce poate fi
considerat §i ca pronaos (1"1,60 X4'",40),
§i naosul (4m,40 X 6m,25), care era mai
mult lat decat lung.-0 tampla de lemn
desigur ca va fi despartit micul altar de
restul bisericii. Pronaosul este boltit in
berceau (semi cilindric), in directia lun-
gimei (E V); pridvorul nu se tie cum
era boltit; nu este exclus ca, dupa
arbitectura sarbeasca, sa fi avut, ca
bisericile occidentale, un turn-clo-
potnita deasupra. Ca apareiaj s-a
Intrebuintat tot ce s-a avut la in-
demand : bolovani din valea Vo-
ditii, pietre de taille din cladiri ro-
mane, putina caramida, fabricata pe
loc (0m,30X0m,17X0m,06), cum §i va-
rul ce se extrage din bel§ug §i azi in
muntii de acolo.
Din modul cu totul ruinat, cum se
108 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
prezinta zidurile ramase, se pare a
s-a intrebuintat sistemul blocajului
pentru zidarie: intre doi pareti s-a
turnat, pe o grosime de 1m,20 (spre
pridvor) sau 0m,90 (pentru rest) be-
ton Si bolovani. Blocurile romane
s-au intrebuintat numai la temelie. Pa-
ramentele exterioare erau tot de bolo-
vani, i numai din 50 cm. in 50 cm.,
era cote un rand de caramizi, dar §i
acestea puse fait nici o simetrie.
Singurul ornament exterior it forma,
un strat de pietre, sub acoperi, care,
taiate in biseau §i putin e§inde inafara,
f ormau un fel de ciubuc jurimprejur.
De asemenea se mai intrebuinta Ca-
') Mai vecbie Inca e Sf. Nicoara din Curtea de
Arges, dar acea e catolicA, nu ortodoxa. Din acelas
timp cu Sf. Nicoara e si Biserica lui Negru-VodA,
Muscel. Asupra ei, vezi Virg. Drag biceanu, Cetatea $i
Schitul Negru-Vodd, in Buletinul Corn. Mon. Istorice,
an. V, 89-94.
') Asupra lui vezi : V. Parvan, Contributii epigra-
fice la istoria Crotinismului in Dacia-Romanti, Bu-
curesti 1911, 190-191.
°) D. Onciul, Titlul lui Mircea cel &Wan $i pose-
siunile lui, Convorbiri Literare, XXXVI, 45.
') N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes,
Gotha 1905, I, 135.
5) Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria Ro-
mdnilor, X1, 639 40.
°) Demetrescu, Istoria Severinului, Severin 1883,
100-104.
') Ibid. Se intinde din gura Topolnitei, apa in
sus, pana in Tresenie, si pana in Cribala, si panA in
vodul Cladoeiv.
6) Ibid.
°) Hurmuzaki, ibid., II 521.
") Martini Zeilleri, Beschreibung des Kdnigreichs
Ungarn und darzu gehtiriger Landen Stiidte and
Vornehmster Oerter, Ulm 1664, 407 : seine Stadt an
der Tbonau... ins gemein Sevverin, Sevvrin genant,
ist jeszt tilrkiscb*.
11) Hurmuzaki, ibid., XII, 347.
") Hurmuzaki, ibid., 13, 153-134
") Hurmuzaki, ibid., i 175.
") Hurmuzaki, ibid., 4, 183.
") Hurmuzaki, ibid., 4, 315.
") Dupa Onciul, studiul citat, 48.
17) Totusi F. Griselini, in Geschichte des Temes-
warer Banats, Wien, 1780, bazat pe Timon, Imago
novae Hungariae, pune inPintarea Banatului incA din
1209, sand, Regele .den ganzen Strict) Landes davon
absondert, der sicb von Czerna bis an die Aluta
berabziebt, und dessen Regierung, unter den Titel
www.dacoromanica.ro
ramida pentru arcuirea portii in par-
tea sa superioara.
In ceace privqte scbeletul zidariei,
s-a intrebuintat, ca in toata arbitectura
bizantina, barne de lemn, in lungul
§i deacurmez4u1 corpului zidurilor,
din 50 in 50 cm., pentru a da deplina
soliditate zidurilor, pana ce se vor
aeza materialele.
In totul, Vodita face impresia unei
cladiri patriarbale, ceeace nu e de mi-
rare pentru patriarbalele imprejurari,
dela inceputul statului nostru, in care
ea lua fiinta. Ea trebue considerate
ca terminus ab quo in evolutia ar-
bitecturii noastre biserice0.
VIRG. DRAG5ICEANU.
des Severiner Bannats, einem Dominic von Bassan,
ersten Anfilbrer seiner Truppen anvertraute..
18) Onciul, studiul citat, 39 ; Pestg, A Szdrenyi bdn-
sit- es Szoreny vdrmegye tOrtenete, Budapesta 1878, I,
unde se da lista Banilor.
10) Vezi actul de danie al lui Bela IV cAtre loaniti.
Hurmuzaki, ibid., I 249 253.
") Hurmuzaki, ibid., I 153 154, 183.
") Hurmuzaki, ibid., 1 154, 153, 152 154
") Hurmuzaki, ibid., 1,, 175, 183.
") Hurmuzaki, ibid., 4, 261.
") Hurmuzaki, ibid., I 249-253.
") Vezi Onciul, loc citat, 42 ; Hurmuzaki, ibid.,
I 317.
") Onciul, loc citat, 42.
27) Hurmuzaki, ibid., ii, 454-456.
") Iorga, loc citat, I, 145.
") Onciul, loc citat, 49.
") E vorba de 4 quedam confinia regni nostri, que
in terra transalpina per Bnsarab, filium Tbocomerg
scismaticum in nostrum et sacre corone non modi-
cum derogamen detinebantur* Hurmuzaki, ibid., I,
625, cum si cronicele citate de Onciul, loc. citat, 738,
care vorbesc lAmurit.
") Chronicon pictum, citat de Onciul, studiul citat,49.
") Hurmuzaki, ibid., ii, 634.
") Hurmuzaki, ibid., I 600 601.
") Hurmuzaki, ibid., I 673.
") Hurmuzaki, ibid., 12, 63.
") Hurmuzaki, ibid., la, 93.
") Onciul, studiul citat, 51.
") Hurmuzaki, ibid., I 144 145.
") N. Iorga, Lupta pentru staptinirea Vidinului in
1365-1369, in Convorbiri Literare, XXXIV, 962-999.
Onciul, studiul citat, 51, 52 ; Onciul, Originele Prin-
cipatelor romdne, Bucuresti 1899, 55 56.
'°) Pentru acestea vezi : Hurmuzaki, ibid., 4 159 ;
Hurmuzaki, ibid., 1 268 ; Hurmuzaki, ibid., I 276.
") Asupra lui : H. Ruvarac, Pop Nicodim, der erste
 VODITA
Kloster Griinder in der Walachei. S. A. aus Arcbiv
fur slaviscbe Pbilologie. XI Band.
") Asupra titlului Mitropolitului, Onciul, Originele
Principatelor, 196.
") Venelinn, Vlaho-bolgarskija iii dako slavjanskija
granzaiy, Petersburg 1840.
0) Vezi asupra cuvantului brisovul lui Mircea,
citat la No. 58.
") Hurmuzaki, ibid., 1,, 213; erau opriti de a pd-
trunde in regat Hurmuzaki, ibid., I, 276.
46) Pe larg vezi : Onciul, studiul citat, in Con-
vorbiri Literare, XXXVII, 22. Hurmuzaki, ibid., I
248-9.
") Hurmuzaki, ibid., I 235-6.
") Hasdeu, Arhiva Istorica a Romdniei, 1 19-21;
Iorga, Geschichte, I, 279.
49) Hurmuzaki, ibid., I,.331 -2.
") A. Stefulescu Mdnastirea Tismana, Bucuresti
1909, 169.
") Hasdeu, Arhiva !storied, III, 192.
") Hurmuzaki, ibid., I,, 309.
") Hurmuzaki, ibid., 12, 308.
") Stefan de Losoncb, care se distinsese ca Ban
in luptele din timpul Reginei Maria, e mentionat cd
ajutase coroana prin luarea castelelor ce se intin-
deau pond la Orqova. Hurmuzaki, ibid., I, 304.
55) Hurmuzaki, ibid., 1,, 366, 377-8, 386, 401, 417,
429, 438, 495.
") Hurmuzaki, ibid., 4, 359.
") Venelinii, op. citat, 18-20; MiletM gi Agura, Daco-
Romcinite i tehnata slavensca pismenosta, Sofia
1893, 119.
88) Vezi nota No. 51.
") Hasdeu, Arhiva istorica a Romania, I, 17, 18.
") Vezi Onciul, studiul citat, Convorbiri, XXXVII,
293.
61) Mileti6 gi Agura, op. citat, 121, 122.
") Hurmuzaki, ibid., 1 508-11: Sigismund de Lo-
soncb, castelan la aceasta margine pand la Orsova,
avea atributiunea Banului ce lipsea.
") Venelinii, op. citat, 36-37.
") Venelinii, ibid., 49-50. Asupra rectif carii, in 1419,
a anului acestui document, vezi Onciul, studiul citat,
Convorbiri Literare, XXXVII, 225 (note).
68) Onciul, studiul citat, Convorbiri Literare XXXVII,
224.
") Un act din 1420 pomeneste de o luptd avutd
.sub castro Zeuriniensi contra sevissimos Turcos*.
Hurmuzaki, I, 511-2.
") Venelina, ibid., 54.
") Ibid.
") Mentiunea se face posterior, de Mircea, in
brisovul din 1387. Hasdeu, Arhiva istoricd, III,
191-93.
70) Venelinn, ibid, 54-9.
") Iorga, Geschichte, I, 307.
") Hurmuzaki, ibid., I 534.
78) Hurmuzaki, ibid., I,, 511-12.
") Hurmuzaki, ibid., I, 531-2.
www.dacoromanica.ro
109
") Hurmuzaki, ibid., I 531-2 ; iar pentru 1430
Hurmuzaki, ibid., I,, 373
76) L Bogdan, Documente privitoare la relaiiile
Tarei-Romane,gi cu Brapvul $i Tara ungureascd
Bucuresti, 1905, 29.
") Hasdeu, Arhiva Istoricd, 1, 19, 20.
78) Hurmuzaki, ibid., 1 539, 553.
7°) Hurmuzaki, ibid., 1,, 564; Iorga, Geschichte, I, 307.
") Bogdan, op. citat, 40, 44, 51.
") Onciul, Convorbiri, XXXVII, 226.
") Hurmuzaki, ibid., 1 573, 579. Aldea se adresd
unui span de Tem4oara ce se afld spre aceasta mar-
gine, in locul Banului absent. Bogdan, ibid., 51
") Iorga, Geschichte, I, 308.
") Hurmuzaki, ibid., 12, 608 ; Iorga. ibid , 317.
55) Hurmuzaki, ibid., 12, 646 ; deasemenea 652, 649,
pentru posesii aflate in castrul Mibald.
56) Hurmuzaki, ibid., I 664-5, 648, 657-8 651 ;
Iorga Geschichte, 1, 317.
") Stefulescu, op. citat, 182
88) Hurmuzaki, ibid., 1. 660.
") Luna lipseste in pergamentul copiat de Stefu-
lescu, op citat, 179-188 ; luna Octomvrie propusa de
el nu e acceptabild : Hung adg jurase ca intre 4-5
Sept. sa fie la Orsova. Hurmuzaki, ibid., I,, 696
") Hurmuzaki, ibid., 1 678, 681 (pentru moartea
celuilalt Ion)
91) Hurmuzaki, ibid., I,. 725
.1) Hurmuzaki, ibid., II,, 89.
CI)
Hurmuzaki, ibid., Iv 760.
94)
Hurmuzaki, ibid , I 760.
95) Hurmuzaki, ibid., II 20-21.
86)
Hurmuzaki, ibid., II 478.
07)
Hurmuzaki, ibid., II,, 259.
99)
Hurmuzaki, ibid., II 148.
99) Hurmuzaki, ibid., II 286.
100) Hurmuzaki, ibid., 14, 451, 581 ; Hurmuzaki,
ibid., II 377, Ban at Castrului de Severin.
101) Capitan al pdrtilor Severinene. Hurmuzaki,
ibid., 11., 477, care era $i cdpitan de Temisoara. Hur-
muzaki, ibid., II,, 489.
101) Mileti6 si Agura, op. citat, 124-5 ; Bogdan,
op. citat, 216.
105) Bogdan, op. citat, 181.
1") Hrisovul lui Vlad Tepes, in Venelinu, op. citat,
9-12.
(88) Hrisovul lui Vlad Calugdrul, Venelinil, ibid.,
129-30 si cel din 1493, Stefulescu, op. citat, 198-9.
1.6) Stefulescu, ibid., 200-201.
107) Stefulescu ibid., 214.
1") Venelimi, ibid., 129-30.
1") Hurmuzaki, ibid., IX 629.
PS. Ma simt dator a multumi D-lui Arbitect I.
D. Trajanescu, pentru bundvointa ce a avut de a
face desemnul dupd croquiul luat de mine.
- Acest studiu, in liniile generale, a fost comu-
nicat mai intaiu in Congresul Asociatiunii Romdne
pentru inaintarea stiintelor, tinut la Tdrgoviste.
 ICOANELE LUI BARNOVSKIODA DELA MOSCVA
Pt
ZUGRAFII TREI ERARHILOR DIN IASI
0
In memoriul «Contributii la relatiile Bise-
ricii romanesti cu Rusia in veacul XVIIx.,
publicat de curand in «Finale le Academiei
Romanex. tom. XXXVI, mem. sec. ist.,
No. 21 d. dr. Silviu Dragomir, profesor
la seminarul Andreian din Sibiiu, care a fa-
cut studii teologice si cercetari istorice la
Moscva, consacra un interesant capitol
al 3-lea activitatii iconografilor si zugra-
filor nisi in Moldova.
Pretioasele documente scrisori ale lui
Miron Barnovski si Vasile Lupul catra Tarul
Miljail Feodorovici al Rusiei, pastrate in
actele «moldo-valabex, din Arbivul prin-
cipal al Ministerului de Externe din Moscva
din cari autorul si-a luat datele cu privire
la aceasta cestiune, merits a fi cercetate si
analizate aci in deosebi. Aceasta pentru ca,
fat cu putinatatea marturiilor scrise asupra
trecutului nostru artistic, aceste documente
nu numai ca sunt deosebit de importantissime,
ci sunt, putem zice, pans acum cel putin,
unice in felul lor. Asa find, desi ele sunt
tiparite si comentate cu destula largeta
intro publicatie la indemana tuturor, totusi,
dat find caracterul special al acestui Buletin,
credem ca nu vom face lucru fara de folos,
cercetandu-le si analizandu-le aci din nou
nu, macar pentru cetitorii nostri, can, prin in-
deletnicirile lor speciale, ar putea ramane,
fie cbiar si temporar, straini de astfel de pre-
tioase nouta ti in domeniul trecutului nostru
cultural-artistic.
Inainte insa de a face aceasta cercetare si
analiza, e necesar a reproduce mai jos spre
orientare ceia ce zice dupa scriitorii rusi,
www.dacoromanica.ro
in special dupa cunoscutul istoriograf si bi-
zantinist A. I. Uspenskij d. dr. D. despre
iconografia ruseasca din secolul XVII:
«Pe atunci, ce-i drept, Rusia moscovita nu
se distingea printr'o cultura mai inalta reli-
gioasa si stientifca si prin urmare nu dispunea
de un prisos de puteri culturale, care sa-1 f
putut imparti cu celelalte biserici rasaritene.
Dar adancul simf religios al Rusilor a izbutit
sa creeze o iscusita scoala de iconografe
bisericeasca, a carei epoca de inflorire cade
tocmai in veacul XVII. Tarii rusesti, in larga
lor darnicie pentru buns starea si podoaba
bisericilor ortodoxe, intelegand de cu vreme
rostul iconografiei bisericesti, au adunat la
curtea lor din Moscva pe cei mai buni zu-
grafi si iconografi. Dintre acestia se alegeau
asa numifii iconografi imparatqti, cari erau
impartiti in doua categorii : in iconografi cu
dotafie cari primiau regulat leafs de la Tar
si in iconografi cari primiau proviziune nu-
mai cand erau aplicafi la lucru. Pictura lor,
care se mai vede si astazi in multe biserici
din Moscva, se caracterizeaza prin o larga
libertate a invenfiunii, prin eleganta formelor,
prin variafiunea culorilor luminoase si prin
inclinarea artistilor spre cornpozitii simbolice
si istoricex.
Asa find, era fresc ca Domnii Moldovei,
fata cu decadenfa artelor religioase in Orien-
tul grecesc, sa caute acum aci mesteri iscusifi
de icoane si zugraf alesi de biserici.
Dupa documentele publicate de d. dr. D.,
Miron Barnovski e cel dintaiu care trimite
la Moscva o deputafie, in frunte cu Varlaam
 ICOANELE LUI BARNOVSKI $I ZUGRAFII TREI ERARHILOR
arbimandritul, viitorul vestit mitropolit, ca sa
tocmeasca lucrarea a doua mari icoane de
bram pentru cele cloud manastiri ce el ridi-
case in Ora, in afara de Dragomirna, anume
pentru Hangul si pentru Barnova.
Caci, zicea piosul Domnitor, in scrisoa-
rea sa dela 9 Decemvrie 1628, catra Tarul
Mibail : .KUrmand parintilor nostri dede-
mult.... luptatori ai adevaratei ortodoxii,
cari, in semnul dreptei lor credinte in Hristos,
au umplut toala fara Moldovei cu prea fru-
moase manastiri si cu cinstite bramuri mari-
toare de Dumnezeu.... am zidit cinstita ma-
nastire numita Dragomirna si in ea am cladit
biserica de piatra in numele sfntei si de viata
facatoarei Treimi. Pe urma, inca alte doua
manastiri de piatra am zidit din temelie : una in
numele Adormirei prea sfntei, cinstitei si
prea bine cuvantatei Fecioare Maria (Hangul),
iar cealalta in numele sfantului marelui mu-
cenic Gbeorgbie si a lui loan cel Nou, care
zace in fara noastra a Moldovei (Barnova).
Apoi, vazand noi credinta ortodoxa impo-
dobita pretutindeni cu prea frumoase icoane
din imparatia ta.... am indraznit si am trimis
la bine iubitoarea ta imparatie pentru cinstitele
si prea frumoasele icoane, ca sa implinesti
osardia si dorinta noastra....x.
Cu aceasta rugaminte, Varlaam, plecat din
Suceava in Decemvrie 1628, ajunse, in Martie
viitor, la Moscva, unde, dupa ce vazu fafa
Tarului si obfinu invoirea lui pentru lucrarea
icoanelor dorite, tocmi un pictor anume Na-
zarie, care sa faca cele cloud icoane mari, de
bram, una reprezentand pe sfntii mucenici
Gbeorgbie si loan cel Nou, cu martiriul lor
imprejur, alta pe sfntii mucenici Procopie si
Mercurie, deasemenea cu <cjitiile* lor im-
prejur.
Pentru supravegberea si terminarea lucrului,
Varlaam trebui sa ramana la Moscva pans
la sfarsitul anului, cad abia la 29 Decem-
vrie 1629 it vedem plecand spre cast, si
atunci.... fara de icoane. Aceasta nu pentru
ca ele n'ar f fost gata, ci pentru ca se ivi o
neintelegere, in privinta modului cum au fost
lucrate, intre pictor si arbimandrit pedeoparte
si Filaret Nicbitici, patriarbul Moscvei, pe de
altaparte. Anume, Inaltul prelat, cerand sa exa-
mineze icoanele, gasi ca ele n'ar f fost tocmai
cuviincios, adica dupd tipic, lucrate. Cbema
deci pe Nazarie la dansul si-1 intreba ca dupd
ce model a facut pe mucenici sezand pe scaun.
www.dacoromanica.ro
111
Pictorul raspunse ca dupa o icoand a sfantului
Dumitru de la Tesalonicbi, pe care Varlaam o
vazu, placandu-i foarte mult, in catedrala prea
curatei Fecioare si Nascatoare de D-zeu din
Moscva. Fata cu aceasta declaratie, patri-
arbul se invoi a se libera icoanele trimisului
moldovean. Acesta insa pleca din ce motive
nu se stie - fara a le Iua cu sine, desi be pla-
tise. Astfel icoanele lui Barnovski ramasera
deocamdata in sama pictorului Nazarie, care
le depuse in Cremlin, in bramul manastirii
Sf. Sergbie.
Aci statura nereclamate pans la venirea
in domnie a lui Vasile-Voda Lupul, care,
in Fevruarie 1636, trimise o solie in Rusia,
in frunte cu boerii sal Paladie si Petru, ca
sa aduca icoanele acasa. Doua luni in urma,
aceasta solie era la Moscva si vedea rata
Tarului, predandu-i scrisoarea Domnului Mol-
dovei, in care, expunandu-se cestiunea i-
coanelor lui Barnovski-Voda dupa cum o
cunoastem, se intervenia pentru cedarea lor.
Intervenfia ramase insa fara rezultatul dorit.
Cad Tarul, puindu-se pe punctul de vedere
al patriarbului Nicbitici, refuza trimiterea lor,
ceea ce comunica lui Vasile-Voda in scri-
soarea ce-i trimise prin solii sai la 8 lunie
1636: 0:Si noi, marele Domn, am dispus a
se spune solilor tai, ca icoanele acelea au
fost pictate in vremea cand au fost in fara
noastra, la Moscva, arbimandritul Varlaam...
Si nu au fost trimise, find Ca au fost pictate
la indrumarea arbimandritului, nu dupa cum
se cuvine, de aceia nici nu au fost date a-
tunci... Ian acum, la porunca noastra, li s'a
spus solilor tai, ca icoanele nu se pot trimite
cu ei, find pictate necuviincios....x.
Fireste ca in urma unui astfel de raspuns,
icoanele nu s'au mai putut cere. Ele au ra-
mas si mai departe la Moscva, unde, cine
stie, daca nu se vor mai f gasind si astazi si
unde, poate, vre-unul din tinerii nostri teo-
logi ce studiaza sau calatoresc pe acolo,
va avea norocul sa le descopere candva.
Dar daca in afacerea relatata mai sus, in-
tervenfia lui Vasile-Vocla ratline fara rezul-
tatul dorit, in o alta, care-1 privia mai de
aproape si pentru care, negresit, punea un
interes cu mult mai mare, interventia lui pe
Tanga Tarul Moscvei fu incoronata de suc-
ces : e vorba de zugravirea bisericii Trei
Erarbi din Iasi.
112 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Se tie Ca zidirea acestei stralucite fon-
datii religioase a Moldovei fu terminate, cu
tot rostul ziduri, cbilii, trapeze §i clopot-
nip in Aprilie 1638, iar sfutirea ei se facu,
cu mare pompa, un an mai apoi, in Mai 1639.
11§a cel putin ne atesta cele doua inscriptii
comemorative contimporane. Cine ar fi putut
crede deci ca la aceasta din urma data, Trei
Erarbii nu erau inca gata cu peretii ne-
zugraviti §i cu icoanele catapitezmii nelu-
crate ? Evident, nimeni. Si cu toate acestea
a§a era. Se repeta deci la Ia§i cazul mi-
nunatei ctitorii a lui Neagoe-Voda dela Curtea
de Arge§, care fu *Oa cu noua ani in-
nainte (1517) de a se fi terminat complet
zugravirea ei (1526). Ne-o arata clar do-
cumentele, atat de pretioase sub acest ra-
port, publicate de d. dr. D.
Inteadevar, din o scrisoare a lui Vasile-
Voda, adresata, la 13 Septemvrie 1638, lui
Feodor Feodorovici Libacev, secretarul Bi-
roului Ambasadorilor din Moscva, unde se
primiau prealabil soliile sosite la Tar, vedem
ca Domnul Moldovei, care, cum am aratat,
numai de curand terminase zidirea Trei Erar-
bilor, i§i avea me§teri ai sai in Rusia, ca sa
faca wcatapiteasma §i rastignirea dupe obi-
ceiul nostru bisericesc §i ruga pe corespon-
dentul sau sa mijloceasca pe langa Imparatul
Ru§ilor a i se trimite ni§te wpictori buni §i
iscusitix., cad win Para noastra se spunea
fara inconjur nu se afla de ace§tiax.. Si
to mai rugam zicea in sfarit Lupul lui
Libacev sa indrepti pe acest sol al nostru
pe Isaia Eustatievici Camara§ul, care fu-
sese trimis cu scrisoarea in toate lu-
crurile pentru care I-am trimis acolo, §i
pe me§terii no§tri de mai nainte in ce lucru
§i trebuinta ce vor avea la marele Tar Mi-
bail Feodorovici, iar noi vom tinea neuitat
in minte binefacerile §i ajutorul mariei tale....
§i se va aminti numele domniei tale in aceasta
mitropolie a noastra nou ziditax.1).
1) Aci e nevoie de o scurtA lamurire : Cu cobo-
rirea capitalei de la Suceava la Iasi cu Domnia
nu se stramuta §i Mitropolia, ci numai re§edinta
Mitropolitului, care trebuia sa fie pe langd Domn.
A§a se face, cA secule intregi noua capitala nu
avu o bisericA mitropolitand proprie. ci diferite Io-
ca§uri sfinte ale Ia§ilor servira pe rand ca atare.
Mai intaiu Sf. Nicolae Domnesc al lui Stefan cel
Mare, iar cand aceasta se strica, pe la mijlocul se-
colului XVII, Golia, Trei Erarbii qi altele. Evident.
Vasile Lupul va p voit sa faca din noua sa biserica
www.dacoromanica.ro
Era vorba deci : pe de oparte de pictarea
icoanelor pentru tampla Trei Erarbilor prin
me§teri trimi§i din Moldova sa lucreze la
Moscva, pe de alts parte de zugravirea bise-
ricii cu pictori trimi§i din Rusia sa lucreze
la Ia§i.
Lucrarea cea dintaiu merse destul de re-
pede. In vara anului urmator, Lupul spera
cbiar ca ea sa fie terminate, drept ce scria
Tarului, la 12 Iulie 1639, prin trimisul sau
Sava Ivanov: wpentru ace§ti oameni ai no§tri,
cari savar§esc acest lucru bisericesc (pictarea
icoanelor tamplei), cand se mantue lucrul sa
poata veni indarat aici la noi, caci prin barul
lui Dumnezeu biserica-i gata, a§teptam nu-
mai s'o impodobim cu podoabele ce se fac
in imparatia to ortodoxa prea luminata'o.
Interventia nu era prea timpurie, caci in
toamna icoanele catepitesmei cel putin o
parte din ele erau deja la Ia§i, astfel ca,
la 29 Decemvrie 1639, Vasile-Voda putea
anunta Tarului Mibail ca wlucrul sfintelor
icoane, la porunca Stapanirei tale, s'a facut
desavar§it §i frumosx. adauga apoi : wlaudat
va fi §i numele Imparatiei tale in toata vremea
de tot clirul sfintei biserici, cat va sta pa-
mantul acesta...,.
Ramanea acum zugravirea bisericii, pentru
care, cum am vazut, Domnul Moldovei soli-
citase, cu un an mai nainte, lu 13 Septemvrie
1638, prin mijlocirea lui Libacev, de la Tarul
pictori buni §i iscusiti. Din ce pricing nu se
§tie, pictorii ace§tia nu se trimisera §i nici
nu se anuntasera. Astfel Lupul se vazu ne-
voit a se adresa din nou Tarului, trimitand,
la inceputul anului 1641, o solie mai nume-
roasa, compusa din Eustratie Mitnin, calu-
garul Silvestru §i doi boeri moldoveni, cu
me§terul zugraf al Domnului, cu Micolai,
sone care avea de scop a cere pictori pentru
biserica Trei Erarbilor.
In Mai, pe cand aceasta solie se gasia la
Moscva, Vasile-Voda scria Tarului : «Si iara§i
catedrala mitropolitanA statornica, dar calugarii greci
ce ramasera in urma-i dispusera, se vede, altfel. CAci
Biserica Alba a Doamnei Anastasia a lui Duca-Voda,
zidita la 1682, servi, in tot cursul sec. XVIII, ca bi-
serica mitropolitana, pand ce, cu instrainarea Su-
cevii, se vazu necesitatea zidirii unei catedrale mi-
tropolitane proprii. Jacob Slamati II rezidi Mitropolia
vecbie (1802), iar Veniamin Costacbe incepu zidirea
Mitropoliei noi (1834), care insa, remanand in pa-
rasire, se reincepu, dupe noi planuri, in zilele noastre.
E actuala catedralA mitropolitand de la Ia§i.
 ICOANELE LUI BARNOVSKI SI ZUGRAFII TREI ERARHILOR
ne rugam de prea luminata si marea ta Im-
paratie pentru niste mesteri pictori, si dorim
sa to induri spre rugarea noastra, sa ne im-
podobesti sfanta biserica, ce am inaltat-o in
numele celor trei erarbi si invatatori ai lu-
mei, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si
Joan Gura de Aur, ca sa se preamareasca
numele Imparatiei tale in toate aceste parti
pravoslavnice.... Dar foarte ne rugam si ce-
rem de la Imparatia ta, sa trimiti niste pic-
tori aici la noi de la Imparatia ta pravoslav-
nica. Si noi pentru toate vom face plata buns
mesterilor si cu mare credinta ma voiu ingriji
pentru ei, cand se vor intoarce indarat, voiu
trimite eu oamenii mei... si vor avea drumul
in buns smerenie... Foarte ne rugam... Tarule
si mare Domn, nu lasa rugaciunea noastra
neimplinitd...x%
Calduroasa si staruitoarea cerere era deja
satisfacuta, cand scrisoarea aceasta ajunse
in mainile Tarului ; caci pictorii fusesera tri-
misi odata cu intoarcerea soliei moldovene
de care am vorbit, ceea ce Imparatul anunta
Domnului Moldovei intr'o scrisoare cu data
de 18 Mai 1641, astfel : ccSi pentru cari lu-
cruri ne-ai scris noud, marelui Domn, pentru
aceia am dat intru toate ingaduirea noastra
imparateasca... Si ti-am trimis tie, Domnului
Vasilie..., conform scrisorii si rugarii tale,
pentru pictarea peretilor, doi pictori, pe Si-
dor Pospeev si pe Iacov Gavrilov. Iar lucru-
rile voastre, din Moscva, can nu au esit
Inca din lucru e vorba de restul icoa-
nelor de la catapeteasma pentru acelea
a ramas in Moscva calugarul vostru Sil-
vestru. Si cum vor fi gata lucrurile acelea,
vom porunci noi, marele Domn, a-1 slobozi
cu totul la voi, fara a-1 retinea. Iar to pe
pictorii nostri Sidor si Iacov, cari au fost
trimisi acum de tine, sa-i slobozi la noi, fara
de a-i retinea, cum vor ispravi la voix.
Inteadevar, pe la inceputul lui Iulie, pic-
torii trimisi se gasiau in Iasi. Faptul se cu-
noaste din scrisoarea de raspuns pe care
Vasile Lupul o adresa Tarului Mibail la 10
Julie. «Si pictorii de pereti pentru zugravirea
sfntei biserici scria Domnul Moldovei
Sidor si Iacov, au sosit aci la noi, si cand
vor ispravi, avem sa le dam toata plata si
ii vom trimite pans la granita pravoslav-
nicei tale imparatii, si in viata noastra pu-
rurea vom multumi Imparatiei tale*.
Astfel dar, in vara anului 1641, se incep
Buletinul Comisiunil Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
113
lucrarea de zugravire a Trei Erarbilor cu
cei doi pictori moscoviti numiti mai sus.
Ambii erau, negresit, iscusiti mesteri. Despre
cel dintaiu, despre Sidor Pospeev, d. dr. D.,
ne spune cbiar dupa Dictionarul lui Uspen-
skij : Iconograf si zugrafi imparatesti in yea-
cul XVII, Moscva 1910 ca 4,:e cunoscut
ca unul din cei mai buni pictori de atunci.
La 1642-3 deci, cum vom vedea, dupa ce
s'a intors de la Iasi a luat parte la pic-
tarea celei dintai biserici din Moscva, a
soborului tispeniei. Intre toll pictorii din
Moscva, el e pus in locul at doilea si, in-
tre alte lucrari, a mai zugravit si perefii de
la Arcbangelski Soborv. Tovarasul sau, Iacov
Gavrilov, e mai pufin cunoscut. De sigur
insa era si el pictor de merit. De altfel ace-
sta n'a avut parte sa duca lucrarea de la
Iasi la capat, caci muri cbiar in capitala
Moldovei, in toamna. Lupul trimise atunci
la Tar pe un anume Mibail Ivanov, ca sa-1
roage a-i trimite un alt pictor in loc.
Pe la inceputul lui Decemvrie solul Dom-
nului Moldovei era la Moscva, iar pe la
inceputul lui Ianuarie 1642 el pleca spre
casa in tovarasia nu a unuia, ci a doi noi
pictori, cu o scrisoare a Tarului catra Sta-
panul sau, in care pravoslavnicul Imparat
scria : .zSi ne-ai scris noua, marelui Domn,
sa -fi trimitem pentru pictura perefilor bise-
ricesti inca un pictor, cu acelas fugar (in
inteles, cred, de curler) al tau Mibail. Si noi
am miluit pe fugarul tau, pe Mibail ... Si
am dispus a-1 slobozi la tine, fara a-1 retinea.
Si cu el deodata am trimis, adaogand la pic-
torii nostri de mai inainte, Sidor si Iacov,
doi pictori, pe Deico Iacovliev si pe Pronca
Micbitinv.
In Fevruarie 1642, deci, cand, de buns
sama, acesti doi noi pictori vor fi sosit in Iasi,
ei putura incepe lucru, sub conducerea ace-
luias mai vecbiu si mai mare mester Sidor
Pospeev. Tustrei lucrara pans pe la in-
ceputul lui August, cand, terminand zugra-
virea bisericii, Vasile-Voda ii trimise, po-
trivit angajamentului, acasa cu omul sau
Mibail Ivanov.
Astfel, la 17 August, acesta, impreuna cu
cei trei pictori si cu Timusca, fill decedatului
Iacov Gavrilov, erau la granita imparatiei
rusesti, la Putivlia, localitate in care tofi solii
straini ce veniau la Moscva trebuiau sä
faca popas de control.
15
114 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Iata dar cui se datoreste pictura Trei
Erarbilor acea pictura minunata in «aur $i
lazury,, pe care ne-o descrie, fragmentar, in
cuvinte pline de admiratie, Paul de Alep, in
Calatoriile Patriarbului Macarie al Antiobiei,
$i din care not azi, dupa zidirea din nou a
bisericii lui Vasile Lupul, nu mai posedam
nimic, de cat doar $i aceasta numai in
copie portretul mural al familiei ctito-
rului, care s'a reprodus si in noua biserica
$i de care, evident, acum, cand stim cui se
datoreste, nu ne mai putem indoi ca nu re-
prezinta cat se poate de f del figura piosului
si bogatului Voivod §1 a familiei sale.
Fata cu importanta stirilor pe cari scriso-
rile mai sus analizate ni le dau cu privire
la momentul cel mai de seams din viata
artistica a Moldovei, trebue sa ne gandim
cu nespus regret la raptul ca vitrigitatea vre-
milor trecute a fost asa de mare, cat a im-
www.dacoromanica.ro
piedicat formarea $i pastrarea de arbive ale
cancelariilor noastre domnesti, cu cari am
pierdut o bogata comoara de stiri asupra
trecutului nostru, nu numai politic $i cultu-
ral, ci $i artistic. Scrisorile domnesti din ar-
bivele transilvane §i documentele de curand
publicate de d. dr. D., fac deplina dovada
despre aceasta. Ce ar fi fost dar daca am fi
posedat azi intreaga corespondents a Dom-
nilor nostri cu stapanitorii si centrele marl
ale tarilor vecine din suta XIV pans 'ntr'a
XVII. Evident o buns parte din istoria arte-
lor religioase in Tarile RomAne s'ar fi reo-
glindit in ea si cercetarile in aceasta directie
ar fi fost mult mai lesnicioase §i fructuoase.
S'au nimicit insa cu toatele din multul de
odinioara trebue sa ne multumim cu putinul
de azi. De aceea trebuie sa fm fericiti
cand in acest putin, cercetatorii dau peste
stiri si lamuriri ca acele despre icoanele lui
Barnovski-Voda §i zugrafii Trei Erarbilor.
A. L.
 STRIPE VECHI
INFAToND
VEDERI DIN TARAROMANEASCA
0
Prezentam de randul acesta alte doua ye-
dent, $i cele din urma, din albumul lui Ro-
bert Ainslie 1), infatisand, una, Vedere de pe
Olt, $i cealalta, Pitestii.
Ca $i celelalte stampe, si acestea, sunt in-
sotite de legendele tor, pe cari le repro-
ducem in traducere :
liC Vedere de pe Olt In Valahia.Tinutul
Valabiei este de o intindere mare, dar cu-
prinde putine orase insemnate $i este inde-
obste rail cultivat. Turcii ii zic Carabogdana,
ceeace inseamna pamantul graului negru 2),
pe care-I produce din belsug. Partite din-
spre apus sunt foarte muntoase $i au aspec-
tele cele mai marete $i cele mai romantice.
In rauri se gaseste o mare cantitate de nisip
de aur $i se crede ca ele ar oferi mutt aur,
daca ar f bine exploatate.
.3cVederea de aci e de pe Olt (pag. 116).
Acest rau izvoreste din apropierea Cicului,
oras neinsemnat din partea de miaza-noapte
a Transilvaniei ; dupa mai multe ocoluri prin
muntii Valabiei $i dupa ce a strabatut un
oral cu numele sau (?) 3) , se varsa in Du-
flare, intre Vidin si Nicopole.
«Prin tratatul dela Pojarevat 4), din 1718,
Oltul a devenit unul din botarele dintre te-
ritoriul turcesc si cel austriac, dela intrarea
in Valabia pans la varsarea sa in Dunare.
Prin tratatele ulterioare s'au facut oarecari
mici modifcari cu privire la limitele acestor
cloud imparatii.
1) V. acest Buletin, IV, 13 Si V, 18.
2) In text cla terre du froment noire.
3) E o confuzie a autorului. Trebue sa se inte-
leaga Oltenia.
4) Passarowitz.
www.dacoromanica.ro
«Grupa de figuri dinaintea desemnului e
alcatuita din Tigani, cari ofera calatorilor
spre vanzare nisip de aur.
«Una din indeletnicirile de capetenie ale
acestor finte ciudate, cari se gasesc in cete
numeroase prin tinuturile turcesti *),este stran-
gerea nisipului de aur de prin raurile acestei
provincii, din care pricing se numesc spa.-
ldtori de min Instrumentul necesar la aceasta
operatiune consists dintr'o scandura oarecare,
provazuta in toate partite cu margini de lemn ;
se asterne un petec de stop de tang, $i scu-
turand nisipul de aur cu apa cu tot, gratin-
tele mici de aur raman lipite de bucata de
stofa, de pe care se alege cu usurinta. In
partea de dincolo a raului sunt locuintele
acestor oameni, in timpul cand sunt astfel
ocupati ; coliba de alaturi este locuinta unui
comisar, trimis ca sa-i supravegbeze, caci
jumatate din aurul gasit se percepe ca zestre
pentru principesa Valabiei, tar cealalta ju-
matate ramane in stapanirea celui ce-a gasit-o.
*) .Tiganii sunt foarte numerosi in Siria,
unde trec drept mabometani. Traesc in cor-
turi $i uneori in bordee sub pamant. Ei au
o reputatiune cu mutt mai buns decat nea-
murile for din Ungaria sau Tiganii din Anglia,
pe cari unit ii socotesc ca find de bastina
din aceeas semintie». Pocock 3).
5) Pococke (Richard) cu ortografia riguroasii a
numelui (1704-1765). A tiparit ctiliitoriile sale in
Levant sub titlul : A description of the East and
some others countries (Descrierea rasiiritului Si a
altor WO, Londra 1743-45, in 3 vol. (Nouvelle bio-
graphie generale depuis les temps les plus recules
jusqu'd nos fours, publide par Firmin Didot Freres,
XL, Paris 1862).
116 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

«Pite§tii in Valahia. Pitestii sunt un este a§ezat pe drumul Sibiiului spre Bucu-
ora§ putin insemnat, asezat admirabil intr'un re§ti, cam la 10 po§te nemte§ti sau 120 mile

7
Ur1 :
,
ma. ° i
itrAat:. .6 ,..'
fr

r .1

(
4 00

' 1
o
yi

ti
r

tinut pitoresc si roditor, care ofera o ne- englezesti 6) spre NE de Bucuresti si cam
marginita varietate de priveli§ti frumoase. El 6) 193,080 km.

www.dacoromanica.ro
 STAMPE VECHI CU VEDERI DIN TARA ROMANEASCA 117

in centrul terii Valabiei. Argesul, izvorind sului $i adaoge mult la frumusetea pozitiunii

Pite§tii, in Valabia (1801).

,F.
I

din muntii cari despart aceasta provincie de sale. Raul acesta, dupa ce se uneste cu Dam-
Transilvania, serpueste pe la poalele ora- bovita, se varsa in Dunare cam peste drum

www.dacoromanica.ro
118 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
de Turtucaia, in Bulgaria. 0 calatoare de
seams, Margrava d'Anspacb 7), (la urma-
toarele amanunte in privinta scenelor pito-
re§ti din partea locului:
<<Nu ma voiu apuca sa descriu frumuse-
tile marete ale acestor munti, acoperiti in
unele locuri de paduri, in altele perpendi-
«culari, i de pe cari diferite accidente sau
«furtuni au rasturnat copaci marl, cari au
«incbis drumul raului. Nu-ti poti incbipui
«ceva mai salbatec §i mai pitoresc ca unele
«din locurile pe unde am trecut ; dar fru-
«musetea scenelor rasplatia cu greu nepla-
«cerea drumurilor rele. Tara aceasta poate
«fi numita cu drept cuvant un giuvaer rau
«lucrat : ce n'ar putea f ea in manile unui
«popor de gust §i de§tepty,.
<<Cu toate ca provincia aceasta e roditoare
§i produce din bel§ug grane, fructe §i un
7) Elisabeta-Berkeley, margrava d'finspacb, mai
cunoscuta sub numele de Lady Elisabeta Craven,
1750 1828. In 1787 a cillatorit prin Crimea, Turcia
$i Rusia. Scrierea sa : Journey through the Crimee to
Constantinople (Cillatoria la Constantinopole prin
www.dacoromanica.ro
vin placut, ea nu e prea populata §i infa-
ti§eaza pentru calator un tablou plin de ne-
lini§te §i de mizerie; locuintele sunt ni§te
colibe sau bordeie, facute din lemne §i pa-
mant, cu descbizaturi pe coperi§, pe unde iese
fumul. Ea plate§te Portii, potrivit stipulatiu-
nilor, o suma de 320 pungi (cam 32.0001.) 8);
se crede insa ca prin impilari §i prin rapa-
citatea guvernului §i a agentilor sal se scoate
o suma de trei on mai mare. Scriitoarea po-
menita mai sus zice ca aceasta impilare si-
le§te adeseori pe locuitori sa fuga in munti,
ca sa-§i caute acolo un adapost ; cel putin
acolo sunt scapati de cruzimile pe cart le
incearca din partea unui guvern despotic.
«Gravura infati§eaza marginea ora§ului cu
o biserica greceasca §i o manastire pe o
ridicatura la mana dreapta, ale Carel maluri
sunt udate de Arge§x..
0. LUG OSIANU.
Crimea) este foarte cunoscuta $i confine observati
pretioase (Firmin Didot Freres, Ibidem, II, Paris 1855).
8) Valoarea de ad, in livre (franci), e aproxima-
tiva. /1r trebui 34.200 1., dadi o punga are 500 de
piastri sau 110 franci.
 C 0 MUNIC AR I
0
III.
A doua campanie de sapaturi la
Cetatea Ulmetum"
Relatie (*WA
Campania de sapaturi arcbeologice a Mu-
zeului National de Anticbitati a avut anul
acesta drept obiectiv desvelirea intregului
zid de aparare al cetatii in exteriorpartea
ramasa nedesvelita anul trecut §i in inte-
rior, cum §i executarea lucrarilor preliminarii
pentru cercetarea interiorului cetatii.
Obiectivul acesta a fast in intregime atins.
In exterior s'au scos la iveala : partea a
doua din frontul de SV at cetatii cum §i in-
tregul front SE, in lungime totals de 180 m.,
descoperindu-se trei turnuri dreptungbiulare
(unul cu dimensiunile 10.78 X 13.15X10.87 m.,
altul cu 7.60(13.35X7.80 m. §i altul cu
8.70X12.22 X 9.00) §i unul rotund de colt
(Ungl)' ul de Est al cetatii cu o circumfe-
rinta de 37.40 m.). In interior s'a sapat zidul
pe toata lungimea lui, degajandu-se cu totul
cele doua porti principale descoperite Inca
din anul trecut §i descoperindu-se alte patru
porfi secundare, mai mici, mai simple §i ne-
aparate prin turnuri. De§i destul de inguste
(c. 2.50 m.) §i aceste portite au fast stramtate
intr'o epoca tarzie cu blocuri mad de piatra
ca §i portile cele mad. Rcestea la randul for
sunt prevazute in interior cu un fel de contra-
forti masivi de o soliditate remarcabila, din
beton §i placaj greu de piatra regulat taiata,
in mare parte monumente funerare on vo-
tive, din cari cateva, de§i a§ezate foarte in-
comod pentru cercetare, au putut f totu§i
studiate fara a strica zidul. Spatiul dintre
ace§ti contraforti, in suprafata de c. 14 m. p.,
este pardosit cu lespezi mad de piatra.
Zidul de aparare al cetatii pe dinauntru
nu este placat ca pe dinafara cu pietre re-
gulat taiate, ci prelucrat numai din beton,
www.dacoromanica.ro
potrivit a§a fel ca sa dea o suprafata dreapta
destul de regulata. Este sustinut §i aici pe
un soclu, care impreuna cu cel din exterior
da temeliei o grosime de circa 3.20 m.
Pe pecare curtina (afara de prima curtina
a laturei NV §i de prima a lat. SE) se afla
cate un rand de scarf pentru accesul partii
superioare a zidului ; aceste scarf sunt duble,
formate din blocuri marl de piatra regulat
taiate §i latimea for (de c. 1 m.) este scazuta
din insa§i grosimea zidului.
S'au mai desgropat in intregime §i trei
turnuri (cele cloud turnuri ale portii SV §i
un turn patrulater de pe laturea SE), con-
statandu-se §i aid acela§ fel de tratare a zi-
dului in interior, in opus incertum cu soclu
de grosime variabila.
In acela§ timp s'au facut primii pa§i pentru
cercetarea interiorului cetatii, pe de oparte
desgolind strat de strat doua sectoare adia-
cente zidului in suprafata de circa 700 m. p.,
far pe de alta pornind dela portita SE spre
mijlocul cetatii printr'o tran§ee larga. Prin
mijlocul acesta s'a constatat Ca in interiorul
cetatii constructiile erau cel putin in ulti-
mele timpuri in marea for majoritate, cu
totul primitive, din piatra neregulata prinsa
cu pamant, afara de ran excepfii.
S'au descoperit in daramaturi §i in zid in-
trebuinfate ca material de zidarie o serie de
inscriptii §i de fragmente de inscriptii pe
piatra §i pe lut ars, de cea mai mare in-
semnatate, atat pentru istoria cetatii cat §i
pentru imprejurarile sociale ale regiunii in
anticbitate, cum §i o mare cantitate de frag-
mente ceramice, neobicinuit de variate atat
ca forma cat §i ca ornamentafie.
Rezultatele complete ale acestor sapaturi
vor f cu de-amanuntul expuse in comuni-
carea pe care d. profesor V. Parvan, Direc-
torul Muzeului National, o va prezenta anul
acesta Rcademiei Romane.
120 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
IV.
Descoperiri nou'a' in Scythia Minor
Relatie oficiala
Alaturi de cercetarile cetatii, $i in legatura
cu acestea, s'a intreprins anul acesta $i ex-
plorarea din punct de vedere arcbeologic a
imprejurimilor pe o raza de circa 30 km.,
coprinzandu-se intreaga Dobroge de mijloc,
dela Dunare pans la mare. S'a cercetat in
mod amanuntit un castru de pamant situat
in imediata apropiere a cetatii Ulmetum, cam
la 3 km. spre NE. E o suprafata dreptun-
gbiulara de aproape 31/2 hectare imprejmuita
de un val de pamant care se pastreaza
destul de bine pe toata intinderea, lasand sa
se vaza atat intrarile lagarului, cat $i sis-
temul de aparare exterioara al acestora.
Mai sumar s'au cercetat cetatile de piatra
dela Carabarman $i Caranasuf (Histria) §i
dela Calacbioi (Capidava), Harsova (Car-
sium) §i Hasarlac (Cius?), luandu-se masnri
$i adunandu-se fragmentele ceramice ce s'au
putut gasi la suprafata, pentru comparatie
cu cele dela Ulmetum.
0 deosebita atentie s'a dat cautarii monu-
mentelor izolate, epigrafice $i sculpturale, des-
coperindu-se astfel cbiar in satul Panteli-
monul de sus, cloud fragmente epigrafice,
unul latin $i altul grec, cum si cateva monete.
In satul Ramnicul de sus, servind ca temelie
sub coltul unui mare bambar boeresc, s'a
gasit un altar de piatra, a care inscriptie
din nefericire a fost cu totul stricata, iar in
satul de alaturi, Ramnicul de jos, cbiar in
imprejmuirea de piatra a unui locuitor, s'a
aflat un mare monument funerar al unui
beneficiarius, scos dintr'o movila, pe care
Directia Muzeului a sapat-o.
0 descoperire de pret s'a facut in dreptul
satului Seremet, in masivul pietros care for-
meaza malul drept at paraului Casimcea. In
acest masiv se descbide un fel de amfteatru
natural incununat de stanci marl $i asezate
parca de o mans capricioasa. Stancile cari
marginesc de o parte si de alta arcul amf-
teatrului poarta cate o inscriptie greceasca
indicand amandoua botarele unor vecbi ase-
zari din epoca greco-romans.
Daca la toate acestea mai adaogam $i
multimea nenumarata a movilelor, ce stau
imprastiate ai crede la prima vedere la
voia intamplarii, dar cu un rost din ce
in ce mai precis cand le studiezi mai de
www.dacoromanica.ro
aproape s'a strans anul acesta un mate-
rial arcbeologic destul de insemnat pentru
cunoasterea mai in amanunte a vietii antice
in partea de mijloc a Dobrogei.
Insfarsit la Constanta, s'au descoperit cu
prilejul sapaturilor din port $i din oras o
sums de monumente importante pentru istoria
orasului antic in epoca crestina.
Asupra tuturor acestor descoperiri noua
in Scgtbia Minor va face d. prof. Parvan,
Directorul Muzeului National, o comunicare
amanuntita Academiei Romane.
V.
Necropola §i altarul votiv dela
Serdaru (endreni), judetul Covurlui
Inca din anul 1907, cu ocazia unor escur-
siuni la valul roman din judetul Covurlui,
am observat la intrarea satului Serdaru cio-
buri de olarie foarte vecbe, asvarlite pe ici
$i colo. Interesandu-ma mai tarziu de pro-
venienta lor, am aflat ca pe locul actualei
fabrici pentru industria canepei, dela intrarea
satului Serdaru, s'ar f aflat, cu ocazia sapa-
turilor pentru facerea basinului si temeliei
cladirii, oale de diferite forme, in cari se
gasia cenusa amestecata cu pamant. Nepu-
tand controls indeajuns cele spuse, m'am
multumit cu strangerea catorva resturi mai
deosebite.
De atunci $i pans in anul trecut n'am mai
putut culege nici o alta lamurire mai precisa.
In toamna anului 1911, sapandu-se un loc
at d-lui C. Tofan, situat alaturi de. fabrica,
in partea de apus, s'a dat iar peste ase-
menea vase ; dar, ca $i randul trecut, ele au
fost sparte la scoaterea lor, unele find pu-
trezite, altele din neglijenta, iar altele din
credinta ca sunt bani inteinsele. Ceva mai
tarziu s'a descoperit in capatul despre NV.
al locului $i o piatra cu inscriptiune.
Afland de acestea, m'am pus in contact cu
cei ce sapau, cum $i cu d-1 Tofan, proprie-
tarul locului, rugandu-i sa-mi inlesneasca
cercetarile. In urma acestora, am putut obtine
un vas mai mic, aproape intreg, precum $i
fragmente din altele mai marl, cari erau cu
totul sdrobite $i faramate de presiunea pa-
mantului.
Aceste vase erau pline cu cenusa ameste-
cata cu oase mici calcinate $i cu pamant,
aratand o ardere necompleta $i nesiste-
matica.
 COMUNICARI 121

Dupa spusa locuitorilor, din fericire aceia§i
cari au lucrat §i la fabrics, acela§ continut
it aveau toate vasele gasite de ei. Intr'unul
singur s'a aflat un inel grosolan, azi pierdut.
Vase le gasite de mine erau asezate direct
urnele mortuare. Desi locul pe care s'au
gasit are o intindere de peste 5 hectare,
totusi ele erau mai numeroase pe locul d-lui
Tofan, situat pe costi§a micului deal ce se
sfar§e§te in Siret, acolo unde s'a gasit $i

Altarul votiv aflat pe locul d-lui C. Tofan dela Serdaru.

pe pamant, nimic imprejurul lor, unele aco- piatra cu inscriptiune. (Vezi fotografia locului
perite cu un capacel. d-lui C. Tofan precum $i o parte din fa-
Din toate acestea, m'am putut convinge brics). Numarul urnelor aflate Inca din 1907

- ----....-'''''.....""'".'JF----,.."--

0
1. 2. 3.

5.
4.
Vase si fragmente de vase vecbi (urne mortuare) gasite pe locul necropolei dela Serdaru.
ca pe locul d-lui Tofan, ca §i pe locul fa- ar trece, dupa spusa lucratorilor, peste o mie.
bricei, ambele impreuna a§ezate in partea Dupa aceste urne, ca $i din cioburile cu-
de NE a satului Serdaru (Sendreni) a fost lese, avem a face cu o olarie foarte vecbe,
un cimitir antic, iar vasele nu sunt decat in stil primitiv, cu mici ornamente geome-
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 16

www.dacoromanica.ro
122 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
trice, asemanatoare mai mult cu olaria pre-
romana decat cu cea romans (fig. 4 §i 5).
Fabricarea lor, cred locals, e foarte inapoiata.
Lucrate cu mana, cu forme neregulate (fig.
2 §i 3), rau arse, din pamant neomogen, rau
ales, cu petricele §i nisip, ele n'au putut re-
zista umezelii, presiunii §i radacinilor plan-
nx
vad-vLIA
vs QVIET
v \fla Acta
X /OTOPOcJ
ITLDECO,)
Rltarul votiv (desemn) de la Serdaru.
telor mai marl §i s'au stricat. De aceia cele
mai multe erau sfaramate la gasirea lor.
Din cele observate de mine, precum §i
din aratarile lucratorilor, aceste urne erau
de diferite marimi §i forme : unele de c'ativa
centimetri, altele inalte de 30 40 cm.; unele
lungi, suptiri, cu gatul Malt, allele largi, cu
forma de butoia§, cum e exemplarul obtinut,
a carei inaltime §i diametru e de 10 cm.
(fig. 1).
Locuitorii §i batranii satului spun ca oale
de acestea s'au mai gasit §i ceva mai la
apus de sat, pe malul slang al Siretului,
surpat de apele mari ale raului. Toate insa
s'au stricat, cum s'au stricat §i urnele acestui
cimitir destul de mare.
La capatul despre NV al acestei necropole
s'a gasit §i piatra cu inscriptie. 0 piatra de
calcar, cu patru fete, aproape egale, late de
45 cm., inalte de 95 cm. Baza, ceva mai lata,
e prevazuta in dreptul fetei scrise cu doua
randuri de cbenare sapate inauntru. Capatul
de sus al acestei pietre, ce se terming in
forma de piramida, e sfaramat. Din cauza
aceasta, din primul rand al inscriptiei nu
s'au pastrat de cat 2-3 urme. (Dau aici un
desemn ce-am luat-o la fata locului).
Literile sunt marl, de 519 cm. ; distanfa
intre randuri de 4 cm. Inscripfia e urma-
toarea :
www.dacoromanica.ro
/ ///
VICTORI
/ //V/ IVLIA
NVS QVI ET
RVNDACIO
QQ
EX VOTO PO
SVIT L D EX DE OR
Ea poate u§or fi reconstituita :
[HERCVLI] VICTOR! L. IVL[IVS]
IVLIANVS QVI ET RVNDACIO
Q[VIN]Q[ENNALISJ EX VOTO POSVIT
L[OCVS] D[ATUS] EX DE[CRET0] OR[DINIS].
Altarul acesta, pus de un Quinquenal din
ordinul sfatului unei colonii legal constituite,
ne arata existenta unei a§ezari stabile, care
pare mai probabil sa fie cea de langa satul
Barbo§i, decat vre-o alta, situata intre aceasta
§i valul roman, departat cu vre-o 6 km. spre
apus. E prima inscriptie, din cate cunosc,
care acesta existenta elementului civil in a-
ceasta parte a Daciei.
Deosebirea dintre epoca monumentului §i
a urnelor mortuare gasite ma face sa cred
ca piatra a fost adusa cu ocazia vre-unei
botarnicii, de cat ca a fost puss din capul
locului langa acea necropola.
N. VELIC5I
Profesor.
ADAOS
Comunicarea §i observarile d- lui V. sant
de completat cu urmatoarele fapte.
Statia daco-romans dela $endreni (in le-
gatura cu castrul roman dela Gbertina) face
parte din complexul de a§ezari analoage si-
tuate dealungul drumului roman, care, venind
din Dobrogea pela Garvan- Bisericufa §i tre-
cand dincoace la Barbo§i, mergea in sus pe
malul stang al Siretului papa la Poiana (la
Nord de Nicore§ti), de unde trecand Siretul
se ridica pe Trotu§ §i apoi pe Oituz pans
la pasul Oituzului, la Bretc, unde se unea
cu drumul roman ce venea pe valea Oltului
dela Apulum. Pe acest drum roman care
lega direct Dacia transcarpatina cu Moesia
scytbica, afara de lagarele principale de paza,
a§ezate la Brefc, la Poiana §i la Gbertina,
mai cunoa§tem pans acum urmatoarele a§e-
zari preromane: Ia Piscu, la Pecbea, la ra-
sant de Cosme§ti, Ia Domne§ti §i, toate trei
la un loc, la confluenta Tazlaului cu Tro-
 COMUNICARI 123

tusul, langa Barsanesti, langa Bratila si langa dreni ne face cunoscut un al doilea territo-
Rapele. rium, care tot prin botarirea curialilor, ex
Drumul acesta roman era aparat in re- decreto ordinis, reprezentati efectiv de ma-
giunea dela rasaritul Siretului de un mare gistratul suprem al teritoriului : de quinquen-
val de pamant care incepand din dreptul
Adjudului trecea pe la Nord de Poiana si
Nicoresti, pe la Corod, Baleni si Foltesti, iar
de aici, peste Prut se indrepta spre Rasarit
cam pe granita nordica a foasteIor judete ro-
manesti Bolgrad si Ismail 1).
Pe cand insa, centrul rural depe langa
castrul dela Poiana si celelalte asezari dela
Nord tin de cultura primitive dace on de
influentele daco romane venind din provincia
Dacia, castrul dela Gbertina, cu urmele dela
Sendreni, tine strans de organizatia politic-
militara si culurala a Moesiei inferioare.
In adevar garnizoana care stationa in castrul
de langa Barbosi era trimisa aici din dreapta
Dunarii : avem constatate trupe din leg. I Ita-
lica, din leg. V Macedonica si din cob. II
Mattiacorum : ultimele doua corpuri au lu-
crat cbiar la ridicarea cetatii, fabricand ca-
ramizile necesare cladirilor. Cel mai vecbiu . i - 't
monument gasit pana acum la Barbosi e din
4;40..4
vremea imparatului Traian, si dintru inceput
asezarea tine de Moesia inferior, precum
arata pomenirea la Barbosi a guvernatorului
P. Calpurnius Macer, care a condus acea -11W41,7"..
provincie intre anii 112-113. Inscriptia (fotografie) de la Serdaru.
Inscriptia dela Sendreni, comunicata mai
sus de d. V., ne era cunoscuta inca mai nalis (cf. quinquennalis territorii Capidaven-
dinainte si Muzeul National a trimis la fata sis, la Capidava-CIlmetum), incbina un
locului, in primavara trecuta, pe un d. asis- altar lui Hercules Victor (atribut neobicinuit :
tent, care sa face cercetarile de cuviinta in de obiceiu Hercules invictus sau Hercules
privinta descoperirei. Fotografia alaturata, fa- (et Victoria [Augusta]), foarte probabil
cand parte din colectia Muzeului, comple- cu prilejul biruintelor romane impotriva bar-
teaza astfel in chip fericit materialul ilustra- barilor nordici, castigate sub Marcus Aurelius
tiv trimis de d. V. (ductul literelor inscriptiei noastre indica
Insemnatatea inscriptiei (care a fost bine destul de sigur aceasta epoca).
cetita de d. V.) consta in urmatorul fapt. In ce priveste existenta populatiei civile
Dintre diferitele territoria, comune rurale cu la Barbosi, ea e atestata si prin alte inscriptii
0 organizatie quasi - municipals, cari au existat atat in ce priveste elementul roman cat si
in stanga Dunarii, nu aveam documentat pana cel grec.
acum decat pe cel din Sucidava (Celeiu, in Dace acum capitala respectivului territo-
Romanati) : territorium Sucidavense, ai carui rium s'a numit Dinogetia on Polonda e o
curiales restaureaza templul zeitei Nemesis cbestiune asupra careia nu e locul de a in-
din cetatea Sucidava. Inscriptia dela Sen- sista aici.
Numele encboric Rundacio e de asemeni
1) Asupra tuturor celor de mai sus ma opresc mai pana acum nedocumentat. Cunoastem nu-
de aproape, documentand in amanunte diferitele a- mai un Ulpius Dacio(-nis) in Salonae.
firmari, in comunicarea ce o pregatesc 'Inca mai de
mult pentru Academia Romans : Castrul dela Poiana Deocamdata atat. In studiul mai sus anun-
§i drumul roman prin Moldova de jos". tat despre Castrul dela Poiana si drumul

www.dacoromanica.ro
 124 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

roman prin Moldova de jos" voiu reveni

mai de aproape §i asupra anticbitatilor de
la Barbo§i §i endreni. ars
V. PARVAN.
LAA, ti#5,4

VI.
Observatiuni asupra sfesnicului
de la Vieros
Un studiu comparativ al materialului ar- C.

tistic de la not ne-ar oferi multe surprize.

Am gasi obiecte de intrebuintare religioasa
§i domestics care au fost introduse ime- I1:.4 E

diat cu aparitia for in industria apuseana.

rj
Covoarele genoveze din colectia Muzeului
National, aduse de Neagoe Voevod, aproa-
pe odata cu aparitia for in Italia, nu fac
de cat sa confirme aceasta presupunere.
Muzeul National mai poseda un obiect, in
imediata inrudire cu arta rena§terii italiene :
este un sfe§nic de lemn, care a fost al bi-
sericii de la manastirea Viero§ul.
Nu are nici o data pe el, §i esemplare care
se apropie de acesta mai sunt §i aiurea.
Muzeul Etnografic, biserica manastirii Verbila,
biserica Bucur §i altele poate poseda esem-
plare deacestf el. Din cate cunosc eu insa, cel
de la Viero§ este cel mai apropiat, prin pro-
filatura §i ornamentatie, de sfe§nicele de bronz
din epoca rena§terii.
In sala bronzurilor" dela Muzeul National
din Florenta se afla esemplare de o asema-
nare uimitoare 1). De alt-fel arti§tii italieni
au dat o desvoltare §i mai mare acestor
obiecte rituale, isbutind sa obtie cu ele o
impresie monumentala 2).
Esemplarul de la Viero§ presinta insa par-
ticularitati care de o cam data nu se pot
esplica. La candelabrele italiene baza era
formata dintr'un truncbiu de piramida, spri-
jinit in cele trei puncte inferioare pe cate un
picior de leu, iar punctele superioare cores-
punzatoare decorate cu cate un cap de berbec.
Fetele erau ocupate de ecilsoane, cu embleme
princiare. Baza celui de la Viero§ pastreaza
aceea§ forma geometria, insa o decoreaza
cu vulturi cu doua capete, a§ezati pe mu-
cbiile piramidei. Capetele for se resfrang fie-
1) No. 5259 din colectia facuta de Neue Pboto-
grapbiscbe Gesellscbaft. A. G. Berlin-Steglitz.
2) Corrado Ricci : Italie du Nord (Colectia wArs
Una species miller), pag. 104: Candelabrul basilicei
St. Anton din Padova de Andrea Briosco (Ricci). Sfesnicul de la Viero§ (Muzeul National).
(1470 1532): Candelabrul (Scut de Fontana pentru
Certosa din Pavia : Italia monumentale, pag. 38, ed. care pe cate o rata a piramidei, unde se in-
Bonomi, Milano. talnesc, spre a sustine coroana domneasca,

www.dacoromanica.ro
 COMUNICARI
cu cel al pajurei de pe coltul vecin. Coltu-
rile superioare ale piramidei intre gaturile
pajurei sunt decorate cu cate un cap de leu,
rudimentar indicat. Profilatura distins'a §i ar-
monia ce rezulta din proportionarea ama-
nuntelor intre ele, ne intaresc in convingerea
Ca acest obiect de arta este rezultatul unei
imitatii. Cad nu se poate ca un artist care
alcatue§te un tot artistic a§a de fericit §i de
savant, sa nu poata indica ca lumea o foae de
acanta sau o frunza oare-care. Si apoi, intre
doua genuri asemanatoare, aflatoare unul la
noi §i cel -!'alt in Italia, de sigur ca nu la
noi ar f cel original.
Neavand o colectie completa de fotogra5i
ca sa putem stabili gradul de vecbime al fie-
caruia, nu putem precisa rostul suportului
de la sfe§nicele noastre. Vulturii, cari inlo-
cuiesc celelalte ornamentatii, an fost in-
trebuintati prima data la noi, din cauza
situatiei sociale a celor ce daruiau acele
sfe§nice, sau i-am importat, ca element deco-
rativ, deja stilizati, din terile care ii aveau
in marca for §i cu care noi ne gaseam in
legaturi apropiate ? (Serbia §i Austria).
Lucrul acesta are o deosebita importanta,
cad ne lamure§te daca aveam legaturi directe
cu lumea rena§terii italiene sau acesteforme ne
veniau prin altii. Din esemplarele pe care le
cunosc eu, acesta de la Viero§ mi se pare cel
mai vecbiu, atat din causa asemanarii sale sti-
listice cu cele ale rena§terii cat §i din causa
esecutiei ingrijite a proflaturei, ceea ce dove-
de§te ca a avut inaince-i un esemplar bun.
Cele de mai tarziu, inferioare, prin profilatura
-§i esecutie, introduc in baza modifcari radi-
cale : sau decoreaza colturile cu ingeri tra-
tati in cariatide (bis. Bucur) sau suportul este
format de trei picioare intoarse in afara, spre
a-i da o baza suficienta de sprijin 1). Cu vre-
mea profilatura se §terge din ce in ce, pans
ajunge iara§ la forma vecbe: un baston inelat
prins intre doua talerecel inferior it men-
tine vertical, iar de cel superior se prind lu-
manarile (Tismana).
Dupa cum vedem, o colectiune rationala
de fotografi ne poate da lamuriri nepretuite,
WA de care nu se poate alcatui nici cel putin
mici monografi, cu atat mai mult o istorie
a artelor romane§ti.
SP. CEGANEANCI
1) Manastirea Verbila. Vezi Buletinul Societatii
Arbitectilor Romani, No. 1, p. 5-6
www.dacoromanica.ro
125
VII.
Despre schitul Hotarani
Situatiunea geografica a acestui scbit, asezat inteo
localitate preistoricA, alaturi de necropolea coloniei
Romula. Proximitatea lui de Balta Judetului" de pe
mosia costa a boerilor FArcasani.Judecia lui Farcas
din 1247 la Farcase, Hotdrani $i Resca.Note si in-
dreptari in lectura pisaniei si in lista ctitorilor zu-
graviti in biserica : Farcasanu F5lcoianu Cantacu-
zino, Brancoveanu.
I. Situatiunea, descrierea, pisania. Manasti-
rea Hotarani sau Otarani, cum i se mai zice
in pisanie, se afla in satul cu acela§ nume
din judetul Romanat, nu departe de lunca
Oltului. Dupre pisanie, s'a inaltat intre anii
1587-1588, find prenoita intre anii 1707-1708,
de cand dateaza §i pictura murals. Din intreaga
a§ezare manastireasca de odinioara, ni se pa-
streaza pans astazi, in buns stare, biserica
ascunsa dupa mucbia unui delu§or, cu zidul
vecbiu in parasire, ce ocolea cbiliile cu totul
distruse. Mai sus de biserica, in mijlocul unei
porumbi§te, se vede de departe clopotnita, in
forma unui turn inalt, fara acoperi§, pustie
§i stingbera, ca §i cand ar plange singura
ruinele din imprejurimi. La cativa pa§i de
clopotnita, trece drumul roman ce vine dela
Islaz, de langa Dunare, mergand spre munte
§i strabatand in Hotarani o statiune preisto-
rica, cu maguri de diferite marimi, printre cari
s'a intins o data necropolea vecbei colonii Ro-
mula, capitala Daciei Maluensis ; iar la cateva
sute de metri de scbit, se vad ruinele cetatii
dela Re§ca, numita impropriu Cetatea Antinei
sau Antina, cunoscuta acropole a Romulei.
In sfar§it, ceva mai departe de biserica, in
padurea din marginea satului catre Olt, se
vede o poiana, careia i se zicea in vecbile
botarnicii Balta Judetului", iar acum in graiul
satenilor Balta Judelui".
Aceasta este, in cateva cuvinte, situatiunea
geografica a scbitului dela Hotarani, fats de
rama§itele istorice ce-1 inconjoara §i-i dau
un farmec de profunda sanctitate. Nicaeri,
inteadevar, aiurea, sufletul nostru romanesc
§i cretin nu s'ar putea adanci mai mult in
contemplatiunea sfanta a unor vremi apuse,
de cat aici la Hotarani, unde omenirea de
odinioara, trecuta la alta vieata, trae§te §i
astazi sub ocbii no§tri, tocmai prin semnele
mortii §i ale pietatii, adica prin morminte.
Caci, aici vezi maguri cu rama§iti preisto-
rice, dincolo movile cu sarcofage din epoca
126 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
daco-romans, iar la cati-va pasi, tot in acelas
loc, morminte crestinesti de astazi. $i cum
ai stat de le-ai socotit varsta 9t rostul for
unic incbinat mortii, numai de cat ai $i de-
panat in minte firul a trei vieti omenesti scurse
in mil de ani imprejurul aceluias petec de loc,
unde, 9i bogat si sarac, $i bun $i rau si-au
gasit odibna vesr ica. Nicaeri, cu alte cuvinte,
nu gasim ca la Hotarani reprezentate, prin
semnele mortii, cele trei marl varste prin
can a trecut poporul roman, adica varsta
preistorica, varsta daco-romans $i varsta
romaneasca de astazi.
Acest slant locas, cu toate ca vine in apro-
piere de ruinele romane, a scapat totus din
vederea cercetatorilor nostri, asa incat despre
existenta lui nu avem decat o notita culeasa
de vre-un preot sau dascal local, inaintata
lui V. A. Urecbia, pe cand era Director la
Ministerul Cultelor, iar din arbiva Ministe-
rului impartasita de Urecbia lui Alexandru
Odobescu, care a publicat-o, se intelege cu
multe greseli, in Analele Societatii Academice
Romane din 1878, de unde apoi s'a reprodus
$i de alfii, spre a se raspandi $i mai mult
greselile, pe can ne credem datori a le in-
drepta aici. lata intaiu cum suns pisania :
Aciasta sfeintei 9i dumnezeiascei bisearicei
ce sa chiamei ()Want (exTrspami), hramul So-
bond Ingerilorii, din temelia ei fost feicut(d)
de jupan Mitrea Vornic i jupanita e(go) Neaga
la cursul anilor 7096. Trecdnd multei vreame
striceindu-sei, indemnatu-s-au, cu ajutor lui
Dumnezeu, jupan Matei Falcoianu biv vel
Capstan sin Gheorghie Vornicu de an dres-o
V au infrumusetat-o cu zugraveala) qi an fa-
cut clopotnita pi slomnul, ca sei-i fie vecinica
pomenire, In zilele prea luminatului Domnii
Costandin B(asarab) B(reincoveanul) Voe-
vodg. Vcileatu 7216 (= 1707-1708).
Indreptare. Al. Odobescu, dupre copia
ofciala comunicata de V. A. Urecbia, a pu-
blicat pentru intaia oars la 1878 aceasta
pisanie cu urmatoarea descifrare nesigura,
care se vede ca n'are nici un sens : .... au
dres'o si au infrumusetiat'o cu zugraveala
si au facutu altele asemenea unu omu (?) ca
sa-i fie de vecinica pomenirex. (Analele So-
cietatii Academice Romane, s. I, torn. X,
sect. II, p. 196).
Enigmaticul fit omu:0 din aceasta lectura
este «slomnul din cetirea noastra de mai
www.dacoromanica.ro
sus. Despre intelesul tebnic al acestui cu-
vant, vezi nota d-lui Al. Lapedatu din acest
Buletin, anul I, pag. 56.
Gresaia relafiunei oficiale publicata de
Odobescu n'a fost indreptata, ci numai oco-
lita de Const. I. Locusteanu, in Dictionarul
geografic al judetului Romanati, 1889, pu-
nand puncte in locul cuvantului curios din
Analele Societatii Academice Romane, adica
dand numai cuvintele : ...«au dres'o $i au in-
frumusetat' o cu zugraveala ca sa-i fie
de vecinica pomenire...x. (p. 116).
Dupre acest dicfionar partial al judetului
Romanat, pisania s'a reprodus tot asa, cu
ocolirea greselii, in Marele Dicfionar geo-
grafic al Romaniei, la cuvantul Hotarani. Se
intelege ca peste tot trebue indreptata.
II. Pictura murals. Ctitorii, incepand dela
stanga spre dreapta, pe peretele dinspre
miazazi : jupan Radu Stolnic Farcasanu, ju-
pan 'a'rban Cantacuzino vel Vornic, jupa-
nifa ego Andreiana, lo. Costandin B(asarab)
B(rancoveanu) Voevod i gospodja ego Maria;
pe peretele dinspre apus : jupanifa ego (a
urmatorului) Neaga, jupan Mitrea biv vel
Vornic (finand biserica cu) jupan Mate! Fal-
coianu biv vel Capitan sin Gbeorgbie Vornic,
jupanita ego Stanca, jupanifa ego Maria (cu
3 copii fara nume intre Matei, Stanca $i
Maria) ; pe peretele dinspre miazanoapte
jupanita ego (a urmatorului) Caplea, jupan
Gbeorgbie Vornic Falcoianu, jupanifa Des-
pina, jupanifa Preda, jupanifa Stanca, jupan
Barbu
«Pomelnicul ctitoriloro din 31 Ianuarie
1714 (= 7222) repeta in parte aceleasi nume
de mai sus : $arban, Costandin, Radu, Maria,
Mitrea, Matei, Barbu, Ana, Costandin, Caplea,
Andriana, Neaga, Stanca, Maria, Gbeorgbie,
Despina, Preda, Stana $i tot neamul Ion°.
Indreptare. Al. Odobescu dupre aceeas
relatiune ofciala comunicata de V. A. Ure-
cbia pi citata mai sus, da o lista a ctito-
rilor zugraviti in biserica, dela inceput con-
fuza, gresit'a 9t incompleta, reproducand :
Ctitorii zugraviti in biserica dela Hotarani,
la fereastra despre miazazi
Jupanu Radu Stolniculu Falcoianu Jupanu Sierbanu
velu Vornicu Cantacuzino. lw
Jupanitt a ego Andreiana Constantinu Ba-
sarabuV. V Jupa-
etc. nite a ego Maria.
Prin urmare, primul ctitor, Radu Farca-
 COMUN1CARI
§anu a fost gre§it citit §i rau inlocuit prin
Radu Stolnicul Falcoianu, care nici n'a exi-
stat ; apoi in mod confuz i s'a alaturat ace-
stuia ca sotie jupanita Andreiana, care este
sotia lui Serban Cantacuzino.
Gre§ala, provenita din nesiguranta desci-
frarii, §i confuzia in ordinea ctitorilor se
repeta din nenorocire §i in Dictionarul lui
Locusteanu ca §i in Mamie Dictionar geo-
grafic al Romaniei, la cuvantul 5otarani, co-
piindu-se, dupre informatia primita de Odo-
bescu, cuvintele §i mai deadreptul «ctitorii...
la fereastra despre miazazi : jupan Radu,
Stolnicul Falcoianu : jupanita ego Andreiana ;
jupan Serban Cantacuzino ; Itv Const. Ba-
sarab Vv., jupanita ego Maria, etc.
Note despre cativa dintre ctitori.
1. Boerii Fcircii$ani. «Balta judetuluiv. Radu
Farca§anu, necunoscutul ctitor de pana acum
al manastirii botarani, este unul dintre boerii
ai lui Matei Basarab, cazuti sub
slujitori
mare gre§ala, neputand da seama banilor
stran§i pentru Vistieria terii, §i a§a osanditi
de ob§teasca adunare a terii (Clerul §i boerii
din Divan) la 1652. (Vezi cartea de jude-
cata in Magazinul Istoric pentru Dacia, I,
p. 126, reprodusa §i comentata de A. Papiu
Ilarian, in discursul sau Responsabilitatea
ministeriala, Bucure§ti 1866, p. 7). In cartea
de judecata se spune Ca din mila Domnului,
ca sa nu-§i pateze sufletul cu moartea tor, nu
li s'a taiat capetele acelor boeri, dar a lasat
cu blestem Matei Voda sa nu-i mai boereasca
§i nici sa-i mai miluiasca nici un Domn.
Gre§ala unui om nu ne opre§te insa de
a-i cerceta meritele de mai nainte ale lui,
§i cu atat mai mult ale neamului sau ; apoi,
in cazul nostru, nu putem §ti Oita la ce
punct nu a influentat §i pasiunea politica in
darea botaririi judecatore§ti din 1652.
Faptul ca Radu din Farca§e capatase in-
crederea lui Matei Voda, find oranduit de
acesta al doilea Vistier, ne dovede§te ca el
nu era om de rand ; iar actele de mo§ii ni-1
arata ca era boer cu stare in partite locului.
Un popa Stoica din Farca§e, probabil ina-
inta§ inrudit cu acest boer, s'a distins pe
vremea lui Mibai Viteazu, §i numele lui se
canta §i astazi in poezia populara, ca un
erou legendar.
Mai mult nu putem §ti pana acum, dupre
documente, despre boerii Farca§ani inainte
de Mibaiu Viteazu, dar toponimia ne vine
www.dacoromanica.ro
127
intr'ajutor ca sa recunoa§tem obar§ia acestei
familii inainte de infintarea Principatelor,
in persoana acelui judet sau cneaz Farca§,
despre care ne aminte§te diploma regelui
Bela al IV-lea din anul 1247, in care se
vorbe§te de cneazatele lui loan §i Farca§
de langa Olt. (Doc. Hurmuzacbi, I, 1, p. 250).
Inteadevar, pe mo§ia Statului din apropierea
manastirii botarani, care odinioara a fost,
dupre documente, a boerilor Farca§eni, se
afla, dupa cum am aratat mai sus, pana
astazi o livadie, odata insa balta, cu denu-
mirea semnifcativa de «Balta Judetuluiv,
iar mai jos de botarani, yin satele vecbi,
Feirca$ele, de alungul drumului roman, pe
cand spre nord de .botarani, peste ruinele
dela Re§ca, mo§ia a fost ()data tot a boerilor
Farca§ani, dupre documente. Ei bine, dupa
toate probabilitatile, aici, §i nu in alta parte,
imprejurul scbitului dela Hotarani, trebue
a§ezata judecia lui Farca§ din 1247, findca
din diploma lui Bela IV se vede ca ea ye-
nea langa Olt, §i nu departe de pescaria
dela Celei, mentionata in aceea§ diploma,
adica tocmai cum se gasesc Hotaranii §i
Farca§ele de astazi fata de Celeiu, find le-
gate cbiar prin drumul roman Inca din cele
mai vecbi timpuri.
Astfel cred ca-§i are explicarea istorica
«Balta Judetuluiv de pe mo§ia Farca§anilor
din vecinatatea botaranilor. Iata §i un docu-
ment, care atesta proprietatea boerilor Far-
ca§ani in partite locului, marturisind totde-
odata suferintele prin care a trecut mana-
stirea Hotaranilor.
17191= 7227] lunie 15. Zapisul lui Gher-
vasie, egumenul Hotciranilor (din Condica
Episcopiei Rcimnic, No. 3, mss. 2083 din Bi-
blioteca Academiei Romane, f. 468).
4cAdecci eu Ghervasie igumen, inpreunei cu
toti calugeirii ot sfeinta meincistire Hoteirani
ot sud Romondti, care Taste hramul sfintilor
Arhangheli, dat-am zapisul nostru la mana
dumnealui Matei Logofiit sin Pcirvul Logo-
fat Fcirca$anul, ca sa fie de buns credintei,
precum sa sa tie ca inteimpleindu-sa de au
venit intr-aceastcl parte de peimat catane,
au venit $i Turd $i Mari de au robit tam
Si au ars case fi biserici, pe la toti, preidand
tot, s-au intiimplat de au venit $i la sfeinta
meindstire $i au arsu tot panel in pameint, $i
au luat $i alte bucate, ce au avut ale sfintei
meinastiri de au rii mas numai pietrile arse.
128 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Deci noi ne aveind de ce ne apucd, am mersu
la Sfintia Sa parintele Mitrofan Mitropolitul
$i i-am spus toata inta mplarea fi sceipatarea
sfintei manastiri, $i Sfintiia Sa ne-au invatat
sa cautam o mo$ioara mai mica, sa o dam
schimbu pe dobitoace, ca sa mai prindem
rodu de dobitoace la sfanta manastire. i am
spus ca avem o funie de movie ce-i zicu
Seirata, MAI a treia parte din Murgeni, care
au lost data de MOfil lui Matei Logofat
Farca$anul sfintei ma nastiri, qi Sfintiia Sa
ne-au volnicit ca sa o vindem, scriind $i carte
la dumnealui Matei Logofatul, pohtindu-1 ca
sa is $i sa o dea dobitoace pe prep ei. Deci
$i noi viind cu cartea Sfintii Sale la dum-
nealui Matei Logofat, intaiu am tras moqiia
pe dupe cum au fost trasa $i mai
nainte, $i facandu -sa masa s-au facut peste
tot stanjeni $i i-am pretuit cu dumnea-
lui stanjeni po bani : , care fac peste tot
taleri . $i pentru acegi bani ne-au dat
dumnealui 4 Tape cu manzi za taleri 40,
i un armasar, 2 cai jugani za taleri 35; of
manzeiri za taleri , 15 noatini za taleri ,
o maga re* za taleri . care facu peste
tot taleri . mi-au dat dumnealui aceaste
dobitoace, ce scriu mai sus, toate in mdinile
mele, Si eu Inca i-am dat aceasta movie ce
iaste mai sus zisa sa o stapaneasca dum-
nealui qi coconii dumnealui, cati Dumnezeu
ii va darul, in veacu neclintitu.
Samnam fi semnele $i treisurile ace$tii mo$ii
dupe cartea a 12 boeri ce ne-au ales inca
din viiata dumnealui raposatului Radu biv
vel Stolnic Fa rca$anul : din mo$ia Dobroslo-
veanului, du peste Tezluiu, s-au tras pe mu-
chia dealului pin seliVe, din piatra Fa rca$a-
nilor panel in mo$ia Fa lcoianilor s-au Pad
stanjeni 200; Si iar pe drumul Caracalului,
din hotarul Fa lcoianilor pawl in hotarul Fa l-
coenilor, stanjeni 268; $i iar pe grindu pe
muchea dealului, din piatra Fa rca$anilor pana
in hotarul Rilcoenilor, stanjeni 400; $i iar
pe Drumul cel mare de piatra, din hotarul
Fa rca$anilor pana in hotarul Rilcoenilor, stan-
jeni 340; fi iar pe muchea dealului pe king('
padure stanjeni 340, Si drept peste padure
pana in Olti$oru dupe balta ; qi iar la trai
s-au tras pin silifte. S-au facut stanjeni ,
$i iar pe langa balta s-au tras Si s-au facut
stanjeni etc.
2. $erban Cantacuzino. In «Genealogia
Cantacuzinilorz de Banul Mibai Cantacuzino,
www.dacoromanica.ro
edit. lorga, 1902, pag. 109 110, unde se
scrie despre *Till Spatarului Dragbici Can-
tacuzinox,, se arata ea unul dintre ace§ti fii
ai Spatarului Dragici, anume erban, «s'a
insurat intaiu cu Maria, care era fata Dvor-
nicului Gbenciu Rustii dela Valabia, cu care
a nascut numai o fata, §i a murit mica,
pruned; dupa care, murind §i numita Maria,
s'a insurat Serban al doilea rand cu Rn-
dreiana, fata Falcoianului, cu care n'a nascut
nici un copil.
«Numitul Serban, in vremea lui Costandin
Brancoveanu Voevod, a fost Mare Dvornic
§i om prea stra§nic §i cu minte. Cat a trait
el, nimenea n'a indraznit sa puie zavistie in-
tre Brancoveanu §i intre Cantacuzini, findca
§i uncbii lui, Constandin Stolnicul §i Mibai
Spatarul, nu ie§ia din cuvintele lui. lard dupa
ce a murit el, la anul, curand dupa aceasta,
a intrat vrajba intre Brancoveanu §i intre
Cantacuzini....x. etc.
3. Despre boerii Fa lcoeni, vezi Octav
George Lecca, Genealogia a 100 de case
din Tara-Romaneasca §i Moldova, Bucure§ti
1911, seria I, p. 33.
AL. T. DUMITRESCU.
VIII.
Constatari §i ipoteze asupra con-
structiei bisericii Tismana.
Pentru restabilirea formelor vecbi ale bi-
sericii manastirii Tismana avem, ca material
documentar, doua imagini murale, un desemn
representand forma bisericii inainte de repa-
ratia arcbitectilor Scblatter, Olein §i Beni§1)
(1855) §i forma actual(' a bisericii.
Imaginile murale, la noi, pana acuma, n'au
fost studiate comparativ cu monumentele, spre
a §ti pana la ce punct pot f crezute. unele
redau cu multi fidelitate forma vecbe a bi-
sericii (Stavropoleos), altele dau doar lamuriri
partiale (Bolnita de la Cozia) 2), iar unele nu
au de loc aface cu monumentul representat
(Plumbuita). Cand nu s'a mai pastrat nimic
din formele vecbi ale monumentului, spre a
putea f verifcata esactitatea picturii, aceasta
trebue cu multi prude* pusa la contributie.
La Tismana, diversele reparatiuni au di-
1) Stefulescu. Manastirea Tismana (ed. II), pag.
72, 82, 182.
') Dupa care insa se poate face o perfecta se-
staurare.
 COMUNICARI 129

strus elementele decorative primitive, asa ca,
la prima vedere, ar 'Area ca n'a mai ramas
nimic din lacasul lui Nicodim. Insa daca de-
coratiunea a disparut, a ramas ceea ce for-
meaza stilul unei cladiri, constructia.
Constructia ramasa verifca perfect de bine
epoca de cladire, asa ca am puteau-o cu-
noaste cu o mica aproximatie Ora cbiar
sa stim aceasta din istorie. Pentru lamuri-
rea acestor forme este nevoe de o sumara
expunere a arbitecturii sarbesti, represen-
tata de Nicodim la noi.
acesta au obtinut si in fatada o micsorare
a reliefului boltei care acopera bratele ori-
zontale ale crucii pe care se proecteaza bolta
sferica a absidelor si care se terming in baza
patrata a cupolei. Acest plan nou presen-
tand inconveniente din cauza navilor laterale,
cari erau, acuma, prea mici, acestea au fost
suprimate cu totul, ajungand ast-fel la trefla
simpla. In fatada insa continua cats -va vreme
sa reaminteasca boltile bratelor crucii prin
arcuri scoase in grosimea arcurilor dublouri,
pe distanta ramasa intre linia for exterioara

Biserica manastirii Tismana.

In Serbia s'a generalizat cu vremea pla-
nul cu trei abside. Absidele insa s'au alipit
planului tipic bizantin cu trei navi. Tipul re-
zultat din aceasta combinatie presinta incon-
venientul ca da, perpendicular pe axa prin-
cipals, in fatada, un front prea mare. Sarbii
au observat ca aceasta neplacere estetica le
vine de la bratele prea desvoltate ale crucii
$i le-au redus cat mai mult posibil. Atunci,
in locul patratului ce cadea in ungbiurile
exterioare ale crucii (bas-cotes), au obtinut
dreptungbiuri foarte prelungite. Cu cbipul
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice
$i linia de retragere a bazei cupolei (Kreu-
sevat, 1380). Ficelas sistem it avem $i la m-rea
Tismana (vezi fig.), unde se pastreaza Inca
acest arc de cerc, coronat de un fronton.
Aceasta particularitate nu o gasim mai tarziu.
Se pastreaza insa, ca o reminiscenta incon-
stienta, obiceiul de a incadra invelitoarea
absidelor inteun arc, care cade mai sus de
cot arcul dublou V care nu mai are rostul,
ca la bisericile vechi, de a termina bolta bra-
telor absidei. (Obiceiu care se pastreaza $i
pe vremea lui Brancoveanu).
17

www.dacoromanica.ro
130 I3ULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR 1STO12ICE
Deci forma aceasta este caracteristica sfar-
sitului secolului XIV si primilor ani ai seco-
lului XV.
Proportiunea joasa a cupolelor si asezarea
for pe o baza inalta nu fac decal sa con
firme aceasta epoca.
Asa dar, la o viitoare restaurare, n'ar fi de
facut de cat o minutioasa cercetare a ele-
mentelor decorative. Mu lte din ele trebue sa
fi lasat urme sub tencuiala.
un punct in discutie ar fi galeria care in-
conjura naosul si se termina la sanuri. Fost-a
ea in forma primitiva a bisericii sau a fost
adaogata mai tarziu ?
Arbitectul Scblatter raporteaza Ministe-
rului Cultelor la 1855 ca porticul a fost des-
fiintat, ca nefacand parte din forma primitiva
a bisericii. Poate Ca avea dreptate, insa ce
vecbime avea acel adaos ? Imaginile murale
it mentioneaza ; insa acestea puteau fi facute
mai tarziu. Pictorul primei imagini nu era con-
temporan cu personagiile reprezentate, cad
Radu Negru si ful sau Mircea Voda sunt ara-
tati ca persoane de aceea§ varsta §i cu acelas
tip. Deci pictura nu poate face dovada ca por-
ticul acesta ar fi dela ctitorii de fondatiune.
Acelas portic insa se gaseste si pe imaginea
care este insotita de personagii dela 1564,
tratate mai realistic de cat primele. (Ne-
delcu Balaceanu). Scopul practic al acestui
portic este sa mareasca naosul bisericii fara
a se departa prea mult de cora. Pare ca la
not s'a simtit mai intaiu aceasta nevoe si mai
ales in aceasta epoca de renastere religioasa.
La bisericile anterioare sarbe§ti si cbiar la ale
noastre (Ravanitza, Studenita, Cozia, Snago-
vul), naosul nu depasialatimea corei, iar cand se
simtia nevoe de mai mult spatiu se cladia un
pronaos in prelungirea naosului. La Tismana si
la Balteni, care are urme de biserica vecbe
(finele sec. XIV), gasim acest nou sistem. Nu
avem toate bisericile intermediare, ca sa pu-
tem urmari mai de aproape evolutia acestei
forme, insa la biserica episcopala dela Curtea
de Arge§ gasim forma perfect evoluata, adica
zidurile exterioare ale galeriei formeaza si-
lueta bisericii, iar naosul este reamintit prin
cele dougsprezece coloane can sustin cupola
din rata. Cbiar u§a dintre naos si cora este
simulate printr'un cl)enar de piatra prins intre
coloanele din mijloc. Dace la 1517, data cla-
didi bisericii episcopate dela Arges, evolutia
era aproape complectata, am putea presu-
www.dacoromanica.ro
pune ca porticul dela Tismana este anterior
acestei date 1). Poate ca s'a facut imediat dupa
moartea lui Nicodim 9, cad mormantul ace-
stuia se afla in partea din dreapta a porti-
cului. Numai asa se si explica cum este redata
in ambele reprezentari pictate cu aceeas forma.
Asa ca acel portic, prin vecbimea lui si mai
ales prin faptul ca era un reper al evolutiei
arbitecturei noastre bisericesti, ar fi trebuit
respectat 9.
SP. GEGANERNU.
IX.
Portretele ctitoricesti dela Sf. Nicolae
Domnesc din Iasi
E cunoscuta trista soarta a bisericii Sf.
Nicolae Domnesc din Iasi. Rezidita din te-
melie in deceniul trecut, ea a disparut fara
sa se fi facut, dupa cum s'ar fi cuvenit, vre-o
lucrare mai detaliata asupra ei on macar
sa se f publicat documente necesare
planse, desemnuri, fotograpi etc. pentru
studiul ei.
In afara de relatiunea par. Melcbisedec,
zelosul cercetator al monumentelor noastre
strabune (Notite istorice, Bucuresti 1885, p.
250 sq.), de succinta descriere a d-lui N. Ga-
brilescu, arbitectul-ajutor al restauratorului
Lecomte (Convorbiri Literare, XX, 968 sq.)
si de notele istorice publicate de subsemnatul
in scrierea tiparita cu prilejul sfintirei bise-
ricii (Cateva cuvinte asupra bisericilor Sf.
Nicolae Domnesc si Trei Erarbi din Iasi,
Bucuresti 1904), nu mai e nimic osebit unde
sa se indrepteze cercetarile celor ce ar dori
sa studieze azi acest stravecbiu monument
disparut.
Asa stand lucrurile, nadajduim ca facem un
bun serviciu unor astfel de cercetatori, dan-
du-le aci, in reproducere, portretele murale
ale vecbilor ctitori ai Sf. Nicolae-Domnesc
din Iasi, poate si ca indemn pentru altii, cari
se gasesc in masura a publica documente mai
pretioase planuri si fotograpi in lega-
tura cu acest monument.
') Vezi asupra acestei cbestiuni : Sp. Popescu,
Consideratiuni asupra bisericii Balteni, in Revista
pentru Istorie, Arbeologie §i Filologie, anul 1908.
') 1406 (dupa basdeu 1410).
°) Poate ca Scblatter n'a distrus §i temeliele, a§a
ca, facandu-se sdpaturi, s'ar putea afla dacil a fost
adAogat sau nu.
 COMUNICARI 131

Portretele acestea al lui Stefan cel Mare, Cum am zis, portretele reprezinta pe Ste-
al Doamnei sale Evdocbia $i al fului sau fan, pe ful sari Bogdan §i pe Evdocbia
Doamna. Faptul ca aceasta din urma apare
in locul mumei lui Bogdan, Maria Doamna,
pe cand ea nici nu mai era in vial& a fost in-
16sorritotO ;
terpretat in sensul ca portretele s'ar fi facut
abia cu ocazia restaurarii §i repictarii bise-
ricii, in a doua jumatate a sec. XVII, sub
Antonie-Voda Ruset §i Duca-Voda cel Ba-
tran, cand u§or se putea face confuzia cu
numele Doamnelor lui Stefan.
Presupunerea e admisibila, cu o deose-
bire insa portretele nu s'au facut cu acest
prilej, mai intaiu, ci ele s'au refacut atunci
dupa vecbile portrete murale, in caracterul
bizantin al epocii, existents din inceput in
biserica. Faptul I -a sustinut §i pictorul bu-

CICTAIEOCa rualTiZEY/B14
CVC1rt1 CEMEN/11.1P/41

Bogdan-Vodd, ful lui Stefan -cel -Mare.

Bogdan se pastreaza, in cOpii, la Muzeul
National de Anticbitati si la Academia Ro-
mani. Copiarea for a fost provocata de dis-
cutia urmata in sanul acestei din urma in-
stitufiuni pe la 1881 82, asupra autenticitatii
portretului lui Stefan cel Mare din Evan-
gbeliarul de la Homor (Analele Academiei
Romane, ser. II, torn. IV, desbateri, pp. 15-17,
18-24, 28-31, 32-56 §i 58-65). Cu acest
prilej, s'a atras luarea aminte asupra lor,
,
mntru cat, se zicea, portretul Domnului ctitor
de la Sf. Nicolae din Iasi e cel mai ase-
muitor cu noul portret descoperit de par.
Melcbisedec in Bucovina. Astfel s'a cerut $i Evdocbia Doamna.
s'a obtinut copiarea portretelor mai sus ara-
tate, cari au fost, macar in cbipul acesta, covinean Epaminonda Bacevski, delegat pe
salvate §i pastrate pentru posteritate. vremuri de Academie a examina aceste por-

www.dacoromanica.ro
132 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
trete din punct de vedere tebnic. Evident
deci, ele reprezinta, in cOpii de pela 1676
vecbile portrete ctitoricesti ale Sf. Nicolae
Domnesc din Iasi.
Ce priveste confuzia cu numele Doamne-
9,.?"-
I dind apoi, la 1493, biserica in piatra, din
Deg ,if 111,1',,L.16
-cel -Mare.
for lui Stefan, Evdocbia in loc de Maria,
ea poate fi datorita, cum s'a spus, faptului
ca, inscriptiile vecbi find sterse si la reFa-
cere ne mai cunoscandu-se indeajuns rela-
tiile familiare ale marelui Voevod, s'a putut
www.dacoromanica.ro
usor face confuzie, punandu-se numele Ev-
79, docbiei pentru al Mariei. Poate fi insa si
altfel portretul sa reprezinte cu adevarat
pe Evdocbia. In acest caz explicarea ar fi
urmatoarea : Stefan, construind mai intaiu
biserica din lemn, pe vremea cand traia cu
Doamna Evdocbia, a pus sa se faca por-
tretul sau cu al acesteia ca ctitori ; recla-
sentiment de pietate, a dispus sa se pastreze
portretul raposatei sale sotii si sa se faca
alature si al flului salt Bogdan.
Ori cum ar fi, lucrul in sine nu prezinta
importanta mai mare decat acea de a f re-
levat Caci interesul principal al portretelor
sta in faptul ca ne da un chip al lui Stefan,
care, cbiar asa cum e, alterat prin prefaceri
posterioare, a servit la confirmarea auten-
ticitatii portretului marelui Domn din Evan-
gbeliarul de la Homor, azi atat de raspandit si
de bine cunoscut, si pentru ca ne da un
portret al lui Bogdan-Voda, care e, pare-
mi-se, unicul pans acum.
In colectiile Muzeului National de Anti-
cbitati se mai gasesc copiile portretelor mu-
rale ale familiilor Domnilor restauratori ai
bisericii Sf. Nicolae Domnesc Duca-Voda
si Antonie Ruset. Sunt caracteristice pentru
cunoasterea costumelor epocii, asa de alte-
rate si deteriorate insa prin refaceri si distru-
gere, cat am socotit ca nu e, deocamdata cel
putin, necesara si reproducerea lor.
A. L.
X.
Biserica Domneasca din Ocnele-
Mari, Valcea
Inca din vremuri departate, plaiurile Ocne-
lor-Mari, prin bogatiile for salifere, a atras
mila Domnilor Tarii-Romanesti asupra mo-
destului targulet.
Pe langa alte mile domnesti avut, ast-
fel, si Ocnele-Mari, o Biserica Domneasca. Pe
vremea lui Brancoveanu exista o foarte rui-
nata biserica, ai carei fondatori erau Ale-
xandru-Voda si Mibnea-Voda, fii lui Radu-
Voda Mibnea, care se numia Biserica Dom-
neasca. Din cauza ruinii, Brancoveanu mute
mila domneasca dela acea biserica la actuala,
ridicata in frumos stil cantacuzinesc si destul
de mare, de Jupan Statie Vistierul Ocnei.
tin clopot din 1608, cu o foarte nedescifra-
bird inscriptie si poatesi altul, din 1667, pe care
 COMUNICAR1 133

scrie t IOHANNES SCADT ME FUDIT, ANNO de la vel-Ocna, $i stricandu-se biserica

DOMINI 1667. GLORIA IN EXCELSIIS, fura aduse,
dela acea vecbie biserica, la cea noua.
Motive le cari indeamnara pe Brancoveanu
la stramutarea Bisericii Domnesti se vad in
brisovul, ce-1 dete, in 1708, popilor Stan,
Sandu si Cijira, de la biserica facuta de
Statie, fost al doilea Vistier, de la orasul
Ocnele-Mari, ca sa fie casele for $i toate
,,ce vor avea in pace de catre toti Camarasii,
aceasta domneasca, am mutat Domniea
,,mea mila bisericii aceasta, ce scrie mai
,,sus ... $i i-am iertat, cum au fost iertati $i
,,de alti raposati Domni .... $i -am vazut
Domniea mea toate cartile Domnilor ce-au
,,fost mai dinainte de mild . .. a lui Alexandru
Voda sin Radului Voda, $i a Mibnii Voda,
ful lui Radu Voda, $i a lui Leon Voda,
Grigorie Voda $i a raposatului uncbiului

Biserica Domneasca din Ocnele Mari.

ce vor f acolo la Ocna si de catre toate
slugile domnii mele $i de catre toate slu-
,,gile boeresti ... de birul baraciului, de dij-
marit, vinariciu, oerit, de dijmile ce sunt
preste an, de zaberele, de care de oaste,
,,de satararele, ce sunt pe siliste, de cami-
narit, de podvoada, de mertice de conace,
de cai de olac ... de nimeni val sau ban-
tuiala sa n-aiba ..., pentru ca, find acesti
preoti de la Biserica Domneasca, din oras
Domniii mele, erban Voevod ... (de aceea
le da) $i mertic de sare de la vel-Ocna
pre an bolovani de sare 200 (azi, 100 bo-
,,lovani 7600 kgr. 684 lei) ... bolovani
,,mari buni ...
Din pisania bisericii afam istoricul fon-
darii ei de Jupanul Statie :
t In numele tatalui i cu ajutorul fiului
fi cu savdrVrea sfdntului duh, un Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
134 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
adevarat i milostiv, care au bine-voit i au
luminat gdndul marelui boer d-lui Jupan
Statie, (de au zidit) cu toatO cheltuiala Dum-
nealui, intru cinstea fi lauda marelui mucenic
Gheorghie, purta tor de biruinte ; iar furla
s-au flicut cu cheltuiala Visterii. sSi au miluit
cu mertic de sare, precum aratei hristoavele
Domnilor (aril, i au miluit i cu casele care
ade CamaraA insei locul $i pivnita au fost
dei ruite de Radu Vistieru Ocnaru ; deci cu
chiriea ce sa ea i cu merticul dei sare sa
se chiverniseascei sf. casei. Insei find V al to
biserica domneasca ci invechindu-se, s-au
surpat, care fericitul Constandin Basarab-
Biserica Domneasca din Ocnele-Mari
Voivod au socotit-o $i au numit-o a fi aceasta
Biserica Domneasca, precum adevereazii i
hrisovul Mari! Sale i ale altor Domni. Mai
preurma, deci, mutcindu-se acel boer dintr'a-
ceea lume,si neputand ca .36 zugraveasca bise-
rica, au rcimas ; iar acum, cat& au fost mai
preurma, find Cameirq, aci Vel-Ocnei, D-lui
Jupan Duca de la Sinope fi cu Jupan Statie
de la Cernavodei, i-au indemnat Dumnezeu i
au cheltuit de au zugravit biserica i olta-
riul, iar tinda cu cheltuiala bisericii, deci sa
fie pomenire vepicel domnilor i tutulor celor
ce vor fi ajutat, cu mult cu putin. Insei te-
www.dacoromanica.ro
melia au pus-o la leatul 7185 (= 1677); iar
cu zugreiveala la leat 7226 (= 1718).
Pe o piatra de mormant se cite§te :
t SUPTU ALkSTA PIATRA SA ODIHNE$TE
OSTENITU TRUPULU COCONEI ECATERINA,
SOTIIA DUMNIALUI COCONULUI VASALACHE
ARMA$U OT ORA$ OCNA, LEAT 1815, SAP-
TEVRIE 19.
Biserica al carei pridvor e adaogat po-
sterior fondatiunii lui Statie, nu mai pastreaza
ca interior nimic, nici ca zugraveli, nici ca
mobilier, din cauza reparatiunilor neprice-
Pute ce se fac §i acum fara nici un studiu
arbeologic prealabil.
VIRG. DRAG5ICEANCI.
XI.
Diferite inscriptii de biserici §i
monastiri
Biserica Teica, kin& Ocnele-Mari, Valcea.
ACASTA SF. $1 D(UMNE)ZEIASCA MANASTIRE, CE SA
NUME$TE TEICA, UNDE SE PRAZNUE$TE DOI SFINTI
SLAVITI, $1 AI LUI HS. MARI M(U)C(E)NICI, OHEORGHIE,
PURTATOR DE BIRUINTA $1 DIMITRIE, IZVORATOR DE
MIR, IASTE ZIDITA DIN TEMELIE $1 INFRUMUSETATA,
 COMUNICARI
CG TOATE CEAL(E) DENPREJUR CASE $1 NAMESTII IN-
GRADITA, PRECUM SA VEADE, CU TOATA CHELTUIALA
DUMNEALUI JUPAN MIHALCEA LITTLRATI, EFENDI, MIA
( FIU) RAPOSATULUI INTRU HS., HEREI LOG. BOJESCUL,
CAREL(E) $1 CHIRIL MONAH, PE CALUOARIE, PENTRU
VEA$NICA POMENIRE A DUMNEALUI $1 A TUTULOR
PRAVOSLAVNICILOR CRE$T1N1, PE VREAMEA INPARATII
LUI CAROL AL $EASELEA. LA ANUL DE LA ZIDIRE 7235
$1 DE LA HS. 1726, DECHEMVRIE 26.
Pe un pomelnic:
D-zeu m-au adus din stra inatatea tali-
gradeneascii $i m-au miluit de toate nevoile
$i necazurile, la cafe am fost incliput precum
la toti locuitorii no$tri cunoscute. Aflat-am
aid, in partea patriei mele, Ocnele-Mari,
deasupra, o bisericuce ce se nume$te Teica,
care a fost Pada de un ereu, monah Dio-
nisie, grec dela Janina, $i de Lam brie camd-
raqul Ocnelor ... carele din zilele lui Duca-
Vodd ... s-au fost instreinat In pal-tile Tarii
ace$tia ... awind rude pe un Hristofor iero-
monah ... cad multi din locuitorii tarii aceia
au scapat In Cara aceasta, fiind cre$tind-
tate ... (e0 au fa cut beserica de nuele, dupd
cum s-au putut pe acea vreame ... (eu) am
ridicat biserica din temelie. Mihalcea Log.
1778.
Pomelnicul Episcopilor :
Damaschin, Inochentie, Clement.
Pomelnicul Impdratilor $i Domnilor :
Petra Alexievici, Duca Constantin Vodei,
,Stefan Vodd, Carolus, Elisabetha.
Probabil ca acest evlavios Efendi Mihalcea
era un prins de razboiu.
Ctitori : Japan Dumitrache Cilmara$, Jupan
Pana Sin Dumnealui, Jupan Mihalcea Log.
care au zidit aceasta Merkel.
Biserica Adormirea, Ocnele-Mari, Vdlcea.
Pe o cruce fR.recata :
fiCKORt1 C1+11 ItcrhCT'li 600MillIt1X% l'epaciiwk
KoSiuoAomi,-K, gn-kTo "ay. (Adica : A ferecat
aceasta cruce Eromonab Gberasim din Cru-
§edol, 1690).
Inscriptie :
ACESTCJ ANVON TASTE FACUT, DIN TEMELIA LUI, DIN
BUN GANDUL DUMNEALUI CONSTANDIN FIOTUL IS
PRAVNIC, $1 A JUPANEASII DUM. CASANDRA $1 A COCO-
NILOR DUMNEALOR SCARLAT, PANDELE, ENACHE, SMA-
RANDA, IN ZILELE LUMINATULUI DOMNU I0 COSTAN-
DNO NICOLAE VOEVOD, OSTENITOR FIIND LA TOT-
LUCRUL, PATRU LOG., SNA SIMA CUPET, LEAT 7254,
IAR DE LA HS. 1746.
www.dacoromanica.ro
135
Biserica Sf. Ion Boteatorul, Ocnele-Mari,
Wilcea.
Inscriptie :
CU VREREA $1 AJUTORUL FIIULUI $1 CU SAVARSIREA
SF(A)NTULUI DUH, AMIN.ZIDIT -AM ACEASTA SFANTA
BESEARICA, INTRU CINSTEA $1 POMENIREA A HRAMU-
LUI NASTERII SFANTULUI ION PREDTECI, IN ZILELE
PFT LUMINATULUI DOMN ION ALEXANDRU MORUZI
VOEVOD, CU BLAGOSLOVENIc PREA SFINTII-SALE, PA-
RINTELUI CHIR NECTARIE, EPISCOPULUI RAMNICULUI,
CU OSTENEALA ROBILOR LUI DUMNEZEU, POPII CHERA,
POPA RADU, DIN(U) LUP; $1 AU AJUTAT $1 DUMNEALOR
ILIE NEDELCU, GHFORGHIE, CA IN VEACU SA SE PO-
MENEASCA LA ANUL DELA ADAM 7302. IAR DELA HS. 1793.
0 biserica a lui Radu-Vodd (Negru)
Zghiabul, Vlilcea.
Inscriptie:
Infra slava sfintei troite facutu-s-au acest
sf(az)t schit din vechime, in zilele Radul(ui)
Negru Voivod, de lemn, hram Vovedenia Maicii
Domnului, leat 1310 (1). $i al doi4s-au fa-
cut de Mathei logofidt, in zilele Matei Vod(10
B(a)s(arab), let 1640. Jar acum stricdndu-se
era sd s(e) mai pusticscd, neavdnd nici un
venit ; iar acum s-au indemnat, din mila lui
Dumnezeu, Sf. Popa loan Andronescu ot Ca-
cova i Sf.... ot Chci $i am zidit din temelie,
infrumuseteind-o cu zugra veli, dupd cum sli
vede, i cu moVe, aursta sf. biserica Zglzia-
bul. lard Sf. Pdrintele Thimoftei eromonah,
i Daniel eromonah, ot Cacova, au fa cut ca-
sele, i varul, i piatra, i moVe, dupd cam ill
With in zilele bunului Domn Grigorie Ghica
V.V.; ep(iscop) Neofit, find. Si iar sd se $tie
al acest sf(a)nt schit, din vechime n-au fost
inchinat nicdieri, lard numai la mila donzii,
ca sa -1 mai miluiascd , la sam $i noi ; qrli a$a
sli se urmeze, iarli de se va ridica vre-un ti-
call... ccJsa Pal (em)batichi, Dumnezeu pre
acela sli nu-I iarte. $i ce-$i va agonisi dela
schit sit se chieltuiasal iard$i in schit. $i s-a
sir' vcir$it 1 leat 7335, 1827, Mai 8.
Pomelnic:
1300 (. Radu Voevod Negru, Mihai Voe-
vod, Dan Voevod, Mircea Voevod, Leon
Voevod, Neagu Voevod, [Moisie Voevod ?,1
Matei Voevod, Costandin Voevod.
Episcopi : Theofil, Ignatie Ilarion, Antim,
Damaschin, Climent, Parthenie.
VIRG. DRAGHICERNU,
 OFIC1ALE
0

Raport ministerial si decret regal

pentru declararea ca monument istoric a schitului Negru-voda
din Cetateni-Muscel
I IL

CAROL I. Sire,
Prin gratin tut Dumnezeu i vointa Nationale
Rege al Ramat:lei Avand in vedere avisul Comisiunii Monu-
La toll de fatti 'I viitori Min/Hate.
mentelor Istorice, consemnat in procesul-
Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de
Stat Ad-Interim la Departamentul Cultelor si Instruc- verbal al sedintii din 16 Iunie 1912, prin care
tiunii cu No. 19393, opineaza in sensul declararii ca monument
VazAnd avizul Comisiunii Monumentelor Istorice
de la 16 Iunie a. c., istoric a scbitului Negru-Voda din comuna
Pe temeiul art. 3 si 4 din legea pentru conser- Cetateni-Muscel, pentru importanta sa arbeo-
varea si restaurarea monumentelor publice, logic& am onoarea a ruga respectuos pe
Am decretat si decretAm :
Majestatea Voastra sa binevoiasca a semna
Art. I. Se declare monument istoric scbitul alaturatul Decret, prin care scbitul Negru-
Negru-Voda din Cetateni-Muscel $i se va Voda din comuna Cetateni-Muscel se de-
inscrie in inventarul general al monumente- clara monument istoric, inscriindu-se in in-
lor istorice din Romania. ventariul general al monumentelor istorice
Art. II. Ministrul Nostru Secretar de Stat din Romania.
Rd-Interim la Departamentul Cultelor $i In- Sunt, cu cel mai profund respect,
structiunii este insarcinat cu aducerea la in- Sire
al Majestillei Voastre,
deplinire a dispozitiunilor prezentului Decret. prea plecat §i prea supus servitor
Ministrul
Dat in Castelul Peles, in 23 Iulie 1912. Cultelor §i Instructiunii
CAROL. Ad-Interim
Ministrul (ss.) E. R. Pangrati.
Cultelor §i Instructiunii
Ad-Itnerim Administrator
(ss.} E. R. Pangrati. (ss.) Dr. Boroianu.

Publicat in Monitorul oficial, No. 101 din 5 , August 1912.

RECTIFICARE. Ilustralia datA in fasc. penultim al Buletinului, la p. 34, nu reprezintd piatra stemei fa.
miliei Gbica de la casele domnesti de la Fedelescioiu, cum gresit ni s'a indicat de fo-
tograf, ci o poalti de icoald de la acest scbit.

www.dacoromanica.ro