C. SANDULESCU-VERNA .

BISCRICA

RAD11---VODA
DIN
;

-
1 BuovRe$TI

Sterna grit sapata pe mormantul

lui Radu-Voda. Mihnea. -

-1/

BUCURETI
.t
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI
1930
)i. .

www.dacoromanica.ro
 C. SANDULESCU-VERNA

BISCRICA

RADV-VODA
DIN .

BUCV.ReSTI

(Extras din Revista Raze de Lumina an. II (1930) nr. 2 si 3)

BUCURETI\
. TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI
1930
'

www.dacoromanica.ro
 GI

vok,avio.

BISERWA RAW-VODA
8L/CURe

BUCURETI

Biserica Radu-Vodd este asezatà pe un deal din dreapta rdulUi

Dâmbovita, in fata bisericutei lui Bucur.
Din stradd, o alee frumoasd, ce trece pe supt o clopotrilta. settle,
duce la biserica inconjuratä de castani si brazi ; ea dominA dead
imprejurimile pierdute in ceata fumurie de deasupra orasului.
Biserica Radu-Voclä este pomenitä Ca mändstire, cu hramUl
Sputa Troijd, chiar i in a doua jumdtate a secolului trecut:
". Pentru stabilirea anului zidirii ei, intampindm unele greutati.
Ash, Dionisie Fotino I scrie cä anul intemeerii mdndstirii este 1575;
D-1 Iorga 2 spune cã s'a zidit in anul 1577, iar Glworghe .5incai* iii
a sa Chronica Românilor" 3 i multi altii 4 adoptd anul 1568. Dupd.
Constantin Cdpitanul, ea este zidita de Domnul Muntean Alexandiu
5

Vodd (1568-1577), care o i inzesträ, dupd cum era obiceiul, pe

vremuri, la intemeierea oricdrei biserici sau mAndstiri.
Drept data adevaratd a zidirii mändstirii, socotim anul 1568, in-
truck celelalte cloud nu sunt adeverite prin nimic, pe rand aceasta a
existat si intr'o pisanie, acum dispdruta, dar publicatä la vreme 6
Imprejurarea care a indemnat pe ctitor, Alexandru Vodd, sä
zidiascd mandstirea, fapt dealtfel foarte obisnuit la Domnii români,
este biruinta castigatä inteo lupta data acl 7 den jos de 8ucureti"
cu Vintild-Vodd luptA care, spune Hasdeu, fu atAt de cruntd, incat

1. Dionisiu Fotino, Istoria generald a Daciei, trait G. Sion, Buc. 1859;

torn. II, p. 81.
2. N. lorga, Ist. bis. romanesti, ed. II, vol. I, 1929, P. 146.
3. Gh. Sincai, Chronica Romdnilor, torn. II. p. 350; tom. III, p. 3.
4. I. Brezoianu, kid,zdstirile zise inchinate, 1861, p. 27 ; lonescu-Gion:
Bucurestilor, 1899 p. 245 ; Mandstiri si biserici, rapoarte dela comisiunea intoc-
mitä pentru cercetarea lor, Buc., 1881, p. 147.
5. Magazin istoric, Buc. 1845, vol. I. p. 211 :
6. Al. Pelirnon, Bucur, Buc. 1858, p. 209-210. Preotul Gr. Musceleanu,
llfonumentele strdbunilor din Romania, Buc. 1873, p. 72. .
7. Magazin istoric, Buc. 1845, tom, I, p. 214. Cf. lonescu-Gion, op. cit., p.
245; ibidem, p. 41 : lupta s'a dat la 1567. Cf. luliu Scriban, Bis. Ort. Rom.
1901, p. 416.

www.dacoromanica.ro
r
 4
No,

Invingatorul (Alexandru-Voda) crezu de cuviinta a-i eterniza memoria,

zidind o manastire pe locul batäliei" 8 intru lauda Preasantei Troite" 9.
Dar cladirea nu ni se pastreaza cum a fost zidita de Alexandru-
. Voda 18 si Ecaterina Doamna ", timpul aducand multe schimbari. Ast-
fel, dupd o stire datorita lui Balcescu", in urma luptei dela Calugareni,
Mihai Viteazul se retrage in munti, cand bisericile orasului (Bucuresti)
se prefacura in geamii ; miralMl se puse pe locul altariului si semiluna
.
in locul crucei de pe turnuri. In urma, dupa hotarirea sfatului (turcesc) de
rasboiu, monastirea Radul-Vodd, ce alunci se chema a mai Ale-
xandru-Vodd, se prefdcu intr'o cetcquie bine intdritd. In doua-
sprezece zile aceste intarituri se sfarsira si Sinan pleca in urma lui
Mihaiu"...
Mihai insa castiga ajutor si o victorie la Targoviste, in a doua
jumatate a lunii Oct. din 1595, si se indrepta spre Bucuresti, unde fu-
gise Sinan. Dar, pAnd a nu pleca din Bucuresti, continua Balcescu 13,
Sinan dedese foc orasului i fortificaliilor de loam i neavand cu-
ragiu a lasa garnizoand in cetcyuia dela Radul-Vodd, o umplu
numai de iarba, insarcinand vr'o cativa oatheni ca sa-i dea foc 14,
and vor vedea pe crestini ca yin sa intre intr'insa. Dar acestia so-
sind langa Bucuresti nu intrara in oras, ci isi urmara calea inainte,
ca sa ajunga pe Sinan. Astfel acea celdluie salta si se spulberd
. in Witt, fail a face la nimeni ram".
Constantin Capitanui 15), la domnia lui Radu Mihnea scrie :
,,Zic cd au fost mai inainte in locul acela (unde este acum biserica
Radu-Voda) o manastire mai mica, facuta de tata-sau Mihnea-Vodà,
dar dupa ce s'au fostu turcit. Iar Domnii si boiarii tarai, dupa vremile
acelea au socotit sd nu se mai faca slujba inteinsa (fiind facuta de
un renegat, poate), si ca la 30 de an: 16 au fost pustie, de au fost
bagand solii turci caii in biserica. Iar dupace au venit Domn intal o

8. B. P. Hasdeu, loan Vodd cel Cumplit, 1894, p. 174.

9. Sincai, op. cit. torn. II p. 351.
,
10. Acest Alexandru-Voda este fiul sangerosului Mircea Ciobanul si al Doam-
nei Chiajna, indoelnic _Irate cu Petru Schiopul. (Vezi : HurmuzachiIorga, Docum.
vol. 14, partea I, p. XVIII ; ibidem, vol. XI, p. 91 ; cf. Anal. Ac. Rom. Se-ria II,
Tom. XVIII : Contrib. la Ist. Munt. in II-a film. a sec. XVI, de N. Iorga).
11. Ecaterina, casátoritä legitim cu Alexandru Voda, principesä greco-levan-
Una% originara din Chios, este mama lui Mihnea Turcul (poate). Vezi : Histoire des
Etats balcaniques, de N. lorga, 1914, p. 53, si An. Ac. Rom. Seria II, Tom. XVIII,
p. 96. Ecaterina i Alexandru-Voda, dupa doi ani dela zidirea manastirii
lor din
Bucuresti, pants. Troita, repara, la 1570, mänästirea Plumbuita, v. N. lorga : Ist.
Bis. Rom., vol. I, ed. II, 1929, p. 143 ;
Alexandru Voda moare in scaun la Bucuresti, in Iulie 1577, si este ingropat
In biserica Radu-Voda, v. lorga, Ist. Rom. in chipuri ci icoane, Buc., 1905, vol.
p. 16piatra lui de mormant se pastreaza la Muzeul de Arta Nationald.
12. Magazin istoric, torn. IV, p. 68.
13. In Magazin istoric, Tom, IV. pag. 80.
14. Acelas lucru in .Sincai, op. cit. Tom, III. p. 3 ; i Fotino, op. cit. p. 81.
15. Magazin Istoric, Tom. I, p. 280-281 ; cf. ibidem, Tom. I, p. 211, si
Constantin Cdpitanul, Cronica, ed. lorga, p. 107.
16. Cronicarul are in vedere anul 1595 cand biserica a fost distrusä de
Sinan Pasa, si anul 1625 and a fost ream.' i terminatä de zugravit.

www.dacoromanica.ro
 4

au curatit si iar au pus calugdri de au fäcut slujba, iar la a doa

domnie au spartu aCea mai mica si au fäcut aceastà mare, ce este
pand acum". Deci Radu Mihnea (1611-1616 ; 1620-1633) este noul
ctitor al mAndstirei 17 .
Acest Domn, crescut intre calugarii din Räsarit, legat prin
atatea legaturi de sfintele locuri, de unde avea si invatatura de care
,
era asà de mândru, inchind mdndstirea, in semn de recunostinta
pentru ingrijirea si invataturile ce-i daduserd calugarii dela Sfet-
Agora", mandstirii Ivir, in anul 1613, Fevruarie 10'8.
Actul inchinArii, al carui rezumat, scos dupd documentul cti-
toricesc", 11 gasim originalul nu-1 avem publicat de Cezar Boliac 18
Raposatul Radu-Voda prin hrisovu dela Fevruarie 120 leatu
7121 (1613), preinoindu Monastirea ce se chiama Santa Troita. de
I. Lang. Bucuresti, au inchinat-o Metoh la Monastirea dela Muntele Atho-
sului, care se chiama Iviria, cu aceasta orânduialai insä ca de acolo
dela acea Monastire Iviriea, sä trimita aici la Santa Troit'd preoti si
oameni buni si intelepti cu destoinicie de a cduta si a tine lucrurile
Sfintei Monastiri precumil ar fi mai bine, sa strange venitul din ..-

toate i pretutindenea la Santa Monastire, si agonisita i venitul Mo- : -

nastirei, ei sa aibä a-I RIMS si-a inmulti averea si uneltele Sfintei

Monastiri, ca sd-i fie de hrana, si sä aiba a fi monastirea in locu
de ospatárie in Mate, vremea, ca de vor Veni oaspeti sau Domni,
\
sau Arhiereu, sau boer, sau cAlugar, sau bogat, sau sarac, sä nu fie
lipsit de trebuinta Sfintei manastiri, si sà nu se strice pomana ctito-
rilor. Iar de vor prisosi agonisita si trebuintele de peste an, din tot
venitul Sfintei Monastiri, atunci sa aibd a tramite calugarii la Sfanta
Monastire la Sfant-Agura ce s'au numit mai sus ; caci aceasta Mo-
nastire fiind aproape de scaunul domnesc, in toate. vremea au fost

17. Radu-Voda, noul ctitor al mánAstirii, care de na-li va purta numele, era
fiul lui Mihnea Turcitul. Taal sau fusese, deal inainte de a se turd, un crestin
evlavios, ctitor si däruitor de biserici i manastiri 1*). Asa., in 1577, zideste Mar
nastirea Tutana din Arges, pe care o inching mänästirii lui Alexandru, viitoarea
Radu-Vodd". Din Doamna Visa la Signora Vissa de Valachia" de fapt numai
o iubita a lui Mihnea, el are pe acest Radu-Vodd pe care apoi Visa 11 hied spre
a-1 creste in partite rajaritene, ascunzindu-1 multumita vreunui calugar grec, ce
se gäsea orisicând la Indemând in tarile noastre la rninästirea Ivirului dela mun-
tele Athos 2*. De acolo, adaoga cronicarul Constantin Capitanul Filipescu 3*, calugárii
1-au trimis la Venetia", unde, fiind om intelept foarte i invatat", stiind greceste,
letineste, fränceste, au invätat carte den destul".
18. Cipariu, Arhivu, 1868 p. 316. Cf. Brezoianu, op. cit., p. 28 ; Magazin
istoric, torn. I. 280 281; Const. Cloth, op. cit. p. 107 ; N. lorga, Ist. Bis. Rom.
ed. II, vol. I, 1929. p. 263.
19. Cezar Boliac, Manastiri din Romania, 1862 p. 551. ,.
20. Boliac a cetit gresit, trebue : 10.

1*. N. lorga, Ist, Bis. Rom. vol. I, ed. II, 1929 p. 247.
2*. Doc. Hurmuzachi vol. XI, p. 47, si An. Ac. Rom. seria II, t. XVIII, p. 100.
3*. Const Capitanul Filipescu, Istoria Domnilor Terii-Romanefti, ed. lorga,
I
. 1902, pag. 107.

www.dacoromanica.ro
 z

I" p
6

obiceiu Domnilor, Arhiereilor i boerilor, si care altu ar vend in ospat

sa. aibA Manastirea a-1 ospatà cu cinste".
Privitor la aceste milostenii, Brezoianu2' adaoga ca pand. pela
1819 se da tuturor vaduvelor si sAracilor, in toate diminetile cate
cloud paini si cate o carafa de yin, cand (el ia informatii dela ba-
trani) egumenul,
- ca sa nu ia unii din saraci de doua on ii indato-
rase a intra pe rand cate unul in manastire, pe portile dela nord, si
dupd ce-i da werticul, Ii scotea pe portile dela rasarit".
Apoi, Brezoianu facand cateva reflexii asupra autenticitatii actului
afierosirii (i-o fi cazut in mana originalul ?) spune cä ar fi fals, de-
oarece in el se vorbeste de Matei Basarab ce-a domnit in urma lui
Radu-Voda. Despre falsitatea actului scrie si Cipariu 22 Actui insa,
pare a fi mai mult exact, decAt fals.
Ce e drept, Radu Mihnea, care traise inteun mediu grecesc,
ajunse un sprijinitor de cdpetenie al grecismului, pentru care D-1
lorga, in Ist. Bisericii Romanesti, deschide un capitol intreg23. In
timpul lui, multi Greci se raspandesc in tara pentru motive bisericesti sau
de alt soiu, unii fiind randuiti chiar in dregatoriile inalte. Asa Luca,
, episcop de Buzau, de origina din Cipru, ajunse in fruntea Bisericii
muntene, mitropolit24. Chiril Lucaris25, patriarh de Alexandria, probabil
fost coleg cu Radu-Mihnea la Venetia, vizita Tarile Romane, predicand
in greceste la Targoviste, Bucuresti si Iai inaintea Domnului si curtii.
Simpatia ce-o pastra din copilarie Grecilor, 11 indemna, in Martie, 1618,
sa inchine si manastirea Galata Sfantului Mormant26. Dar impotriva
tuturor acestor inchinari si protejari ce le arata streinilor, s'au ridicat
boerii tarii cu rascoala, care a avut ca rezultat taierea capetelor a opt
boieri in porta curtii domnesti spre essemplul tuturora, dupa care
[Domnul] a inceput sa domneascA in pace", scrie cronicarul2i.
Deacum, inchinarile indeosebi nu vor .mai fi asa libere, avand
in vedere cele intamplate in urma sub Alexandru Ilia, caruia arhie-
reul Partenie, fost episcop de Prespon, ii ceruse in 7 Martie, 1618
sa. faca Snagovul
.
danie Pantocratorului dela Athos. Soborul tarn insa
hotaraste ca Snagovul sa ramaie la a ei de sine stapanire, dupdcum
,e a oranduit-o fondatorul ei cel dintaiu ; pentruca (zice soborul) destulci
21. I. Brezoianu, op. cit. p. 28.
22. Cipariu, Arhivu, Blasiu, nr. XVI, 1868, p. 316, Neamicii nationalitatii
romane" au publicat o brosurd cu titlul Eclaircissements sur la question des mo-
nasteres grecs situés dans les Principautés Danubiennes", publ. In Constantinopole
1857 (in 8° cu 93 pag.), care are la sfaxsit i Chrisovul Radului Voda, filiu lui
Michnea Voda principe a tota tier'a rom., al plaiureloru i muntiloru, hertiegu de Al-
masiu si Fagarasiu etc. prein care munastirea Radu-Voda in tier'a rom. se inchina
munastirei Iberiloru in muntele Athos ; Tergovistia, 10 Febr. 7121 ; (Chr. 1613)".
23. In vol. I, ed. II, p. 247.
, 24. N. lorga, Histoire des Etats baleaniques Buc., 1914 p. 55. Cf. 1st. Bis.
. Rom., ed. II, p. 249 ; si Lesviodacs, 1st. Bis., 1845, p. 399.
25. Histoire des Etats balcaniques, p. 180 ; cf. Ist. Literat. Rom. in sec_
XVIII, 1901 vol. I p. 29; si Is& bis. rom. op. cit. p. 257.
26. Hurmuzachi : Docum. grecesti, vol. 14, partea I, p. 113 ; cf. Cipariu,
op. cit. p. 316.
27. Fotino, op. cit., Tom. II. p. 79-80.

41.

www.dacoromanica.ro
 7

nedreptate s'a facut cu punerea catorva din Man. Tdrei sub pro-
tecfie strand, din indrasneala altor domni de mai nainte"28,
Printre acei domni de mai nainte "lusese si Radu-Voda.
Dupa inchinarea manastirii, Radu-Voda Mihnea purcede la zi-
direa ei in anul 7123 (=1 Sept. 1614-31 Aug. 1615)29, cum arata
pisania greceasca de deasupra usii de intrare, ce se ceteste si acum :

t AQPON AQKE TH TPIAAI AAEEANAPOC 0 HAM-

MAKAP NAON TOTTON HAAAIOOEN. MANNHC ON
ATOENTHC HMQN PANAOTAAC BOIBOAAC AAMIIPQC
HPEIPEN EK BAOPQN ACEPQCEN AE TOTTON EIC
MONHN TIIN TQN 1BHPQN, EN ETEI minur
Adica Raposatul Alexandru a dat in dar Treimii aceasta bise-
:

rica dedemult. Domnul nostru fiind Io Radu-Voevod, cu stralucire a

ridicat-o din temelie si-a inchinat-o manAstirii Iviriloru, in anul 7123.
Dar n'apuca s'o termine el, cd trece sa domneasca. in Moldova
(1623-1626) ; iar Alexandru Coconul feciorul Radului-Voda Mihnei....
la leat 1625 au ispravit mandstirea Radului-Voda", zice Sincai3' pe
care o incepuse a o prenol tatal sau"32.
Un istoric al bisericii ca un mic rezumat, se afla intr'o pisanie,
deasupra usii de intrare, in biserica., copiata ad literam " si publicata de
Preotul Gr. Musceleanu33 fost multa vreme ingrijitor la aceasta mama-
stire, pe care pisanie, cu prilejul reparatiei ce s'au facut", pela 1862,
egumenul care era grec a desfiintat-o". . .

_
Dar pentruca aceeasi pisanie Alecsandru Pelimon 34 o publica inain-
tea lui Musceleanu, o dam si pe aceasta alaturi, spre a se vedea diferenta :

Textul pisaniei dupä Pelimon : , Textul pisaniei dupä Musceleanu :

Aceasta sf. si de Dumnezeu Aceasta sfanta si Dumneze-

biserica, care este hramul sf. Troiti, iasca manastire, care este hramulü
din temelie e ziditä de luminatul sfanta Troita, din temelie e zidita
Domain lo Alecsandru Vv. feciorul de luminaturu Domnil 16 Alec-
Mirci Vv. nepotil lui Mihnea Vv. sandru Voevodil, fecioril lui Mircea-

28. I. Brezoianu, op. cit. ; cit. si in N. Dobrescu, Studii de 1st. Bis. Rom,
Buc. 1905, p. 158.
29. N. lorga, 1st. bis. rom., ed. II, 1929, vol. I, p. 263. Cf. Fotino, op,
cit., Tom. II, p. 81, si incai, op. cit., Tom. III, p. 3. Buc.,
. 30. Cf. N. lorga, lnscriplii din bisericile Ronuiniei, Fascic. I,
1905, pag. 245.
31. Op. cit., tom. III, p. 22.
32. Fotino, op, cit., torn. II, p. 85.
33. Pr. Gr. Musceleanu, Monumentele strdbunilor nogri din Rom. Buc.,
1873, p. 72. Publicatd mai int'ai In Calendar anticu" pe anul 1862, si apoi in
' cel din 1875.
34. Al. Pelimon, Bucur, Istoria fundairii Bucurestilor, 1858, p. 209-210.

www.dacoromanica.ro
,
 ,

cela batrana, cand au fost cursul Voevoda, nepotula lui Mihnea

anilor S, 7076-1564, 'au Voevoda cela RADOM), and a
fost cu pace pana in zilele lui fostü cursula anilor 7076 (sau
Mihai Vv. la cursul anilor 7103 1568), i-au fost cu pace pana
1595, , &XS, !Ana au venit Sinan in zilele lui Mihaia Voevod (Vi-
Pasa cu oaste asupra lui Mihai teazulti) la cursul anilor 7103 (sau
Vv. i dupa aceea, batand pe 1595), pana au venita Sinan-
Mihai Vv. bagat-au iarba de tuna Pasa cu oaste asupra lui Mihaiü-
In Sf. biserica, iar dupa aceasta Voevodil, i dupa aceia, batanda
pogorit-au Mihai cu Batar Jicrnon pe Mihaiti Voevoda bagat-au iarba
craiul ungurescü cu oaste asupra de tuna in sfanta bisserica. taxa
lui Sinan Pap., iar Sinan Pasa a dupa aceia, pogorit-au Mihaiti cu
dat dosul a fugl, i aprinse iarba Batar-jecmanti Craiulia ungurescil,
de tunil in biserica i. s'au sfa- cu oaste assupra lui Sinan-Pasa ;
ramat din temelie i au trecut ani iara Sinan Pasa a datti dosulii a
Daca s'au sfaramat sta- fugl, i aprinse iarba de tuna in
tut-au pustie pana au daruit Dum- bisserica, i s'au sfaramatil din
nezeu de au venit prea luminatul temelie. i au trecutil ani 27, daca
Io Radu Vv. feciorul Mihni Vv,_ s'au sfaramatil statut-au pustie
nepotul lui Alecsandru Vv. i sta.- pana au daruitii D-zeu de au ye-
tut-au a fi Domn tarii Romanesti, nitti prea luminatuhl 16 Radu-
in cursul anilor og,P,K,S, 7122 Voevodil, fecioru Mihni-Voevodt,
1614, deci iar au inceput de a o nepotii lui Alexandru-Voevodt, si
zidi din temelie pand au savarsit, statut Domnil tarrei Romanesti, i 1/4

ce, de cand s'au sfaramat pana in cursulil anilort 7122 (sau 1614).
o au facut i o au savarsit a doua Deci, iara au inceputil de-a o zidi
oara, au trecut ani 4,11 : 31, iar din temelie, pana o au savaritil.
dupa ce au daruit Dumnezeu Dom- Ce : de calla s'au sfaramatt si
'flea Radului Vv. in tara Moldovi pana o au facut i o au savar-
s'au statut a fi iubita fiu-sau Alec- itt a doua oara, au trecut ani
sandru Vv. Domnii tarii Roma- 31, iar dupa ce au daruita Dum-
nesti, ce, cat a ramas nesavarsita nezeu Domnia Radului-Voevodil
de zugravit de Radu Vv. savar- in terra Moldovei, si-au statut a
sit-au feciorul sau Alecsandru Vv. fi iubitil fiu-sau Alecsandru-Voe-
la cursul anilor Ica,r,d,r, 7133 vodil Domnt tarei-Romanesti. Ce,
1625'. catt a ramas nesavarsita de zu-
gravitti de Radulil-Voda, savar-
sit-au fecioru1 sAu Alecsandru-
Voevodti36 la cursulti anilort 7123
(sau 1615") 37. '
35. A socotit gresit Pelimon ; trebue 1568.
36, Pomelnicul dela proscomidie, cel cu chirilice, din sec. trecut, mai adaoga
si pe alti ctitori, pe langa cei cunoscuti. Ii redam intreg : Radul Voevod, Arghira
Doamna. Alecsandru V[oevokl, Ecaterina D[oanin]a. Alecsandru Vlbevold, Irina
plbahn[na], Ecaterina, Kieazna, Elena, Floarea, Pand, Nicolaie, Antonie,
Mariea, Costantin, Zoita, Zmaranda, Mariea, Grigorie, Mariea, Grigorie
Arhieren Stelea Neaga, Mariea, Bucur, Kiazna"..
37. Musceleanu se insala cetind anul 7133=1625, cum, de altfel, ii gasirn
Impreuna cu inscriptia de mai sus in Bucur de Pelimon. Pelimon noteazd i literile

www.dacoromanica.ro
N.
 ,

Clopotnifa, socotita cel mai frumos turn din capitala, i refa-

cuta in urma cutremurului din 1802, are in partea de sud pisania :
. t HYMN APAAON ION AE T
PiAgA BOAA
OIKTPQE HEEONTA .TPOMN YAIMg KAONQ 0 EK
, PAISEEN APXIMANAPI BHPITHE AOMHEEN IDIATIOE
0 yA4qA152THE EK TQN BAPAOPQNAE OPAE YU-
MOM EN AAIIANH KAI MOM AKAMATQ E MI-
AANTS:?- KQNETANTINV ATOENIV, AOEI8E4 TE AlqI-
OTTq AAKIHE.
EN ETI EQTIPIQ IASI& ATE K. KATA AE TO
tAQB. OKT. Iz HPOEFEPONEN 0 (1)0BEPOE EAEMO1'...38
Adica, in romanWe :
. Marelul turn al lid Radu-Voda era intr'o stare vrednica
de plans, cdzat din cauza zguduirii unui cutremur. Igncifiu
Raduliotu, arhimandrit ivirean din Raedestos 1-a ridicat pe aceta
din mini, dupdcum vezi, pinata acoper4, cu cheltuiald si Cu
osardie, in zilele liii Constantin Ipsilanti Domn de sinestatdtor
ci ale liii Dositei Mitropolitul Daciei.
In anul mantuirii 1804, August 20 ; dupd 1802, Oct. 14,
dupd intamplarea groaznicului cutremur...
* * * ,

tirile ce le gasim in urrna, cu privire la aceasta manastire, fie

din punct de vedere economic sau altfel, sunt putine din pricina
lipsei de isvoare i le gasim numai intamplator. Caci actele i con- .

dica Mainastirii Radu-Voda, dela Arhivele Statului, sunt duse la Mos-

cova. Ne multumim acum doar cu tiri1e tiparite.
Mh, Alexandru-Vodd, intemeietorul ei, o inzestra cu sate i
moV intregi 39. Iar 'la 1577, dupa moartea lui, cand pe tronul muntean
se sue Mihnea, in prima lui domnie (1577-1583) când inch' nu se

èu cari era insemnat anul in pisanie: acB e deci 7133, nu 7123. Socotim cä
Musceleanu intentionat ceteste gresit, pentruca nu se pulse sã se confunde A=30
cu B=20, si el face asta confunand pe Alexandru Coconul (1623 1627) fiul lui
Radu-Voda, cu Alexandru Ilias (1615-1618), care a urmat pe tron imediat
dupe prima domnie a Radului-Voda. Si apoi era imposibil ca un dusman al lui
Radu-Voda, adid. Alex. Dias, sa continuie opera inaintasului sau.
Editorul lui Miron Costin, Opere complete (Ac. Rom.), 1888, tom. II, p.
472, si lonescu-Gion, 1st. Buc., p. 245, publica inscriptia de mai sus tot dupa
Muscel eanu.
38. Mai urmealä careen cuvinte, pe care nu le-am putut descifra nici cu
binoclul. "-
39. N. Iorga, Studii i. doom., vol. V., p. 703.

www.dacoromanica.ro
-c
t-
1/4

10

numea turcitul", zideste insusi in acelasi an " manastirea Tutana,

pe care o inchind, cu toate mosfile si tiganii" 41, manastirii Sfanta
Troita a tatalui sau. Peste zece ani, 1587, i se face danie jumdtate
din satul Islaz, din Romanatif de Mihai Postelnicul, fiul lui Dobromir
Banul, pentru pomana i ingroparea sa in pridvorul bisericii"42.
In secolul urmator, la 1626, si cealalta parte a Islazului cu
vecinii" este data manastirii Sfanta Troita, unde era egumen Ata-
nasie 43, de catre Alexandru, fiul lui Radu-Voda. ,

Si apoi daniile vin una dupd alta, ceeace a facut pe cineva

care a rasfoit cartoanele manastirii dela Arhiv. Stat., inainte ca ele
sd fie instrainate, sa creada, dacd nu s'a inselat, ca este una din
.

cele mai bogate biserici ale Bucurestilor si chiar ale Tarii-Rornanesti" 44.
Ba Inca spune cd manastirea Radu-Vodd aprOpia cifra 45 de 150
mosii, 185 locuri si case, 20 pravalii de lipscanie, carciumi, hanuri
in toate partile Bucurestiului si ale Orli, vii numeroase in dealul
Vacarestilor, 125 vii in dealul Lupestilor, Pitestilor, de unde mAnds-
tirea avea vin si-1 vindea la toate bacanfile ei din Caramidari, Isvor,
etc.". Apoi morile asezate in lungul raului Dambovita, unele cum-
Orate de Alexandru-Vodd dela Dobromir Banul, date ohavnice Sfintei
Troite la 1587 de judetul Baciul cu cei 12 pargari, aduceau desigur
un venit insemnat.
Nu mai numaram mosiile si veniturile ce i le aduceau M-rea
Tutana din Arges si aceea a lui Stelea Spatarul din Bucuresti41, in-
chinata 48 la 1614 mAnAstirii Radului-Vodd, apoi Baltenii 59 zidita de -
Hrizea Vornicul, care, cu alti boieri, aduse corpul lui Radu-Vodd dela
' Harlau". lazerul, Izvorul de lanai Targoviste (1630) sunt inchinate
tot manastirii Radu-Voda, nu Ivirilor dela Athos 81
Aceste bogatii Samuel ca manastirea sa infloreasca si sa fie bine
cunoscuta. Iatd ce scrie Dfaconul Paul din Aleppo despre ea, cand
a vizitat-o el, in anul 1657, in ultima zi a lunii August : Aceasta _
mandstire e situata tot la o margine a orasului, pe un tararn Malt,
inconjurata de un rau, si o apa statatoare ; in timpul cresterii apelor
1

40. incai, op. cit., torn. II, p. 363.

41. I. Brezoianu, op. cit., p. 27.
-
42. N. Iorga, Stud. si Docum vol. V., p. 438. Morrnântul postelnicului
astäzi nu se mai caseate.
43. Cf. Stud. si Docum., V, p. 704 : Atanasie este egumen 0 la 1632, când
se plânge Domului ca. jupan Necula biv. v. Vistier, fäcând o moard a inecat via
mändst., via domneasc5., morile domne0i i alugare0i, pentru care lucru merge
capitanul i cu dorobantii de au tdiat zagazul morii.
44. Gion, 1st. Bucurestilor, p. 41.
45. Pepescu-Bgjenaru, Schitul Bdlteni, Buc., 1913, p. 84. Acesta se ia tot
dupd Gion, Ist. Buc.; despre unele mo0i se mai gasesc la Arh. Stat. unele acte
dela 1800 incoace.
. 46. Gion, Ist. Buc., p. 241.
47. Cf. An. Ac. Rom. Seria II, torn. XXXVI, p. 488.
48. Lesviodacs, Istorie bisericeascd pre scurt, Buc. 1845, p. 461.
59. Popescu-Bkienaru, Schitul Bdlteni, op. cit., p. 64.
50. Ibidem., p. 64.
51. Brezoianu, Ardndstiri zise Inchinate, op. cit. p. 28.

4.

www.dacoromanica.ro
r

.. -L (1
-
":44
 11

nu se poate ajunge la dansa decat pe un pod de lemn. E o zidire frumoasa

cu un aspect prea placut. Biserica & mare si spatioasa, foarte ward,
mult ornamentata, si acoperitä peste tot cu picturi. In partea despre
miazazi e locul mormintelor beilor, cu bolti de marmord alba, impo-
dobita cu valuri de stofe tesute cu fir i alcAtuite in forma unei cu-
pole, cari se reazamA pe patru stalpi de bronz. Portretele raposatilor
sunt zugravite pe perete" 52. ,
Egumenii deacl fura bine priviti, nu numai cat timp grecii erau
in simpatia Domnilor, ci si cand nu erau. Asa, egumenul manastirei
Radu-VodA iscaleste in cartea de blestem a lui Teodosie Mitropolitul,
pentru pieirea boerilor ce ucisesera pe bAtranul Constantin Cantacuzino53.
Nu mult dupa aceasta, Dionisie, egumenui manastiri Sfanta Troita,
fu ales mitropolit al Tarii, in locul mitropolitului Teodosie, la 167254.
La 1757 August 11, Antim, episcopul Buzalului, isi scrie demisia
din episcopie nu din arhierie" aici in manastirea lui Radu-Voda
I iv vi;-1 p.ovt sot3 Pcx3c:o),-6a3a "55. Alte fapte mai mult sau mai putin
insemnate urmeaza sa se petreaca acl, la cea mai bogata manastire,
ce ajunse si dupa 1821 chiar, sa se mentina ca un cuib al grecilor.
Dela 1800 incoace se gasesc acte la Arhivele Statului si se
poate urmari desfasurarea vietii acestei manastiri mai in amanuntimi.
LAsand la o parte dosarele ce se gasesc privitoare la judecatile ma-
nastirii cu diferite mosii, in numar de vreo 43, apoi cu viile dela
Bucov, judetul Prahova, din dealul Jugurenilor din Buzau, dealul Co-
trocenilor, sau cu morile din Tiganie depe apa Dambovitei, ori cu
cele dela Foisor, ne oprim numai la cateva dosare.
Unu156 inchide in el o catagrafie din Martie 1823, plina de
un deosebit interes. Catagrafia s'au facut dupa aratarea sfintiei sale
Arhimandrit[u]lui Grigorieproin igum[en]... si primeste sfintia sa ecli-
, siarh Teoclit xf. noul igum[en] toed zestrea manastirii, miscAtoare si
; nemiscatoare, i dA sinei miscatoare, precum inlAuntru sä arata",
dealtfel foarte amanuntit. 0 alta catagrafie 58 a tiganilor si tigancilor
manastirii, 28 de suflete cum se numArau atunci, dateaza din 8
Aprilie 1838.
Tot din acest an 1838, luna lui Ghenarie 24, gasim un raport
al Arhim. Sava raduliotu, asupra stricaciunilor acute mAnAstirii de cu-
tremurul intamplat atunci; iatä ce scrie :
52. Cdldtoriile patriarhului Macarie, tr. Cioran (1900), p. 208.
. 53. Docum. Cantacuzinilor, p. 75-76, No. XXXII.
, 54. Despre acest lucru vorbeste pe larg Diac. Nic. M. Popescu, inteo lu-
crare intitulata : Dionisie Mitropolitnl Ungrovlahiei, extras din Convorbiri Lite-
. rare, an. 48 (1914).
55. Condica Sputa, ed. Ghenadie Craioveanu, 1886, p. 410.
56. Arh. Stat, Radu-Vodd, Dos. 44, Martie 1823, pach. 8. Cf. si Catagrafia
bisericilor bucurestene la 1810; publ. ,de Al. Lapedatu in revista Bis. Ort. Rom.,
XXXI-1908 p. 35.
57. Acest egumen raduliot, in anul 1824, in ziva de Sf. Dimitrie cel Nou,
tine o frumoasa cuvântare la Mitrop. din Bucuresti, in fata Domnului Grigore Ghica.
0 tipAreste apoi la urma aorta : Slujba Sf. Dimitrie cel Non", 1824, In-
dreptatA i tipäritä tot de el, ca i paraclisul i acatistul.
58. Arh. Stat,, Radu-Vodd, Dos. 63 pach. 4, 1838 Aprilie.
59: Arh. Stat., Radu-Vodd, pach. 14, Dos. 9, 1838.
. . 7

www.dacoromanica.ro
 .;

12

...Din patru cubele ce sant de zid d'asupra bisericii, cele mai

mari cloud au crapat foarte_ rau din toate partile, in cat trebue a sa
darama si a sà face din nou ; iar din celelante dad cubele, ce sant
mai mid, numai una au crapat oaresce, incat poate a se meremetisi
la loc, si cealanta au scapat zdravana. Biserica n'au cercat nici-o
stricaciune, far de cat zidul din tinda bisericii au crapat dispre a-
mandoa partite, incat s'au dazgradit de legatura zidului bisericii, si
intealte doa locuri unde au avut tinda camaruri au crapat iardsi.
Zidurile dupa la toate odaile ce sant dinaintea bisericii au crapat si
la vreo clod odai dinteansele au cazut si grinzile tavanului ; iar .partea
zidului celui mare al Manastirii, daspre aceste octal, au si saltat din
loc, precum sa vede, din care o parte, tocmai unde sä ispraveste
randul acestor odai, s'au daramat 'Ana la jumatatea zidului la depar-
tamentul igurnenicesc. Alta stricaciune nu s'au facut, decat toate
sobele duprin odaile de acolo s'au sfaramat, si din zugraveala au
cazut catava. Asijderea si pala cateva locuri de la depertamentul
odailor, dispre chiosciu domnesc, au crapat si zidurile, precum i o
parte din zidul cel mare al ma[na]st[i]ri si daspre poarta cea din dos,
au crapat iardsi la un colt". Acest zid, de care este vorba, care pana
atunci imprejmuia manastirea si-i da o infatisare de cetate; fu ddramat
din ordinul Departamentului Credintei", pentru a nu se face vreo
primejdie" 60, si tot farmecul lui se duce cu primele zile ale lunii ,
Maiu din anul 1839.
La 1841, Iunie 2061, Arhimandritul Sava scrie Mitropolitului
Neofit sa desarte odaile din Sf. Manastire a Radului-Voda, ce-au fost
date pentru trebuinta Siminarului Central al Sf. M[itropo]lii, ramanand
netrebuincioase, ci numai niste putine calabalacuri avand Intransele,
si stau zalogite in zadar". Ii mai scrie cä a venit cuviosia sa parintele
ecsarhol... cu trebuinta", canna nu are uncle ii da alta incapere
pentru o[di]hna de cat numai odaile cele de sus unde au fost spitalul"62
sifiind pregatit de toate a pune mesteri sa le dreaga, fiindca toate
odaile sa afla in starea cea mai proasta" sau darapanate cu totul",
sa-i dea vole sa le desarte.
La acestea mitropolitul Neofit ii raspunde la 7 Iulie, acelas an :
scolarii seminarist ce au fost 'Dana acum adusi spre invatatura, sa-
vdrsindu-si cursul lectiilor, s'au slobozit pela casele lor. Iar in locuri[le
tor] este sa se aduca alti scolari (carora) pand acum nu s'au gasit
alt loc pentru sederea lor" si ca atare, nu aproba desertarea odailor.
Mai tarziu, la 1847, 16 August, egumenul deacl primeste un alt
ordin dela Departamentul Credintei " Impreuna cu celelalte mere-
meturi, de care s'au aratat cuviosii voastre ca sant de trebuinta a sä .

face la acea Manastire, pentru mutarea acolo a unora din clasele co-
60. Arhiv. Statului, Radu-Vodd, pach. 14, 1839, Dos. 11.
61. Ibidem, pach. 18, Dos. 1, 1832.
62. Ibidem act. 84 : Alex. Scarlat Ghica, marele legal'. al pricinilor bisericesti,
scrie la 1832 Noemvrie 24 egumenului dela Radu-Vodd sä-i dea odaie bund pentru
desertarea lucrurilor de spitärie.
63. Pach. 18, Dos. 3. r

www.dacoromanica.ro
 13
#'

legiului Sf. Sava, sa cunoaste de neaparata trebuinta a sA infiinta in

clopotnita si ceasornicul ce din vechime s'au aflat asezat acolo. Si
fincd mecanismul acelui ceasornic s'au gasit in foarte proasta stare,
#
incat dupd ardtarea ce a fault ceâsornicaru sa vede cd nu este
cu putinta de a sä face sa arate ceasurile si sa bath' sferturile, si in
asemenea stare nici poate fi de vreo trebuinta, santeti poftit cuviosia
voastra sä dati ordin a sä aduce cat mai in grebe dela Viena un
ceasornic, cu tot mecanismul trebuincios, ca sà arate ceasurile pe
dod fete si sa bath'. la fiecare sfert si la fiecare ceas. Sà asteaptA
dela cuviosia voastra sä puneti aceasta in lucrare cat mai fare zabava
ne mai suferind sa rAmaie mai multa vreme desfiintat un asemenea
obiect, care din vechime era de podoaba acei mAndstiri si de tre-
buinta obsteascA".
Dupä acestea, inainte de secularizarea averilor manastiresti, ma-
I

nastirii i se face o reparatie mai in amdnunlirni, cum se facea de

obiceiu pe-atunci cand nu se pretuiau monumentele istorice. Astfel la
186364 pictorul Constantin Lecca (1810-1887) cu ajutorul lui Mihail
Popp, dupace acesta din urma zugrAveste schitul Frasinei din Valcea, .

zugrAvesc din nou pe dinAuntru biserica Radului-Vodd, in genul nou

al lui Tatdrascu, faicand aceeas necuviinta ca si acesta, distrugand
zugraveala veche i acoperind peretii cu picturd noud mult mai putin
frumoasd si trainica.
. La 1881, Pantazi Ghica delegatul Ministerului" isi zice el
publica niste rapoarte intocmite dupd cercetarea mai multor biserici si
mandstiri din Romania, spunand privitor la Radu-Voda : repara-
,
tiuni sunt necesari sa se face radicali, atat la biserica, cat si la case,
cari sunt in desavarsita stare de deteriorare in toate, si ameninta a
cAdea in ruine"65, pentru care lucru 48 de mii de lei ar fi deajuns 66.
Dupa 12 ani, aci langa manastirea Radului-Voda se zideste o
clddire noud din cArdmizi rosii aparente, Internatul Teologic", da- I

ramandu-se toate incaperile si chiliile mdnAstiresti din jur. Ctitorii si-au

lAsat numele intr'o pisanie de marmorA, la intrare, in dreapta :
Fundatiunea loan Scorfeanu si Maria Schiopescu sora sa. _
1893. Ridicatu-s'a aceastd clddire din temelie, contribuind
la ea Doamna Maria SChiopescu, din Bucuresti, cu suma de let
135.000, capital rdmas dela fratele sdu loan &adman, spre
vecinica pomenire" 67.

64. N. E. Idieru, 1st. Artelor frunzoase, Buc. 1898, pag. 311.

65. Manastiri i Bis. Ortodoxe, 1881, p. 149.
66. Dintr'un proces-verbal din 20 Aug. 1894 din Condica de Inspectinne"
a bis. Radu-Voda., aceasta era filiala parohiei Sf. Nicolae-Brosieni. Atunci era rui-
nata bis. Bucur si turla dela R.-Voda. --La 1897 spune alt proces-verbal, se fa-
cuse de curand reparatia bisericii, ramAnAnd numai clopotnita nereparata,
67. Vezi mai pe larg : G. M. lonescu, 1st. Cotrocenilor, 1902, p. 255. '
La cladirea Internatuiui Teologic au contribuit cu donatiile lor : Inochentie
Chitulescu episcop al Buzdulni, Ghenadie Endceanu al Rdnuticului, Silvestru
Bdldnesco al Husilor si Thous al Argesulni, cum arata o alta placa de mar-
mord neagra,, asezata in 'stAnga, In fata celei de sus.

www.dacoromanica.ro
 I'

II

Cum ni se- infatisaza acum, biserica nu mai are pitorescul de

altadata, arid chilii manastiresti o inconjurau, iar prin turlele ei in-
trecea orice inaltime din imprejurimi 68.
Reparatiile factte in 1862-1863 si dup-a 18-81, din turle
n'a ramas de cat tamburul de deasupra naosului preciim si adao- .
girea ornamentatillor doi la pridvor i ferestre i-au schimbat infa-
tisarea ei de odinioara.
Temelia insa pare a fi aceedsi. Are forma obisnuità a bisericilor
noastre. Altarul si sanurile naosului sunt rotunde pe dinauntru, iar pe
dinafara au forma pentagonal& Intre naos si pronaos este locul de
ingropare al ctitorilor. Acurn n'are zid despärtitor intre naos si pronaos,
cum se vede la alte biSetici.
Pronaosul, mai mare in lai-gime decat in lungime, are adaogat
in fatal pridvorul inchis, a:supra caruia nu ne putem pronunta ca.' a
fost deschis sau nu, deoarece ne incurca forma ce i s'a dat in timpul
reparatiilor. Boltile pridvorului, mai joase de cat cele ale pronaosului,
se sprijind pe pereti ca si bolta noasului ; bolta pronaosului Irma se
sprijind pe patru stalpi, dintre cari doi, dinspre naos, sunt lipiti de zid.
In pridvor, pictura, lucrata in uleiu, in multe locuri incepe sa
dada; De aceeasi mama e lucrata si cea dinauntrul bisericii. Vechea
fresca a disparut. ,

Inauntrul pronaosului, la locul obisndit, sunt pictati ctitorii, tot

dupa tehnica noua-, in uleiu. Asa, in partea dreaptd a usii este Alec-
sandru V[oevoy mosul Radidul" 69, primul ctitor, tinand in maini
chipul bisericii ; lang'a el e chipul lui japan Vornicul", care-si
sprijina mama stanga pe umanil unui copil fara nume, si jupaneasa
Preda". In partea din stanga usii este chipul lui Alecsandru V[oevold
fiul Radului, Arghira D[oongrta, 5Yej Toni Cantacozin Vlbevold" .-
oi Rocsandra DfoamJna". Chipurile sunt pictate la 1863 70, pro-
babil dupa vechile chipuri ce-au existat, tot in aceleasi locuri.
Singur Radu-Vodd, al doilea ctitor, isi are chipul deoparte 71,
lucrat destul de stangaci " o interpretare de mai tarziu in firida
naosului spre miazazi, in spatele tronului domnesc. .
/.
68. v. Alecsandru Pelimon, Bucur. istoria fundat-ii Bucurestilor, 1858, p. 198,
unde dd. o descriere a rna.ndstirii Radu-Vodd si imprejurimilor ei, inainte de 1858.
69. Un alt chip al lui Alexandru-Vodd si-al fiului sau Mihnea (Turcitul) se
and la manastirea Sucevita, intr'o Evanghelie ddruitai mândstirii Sucevita de le-
remia Movild, la 1605 (v. N. Iorga, Istoria bisericii roman,. 1929, vol. I, p.
152 ; cf. Melhisedec in Analele Academiei Romane, VII, p. 255-256.
70. N. E. Idieru, Istoria artelor-frumoase, Bucuresti, 1898, p. 311.
71. Portretul lui Radu-Vodd se mai gdseste si la manastirea Ivir, cu hramul
Adormirea Maicii Domnului (v. Teodor T. Burada, 0 calatorie la mantel, Atos,
Iasi, 1884, p. 50 ; cf. Analele Academiei Romane, seria II, tom. XXXVI, p. 489).
72. Cf. N. lorga, Guide historique de la Roumanie, II, 1928, p. 70.
73. Mormantul primului ctitor, Alexandru-Vodd, s'a distrus probabil in timpul
unor reparatil, iar piatra depe mormantul sau s'ar gasi Inca la Muzeul de Arta
Nationala din Bucuresti, dupä o comunicare a d-lui Profesor N. lorga la o con-

www.dacoromanica.ro
 15

Lang perete, sub chipul sàu, ii are morrnantul inalt aproape

de un metru,73. Deasupra, o candela de argint lumineaz,a) si acinn
urmatoarea pisanie :
1. Aceastd piatrd de pre mormantill o'u Mcut si o'u framsetat
acela ce e binecinstit si de H[risto]s iubit crestin Alexandru Voevod,
näscatoriul dumniilui celuia ce s'a pristavit intru fericitd credinta, celuia
ce au fost binecinstit si de H[risto]s iubit Domn crOtin Radu Voevod,
ce-au fastü Damnü Tardi-Rumanesti si Moldavei, si multe razboae
au biruit, si iard au venit dela cinstita Pcarta s'au fost al doilea randill
. Domnü Tarai-Rumanesti, i i-au lasat steagul fiiu[lui] sdu ce e mai
sus scris, si iard se'u dus de-au fost Domn Tarai-Moldovei ; si acolo
se'u pristavit intru este in Hralau 74 in lima lu Ghenarie 13 zile,
Sambata, si cu mare cinste 1-au adus trupul dumnelui si I-au ingropat
, in luna lu Feurarie in 5 zil[e], Dumineca. Aicea zac oasele dumnealui.
Dumnezeu s[a-l] iarte [in] imparatie[a] cerului adevdrat; anti 7134" 75.
La capatul mormantului piatra are o ridicatura ca o treapta de
scard, in coltul acestei ridicaturi este
, in care este sapata o candela ;
asezata o facile mare de lemn, zugravita cu ghirlande de frunze si
, flori, ce se incoldcesc pana la varf 76 La mijlocul Mcliei este pictat
un medalion, in 'care sunt infatisati ctitorii : Io Radul Vo[e]v[o]d"
pi Alecsandru V[oe]v[old". -

Celelalte
. .
morminte, in numar de 23, sunt imprastiate in intreg
pronaosul.
0
2. Inaintand spre u$-a, in steppe, pe un mormant cu douà rozete
si un chenar la mijloc, cetim pisania depe margini 77 :
nerfrorodioc[A] Kkro9ormiaro 1lV EAAIN ROE-
130py Ct1k BEAM( A MnyçNlk ftOEO t AET /39
[KeVr c]A[N]u,. AI, AWN. Ai, .o.IAn[i]AiE A, M-C1104 FOA.

K Nkl .

c ,
ferintä tinuta la Valenii de Munte, in vara anului 1929. Ceva despre piatra aceasta
de mormant, a lui Alexandru, va aparea in curand in Buletimil Comisiunii Montt-
mentelor Istorice.
74. N. Iorga, Sate fi mebuistiri din Ronainia,1905, p. 16: Suceava, Iaii
nu-i ajunsera ca resedinte, si el drese pentru vara curtile dela Harlau", unde si
muri de podagra. Pentru inmormantare v. Sincai, Chronica Reminder, 1886,
tom. III, p. 23.
75. In Magazin istoric, IV, p. 310 este dat gresit anul !twill lui Radu-
Vocla, 7136.
76. Aceasta facile cu toate ca pare a nu avea multa vechime, totusi exista
pela 1823, cand se face o catagrafie a manastirii. v. Arhivele Statului, mana-
stirea Radu-Vodd, pach. 8, Martie 1823, dos. 44.
77. Inscriptiile depe morminte, cari vor fi date aci, au fost publicate intai
de d-1 N. Iorga in Inscriplii din bisericile Reminder 1905, fascicola I, p. 245
254. Am descifrat si eu depe morminte aceste inscriptii si le tiparesc aici pentru
a fi la indemana cercetatorilor bisericii. Cartea d-lui protesor N. lorga este astäzi
foarte rara.

www.dacoromanica.ro .t
 -

16

Adicd : A rAposat blagocestivul Io Vlad-Voevod, fiul marelui

Mihnea-Voevod " in anul sapte mii noudzeci (cifra pentru unitate este
tearsä) [crugul] soarelui 14, al lunii 11, temelia 4, in luna lui Iulie
22 de zile.
3. Pe altä piatra de mormAnt Vara ornamente, alAturi de cea -
de sus, se mai poate ceti urmAtoarea inscriptie : ,
)311(ACTAKIICA hit rofirkeNACtro 11 IAro9c1ruboFo
-
rc AENHAA flprt (aci lipseste un capkt al pietrii) .0.1
MEMO Kr, Ina[for]A F M 11,61 FEN. .

Adicd : A rAposat binecredincioasa i blagocestiva Doamnci

Elena 79 prea..., temelia 23, epacta 2, luna Ianuarie 14.
Pe aceeasi linie, la capAtul acestora, se alit :

4. Un mormAnt mai nou, cu chenar in jur i doi ingeri in

partea de sus, pe care cetim :
Supt aciastà piaträ odihneste ram4itele mortale dumniaei
marea logofetiasA Elisaveta Filipiasca, näscutd Hrisoscolio, in värstd
de ani 62, rAposatà la anul 1852, Februarie 18. 1857 Martie 27
(este data punerii pietrii pe mormAnt) SO.
5. AlAturi, la stAnga, pe un alt mormânt cu chenar gtos, scrie :
Suptil aciastA piiaträ odihnescu-se oasele rAposatului robu lu
Dumnezeu Manly-a) Feirctisanul vel stolnicti, ingropanda-i-se in sfAnta
1- mAnastere Radului VodA, rAposat in zele lumenatului Domnt Joan
r

Grigorie Gheca Voevod, fiind cursul anelor leat 7242 (= 1733) la luna
lui Octonvrie dni 7, scriindu-se pentru vecineca pomenere".
6. La capatul acestora, pe un mormAnt cu inscriptia grecea-
scd, cetim :
1786 Ianuar 24 ;
Tck &coil 7145 -ris u osoti 'Avns Ktti7r-tv6.vxas,
coC6Too 'cob s6-revac'thccou r'ipzovros Als1ciloo-M7ccivou Ikvou
(PC)X7C7C-C'CZOO 67th t ),i9ov ToOtov xp67c-mv7;ca., ai cpozt
iv p.mcci.pcov zthp,".

78. Vlad e fiu legitim al lui Mihnea si-al Doamnei Neaga, flied de boer din
partile Buzdului. Aci, spune d-1 N. lorga, ar fi inmormintat si un alt fiu Radu (N.
Iorga, lstoria Ronuinilor in chipuri i icoane, 1905, vol. I, p. 16).
79. v. N. Iorga, Inscriplii din bisericile Ronuiniei, p. 247 : Elena e fata
de Domn, probabil fata lui Alexandru-Vodd (1568-1577). Acesta indata ce soseste
in taxa., la 1568, insoard pe boerul care i-a fost mai credincios, Ivasco Golescu,
cu Elena, care are un fiu ce marl numele domnesc de Vlad. Ivasco moare, iar
Ivasteasa" Mace mare rol. Se pare deci ca mormantul acesta este al ei, dar ne-
sigur cu datarile ce le avem.
80. In urma unei cereri adresatä Mitropoliei din Bucuresti, osemintele din
acest mormânt au fost ridicate si duse la cimitirul Belu, prin Martie 1899 (v.
Condica cu cateva acte noi ce se pastreazd la biserica Radu-Vocla).

www.dacoromanica.ro
 17

Adica : 1786 lanuarie 24 ; oasele roabei lui Dumnezeu Ana

Campineanca, sotia prea nobilului boier Marelui-Ban Pang. Filipescu 81,
sunt tainuite supt aceasta piatra, iar sufletul este in tara fericitilor.
7. Pe piatra mormantului de aldturi, fArd chenar, cu scrisul
in greceste , nu putem ceti decat ca. este al unui oarecare Ioachim
din Silivria, inmormantat aici la 1765.
\
8. Mai spre apus, pe piatra mormantului mic de langa stain, cetim :
t 'EvtaCiOu xittca. zurecv6G aoc3Xo5 Tor) O[e]oc3 vios Mci-
voXcxi toovolla, o[i] 6; sob Kovatuv:Evou o[E]ou XatC-ij Mchoo-
pcavoti, &Ap6; serqp.viivou, & ZuTop, xcet sE5 7co),oc3; C:tv-
Opthroos i),Ewc[a]ttivou, 6virep Xu6thy, cr.) KOpte, tylp4... iv
zthpg,. zthv '&cxcLicov, icuge. Evict. xs".
Adica : Aici zace smeritul robul lui Dumnezeu tanarul cu numele
Manolachi, fiul lui Constantin, care i el a fost fiu al lui Hagi Mau-
rianos, om preacinstit, din Zagora, i care pe multi oameni a miluit.;
pe care luandu-1, Doamne, cinsteste-1... in tara dreptilor, 1765 Sep-
temvrie 26.
9. Pe piatra mormantului de alaturi, cu chenarul de flori, cetim :
t Suptil aceasta piatra odihnescii oasele robului [lull Dumnezeu
Preda Cdpitanulti 82 i jupanasa dumnealui Dumitrana, in zilile prea
luminatului Domnului nostru Io Mihai Racovit Voevodu. Mile) dni ;

It 7250" (= 1742).
La capdtul acestora, spre apus, sunt patru morminte wzate
unul langa altul :
10. Mormantul din stanga, din 1760, cu mai multe ornamente
decat scris, are inscriptia tearsa.
11. Pe piatra mormantului de alaturi, cetim : .

"E1)06.aa zs= 6 '666)45 TO @sob 6 MiTuaXoo:Cc6pt5

7/

recopycixts KuviXO;, 6cnc; i7cXtpcoas tO xotv6v zpioc &t tCp

1747 loss, 15 Map[zi.ou]. Karat 61i.o6 xat `6otikri tori eaoti
111ey6Xii IluzczpviltCica ''Avva d vóti.crfi Tot") (iyieivtos crOCoio;
to() aenchaacoot) cthtou Bac tXcix-fl KuviXou 111syciXou flazocp-
vino fins iv zep 1757 gnat, 7 'IouXEou, altos icpOs Kóprov".
Adica : Aici zace robul lui Dumnezeu Marele-Sluger Iordache
Canelos, care si-a plata datoria de obste in anul 1747, 15 Martie. In

81. Pentru Ana Câmpineanca si Pand Filipescu, v. Constantin CApitanul

Filipescu, Istoria Domnilor Terii-Romanesti, ed. N. lorga, 1902, pag. XXVIII
si urmare. Tot acolo, la pag. XXXI, nota 2, este si aceastä inscriptie de mai sus. -
82. Pe piatra sapat gresit : Cacitanul.
2

www.dacoromanica.ro
 18

acelai loc zace i roaba lui Dumnezeu Marea Pdharniceasa Ana, cum-
nata acestuia, sotia fratelui sau numit Vasilache Cane los, Mare Pa-
harnic, care in anul 1757, 7 Iu lie, a plecat catre Domnul. ,

12. Alaturi, pe un alt mormant simplu, doar cu un ciubuc pe

margini, scrie :
Suptfi aceasta piatra odihnescil oasele robului lui Dumnezeu
Iordache bivb velti cap[itan] za caza65, ot Targovite, sin Dragomir
cap[itan] Bancescul, i s'au pristavitil in zilile prea luminatului Domnii
Io Nicolae Voivod. la leat 7232 (= 1723) Oct[omvrie], den 26.
13. Pe ultimul mormant din aceasta latura, la dreapta celui de
sus, scrie :
AXaa.vapos Mouaaktms, 1726;
t SuptiI aceasta piatra odihneate raposatul robul lui Dumnezeu
Alexandrache Ceauul sin Balasache Muselimul. Doamne, Dumnezeul
tuturor, odihneate sufletul intru imparatiia ta cea de veaci, amin.
Fev[ruarie] 17, leat 7234" (-= 1726).
In latura din spre miazanoapte, in pronaos, se afla un alt ir
de morminte :
14. Pe primul mormant, de langa uà, cetim :
.
I- Suptit aceasta piatra infrumusetata afl[6.]-sa oasele jupaneasi
Chiajnii, jup[a]neasa lui Mateiu v[e]l Portar, fata Radului Postealnecul
Dudescul, carea prestavindil de ani 24, cu mare cinste à cu multa
jale s'au astrucatii intru acestti sfanta laca0, la anul dela zidirea
lumii 7202 (= 1693), Septemvrie dna 8".
15. Pe mormantul din dreapta celui de sus, cetim :
)) 'EvtatiOu xeitut [rps]a6titou canto& airt; Too Kactpc-
thzoo, thysvotis, recopyu, ix Kulroptus ToTzCcvovros 'nutpE6os,
cerabv Tova[wv '6]pov p[i.]b 4 ebas6ócppcov,6airsto 6c6uxOsis 'Edam)
icnripEuv p.6Xch :a 70sizzus xc 6... xuto7rretiaus aizta-
tp6cpws 're irpbs 1166ov:us irpeo6s6aus 4t5 66 asp.[v]ths Cipus
iv TVs 'Isaac iv irEovc Ttpet. =tic:rya:cps tOv pEov, 1716.'.
Adica : Aici zace trupul venerabilului batran nobilul Gheorghe
Castriotul83, de neam din Castoria, fiu pios din parinti venerabili,
care ispravindu-i Invataturile i cercetand prin tot Apusul foarte
multe orw vi... a indeplinit diferite solii catre carmuitorii de popoare,
iar apoi traind cuviincios in acest ora, la adanci batranete s'a mutat
din viata, 1716.
_

- 16. Pe mormantul din dreapta celui de sus, se mai poate ceti :

Aicea odihnescti south aceasta piatra oasele robului (sic) Dum-
nezeu Co... Tarigradea... 7245" (=1 Sept. 1736-31 Aug. 1737).
83. N. lorga, Inscriplii din bisericile Romdniei, 1905, I, p. 251 : Gheorghe
Castriotul a fost boer grec, traind pe vremea lui Brâncoveanu.

www.dacoromanica.ro
 19

17. Pe mormantul de alaturi, cetim :

Supt aceasta piatra od[ihjneste robul lui Dumnezeu lo[go]fatul
Preda Mearisanul, i s'au prestavit in zilele luminatului Domnului
Nicolai Voevod, leat 7229" (=1 Sept. 1720-31 Aug. 1721).
18. In aceeasi lature, mai in jos, pe un mormant mic, cetim :
Supt aceasta peatrA sä odihneste robi lui Dumnezeu Petre,
Gherglzina, 1795 Avgu[st] 8. SA odihneste feciorul jup[a]nu... Todor
Velico".
19. Langa acesta se afla altul cu pisanie greceasca, indescifra-
bill ; pare a fi doar un fragment de piatra de mormAnt pusA aci 84
20. Supt cele cloud morminte de mai sus se aflA altul, pe care
cetim pisania urmatoare, cu complectArile d-lui N. lorga, o. c. p. 252.
[Aici se odihneste trup]ol [...sotiei lui...] eanul v[e]1 cap[i]tanu,
care au fostfi fata AgAi Japei si s'au prAstavitA in zilele crestinului si
luminatului Domtnii lo Costandinii Brancoveanul BasArabt Voevod,
va leat 7199 (=1691) A[u]g[ust] 5". .
. Supt acest mormAnt de mai sus, se afla alte trei morminte ase-

zate unul langA altul :

21. Pe piatra mormantului din dreapta, scrie :
. Ev136as zettur. 6 ao6x0G 700 Osoti 'AOavricco5 '4.4615
Measkvcatccip-% abv rot; tizvoc; akoti, met -17 aoc3),7 toti
met cthCoio; Too ki9ivzo, MapEct, tccs ivisucc007) iv
'Geo()
KopEtp, kri 89".
Adica : Aici zace robul lui Dumnezeu Atanasie Amiras, Me-
delnicerul, cu copiii lui, si roaba lui Dumnezeu si sotia aceluia, Maria,
care a raposat intru Domnul, de ani 89.
.
22. Pe piatra mormantului de la mijloc, impodobit de jur im-
prejur cu foi de acant, scrie :
SuptA aceasta piatra odihnescu-se oasele robilor lui D[u]mn[elzeu
Matei Comcineanul b[i]v v[e]l cap[i]t[an] za Seimeani si a jup[alnasi
lui, Calilii, ce au fostu flied lui Matei b[i]v v[ell dueler], carea in-
tala de tinge& varsta s'au dat datoriia cea de obste, la lunie 23 It
7206 (-= 1698). Iar dup[A] ce au trecut anti] la luna lui inzil[e]
4'au dat si boearinul ei Matei Cap[i]t[anul] datoriia dupa oranduiala,
cat li sa odihnescii oasele amAndorora aici".
23. Pe mormAntul dela stanga, scrie :
'Evtiottik avanctoovtat T6c daze( too ticaupf.too Muck
.

www.dacoromanica.ro
 _

20

via t7 '45 auCoyou cctiToo Mayk Xneix OVE iv factOet: T'W-

asXdtacotes t Cfp &aExprccLv tactirte ai met j cthtthy. 1.

()nazi& NUTspin, cc ocen '6rq 7ravre 7cpb; tbs armat,.

i(c.tcgt, A7:pia x6".
Adica: Aici se odihnesc oasele raposatului Mihail §i ale sotief
lui Magdalina, cari, traind pana la adanci batraneti, s'au savarsit ;
s'a ingropat insa i fata lor Ecaterina, carea a trait douazeci si
cinci de ani. 1768 Aprilie 21.
24. Ultimul mormant din aceasta latura se afla supt acestea
trei de mai sus ; pe el cetim :
Supt aceasta peatra odihneste oasele adormitilor robilor lui
Dumnezeu biv vel clucer Ioan Voinescul i socru-sau Caminar Con-
standin Bordnescul i fiica sa Sofia, dimpreuna cu barbatul Ema-
noil, ale carora suflete mutandu-se dinteaceasta vremelnica vietuire
au mers la cea adevarata i vecinica ; insa clucerul loan Voinescul
s'au dat obstescul sfarsit la anul 1838 Octomvrie 6. Si sant ingro-
pate trupurile acestor raposati intr'acest slant i dumnezeesc lacas
Manastirea Radului Vocla, ale carora suflete odihneasca-le Prea Mi-
lostivul Dumnezeu in lacasurile dreptilor".
* 4 *
Tdmpla, sculptata in lemn, poarta o parte din icoane lucrate
in secolul trecut ; restul de icoane sunt vechi, insa pe alocurea sunt
retusate in timpurile mai noi. Pe unele din ele gasim si cate-o in-
.

scriptie. Asa, pe icoana sfantului Mina, cetim :

Acurcin EapaTeip. 'Appickvapitou 'PaaouXtóroo xc a. at«.
zscpbs Poroat6Xou 7rcu: AttitTpiou Be(:,fr.-Axi.00, 1849, Osepoo-
ocoiou''. -

Adica : Cu cheltuiala Arhimandritului Serafim Raduliotu si cic

induct lui Apostol pap Dimitrie Verichiu [s'a lucrat], 1849, Fe-
vruarie.
-
Icoanele imparatesti, lucrate dupa tehnica scoalei de pictura a
calugarilor dela Sfantul Munte, si datand, poate, din prima jumatate a
sec. XVII, n'au nici o inscriptie. -
s
4V
Icoana hramului Sfcinta Troild, cam de aceeasi vechime, este
imbracata toata in argint De dumnealui biv vel cruceru Joan Voi-
nescu, impreund cu solid-sa Eleni i cu fiica dumnealor Mariea,
1833 lunie 23, cum arata aceste randuri scrise pe ea.
Pe icoana de alaturi, a sfantului Atanasie, scrie :
cck csovapoMs xrit i66(oy to3 Itavocuutizoo 'Appiczy-
.

www.dacoromanica.ro
 21

Pe aceeai icoand, mai jos, aproape sub rama, cetim :

Illookteiva ao.p.vErCcE Notokewo Bos66aot MccopoxopaOcroo".
Adicd: Sultana domnila lui Nicolae Voevod Mavrocordat.
.t Pe patru sfwice mari de alarnA, gAsim inscriptia :
AouDin 'rob. 'AggicEvapisou XpocrOcvsou xcd =capon
Sob Cipxovso; KcEp.p.oyearq ho X. M6azoo. /mints, Abyotiasou 6E".
Adicd : Cu cheltuiala Arhimandritului Hrisant i cu a jutorul
domniei sale Cdnzdraotl loan Hagi-Moshu, 1786, August 1.
Pe cloud ripide de argint sunt sapate chipurile domnWi Io :

A[lexanclru] V[oevocl], 1' awl ero (= doatnna lui)

_

- Nicolae
7 Smaranda"; lange. ace0a sunt trei chipuri de copii, cu numele ;
Alexandru V Ioejv fod], Costantin VloevodJ, Ianeicul V foevodJ".
0 Evanghelie greceasca din 1745, legata in argint, are pe ultima
copertd urmAtoarele cuvinte :
t'ExoatitOYI icapbv EticmiXwv at'irtatocaEas itor.) sob
'ApnichvapEsou esoaoaico- 'rob 'I6tpcoo sobs abirpirem xcd
xcEkthrtatibv 'rob Espoi3 vocoti xcd Capecnv sari dEp.ccpscthv p.05,
1813 M[a]tiou 29".
Adica. : S'a Infrumuselat aceastd Evanghelie prin sdrguinta
Inea a Arhimandritului Teodosie dela Ivir, pentru Mfrumuse-
larea i Impodobirea sfintei biserici i iertarea pdcatelor mele ;
1813 Maiu 29.
Pe o Evanghelie tiparita la Buzau la 1837, legata in catifea si
argint aurit, scrie :
S'au cumpdrat aceasta de pdr[intele] Sava arhimandrit
egumenu Radului Vodd, 1844 Aprilie 15".
Pe baza chivotului celui mic de argint, gdsim scris urmAtoarele :
- ,,...so 7capóv dEptocp66ov (sic) at& acvapop.ix xcd burin;
ittoi3 rob tiocricvoi5 AcE6ta 'Apo.cEvapEsoo Tocaooktthsoo & viaoo
1106m15 xcet eapip6OTI iv Booxoupeat4 iv st Eapg. lion TOO
Taook B6acc, 1790, Ae[xegpEou] 20".
Adicd chivotul de fata prin ajutorul i cheltuiala mea umi-
litul David Arhimandritul Raduliot din ostrovul Itaca i a fost afierosit in
BucurWi, in sfanta mAndstire a Radului Vodd, 1790, Dechemvrie 20.
: Pe candela atarnatd in fata icoanei santului Atanasie, cetim ;
1-KwascE[v]stvo; neckev tthycE; Kokotos, 1734 A[6]-
, 11o6]atoo 22".
Adicd : Constantin fost mare comis, 1734 August 22.
Pe candela atArnatd la icoana impArdteascA a Domnului lisus -

Hristos, scrie :

www.dacoromanica.ro
 22

, t Aint -i 7cupobacE zavalilot it EXec.6071 at46aou zoti.

acurcins Too itommarcettoo %at ONOUp.e1OLZOC) 7CCrcpc4z00 .
Kop Aw9tatoo sob BoCaNstoo, xat Cuptep69-17 iv st cze6ctopicf p.m/
too ePtivaouXu Bogóvact vao tvcc. L oic) ei; TOYCOMOTE.a.;,. '.
IouvEOU 17, 1693". / ..
AdicA : Aceastd prezenta candeld s'a fdcut cu cheltuiala si
spesele preasfinfitului i icumenicului Patriarh Chir Dionisie
,Vizantiul si s'a ddruit venerabilei mdndstiri a lui Radu Voevod
ca sd fie spre luminarea bisericii, Iunie 17, 1693.
Pe candela atarnatA la icoana Maicii Domnului sunt scrise nu-
mai cloud nume : Ilespecn5" i Mccpc.thpa.5".
Pe candela dela icoana sfantului loan BotezAtorul, cetim :
'Acocepdycat to) 1rGyól VMEAL010 Si; Tip &Tito p.oviv
sqls Ososóxou .ashIsaac irctp& TOO iravoaccus6tsou KopEou.
Heozki3tob, 1719 zdtc &à acvapop.* toO xop...
AdicA : A fost inchinatd prezenta candeld la sfanta md-
,ndstire a Maicii Domnului a lui Stelea de prea cuviosul chir
Teoclit, 1719 si prin ajutorul lui chir...
Pe candela atarnatA sus la taMplA, cetim :
t Acptepthscu r. socpóv zotv6atov vccp& Too xtip iccoomth-
Too ei5 tv &lion) tiolitv '7115 @sashay) to5 Etas; 1719,
zopo5 Isecpccv" ". ' -
AdicA : A fast inchinatd prezenta candeld de catre prea-
sfinfitul chir... in sfanta mandstire a Maicii Domnului, a lui
Stelea, 1719, chir Stefan.
Alte zece candele de argint, mai mari decat cele de mai sus,
sunt atarnate cu lanturi subtiri de marginile boltilor naosului si pro-
naosului bisericii. Cateva din ele poartA inscriptii.
Ash, candela atarnatà in mijlocul pronaosului are la capAtul de
jos al fiecArui lant cate un vultur cu cloud capete, si initialele
chirilice : Ill. H. K. K.
Pe candela lucratà simplu i asezatà rang amvonul bisericii
sunt scrise urmAtoarele, cu litere chirilice de mina. .

.bdruit prea sfintei biserici Radu-Vodd de Marele _Batt

Panu Filipescu, pentru pomenirea sa".
- Candela mare de alAturi are lanturile fAcute din literile K i 41;
pe o emblemä de argint are cuvintele: Potius mori quam foedari".
Pe candela de rang scaunul domnesc, -scrie -: Grigori Costa [n]
din Filipescu, 1838, Ghenari[e] 17".
85. Inscriptia foarte gre§it scris6. a fost descifratd prin ajutorul inscriptiei
precedente.

www.dacoromanica.ro
 I. 23

Preotul Gr. Musceleantt 8,6 spune cd la mändstirea Radu-Vodd

se mai pastra o cddelnild 87 de argint de 900 dramuri", de o fru-
musete rard. Ea avea urmatoarea inscriptie scrisà in româneste :
Dupd bdtaia ce ama fdcutii cu Turcii, hog bostangii, la
Giurgiu ci Ii anal biruitii cu norocti, Intre mai multe mill, fdcuiii _

si astd cddelnild de arginta curate) cu 16 turnuri, pentru 16

morli care cdzurd in bdtaie, i anal dat-o bisericii mele Radu-
Vodd. Io Alecsandru Voevodii, domnu Tara Romdnesti, i solia
mea Catrina Doamna, pentru pomand, leatu 7134" (= I Sept.
1625-31 Aug. 1626).
Pe o .pereche de paftale era inscriptia : Aceste paftale de
arginta curatii mi le-a data mama mea Mudd m'a mdritatti, si
eu le-amii data mcindstirii noastre Radu-Vodd, ca sd fie pe veci
pomand ;_ Io Catrina Doamna, leatu 7134 (= 1 Sept. 1625
31 Aug. 1626).
-Cdr/ile vechi, cari se mai pastreazd, in mare parte sunt grecesti.
Unele din ele au insemndri scrise cu mâna.
Asa, pe un Mineiu al lunii Aprilie, tiparit la 1689, gdsim in-
semnarea :
Ap[rilie] 23, 1763, au peed pd Costandin Vodd Mavro-
.- cordat surghiun la Slimna si au plecat far..." (aci se opreste cu
scrisul).
Pe un Penticostar din 1810 gdsim scris: IacpavOr, (iic)
imp& TO6 iiToólievou Avalia, 18 1 6". -

Pe un ,Mineiu al lunii Octomvrie, din 1610, gdsim urmätoarele :

.5i am scris eu Ghieorghie logofdt de la Radu-Vodd si am
fostii la pdrintele Vlddicd si am linjvdtat pa ace[a]std carte.
$i cine se va ispiti ca sd o fure sd... (la urma cartii :) fie afurisitii
dci pdrintele vlddica Iconiu ci dci mitropolit i dd patriia[r]fol
si de top' arherei ci dd tot popi de pre la sfintele biserici si
dd tog egomenii". Scrisul e din a doua jumdtate a sec. XVIII.
Dintre castile romdnesti mentionam :
Un Mineiu al lunii Decembrie, tipdrit sub Chesarie al Ramnicului,
pe care gasim insemnarea :
Sd se stie al la anul 1856 Septembrie 1, am fost adus la
Siminarul Radu-Vodd 88 de bunicul mieu preot Ioan din ...asi
jude/ul Ialomija...". Aceastä insemnare o gdsim si pe un Mineiu al
lunii Maiu, tipdrit la Sibiu la 1854 :

86. Gr. Musceleanu, Monumentele strdbunilor nostri, 1873, pag. 73-74.

.87. Cf. Cezar Boliac, Mamistiri din Romania, Bucuresti, 1862, pag. 33.
Boliac adaoga ca la manastirea Radu-Voda mai era si un sipet mare domnesc,
plin cu carp vechi, adus aci din casa lui Constantin Brancoveanu.
88. E vorba de Seminarul Central" ce-a functionat aci dela 1855-1858
(v. Cakes. j Boroianu, Istoria Seminarului Central, 1904, p. 90). Dupe o co-
r
^

www.dacoromanica.ro
,
 24

Sci stie cd eu Iordache Popecu am venit la Seminarul

Radului-Vodd la anul 1856, la parintele Veniamind Catulescul
ce era din judeful Ialom4a, In etate de 11 ani ci jumdtate, pM-
find tata 18 lire pe and pentru Intrefinerea mia. i in anul 1857
s'a fdcut vrajbd intre bdefilc de clasa a IV-a, care era Dinu
Smedeanu si Niculae Achimescu capul turburdri, cdnd a si bdtut
pe pdrintele Director Inochentie Chiplescu 89, inspector".
Pe un Mineiu al lunii lui August, de la 1805, gasim :
Aceastd sfantd carte ce sd numeste Mineiu dd luna lui
August ham hdrdzit sfintii bisericii ce este hramulii Sfdntului
Atanasie, del aici ddn Bucuresti, ca sd se cdnt vie,tiie sfinfilor
47ntru pomenirea sufletelor noastre Panait, Dimitru".

Pe un Mineiu din 1805, al lunii Fevruarie, gäsim insemnarea :

Aceastd dd Dumnezeu carte ce sd numeste luna liii Fe-
vruarie s'au cumpdrat da mine robul lui Dumnezeu Mateiu Ra-
filu, care l-am hdrdzit sfintei biserici, ce sd numeste hramuld
Sfdntului Atanasie, aici in politiea Bucurestilor, Intru carele sd
sd cdnte si sd sd citeascd in sfdnta bisericd toate slujbele sfin-
filor, fiinda la Indemnare la cumpdrdtoarea acestor sfinte cdrli
sfinfia sa pdrintele mos popa Lamba, carele Ilindatorez sd pome-
neascd aceste nume ce sd insemneazci mai jos ; Mateiu Rafilu,
1814, Fevr[uarie] 20" 98. (Urmeazä pomelnic de vii i de morti).
* *

Biserica Bucur. Asupra bisericutii lui Bucur au circulat atâtea

legende inca't s'a crezut a fi mai veche chiar deck orasul Bucuresti.
Dealtfel pisania cea veche a bisericutii, pe care ne-o dä Mus-
celeanu ", este sigur o plasmuire noud:
Io-Mircea I Basarabu Domini Idrei Romdnesci, Ducd aid
Fdgdrasului si biruitora ala finutului Dobrogea de peste Du-
ndre, la anuld 6924 (1416) amii ziditü bisericd de zida in loculii
celei de lemnii a lui Bucura: in padure pe movila de ldngd Dam-
bovifd, cu hramulti sfinfilord Erarhi Atanasie si hirila, unde
WW1 puszi oasele mor,tilorü cdzufi in bdtaia ce anui avutii cu
Turcii la Giurgiu, Iunie 14".

municare a ieromonahului Grigorie Uritescu insä, Seminarul a fost mutat la biserica

Radu-Vodd la 20 Decembrie 1839. tirea aceasta a ga:sit-o cuviosia sa la Arhivele
Statului (Bucuresti) In Dosarul 64, arhiva 6726, 1837.
89. Ajunge episcop de BuzAu (1873-1893).
90. Alte carti i obiecte ale mänästirii s'au pierdut In timpul räsboiului mondial
Cele ce se pastreaza la Muz. Nation. de Antichitati sunt nespus de interesante : un
ceaslov manuscript grecesc (v. Muz. Nat. de Ant., Catalog 1906, nr. 9, p. 145),
un alt manuscript dela 1590 (ibid. nr. 7, p. 145), o ufd (ibid. nr. 51, p. 159) si
o anafornita (ibid. nr. 141, p. 117).
91. Pr. Grigore Musceleanu, Calendaruirt (ratio's, 1875, p. 75.

www.dacoromanica.ro
 - 25

Bisericuta Bucur n'a fost deck un cimitir 92 al mAndstirii Radu-

, VodA 93, zidit94 pe acelasi deal, cum se vede inteo fotografie de pe
un tablou dela 1830 95.
La 1869, and i se face o reparatie, Musceleanu pune sA se
sape urmAtoarea inscriptie plAsmuitA de el, in mijlocul bisericii pe-o
piatrA din pardosealA :
Mircea Vodd I anu 1402 strdmutd capitala din Tdrgovige
In Bucuregi. Biserica Bucurii Inca era fondatd ; Mircea Vodd
puse -oasele solda,tilorä cazufi In resbelulii cu Turcii ldngd bisericd.
Acum dupd IV secoli i jumdtate se repard din fondulii Sta-
tului Romdnii, fard a i se schimba figura-i primitivd, in alü
III and alü domnirei altelei sale Carol I, Ministru de culte flinch-1
D. Al. Crefescu, prin stdruinia si antepriza Preotului Grigorie
Musceleanu curatorele bisericei Radu-Vodd, 1869 Iunie 11"96.
In bisericA, acum vAruitA peste tot, nu slujeste nimeni. Nu are
strAni si nici alte podoabe. Din tot albul acesta nu ramAne de vAzut
deck tampla, care poartA icoane de peste cloud sute de ani.
--.. Cativi din EGUMENII mAnästirii Radului-Vodä
Atanasie 5 Iulie 1626 (N. Iorga, Studii si Doc. V. p. 438).
Grigorie Era egumen in a doua domnie a lui Alexandru Dias (No-
iemv. 1627toamna 1629 97) (V. St. Grecianu, Genealogiile
documentare, III, p. 103). Grigorie ajunge mitropolit al Tdrii
- Romlinesti in anul 1629.
Atanasie 3 Martie 1632 (N. lorga, Studii si Doc. V. p. 704). 18 Fevr.
r
1636 (Grecianu, Genealogii III, 103), 9 Ianuarie 1643
(Arh. Stat. Radu-Vodd, Condica 166, fol. 692 r). 5 Martie 1645
(Ibidem, fol. 728 r).
Paisie 1648 (Arhiv. Stat., Radu-Vodd, Condica 166, fol. 704 r).
lachim 20 Martie 1662 (Arhiv. Stat., Radu-Vodd, pach. 37, doc. 8).
Damaschin 1668 (Ark. Stat., Radu-Vodd, pach. 39, doc. 32). 18 Iunie 1669
(Magazin Istoric, I, p. 411). 25 Martie 1670 (Arhiv. Stat.
Radu-Vodd, Condica 166, fol. 699 r).
Dionisie 23 Iunie 1671 (Arh. Stat., Radu-Vodd, pack. 37, dot. 10), 12
August 1671 (Ibidem, pach. 23, doc. 18) 23 Septemvrie
1671 (Ibidem. pack. 23, doc. 19), 8 Dechemvrie 1671 (Ibi-
dem pack. 23, doe. 21). :
1/2 15 ianuarie 1672 (Ibidem, pack. 39, doc. 35). 30 Martie 1672

92. Maior D. Pappazoglu, Cdletusa san conducdtorul Bucuresciului istoric

ci pitoresc, Buc. 1871, 9.
93. Cf. Catagrafia bis. Radu-Voclä, 1823 (Arh. Stat.\ unde biserica Sf. .'
Atanasie (Bucur) este trecuta intre bunurile manästirii Radului-Vodal.
94. Ionescu-Gion, op. cit. p. 178, greseste dandu-ne anul 1743 drept an al
zidirii bisericutii. Bisericuta e ziditä cu cativa zeci de ani inainte, proba avand in-
scriptia ce-o gäsim pe icoana din tampla a Sf. loan Botezatorul : 1705 Fevruarie 8".
95. v. adaosul de clisee, aceasta lucrare, fig. 1.
96. E tiparitä de Musceleanu in Calendarulli antica, 1875 p. 75 cu oare-
cari schimbäri.
97. Asupra acestei stiri ne-a atras atentia parintele Gh. I. Negulescu-Batiste.

www.dacoromanica.ro
 26

(Ibidem. pack. 37, doc. 11), 20 Iunie 1672 (Ibidem, pack. as,
doc. 2). . . .

Acest Dionisie arhimandritul, egumen la Radu-Vodd, ajunge mi-

tropolit al Tarn Rornânesti, cu soured pAstorie (24 Iunie-24 De-
.1 chemvrie 1672).
Partenie 20 Fevruarie 1673 (Arhiv. Stat., Radu-Vodd, path. 37, doc. 12).
23 Iunie 1674 (Ibidem, pach. 37 doc. 13). 3 Aprilie 1681
(Ibidem, Condica Radu-Vodd 166, fol. 728), 20 August 1682
(Thidem, Condica Radu-Vodd 166, fol. 723 v).
Paisie 6 Iunie 1686 (Arhiv. Stat., Radu-Vodd, pach. 39, doc. 45).22
Fevruarie 1687 (Ibidem, Condica Radu-Vodd 166, fol. 721 v).
24 Fevruarie 1689 (Ibidem, path. 23, doc. 25).
Partenie - 2 Iulie 1690 (Arhiv. Stat., Condica Radu-Vodd 166, fol. 725).
. 1691 (Ibidem, fol. 738 r). 6 Februarie 1691 (I. Bianu, Ca-
,. talogul manu.scriseior romdnesti, I, p. 574). 15 Maiu 1691
Arhiv. Stat., Condica Radu-Vodd 166, fol. 724 r), 18 Ianuarie
1693 (Ibidem,, Condica Radu-Vodd 166, fol. 724 r-v). /5 Fe-
vruarie 1693 (N. Iorga, Socotelile Brasovului (1899) p. 135).
9 lanuarie 1697 (N. lorga, Documentele Cantacusinilor, p.
165).
Chiril - 12 Martie i 4 Maiu 1706 (Arhiv. Stat , Radu-Vodd, pach. 37,
doc 14 si Condica 166, fol. 738).
Timoteiu 29 Ianuarie 1715 (Arhiv. Stat., Radu-Vodd, pack 37, doc. 15).
Visarion 28 Martie 1723 (Arltiv. Stat., Radu-Vodd, Condica 166, fol.
705 v).
losif 9 Iulie 1743 (Arhiv. Stat., Radu-Vodd, Condica 166, fol. 700 0 es.
David arhimandritul Raduliot 1730 (v. acestd lucrare, p. 21).
lgnatie arhimandritul, 20 August 1804 (v. aceastd lucrare, p. 9) 1812
(Ibidem, p. 20).
Teodosie arhimandritul, 29 Maiu 1813 (v. aceastd lucrare, p. 21). 20
Septemvrie 1814 (Litzica, Manuscrise grecesti din biblioteca
Acad. Rom. in Analele Acad. Rom. to. XXIII (Sectia literard,
p. 15). 25 Iunie 1818 (Ibidem p. 18).
Grigorie arhim.-igumen, 13 Fevr. i 20 August 1819 (Ibidem, p. 16).
Teoclit arhimandritul, Martie 1823 (Arhiv. Stat. Radu-Vodd, pach. 8, dos.
44) and iea in primire igumenia mdndstirii dela Grigorie
- proin igumen".
Romano Ianuarie 1827 (Arhiv. Stat. Radu-Vodd, path. 8, dos. 44) cilia
iea in primire igumenia dela Teoclit).
-. Sava 24 Ianuarie 1838 (Arhiv. Stat. Radu-L odd, pack. 14, dos. 9.
1838). Iunie 20 1 7 Iulie 1841 (Ibidem, pack 18, dos. 4,
I 1832). 15 Aprilie 1844 (v. aceastd lucrare, p. 21).
Serafim arhim.-Raduliot, Fevruarie 1849 (v. aceastd lucrare, p. 20).

98. Pand aci, lista egumenilor a fost Intocmitä de pärintele-profesor Nic. M.

Popescu, care a cercetat in anul 1914 actele mandstirei Radu-Vodd dela Arhivele
. Statului, cu prilejul altei lucrdri.

www.dacoromanica.ro
 ,
-a

.15

-I...., J. 1\.;

Fig. 1.MAndstirea Radu-Vorld la 1830. (Vedere cie la Sud, reprodusA din lonescu-Gion,
- Istorta BucureFtilor, 1899, p. 235). Aci se vede ca bisericuta Bucur era pe acelasi deal. .

Ir. ,.,....,

-L

Fig. 2. DAmbovita, bisericuta Bucur i biserica Radu-Vorld, dupd un tablou lucrat

in aquarelA de Carol Pop Szathmary, la 1853.

www.dacoromanica.ro
 r./

Fig. 3. Manastirea Radu-Vocla dupa o plansa in colori publicatA in Buletinul

Comisiunii Monumentelor Istorice, 1908, nr. 4.
1

./

..

Fig 4. MAnAstirea Radu-Vot15. dupA o xilografie din - -

Triodul dela 1897, P. 594.

www.dacoromanica.ro
 . w4, ,

tq
4.1-1:
..-ii001,,'LE1_

11111111151111101111M
-

Fig. 5. Biserica Radu-VodA vedere dela Fig. 6. Biserica Radu-VodA, vedere dela
Sud, din Carl A. Romstorfer Moldawisch- rAsArit, dupA o schita a mea.
Byzantinische Baukunst, Wien, 1896.
. . -.

..
t
.
....-4 ..., '-. '
.
. `,.... ," ... .
,
*
.
---e
--., .
.
'
r
7IN N 1...

ti . I
+.-

lo4

tg -

Fig. 7. -I- Biserica Radu-VodA, asa cum se veda astAzi (cliseu Gh. Lesovici).

www.dacoromanica.ro
 _

.;

Clopotnita bisericii Radu-VodA, Fig. 9. Aceeasi clopotnita vAzutA dela

Fig. 8. rAsArit, dupA un desen lucrat de mine.
dupA un tablou lucrat in uleiu de mine.

Fig. 10. Biserica Radu-VodA, vedere din Fig 11. Bisericuta Bucur
latura de nord. asa cum se vede astAzi.

Fig. 12. - Planul bisericii Radu-VodA lucrat de mine si redus la 113 din 1:100 m. Biserica
are 34 m. in lungime si 13,60 m. Mime, numai pe dinAuntru. Numerele insemnate
aci coincid cu numerele mormintelor din text'

www.dacoromanica.ro
-f

Fig. 13. 0 fereastrA dela
biserica Radu-VodA, chip&
un desen al meu.
Fig, 14. Candela dela 1693, dA-
- matt mAnAstirii Radu.VodA de
Patriarhul Dionise (v. pag. 22),
dupa o fotografie dela Comisiunea
Monumentelor Istorice.
-
Fig. 15. Miruitorul de argint
mentionat si in catagrafia dela
1823 (v. Arhivele Statului, ina-
nast.Radu-VodA, dos.44, pach.
8, Martie 1823.

Fig. 16 Chipul lui Radu-Voda si al fiului sAu

A lexandru, schita dupA medalionul lucrat pe fAclia
de lemn a6ezatA la mormantul sAu. (v. descrierea
nota 76 din aceasta lucrare, pag. 15).

www.dacoromanica.ro
Fig. 17. Chipul lui Radu-VodA pictat pe zid, deasupra mormantului sari dela his.
Radu-VodA (v. lucrarea de fats p. 14-15), din N. A. Constantinescu,
Albumul Istoriei Romdailor, Bucuresti 1927, p. 54.
1

Fig. 18. Sterna Orli sA-

pata pe morrnantul lui
Radu-VodA.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro