Sunteți pe pagina 1din 127

0 g '4 2

italtaltill[1111114kilt11411111,14Mitit' 412iirt mtr lyrib7 4

,
Away
liztavi'll
MtaMIAMOIN "Mir
Tif$Z
tit." VA(411.0'
%WOW
ArT,W.07.14.44112aWf.'
O

ANUL I. IANUARIE 1922. . No. 1.

t
4#*
ritilig' it
_u_ '4 .ws
dr`,40"40'''.071!..-\40Nir-NPN4le%,0%*
10,416(1 'kg
,V, 441", 40'''N 49P-4:"Ar"!_cit 0- 08,se-
' . -
PI'
n
1.

I -
.

o4 WA 't P, ';:ral*P4Oidi_dlinrVittiOlir
_
L4..1. ' IiI .
._ 0........,...-......
.-Cri-e:ih h 'es ovete,..A:-- . .- ---

.44 I '4-
V8ELICATIe TRIMeSTRILA
pol = SUE DIRQT121HCA 111,14
004 ----- -cH LAISGIR
_ vAe ,
_
- : _

: -

!A

a'r
Oak

..*-1;Xli;;I'llairISSIENRIMIC7._
4
II aces! tint arilcol2 sumo de:

t---T
PROF. N. IORGA
T. G. BULAT
'4 ILA
ket 4: .4
C. M. CIOCA AN
setl:cri,97; :
CrpA. IISCireir912 HICI
;rt,a;,-: MIL. DEMETRA861.
ABMINITTRATIA C4r),,py DANI Y7
IF SCU
2o:5tr General Florescu 2c1.;
DEM. D. STOENESCU
-CRAIOVA- PR. C. STANICA
...01 0 rso, if Li:1;1
. NICOLAESCU-PLOPWR .

. " DR. CH. LAUGIER


0 .1 , /,11_11,1 PA OVA
fiRHIVELE OLTENIE1
PUBLICATIE TRIMESTRIALA
Sub directiunei D-rului Ch. Laugier

COMITETUI, DE CONDUCERE :

ST. CIIICEANU T. BULAT AL. BARCACILA


PRop. gRA/OITA PROP. R-V.A.I.CE1 PROP. T:SEVESTN
SECRETAR DE REDADTIE: C. D. FORTOnSCU, PROF. CRAION/A.

SUMARUL No. 1

Primul cuvint . D-r. Ch. Laugier


Regionalism oltean . . . Prof. N. lorga
Partea Olteniei in literaturg romaneasci Prof. N. torga
Cralova, moie a Bassarabilor G. Mil. Dernetrecu
lnffintarea orasului Calafat . T. G. Bulat
Terapeutica empirica la noi i aiurea D-r. Ch. Laugier
Gurbanele . . Nicolaescu. Plopsor
Figur! oltene: Gh. 'Chip . . . C. M. Ciocazan
Contributie la .nn studiu asupra presei din Oltenia C. D. Fortunescu
Pomelnicul bisericli din imnic, comunicat de: St. Ciuceanu
Comunicari ki'documente:
Ade vchi inedite, comunicate de Al_Barcacilit.Gh. Chifu poet ; 6 societzter de si-
nucigcqi la Cralova ; Mormdatul poetului Cdrlova la Crazova; Poetul Nicoletznu
la Craiova, de Dem. D. Stdenescu. 0 Bisericd, de Edon. P. Draghici,
Rdm4ite din epoca romand a Dade!, de Preot. Const. Sthnica. Fiagnzent
dintian raport al ing. Cioculescu, din r8so, referitor la mWa donmeascd
a Craiovei, comunicat de St. Ciuceanu.Rdmccsire din vremurz trecute, de Nino-
Mescu-Plopsor. Oltenia Cultupld : Cercul medicof r naceutic din Craiova,
de Dr. Al. Daniel. Societatect ,frietemii Stiinfei" C iova; Casa Luminii
din Mehedinfi; Cursurile de literaturd si istoria art4 r dela Bibl. nilman"
Craiova.
Cronica stiintifica:
0 iinportantd descoperire preistoricd; Teoria [tic z Expedifii rusem`i in thu-
tarea mamufilor ; Natura raselor Roentgen, 0 4ina viefei ;. Cheia hieroglifelor.
Recenzii:
Encefalita Letargicd, de Dr. 1. Carp. Revista Istorzth. Agricultura preistorith
de pe pamdntuf roma-nest', de Nicolaescu, Plopsor. Revista : V. Adania ;
Arhiva din lezi.Romdnia, de S. Mehedinti. Constatdri asupra stitoei sa-
nitare a oraplui Turnu-Severin de Marius Vorvoreanu.

Formatul obisnuit al tirhivelor Olteniei este de 60-80 de pagini.


lb moct cu totul excepflonal prlmul numXr se prezInt azi cu 123 paglni.

Pretul abonamentului pe un an 100 Lei


pttii Inainte.

Toate ases'amintele i societatile eu seop cultural st social, sunt ru.


gate a ne trinkete resumate de aetluitatea lor si note asupra
infilniarei 1 treeutulut bor.
-... ,.-y..mer 4---7.--, .

. .,
.....- .
-,

, 1
ii-0,,, r.-_-: 4. .
- 1.
'''..:1' A ....e. , ,...14....
-
. .

,,
FXKLICATti TRH14TRIA ;"-
...c
"-J7k-
"4 '

143 4Lectinti4,14:1A1 'T kir 4 1,-;a; 4 1

, -
i
(OMITEIIL"C01453t(Rf
- , , . :
1

1
'1:-'13
:"I PROr (FMOVic--4
tall, s
JA
1.4.'
4 .)
PROF: R.VALCCI. it,-
......1,4
Pg0r. T
:ft'?

svEgitt,
f !:'

,
, %---,
.

-f-S(CR(TAR aC REDACT lE: . C. roRTH.(sa, PR6F- CR A I'DVA '


14-....,7., - 77%7' 31'Mrf!'',? -=viiiii-silibaT11;:".4iiie;iiii*Obalei

PPimul Qacretnt
E catva timp, ani aproape, decand noi, cativa,
reuniti la Cercul Prietenilor tiintei" din Craiova,
ne trudim, ca pe langa cele ce am facut pn acum
pentru raspandirea tiinelor, sa scoatem i o .publi-
catiune periodica. Ne dam foarte bine seama de
nevoia ei ; ne dam asemeni seama ca in intreaga
Oltenie se gasete atata material documentar pentru
trecutul nostru, pentru istorieneamului nostru, incat
a nu stimula si canaliza cercetarile oamenilor de
hunavointa pe acest teren, ai fi fost o neiertata gre-
salsa, dar ne dam i perfect seama de dificultatile
nenumarate, atat de ordin material, cat si moral i inte-
lectual, ce intampina azi publicatiunile in genere si
in special cele cu caracter atiintiftc.
Ezitarea noastra erea dar fireasca, i trebue sa o
marturisirn, nici unul din not n'avea curajul sa-si
ia asuprasi initiativa i raspunderea unei astfel de
publicatii.
2

De0 nimic nu e schimbat azi, totu0 m'am hot&


rat sA cedez solicitArilor unor prieteni, cari, ca 0
mine, vAd cu mahnire ruinandu-se, prAvAlindu-se i
prilfuindu-se tot ce forma caracterul sau mai bine
caracteristica olteneascA.
Cedez, pentru a am incredere cA vom putea
gAsi in trecutul" Olteniei resursele pentru asigu--
rarea viitorului" Arhivelor Olteniei ; cedez, pentru
ca top Prietenii Stiintei" care sunt i ai mei, i al
cAror mime imi fac o plAcut datorie a 1 nota mai
departe '), m'au asigul'at de colaborarea lor ; cedez,
pentru cd distin0 profesori i specialiti olteni : St.
Ciuceanu Craiova, T. Bulat R.-Valcea, Al. BlircAcila
T.-Severin i C. Fortunescu Craiova, primesc sA se
asocieze cu mine la conducerea acestei publicatiuni.
Imi socotesc in atari irnprejurAri sarcina mai
uqoarA i numele-mi pe copertA apare mai mult ca
un simbol de incredere i de muncA cleat de supe-
rioar competent.
Ce se va publica in Arliivele Olteniei" i' Tot
ce intereseazA Oltenia. Atat cercetAri asupra trecu-
tului, cat i manifestatiile culturale i de viat olte-
neascd din prezent. De altfel pentru edificarea celor
ce n'ar fi primit apelul in care se schita scopul nos-
tru, il reproducem aci mai jos.
Inseamnil ins aceasta ca ne vom limita numai
la publicatii referitoare exclusiv la Oltenia ? De sigur
&A nu ; suntern o pArticicA dintr'un tot, o regiune
dintr'o tara, i tot ce atinge tare, toate progresele
tiintei, toate micArile i manifestArile sociale ne
ating i pe-noi; regionalism nu inseamnA exclusivism.
Asemenea nu vom exclude subiectele care, fail
a trata chiar despre Oltenia, sunt totu0 o manifes-
tare a spiritului oltenesc, i vom reproduce cu bucu-
rie tot ce se va mai scrie, cu privire la Oltenia, i
de cAtre altii decat oltenii.
Dr. Ch. Laughar.
9 A se vedea art. Prietent1 Water.
3

Iat4 apelul nostru trilnis numai catorva persoane i de


care imam pe toti cititorii a lua cunotinta.

Do/mule,
In Ianuarie 1922 va apare in Craiova sub direc-
tiunea subsemnatului, o' publicatiune trimestriald Ar-
hivele Olteniei".
Cum o infdtiFeazd numele, revista va nota toate mis-
carile de actualitate si mai cu seamd va cerceta i vu-
blica material documentar pentru trecutul Olteniei.
e colt al tdrii noastre, in care romdnismul st
se fi pistrat mai curat ca grai i obiceiuri; nu e re-
giune din tara noastrd care sd se prezinte mai omo-
gend, si sub o formd mai compact romaneascd si a ajuns
banal sit se spund cd Oltenia este leagdnul tutulor mir
ccirilor mari ale neamului i totwi, incetul cu incetul,
spiritul de oltean, dragostea ci mndria de oltean, par
a se pierde, scufundandu-se in apa mai mare si mai
adancd, dar mai putin cristalind, a Romaniei Mari.
Fireste cd, nu pentru a turbura pe aceasta, apar
Arhivele Olteniei", dar pentru a stimula si rein-
via pe cea dintai. A fi un bun roman nu exclude a fi
1. bun Gorjan, Craiovean sau Mehedintean ; i dacd pe
nqd mandria de a fi roman, cea de a fi alcean sau
ilafetean ar fi mai vie, localiteitile oltenesti, insusi-
rile oltenesti, firea olteneascd ar fi mai stralucite;
aceasta spre gloria eat a Olteniei, cat si a Romaniei
Mari!
Cred cd Arhivele Olteniei" rdspund unei nevoi
si prin - aceasta fac apel la tog cei ce ne pot spune
lucruri interesante in privinta Olteniei, sd ne dea o
nand de ajutor, sd colaboreze la Arhivele Olte-
niei", contribuind astfel la statornicirea unei publica-
tiuni, care sti fie oqlinda prezentului i trecutului nos-
tru, ateit pentru cei de azi, cat i pentru cei ce va
sa vie.
Intelectualii nostri, afiati incd intre hotarele noas-
4

tre, sau plecafi dintre noi, ne vor fi in mod firesc cola-


boratori prefiqi, i cu deosebitd pldcere putem anunfa de
pe acum cd am $i obfinut adeziunea celor mai multi
$i mai de seamd dintre
Nu mai pufin prefioasd, insd ne va fi $i colabora-
rea umililor preofi, invcifdtori, sanitari, etc., cari nu-$i
vor fi uitat menirea lor de lumindtori $i conducdtori
ai satelor. Comunicdrile ce ddn$ii ne pot face asupra
folklorului, asupra obiceiurilor, asupra graiului, asupra
legendelor, asupra urmelor din vechime din satele (Nor,
sunt contribufiuni foarte importante, pe care le vom
primi Cu recunoginfd.
Ncidajduim cd in Oltenia noastrd, fard cu tradifie
de muncd $i de jertfd, se vor gasi incd destui din
ace$tia, cari in vdrtejul de lene ci, desfrdu ce a cu-
prins lumea de dupd rdsboi, Ii vor fi ferit sufletul de
frigurile inveninate ale unei morale de primitiv, ce ar
face sd roceascd chiar pe strdmowl nostru di caverne,
pi al cdrui ideal nu este deceit un stomac, un stomac .
plin, pun pdnd la saturafie
Rog pe cei ce vor primi aceasta, sd ne rdspundd
cu intoarcerea po$teiprimul numdr trebuind sd apard
in curdnddacd binevoesc a ne da sprijinul lor ; ci ori
cat de modestd le-ar fi contribufia, noi le mulfumim
dinainte.
Dr. Ch. Laugier.
fieGIOnf1liI6fli oliipen
Idol clinteo contort* la Craiova

I.
Regionalism... Cuvintul pentru unii, cari Incep prin a nu-1
intelege, pare sA insemne cea mai grozavA crimA pe care
cineva o poate svirsi contra patriei sale, care pentru a exista
trebuie sA fie centralisatA. RomAnia Mare IntreagA in Bucuresti
si oup5 Bucuresti, fiinbd, vezi bine, altfel ea este in primej-
bie be a se nArui prin greseala fiilor el 1risisi..
Nu m5 speriu nici be cuvinte, nici be o critid a cuvintelor.
Si voiu spune f5rA incunjur cA, pe lingl atitia oameni be
treab5, avinb oarecare simt pentru tad lor, si eu sint regio-
nalist.
De ce ? RAspunsul e simplu. Fiinbc5 vista unei teri nu se
alcAtuieste bin forme perfecte cu ingrijire ierarhisate, ci bin
vitalitAti locale care abunate bau marea vitalitate generalA.
Si vitalit5tile locale incap in regionalism, bacA-1 befineste
cineva cum trebuie.
lar a-1 befini cum trebuie aceasta inseamnA : a bespArti
formatiunile intimplAtoare, vremelnice, impuse in timpul stApt-
nirilor strAine, be formatiunile naturale, permanente, iesite
binteo besvoltare istoricA norma15.
Formatiuni false sint, intre altele si exemplul ni poate
folosi mai mult ca atitea be aiurea , bepartamentele create, bup5
principii abstracte si intre linii geometrice, tininb samA boar
be configuratia geografid, be dtre revolutionarii francesi be
la 1791. Existau provincii be o existentA seculad, corespun-
zinb l'itetAtilors galice be obinioar5, circumscriptiilor bomina-
tiei romane, alcAtuirilor primitive ale vietii religioase In biecese;
aceste provincii se beosebiau abesea prin tipul fisic chiar,
prin bialectul vorbit, prin intorstura be spirit ; fiecare era
mInbrA be un trecut pe care nu-1 impartia cu 0 alta. Si, iat,
6

bin ur faf5 be cvechiul regim, reformatorii au bistrus hota-


rele intrate in constiinfa getierafillor succesive, I cabrIlinb
harta Franciei, au creat forme breptunghiulare in care trebuia
s incap be o potriv $1 organisafia abministrativl si cea
jubedtoreasd sl cea religioasA si cea scolar. lar resultatul
11 vebe oricine stdbate abmirabilele orase be provincie bin
care viafa a plecat si nu se stie ce s'ar putea face pentru a
o abuce innapoi. 0 intreaga miscare a pornit pentru a trezi bin
nou energiile abormite, pentru a trimete innapol ca viafa nor-
mal ceia ce la Paris, imensa capital care stringe cu ispita
el toate ilusiile i toate speranfele, e ipertrofie si congestie.
Regionalismul a fost mult biscutat acolo in timpurile bin urm,
si el a dptat abesiunea patriofilor cu o visiune mai clad a
necesitfilor momentului-
La noi, infpleg s se besfiinfeze cit mai curinb posibil,
$1 inbat ce nu s'a; jigni obiceiuri care cer timp ca s bispar
si interese care merit a fie finute in sam, aldtuirile pro-
vinclale pe care le-a creat in chip nenatural un regim be cotro-
pire, acuma bispArut. Bucovina, obati Molbova-be-sus, nu va
mai trebui s formeze o ,,provincie" : jubefele trecute intregi
la Austria in 1775 vor dminea in vechea lor formafiune, bar
prfile besfAcute bin Tinutul Sucevei si al Hotinului vor trebui
s intre bin nou in comunitate cu parfile dmase la Molbova
autonom- 13asarabia, numit be Rust, in 1812, astfel, pentru
a insela pe Turd asupra pagubei ce se abucea principatului
molbovenesc vasal, va fi bisolvat ca organisafie beosebit :
jubeful Iasilor isi va relua bucata be bincolo be Prut, cele-
lalte vor tdi in hotarele care au dmas neclintite 1 bup
anexare.
Cu Arbealul e altfel. CI n'a fcut parte bin cele boa
Domnii romnesti : a Muntenief si a Molbovei, becit prin ali-
'Area la coroana celor boi stapinitori be bincoace be munfi
a unor cetafi arbelene cu tot grupul be sate care le incun-
jura (Tara Oltului, satele bin jurul Amlasului, bomenille Cice-
ului 1 Cetliibe-Balt, al Geoagiului, etc). Dad n'au niciun
rost ciubatele circumscripfii electorate formate anume ca s
copleseasd prin votul oraselor stdine manifestarea roma-
neasd a satelor s1 pentru scopuri be partib am creat si
7

not asemenea circumscriptii la alegerile bin Maiu 1921, in


schimb, comitatele corespunb unor vechi formatiuni politice in
legAturA cu un Voevobat romanesc, cu o cetate regal sau
cu un grup be colonisare. Locuitorii lor au cistigat in cursul
veacurilor o solibaritate speciala, si nu e bine sA i se abuca
atingere.
in vara trecuta o comisiune geografico-militarl se numise
la nof pentru a. propune o altA impartire a RomAniei intregi.
Nici Vechiul Regat nu scapase be liniile orizontale i verti-
cale trase be marii reformatori, cari intepau brept la mijloc
patratul sau breptunghiul !or pentru a-i fixa capitala, WA a
se ingriji be trecut, be brepturi istorice, be obisnuinta, be
biferente patente in viata celor cari se aflau intre hotarele
vechilor jubete, ei ca i stramosii lor. Forma evibent varia-
bilA be la un jubet la altul nu resultA beci bintr'un capriciu
asemenea cu acela care tinbea sa-I inlocuiasca, ci granitele
felurite be astAzi fiintau tot asa si la inceputul secolului al
XV-lea si ele corespunb in cea mai mare parte, bincoace be
MI !coy, vechilor organisatii autonome ale Voevozilor 1 juzilor,
iar in Molbova, reionului cetatilor, corespunzinb raialei pe
care Turcii pe urmA au tras-o in jurul acelorasi cetati, ocu-
pate be binsii.
SA se pastreze asa cum sint : se pot abministra foarte
bine fail a practica si la noi cabrilarea francesA bin timpul
Revolujiei. Fiecareia bin ele sA i se acorbe cit mai multe
rosturi locale. Dar peste aceste rosturi s se recunoasci $i
intareasci acelea, cu mult mai mari, ale blocurilor geografice
$i istorice, naturale $i tradifionale in acela$i limp, care sint
Molbova intregit, Muntenia, cu sau fara partite corespunzA-
toare ale Dobrogii, care i-au fost totbeauna anexa be la
malul brept al Dunrii, Arbealul si Banatul.

inteleg Vechiul Banat din evul mediu, care cuprindea $i


partea rmas la Ungaria, ai cgrii regi apostolici, nu nallo-
nali, in neconienita funcfiune de cruciat contra shismaticilor
$i necredincioilor,creaserd aceast margine", acest marchisat
al Banilor, $i partea liberati de stpinirea strAin care s'a
8

alipit, dar pstrInd o foarte larg'd autonomie cad si Cal-


macamil be Craiova, succesori f i vechilor Bani cu egrapa, in
Ioc be steag si cu pecete osebite, babeau acte be jubecata in
numele lor la Domnia Terii-Romne#i.
Supt raportul geografic, intreaga aceasta regiune are legA-
turf, cari-i bau o clima anumita, nu cu asprele vinturi mull-
tene, viinb be la Marea Neagra si bin stepa ruseasca, ci cu
aburirile mai blinbe care yin be la Abriatica. In locul sesului,
intins be bincolo be Olt, bealuri se invalmAsesc ca in Mol-
bova, si ele se intinb in partea apuseana, ajunsa supt Romini,
panA la Dunare ; cimpiile 13anatului unguresc s'au capatat
prin canalisari si sapari be mlastini. Illi se pare ca aici satele,
club sint vechi, cele be bincolo be Cerna sint in mare
parte be colonisare se ascunb mai putin becat cele bin
stepa rsariteana.
Locuitorii, fara sA aibA acelasi port cad la noi costumele
variaza bupa vai, fiinb altele la Olteni, altele la Jiieni, allele
la fnehebinteni (abeca oameni bin Tinutul cetatii Mehabia),
altele la Timisani, au un suflet asamanator; vioiu, intre.
prinzator, gata be lupta ca si be isprava in orice bomeniu,
luti la minie si luti la treaba. Inteligenta lor e practica, vorba
lor e scurta, nervoas, cu totul particulara si foarte coloratA.
Limba capata la ei un pitoresc care nu se intilneste aiurea.
Amintirile lor au o nota speciala, cuprinzinb numai o parte
bin faptele trecutului nostru. 0 bemocratie activa-i beosebeste,
cu boierii multi si mici cari se simtiau una cu teranii.
Schimbul be populatie intre tubef si jubet, intre Banatul
regelui strain si 13anatul Domnului romanesc, a fost totbeauna
foarte viu. Partea be sus a Gorjului mai ales e plina be
locuitori cari s'au coborit bin valea be sus a Jiiului, bar in
Mehebinti traiesc atitia Banateni be nastere, veniti be la gUn-
gull, ; in schimb o intreaga parte bin populatia Banatului e
alcatuita bin acei Olteni ai secolului al XVIII.lea, cari, be
altfel, au trimes prisosul unei bumf teranesti nacajite, pe valea
Timocului, ',Ana abinc in Balcani. De pe la 1740 ei s'au ase-
zat, in nutria'. be vre.o 15.000 be familii" in privilegiatele
regiuni be colonisare ale Coroanei habsburgice. $i unul
care-i cunoaste, b. Damian Izverniceanu, spunea la 1911, ca
9

4C au intemeiat sate, care, astOzi, prin frumuseta, buna rInbu-


iala $1 curatertie, au intrecut satele locuitorilor bstinasi, pe
care 13ufanii, caci asa li se zice ciau poreclit frtuti,
Vestitele coruri banatene sint ale lor mai ales, ale I3ufa-
nilor, cari au cele mai frumoase boine, cum au $1 case mai
ospitaliere becit ale oricArii alte categorii be populatie in pro-
vincie.
Si, lucru ciubat, in graiul lor, cu ezimbre,, ea matrsi),,
ea rsgita*, am recunoscut accente bialectale ale bepartatei
tnele alolbove.
Aceasta e in abevar o ,,regiune", fihibca e o tar, o veche
tara, care nu e numai oltean, ci tot asa Pieria si timisana.
A.i ba mijlocul be a se afirma cu note ei bistinctiva, asa bp
puternica 'Ana azi, besi nimeni n'a ajutat-o sa se manifeste,
nu e a primejbui marea Romanie unita, ci, bimpotriva, a o
intari, printr'un spor al vItalittilor locale. Oricine cuget alt-
fel becit cu ibeile curente, ceia ce inseamna foarte abesea
numai : cuvintele curente, va fi be aceiasi parere cu mine.

Dar, cinb s'ar recunoa$te acest elementar abevar be poll-


ticl moberna, acei cari ar beneficia be recunoasterea brep-
tului lor in tare cea mica pentru a iubi si mai mult tara
cea mare, ar avea i batorii, marl batorii.
Regionallmul normal, sanatos, folositor, nu poate exista,
bine inteles altfel becit Inca o forma zabarnica, becit atunci
cinb n'are numai caracteristicile lui in viata populara, ci pi
sufletul lui constient in clasa culla.
0 ingrijire beosebita fall be toate amintirile unui trecut
particular lucru care pana acuma nici nu s'a pomenit
conservarea cu pietate a monumentelor $1 stringerea, publi.
carea urmelor scrise, intemeiarea museelor in care sa se
oglinbeasc 'n toate bomeniile viata regiunii, intrefinerea unor
legaturi intre localitati i intre jubete, prin conferinti, excursif,
represintatii be teatru, coruri, WO' programul care se cere
abus la inbeplinire pentru ca la formulele sterpe care ne
impiebeca be a trai o viata real, sa nu se abauge Inca una.
Calendarul Ligei Cullurale pe 1911, p. 91 i urm.
10

$i regionalismul e, be sigur, nu un mijloc be parabA, ci


un inbemn spre munca, spre acea spornica muncl in hotare
bine befinite, cu puteri chibzuite in tot abevrul lor, care
poate transforma orase sacrificate, provincii neglijate, populatii
prsite, in factori energici be temeinica besvoltare a popo-
rului romnesc.
N. IORGA.

Partea Olteniei in literatura romaneasci


Idei dintr'o conferinl la Craiova

I.

Ma intorc dintr'o cltorie in jurul Craiovei, Si


impresiile pe care le aduc sint in legaturil cu o
veche civilisatie, neinteleasa, si de aceia neglijatil asa
crud. Vechiul Bucovat, din vremea lui Alexandru-
Voda"-Mircea de pe la 1570 si a Banului care-1 re-
presinta in Oltenia, e astazi numai o ruiria cu usa
batuta" in scinduri, in rnijlocul unui sat unde tiganii
vorbesc tigneste, minunindu-se la cine gaseste s-
pate, In tarea diramida aparent5, date din vre-
mea lui Mihai Viteazul i insemnarea visitei cuta-
rui Patriarh de Ierusalirn acurn cloud sute de ani.
Mai departe, linga Balta-Verde, verde de nei6grijire
i de barbarie economick in care soldatii taiau si
incgrcau ghiata pentru regiment, mAnttstirea Jitianu,
a Doamnei Masa, sotia lui Constantin Basarab,
ridic desnadajduita turnurile ei incoltite de vreme
in mijlocul pustiului. La Preajba, una din cele mai
mari si mai interesante biserici de sat, de un stil
cu totul original, avind doua caturi de stilpi in
fatadg, ca un cerdac de curd suit pe un pridvor
11

larg deschis, n'are alti visitatori decit aceia cari prin


mizgiliturile lor stricii pictura interesantli, cu chipuri
de ctitori qi in afarif. In locul acestei pArAsiri, ce
.

bine s'ar potrivi pentru veciraitatea unui ora mare


unde, ce e dreptul, alte monumente biserice0
se parOduiesc i ele oH se prefac frA sens (ea bi-
serica de la spatele noii hale) oH, transformate odatO
in genul luxos al Apusului, ca Sf. Dumitru, ateaptal
de zeci de ani putinul care ar mai trebui ca & fie
deschise credincioOlor , ce bine s'ar potrivi, zic,
dac5 asemenea zidiri, vrednice de atentia strOinului
initiat in arta', ar fi reparate eu gust (nu restau-
rate" !) i, incunjurate cu parcuri, ar servi pentru
saniftatea i placerea civilisatA a orA.enilor, incepind
cu colarii cari au nevoie de spatiu i de luminA !
Nu e nevoie s se facii apel la Statul sOrOcit qi in-
curcat : dup cit tiu, Craiovenii, cei din centru, nu
au reputatia de a fi oameni prea sAraci...
Privind a ceste venerabile, dar melancolice zidiri,
m'am gindit la ceia ce aceast Oltenie a insemnat
in viata culturalA a neamului nostru. $i nu inteleg
nume de scriitori, cari in mare parte nici n'au ramas
in locul lor de natere oH, nascuti aiurea, n'au avut
decit o treatoare atingere superficial cu aceste
locuri, ci am in vedere spiritul insiqi al acestei parti
de lard ap cum s' a manifestat in "vie de' culturd
in opera literard.
El se manifestd, de altfel, tot aa i in viata
po!itica". In cele mai vechi timpuri, e Voevodatul jiian
al lui Litovoiu, al lui 13Orbat, in legaturO cu valea
Jilului ardelean i cu pOrtile vecine ale Hategului
de-o parte, ale Inidoarei de alta qi adaugi ea'
1:1
12

numele de BsiirabA se gOsete numai in aceastO


regiune ardeleanA, asa incit se poate pune intreba-
rea dacti dinastia din Arges a Domnilor pe toatO
Tara-Romaneasca" e al urmasilor lui Seneslau de la
1250, sau al coboritorilor lui Litovoiu cel din stinga
Oltului. Apoi neamul Craiovestilor, al Banovetilor, al
Pirvulestilor, care, dup5. ce Oltenia ridicase sau adOpos-
tise Domni si in veacul al ?CV-lea, aseza in Scaunul
de la Tirgoviste si Bucuresti pe Neagoe, fiul Nea-
gal, sora Craiovestilor. Si mai departe boierimea
mica din Oltenia se manifesta furtunos in luptele
pentru Domnie din cele d'intgiu decenii ale secolu-
lului al XVI-lea. Mihai Viteazul se sprijina pe ener-
gia si sacrificiul de avere pentru scopuri politice supe-
rioare al fratilor Buzesti. Oltenia d prin aceiai boieri
mici, aproape terani, Domnia nationalA in toate pri-
vintik a lui Matei din Brincovenii Oltului, tost lup-
tAtor supt steagurile lui Mihai. Constantin Brinco-
veanu nu e decit tot un boier din Brincoveni, si el
reiea opera de arta a lui Neagoe fiul Neagai Cra-
ioveasca. In secolul al XVIII-lea se mentine aici puter-
nica viat de boierime local pe care o cunosc din co-
respondenta marelui negustor romin din Sibiiu Hagi-
Constantin Pop, a carui sotie era luatO din mijlocul
acestor oameni. SO mai vorbesc de partea panduri-
lor olteni in lurita pentru libertate a Serbiei si de
rolul lui Tudor din VlAdimirii Gorjului, ctitor de
biserica in Mehedinti, dregator oltean si cOpitan al
acelorasi panduri, intr'o miscare al carii caracter nu
e revolutionar in sensul agitatorilor de azi, ci inseamnO
reclamarea pentru adevAratul popor romOnesc a ye-
chilor asezaminte, inclcate de o indelungat ocu-
patie ?
13

Democratic feraneasc mililar, unitei cu. con-


#iinta unei aristocralii de rasd, cu nevoia unui
cavalerism luptiitor, cu tradilia unei originalitati
puternice ci tenace, aceasta e definitia care ar reesi
dintr'o, atit de raped,e inspectie a vietii politice.
0 privire tot asa de rapede asupra vietii cultu-
rale duce la acelasi resultat.
11.

Nicodim, pribeagul macedonean tat grec",


mama slava" ; Dumnezeu stie daca acest om de
la Perlepe nu era Aromin aduce carturaria sla-
you'd a calugArilor la Vodita i Tismana pe la
1370, pc care o va ocroti, dupa Voda-Vladislav,
Mircea, ctitorul de la Cozia i, peste Olt, de la
Cotmeana. 0 civilisatie straina venind din jos, ca
alta civilisatie strAina, ardeleana, venind din sus, de
la Sibiiu. Oltenia n'a dat Inca de la ea nota ei proprie.
Dar iata ca, dupil douli veacuri de imobilitate
slavonA in scris, o mare carte populara ce se reti-
pada si daunazi si a aril cetire, de ispravi supra-
naturale, miraculoase, nu era mai re deit a unor
anume ziare de astazi, Alexandria, cu isprAvile lui
Alexandru Machedon", se traduce in romaneste,
inspirind pe Mihai Viteazul insusi, care cauta sa ree-
diteze marele biruinti ale regelui macedonean, Tra-
ducerea se face din sirbeste. Am crezut c recunosc
moldovenisme in stilul romanesc ; mi s'au adus inna-
inte si mai multe forme banAtene. Probabilitatea e
deci cA falmAcitorul s fi fost din aceste locuri. Ele
au dat prin urmare cea d'ingiu carte romdneascei
pentru popor.
Vechea cronica se scrie slavoneste Moldova o
14

are tot mai pe larg. Ea s'a pierdut, fiind si alcatu-


itA foarte pe scurt, in Tara-Romaneasca. Dar iata &A
la inceputul veacului al XVII-lea un loge& anonim
in serviciul Buzestilor scrie romlineste povestea lui
VodA-Mihai, pe care-1 face sti atirne in hotrirea si
lupta sa de acesti puternici boieri. Av ,m. astf el, afarel
deinsemndrile Moldoveanului Nistor Ureche, cea d'ntiiu
cronicei nationald scrisci in limba popularei, i ia vine
din Oltenia.
Si adAugim CA pe mormintul de la StAnesti in
Vilcea al lui Stroe Buzescu, care biruise pe ruda Ha-
nului Tatarilor la 1603 in muntii Teleajenului, sotia
lui, OlteancA si ea, inseamna supt basorelieful, rar,
care infAtiseazA scena insAsi a luptei, biogralia celui
rAnit de moarte in apt-area terii sale, si ea incheie
pe laturea marmurii : Si n'a fost pe voia clinilor.
de TAtari". Un strigat de superbil energie femeiasa
ce resumA o intreagA carte !
Trec citiva ani numai, si la Rimnicul-Vilcii un
cAlugAr, Moxa sau Moxalie, poate tot un Aromin
ca, ipotetic, Nicodim, traduce dupg indemnul VlAdi-
cAi Teofil istoria universalA asa cum o cereau si o
alcAtuiau aceste timpuri, dela Adam, prin Roma si
Bizant, la stApinitorii slavi din Balcani si, in sfirsit,
la Domnii notri. Cronograful" acesta, care vorbete
si de luptele lui Mircea, a fost mult cAutat de ceti .
torii din toate tinuturile romAnesti. A treia carte pe
inklesul oricui, 'in romeinqte, vine dela d-voastrei.
Matei Basarab are si el cronicarul lui romAnesc,
a carui parte se recunoaste foarte bine in compa-
ratia Malta In 1688 de Stoica Ludescu, din Dim-
bovita, un om al Cantacuzinilor.
Dad Oltenia mult timp nu va mai scrie decit
15

doar versurile lui Ghenadie Cozianul, care acesta


poate fi socotil drept cel d'inteiiu poet romin popular,
incercind a geisi un molly nou pentru adeveirurile
morale ale cre#inismului, in intdia jumdtate a seco-
lului al XVIII-lea, o alta cronica olteanA ne ateapta
pentru vremea cind puterea militarA a carii dispartise
i, la citiva ani, o ocupatie urmh altei ocupatii. Aiu-
rea povestirile istorice le fac boierii, mari i mici.
Aid pentru intdia oarei, cu smerenie dureroasei, un
eclisiarh, Un peistroltor de veminte ci odoare, purtat
i prin Banatul austriac, dela o bisericd din Craiova,
Dionisie, se incumetd a vorbi despre durerile patriei
sale.
In vreme mai noua n'ap vorbi de poeti qi pro-
satori cari au scris aici, ca la BucureVi, dar nu pot
trece cu vederea pe acel Emanuil Chinezu, care in
scrierile sale politice a biruit pasiunile i intere-
sele de partid pentru a incerca sinteze filosofice
ale vietii noastre politice. Scrierile lui ar trebui reedi.
tate :unii s'ar supara, dar ar invata multi.
Incheiu salutind cu bucurie intemeerea la Cra-
iova a unui mare stabiliment tipografic i de edi-
tura, datorit neobositei staruinti i marelui talent de
organizare al d-lui aban Fagetel. A nu avea ase-
rnenea tipografli nu e o ruine pentru un ora,
a nu le intrebuinta pentru scopuri culturale este una.
Revista Ramuri"; din nou incredintata mie, atitea
carti editate cu oarecare rise ateapta cetitori, dar
apzamintul Weapta mai ales altceva : un puternic cu-
rent de vitalitate intelectualA olteanA aruia sa-i poata
servi.
Doresc ca aceste cuvinte sa fie considerate ca
un indemn serios in aceasta directie.
N. IORQA,
16

Craiova, moie a I3assarabilor


Fost-a Craiova in timpurile cele mai vechi, inainte chiar
de a ti orasul BAniei, inainte chiar de a fi satul Vorni-
cului Neagoe, tatal Craiovestilor, un ysat si o mosie a
Basarabilor? Fost-a cu alte cuvinte orastil nostru, leaganul
acelei vechi dinastii boeresti care a insemnat atat de mult
in istoria Tarii Romanesti, sau numai una din acele multe
mosii ale acestui neam boeresc ? Iat5. doua intrebari de o
deosebita importantA, cArora din negura vremurilor trecute
si dupa putinele isvoare istorice ce avem la indemana, sa
cautAm a_ le da o deslegare in legAtur cu trecutul istoric
al orasului nostru.
Astazi nu mai este nimeni, -- mai cu osebire Cra-
iovean, care sa nu spuna, cu un fel de legitima mandrie, CA
orasul Craiova a fost orasul Baniei Oltene. Trecutul acesta,
ajuns astazi un fel de podoaba istorica a Craiovei, esLe de
nediScutat.
Dar, cA Craiova a rost de la indeput o movie a Bassa-
rabilor, cari au locuit-o statornic mai intai ca un targusor
format pe aceastA mosie Bassarabeasca, mai apoi ca un oras,
veche stapanire din mosi-strAmosi, aceasta nu toti o pot
sti si spune.
Ne vom jua noi aceast sarcina, afirmand si dovedind,
dupa actele istorice cunoscute, ca Craiova, ca si impreju-
rimile ei, au facut parte din mosiile stramosesti ale Basa-
rabilor, a tat, cum s'ar spune intr'un limbagiu istoric :
avere Bassarabeasea.
Afirmand cele de mai sus. nu gresim nimic.
in adevar, cele mai vechi isvoare istorice, documente
sau inscriptii, care ni vorbesc de Craiova, nu apar de cat
pe la inceputul secolului XIV-a si in special pe timpul dom-
niei lui Mircea cel Batran. Pe vremea aceta de bung seama
Bassarabii, aceasta cast boereasca domnia in toata Oltenia,
toata dreapta Oltului si aveau deci intinse mosii pe
care erau Insirate satele domnesti. Poate ca intre acestea,
unul va fi fost si satul Craiova, satul lui Neagoe Vorz-
17

nicul tatal Craiovestilor si ruda apropriata a Bassarabilor,


iar rationamentul istoric care ne face s credem aceasta, va
reesi mai bine din examinarea ce vom face documentelor
cunoscute noua, in care urmasii acestor Bassarabi de la
inceputul sec. XIV-a, vorbesc despre Craiova, ca de o movie
a lor, veche mostenire Bassarabeasca."
Care sint aceste isvoare istorice ?
D-1 August Pesacov, cunoscut prin staruinta depusa
spre a cunoaste cat mai multe acte si documente vechi cu
privire la trecutul Craiovei, ocupandu-se cu istoricul bisericei
Sf-tu Dumitru" din Craiova, a stabilit din inscriptia veche
a acestei biserici, ca acei cari au flicut-o de iznoavei din
tentelie, au fost Matei Basarab Voevod si sotia sa Elina
Doamna. In aceasta inscriptie a bisericii, reprodusa in intregul
ei in Schite din 1storia Craiovei," Matei Basarab, fondatorul
sau ziditorul din nou al acestei biserici, spune insa ceva de
o deosebitil importanta cu privire la chestiunea ce ne pre-
ocupii, *anume ca el a zidit aceasta biserica pentru Craiova
ce a fost movie din stramosi a Mariei Sale....". Cu alte
cuvidte a zidit sau reinoit Biserica Sf-tu Dumitru la Craiova
tocmai pentru ca aci a fost locul sau satul Domnesc al
Bassarabilor din care si el. descindea, ca o amintire si ca
o actiune a traditiei acestui neam fata de orasul Craiovei.
Mai mult : Matei Basarab Voevod arata precis in inscriptia
de la Sf-tu Dumitru, ca ,,Craiova a lost movie din stramosi
a Mriei Sale." Ce va sa zica aceasta? Pur si simplu ca pe
acele vremuri Craiova era un oras domnesc, iar mosia Cra-
iovei, era socotita ca 0 mosie domneasca, deci care apartinea
Domnului, si in special Domnului din neamul Bassarabilor.
Dar Matei Basarab mai zice: tnqie din s1reitno0e. Aceasta
insemneaza iarasi ca mosia Craiovei si deci si orasul, satul
cel vechiu, apartineau Bassarabilor din mosi stramosi, al
caror nume il purta Inca, spre marea lui glorie, Matei
Bassarab, si carora le apartinuse in vremuri mosia Cra-
iovei in deplina proprietate, fiind trecuta ca mostenire rand
pe rand in neamul Bassarabilor Olteni.
Ca sA se vaclA insa si mai bine importanta deosebitil a
acestei inscriptiidocument pentru treautul Craiovei si vechiile
2
18

ei legaturi cu neamul Bassarabilor, credem c nu e.ste lipsit


de ariCe interes istoric, reproducerea acestei inscriptiuni in
intregul ski; cu atat mai mult cu cat inscriptia este foarte
putin cunoscutA. Cu modul acesta oricine va putea judeca
prin sine insu-i valoarea isvorului istoric de la care ctipatAm
aceastA cunotiintd:
In numele TatAlui i al Fiului i al sfantului Duh, intru
sfarita TroitA i intru Dumnezeire nedespArtitA v veacii-i
amin.
Cu puterea milostivului Dumnezeu ziditu-sau aceasta sfant
besearecA i sau fAcut din temelie de iznovA pre hramu
,lui sfantA[i] Dimitrie mirotocivagol), Crelin i prea luminat
Io Matei BAsArab Voevod Domnu pirAei Rumaneti i gos.
podjia ego Elina..., peinfru Craiova fost-au ino5ie den strei.
snoie a Mdriei Sale i sau sAvarit misita Octom.... ye leat
,71602) i au fost ispravnic Danciul. PArAianu ot Mile[ti....] 3)
Aa dar, cand VodA Matei Bassarab spunea in inscriptia
Bisericei Sf-tu Dumitru despre .Craiova : fost-au moie den
strAmoie a MAriei Sale, el era in plinA cunotintA deceea
ce punea sA se scrie in piatra (pisania) bisericei sale. Cm-
iova apartinuse din moi striimoi Bassarabilor i el insui
era 8assarab. Din genealogia Bassarabilor i a Craiove,tilor
se vede inrudirea apropiata a acestora, iar Matei Bassarab,
prin tatAl sau marele Vornic Danciu din BrAncoveni (1- 1595)
era i el un Bassarab inrudit cu Craiovetii.4), cArora poate
le revenise prin tatAl lor Neagoe Vornicul aceastA moie a
Bassarabilor i apoi ea trecuse prin motenire la pArintii
lui Matei Bassarab, iar de la acetia lui insui.

1) dittkor (fiiciltor) de mir. (N. A).


2) Anul 1651.
3) Reprodusa in Schite din Istoria Craiovei4 p. 46, unde se afl
fotografiate cu earactere slavone, originala inscriptie de pc piatra atlati pe
frontispiciul Bis. Sf-tu Dumitru (inainte de a fi carttmati).
4) 0. Lecca, ,Genealogia CraioveVilor" in Farniliile hoere0 din Mun-
ten;a i Moldova.
Cp. N. Iorga: ,Riiscoala Seimeniior in potnva lui Matei Bassarab" in
A. A. R. Tom. XXXIII p. 16 Nota 2.
19

0 altii inscriptie, tot din acea vreme, reprodusA tot in


lucrarea de mai sus a def. August Pesvacov, invedereaza din
nou, tot ava de categoric, ca Craiova a fost movie a Bas-
sarabilor.
Inscriptia este tot de la Matei Bassarab vi tot din acelavi
an (1651) vi privevte a altA fondatie pioasa a acestui evlavios
Domn. E vorba despre inscriptia de la fantana zisii Po.
pova4 aflata i astAzi in partea de sud a oraVului, in drumul
spre Jiu, catre bariera Calafatului, spre vechiul han al Chintes-
cului." Aceastil .fantana pe care def. Pesvacov o numevte in
lucrarea sa fantana Bassarabeasca", fiind parasita i reinoita
de Matei Bassarab, acesta in pisania ei, vorbevte iarAi
de vechii ei strAmovi, cari nu pot fi altii de cat Bassarabii
sau Craiovevtii ce facuser vechea fantanA. Inscriptia are
urmatorul cuprins :
Aceasta fantana fost-au facuta den mo,si den stramqie
,Domniei meale ci s'au fost parasit, iar Domnia mea o am
interneiat ca sA fie pomanii v veac.... va leat 7160. Ispravnic
Danciu Paraianu ot. Mi1eti i Capitan Stanciu."
De sigur Matei Bassarab Voevod, cunoscut in istoria
tarei ca un evlavios Domn i plin de grija pentru bisericele
vi manastirile tarei, nu putea sa nu aiba in deosebita grija
locavurile sfinte care aminteau intr'un fel sau altul pe innain-
tavii neamului sau i stralucitii lui stramovi. De aceia el nu
pierdea niciodata ocazia de a indrepta, reinoi sau infrumu-
seta ceea ce facuse acevti stramovi ai siii in amintirea nea-
mului Bassarabesc.
Si ori de cate ori intemeia sau ref 'Ikea ceva care de la
inceput fusese Bassarabesc sau era in legAtura cu acest neam
al Bassarabilor, el nu uita de a spune in inscriptia reinoiti,
cu o adevarata religiositate i mandrie, cA vechea cladire sau
vechea fantanA, fusese a unuia din stramovii sai Bassarabi.
Numai asttel ni s'a putut conserva intr'un mod atat de sigur,
prin grija acestui mare Domn al Tarei, pretioasele
vtiinte istorice slipate in piatra, adevArate isvoare istorice
neinlAturabile, isvoare care, cu .privire la trecutul Craiovei qi
la credinta neindoioasa ce avem c oravul nostru este o
veche movie a Bassarabilor, ne aduc o contributie ava de
20

lumlnoasa i asa de temeinicg incat orice alta parere istorica


este de prisos.
De aceia stabilind acest adevar istoric, nu putem de cat
sa tragem aceastA concluzie : mosia Craiovei, ca si orasul
pe care Bania I-a inaltat mai tarziu, nu este alt de cat vechea
rnosie si vechiul sat , al Bassarabilor Olteni, stapanitori ai.
atator mosii din dreapta Oltului, in secolii XI1I-a i XIV-a
George MU. Demetresen

infiintaPea Opaplui Qa1ci1at


Calafatul, oraselul oltean ce se ridicA darz in fata Vidi-
nutai dusman, nu fiinteazA, ca intocmire urbana, de cat de
foarte curand. Locul acesta de vad, incontestabil, este vechi ;
ostile romane, cand purtau vitejia strAbun in luptele de sta.--
panire ale Vidinului, de sigur, pe aci au trecut. Si cand nA-
vAlirile Turcilor devenirA din ce in ce mai coplesitoare, de
sigur ca i pe acolo si-au gasit c4rare. Si multe lupte s'au
dat in acest colt de tail frAmantat cu mult sange romanesc,
dar i cu acel al Muscalilor, in ultimele dou veacuri I .... Pa-
rapetele pe care brazda adancA a plugarului de aci le-au
prefAcut in tarinA roditoare in ultimul timp, au miscat ade-
sea ori curiositatea mea de copil.
In marginea rasriteana a Calafatului erau ridicate aceste
fortarete patriarhale, peste cari se putea privi luciul DunArei
si in spatele cArora se ascundeau cei ce pandeau tainele
apei.
Tot acest trecut, aducand in discutie si ipotezele genia-
lului Hasdeu, vor fi studiate cu o alta imprejurare. Acum,
aci incepem sa urmArim chemarea la viata modernA a sche-
lei Calafat", de catre gospodarul Voevod Barbu Dimitrie Stir-
bei, care fu acelasi intemeietor de asezAri orAsenesti la Se-
verin i CalArasi. Din actele ce vom publica, se va desprinde
un tablou luminos al acestui colt oltean ; se va vedea lim-
pede ce era Calafatul inainte de 1850. Pe ham acestor mar-
21

turii se va putea scri o monografie mai complet si rnai a-'


devAratA deck acea esita din initiativa d-lui I. S. DrAgule-
scu. Este interesant de stiat ea, la desilvarsirea operei in-
cepute de Barbu D. Stirbei, a contribuit, cu bun-vointa de
multe ori, cu contrarietAti cate odatA, Aga Grigorie Oteteli-
sanu, ctitorul si epitropul bisericei Sf. Ilie din CraiovastA.
pima mosiei Calafat ajutat fiind de cel mai mare inginer
de pe acele vremttri insusi nepotul AgAi, vestitul Petrake
Poenaru.
I.

Noi Barbu Dimitrie Stirbei cu mIla lut Dumnezeu


Domn stpanitor a toata Tara Romineasca.
Cdfre deparfamentul credintei
Alkurats aci in copie jalba a negutAtorilor de la schela
Calafat, o impArtAsim acelui departament i avand si insine
in vedere importenta acei schele, pentru desvoltarea nego-
tului si trebuinta* de a se inlesni acolo formarea unui oras
pentru emanciparea locuitorilor sal dupe restructiile (?) pro-
prietatii poftesc pe D-lui efuI Departamentului a lua inta-
ltgere cu epitropia Bisericei Sf. Ilie i cu o deputAtie din par-
tea Calafatenilor ca povatuindu-se de cele urmate cu eman-
ciparea orasului CAlArasi . al orAsenilor cftt i al
proprietAtii, sA ne sopoe al sAu raport, pentru o asemenea
intocmire de interes opstesc.
Spre acest sfarsit, noi gAsim Ca urinAtoarele baze sr uni
intru toate folosul orasului, cu acel al proprietlitei.
SA se hoarascA una mie pogoane, pentru raionul orasu-
lui ; dinteaceasta s se des,tineze dou sute pogoane pentru
locuri de cas, afar de ulite, piece i bul var. Iar prisosul de
pogoane sA rAmae pentru islaz al orasului. Tacsa ce va fi
sA se plAteasca, pentru cumpararea locurilor de case sA se
facA de patru clase, adicA sase lei de stanjenul quadrat pen-
tru cele de frunte 25 pogoane, patru lei de stanjenu qua-
drat pentru 50 pogoane de a doua calitate, trei lei de stan-
jen quadrat pentru alte 50 pogoane de a treia calitate si doi
lei de stanjenul patrat pentru 25 pogoane de a patra treapta.
22

Banii sA primesc treptat ce &A vor vinde locurile. lar oravul


sA se declare infiintat si slobod indatA ce sA va aduna o
sumA de o sutil douAzeci de mii lei No. 120.000.
UrmeazA iscAlitura Mani Sale.
No. 1558
1851 Oct. 27

Prea tnaltate Doamne


Schela Calafatului dupA cum I. V. o cunoasteti mai de
aproape deck oricare altul, este una din cele mai insemnate
schele din Romania ; incA cu multe ecsporturi si alte obiecte
a putut merita de a fi cunoscutA de mai multe porturi ale
Iropi, Inc& oricine (?) aude numirea de Calatat isi inchipu.
este cA acest loc va fi inzestrat cu vreun oras slobod impo.
dobit cu mai multe case dupa atAtea... ce are acest pAmant
Iar cand soarta comertului aduce pe cineva de vine intrin-
sul nu vede in sat, decat vre-o 7-8 case negustoresti care
si acestea platen un embatic foarte scums de zece si douA-
zeci parale la stAnjen cvadrat, pA fiecare an. Si cu niste
conditii mArgenite ca sA nu se speculeze cu ele ceva fArA
numai cu casa si magazii de producte si supuse mai totdea-
una in dispozitiile proprietAti. CAci Prea I. D. atAt cAlAtorii
cat si noi cei ce ne aflam locuind in aceastA proprietate,
cercAm intru toate o mare nemultumire mai vartos pentru
cele mai intai trebuinte
din care pricina desgusteazA pe toti cei ce ar vrea sa sA sta-
torniceascA in aceastA schelA si prin urmare niciodatA nu sA
poate incepe vre-o frumusetare sau vre-o populare mai mare.
*i fAcand ca in public sA vorbeascA cu I. V. aveti cuget a
face si aicea un orAsel precum ati fAcut si la CAlArasi, in-
demnati fiind si noi intemeile acestea, indrAsnim a ruga pie-
cati pe I. V., ca sA nu lAsati in dorit (?) aceasta mArinimoasA
faptA pe al careia temei si noi am inceput a ne pregAti si
clAdi binale, caci credeti Prea I. D. cAci dupA pozitia ce are,
se va face in scurtA vreme un oras insemnat, ai cAruia con-
cetAteni, vor 11 datori totdeauna sA aplaude numele Pr. In.
Voastre.
(IscAliti 37 negutAtori)
'23

lata AC= 1 tncheerea judicloasa ce face comisia,


deputatilor Calafatului:

Cdtre Supt. Crmuire,


Potrivit poruncei cinstitei supt-carmuiri cu No.' 3192 dela
14 ale urmatoarei pe langa dare ni .s'au alaturat in copie
atat o tisul Mariei Sale Prea Inaltatul Domn cu No. 1558, cu
Jalba ocuitorilor Calafatului, cat si porunca cinstitului de-
partament al credintei cu No. 3429 ; si prin care ni se face
cunoscut Ca .noi supt insemnati suntem alesi prin acest in-
scris da cei iscaliti in Jalba ca deputati asupra lucrari pen-
tru infornnarea acestui oras si emanciparea lui, si tot de
odata ne indatoreaza ca prin intelegere cu D, Epitrop al Bi-
sericei Sf. Ilie a careia proprietate este mosia Calafatului, sa
pasim intru indeplinirea calor poruncite, intocmai cu cea mai
Mare bagare de seama si eczactitate si hzultatul sa-1 incu-
nostiintam cinstitei supt-carmuiri prin hartie, ca si &Ansa sa-1
Supue cinstitei Carmuiri dupa cerere.
Urmatori find, ne-am adunat in mai multe seante
prin intelegere cu d-nul Marele Aga Grigorie Otetelisanu
ctitorul si epitropul Biserici Sf. Ilie si puind inainte planul
care 'Inca din anul 1845 s'au ridicat de insusi D-lor, cand
s'au regulat oraselul si s'au asezat satul la linie, am chibzuit
mai intai clasificarea locurilor a 200 pogoane ce cuprinde
orasul destinat, intocmai dup luminatul opis, ins cele 25
de pogoane de clasa I ce prin luminatul opis sa hotarasc a
avea pret de cate sase lei stanjenul cvatrat, vazandu-se de
noi CA dupa pozitia locului nu este cu dreptate a fi toate de.
o potriva suptise la acelasi pret, caci find unele la pozitie
buna in piata unde sa poate face pravalii pentru toata spe-
culatia, care inca de mai nainte dupa calitatea locurilor pla-
tesc embatic da 20 parale la stanjen cvatrat, ear altele mai
cu depArtare de piata unde nu poate face cineva alt de cal
case cla locuinta, si care 'Dana acum au plait cate zece parale
de un stanjen cvatrat, pentru aceasta prin intelegere cu toti
aceia cari au avut in stapanire cu embatic locuri si cati s'au
aflat aici, am chibzuit ca acele locuri da frunte sa fie cu un
24

pret mai ridicat Nina la opt lei de stAnjen pAtrat iar cele
lalte s'au scAzut treptelniceste pAnA la pretul de 5 lei precum
pA larg i cu bunA deslusire sa aratA in osebitA foaie subtin-
semnatA de ni toti acei proprietari ai loCurilor ce s'au atlat
aci ide fatg, cu care chip toti s'au multumit i bani ese (sic)
intdcmai dupg cum &A hotAraste in luminatul opis, ear cele-
lalte trei clase au rAmas tot in preturile hotArAte prin Itmi-
natul olis. De cat am osebit numai fiecare clasA cu locurile
ei dupa numerile ce Ii s'a insemnat pe plan precum prin-
teaceastA foaie se vede. CAt pentru raionul orasului, osebirea
prisosului pentru islaz i celelalte lucrAri engineresti ce
se mai coprind in porunca cinstitului departament al cre-
dintei a se mai face, D-lui Marele Aga Otetelisanu are pA un
inginer dintre conlucrAtorii D-lui, orAnduit spre aceasta si
carele au si lucrat ce s'au putut pAnA a nu cAdea zApada,
si sA fAgAdueste D-lui cA dupA ridicarea z'Apezi sa va savitri
toatA lucrarea. Aceasta fiind urmarea din parte-ne, o supunem
in cunostinta cinstitei suptcArmuiri, alAturAnd tot deodatA si
forma clasificatiei locurilor.
1851, Dechemvrie RO.

Mice= interesul ce poartA chestiunei- Aga


I
Origorie Otetelisianu. El scrie inginerUlui Simion Ion
pentru grAbirea lucrArilor:
Simioane,
lard ti se trimite planul ce venise dela Bucuresti nedes-
lusit si l'am trimis nepotului Poenaru, si D-lui mi-1 infoarce
cu deslusirile ce le vei vedea Intr'Ansul ; si sileste a isprAvi
cAt s'o putea mai in grab planul general al orasului Calafat
ce t-am lAsat sA-1 copiezi, asezAnd i locul carantini precum
si spatiul imprejurul ei i celelalte ce se mai vAd pe planul
cep trimit. Siapoi,sA te repezi fArA zAbavA la mine la bArle
Q1Anestilor, aducAnd atat planut ce-I copiezi cu aceasta ce
ti se trimite i cu cel intors dela Bucuresti, iar pe cel intors
sA-1 IndreptAm dupA acesta. Si sA.t'l dau impreunA 1 cu
scrisoare din parte-mi cAtre deputatii orasului Calafat ca sA
pue in faptii fArA cea mai mica zAbavA vAnzarea locurilor
demi scrie D-Iui nepotu Poenaru cA peste zece, mutt einci-
as
sprezece zile, Maria Sa VodA o sA viziteze i Calafatu i cA
doreste sA gAseascA. lucrarea vAnzAri locurilor In toatA acti-
vitatea si in cea mai bunA orinduialA ce mi-a descris in
scrisoarea D-Jui si care ti-oi arAta-o prin grai. Pentru venirea
la bAile OlAnestilor vei lua e earutii mica de pOstA cu 4
cai cu plath care o va face d. Saba Ioan, din bani biserici
Sf. Ilie, cAruia ii vei arAta scrisoarea aceasta si-1 vei da
adeverinta pentru ei, cA i-ai primit in socotealli-ti. AceastA
plata se va face pentru venire si intoarcere, ca sA nu mai
zAbovesti pela Rmnic cu scoaterea altui mizil (sic) pentru
intoarcereti.
De care cumva nu vei intelege bine deslusirile fAcute pp
planu trimit, sA le lasi a le aseza la OlAnesti, dupA ce
vei veni la mine ca nu care cumva sA se facA vreo gre-
saIA si sA fim siliti a rade si a indrepta, Scrisoarea catre
D-lui nepotu Poenaru sA o dai D. Fontanini I) rugAndu-1 din
parte-mi sA o pue in plicul scoaJei i sA scrie sA o dea
lara cea mai micA zabavA, ca sA nu sA zAboveasca ca cea
de mai nainte, fiind foarte grabnicA.
Gr. Otetelionu.
1852, Julie 12.
Recea - CAtre Simion loan Ingineru.
* *

Simioane, Dela D-Iui nepotu Ruginski aflai cA ai venit


la Ramie si cA n'ai cu ce sA vii aici, din pricina cailor de
post& cA ar fi dusi cu suita MArii Sale lui VodA, pentru
care iatA iti trimisai cad postalionu!ui meu eke sase cu p
Oar* mica a D-lui nepotului Ruginski, i grabeste de vino
pA noapte cAci Maria Sa VodA zoreste lucrarea emancipari
orasului Calafat.
Gr. Otetelianu.
1852, Julie 20.
T. 0. BULAT.

1) Fostul director al liceului din Craiova.


1) Comunii ruraiii in plaiul Horezului.
26

Terapeutica empiricAla fbi i alurea


Expresiunea de medicinA empiricA" se intrebuinteazA
azi. pentru a clesemna medicina bbeasc arlataneascii, De
tapt emPirismul se sprijinA exclusiv pe rezultate experimen-
tale, nesustinute de vre-o teorie sau rationament. Expresia
-de empiric (de la en i peira=experientA) ignoreazA no-
tiunea de stiintA, ba ii devine 'chiar antagonistA, apropiindu-se
mai mult -de notiunea de: sarlatan. Nu e medic care n'ar
repudia titlul de empiric, ce implicit i-ar nega calitatea de
InvAtat; i totusi nu este stiintA unde empirismul sA fie mai
generalizat ca in medicinA. Nu este oare medicina prin eAe-
lenta o stiinta experimentala ? Si da.CA azi cunoastem bunA-
oath' nenumArate teorii i formule iscodite pentru a explica
actiunea chininei asupra agentului provocator al malariei,
inseamnA aceasta cA stim exact cum lucreazil chinina? Si
clack' nu o stim, ar fi oare un cuvAnt s dispretuim chinina
pi sa-i negAm actiunea sa anti- paludicA ? Eficacitatea unui
medicament se judecA, fArA indoialA, nu dupA teoriile si rati-
onamentele la card clA loc, ci dup rezultatele ce se obtin..
Sinteza mintalA, fAra.. experimentatiune, n'a reusit inCA a des-
coperi medicamente; in schimb experienta, fard aft& ratiune,
a statornicit unele tratamente care persevereaz, care s'au in-
rAdAcinat de veacuri in popor si care, pe lAngh puterea tradi-
tiei, mai au sl pe aceea de a vindeca adesea.
Nu trebue dar s ne grAbim a svArli dispretul nostru
tratamentelor empirice poporane ; nu trebue s le condamndm
in bloc cu prea mult usurint i fAr a le cerceta.Ven!uzele
i venesectia (lAsArile de sange) atAt de utile in medicinA,
sunt operatiuni pur empirice. PArerile stint impArtite cAnd e
vorba a explica modul lor de a actiona asupra organismului;
asupra rezultatului, favorabil insa In anumite cazuri, toti
stint de acord.
De altfel toate tratamentele vechi sunt produsul unor
indelungate experimentAri; i deed multe din ele, din diferite
imprejurAri, au dispArut din tratatele medicale, ele s'au con-
servat Inca in traditia poporului. E drept ea unele sunt atit
27

de modifIcate, de amplificate, de inzorzonate cu practici supra-


puse, murdare sau prostesti, incit cu greu mai poti distinge
punctul de plecare-7medicamentul initial. Trebueste insA ca
in cercetarea lor sA tim a face partea superstitiilor si prac-
ticilor niroade, isvorite din imaginatiunea bolnavi a vreunei
vajitoare, i si putem desprinde din complexul de practici
elementul care vindecA.
In toate tArile din omenire exista o terapeutici poporanA
empiricA, i cercetarea ei e foarte pretioasA. Rezultatele, la
earl am ajuns studiind pe cea obijnuiti in Oltenia, sunt sur:
prinzAtoare.
Astfel, In foarte multe localitAti am gisit obiceiul de a
trata rinile sau bubele" punndu-se, pe lng alte oblojeli,
si cite o legAturA string deasupra rinei, la mini, brat,
picior. Acest tratament e azi preconizat in medicina oficiali
cunoscut sub numele de tratamentul lui Bier.
In Do lj (Filiasi i imrrejurimi) se trateazA diareele si di-
feritele infectiuni intestinale prir2 chiag de mid! ; acesta nu
este altceva decit tratarnentul foarte modern prin acid lactic,
sau prin fermenti lactici.
In regiunea de nord a Doljului, in unele localitAti din
Mehedinti i Gorj, vriljitori mesteri aplici pe bube sau rAni,
ce nu se vindeci curind, cite un testicul de ciine, tAiat in
douA, sau un pui mic de gin tiiiat de viu. In regiunea
Durairei (Hunia) se aplici o broascA spintecati de vie. In
Filiasi si inprejurimi, broasca vie find dupi spusa bolnavilor
prea rece, se preferh pisica. Se ia un pisoi si se tae de viu,
se scotintestinele, si Inca cald fiind se apnea pe bubi. Dacli
pina a doua zi nu scade edemul inflamittor, se toarni. ap
ferbinte peste pisoi si se aplicA din nou pentru alte 12 ore.
In Belot se face acelasi lucru cu porumbei sau cotofene
vinete spintecate de vii.
De sigur cA, in toate partile, aceast operatiune este in-
sotita de descintece diferite, de practici diferite. Fondul insi
e acelasi, i dacA animalele sacrificate diferi dupa localitAti,
toate ins, pentru a fi de leac, trebue spintecate de vii.
Cita barbarie" ! s'ar indigna firile sensibile; cat ade-
var I trebue s rispundit observatorul rece i iscusit. Toate
28
at"

aceste animate, spintecate de vii, lasA sa se scurga din


ele sangele, serul tor atat de bogat in celule albe, man-
catoare de microbi ; i astfel norodul, in loc sa procedeze ca
noi, sa intrebuinteze substante chimice. care s omoare e
drept microbii, dar, odata cu ei, i celutele vii din tesaturile
noastre, celule tocmai chemate s lupte in contra invaziunei
microbilor , vine i le ajuta, aducandu-le in ajutor i altele
din corpul animaletor sacrificate. Astazi acest adevar a fost
recunoscut in tiinta ; pansamentele cu ser sunt in cea mai
mare stima.
Deosebirea intre aceste doua tratamente este ea : in fiinta
serul este obtinut, in laboratoare i pus in sticle, iar in popor
este preparat ex tempore" prin sf4ierea unui animal. Daca
procedeul nu e mai civilizat, nu este de sigur mai putin
favorabil.
Nu e localitate in Oltenia, unde sa nu se trateze Sifilisul
cu tumuli".
Fumurile sau fumigatiile au de scop de a introduce in
corpul omului mercur pe cale inhalatorie. Bolnavul, apzat
pe un scaun, deasupra unui lighean cu carbuni pe care se
toarna cantitatea necesara de mercur in gogoloaie, este aco-
perit peste cap cu a ',Aura. Mercurul evaporndu-se este
aspirat de pacient, care introduce astfel o cantitate oarecare
de mercur in corp. Procedeut e cunoscut in medicina, dar
abandonat azi din cauza dificultatilor de a doza cantitatea
de medicament absorbit. E drept ca astfel de tratament
facut in mod intempestiv, provoaca adesea accidente grave;
trebue sa recunoatem insa CA el este capabil i de vinde-
cari multe qi durabile.
Un distins medic din Craiova mi-a relatat cum o femeie
tanara, vazuta de D- sa intr'o localitate din Gorj ildiagnos-
ticata clinice0e dupa un examen relativ sumar de tubercu-
oza pulmonara, s'a .prezentat dupa trei luni perfect vinde-
card in urma unui tratament cu fumuri". De sigur c n'a
fost de cat un sifilis pulmonar, vindecat prin absorbtia mercu-
rului pe cale inhalatorie.
Dar, partea extrem de interesanta in aceasta chestiune,
este raPiditatea cu care se produce vindecarse ; una, doug,
29

sau cel mult trei sedinte sunt sqficiente. Aceasta se datoreste


probabil nu atat absorbtiei mercurului, cat faptului cit cei
priceputi adaugA in compozitia gogoloaielor pentru fumuri,
pe leng mercur i arsenic1), soricioaica.
Fere' indoialA CA, acestei fericite asociatiuni se datoreaza
vindecArile rapide si durabile obtinute de empirici, adeviirate
sterilizAri instantanee a organismelor. i iata dar cA si Erlich,
preconizatorul tratamentului prin Arsenic 606 Neo-Sal-
varsan , are precursori, precursori modesti ce se asctind in
mai toate satele din Oltenia.
Aceste patru exemple dovedesc in destul CA, dace; in loc
de indignare i dispret, war fi intampinat cu bunAvoint si
ratiune prapticile noastre empirice, numele acestor tratamente
nouA, primite azi in medicine., ar fi poate romanesti si nu
streine.
Dar foarte interesantA mai este ,stddierea medicinei empi-
rice si din alt_ punct de vedese, pe care nu l'am vAzut scris
nicAirea: din acel etnografic. Se studiazA in etnografie cos-
tumele, ubiceiurile, practicile religioase sau superstitiile, anec-
dotele ; terapeutica empiricA insA, nu! i totusi, nu este nirnic
care ar putea sA ne arate cu mai mult temei influentele
streine, deck terapeutica empiricA.
Un tratament nu se inventeazii, nu poate f produsul unui
singur om ; el s'a statornicit numai dupa multA dibuiale ai
cu contributiuni multiple. and insa' a cestigat drept de ce-
tate, c4nd a fost adoptat de un popor, el nu mai pleace ;
acolo unde e poporul e si el; unde merge acel popor, merge
si el.
Similitudinea tratatnentelor la diverse popoare ne infAti-
seazA dar, netAgAduit, legAturile ce au trebuit sA existe intre aceste
popoare, i studiul acesta ar deschide orizonturi extrem de
bogate.
Civilizatiile suprapuse s'au manifestat intotdeauna prin
modificAri in credinte, i dintre credinte cea mai pipAibile era
frA indoialii terapeutica. Medicina este in stransh legilturA
cu credinta acest adevAr e azi erijat in dogmA, i penetratia

1) Dr Ch. Laugier, ,Sinpatea in Do1j4 1910 paging 69.


30

pacificA- nu se face azi, de Englezi sau de Francezi, deck


cu arma intee manA, e drept, dar cu fiola cu medicamente
in cealaltl. Pe data ce cuceresc o localitate, o regiune, un
tinut, inainte de a instala o scoalk inainte aproape de-a
-instala cazarma, ei instaleagt post de ajutor medical cu care
cAstigA, mai sigur deck cu orice, increderea si recunqtiinta
indigenilor cuceriti. De altminteri procedeul nu e poate nou.
Nu ca cuceritori, dar ca negustori si in special colportori de
medicamente, si-au rAspandit Arienii limba si civilizatia in
Europa si in mare parte din omenire, reusind singuri ei si
o generalizeze i statorniceascA pAnA acum.
Din exemplele citate mai sus, obiceiul de a se obloji cu
paseri spintecate de vii ii regAsim In Italia de Nord si in unele
parti din Franca. De unde acest obicei, cAci de el nu se
vorbeste in terapeutica romanA ? Negresit, nu e ingAduit s
risci o teorie dup5 simple impresiuni ; nu m'ar surprinde insA
dacA s'ar dovedi cA acest obicgi este mai vechi deck civili-
zatiunea romank cA a apartinut civiiizatiunei Celtice, civili-,
zatie ce plecnd din centrul Europei s'a rAspAndit mult ina-
intea celei latine, si care necontestat a influentat mai mult
deck se crede indeobste asupra poporului nostru Dacic.
Chiagul in afectiunile gastrice este, incontestabil, de ori-
ginA mongolicA i poate chiar uralo-mongolicA, patria laptelui
inchegat, iaurtului, kefirului i kumisului. Cine ne va spune
insA dna acest tratament va fi fost lAsat in Ora de Bulgari,
de Turci, sau de alte semintii asiatice perindate prin viiile
noastre ?
Tratamentul sifilisului prin fumuri de mercur si arsenic
ne vine tot din Orient ; el ne-a fost adus in Europa de pra-
voslavnicii cavaleri, cari mergeau In cruciadele lor sA caute
la locurile sfinte de sigur cu totul altceva! Influence Orien-
tului, in civilizatia noastrA medicalA empirick a fost de alt-
fel covirsitoare.
In Orient se intrebuinteaza inca. foarte mult ca tratament
asa numitele Bezoare". Ele constituiau un tratament atit
de reputat, Inca ahul Persiei, in .1808, n'a gAsit alt dar mai
pretios de trimes lui Napoleon I, deck trei bezoare veritabile.
Bezoarul (Lapis bezoardicus) este o concretiune calcaroasii,
3-1

care se formeazA in stomacul unor gazele si capre din Hi-


malaia. Sunt insa si bezoare de cafitate mai inferioari, bezoare
factici, eare nu sunt dee& ochi de racicaluili vezicali, sau
pietre calcaroase.
DacA bezoarele, trimise de Sahu1 Persiei au produs o ne-
dumerire inpinsa pana la stupoare la curtea lui Napoleon,
acila noi, in poporul nostru, in Oltenia cel putin, n'ar fi
produs nici o mirare. Inteadevar nu e localitate unde sa nu
se intrebuinteze pietre roii sau albe, frecate in apa sau in
rachiu, pentru diferite iritatiuni ale mucoasei stomacale. Desi
mai rara, dar i intrebuintarea ochiului de rac e destul de
raspanditii.
Tratamentul in sine n'are nimic extraordinar, calcarul din
pietre lucrand in iritatiunile.insotite de hiperaciditate intocmai
ca si medicamentele noastre alcaline.
TOt din Orient, din indepartatul Orient, ne vin une;e
practice in relatie nu chiar cu terapeutica, dar cu terapeu-
tica preventiva empirica, daca am putea zice asa.
Teanscriu din Siinatatea in Dolj" ') un obicei ce se ga-
seste descris de Deniker (Races et peuples de la terre, pg. 285)
si la unele popoare mongolice precum si la triburile Dayak
din Oceania, si anume schimbarea numelui pentru ca s nu
'1 mai gaseascA si recunoasca duhul rau. Acest obicei e toarte
curent la noi : se schimba numele cand copiii mici se inbol-
navesc. dupa pierit", sau dupa epilepsie".
Primul copil nascut viu dupa unul sau mai multi
nascuti morti, dar la termen se numeste dupa pierit.'
Acestui prim copil viu i se schimba numele adesea, i se
ingaure urechea i i se pune un cercel pe care sta scris al
doilea nume. Cel inti nume se scrie pe o caramida, care
se arunca intr'un rau. In unele cazuri copilul se boteaza a
doua oarA, dar noaptea si frA pompA.
Alta data cand copilul n'a lost tamaduit dupa incercarile
de. mai sus, se da de a Bogdea-proste", adica copilul bol-
nav sd grijeste de preot, printre foarteci deschisi si peste

1) Dr. Ch. Laugier Sinitatea in Dulj (1910, Tip. Samitca) loc. cit.
32

mormAntul unui necunoscut i o alt persoanA primeste


copilul peste mormAnt zicAnd: Bogdea-proste !
Se grijeste copilul peste mormAntul unui nectmoscut
pentru ca duhul thug cAutind sufletul mortului necunoscut
s scape copilul bolnav.
In comuna Filiasi (Dolj), inbolnAvindu-se copila Voica
GAtan si prezentAnd ,convulziuni, i s'a ars noaptea un stet,"
s'a scris numele de Voica pe o cArAmid4, care s'a aruncat
in Jiu si j s'a dat numele de Rita, pe care il poartA i azi ;
Rita M. Warta Constantin CiucA lova, de ani 23, astAzi poartii
numele de Marin.
In comuna Floresti, Gh. I. DragA Istrate, ani 34, astAzi
poartA in livretul militar numele de Ion. Ion Barbu Stancu,
ani 31, in livretul militar poartA numele de Nicolae, controlat
dupA actele stArii civile din anii 1876-1879.
In comuna TantAreni, Floarei lui Ioan Gh. Puciu i s'a
zis 9 i zice Ana, de ani 14. Lui Iancu Gh. Nae i se zice
HoricA, ani 21. Lui Ioan, fiul Mariei Gh. l3erbece, ii zice Barbu,
de 2 ani i jumAtate. Rada I. Florican, ani 30 (moartA), s'a
numit de botez Caterine.
cat de interesant ar fi sA se poatA stabili filiatiunea acestei
credinte!
* *

Eficacitatea unui medicament este consideratA in polior


cu atAt mai mare, cu cat el este mai rar, mai greu de obtinut,
sau mai murder. Nu este popor din Europa sau din Asia,
care sit' nu intrebuinteze in terapeutica sa empiricA medica-
mentele cele mai murdare. Nu avem pretentia sA cunoastem
toate medicamentele empirice din Asia, nici mAcar toate cele
din Europa, dar enumArAnd pe cele mat principale, putem
afirma fArA teama de a putea fi contrazisi i spre surprin-
derea celor ne initiati in aceste chestiuni, cA nici odatA in
Asia n'au putut exista medicamente atAt -de scArboase si de
matabre ca in Europa OccidentalA, in Europa, cea cu mai
multA civilizatie! Reproducem aci dintr'o brosurA publicatA in
1693 de un oare care Pomet in Franta (lucrare citatil in
No. 31 din 1913 al revistei Biologica") cAteva pasagii edi-
ficatoare In aceastA privintA :
33

Murniile umane, preparate de cei vechi cu atAta grije si


atAt respect de cultul mortilor, serveau drept medicament si
erau debitate in drogherii ; se fAceau chiar falsificAri".
Trebue sa recunoastem ca aceasta practicA macabrk era,
la epoca scrierei lui Pomet, pe cale s'a dispara ; dar acesta
spune textual ca medicii n'au sters incal mumia din ordonan-
tele lor", si cA mai sunt Inca persoane care vor s'o intrebu-
inteze. Se socoteste ca bunA pentru a impiedeca sAngele de
g. se inchega in corpul omenesc, in special in cazuri de
contuziuni; si,adaugg. foarte calm Pometse mai intrebuin-
teazA cu mult succes si pentru prins peste" !...
DacA mumia pierde din reputatie, in schimb unturau ori
untul de spduzurat" e foarte cAutat. Pomet se plAnge de
concurenta pe care calaul o face droghistilor, cAutAnd in
acelas timp s'al-si facA si niticA reclamA: afarA de mumia
pe care clientii o pot afla in prAvAliile noastre, mai avem de
vAnzare si axunge umang... dar de oare ce, dupA cum bine
se stie, la Paris ea se vinde de cAtre calk' celor ce au nevoie,
spiterii si droghistii n'o mai pot vinde decat foarte putin ; totusi
aceea pe care o avem de vAnzare, fiind preparatA cu ierburi
aromaticete fArA indoiala mai bun& decAt cea preparatA
de gealat"!....
Pomet mai vorbeste si de alte preparate ce se extrag din
corpul omenesc, cum sunt silrurile fixe si volatile din sange,
din craniu, din pAr, din urinA si din alte prepArate chimice.
Mai departe un oarecare Charas, care a locuit multa vreme
in Anglia, ne aratA ca droghistii din Anglia si mai cu seama
cei din Londra, mai \land si capete de morti, acoperite de
o spumA verzuie, care se numeste Usnee", fiindcA are ase-
mAnare cu usnea sau spuma ce se face pe stejari. AceastA
usnee creste pe suprafata si in laturile craniilor oamenilor
spanzurati si care au stat lungA vreme atarnati de furci. Ea
provine,---dupa spusa lui,din faptul di zAmurile ce la om se
urcA la suprafata pielei pentru a hrdni peri capului si ai
barbei, ne mai gAsind parti cArnoase in care sA. 'si produca
efectul, dau nastere acestei spume, care acopere tot capul`'.
Droghistii engleji expuneau in vitrinA aceste cranii aco-
Pei its de mucigaiuri ; ele se expediau 9i in streinatate, mai
3
34

cu seamii in Germania, unde serveau la prepararea ungu-


entului simpatic sau constelat, foarte recomandat in contra
epilepsiei.
Craniile spAnzuratilor de mai de mull aveau virtuti tera-
peutice speciale, zice Pomet; dar el asete eA craniile cri-
minalilor spanzurati de curnd, curAtite de partite moi, golite
de creeri i de tot continutul lor, spAlate, uscate i tdiate cu
ferstrAul, compun un medicament mult mai energic ca cel
dint6.1"1 ....
Nu se poste desigur imagina ceva mai scArbos i mai
macabru, i refuzam sA credem cA poporul Francez sau En-
glez s'ar fi dedat singur la astfel de practici, dacA n'ar fi
fost indrumati de VrAjitori tigniti, dar cu aere de invAtati, din
acele timpuri.
In alt articol vom arAta toate medicamentele intrebuintate
de popor in Oltenia ; pAnA atunci putem InsA afirma cA ni-
cAeri nu se poate vedea ceva asemanAtor.
Din terapeutica coprologicii", ca sh 'i zicem ap--i care
este universal rAspanditA,la noi se intrebuinteazA in special
balega de vacA, fie proaspAta in cataplasme, fie uscatA, fie arsA
sau prAfuitA; balega se obinuete in nenumArate cazuri. Ea
constitue medicamentul cel mai la indemnA, i se explicA prin
predilectia taranului nostru, prin dragostea nemAsuratA ce
Romanul .are pentru boii sAi.
De altfel este un fapt de observatie, pe care, constatan-
du-1 mai de mult, imi place sA-1 repet: popoarele ii asimi-
leazA, ii adoptA, convietuesc cu animalul care se apropie
mai mult de firea lor; iar prin felul animalului i ingrijirea ce
i se dA in anumite regiuni, se poate deduce firea i felul de
trai al omului. Arabul i calul sAu lin i nervos, bulgarul i
bivolul sAu de o potrivA de IncApAtinati, romnul i boul sAu
de o potrivA de harnici i de rAbdAtori, sunt exemple incon.
testate despre aceasta.
Dace. la acest medicament vom adAoga cteva burueni
1

i descntece, vom complecta aproape tot arsenalul nostru


terapeutic popular. Asupra celor din alte tad, are necontes-
tatul avantaj, cA nu este nici prea stupid, nici prea murdar
i mai cu seama cii, dacA nu face bine, nici rAu nu face, i
prin aceasta nu pierdem nimic.
Dr. Ch. Laugier.
35

GURBANELE
Intr'un vocabular cu titlul Vorbe Oltenegi", alcatuit din
cuvinte ce nu sunt trecute prin dictionare, E au care in Oltenia
au si alte intelesuri,vocabular ce va apare in Convorbiri
Literare,la cuvantul Gurbdne scriam : Gurbane sau prat-
nicul alor sfinte e un praznic ce-I fac Rudarii in ziva de
Sf. Ghiorghe sau' la Ispas.
Acest praznic foarte curios, dupe cum se va vedea mai
la vale, ,e facut numai de cei luafi din sfinte, cari au ramas
damblagii de vre-o mana, de gurd, de vr'un picior .sau de
cine stie ce. Credinta luarei din sfinte e cunoscuta destul
de bine si de Romani, dar nu fac nici un praznic pentru
a'nbuni pe sfinte, pe milostive, ca sa-i vindece.
Ca o curiozitate, iata cum se face acest praznic : De
indata ce omul e luat din sfinte, pune pe o femee batrana,
iertata de pacatele lumesti, sa se roage la sfinte, sa-i spue
ce trebue sa faca pentru a se vindeca. Sfintele ii spun in
vis ce fel de praznic sa fan* si in ce zi.
In ziva de Ispas sau de Sf. Ghiorghe, dupa cum ii e
ziva aleas, bolnavul cumpard un miel alb (sa nu fie insa
patat mult cu negru, sau negru de tot), trei sticle de yin, si
pleaca intr'o poiana curata in padure. Odata cu el merg
alti oameni, dar curatisa nu se fi alaturat cel putin doua
saptamdni de fernee1) -
i imbrdcati ca 'n ziva de Pasti ;
merg si femei, tot curate, si copii, ca ei sunt curati. Fac o
groapa Si junghie mielul deasupra ei, ca sa se scurga san-
gele in ea, apoi ii jupoae bine, sa nu ramae plotog (chiar
urechile trebue sa ramae in piele). Dupa aceea se sterge cuti-
tul pe frunze verzi, i cu el spinteca mielul jpuit, ii scoate
maruntaele si le curata svarlind murdaria in groapa. Ma-
runtaele se fierb si se yard iardsi, in miel, cusandu-se burta
cu un surcel subtire verde, ca s nu pice maruntaele. Ast-
fel pregatit, mielul se vara intr'o frigare de lemn verde,
facuta atunci, si se frige la foc, rasucindu-se numai intr'o
I) Ce se cuprinde intre linioare nu e trecut in vocabular.
36

parte, si stropindu-se din cand in cand cu saranuara, cu Ufl


matauz facut iari atunci dinteo crecuta verde cu frunze.
In vremea asta se atarna caldarea de mamaliga pe cocae
si se pune o uldica noua cu apa la foc. Se face o mama-
liga, dou, precum si cinci azime de Mina de gilt' curat.
Cand mielul e fript se rupe in doua, si o jumatate se
pune langa groapa, iar cealalta se rupe in trei bucati si se
pune pe trei mese. Din azime, doua se pun langa groapa,
iar trei se 'mpart: Cate una pe fiecare masa. Mamaliga iar
asa: se pune jumatate langa groapa, iar jumatatea rarnasa
se 'mparte pe trei mese.
Se aseaza toti la mese si, inainte de a incepe sa ma-
nance, unul mai batran zice : Vol sfintelor, voi bunelor, sd
dali snaga cz puterea lui cutare, cd el v'o prdznui din an
in an, c'un berbece gras, cu trei buti de vin j cu trei
cuptoare de pdine. Daft snaga ci puterea lui, din vdrtutea
lui, cd el v'o prdznui din an in an ci v'o prdznui cdt o fi
el. (Baia de Arama Mehedinti). Sau se roaga trei insi
(HinovaMehedinti) zicand: Voi sfintelor ci milostivelor,
aduceti-vd aminte de cutare. Dati-i snaga iputerea$i var-
tutea, in tot corpu lui, in toate oasele lui, cd el v'o purta
de grije din an in an, c'un berbece gras, cu'n cuptor de
paine ci c'o butte de yin.
In vremea acestei rugaciuni bolnavul sta cu mana dreapta
la piept. Pe urma mananca limba mielului i dupa asta e
slobod a manance i ceilalti. Vinul e beut numai in trei
randuri, band toti la rand dintr'o ulcica noua. Dupa ce
termina cu cele puse pe mese, si nu s'au saturat, pot sa
mai manance, dar langa groapa.
Tot ce ramane dela ospat, fie chiar o jumatate de miel,
se baga 'n groapa; se spala si mesele si tot se pune in
groapa. Frigarea in care s'a fript mielul si cocaia pe care
s'a atarnat caldarea de marnaliga se rup in bucati, se vara
in groapa i se bat in pamant cu' muchea sacurei. Se pun
in groapa chiar si carbunii ce raman de la foc si se acopere
tot cu pamant.
1) Un lemn Infipt lane' vatra focului, pe care se agata caldarea la fiert."
(din acela vocabular).
37

Acest ospat poate Ii facut de doi luati din sfinte in


aceias poiana, la acelas foc, dar trebuesc facute doua gropi.
Ceeace este interesant e ca pe unele parti (Baia de Ara-
maMehedinti) e facut si de Romani cari sunt luati din
sfinte, fapt care m/a facut sa dau ca vorba olteneasca
Gurbdnele". Cuvantul e cunoscut de Olteni numai acolo unde
sunt Rudari. Romanii luati din sfinte cari nu fac acest praz
nic, pentru a se tamadui iau parte la sacrificiul pe care'l fac
Rudarii. and un Rudar nu poate sa praznuiasca in ziva
numita, se duce inteo poiant curata si se roaga : voi sfin-
telor, bunelor, sd md iertafi cd n'am putut s vd prd.znuesc
si face praznicul alta data.
Se stie ca Rudarii aq fost si sunt si azi socotiti ca Tigani.
Cei cari s'au ocupat cu Tiganii pomenesc pe Rudari ca pe
o clas a lor. Asa Mihail Kogalniceanu 1) spune : Les ci-
gains de la couronne se subdivisent en quatre classes : les"
Rudarii ou Aurari qui ont seuls le droit de chercher l'or
dans les rivieres". Aceasta insemnare s'a repetat si la Pois-
sonier 2), Margot 8), Bernard 4) si altii. Dictionarele iarasi
ni-i arata Tigani 5).
In cercetarile noastre insa ne-am isbit dela inceput de
o deosebire totala intre Tigani si Rudari.
In primul rand : sacrificiul pomenit mai sus nu-1 au
nici unii dintre Tigani. Apoi Rudarii nu stiu tiganeste; limba
vorbita de ei e cea romaneasca ; am auzit ca unii sunt
veniti din Serbia si ca pe langa limba romaneasca mai
tiu i silrbeste. Faptul nu trebue trecut cu vederea, fiindca
dintre Tigani, numai din cei de vatra, asezati de la desrco.
bire intre Romani, au inceput a-si uita limba; dar Tiganii
nomazi si cei angajati la mosii, Tiganii de salas, nu si-au ui-
1) Michel de Kogalnitchan Esquisse sur Chisteire, les moeurs et la langue
des Cigains. Berlin 1837 p. 12.
2) Poissonier Alfred. Notice sur les Tsiganes ou esclaves Zingares de
Moldavie et de Valachie. Boucourest 1854 p. 62 i In Les esclaves Tsiganes
dans les principautes danubiennes Paris 1855 p. 60 de acela autor.
3) Theodore Margot. 0 viatorie in cella aptesprezece districts alle Ro-
maniei Buc. 1859 p. 27.
4) Bernard H. Moeurs des Bohmiens de la Moklavie et de la Valachie
Paris 1869 ed. II.a p. 31.
5) v. in A. de Cihac Dictionnaire d'tymologie daco.romane. Francfort 1819
i in Dr. H. Tiktin Rumanisch-Deutsches WOrterbuch Buc. 1911.
38

tat-o. Daca Rudarii ar fi fdst Tigani, in felul cum trdesc ei


in cete izolate, cu bordeele lor in paduri, ar fi fost exclus
sa-si piarda Tmba.
RudaHi nu au organizatie si obiceiuri juridice ca Tiganii,
fiecare salas avand un vdtafpe vremuri numit voevod, jude
sau bulibasd care conduce ceata i judeca pricinile dintre
ei, organizatie ce se constata prin documente cd dateazd
Inca din vremurile in care au 'aparut la noi 1. Nu au obi-
ceiuri asemanatoare la nuntA, cum ar fi cumparatul fetei ;
nu cunosc locuinta de panzd cortul, nu lucreazd fierul,
nu au talent muzical, si altele. Ei lucreazd numai lemnul si
nu putem fi lamuriti cum Rudarii nu se mai ocupa cu
extragerea aurului, cum pomenesc autorii mai sus citati. Cei
cari se ocupa cu lucrarea lemnului ne sunt pomeniti de
documente si de scrieri, cu numele de lingurari 2).
Intrebati clan sunt Tigani rdspund CA nu. Si, ceace e
curios, sustin cd stint Rumani vechi", avand o traditie ge-
nerald cd se trag din Daci. Unii RomAni ii cred Tigani,
dar fac o mare deosebire intre ei si ceilali. Alti zic cd
suntRudari, nu sunt Tigani.Tiganii insa spun despre ei ca
nu sunt Tigani, sunt Rdmdni". Unul chiar mi-a spus o
poveste asupra originei Tiganilor, ce intereseaza doar prin
faptul cd neaga origina tiganeasca a Rudarilor 3).
Ca mosii lor ar fi fost robi nu'si aduce nimeni arninte,
tipul tiganesc nu-1 intalnesti la ei decAt arareori si, atunci
e vorba de incrucisere. Felul de trai asemanator al unora
si al altora a avut aceastA urmare, si nu poate ramane
nici o indoiald ca sunt incruzisati cu Tiganii.
Sprijiniti pe aceste observari, s'd trecem mai departe.
1) Hurmuzaki I partea 2 P. 527.
2) Les Lingurari, c'est-h-dire les fabricants de cuillers de bok, outre cet
ustensile dont ils ont pris le nom, font toute espece de vases en bois, airki
que du charbon ; ils sont les plus civilises des quatre classes; ils coin-
mencent meme A se bdtir des demeures fixes. Kogalmceanu op. cit, p. 13
v. iin N. lorga Studii si documente 11 pag. 260.
8) Piti Rudarii Astia, spune povestea, nu sdnt Tigani, ca Tiganii sAnt venit
odatd cu Ramanii di la Roma ; de.aia le vice Rom. (Porn in tiganeste=--Tigan.)
Ei sant viermii lernnului. Odata zdce cd mergea Dumnezlu cu sriintu Petre
pe drum si-a vazut neste viermi. Vez viermii dstea, Pet: e ? Ii vac], Dolmne.
Vez tu, astea o s.j fac oamini sa lucreze lemnu. Asa a zds Dumnezau,
si viermii s'a fAcut oamini si lucreazd lemnu".
39

Un valoros studiu etnografic si antropogeografic asupra


coloniilor romane din Bosnia, datdrit D-lui Theodor Fili-
pescu (Buc. 1906), ocupandu-se de aproape cu Caravlachii
sau Caravlasii din Bosnia, populatie ce traeste si In Sla-
vonia sub numele de Coritarii, aduce rezultate interesante
si destul de in legatura cu randurile noastre.
Insemnrile facute asupra Caravlahilor, comparate cu
putinele ce am facut asupra Rudarilor, ne arata intre unii
si altii asemanari netagaduite. Asa: si acolo sunt crezuti
Tigani p. 203, dar zice autorul : Toti Caravlahii pe cari
i-am intrebat despre originea lor mi-au spus Ca sunt Ro-
mani si ca stramosii lor au emigrat aici din Tara-Roma-
neasca" p. 200.
Caravlahii nu stiu altd limbd dealt limba romdneascd"
p. 243 si aceasta limba e identica cu aceia pe care o
vorbesc romnii din Oltenia" p. 215.
Ocupatiunea lor de capetenie e industria lemnului, ce
descrisa in pagininile 244-246 se aseamana in totului tot
cu a Rudarilor Olteniei. Rana si numirile uneltelor si al
obiectelor lucrate e la fel.
Concluziunile la care ajunge autorul sunt surprinza-
toare : Prin cercetarea locuitorilor, a coloniilor caravlache
din Bosnia si mai eu seama cercetand oamenii batrani si
intelepti, ne spune autorul, am aflat cd Caravlahii sunt de
origine Romani si cd sunt descendentii acelorRudari(aurari),
cari au emigrat din Tara-Romareasca inainte cu cdteva
secole. Prin studiul limbei acestor Caravlahi si prin studiul
datinilor nationale la nastere, nunta si moarte, apoi prin
studiul celorlalte insusiri etnice ale acestei populatiuni, am
putut constata ca traditiunea lor e adevarata". p. 200.
Va s zica, au emigrat cu aceleasi traditii ce le aveau
in Romania, dar pentru a li se stabili origina !or roma-
neasca trebuia sa se ducd cineva in Bosnia!
Autorul conclude: Caravlahii sant a,sa dard descendenfl
ai Romdnilor si in parte si ai T iganilor, cari au emigrat
din 7 ara-Romdneascd, dar au fast nevoifi sd se incruci-
seze cu 7 igdncde romdnesti din Banat sl Ardeal."
In ceea ce priveste sacrificiul descris de noi, autorul nu
40

da decat o simpla indicatie. Intre vorbele turcesti gasite


la Caravlahi exista i cuvantul curban, care inseamna jertfa"
sau dar ce aduce cineva lui Dumnezeu.
Cu alte cuvinte cuvantul curban," nu gurbcine cum pro-
nunta Rudarii olteni, exista i la Caravlahi, dar el exista si
la Macedo-Romani 1) i la Turci 2), de unde ii are origina.
Numele sacrificiului e de origina sudica, dar ce cauta
in Oltenia unde nu e cunoscut deck de Rudari? Se poate
vorbi de o reintoarcere a emigratilor? Care e origina acestui
sacrificiu? Cum au emigrat numai Rudarii in Sud? De ce
acolo nu-si mai pastreaza acest nume ? Ori ei sunt aceiasi,
dar populatia in fiecare loc i-a botezat alttel, zicandu-le la
noi Rudari, in Bosnia Caravlahi i in Slavonia Coritari? De
ce Caravlahii au jocul ursului, lautaria, cumpararea fetelor
cu bani cn i case, locuinte mai bune ca bordeele Rudarilor
nostri ? Se gasesc i in alte parti Romani cari se ocupa cu
industria lemnului. Ce legaturi se pot stabili intre toti
acetia de aceiasi meserie ?
La toate intrebarile de mai sus, la care se mai pot
adaoga altele, nu se poate usor raspunde.
Numai cercetand cu luare aminte mestesugul, graiul,
credintele, obiceiurile i traditiunile lor, ne vom vedea in
fata *unui material cu care, putand face eventuale legaturi
mai stranse, chestiunea se va lamuri pe deplin.
In orice caz, in tata putinului material, chestiunea ra-
mane in mare parte incurCata, dar ceeace trebue sa. se
desprinda limpede e ca : Rudarii sunt Romani.
C. S. NIcolitescu-Ploppr.

') *tefan Mihaileanu, Dictionar Macedo.Roman. Buc. 1901.


2) Bianchi, Dictionnaire Francais-Turc. Paris 1844.
41

FIGURI OhT6D6
GF6ORGI46 QFPPU"
#03-_

1) Nu puteam incepe seria Figurilor 01tene" cu altul de cat cu marele


oltean ce-e fost Gh. Chitu, si nimeni in Craiova nu era mai inclicat a scri
despre el de cat distinsul nostru amic d..nu C. Ciocazan, pentru ca nimeni
mai mult ca dansul nu I-a cu noscut, nu 1-a inteles, nu I-a iubif si nui
samana mai mult in ce c mai rar azi ; in cinste. Din exces de modestic
d-nul Ciocazan n'a voit insa a da prea interesantului d-sale articol de cat
forma unei scrisori.
2. 314
42

Craiova 29 lanuarie 1922.

Scumpe domnule Laugier,


La cererea d-tale de a scri pentru Arhivele
.

Oltenki ceva despre Gheorghe Chita, sigur pentru


ca stiai c'am avut cinstea de a sta cativa ani in
preajma Marelui Roman, Inteleptutui Oltean, Nein-
trecutului iubitor al, Craiovei, pe cari craiovenii
I-au uitat, raspund Ca, desi nu am talentul ce
s'ar cuveni spre a jugravi o figura ca acea pe
care mi se cere sa o evoc, ma execut, rugandu-ma a
fi iertat daca nu voi corespunde asteptarilor d-tale
si a cititorilor revistei, a cdrei initiativa te ono-
reaz.
Trebuia un om de inima ca d-ta, care pe ace-
ste vremuri de lene si desfrau, in care idealul ome-
nirei nu e decat un stomac plin pana la saturatie",
dupd cum bine spui, trebuia un om ca d-ta, cu inaltele
simtiminte de roman, cu iubirea de stiinta si cu dorinta
de a contribui la cunoasterea Olteniei noastre, sa ia
greaua sarcina a publicarii revistei Arhivele Olteniei.
Te felicit si te asigur ca, cu slabele mete mijloace,
voi conlucra la popularizarea acestei reviste atat
de necesara.
Dar, a scri tot ce trebuie despre Gheorghe Chita
in Arhivele Olteniei e aproape imposibil, pentruca
coloanele revistei ar fi neincapatoare pentru acti-
vitatea acestui mare om, precum si pentru faptul
cd n'am la indemnd decat ateva din actele sale,
iar aminti;ile mele, din cauza varstei inaintate, s'au
cam sters.
43

Gheorghe Chitu a avut o activitate prodigioasd


pe terenul cultural, national si patriotic, si acei cari
vor scri Istoria Romaniei contimporane si in spe-
cial a Olteniei, vor gasi un bogat material in acti-
vitatea acestui mare Oltean, care, copil de negus-
tor mijlocas, cu mari greut4 si prin o muncd ti-
tanicd a putut sd devind omul luminat, omul de
talent, ale carui calitati au fest puse in serviciul
Craiovei, a Olteniei, a scumpei lui Romdnii. Nascut
in Craiova la 24 August 1828, si-a facut studiile
in Craiova si la Sfantu Sava in Bucuresti, uncle,
terminandu-si studiile, a fost numit profesor de
limbile clasice.
Cand insa goarna libertatii sund la Islaz, Gheor-
ghe Chitu, desi abia in varsta. de 20 ani, ia parte
la miscarea revolutionard din 1848, find numit co-
misar al guvernului revolutionar.
Mai tarziu cu o mica bursa fu trimes la Viena, unde
isi complecfa studiile literare si juridice, dupa care,
la 1857 fonda in Craiova ziarul Vocea Oltului" ,

pentru ca prin presa, a arei libertati a aparat, sa


comunice cu poporul pe care '1 adora.
Trecand prin magistratura, wide a fost si pro-
curer general la Curtea de apel din Craiova, se in-
scrise in baroul craiovean, in care se ilustrd apa-
rand mai ales pe cei obijduiti si numai cauzele ce
considera drepte.
Ctiti n'au fost, si multi in mod gratuit, cari rt'au
profitat de puternicul sprijin al lui Gheorghe Chitu
pentru a-si gasi dreptate?
Un exemplu. Cazul istorisit la 1888 de d-nul
Cartianu, pe atunci directorul scoalpi de Agricul-
44

turd dela Striharet, and tdranii din judetul Olt au


spdlat rusinea craiovenilor alegand ei deputat pe
Gheorghe Chitu.
D-nu Cartianu spunea:
Acum ativa ani, se omori de un tAlhar tatal
a doi copii; vaduva ucisului isi puse salba ama-
net ca s clobandeasca 50 de napoleoni spre a
plAti advocatului care sd ceard Justitiei pedepsirea
culpabilului. Fiul sdu cel mai mare fu insarcinat
sd ducd acei 50 de napoleoni lui Gheorghe Chitu,
cel mai distins avocat din Craiova, pentru a-1 an-
gaja cu apararea intereselor vdduvei si a orfani-
lor. Dar and avocatul Gheorghe Chitu afla cd vd-
duva, ca sa-si procure bani, isi amanetase salba,
cd un fiu nlai mic al ei care se afla la studii in
strinatate erea amenintat de neavere a se rein-
toare in tara cu studiile neterminate, strdnse banii
ce i se pusese pe mas i, inapoindu-i baiatului,
ii zise cu bldndete :
la acegi bani, du-i munzei tale i spunei
sd-i irimild fratelui idu mai mic ea set-i poatd
termina studiile. Eu n'ain trebumtd de nici-o plaid
ca sd sprijin clrepturile voastre.
Procesul nostru a fost castigat i eu, care e-
ream fratele cel mai mic din strainatate, multa-
mita celor 50 napoleoni refuzati de Gheorghe Chitu,
mi-am putut termina studiile Si ajunge ce sunt
astazi.
Dar si pe acei cari puteau plati, ca institutia
din Craiova: Madona-Dudu, ii apAra gratis, pentru
cd Gheorghe Chip, credea Ca acest asezamant, ame-
nintat de a i se seculariza averi19, avea menirea a
45

ajuta pe cei nevoiai si de aceea, nu numai n'a ce-


rut onorar ca acei cari veniserd sd-1 asiste la apd-
rarea Bisericei inaintea instantelor judecdtoreti,
dar chiar a refuzat a-1 primi, dupa ce c4tiga pro-
cesul.
Ar fiputut salr agoniseascd prin o muncd cinstitd,
o avere care s-lfi pus la addpostul nevoilor zilnice
pe el i familia lui, dar fiind retinut a conduce di-
ferite ministere, a murit sdrac.
Gh. Chitu a fost primul primar al Craiovei.
Iata-i ordinul de numire :
Domnule,
In urma alegerei fcicutd de cdtrd ora,sul Kraiova,
pentru Consiliul Comunal, care are, in viitoriu, a o-
cirmui interesele sale locale ; MAriea Sa Principele
Domnitoriti, in puterea art: 83-din legea Comu-
nald, i asupra raportului meu sub No. 21,489, a
bine voitu a vci numi Priraariii al acestei Comune.
Am onre, dar, a viz' comunica acestu actu de bund
vointd i de incredire alu Domnitoriului $i viz' invitu,
ca depunind, in mdnele Prefectului de District, ju-
rdmintul cerutu de lege, se procedati la indeplinirea
misiunei D-vstre dupd drepturile ci indatoririle pre-
scrise de legea Comunald.
In aplicatiunea legei care inzastreazd Comunele
cu moue institutiuni # cu o independintd multu mai
mare de ciit ceea ce a avut pdnii acum ; Teara, Gu-
vernul # Comuna, au a cere ,si a a#epta o deose-
bud rivnd, un deosebitu devolamentu, pentru binele
publicu, de la D vstre carele ca Primariu sinteti in-
bfacat cu o weciald iniciativd ,si cu drepturi atatu
de intinse. Ca intdiul Primariu alesu # numit dupd
46

noua legiuire, D-vstrii avdi indoi1a datorie de a face,


pe de o parte a se bine-cuvinta nouele instilutiuni
Comunale, de calrii populaliunele a carora sunle/i in-
tdiul magistrat, i al doilea de a consolida in Co-
muna D-vstre, respeclul cdtrei Domnu i legi, tare"
de care nimicu solidu, nu se pole crea.
Cum vedefi, Domnul meu, Misiunea D vOslre, este
mare 1 frumsi ; pundi dar, Mid inima,
la indeplinirea ei, pentru ca acc respunzcind cu t6tei
deplindlalea la cqteptdrile publice, se vei faceti demnu,
de buna voinki a Domnului Romaniei, i de recuncl-
tinta concetalenilor D-vstre.
Domnule, asigurarea osebilei mele

Ministru, Kogillniceanu.
Dupa ce fusese primul Primar al iubitei lui
Craiove intra ca Ministru de culte la 1866 in gu-
vernul prezidat de M. C. Epureanu, conducand in
timpul rdzboiului neatarnarii 1877-1878 mai toate
ministerele, pentru cd marele Ion C. Bratianu cu-
nostea cinstea cea desdvdrsitd a lui Gheorghe
Chita, inteligenta-i sclipitoare si patriotismul lut
neintrecut. Vrusese Gheorghe Chitu sa-si reia dupd
rasboiul neatarnarii profesia lui de advocat, dar Ion
C. Bratianu opundndu-se, l'a asigurat in fata de
martori ca tara va avea grijd de el si familia lui,
ceeace cu moartea marelui Roman Ion C. Bratianu,
s'a uitat.
In literatura, ca in tot ce intreprindea, s'a dis-
tins, intre altele colabornd la Cuvinte din Bcitrdni"
publicate de rnarele Hasdeu, de care Gh. Chi-tu erea
nedespartit.
47

A scris si poezii, ca splendidul sonet la d-nul Lud.


Wiest, dupa ce Inca de pe and erdelev in 1842 facuse
o poezie in limba franceza Principelui Alex. Ghica.
Gheorghe Chitu, fiul operilor sale, moare sarac
la mosia sa Mirila, ce din munca lui Ii agonisise,
dar care, inglobata in datorii, a trebuit sa fie van-
duta, desi ftjsese Ministru aproape neintrerupt de
la 1866 pana la 1884, desi cunoscuse secrete de
Stat ca rescumpararea Cailor ferate, din cari multi
s'au imbogatit.
WA' notita ce gasim in privinta aceasta in
Adevarul" din 30 Oct. 1897.
Una din cele mai interesante figuri, un cap cla-
sic, plin de viata i de o rara energie.
George Chifu a fost un luptator, un agitator, o-
rator de mare talent; toate discursurile sale respirau
dragostea de lard, iubirea de neam, dorinfa de a ve-
dea Rominia mare i puternicd.
A luptat mult pind ce a ajuns la cele mai inalte
demnitali in Slat si tot-d' auna s'a interesat in deo-
sebi de Oltenia, de Craiova.
Orator popular i orator de parlament, el stia se"
cuvinteze in graiul poporului i in limba clasicd.
Cultura si-o facuse din clasicii greci si latini si
Find n cei din urmd ani, in toate discutiunile, a-
mesteca citate din acoli scrillori.
George Chitu a lost omul politic, care nu s' a sfiit
s spue de pe banca ministeriald, atunci cind un o-
pozant i-a amintit agitagile pe cari le facea in o-
pozziie:
Da, am purtat masalaua, ci acum imi lilt-
roase mina a plicurd i ma mindresc ca am purtat
masalaua" !
48

Cind cu faimosul discurs rostit la Ia4 de P. Gra.-


di4eanu, George Chi fu era ministru i el il rugase
pe d. Grcid4leanu sei vorbeascei, i s vorbeascei cu
inilna deschisd.
Pe lingd talent si inteligenla, pe lingd culturei 0
sentimente alese, George Chitu inlrunea i o rarei cin-
ste, o neasemeinatei corectitudine politica.
Cind cu reiscumpeirarea C. F., a fost cel d'intii
om ceiruia ion Brdtianu ii comunicase acea holdrire.
Chifu a fost indemnat de alfii, cdrora el le-a comu-
nicat decisia guvernului de a reiscumpdra C. F., sd
profile de ocazie. Sfdluitorii s'auimbogeitit, dar George
Chilu a rmas seirac.
El le-a spus C nu poatesd profile de siNalia sa,
care il face sd cunoascd secretele de Stat, ca sd se,
imbogdieascd.
Sint rare talentele ca acela al lui Chitu, dar mai
rafi oameni ca George Chilu.
B.
Gheorghe Chitu pe langa c'a ilustrat baroul in
care, de ar fi ramas, devenea desigur, in mod cin-
stit, unul din nababii tarii, a ilustrat i catedra de
drept dela Universitatea din Bucureti, unde fusese
numit profesor, dar dorul de libertate, dorul de
a-i sluji tara cu toata puterea lui de munca, ii
decise a parasi acea demnitate.
Pe la toate ministerele a lasat adanci brazde
folositoare, la instructia publica in deosebi. El fu
primul organizator al ..coalelor ; sub el i dupa sta-
ruinta lui se vota prima lege a instructiunei pu-
blice. El reui, cu toata opunerea unor colegi din
minister, sa faca a se vota legea de gradatie a cor-
4g

pului didactic, pe care il considera ca parghia de


reazim a viitorului tarei, pe care o vrea mare nu
numai ca teritoriu, dar mai ales ca cultura. Natio-
nalist infocat, sustinea ca : trehue inainte de toate
sa ne ingrijim de existenta noastra nationala, cad
libertatea nu poate sa existe daca Natia nu exista";
dar in acela timp om politic prevazator, tinand sus
demnitatea Romaniei, ceeace se poate constata si
din telegrama trimisa Prefectului de Mehedinti pen-
tru primirea oamenilor de tiinta 1 litere maghiari,
cari vizitau in 1882 orasul T.-Severin 1) i care i-a
adus, atat aprobarea lui Ion C. Bratianu2), cat
i multamirile Romanilor din Arad cari, pe cand ii
cauta sanatatea la Baile Herculane,i-au trimes ur-
matoarea telegrama :
Illarele Barba al tutulor Romanilor Gheor-
)1

ghe Clzita, multi ani sd lrdiascd.


Romcinii Aradani .

1) Iti fac complimentele melle pentru sagacele instructiuni date Dom-


nului Prefectu de Severin.
I. C. Brtianu.
2) D-lui Prefeclu Mehedinfi Severinu. Luatu cunoscintil telegrama
D-vostrii catre Ministrul Jnstructiunii, astazi absinte.
Guvernul v accordd 2000, doug mii franci, pentru a subveni, cu ceea
ce i Comuna va trebui sa dea, la receptiunea demnii confortabile a So-
cictatii Jnvetiatilor Ungariei. Guernul este siguru, D-Ostrii ati intellesu
forte bine: ca acesta visitatiune nu are si nu trebue s. iea nici macar appa-
rentia ver-unei demonstratiuni polilice.
Receptiunea der din partea primariei si a D-vcistrg, nu a poporului,
care nu este pusu in curentul ideei, va fi u salutare amicale, cordiale si
bucurosit pentru exploratorii s iintei pe clasicul nostru Territoriu.
Nu der baiarace, nici sgomotose si comedise manifestatiuni, ci SC
rioe i bine cumpanite salutaVunt. Musica place veciniloru ca si nog; deca
n'aveti acilea, cereti immediatu Craiova. Accentele hymnului loru national
sa punk in poetica emotiune inimele Magyare.
Luati cunoscinfft si regulat mai dinainte toastele, ca sg nu degenereze
in improvisatiuni nechibzuite. Nu uitati assemenea, ca intre illustri barbati
de SciintigLitere ca Pulsky, Jokity, Fele, se affla. Cardinalul-Archiepisco-
pul Ungariei Hainald, amicul M. S. Jmperatorelui. Terminu, D-le Prefectu.
dectarndu-vii, in numel- guvernului, cea mai depling incredere in intelli-
gentia, gagacitatea i finul tactu alu D-lui prefectu Moscuna.
Ministru, CHITu. 4
50

Poate cd. aceste incomplecte randuri despre


Gheorghe Chitu sa redetepte in Craioveni simful
datoriei de a-i ridica un monument pe vr'o piaf a
prea iubiteilui Craiova, Cetatea Olteniei, cum o nu-
mea el, i pe care voind-o mare ca culturd, stdrui
a se clddi intre altele i Scoala rnilitard.
Sa. dea Dumnezeu Bunul sa nu ma insel ca atunci
cand, dupa inmormntarea nationald ce tara i-a fdcut,
incercasem s indemn pe Craioveni a-i ridica o statuie.
*i acum, scumpe domnule Laugier, o sincerd
strangere de mand dela devotatul d-tale
C. M. Ciocazan.

Uitarea in care Craiovenii au invaluit pe primul lor


primar, pe omul de cinste, pe cetateanul integru si capabil,
pe marele Oltean si bunul Roman Gheorghe Chitu, este
dureroasa. Daca n'ar fi o strada Gheorghe Chitu, aproape
nimeni n'ar mai pomeni numele ce ar fi trebuit sa raniana
scump Craiovenilor.
In 1928 peste sase ani numai vom serba cente-
narul lui Gh. Chitu: se cade ca o cuvinta pentru Craioveni,
ca cel putin pana la acea data sa-i cinstim memoria, fixand
in piatra pe una din pietele noastre chipul marelui Oltean
ce a fost.
Arhivele Olteniei", cu multumirea de a se pune dela
primul sail numar in fruntea unei manifeslari de justa
recunostiinta, ia in acest scop initiativa deschiderei unei
liste de subscriptie si subscrie cea dintai 1000 lei.
Propune formarea unui comitet sub presidentia chiar a
d-lui C. Ciocazan si alegerea ca loc pentru asezarea monu-
mentului: squarul din capul strazei ce-i poarta numele, in
dreptul bisericei Sf. Arhanghel.
Adeziunile celor cari ar dori sa figureze in comitet, se
vor trimite pe adresa d-lui C. Ciocazan sau a Arhivelor
Olteniei". Ch. L.
51

CONTIRIBuTin
LA UN STUDIU ANNA PRESE1 DIN OLTENIA.
Conditiunile geografice in care a fost asezat poporul roman
intre neamurile inconjurAtoare, precum i imprejurarile isto.
rice prin care el a trecut in cursul veacurilor, ne explica
pentruce nobilul nostru neam cu toate calitatile lui de
rasa a intarziat atata de mult pana sa se manifesteze la
randu-i, in intelectualitatea sa, si in forrna scrisului. Incon-
jurat de neamuri de care nu era legat prin nici o afinitate
de sange or de simtire, si din care arare ori sa se fi ridicat
prin cultura vreunul, inteun moment oare care al evolutiei
sale, mai presus de acel al nostru ; impedecat dela e mai
degraba infdptuire a unilicarii sale sufletesti nationale ves-
tire si preludiu al unificdrei politice de astazi de catre
vitregia vremurilor trecute ; e cu totul firesc daca, intr'o
epoch in care geniul francez infloreste in literatura lui Cor-
neille, a lui Moliere, a lui Bossuet 0 a lui La Fontaine, noi
suntem Inca la Psaltire, la Molitfelnice, la rudimentele literare
ale cuviosilor mitropoliti Varlaam i Dosofteiu, si la acele ale
cinstitelor fete boeresti ale cronicarilor Gr. Urechi i Miron
Costin.
Tiparul, vehicul al culturei in popor, n'a fost introdus la
noi in tara de cat in timpul evlaviosului voevod Radu cel
Mare (1495-1508) si al reorganizatorului Bisericei muntenesti,
Mitropolit al Ungro-Vlahiei Nifon, de catre dumnealui mona-
hul si mester tipograf Macarie. Acest Macarie, sarb de neam,
se pare a fi venit din Muntenegru, unde a tiparit ceva carti;
descalecand in mijlocul nostru, a adus cu sine un teasc de
tiparit, ceva matrite de turnat literele, cativa saculeti cu slova
cirilica i priceperea sa in mestesugul tipograficesc, pe care
probabil ca-1 invAtase si el dela mesteri venetieni. El
este cel care ne da cea d'intdi carte tipcirita in Prue no-
mdnefli, dar pe limb& si cu litersloveneasca dat fiind
ca pe vremurile acelea Sfanta Slujba se facea in limba sla-
vona si anume: Lilurghierul din 1508. Aceasta prima
tipografie munteneasca, in care Macarie a scos Liturghierul
sau, va fi fost la Manastirea Dealului de langa Targoviste,
sau poate chiar la ManAstirea Bistrita, cea intemeiata de bo-
ierii Craiovesti (Banul Barbu Basarab i cu cei trei frati ai lui).
Din 1521 ni se pastreaza cca mai veche (ce s't gasit pana
acum) scrisoare de tneincl scrisa in romaneste, insa cu litere
cirilice: aceea adresata judelui Brasovului de catre un cmpu-
lungean Neacsu.
Cea mai veche pomenire ce se face despre o carte tipci-
52

rita pe Umbel romezneascg, dar tot cu caractere cirilice, este


aceea a Catehismului luteran din 1544, tiparit de Sasii din
Ardeal, la Sibiu, ca o carte de propaganda. Textul original
al acestei publicatii nu ni s'a pastrat in originalul tiparit,
ci doar intr'o copie scrisa de mana.
Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, subt influ-
enra i prin mijlocirea acelorasi Sasi si a Ungurilor d'n Ar-
deal, cari deopotriva ar vrea sa atraga pe Romanii ardeleni,
unii spre luteranism i altii spre calvinism, dar cari in ace-
las timp urmaresc i scopuri comerciale, se incep a se tipari,
la Brasov mai ales, traduceri de carti sfinte in limba romana,
dar tot cu slove cirilice, destinate Romanilor din toate partite.
Raspandirea tipariturilor din acea vreme este legata mai ales
de numele dascalului Coresi Acesta, prin activitatea lui de mester
tipograf si de editor, a stabilit o ortografie si a contribuit in
bung parte la indrumat,ea inspre fixarea unei limbi literare
romanesti, una i singura, inteleasa deopotriva in Ardeal casi
in Muntenia si in Moldova.
Dintre tipariturile acestui vrednic diacon Coresi, Evan-
gheliarul romnesc din 1561, tras la 'Brasov, este cea d'intai
carte tiparita in limba noastra (desi in spirit strain) si pas-
trata intreaga ; iar a sa Evanghelie cu invataturci din 1581,
ultima lui tiparitura, este in acelas timp i ortodoxa.
Abia din anul 1600 avem primul act istoric de stat, scris
pe romaneste 1 cu litere vechi : este un ordin dat de voe-
vodul Mihai Viteazul in calitate de domn al Ardealului.
Dela epoca aceasta incepe i declinul influentei slavone
in Tarile romanesti, in profitul limbei qi culturei nationale.
* * *
Dupa aceste notite introductive cu privire la aparitia ma-
nifestarii celui d'intai scris si tiparit in cuprinsul Romanei de azi,
trecem la \istoricul inceputurilor presei romnesti in genere, acea-
sta pentru a fixa in timp eadrul i importanta presei din Oltenia1).
Inceputurile gazetariei romanesti le aflam, abia pe la sfar-
situl veacului al XVIII, in cele cateva incercari ziaristice din
Ardeal, ce ree. sunt pomenite doar ca intentiuni exprimate, ca
1) Pentru aceasta parte a studiului nostru ne-am servit mai ales de
bogat informata Inlroducere a d-lui Profesor I. Bianu, bibliot carul Acaic-
miei, scrisrt peritru excelenta lucrare a D-lor N. Hodoq, :0 Al, S. Ionescu:
Publicafiunile periodice romiinqIi. 1913
53

planuri elaborate cu chibzuialA uneori, or numai cu entusiasm


alte dati, dar care nu au putut trece bariera dintre planul
nAzuintelor inspre lumea infdptuirei, din felurite pricini.
Astfel, cea mai veche mentiune cunoscur Vara astazi, ce
s'ar fi fAcut despre aparitia unei gazete ramAnesti, este aceea
inserat in numdrul din 3 Martie 1790 al lui Wiener Zeitung
din Viena, in care se anunta ca va sA iese, la lai, cu nu-
mele de Courrier de Moldavie, o gazet scrisA pe douA co-
loane, dintre care una in romAneste i alfa in frantuzeste.
De bunA seamA insA cA aceastd publicatie n'a vAzut nici
odatA lumina zilei.
Cu cAteva luni mai nainte, in 1789, o societate de cArtu-
rani i iubitori de culturA romAneascA din Ardeal, ceruse
oficial invoirea dela cArmuirea lui Josef II Imp Aratul, sA scoatA,
de cu anul viitor, o gazetA pentru poporul romAnesc dela
sate. Foaia ar fi fost sA se tipAreasca la Sibiiu, cu numele
de Wallachische Zeitung fiir den Landmann. Incuvintarea
ceruth s'a si dat in 1790; ziarul insA nu a mai apArut, sau
cA va ft iesit un singur numAr in 1791, dupe-. afirmatia unui
istoric ungur, numar din care nu se cunoaste nici un exemplar.
Profesorul Dr. Joan Molnar, dela Sadu de lnga Sibiiu,
zelos cArturar ardelean, ceru in douA rAnduri, la 1793 si la
1791, voia de a tipAri un ziar romAnesc, dar cererea ii fu
brutal respinsA, mai ales ca Molnar colaborase la compune-
rea memoriului Supp1e3 libellus Valachorum" adresat curtii
din Viena in numele poporului romAnesc- de peste munti
inch' din Martie 1791. 0 a treia incercare, fAcuth de acela
Molnar, in asociatie cu Paul Iorgovici bAnAteanul, autor al
gramaticei din 1799, rAmase tat fArA isbAnda.
UrmAtori exemplului dat de Ungurii din Transilvania, cari
pe la 1794 infintaserA o Societate pentru cUltivarea limbii un-
guresti, si cari aveau de mai mult timp gazete, ca si Sasii,
carturarii nostri din Ardeal si Banat plAnuesc si ei curAnd
dupA accea o Sotietate filozofeascd a Neamului ronainesc in
Mare Printipatul Ardealului, pe care o i infiinteaza la in-
ceputul anuluie1795, cu anume scopul, intre altele, de a
publica un ziar saptamAnal. Ei se pun in legAturA cu o samA
de invatati din capitala Tarii romAnesti si hotArAsc sA scoatA,
cu puteri unite, o gazetA romAneascA pe care o botezaserA,
inainte de a se naste, Vestiri Filosofe#i ci Moralice0i. Din
Muntenia urma sa colaboreze EnAchita VdcArescu, iar din
54

Ardeal I. Molnar, R. Tempea, Budai Deleanu si alti profesori,


preoti si doctori Invatati. Ni s'a pastrat prospectul care anunta
publicului aparitia apropiata 'a planuitului ziar. Aceasta In-
stiintare" a fost tiparita la S;biiu. Ea vesteste ca la sfarsitul
lunei lui Maiu al anului curgatoriu 1795 coalele cele dintaiu
vor fi typaritea. Dar nici aceasta publicatie periodica. ce ar
fi fost mai mult o revista de cat o simpla gazeta, nu a avut
parte sit' fie infaptuit, din prima piedicilor ce i s'au pus
de autoritatile unguresti.
In 1814 un oarecare carturar ardelean din scoala lati-
nista', Alexie Lazaru, incearca si el, dar tot fara isbanda,
sh pregateasca publicarea unei foi pentru Novele" care s
apara de doua ori pe saptamana, la tipografia criliasca a uni-
versitatii din Buda. Aceasta o stim din prospectul ce Lazaru
a tiparit pe o foaie volanta alipita la slar,itul exemplarelor
din cartea sa : Intamplarile- rasboiului Frantozilor...", lucrare
aparuta la Buda In 1814.
Zaharia Carcalechi, cuno -cut IL-ar, editor si gazetar ro-
man din Buda, intentionase a scoate si el o Gazetii romd-
neasai, pentru care circulase chiar liste de subscriptii la abo-
nament. Si aceasta insa a dat gres.
Mai norocos a fost Toader Racocea bucovineanul, care,
dupa ce anuntase si el Inca din 1817 ca va sa scoat o
foaie literara, pentru care lasase s circule chiar un apel
de pretumarare" -(lista de subscriptie la abonament), reuseste
insfarsit, dupa trei ani de rabdatoare staruinti, a face sa apara
la Lemberg, in 1820, cea dintdi foaie periodicli romneascli,
sub titlul de: Chrestomaticul RomAnesc" sau : Adunare
a tot felul de istorii 0 alte fciplorii, scoase din autorii dipe
osebite limbi". Primul numar al acestei publicatii-revista are
195 de pagini. Nu stim insa clack un al doilea numar a mai
aparut or nu.
In anul 1821 acelas Z. Carcalechi incepe sa publice Biblio-
teca romdneasca, intocmit in 12 parti dupa tumArul celor
12 luni. IntAia oara tipArita pentru Natia Romaneasca". De
asta data avem deaface intr'adevar cu ceea ce se nukneste
o revista.
Din timpul miscarii natiohale a 4ui Tudor Viadimirescu
ni s'ilu pastrat cateva exemplare, manuscrise si mai ales tipa-
55

rite, din manifestele pe care eroul oltean dela 1821 le-a


adresat Poporului si ostirii sale. Ele formeaza presa ocazio-
nate: a timpului.
In starsit mentionam si o gazeta romaneasca tiparita in
strainatate, anume la Lipsca, si intitulata Fama Lipsciii. Cel
care a redactat-o era un connational mult umblat prin lume,
stabilit in Lipsca : I. M. Rosetti si care fusese mult indemnat
a o face de catre bunul boer muntean Dinicu Golescu.
Precum se vede din expunerea de fata, daca in Ardeal
si Tarile unguresti, casi aiurea pe unde au fost Romani, in-
cercarile de a scoate gazete romanesti nu au isbutit, aceasta
a fost si din cauza ca poporul sarac de acolo nu putea fi
Inca un public care sa impuna si apoi sa sustina costisitoa-
rea tiparire a unor astfel de publicatii ; iar carturarii singuri
nu ar fi putut-o face nici ei, nefiind ins:-si mai bogati ca
cei dintai.
In Principate era alta pricina, anume : pe de o parte lipsa a-
proape complecta a unei culturi la biet poporul ce era cu
burn stire lasat s orbecaiasca in negurile igriorantei, iar pe
de alta instrainarea de rudimentele culturei si a limbei natio-
nale, ce era sugrumata in fasa la orasele mari si la majori-
tatea boerimei de toata mana prin moda culturei grecesti,
prin cartea si dascalul grecesc, al caror prestigiu il stabilise
lunga domnie a fanariOtilor asupra Tarilor romanesti. Cad
in Muntenia si in Moldova, inainte de aparitia vre unei
gazete romnesti, se citeau multe foi straine de oare cari boeri,
carturari si chiar negustori targoveti bastinasi. Astfel Inca
din 1802 se stie c veniau in tara, la Bucuresti Si la Iasi
mai ales, publicatiuni ca: Journal de Francfort, Le Spectateur
du Nord, Journal litteraire, Le Spectateur, L' Abeille du
Nord, ba chiar Mercure de France i Almanach des Dames,
apoi : Notizie del Mondo, II Redattore italiano, deosebit de
vre-o doua gazete nemtesti si grecesti.
Exemplul acestor foi straine, pe Yana acel al incercarilor
(*acute in aceasta directiune de fratii ardelerfi, cum si indem-
nul pornit dela omul de cultura care a fost or cum ar
fi fost el pentru noi ca guvernator rusesc generalul Kisseleff
in timpul ocupatiunei dela 1829-1834, determinara infintarea
56

calor d'intai organe de publicitate, cu aparitiune regulata, in


cele doua capitale : Curierul Romdnesc i Albina Romaneascit.
Curieeul Romnesc apare la Bucuresti la 8 Aprilie 1829,
ca gazeta saptamanala, fara alta indicatie de cat a numelui
editorilor I. Eliad si C. Moroiu" ; tiparit prost pe doua
file de mic format si pe o hartie poroasa. La dreapta titlului
este imprimat si un medalion oval, pe care se vede un
postalion tras de 4 cai naintasi, cu surugiul calare si
o victorie intr'aripata sburand deasupra curierului". Peste
cateva luni foaia lui Eliade Isi adaoga sub titlu : gazeta ad-
ministrativa, comerciala si literala", inlocuind apoi ultimul
adjectiv prin politica". De altfel stim ca Eliad facuse Inca
din 1827 o cerere guvernului sa-i permita a scoate o gazeta,
dar Gr. Ghica, domnitor timoros, nu indrasneste a-i incu-
vinta o asemenea ingaduire.
Albina rornineasca, gazeta politico-litcrald, apare intaia
oara la Esii" adica la Iasi, cu data de 1 lunie 1829 si cu
indicatia Proprietar: G. Asachi." Foaia moldoveneasca e
tiparita mai bine si mai frumos ca cea dela Bucuresti, aOnd
langa titlu o vigneta infatisand o albina, o lira si un trident;
are 4 pagini in - 40 si iese tot odata pe saptarnana ca si
acea a lui Eliade. Aparitia acestei foi a lost anuntata printr'un
prospect intitulat Instiintare despre gazeta romaneasca din
Esi" cu data de 17 Aprilie 1829, cum si printr'o invitare
pentru abonament . litografiata care s'a trimis la 20 April
catorva intelectuali si personagii mai de sama, si prin care
se spunea ca. Albina romaneasca, sub directia lui Asachi,
va esi de sub tipar la 15 Mai viitor. Pang. la 1 Iunie, cand
insfarsit a aparut Albina, au mai esit trei foi volante cu
titlul de Novitale dela arrnie, mai mult un fel de buletin
de rasboiu, cuprinzand noutati despre mersul campaniei in
curs dintre Turci si Rusi, cum si repetate anunturi vestind
gazeta ce se DregAtia.
Cu aparitia Curierului si a Albinei, putem considera ca
definitiv intemeiata presa periodica nationala. Caci, dupa
exemplul acestor doua publicatii, cum si dupa modelul Sa.
silor, Romanii din Brasov scot si ei la 2 Ian, 1837 o gazeta
57

romaneasca : Foaea Moninecii, spre inmultirea cei de ol*e


folositoare CunWiinte" cu ingrijirea lui Ion Barac, apoi
Gazeta de Transilvanta, Male politica a lui G. Barit, ce
apare la 12 Martie 1838 i careia i se adaoga de la 2 Iulie
i un supliment literar: Foae pentru ininte, inirn ski lite-
ratura, Brashov.
C. D. Fortunescu.
(Va urma),

Pomelnicul bisericii din comuna 4imnicu de Jos


din judetul Dolj
alCatuit i scris de Dionisie eclesiarchul

AlfillinTWAill 1115111

e 04=-4

440-IMS BOE6t. ii4)14 471

1111hO14 E DOEdid

MHAI tout. CYYL1 .

H1111044 t Eou,15. Ala yorlinn

:1174:'
tikliqg . jficii1n
- 11

NOE RoE6t. XanyCAX4.


' ." .. ..
'',44l fiti# fug
iiiitt,0?1,,
: LA?! 01iir
i__
KOGVHAEM . RoE601.. 11-tmAari - avt4y.46mvengui,IIV
VrOCALIAAV.

flop .G0t6Or. .1(01,04J ,


. .1 0. 1.7
4 rUE4 la fathom :hat& vr inkaAll ,
;

Sfintei biserici a satului $ernnicu din judetul Jiut


lui de jos. Unde sa" prznuiWe hraniul Sfinta Ador-
58

mire a prea Sfintei Nsciitoarei de Dmnezeu i puru-


rea fecioarei Mariei.
Kare aceasti beseric s pomenete ca au fost
facut g. din vechime de ctitorii monenii locului cei
bAtrini Bgdan cu ceata lui. i dupii vremi inve-
chindu-se i slbind, cu voia lui Dmnezeu, s'au pre-
tAcut i s'au inoit de fericitii ctitori Duninealor jupan
lanake Croitorul Crilioveanul, i Ion sin popa Gavril
i Dumnealui Mihai Duduveicii, i Marcu a lui Stoian
i Dumnealui jupan Dumitru terzibaa Craioveanul
cu verii lui, i Marin nepotul popei Gavril epitropul
besericii, ajutorind i altii locuitori de acolo.
,,tejr-Lryir
a_v *n.rim- 2W.
;;"

ot;

_41 flOHtllllJ _ r--

-7- 1

Urfiatin oicrtn,a.Larrninn 11;71111% , itin n 'g;ogAiliq 4

..---'
RiadlIfilt1)0e. 1N4LCC rte;,161,1fApAgi4i (4. nind
1 iJ1 I _
;.5.r ipTrifn itielf.7.1noruz 1111.11/113CW,mn
1 4 l I

qiegetlizer .11.1pnui . lc ccei d tam;


, 1' I , /
gar!? a 7Whiflayi,11.; it' Se ci OZI a .71tgazi; 217.11 gwriisi

I.
2i linuuT7n 11 ozatfinin itoliVAvn wi ,C2zny,son Ed t: net
.liq ZarrulAtn.. 4 ill hi' g; 41444VaillfilXYCE-
A I . ,-,
rafte-Aziann . ASTAtAgn.72,41#13te . C = v 7 =Alf (Mr zglIce:4?
17przi:77/1 , HA? y,zz ailf
lifitalLt Alonnr5ozt iff lIYA
c4- . ii. .14.); am 110MI
Ian .21.101 NITA .421ildL71:8 , tz,ifeynn al 40 C mum . gl
g". ' inn
lasvpmur
In zilele Mrii sale Domnului Alexandru Moruz
Voevod ci a Prea Sfirrtii sale parintelui episcopul
59

RAmnicului Kir Nectarie. in care acest pomelnic sau


scris numele ctitorilor si a pArintilor lor spre veci-
nica pomenire. i sau dat voe tuturor pravoslavni-
cilor crestini, carii vor voi a scrie numele lor si al
parintilor lor intracest ctitoricesc pomelnic spre a lor
vecinica pomenire, insd dupA hotarirea sfintilor pg-
rinti, sa miluiasca si sA. dea la sfinta beserica ajutori
ori bani ori scule bisericesti sau orice va veti si sA.
sA socoteascA de un nume 500 de bani iar intralt chip
nu sau dat voe. Ca oricine ar indrasni a scrie vre
un nume intracest ctitoresc pornelnic in taina sau in
semetie si nu va da la sfinta beserica nimic, de va
fi preot sau diacon arAtAndul la arhiereul eparhii
, ei ..--,____ e 3
11 .7 i
. ,
7w 1 1 JP

f na,vi in , J:iffrd Avroaltai


i / 4
.4 0/ arta ra.ip -
1V4 , 4, 32f1,aFttniik;csar(fe,encatii 43, /fans; ?Inc
/ 1 f I. <70
0 riN2PZE 770414Agntn1lf tiAf Air &akar? . "K

14., rt.,' 4711 Ike CA' nr;;1/401118:911.162ard 8,014111, a ;11/ OZ


, 1
.1E4IC01,2nT ItOM wry
1 ,i
MAIlitni.mo, /314ei AV lit/elli HY-
1
1
., / /42 i / / 1/ / , J r
Miff atuma nge Adam/1;4M , a iitilefirl, la( 1 lag/We -
7 . ,.// i /17 t w1 T _.., /i
m.s,/ri4777,1Pturit0Affrmlei , am dtlAg 71/1/iffiln a
I i / / / '7 / 1/ at /I,
L-41,cen 14 813 AIN , our Me400/i,8.170/1y/ff 4/11,40Ninf -
0 / el 0 /47
Afelf 1?,/dri677 TreAlfAIrnit /1.4 Arimirwen,re , a , ruarbfe
/
a, ,
7f iti l ..24777 _Id/n/1
I/
lifer rig
ri 0/ ,,
tdo .4.
1/1160Z aa
Q
1 770,0trin
i fiffr-
,--,
det /ft= 70C11.0.41Jyt \., /1Z alga tdc/77.e_ 4...ip/ograird
,---,
711//t7/ .
. J
fiR7c440 t0/IV/a/t .

et ...
/ f .1 /S. f4t1 ico 4( / NO
Ctillat'lle arteirtVial , A-4 1 /tv.eM/t.;2w/g/I
/ 1

,..gOtimylif nrc3freattaitt ,AfAM/ti


jbg:rc -7?- r.
,, " if e:\-
--xcrzwell cjwtezi
, i W4.
..40.1
(30

dupii canoanele sfintilor prini sa is ia darul, iar


de va fi mirean s se aftnisascg. C aa scrie in
toate pomelnicile cele mari ale Manastirilor.
Iar preotii besericii carii. vor fi dup vremi s5
aib deosebit pomelnic al enoria01or in care vor scrie
numele acelora ce va da s'arindare, s'alticuste sau
ieporocie pentru a lor pomenire. Cci aceale pome-
fin sd slujesc la- vremi i cu soroc apoi une ori
contenesc. Iar acest pomelnic al ctitorilor i al celor
ce au dat danii besericii urmeazd. a se pomeni puru-
rea la sfnta proscomidie c aa iaste oranduiala
sfintelor biserici cretine0i.
S'au scris acest pomelnic cu chelluiala
Dumnealui jupan Dumitru terzibasa de mine
(s) Dionisie Eelesiarh
1814
Acest pomelnic in formatul unei carti, legat in piele, se afla in pasirare
la muzeul Prefecturii Dolj
Profesor t. Cluceanu

Pisania bisericii Sf. Ion Hera din craiova


Aceasta sfinta i dumnezaiascg beserec 5. ce s5
cinstete i s prznue hramu sfi. Jonu Botezatoru
i sfinti impArati Costantin si Elena i sfintu proroc
Ilie este zidit a. din temelie de Dumnealui rAposatu
Jipan Hera Stenescu cojocari din zilele Domnului
nostru Jo Kostandin Aliksandru Ispilant Von' cu
blagoslovenia Sfintii .Sale. Kiriu Kir Nectarie Epis-
kopul Rimnicului i salvAr016 de Dumnialui Serban
Stenescu fratele raposatului Hera; ajutorat i de
iznaful Kojocarilor 1804*)
*)" Aceasta pisanie, siipatii in piatr si in perfeut stare de c nservare,
mi-a fost ariitat de scum 2 ani de di re Printele Gronea, parochul bise-
ricii ; se plistra intr'o magazie de lng clopotnita veche a Sf. locas si
probabil, cu ocaziunea reparatiilor acute cand-va, a fost deslicut din locul
ei inditinat din plretele de deasupra u0i dela intrare i lasatii in paza
distrugerii
Profesor St. Cluceanu
v. ttryll
k...g-ivi?Coitlh- ..(txt... :i44461214/441.1.04.i/v./.4,n,
vo Illt

Acte vechi inedite


Domnul Stelian Zoican bin Turnu-Severin, bescenbent al
lui Nicialae Zoican bin Balta-Mehebinti, prieten al lui Tubor
Vlabimirescu, ne-a increbintat pentru Muzeul de Istorie $i
Etnografie din Turnu-Severin o seama be acte vechi, bin
care publicgm aci: Dona" scrisori ale lui Tudor Vladimirescu,
o adeverinta scris in prima parte de mfina lui Tudor, sem-
nat $i inregistrat de Nicolae Zoican, $i alte opt acte de
afaceri ale lui ,Nicolae Zoican.
AL. gARCACILA.

1. Cu fericild saneitale Chir Niculaie.


Am int-ales c nici pand acum nu te-i mai dus
la Corzi insuti, ci umbli trimetiind pe uni alti, care
nu fac nici o treaba% Ci iat ca-ti scriu nici de cum
zabavg, s'a nu mai faci, ci sa" mergi singur i s'a ca-
uti s scoti bani toti si in grabil sa" umbli ca sd-i
imparti pe capre ; si pka cand iti voi mai trimite
eu alti bani, sa mergi negresit sd mai iai dela pre,
62

tini aceia dela Ostr Ov i s imparti pe o miie de


vite deplin. Pe vre-o .200 sau i mai mult s dai
bani la cdprar Miheiilei. Am vorbit si cu ca-
pray Dumitru ca sA-ti facA tot feliul de inlesnire.
Numai ft-ti oichii in patru, nu te da lenii precum
te-ai dat pAnA acum. Si iar s bagi de sama bine
ca mai mult decAt qease lei i jiimiitate pa *eche
s5 nu dai, ca sA nu Aim precum am AR ast
priimAvar5, ci aa sA urmezi.
Al Dumitale 1820, Dechemure 13.
Theodor
2. Cu fericit siincitate D tale chir Nicolae Zoicane.
Iat mai trimisAi vedre raichiu aizci i trei
fArde noall oca. Ci ma rog sa-1 priimeqti in sama
D-tale qi sa-1 imparti.
Sant al Dumitale
Theodor
NOTA. Scrisoarea nu este datata (A. B.
3. Lei 2000, adeca doao m priimit dela
D-lui pentru marfA de
vite ca adeca boi, vaci, oi,
berbeci, capre, dupa povAtuirea ce
mi s'au dat de ctitre dumnealui, aa
s le fie dumpArAtoarea; i cAnd voi
face marta, peste plata' sa aib dum-
nealui a ma multumi pentru oste-
neala mea precum s5 va cuveni
(sic) qi pentru incredintare am iscAlit.
1820, Marl. 3
Nicolae Zoicand
Lei 1250, adeca o mie doao sute si cincizeci
ama primitu.
3250 lei peste tot.
Nicolae Zoicanfi, AprIlle 10.
NOTA. Pana la semn'atura Nicolae Zoican" este scrisul lui Tudor ;
prima semntur i adaosul ce urmeaza sunt scrise de Zoican; adunarea si
cuvintele Iri peste tot" sunt scrise de o a treia mana.
Mijlocul manuscrisului la primele 4 randuri este rupt; lipsurile se pot
Implini astfel: 1. miLlei am"; 2. numele lui Tudor; 3. numarul vitelor, de
ex. ca la o mie"; 4. fi". (A. B.)
63

4. Dumnealui Jupdnului Nicolae Zoicanu


Set sa daruiasca
la Balt
Jupdne Nicolae!
Sg tii ca amaneturile ce WI tramesti pe Deimi-
inianu ale Boeriului s'oru primitu ; un ciubaru cu
branza, unu pacalu pecetluitu si scrisorile.
Si trametu pe Ddmianu 4 galbini si 11 taleri
turcesti, care eu te rogu ca s'ame (sic) 20 pana in
25 de capre cu lapte a le capata. Ca eu voi veni
la Kirciorova de le voi primi dela Rogobefi. Numai
te forte tare rogu ; si ceelalti bani candu voi primi
caprele ititi voi da.
Data Jupanicu in .19 Mai 1814,
Chiticeanu
5. Jupiine Nicolae
,
Dila Ddmianu amu primitu 2 (sic) si au
mai ramasu napoi 2 galbeni si 11 taleri care-i vi
-lane Dumneata pana voi instiinta cu alta scrisoare
ce sa iai de ei; Hindu ca de capre anu esta (sic)
pria tarzauAi acu la noi s'au opritu s nu traca
vite in co ci.
Jupanicu in 8 lunie 1814
Alu Dumitale prieten
Chiticeanu
6. Dumnealui Jupdnului Nicolae Zoicanu
SA sa daruiasca
la Balta
Poftescu sandtate Dumitale, Jupdne Nicolae Zoicanu
Cu aceasta scrisoare te rogu daca s'aru putea
pang in vr'o 10 oca de untu frumosu sa-mu cum-
peri pentru mine. Si te rogu sa faci de stire la Bahna
la Gheorghe Sivescu la ficioru a babi Cdtrini s-mu
trameata copoiu.
Te rogu sa spuni sanatate la logofdtu Radu.
Dat4 Yupanicu in 31 Avgustu 1814.
Alu DumItale prieten
Chiticeanu
64

7. Dumnealui Boeriului Pala


Sa sa claruiasca
nnde sa va g dth
Poftescu sanatate Dumitale Bori Papa!
Cu acestu ravasu te rogu mai pe urma suparatu,
sa-mu trameti ciei 68 de lei. Sau de socotesti Dum-
neata ceru eu nedreptu, scrie-mu ca sa nu
stracu eu atata hartie scriindu Dumitale si nici unu
raspunsu nu mu dai. Ca au fi cu pacatu de atata
vreme tracuta de nu capatu nici bani, nici raspunsu
clila Dumneata; ca esta infra noi morte si viata, si
ce santemu Mori, a inplini unu la altu.
*i ma bucura a primi raspunsulu scrisori ace--
tia, ca sa nu mai avem alta suparare.
In 22 Julie 1816.
Alu Dumitale bunu voitori Chiticeanu

8 a) Adeca eu Dinu Buliganu dat-am adeverinla


mea la Willa Dumnealui Jupnului Nicolai Zoican,
precum sa sa stie c i-au vandutu nesti pruni va-
tu-meu Pdrvu in taleri 40, i scuturandu eu Dinu
pruni i apucandu-ma numitu de bani, si eu nea-
vandu bani i-amu dat aceasta adeverinta, ca sa ma
astepte de acumu panla Sfantu Gheorghe i atunci
sit am a-i raspunde bani; iara nefiindu bani la soroc,
sa am a-i da dobanda banilor pe anu tracut.
Eu Dinu Buliganu platnicu.
1814 Apr. 27.
8 b) Pentru prunii ce au fost vnduti i i-amu
scuturat eu, m-am multumit eu ca sa aduc una va-
dra rachiu pana intr'o saptamana acum, la Dum-
nealui Juplinu Nicolae Zoican; iara neaducandu ra-
chiu la numitu sorocu, ce cheltuiala sau zaciuiala
sa va intampla, sa fie tot dela mine. Si am iscalit:
1814 Apr. 27.
Eu Dinu Buliganu ot Vidimirecli, platnic.
65
a

Popa Costandin Beilleanu, am scris cu zasa nu-


mitului.
NOTA. Cele 2 adeverinte de sub No. 8 a), 8 b), sunt scrise pe aceiai
foaie, una pe o fats, alta pe cealaltS, de maini diferite, dar cum se vede in
aceia0 zi i pentru ace14 fapt. (A. B )
9. Adecate eu V eitafu Dumitru Vulpanel i cu
Nicolaie Ciobanu i cu Cckstadinu, i am dat a-
ceasta adeverinta la miina Jupanului Lulu si la a
lui Nicolaie, precumu am primitu o sued cinci z'aci
si sasa (sic) de capre din bani ce au lotu dela Ju-
pcinu lonu Florescu pe capre, taleri doo mii, parea-
chea cate noao lei si cinci parale. i fiindu vremea
imparecheata nu s'au pututu face.
i intra (sic) aceste capre, 6 capre cu lapte si unu
tapu mare.
Dumitru VAtau
1814 Aprile 30.
10. Cu fratascli dragoste Chir Nicolae.
Alta nu, far l. cat ce am vorbit pentru porumbi.
Eu am spus la Begu, nunfa sa vi sa iai bani sa
stringi. i ao zis Begu daca pot gasi 100 cu 12
lei si 20 parale. i sa-mi trimit pentru mine 8 ocale
de salt, si cat mai in graba sa vi, sa vez traba. i
raman al Dumitale bun prieten.
La Ostrovu 3 Dechenori 18.16.
lona Cernetanu
La Ostrava 3 Dechemuri 1816.
11. Zapisul meu la mana D lui Jupnului Nico-
lae Zoican, pentru sa sa stie ca m'am rugat D-lui
de me:au facut 13:ne de taleri patruzaci si cinci, cu
soroc de o saptamana. La acest soroc neaducAndu
bani, sa am a-i raspunde oi si capre fiindu ca me-au
facut bine din bani negustoresti. i am iscalit.
DAmian ot Podeni, platnie.
Antone Leca ot Balta, martor.
Popa Constandin BAlteanu, an-. saris.
1820 Apr. 4
5
66

Pentru O Istorie a Craiovei"


DCK(IMENTE
I

Gheorghe Chitu poet


In istoria socialii a Romaniei, Gheorghe Chip este in
deobste cunoscut ca un bun ministru, si in special dis-
tins avocet.
Craiova se poate fan cu acest om de seams, despre
care se cuvine sra se scrie, si aci, o pagin complet5
a Intregei lui activitati politice si culturale.
Intr'o viitoare istorie .a Craiovei, o pagina va trebui s'a
se ocupe si de activitatea lui literard.
Si cum Arhivele Olteniei4 si-a propus s'a publice ma-
teriat documentar pentru trecutul Olteniei, neaparat tre-
bue sa cuprindS si acte privitoare la figurile caracteris-
tice sufletului roman, Impreung cu biografiile lor.
Curn Oheorghe Chitu are si lucrari poetice, ca sa
poata fi cercetate mai tarziu, vom transcri aci ceea ce
vom gas!.
Deocamdatfi publicam un frumos sonet1) cu data de
19 lunie 1853, intitulat:
Sonet la d-nul Lud. Viest 2)
Din cetatea Bucuriei, din a Dundrei cdmpie,
Cdntdtoare filomeld, Entre noi astizi sosegt
,Si in treaccitu-li cel iute tu ne cdnhi o melodie
Ce degeaptd suvenire inimilor romcineA.
1) Acesta este unul din cele mai vechi sone.e D-nul N. Iorga, intr'o
conferinta tinuta la Craiova, la Societatea Prietenii Stiintei" in lw a Ia-
nuarie 1922, vorbind despre Note din literatura olteana", l'a citat si ca
unul din frumoasele sonete romanesti. Si cu drept cuvant!
2) Despre Louis Wiest, ne spune d-1 Duicii, in nota sa: trecea la
1853 prin Viena. Celebrul capelmaistru studiase musica nationala atat de
intim, 'luck compositiile lui se simtiau ca esite din ea. In concertul de la
yiena, dat la 19 Iunie 1853, Wiest executa un potpouriu de melodii roma-
nesti si exa,tii. sala. Cfintecul Jianului i Calusarilor, melancolia si umorul
romanesc se simtiau in potpouriu, zice rdportorul \ estitoru uia, are is-
ciileste un roman". Cine era acest roman ?
67

Te salut, brave maiestre ! A ta artd se admird


Al tdu arc, a ta vioard, al tdu suflet simfitor,
Inspirate de naturd, ca a lui Apolon lird,
Ne incdntd, ne rdp4te i ne umple de amor.
In sublima-fi fantasie auz 0 tul cum suspind,
Auz fluerul de munte, auz Dundrea mugind,
Romdncufa cu o doind dorul sdu cum i-1 alind,
,Si Romeinul cu speronfd din al sdu .vis tresdrind.
Cdntd dar, brave maiestru I In acordurile tale
Auz vocea Romdniei, auz cdntecile sale.
Acest sonet patriotic a fost gasit inteo veche gazeta
Veslitorul romdnesc" al faimosului Carcalechi '), de catre
d-1 O. Bogdan-Duica, reproducandu4 in Sdmdndlorul"
An. V. No. 18, din 30 Aprilie 1906, la pag. 344-345, cu
o scurta notila.
Dupa d-sa, din nou, a fost publicat i in Calendarul
revistei Ramuri", din Craiova, TR 1908, de d-nii C. Saban
Fagefel ai N. Vulovici, la pagina 60-62, cu alta nota.
D4 Th. D. Speranla in $coala modernd din 1 Fe-
bruarie 1898 (vezi O. B. Duica) citeaza din tinerefele lui,
o opera de Thalia inspirafie patriotica i religioasa"2):
Oracolul anului 1851. Aci, ar fi locul, sa i se strangri
toate lucrarile lui, pana se va putea alcatui definitiv, o-
pera lui completa, de mult ateptatd3).
II
0 societate de sinueigarg la Craiova
In 1896, editura parisiana Felix Alcan, in colectia Bi-
bliotheque de'philosophie contemporaine" a publicat lu-
1) Ar fi de dorit, ca cei ce posedii vechi ziare sau reviste ro hane0i,
s le cerceteze sau sii ni le puni la dispozitie, fiindcil cu sigurantii, vor
fi in ele multe poezii de Gh, Chitu. .

2) Cei cari o poselii, sant rtIgati sit ne-o trimiti.


5) Defunctul profesor universitar Grigore Tocilescu, de mult incepuse
public rea operei complecte a lui Chorghe Chitu, d n care a sk apirut pri-
mul volum
68

crarea La contagion du Meurtre", studiu de antropolo-


gie criminala datorit Doctorului Paul Aubry.
D-sa discutand inteun capitol special Sinuciderile, si
aratand, ca exista societati secrete, cari hotarasc, in e-
dinte misterioase, ca membrii sa se omoare unii pe altii,
spune textual:
Existd sau exista la Craiova, In Romdnia, un club
compus in cea mai mare parte, din oameni In vdrstd, co-
mozi, instruifi, intehgenli, constituifi fn scopul exclusiv de
a organiza cu puline cheltueli, pe Indelete si unqi, sinuci-
derea membrilor sdi".
Aceasta citatie D-rul Aubry o face dupa Dr. Collineau,
dintedn volum al acestuia Archives de psychiatric et
d'hypnologie" 1). rul Aubry Ii continua informatia sa:
pupa altd inlormalle, membrii se sinucid pe mdsurd ce
numele lor iasd dintr'o urnd. Cei liner! s'au i omorti. Aid
nu cunoastem mobilul, dar ar Ji extraordinar ca cei 79
membri ai clubului,sd Ji avut fiecare motive serioase. M-
ixt poate aveau ; pe i-au alms, impundndu-le ideile lor".
Informajia aceasta o are din Ann. med.-psych. 1892,
1-er Sem. p. 506.
Noi am facut cercetari in aceasta privinta i nu am
putut afla nimic. Nimerti, n'a putut sa ne spud& ceva,
despre aceasta Societate de Sinucigai, cari sa fi existat
vreo data la Craiova.

Mormantul poetului Vasile Carrova


la Craiova
La 1894, in Revisla Noud" a lui B P. Hwleu,
in numrul din Martie, anul al VI, No. 10,1a pagina
363, scriitorul N. Tincu, a publicat o scurtg bio-
grafie a poetului Vasile CArlova.
A terminat articolul, astfel :
Cdrlova s'a ndscut la Tdrgovi#e in 1809 i a
1) Atragem atentia, in special d.lor medici, cari posedil aceastil lucrare,
sii facit cercetftri Rugain de asernenea pe cei cari fac studii la Paris, sit'
transcrie, in biblioteci, pasagiul acesta, comunicilndu-ni-1.
69

murit la Craiova in 1831. Oasele sale odihnesc


im cimitirul bisericii Madona Dudu, din capitala
Oltenia" .
Informatia aceasta, a fost cornpletat la 1905 de
de D-rul Ion Ratiu, in studiul &Li istoric-literar inti-
tulat Vasile Cat-lova, tipgrit la Blaj, in tipografia
Semin. Arhidiecesan, la pagina 13:
Cimitirul bisericei Madona-Dudu a fost trans-
format in gradina acestei Catedraleazi, 1922, des
fiinfate 0 catedrala 0 gtddina , iar osamintele toate
au fost transportate la cimitirul Sineasca. Prin ur-
mare azi nici o urmei nu mai exist t despre mor-
mantul sau."
Facnd si noi cercetri, nu am gasit mormntul
poetului.
Cum a murit Carlova, ne istoriseste N. Tincu:
Alflorki a gastt rdsunet puternic in sufle ul lui.
)1

Mica poemd Pstorul intristat transpird melan-


colia unui amor nenorocit, care se zice a i-a rii-
pus viala.
lubita lui Carlova se marita An abul. A. land
de aceasta, nebun de durere, veni din Craiova,
unde se afla atunci in garnizoan41), asistii la
nunta ei, apoi imedial se intoarse. Dupa un drum
de trei zile cu olacul, cum se facea calatoria pe a-
tunci, ajunse in Capitala 011eniei, zdi obit de oboscala
i bolnav. ,, Floreo, strigd el soldatului sau de
ordonanfd cum sosi $i inainte de a se da jos din
olac, Floreo, adu-mi calul sal vad. Vistavoiul Flo-

1) Vasile Carlova, la 1830 era ofiter de caldreti in militia romaneascd.


Un portret al lui, in uniforma vremii, semnat de Jiquidi, este alaturat bio-
grafilor de mai sus.
70

rea ii scoase calul din grajd. Cdr lova 4i meingde


animalul favorit, Ii sdruld i zise soldatului:
Dacci voi muri, sd duci pe &Clan dupd mine
pdnd la mormdnt; ci apoi sa' fie al t3u, Floreo.
Peste trei zile dupd aceasta, Cdr lova inchise o
chii pentru vecinicie".

1V.

Poetul Nicoleanu In Craiova


Craiova a avut norocjl, ca sa aiDa in.rnijlocul
ei, figuri distinse, in toate dorneniile: po1itic, arte,
poesie, etc.
Dupa arlova, a avut pe Nicoleanu, despre care
ne da lmuriri, artistul t. Vellescu intr'o biografie
a lui, publicata, in Revista Noud, an. I, No. 12 din
15 Decembrie 1888.
lata ce aflam:
Dupe; moarted lui Nicoleanu am you s #iu
numele pdrinlilor scii, dar loam cerceldrile mete au
Jost zadarnice. 0.S'unt vre-o 7 8 ani,pe thud trdia
profesorul Vasile Caloianu din Craiova, intrand
in vorbd cu ddnsul, atdt mi-a putut spune. c N i-
coleanu nu a fost nscut in Craiova dar c
el, repausatul Caloianu, l'a adus pe la 1849 dun Bu-
zdu, unde incepuse sludii in seminarul de acolo si
cd,dup4 ce l'a adus in Craiova, l'a inscris in cok-
giu,unde a i urmat cu studiile mai departe. Desi
am copilrit in Craiova, nu ram cunoscut copil
acolo; l'am cunoscut pe la 1853, pe atunci era co-
lar incd; lard miiloace, fdrd familie, trdia cland
lecliuni de limbajraicezd ; Craiovenii Ii ziceau: poe-
tul Nicoleanu, aceasta nu pentru cd ar fi ilublzcat
71

pe alunci vreuna din incercdrile sale poetire, dar


pentru cd 41 recita cu drag versurile la oricine voia
sei-1 asculte.
Precdt Irni aduc aminte, pe, la anul 1855 incer-
ceirile poetice ale lui iVicoleanu erau purtate din wind.
in Wind prin Craiova ; cdleva strofe dint," o Mist.
une pierdut, retipdrite asteizi Inca pe atunci; Ni-
coleanu mi le recita plin de infleicdrare st dorea sit
le intercalez n piesa Chaterton de Alfred de
Vignp, in care jucam rolul poetului Chaterton.
Pe la 1856 m' am despdrtit de ddnsul, el riimd-
11

sese in Craiova, iar eu am fost angajat la Teatrul


din Bucure#i ; mai tdrziu aftai di a plecat la Paris,
ca sd-si completeze studiile literare, cativa bob-
ta,Fi 11 trimisera- cu cheltuiala lor, insd dupei
doi ani avurd cruzimea a-1 peirdsi, fr a-i mai
trimete stipendiul fageiduit".
Prolesorul universitar, d-1 Ovid Densuseanu, in
lucrarea sa Din Viata 7i Scrietile poetului Nico-
leanu" publicafa in Noua revistd romdnei" , an. I,
No.- 5, Vol. I, 1 Mart. 1900, pag. 213, completeaza
articolul astfel:
Aici (in Craiova) a slat poetul Nicoleanu pcind
la 1858. Petrecerea lui in Craiova si relaliunile de
prietenie pe care le-a legal aici i-au basal o amintire
dintre cele mai frumoase. Inteo poesie plind 4e entu-
siasm el a cdnlat farmecul acestui oras ci si-a expri-
mat recunostiinta pentru cei cari l'au ajutat. Dar
ceiace l'a pi-cut mai ales sb: iubeascg. Craiova a fost
impresiunea puternicei pe care a produs-o asupralui
treculul aceslui oras in care gdsia ardlea pagini din
gloria strdbund".
72

Oh! CI aiovd, leagan falnic de sperank stralucite !


Nu pentru ca dormi sub cerul unei clime fericite,
Sorbind lacrimile noptii de rdcoare par fumale
Si de-a Jiulni soptire tresarind cu voluplate ;
Nu pentrucd sorb via/a dupa buzele.fi mieroase;
Juni amici, plini de nobletesi fiinte generoase
Care sprijinindu-mi pasul si nutrind a mea putere
lira inv.:I/al recunostinta si-a virtufilor placere,
Nu, numai pentru aceasta port cu mine dorul tau
Si te diem zina si noaptea faiul sufletului meu;
Dar pentru ca se ridica din lacula la tarana
O suflare din virtutea si din gloria strabuna,
Ce s'ar zice ca revarsa peste intreaga Romanie
Un parfuni puternk, forte dintr'a Romei vitejie."
(La Craiova)
At5.t. i totu ar trebui sa" avem detalii mai multe.
Dem. D Stoenescu

0 Biserica
Pledind din Craiova spre Oorj, pe soseaua ce mer-
ge paralel cu apa Amaradia, in dreptul Klm. 21,1a dreapta,
se face un drumulej pe care de apuci, dup 5 ce scobori
51 urci cfiteva v5i si dealuri, cam la 5 klm. deptirtare
dai de satul Crucile". Asezat pe o colin5, cu o prive-
liste incntatoare spre valea ce se pre1ungeste pnii o
pierzi din vedere, retras si linistit, in singur5tatea sa pare
c5 nu-si rnai conteneste pliinsul, viizlind c5 de nicriieri
nu-i vine ajutorul ca s5 se mai bucure de stralucirea
podoabei ce a avut adinioar5 : Biserica inndllarea Domnu-
lui nosfru lisus Christos".
Zidiai pe mosia dumnealui Coconu Andreiu B515cescu
la leatul 7261 (1753) 'in zilele luminatului Domn lo Con-
73

stantin Racovita Voevod, in urma ar5tArd Domnului in


vedenie lui Radu eiobanu care au si insemnat locul cu
crud" cum se aerie in pisanie azi a ajuns cuib
nocturnelor.
Pre cum spune legenda, acest sf. locas s'a ridicat
,inurmaloarele irnprejurfiri: Radu Ctobanu pAzindu-si
turma de oi prin locurile acestea pe unde atunci era
numai padure secular, a adormit sub niste copaci si
in vis i s'a arAtat ingerul care i-a zis: s5. faci BisericA I"
Desteptfindu-se, speriat, a fugit la Olt la Arcesti; dar
dupA 3 ani se pomene0e cu turma iar aci, si din nou,
in vedenie, este sffituit sii facA Biserica. De astA data
nu mai fuge, pentru cA cele mai multe din oi fatfindui
cfite 2 miei, turma i se mArete, si atunci el intelege
cA acesta nu este decal semn dela Cel de sus.
Infante de a incepe lucrarea Bisericii pune oameni
si, din dbpacii cum erau in padure, Mai ai scoate din
rildAcin5, ciopleste 40 de cruci. Andrei BAlAcescu, stA-
pfinul mosiei, aflfind, trimite o slugA de taie trucile,insil
indata isi ea pedeapsa, cad orbeste; si numai dupa ce
face pocAint5 prfingAnd 40 zile la acele cruel li revine
vederea.
De acestea auzind si Sultanul turcesc a trimis 40 oca
cear5 si astfel Radu se hotAreste s5 inceapd zidirea.
Tot prin vedenie i se spune cA, inainte de a o termina,
va muri ; insA, s5 nul ingroape, cAci la 3 zile va invih,
Si asa a si fost!
Dupii aceastA intAmplare el a mai trAit 9 ani, in care
timp a zidit Biserica chiar in locul unde au Fost crucile,
din care unele sil pAstreaz5 pfina in ziva de azi: sapte
fiind puse in zidul catapetesmei, una la iconostas inaltii.
pane la tavan plinA de inscriptii, in majoritate nume,
probabil de-ale credinciosilor, care inegrite de fum nu
se mai pot citi si alte cfiteva in zidul dela intrare.
Se vede Ins5, cA lucrarea a mers ince!, cad la
moarte a lAsat ginerelui sAu, Popa Preda, sa o infru-
museteze cu jugrAYeala", acoperindo la inceput ea
scoartA de teiu, pe urmil cu rogojini si mai tfirziu cu
74

scanduri (blane) de stejar. Si cispravindu.se in zilele


Iuminatului Domn lo Mihai Constantin Sulu s'a sfintit
cu blagoslovenia iubitorului de Dumnezeu Kir Kir CU-
gorie Episcopul Ramnicului - Noul Severin in luna IW
Octombrie 26.
In aceste imprejurari Initat, curand s'a dus vestea
si din toate partile dau navala fel de fel de bolnavi, cari
ingenunchiand cu evlavie la sfintele cruci i implorand
mita divina, foarte multi din ei se intorc sanatosi ; iar
din daniile lor Biserica se impodobeste cu odoare, ves-
minte, candele de argint, etc.
In decursul vremei reparandu-se in dou r'. randuri, i
s'a schimbat cu totul infatisarea, frumoasa pictura de
fresco fiind vruit i crucile tencuite. Dar, mai trist si
mai dureros este faptul, ca in 1919 a fost jefuita de 2
ori, de nu a mai ramas decat piatra sf. prestol goal& pe
care o intineaza jiviniile, ce s'au salasluit in locul in care
odinioaril au rasunat sfinlele si dumnezeestile cantari
pentru_ slava Celui rfistignit pe cruce, ca sa se ierte
pacatele oamenilor.
Acum privind-o, iti vin in minte Cuvintele Prorocului
leremia : cum a ramas singura cetatea cea avuta I Ajuns-a
ca o vaduvri, cea mare intre popoare. Doamna farilor
facutus'a birnica. Chiar i noaptea plange si lacramile-i
cad pe obraz si nu este cine sa o mangaie din cati o
iubiau, caci toti s'au lepadat i s'au facut vrajmasi ei.
Toate portile Ii sunt pustiite, preotii ei susp\ina. Toti cei
ce trec pe cale batulu-si-au in palme, suierat-au i dat-au
din capete zicand : aceasta-i cununa marirei, yeselia a
tot pfimantul 71" (Plangerile IIV).
In anul 1921 am cerut in calitatea mea de Proto-
iereu al Judelului Dolj Onor. Minister al Cultelor sil
acorde o suma cat de modest& cu care preatul sa
poata procura ceva din obiecte/e furate, ca s'a o redea
iarasi cultului, caci satul fiind sa'rac i dansul batran
(hirotonit la 1879) nu poale alerga prin alte parti sa stranga;
insit nu i s'a acordat nici un ban!
Cum intre allele, caracteristica adevaratului roman si
75

bun crestin este si darnicia, socotesc, ca. din initiativa


particulara s'ar putea aduna ceva (cam 5-6.000 lei ar
fi suficient), caci e pacat s'a ramana In paraginire si
aceasta, dupa cum mai este Inca una in satul vecin tot
de sub ingrijirea aceluia preot.
Econ. P. Drghici.

Ram 4ite din epoca romand a Daciei


Acum cati-va ani, Inainte de rasboiu, se iscase o aprigrt
disputa Intre istoricii nostri, asupra locului unde ar fi
fost construit Podul lui Traian".
Domnul Parvan, Intemeiat pe descoperirile dela Har-
soya, emitea parerea CA podul ar fi fost construit in
aprop;ere de aceasta localitate, punand lucrurile In lega-
tura si cu existenta Trofeului Iti Traian dela Adamklisi,
in aceste Orli.
Alt timp insa, cat pamantul rornanesc va ascunde
in sanul lui adevarul istoric, necercetat complect, toate
aceste afirmatiuni raman Inca ipoteze.
Cercetarea relicvelor istorice din diferite Valli ale
tarii, ar trebui sa fie und din preocuparile profesorilor
de istorie depe langa scoalele secundare, pentru lamu-
rirea trecutului nostru.
Pana alunci Arhivele Olteniei" implinesc un gol de
mult simtit, &Ind stimil cercetarilor trecutului romanesc,
prin preoti si Invatatori, cunoscatori in parte ai resturilor
acestui trecut.
In toate tratatele de istorie pe care le cunosc, se
vorbeste de existents mai multor valuri romane, in Do--
brogea, Basarabia si Ardeal, fiirii a aminti macar de un
mare val roman ce taie Oltenia in doua, dela Severin
la Olt, trecfind pela Sud de Craiova. Iata cateva indi-
catiuni.
76

Acestui val localnicii Ii zic in cele mai multe locuri,


Troianul", indic&i4d prin acest nume pe cel ce 1-a ridicat,
iar in alte locuri Brazda lui Novac". Legenda spune, ch.
un oarecare Novae, clind erau jidovii pe pilmant, a in-
jugat la un plug doi bivoli i cu ei a has o brazdti ince-
Wand din Serbia, prin fundul Dunrii, pela Severin, pela
Sud de Craiova si ajungnd la Olt, a trecut prin albia
acestuia, despiirtindu-i apa in clod& si asa a mers critre
fasiirit, in tot lungul jrii, despicnd ogoarele ph.durile
si chiar fundul apelor.
Legenda coniine in sine indicaiiunea sigura a direc-
iiei pe unde a pornit cucerirea si colonizarea Daciei.
Dela Severin si pana la Balacija-Mehedinji, nu cunose
nici eu acest Troian.
De ad Ins, pe o distanili de vre-o 80 klm. II cunosc
cu unele intreruperi.
Traversiind valea mare a Diisniliutului, la riisZtrit de
13815ciia-Mehedinii, trece pela Cleanov, la Sud de Carpel'.
Do lj, Sud de Caciulat, Nord de Terpezija, Nord de cii-
tunul Lazu, Sud de chlunul Halieni si de aci inainte imi
este iara'si necunoscut.
In unele locuri, pe distanta cunoscutil mie, singur
numele de Troian" mai indict' locul pe unde a lost,
cci cariul vremei l'a nivelat complectamente.
In general 'fusel este foarte vizibih In unele locuri este
mult ridicat deasupra nivelului pmntuIui, iar in alte
locuri ormeazii chiar hotar intre moii, cu drum pe
muchea lui. Asa este pe distanja din dreptul satului Oe-
blesti pn aproape de Caciulat.
Troianul nu este drept ca o sfoarii, ci in foarte multe
locuri face largi unghiuri optuse.
La nord de Terpezija, platoul pe care-1 taie, se nu-
meste de localnici La Mese". Legenda spune c aci
s'a oprit Novac de a luat masa in timp ce lautarii it
cantau depe dealul din Ng.
Probabil ca aci trebuie s fi fost un loc de oprire
si de straje pentru ostasii, cari aveau sti observe marea
vale de alAturi.
77

Cfite lucruri necunoscute nu s'ar descoperi, dacri


specialitii ar face cercetriri i s'aphluri in tot lungul
acestui mare val, cu atilt mai mult, cu cat el este insofit
de castre si chiar urme de cetsafi romane.
14a, din dreptul comunei Ch'ciulatu, de Ing acest
val si pima la cotul Dunfirii dela satul Cetatea se fin
lanf un intreg sir de castre romane.
Dar despre acestea voiu vorbi in alt numar.
Preot Const. StAniefi.

Fragment clintr'un raport al inginerului Cioculescu 1850


referitor la moia domneasc a Craiovei
(Comunicat de St. Ciuceanu)

Domnule Frimar fi D-lor Consilieri,


Impinsg de sacra datorie ce trebue s aibe ori-
ce om pentru teara luT, i or-ce orasand pentru bi-
nele orasu1uT sag, vig cu toatd stima ce va dato-
rez ca represantanti at acestuT orasig sa va co-
municil celle urrnatOre :
1. Orasu1 nostru in vechime aU avut un izlaz
care sa numit mosia Orasului, acest izlazg care era
pendinte de Craiova, se numia moia Domneasca
a CraioveT, i s represanta pe atunci interesele ace-
stet mosiT,. de Orasanii Craiovei, aceasta se con-
stata din mai multe acte vechi, nefiind pe atunci
municipalitate, sfatg, magistrat sail Primarie, de cat
numaT autoritati, ca Caimacaniie i Divan care jiu-
deca interesele oamenilor de calcari de mosiT
altele dupa petitiile ce da Domnului de atunci pi
dupa ordinile ce primea pe atunci, numea cite 24.
hotarnici cite 12. i cite sase, i acestia mergea in
fata locului de prigonire cu Velitif Boeri, cerceta
prin acte, prin martort i cu carti de blestem in
fata Episcopulut sag a Mitropolitului i rezultatul ii
78

comunica Domnului, si Domnul ordona Cdimacd-


mii esecutarea ce facea hotarnicii cu Velitii boeri.
Intrind In miinile supt semnatului mai multe acte
relative la acesta izlazii sau mosie Domneasca a
Craiovei, si ocupinduma serios cu citirea lor, am
constatat cd acest izlazti al orasului, au avut in ve-
chime prigoniri pe hotara cu vecinii de peste 200.
ani, urminduse judecAti intre vecini cu orasanii Cra-
iovei (care represanta pe atunci interesele mosii
Domnesti numita a Craiovei) iar mai in urrral pe
la anul 1761, adecd acurn 118. ani hotarnicinduse
mosia Domneascd a Craiovei de doi boeri Radu
Socoteanu si Fota Vladdianu, -au hotarit semnele
hotarului Domnescu, de jur inprejur numindule a-
nume in aceasta hotarnicie.
Se dovedeste atit din aceastA hotarnicie, cit si
din alte hotariri Domnesti cA locuitorii orasani, re-
presenta pe atunci interesele mosii Craiovei si se
judeca cu vecinii pentru viile ce avea orasanii pe
mosiile invecinate si nu voia sd dea dijma zicind
orasanii cd acele vii ale lor cadu pe mosia Dom-
neascA a Craiovei, si pierzind orasenii, ba inca pe
unit btindui cu cite 200. lovituri de toege la talpi,
WI facut sd dea dijma pentru acele vii ce au cd-
zut pe mOsiile invecinate cu hotarul mosit Dom-
neascd a Craiovei.
Se constatd dar evident c aceastd mosie a
Craiovei numita. mosia Domneascd, sau represantat
pe atunci de orasani, si
III. Aceasta mosie a orasului din cercetarea ce
am facut zilele trecute tutulor dosarelor ce am gd-
sit in primdrie, dupe voia verbald ce mia dat D.
Primar, se' constat cd la 1835, Sfatul Orasenescii
aft cerut sd hotarniceasca mosia Craiovei pldtind
si tacsa de 4. #, i luind hotarnic pe rap. Gri-
gorie Otetelisanu ail si facut hotarnicia mosif ora-
sului de Care vecini, depuind hotarnicia in Tri
bunal, vorbind in acea hotarnicie a nu sa gsit
79

cartea acelor 2. boeri hotarnici Socoteanu si \nada-


ianu dela anul 1761. si di a urmat cu hotarul Cra-
iovei, dupd actele vecinilor, si rezultatul sag lucra-
rea ce sa( fdcut dupa depunerea acer hotarnicii, nu
am putut dovedi nimica, iar despre interiorul ace-
stet mosii a Orasului, numitul hotarbic nu vorbeste
nimicu.
_Mai constat ca autoritatile Comunale ale Cra-
iovei care a succedat cu diferite nume dela 1835.
in c6ce, au reclamat pe multi din oraatil care au
calcat izlazul mosii Domnesti, dup.' cum am dat o
notd D-lui Primar, si iarsi nu am putut afla re-
sultatul acelor reclamatiuni. Prin urmare dar, sint
de opiniune ca pe deoparte onor. Primarie sd or-
done ase cerceta.

Reirn9ite din chaemi tPecute


1) Pe pamantul corn. Vrtopu-Doljiu, spre S.E. de sat, in
dealul Tapalusului, deasupra cesmelei, s'au aflat pe \Tara ur-
mele unei bogate statiuni neolitice, In treacat s'au putut
culege din malul, deasupra caruia era asezata thrla lui Tras-
nea, o multime de cioburi, dintre care multe cm.' proeminente
si o spartura de rasnita. Toate s'au depus la muzeul regio-
nal de antichitati si etnografle al jud. Doljiu si, in afara de
cateva fara nicio importanta si de spartura de rasnita, se pot
vedea in alaturata fotografie (Fig. 1).
Statiunea se intinde chtva in spre N.E. Fara ins a i se
putea determina suprafata exacta. Cateva sapaturi ar arata
aceasta si ar preciza insemnatatea localitatei.
80

(Fig. 1). Fragmente de ceramicii preistorica din \ Artop-Dolj


1/5 din n rimea naturali
* *
2) In valea Dasnatuiului intre Suharu si GubauceaDoljiu,
pe proprietatea tefan St. Nicolaescu, putin mai la rasarit de
satul disparut Scafestii, ce se afla insemnat pe harta servi-
ciului geografic al armatei, scara 1 : 100.000, 1916, facan-
du-se un conac, la sapaturile pentru temelia casei, s'au gasit
putine cioburi preistorice ce arata urme'e unei asezari vre-
melnice (Fig. 2).

(Fig. 2) Fragment ceramic preistoric din Gubaucea-Dolj


1/, din mil *nen naturali.
Mai insemnat s'a gasit baza masiva a unui vas de lut
ars acoperit cu un lustru caramiziu. Fotografia si sectiunile
ce dam, lamuresc pe deplin fragmentul ceramic gasit.
* *
81

3) In albia Jiului, in dreptul satului Popoveni Dolj,


and se sCotea -pietri inainte de 1893, s'a gasit o sabce lunga
de fier ce a lost cumparath de atunci de Nae
Calinescu, carciumar craiovean in Buze0i 8.
(Fig. 3).
Dupa simpla scpita ce alaturez se vede ca
e vorba de o frumoasa sabie medievala ce'
masoara in lungime 117 cm., lama singura
avand 91.50 c. rn., ramanand manerul cu ma-
c'ulie cu tot de 25.50 cm., iar WA maciulie.
dc 19.50 cm.
Latimea lamei, care are doua taiuwri ala-
turi de manere de 5.50 cm. merge ingustan-
du-se, aa incat la distanta de 5 cm. de vart
are numai 3 cm.
Incepand de la maner, pana la o distanta
de 58 cm., pe amandoua fetele lamei pornesc
cate dou caneluri paralele putin adanci, des-
partite printre ele printr'o dunga pronuntata,
dupa cum arata sectiunea.
Manerul sabiei de vre-o 3 cm. de lat se
imbued intr'o maciulie masiva de fier i e ni-
tuit deasupra cu un nit patrat de alama. Ma-
ciulia prezinta in dreapta i in stanga eke o
proeminenta ce se termina cu o suprafata ro-
tunda, pe care sunt incruciate cate o cruce
de alama. Manerul de leinn sau altceva ce
imbraca fierul dintre lama 0 maciulie, nu se
mai pastreaza.
La 13 cm. de la inceputul lamei 0 pe o
parte i pe alta se afla incrustate cate o circom-
ferenta cu raza diametral de 27 m. m. In in-
teriorul uneia e incrustata o cruce, iar in inte-
Fig. 3 riorui celeilalte un S. De fapt se pastreaza
Sab e mediev Iiii numai scobitura in fier, caci din alama cu
din Popoveni-
Dolj, 1/8 din mit. care s'a incrucipt, ca i crucile de la maciulia
rimea naturala. manerulpi, n'au mai ramas decat cateva farame.
Sabia s'a conservat relativ bine. E lucrata dintr'un otel
tare, inca flexibila, ciublita putin intr'o margine i atacata
de rugina pe intreaga suprafata. C. S. Nicoliescu-Plowr
6
82

Oltenia Culturala
In aceast rubrica vom publica mersul si activitatea tu-
tulor sociefatilor sau nezarninteIor culturale din Oltenia1).
Incepem azi, in primul numar, cu descrierea actIvitatei uneia
din cele mai inalte si rodnice societli de cultur :

CERCUL NEDICO-FARMACEUTIC DIN CRAIOVA


.Sunt aproape 20 ani de atunci. In Septembrie 1902,
un grup de medici tineri, zelosi de progres si cu dorint8
de a forma in Craiova un centru medical stiintific, in
care tot ce este nou si interesant sa se discute, au ven-
tilat ideia creierei unui cerc medico-farmaceutic in acest
ores.
Sufletul si initiatorii acestei idei, erau D-nii: D-r Ver.
nescu si D-r Ch. Laugier. Craiova pe atunci nu avea
manunchiul de specialis de astrt-zi. Medici bAtrilni ca
D-r Vercescu, D-r Dima 0 orgeseu si altii, reprezentau
sfarsitul medtcinei vechi, care impreuna toate ramurile
acestei vaste stiinti. Odat8 ideia conceput5 si dupA insis-
tentele si st8ruint le depuse pe langa confrati si farma-
cisti, inteo sedint5 la 13 Sept. 1902, tinutii in salonul
ofiterului sthrei civile din vechea Prim8rie (str. I. C.
Brittianu), se pune bazele constituirei Cercului Medico-
farmaceutic.
Cu aceasta ocazie, D1 D-r Vernescu motiveazil in
urmAtorit termeni scopul infiintarei acestei societati stiin-
lifice: Ideia de a uni intr o societate intreg corpul me-
dico-farmaceutic din Craiova, nu este nou. Ea a fost
dorinta vie a mai multor generatii de medic! si farmacisti,
care s'au succedat pe vremuri, fall insii de a putea fi
realizat8 panfi acum."
$i mai departe dupA ce aratA cum este constituit
corpul avocatilor si celelalte bresle, D4 D-r Vernescu
I) Rugiirn pe toll acei ce conduc astfel de sociebiSi slu apziiminte SI
binevoia-cii a ne Sine in curent cu activitatea bor.
83

spune c depinde de unirea tutulor, medici i farmacisti,


de a ne tnIa morahnente fake noi i prig noi". Trmu-
rind bine drepturile si datoriile fiecilruia din noi, vom
contribui a stabili solidaritatea, ce trebue s existe inire
toji membrii aceluiasi corp medical" iar pe l'anga
toate aceste deziderate, cercul nostru va sluji in interesul
stiinjific al membrilor si, prin convocarea acestora cel
putin la 15 zile, pentru comunicki de cazuri clinice in-
portante, sau pentru jineri de conferinje."
Proectul de statut alcrituit de D-1 13r Vernescu, Ch.
Laugier i D-r Miletici, fu aprobat in unanirnitate In se-
dinja de la 1 Oct. 1902.
Presedinte a fost ales cel mai In varstii confrate, D-r
I. Vercescu; cassier D-r M. Stefanes,cu, secretar general
D-r D. Vernescu.
Membr.i fondatori ai cercului medico-farmaceutic au
fost, In ordinea alfabetic5, urmatorii:
D-r Antonini E., D-r Archimandrescu Chr., D-r Atana-
sescu I., D-r Augustin 1., Medic Vet. Augustin V., Me- I
dic Vet. Billficescu O., D-r Basilescu E., Medic Vet. Bil-
cescu E., Medic Vet. Budurescu, D-r Cacalejeanu A.,
Farm. Constantinescu D., Farm. Constantinescu O., D-r
Comsa, D-r Ciocalteu, D-r N. Cristescu (Statina), Medic
Vet. Ciurea, D-r Daniel A., Farm. Dobrescu Th., D-r
Driigoescu I., D-r Erlich, Farm. Konteschweller E., D-r
Fridlaender, D-r Oaleriu A , D-r Oeorgescu.,D. Or., D-r
Oiuriadi O.. Medic Vet. Oheorghiu, Farm. Olatz I., D-r
Hirsch S., D-r Iliescu A., D-r dentist Kohn, Farm. Lgzeanu,
D-r Laugier Ch., D-r MIdrescu I., D-r Marcu L , D-r
Metzulescu A., 13-r Milttici Oh., D-r Mitescu P., Medic
Vet. Warlisescu, Farm. Mihailescu M., Farm. Molnar, D-r
Movilescu, D-r Nicolaidis N., Farm. Negoescu, Farm. Nicu
lescu I., Farm. Oswald, D-r Potarcil I., Farm. Pohl Fr.,
D-r Pandelescu, D-r Posmantir, D-r Roca, D-r aanciulescu,
Oh., D-r Schwartz, Medic Vet. Stefnescu-Priboi, D-r
Schina C. D-r SteRinescu D., D-r Stoenescu, D-r Vasi-
lescu A., D-r Vernescu D., D-r Vercescu I., D-r Zwibel.
Activitatea cercului este fecundii In primii ani; comu
84

nidiri de mare valoare stiinfificii sunt aduse inaintea


membrilor, copriunidiri care claw loc la discufiuni inte-
resante.
Unele din aceste comunidiri au fost publicate In re-
visia medicalii Spite lul". Astfel citfim :
Comunicara d-lui D-r L Augustin (3 Febr. 1903) : Febra
Tifoidil cu hemiplegie in al doilea septenar, consecutivii
unei emoragii cerebrale.
D-r Vernescu (1.4 lanuarie 1904): Douil cazuri de Sifilo-
brigtism si un caz de jormd frustd a malbdiei Addison,
tratat prin opoterapie suprarenald, publicat in Spitalul,
Mai 1904, comunicare pentru care conferenfiarul primeste
cuvinte de laudi:i de la profesorul Dieulafoy din Paris si
Prof. Nanu MusceL
D-r Potdrcd (sed. 21 Ian. 1904): Intervenfiune chirurgi-
card in cazurile de perforafie intestinala in Febra Tifoida
(Spitalul Febr. 1904).
D-r Col. Petrescu: Epiteliom al pleoapei inferioare a
ochiului stifing autoplastie.
D-r Daniel: Un caz de maladia lui Barlow. (Sed. 25
Febr. 1904. Publicat in Spitalul Mart. 1904).
D-r Miletici: Asupra tratamentului histericilor.
Doctor D. Stelnescu: Maladia dentara numitil dinfil
lui Hutchinson.
Medic Veterinar Mrd?escu.: Asupra valoarei profilac-
lice sau curktive a tuberculinei si asupra identitalei sau
neidentitZifei luberculozei bovine si umane.
D-r Vercescu: Luxafiile scapulo-umerale. Anettezia
prin injeclii cu stovaina si cocaina'.
D-r Nicolaidis: Asupra unei teorii a modificgrilor reac-
tive ale uremiei. Litiaza biliar si tratamentul eh
D-r A. Daniel: Flebita sifilitica. Alcoolism la copii.
D-r Augustin: Un caz de histerie (28 Ian. 1904).
D-r metzulescu: Extrofia vesicei si intervenfiile chi-
rurgicale posibile. Infecliile paratifice.
Medic Vet. Vucol Augustin: Intoxicafiile alimentare.
D-r D. Vernescu (Spitalul Aug. 1904): Orchidopexie,
insofit de cura radicala a herniei inguinale.
85

D-r D. Vernescu (Spiteful 1904) : Kist hidatic al fica-


tului. Peritonit5 consecu1if6 rupturei chistului. Cancer al
Pancreasului.
Dr. Sol. Hirsch: Un caz de Scorbut. Un caz de Hi-
dro cefalie.
Dr. Col. I. Elian: Flegmon sub-peritoneal. Procedeu
propriu de cur5 radicala a Herniei inguinale.
Dr. Vernescu: Rinichi mobil; Nefropexie. Artropatie ble-
noragic5 stg. tibio-tarsieni. Endocardita blenoragic5 (Spi-
teful Febr. 1903).
Dr. Antonini: Endocardita blenoragic5 cu embolie.
Dr. Zwilinger: Asupra masur5rei tensiunei arteriale.
Dr. MdIddrescu I.: Nefrita periferic5 de naturti reu-
matic5.
Cercul Medico-farmaceutic luase cu chirie, impreun5
cu societatea Ajutorul" un local peste drum de liceul Ca-
rol I (fosia tipografie Ramuri) cu 600 lei anual. Cercul
era abonat la un num5r de 16 reviste medicale rorntine
si streine, alaituindu-si astfel incet Thiblioteca de mai
tarziu a cercului.
In 1903-1904 s'a jinut 26 de edinje ordinare, cu 29
de comunicari stiintifice i 20 prezentari de bolnavi si
piese anatomo-patologice, depunnd astfel o neobosit5
a ctivitate stiinjifi ca..
0 singuril exceplie regretabil5 s'a produs: o comu-
nicare a celui mai tlin5r dintre membrii socielajei, care
f5r5 studii mai aprofundate asupra chesliunei 1 fail de
a se convinge singur de realitatea faptelor avansate, ne-a
anunjat nu numai descoperirea microbului Cancerului, cu
demonstrajiuni imaginare, dar chiar a unui ser, prin mij-
locul caruia se facea forte de a vindeca aceast5 maladie.
Observajiile prezentate de D-sa au dat loc la dis-
cutiuni aprinse, care au avut ca rezultat stergerea din
cerc a acestui coleg.
Comitetul pe 1905 a fost:
Dr. I. Vercescu Presedinte, Dr. Dragescu i Dr. I.
Atanasescu Vicepresedinji, Caster Dr. Mfild5rescu, Se-
cretar general Dr. Schina, Secretar de sedinja Dr. Pii-
nescu, Bibliotecar Farm. Oogu Constantinescu.
86

In 1009 a fost ales urmgtorul comitet :


Dr. Vercescu Pre$edinte, Dr. Vernescu $i Dr. Schina
Vicepresedinli, Dr. Steranescu Secretar General, Dr. KAI-
diirescu Cassier, Dr. Metzulescu bibliotecar si Dr. Zwi-
linger, secretar.
Sedintele cercului in 1905 sunt mai putin frecuentate;
s'au f6cut -numai 13 comuniciiri; numiirul membrilor dimi-
nuase la 44, din cari 26 medici, 13 farmacisti $i 5 veteri-
nari. Multi parlisisee6 Craiova fiind permutati in alte lo-
caliaiti, iar alli membri, din diferite motive dimisionaser'6,
astfel di $edintele cercului in anii urmritori devin din ce
in ce mai rare. In $edinta dela 8 Februarie 1907, se ho-
fare$te mutarea cercului $i a bibliotecei la Spitalul Preda
din str. Cogalniceanu, ash:1M magazinul Plugarul, urm'and
ca membrii cercului, ssa citeascil acolo revistele care
Continuau s'a fie plane din fondul de lei 1200, depus
spre fructificare la Banca Comertului, iar $edintele cer-
cului s'a aibil loc cand se vor shinge un numtir de co-
municiiri.
D. Dr. Metzulescu, inteo $edintli dela 8 Martie 1910,
intrunind pe membrii cercului la policlinica Oltenia",
fnceardi sa redestepte zelul pentru reluarea comuniee-
rilar. Reu$este numai in parte, ciici venind easboiul bal-
canic $i rasboiul mondial, activitatea cercului medico-
farmaceutic inceteaza cu tolul.
In toamna anului 1918 $i inceputul lui 1919, D-nii : Dr.
Ch. Laugier, Dr. I. Carp, Dr. I. Augustin, fac apel la vechii
practicieni, fondatori in viata ai cercului, si la pleiada de
medici instalati de curind in Craiova, & se reia din nou
$edintele $tiintifice ale cercului Medico-farmaceutic.
Toll au riispuns cu entusiasm la aceastil chemare, iar
medici tineri cu dor de muncri, au aplaudat initiativa ye-
chilor membri fondatori.
S'au modificat unele articole din vechile $tatute, pr:n
creerea unui vicepre$edinte farmacist si crearea unei
comtsiuni deontologice (D-I Dr. Ch. Laugier $i Dr. Adrian
Poenaru), care sit' rezolve neintelegerile, ce eventual s'ar
ivi intre membrii cercului, dar care, spre cinstea cercului,
in limp de patru ani, nu a avut nimic de lucru...
87

Comitetul in primul an al relugrei activitglei cercului,


era compus din :
Dr. I. Augustin, Preedinte ; Dr. Vernescu, Dr. I. Carp,
Vice-Proedinte; Dr. V. Vasiliu, Secretar general; Farm.
Petrescu Nic., Secretar de sedintg; Dr. Mayer, Cassier;
Dr. M. Cfinciulescu, Bibliotecar ;
D-1 Dr. Antonini i General Pr. Potfircii au fost pros
clamati Preedinti de Onoare.
In stmul Comitetului, s'a luat hotgriri care fac onoare
activitglei lui: astfel sunt p1cile comemorative de la spi-
talele din Craiova, care aveau sfi imortalizeze numele
glorioase ale confratilor morti facfindu-i datoria, i sg
arate generatiilor viitoare ce a fgcut corpul medical in
anii de grea incercare.
Sedintele cercului medico-farmaceutic se succed re-
gulat la 15 zile i membrii lui, azi 80 la num./1r, specia-
li5ti merituo0 in diferite ramuri ale medicinei, aduc co-
municri de o adevgratg valoare tiintificg.
Tabloul comunicgrilor din 1919 i pgna astgzi publi-
cate in revista Spitalul, coprinde pagini intregi, i aproape
toate chestiunile de a ctualitate L in diferitele ramuri ale
medicinei au fost prezentate. Astfel pentru a cita cfiteva
comunicgri din cele mai apreciate i in ordine crono-
logicg :
Dr. Poenaru Adrian (la 15 Martie 1919): Doug cazuri
rare de corpi streini in craniu.
Dr. C. Steincescu: Incercari terapeutice prin cutireac-
tiuiii repetate cu tuberculing.
Dr. Drdgoescu:. Doug cazuri de tuberculide papulo-
necrotice.
Dr. Daniel Alex.: Despre prostatici flag prostatg (15
Aprilie 1919).
Dr. Cdnciulescu M.: Un caz de pseudo-tuberculoza
de origing
Dr. Solomon Hirsch si Dr. Cdnciulescu: Pseudo-me;
ningita paludicg.
Dr. Baculescu: Un caz de osteom intra-articular, iar
altul mezocolon complicat de ocluzie.
88

Dr. V. Vasiliu: Sinucidere luata drept crima. Pneu-


monii traumatice.
Dr. Eschenasy, Dr. Lamp: Un caz de leucemie mie-
logena tratat prin radio4erapie.
Dr. Carp: Un caz de septicirnie strepfococica.
Dr. Voiculescu. Despre izolari. Injectii cu aer In
pleura.
Farmacist Petrescu: Despre Incompatibilitati.
Dr. Sdrddrescu (15 Noernbrie 1919): Sifilis al creerului.
Dr. Col. Urcleireanu: Epidemie de conjunctivita granu-
loasa la liceul militar din Craiova.
Dr. Daniel Alex.: Nevropatie urinara, vindecata prin
tratament local.
Dr. Cdnciulescu, Dr.Eschenasy: Sindtom infundibular
al afectiunilor pleuro-pulmonare, scleropse stangi.
Dr. Carp: Doug cazuri de maladia lui Addison.
pr. Voiculescu: Pericardita tuberculoasa.
Dr. Antonini: Coma paludica la adult.
Dr. R. Hirsch: Coma paludica la copil.
Dr. Drdgoescu, Cdnciulescu : Incercari de tuberculino-
terapie in tuberculide.
General dr. Poldrcd, dr. Eschenasy: Entorsa a coloanei
lombare.
Dr. Mayer: Tralamenjul furunculelor nasale.
Dr.Daniel Alex.: Tratamentul pielonefritelor gonoco cice.
Dr. Mihail: Condrosarcom vertebral dupa rachianes-
tezie.
Dr. Zuilinger: Tratament cu zilbersalvarsan.
Dr. Carp I.: Encefalita mioclonica i Encefalita letargica.
Dr. Baculescu: Peritonita tuberculoasa forma ascitica.
Dr. Voiculescu, d-ra dr. Hirsch R.: Un caz de encefa-
lita forms mioclonica (15/1./921).
Dr. Poenaru Adrian, dr. Daniel Alex.: Hernia vesicei
prin orificiul crural drept, la femeie.
Dr. Vernescu i Eschenasy: Plaga prin arma de foc
a orbitei drepte cu distrugerea bulbului, fractura tempo-
ralului i a bazei craniului.
Dr. Cdpit. Alaum: Piese anatomo-patologice de la Spi-
89

talul Militar. Stafilococemie piocemic5 in pulmoni $i


rinichi.
Dr. Vernescu, dr. Poenaru, dr. Daniel: Rezultatele ope-
ratiei Steinach, pentru intinerire.
Dr. Vernescu: Peritonit5 primitiv5 pneumococicii.
Dr. Voiculescu, dr. R. Hirsch: Hetero-hemo-terapia in
sindrom hemoragic.
Dr.' Cioroianu : Amauroza paludic5.
Dr. Poenaru, dr. Daniel Alex.: Sarcina extra-uterinti
abdominalii primitiva $i chist dermoidal al vfirfului drept.
Dr. Voiculescu, dr. Stnescu: Un caz de maladie Bleu.
Dr. Poenaru, dr. Daniel: Autoseroterapia in orchite
blenoragice.
Co/. dr. Dobrinescu, dr. Mircea Adrian, dr. Opran:
Testicul polichistic $i poliorchite.
Dr. Ch. Laugier: Asupra serului Dr. Putureanu.
Am redat numai o parte din lunga lista a comunica-
rilor pe anii trecuti.
Cu incepere ins5 de la 1 lanuarie 1922, $edintele
cercului medico-farmaceutic $i desbaterile precum si
observatiile vor fi publicate extenso in Arhivele Olteniei".
Acum cercul medico-farmaceutic a luat cu adeviirat
o stabilitate $i inportant5 $llitlificii recunoscutil $i de
societatile savante din 'cif& iar chestiunea localului a
fost rezolvata, desemnandu-se sala bibliotecei laboratorului
de Igieng, destul de incapatoare, pentru $edintele cercului,
La 22 Septembrie 1920 d-1 C. Argetoianu, pe atunci
Ministru de Interne, f5cand o vizit5 la cercul medico-
farmaceutic din Craiova, a fost admis membru de onoare
al cercului, cu care ocazie r5spunziind discursului de
receptie al Pre$edintelui D-1 Dr. Augustin ,intre allele
spunea: M5 simt onorat de a rnii g5si in mijlocul oa-
menilor de stiint5. Cinstindu-m5 pe mine, imi ariitati cel
mai pretios semn de incredere. Misiunea medicilor va
dep5si cadrul de activitate ce I-au avut panil acurna.
Pe langa serviciul propriu zis, depinzfind de serviciul
sanitar in viitor Min;sterul S5n5t5tei Publice, va in-
cumba medicilor ingrijirea tutulor incapabililor, ocroti-
90

rea orfanilor si interzisilor si alienafilor. Creand Minis-


terul Sanatafei, corpul medicM va fi o autoritate de sine
statatoare.
Ceia ce primii inifiatori ai intiinfarei cercului medico-
farmaceutic, D-1 Dr. Vernescu si Dr. Ch. Laugier, acurn
20 de ani cereau : o autoritate de sine statatoare, Mi-
nistrul de Interne venea sa confinteasca in mijlocul ace-
luiasi cerc, acelasi dezidera I.
Si mai departe D-1 Ministru de Interne, adresandu-se
membrilor cercului, spunea ca va trece prin camera si
senat, recunoasterea ca persoana morala a cercului me-
dico-farmaceutic din Craiova, iar pentru ca nevoile unui
centru mare medical la Craiova sunt numeroase, se va
ocupa cu inbunatafirea spitalelor locale. Spre lauda D-sale,
aproap e toate inbunatatirile au fost realizate, astfel ca
spitalele sa fie campul de cultura rodnica, camp bun de
cerceta'ri si imbunatatiri pentru binele suferinzilor.
Biblioteca cercului medico.farmaceutic numara azi
colecjiuni alese din toate revistele medicale 'Inca din
1903, frumos legate, iar prin donaliunile familiei D-rului
Vulpescu, morf in rasboiu, a D-lui Dr. Schina, D-1 Dr.
Augustin, numarul volumelor a crescut,asa ca in sala de se-
dinfa a cercului ori ce membru poate citi, intre 4 8
sears zilnic, revistele la care cercul este abonat.
Cercul medico-farmaceutic are stranse legaturi cu
Asociafia generala a medicilor, printr'un comitet ales
din sanul sau.
Toate chestiurtile relative la modificarea statutelor
asociafiei medicilor si infiiniarea camerilor medicale, au
fost desbatute in amanunfime de membrii cercului.
La congresul asociafiutiei medicilor din Cluj, in luna
lulie a. c. cercul medico-farmaceutic din Craiova, si-a
trimis delegafii lui pe D-1 Dr. Alex. Daniel, care sa sus-
fie inaintea congresului vederile cercului, si spre lauda
acesfui corp, holararile luede aci in Craiova au triumfat
la Cluj, si anume ca filiala sa fie unitatea importanta a
a unui judef, si din sanul ei sa se aleaga delegati ce o
vor reprezenta la Bucuresti.
91

In chestiunile de ordin profesional, s'a desbfitut in


detaliu anteproectul pentru modificarea Legei .Sanitare,
propus de D-1 Inspector General Sanitar Dr. Ch. Laugier,
dezideratele corpului medical din Oltenia, stabilirea on'o-
rariilor medicilor fatfi de scumpetea vietei, raporturile
medicilor falfi de diferite autoriti i institutiuni.
Rolul si inportanta cerculuis medico-farmaceutic a
devenit atilt de mare, Indit astri-zi ori ce medic civil
sau militar, farmacist sau veterinar, stabilindu-se In loca-
litate, cere singur inscrierea in acest cerc, simtind ne-
voia de a contribui fiecare cu luminile lui la desfivirirea
*tiintei i sil primeascrt la rndul sfiu noi cuno0inte din
observatiile altora.
Astazi acest corp tiintific, alciltuit din membrii
cercului, reprezintfi o unitate de vederi care impun pre-
tutindeni sfimfinta asvfirlitfi acum 20 de ani de primii
initiatori a dizut pe primant bun i mfinos, &find roade
alese i apreciate de toti.
12 lanuarie 1922. Dr. Alex. Daniel
secret ar

Societatea Prietenii tiintei" Craiova 1


CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Preedinte: Dr. Ch. Laugier.
Vice-Presedinti: C. Poenaru, D-na M. Pop, C. D. Forlu-
nescu, St. Ciuceanu, lonescu-Argetoala,
Dr. Metzulescu.
Secretar general : Dem. Stoenescu.
Bibliotecar: R. Georman.
Casier: Dr. Fr. Mayer.
Membri: C. Ciocazan, V. Sandulian, C. Jormescu, Co-
lonel Lzgrescu, Colonel lacob, Col. Henry.
Laugier.
) In nutnaruI viitor: Istoricul si activitatea acestei societati.
92

CENSORI
N. Angiulescu, Col. Burdulescu, D. Demetrescu.
CENSOR! SUPLEANTI
Dr. Dragoescu, Dr. Al. Daniel, Dr. Baculescu.
COMITEZUL CONFERENTIAR
Vice-Presedinte : D-na M. Pop ; Membrii : C. D. Fortu-
nescu, V. Sandulian, Dem. Stoenescu, St. Ciuceanu, C.
Ciocazan, Ionescu-Argetoaia, Gh. Marincu.
COMITETUL FOTO-CINEMATOGRAFIC

Vice-Presedinte: D-I Ionescu-Argetoaia; Metnbrii : C. D.


Fortunescu, Dr. Fr. Mayer, Dr. Eschenasy, N. Fortunescu,
M. gelep, De Pastuovi.
COMITETUL MUZEELOR

Vice-Presedinte : St. Ciuceanu; Membrii: Dr. Metzulescu,


Gh. Mil. Demetrescu, Col. H. Laugier, A. Vasculescu, C. Poe-
naru, N. Guran, Ales. Carianopol, V. Mihailescu, C. N.
Popp.
COM1TETUL PUBLICISTIC

Vice-Presedinte : C. D. Fortunescu ; Membrii : D. Stoenescu,


A. Vasculescu, N. Popilian.
COMITETUL PROTECTOR
Vice-Presedinte : C. Poenaru ; Membrii: Oh. Dinopol,
J. Beligradeanu, D-na Eugenia Neamtu, I. B. Georgescu,
Mitrica. Ion, C. Vorvoreanu, C. N. Pop, M. Oromolu, Eug.
Banescu, Gh. Negretzu, C. Caleteanu, Col. Grozeanu.
COMITETUL PENTRU PROPAGAREA IGIENEI SOCIALE SI
COMBATEREA VICILOR

Vice-Presedinte : Dr. A. Metzulescu; Membrii : P. Deme-


trescu, Dr. Dragoescu, Dr. Enculescu, D-soara Ghioculescu,
Pr. Gh. Ghia, Col. lacob, Pr. Lungulescu, Pr. Popescu-Breasta.
93

Conferintele Soc. Prietenii tiintei" Craiova


in 1922
1 Ianuarie, Prof. N. lorga, oRegionalism Oltenescv.
(Reprodus .in intregime la pag. 5-10).
2 lanuarie, Prof. N. lorga, (eNota Olteniei in lite-
ratura romneasa,>. (Vezi pag. 10-15.
22 Ianuarie, Prof. Eugenia Ludwig din Bucuresti,
(fTechnica cercethrilor llintificeo (Conferinta experi-
mentala si cu proectiuni).
In termeni alesi si pe intelesul tutulor, D-1 Profesor E.
Ludwig, care este un di-stins conferentiar, reuseste sa expue
progresele stiintei moderne in cercetarile spectrale. Desco-
perirea razelor invizibile ochiului nostru si rezultatele ob-
tinute prin aplicarea acestor raze in cristalografie,.sunt pe
cale a revolutiona intreaga stiinta chitnica. (A se vedea art.
Natura razelor Roentgen" din Cronica stiintifica.)

29 Ianuarie, General V. Rudeanu, Importanta inter-


ventiei Romniei in rgzboiul mondial.
Leitmotivul sustinut, in decursul intregei expuneri, a fost
nedreptatea ce ni s'a facut si urmeaza a ni se face si as-
tazi in Apus, atunci and se judeca importanta pe care a
avut-o interventiunea Romaniei in razboiul mendial.
Conferentiarul a impartit subiectul sal, in patru parti
distincte si anume : Importanta politica, militara, morala si
urnanitara a interventiei noastre In rAsboiu.
In precuvantare Domnul General Rudeanu a justificat
datoria ce are Istoria, de a aseza faptele implinite in reala
lor valoare si obligatiunea ce fiecare avem, fara nici o
alta prejudecata , ca SA contribuim la stabilirea adeva-
rului, cu tot ceiace cunoastem.
Este necesara zis D-1 General Rudeanu ca sa se
vina cat mai repede in ajutorul Istoriei ; cei cari lupta
pentru stabilirea adevarului, neavand alt merit decat o
94

constiinta sanatoas, care are taria de a se ridica mai


presus de toate formele egoizmului omenesc".
Importanta interventiunei Romaniei, din punctul de ve-\
dere politic, a fost explicata prin nevoia ce exista ca Ro-
mania sa ia neaparat parte la razboiul mondial si sa rupa
astfel tesaturile multiple ale diplomatiei rusesti, care prin
toate mijloacele cauta sa impiedece o cooperatiune cu Ro-
mania.
In acest chip, conducatorii Rusiei-tariste socoteau ca
nu se vor izbi, la stabilirea pacei, de faptul ca. Romania
luptase pentru o cauza comuna, si nu vor mai intalni astfel
piedicile, pe care le intampinase dela puterile semnatare
ale tratatului dela Berlin, atunci cand, la 1878, Rusia cauta
sa decida singura de soarta Tarei Romanesti si sa incheie
odata cu stapanirea sa asupra Balcanilor.
Conferentiarul a dovedit cu acte autografe intrigile Ru-
siei in Occident, mai intaiu pentru a impiedeca pregatirea
armatei romane de razboiu, apoi pentru a izola Romania
si a o descredita cat mai mult.
In ceeace priveste importanta militara, D-1 general
Rudeanu a relevat cat de patimase si protivnica noua tste
judecarea importanei acesteia de catre criticii militari din
apus, cari iau in seam numai efectele ei directe, adica :
retragerea armatei romane din Muntenia, pierderea cerea-
lelor si a zacamintelor de petrol, din aceasta parte a tarii ;
pe cand, atunci cand vorbesc de alte interveniri, ei tin
rare ori socoteala de efectele diferite si insista, cu o deo-
sebita caldura, mai cu seama asupra reactiunei ce interve-
nirile considerate le-au produs asupra tuturor celorlalte
fronturi.
Ori tocmai, a zis conferentiarul, in foloasele pe care
le-au cules ceilalti aliati, atat in Apus cat si in Orient,
pe frontul Rusiei din Europa, pe frontul dela Salonic si
chiar pe cel din Asia-Mica, in Armenia, Mesopotania si
Palestina, se recunoaste adevarata si considerabila impor-
IP

tanta pe care a avut-o interventia militara a Romaniei in


razboiul mondial.
In a doua parte a razboiului, uriaa rezistenta a osta-
f45

silor Romani la Marasesti a silit Imperiile Centrale sa re-


nunte din nou la planul lor : sdrobirea imediata i defini-
tiva a frontului Oriental, pentru a se intoarce cat mai
repede, cu toafe fortele !ntrunite, contra frontului Belgo-
Anglo-Francez -din Apus.
Aliatii au putut astfel castiga din nou, gratie vitejiei
armatelor Romane, timpul necesar pentru ca i de asta data
sa primeasca intariturile de care aveau nevoe, si la ince-
putul antilui 1$1,8, sa s.e prezinte in forta, pentru a putea
face fata ultirnelor eforturi vrajmase, i distruge in mintea
si inima conducatorilor Imperiilor Centrale, cele din urma
sperante de .izbancla.
Conferentiarul s'a ridicat apoi cu energie contra acuza-
tiunilor ce s'au adus poporului Roman, de catre adversarii
lui din .razboiu, pentru faptul Ca nu si-a tinut cuvantul -si
angajamentele ce le avea fata de Puterile Centrale.
Dup ce arata cum a fost rezolvita aceasta chestiune
de Italia, care avea legaturi mult mai puternice cu Ger-
mania si Austria, d-I General Rudeanu zice Ca cele mai
inalte consideratiuni de constiinta, demnitate nationath,
onoare i niorala, ne obliga sa intreprindem razboiul.
Nici-o moral, nici-o onoare, nu poate fi mai pura, mai
presuS decat aceia care st in legatura cu datoria, cu dati-
nile stramosesti $i credinta in Dumnezeu.
In ceeace priveste importanta umanitara, conferentiarul
arata ca, luptand pentru libertatea fratilor ei oprimati, Ro-
mania a luptat pentru fericirea intregei omeniri.
Dan in secolele trecute Romania a facut din piepturile
fiilor sai stavilar, mai intaiu contra invaziunilor barbare
si apoi inpotriva urgiei ihusulmane, a facut-o pentru a apara
astfel inflorirea civilizatiunei din Apus.
Daca mai in urma a luptat, a luptat pentru desrobirea
popoarelor asuprite de Turci.
In razboiul mondial, Romania a fost alaturea de cele-
lalte Puteri din Apus, a patimit, a luptat si s'a jertfit pen-
tru morala, dreptate si libertate in omenire.
D-I General Rudeanu incheie, indemnand pe fiecare sa
se straduiasca a cunoaste tot adevarul, i sa lupte pentru
96

ca, atat in tara cat si peste hotare, importanta considerabila


politica, militara, morald si umanitard, pe care a avut-o
interventiunea Romaniei in razboiul mondia?, sa fie fecu-
noscutd in intreaga lume.
Dan si pentru acest adevr va trebui s luptam ca
si intrecut pas cu pas, pentru dreptatea drepturilor noastre
trebue s o facem fail sovdire; sufletele sutelor de mii
de vieti Romanesti, jertfite pentru intregirea si demnitatea
neamului Romanesc, o cere mai presus de orice si o im-
pune fiecarui bun Roman.

5 Februarie, Prof. Ionescu-Argetoala, Opera lui


Pasteur', (cu proectiuni):
Se implineste un veac de cand, in oraselul Dole din
Franta, s'a nscut un mare geniu, un distins savant, cu
care patria mumd se mandreste numrandu-1 printre fii ei.
Omenirea intreaga trebue sa-1 cunoasca, fiindca binefacerile
descoperirilor sale au patruns in toata lumea.
Studiind chimia, Pasteur a facut descoperiri care au des-
chis calea unui imens sir de alte descoperiri si de cercetari
in acest domeniu. Pasteur s'a ocupat cu studiul fermenta-
tiunilor, dovedind ca in actul fermentatiunilor intervin acte
vitale, intervin niste organisme microscopice denumite fer-
menti.
Studiind vermii de mdtase si boalele lor, arata c s-
manta(oul) fluturelui contine germenul boalei, si deci sfd-
tuia alegerea semintei sndtoase.
Ocupandu-se cu teoria generafiunii spontanee (creatia
animalelor din nimic), ajunse prin studii microscopice s
dea lovitura de gratie acestei teorii, dovedind cd orice
organism vegetal sau animal se naste dintr'un Aumit
germen.
Ocupandu-se cu studiul boalelor epidemice ca : Ddlacul
(Cdrbunele, Buba rea), boala de care suferd oile, vacile
etc., el descoperi tin ser care, injectat, omoard microbul sou
chiar previne boala.
Studie apoi boala numitd T urbare, descoperind iardsi
serul preventiv si curativ; mai studie Holera la gdini. An-
97

tisepsia Si asepsia, bazate pe descoperirile lui Pasteur, fAcura


ca spitalele i operatiile in spitale sa fie mai convenabile.
Franta recunoscatoare construi o cladire denumita Insti-
tutul Pasteur, pentru ingrijirea bolnavilor prin metodele lui
Pasteur.
Murind in anul 1895 in varsta de 73 ani, el lasa o
multime de discipoli ai sii, savantti dintre cari D-r Roux,
caruiai se datoreste vindecarea difteriei.
Pasteur este exemplul cel mai viu de munca cinstit si
farA preget.
Se cade ca fiecare dintre noi sa ne intrebam in fiecare
zi ce am fAcut pentru educatia noastrA, ce am facut pentru
Patrie. Nimic nu este mai placut deck a ti ca ai contri-
buit cu ceva la progresut si binele omenirei.
12 Februarie, Pr. Prof. Gh. I. Ghia, ftDumnezeu
in naturg.
Conferinta interesanta, bine sustinut si documentat6.
Chid omul a inceput a-si explica unele fenomene,
pus intrebarea, care revine in mod firesc: Cine a creat
lumea ?
Acest CreatorDumnezeunu poate fi deck exterior
naturei pe care a creat-o, si care s'a facut cunoscut oame-
nilor prin revelatiune. Dumnezeu a inspirat pe unii pameni
spirite superioaredir;gindu-le gandirea, pentru a face
cunoscut scopurile sale.
In aceasta privinta, Biblia e cartea slanta, prin care
Dumnezeu s'a facut cunoscut si a aratat voile sale oame-
nilor.
Mai expune c nu poate exista conflict intre stiinta si
religie caci una complecteaza pe cealalta.
In legatur cu aceasta, arata CA fenomenele fizice, chi-
mice si biologice sunt conduse de legi imuabile, care nu
sunt datorite intamplarei, ci se fac dupa un plan presta-
bilit, si in aceasta se vede un diriguitorDumnezeu.
Tot in acest scop evidentiaza legile care Carmuesc mis-
carile corpurilor cerWi, in marea armonie a Universului
infinit, care de asemenea nu se fac la voia intamplarei.
7
98

1ntrand mai departe in teoria energetica a materi


arata CA diversele energii nu se transforrna complect unele
in altele. Asa, caldura se transforma in energie mecanica,
nu insumeaza to ita energia calorica. Caldura ramasa ne
transforrrata in miscare, va incalzi Universul si atunci nu
vor mai fi posibile diferente de temperatura. Se va ajunge
astfel la un echilibru, la Univlersul mort.
,Cine l'ar mai putea reanima, daca nu o foita diri-
guitoare exterioara, care de fapt dirige Universul nostru.
Marii invatati i naturalisti n'au negat existenta lui
Dumnt zeu; cu cat ei au pMruns mai adanc in tainele na-
turei,.cu atat au ramas mai uimiti de maretia legilor car-
muitoare al& acestui Dumnezeu incomprehensibil, care se
vadeste astfel in natura.
Conservarea speciilor e opera unei vointi, care urma-
reste cu perserverenta scopurile sale, vointa care implica
un creator constient de creatiunea sa, pe care o conduce.
Mira de cunoasterea lui D imnezeu prin studiul naturei,
este absolut necesara i cunoasterea lui Dumnezeu prin
experienta personal launtrica a fiecaruia; i acestea se castiga
mai ales prin ascultare si rugaciune catre Dumnezeu.
Aci parintele co iferentiar ilustreaza aceasta experi nta
luntrica cu diferite cazuri observate de diferiti cercetatori
in domeniul religios.
Face apoi un apel calduros ca auditorul sa cunoasca pe
Dumnezeu, nu nurnai prm obervarea i studiul naturei,
ci si prat aceasta experiei ta launtrica, care poate duce la
o desavarsita prefacere sufleteasca i motal.
15 Februarie, Leonida Georgescu Gruian: feIndru-
mgri noug taraneti)).
19 Februarie, Prof T. tefnescu: aCretinismul I
statul roman)).
26 Februarie, Dr. D. Vernescu, f(Contagiunea 1
profilaxia tuberculozeil.
CONFERINTE RNUNTATE:
5 Martie, Prof Ionescu-Argetoaia: felPhyloacele de
transport.
12 Martie Dr. N.Hasna (T.-Jiu) : Din ale sgrgcleb).
99

19 Martie Dr. Al. Daniel: aViat, &lb-huge, Intl-


nerireo.
26 Pr. Prof. Popescu-Breasta:aRolul Bise-
ridi romneo.
2 Aprilie, Prof. A. Vasculescu: ((Din Banato.
9 C. Niculescu-Plop gor: a Ecouri strbuneo.

Casa Luminii din lgehedinti"


a tinut in sala Apollo a ti eia si a patra sezatoaaculturala-
populara, cu urmatorul program :
Dumineca 5 Ftbruarie: ora 10 jum. a. m.
1) Marul Regilor din Arleziana de Bizet: executat
de corul liceului Traian.
2)' Moliere, Conferinta de comemorare tricentenar:
D-soara Prof. Victoria Stefanescu.
3) Anatole France i Adolphe Brisson despre Mo-
Here, lectura: elevul Iosif Igirosanu.
4) Doctorul fr voie, act. I sc. IIV: jucat de
elevii liceului.
5) La Marseillaise : cantata de corul liceului, condus de
D-1 St. Paulian.
Luni 6 Februarie, ora 10 jum. a. m.
1) Unirea Principatelor i a Romaniel Mari, con-
ferin(: Prot. N. Ion.
2) Productiuni muzicale, literare i dansuri ale
scoalei nurmale de invatatori.
ezU-torile, urmeaza in fiecare Dumineca la aceiasi ora.
Persoanele care dwresc s dea concursul cu conferinte
si produ tiuni se vor adresa D-lui Prof. Al. Barcacila.

Cursurile de Literatura i Istoria Artelor


organizate de Directiunea Bibliotecei Aman (Craiova)
D rectoare fiind D na Elena Farago au inceput Vineri
3 Februarie, si vor urma regulat in fiecare Luni si \fin ri,
dela ora 6 jum. 7 jum. seara, in sala a II-a a bibliotecei.
Se v r face urmatoarele cursuri:
1) Literatura Romng.D-nii Profesori: C. D. Fortu-
nescu: Al. Macedonski; I. Florescu: Poezia Poporane I; I.
100

Dongorozi : El. Farago, Alexandrina Scurtu, Alice Soare i


C. V. Gerota : Poetul Cerna.
2) Literatura Franceza.D-nii Profesori : M. Stau-
reanu si C. D. Fortunescu : Din literatura contemporand.
3) Literatura Germang. D-nii Profesori : V. Turtu-
reanu : Lessing ; C.. Chifu: Goethe.
4) Literatura SpaniolA.D-1 PI of. Al. Popescu-Telega
Din literatura spaniold modernd.
5) Literatura Elin.D-nii Profesori: M. Statu : Epoca
de inflorire d culturei eline , I. I. Bujor : (subiect rezervat);
I. Almajanu : Inceputul leatrului elin.
6) Literatura Latin.D-nii Prof. Tudor *tefanescu : ,
Poezia elegiacd la Romani ; I. Florescu : Epoca lui August.
1) Istoria Artelor.D-riii Prof. St. Ciuceanu: Rena5.-
terea; C. D. Fortunescu: Convorbiri despre Artd ; Arta la
popoarele vechi.
Programul lectiunilor, de la 3 Febr.-31 Martie este cel
urmator :
Vineri 3 Februarie, Alex. Macedonski, Prof. C. D.
Fortunescu.
- Luni 6 Februarie.-0 nuveld originald, citit de Prof.
Co gorozi.
Vineri 10 Poetul Catul, Prof. T. Stefan escu.
Luni 13 n Din inceputurile teatrului elin, Prof.
I. Almajanu. .
Vineri 17 Februarie. Goethe biografi a sa, Profesorul
C. Chifu.
Luni 20 Februarie.Rena0erea, Profesorul St. Ciuceanu.
Vineri 24 Poetul Cerna, Profesorul C. Gerotft.
Luni 27 Imbortanta celor doua ltteraturi
clasice antice, Profesorul M. Statu.
Vineri 3 Martie.Din literatura wad francezd: Rama-
sienii, Profesorul M. Staureanu.
Luni 6 Marlie.Convortnri despre artd, Profesorul C.
Fortunescu.
Vineri 10 Martie.Poetul Propertius, Prot. T. StelAnescu.
Luni 13 n Marii art41i : Michel Angelo, Pi ofe-
sorul St. Ciuceanu.
Vineri 17 Martie.Paul Graldy Toi et moi", Profe-
sorul C. 0. Fortunescu.
Lum 20 Martie.Poeta Elena Farago, Profesorul Ion
Dongorozi.
Vineri 24 Martie.LessIng, Profesorul V. Turtureanu.
Luni 27 n Antigona.lui Sofocle, Pr. C. D. Fortunescu .
Vineri 31 Arta dupd Schopenhauer, Prof. C. Gerota.
17,..04Tilf.,4440.01:40
b..),-.0--zAzgl.oardoz,..z.:

0 impoptantei deseopepine ppeistopied


La Broken Hill in Rhode- sframat al unui animal a-
sia, posesiune engleza din partinand genului Leu, i o
Sudul Africei, s'a descoperit piatra rotunda identica, ca
intr'o mina un schelet pre- forma si ca dimensiuni, cu
istoric. Din scheletul rau pietrele intrebuintate si azi
maltratat de lucratorii indi- de indigeni ca rasnita pen-
geni, indiferenti MO de un tru diferite materii.
asemenea tezaur, abia s'a Mina care azi nu mai e
putut recolta, pe langa cra- decat o cariera deschi, era
niu bine conservat, un os cunoscuta de catva timp de
al picioi ului, o clavicula si catre geologi, cari semna-
parti dintr'un omoplat, din lase existenta in ea a unbr
bazin si din maxilarul infe- zacaminte de oase. Solul
rior. forma inainte aci o colina
In apropiere de acest de 20 30 metri inaltime;
schelet, s'a mai gasit craniul ea, find nivelata, a dat la
102

iveala intrarea unei caverne, inaintata ce o in fatiseaza


o pestera lunga de 70 craniul, si cum spar explica
metri. faptul ea 90 la suta din ose-
S'a scos din aceasta ca. minte apartin celor mai mici
verna sute de tone de o-. animale, cum sunt colibrii
seminte, mai mult sau mai sau pasarile-musca?
putin complect fosilizate, Oernintele erau raspan-
apartinand unor animale dite fara sa existe vre-un
foarte variate: elefant, lei, potmol intre ele, ceiace ex-
leoparzi, rinoceri, hipopo- clude posibilitatea ca ele sa
tarni, antilope, etc. si o e- fi fost aduse aci de ape in
norma cantitate de animale timpul cataclismelor din tre-
mici si pasari (colibri-pasa- cut. Misterul e profund.
rea musca). lata descrierea craniului,
Oasele au fost arse pen- facuta de profesorul Dr.
tru a se extrage fosfatele de Capitan : Acest nou cra-
zinc si de plumb, care au niu, zice eminentul profe-
inlocuit prin fosilizare ma - sor, prezinta la f tft carac-
ter ia organica. tere mai inferioare ca tipul
Abia acum o luna s'a Neanderthal. Un adevarat
gasit tocmai in fundul ca- bot proeminent, e taiat de
vernei un craniu uman ce un nas fearte lar. Arca-
fusese pana atunci acoperit dele sprancenoase enorme
cu alte oase. forrnand cozoroc, inlocuesc
Cum s'a putut aglomera fruntea ; forma fetei este
in aceasta pestera o atat de absolut sirniesca.
enorma cantitate de oase ? Partea superioara, mai
Cum numai un singur schelet putin turtita ca la Neander-
uman a ajuns in acest fund thal, e mai malta. Orificiul
de pestera ? Mister! S'a oaipital mai Inaintat, occi-
emis parerea ca aceasta pes- pitalul mai putin esit afara ;
tera ar fi fost o veche ca- capul era dar purtat drept.
Hera parasita, care ar fi Maxilarul, larg si puternic,
servit in urma de adapost pastreaza aspectul ome-
pentru rezervele de vnat nesc."
ale unui trib oarecare. Ex- Acest craniu prezinta dar,
ploatarea de mina nu e fapt remarcabil, doua serii
compatibila insa cu epoca de caractere opuse: fata in-
103

din o evolutie foarte in- loc sa fie largi, scurte si


tarziata, bolta craniana in aduse, sunt drepte si a-
schin b denota o evolutie proape identice cu cele de
foarte inaintata, mult mai azi,
inaintata dent toate cranitle Omul dela Broken Hill,
neanderthaloide cunoscute is glseste dar locul Intre
pana azi. t pul Neande thal si tipurile
Aceasta evolutie sure ti- umane quaternare deplin
pul uman de azi este si evoluate, cum sunt acele
mai caracterizata prin forma dela Cro-Magnon".
oaselor membrelor, care in Ch. L.

Teopia lui einstein


Noua teorie a Iui Einstein petrece in jurul sau, ca si
a revolutionat lumea stiin and pamantul ar fi perfect
(di a, sdruncinandu-i dog- imobil. Miscarea veitgi-
rnele cele mai solid stabi- noas ce ne rostogoleste in
lite. Einstein pretinde ca, in spatiu, nu se poate inregis-
special in domcniul cosmic, tra prin observatiuni stiin-
tot ce vedem ni se if fat - tifice (Experientele lui Mi-
seaza sub un aspect cu to- chelson).
tul diferit de ceea ce este 2) In calculele astrono-
in realitate; el reduce stiinta mice trebue sa tinem seama
nu la stabilirea reahtatilor, de patru, iar nu de cele
ci la un simbol independent trei dimensitini cunocute
de realitate. pana acum ; a patra ar ft
Teoria in intregul ei este timpul local, adica timpul
foarte greoaie si nu poate specific fiecarui spatiu, sau
fi inteleasa deck dupa a- mai bine fiecaret zone de
danca meditare. gravitat,e.Acest timp difera
Dam aci punctele cele de al nostru. (E vorba aci
rnai principale si mai usor de timpul matematic divi-
de inteles : zibil in parti egak) Acest
1) Un observator, asezat tirnp maternatic ne este in-
pe pamant, vede tot ce se terior, a di ca este o senzatie
104

a noastra, care ar varia daca nu poate fi nici mobil, nici


am merge in alta planeta, imobil.
al carui timp matematic ar 7) Universul are un sfar-
fi mai rapid. sit (in form sferica); pen-
3) Forma corpurilor ca tru noi insa e fara limita,
si a figurilor variaza, ca si pentru ca suntem prea limi-
timpul, in raport cu viteza tati ca sa-i putem concepe
de translatiune la care sunt limitele.
supuse. Pe masura ce vi- *
* if
teza creste, circomferintele
ne apar ca elipse, iar ten- Einstein, a fost precedat
dinta generala a corpurilor in aceste conceptii de Poin-
e de a deveni intinse. Orice care in Franta, Lorentz in
spatiu ceresc are o curburL Olanda, Maxwell in Anglia,
speciala. Riemann si Gauss in Ger-
4) Lumina constitue vi- mania ; el insa are marele
teza cea mai mare posibila, merit de a ft sintetizat di-
totusi lumina n'are 0 viteza versele ipoteze, dandu-le
constanta. Ea variaza si coeziunea si coherenta ne-
deviaza in raport cu zonele cesara pentru a constitui
de gravitatie prin care stra- un sistem.
bate. Einstein este evreu de
5) Lumina are o greutate, rasa, german de cultura,
intocmai cum energia din elvetian prin naturalizare,
care emana este o forma trait in Italia. El este azi
electro-magnetica. sarbatorit si admirat de
6) Eterul din spatiile in- toata omenirea stiintifica,
tersiderale constitue o ipo- care 'I considera ca un Ga-
teza de prisos si lipsita de lileu modern.
logica ; el nu exista, pentruca Ch. I...

eepeditii Puse0i in eautarea


mamatilop
Se stie Ca in Siberia nor- silor mamuti. Academia de
dica s'au pastrat cele mai stinte din Petrograd a or-
complete schelete ale uria- ganizat expeditii in tinutul
105

Iacutsk, in vederea desco- tile rnoi, cele din urma in-


perirei cadavrelor acestora. ghetate, au fost aduse pe
Conducatorul misiun ilor, sanii pana la Ircutsk, cale
consilierul imperial Pfitzen- de aproape sase mii kilo-
mayer, a thcut de curand, metri, iar de aci la Petro-
intr'o conferinta, o dare de grad.
seama asupra rezultatului A doua expeditie fu por-
cercetarilor. nita sapte ani mai tarziu,
Din aceasta aflam ca, cu pentru desgroparea unui
ajutorul interesului ce poarta cadavru care se gasea in
pi locuitorii Siberiei estice, tundra Ornulach, pe coa-
s'au pornit expeditiile din stele Oceanului lnghetat, in-
1901 si 1902 pentru des- tre Ian a si Indighirka, pe
groparea a doua cadavre malul rausorului Sangaju-
anuntate. Cel dintai a fost rach. Acesta nu era tot asa
cel dela Tungusen, pe ma- de bine conservat ca cel
lul Berejovei, un afluent pe dintai.
dreapta al raului Kolyma. Totusi, prin faptul c u-
Dupa o calatorie anevoias, nele parti moi dela primul
de rnai mult de o hula, prin marnut nu fusesera gasite,
padurile seculare s i tun- au fost completate prin a-
dre e tinutului Iacutsk, au cele ale celui din urma ; mai
ajuns la locul cautat, uncle ales trompa acestuia, era
cadavrul uriasului, prin o aproape intact pastrata. Prin
daramatur de rnal, era in aceste doua descoperiri, cu-
parte vizibil. Dupa dou nostintele omenesti asupra
luni de munca neintrerupta, elefantilor fosile si-au gasit
au ajuns sa desgroape a- o baza.
nirnalul care er a aproape [Dtipl Net e Freie Presse 11 Ian.
corn plet conservat. 10221.
Scheletul, pielea si par- T. C. B.

patura Razelop Rentgen


Un X care dispare.
Cnd Roentgen in 1895, verseaza carnea si proec-
filcu sa tiisneasca din ampula teaza oasele pe un ecran
Crookes razele care tra- fostorescent, a fost in lumea
106

intreaga o uimire si o reve- care nu putea patrunde deck


latie de puterea fantastica a abia cati va cenrimetri, sau
stiintei. numai catt-va milimetri, apro-
Dar in timp ce marea piindu-se astfel prin aceasta,
masa a publicului se interesa de razele luminoase obisnuite.
de efectele acestei descope- Razele X nu erau deci
riri stiintifice, invat ttii se simple, si se putea prin fit-
ocupau de cauza ei. tratii metodice sa se cu-
Cand Roentgen boteza in noasca natura compunerei
mod foarte fericit Raze X" lor, dupa cum se cunoscuse
fluxul misterios de lumina, ce mai inainte natura luminei
esa din tuburile sale fail obisnuite, compusa din sapte
aer i traversa corpurile raze diferite, capabile de a
opace, nimeni nu banuia influenta retina noastra.
natura acestor raze, Mai tarziu se cunoscura
Unii vedeau vibrari lon- razele ultra- violete, adica raze
gitudinale ale eterului, &Id de lumina invizib:la, dar
impulsiuni desordonate ale foarte reale i de elect vi-
aceluiasi eter. Eterul, care s'a zibil, care se degajau din
sustras pana acum tutulor scare si din himpile cu
prinderilor experimentale, se mercur cu invelis de quart.
rasa in toata voia faurito- Deosebirea intre ele si lu-
rilor de ipoteze de a-i atri. mina vizibila, nu era alta
bui i da toate proprietatile deck numarul de vibratiuni
i magin abile. mai mare, sau a lungimei
Ce se stia insa despre de unda mai scurta.
razele X, era ca ar fi de Daca se mascara aceste
mai multe calitati, caracte- lungimi de unda, luand ca
rizate numai prin puterea unitate de masur miimea
lor cre patrundere... Aceasta de milimetru, sau micronul,
putere de patrundere era si aceste masuri s'au facut
conditionata de modul cum de savanti , se poate dovedi
se facea vidul in ampule. 0 ca lumina vizibila se intinde
ampula cu vid la extrem, da vorbind de lungimea de
raze de o mai mare putere unda -- dela 0, 8 microni,
de patrundere, iar alta cu o pentru rosu, pana la 0, 4
mai mica rarefiere, da raze microni pentru violet.
107

Ultra-violetul prins de fist- ferestre paralele foarte strain-


cieni, are dela 0, 4 la 0, 1 te, prin care lumina trecand
micro ni. produce efecte deosebite Ca
Raze le X se aseaza dar si intr'o prismd, ea e deviata
mutt mai departe de el, pen- si descompusa dand spectre
tru ca lungimea lor de unda irizate.
este coprinsa intre sutimi si Fiecare fel de lumina
miimi de microni. dupa lungimea sa de
Trebue sa mai adaogam unda sufere o deviatie
ea, cercetari i experiente re- proprie, i nimic flu e mai
cente au aruncat o punte usor deck a calcula aceasta
asupra spatiului gol de ra- lungime de unda, stiindu-se
diatiuni care separa razele distanta intre ferestrele re-
X de ultra-violet, i ea azi telei i masura deviatiei.
nu exista nici o lipsa in Pentru calcularea insa a
scan vibratorie, care se in- lungimei undelor razelor X,
tinde dela lumina vizibila atat de mici, ne-ar trebui
pana la razele Roentgen si la retele de mii de ori mai
inruditele lor raze gama" stranse, lucru ce nu se poate
ale Radiului. realiza cu procedeele meca-
Raze le X nu mat.sunt ne- nice de azi.
cunoscute ; ele fac parte din- Fisicianul Laue, a avut
tr'o gama. Ipotezele asupra insa o inspiratie fericita:daca
lor s'au spulberat. nu suntem in stare a trasa o
Dar cum s'a ajuns aci?... retea mai fina, natura, mai
Se stie c in fisicd se nu- mestera deck noi, constru-
meste retea" o lama de este In fiecare zi dintre cele
sticla pc care, cu ajutorul mai fine, pe care ni le pune
unui diamant si a unei ma- la dispozitie ; acestea sunt
sini de impartit, se sgarie o cristalele.
serie de linii paralele, egal Un cristal este o adunare
departate una de alta. Tec- regulata de elemente toate
nica moderna a ajuns azi la fel, ale caror dimensiuni
la asa perfectiune, incat se sunt aproape de miimea de
pot trage 5-0 sute de astfel micron.
de liniute perfect regulate, Un corp cristalizat este
in largimea unui milimetru, in totul o retea in relief, sau,
Aceste liniute sunt opace ca s ne exprimam mai ma-
si lash intre ele o serie de tematiceste, 0 retea cu tri
108

dirnensiuni. Aceasta complicA pentru prima data razele X


putin chestiunea, dar nu atat au fost deviate din neturbu-
pe cat s'ar crede ; in reali- ratul lor drum drept.
tate teoria s'a stabilit destul Aceste experiente au fost
de simplu i permite de a reluate in Franta cu mai
caldula lungimea undei, co- multa vigoare de savantul
respunzand fiecArei directi- Broglie, care a descoperit
uni de raza. Experienta a metode de analiza asa de
raspuns de minune acestei precise pentru razele X, cum
vederi teoretice. . e analiza spectral pentru
Iata cum ea a fost reali- lumina vizibilA.
zata duph in dicatiil e lui Laue, Ast fel s'a putut sti cum
de Care Friedric si Knipping. sunt fAcute razele Rbentgen ;
SA ne imagam o am- ba mai mult : s'a putut se-
pula generatoare de raze X, para, si caracteriza prin bun-
inchisa intr'o cutie de plumb; girmle de undA, de acelea
plumbul fiind opac pen- care pot fi ernise amestecat
tru aceste raze nu lasa sa din ampul.
treaca din aceste raze decat Razele de curand desco-
o mica fasie, printr'un ori- perite se intind intre 1,7 si
ficiu stramt si bine determi- 120 zecirni de mitmi de
nat, i intr'o singurA direc- micron, formand un spectru
tiune. cu mult mai intins ca ra-
Ele sunt indreptate pe diatiunile vizibile dela rosu
o lama cristalinA, in dosul la violet.
cAreia se gAseste o pla- Curioasele proprietAti ale
ca fotografica, care fixeazI radiului, au mai marit incA
dupa developare impresiunile acest spectru.
pr mite. Se stie cA radiul mai em te
Pe placa fotografica, dupa intre altele si raze alfa, care
o poza putin cam lungA,se nu sunt decat atomi de heliu
vede in aceasta experienta electrizati pozitiv, razele beta
o pata central, si in jurul produse de electroni negativi,
ei o serie de pete asezate si o a treia grupa de raze
regulat, dupa o simetrie care numite ganta, care prin pr o-
este exact aceea a cristalului prietAtile lor se apropie de
intrebuintat. razele X,
Prin aceasta experienta, Aceste raze au putut fi
109

disociate, trecandu-se prin- au fost realizate si existal...


tr'un cristal si li s'a calculat Aceasta ne arata cat de
lungimi de unda coprinse stramta si meschinh viziune
intre 0,7 0,14 zecimi de avem noi, cu simturile noas-
miimi de micron, de unde tre slabe si inperfecte, de
rezulta ch mare parte din lumea exterioark Nu vedem
razele gama" sunt identice nici a mia parte din acea
cu razele X, avand aceleasi tremurare care umple uni-
lungimi de unda. Aceasta versul, si putinul ce vedem,
eN.plica, si trebue remarcat, e sul5 o forma care ne as-
ea fiecare atom de radiu func- cunde adevarata realitate!...
tioneaza, desintegrandu-se, Nu s'a nascut si nu se va
ca o ampula infinit de mica. naste niciodata omul cu
In ampul razele X sunt ochiul integral" simtitor
produse prin lovirea violenta la toate radiatiunile lumi-
a electronilor svarliti de ca- noase din lumea noastra.
tod contra anti-catodului re- Aceasta insa nu ne inpedica
zultand de aci razele game". de a obtine, cu multe sfor-
lath: dar ca spatiuI inpre- tari din partea savantilor
jurul nostru este plin de ne- nostri, aparate de agerire a
numarate radieri, toate mer- simturilor, mijloace de in-
gand in vid cu viteza lumi- vestigare, cu care sa ne in-
nei, fiecare cu caracterele si dreptam privirile in necunos-
proprietatile ei, fie prin lun- cutul pecetluit simturilor si
gimi de unda, fie prin fre- vederei noastre.
cuenta vibratorie (intensi- Cunoasterea naturei raze-
tate). lor X a mai servit invata-
Dela vibrarile lente ale tilor, ca mijloc de a patrunde
telegrafiei fare: fir, ale carei taina cristalului. Se cre-
lungimi de unda se mascara dea ca cristalele sunt for-
in kilometri, pana la undele mate din elemente identice,
cele mai scurte ale razelor distribuite regulat in masa
X, ale caror frecuente se lor ; deosebirea intre un cris-
masoara in miliarde de mi- tal de sare gema, altul de
liarde de oscilatiuni pe se- alaun si un bloc de sticla
cuncla si ca lungimi de mi- la fel cu ele, ar fi fost ca
imi de micron, toate intet- in niste plantatii de padure
mediarele in ace,,std gama cu arbori pusi la rand si o
110

padure virginA, unde sant ca forma, marime., aa cA


pu0 l intamplare. nu le-am put ea deosebi.
Nimeni n'a vazut insa Supuse razelor X, el e se
acei samburi cristalini, ale aratd diferit. Samburi cris-
caror dimensiuni se cifreazal talini nu sunt consituiti din
la milionirni de milimetru, moleculele formate din una
nici le-a putut urma ahnie- sau alta din aceste clorurr,
rea. Numai subtilele raze X ci din a torriii alterni ai Clo-
au putut patrunde in acest rului i Sodiului in. Sare, i
domeniu infinitesimal. Dupa ai Clorului i Potasiului in
felul cum ele sunt deviate, silvina. In .loc de doual plan-
le putem determina organi . tatii cu arbori de aceia0 e-
zatia intern a. senta, trebue sa ne repre-
Fisicianul englez Bragg, zentarn alei dreptunghiulare
experimental.' d in aceastA unde pinii alterneaza, in una
directiune, a fAcut descope- cu stejari, in cealaltA cu
riri interesante. Doua cristal; brazi. ,
unul de sare (Clorur de So- lata dar o tuinca noua :
diu) i altul de Silvina (Clo- aceia a ,,architecturei crista-
rur de Potasiu) pot fi la fel line." Dupa La. Na urc".
N. P.

Origina chetei
Ce este viata si care e Teoria biblicA, daca a mul-
obar0a ei, a fost intrebarea tumit un moment prin su-
pe care i-aU pus-o toti pranaturalul sau gandirea
cugetatorii omenirei in decurs mediocra a maselor, n'a sa-
de secole. Aceasta enigma, tislacut insa de loc scepti-
cea mai formidabila dintre cismul unor cugetatori su
toate i cea mai obscura, a periori.
ramas inca marea enigma," Cele mai vechi ca i cele
care chinue0e mereu min- mai noi dintre aceste teorii,
tile cugetatorilor i cerceta- au avut toate un caracter
torilor seto0 de adevar. ipotetie, fara a se lega unele
In toate epocile s'au nas . cu altcle i lard a putea sa
cut teorii, cu aparenta de a multumeasca spiritul ome.
raspunde la aceasta enigma. nesc. Intre toate teoriile mai
1lI

noir cea mai celebra este a elementele necesare consti-


lui Svante Arrhenius, care tuirei substantelor vii. Aces-
atribue vietei o origina extra- tea formau aqa numitele
terestra. bio-elemente", intre care
Acum de curand, mai multi principalele erau: Oxigenul,
invatati au reinoit tentativa Azotul, Carbonul, Fierul, Cal-
de a da o explicare origi- ciul, etc.
nei vietei, dupa datele i Intre altele zice el
cercetarile actuale ale qtiintei. temperatura planetei noastre
D-1 Henry Osborn, pale- n'a fost prea mult deosebita
ontologist cu reputatie uni- de cea de acum. Aceste con-
versala i vice-preqedinte al ditiuni au permis mai IntAi o
muzeului din New-York, a coordonare a acestor bio-ele-
publicat o lucrare in aceasta mente sub forma coloidala,
chestiune, care dei nu in- forma pe care o afecteaza
latipaz decat o ipoteza, toate tesaturile vii. Faptul
prezinta fail indoialaun mare cA noi azi putem fabrica sub7
interes. stante care afecteaza o struc-
Varsta vietei pe pamAnt, tura coloidala, e dupa Osborn
dupa calculele bazate pe primul pas catre viata.
stratigrafie, se socotWe la Dar unde devine intere-
zeci de milioane de ani ; iar sant, este acolo, uncle pen-
dupa iuteala cu care se tru a explica faza urmatoare,
desintegreaza corpurile ra- nu intra in chimismul aces-
dio-active, aceasta varstA ar tor grupari primitive, ci in,
ti cu mutt mai mare. calitatile lor energetice. El le
Viata a aparut fara in- arata captAnd si transfor-
doialazice Osbornnu in mand prin electro-afinitate
sAnul oceanelor, dar pe con- caldura soarelui i mai tar-
tinente, fie in crapaturile u- ziu lumina lui, constituind
mede ale stAncilor 0 ale energia vie, i afectand intre
solului, fie in apele dulci a'e ele corelatiuni de ord n fisi-
lacurilor, fie pe marginea ma- co-chimic, Inca necuhoscute
rilor primitive. Prin aceasta noua pana acum.
el ru, e cu ideile clasice. Electricitatea ar juca aci
In aceasta epoca inde- rolul principal. 0 forta vitala
partata, pa rn Antul, apele qi nu este, dupa Osborn, decat
atmosfera, contineau toate o adaptatie fisico-chimica, a
112

carei energie e leg ata de fe- plantelor de a-si scoate hrana


nomenul electric. lor din pamant.
Aceasta apropiere a ele- Ar fi prea mult pen tru un
mentelor unul de aitul a fost rezumat, a urma pe autor
zice el deodata, sau trecand prin aceastd capti-
mai mult or mai putin pro- vanta viziune a evolutiei
gresiva, Si e de presupus c forrnelor vii, tr &and de la
ele au fost gradat legate intre alge la vegetale superioare
ele printr'o nou forma de si apoi la ammale. Urmarea
atractie mutuala, astfel ca lucrarei continua a considera
actiunile Si reactiunile unui organismele c.21e mai com-
grup de elemente, au format plicate, atat din punct de
o noua forma in univers : vedere energetic cat si din
organismul". cel morfologic. Competinta
Dar acestea nu sunt chiar nediscutata a lui Osborn,
fenomenele intra-celulare de da aci studiului sal o va-
care vrea el s ne vorbeasca ; loare cu totul particulara,
caci in punctul unde ne a- caci conceptiunea sa de a
duce, concepe viata sub o intra in discutia marilot pro-
form anterioara celulei. bleme ale ereditatei in lega-
Acestei forme vii, pro-celu- tura cu explicarea originei
lard, el ii gaseste urma in vietei, este de o importanta
sanul lumei noastre de acum, nebanuit de mare.
i anume in bacteriile nitri-
fiante, cele mai simple din Alt autor, care incearca
toate, care au putut fi ca- aceia0 tentativa, este D-1 M.
pabile de a trai pe pamant, Galippe i colaboratoarea sa
inainte chiar ca razele soa. D-na Souffland, care ne in-
relui sh le fi atins, intr'un troduc intr'o alt ordine de
mod direct si regulat cercetdri cu totul diterite.
Acestei forme bacteriene Ei presupun c intre ma-
a vietei, se datoreste tice teria vie si materia moarta
el prepararea chimica a nu exista deosebiri funda-
pamantului i apelor, pentru m ntale. Celace numim noi
nevoile formelor inferioare viata" nu e decat un grad
ale vietei vegetate de mai mai mare la care materia e
tarziu, caci se tie ca Si azi, in stare sa ajunga.
bacteriile nitrifiante permit Teoria lui Galippe este
113

bazata pe fapte destul de lor prind usor coloranti in-


curioase i dintre cele mai trebuintati in microbiologie.
noi. A constatat in toate Cu aceste experience, asis-
rocile, ori care ar fi dela tarn oare la ceiace am pu-
calcar 'Ana la produsele vul- tea numi nasterea vietei, sau
canice,prezenta unor asa cel putin si mai simplu, ma.
numiti organiti", extrem de nifestari pe care nu le pu-
mici i ovoizi. Pe acesti or- tern concepe?
ganiti ", ei ii considera ca Daca aceasta teorie, con.
elemente ultra.elementare ale tine in ea un rAspuns la
vietei secetoase de atunci. enigma sfinxului, acest ras-
Viata le poate fi redata, prin puns este destul de amagi-
demineralizarea rocei prin tor, tinzand sa dovedeasca.
acide sau baze puternice, ca materia i viata formeaza
dupa care li se recla apa si un tot si ca, atat cat materia
materialele organice pe care exista, ea pastreaza puterea
le au perdat prin fosilizarea de a da nastere la fiinte
bor. vietuitoare.
Diferite roci au fost pul- Ar fi de altfel curios, si
verizate, tratate cu acide chiar indispensabil, de a se
puternice, s'au supus unei cunoaste ce ar putea deveni
temperaturi de 8000, de asa si cum ar putea evolua a-
fel sa se distruga toata ma- ceste vietati elementare,
teria organica ce ar contine. daca sunt susceptibile s5.
S'a insarnantat apoi aceasta aiba acele facultati de asi-
pulbere sterilizata in tuburi milare i reproductie, care
de sticla cu geloza mediu sunt fun damentale pentru a
obisnuit in laboratoare pen- defini o fiinta.Dar ne oprim
tru insamantarea i inmul- aci, cu D-1 Galippe, la etapa
tirea microbilorsi s'a ob- primordial& Altii, fara indo-
servat in curand corpii vii, iala, vor cerceta mai de-
microscopici, in forma de parte.
bacili, cateodata mobili, alte- Pe de alta parte, daca noi
ori sub forma de ingrama- admitem ca viata i materia
diri compacte, ori sub forma sunt inseparabile, ne ramane
de retele foarte fine de ma- sa stirn in ce roce se gasesc
terie protoplasmatica.Asupra aceste organite capabile de

8
114

asa frumoase transformari tor captivante cercetiiri, marea


si in ce difera fisiceste si enigma a vietei ramAne Inca
chimiceste de restul rocelor. intreaga In picioare.
Cu toata importanta aces- Ch. L.
(DupiL Le Temps")

eheia hiePoglifelop
Academia de inscriptii si pecetiuite de mutenia exas-
litere din Franta, se prega- peranta si eterna a Sfinxi-
teste s serbatoreasca cen- lor, a fost un predestinat.
tenarul descifrarei ierogli- Nscut in satuletul Vif, a-
felon proape de Grenoble, inva-
Se stie ca, la 22 Sept. tatoru1 ski a prevazut in
1822, marele egip to log acest mic scolar un om de
Champollion a facut cunos- geniu. La 13 ani, intra in
cuta citirea scrierei ierogli- liceul din Grenoble, unde
fice, sau a scrierei sfinte a se distinge printr'o silinta
Egiptenilor. si inteligenta puternica. In-
Taina care de secole in- vat singur dialecte, pe care
valuia imparatia faraonilor, nu 'i le arata nimeni.
sub pulberea trecutului, a Acest copil spu-
fost in fine descoperita..Sa- neau profesorii sai are
vantul a facut sa vorbeasca curiozitAti deosebite. Unde
Sfinxul culcat la picioarele merge el asa, ca chemat cu
Obeliscului l Valul cazuse. ochii in spre Orient ?. .. El
Egiptul incepea sa se arate viseaza de Egipt, pe care
cu secretul limbei sale si nu-I cunoaste decit din
a istoriei sale yet dute in lectiile de istorie antica si
negura mileniilor. Aceasta din Vechiul Testament". In-
lume straveche, unde ome- vata, dupa programul clasic,
. nirea isi are leaganul sat], din supunere; dar, paralel
incepe de atuncea sa se cu asta, studia tot ce-1 a-
arate lumei noi. propia de obsesiunea sa.
Marele invatat care a des- Daca 'mi fac temele
valuit aceasta taina, care a de latina scria el frate-
smuls secretul obeliscurilor lui sau este pentru'a nu
115

mi-atrage pedepse; greaca, curd momente fericite". Am


ebraica cu dialectele sale, satisfactia zicea el de
si araba, iata ce doresc eu a putea citi lucruri pe care
cu ardoare sa invat. nimeni nu le cunoaste nici
Dupa terminarea primelor macar din nume".
sale studii, in varst de Dar preocuparea sa sunt
abia 17 ani, pleaca la Paris, acele oglinzi inca intunecate
unde fratele sail mai mare ale civilizatiunilor moarte :
obtinuse pentru el un loc papyrusurile. Gloria sa este
la Biblioteca Imperial. Era. acolo, o sti e, o simt e.
plata asa de prost, c a- Papp usurile le \lad totdea-
proape nu-si castiga painea, una inaintea ochilor mei"
dar era bucuros c se afla zicea el adesea.
in cel mai luminos focar al Inaintea lui, si chiar in
stiintei. Ad se dadu cu to- timpul lui, multi invatati
tul studiului limbilor ori- streini incercase in zadar
entale : araba, siriana, chal- citirea hieroglifelor. Intre
deica si persana. altii, suedezul A k erbl ad
Ajutat, foarte modest, ba- cu tot pretinsul sail al-
neste de fratele sail, urmea- fabet, nu putuse sa citeas-
za cursuri la College de cd nici trei cuvinte dinteo
France si la scoala speciala inscriptie egipteana.
de limbi orientale, ne lip- Tot ce s'a spus des-
sind de la nici o lectie, pre obeliscuri nu servesc
simtindu-se foarte curind decat s probeze spune
mai capabil de a le da, de- el ca nimeni nu stie ni-
cit de a le primi. Cuceri- mic". El insusi, care medi-
rile sa 1 e pe acest teren tase luni de a rindul, aproa-
sunt fulgeratoare. Abea in- pe se descuragiase.
cepea sainvete o limba grea, Numit profesor de istorie
Ca o si poseda la perfectie. la facultatea din Grenoble,
Invatase limba Copta si vor- i-a trebuit inca zece ani
bea curent Arababa chiar de mu nca neintrerupta, pana
cere fratelui sail o grama- sa poata spune: am gasit!...
tin chinezasca pentru In 1799, adica cu 23
a se distra". Mai scrie fra- de ani inainte de comuni-
telui sau ca studiul Zen- carea sa, se gsise la Ro-
dei si al Ebraicei ii pro- zeta, de catre soldati fran-
116

cezi in campania din Egipt, reste cu cele ce compun nu-


o pia tr A cu o inscriptie mele de Cleopatra.
In trei caractere deosebite: Si iata, intr'o schinteiere
hieroglifice, demotice (cu- de geniu, gsitA cheia
neiforme) si grecesti. Era alfabetul atAt de cdutat al
un text scris in trei limbi scrierei hieroglifice. De aci
deosebite, cu caracterele bor. incolo imparatia faraonilor
De aci trebuia sd tisneaud nu va smai avea taine, mis-
lumina. terioasele oglinzi ale civili-
Doud-zeci si trei de ani zatiilor moarte s'au luminat,
totusi aceast piatrA nu spu- si in ele vedem cum a fost
sese nimic savantilor din aceste civilizatiuni !
lumea intreaga ; hierogIifele La sedinta din 21 Apri-
ii pastrau mutenia lor! lie 1822 a societdti Asiatice
Champollion observd prezidatd de Ducele de Or-
intr'o zi privind hieroglifele leans, acesta spune in nu-
de pe aceasta inscriptie, mele Fran tei : StrAlucita
care inseamnd dupd cum descoperire a alfabetului
aratd cuvantul grec de a- egiptean este o ()mare nu
lfttnri ll'tolomeu, si Cleo- numai pentru savantul care
patra", cd primul semn din a facut-o, dar si pentru na-
cuvintul Ptoloimeu, adicd li- tiune. Ea trebue s se man-
tera P, se gdseste ar cin- dreascd, cd un francez a
cilea in cuvantul Cleopatra. inceput a descifra aceste
Cel de al doilea, adicd litera embleme, cdrora toate po-
T, al saptelea; cel de al poarele moderne dispera-
patrulea, adicd L, este al sera a le descoperi insem-
doilea, etc. Numdrul sem- narea".
N. P.
nelor recunoscute se md- (dupi .VIlustration").
"

tA

Medlcul Colonel Dr. I. Carp.

enefalita ketaPgied
(Comunicare film% la Cercul Medico-Farmaceutic din
Craiova, in qedini a dela 15 Ianuarie 1921).

in iarna anului 1920 nind din trei corpuri dife-


1921, in foarte mulle lo- rite: Regimentul 1Jandarmi,
calitati din Europa s'au Batalionul 1 Pionieri, si Re-
semnalat cazuri de Ence- gimentul 93 Infanterie..
falita Letargica (Boala som- Encefalita letargica este
nului), boala grava, urmata o boald contagioasa, deci
adesea de moarte si con- epidemica. Nu este o boala
tagioasa. noua, cum o credeau En-
D-1 Dr. I. Carp a avut glezii din 1918. Faimoasa
ocazia sa observe si diba- Nona din 1890, care in
cia sa diagnosticheze de la Italia de Nord si In Dal-
inceput trei cazuri de En- matia facea ravagii, nu e
cefalit letargica la Spitalul alta decat Encefalita letar-
Militar din Craiova, prove- bcrica de azi.
118

In 1712 Rudolf I Came- prilie-Mai 1920, un articol


rarius, vo rb est e despre foarte interesant despre En-
Schlaf- Krankheit. Coelius cefalita Letargica.
Aurelian i Arteu din Capa- In iarna itrecuta 1919
dochia, descriu si ei o ma- 1920 au fost aproape 4000
ladie zisa letargos", ma- de cazuri de Encefalita letar-
ladie febrila cu somnolenta, gica in Europa, dintre care
care nu poate fi decat ac- 1013 au sucombat ; in An-
tuala Encefalita. In istoria glia au fost 524, in Franta
medicinei se gaseste o pre- 465 pana la 18 Mai 1920,
tioasa observatie a lui Al- repartizate pe 55 de depar-
brecht de Hildesheim inti- tamente; aceasta cifra o am
tulata De febre letargica dela ancheta pe care Aca-
in strabismum utriusque demia de Medicina din Paris
oculi desinente", unde o a facut'o asupra acestei boa-
fata de 20 de ani, in 1695, le, prin persoana lui Leon
e luat de febra cu dureri Bernard si Jules Renault.
de cap, somnolenta, care Au fost cazuri in Belgia,
tine 11 zile; cand se des- Olanda, Norvegia, Germa-
teapta se constata la ea un nia, Polonia, Grecia, Spa-
strabism oribil si ptozis la nia .si Portugalia. In noul
ambele pleoape. continent g'a semnalat in
Autorul explica prin fap- Argentina, Peru, Uruguay si
tul ca materia pecanta s'a Canada. La noi in tara au
scoborft dela creer la ochi. fost la Bucuresti, Focsani,
Dupa trei luni s'a vindecat. Cluj si Craiova.
Deci Encefalita letargica Simptomele observate la
a existat in totdeauna, dar aceste trei cazuri sunt :
n'a fost studiata de cat in 1) Febra, incepe cu boala,
ultirpul timp. este rnoderata in cazurile
La noi Profesorul Mari- usoare, atirige si trece de
nescu a studiat la Londra, 40 in cazurile grave.
in 1918, aceasta boala si, 2) Somnolenta, este sem-
pe langa ca publica cerce- nul patognomonic in En-
Wile sale in buletinul Mi- cefalita Letargica. Primii doi
nisterului de Interne En- bolnavi ai nostri au intrat
glez, a duce si in revista in spital cu acest simptom
Spitalul" No. 4-5 din A- evident ; la al treilea s'a a-
119

cuzat dupd ase zile de la O. Bulat, care in cursul


intrarea in spite]. studiilor sale in Franta, a
3) Fenomeneoculare, sunt cautat sarguincios urme ale
de doud feluri : de origind trecutului nostru".
nucleara i de origind extra- 0 inscriptie pe o fantana
nucleara, ca paresii i pa- din Varna (Bulgaria) pe
ralisii de functiune. Dar ele grecqte in cuprinsul ur-
pot sd lipseascd sau s fie mdtor :
foarte upare i limitate. 0 streine sau localnice, ce privesti
4)Dip1opia, e primul semn sau te miri ?
ocular ce se ivete ; dureazd Cu doudveacuri inainte,Vasile Domnul
3-6 zile, deci e pasager, Intregii Moldovlahii, trecand pe aice,
fugitive. M'a dada din temelii, du cheltuialit

Ch. L. InbelsugatA,
* lar acum cel plin de cele mai multe
* * virtuti, al Moldovei
Revista Istorica, pu- Foarte vestitul Domn Grigore Ghica,
blicat de Prof. N. lorga. Cateva ceasuri a alcat parnntul tarii
A aparut No. 10 12. Ca i, Intinzand mAna unei colabotati
In bani,
intotdeauna extrem de in- A fost pricina unei prea frumoase
teresanta.De remarcat: Con- inoiri.
gresul de Istoria Artelor la Bea deci apa limpede si de speta
Paris, comunicare facutd la cea mai bun.
Academia Romana. 0 des- Varna in antri mantuirei r849

criere a exilului din 1848 *


*
*
o rarisimd cArticica,pe care
n'o are nici Academia noas- C. Nicolescu-Plop.vor,
tr" de I. Voinescu, in care InsemnAri asupra agricat-
se intdlnesc multe nume turei preistorice de pe pa-
olteneti. 0 scrisoare aflat mntul ronulnesc" cu o
azi in colectia Bibliotecei plansd. Bucureti, Tip. Gu-
Institutului de Franta, prin temberg.
care Alexandru Vodi Co- Eleganta broqurd, in care
conul, Domn al Trei Ro- autorul noteaza cele scrise
maneti, se adreseazd catre pana in prezent despre a-
ambasadorul francez din gricultura preistoricilor, dela
Constantinopol : de Csy, epoca silexurilor i pand
pentru a i se oferi ca pri- intea ferului, att in privinta
eten, comunicat de D-1 T. cerealelor cultivate, cat Si
120

in privinta instrumentelor scos existenta secole de a


agricole. randul, si de care astazi se
Ca nota personala ne a- mai pomeneste pentru a
rata Ca : La sapaturile de arata halul de saracie la
pe Piscul Corniprului de care poate ajunge cineva in
langa Plopsor, jud. Dolj si castigarea existentei sale
la cercetarile din Ostrovul din cultivarea pamantului.
Corbului din jud. Mehedinti Plugul primitiv, la in-
a observat urmele boabelor ceput un simplu carlig, dupa
de grau si de orz, ratline observatiile autorului, pare
intiparite in pamantul ce Ca a fost parsit in cele din
forma peretii locuintelor pre- urma pentru cornul de cerb,
istorice. Punand aceasta ob- care putea da cel mai trai-
servatie in corelatiune cu nic plug pe timpurile ace-
scrierile celor vechi si des- lea. Aceasta Were si-o in-
coperirile arheologice, se temeiaza pe cateva coarne
poate spune ca stravechii de cerb lucrate, aflatC in
locuitori ailinuturilor noes- muzee. Carligul ce-I ofera
tre cunosteau graul, orzul cornul de cerb, trebue sa
si meiul, ba chiar unele le- fi fost partea cea mai in-
guminoase, si conchide Ca, semnata a plugului ; la el
intre culture neolitica din trebue sa fi fost adaogat
Romania, Bosnia si Unga- un lemn : grindeiul.
ria, sunt mai multe asema- In epoca ferului, sapa i
nari decat deosebiri in pri- plugul de lemn si-au luat
vinta instrumentelor agri- un ascutis de fer, menit
cole.Vorbind de lopata, sapa pe de o parte a apara si
i plugul primitiv, autorul lemnul de tocire, pe de
arata ca acestea au fost alta prin aria lui a deste-
de lenin, la inceput un sim- lina pamanturi mai tari.
plu tepus, apoi ascutisul lui Secera primitiva, dupa ur-
mai latit si cu un nod pe mele ce s'au gasit aiurea,
tare sa se apese cu toata pare sa fi fost de lemn, ar-
greutatea corpului, trecan- mata cu tin tai,s de lame
du-se astfel la lopata sau de silex dintate si cu un
la sapa de lemn, care nu lustru special datorit freca-
e alta decat sapa de lemn" rei de paiele ce le taia. In lo-
a romanului, cu care si-au calitatile noastre preistorice,
121

unde se vad urme netaga- Publicatie serioasa.Pe langa


duite de agricultura, nu se alte lucruri interesante, in
gasesc asemeni lame, dar se No. 1 an VIII, de remarcat
gasesc silexuri mai mult stir- articolul Generalului Sc.
bite decat dintate, pe care se Ranattescu, Docamentarect
observa perfect de bine o Cartografica a Romdniei
parte lustruita si una mata. mari la incheerea rdzboiu-
Mai tarziu, in urma civi- lui mondial" din care aflam
lizatiei miceniene, secera a Ca o portiune din Oltenia
fost de bronz. IVIultimea si nu este inca studiata si deci
varietatea lor, arata progre- lipseste din harta statului
sul agriculturei prin partile major roman.
noastre. La inceput ca niste * *
cutite, apoi din ce in ce mai
aduse pana la incovoierea In Arhiva din lai", cu
ce o au astazi, sunt inlocu- un continut asa de haotiz,
ite in cele din urma cu cele in No. 2, 1921, ni se dau
de fer. cateva insemnari as u pra
Un mod de pastrare primi- unei scoli necunoscute, in
tiv al bucatelor este in co Olanestii din Oltenia la 1697t
suri de nuele spoite cu. lut, de catre profesorul Bdrbu-
ce se mai intalneste in unele lescu I.
parti, care ar putea fi pre. * *
cursorul oalei de lut ne ars. Recomandam cititmilor
Macinatul cerealelor era nostri, lucrarea de sinteza
de asemeni cunoscut preis- asupra Romdnieg intre-
toricilor, prin sdrobirea lor gite, de profesorul S. Me-
intre doua pietre. Pietrele hedinti. Ea, a aparut ca lu-
unei rasnite mai superioare crare didactica pentru clasa
au fost gasite la Iglitei in IV secundara, desi intrece
Bihor intr'o statiune eneo- cu mult un program de
lotica, la fel cu pietrele ras- multe ori sec. Opera poate
nitelor actuale. ch L. fi cititA cu mult fo-
*
los de ori-ce Roman, care
voeste a'si cunoaste Patria
A reaparut revista stiin- marita.
tifica V. Adania din laqi." T. 42. a.
122

Marius Vorvoreanu.

eonstattipi asupPa Milli& sanitape a


opaplui Irapnus5e0epin
Foarte interesantd lucrare, Cladirile socotite de noi
care ne ardtd, pe langd o mizerabile, dau inpresia u-
parte trista: starea precara nor incdperi de animale. in
a igienei locuintelor in T.- curti mocirloase, ate o cid-
Severin, .si una inbucurd- dire aproape clarAmatd, in-
toare : interesul ce trezeste partita in camdrute fard fe-
azi, la persoanele chemate restre sau eu cdte un geam
a participa la viata publica, de 10/10 cm. fard pardo-
chestiunile de igiend sociald. seald, lipsitd de privatd,
Cei 2000 de locuitori ai Inegritd din cauza fumului,
strazei Brncoveanu, se a- care nu poate esi prin co-
ddpostesc In 204 clAdiri, In sul absent; cladiri In care
cea mai mare parte inchi- locuesc zeci de persoane,
riate cu camera Ia familii Iaolaltd cu cei luati In
intregi, numeroase si ne- gazde, copii de la tard
voiase. Din cele 204 cladiri, veniti sd invete carte in
am gasit numai 34 constru- oras, MeV si fete deavalma.
ite dupa regulile de igiend, Aceste cladiri nu mai pot
90 mediocre si 20 mizera- suferi reparatii, chiar gene-
bile. Considerdm mediocre rale; pentru a deveni locu-
clAdirile care au ferestre, ibile, ele trebuesc pur si
privatd, pardoseala de scan- simplu ddrAmate.
duri sau de cArdmidd, care Descriem cateva din a-
insa, in totalitatea lor, sunt ceste cladiri : La No. 4 din
departe de a -nu pacatui in strada Brancoveanu, am
potriva igienei. In astfel de gasit o cladire cu cloud
case am gasit familii intregi corpuri, cu seApte oddi, din-
locuind intr'o singurd odaie tre care singurd una poate
mica si fail aer, dispunand fi locuitd restul nepu-
de o curte noroioasd, us- tAnd sluji nici ca obor de
cata numai In timpul lu- vite odaie complect In-
nilor de vara. tunecoasa si aproape sd
123

cada la suflarea mai supa- ceasta parte aldeliciosului"


rata a vantului, totul intr'o nostru ora, unde nu exista
curte care devine inaccesi- incapere care sa nu ada-
biia la cea mai mica ploaie. posteasca 4-5 persoane,
Casa este locuit de o Ara- tinand in acelas timp loc
duva de rasboi cu Inca 7 de bucatarie gi cate odata
persoane, in cea mai mare de spalatorie pentru ca sa
parte copii. `devina mai evidenta igrasia
La No. 74 intr'o cladire de totdeauna a zidurilor.
nepardosita i intunecoas, Si totusi aceste locuinte, ori
locuiesc 14 insi din care cat de mizerabile ar fi, par
11 copii. palate pe langa unele case
La No. 185 inteo camera de pe.... bulevardul Elisa-
de 2 pe 2 jum. m. nepar- beta, unde stapaneste in asa
dosita, din fundul unei curti, chip intunericul, incat in
locueste o vacluva de its- miez de zi nu se poate ve-
boi cu 10 copii. dea nimic, pana. cand ochiul
La No. 172, inteo cladire
mizera cu cinci incaperi, nu se deprinde cu bezna
locuesc 23 de insi, cei mai din nauntru.
multi copii, bucurandu-se Notam in treacat ca in-
de o curte murdara peste tr'o astfel de casa am des-
inchipuire.
coperit, hibernand pe scan-
Cladirea de la No. 187 durile aproape goale ale
pare sa fie in acelasi timp unui pat, o fetiscana de
bordei, cu pereti afumati, vre-o 20 de ani. care as-
lipsiti de ferestre, umezi, tepta sa vina primavara ca
aproape mucegaiti, vantul sa... fie angajata la lucru.
putand sa stifle in voie in *i ca aceasta sunt multe,
ea i este locuit, in una din care-si perd zilele fara o
cele doua incaperi ale sale, utilizare productiva, si multi
de 7 inA dintre care 6 co- tineri cari forwean clien-
pii, si In cealalta incapere tela cafenelelor i carciu-
de 4 iiii. milor, jucand carti si band,
Ar trebui sa descriem pe :cand parintii muncesc
fie care- din cladirile vizi- din greu sa le poata castiga
tate, pentru ca sa se stie painea zilelor lor pierdute".
cata mizerie traeste in a- Ch. L.
R. - -44 -31

ANUNCIURI i RECLAME
SE PRIMESC IN CONDITIUNI AVANTAOIOASE.
Pe un an: pagina 1500 lei
A 7, 7, 1/2 1000
ll 1/4 750 0

In acest pref se cuprinde i abonamentul pe acest limp.

Autoritillile, Societiifile culturale, Administrafiile marl, In-


stituftunile financiare economice sunt rugate a sprijini
i

Arhivele Olteniei.

ril------ -4+
'et

,
er=
-

Pretul aeestui numr


z .
I 30 lei. A

. Persoanele eare flu Ooese a primi


reOi5ta, cant a ne inapoia Rest
prim numr. _
-