Documenta Romaniae Historica B Tara Romaneasca XXXII 2001

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
R O MANIAE
�:5
w
=
B �
.....
Q
:a
c.!) -
§ ŢARA �
ROMÂNEASCĂ
Voi. XXXII
ACADEMIA ROMÂNĂ
SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE
Docu MENTA
ROMANIAE
HISTORICA
COMITETUL DE COORDONARE:
ţAcad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU,

ţ acad. ALEXANDRU ELIAN, t dr. DAMASCHIN MIOC,
prof. univ. IOAN CAPROŞU, t prof. univ. dr. CONSTANTIN
CIHODARU, dr. LEON ŞIMANSCHI, AUREL RĂDUŢIU
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA"
B. TflR� ROMitNeflSCft
T
VOLUMUL XXXII
(1647)
VOLUM ÎNTOCMIT
DE
VIOLETA BARBU şi GHEORGHE LAZĂR

A colaborat OANA RIZESCU
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti, 2001
Copyright © Editura Academiei Române, 200 l
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.
Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

RO-761 1 7, Bucureşti, România
Calea 1 3 Septembrie, nr. 13, sector 5
Tel. 040-1-4 1 1 9008; 040-1-4 103200; 040- 1 -4 103448
Fax 040-1-4 103938
e-mail: edacad@ear.ro
www.ear.ro
CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL

MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR
Redactor: NICULINA FLOREA

Tehnoredactor: IOLANDA POVARĂ
Bun de tipar: 03.10.2001. Format: 16/70x 100.

Coli de tipar: 27,5
C.Z. pentru biblioteci mari: 9(498. 1)«1647»(00- I 2)
C.Z. pentru biblioteci mici: 9(498)
973-27-0750-x
ISBN: ��-
973-27-0474-8
Imprimat în România
Tipografia: SEMNE
STUDIU INTRODUCTIV
I . INVENTARUL DOCUMENTELOR ŞI LOCUL DE PĂ STRARE
Cel de-al XXXII-lea volum al seriei B din colecţia Documenta Romaniae

Historica cuprinde documente, rezumate şi menţiuni ale unor acte interne emise
în Ţara Românească, în anul 1 64 7, în vremea domniei lui Matei Basarab.
Urmare a examenului paleografic, filologic şi istoric al acestor documente,
am reţinut spre publicare un număr de 3 2 1 documente şi rezumate de documente,
la care am adăugat o listă de 6 menţiuni ale unor acte astăzi pierdute sau care,
din motive independente de voinţa noastră, ne-au rămas inaccesibile. Patru do
cumente aflate la mănăstirea Simonopetra de la Muntele Athos, menţionate în
catalogul signaletic întocmit de Dumitru Nastase şi Florin Marinescu, Les actes
roumains de Simonopetra (Mont Ath os), Athenes, 1987, ne-au parvenit, prin
bunavoinţa lui Florin Marinescu, căruia îi mulţumim şi pe această cale. Volumul
fiind deja încheiat în momentul primirii acestor documente, le-am intercalat la
Jocul cuvenit, fiind numerotate cu bis. Lista menţiunilor a fost anexată separat,
dar numerotată în continuare de la 3 1 8 la 326 şi indexată laolaltă cu restul
documentelor. La acestea se adaugă două documente îndoielnice, editate şi ele
tot într-o anexă şi indicate cu literele A şi B.
Un număr de nouă acte au fost redate, în urma unui examen arheografie,
şi se află cuprinse în lista de documente cu dată rectificată.
Alte trei documente, depistate şi incluse în evidenţa întocmită la Institutul
de Istorie „Nicolae Iorga" de către colectivele anterioare de cercetători care au
elaborat această colecţie, nu au putut fi regăsite, în urma investigaţiilor noastre,
nici în depozitele indicate iniţial, nici în alte locuri de păstrare. Considerăm o
datorie în a le semnala aici, în speranţa că cercetările ulterioare vor conduce
la recuperarea lor. O întărire domnească din 1 5 februarie 1 64 7 pentru casele
lui Albul şi Radu fustaşi, construite lângă moara Gorgotei , se afla, cu decenii
în urmă, la Muzeul Regional de Etnografie din Focşani. În prezent, actul nu se
mai găseşte nici în custodia muzeului, nici în cea a Arhivelor Vrancea din
oraşul Focşani, arhive care au preluat prin transfer o parte din colecţia de
documente. Semnalat în arhiva Nicolae Kreţulescu, preluată de la Muzeul de
Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti de către Direcţia Arhivelor Naţionale
Istorice Centrale (DANIC), documentul din 4 iunie 1 64 7, privitor la o pricină
V
dintre Voico, roşul din Slatina de Jos, înfrăţit cu alJ ii, şi marele vornic Dragomir
din Plăviceni, nu se mai regăseşte în acest fond. In aceeaşi situaţie se mai află
un hrisov al lui Matei Basarab, scris în limba slavonă şi neterminat, datat în
intervalul 1 64 7- 1 654, semnalat în depunerea S. Finkelstein de la B iblioteca
Academiei Române. E vorba de o întărire domnească în beneficiul lui Danciu,
ceauş de spătărei din Bucureşti, confirmându-i-se stăpânirea asupra ocinei
cumpărate în satul Popeşti.
După forma şi limba în care ni s-au păstrat, 229 de documente sunt origi
nale (42 slavone şi 1 87 româneşti), 78 sunt copii (1 slavonă şi 77 româneşti), 9
sunt rezumate (dintre care unul în limba greacă, 1 reprodus după publicaţie, iar
5 după fişele întocmite de Petre V. Năsturel şi aflate la DANIC), 1 este traducerea
unui document slavon, iar 4 documente româneşti au fost redate după editări
anterioare. Ca şi în anii imediat precedenţi, de pildă 1 645, ponderea slavonei
continuă să se menţină la nivelul de 1 4%, curba regresului acestei limbi din
activitatea cancelariei domneşti accentuându-se pe măsură ce înaintăm înspre a
doua jumătate a domniei lui Matei Basarab, domnie al cărei debut înregistra un
procent de 29% de acte slavone.
Cele 3 1 2 documente propriu-zi se au fost depistate şi transcrise din
următoarele fonduri: 278 din DANIC, 9 după fotocopii sau condici manuscrise
păstrate la Biblioteca Academiei Române, 3 de la Biblioteca Naţională, 6 de
la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, câte 1 de la Direcţiile
Judeţene ale Arhivelor Naţionale (DJAN) Dâmboviţa (Târgovişte), Dolj
(Craiova), Giurgiu şi Prahova (Ploieşti), 1 de la Muzeul judeţean Prahova din
Ploieşti, 2 de la DJAN Buzău, 1 de la Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Ucrainei
de la Kiev (după o fotocopie pusă la dispoziţie de C. Rezachevici), 5 din
Grecia (dintre care 1 după fotocopie de la DANIC, iar 4 după fotocopii de Ia
Centrul de Studii Bizantine de la Atena, puse la dispoziţie de Florin Marinescu),
iar patru după publicaţii. Tuturor celor care ne-au înlesnit accesul în aceste
fonduri şi ne-au facilitat cercetările le mulţumim şi pe această cale.
2. DATAREA DOCUMENTELOR
Cea mai mare parte a documentelor reţinute spre publicare posedă indicaţii
cronologice complete: an, sub forma văleatului, lună, zi. Şapte documente purtând
văleatul 7 1 55 şi două cu văleatul 7 1 56 au fost redatate, în urma unui examen
paleografic, filologic, filigranologic şi istoric şi incluse în Lista de documente cu
dată rectificată. Din acest grup de documente, menţionăm aici două acte din
seria aşezămintelor mănăstireşti, emise de cancelaria lui Matei Basarb şi publicate
pentru prima dată din iniţiativa domnului Constantin Mavrocordat în prima colecţie
de acte juridice tipărite în Ţările Române: Aşezămân tul sfin telor m ă n ăs tiri,
VI
Bucureşti [ 1 74 1 ] (Biblioteca Naţională CRV, 22 1 A) 1 • Dan Simionescu a retipărit
colecţia2, procedând şi la editarea celor două hrisoave destinate de Matei Basarab
mănăstirii Câmpulung şi purtând ambele data de 1 O aprilie 1 64 7 (71 55). Editorul
a utilizat două condici de documente ale mănăstirii Câmpulung aflate la Arhivele
Naţionale Istorice Centrale şi, respectiv, BAR. Componenta divanului ne
îndreptăţeşte să redatăm aceste documente în anul 1 64 1 .
În urma operaţiilor corespunzătoare de conjectură, menţionate de fie�are
dată la sfărşitul documentului, s-au completat următoarele elemente de cronologie:
întreaga dată (doc. 1 , 2, 1 08, 1 64, 1 96), anul (doc. 62), anul şi luna (88), lunile
(interval) (doc. 252, 253, 258), luna (doc. 35, 83), luna şi ziua (doc. 1 99), ziua
(doc. 1 25).
Nouă documente (doc. 236-244) au data lărgită, prin interpretarea completă
a văleatului 7 1 56.
3 . LOCUL DE EMITERE
Majoritatea hrisoavelor domneşti au ca loc de emitere cancelaria de la

Târgovişte (doc. 5, 8, 1 9, 22, 25, 26, 28, 3 1 , 37, 38, 43, 46, 52, 58, 59, 60, 67,
73, 80, 86, 1 07, 1 1 7, 1 1 9, 1 24, 1 28, 141 , 147, 1 48, 1 49, 1 5 7- 1 59, 1 66, 1 67, 1 77,
1 79-1 83, 1 89, 2 0 1 , 205, 2 1 2, 222, 24 1 , 253); tot la Târgovişte s-au întocmit şi
zapise pecetluind tranzacţii ale unor persoane priva te (doc. 1 6, 1 7, 268, 290). În
ultima parte a anului, toamna şi primele luni de iarnă, Matei Basarab s-a aflat
la Bucureşti, de unde au fost emise hrisoavele cu nr. 267, 274, 3 1 3, 3 1 4, 3 1 7,
dar şi zapisele cu nr. 280, 289, 304. Documentul 2 1 4 din 28 iulie, o întărire
domnească a eliberării din rumânie a lui Toma din satul Ruşi, a fost emis de
domn de la conacul din Drugăneşti (Ilfov), iar o poruncă domnească a pornit la
1 1 septembrie de la un alt conac, Frăsinet, aflat aproape de lzvorani şi de Vemeştii
de Buzău şi localizat de N. Stoicescu3 în apropierea schitului Frasin-Saac. Trei
zapise au ca loc de emitere oraşul Buzău, iar două acte sunt scrise în scaunul
băniei, Craiova (doc. 1 88 şi 224).
4. NOMENCLATURA DOCUMENTELOR
Termenul cel mai frecvent utilizat în nomenclatura documentelor este de

carte domnească, (de moşie, de cumpărătoare, de schimb, de hotărnicie, miluitoare
etc.). Referirea la acte anterioare, emise de domnii precedenţi se realizează prin
1 Daniela Poenaru, Contribuţii la bibliografia românească veche, Târgovişte,

1 973, p. 25-27.
2 Dan Simionescu, Cea mai veche colecfie tipărită de documente româneşti, „Mitropolia
Olteniei", XXII, 1 970, nr. 5--6, p. 493-523.
3 N. Stoicescu, Bibliografia localităţi/or şi monumentelor feudale din România, I, Ţara
Românească, Mitropolia Olteniei, 1 970, p. 322.
VII
speci ficarea cărţi bătrâne (doc. 40, 224), prin termenul de uric (doc. 49), cu
acelaşi sens de act de cumpărătoare vechi, sau prin termenul de hrisoave de
miluire şi cumpărare (doc. 90, 1 76, 1 83). Actele private sunt numite în general
zapise (doc. 7, 9, 27, 1 1 8, 1 24 etc.). Numeroase sunt răvaşele domneşti de
convocare a jurătorilor pentru litigii de proprietate (doc. 23, 26, 46, 1 23 , 1 3 1 ,
162, 1 67 etc.). Întărirea cu peceţi, carte pecetluită (doc. 60) sau cu blestem (doc.
59 1 07 1 8 1 1 83) conferă mai multă autoritate documentului.
' , ,
5. EMITENŢII DOCUMENTELOR
Categoriile de emitenţi preponderente în ansamblul celor 3 1 7 documente

editate sunt: ţăranii liberi, obştile săteşti şi mica boierime fără rang ( 1 09 doc.,
reprezentând 34%), domnul singur sau împreună cu divanul (90 doc., reprezentând
28%), boierii cu rang şi marii dregători (72 doc., reprezentând 22%). Celelalte
procente se distribuie după cum urmează: 20 de doc. au ca emitenţi femei, în
situaţia în care nu sunt asociate la tranzacţii operate de soţii sau rudele lor de
sex masculin; 9 doc. sunt emise de militari (căpitani , iuzbaşale, roşii etc.); 6 de
către călugări izolaţi sau preoţi de mir. Ierarhia ecleziastică este prezentă în
calitate de instanţă emitentă cu totul sporadic; din anul 1 64 7 ni s-a păstrat un
singur act mitropolitan (doc. 1 23) şi trei acte egumeneşti. Alte categorii sociale,
ca de pildă negustorii (doc. 54, 75, 280) şi meşt eşugarii (84, 1 27) se înregistrează
şi ca emitenţi în tranzacţii de bunuri imobile (prăvălii sau terenuri), nu numai ca
martori, ceea ce indică începutul unei acumulări de capital.
În sfârşit, ca instanţe de judecată, în afara domniei, a divanului şi a
mitropolitului, mai emit hotărâri: ispravnicul oraşului Bucureşti (doc. 47) şi
marele vornic (doc. 1 1 5 şi 265).
6. SCRIBII DOCUMENTELOR
Există, în lotul de documente ale anului 1 64 7, un număr relativ crescut de

acte autografe, scrise chiar de emitentul sau beneficiarul tranzacţiei. Este vorba
de boieri ştiutori de carte, ca de pildă: Stanciu postelnic din Pârâieni (doc. 39),
Ion logofăt şi vătaf din Corşori (doc. 65), Udrea postelnicul din Găeşti (doc.
1 03), Fisenţa logofăt (doc. 1 55), Costandin Andonovici logofăt (doc. 234),
Pătraşco postelnic din Bucşani (doc. 305). Lor li se adaugă o altă categorie de
boieri care făceau altora oficiul de pisari: Argişan paharnicul, Mihalcea sluger
al doilea, Dumitraşco Cepleanu paharnic etc.
Profesioniştii scrisului, adică logofeţii de cancelarie, sunt aceiaşi ca şi în
anii anteriori: Lepădat bătrânul, Mareş, fiul lui Gheorghe (Ghiorghiovici),
Dumitru Boldescu-Boldici, Soare, Pârvu, fiul lui Radu (Radulovici) , Stoica,
VIII
fiul lui Şerban (Şerbanovici). Apar şi ucenici tineri, ca: Dima logofătul şi
Radu! spudei, care deprind meşteşugul caligrafiei de la Lepădat bătrânul.
Împodobirea hrisoavelor cu monograme ornate se mărgineşte la documentele
slavone, scrise pe pergament. Letrinele ornate cu noduri şi volute realizate în
chinovar, aur coloidal sau tuşuri de diferite culori conferă un caracter îngrijit,
dar nu somptuos actelor de cancelarie din acest an. Un singur hrisov merită să
fie evidenţiat prin miniaturile preţioase cu care a fost înzestrat de scribul său,
logofătul Dumitru Boldescu: actul din 25 iulie (doc. 2 1 2) prin care domnul
Matei Basarab scuteşte de dări satul Vâlcăneşti, închinat ctitoriei sale de la
Căldăruşani. Lipit pe un suport de mătase verde, hrisovul este decorat cu un
frontispiciu format din vrejuri şi flori, conţinând stema Ţării Româneşti, corbul
cruciger conturnat şi flancat de cei doi aştri, soarele şi luna. Invocaţia simbolică
este încadrată într-un dreptunghi împodobit: crucea, simbol al puterii divine
care conferă şi ocroteşte puterea domnului, este asociată cu simbolurile puterii
pământeşti: coroana, sceptrul şi sabia.
Numeroşi logofeţi îndeplinesc funcţia de scribi. Dintre aceştia, remarcăm
pe unii membri ai unor familii boiereşti care se vor ilustra mai târziu: Pârvu
logofăt Olănescu, logofătul Radu! Stanovici Creţulescu, care întrebuinţează, pentru
a denumi travaliul efectuat, expresia „am mânjit" (doc. 1 33), Isac logofăt, nepotul
banului Calotă etc. Alături de logofeţi ai satelor, exista şi funcţia de logofăt al
oraşului, cum este cazul unui anume Ghinea, de ale cărui servicii beneficia
oraşul Râmnic (doc. 84).
Lumea satelor şi a oraşelor recurgea, de asemenea, la ştiinţa de carte a
preoţilor: am numărat peste 20 de preoţi pisari ai unor zapise sau ai unor
testamente: popa Dumitru din Câmpulung, popa Gherghe din Bucureşti, popa
Necula din Fieni, popa Muşat din Ţâţa, popa Stan din Zoreşti etc. De asemenea,
câteva zapise poartă semnătura unor diaci şi grămătici: doc. 3, 75, 1 45, 1 57, 296.
7. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR
a) MATERIA SUBIACENTĂ
Hârtia constituie suportul cel mai frecvent al documentelor ce ne-au parvenit

din acest an. Dimensiunile curente variază în jurul cifrelor 32 x 20 cm, iar hârtia
s-a folosit pe lung. Pentru hrisoavele solemne, dimensiunile materialului sunt
sensibil mai mari, variind între 43 x 30 cm şi 5 1 40 cm (doc. 1 07, 1 1 7, 1 4 1 ,
x
1 57 etc.). 4 1 dintre documentele în limba slavonă, dintr-un total d e 43, au avut

ca suport pergamentul; un singur document în limba română s-a bucurat de acest
privilegiu, doc. 3 1 6, un zapis scris pe un pergament, după toate aparenţele,
refolosit, după ce, în prealabil, a fost răzuit un text scris în partea lui inferioară.
IX
Trei documente sunt lipite pe un alt material: doc. 1 53, aflat la filiala DJAN
Buzău, a fost lipit pe pânză, ca şi doc. 202, iar doc. 2 1 2, scris pe pergament, a
fost lipit pe un suport de mătase verde.
Cu excepţia lipsurilor provocate de modul în care au fost pliate, documentele
prezintă o stare mulţumitoare de conservare. Câteva documente au fost roase de
carii (doc. 24, 68, 1 64, 202, 28 1 ), altele au lipsă anumite porţiuni din fila a doua.
Întregirile porţiunilor afectate de pete, rupturi sau alte cauze au avut ca temei
copiile păstrate, procedându-se de fiecare dată la semnalarea în note a acestor
intervenţii.
b) CERNEALA
Pentru scrierea documentelor uzuale, cerneala brună de diverse nuanţe, ca

şi cerneala neagră, sunt cel mai des folosite. Chinovarul era rezervat hrisoavelor
voievodale, pentru semnătură, invocaţia simbolică şi iniţiale. Cerneala verde s-a
folosit la ornamentarea letrinelor în doc. 1 89 şi 205, în cazul celui din urmă fiind
asociată tuşului albastru. Monograma şi invocaţia simbolică din doc. 5 au fost
realizate cu aur coloidal.
8. SIGILIILE
Uzanţa peceţilor atârnate este în vizibil regres în a doua jumătate a domniei

lui Matei Basarab. Un singur document, 1 06, o întărire domnească acordată
mănăstirii Tismana, s-a bucurat de acest privilegiu, dar pecetea nu se mai
păstrează. Practica de cancelarie generalizează sigiliul domnesc aplicat în chinovar
sau timbrat, cusut cu mătase roşie sau verde şi vişinie, ca la doc. 5 . Un singur
document prezintă timbru fix cu ceara aplicată între file: doc. 20 1 . Două doc. au
sigilii mari (doc. 1 95 şi 283), iar restul, sigilii mijlocii. Domnul Matei Basarab
foloseşte un sigiliu inelar de formă octogonală, aşa cum este, de pildă, cel aplicat
pe doc. 300. Atunci când este implicat într-o tranzacţie şi ca perso'ană privată,
cum este cazul cu documentul nr. 38 din 29 ianuarie, în care este vorba despre
nişte ţigani din ţigănia domnească a mănăstirii Brâncoveni, domnul renunţă
complet la sigilarea actului, pe care, de altfel, îl numeşte „zapis", pentru a-i
sublinia caracterul privat.
Persoanele private recurgeau cu totul sporadic la sigiliul în ceară: un boier
mărunt ca Drăgoiu, ispravnic al doilea din Văleni (doc. 3 1 5), mitropolitul Teofil
(doc. 1 23), marele vornic Dragomir (doc. 265), marele spătar Diicu Buicescu
(doc. 264), ultimii trei, conform uzanţelor corespunzătoare rangului lor,
întrebuinţând ceara verde.
X
Mai multe acte poartă un număr mare de sigilii în tuş sau în fum, de la 6
până Ia 1 2 (doc. 20, 1 62, 1 8 1 , 28 1 ). Caractere particulare prezintă câteva sigilii
asupra cărora ne vom opri aici, în lipsa unei descrieri arheografice mai detaliate,
care nu a intrat în normele colecţiei DRH. Documentul din 1 O februarie (nr. 45),
prin care Stan din Merişani închină apa din hotarul Bădeştilor şi al Vâlcelilor
mănăstirii Tutana, este un prim exemplu. Cum dania se face în prezenţa soborului
mănăstirii Argeş, actul are aplicat sigiliul iconografic al acestui lăcaş. Un misterios
personaj, care semnează Peica (Păica) Vodă din Râncena, îşi pecetluieşte mărturia
cu un sigiliu inelar, având în câmp o inimă străpunsă de două săgeţi, surmontată
de o coroană cu trei fleuroni (doc. 77). Pe un alt zapis, din 1 6 septembrie, se
găseşte aplicat un sigiliu cu legenda în limba slavonă şi cu o inscripţie plasată
în câmp în limba turcă (doc. 257). Necula vătaf din Vârâţi foloseşte un sigiliu
inelar, reprezentând un porumbel conturnat încadrat de soare şi lună, iar legenda
conţine numele posesorului, precedat de supranumele voievodal lw.
9. FORMULARUL DOCUMENTELOR
Examinarea actelor din anul 1 647 din punct de vedere al formularului

diplomatic arată că, în paralel cu o tendinţă vădită de simplificare a protocolului,
se remarcă şi o mai mare libertate şi diversitate în utilizarea formulelor consacrate,
o încercare de a primeni stereotipia expresiilor diplomatice.
Protocolul. Invocaţia s imbolic ă (crucea) este, în general, prezentă în
majoritatea actelor, simplă sau ornamentată cu vrejuri, volute şi noduri. În spiritul
tradiţiei munteneşti, crucea împodobită este lungă, pe lăţimea primelor 5-6 rânduri,
atât în hrisoavele domneşti (doc. 277, 3 1 0, 3 1 4 etc.), cât şi în zapisele private
(doc. 273, 3 1 6 etc.).
Invocaţia verbală (a Sfintei Treimi) a fost rezervată, de obicei, testamentelor
(doc. 45, 56, 69, 76, 263) şi apare, de regulă, în limba slavonă. În comparaţie cu anii
anteriori, remarcăm evoluţia formularului diatelor către o structură proprie, care,
deocamdată, presupunea două secvenţe invariabile: invocaţia verbală şi blestemul.
lntitu/aţia, în varianta dezvoltată, se întâlneşte sporadic în unele hrisoave
solemne, redactate în slavonă (doc. 5, 1 07, 1 1 1 ): „stăpânind şi domnindu a toată
Ţara Românească, încă şi ţara du peste munte, Almaşului şi Făgăraşului erţegul"
(traducere românească de epocă a unui hrisov redactat în limba slavonă, nr. 67).
Varianta simplă, conţinând numele voievodului, titlul şi devoţiunea, este nelipsită
în actele domneşti, atât în limba slavonă, cât şi în cele în limba română, care
sunt precedate de această intitulaţie în limba slavonă. În aceleaşi documente,
care se deschid cu invocaţia dezvoltată, urmează filiaţia, în formula consacrată
adoptată de Matei Basarab: „nepot marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab
voievod" (doc. 5).
XI
În actele private, intitulaţia cuprinde numele emitentului (cel mai adesea
numai numele de botez), precedat de formula adecă eu şi urmat de calitatea
emitentului, provenienţa, descendenţa pe linie paternă sau, în cazul emitentelor,
precizarea referitoare la soţ. Uneori, femeile se identifică mai întâi prin calitatea
soţului: „adecă au căpetaniţa, anume Chirana, care am fost a chepitanului Ursu"
(doc. 255). Dregătorii importanţi, care au şi competenţe judecătoreşti, ca de
pildă, marele spătar şi marele vornic, îşi enunţă direct numele şi rangul, fără să
mai apeleze la formula amintită: adecă eu (doc. 264 şi 265).
Inscripţia şi salutaţia, specifice stilului epistolar, sunt prezente împreună
doar într-o scrisoare adresată de Matei Basarab lui Gheorma, mare ban al Craiovei,
„dregător cinstit şi credincios" (doc. 266). Iată cum se adresează domnul într-o
scrisoare din I O noiembrie (doc. 292): „tuturor roşiilor şi tuturor oroşanilor din
Piteşti şi din premprejurul locului".
Două tipuri de arengă sunt de remarcat în documentele anului 1647: o
variantă redusă, ce se concentrează asupra materialităţii hrisovului ca obiect:
„iată am dat acest atotcinstit şi bineînchipuit şi preacinstit care easte preste
celelalte daruri acest hrisov" şi asupra legitimităţii puterii domneşti: „iar când au
fost acum în zilele domni(i)i mele, aşa ne-au dăruit Domnul Dumnezeu pe domniia
mea cu domnie în scaunul moşului domni(i)i mele, cu schiptrul a stăpâni Ţara
Românească" (doc. 67), şi o variantă mai elaborată, introdusă în cancelaria
muntenească în vremea lui Mircea cel Bătrân4. Este vorba de arenga ce se
deschide cu instituirea zeciuielii: ,,În lege a poruncit Domnul Dumnezeul lui
Izrael ca în fiece an să dea zeciuială . . . ", continuă cu pasajele din Evanghelia
după Matei: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu . . . " şi cu versete din Psalmii I,
31 şi 41. Această arengă împodobeşte hrisovul solemn din 22 aprilie (doc. I 07),
destinat mănăstirii Tismana, prin care se întăresc vechile danii şi privilegii
dobândite de la zidirea ei, din partea domnilor bătrâni ctitori, amintiţi în cuprinsul
documentului. Este posibil ca arenga să fie inspirată dintr-unul din aceste acte
mai vechi. Ea apare, într-o variantă prescurtată, şi în doc. 111.
Contextul. În unele scrisori, se face auzită inten1enţia, adică precizarea că
actul este rezultatul solicitării cuiva: „dau-vă în ştire că aicea, la domniia mea,
jăluitu-se-au părintele egumen de la Vierăş" (doc. 292); „Cătră aceasta-ţi dau în
ştire domnia mea pentru că aici, înaintea domni(i)i mele, Ia divan venit-au sluga
domni(i)i mele" (doc. 283) etc. Elemente ale naraţiei, legate de biografii, hiclenii,
etape ale judecăţii etc. vor fi abordate în secţiunea nr. I O dedicată Conţinutului
documentelor.
Dispoziţia beneficiază uneori de motivaţii de ordin moral, care provin din
autoritatea lucrului judecat, rareori invocată în documentele noastre medievale.
Pentru valoarea de mărturie în planul filosofiei dreptului vechi românesc,
4 Damian P . Bogdan, Diplomatica slavo-romană, în DIR, II, Bucureşti, 1 956, p . 86-87.
XII
reproducem aici două pasaje, în care emitentul justifică dispoziţia luată, prin
invocarea autorităţii morale a instanţelor care se pronunţaseră anterior asupra
aceluiaşi caz. În doc. 59, din 24 februarie, Matei Basarab hotărăşte ca Gheorghe
Băleanu clucer şi fratele său, Petru sluger, să fie lăsaţi în pace de către Mihai
iuzbaşa, nepotul lui Leca spătar, să stăpânească moştenirea de la mătuşa lor
Grăjdana, soţia lui Leca spătar, tăiat de Radu Leon vodă. Domnul invocă hotărâri
cu care toată lumea era la curent „cum ştiu domnia mea şi toată ţara", dar şi
documente anterioare, emise de înalte instanţe ecleziastice (patriarhi, mitropoliţii
ţării) şi faţă de care voievodul nu poate avea decât respect şi supunere: „nici
domniia mea n-am putut să intru în aşa de mare blestem". Existenţa unui testa
ment întocmit de Leca spătar in articulo mortis, în favoarea soţiei sale şi adeverit
de patriarhul Chirii al Alexandriei, Ia 5 mai 1 6205, validează judecata domnească
din 1 64 7. Ilustrativ este şi modul în care îşi descarcă conştiinţa şi răspunderea
cei şase boieri jurători, chemaţi să arbitreze un litigiu de hotare intre mănăstirea
Alunişului şi proprietarii de ocină din hotarul Negrescu, invocând sufletele
oamenilor buni şi bătrâni care hotărâseră înaintea lor: „nici să Juom de la
mănăstire, să dăm popii Gheorghe, ci să ţie cine cum au ţinut mai dinainte vreme
şi să fie în sufletul celuia carele a hotărât şi au făcut acestă tocmeală mai
denainte vreme, pentru că am socotit că şi atuncea au fost boiari şi bătrâni şi
episcupu, oameni buni ca să nu-şi puie sufletele, ci am socotit noi cu sufletele
noastre să nu călcăm judecata acelor bătrâni de demult" (doc. 262).
O ultimă observaţie asupra formulelor consacrate, folosite în cuprinsul
dispoziţiei, se referă la câteva inovaţii care întrerup monotonia tiparelor consacrate
de practică. Formula „de bunăvoie şi fără nici o silă" apare astfel îmbogăţită în
doc. 14: „dă a mea bunăvoie, fără nici o silă şi fără nici o gâlceavă", iar în doc.
85 : „de a noastră bunăvoie şi ca să hie un lucru tocmit şi un lucru în pace".
Asigurarea executării stipulaţiilor actului este garantată, ca de obicei, de
sancţiune. Documentele din epoca lui Matei Basarab se disting prin asprimea
pedepselor materiale, ajungând până la pedeapsa capitală, cum este cazul doc.
5 1 , în pricina construirii morilor, litigiu iscat între mănăstirile Plumbuita şi
Sărindar: „Iar cine le va neca vadul şi morili acela om de mare pradă va fi şi se
vor tăia şi morili şi se vor spânzura şi meşterii".
Pedeapsa materială este asociată cu lovirea de nulitate juridică a actelor
ulterioare, legate de cazul în speţă: „iar de se vor mai afla de acum nainte
nescare cărţi, să nu se crează, ce să stea-n deşert" (doc. 22), ori cu confiscarea
lor „şi i-a luat toate cărţile de la mâna lui Stanciu" (doc. 25). De asemenea,
abaterea urgiei domneşti asupra celui care ar îndrăzni să calce o hotărâre rămasă
ca definitivă este prezentă sub forma certării sau a scârbei (doc. 1 06, 1 1 5), dar,
din ce în ce mai des, prudenţa îşi face apariţia în declararea unei hotărâri ca
5 DIR, XVIl/3. p. 5 1 6.
XIII
definitive: „Iar să vă va părea cu strâmbul, să veniţi de faţă" (doc. 109) „Cine
va avea vreo întrebăciune, să să întrebe cu noi" (doc. 29). Pedeapsa spirituală
sub forma blestemului, în variantele dezvoltate sau mai restrânse, nu lipseşte din
testamente, precum şi din hrisoavele solemne (doc. 123, 179, 212, 220, 232 etc.).
Puterea probatorie a actului, realizată prin coroboraţie, este asigurată de
formulele consacrate rezervate domnului, dar şi de voinţa unor persoane private:
„Altă asupreală să nu fie" (doc. 295). Despre întărirea documentelor de cancelarie,
prin pecetluirea aflată între atribuţiile marelui logofăt, posedăm o ştire interesantă
aflată în cuprinsul actului din 24 februarie, prin care Matei Basarab dă o hotărâre
favorabilă lui Mareş Băjescul într-un litigiu cu Radu Cocorăscu mare logofăt.
Acesta afirma că nu fusese înştiinţat de Mareş despre cumpărăturile din moşiile
lui Ivan paharnic din Băjeşti, cumnat al marelui logofăt. Domnul constată, fără
putinţă de tăgadă, că dreptul de protimisis nu fusese încălcat, de vreme ce Radu
Cocorăscu „fiind tot în dregătoria de mare logofăt, el a pecetluit toate cărţile lui
Mareş logofăt, de cumpărătoare şi de judecată, pe care le-a avut de multe ori"
(doc. 60). Rolul de ispravnic al hrisoavelor domneşti rămâne tot în competenţa
marelui logofăt. Anchetele realizate de comisiile de boieri hotarnici sunt
supravegheate de portar. Într-un document din 23 februarie, o poruncă domnească
adresată marelui ban al Craiovei, Gheorma, acesta cumulează, potrivit indicaţiilor
domnului, şi funcţia de ispravnic şi pe cea de hotarnic (doc. 57).
Menţiunea scribului variază de la formule solemne ca cea folosită de Pârvu
Radulovici, de pildă „purtător de cuvinte şi aşezător" (doc. 67), până Ia formule
tipice copiştilor de manuscrise „mnogo greah popa Stoica" (doc. 108) sau altele
care exprimă libera voinţă a grămăticului: „Şi am scris eu, Pană. Aceasta am
scris, de-a mea bonăvoie" (doc. 45).
I O. CONŢINUTUL DOCUMENTELOR
Nici un ecou al frământărilor politice din planul relaţiilor externe ale

domnului Matei Basarab, din anul 1647, nu răzbate în documentele interne. An
terminus al perioadei de convergenţă politică dintre cele trei Ţări Române, începută
în 1645 şi îndreptată împotriva dominaţiei otomane6, 1647 înseamnă sfârşitul
proiectului de cruciadă, iniţiat de regele Vladislav al IV-iea al Poloniei. Bilanţul
activităţii cancelariei domneşti în planul relaţiilor externe înregistrează semnarea
unui pact de bună vecinătate cu Vasile Lupu, intense contacte cu Pietro Baksic,
arhiepiscopul catolic al Bulgariei. Nici unul din aceste evenimente nu au lăsat
vreo urmă în actele interne.
6 V. Ion Sârbu, Relaţiile externe ale lui Marei Basa rab, Timişoara, 1 992, p. 1 2 1 - 1 29;
N. Stoicescu, Marei Basa rab, Bucureşti , 1 988, p. 1 77- 1 8 1: Ştefan Andreescu, Resritutio Daciae,
Bucureşti, 1 9 89, p. 200-209.
XIV
Un singur document luminează un episod din chestiunea mult disputată a
succesiunii la tronul Ţării Româneşti. Prin actul din 28 aprilie, domnul confiscă
moşia Salcia a lui Eustratie Leurdeanu, al doilea vistier, şi o dăruieşte slugerului
Dumitru Filişanu, ca recompensă pentru „dreaptă şi adevărată slujbă şi cu sânge
vărsat în tot locul şi în pământuri străine" (doc. 1 1 9). Filişanu făcea parte din
grupul de boieri care-l urmaseră pe Matei Basarab în timpul fugii lui în Banat,
astfel încât dania apare ca îndrituită. Care este însă motivul confiscării? Eustratie
se făcuse vinovat de „mare hiclenie faţă de domn" şi se dovedise „potrivnic
ţării". Episodul relatat indirect în documentul din 28 aprilie 1 64 7 primeşte o
lămurire în cronica lui Georg K.raus7. Împletind ficţiunea cu o tradiţie orală
greu de evaluat, cronica istoricului transilvănean povesteşte că vistiernicul
Eustratie, fiul lui Stroe Fiera Leurdeanu mare vistier, fusese crescut de vodă,
încă de mic copil, cu intenţia de a-l lăsa urmaş la tron, drept pentru care îi
încredinţase „vistieria lui şi toate tainele". Intrigi ale boierilor duşmani au
schimbat această decizie a lui vodă, care hotărăşte uciderea favoritului. O
amânare a execuţiei, motivată de venirea sărbătorilor Paştilor, îi salvează viaţa,
căci o fetiţă pe care tot Matei o crescuse de mică şi pe care o ţinea mereu în
preajma sa, ca pe o confidentă, aflând ce se plănuieşte, îi destăinuie viitoarei
victime sentinţa domnească. Spre a-şi salva viaţa, Eustratie fuge pe ascuns la
Poartă, ceea ce va face la curte o foarte proastă impresie. În intenţia de a o
risipi, Leurdeanu îi scrie voievodulu i, cerându-şi iertare şi istorisindu-i
împrejurările fugii. Care dintre secvenţele acestei naraţiuni, cu evidente aparenţe
de ficţiune, pot fi validate de alte surse şi ce rol joacă în acest ansamblu de
date documentul din 2 8 aprilie 1 647?
Mai întâi, ştirea că fiul cel mare al vistiernicului Leurdeanu fusese adoptat
încă de mic copil de către domn în intenţia de a-l desemna ca succesor este
probabil rodul unei substituţii: la numai o săptămână de la naştere, fusese adoptat
Mateiaş, aşa cum mărturiseşte domnul însuşi, îndurerat de moartea timpurie a
acestuia, în 1 652. În tabloul ctitoricesc de la biserica episcopală din Buzău,
pictată probabil înainte de 1 649, Matei Basarab şi doamna Elina sunt reprezentaţi
împreună cu doi coconi ce poartă coroane, dar ale căror nume s-au pierdut sub
stratul repictat în 1 832. Tot doi fii, ambii băieţi, apar împreună cu perechea
voievodală, pe peretele de nord al pronaosului la schitul Sfinţii Apostoli de la
Hurezi, pictat în 1 700 de zugravii Iosif şi Ioan8, care au preluat, după toate
aparenţele, un model mai vechi. Dacă unul din copii este Mateiaş, născut în
1 635, cel de-al doilea nu poate fi decât Eustratie, deşi el pare să se fi născut în
intervalul 1 620-1625. Căsătoria lui Eustratie cu Ilinca, nepoata lui Mihai Viteazul,
7 Cronica Tra11silva11iei 1605-1665, trad. de G. Duzinchevici, Bucureşti, 1 965, p. 1 62.

8 L. Roşu, Mănăstirea Hurezi, Bucureşti, 1 965, p . 26.
xv
şi repunerea tinerilor, imediat după căsătorie, în 1644, în posesia moştenirii
rămase pe linia bunicului şi a soţiei acestuia, doamna Stanca, sunt argumente
suficiente pentru a deduce că Leurdeanu era destinat unor planuri mari. După
căsătoria cu Ilinca, Eustratie este pus în posesia satului Salcia, printr-o danie
domnească din 25 aprilie 16449• La aproape trei ani după acest dar, moşia este
confiscată în preajma Paştilor de către Matei Basarab, pentru hiclenie. Documentul
din 28 aprilie 1647 mai menţionează fuga boierului trădător „la limbile ungureşti",
informaţie singulară. În schimb, Cronica lui Radu Popescu 10 pomeneşte despre
exilul otoman al Leurdeanului, pentru care „multu au cheltuit Matei vodă să-l ia
de la turci şi n-au putut". Tot din această perioadă ni s-a păstrat o altă ştire
despre exilul turcesc al acestui boier, exil în care a fost însoţit de un „chehaie",
convertit la religia musulmană şi pe care sultanul Mohamed al IV-iea îl cerea
spre a-i fi extrădat, întrucât se făcuse vinovat de escrocherie sentimentală.
Porunca împărătească, adresată domnului moldovean Grigore Ghica, pomeneşte
şi împrejurările în care cei doi s-au refugiat la Poartă: „căzând vinovăţie asupra
lor, pe când erau să fie omorâţi"1 1 . Putem deduce că, în atmosfera pregătirilor
intense pentru „cruciada antiotomană" din perioada 1 645- 1 64 7, vistierul
Leurdeanu a optat pentru partida filootomană, devorat poate chiar de ambiţia
de a ajunge domn, nu ca urmaş al lui Maei Basarab, ci complotând pentru a-l
răsturna. Sfârşitul tragic al acestui personaj, ucis din porunca domnului Mihnea
al III-iea, ne-a fost transmis de către jurnalul lui Paul de Alep, care-i aprecia
erudiţia şi cultura 12.
Tot un caz de hiclenie, petrecută însă la începutul secolului, este evocat
într-un litigiu de moştenire iscat între urmaşii Grăjdanei Băleanu şi cei ai soţului
ei, Leca spătarul (doc. 59)13. Documentul glăsuieşte despre moartea spătarului,
petrecută cu „mare cruzime" în vremea domniei dintâi a lui Radu Mihnea şi
urmată de deposedarea de tot avutul, inclusiv de zestrea soţiei, represiune
exprimată de ambiguitatea unei întrebări retorice: „Şi încă ce n-a luat domnia
lui, Radu voievod, de la el şi de la soţia lui?" Documentele publicate de Ştefan
D. Grecianu arată limpede că, încă din 1 6 1 1 , când Leca se afla de partea lui
Radu Şerban, averile îi fuseseră confiscate 14• Condamnarea la moarte a survenit
9 I. C. Filitti, Hrisoave olteneşti, p. 325-326.

10 Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, ed. C. Grecescu, Bucureşti, 1 963, p. 1 23.
11 Tahsin Gemi!, Relaţiile Ţărilor Româneşti cu Poal'ta Otomană în documente turceşti,
Bucureşti, 1984, p. 302-303.

1 2 Călători străini despre Ţările Române, voi . VI, îngrij it de Maria-Matilda Alexan
drescu-Dersca Bulgaru, Bucureşti, 1 976, p. 275.
13 Pentru acest personaj, v. Şt. Andreescu, Boierii lui Mihai Viteazul, SM IM, XII, 1 994,
p. 58.
1 4 Şt. D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, Bucureşti, 1 9 1 3-
1 9 16, I, p. 265 .
XVI
însa m februarie 1 616, când victima îşi întocmeşte un testament nedatat, în
prezenţa duhovnicului Proca şi a unei delegaţii de boieri, trimişi de domn să
asiste la executarea sentinţei 15•
Mărturii preţioase despre procedura de judecată 16 găsim în doc. 23 şi 26 în
pricina dintre locuitorii satului Cioroiul şi mănăstirea Căluiu. Procesul ajunge la
a treia „lege", deci au loc două recursuri ale sătenilor cu comisii de câte
doisprezece megieşi jurători, până când ultima hotărâre este pronunţată potrivit
jurământului depus de douăzeci şi patru de boieri jurători. Faza finală comporta
la rândul ei mai multe etape: mai întâi, boierii s-au strâns la casa banului Barbu
Poenaru, la Târgovişte, pentru a cerceta încă o dată actele doveditoare ale părţilor:
„de am luat seama tot pre amăruntul şi am socotit în tot chipul pe cărţi . . . ".
Gheorghe Cronţ, care a comentat acest document din perspectiva marxistă,
insinuează că boierii au fost corupţi de bunul tratament al gazdei, spre a jura
împotriva ţăranilor17• Apoi, după trei zile, s-au înfăţişat domnului în divanul cel
mare, spre a fi „traşi pre răvăşăl" unul câte unul, în prezenţa marelui portar,
Nicoară. Domnul i-a trimis la biserică împreună cu marele portar, care a asistat
Ia jurământul depus individual pe Evanghelie. Jurătorii anteriori aduşi de sătenii
din Cioroiul sunt pedepsiţi cu o amendă de câte 6 boi pentru sperjur. Mai puţin
solemn, dar patetic, este jurământul pârâtului în sprij inul propriei sale
nevinovăţii: Stan, nepotul lui Tatul din Merişani dăruieşte moşia sa din Vâlcele
mănăstirii Tutana şi, speriat de pârâşul său care îl „asupreşte, căce are gură
multă şi plânge", jură în faţa soborului mănăstirii şi a megiaşilor: „şi am
îngenuchetu la pământ" (doc. 76). În general, ca pe tot parcursul domniei lui
Matei B asarab, exercitarea justiţiei princiare, împletită cu administraţia, s-a
făcut intens, cu participarea divanului. Din acest punct de vedere, lectura
documentelor editate în acest volum confirmă şi consolidează opinia potrivit
căreia Matei Basab a fost un judecător călăuzit de dorinţa de echitate, deciziile
fiind luate „după dreptate şi lege", sintagmă stereotip folosită în toate întăririle-
domneşti formulate în urma unei deliberări.
Anul 1 64 7 adaugă noi piese la dosarul fiscalităţii excesive care a caracterizat
o bună parte din domnia lui Matei Basarab. Statisticile întocmite de Nicolae
Stoicescu arată că în această perioadă s-ar fi vândut pentru dări circa 70 de sate,
iar circa 65 de aşezări s-ar fi pustiit prin fuga locuitorilor18. Cum sistemul
transferării răspunderii fiscale asupra marilor proprietari de pământ şi asupra
boierilor „care ţineau de bir" diversele judeţe s-a dovedit păgubitor şi aducător
15 Ibidem p. 269.
16
Gh. Cronţ, Jnstitu/ii medievale româneşti. fnfră/irea de moşie. Jurătorii, Bucureşti, 1 969,
p. 1 2 1 , 2 1 7; cf. Val. Al. Georgescu, Judecata domnească în Ţara Românească şi Moldova. 1611-
1831, par1ea a 1 1-a. Procedura de judecată, Bucureşti, 1 982, p. 148.
1 7 Gh. Cronţ, loc. cit.
18 N . Stoicescu, Matei Basarab, p. 64-65.
XVII
de nemulţumiri, în această perioadă s-a recurs la roşii şi dregătorii mărunţi
pentru colectarea banilor şi pentru paza locuitorilor, în caz de eşec, lor revenindu-le
sarcina de a plăti în Jocul contribuabililor. Cumularea celor două atribuţii, fiscală
şi poliţienească, a dat prilejul unor abuzuri crunte, cum sunt cele despre care
mărturiseşte documentul din 2 ianuarie (doc. 4). Sătenii din Turceni, jud. Jiul de
Sus, se plâng la domnie pentru cruzimea cu care postelnicul Necula din Stângăcea
şi Chiro armaş i-au prigonit, în ciuda faptului că îşi plătiseră „nevoile şi dajdea
domnească". Cei doi pretind şi plata dăjdii de ceară, iar o parte din săteni nu o
pot achita. Asupra lor se dezlănţuie o adevărată teroare, mulţi din birnici sunt
închişi la Craiova, urmând să fie rumâniţi, iar cealaltă parte „nici pre aceea nu
i-au lăsat, ce au trimis pre Chiro annaş la câţi săteni au fost rămas neînchişi, ca
să le ia muierile, să le ducă la casa lui, la Stângăcea, şi pre dânşii să-i inchiză
să-i rumânească". „De groază şi de frica armaşilor", un sătean, Oprea, s-a înecat
în Jiu. O slabă alinare aduce dreptatea domnească, care ii pedepseşte pe cei doi
dregători abuzivi cu închisoarea şi plata deşugubinei pentru omor. Domnul însuşi
e nevoit să intervină direct, când megiaşii îşi părăseau gospodăriile, poruncind
să li se strige numele în diverse târguri şi dându-le şi diverse termene de amânare
(doc. 5 din 4 ianuarie, locuitorii din Şchiopeni). Tot din judeţul Buzău provine
o altă mărturie exprimată patetic de roşii şi păhărniceii din satul Clădeşti, obligaţi
să ia asupra lor datoriile unuia din megiaşii satului: „Deci noi am plătit cum am
putut de la casele noastre, apoi n-am mai putut plăti ale noastre nevoi; dar ale
lui?!" (doc. 72). Cei ce aveau de câştigat de pe urma acestui sistem fiscal erau
negustorii, la care se împrumutau birarii, orânduiţi de domn să strângă dările.
Negustorii avansau o sumă de bani, care urma să fie recuperată de la contribuabilii
scrişi în catastif (doc. 1 98 din 2 iulie).
Dintre dările de cotitate, cele mai multe stări conflictuale au fost create
intre târgoveţii din Câmpulung cu călugării de la mănăstirea Sf. Troiţă din
Bucureşti, pentru vinăriciul călugăresc, plătit în vin. Orăşenii reclamă respectarea
obiceiului de demult al ţării, potrivit căruia nu li se pretindea să transporte vinul
până la Bucureşti cu carele şi buţile lor. În această pricină, în care comunitatea
oraşului a avut câştig de cauză, s-au emis trei porunci cu caracter executoriu,
purtând data de 28 şi respectiv 29 septembrie. Emitenţii lor sunt: Diicul Buicescu
mare spătar, Dragomir mare vornic şi însuşi domnul (doc. 264, 265, 267), care
a acţionat în spiritul drepturilor garantate prin învoiala pecetluită de crucea de
jurământ înălţată la marginea oraşului 19•
O bună parte din documentele incluse în acest volum au ca obiect proprietăţi
sau privilegii ale mănăstirilor. Zelul ctitoricesc al voievodului nu se dezminte
nici în anul 1 647, fiind imitat şi de boierime. Grija sa maximă pentru legalitatea
19 Constantin Şerban, Lupta orăşenilor din Câmpulung-Muşce/ împotriva asupririi feudale

în sec. XV/I-XVIII, în „Studii" XV. 1 962, nr. 4, p. 953-970.
XVIII
daniilor este exprimată ritos în documentul din 2 martie, prin care se întăresc
mănăstirii Sadova, ctitorie de lemn a „strămoşului" Barbu Craiovescu, satele
Zăvalul şi Gârlenii împreună cu rumânii lor. Aceste moşii, afirmă domnul, au
fost cumpărate din veniturile cămării domneşti „nu din veniturile domni(i)i, ce
venea de la oamenii din ţară'', ci din veniturile moşiilor moştenite sau cumpărate
personal de el. Una din cele mai bine înzestrate ctitorii ale lui Matei Basarab
este mănăstirea Căldăruşani20; la 25 iulie 1 64 7, domnul scuteşte de toate birurile
şi dările satul Vâlcăneşti, „pentru milă, pentru hrană şi pentru posluşania
mănăstirii", zidită din temelie de voievod. Tismana, locul binecuvântat, unde aga
Matei îşi găsise adăpost şi scăpare în 1 63 1 , nu este nici ea uitată: domnul ii
întăreşte vama de la Vâlcan, Citeţ şi Poarta de Fier, acordându-i şi vama de boi
şi ceară de la Cerneţ (doc. 1 06).
O seamă de boieri sau de jupânese închină ocine sau alte bunuri fundaţiilor
lor: Sofica, soţia lui Radu Mihalcea mare comis, dăruieşte mănăstirii Bradul
ocina de zestre din Pătârlagele, împreună cu case, heleşteu, mori (doc. 1 22).
Frâncul din Vodiţa de Jos dăruieşte mănăstirii Topolniţa partea lui de moşie din
sat cu vad de moară, căci a fost „tot rob" şi „coconi" n-a avut când a venit la
moşie (doc. 78). Unui rob ucis de tătari, pe nume Cerchez, vătaf de aprozi,
vornicul Iordachi din Cozleci i-a închinat o mănăstire care ii poartă numele:
Iordăcheanu. La 20 august 1 64 7, ctitorul îşi reînnoieşte un testament mai vechi,
lăsând cu limbă de moarte o avere apreciabilă mănăstirilor Malamoc şi
Iordăcheanu, tocmind ca prin vânzarea unui left de aur să se facă două roate de
moară, iar rumânii din satele Mihăileşti şi din Bătieşti să lucreze, în schimbul
eliberării lor, „slomnu la sfănta mănăstire şi două umblători de piatră şi curte cu
bolovani" (doc. 225). Acestora li se adaugă Dragomir iuzbaşa din Sărata, ctitorul
mănăstirii Pinul, comisul Apostolache, ctitorul mănăstirii Mâstâneşti. Uneori
dania este condiţionată de îndeplinirea anumitor dorinţe: jupaniţa Caplea, soţia
lui Dumitraşco din Rudeni, oferă mănăstirii Argeş rumânii ei din Rudeni, precum
şi alte bunuri, spre a fi înmormântată în mănăstire (doc. 279), iar postelnicul
Iane răsplăteşte cu o danie obştea mănăstirii Câmpulung, căci, văzându-şi
„scădenia" şi „slăbiciunea", s-a lăsat în grija călugărilor, care l-au „căutat la
toată pohta de bucate şi de băutură" (doc. 286). Nu se poate să nu vedem în toate
aceste exemple avântul pietăţii micii boierimi sau a militarilor, care îşi convertesc
în zidiri dorinţa de prestigiu şi de afirmare socială.
20 Veniamin N icolae, Ctitoriile lui Matei Basarab, Bucureşti, 1 982, p. 52.
XIX
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
Ediţia de faţă reuneşte documentele româneşti, slavone şi greceşti ale anului

1 64 7. În transcrierea acestor documente, ca şi la volumul XXX al colecţiei, am
aplicat normele de transcriere fonetică interpretativă stabilite pentru colecţia
DRH, cu toate modificările care au survenit de-a lungul perioadei care s-a scurs
de la întemeierea ei şi până astăzi. În acord cu achiziţiile mai noi în domeniul
istoriei limbii, filologiei şi tehnicii editării diplomatice 1 , am considerat necesar
să aducem unele îmbunătăţiri acestor norme, pe de-o parte, în intenţia diminuării
diferenţelor dintre ediţiile de texte vechi, elaborate în ultimele două decenii 2, şi
ediţiile de documente, iar pe de altă parte, cu scopul de a conferi mai multă
coerenţă în plan filologic şi lingvistic, vechiului sistem de transcriere. Evident
că aceste inovaţii nu au schimbat esenţa acestui sistem, pentru ca în cronologia
colecţiei să se păstreze o firească şi necesară continuitate.
Credem că este utilă, de aceea, o reluare, aici, ca şi la volumele viitoare,
a principalelor norme de transcriere, pentru a se putea urmări mai uşor acele
puncte de diferenţă faţă de volumele anterioare. Intenţia noastră s-a îndreptat
spre realizarea unui sistem de transcriere fonetică interpretativă echilibrat, de
ajuns de suplu şi de simplu, potrivit cu specificul unei colecţii de documente
nonliterare, destinate în special istoricilor, dar şi în acord cu punctele de vedere
ale filologilor şi istoricilor limbii.
Principiile metodologice care au stat la baza normelor de transcriere aplicate
în această ediţie au fost următoarele3:
1. Transcrierea fonetică interpretativă urmăreşte aplicarea normelor ortografiei
actuale, cu excepţia situaţiilor în care anumite alternanţe grafice se datorează:
a) încrucişării dintre tradiţia grafică şi realitatea fonetică;
1 Violeta Barbu. Probleme şi orientări în editarea literaturii medievale, în „Limba română",
XXXVII, 1988. nr. 2. p. 1 43-1 5 1 .
2 Eadem, Probleme şi orientări în editarea literaturii române vechi, în „Limba română",
XXXVII, 1 988, nr. 3, p. 23 1-24 1 .
3 Cf. normele elaborate de P. P. Panaitescu şi Damaschin Mioc în DRH, B , voi. I , Bucureşti,
1 966, p. XII-XVII. Principiile metodologice propuse în acest volum sunt, în bună parte, rodul
experienţei colectivului de Limbă literară şi filologie de la Institutul de Lingvistică, din care
autoarea a făcut parte; pentru detalii, v. studiile lingvistice ale ediţiilor de texte vechi româneşti,
elaborate în cadrul acestui colectiv şi, mai ales, Alexandru Mareş, Studiul introductiv la Docu
mente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-iea, Bucureşti, 1 979, p. 1 3-82.
XX
b) oscilaţiilor existente în vorbirea scribului;
c) interferenţei dintre realitatea fonetică şi modelul etimonului slav.
2.Documentele fiind texte de mică întindere, este imposibilă stabilirea
unei norme interne a fiecărui text; cu toate acestea, au fost emendate, cu redarea
în notă a grafiei, toate acele grafii aberante (care nu au acoperire în realitatea
fonetică a graiului de tip sudic din a doua jumătate a secolului al XVII-lea)4,
precum şi greşelile evidente ale scribilor (burdon, repetiţii, haplologie, omisiunile
facile etc.).
În tratarea grafiilor susceptibile de mai multe interpretări am adoptat
următoarele norme:
I. Slovele finale suprascrise în cuvinte susceptibile de mai multe interpretări:
a) în cuvinte care ar putea avea finala consonantică urmată de i, iu, u
(AAES � , A:ii<'ilm g ), slova a fost coborâtă în rând, considerându-se că fenomenul

durificării lui r este frecvent înregistrat în documentele munteneşti după 1 6005.
w LI,
b) în grafii de tipul: n'!l , mo susceptibile de dubla interpretare puş/puşi,
toţ/toţi, am urmat norma fiecărui text în parte, ţinând seama că deşi fenomenul
durificării lui ş şi a lui ţ, în Ţara Românească este menţionat în documentele
secolului al XVII-lea (mult mai rar cel al lui ţ), totuşi rostirea moale a acestor
consoane în poziţie finală este încă, în această epocă, norma majoritară6. În
aceste situaţii, hotărâtoare a fost prezenţa în text a unei forme scrise în rând.
II. 6la iniţială (de cuvânt, silabă) s-a echivalat cu ie în cuvinte româneşti
(voe =voie, ertat =iertat, Eremia =Ieremia etc.)7, dar prin e confom1 ortografiei
actuale, în paradigma verbului a fi, la pron. pers. (eu, el, ea, ei), în împrumuturi
recente sau în nume proprii străine, acolo unde şi normele ortografice actuale o
indică (nu însă în situaţii ca Erusalim = Ierusalim, Sinaei = Sinaiei).
a) -k, A., m, după consoană, în cuvinte de tipul lege se vor transcrie
III.
e =(ea). Tot prin e vor fi echivalate aceste slove şi în împrumuturile din slavă,
maghiară, unde nu mai acţionează fenomenul metafoniei :fe/iu, nemernic, sfetnic,
4 P entru particularităţile fonetice, morfologice şi s intactice ale graiului sudic l a

jumătatea secolului a l XVII-iea, v . I o n Gheţie, Ba=a dialectală a românei literare, Bucureşti,
1 97 5 , p. 2 74-2 86.
5 Ion Gheţie, op. cit. , p. 1 52.
6 Ibidem, p. 1 40.
7 Ilie Bărbulescu, Fonetica alfabet11l11i chirilic în textele române din veacul al XVI-iea şi
al XVJJ-lea, În legătură cu monumentele paleo-, sârbo-, bulgaro-, ruso- şi româno-slave, Bucureşti,

1 904, p. I O I, cf. P. P. Panaitescu, D. Mioc, op. cit„ p. XVI.
XXI
vrednic. Cuvântul Mi>CEU,A având o foarte mare frecvenţă în contexte slavone,
în transliteraţie a fost redat tot measeţa, cu toate că i;. se află în acest cuvânt în
poziţie metafonică. Spre deosebire de toate celelalte exemple, acest cuvânt n-a
evoluat însă ulterior pe teren românesc, prin închiderea diftongului fa la e.
b) la iniţială de cuvânt, silabă, inclusiv în cuvinte de origine slavă, când
sunt urmaţi în silaba următoare de e, i, i>, Al>, m au fost transcrişi prin !a chiar
când corespund lui ie din limba actuală: iai, muiare, chinuiaşte etc.
Excepţie: A\, i;. au fost redaţi prin fa (şi nu prin ia) în cazul lui easte şi
al formelor pron. ea, ea/e, aceea (f. sg.).
c) după consoană, în situaţii de tipul wi>�, W.t\�, i>, Al. au fost transcrişi
fa: şe-au; la fel Ki>M'l:., K.t\M'l:. cheamă; cf. însă KmM'l:.
= =
chiam ă.
IV. Succesiunile iAI>, im au fost redate prin iia, atât în situaţiile de tipul
avuţiia, împărăţiia, cât şi în chiiam ă, piiarde, viia.
V. Slovele '1:., 1:., A\.
a) la finala silabei sau a cuvintelor, după consoană, corespunzând valorii
zero din limba literară contemporană, '1:. , 1:. nu au fost transcrise, fiind echivalente
pronunţiei zero8.
b) în cuvinte ca 11eguţător/11eguţât01; rădicalrâdica, răsipilrâsipi, Măstâneşti/
Mâstâneşti etc., pentru care se cunosc în text alternanţe ă/â/i, neputând stabili
norma textului, am adoptat transcrierea cea mai aproape de limba actuală, întrucât
nu se poate face o distincţie grafică între ele.
VI. Alternanţele grafice o �. e - H, e - i;. au fost tratate după cum
-
urmează:
a) grafiile care, pe plan fonetic au două realizări posibile (reflectă forme
învechite, populare, regionale), de ex: poron ca/porunca (asimilare vocală),
cuprindelcoprinde (inovaţie a graiurilor munteneşti), să fii/să fie, niştelnişti,
peceţi/e9 /peceţili (închiderea lui -e final aton la i) au fost menţinute în text.
b) grafiile fără acoperire fonetică de tipul: co, făcot, jorat, jopâneasă,
sojlet se explică prin pură confuzie grafică, în transcriere restabilindu-se forma
corectă, cu menţionarea grafiei în notă 10. Aceeaşi situaţie pentru frecventa notare
8 Pentru 'li în poziţie finală, am adoptat soluţia transcrierii lui ca u şi nu ca u, cum s-a
procedat conform normelor vechi ale colecţiei; motivarea soluţiei la Al. Mareş, op. cit., p. 58-59;
v., de asemenea, Andrei Avram, Contribuţii la interpretarea grafiei chirilice a primelor texte
româneşti, Bucureşti, 1 964, p. 3 8-45.
9 V. I. Rizescu, Considerafii asupra alternanfei u/o din vechile texte româneşti, SCL, XVII,
1 966, p. I, nr. 4, p. 495-499.
.
1 ° Cf. vech"1uIu1. sistem de emendare, forma coruptă se îndrepta în notă, v. P. P. Panaitescu,
Damaschin Mioc, loc. cit.
XXII
a lui e în loc de H, fenomen întâlnit des numai m documentele din Ţara
Românească 1 1 : boiarelboiari, impărţet/împărţit, oamene/oumeni, scresu/scresie
şe/şi etc. Grafiile înfăţişate se explică, după părerea lui Alexandru Mareş 12, prin
confuzia dintre e şi H apărută la un moment dat în scrierea semicursivă rapidă
şi mai puţin îngrijită, în care s-au folosit grafeme asemănătoare ('f, 'f). În astfel
de situaţii, dacă nu au existat posibilităţi de a determina distribuţia grafică a
acestor slove, am echivalat cu e, i în funcţie de pronunţarea cuvintelor respective
în limba literară actuală. În unele documente, exemplele fiind atât de numeroase,
menţinerea notelor ar fi încărcat inutil aparatul critic. În aceste cazuri, îndreptarea
s-a făcut tacit, dar considerăm de datoria noastră să menţionăm aici documentele
unde s-a procedat astfel: 26, 67, 1 29, 294 etc.
c) grafiile care reflectă rostiri neromâneşti (fonetisme, forme morfologice)
au fost menţinute în text13•
VII. 1' va fi echivalat cu î (-t-HAHHme =înainte), în (-t- =în), îm (-t-Hn'hpAT
= împărat)14, n (K'h-t-A când, AE-f-
= den ), m (Ae+npe'ls'H'h = dempreună).
=
VIII. 8 s-a transcris t în împrumuturi din limba greacă sau în nume proprii
(A 8anasie =A tanasie) respectiv ft: po 8ă = poftă, ta Oă = taftă.
IX. G.'.> , o, au fost transcrişi prin Qa. cu menţinerea grafiei în aparat, atunci
când corespunde diftongului 9a din limba contemporană, în situaţii ca Mopme
= moarte, 4>opme =foa rte considerându-se că fenomenul notării cu o şi G.'.>
,
pentru 9a nu avea curs în Ţara Românească în această epocă şi că ne aflăm în

faţa unei influenţe a ortografiei slave care nu cunoaşte diftongii ya (9a) 1 5 .
X. Tratarea grafiilor influenţate de reguli ortografice slave.
a) metateza consoanelor lichide A'h, p'h s-a transcris ăl, îl, ăr, 1r: ex.
AA'hrOnM =Dălgopol, np'hK'hi\AS = pârcălab.
b) 'h, i. , având valoare fonetică zero sunt notaţi în unele documente în
interiorul cuvântului la sfărşit de silabă: M'hp'hm'ls'p'ie m ărturie, 'ls'M'hSl\A =
=
umbla; în aceste situaţii, nu au fost transcrişi.

c) reduplicările vocalice şi consonantice nu au fost menţinute în transcriere,
ci au fost emendate cu notă în aparat.
Slovele omise au fost redate prin (), iar pasajele deteriorate au fost semnalate
prin [ ] 16.
11 V. Al. Mareş, op. cit., p. 60.

1 2 Ibidem.
13 Este cazul doc. I O şi 44 scris de Calohna Zugrav.
14 Cf. P. P. Panaitescu, Damaschin Mioc, op. cit., p. XVI.
1 5 Al. Mareş, op. cil., p. 56.
16 Cf. P. P. Panaitescu. Damaschin Mioc, op. cil., p. XVI.
XX III
Cuvintele sau slovele repetate au fost semnalate prin notă în aparat. Lacunele
de mică întindere au fost semnalate prin [ . ] cu trimitere în aparat17•
. .
Abrevierile au fost întregite tacit.

Tratamentul contextelor slavone din documentele româneşti comportă mai
multe situaţii:
a) contexte slavone de mai mare întindere conţinând informaţii (nume
proprii, date); au fost redate cu caractere chirilice şi traducere în aparat.
b) contextele slavone reprezentând formule tipizate de mai mare întindere;
au fost redate cu caractere chirilice, fără traducere; o listă a unor astfel de
contexte a fost anexată la sfârşitul volumului.
c) contexte slavone de mică întindere, sintagme sau cuvinte izolate des
utilizate în documentele în limba română, au fost transliterate, fără traducere; o
listă cu echivalenţele lor a fost anexată la sfârşitul volumului.
NORME PENTRU ÎNTOCMIREA APARATULUI CRITIC
Aparatul critic consemnează:

a) grafiile emendate în text (greşeli evidente ale scribului, haplologie, grafii
rebarbative care nu au acoperire fonetică)1 8 ele au fost menţionate direct, în
alfabet chirilic.
b) alte lecţiuni posibile ale unor grafii interpretate într-un anumit fel; ele
au fost precedate de „altă lecţiune".
c) repetarea unor cuvinte, silabe, slove; pentru cuvinte, în aparat s-a scris
repetat, iar pentru silabe ori slove s-a consemnat grafia.
d) intervenţii ale scribului (substituiri de litere, ştersături, marginale,
interlineare) afectând o literă, grup de litere, cuvânt, sintagmă, secvenţă etc.
1 ) intervenţiile marginale au fost precedate de „marg"; în cazul unei sintagme
sau secvenţe, ea a fost reprodusă în text şi repetată în notă între ghilimele cu
indicaţia marg. ; cifra din text s-a pus la umărul ultimului cuvânt din porţiunea
adaosului.
2) substituiri aparţinând scribului: în text s-a redat ultima formă, iar în
aparat prima formă cu litere chirilice, precedată de cuvântul iniţial; când
substituirea a afectat un cuvânt sau o sintagmă, ele au fost reproduse în aparat
precedate de cuvântul iniţial şi urmate de cuvântul barat.
3) adăugirile ulterioare deasupra rândului au fost semnalate în aparat prin
reproducerea lor urmată de abrevierile ad. interlinear şi, unde a fost cazul, de
a. m. (alea manu de altă mână).
=
1 7 Ibidem.
XXIV
e) traducerea contextelor slavone sau greceşti.
f) specificarea „semnătur(ă)(i) autograf(ă)(e)"; semnăturile neautografe au
fost transcrise urmate de un punct; dacă documentul a fost însoţit de semnături
autografe, acestea s-au redat fără punct, dar cu notă ce trimite la specificarea din
aparatul critic.
g) emendările unor forme corupte de nume proprii sau completarea unor
lacune după alte documente sau după copii ale aceluiaşi document, cu specificarea
cotei de depozit.
h) alte observaţii, inadvertenţe etc.
+
Rubrica ce conţine datele diplomatice a fost îmbogăţită, şi în acest volum,

cu menţiunile, regestele şi rezumatele ce au putut fi recoltate din publicaţiile de
specialitate. Această rubrică, inevitabil incompletă, poate constitui însă un sprijin
în munca de cercetare a specialiştilor.
+
Fiind o lucrare de colaborare, autorii găsesc că este necesar să facă publică

partea de contribuţie a fiecăruia. Ca şi la volumele anterioare, la baza acestuia,
au stat, într-o proporţie de 50%, acte transcrise cu ani în urmă de un numeros
colectiv (vezi Introducere la colecţia Documente privind istoria României, voi.
I, 1 956, p. 3-4). Se cuvin amintiţi aici, cu toată recunoştinţa: Petre P. Panaitescu,
Emil Vârtosu, Aurelian Sacerdoţeanu, Damaschin Mioc, Aurora Ilieş, Constantin
Bălan. Precizăm însă că toate documentele au fost retranscrise conform noilor
norme propuse în acest volum şi colaţionate cu originalele din diverse arhive.
Violeta Barbu a asigurat transcrierea şi colaţionarea a 2 1 5 documente
româneşti, iar Gheorghe Lazăr a efectuat aceleaşi operaţii pentru 60 de docu
mente româneşti şi pentru toate cele 42 de acte în limba slavonă.
Constantin Bălan a efectuat o colaţionare prin sondaj a unui număr mare
de documente; pentru sugestiile şi observaţiile sale îi mulţumim şi pe această
cale.
Indicele de nume proprii a fost alcătuit după cum urmează: Violeta Barbu
şi Gheorghe Lazăr (întocmirea fişelor documentelor); Violeta Barbu, Gheorghe
Lazăr şi Oana Rizescu (redactarea integrală a indicelui).
Indicele de materii a fost redactat de Oana Rizescu, care a realizat şi
întocmirea referinţelor bibliografice menţionate în acest volum.
Traducerea rezumatelor în limba franceză se datorează Ioanei Voia.
Celelalte anexe ale volumului, precum şi toate operaţiile privind pregătirea
întregii lucrări pentru tipar au fost asigurate de Violeta Barbu şi Gheorghe Lazăr.
xxv
PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE
Andreescu, Contrib. m-rea Tutana Andreescu, Şt., Contribuţii cu privire la trecutul

mănăstirii Tutana, în „M i tropolia Olteniei",
XVIII, 1 966, nr. 3-4, p. 25 1 -287 + anexe, p.
287-2 88.
Andreescu, M-rea Cornet Andreescu, Şt., Trei veacuri de la întemeierea
mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Băjeşti
(1666-1 966), în „Mitropolia Olteniei", XVIII,
1 966, nr. 7-8, p. 674-687.
Aricescu, Indice Aricescu, C., Indice de documente aflate în
Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista
istorică a Arhivelor României", broşura I,
Bucureşti, 1 874 ; broşura II, Bucureşti, 1 876.
<Athanasie al Râmnicului>, Ep. Râmnicului <Athanasie al Râmnicului >, Sfânta Episcopie
a eparhiei Râmnicului-Noul Severin în trecut şi
acum, Bucureşti, 1 906.
Bălan, Cemovodeanu, Doc. inedite Bălan C . , Cernovodeanu Paul, Documente
inedite din Ţara Românească din veacurile al
XVI-iea şi al XVII-iea, în „Romanoslavica", XI,
1 965, Istorie, p. 33 3-355.
Berechet, Album paleografic Berechet Ştefan, A lbum paleograficjuridic, Iaşi,
1 939.
Bogdan D., Daniile româneşti Bogdan, D., Daniile româneşti la A thos,
Bucureşti, 1 94 1 , extras din „Arhiva româ
nească", 6, 1 94 1 , p. 263-309.
Boicescu, O nepoată a lui Mihai Viteazul Boicescu, N. Al., O nepoată a lui Mihai Viteazul,
şi coborâtorii ei, în „Arhivele Olteniei", XXII,
1 943, nr. 1 25- 1 30, p. 84-86.
Bulat, M-rea Argeş Bulat, T. G., Ştiri documentare despre mănăs
tirea Argeşului în timpul domniei lui Matei
Basarab (1632-1 654). în „Biserica Ortodoxă
Română", XCIII, 1 975, nr. 3-4, p. 360-370.
Caproşu, Mioc, Documente slavo-române, Caproşu, I., Mioc, D., Documente slavo-române
în arhivele din U. R. S. S. , în SMIM, X , 1 983,
p. 1 1 5- 1 34.
Cat. Ţ. Rom., IJI, V. VI Catalogul documentelor Ţării Româneşti din
A rhivele Statului, III ( 1 62 1 - 1 632), întocmit de
Doina Duca-Tinculescu şi Marcel-Dumitru Ciucă,
Bucureşti, 1 978; V ( 1 640-1 644), întocmit de
Marcel-Dumitru Ciucă, Doina Duca-Tinculescu,
S i l via Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1 98 5 ; VI
( 1 645-1 649), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă
şi Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 1 993.
XXVII
Cândea, Mărturii = Cândea, V., Mărturii româneşti peste hotare, I,
Bucureşti, 1 99 1 .
Cemovodeanu, Doc. privind ist. oraşului Buc. = Cemovodeanu, Paul, Documente privind istoria
oraşului Bucureşti (în colab.), Bucureşti, 1 960.
Chiritâ, Boierii Brâncoveni Chirită, Ilie, Boierii Brâncoveni (Adaosuri),
în „Arhivele Olteniei", XV, 1 936, nr. 86-88,
p. 3 5 8 .
Chirită, Doc. brâncovene Chirită, Ilie, Documente brâncovene şi oltene,
în „Arhivele Olteniei", XVII, 1 938, nr. 95-96,
p. 7 1 -80 ; XVIII, 1 939, nr. 1 0 1 - 1 03, p. 1 34-
1 47.
Creşterea colecţiilor Creşterea colecţiilor în anul 1 905, Bucureşti,
1 907.
Creteanu, Documente din :ona Tismana Creţeanu, Radu, Documente din :ana Tismana
Peştişani (jud. Gorj), în SMJM, VII, 1 974,
p. 3 0 1 -305.
Creteanu, Schit Topolniţa Creteanu, Radu, Documentele schitului To
polniţa, în „Mitropol ia Olteniei", XV, 1 963,
nr. 5-6, p. 449-464.
Cront, Jurătorii = Cront, Gh., Instituţii medievale româneşti.
fnfrăţirea de moşie. Jurătorii, Bucureşti, 1 969.
Din tezaurul arhivistic dâmboviţean = Din tezaurul arhivistic dâmboviţean. Catalog de
documente. 1526-1 848, întocmit de Pârvan
Dobrin, Constantin Condrea şi Nicolae Bun
grezeanu, Bucureşti, 1 993.
Dobre, C., Georgian P., M-rea Ciolanu Dobre, Chirii, Georgian, Pamfil, C., Mănăstirea
Ciolanu din judeţul Buzău. Monografie istorică,
Bucureşti, 1 930.
DRH. B, XXI Documenta Roman iae Historica, B , XXI,
întocmit de Damaschin Mioc, Bucureşti, 1 965.
Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval = Dumitraşcu, Gheorghe, Tamaş, Corneliu, Râm
nicu/ medieval. Studii şi documente, Râmnicu
Vâlcea, 1 995.
Filitti, Arh. Cantacuzino Filitti, I. C., Arhiva Gheorghe Grigore Canta
cuzino, Bucureşti, 1 9 1 9.
Furtună, Ucenicii stareţului Paisie Furtună, D . , Ucenicii stareţului Paisie în
mănăstirile Cernica şi Căldăruşani cu un scurt
istoric asupra acestor monastiri, Bucureşti,
< 1 927>.
Georgescu, Judecata domnească Georgescu, Valentin Al., Strihan, Petre, Judecata
domnească în Ţara Românească şi Moldova
(1 6J/-1831), partea I . Organizarea judecă
torească, voi. I (1 6Jl-1 740), Bucureşti, 1 979.
Georgescu, Popa, Documente Teleorman = Documente referitoare la istoria jude/ului
Teleorman. 1441-1 700, întocmit de Maria
Georgescu şi Gheorghe Popa, Bucureşti, 1 989.
Georgian, Doc. Ciolanu Georgian, Pamfil, Două documente de la Matei
Basarab pentru mănăstirea Ciolanu din jude/ul
Buzău, în „Revista istorică", XIII, 1 927, nr. 7-9,
p. 279-280.
XXVIII
Ghibănescu, Surete Ghibănescu, Gh., Surete şi b,oade, voi. VI, laşi,
1 909.
Giurescu, Vechimea româniei Giurescu, Constantin, Vechimea rumâniei şi
legătura lui Mihai Viteazul, în AARMSI, seria
II, t. XXXVII, 1 9 1 4, p. 479-543.
Giurescu, Studii de ist. Giurescu, Constantin, Studii de istorie, ed. Dinu
C. Giurescu, Bucureşti, 1 993 .
G iurescu, Studii de ist. soc. Giurescu, Constantin, Studii de istorie socială,
Bucureşti, 1 943.
Giurescu, C. C., Matei Basarab Giurescu, Constantin C. Matei Basarab, cel mai
mare ctitor bisericesc al neamului nostru. Ştiri
noi despre lăcaşurile lui, în voi. Prinos închinat
Î. P. S. Nicodim, patriarhul României, Bucureşti,
1 946, p. 1 67- 1 76.
Grecianu, Costandin Vodă Brâncoveanu Grecianu, Şt. D . , Via/a lui Constantin Vodă
Brâncoveanu, Bucureşti, 1 906.
Grecianu, Genealogiile Grecianu, Şt. D., Genealogiile documentate ale
familiilor boiereşti, voi. I-III, Bucureşti, 1 9 1 3-
1916
Hasdeu, Cuv. den bătrâni Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Cuvente den bă
trâni. Limba română vorbită între 1550-1 600,
ed. de Gheorghe Mihăilă, Bucureşti, 1 983.
Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti Ionaşcu I., Documen tele moşiilor schitului
Şerbăneşti-Morunglavi, în „Arhivele Olteniei"
XVII, 1 938, nr. 97-1 00, p. 289-3 1 0 .
Ionaşcu, M-rea Ciolanu Ionaşcu I.. Ştiri nouă asupra mănăstirii Ciolanu
(Buzău), Buzău, 1 936, extras din rev. „ Îngerul",
VIII, nr. 1 -2.
Ionaşcu, M-rea lzvorani Ionaşcu, I., Mănăstirea l:vorani (Bu:ău), ctitoria
episcopului Luca (1583-1 604). Cu documente
şi regeste, Buzău, 1 936.
Ionaşcu, M-rea Târgşor Ionaşcu, I . , Mănăstirea Târgşo1; un fost metoh
al spitalului Pantelimon, Bucureşti, 1 938.
Ionaşcu, Mărturii Radu Popescu Ionaşcu, I., Mărturii relative la cronicarul Radu
Popescu, în „Revista istorică română", XV,
1 945, fasc. I, p. 1 7-34.
Ionaşcu, Mitrop. lgnatie Sârbul Ionaşcu I., Data mor/ii mitropolitului lgnatie
Sârbul, în „Revista istorică română", XIII, 1 943,
fasc. II, p. 3 7-5 1 .
Ionaşcu, Schitul Grăjdana Ionaşcu, I., Un fost metoh al Pantelimonului,
schitul Grăjdana <Bu:ău>. Cu documente şi
regeste mai ales din arhiva Eforiei Spitalelor
Civile, Bucureşti, 1 936.
Ionescu, Istoria Cotroceni/or Ionescu, G. M., Istoria Cotroceni/or, Lupescilor
(Sf. Elefierie) şi Grozăveşti/or, Bucureşti, 1 902.
Iordan, lgnatie mitrop. Ţ. Rom. Jordan, Al., lgnatie, mitropolitul Ţării Româneşti,
în „Cercetări istorice'', XIII-XIV, 1 940, nr. 1 -2,
p. 385-404.
XXIX
Iorga, Doc. urlă/ene Iorga, N., Documente urlăfene, în „Buletinul
Comisiei Monumentelor Istorice", V, 1 926,
p. 1 77-3 1 5.
Iorga, Studii şi doc. Iorga, N., Studii şi documente cu privire la
istoria românilor, voi. V, Bucureşti, 1 903.
Lehr, Factori Lehr, Lia, Factori determinan/i În evo/u/ia
demografică a Ţării Româneşti În secolul al
XVII-iea, în SMIM, VII, 1 974, p. 1 6 1 -203.
Manoussakas, Allelographia = Manoussakos, M.I., Alle/ographia res Hel/enikes
Adelphoreras Benetias (1641-1647) me tous
hegemones tes Blahias kai tes Moldabias (apo
ta episrema prakrika tes, Thesaurismata, 1 5 ,
1 978, p . 1 -29.
Moisil, O monetă curioasă = Moisil, Const., O monetă curioasă: costanda,
în „Cronica Numismatică şi Arheologică", XIX,
1 945, p. 8- 1 4.
Nastase, Marinescu, Les actes roumains Nastase, Dumitru, Marinescu F., Les actes rou
mains de Simonopetra (Mont AthoJ), Athenes,
1 987.
Năsturel, Genealogia Năstureilor Năsturel, P. V. , Genealogia Năstureilor, în
„Revista pentru istorie, arheologie şi filologie",
voi . XI, 1 9 1 0, p. 3 7-7 1 , 2 82-330; XII, 1 9 1 1 ,
p . 7-43; XIII, 1 9 1 2, p . 46-90; XV, 1 9 1 4,
p. 8 1 - 1 1 9 ; XVI, 1 9 1 5, p. 8 1 - 1 36.
Nicolae, Ctitoriile Nicolae, Veniamin, Ctitoriile lui Matei Basarab,
Bucureşti, 1 982.
Nicolăescu-Plopşor, Monografia Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia judeţului
Dolj. lzvoare istorice, III, în „Oltenia", cartea a
XII-a, 1 945.
Obedeanu, Dumitru Filişanu Obedeanu, C. V. , Dumitru Filişanu, în „Arhivele
Olteniei", VII, 1 928, p. 4 1 5-4 1 8.
Panaitescu, Obştea Panaitescu, P. P. , Obştea ţărănească În Ţara
Românească şi Moldova, Bucureşti, 1 964.
Pleşia, Schit Topolni/a Pleşia, Dan, Tot cu privire la" schitul Topolni/a,
în „Mitropolia Olteniei", XV, 1 963, nr. 5-6,
p. 347-36 1 .
Potra, Contrib. ist. /iganilor Potra, George, Contribuţiuni la istoricu/ ţiga
nilor din România, Bucureşti, 1 939.
Potra, Tezaurul Potra, George, Tezaurul documentar a/jude/ului
Dâmboviţa (/418-1800), Târgovişte, 1 972.
Potra, Ţiganii Potra, George, Despre ţiganii domneşti, mănăs
tireşti şi boiereşti, în „Revista istorică română'',
V-VI, 1 935-1 936, p. 295-320.
Rachieru, Noi achizifii Rachieru, M„ Noi achiziţii şi preluări de docu
mente făcute În ultimii ani de Filiala Arhivelor
Statului, jud. Prahova, în voi. File din trecutul
istoric al judeţului Prahova, Ploieşti, 1 97 1 ,
p. 275-278.
Răuţescu, Câmpulung-Muşce/ Răuţescu, I., Câmpulung-Muşce/, monografie
istorică, Câmpulung Muşcel, 1 943.
Romanescu, Despre schiptru Romanescu, Marcel, Despre schiptru, în „Re
vista i storică română", XVI, 1 946, fasc. I,
p. 288-294.
XXX
Rosetti, Pămâ111ul Rosetti, Radu, Pămâ11tul, sătenii şi stăpânii în
Moldova, voi. I, Bui:ureşti, 1 907.
Sacerdoţeanu, Arhim. Vasile 1ismă11eanul S acerdoţeanu, A., Arhimandritul Vasile Tis
măneanul şi mitropolitul Teodosie, în „Mitropolia
Olteniei", XV, 1 963, nr. 7-8, p. 546--5 67.
Sacerdoţeanu, Catarii Sacerdoteanu, A . , Catarii la Râmnicul Vâlcii,
in „Mitropol i a Olteniei", Xlll, 1 96 1 , nr. 5-8,
p. 3 1 7-3 30.
Sacerdoţeanu, Cerneţii Sacerdoţeanu. A., Satul şi mănăstirea Cerneţi,
în „Mitropolia Olteniei", Xlll, 1 96 1 , nr. 1 --4,
p. 50-70.
Sachelărescu, Plumbuita S achelărescu, Ion, Din istoria Bucureştilor.
Plumbuita, Bucureşti, 1 940.
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din
Ţara Românească şi Moldova. Sec. X/V-XVII,
Bucureşti, 1 97 1 .
Stoicescu, Matei Basarab Stoicescu, N., Matei Basarab, Bucureşti, 1 988.
Stoicescu, Sfatul domnesc Stoicescu, N . , Sfatul domnesc şi marii dre
gători din Ţara Românească şi Moldova
(sec. X/ V-XVII) , Bucureşti, 1 968.
Ştefănescu, Catalog Ştefănescu, L., Catalogul documentelor epocii
lui Matei Basarab păstrate în colecţiile Muzeului
de istorie al Municipiului Bucureşti, în voi.
Matei Basarab şi Bucureştii, Bucureşti, 1 983,
p. 1 43-1 65.
Ştefulescu, Crasna Ştefulescu, Al., Schitul Crasna, Bucureşti 1 9 1 O.
Ştefulescu, Di11 trecutul Go1jului Ştefulescu, Al., Di11 trecutul Go1jului. Satele
dispărute. Satele care şi-au schimbat numele.
Configuraţia Gorjului-Culele, în „Societatea
Geografi că Română", XXVlll, 1 907, nr. I ,
p. 1 7-1 60.
Ştefulescu, Doc. slavo-române Ştefulescu, Al., Documente slavo-române rela
tive la Go1j {1406-1665), Târgu-Jiu, 1 908.
Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit. Ştefu lescu, A l . , Gorjul istoric şi pitoresc,
Târgu-Jiu, 1 904.
Tamaş, Vasile, Acte vâlcene Tamaş, Cornel iu, Vasile, Jon C., Acte docu
mentare vâlcene, Rm. Vâlcea, 1 999.
Tamaş, Vasile, Monumente arhivistice Tamaş, Corneliu, Vasile, Ion C., Monumente
arhivistice vâlcene, Rm. Vâlcea, 1 998.
Tezaur vâlcean Tezaur medieval vâlcean. Catalogul docu
mente/or de la A rhivele Statului din Râmnicu
Vâlcea (1 3 88-1 715), întocmit de Corneliu
Tamaş, Ioan Soare, Carmen Andreescu, voi. I,
Bucureşti, 1 983.
Vasilescu, Documente = Va s i l es c u , A l . C . , Documente din judeţul
Dâmboviţa, în „Revista istorică'', XI, 1 925,
p. 224-227.
Vasilescu, M-rea Bradu Vasilescu, A.A., Mănăstirea Bradu de pe Nişcov,
în „Biserica Ortodoxă Română", LV, 1 937, nr.
1 -2, p. 60--8 9.
Veress, Documente Veress, Andrei, Documente privitoare la istoria
A rdealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, X,
Bucureşti, 1 938.
XXXI
REZUMATELE DOCUMENTELOR
1 . <Cca J 64 7'>. Dan vinde lui Alban ocină în câmpul Sulimanului pentru 10 ughi.
2. <Cca J647>. Ruxanda vinde lui Iordache al lui Yoico moşie la Făcăieni pentru 845 de
bani.
3. J 64 7 (7155) ianuarie 1. Oancea din Cândeşti vinde lui Vlaicu un codru de loc din
Simceaua Piscului, j. Dâmboviţa.
4. J647 (7J55) ianuarie 1. Matei Basarab voievod porunceşte lui Necula postelnic din
Stângacea să lase în pace pe Gherghina şi Neagoe din Turceni, pentru că şi-au dat
partea.
5. J647 (7155) ianuarie 4, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Moise spătar,
fiul lui Mihalcea vornic din Pătârlage, jumătate din ocina din Şchiopeni, j. Buzău,
fără rumâni.
6. J647 (7155) ianuarie 5, Târgovişte. Leca Meiută, fiul lui Neagoe annaş din Berileşti,
vinde mănăstirii Vaideei partea lui de moşie din Sărăţeni, j. Ialomiţa.
7 . J647 (7155) ian uarie 5. Hrizea clucer, fratele lui Moise, dă zapis lui Negoiţă paharnic
pentru nişte ţigani.
8 . J64 7 (7155) ianuarie 6, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Yaideci
ocină la Sărăţeni, j . Ialomiţa, partea cumpărată de la Leca Meiută, fiul lui Neagoe
armaş din Berileşti.
9. J647 (7155) ianuarie 7. Vlad postelnic din Hârseşti vinde lui Pană paharnic din Căpreni
·
un ţigan, Dragată, cu doi copii.

1 0. J 64 7 (7155) ianuarie 8. Megiaşii din Gârleni în număr de douăzeci şi cinci, se vând
rumâni lui Matei B asarab voievod, cu fiii lor şi cu părţile lor de ocină.
1 0 bis. J647 (7155) ianuarie 8, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Negoe din
Gherghiţa mai multe părţi de ocină în Găujani, Cacova, Trestiani, Zănoaga, j . Prahova,
un vad de moară şi un rumân.
1 1 . J 647 (7155) ianuarie 9. Damaschin călugăr cu fiul său, Tudor vând lui Matei Basarab
voievod părţile lor de ocină din Surani , j. Sac.
1 2 . J64 7 (7155) ianuarie JO. Nan postelnic vinde lui M ihai paharnic un vad de moară în
satul Măneşti, j. Dâmboviţa.
1 3 . J647 (7155) ianuarie JO. Uncheaşul Oprea vinde lui Bunea vistier moşie la Ulmeni,
j . Teleorman.
1 4 . 164 7 (7155) ianuarie JO. Stanciu!, fiul lui Iancu, nepotul călugăriţei din Brânceni,
vinde lui Ghionea postelnic ocină în Fometeşti, j. Teleorman.
1 S. J 64 7 (7155) ianuarie JJ. Stroe spătar şi fratele său, Mihalcea, fiii lui Tanasie paharnic
din Stăneşti, vând lui Di icul mare spătar din Buiceşti, partea lor de moşie şi rumânii
din Şchei, j. Argeş.
1 6. J647 (7155) ianuarie J1, Târgovişte. Ghionea postelnic vinde lui Radu mare comis
<Mihalcea> satul Plăseni, j. Ilfov.
1 7. 1647 (7J55) ianuarie J1, Târgovişte. Egumenul Ioan de la mănăstirea Căluiu cumpără
de la Pană cămăraş din Căpreni pe fiii lui Radu armăşel, hoţ de cai, ca să le fie
rumâni.
XXXI II
18. 1647 (7155) ianuarie I 1. Matei Basarab voievod porunceşte la 1 2 boieri să hotărnicească
moşia Sărata a mănăstirii Vaideei şi alte locuri care aparJin acestui lăcaş.
1 9. 1647 (7155) ianuarie I 1, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte Ruxandrei, fiica
lui Dumitru Dudescu IO pogoane de vie în dealul Neagovanilor, j. Sac.
20. 1647 (7155) ianuarie 13. Şerban iuzbaşa din Văleni vinde lui Neagu) vătaf 1 89 stânjeni
la Brăgăreşti, j. Sac.
2 1 . 1647 (7155) ianuarie 13. Şerban iuzbaşa din Văleni, j. Sac, vinde lui Necula Ghiurmescul
56 de stânjeni ocină la Brăgăreşti, j. Sac.
22. 1647 (7155) ianuarie 14, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Tismana
satul Iarghiavita în urma unei judecăti cu urmaşii ctitorilor, Sârbu stolnic şi sotia lui,
Marina.
23. 1647 (7155) ianuarie 15. Douăzeci şi patru de boieri jurători luati pe răvaşe de egumenul
Ioan adeveresc că cinci rumâni din Cioroiul sunt rumâni ai mănăstirii Căluiu.
24. 1647 (7155) ianuarie 15. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu Dudescu logofăt
ocină în Tătarul, j. Ilfov, pentru că a plătit birul lui Ursul, fiul lui Datco dărăbantul.
25. 1647 (7155) ianuarie 15, Târgo••işte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Sava, fiul lui
Iorga şi vărului său, Constantin logofăt, o grădină cu vie în Târgovişte.
26. 1647 (7155) ianuarie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Căluiu
două părJi cu rumâni din satul Cioroiul, iar a treia pane episcopiei de la Râmnic.
27. 1647 (7155) ianuarie 16. Voico, fiul lui Simion pitar din Găieşti, pune zălog o delnită
din Ştefăneşti la Stroe Leurdeanu mare vistier.
28. 1647 (7155) ianuarie 1 6, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii de la
Gura Motrului ocină în Hănăşeşti, j. Dolj, dăruită de Gheorghe şi nepotul său, Sava.
29. 1647 (7155) ianuarie 1 7. Marin şi fratele său, Stan, nepotii lui Neniu, vând lui Radu
mare căpitan ocină în funia beneştilor.
30. 1647 (7155) ianuarie 1 7. Stanciu), fiul lui Crăciun, vinde lui Tudor logofăt din Olteneşti,
panea lui din Sâmbotin, j. Vâlcea.
3 1 . 1647 (7155) ianuarie 10, Târgoi•işte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii
Câmpulung moşiile, muntii şi rumânii din Voineşti, Bogăteşti şi Bădeni, j. Muşcel.
32. 1647 (7155) ianuarie 11. Bise din Negoieşti, fiul lui Chiru din Târgşor, vinde cuscrului
său, Todorachi, o vacă cu lapte şi o jumătate de ocină la Negoieşti, j. Prahova.
32. bis 164 7 (7155) ianuarie 11. Mircea comis din Oreşti şi fratii săi, Armencea postelnic
şi Ion, vând lui Gherghe vistier panea lor de pământ din Ciumemic, jud. Ilfov.
33. 1647 (7155) ianuarie 14. Oprea adevereşte cumnatului său, Zaharia că a dat surorii
sale, Calea, drept zestre o jumătate de delniţă din Izvorani, j. Argeş.
34. 164 7 (7155) ianuarie 15. l braim şi Husul vând mănăstirii Sadova un copil de ţigan.
35. 1647 (7155) <ianuarie> 1 7. Preda spătar vinde lui Oprea vătaf a treia pane de moşie
din Oboga, j. Romanaţi şi cu doi rumâni.
36. 1647 (7J55) ianuarie 18. Tudor postelnic, fratele lui Udrea postelnic din Bircii, vinde
o ţigancă lui Bălteanu şi lui Badea din Micşăneşti.
37. 1647 (7155) ianuarie 18, Târgovişte. Matei Basarab voievod porunceşte la şase megiaşi
să cerceteze dacă Pârscovenii au moşie la Blăstematele, j. Buzău.
38. 1647 (7155) ianuarie 19, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Snagov
nişte ţigani, luati în schimb de la domnie.
39. 1647 (7155) ianuarie JO. Stanciu! postelnic din Pârâiani vinde lui Danciu logofăt din
Mileşti panea lui de moşie cu rumâni din Polovragi, j. Gorj.
40. 1647 (7155) ianuarie JO. Matei Basarab voievod porunceşte la şase megiaşi să aleagă
mănăstirii Verbila, panea lui Tetu şi a lui Bucşe din Pârşcoveni, j. Buzău.
4 1 . 1647 (7155) februarie. Damian vinde o pane de moşie în Luceşti jupânului Irimie.
XXXIV
42. 1647 (7155) februarie I. Avxăntic, egumenul mănăstirii Gruiu, face schimb de tigani
cu Varlaam, egumenul mănăstirii Căldăruşani.
43. 1647 (7155) februarie 1, Târgo,•işte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Oprea vătaf
parte de moşie cu rumâni în Oboga, j. Romanaţi.
44. 1647 (7155) februarie 6. Cârste şi Lupul vând lui Vintilă logofăt din Târgu-Jiu partea
de moşie din Turcineşti, j. Gorj.
4S. 164 7 (7155) februarie JO. Stan din Merişani dăruieşte mănăstirii Tutana apa din hotarul
Bădeştilor şi Vâlcelelor pentru moara mânăstirii.
46. 1647 (7155) februarie J O, Târgo ,•işte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Danciul
Doicescul clucer părti din satele Hărbor, Trânşani şi Vălenii de Sus, j. Ialomiţa.
47. 1647 (7155) februarie 13. Gherghe vistier, ispravnicul Bucureştilor, cercetează pricina
dintre mănăstirile Plumbuita şi Sărindar pentru nişte mori pe care mănăstirea Sărindar
dorea să le facă la Boleasca şi care aveau să inunde ocina mănăstirii Plumbuita.
48. 1 64 7 (7155) februarie 13. Stan dăruieşte mănăstirii Argeş partea lui de moşie din
Merişani, pentru ca să-i scoată din rumânie doi fii de la Radu căpitan.
49. 1647 (7155) februarie 16. Cernea şi rudele sale vând mănăstirii Deduleşti vii Ia Răduceşti,
j. Buzău.
SO. 1 64 7 (7155) februarie 16. Radu Mihalcea mare comis schimbă moşia sa de la Plăseni
cu mănăstirea Plumbuita, primind în schimb pe cea de la Tâmbureştii de Baltă, j.
Ialomita.
St. 1647 (7155) februarie 1 6. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Plumbuita ocină
în Boleasca, pe care mănăstirea Sărindar o revendica, hotărând ca vadul ei să nu mai
fie înecat de morile de Ia Roşu ale mănăstirii Sărindar.
S2. 1 647 (7155) februarie 18, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii
Plumbuita moşia Plăseni pe Mostiştea, j. Ilfov.
53. 164 7 (7155) februarie 19. Dragomir şi fiul său vând popii Pârvul din Văleni partea lor
de moşie.
54. 1647 (7155) februarie 19. Pârvana neguţătorul vinde jupânului Trandafir o prăvălie cu
pivniţă in Bucureşti.
55. 1647 (7155) februarie 20. Popa Manea cumpără douâ pogoane de vie la Mălin, partea
lui Dumitru lurga.
56. 1 64 7 (7155) februarie 20. Preda postelnic împarte viile de pe valea Bădeştilor şi de la
Viticheşti fiilor săi.
57. 164 7 (7155) februarie 23. Matei Basarab voievod scrie lui Ghionna mare ban să
cerceteze hotarele de la Fometeşti ale moşiei lui Petru neguţătorul.
58. 1 64 7 (7155) februarie 24, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte ca Dumitru
Sândiiie, împreună cu fiii şi nepoţii săi din Băjeşti să fie sloboziţi de rumânie.
59. 1 64 7 (7155) .februarie 24, Târgovişte. Matei Basarab voievod hotărăşte ca Gherghe .
<Băleanu> clucer şi fratele său, Petru sluger să fie lăsati în pace de către Mihai
1uzbaşa, în pricina moşiilor rămase de la unchiul lor, Leca spătar.
60. 1647 (7155) februarie 24, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mareş logofăt
ocină în Băjesti, j. Muşcel.
61. 1647 (7155) /ebruarie 25 Toma din Budişteni vinde lui Stanciu) logofăt un loc de vie
.
în deal la Oţul, j. Muşcel.

62. 1 6<4> 7 (71<5>5) februarie 25. Badea Câineşi din Groşi vinde popii Stanciu) din
Moşoaia o l ivadă în hotarul Groşilor, j. Argeş.
63. 1647 (7155) februarie 28. Stan, fiul Mâinea din Ţâţa şi fiica sa, Rada, vând lui Nenciul
iogofăt o silişte în Fieni, j. Dâmbovita şi alte locuri.
XXXV
64. 1647 (7155) martie 1. Drăguşin, fiul lui Muja din Răteşti, şi jupâneasa Neacşa din
Băjeşti vând unchiului lor, Radu mare logofăt din Cocorăşti un rumân cu patru
feciori.
65. 1647 (7155) martie 1. Ion logofăt din Corşori mărturiseşte că s-a socotit cu fratele său,
Petru, pentru cheltuielile avute cu moşiile de la Cârstineşti şi Corşori, pe care sunt
înfrătiti.
66. 1647 (71550 martie J. Neaga Oloaga şi fiii ei vând lui Stoica logofăt delniţa lor din
Bătieşti, j. Dâmboviţa.
67. 1647 (7155) martie 1, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Sadova
satele Zăvalul, Gârleni şi Amăreşti, cu rumâni.
68. 1647 (7155) martie 4. Paraschiva, fosta sotie a lui Necula paharnic din Ugrumi, vinde
lui Matei Basarab voievod satul Albuleşti, j. Mehedinţi.
69. 1647 (7155) martie 5. Calea, soţia lui Franţa logofăt, şi rudele ei vând lui Manta o parte
din satul Negeşti, j. Muşcel.
70. 1647 (7J55) martie 7. Dobre porcar din Greaca dăruieşte mănăstirii Sărindar două
răzoare de vie, călugărindu-se în acest lăcaş.
71. 1647 (7155) martie 8. Ştefan şi fiii lui vând lui Preda armaş, fiul lui Bratu, fost mare
comis ocină în Drăgoieşti, j. Argeş.
72. 1647 (7155) martie JO. Roşii şi păhărniceii din Clădeşti vând lui Radu Cocorăscu mare
logofăt ocina lui Dumiru Edul din Smedeşti.
·
73. 1647 (7155) martie JO, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Udrea slujer
moşie în satul Stroieşti, j. Ialomiţa.
74. 1647 (7J55) martie J1. Milea arbănaş din Câmpulung ia bani cu împrumut de la Milea
negustor, dând zălog o moşie la Poienari.
75. 1647 (7155) martie 11 Stan, nepotul lui Tatul din Merişani, se tocmeşte cu egumenul
.
Leontie de la mănăstirea Argeş să-i răscumpere doi fii din rumânie, în schimbul
moşiei sale de la Vâlcele, j. Argeş, închinată mănăstirii.
76. 164 7 (7155) martie J5. Muşat şi fiii săi zălogesc moşia, via, casa şi siliştea lor la
Drăgan.
77. 1647 (7155) martie 18. Frâncu din Vodiţa de Jos dăruieşte mănăstirii Topolniţa partea
lui de moşie din Vodiţa, j. Mehedinţi.
78. 1647 (7155) martie J8. Pătru postelnic din Muşcel se înfrăţeşte cu Lupul pe ocina lor
din dealul Cepturilor, j. Sac
79. 1647 (7155) martie 18, Târgovişte. Matei Basarab voievod dă carte de volnicie lui
Stanciu! băiaşul, fiului şi vărului acestuia, ca să le fie lor toţi ţiganii care au fost ai
lui Socol din Baia, precum şi viile care erau datorate de Vladul, fiul lui Preda din
Bârseşti.
80. 1647 (7155) martie 10 Neia şi fratele său, Neacşu Varză din Seaca recunoaşte că au
.
furat de la Saulea Popa, negustor ieşean, 400 de lei.

81. 1647 (7155) martie 11, Târgovişte. Stan, fiul lui Dedul din Crângeni, j. Olt se vinde
rumân lui Diicu Buicescu mare spătar.
82. 1647 (7J55) <martie> 11. Stoica şi Radu vând lui Dumitru Fărâmiţă două pogoane, loc
de casă la Stănceasca.
83. J647 (7155) martie 13, <Râmnicu- Vâlcea>. Conda croitorul şi soţia sa vând un loc
<lângă Râmnic> lui Nicola, fiul lui Stoica postelnic.
84. 1647 (7155) martie 15. Cioană comis şi fratele său, Gheorghe, schimbă un ţigan cu
mănăstirea Tismana.
85. 1647 (7155) martie 16, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Nedelco, Lepădat
şi Piperea din Bădeni muntele Vâja, j. Muşcel în urma unei judecăţi.
XXXV I
86. 1647 (7155) martie 28. Ananiia şi Sava vând popii Radu partea lor din satul Tifuleşti,
j. Buzău.
87. <1647 ante martie> 28. Muşat vinde pe patul morţii 1 1 0 stânjeni de moşie la Zoreşti,
j. Buzău.
88. 1647 (7155) martie 29. Stoica diacon şi soţia lui, Stanca vând lui Nenciul logofăt din
Bărbăteşti moşia lor din Fieni, j. Dâmboviţa.
89. 1647 (7155) martie 30. Şase megiaşi cercetează pricina dintre mănăstirea Verbila şi
popa Lăudat din Pârscov pentru partea de ocină a lui Tetu şi Bucşe.
90. 1647 (7155) aprilie 3. Alimpie, egumen al mănăstirii Izvorani împreună cu soborul
adeveresc lui Jipa postelnic din Verneşti în privinţa confl ictului cu satul Săseni
pentru nişte ţigani.
91. 1647 (7155) aprilie 4. Ispas vinde lui Nanu partea lui de moşie din Mierlarii de Jos,
j. Ilfov.
92. 1 64 7 (7155) aprilie 5. Manea din Huieşti vinde postelnicului Mircea din Setăşeşti
partea lui de moşie din Huieşti, j. Teleorman.
93. 1647 (7155) aprilie 8. Udrea sluger şi Colţea vornic, fiii lui Danciu Doicescul clucer
hotărnicesc cu Ştefan, episcopul Buzăului, părţile fiecăruia din satul Văleni, j. Argeş.
94. 1 64 7 (7155) aprilie 9. Dumitraşco sluger ia în chezăşie de la mănăstirea Ţânţăreni
patru ţiganci în prezenţa lui Ghionna mare ban al Craiovei; tigăncile sunt revendicate
şi de feciorii lui Stoica.
95. 1647 (7155) aprilie JO. Crăciun din Prisaca vinde lui Apostololache comis două pogoane
şi jumătate de vie din dealul Gorunului, j. Sac.
96. 1 64 7 (7155) aprilie 11. Matei Basarab voievod volniceşte mănăstirea Govora să ia
gorştina de oi de la rumânii mănăstirii de la Ceme\i, j. Mehedinţi.
97. 1 647 (7155) aprilie 18. Velica, fiica lui Stoica Colţu din Budişteni, vinde lui Stanciu
logofăt împreună cu sotul ei, Radosav, şi cu fiul lor moşie în Budişteni, j. Argeş.
98. 1647 (7155) aprilie 20. Dumitru, Lupul şi Chiriac, fiii lui Pătru din Ungurei, vând
moşie lui Vintilă, Stan şi Coman, fiii lui Marco.
99. 1 647 (7155) aprilie 20. Necula, fiul lui Stănică din Buzăieşti, vinde lui Şerban vistier
şi so\iei lui, Neaga moşie în Buzăieşti, j. Argeş, ocină stearpă, fără rumâni.
1 00 . 164 7 (7155) aprilie 20. Stanciu şi Radu vănd lui Marin iuzbaşa din Târşor locul lor
de casă din Târşor, j. Prahova.
1 0 1 . 1 647 (7155) aprilie 20. Vladul Ciulimbră din Cucuteni vinde lui Ion Cârstocescul din
Runcu o jumătate din livadă în Poduri, j . Dâmbovi\a, iar cealalată jumătate a dat-o
de zestre nurorii sale, Anghelina.
1 02. 1647 (7155) aprilie 21. Udrea postelnic din Găieşti vinde lui Stroe Leurdeanul mare
vistier o delniţă în Ştefăneşti, j. Argeş.
1 03. 1647 (7155) aprilie 22. Stanciu şi Simion din Lăngeşti vând lui Bănuţă o arătură de
trei zile în hotarul Goleştilor, j. Argeş.
1 04. 164 7 (7155) aprilie 22. Matei Basarab voievod porunceşte la doisprezece boieri să
hotărnicească moşiile mănăstirii Câmpulung din satele: Creţuleşti, Ghimpa\i şi Morteni,
j. Dâmboviţa.
1 05. 1 64 7 (7155) aprilie 22. Matei Basarab voievod împuterniceşte mănăstirea Tismana să
tină siliştea Moii, j. Gorj.
1 06. 1647 (7155) aprilie 22, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Tismana
dania veche de jumătate din v�.ma de la Vâlcan, j. Mehedinţi şi adaugă acesteia vama
de ceară şi de boi de la Cerneţi.
1 07. <1647 aprilie 23>. Micul, fiul lui Pătru, scrie egumenului Nectarie de la mănăstirea
Brad pentru un pogon şi un răzor de vie <la Băc!eni>.
XXXVII
1 08. 1647 (7155) aprilie 25. Jonaşco din Novaci vinde lui Bunea vistier, partea lui de moşie
din Grădişte, j. Vlaşca.
. .
1 09. 1647 (7155) aprilie 25. Matei Basarab voievod hotărăşte ca mănăstirea Tismana să
aibă pace pentru bălţile de la Măceş şi � istreţ din pa�ea m�năstirii Ho�ărani: .
_
1 1 0. 1647 (7155) aprilie 25, Târgovişte. Matei Basarab voievod mtareşte ep1scop1e1 de
Râmnic vinăriciul de la viile din dealul satului Muiereasca, j. Vâlcea.
1 1 1 . 1647 (7155) aprilie 26. Andrei şi vărul lui Stoica vând lui Dragomir grecul partea lor
de moşie din Turburea, j. Argeş.
1 1 2. 1647 (7155) aprilie 26. Ghinea şi Badea vând lui Costea ocina lor <din Toxobeşti>.
1 1 3. 1647 (7155) aprilie 26. Stanciu, feciorul lui Lupu din Popeşti, vinde comisului
Apostolache ocină în Mâstâneşti, j. Prahova.
1 1 4. 1647 (7155) aprilie 2 7. Dragomir mare vomic ii întăreşte lui Braşov şi fiilor săi o
delniţă în Bărbuleţu, <j. Dâmboviţa>.
1 1 5. 1647 (7155) aprilie 2 7. Macavei din Polovine se vinde rumân cu feciorii săi şi ocina
sa lui Preda Brâncoveanu mare clucer.
1 1 6. 1647 (7155) aprilie 2 7, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte nişte vecini din
Zăblăiani, j. Ilfov, care au aparţinut lui Belciu, mănăstirii Radu Vodă, luaţi în schimb
pentru ocina şi rumânii din Poiana, j. Ialomiţa.
1 1 7. 1647 (7155) aprilie 28. Mănăstirile Stelea din Târgovişte şi Sf. Gheorghe din Bucureşti
fac schimb cu Sava logofăt cu moşiile Stâlpeni şi Furduieşti, j. Ilfov.
1 1 8. 1647 (7155) aprilie 28, Târgovişte. Matei Basarab întăreşte lui Dumitru Filişanu
mare sluger satul Salcia, j. Mehedinţi, confiscat pentru hiclenie de la Eustratie
Leurdeanu al doilea vistier.
1 1 9. 1647 (7155) aprilie 29, Târgoi•işte. Matei Basarab întăreşte lui Oancea şi altora moşie
în Dumbrăviţa, j. Teleorman, după ce s-a răscumpărat de rumânie de la Pătraşco
postelnic.
1 2 0. 1647 (7155) aprilie 29. Cartea lui Matei Basarab voievod pentru judecata <mănăstirii
Slobozia lui Enache> cu Dobre vomicul şi fiul său.
1 2 1 . 1 64 7 (7155) aprilie 30, Târgovişte. Sofica, soţia lui Radu mare comis, dăruieşte
mănăstirii Bradul panea sa .de moşia din Pătârlagele, j. Buzău.
1 22. 1647 (7155) aprilie 30. Teofil, mitropolitul Ţării Româneşti, îndeamnă pe şase boieri
jurători ca să adevereze drept pentru via de la Valea Izvoranilor a lui Alexe din
Piteşti.
1 23. 1647 (7155) aprilie 30, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Sava logofăt
şi soţiei lui, Livera, ocină la Stâlpeni şi Furduieşti, obţinute prin schimb cu
mănăstirea Stelea.
1 24. 1647 (7155) aprilie <30>. Matei Basarab voievod orânduieşte 1 2 megiaşi jurători ai
lui Radu Ţigănaş să cerceteze dacă a primit bani de la Iordache postelnic.
125. 1647 (7155) mai 1. Pătraşco şi fratele său, Giura din Morunglavi, pun un nou soroc
lui Ion pentru restituirea ţiganului zălogit.
1 26. 1647 (7155) mai 1. Stan chivărarul vinde lui Condilă postelnic un loc de la Troian
până la Fântâna Catarăi, j. Vâlcea.
1 27. 1647 (7155) mai 1, Tirgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu) postelnic
din Vârâţi ocina de la Grădiştea, j. Olt.
1 28. 1 �4 7 (7155) mai 3. Maria şi fiii ei schimbă cu Dragomir un Joc de casă în Berindeşti,
J . Argeş, pentru loc la Tulburea.
1 29. 1647 (7155) mai 3. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătru, Stanciu! şi altora din
Urzicuţa, j. Dolj, răscumpărarea din rumânie din panea lui Vlaico postelnic din
Comet.
XXXVIII
1 30. J 64 7 (7155) mai 7. Şase boieri hotărăsc ca Anghel vătaful să stăpânească pe Badea
ţiganul, iar popa Ianache din Morunglavi pe ţiganca Neaga.
1 3 1 . J 647 (7155) mai 7. Matei Basarab voievod întăreşte popii Ianache din Morunglavi o
ţigancă.
1 32. J647 (7155 ) mai 8. Oană Răzvan căpitanul din Sulimanul vinde lui Radu Cocorăscul
mare logofăt 1 40 stânjeni în Ceganii de Baltă, j. Ialomiţa.
1 33. J 64 7 (7J55) mai 8. Matei Basarab voievod volniceşte pe popa Ianache din Morunglavi
şi pe fiii săi să cumpere o jumătate de funie de ocină la Şerbăneşti de la egumenul
Ioan al mănăstirii Căluiu.
1 34. J647 (7155) mai 9. Teodosie vinde o ţigancă lui Pătraşco şi Giura din Morunglavi.
135. J 64 7 (7J55) mai JO. Matei Basarab voievod întăreşte lui Tudor. feciorul lui Stanciu
logofăt din Olăneşti locurile din Padina Pârâului, după ce a lepădat banii lui Pârvul
Olănescul.
1 36. J 64 7 (7155) mai JO. Drăgoi, Şărbu şi alţii vând lui Sava logofăt panea lor de moşie
din Brătienii de Jos, j. Argeş.
1 37. J64 7 (7155) mai 11. Şerbu, fiul lui Dragomir, vinde jupânesei Anca vie la Iubăneşti.
138. J 64 7 (7155) mai J2. Matei Basarab voievod pon:a1ceşte unor hotarnici luaţi de
Condilă postelnic să aleagă hotarele satului Ciofrângeni, j. Argeş de cele ale
orăşenilor din Argeş.
1 39. J 64 7 (7155) mai J2. Matei Basarab voievod porunceşte jurătorilor lui Dumitru din
Uieşti şi ai lui Stanciu să cerceteze dacă nişte ţigani şi rumâni au fost daţi de zestre
Tudorei.
1 40. 1 64 7 (7155) mai J2, Târgovişte. Matei Basarab voievod intăreşte lui Radu Cocorăscu
mare logofăt satele Negeşti, Şirina, Mileşti şi altele.
141. 164 7 (7155) mai 13. Gherghina, fiul lui Petrica din Craiova, dăruieşte mănăstirii
Jitianul o curătură la Râioasa, j. Dolj.
1 42. J 64 7 (7155) mai 13. Udrea Doicescu sluger dăruieşte finului său, Stanciu, ocină în
Păpeni, j. Ialomiţa.
1 43. 1 64 7 (7155) mai 15. Gherman, fiul lui Borcea, vinde lui Radu <Mihalcea> mare
comis, 80 de stânjeni de ocină în Bălteni, j. Buzău.
1 44. 1647 (7155) mai J 6. Zaharia şi fraţii săi vând lui Cârstian Golescu panea lor de moşie
în Foleştii de Jos, j. Vâlcea.
1 45. J 64 7 (7155) mai 1 7. Costandin din Gârleni se vinde rumân cu feciori i şi ocina sa lui
Matei Basarab.
1 46. 1 64 7 (7155) mai 1 7, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dima, Nenciul
logofăt şi lui Nicula, fiii lui Pană postelnic, o grădină în dealul Bărbăteştilor.
147. 1 64 7 (7155) mai J8, Târgovişte. Aldea din Cavaransebiş adevereşte că mai are de dat
30 de galbeni lui Gavril spătar pentru răscumpărarea din rumânie.
1 48. J647 (7155) mai 20, Târgovişte. Preda mare clucer <Brâncoveanu> cumpără de la
popa David ocină în Obârşia, fără rumâni.
1 49. J647 (7155) mai 22, Buzău. Manea din Ciorăşti vinde ocină lui Giurgiu din Odobeni.
1 50. J647 (7155) mai 22, Buzău. Măican din Ciorăşti vinde ocină lui Giurgiu din Odobeni.
151. J647 (7155) mai 22, Buzău. Radu Ciorăscul vinde ocină lui Giurgiu din Odobeni.
1 52. 1647 (7155) mai 22. Matei Basarab voievod volniceşte mănăstirea Ciolanu să strângă
trei posluşnici străini pentru nevoile ci, scutiţi fiind de bir .
1 53. J 64 7 (7155) mai 23. Donca vătaf şi Vremeş globnic domnesc fac schimb de ţigani cu
Negoiţă paharnic din Tătărani.
1 54. J647 (7J55) mai 23. Fisenţea logofăt vinde un copil de ţigan lui Necula logofăt din
Ţigănişti.
XXXIX
1 55. /647 (7155) mui 25. Dragomir iuzbaşa din Muşcel vinde lui Gherghina partea sa de
moşie din Portişor, j. Argeş.
1 56. /647 (7155) mai 28, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gherghe spătar,
Neagoe paharnic şi Moise spătar, fiii lui Mihalcea comis din Pătârlage, părţi de ocină
în Cândeşti, j. Buzău.
1 57. 164 7 (7155) mai JO, Târgovişte. Matei Basaran voievod întăreşte lui Lăudat comis
ocină în Blagodeşti, j. Ialomiţa partea de ocină a cumnatei sale, Maria.
1 58. /647 (7155) mai JO, Târgovişte. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Mihalachi spătar,
pe care-l cunună, doi copii de ţigan din ţigănia domnească.
1 59. /647 (7155) mai Jl. Miloş logofăt zălogeşte toată partea lui de moşie din Căzăneşti
postelnicului Semen.
1 60. /647 (7155) iunie. Danciul postelnic din Măldăreşti şi nepoţii lui vând lui Radu
căpitan din Fărcaşa ocină în Murgeni, j. Olt.
1 6 1 . 1647 (7155) iunie 1. Doisprezece boieri hotărnicesc părţile de moşie ale mănăstiri i
Câmpulung din satele : Creţuleşti, Ghimpaţi, Morteni ş i Vultureşti, j . Argeş.
1 62. 1647 (7155) iunie I. Matei Basarab voievod împuterniceşte mănăstirea Plumbuita să
strângă dijma de pe moşiile ei de la Boldoregeşti şi Plăseni, j. Ilfov.
1 63. <1647 iunie />. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mihart, fiul lui Stanciu! postelnic
din Dălga, moşia tatălui său.
1 64. 164 7 (7155) iunie 2. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Petru Băleanu sluger
să cumpere o moşie în Cătun, j. Dâmboviţa, partea fratelui său de moşie, Anton.
1 65. 1 64 7 (7155) iunie J, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea din
rumânie a lui Tihul şi a fi i lor lui din Obârşia, j . Romanaţi, dinspre Preda
Brâncoveanu mare ban.
1 66. 164 7 (7155) iunie J, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte Poieteştilor şi altor
săteni din Afumaţii cei Mari, j. Sac, trei părţi de ocină în acest sat.
1 67. 1647 (7155) iunie 4. Mai mulţi megiaşi din Tatin mărturisesc pentru hotarele dintre
satele Chiseleţi şi Clinceni, j. Ilfov.
1 68. 1647 (7155) iunie 6. Gherghina postelnic din Negoieşti, fiul lui lvăniş, vinde lui
Necula pârcălab <din Glogova> un rumân.
1 69. 164 7 (7155) iunie 8. Staico vinde lui Apostolache comis ocină în Lindiceşti, j. Ialomiţa.
1 70. 1647 (7155) iunie 9. Stan vinde lui Radu Brânză postelnic partea lui de moşie din
Urdeşti, j . Dâmboviţa.
1 7 1 . 1647 (7155) iunie 12. Stanciu vătaf din Ţâţa şi alţii, feciori boiereşti, adeveresc lui
Nan şi Oancea din Fieni răscumpărarea de rumânie.
1 72. 1647 (7155) iunie 12. Vlad, fratele lui Călugăr, vinde jupânului Marco partea sa de
ocină din Ungurei, j. Buzău, pentru a plăti vacile furate de ei.
1 73. 164 7 (7155) iunie 12. Doisprezece boieri hotarnici adeveresc pentru Gheorghe
clucer şi pentru fratele său, Petru sluger, hotarele moşi ilor de la Măraţi şi
Slătioarele, j. Ialomiţa.
1 74. 1647 (7155) iunie 12. Şase boieri cercetează dacă Antonie din Negoieşti a înapoiat
cumnatei sale Ana, cele rămase de la soţia sa, Neacşa.
1 75. 1647 (7155) iunie 12. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu mare comis moşia de
la Tâmbureşti, j. Ialomiţa.
1 76. 1647 (7155) iunie 13, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Badea cupeţul
de la Brăila satul Măcreşti, j. Râmnic, în unna unei judecăţi.
1 77. 1647 (7155) iunie 15. Popa Gheorghe, fiul popii Vlad din Jugureni, vinde ocina lui
din Lindiceşti lui Apostolache comis.
1 78. 1647 (7155) iunie 15, Târgovişte. Radu mare comis şi soţia lui, Sofica, dăruiesc
vărului lor, Pană, 1 00 de stânjeni de ocină la Brăgăreşti, j. Buzău.
XL
1 79. 1 64 7 (7155) iunie 15, Târgovişte. Nedelco călăraş, fiul lui Micul, vinde ocina sa din
satul Slănic, j . Muşcel , lui Stroe Leurdeanul mare vistier.
180. 1647 (7155) iunie 1 5, Târgovişte. Doisprezece boieri hotărnicesc moşia mănăstirii
Argeş de la Futeştii de Baltă, j. Jalomita. dinspre părţile păpească şi ioneasă, a lui
Albul Rogoz şi B adea.
1 8 1 . 1647 (7155) iunie 1 5, Târgol'işte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Mihai, tiui lui
Mihai comis din Sărata, moşie la Plosca, j. Teleorman.
1 82. 1647 (71 55) iunie 15, Târgol•işte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Argeş
satul Futeştii de B altă cu vecinii, în urma cercetării făcute de cei doisprezece boieri
hotarnici.
1 83. 1647 (7155) iunie 15. Neagoe şi fratele său, Stoica, vând lui Crăciun Ciocănescu
moşia în Dârza, j. Giurgiu.
1 84. 1 64 7 (7155) iunie 15. Tatul vinde lui Radul al doilea logofăt şi lui Pădure din familia
Creţulescu 16 stânjeni de ocină în <Dârza>.
1 85. 1647 (7155) iunie 1 6. Şase boieri adeveresc părţile care revin lui Mâinea sluger şi lui
Stanciu( logofăt din moşia Piscul Scâmpiei, j. Ilfov.
1 86. 1 64 7 (7155) iunie 1 6. Matei Basarab hotărăşte ca doi frati din Răduceşti, j. Râmnic,
să plătească împreună birul de 5 costande, iar cel de-al treilea frate, 3 costande.
1 87. 1 64 7 (7155) iunie 18. Stoica Vădievoiul şi soţia sa dăruiesc mănăstirii Cozia o moşie
şi casă în Câineni, j. Vâlcea.
1 88. 1647 (7155) iunie 22, Craiova. Jupâneasa Vlădaia vinde lui Ghiorma mare ban al
Craiovei o ţigancă.
1 89. 1 64 7 (7155) iunie 22, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Câmpulung
ocinele din satele : Creţuleşti, Ghimpaţi, Morteni şi Vâltureşti, dăruite de Para paharnic.
1 89 bi'. 1647 (7155) iunie 23. Gheorghie clucer, trimis de Matei B asarab, împarte rumânii
din Popeşti şi Bănciuleşti ai mănăstirilor Sf. Nicolae şi Sfe. Ecaterina.
1 90. 1 64 7 (7155) iunie 15. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ganul ocina lui din
Porumbreni , împuternicindu-l să perceapă dijma de pâine, grâu, orz de la ţărani şi
călăraşi.
1 9 1 . 1647 (7155) iunie 28. Tudosie portar, fiul lui Tudor grecul, vinde lui Andrei mare
şetrar ocină în Gorneni, j. Vlaşca.
1 92. 1 64 7 (71 55) iunie 28. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Radul <Mihalcea>
mare comis să-şi stăpânească muntii dinspre păqile ungureşti în dreptul muntelui
Siriului Harţagul.
1 93. 1647 (7155) iunie 30. Bâra şi Grozava, fetele lui Albul din Glupavi, vând lui Gheorghe
vistier moşia lor din satul Glupavi, j. Vlaşca.
1 94. 1647 (7155) iunie 30. Sora, fi ica lui Dobromir din Crângureni, împreună cu soţul ei,
Oprea, vând lui Stanciu logofăt moşie şi vie.
1 95. 1647 (7155) iunie 30. Matei Basarab voievod porunceşte la şase boieri să cerceteze
felul în care s-au răscumpărat rumânii de pe moşia Cerbureni a jupânesei Grăjdana.
1 96. <1647 iunie 30>. Sora, fi ica lui Dobromir din Crângureni, împreună cu soţul ei Oprea,
vând lui Stanciu logofăt moşie şi vie.
1 97. 1647 (7155) iulie 2. Jon, ginerele lui Gane < din Beceni>, vinde vie lui Stoica şi lui
Stanciu.
1 98. 1647 (7155) iulie 2. Necula şi Radu mărturisesc lui Jipa postelnic despre datoria pe
care au avut-o la negustorii Panait şi Apostol Macri pentru birul de oaie seacă.
1 99. 1 64 7 (7155) <iulie 2>. Draghia şi Necula din Verneşti se împrumută cu 7 galbeni de
la Jipa postelnic pentru a împlini banii birului.
200. 1647 (7155) iulie 3. Sin vătaf vinde lui Bunea vistier moşie la Ulmeni, j . Teleorman.
XLI
201. J647 (7155) iulie 5, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoian, fiul lui
Badea din Ţigăneşti, via din Râpa de Jos, în urma unei judecăţi.
bis.
201 J647 (7155) iulie JO. Precup din Bucureşti, împreună cu soţia lui, Dumitra, vând
lui Radu! mare comis trei răzoare de vie în dealul Bucureştilor pentru 55 de ughi.
202. J647 (7155) iulie JO. Matei Basarab voievod scrie lui Gheorghe, ispravnicul scaunului
Bucureştilor, pentru moşia de la Gorgănaşi a lui Preda annaşul.
203. J647 (7155) iulie 13. Dragomir cămăraş din Rătevoieşti vinde lui Stroe mare vistier
Leurdeanul moşie la Groşăt, j. Muscel.
204. J647 (7J 55) iulie 13. Irina vinde lui Neagu stegar de călăraşi ocină la Olteni, j. Buzău.
205. J647 (7155) iulie 15, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte jupâneasei Elina
Cantacuzino, fiica doamnei Elina din Mărgineni, ocină şi vii în dealul Ştefăneştilor,
j. Argeş.
206. J64 7 (7J55) iulie 15. Neagoe, fiul postelnicului Dragul din Togozeni, vinde lui
Apostolache comis ocină în Ojogeni, j. Ialomiţa.
207. J647 (7155) iulie 20. Badea paharnicul şi Pârvul spătar se obligă să plătească lui
Necula logofăt din Ţigăneşti o datorie în termen de un an.
208. J647 (7155) iulie 20. Lupul, fiul lui Necula din Cătun, vinde lui Ghionna mare ban
o fată de ţigan.
209. J647 (7155) iulie 20. Popa Oprea din Fântâna Babei vinde lui Iordache vomic din
Cozleci ocină în satul Grozeşti, j . Sac.
2 1 0. J647 (7155) iulie 20. Matei Basarab voievod împuterniceşte mănăstirea Glavacioc să
şi ia dijma de la Obislav, j. Dâmboviţa.
211 . J 647 (7155) iul/ie 23. Doisprezece boieri împart averea rămasă de la Preda din Lereşti
celor şase fii ai lui.
212. J647 (7155) iulie 25, Târgovişte. Matei Basarab voievod întăreşte mănăstirii Căldăruşani
satul Vâlcăneşti, j. Ilfov, pe care îl scuteşte de dări.
2 1 3 . J64 7 (7155) iulie 28. Lupul, fiul lui Ion Bâca din Jugureni, vinde lui Dragu iuzbaşa
din Cislău ocină în Broşteni.
214. J647 (7J55) iulie 28, conacul de la Drugăneşti. Matei Basarab voievod întăreşte
eliberarea din rumânie a lui Toma din Ruşii lui Nica logofăt.
215. J647 (7155) iulie 28. Matei Basarab voievod întăreşte sătenilor din Cucuteni părţi de
moşie în sat, în Jurubeşti şi în Moceşti, j. Buzău.
2 1 5 bis. J647 (7J55) august J, Bucureşti. Ianiu vistier vinde lui Hrizea mare logofăt 4 roate
de moară pe apa Prahovei şi doi rumâni din Dălbăneşti.
216. J647 (7155) august J. Paraschiva şi sora sa, Stana mărturisesc că Mostrob şi Stan, fiii
popii Pătru, au răscumpărat de la ele nişte vii.
2 1 7. J647 (7155) august 2. Gherghe postelnic, fiul lui Aldea postelnic, vinde lui Preda
postelnic un ţigan.
218. J647 (7155) august 4. Matei Basarab voievod porunceşte lui Preda sluger, vameşul
din Oraşul de Floci, să oblige satele : Blagodeşti, Vlădeni, Făcăiani şi Bordoşani să
plătească zeciuiala de pe baltă către mănăstirea Cozia.
2 1 9. J64 7 (71 55) august 5. Matei Basarab voievod întăreşte lui Nicola din Tismana
cumpărăturile lui din : Peştişani, Stolojani, Arcani şi Groşani, j. Gorj .
220. J647 (7155) august 6 . Iancu căpitan lasă moştenire fiului său, Pătraşco postelnic, u n
vad de moară c u livadă ş i u n loc d e casă lângă Gherghiţa.
221 . J647 (7155) august JO. Godeanu şi fiii săi vând lui Apostolache comis ocină la
Mâstâneşt, j. Buzău.
222. J 64 7 (7155) august JO, Târgovişte. Matei Basarab voievod îşi întăreşte mai mulţi
vecini din satul Izbiceni cu delniţele lor.
223. J647 (7155) august 15. Badea vinde lui Ivan Cortofleş un Joc în Gura Frăsinelului,
j . Argeş.
XLII
224. 1647 (7155) august 16, Craiova. Şase boieri hotărăsc moşia Comăţelul a mănăstirii
Bucovăţ.
225. 1647 (7155) august 20. Iordache vornicul lasă moştenire urmaşilor săi şi unor mănăstiri
vii şi moşii la : Cepturi, Vârliţi, Cherba, Vispeşti, Săhăteni şi altele.
226. 164 7 (7155) august 21. Moga vinde egumenului Leontie de la mănăstirea Dediul o vie
la Gârbovi, j. Buzău.
227. 1647 (7155) august 22. Ilie, nepotul lui Ilie din Dragosloveni, vinde lui Anghel partea
sa din Leoteşti, j. Sac.
228. 1647 (7155) august 24. Ioana, soţia lui Udrea postelnic şi alţii vând negustorului
Parasco ocină in Cosoba de Sus, j. Ilfov.
229. 1647 (7155) august 24. Joana, soţia lui Udrea postelnic şi alţii vând negustorului
Parasco ocină in Cosoba de Sus, j. Ilfov.
230. 1647 (7155) august 26. Stan Putcavel roşul vinde lui Apostolache comis partea sa de
ocină din Mâstâneşti, j. Buzău.
23 1 . 1647 (7155) august 26. Radu şi Tudor, fiii lui Petre, vând lui Neagoe Brăgărescu
moşie în Scorţeni, j. Prahova.
232. 1647 (7155) august 29. Jano se înfrăţeşte cu Hamza armaş şi cu Damaschin vomic,
dăruindu-le moşie în Flocoşi, j. Ilfov.
233. 1647 (7155) august 29. Nicola, fiul Armaşului din Colibaşi, vinde lui Dragomir moşia
lui din Prişneni, j . Mehedinţi.
234. 1647 (7155) august 30. Costandin Andonovici logofăt şi Sava mărturisesc de pâra ce
au avut-o cu unchiul lor, Ianache, pentru o ţigancă.
235. 1 64 7 (7155) august 30. Ianache şi fiii săi adeveresc lui Constantin Andonovici logofăt
şi lui Sava stăpânirea asupra ocinelor de la Vlădeni şi asupra ţiganilor peste care erau
înfrăţiţi.
236. <164 7 septembrie 1 - 1648 august 31>, 7156. Andrei vinde lui Ghinea un loc in
Lazuri, j. Dâmboviţa.
237. <1647 septembrie 1 - 1 648 august 31>, 7156. Patru megiaşi ai lui Cândea hotărăsc
în pricina dintre el şi fratele său, Vălean, asupra unei moşii la Mirceşti, j. Vlaşca.
238. <164 7 septembrie 1 - 1 648 august 31>, 7156. Neagoe Ghelescul şi fiii săi vând lui
Barbu căpitan vie şi ocină în Muşcel, j. Buzău.
239. <164 7 septembrie 1 - 1648 august 31>, 7156. Şase boieri luaţi de Socol Comăţeanu
clucer hotărnicesc, împreună cu monahul Ezech iel de la mănăstirea Sfânta Troiţă,
moşiile satelor Cliciu şi Marotinul, j. Ilfov.
240. <1647 septembrie 1 - 1648 august 31>, 7156. Voicilă, fiul lui Turcu, vinde lui Stan
din Matiţi şi lui Bădica din Păcăleşti patru funii de ocină la Păcăleşti, j. Sac.
24 1 . <164 7 septembrie 1 - 1 648 august 31>, 7156, Târgo1•işte. Matei Basarab voievod
întăreşte lui Stroe Leurdeanul mare vistier ocină la Izvorani, j. Muşcel.
242. <1647 septembrie 1 - 1648 august 31>, 7156. Matei Basarab voievod întăreşte hotarele
satului Paraipani închinat mănăstirii Sfânta Troiţă.
243. <1647 septembrie 1 - 1 648 august 31>, 7156. Stan Cârligescul cumpără moşie de la
Stanciu! din Priboieni.
244. <1647 septembrie 1 - 1647 august 31>, 7156. Matei Basarab voievod întăreşte lui
Constantin Cantacuzino mare postelnic moşie la Clinceni, j . Ilfov.
245. 1647 (7156) septembrie 4. Badea şi Drăghici, fiii Mariei din Româneşti, vând logofătului
Lăudat şi soţiei lui, Maria, ocină în sat.
246. 1 64 7 (7156) septembrie 4. Şase boieri hotărnicesc moşia răscumpărată de megiaşii din
Zeletin, de l a vomicul Hrizea şi de la Crăciun din Zeletin.
247. 1647 (7156) septembrie 5. Voinea, fiul lui Dragomir, vinde lui Iordache vomicul
moşie la Cherba, j. Buzău.
XLIII
248. J647 (7156) septembrie 8. Călugărul Calivit mărturiseşte că Poiana Manciului aparţine
mănăstirii Pinul şi nu mănăstirii Găvan.
249. J647 (7156) septembrie JO. Doisprezece boieri hotarnici aleg ocina megiaşilor din
Berciogov, delimitând-o de ocina domnească.
250. J647 (7156) septembrie JO. Muşa şi fiul ei, Sava, vând o grădină cu vie în oraşul
Târgovişte.
25 1 . J647 (7156) septembrie JO. Matei Basarab voievod porunceşte câmpulungenilor care
au vii pe moşia Văleni a mănăstirii Radu-Vodă să dea vinăriciul în vin, nu în bani.
252. <J647 septembrie - J648 august> JO, 7156. Hrizan din Drăgoieşti şi cu soţia sa
adeveresc lui Stoica logofăt 45 de stânjeni în Găneştii de Sus, vânduţi mai demult
lui Loiz clucer.
253. <J647 septembrie - J648 august> JO, 71561 Târgovişte. Matei Basarab voievod
întăreşte lui Barbu ban din Poiana jumătate din satul Degeraţi, j. Mehedinţi.
254. J647 (7J56) septembrie li, Frăsinet. Matei Basarab voievod porunceşte lui Jipa din
Vemeşti să plătească preţul moşiei din Izvorani a lui Ştefan şi a Nedelei.
255. J647 (7156) septembrie J6. Chirana căpităneasa şi fiii ei vând lui Nectarie egumenul
mănăstirii Bradul un vad de moară la Stănuleşti, j. Buzău.
256. J647 (7156) septembrie J6. Manea şi fratele său, Neagu, vând lui Nectarie, egumenul
mănăstirii Bradul, moşie în Stănuleşti, j. Buzău.
257. J647 (7156) septembrie J6. Panaiote şi fiul său, Nicula, vând lui Nectarie, egumenul
mănăstirii Bradul un vad de moară la Stănuleşti, j. Buzău.
258. <J647 septembrie - J 648 august>J6, 7156. Barbu din Cârstieneşti vinde un loc lui
Ion vătaf.
259. J647 (7156) septembrie 20. Cioană comis, fratele său şi alti moşneni vând părţile lor
de moşie din Drăgoieşti, j. Gorj.
260. J647 (7J56) septembrie 2J. Stanciu Trâmbă şi fiii săi vând lui Radu mare căpitan o
moşie la Ciăcănăi, j. Buzău.
261. J647 (7156) septembrie 24. Oancea vinde lui Ivan Balmacăi ocină în Steanca, j .
Ialomiţa.
262. J647 (7156) septembrie 25. Şase boieri hotărnicesc moşia Alunişul din hotarul Negrescu.
263. J647 (7156) septembrie 25. Mărturie pentru proprietarii moşiei Costiani, j. Mehedinţi.
264. J647 (7156) septembrie 28. Diicul Buicescu mare spătar porunceşte orăşenilor din
Câmpulung care au vii pe moşia Văleni a mănăstirii Radu-Vodă să dea vinăriciul în
vin, nu în bani.
265. J647 (7156) septembrie 28. Dragomir mare vomic porunceşte orăşenilor din Câmpulung
care au vii pe moşia Văleni a mănăstirii Radu-Vodă să dea vinăriciul în vin, nu în
bani.
266. J647 (7J56) septembrie 28. Matei Basarab voievod porunceşte lui Ghionna mare ban
al Craiovei să judece pricina dintre Metea iuzbaşa din Cioroiaşi şi Drăghici logofăt
din Pleşoi pentru moşia Stejarul, j. Dâmboviţa.
267. J647 (7156) septembrie 29 <Bucureşti>. Matei Basarab hotărăşte în pricina dintre
câmpulungeni şi mănăstirea Radu-Vodă în privinta vinăriciului şi a transportului
vinului datorat călugărilor.
268. J647 (7156) octombrie J, Târgovişte. Sima cămăraş adevereşte că a primit de la
Gherghe şi Stoia 40 de ughi pe care îi datora unchiul acestora, Conda annaşul.
269. J647 (7156) octombrie 5. Stan al lui Manea şi Stan al lui Nan vând lui Nenciul logofăt
10 locuri în Ţâţa, j. Dâmboviţa.
270. J647 (7156) octombrie J O. Rada, fiic a Mariei, vinde lui Iane căpitanul un loc în dealul
Domireştilor.
270 bis . J647 (7J56) octombrie li. Chiran vinde lui Oancea din Bilcireşti partea lui de
ocină din Bilcireşti pentru 3 unghi şi 4 costande.
XLIV
2 7 1 . 1647 (7156) octombrie 13. Sora, fiica lui Schiro, vinde lui Marco mare armaş, moşie
la Ludăneşti, j. Teleorman.
272. 1647 (7156) octombrie 16. Stanciu vătaf vinde lui Tănasie căpitan moşie la Fieni, j .
Dâmboviţa.
273. 1647 (7156) octombrie 18 Cioană comis şi fratele său, Gherghe, vând lui Dumitru
.
Filişanu mare sluger ocină la Drăgoieşti, j. Gorj.

274. 164 7 (7156) octombrie 18, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pătraşco
logofăt şi lui Giura satele Cucuteni şi Mândreşti, precum şi moşiile de la Tătuleşti
şi Dranoveţi, j. Olt.
275. 1 64 7 (7156) octombrie 20. Ioana, fiica Rusei, dăruieşte mănăstirii de la Mâstâneşti
ocină în Fundeni, j. Ialomiţa.
276. 1647 (7156) octombrie 20. Tudora şi Maria, fetele ceauşului Oancea vând lui Drăguşin
mare paharnic moşie la Pulaşi, j. Olt.
277. 1647 (7156) octombrie 20. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru Filişanu mare
sluger ocină la Drăgoieşti , j. Gorj , cu vecinii şi ţiganii.
278. 1 64 7 (7156) octombrie 21. Voina din Mâstâneşti vinde lui Apostolache comis vie la
Sperlea, j . Sac.
279. 1647 (7156) octombrie 2 7. Jupaniţa Caplea dăruieşte la moartea ei mănăstirii Argeş
moşia de la Rudeni, cu rumâni şi vite.
280. 1647 (7156) octombrie 2 7, Bucureşti. Marco şi Neagu! vând negustorilor Sima şi
Velisar ocină la Necşeşti, j. Teleorman.
281. 1647 (7156) octombrie 28. Dumitru căpitan şi alţii dăruiesc mănăstirii Malamoc ocină
la Pestrea, j. Prahova.
282. 1 64 7 (7156) octombrie 29. Constandin şi soţia sa vând lui Bunea vistier ocina lor din
Grădiştea, j. Argeş.
283. 1 64 7 (7156) octombrie 29. Matei Basarab voievod porunceşte lui Leontie, egumen al
mănăstirii Argeş, să ia şase boieri din Ştefăneşti şi Izvorani ca să judece pricina
dintre mănăstire şi Ianiu, fiul lui Albu logofăt din Lăngeşti, pentru o vie în dealul
Ştefăneşti lor.
284. 1 64 7 (7156) octombrie 30. Ion, fiul lui Răducel şi Drăguş vând lui Constantin Gălăţeanul
căpitan un loc din funia budească.
285. 1 64 7 (7156) octombrie 30. Radu şi Pătru vând lui Constantin Gălăţeanu căpitan un
loc în funia burlească.
286. 1 64 7 (7156) octombrie 31 . Iane postelnicul dă egumenului Melchisedec de la mănăstirea
Câmpulung două ţigănci de pomană.
287. 1 64 7 (7156) noiembrie 1. Badiul Surdu vinde lui Bunea vistier moşie în Grădiştea de
Coastă, j. Argeş.
288. 1 64 7 (7156) noiembrie 2. Stan spătărel vinde lui Mareş logofăt ocina lui din satul
Băjeşti, j. Argeş.
289. 1647 (7156) noiembrie 4, Bucureşti. Dragna şi fiul ei Vlad din Pietrile vând lui Bunea
vistier moşie în Poienărei, j. Muşcel.
290. 1647 (7156) noiembrie J O, Târgovişte. Dumitru stolnic dăruieşte nepotului său, Pătraşco
din Tomeni nişte vii.
291 . 1 64 7 (7156) noiembrie J O. Mai mulţi megiaşi adeveresc pentru moşie din Sărăţeni a
lui Teiş şi a fratelui său.
292. 1 64 7 (7156) noiembrie 1 0. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul
mănăstirii Vieroş să închidă vitele tuturor roşilor şi orăşenilor din Piteşti.
293. 1647 (7156) noiembrie 11. Stoica şi Radu! vând lui Gherghe vistiernic partea lor de
moşie din Glupavi, j . Vlaşca.
XLV
294. 1647 (7156) noiembrie 12. Danciu şi alţii vând lui Ivan din Piteşti locuri la Vadul
Cotmenei, Gorgora, Troada şi altele.
295. 1647 (7156) 11oiembrie 12. Dragotă şi soţia sa vând lui Barbu clucer din Fratoştiţa un
răzor de vie.
296. 1647 (7156) 11oiembrie 13. Matei Basarab voievod porunceşte unor oameni din Mierăul,
j. Vlaşca să înapoieze banii datoraţi lui Neagu, fiul popii Radu.
297. 1647 (7156) 11oiembrie 16. Drăgan vinde lui Nectarie egumen al mănăstirii Bradu o
parte de moşie Ia <Stănuleşti> pe care o avea de la Neacşa Hordezba.
298. 1647 (7156) noiembrie 16. Roşii din Stănuleşti vând lui Nectarie, egumen la mănăstirea
Bradu, moşie în sat.
299. 1647 (7156) noiembrie 23. Vintilă din Ologi vinde vistiernicului Bunea Grădişteanul
moşie la Ulmeni, j. Teleorman.
300. 1647 (7156) noiembrie 23. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Radu mare logofăt
Cocorăscu un vad de moară pe apa Prahovei, în apropierea târgului Gherghiţa.
3 0 1 . 1647 (7156) 11oiembrie 25. Voinea din Mâstâneşti vinde comisului Apostolache şi
soţiei acestuia o vie în sat.
302. 1647 (7156) 11oiembrie 26. Pătru postelnic vinde o parte din ocina sa din Cepturile
lui Radu, Bunea, Dumitru şi Crăciun.
303. 1647 (7156) noiembrie 27. Mai mulţi boieri înfrăţiţi pe moşia din Fureşti o împart cu
mănăstirea Menedicul.
304. 1 64 7 (7156) decembrie 1, Bucureşti. Radu Mihalcea mare comis dăruieşte fratelui
său, Moise spătar doi rumâni din Bădeni, j. Buzău.
305. 1647 (7156) decembrie 3. Pătraşco postelnic din Bucşani vinde lui Ghinea şi fratelui
său moşia Steanca, j. Ialomiţa şi doi rumani.
306. 1 647 (7156) decembrie 12. Ioan vinde lui Ivan Cortofleş din Piteşti un loc în Gura
Frăsinelului, j. Argeş.
307. 1647 (7156) decembrie 12. Mirean din Sămara şi fraţii săi vând lui Ivan Cortofleş din
Piteşti un loc în Crivina Mare, j. Argeş.
308. 1647 (7156) decembrie 12. Radomir din Cocul şi soţia sa vând lui Ivan Cortofleş din
Piteşti un loc în Vâlceaua Floarei, j. Argeş.
309. 1647 (7156) decembrie 15. Chiriac din Ştefoaia vinde lui Pătru ocina sa din Gâşteşti,
j. Vlaşca.
3 1 0. 164 7 (7156) decembrie 1 6. Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu
Cocorăscu mare logofăt ocină în satul Cegani, j. Ialomiţa şi Româneasca, j. Prahova,
precum şi o vie, nişte vecini şi o ţigancă în satul Cătun, j. Dâmboviţa.
311. 1647 (7156) decembrie 20. Bade şi Stan Pârlat vând lui Costandin căpitan loc în
Sămara, j. Argeş.
312. 1647 (7156) decembrie 20. Ştefan din Corşori vinde lui Jon vătaf un loc în Gruiu
Predei, j. Argeş.
3 1 3. 1647 (7156) decembrie 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Constantin
Cantacuzino mare postelnic roate de moară şi un vad la Scurteşti, j. Buzău.
3 1 4. 164 7 (7156) decembrie 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte Elinei şi soţului
ei, Constantin Cantacuzino mare postelnic ocină şi vii în Ştefăneşti, j. Argeş.
3 1 5. 1647 (7156) decembrie 22. Dumitru vomic al doilea şi Drăgoiu, ispravnicii de la
Văleni, dau răvaş pentru jurătorii lui Bălan din Ciobăneşti ca să jure în pricina
acestuia cu Muşat.
3 1 6. 1647 (7156) decembrie 23. Stan Păcală vinde lui Anghel toată ocina lui din funia
zosinească şi a treia parte din satul Mozăceni, j. Argeş.
3 1 7. 1647 (7156) decembrie 26, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte doamnei Anca
şi cumnatului ei, Constantin Cantacuzino mare postelnic, satul Ciliani şi siliştea
Crăceştilor, j. Olt.
XLVI
RESUME DES DOCUMENTS
1. <Cca. 1647>. Dan vend a Alban une terre au champ Sulimanul contre 10 ughi.
2. <Cca. 1647>. Ruxandra vend a Iordache fi ls de Voi co une terre a Făcăieni contre 845
bani.
3. 2 jan vier 1 647 (7155). Oancea de Cândeşti vend a Vlaicu une partie de terre a Simceaua
Piscului, district de Dâmboviţa.
4. 2 janvier 1647 (7155). Matei Basarab ordonne au postelnic Necula de Stângacea de ne
plus importuner Gherghina et Neagoe de Turceni, ceux-ci ayant paye Ieur dii.
5. 4 jan vier 1 647 (7155), Târgovişte. Le vo"Jvode Matei Basarab confirme au pone-glaive,
Moise fils du vomic Mihalcea de Pătârlage, une moitie de terre a Şchiopeni, district
de Buzău, sans serfs.
6. 5 jan vier 1647 (7155), Târgovişte. Leca Meiută. fils du prevât Neagoe de Berileşti,
vend au monastere de Vaideei sa partie de terre a S ără\eni, district d' l alomiţa.
7. 5 janvier 1647 (7155). Le clucer Hrizea, frere de Moise. donne un cerit a l' echanson
Negoiţă, concemant des tziganes.
8. 6 ja11vier 1 647 (7155), Târgovişte. Le vo'Jvode Matei Basarab confirme au monastere de
Vaideei une terre a Sărăţeni, district d' Ialomiţa, terre ayant appartenu a Leca Meiută.
9. 7 janvier 1647 (7155). Le postelnic Vlad de Bârseşti vend a l ' echanson Pană de Căpreni
un tzigane avec deux enfants.
IO. 8 jan vier 1647 (7155). Les paysans libres de Gârleni, district de Dolj, se vendent
comme serfs au voi'vode Matei Basarab.
IO bis, 8 janvier 1647 (7155), Târgovişte. Le voi"vode Matei Basarab confirme a Negoe de
Gherghi\a plusieurs parties de terre a Găuj ani, Cacova, Trestiani, Zănoaga, district de
Prahova, une place pour un moulin et un serf.
1 1 . 9 jan vier 1647 (7155). Le moine Damaschin el son fils Tudor vendent au vo"Jvode Matei
Basarab leurs parties de terre a Surani, district de Sac.
1 2. JO jan vier 1647 (7155). Le postelnic Nan vend a l ' echanson Mihai un emplacement de
moulin dans le village de Măneşti, district de Dâmboviţa.
13. J O jan vier 1 647 (7155). Pere Oprea vend au tresorier Bunea une terre a Ulmeni, district
de Teleorman.
14. JO janvier 1647 (7155). Stanei ul, fils de Iancu, vend au postenic Ghionea une terre a
Fometeşti, district de Teleorman.
15. 11 janvier 1 647 (7155). Le porte-glaive Stroe et son frere, Mihalcea postelnic, fi ls de
l ' echanson Tanasie de Stăneşti, vendent au grand porte-glaive Diicul de Buiceşti,
leur partie de terre a Şchei, district d' Argeş, avec serfs.
16. 12 janvier 1647 (7155), Târgovişte. Le postelnic Ghionea vend au grand ecuyer
(Mihalcea) le village de Plăseni, district d' Ilfov.
17. 12 janvier 1647 (7155), Târgovişte. L'hegoumene Ioan du monastere de Căluiu achete
au cămăraş Pană de Căpreni Ies fils du petit prevât Radu, voleur de chevaux.
18. 12 janvier 1647 (7155). Le voi'vode Matei Basarab ordonne a 1 2 boyards de delimiter
la terre de Sărata appartenant au monastere de Vaideei.
XLVII
19. 12 jan vier 1647 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme a Ruxandra,
fi lle de Dumitru Dudescu, 10 arpents de vigne sur l e coteau des Negovani, di strict
de Sac.
20. 13 ja11 vier 1647 (7155). !11zbaşa Şerban de Văleni vend a I' intendant Neagul 1 89 cords
.
de terre a Brăgăreşti . distict de Sac.
21. 13 jam•ier 1647 (7155). !u::.başa Şerban de Văleni, district de Sac, vend a Necula
Ghiurmescul 56 cords de terre a Brăgăreşti. district de Sac.
23. 14 ja111•ier 1647 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme au monastere
de Tismana Ie vil lage de Iarghiaviţa. ă. la suite d ' un jugement avec Ies descendants
de Sârbu stolnic, et de sa femme, Marina. qui en ont fait don.
24. 15 ja11vier 1647 (7155). Vingt-quatre bozards preteurs de serment confirme que cinq
serfs de Cioroiu appartiennent au monastere de Călui u .
25. 1 5 ja11 vier 1647 (7155), Târgovişte. L e voi'vode Matei Basarab confirme a u logothete
Radu Dudescu une terre ă. Tătarul, district d' llfov, celui-ci ayant paye l ' impât d ' U rsul,
fi l s du dorobanţ Datco.
25. 15 jan vier 1 647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme a S ava, fi l s
d ' Iorga, et a son cousin, le Iogothete Constantin, u n jardin avec u n e v i gn e a Târgovişte.
26. 15 ja11vier 1647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab con firme au monastere
de Căluiu deux parties de terres avec serfs au village de Cioro i u l , et une troisieme
partie a l ' eveche de Râmnic.
27. 16 janvier 1647 (7155). Voico, fi ls du pannetier Simion de Găieşti, mel e n gage une
bande de terre a Ştefăneşti chez l e grand tresorier Stroe Leurdeanul .
28. 1 6 ja11vier 1 647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere
de Gura Motrului une terre a Hănăşeşti, district de Dolj, donnee par Gheorghe et son
petit-fi l s , Sava.
29. 17 ja11 vier 1647 (7155). Marin et son frere, Stan, petits-fi l s de Neniu, vendent au grand
capitaine Radu une partie de la terre des habitants du v i l l age Berteşti.
30. 17 ja11vier 1647 (7155). Stanciu!. fils de Crăciun, vend au logothete Tudor d ' Olteneşti,
sa partie de terre a Sâmbotin, di strict de Vâlcea.
3 1 . 20 jan vier 1 647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere
de Câmpulung Ies terres, Ies monts et Ies serfs de Voineşti, Bogăteşti et Bădeni,
district de Muscel.
32. 2 1 ja11vier 1647 (7155). Bise de Negoieşti vend a Todorachi une vache a J ai t e t l a moitie
d' une terre au meme vil lage.
32 bis. 22janvier 1 647 (7155). Le comis Mircea d'Oneşti et ses freres, l e postelnic Armencea
et Ion, vendent au tresorier Gheorghe leur terre a Ciumemic, distict d ' l lfov.
33. 24 jan vier 1647 (7155). Oprea confirme avoir donne en dot a sa sreur Calea la moitie
d' une bande de terre ·a Izvorani, district de Argeş.
34. 25 janvier 1647 (7155). lbrahim et Husul vendent au monastere de Sadova u n enfant
tzigane.
35. 27 <jan vier> 1647 (7155). Le porte-glaive Preda vend a ) ' intendant Oprea le tiers d ' une
terre a Oboja, district de Romanaţi, et deux serfs.
36. 28janvier 1 647 (7155. Le postelnic Tudor, frere du postelnic Udrea de Bircii, vend une
tzigane a Bălteanu et a Badea de Mi cşăneşti .
37. 28 !anvier 1 647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab ordonne a s i x paysans
hbre d' enqueter si Ies Parscoveanu possedent une terre a B l ăstematele ' di strict de
Buzău.
38. 28 janvier 1 647 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme au monastere
de Snagov des tziganes, pris au prince en echange.
XLVIII
39. 30 ja11 vier 1 647 (7155). Le postelnic Stanciu! de Pârâiani vend au logothete Danciu de
Mileşti sa panie de terre a Polovragi. district de Gorj . avec serfs.
40. 30 ja11vier 1 647 (7155). Le vorvode Matei Basarab ordonne a six paysans libres de
delimiter pour le monastere de Verbila la partie de Tetu et de Bucşe a Părşcoveni,
district de Buzău.
41. Fevrier 1647 (7155). Damian vend au joupan Irimie une panie de terre a Luceşti.
42. l" fevrier 1 647 (7155). Avxăntie, hegoumene du monastere de Grui, foit un echange
de tziganes avec Varlaam, hegoumene du monastere de Căldăruşani.
43. l" fevrier 1 647 (7155). Le voi'vode Matei B asarab confirme a ! ' intendant Oprea une
partie de terre a Oboga, district de Romanaţi, avec serfs.
44. 6 fevrier 1647 (7155). Cârste et Lupul vendent au logothete Vintilă de Târgu Jiu la
partie de terre a Turcineşti, district de Gorj.
4 5 . 10 fevrier 1 647 (7155). Stan de Merişani foit don au monastere de Tutana de l'eau
d'entre Ies terres de Sădeşti et Vâlcele pour le moulin du monastere.
46. 10/ivrier 1 647 (7155). Le voi'vode Matei Basarab confirme au clucer Danciul Doicescu
des parties des village de Hărbor, Trânşani et Vălenii de Sus, district d'Ialomiţa.
47. 13 fevrier 1 647 (7155). Le tresorier Gherghe, ispra vnic de Bucarest, fait enquete sur
le litige entre Ies monasteres de Plumbuita et de Sărindar, concernant des moulins
que le monastere de Sărindar, veut foire construire a B oleasca et qui vont inonder
Ies terres de Plumbuita.
48. 13 fivrier 1 647 (7155). Stan fait don au monastere d' Argeş de sa partie de terre a
Merişani, pour que le monastere lui rachete deux fils asservis au capitaine Radu.
49. 1 6 fevrier 1 647 (7155). Cernea et ses parents vendent au monastere de Deduleşti des
vignes a Răduceşti, district de Buzău.
50. 1 6 /evrier 1 647 (7155). Radu Mihalcea fait un echange de terres avec le monastere de
Plumbuita, en donnant Ies terres de Plăşeni contre Ies terres de Tâmbureştii de Baltă,
district d'Jalomiţa.
5 1 . 1 6 /hrier 1 647 (7155). Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere de Plumbuita
une terre a Boleasca, revendiquee par le monastere de Sărindar; ii decide aussi sur
Ies moulins de Roşu appartenant a Sărindar.
52. 18 fivrier 1 647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere
de Plumbuita la terre de Plăşeni, a Mostiştea, district d ' Jlfov.
53. 19 fevrier 1647 (7155). Dragomir et son fi ls Radu de Boteni, vendent au pretre Pârvul
de Văleni leur partie de terre.
54. 19 fevrier 1647 (7155). Le marchand Pârvana vend au joupan Trandafir un boutique
et un cellier a Bucarest.
55. 20/evrier 1 647 (7155). Le pretre Manea achete deux arpents de vigne a Mălin, la partie
de Dumitru Iurga.
56. 20 fivrier 1 647 (7155). Le postelnic Preda partage entre ses fils Ies vignes sur la vallee
de Sădeşti et de Viţicheşti.
57. 20 fivrier 1 647 (7155). Le voi'vode Matei Basarab ordonne par ecrit au grand ban
Ghiorrna de deli miter la terre du marchand Petru a Pometeşti.
58. 24 fivrier 1647 (7155). Le voi'vode Matei Basarab confirme, apres jugement, l' affran
chissement de Dumitru Săndi ile, ainsi que de ses fils et petits-fils de Băjeşti.
59. 24 fivrier 1647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab ordonne que le clucer
Gherghe (Băleanu) et son frere, le sluger Petre, ne soient plus importunes par Mihai
iuzbaşa, au sujet des terres leguees par leur oncle, le porte-glaive Leca.
60. 24 fivrier 1 647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au logothete
Mareş une terre a Băjeşti, district de Muscel.
XLIX
6 1 . 25 fivrier J64 7 (7155). Toma de Budişteni vend au logothete Stanciu I un emplacement
de vigne sur le coteau d' Oţul, district de Muscel.
62. 25 fivrier J6<4>7 (7J<5>5). Badea Câineşti de Groşi vend au pretre Stanciu( de
Moşoaia un verger a la limite de la terre de Groşi, district d'Argeş.
63. 28 fivrier J647 (7155). Stan, fils de Mâinea de Ţâţa, et sa fille, Rada, vendent au
logothete Nenciul la moitie d'une terre laissee en friche a Fieni. district de Dâmboviţa
et d ' autres parties de terre au meme endroit.
64. J" mars J 647 (7J55). Drăguşin, fils de Muja de Răteşti et la dame Neacşa de Băjeşti
vendent a leurs oncle, Radu le grand logothete de Cocorăşti, un serf, Cârstea, avec
ses quatre fils.
65. J" mars J 647 (7J55). Le logothete Ion de Corşori declare avoir fait Ies comptes avec
son frere, Petru, au sujet des frais concemant Ies terres de Cârstineşti et Corşori, sur
lesquelles ils sont associes.
66. J" mars J 647 (7J55). Neaga Oloaga et ses fils vendent au logothete Stoica leur bande
de terre a Bătieşti, district de Dâmboviţa.
67. 2 mars J 647 (7J55), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme au monastere de
Sadova Ies villages Zăvalul, Gârleni et Amăreşti, avec serfs.
68. 4 mars J 647 (7J55). Paraschiva. ancienne epouse de l' echanson Necula d' Ugrumi,
vend au vorvode Matei Basarab le village d' Albuleşti, district de Mehedinţi.
69. 5 mars J 647 (7J55). Calea. epouse du logothete Franta. el ses parents vendent a Manta
une partie du village de Negreşti, district de Muscel.
70. 7 mars J 647 (7155). Le porcher Dobre de Greaca fait don au monastere de Sărindar
de deux carres de vigne et y se fait moine.
7 1 . 8 mars J 647 (7155). Ştefan et ses fils vendent au prevot Preda fils de Bratu, ancien
grand ecuyer, une terre a Drăgoieşti, di strict d'Argeş.
72. JO mars J 647 (7J55). Les roşii et Ies păharnicei de Clădeşti vendent au grand logothete
(Cocorăscu) Radu la terre de Dumitru Edul de Smedeşti.
73. JO mars J 647 (7J55), Târgo1•işte. Le vorvode Matei Basarab confirme au s/11jer Udrea
Doicescu une terre au village de Stroieşti, district d'lalomiJa.
74. J2 mars 1 647 (7J55). L'arbănaş Milea de Câmpulung emprunte de l' argent au mar
chand Milea, en mettant en gage une terre a Poienari.
75. 12 mars J 647 (7J55). Stan, petit-fils de Tatul de Merişani, donne au monastere de
Tutana sa terre a Vâlcele, district d' Argeş; ii prend I 'habit dans ce monastere.
76. J5 mars J 647 (7155). Muşat et ses fils mettent en gage chez joupan Drăgan pour trois
ans leur terre, vigne, maison et terre laissee en friche.
77. 18 mars 1 647 (7155). Frâncu de Vodita de Jos donne au monastere de Topolnita sa
partie de terre a VodiJa, district de MehedinJi.
78. 18 mars 1 647 (7155). Le postelnic Pătru de Muscel s' affrerit avec Lupul sur leur terre,
sur le coteau de Cepturi , district de Sac.
79. 18 mars 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab confirme par ecrit au băieş Stanciu,
a son fils et a son cousin, le droit de prendre en possession tous Ies tzyiganes ayant
appartenu a Socol de Baia, ainsi que le betail ayant appartenu a Vlad Bârsescul.
80. 20 mars 1647 (7155). Neia et son frere, Neacşu Varză de Seaca, admettent avoir voie
400 lei au marchand Saulea Popa de Jassy.
8 1 . 21 mars 1647 (7155), Târgovişte. Stan, fils de Dedu de Crângeni, district d ' Olt, se
vend comme serf au grand porte-glaive, Diicu Buicescu.
82. 22 <mars> 1 647 (7155). Stoica et Radu vendent a Dumitru Fărâmită deux arpents a
Stănceasca, representant un emplacement de maison.
83. 23 mars 1 647 (7J55), <Râmnicu-Vâlcea>. Le tailleur Conda et son epouse vendent un
terrain a Nicola, fils du postelnic Stoica.
L
84. 25 mars 1647 (7155). L'ecuyer Cioană et son frere, Gheorghe, echangent un tzigane
avec le monastere de Tismana.
85. 26 mars 1 64 7 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme a Nedelco,
Lepădat et Piperea de Bădeni, le mont Vâja, district de Muscel, a la suite d'un
jugement.
86. 28 mars 1 64 7 (7155). Ananiia et Sava vendent au pretre Radu leur partie du village
de Ţifuleşti, district de Buzău.
87. 28 <ante mars 1 64 7 (7155)>. Muşat, in articula mortis. vend 1 1 0 arpents de terre a
Zomeşti, district de Buzău.
88. 29 mars 1 64 7 (7155). Le diacre Stoica et son epouse, Stanca, vendent au logothete
Nenciul de Bărbăteşti, leur terre a Fieni, district de Dâmboviţa.
89. 30 mars 1 64 7 (7155). Six payasans libres jugent le litige entre le monastere de Verbila
et le pretre Lăudat et Pătru de Pârscov, au sujet de la partie de terre appartenant ă
Tatu et a Bucşe.
90. 3 al•ril 1 64 7 (7155). Alimpie, hegoumene du monastere d' Izvorani, et tous Ies moines
du monastere temoignent en faveur du postelnic Jipa de Verneşti, au sujet du l itige
entre ce demier et le village de Săseni concemant quelques tziganes.
9 1 . 4 avril 1647 (7155). Ispas vend a Nanu sa partie de terre ă Mierlarii de Jos, district
d'Ilfov.
92. 5 al•ril 1647 (7155). Manea de Huieşti vend au postelnic Mircea de Setăşeşti sa partie
de terre ă Huieşti, district de Teleorman.
93. 8 avril 1 64 7 (7155). Le sluger Udrea et le vornic Colţea, fils du clucer Danciu
Doicescul, delimitent avec Ştefan, eveque de Buzău, Ies parties revenant a chacun au
village de Văleni, district d' Argeş.
94. 9 avril 1 64 7 (7155). Le sluger Dumitraşco prend en caution quatre tziganes apparte
nant ă Ghiorma, grand ban de Craiova.
95. JO avril 164 7 (7155). Crăciun de Prisaca vend a l'ecuyer Apostolache deux arpents et
demi de vigne a Dealul Gorunului, district de Sac.
96. 11 avril 1 64 7 (7155). Le vorvode Matei Basarab autorise le monastere de Govora a
prendre aux serfs du monastere de Cerneţi le gorştina (preleve sur Ies brebis).
97. 18 avril 1647 (7155). Velica, fille de Stoica Colţu, vend au logothete Stanciu une terre
a Budişteni, district d' Argeş.
98. 20 avril 1 64 7 (7155). Dumitru, Lupul et Chiriac, fils de Pătru d'Ungurei, vendent une
terre a Vintilă, a Stan et a Coman.
99. 20 avril 1647 (7155). Necula, petit fils de Stănică, vend au tresorier Şerban une terre
a Buzăieşti, district d' Argeş.
1 00. 20 avril 1647 (7155). Stanciu et Radu vendent a Marin iuzbaşa leur emplacement de
maison a Târşor, district de Prahova.
1 0 1 . 20 avril 1 64 7 (7155). Vladul Ciulimbră de Cucuteni vend a Ion Cârstocescul de Runcu
un verger ă Poduri, district de Dâmboviţa.
1 02. 21 avril 1 64 7 (7155). Le postelnic Udrea de Găieşti vend au grand tresorier Stroe
Leurdeanul une bande de terre a Ştefăneşti, district d' Argeş.
103. 22 avril 1 64 7 (7155). Stanciu et Simion de Lăngeşti vendent a Bănuţă trois arpents de
terre a la limite du village de Goleşti, district d 'Argeş.
1 04. 22 avril 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab ordonne ă douze boyards de delimiter
Ies terres appartenant au monastere de Câmpulung. aux villages: Creţuleşti, Ghimpaţi
et Morteni, district de Dâmboviţa.
1 05. 22 avri/ 1647 (7155). Le voivode Matei Basarab autorise le monastere de Tismana a
avoir en possession la terre laissee en friche a Moia, district de Gorj.
LI
1 06. 22 avril 1 647 (7155), Târgo1•işte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere
de Tismana la moitie des droits de douane a Vâlcan, ainsi que la douane sur la cire
de Cerneţi, district de Mehedinţi.
107. <23 avri/ 164 7> (7155). Micul, fils de Pătru, donne un ecrit a l' hegoumene Nectaire
du monastere Bradu au sujet d'un arpent et d'un carre de vigne a Bădeni.
1 08. 25 avri/ 164 7 (7155). Jonaşco de Novaci vend au tresorier Bunea sa partie de terre a
Grădişte, district de Vlaşca.
1 09. 25 avril 1647 (7155). Le voivode M atei Basarab decide que le monastere de Tismana
ne soit plus importune par le monastere de Hotărani au sujet des etangs de Măceş
et de B istreţ.
1 1 0. 22 avril 1 647 (7155), Târgo1•işte. Le voivode Matei Basarab confirme a l' eveque de
Râmnic le droit de prelever la dîme sur le vin aux vignes sur le coteau du village
de Muiereasca, district de Vâlcea.
1 1 1 . 26 april 1647 (7155). Andrei et son cousin Stoica vendent au Grec Dragomir sa partie
de terre a Turburea, district d' Argeş.
1 1 2. 26 avril 164 7 (7155). Ghinea et Badea vedent a leurs cousin, Costea, leur terre a
Toxobeşti, pour 6 ughi.
1 1 3. 26 a1•ril 164 7 (7155). Stanciu, fils de Lupu de Popeşti, vend a l ' ecuycr Apostolachc
une terre a Mâstâneşti, district de Prahova.
1 14. 27 avril 1647 (7155). Le grand vornic Dragomir confirme a Braşov et a ses fils une
bande de terre a Bărbuleţu, district de Dâmbovifa.
1 1 5. 27 avril 164 7 (7155). Matei de Polovine se vend comme serf au grand clucer Preda
Brâncoveanu, avec ses fils et sa terre.
1 1 6. 27 avril 1 64 7 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme a la suite d ' un
jugement, au monastere Radu Vodă Ies serfs de Zăblăiani ayant appartenu a Belciu,
echanges contre d' autres serfs et terre a Poiani, district d'Jalomiţa.
1 1 7. 28 avril 164 7 (7155). Les monasteres de Stelea, Târgovişte et de St. Georges, Buca
rest, font echange des terres de Stălpeni et de Furduieşti, district d 'Jlfov, avec le
logothete Sava.
1 1 8. 28 avril 1647 (7155), Târgo1•işte. Le vo'ivode Matei Basarab confirme pour fideles
services a Dumitru Filişanu, grand slugei; le village de Salcia, district de Mehedinţi,
confisque au tresorier Eustratie Leurdeanu, pour trahison.
1 1 9. 29 avril 164 7 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme a Oancea et a
d' autres une terre a Dâmboviţa, district de Teleorman, ayant obtenu l ' affranchisse
ment du servage de la part du postelnic Pătraşcu.
1 20. 29 avril 1 647 (7155). Ecrit donne par le voi'vode Matei Basarab concemant le litige entre
le monastere de (Slobozia lui Enache) et, d' autre part, le vomic Dobre et son fils.
1 2 1 . 30 avril 1647 (7155), Târgovişte. Sofica, epouse du grand ecuyer Radu, donne au
monastere de Bradul sa partie de terre a Pătârlage, district de Buzău, sans serfs.
1 22. 30 avril 1647 (7155). Teofil, metropolitain de la Valachie, demande aux six boyards
cojureurs de rendre honnete temoignage concemant la vigne de Valea lzvoranilor
d' Alexe de Piteşti.
1 23. 30 avril 164 7 (7155), Târgovişte. Le voi'vode M atei Basarab confirme au logothete
S ava et a son epouse, Livera, des terres a Stâlpeni et a Furduieşti, obtenues par
echange du monastere de Stelea.
1 24. <JO> avril 1 64 7 (7155). Le voi'vode Matei Basarab ordonne a 1 2 paysans libres
preteurs de serment en faveur de Radu Ţigănaş de juger si ce demier a re�u de
l' argent du postelnic Iordache.
1 25. l�' mai 1647 (7155). Pătraşcu et son frere, Giura de Morunglavi, fixent un nouveau
terme a Ion pour la restitution du tzigane mis en gage.
LII
1 26. ier mai 1647 (7155). Le chivărar Stat vend au postelnic Condilă un emplacement a
partir de Troian jusqu' a la fontaine de Catara.
1 27. l" mai 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab confirme au postelnic Stanciu! de
Vârâţi la terre de Grădiştea, district d'Oh.
1 28. 3 mai 1 64 7 (7155). M aria et ses fils. Dragomir, Mihne. Preva et Ivan font un echange
d ' emplacement de maison a Berindeşti, district d'Argeş, avec Dragomir, re�evant un
emplacement a Turburea.
1 29. 3 mai 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab confrrme a Pătru Stanciu! et a d' autres
d ' Urzicuţa, district de Dolj, Jeur affranchissement de la part du postelnic Vlaico de
Cornet.
130. 7 mai 1 64 7 (7155). S ix boyards cojureurs confirment a ! 'intendant Anghel de Mihăieşti
le droit d'avoir en possession le tzigane Bodea et au pretre Ianache de Morunglavi,
celui d'avoir en possession la tzigane Neaga.
1 3 1 . 7 mai 1 64 7 (7155). Le vorvode Matei Basarab confirme au pretre Ianache de Morunglavi
une tzigane.
132. 7 mai 1 64 7 (7155). Le capitaine Oană Răzvan de Sulimanul vend au grand Iogothete
Radu Cocorăscul 1 40 arpents a Ceganii de Baltă, district d'Ialomiţa.
133 . 8 mai 1 64 7 (7155). Le vorvode Matei Basarab autorise le pretre Ianache de Morunglavi
et ses fils a acheter a J ' hegoumene Ioan du monastere de Căluiu, la moitie d ' une terre
a Şerbăneşti .
1 34. 9 mai 1 64 7 (7155). Teodosie vend une tzigane a Pătraşcu e t a Giura d e Morungl avi .
1 35. JO mai 1 64 7 (7155). Le vorvode Matei Basarab confirme a Tudor. fils du logothete
Stanciu d' Olăneşti Ies emplacements a Padina Pân11lui. ce dernier ayant renonce a
I' argent de Pârvul d'Olăneşti.
136. JO mai 1647 (7155). Drăgoi, Şărbu et d'autres vendent au logothete Sava leur partie
de terre a Brătienii de Jos, district d' Argeş.
1 37. 11 mai 164 7 (7155). Şerbu, fils de Dragomir, vend a la joupâneasa Anca une vigne
a Iubăneşti.
1 38. 11 mai 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab ordonne aux deli mitateurs pris par le
postelnic Condilă de delimiter le village de Ciofrângeni, district d 'Argeş de la pro
priete des habitants de la viile d' Argeş.
1 39. 12 mai 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab ordonne aux preteurs de serment de
Dumitru d' Uieşti et de Stanciu de juger si Ies tziganes et Ies serfs ont ete donnes en
dot a Tudora.
140. 12 mai 164 7 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme au grand Jogothete
Radu Cocorăscu Ies villages de Negeşti, Şivina, Mileşti, ainsi que d'autres villages.
1 4 1 . 13 mai 1 64 7 (7155). Gherghina, fils de Petrica de Craiova, donne au monastere de
Jitianul une foret defrichee servant de pâturage a Râioasa, district de Dolj.
1 42. 13 mai 1 64 7 (7155). Le sluger Udrea Doicescu donne a son fils, Stanciu, une terre
a Păpeni, district d ' Ialomiţa.
1 43. 15 mai 1647 (7155). Gherman, fils de Borcea, vend au grand ecuyer Radu (Mihalcea)
une terre a Săteni, district de Buzău.
1 44. 16 mai 1647 (7155). Zaharia et ses freres vendent a Cârstian Golescu leur partie de
terre a Foleştii de Jos, district de Vâlcea.
1 45. 17 mai 1 64 7 (7155). Costandin de Gârleni se vend comme serf a Matei Basarab, avec
ses fils et sa terre.
1 46. 1 7 mai 1647 (7155). Le vorvode Matei B asarab confirme a Dima, au Jogothete Nenciul
et a Nicula, fils de Pană postelnic, un j ardin sur le coteau des Bărbăteşti.
LIII
147. 18 nrai 1647 (7155), Târgo,ojşte. Aldea de Cavaransebiş confirme un restant de 30
pieces d 'or qu 'il doit payer au pone-glaive Gavril pour son affranchissement.
148. 20 nrai 1647 (7155), Târgovişte. Le grand clucer Preda (Brâncoveanu) achete au
pretre David une terre Obârşie, sans serfs.
149. 21 nrai 164 7 (7155), Buzău. Manea de Ciorăşti vend une terre a Giurgiu d'Odobeni.
150. 22 mai 1647 (7155), Buzău. Măican de Ciorăşti vend une terre a Giurgiu d' Odobeni.
1 5 1 . 22 mai 164 7 (7155), Buzău. Radu Ciorăscul vend une terre a Ciorăşti a Giurgiu
d 'Odobeni.
1 52. 23 mai 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab autorise le monastere de Ciolanu a
prendre trois serviteurs etrangers pour servir a ses besoins, en Ies accordant des fran
chises.
1 53. 23 mai 1 64 7 (7155). L'intendant Donca et Vremeş, g/obnic du Prince, font un echange
de tziganes avec l'echanson Negoiţă de Tătărani.
1 54. 23 mai 1 647 (7155). Le logothete Fisenţea vend un enfant tzigane au logothete Necula
de Ţigăneşti.
1 55. 23 nrai 164 7 (7155). Dragomir de Muşcel iuzbaşa vend a Gherghina sa partie de terre
a Portişor, district d' Argeş.
1 56. 28 mai 1647 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme au porte-glaive
Gherghe, a l 'echanson Neagoe et au porte-glaive Moise, fils de l' ecuyer Mihalcea de
Pătârlage, des terres a Cândeşti, district de Buzău.
157. 30 mai 1647 (7155), Târgo,•işte. Le vorvode Matei Basarab confirme a l ' ecuyer
Lăudat une terre a Blagodeşti, district d'lalomiţa, ancienne propriete de sa belle-sceur.
Maria.
1 58. 30 mai 1647 (7155), Târgovişte. Le voi"vode Matei Basarab fait don au porte-glaive
Mihalache, de deux enfants tziganes, en tant que parra in au mariage de ce demier.
1 59. 31 mai 1647 (7155). Le grand logothete Miloş met en gage chez le postelnic Semen,
toute sa partie de terre a Căzăneşti.
1 60. Juin 164 7 (7155). Le postelnic Danciul de Măldăreşti et ses petits-fils vendent au
capitaine Radu de Fărcaş une terre a Murgeni, district d 'Olt.
1 6 1 . l" juin 1 647 (7155). Douze boyards cojureurs delimitent Ies parties de terre du
monastere de Câmpulung aux villages: Creţuleşti, Ghimpaţi, Moşteni et Vultureşti,
district d' Argeş.
1 62. l" juin 164 7 (7155). Le vorvode Matei Basarab autorise le monastere de Plumbuita
a prelever la dîme sur ses terres a Boldoregeşti et a Plăseni. district d' Ilfov.
1 63. (J" jui11 1 647). Le vorvode Matei Basarab confirme a Mihart, fils du postelnic Stanciul
de Dâlga, la terre de son pere.
1 64. 2 juin 1647 (7155). Le voi"vode Matei Basarab autorise le s/11ger Petru Băleanu a
acheter une terre a Cătun, district de Dâmboviţa, la partie de son frere Anton.
1 65. 3 juin 1 64 7 (7155), Târgovişte. Le voi"vode Matei Basarab confirme l' affranchisse
ment du servage de Tihul et de ses fils d' Obârşia, district de Romanaţi, de la part
de Preda Brâncoveanu, le grad clucer.
1 66. 3 juin 1647 (7155), Târgovişte. Le voi"vode Matei Basarab confirme aux Piteşti et a
d' autres villageois trois parties de terre a Afumaţi cei Mari, district de Sac.
1 67. 4 juin 164 7 (7155). Plusieurs paysans libres de Tatin pretent sennent au sujet de la
delimitation entre Ies villages de Chiseleşti et de Clinceni, district d ' Ilfov.
1 68. 6 juin 1647 (7155). Le postelnic Gherghina, fils d' Ivăniş, vend un serf au pârcălab
Necula de (Glogova).
1 69. 8 juin 1647 (7155). Staico vend a l' ecuyer Apostolache la partie des Lipăreşti a
Lindiceşti, district d'Jalomiţa.
LIV
1 70. 9 juin 1 64 7 (7155). Stan vend au postelnic Radu Brânză sa partie de terre ă Urdeşti,
district de Dâmboviţa.
1 7 1 . 12 juin 1 64 7 (7155). L'intendant Stanciu de Ţâţa et d 'autres confirment l'affranchisse
ment du servage de Nan et de Oancea de Fieni.
1 72. 12 juin 1647 (7155). Vlad, frere de Călugăr, vend ă Marco sa partie de terre a
Ungurei, district de Buzău, pour payer Ies vaches qu'ils lui avaient volees.
1 73. 12 ju;,, 1647 (7155). Douze boyards delimiteurs confirment ă l ' intention du clucer
Gheorghe et de son frere, le sluger Petru, Ies limites de terres ă Măraţi et ă Slătioarele,
district d' Ialomiţa.
1 74. 12 juin 164 7 (7155). Six boyards cojureurs jugent si Antonie de Negoieşti a rendu a
sa belle-sceur Ana Ies biens restes apres la mort de sa femme, Neacşa.
1 75. 12 juin 164 7 (7155). Le voi'vode Matei Basarab confirme au grand ecuyer Radu la
terre de Tâmbureşti, district d' Ialomiţa.
1 76. 12 juin 1647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme apres jugement
au marchand Badea de Brăila le village de Măcreşti, district de Râmnic.
1 77. 15 juin 1647 (7155). Le pretre Gheorghe vend sa terre de Lindiceşti ă l'ecuyer
Apostolache.
1 78. lS juin 1647 (7155), Târgovişte. Le grand ecuyer Radu et sa femme, Sofica, donnent
ă leur cousin, Pană, I 00 cordes de terre ă Brăgăreşti, district de Buzău.
1 79. 15 jui11 164 7 (7155), Târgovişte. Le couvrier Nedelco, fils de Micu, vend sa terre au
village de Slănic, district de Muşcel, au grand tresorier Stroe Leurdeanul.
1 80. 15 juin 1647 (7155), Târgo,•işte. Douze boyards delimitent la terre appartenant au
monastere d' Argeş ă Futeşti, district d' Ialomiţa.
1 8 1 . 15 jui11 1647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme ă Mihai, fiis
du grand ecuyer Mihai de Sărata, une terre a Plosca. district de Teleorman.
1 82. 15 jui11 164 7 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme apres jugement,
au monastere d' Argeş d'anciennes donations dans le village de Futeştii de Baltă,
avec serfs.
1 83. 15 juin 1647 (7155). Neagoe et son frere. Stoica, vendent a Crăciun Ciocănescu la
terre a Dârza, district de Giurgiu.
1 84. 15 juin 1647 (7155). Tatu vend au second logothete, Radul, 1 6 cordes de terre a
Creţuleşti.
1 85. 16 juin 164 7 (7155). Six boyards cojureurs confirment Ies parties de la terre Piscul
Câmpiei, district d'I lfov, qui reviennent au sluger Mâinea et au logothete Stanciul.
1 86. 16juin 164 7 (7155). Le vorvode Matei Basarab decide que Ies deux freres de Răduceşti,
district de Râmnic, doivent payer ensemble le tribut de 5 costande, tandis que le
troisieme seulement 3 costande.
1 87. 18 juin 1647 (7155). Stoica Vădievoiul et son epouse font don au monastere de Cozia
d ' une terre et d ' une maison a Câineni, district de Vâlcea.
1 88. 22 juin 164 7 (7155), Craiova. La joupaneasa Vlădaia vend au grad ban Ghiorma de
Craiova une tzigane.
1 89. 22 juin 1 64 7 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere
de Câmpulung des terres aux villages de Creţuleşti, Ghimpaţi, Morteni et Vâltureşti,
di strict d' Argeş, donnes par le postelnic Para qui y repose.
189 bis. 23 juin 1647 (7155). Gheorghe clucer. envoye par le voi'vode Matei Basarab, foit
le partage entre Ies serfs de Bănciuleşti et Popeşti, propriete des monasteres Sf.
Nicolas et Ste. Ecatherine.
LV
190. 25juin 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab confirme a Ganul sa terre a Porumbreni,
district d ' Jlfov, en l' autorisant aussi de prelever la dîme sur bles, avoine et mars aux
paysans el aux soldats a cheval.
1 9 1 . 28 juili 1647 (7155). Le portier Tudosie vend au grand şetrar Andrei une terre a
Gomeni, district de Vlaşca.
1 92. 28 juin 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab autorise le grand ecuyer Radul
(Mihalcea) a avoir en possession Ies monts envers Ies contrees hongroises, devant
Siriul Harţagul.
193. 30 juin 1647 (7155). Bâra et Grozava, Ies filles d' Albu de Glupavi, vendent au grand
tresorier Gheorghe leur terre au vil lage de Glupavi, district de Vlaşca.
1 94. (30 juin 1 64 7 (7155)). Sora, fille de Dobromir de Crângureni, avec son epoux vendent
au logothete Stanciu] une terre et une vigne.
1 95. 30 jui11 1 64 7 (7155). Le vorvode Matei Basarab ordonne a six boyards cojureurs de
s ' instruire au sujet du moyen par lequel Ies serfs de la terre de Cerbureni appartenant
a la jo11paneasa Grlijdana se sont affranchis.
196. 30 juin 1 64 7. Sora, fille de Dobromir de Crângureni, avec son epoux, Oprea, vendent
au logothete Stanciu une terre et une vigne.
197. 2 jui/let 1647 (7155). Jon, beau-fils de Gane (de Berceni), vend une vigne a Stoica
et a Stanciu.
1 98. 2 jui/let 1647 (7155). Necula et Radu reconnaissent devant le postelnic Jipa la dette
qu' ils ont contractee envers Ies marchands Panait et Apostol Macri concernant la
dîme sur Ies brebis ne donnant pas de lait.
1 99. (2 jui/let) 1 64 7 (7155). Draghia et Necula de Vemeşti s'empruntent avec 7 pieces d ' or
au postelnic Jipa de Vemeşti pour completer la somme a verser comme impot.
200. 3 jui/let 1 64 7 (7155). L'intendant Sin vend au tresorier Bunea la terre d 'Ulmeni,
district de Teleorman.
201. 5 juillet 1 64 7 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme a Stoian, fils
de Badea de Ţigăneşti, la vigne a Râpa de Jos, a la suite d'un jugement.
201 bi'. JO jui/let 1647 (7155). Precup de Bucarest avec sa femme, Dumitra, vendent a Radu
grand comis, trois vignes sur la colline de Bucarest, pour 55 ughi.
202. lOjui/let 164 7 (7155), Târgovişte. Le voi"vode Matei Basarab donne un ecrit a Gheorghe.
ispravnic de Bucarest, concemant la terre de Gorgănaşi appanenant au prevot Preda.
203. 13 juil/et 1647 (7155). Le cămăraş Dragomir de Rătevoieşti vend au grand tresorier
Stroe Leurdeanul une terre a Groşăt, district de Muscel.
204. 13 jui/let 164 7 (7155). Irina vend a Neagu, stegar de călăraşi (soldats a cheval) une
terre a Olteni, district de Buzău.
205. 15 jui/let 1647 (7155), Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab confirme a la dame
Elina Cantacuzino, fille de la princesse Elina de Mărginneni, une terre et de vignes
sur le coteau des Ştefăneşti, district d' Argeş.
206. 15 jui/let 164 7 (7155). Neagoe, fils du postelnic Dragul de Togozeni, vend a l' ecuyer
Apostolache une terre a Ojogeni, district d' lalomiţa.
207. 20 juillet 164 7 (7155). L'echanson Badea et le porte-glaive Pârvul s'obligent a payer
au Jogothete Nicula de Ţigăneşti une dette au terme d 'une annee.
208. 20 jui/let 1 64 7 (7155). Lupul, fils de Necula de Cătun, vend au grand ban Ghiorma
une fille tzigane.
209. 20 jui/let 1647 (7155). Le pretre Oprea de Fântâna Babei vend au vornic Iordache de
Cozleci une terre au village de Grozeşti, district de Sac.
2 1 0. 20 juillet 1647 (7155). Le vorvode Matei Basarab autorise le monastere de Glavacioc
a prelever sa dîme sur Obislav, district de Dâmboviţa.
LVI
2 1 1 . 23 juillet 1647 (7155). Douze boyards cojureurs partagent la terre laissee par Preda
de Lereşti entre Ies six fils de ce demier.
2 1 2. 25 juil/et 1647 (7155), Târgovişte. Le voi'vode Matei Basarab confirme au monastere de
Căldăruşani le village de Vâlcăneşti, district d'Ilfov, qu'il exempt de toute taxe.
2 1 3 . 28 juillet 1647 (7155). Lupul, fils d' Ion Bâca de Jugureni, vend ă. Dragu de Cislău,
iuzbaşa, une terre ă. Broşteni.
2 1 4. 28 juillet 1647 (7155), la risidence de Drugăneşti. Le voi'vode Matei Basarab con
firme au logothete Nica l ' affranchissement du servage de Toma de Ruşii.
2 1 5. 28 juil/et 1647 (7155). Le voi'vode Matei Basarab confirme aux villageois de Cucuteni
des parties de terre au village, ă. Jurubeşti et ă. Moceşti, district de Buzău.
bis
215 . I aout 1647 (7155). Le tresorier Janiu vend ă. Hrizea grand logothete 4 roues de
moulin sur la riviere de Prahova, ainsi que 2 serfs a Dălbăneşti.
2 1 6. /" aout 1647 (7155). Paraschiva et sa sa:ur, Stana, temoignent que Mostrob et Stan,
fils du pretre Pătru, leur ont rachete des vignes.
2 1 7 . 2 aout 1 647 (7155). Le postelnic Gherghe, fils du postelnic Aldea, vend au postelnic
Preda un tzigane.
2 1 8. 4 aout 1 64 7 (7155). Le voi'vode Matei Basarab ordonne au sluger Preda, douanier
d ' Oraşul de Floci, d'obliger Ies villages de Blagodeşti, Vlădeni, Făcăiani et Botoşani
de payer la dîme sur l'etang au monastere de Cozia.
2 1 9. 5 aout 1 64 7 (7155). Le voi'vode Matei Basarab confirme a Nicola de Tismana ses
achats ă. Peştişani, Stolojani, Arcani et Groşani.
220. 6 aout 1647 (7155). Le capitaine Iancu legue ă. son fils, le postelnic Pătraşco, un
emplacement de moulin avec un verger et un terrain de maison du cote de Gherghiţa.
221. 10 aout 1 64 7 (7155). Godeanu et ses fils vendent ă. l'ecuyer Apostolache une terre ă.
Mâstâneşti, district de Buzău.
222. IO aout 164 7 (7155), Târgovişte. Le vo'lvode Matei Basarab confirme ă. soi-meme
plusieur serfs au village d' Izbiceni, avec leurs bandes de terre.
223. 15 aout 1647 (7155). Badea vend ă. Ivan Cartofleş un terrain ă. Gura Frăsinelului,
district d 'Argeş.
224. 16 aout 1647 (7155), Craio1•a. Six boyards delimitent la terre de Comăţel appartenant
au monastere de BucovăJ.
225. 20 aout 164 7 (7155). Le vornic Iordache legue ă. ses descendants et ă. deux monasteres
(sa fondation d ' Iordăcheanu et Malamoc) des vignes et des terres ă. Cepturi, Vârl iJi,
Cherba, Vispeşti, Săhăteni, etc.
226. 21 aout 1647 (7155). Moga vend a l ' hegoumene Leontie du monastere de Dediul une
vigne a Gărbovi, district de Buzău.
227. 22 aout 1647 (7155). Ilie, petit-fils d'Ilie de Dragosloveni, vend ă. Anghel sa partie
de terre ă. Leoteşti, d istrict de Sac.
228. 24 aout 1647 (7155). Joana, epouse du postelnic Udrea, et d ' autres vendent au mar
chand Parasco une terre a Cosoba de Sus, district d ' Ilfov.
229. 24 aout 164 7 (7155). Ioana, epouse du postelnic Udrea et d'autres vendent au mar
chand Parasco une terre ă. Cosoba de Sus, district d ' Ilfov.
230. 26 aout 164 7 (7155). Stan Putcavel vend a l'ecuyer Apostolache sa partie de terre ă.
Mâstâneşti, district de Buzău.
23 1 . 26 aout 1647 (7155). Radu et Tudor, fils de Petru, vedent ă. Neagoe Brăgărescu (une
terre ă. Scorţeni, district de Prahova).
232. 29 aout 1 64 7 (7155). Jano s'affrerit avec le prevot Hamza et avec le vornic Damaschin,
leur donnant une terre a Flocoşi, district d ' Ilfov.
233. 29 aout 164 7 (7155). Nicola, fils d'Armaş de Colibaşi, vend a Dragomir sa terre
Prişneni, district de Mehedinţi.
LVII
234. 30 aorît J647 (7155). Le Jogothete Costandin Andronovici et Sava temoignent au sujet
du litige qu'ils ont eu avec leur oncle, lanache. concernant une tzigane.
235. 30 aorît J647 (7155). Ianache et ses fils confinnent au logothete Costandin Andronovici
et Sava le droit d'avoir en possession Ies terres a Vlădeni avec serfs tziganes, sur
Jesquelles ils s'etaient affreris.
236. (J" septenrbre J64 7 - 3J aorît J648), 7156. Andrei vend a Ghinea un terrain a Lazuri ,
district de Dâmboviţa.
237. (J" septenrbre J64 7 - 3J aBIÎt J648), 7156. Quatre paysans libres cojureurs apparte
nant a Cândea jugent le litige entre ce demier et son frere. Vălean, au sujet d'une
terre Mirceşti, au district de Vlaşca.
238. (Je' septembre J647 - 3J aorît J648), 7156. Neagoe Ghelescu et ses fils vendent au
capitaine Barbu une vigne et une terre a Muşcel, district de Buzău.
239. (le' septembre J 64 7 - 3J aorît J648), 7156. Six boyards cojureurs pris par le clucer
Socol Comăţeanu delimitent avec le moine Ezechiel du monastere de La Sainte
Trinite Ies terres des villages de Cliciu et de Marotinul, district d ' Ilfov.
240. (J" septembre J647 - 3J aorît J648), 7156. Voicilă, fils de Turcu, vend a Stan de
Matiţi et a Bădica de Păcăleşti quatre cordes de terre a Păcăleşti, district de Sac.
241. (le' septembre J647 - 3J aorît J648), 7156, Târgovişte. Le vorvode Matei Basarab
confirme au grand tresorier Stroe Leurdeanul une terre a Izvorani, district de Muşcel.
242. (le' septembre J647 - 3J aorît J648), 7156. Le vorvocle Matei Basarab confirme Ies
limites du village de Paraipani dedic au monastere de La Sainte Trinite de Bucarest.
243. (J" septembre J647 - 3J aorît J648), 7156. Stan Cârligescu achete une terre a
Stanciu) de Priboieni.
244. (J" septenrbre J64 7 - 3J aorît J648), 7156. Le vorvode Matei Basarab confirme au
grand postelnic Constandin Cantacuzino une terre a Clinceni, district d ' Ilfov.
245. 4 septenrbre J647 (7156). Badea et Drăghici, fils de Maria de Româneşti, vendent au
logothete Lăudat et a son epouse, Maria, une terre au village.
246. 4 septembre J64 7 (7156). Six boyards cojureurs delimitent la terre rachetee par Ies
serfs de Zeletin, au vornic Hrizea et a Crăciun de Zeletin.
247. 5 septembre J647 (7156). Voinea, fils de Dragomir, vend au vornic Iordache une terre
a Cherba, district de Buzău.
248. 8 septenrbre J647 (7156). Le moine Calivit temoigne que Poiana Manciului est la
propriete du monastere de Pinul et non pas du monastere de Găvan.
249. JO septembre J 647 (7156). Douze boyards cojureurs delimitent la terre des paysans
libres de Bergiogov, tout en la delimitant de la possession de Prima.
250. JO septembre J64 7 (7156). Muşa et son fils, Sava, vendent un jardin avec une vigne
a Târgovişte.
251. JO septembre J647 (7156). Le vorvode Matei Basarab ordonne aux habitants de
Câmpulung qui ont des vignes sur la terre de Văleni appartenant au monastere de
Radu-Vodă, de payer la dime sur le vin non pas en argent, mais en vin.
252. JO (septembre J64 7 - aorît J 648), 7156. Hrizan de Drăgoieşti et son epouse confir
ment au logothete Stoica 45 cordes a Băneştii de Sus, que celui-ci a vendu quelque
temps avant au clucer Loiz.
253. JO (septembre J 64 7 - aorît J648), 7156. Le vorvode Matei Basarab confirme au ban
Barbu de Poiana la moitie du village de Degeraţi, district de Mehedinţi.
254. 11 septembre J64 7 (7156). Le vorvode Matei Basarab ordonne a Jipa de Vemeşti de
payer le prix de la terre d'Izorani a Ştefan et a Nedelea.
255. J6 septembre J 64 7 (7156). La căpităneasa Chirana et ses fils vendent a l ' hegoumene
du monastere de Bradul un emplacement de moulin a Stănuleşti, di strict de Buzău.
LVIII
256. 16 septembre 1647 (7156). Manea et son frere Neagu vendent ă. Nectarie l'hegoumene
du monastere de Bradul, une terre a Stănuleşti, district de Buzău.
257. 16 septembre 164 7 (7156). Panaiote et son fils, Necula, vendent ă. Nectarie, hegoumene
du monastere de B radul, un emplacement de moulin ă. Stănuleşti, district de Buzău.
258. 16 (septenrbre 1647 - aout 1648), 7156. Barbu de Cârstieneşti vend un terrain a
I ' intendant Ion.
259. 20 septembre 1647 (7156). L'ecuyer Cioană, le frere de celui-ci et d'autres paysans
libres vendent leurs parties de terre ă. Drăgoieşti, district de Gorj.
260. 20 septenrbre 1647 (7156). Stanciu Trâmbă et ses fils vendent au grand capitaine Radu
une terre a Ciăcănăi, district de Buzău.
261. 24 septembre 1 647 (7156). Oancea vend ă. Ivan Balacăi une terre ă. Steanca, district
d' Ialomiţa.
262. 25 septembre 1647 (7156). S ix boyards cojureurs delimitent la terre a Alunişul par
rapport a la terre Negrescu.
263. 25 septembre 1647 (7156). Temoignage concemant Ies proprietaires de la terre Costiani,
district de Mehedinţi.
264. 28 septembre 1 64 7 (7156). Diicul Buicescu, grand porte-glaive, ordonne aux habitants
de la ville de Câmpulung qui ont des vignes sur la terre de Văleni appartenant au
monastere de Radu-Vodă, de payer leur dîme sur le vin non pas en argent, mais en
vin.
265. 28 septembre 164 7 (7156). Le grand vornic Dragomir ordonne aux habitants de la
ville de Câmpulung qui ont des vignes sur la terre de Văleni appartenant au monas
tere de Radu-Vodă de payer leur dîme sur le vin non pas en argent, mais en vin.
266. 28 septembre 1647 (7156). Le voi'vode Matei Basarab ordonne aux grand ban Ghiorma
de Craiova de juger le litige entre Metea de Cioroiaşi, iu=başa, et le logothete
Drăghici de Pleşoi au sujet de la terre de Stejarul, district de Dâmboviţa.
267. 28 septembre 164 7 (7156), (Bucarest). Matei Basarab tranche le litige entre Ies ha
bitants de la viile de Câmpulung et le monastere de Radu-Vodă au sujet de la dîme
sur le vin, le transport du vin devant revenir aux moines.
268. l" octobre 1647 (7156), Târgovişte. Le cămăraş Sima confirme avoir rei;u de Gherghe
et de Stoia 40 ughi que lui devait l'oncle des deux demiers, le prevot Conda.
269. 5 octombre 1647 (7156). Stan, fils de Manea, et Stan, fils de Nan, vendent au logothete
Nenciul I O terrains a Ţâţa, district de Dâmboviţa.
270. JO octombre 1 64 7 (7156). Rada, fille de Maria, vend au capitaine Jane un terrain a
Dealul Dragomireştilor.
270 bis. 11 octombre 1647 (7156). Chiran vend ă. Oancea de Bilcireşti sa partie de terre a
Bilcireşti pour 3 ughi et 4 costande.
2 7 1 . 13 octombre 1647 (7156). Sora, fille de Schiro, vend au grand prevot M arco une terre
ă. Udăneşti, district de Teleorman.
272. 16 octombrie 1 64 7 (7156). L'intendant Stanciu vend au capitaine Tănasie une terre ă.
Fieni, district de Dâmboviţa.
273. 18 octobre 1647 (7156). L'ecuyer Cioană et son frere Gherghe vendent au grand sluger
Filişanu une terre ă. Drăgoeşti, district de Gorj.
274. 18 octobre 1 64 7 (7156). Le voi'vode Matei Basarab confirme au logothete Pătraşco et
ă. Giura Ies villages de Cucuteni et de Mândreşti, ainsi que Ies terres de Tătuleşti et
de Dranoveţi, district d' Olt.
275. 20 octobre 1647 (7156). Ioana, fille de Rusa, fait don au monastere de Mâstâneşti
d'une terre ă. Fundeni, district d'Ialomiţa.
LIX
276. 20 octobre J647 (7J56). Tudora et Maria, filles du ceauş Oancea vendent au grand
echanson Drăguşin une terre a Pulaşi, district d ' Olt.
277. 20 octobre J647 (7156). Le voi'vode Matei Basarab confirme au grand sluger Dumitru
Filişanu une terre a Drăgoieşti. district de Gorj, avec serfs et tziganes.
278. 2J octobre J647 (7156). Voinea de Mâstâneşti vend a l'ecuyer Apostolache une vigne
a Sperlea, district de Sac.
279. 27 octobre J647 (7156). La dame Caplea legue in articula mortis au monastere
d' Argeş la terre de Rudeni, avec serfs et betail.
280. 2 7 octobre J647 (7156), Bucureşti. Marco et Neagul vendent aux marchands Sima et
Velisar une terre a Necşeşti, district de Teleorman.
281. 28 octobre J647 (7156). Le capitaine Dumitru et d'autres disposent d 'une terre a
Peştera, district de Prahova, en faveur du monastere de Malamoc.
282. 29 octobre J 64 7 (7156). Costandin et son epouse vendent au tresorier Bunea leur terre
a Grădiştea, district d' Argeş.
283. 29 octobre J 64 7 (7156). Le voi'vode Matei Basarab ordonne a Leontie, l' hegoumene
du monastere d' Argeş, de charger six boyards cojureurs de Ştefăneşti et d ' Izvorani
de juger le litige opposant le monastere a Ianiu, fils du logothete Albu de Lăngeşti,
au sujet d ' une vigne sur le coteau des Ştefăneşti.
284. 30 octobre J647 (7J56). Ion, fils de Răducel, et Drăguş vendent au capitaine Cons
tantin Gălăţeanul un terrain en laniere de Budeasca.
285. 30 octobre J 64 7 (7J56). Radu et Pătru vendent au capitaine Gălăţeanu un terrain en
laniere de Budeasca.
286. 3J octobre J647 (7156). Le postelnic Iane fait don a l' hegoumene Melchisedec du
monasterc de Câmpulung de deux tziagnes en guise d' aumâne, pour recompenser Ies
soins dont ii y a beneficie.
287. J" 11ovembre J 64 7 (7155). Badiul Surdu vend au tresorier Bunea une terre a Grădiştea
de Coastă, district d' Argeş.
288. 2 november J 64 7 (7156). Le spătărel Stan vend au logothete Mareş sa terre au village
de Băjeşti, district d ' Argeş.
289. 4 11ovembre J 64 7 (7156), Bucureşti. Dragna et son fils Vlad de Pietrile vendent au
tresoirer Bunea une terre a Poenăriei, district de Muşcel.
290. JO novembre J64 7 (7J56). L'ecuyer tranchant Dumitru fait don a son petit-fils, Pătraşco
de Torni, des vignes.
291. J O 11ovembre J647 (7J56). Plusieurs payasans libres cojureurs temoignent au sujet de
la terre de Sărăţeni appartenant a Teiş et a son frere.
292. J6 11ovembre J647 (7156). Le voi'vode Matei Basarab autorise l ' hegoumene du mo
nastere de Vieroş a enfermer le betail de tous Ies roşii (militaires) et de tous Ies
habitants de la viile de Piteşti.
293. ll novembre J647 (7156). Stoica et Rada, vendent au tresorier Gherghe leur partie de
terre a Glupavi, district de Vlaşca.
294. J2 novembre J 64 7 (7156). Danciul et d' autres vendent a Ivan de Piteşti des terrains
a Vadul Cotmani, Gorgora, Troada etc.
295. J2 novembre J 647 (7156). Dragată et son epouse vendent au clucer Barbu de Fratoştiţa
un carre de vigne.
296. 13 novembre J 64 7 (7156). Le voi"Vode Matei Basarab ordonne a des gens de Mierăul,
district de Vlaşca, de rembourser l ' argent du a Neagu, fils du pretre Radu.
297. J6 novembre J647 (7156). Drăgan vend a Nectarie, hegoumene du monastere de
Bradu, une partie de terre a Străuleşti qu'il tenait de Neacşu Hordezba.
LX
298. 16 novembre 1647 (7156). Les roşii de Stănuleşti vendent a Nectarie. hegoumene du
monastere de Bradu, une terre au village.
299. 13 novembre 1 64 7 (7156). Vintilă d ' Ologi vend au tresorier Bunea Grădişteanul une
terre a Ulmeni, district de Teleorman.
300. 23 novembre 1 64 7 (7156). Le vo'JVode Matei Basarab fait don au grand logothete
Radu Cocorăscu d'un emplacement de moulin sur la Prahova, pres de la viile de
Gherghiţa.
3 0 1 . 25 novembre 1 64 7 (7156). Voinea de Mâstâneşti vend a l ' ecuyer Apostolache et a sa
femme une vigne au village.
302. 26 nol'embre 1 64 7 (7156). Le postelnic Pătru vend une partie de sa terre a Cepturile
a Radu, Bunea, Dumitru et Crăciun.
303. 27 11ove111bre 1 64 7 (7156). Plusieur boyards affreris sur la terre de Fureşti, la partagent
avec le monastere de Menedicul.
304. /" decembre 1647 (7156), Bucarest. Le grand ecuyer Radu Mihalcea fait don a son
frere, le porte-glaive Moise, de deux serfs de Bădeni, district de Buzău.
305. 3 decembre 1 64 7 (7156). Le postelnic Pătraşco de Bucşani vend a Ghinea et au frere
de celui-ci la terre de Steanca, district d' Ialomiţa, et deux serfs.
306. 12 decembre 1 64 7 (7156). Ioan vend a Ivan Cortofleş de Piteşti un terrain a Gura
Frăsinelului, district d' Argeş.
307. 12 decembre 1 64 7 (7156). Mirean de Sămara et ses freres vendent a Ivan Cortofleş
de Piteşti un terrain a Crivina Mare, district d' Argeş.
308. 12 decembre 1 64 7 (7156). Radomir de Cocul et son epouse vendent a Ivan Cortofleş
de Piteşti un terrain a Vâlceaua Floarei, district d' Argeş.
309. 15 dece111bre 164 7 (7156). Chiriac de Ştefoaia vend a Pătru sa terre a Găşteşti, district
de Vlaşca.
3 1 0. 16 decembre 1647 (7156), Bucarest. Le voi'vode Matei Basarab confirme au grand
l ogothete Radu Cocorăscu une terre au village de Cegani, district d ' lalomita, et au
village de Româneasca, district de Prahova, ainsi qu'une vigne, des serfs et une
tzigane au village de Cătun, district de Dâmboviţa.
3 1 1 . 20 decembre 164 7 (7156). Bade et Stan Pârlat vendent au capitaine Costandin un
terrain a Sămara, district d' Argeş.
3 1 2. 20 decembre 164 7 (7156). Ştefan de Corşori vend a ! ' intendant Ion un terrain a Gruiu
Predei, district d' Argeş.
3 13. 20 decembre 1 64 7 (7156), Bucarest. Le voi'vode Matei Basarab confirme au grand
posrelnic Constantin Cantacuzino des roues de moulins et un emplacement de moulin
a Scurteşti, district de Buzău.
3 1 4. 20 decembre 1647 (7156), Bucarest. Le voi'vode Matei Basarab confirme a dame
Elina et a son epoux, Constantin Cantacuzino, grand posrelnic, une terre et des
vignes a Ştefăneşti, district d' Argeş.
315. 22 decembre 1 64 7 (7156). Billet du second vomic Dumitru et Drăgoia, ispravnic de
Văleni, etablissant Ies cojureurs de Bălan de Ciobăneşti, pour que ceux-ci temoi
gnent au sujet de son litige avec Muşat.
3 1 6. 23 decembre 1 64 7 (7156). Stan Păcală vend a Anghel toute sa partie de la terre de
Zoinescu et le tiers du village de Mozăceni, district d' Argeş.
3 1 7. 26 decembre 1 64 7 (7156), Bucarest. Le voi'vode Matei Basarab confirme a dame Anca
et a son beau-frere, le grand postelnic Constantin Cantacuzino, le village de Ciliani
et la terre laissee en friche a Crăceşti, district d ' Olt.
LXI
D O C UMENTE
1 (Cca. 1 647)
ţ Adecăte eu, Dan, scris-am zapis(u)lu miu ca să fie de mare cred(i)nţă la

mâna lu Alban cum că i-am dat eu, Alban, bani galbeni 1 O şi i-am vândut eu,
Dan, ocină în câ(m)pul Suliman(u)lui în Lacra Perştelui 1 • Să să ştie cum e-m
vândutu (eu), Dan lu Alban moşi ia dreptu aceşti l O ughi, ci-s mai sus scris, cum
să fie stătături lui şi feciurilor şi nepoţilor şi strenepoţilor.
Şi la tucmela nostră, fost-au: popa Fior ot Ul(e)şte i Mogoş lu Dragomir
ot Suliman şi Tat(u)lu ot tam i Drăghici ceuşul ot Uleşti i Pascu! ot tam i Frăţilă
ot Uleşti, Ion mazâlul ot tam.
Şi am scris Necula grămătic(u)l ot Ul(e)şte.
Eu popa Flor2. Mogoş. I Tat(u)lu. Drăghici ceuş. Pascul. Frăţilă. Ion. Nicula.
DANIC, A. N., MMDCLXIV/2.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 1 5).
Datat după doc. cu data ( 1 647 septembrie 1 - 1 648 august 3 1 ) sub cota DANIC, A. N.,
MMDCLXIV/4 în care apar mai mulţi martori comuni.
1 Ilep41e"Wp.
i cJ)"ep.
2 (Cca. 1 647)
Scris-am eu, Ruxandra acesta al mieu zapis la mâna lu Iordache şi lu Voico

cum să să ştie că i-am vândut o moşie de la Zăgoneni în preţ bani 845 . Şi când
am dat acestă moşie, fost-au cu ştirea tuturor fraţilor.
Şi la acesta tocmele, fost-au mulţi oameni mar(tori), anume: eu popa Calciul,
eu Stanciu! i Opre Râm(nicescul), eu Radu Nichifor, eu Tudor şi eu Ivan, fraţii
lor şi Gherghe, brat Popa. Şi am scris eu diaconul Costea.
Iară cine să va scula peste zapisul mieu să fie afurisit şi anatima de 3 1 8
sfinţi părinţi de la Nicheia, iară cine să va scula peste acest zapis al m1eu,
pietrile şi lemnile să putrezească, iar trupurile lor să nu mai putrezească. Aceasta
am scris. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi degetile.
Eu Ruxandra. Eu Tudor. Ivan. Radul. Eu Gligore.
DANIC, Ms. 1 68, f. 8 1 .
Copie rom.
Datat după diaconul Costea care apare în doc. din 1 5 martie 1 657, DANIC, Ep. Argeş, IX/3.
3 1 647 (7 1 55) ianuarie 2
ţ Adecăte eu, Oancea din Cândişti, dat-am zapis mieu la mâna Vlaicului
cum să să ştie că i-amu vândutu un codru di locu, anume dân Simceao Piscului
Tatălui până obârşiia Cetăţeli(i). Şi l-am vândutu di a mea bunăvoie, cu ştirea
tuturor părtaşilor miei.
Şi i l-am vândutu în bani gata ughi 3 costande 4, ca să fie lui moşie în veci,
lui şi (fi)ciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da.
Şi cându s-au scris, fost-au mulţi oamini buni, oameni mărturii în Teiu,
anume: [ . . . ] 1 i Ion sin Chiţul i Vlad Ciortan, (C)ârstea Pitiric i Oana, Eftenie snă
Manea i Bratina, Stan Unguroiul ot tam.
Şi pentru mai adevărat credinţă, mi-am pus şi digitul mai jos ca să crează.
Şi amu scris eu, diiacon Nicula ot Pitrar.
Pis ghinarie 2 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
DJAN, Dâmboviţa, Colecţia doc„ 1/1 1 .
Orig. rom„ hârtie (2 1 ,5 " 1 6).
Rez., Din te=aurul arhivistic dâmbovifean, p. 32.
1 Loc alb în orig.
4 1 647 (71 55) ianuarie 2
t MHMCTiEKl EO:>KiEKl, iw MATEH liACApAEA ROEROAA H rocnOAHH'"b.

AARAT rocnoACTRO MH ciH noseA-'kNie rocnoACTRA MH OROM 'IMOR-'kK'h NA
HME feprHNA WT T'a'p't-'kNH WT fOp:>t<Ht\ I ca să fie În pace şi slobod de cătră
Necula postelnic ot Stângăcea, mai mult val să n-aibă, pentru că au avut pâră de
faţă naintea domni(i)i mele la divan. Şi aşa se-au jăluit Gherghina cum au fost
luoat împreună cu alţi săteni den Turceni bani de la Necula postelnic ca să-şi
râdici nevoile şi dajdea domnească. Deci când au fost la zi, sătenii i-au dus
banii, el n-au vrut să şi-i ia, ce i-au îmbrăcat pre ceară. Deci Gherghina şi cu
2
Neagoe şi cu Oprea cel necat, ei ş-au dus partea de ceară câte 1 2 oca, iar alalţi
săteni2 n-au putut duce ceara, ce i-au închis în puşcărie la Craiova, ca să-i
rumunească. Deci nici pre aceea nu i-au lăsat, ce au trimis pre Chiro annaş la
câţi săteni au fost rămas neînchişi, ca să le ia muierile să le ducă la casa lui, la
Stângăcea şi pre dinşii să-i închiză, să-i rumunească.
Deci alalţi săteni au scăpat cine cum au putut, iar Oprea, de groază şi de
frica armaşilor, se-au necat în Jiu. Derept aceea, domnia mea am căutat şi am
judecat pre drept şi pre lege şi am făcut ceastă carte a domni(i)i mele la mâna
Gherghinei şi a lu Neagoe carii ş-au dat părţili de ceară să fie în pace de cătră
Necula postelnic şi pentru rumunia şi pentru datoria cerei că se-au plătit. Iar
partea Oprea necatul, domnia mea o am iertat, că se-au necat de groaza lor. Iar
pentru moartea lui, domnia mea am băgat şi pre Necula postelnic şi pre Chero
armaş în temniţă să plătească deşugubina domnească şi moartea Oprei. Şi au
rămas ei de lege den divan cum mai mult treabă şi lucru cu Gherghina şi cu
Neagoe şi cu feciorii lor să n-aibă în veac, iar alalţi săteni să plătească 66 de oca
de ceară ce au rămas. De-aciia, să fie şi ei nişte oameni în pace de cătră Necula
postelnic mai mult val să n-aibă. HHAKO A" H-kt'T'. H HtnpARHHK CAM pe'f
rocnOAC'T'RA MH.
IIHc reHApie ii AHH, R'h A-kT x.lPHE ( 1 647).
t iw MATEIO swHRWAA, MHAOtTiio Eo.:t1:iio rocnoAHH'h.
iw MATeio soHBOA" (m.p.)
DANIC, M-rea Tismana, LXXXIX/7.
Orig. rom., hârtie (33 x 2 1 ), pecete aplicată.
Copie ibid.: ms. 329, f. 542.
Men\., Georgescu, Judecata domnească, p. 1 3 7.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele acestui om, anume Gherghina din Turceni din Jiul de Sus".
1 C°l> Ti:HiH.
5 1 647 (7 1 55) ianuarie 4, Târgovişte
t MHAOCTiio Eo.:t1:iio, iw MATeio li'ht'hpAB'h soeBOA" H rocnoAHHi.

R'hCOH 3EMAH �rrpwRAAXiHCKOE, RH�K REl\HKAro H npHAOBpArO cmApArO
noKOHHHWM� iw liAtApABA ROEROA"· AARAT rocnoACTRO MH ciio noseA-kHiio
rocnOACTRA MH s-kpHHWM BOA-kpHHHWM� rocnOACTRA MH MoHCH cnATAP
CH� MHXAA'fEH AROpHHK wT1 Pătârlage şi cu feciorii lui câţi Dumnezeu i va
dărui, ca să-i fie nişte ocină în sat în Şchiopeni în judeţul Buzăului pre apa
Câlnăului, însă jumătate de sat de preste tot hotarul, ocină fără de rumâni, den
3
câmpu, den pădure, den apă, den siliştea satului şi cu viile ce se vor alege
dentr-acea jumătate de sat. Pentru că această ocină, ce easte mai sus-scrisă,
fost-au a megiiaşilor den sat den Şchiopeni. Deci ei ca nişte oameni răi şi hicleni
fiindu, ei au fugit şi ş-au năpustit birurili şi moşiile lor şi neavându nici o nevoie
de nimic. Şi am pus domnia mea de au strigat de cîteva ori în cîteva tîrguri şi
le-am pus şi zi după zi ca să-şi vie la urmă şi la moşiile loru să-şi plătească
dăjdile. Iară ei n-au vrut să-şi mai vie la urmă şi la moşiile loru, ci şi-au năpustit
birul şi moşiile lor. Şi dumnia mia am nevoit pre cinstiţi deregătorii dumni(i)i
mele, pre jupânul Dumitraşco marele stolnic ot Filipeşti şi pre jupânul Marco
marele armaş, care au ţinut judeţul Buzăului, de le-au plătit toate dăjdile şi
birurile lor câte au fo(s)t de pre urmă. Şi au socotit câte birure au plătit cu
miarea cu toate dăjdile de pre urmă şi le-au făcut ughi 250.
Deci, după aceea, văzându dumnia-mi cum nu mai vin aceşti oameni ce
scriu mai sus la urmă şi la moşiile lor, datu-i-am dumnia mea acestor boiari ce
scriu mai sus ca să le fie rumâni cu feciorii lor şi cu toate moşii lor. Iară după
aceea, deaca au văzut aceşti oameni den Şchiopeni că i-am dat dumnia mea ca
să fie rumâni, ei nu se-au suferit, ci au venit de faţă în sat în Şchiopeni. Şi şi-au
cerşut aceşti boiari ce sânt mai sus-scrişi ca să le dea banii ce le-au plătit birurile
lor până au fost fugiţi; ei au zis că n-au de unde le da banii. Şi le-au pus şi zi
după zi ca să li dea banii, ei tot n-au vrut să le dea banii. Deci, văzându că n-au
de unde da banii, ei de bunăvoie a lor tocmitu-se-au cu cinstiţi deregătorii dumni(i)i
mele ce sânt mai sus-scrişi de le-au dat toată moşiia lor den sat den Şchiopeni,
den hotar până în hotar, ca să o ţie cu bună pace. Şi au făcut şi zapis la mâna
boi arilor dumni(i)i mele [ce sân]t mai sus-scrişi. Iară după aceea, cinstitul
deregătoriul dumni(i)i mele, jupan Marco vei armaş, el n-au putut ţinea partea
lui de moşie den Şchiopenii pre cât i-au făcut pre jumătate, pentru că i-au fost
preste mână şi nu se-au putut hrăni cu dânsa, căci au fostu o moşie depărtată.
Ci se-au sculat de ş-au vândut partea lui pre jumătate de moşie den Şchiopeni,
den hotar până în hotar, oarecât se va alege,-boiarinului dumni(i)i mele, lu Moisi
spatar, însă ocină fără de rumâni cum scrie mai sus, pre' bani gata derept ughi
1 25, pre jumătate de bani cât i-au făcut. Şi se-au tocmit cinstitul deregătoriul
dumni(i)i mele, jupânul Marco vei armaş, cu Moisi spatar de a lor bunăvoie,
cum să fie această moşie ce o au vândut lu Moisi spatar, stătătoare şi să o ţie
cu bună pace cum i-o au vândut. Iară de nu va fi această moşie stătătoare, iară
deregătorul dumni(i)i mele, jupan Marco vei armaş, să aibă a darea lu Moisi
spatar altă moşie de potriva aceştii moşii, ocină pentru ocină, că aşa se-au tocmit
de bunăvoie a lor. Şi am văzut dumnia mea şi zapisul deregătoriului dumni(i)i
mele, jupânului Marco vei armaş, la mâna lu Moisi spatariul de vânzare, făcut
pre această tocmeală ce se-au tocmit cu mulţi boiari mărturii scrişi în zapis.
Derept aceea, am dat dumnia mea boiarinului domni(i)i mele, lu Moisi
spatariul, ca să-i fie această ocină ce scrie mai sus, moşie ohabnică în veci, lui
4
şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi de nimini clăteală să n-aibă
preste învăţătura dumni(i)i mele.
Adecă şi mărturii pus-am dumnia mea boiarii divanului, anume: jupan
Ghiorma marele ban den Craiuva şi jupânul Dragomir marele dvomic şi jupan
Radu marele logofet şi jupânul Stroe marele vistiiariu şi jupânul Diicul marele
spatariu şi jupânul Preda Brâncoveanul marele cliuceriu şi jupânul Barbul
Brădescul marele stolnic şi jupânul Radul marele comis şi jupânul Costandin
marele postelnic şi jupânul Drăguşin marele paharnicu şi jupânul Dumitru
Filieşanul marele sulgeriu şi jupânul Nicula marele pitariu. Şi ispravnic, jupânul
Radul marele logofet.
Şi am scris eu, Mihalcea slujer, în cetate, în Târgovişte, measeţa ghenarie
4 dni ot Adama tecenie leatim vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
t iw MA'l'EIQ RWERWAA, MHAOc"rie"' Eo;.i<ie"' rocnoAHHt..
t iw M" ... '"' ROHROA" (m.p.)
DANIC, Ep. Buzău, XVIl/8.
Orig. rom„ perg. (29 x 45), pecete timbrată.
Copii ibid.: Doc. ist„ DCXIX/ 1 2 I ; Doc. ist„ CMXLIII/4b cu data I 646 (7 I 55) dec. 4.
Rez„ Aricescu, Indice, II, p. II; Stoicescu, Matei Basarab, p. 65.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei,
nepot marelui şi preabunului bătrânului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele credinciosului boierului domniei mele, Moise spătar, fiul lui Mihalcea
vomicul din „ .".
Adică eu, Leche Meiut, feciorul lui Neagoe annaş den Berileşti ot sud Ialomiţa,
împreună cu feciorii miei, Negoiţă şi Mitrea, scriem şi mărturisim cu acesta al
nostru zapis ca să fie de mare credinţă în sfânta mănăstire ce se cheamă Vaideei,
hram Sfântului arhanghel Mihail şi Gavriil şi la mâna părintelui egumenul popa
Partenie, cum să să ştie, când au fost acum, în zilele domnului nostru Io Mateiu
Basarab voievod, iar de a mea bunăvoie, fără nici o silă, venit-am la molitva lui
de i-am vândut toată partea mea de moşie, de sat de Sărăţeni ot sud Ialomiţa, însă
de preste tot hotarul, 300 de stânjeni de câmpu, de pădure, de apă, de şăzutul
satului şi de baltă şi de preste tot hotarul, cu tot venitul oricât să va alege, den
hotaru până în hotaru, pre bătrâne hotară şi semne, drept ughi 1 20 bani gata.
Şi am vândut eu de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor rudelor mele şi a
boierilor şi a megiiaşilor de sus şi den jos şi demprejurul locului şi dinnaintea
domnului nostru.
Şi la tocmeală noastră întâmplatu-s-au mulţi boieri mărturie, pre nume: ot
Floci, Anghel i ot Mătăseşti, Stan iuzbaşa i ot Blagodeşti, Hranete i iar de Floci,
5
Ianuşcul i Hranite judeţ i ot Speteni, Badea lui Şărbu de Uleşti şi alţi mulţi
boieri, carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos.
Şi am scris eu, Soare logofăt, la Târgovişte, în luna lui ghenarie 5 dni, leat
7 1 55 ( 1 647).
Anghel. Leca Meiut. Şărbu. Badea. Alădile. Hranite. Ianuşcul.
DANIC, Ms. 3 1 4, f. 1 73 v- 1 74.
Copie rom.
7 1 647 (71 55) ianuarie 5
Hrizea clucer, fratele lui Moise, dă zapis lui Negoiţă paharnic pentru nişte
ţigani.
DANIC, Fişele g-ral Năsturel, sub dată.
Rez.
8 1 647 (71 55) ianuarie 6, Târgovişte
t MHAOcTieJO Iio:>KieJO, iw MATeJO IiAcAp"s" soeROAA H rocnOAHH'L

R'LCOH 3eMAe �rrppoRAAXiHcKoe. AARAT rocnOACTRO MH cie noseA-'kHie
rocnOACTRA M11 CR-'kToM'!s', BO:>KeCTReHH'!s'M'!s' MOHACT11p'!s' ri\ArOi\eMH
8A11Ae1111, HA-'k:>Ke ecT XP"M CR-'kTl1 "PXAHrrei\(11) M11xA11i\ 11 rARp il1i\
npo'lil1 secni\1:.mifO 11 WTl:.Ll,'!s' er'!s'M eHA nwnA IlApTeHie c'!s'4.111 HACTARHl1K
R-'k CR-'kTOM'!s' MOHACT11p'!s' 11 R'LCHX 11HOKOM eAHU,e :>Kl1R04JOMO R'L CR-'kTOM'!s'
WSHTei\fO TOfO, R\KO:t<e AA MO ecT CR-'kTOM'!s' MOHACT11p'!s' R11We n11c W'iHH'L
'!s' ceAo 1 O'Lp'L't-'kHi11 wT c'!s'A CTRO ll\i\OMHU,A, R'LCAX AeA ileK'LR MeJOT
WT Iiep11Ae4.111 WT C'!s'A CTRO ll\i\OM11Ll,A, WBA'le ce:>KeHH m WT no R'LC
XOTApOM C'LC R'LC XOAOKOM, RAp11 eAHKA ce XTHT 113spAT wT XOTAP AO
XOTAp, no CTApe XOTAP'L 11 seA-'kSH, wT nOi\JO 11 WT woM'!s' 11 wT ROAA
H WT Bi\OT H WT CeAM114Je cei\O 11 WT nocR'!s'Ai, noHe:t<e w ecT SHi\
noK'!s'n11A2 WTl:.Ll,'!s' er'!s'M eHA IlApTeH11e H11H-'k Rb Al:.H11 rocnOACTRO M11 WT
ileKA MeJOT, CHH'L H-'kroes ApMAW wT Iiep11Ae4-111, H wT HA c11Hos11 ero,
HeroHu,e 11 MHTp-'k .3A '!s'rH p-K, Acnp11 r0Tos11. H npOAAAOX ileKA MeJOT
C'LC CHHORH ero RHwe n11c cie s11we pe'leHie W'iHH'L, wH11 .3A HHXHHOM
AOBpOROi\fO Be.3 Hl1 eAHA C11i\OCT, C'LC '1s'.3 HAHie R'LCAM nop'!s'A eHie ero 11
BM-'kpoM H MeriAl.WOM WT rop, H.3 AM, WT WKp'LCTb M-'kCTO H WT n p-'kA
rocnOACTR4 MH.
6
H RHAtx rocnOACTRO MH H 3AnHc 3A npOAAHie wT p'ts'KA AeKbR
MelOT'l:.R H cHHORH ero RHWE nHc, HA p'ts'KA WTbu,'ts' er'ts'M EHA IIApTEHie
H A c&tToM'ts' MOHAcTHP c'l:.c MHOSH sOAtpH CREAiTEAIO HAnHcAHH 'ts'
3AnHc, no HMe: wT RApow wT <l>M'I, AHreA H n\H'ts'wK'ts'A H XpAHETE
c'ts'Au,'ts' H wT MbTbCE4JH, GTAH I03E>AWA H WT EAArOAE4JH, XpAHETE H
WT Gn'l:.TtHH, EAAt Mrocţ>eT H wT �"€4JH, III e ps'ts' H MHOSH sOAtpH
H MErHmWH H;>K€ HE c4is'T nHCAHH 3A€, cie R'l:. KHHrA rocnOACTRA MH.
Gero PAAi AAAOX cbM rocnOACTRo MH c&tToM'ts', E>Oi'KECTREH'ts'M'ts'
MOHACTHp'ts' RHW€ nHc R\KOi'K€ AA MO ECT W'tHH'l:., AtAiHO H Kb WXAE> H
HE WT KOrOi'KAO HEnOKOAtE>HMO, nopH3MO rocnOACTRA MH.
Gei'Ke ovso H cREAiTEAIO nocTARHX rocnoAcTRO MH: i'K4ls'nAH fiwpMA
REA E>AH H i'K'ts'nAH ApArOMHp REA AROpHHK H i'K'ts'nAH PAA'ts'" Mrocţ>eT H
;>K'ts'nAH GTpoe REA RHcTimp H .f>K'ts'nAH AiHK'ts'A REA cnATAp H .f>K'ts'nAH IlpEAA
RE.-\ Ki\IO'tAp H .f>K'ts'nAH EApE>'ts'A RE.-\ CTOAHHK H i'K4li'nAH PAAl(" RE.-\ KOMHC
H i'K4is'nAH Ap'l:.r4is'wHH RE.-\ nexApHHK H i'K4li'nAH KocTAHAHH REA nOCT€i\HHK.
H HcnpARHHK, PAAl(" REA Mrocţ>eT.
H HAnHtAX A3, GoApe Mrocţ>eT, R'l:. HACTOAHH rpAA4ii' Tp'l:.rORH4JE,
Meceu,A reHApie 5 AbHH, wT AAAMA R'l:. AtTo x.iP'iiE ·
t iw MATEIO RWERWAA, MHMCTilO Eoi'KilO rocnOAHH'l:..
iw MATEIO ROEROAA (m.p.)
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei,
dumnezeieştii mănăstiri numită Vaideei, unde este hramul Sfinţilor arhangheli
Mihail şi Gavriil şi a altora fără de trup şi părintelui egumen popa Partenie, fiind
nastavnic Ia sfânta mănăstire, şi tuturor călugărilor câţi vieţuiesc în acel sfânt
lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise ocină în satul Sărăţeni din
judeţul Ialomiţa, toată partea lui Leca Meiută din Berileşti din judeţul Ialomiţa,
însă 300 stânjeni de peste tot hotarul, cu tot venitul, oricât se va alege din hotar
până în hotar, pe vechile hotare şi semne, din câmp şi din pădure şi din apă şi
din baltă şi din vatra satului şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o părintele
egumen Partenie acum în zilele domniei mele de Ia Leca Meiută, fiul lui Neagoe
armaş din Berileşti, şi de Ia fiii lui, Negoiţă şi Mitrea, pentru 1 20 ughi, aspri
gata. Şi a vândut Leca Meiută cu fiii lui mai sus-scrişi această mai sus-zisă ocină,
ei de bunăvoia lor, fără nici o silă, cu ştirea tuturor rudeniilor lui şi a boierilor
şi a megiaşilor din sus, din jos, din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare de Ia mâna lui Leca Meiută
şi a fiilor lui mai sus-scrişi, Ia mâna părintelui egumen Partenie şi a sfintei
mănăstiri, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din oraşul de Floci,
Anghel şi Ianuşcul şi Hranete judeţul şi din Mătăseşti, Stan iuzbaşa şi din
Blagodeşti, Hranete şi din Spăteni, Badea logofăt şi din Uleşti, Şerbu şi mulţi
boieri şi megiaşi care nu sunt scrişi aici, în această carte a domniei mele.
7
Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri mai sus
scrise ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.
lată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan
Dragomir mare vornic şi jupan Radu) mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier
şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Barbu) mare
stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan
Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu) mare logofăt.
Şi am scris eu, Soare logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie
6 zile, de la Adam în anul 7 1 55 ( 1 64 7).
ţ Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Io Mateiu voievod (m.p.)
DANIC, M-rea Slobozia lui Enache, 11/ 1 3 .
Orig. slav, perg. ( 3 7 x 55,5), sigiliu timbrat.
Cu o trad. din 1 905. Altă trad., ibid., ms. 3 1 4, f. 1 84 (nr. 27).
Rez., Grecianu, Genealogiile, II, p. 434; menţ., Bogdan, Daniile româneşti, p. 296.
1 GeAOAO.
2 IloK'JlnK'JlnHA.
9 1 647 (71 55) ianuarie 7
t Adâcă eu, Vladul postelnic ot Bârsăşti, scris-am aceăst al mău zapis ca

să fii dă mară crădânţe la mâna păharnicului Pană dă Căprean, cum să să ştii că
i-am vândut un ţigan, anume Dragotă şi cu doi copii, anume: Ion şi Mihai,
dărăptu bani gata ughi 60, să-i fii dumnealui moşii şi ficiorilor dumnealui.
Şi la această tocmală fost-au mulţi boiari mărturii: Nica al lu Stănislav1 şi
Pană snă Ocnarul. Şi păntru crădânţa, am pus şi păcetea. Pis measeţa ghinar dni
7, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Vladul postelnic
Eu Pană sin Ghioca
Eu Nica sân Stănislav2.
DANIC, M-rea Brâncoveni, XXII/I I .
Orig. rom., hârtie (27 x 2 1 ), trei peceţi aplicate.
Rez.: Potra, Contrib. ist. figanilor. p. 56; idem, Ţiganii. p. 3 1 5.
1 GmHAHCt\AK.
2 Semnături autografe.
8
10 1 647 (71 55) ianu arie 8
Adecă noi, megeaşii ot Gârleni, sud Dolj, po ime: Costandin i Stoica i

Neagul i Pahomie i Sima i Stanciu) i Necola i Radul i Bartul i Mirea, scris-am
şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să fie de mare credinţă întru cistită
mâna mări(i)i sale, domnului nostru creştin, Matei voievod, cum să să ştie că noi
am fost toţi megeaşi 1 cu feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină. Iar
cându au fost acum, în zili li mări(i)i sale domnului nostru, iar o parte dă megeaşii 1
noştri moşneni2 au socotit întru i(ni)mile lor şi au început a să vinde mări(i)i sale
de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni. Drept aceasta şi noi încă am socotit, după cei
ce s-au vândut întâi, ne-am3 vândut şi noi pe urma lor, care sântem mai sus-scrişi
cu toţi feciorii noştri şi cu toate părţile noastre dă ocină, unii dupre4 cei dintâi,
alţii dupre aceea al treilea, iar de bunăvoia noastră.
Şi am luat noi toţi banii în mâinile noastre cineşi pe capul lui, cu feciorii
lui, iar ceneşi pe cap osebit şi cu parte lui dă moşie. Însă lu Costandin, ughi 9,
şi feciorul mieu, Ivan, ughi 9, şi nepotu lu Costandin fii-mieu, Ion, ughi 5 şi noi,
feciorii lui Costandin care sântem câte patru fraţi neînsuraţi, anume : Stoica, ughi
5 i Neagu!, ughi 5 i Pahomie, ughi 5 i Sima, ughi 5 şi eu Stanciu!, ughi 9 şi fiiul
mieu, ughi 5, anume Stoica şi eu Nicola, ughi 9 i feciorii miei, anume: Tudosie,
ughi 5 i Maxin, ughi 5 i Ivan, ughi 5 i Dabul, ughi 5 şi eu Radul, ughi 9 şi
feciorii miei, anume: Stociul, ughi 5 şi Mirea, ughi 5 şi eu Albul, ughi 9 şi
ficiorii miei, anume: Neacşu!, ughi 5 şi Fratea, ughi 5 şi Marin, ughi 5 i Neagoe,
ughi 5 şi eu Mirea cu feciorii miei, câţi Dumnezeu îmi va da şi cu partea mea
dă ocină, ughi 9.
Şi am luat noi toţi bani în mâinile noastre dinainte mări(i)i sale şi a tot
divanul de bunăvoie noastră, fără nici o silă, ca să-i fim mări(i)i sale rumâni dă
moşie ohabnici în veci, să ne ţi.e măriia sa, au să ne dea milă la vreo sfântă
mănăstire, să facă ce va vrea cu noi, că aşa ne-am3 încredinţat cu tocmeală5
acestui zapis al nostru.
Şi mărturie toţi boierii divanului care-ş vor pune mai jos iscăliturile. Şi
pentru mai învârtoşarea credinţii noastre, ca să să crează, pusu-ne-am3 degetile
în loc dă cridinţă.
Pis ghenarie 8 dni 7 1 55 ( 1 647).
Costandin. I Ivan. I Ion. I Costandin. Stoica. I Neagu!. I Pahomie. I
Sima. Stanciu!. I Stoica. Tudosie. I Maxin. I Ivan. I Dabul. I Radul. I
Stoian. I Mirea. I Albul. I Neacşu!. I Fratea. I Marin. I Neagoe. I Mirea.
Ghiorma vei ban. Dragomir vei vornic. Radul vei logofăt. Stroe vei vistier.
Diicul vei spătar. Dumitraşco biv vei stolnic. Mitrea vei pitar. Radul vel
comis. Sima vei armaş. Cârstea vel6 vistier. Bunea vistier7•
9
DANIC, Ms. 7 1 5 f. 996-997.
,
Copie rom.
Alte copii, ibid.: mss. 295, f. 26 v; 355, f. 26 v; Doc. ist., CMLXX/26.
EDIŢII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 28-29.
I Meri>AWl1.
2 MWWl1i>AHl1.
3 Hi:AM.
4 A�nnpe.
s moKMi>AAA.
6 Greşit.
7 î n mss. 295 şi 3 55 urmează: „Eu Nicola", „Marco vei annaş", „Stroe vei vist(ier)",
„Şerban vistier". Şi „Costandin vistier".
10 bis 1647 (7155) ianuarie 8, Târgovişte
t MHAOCTiEKl Eo�iEKl, iw MATEKl EAcApAsA BOEBOAi H rocnOAHH'h

B.'l.COH 3EMAE �rrppoBAAXiHCKOE. AABAT rocnOACTB.O MH ciH nOB.EA"kHiH
rocnOACTB.A MH Ci\O\{r rocnOACTB.A MH, Herpe WT fieprnu,'h, H C'l.C CblHORH,
Ei\HU,E�E Eor"h AAPORAX, mKO�E AA ECT EM'rf W'IHH'rf 'r! r... 'r!�AHH WT
CO\{ACTB.O Ilp AXOR A, WSA'IE 'I ACT MHXHER Î -rw AEA WT W'I H H A
r"h'rf�'hH"kcK'h WT Kp'hcT'h AOPH 'r! ROAA TeA"k�'hH'rfi\OR H WT XOTAp'rfA
KM'r!repecK'rf WT AM AOPH 'r! nMORHHO 3A W'IHH'h r... 'r!�AHHH/\OM, nOHE�E
ECT noK'rfnHA cA'r!r'r! rocnOACTRA MH Herpe ciA W'IHH'h WT HA MHXH"k
MACTWP WT r... 'r!�AHH .3A xAV AcnpH rOTOB.H. " nAK noK'r!nHi\ Herpe 'IACT
HA [ ffAH ] I AEAER WT f'h'rf�AHH, nAK Î-ro 'IACT no SEA"kSH, KAKO ECT
B.HWE nHC WT HA ffAH AEAEB. WT f'h'f!�AHH .3A xÂ\f AcnpH rOTOB.H. ff nAK
nAK'r!nHA cA'rfr'rf rocnOACTRA MH Herpe WT HA Kp'h'IKlH .3i\'h nAK Î-ro
'IACT WT f'h'rf�AHH 'IACT ero B.'l.C no SEA"kSH KAKO ECT B.HWE nHC 3A xÂ\f
AcnpH rOTOB.H. " nAK noK'rfnHi\ Herpe WT HA nonA �iEpA WT r... 'r!�AHH
Î-ro 'IACT 'r! r...'r!�AHH 'IACT ero 3A xÂ\f AcnpH. " WT HA GTOmH WT
f'h'rf�AHH 'IACT ErO Î-ro 'IACT R'l.C no SEA"kSH KAKO ECT RHWE nHC ACnpH
xAV· H nAK noK'rfnHA cA'r!r'r! rocnOACTB.A MH Herpe WT HA Ap'hrAH l,loA [ K'h ] 2
'IACT ero WT r... 'r!�AHH î-ro 'IACT WT 'IHH AO 'IHH WT Kp'l.CT AOPH 'r!
BOAA TeA"k�eH'rfAOR H WT XOTAP'rf" KAA'rfrepecK'rf AOPH 'r! nMOB.HHO 3A
W'IHH'h r...'r!�AHH/\OM 3A xA\f AcnpH rOTOB.H. l\. nocA"k ciH RHWe pe'leHH
s ""'Ai HX cEB.'hCTAHHA B.CHX Tepe ecT npOAAA HerpeR eqm;Ke eAHA
[ „. ] 2 WT 'IACT HM RC"kM 'rf f'h'rf�AHH nAK 3A XAV ACnp H rOTOB.H, Tepe
ce c'ls'T C'hTB.OpHA 3A 'IACT npe3 R'l.C H C'l.C 3AnHC WT p'ls'KA HX WT
10
npOAAHie R i\'ET x.3"'"jiM'R , WSA'fe AA ce .3HAeT AA AP'h;t<HT cA"IJr"IS rocnOACTRA
MH Herpe WT nMORHHO .3A W'fHH'h r'h"IJ;t<'hH'i>cK'h .i 'fACT. H wcTAA TPH
'fACT HenpOAAi\ HblH'i> no pA.3i\OrA MEreAWOM.
H nAK noK"ISnHi\ Ci\"ISr"IS rocnOACTRA MH Herpe EAHH KOAp"IJ .3A MeCTO
"tS f'h"IS;t<AHH wT Kp'hCT AOPH "tS KAKORA H wT XOTAp"ISA KM"IJrepec K"IS AOPH
"tS noi\ORHHO .3A W'fHH'h r'h"IJ;t<'hH'i>CK'h H C'hC eAHH Re'fHH'h, HA HME
GTAH'fKM i\on [ „. ] 2 H C'hC C'hlHORH ero, no HMe: GTAH H HAH H C'hC
CblHORH HM, WT HA ÎwHAWKO nocTeAHHK WT K'hT"IJH, C'hlH'h MHpOCi\AR
i\OrO�'hT .3A xi AcnpH rOTORH H C'bC .3AnHC WT p"IJKA ero WT npOAAHiE
C'bC MHOSH AOBpH i\l:OHAi CReAiTei\i'H "tJ .3AnHC.
H nAK nAK"IJnHA cA"IJr"IS rocnOACTRA MH Herpe eAHH spoA [.3A ] 2
ROAeHH LI, H A Kp't5'1WO\(p'h npe.3 TeA'i>;t<'hH'h "tS noeHHAE f'h"IJ;t<AHHAOp wT
HA HAH H Herpe H wT HA EAerOT'h H GT'hHHCAAR H GTom H GTAH H
(}n't5pAw H flAAA\( H Pot:0s"ISA H MApHH MOMK"IJ wT f'h"IJ;t<AHH .3A xr AcnpH
roTORH H C'hC .3AnHc WT p"ISKA H X H C'hC MHOrH CReAiTeAH 't5 .3AnHc.
H nAK noK"IJnHA Herpe WT HA Kp'h'fl:OH 3A'h 'fACT ero WT nOEHH WT
npe.3 TeA'i>;t<'hH RCAX WT nMl:O H WT w't5M't5 H WT ROAA H WT no R'hC
XOTApoM wT MeTOJOA3 AOPH "tS TeA'i>;t<'hH H AOPH 't5 EoKHHAW .3A [ „. ] 2
AtnpH rOTORH W'fHH'h se.3 Re'fHHH [ „. ] 2 H .3AnHC WT npOAAHie. H nAK
noK"IJnHA tA"ISr"IJ rocnoACTRA MH Herpe W'fHH't5 "tS noeHH npe.3 TeA'i>;t<'hH'h
WT HA C'htH'h ,l\p'hrAHOR I,loAK'h 'fACT ero RC.AX WT no R'hCOM XOTAPWi\\
wT MeTOl:OA AOPH 't5 TeA'i>;t<'hH'h H AOPH "tS EoKHHAw [ „. ] 2 .3A x AtnpH
roTORH H t'hc .3AnHc wT p"IJKA ero. H nAK noK"IS[ nHA] 1 cA'rir"IS rocnOACTRA
MH Herpe W'fHH"IJ "tS TpecTi'mHHH WT f pHHA 'fACT .BoHK'hR RCAX, nMORHHO
WT AeA, RApe ei\HKA H.3SepeT ce WT no R'hC XOT(ApOM) WT nMl:O H WT
w't5M"IJ H WT ROAA H WT n'rics"ISAH WT HA .BOHKA, A'h4JepA3 Hi>r't5AOR
Ep'hHecK'riA3 wT Tp [ 'hCT ] 2imHH WT fpHHA .3A xAV AcnpH roTORH. H nAK
WT HA .BoHKA, nMORHH .3A AeA, WT PAMHHA wT npe.3 KpHKOR R'hC R'h
TOro u,i>HA .3A ACnpH RHWe nHC H C'bC .3AnHC WT p't5KA e111. WT npOAAHie.
H nAK noK't5nHA Herpe W'fHH"IJ 't5 Tp'hcTimHiH WT [r] 2 pHHA "tS Ep'hHK"ISA'i>cKA
wT HA C'htHORH (}i\HHiH, A'h4JepA AospoecK"IJAOs wT TpecTemHH, HA HME
wT HA PAA\(" H MAH'i> H KAA'i> H GTAHA, nMORHH .3A AeA, wT no R'ht
XOTApOM .3A xAX AcnpH rOTORH C'hC .3AnHC WT p"IJKA HM. H WT HA
Hero [ „. ] 2 MHpA, C'htHORH ,l\pAr"IS Awro�'hT wT K p'hKAHH ,\:\ .3A ce�eHH
.3A W'fHH'h 't5 Tp'htTimHiH wT fpHHA'ri4 wT Ep'hHK'riA'i>cKA .3A xi (AcnpH)
roTORH WT no &'he XOTApOM, WSA'fe WT AP"IJM"ISA wT rpHHA"IJ AOPH "tS
KAKORA H C'bC .3AnHC WT npOAAHie WT p'r!KA HM. H nAK WT HA
,l\p'h�AH3 wT HerORAHH W'fHH'h wT Ep'hHK"ISA'i>cKA wT nMORHHO .3A
AeA TpeTAro Ae" wT 'fHH AO 'fHH, RApe eAHKA H.3sepeT ce .3A \j7H
AtnpH roTORH. H nAK noK'rinHA Herpe WT HA T'riA'rip'ri 'fep&eHiH W'fHH'h
11
"6 Tpi.cTimHiH wT fpHHA wT HA PAMHHA wT npe.3 K pHKws, noMRHH
3A AeA, 3A t AtnpH roTOSH H ci.c 3AnHce WT p"6KAMH HX WT npOAAHie
C'l.C MHOrH cseAiTei\iH.
H wT HA MAH"k, ci.tHi. GTAHes, A'l.qtepA AospoecK'-61\0s 'iACT
MATHPAM CA WT lipi.HK"6A'i>cKA nAK nMOSHHO 3A AeA WT KAKORA AOPH
"6 AP"6M'liA wT rpHHA 3A xAV AtnpH H ci.c 3AnHc. H wT HA GTAH, sH'liK
GTAHK'lii\Os sAMew H wT HA liepHsoe, ci.tH'l. liAAes, nAK sH'ISK CTAP
GTAHK'lii\OS SAMeW, eAHH AeA 3A ni\'1.H WT lip1.HK'lii\"kCKA WT KAKOSA
AOPH '15 AP'liM'lii\ wT rpHHA 3A xe AcnpH roTosH H wT HA GopA, cecTpA
MHXAH Awrwcţ>i.T, WT 'iACT MHXAH Awrwcţ>i.T nMOSHH WT npe.3 sCAX
w'iHHA H 'iACT Ili.Tpos H GTpoes H .8Ai.CAH 'iACT HM wT TpHcTimH 3A
xA AtnpH H C'l.C 3AnHC.
-
H wT HA i sAHHKO, ci.1Hi. GTOHK'l.s, sH'liK lipi.H.31. .8-kKe 'iACT ero

wT TpHcTimHH A'-ro 'iACT wT 'iHH AO 'iHH 3A wT xA' (AcnpH roTosH)
H WT HA T'liA'lip'li 'iepseHes, CblH'l. GTOHK'l.S ApMAW WT 'iACT AAH'ilOi\OS,
ci.tH'l. liMoTi. A'-ro 'iACT WT Tpi.cTimHiH wT f pHHA 3A X AcnpH. H
nAK AA ecT cA'lir'li rocnOACTSA MH Herpes W'iHH'li "6 Tpi.cTimHH 'iACT
G-T OHKi.s, ci.1Hi. WAH'ies. TpeTAro [ „. ] 5 WT AeA BHAeR WT no si.c
XOTApOM, noHe�e ecT noK"6nHi\ wT HA Herpe, ci.tH'l. Her'liAoR wT
Tpi.cTimHH 3A xi AcnpH 'iTO ecT SHi\ H Herpes, ci.tH'l. Her'-61\0R 3A
noK"6neHi'e WT HA GTOHKA, ci.tH'l. WAH'ies WT np"k�Ae sp'i>Me H WT HA
p'liKA Ai.i.µepA l\.'lin'liAos WT T pecTimHH 'iACT [era] 5 sCAX wT no si.c
XOTAPOM H WT llIHHT'i>cKA H wT PATHHA npe.3 KpHKOS SCAX 'iACT em
WT 'iHH AO 'iHH 3A x:i'X AcnpH roTosH H ci.c 3AnHc. H WT HA liAA'liA,
spAT H"kr'-61\ W'iHH'li '15 Tpi.cTimHH 'iACT ero sCAX H WT PATHHA npe.3
KpHKOS 3A t AcnpH roTOSH. H wT HA MHAAH'ie, A'l.LµepA PAXAl,1 3 W'iHH'li
'15 Tpi.cTi'mHiH WT AM 'iACT I.Uecţ>'lii\Os H A spATOM cH, GTAH , wT nOi\tO
H WT w"6M'l5 H WT SOAA H WT spOA 3A ROAeHHl.ţ H WT CeAMHLµe cei\Os
H WT PATHHA npe.3 KpHKOR H 'iACT .81\1.CAH H 'iACT iwHOR H 'iACT liATeR
81.C WT 'iHH AO 'iHH 3A xA ACnpH H C'l.C 3AnHC.
H nAK noK"6nHi\ cA'lir'li rocnOACTRA MH Herpe W'iHH'li '15 fi.'li�AHH WT
HA iwH H MHXAtO, ci.tHORH TAT'tiAos. T"6pTOIOi\ WT fi.'li�AHH 'iACT HM
AeCmTArO Aei\ KAKO ecT SHi\ npOAAi\ H npo'iiH cei\'i>HH WT fi.'li�AHH
SHWe nHC 3A xA\i ACnpH rOTORH H C'l.C 3AnHC WT npOAAHie.
H nAK noK'linHi\ Herpe WT f eprHt.ţ W'iHH'l. '15 3i.HoArA wT HA
H'i>KWA, Ai.i.µepA AAH'itOi\OR 3A xAV (AcnpH roTos.H) H wT HA GTOHKA,
ci.1Hi. Api.rH'i, A 3A ce�eHH 3A W'iHH'l. '15 lipi.n.peqii 3A iţ AcnpH
rOTOSH H C'l.C 3AnHC.
H npOAAAOX WHH sCHX HHXHe W'iHHe H A'i>AiHe WT AOspos.M"k HM
se3 HH eAHA CHi\OCT C'l.C '113 HAHiA sc'i>M SM'i>poM H A MeriAWOM WT rop
12
H3 AM H W'T' WKp"bt'T' MEC'T'OM H t"bt 34nHtE W'T' p�K4MH HX 34 npOA4Hie
t"bt MHOrH tREAi'T'El\iH � 34nHt.
Gero p4Ai A4AOX t'l.M H rotnOAC'T'RO MH tA�r� rotnOAt'T'B.4 MH
Herpe& w'T' fieprHu, mKo:>Ke A4 et'T' EM� 34 A-tAiHo H R'h wx4s, t'l.IHORHM
H B.H�KOM H np-tB.H�'fE'T'OM B. &-tK� H HE W'T' KOrO;.i<AO HenOKM-tSHM
nopH3MO rotnOAC'T'B.4 MH.
Ge:>Ke �so H tREAi'T'eAiH not'T'4RHXOM rotnOAt'T'B.O MH: :>K�n4H fiwpM4
REA S4H KpMeRtKAro H ;.i<�n4H ApArOMHp REA AROpHHK H ;.i<�nAH PAA\{'"
&el\ Awrw�e'T' H :>K�nAH G'T'poe B.Ht'T'iep H AiHK�I\ tnA'T'Ap H EAps�I\
t'T'Oi\HHK H Ap"br�WHH nex4pHHK H PAA\{'I\ KOMHC H ;.i<�nAH Kot'T'AHAHH
REA not'T'El\HHK. H Htnp4RHHK, ;.i<�nAH PAA\{'" REA Awrw�e'T'.
H A3, A�MH'T'p� Awrw�e'T', HAnHtAX R'h HAt'T'MHH rpAA\{' Tp'hrORH4JE,
M-tceu,A reHApie t1 A'l.HH H W'T' �AAM R'h A-t'T' .3jiHE.
t Iw MA'T'eio &we&WAA, MHl\Ot'T'i· io Jlo;.i<it0 rocnoAHH'h.
lw MA'T'eio &oe&oA" (m.p.)
Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei . Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, Negre din Gherghiţa şi fiilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie
ocină în Găujani din judeţul Prahova, însă partea lui Mihnea a 1 O-a parte din
ocina găujănească de la cruce până la apa Teleajenului şi din hotarul călugăresc
de jos până la mijlocul ocinii Găuj anilor, pentru că a cumpărat sluga domniei
mele, Negre această ocină de la Mihnea meşter din Găuj ani pentru 1 400 aspri
gata. Şi iar a cumpărat Negre partea de loc a lui [Nan] 1 din Găujani iar a 1 0-a
parte pe semne, cum este mai sus-scris de la Nan partea lui din Găujani pentru
1 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Negre de la Crăciun
Răul iar a 1 O-a parte din Găujani partea lui tot pe semne, cum este mai sus
scris pentru 1 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Negre de la popa Fiera din
Găujani a 1 O-a parte din Găujani partea lui pentru 1 400 aspri. Şi de la Stoian
din Găujani partea lui a 1 O-a parte tot pe semne, cum este mai sus-scris cu
aspri 1 400. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Negre de la Drăgan Gioa[că]2
partea lui din Găujani a 1 0-a parte din cap până în cap, de la cruce până în apa
Teleajenului şi din hotarul călugăresc până la mijlocul ocinii Găuj anilor pentru
1 400 aspri gata. Iar apoi aceşti 6 oameni mai sus-zişi ei s-au ridicat de au
vândut lui Negre încă o [ ocină]2 din partea lor, tot din Găuj ani, tot pentru
1 400 aspri gata, de s-au dat tot la partea lui şi cu zapis de la mâna lor de
vânzare în anul 7 1 42, însă să se ştie ca să ţină sluga domniei mele Negre din
jumătatea din ocina găujănească 7 părţi. Şi au rămas trei părţi acum nevânzătoare
pe seama megiaşilor.
Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Negre un codru de loc în Găujani
de la cruce până în Cacova şi din hotarul călugăresc până la mijlocul ocinii
13
găujănească şi cu un vecin, anume Stanciul [ . . . ]2 şi cu fiii lui, anume: Stan şi
Nan şi cu fiii lor, de la Ionaşco postelnic din Cătun, fiul lui Miroslav logofăt
pentru 7 OOO aspri gata şi cu zapis de la mâna lor de vânzare cu mulţi oameni
buni martori în zapis.
Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Negre un vad [de]2 moară la
Crucişoara lângă Teleajen în poenile Găujanilor de la Nan şi Negre şi de la
Blegotă şi Stanislav şi Stoia şi Stan şi Epuraş şi Vladul şi Roibul şi Marin
copilul din Găujani pentru 3 OOO aspri gata şi cu zapis de la mâna lor şi cu mulţi
martori în zapis.
Şi iar a cumpărat Negre de la Crăciun Răul partea lui din poeni de lângă
Teleajen toată din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul din
Metoiul3 până în Teleajen şi până la Bochinaş pentru [ . . . ]2 aspri gata ocină
fără vecini [ . . . ]2 şi cu zapis de vânzare. Şi iar a cumpărat sluga domniei
mele, Negre ocină în poeni lângă Teleajen de la fiii lui Drăgan Gioacă partea
lui toată de peste toate hotarele din Metoiul până în Teleajen şi până în
Bochinaş [ . . . ]2 pentru 600 aspri gata şi cu zapis de la mâna lor. Şi iar a
cumpărat sluga domniei mele, Negre ocină la Trestianii de la Grind partea lui
Voica toată, jumătate dintr-un moş, oricât se va alege de peste tot hotarul,
din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni de la Voica fi ica3 lui
Neagul Brănescul3 din Trestianii de la Grind pentru 1 400 aspri gata. Şi iar
de la Voica, jumătate dintr-un moş, de la Ramina de peste Cricov tot în acel
preţ de aspri mai sus-scrişi şi cu zapis de la mâna ei de vânzare. Şi iar a
cumpărat Negre ocină în Trestianii de la [G]2rind în Brânculeasca de la fiii
Elinei, fiica lui Dobroescu din Trestiani, anume de la Radul şi Manea şi
Calea şi Stana, jumătate dintr-un moş, de peste tot hotarul pentru I 600 aspri
gata cu zapis de la mâna lor. Şi de la Nega[ . . . ]2, fiul lui Dragu logofăt din
Crăcani 40 de stânjeni de ocină în Trestianii de la Grind4 din Brânculeasca
pentru 2 OOO < aspri> gata de pe tot hotarul, însă din drumul din grind până
la Cacova şi cu zapis de vânzare de la mâna lor. Şi iar de la Drăjan3 din
Negovani ocină de la Brânculeasca din jumătate de moş a treia parte din cap
până în cap, oricât se va alege din acesta pentru 750 aspri gata. Şi iar a
cumpărat Negre de la Tuduru roşul ocină în Trestianii de la Grind de la
Ramina de peste Cricov, jumătate dint_r -un moş, pentru 700 aspri gata şi cu
zapise de vânzare de la mâna ei cu mulţi martori.
Şi de la Manea, fiul Stanei, fiica lui Dobroescu, partea mamei sale din
Brânculeasca iarăşi jumătate de moş din Cacova până în drumul din grind pentru
1 400 aspri şi cu zapis. Şi de la Stan, nepotul lui Stancu vameş şi de la Berivoe,
fiul lui Badea, iar nepot al bătrânului Stancu vameş, un moş deplin din
Brânculeasca de la Cacova până în drumul din grind pentru 5 OOO aspri gata şi
de la Sora, sora lui Mihai logofăt, din partea lui Mihai logofăt jumătate din toată
14
ocina şi partea lui Pătru şi a lui Stroe şi a lui Vâlsan partea lor din Trestiani
pentru 1 OOO aspri şi cu zapis.
Şi de la Ivanico, fiul lui Stoica, nepotul lui Brânză Veche, partea lui din
Trestiani a 4-a parte din cap până în cap pentru I OOO <aspri gata> şi de Ia
Tuduru roşu, fiul lui Stoica armaş din partea lui Danciul, fiul lui Balotă a 4-a
parte din Trestianii de la Grind pentru 600 aspri . Şi iar să fie slugii domniei
mele, Negre ocină în Trestiani partea Stoicăi , fiul lui Oancea a treia [parte] 5
din moşul Vida de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat de la Negre, fiul
lui Neagu! din Trestiani pentru 2 OOO aspri care a fost a lui Negre, fiul lui
Neagu! de cumpărătură de la Stoica, fiul lui Oancea de mai înainte vreme şi
de la mâna fiicei lui Lupul din Trestiani partea [ ei]5 toată de peste tot hotarul
şi din Şirineasa şi din Ratina peste Cricov toată partea ei din cap până în cap
pentru 1 600 aspri gata şi cu zapis . Şi de la Sadul, fratele lui Neagu) ocină
în Trestiani partea lui toată şi din Ratina peste Cricov pentru 700 aspri gata.
Şi de la Milance<a>, fiica lui Rahagi3 ocină în Trestianii de Jos partea lui
Ştefu) şi a fratelui său, Stan, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vadul
de moară şi din siliştea satului şi din Ratina peste Cricov şi partea lui Vâlsan
şi partea lui Ion şi partea lui Batea toată din cap până în cap pentru 1 OOO
aspri şi cu zapis.
Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Negre ocină în Găujani de Ia Ion şi
Mihai, fiii lui Tatul Turtoiul din Găujani partea lor a zecea parte cum a fost
vândută şi de alţi săteni din Găujani mai sus - scrişi pentru 1 400 aspri gata şi
cu zapis de vânzare.
Şi iar a cumpărat Negre din Gherghiţa ocină în Zănoaga de la Neacşa, fiica
lui Danciul, pentru 1 400 <aspri gata> şi de la Stoica, fiul lui Drăghici, 30 de
stânjeni de ocină în Brăgăreşti pentru 900 aspri gata şi cu zapis.
Şi au vândut ei toţi aceste ocine şi dedine de bunăvoia lor, fără nici o silă
cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor din sus şi din jos şi din jurul locului
şi cu zapise de vânzare de la mâna lor cu mulţi martori în zapis.
Pentru aceea am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Negre din Gherghiţa
ca să-i fie lui de moştenire şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac
şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori punem domnia mea: Ghiorma mare ban al Craiovei şi
jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Stroe vistier
şi Diicul spătar şi Barbu! stolnic şi Drăguşin paharnic şi Radu! comis şi jupan
Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna ianuarie
8 zile şi de la Adam în anul 7 1 5 5 < 1 647>.
Io Mateiu voievod <m.p.>
15
Muz. Judetean d e Ist. şi Arh. Prahova, nr. 64 302999.
Orig. slav, perg. (36,5 x 47), pătat, sigiliu timbrat, prima jumătate scrisă peste un text
răzuit.
1 Loc şters în orig.

2 Loc pătat în orig.
3 Loc pătat în orig.; lectură probabilă.
4 fppHHAb'.
s Loc rupt în orig.
11 1647 (7155) ianuarie 9
ţ Adecă eu, Damaschin călugărul şi cu fii-mieu, Tudor den sat den Surani
ot sud Săcuiani, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de
mare credinţă Ia mâna a măriei sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod,
cum să să ştie că i-am vândut măriei sale ocină însă fără de rumâni, den sat
den Surani, dentr-un moş a treia parte vericâtă să va alege de preste tot hotarul,
den săliştea satului şi den câmp şi den pădure şi den apă şi de preste tot
hotarul. Şi o am vândut măriei sale derept bani gata 3 200. Şi am mai dat noi
păntru pomană şi păntru sufletele noastre un loc de casă şi cu grădină unde va
să fie metohul sfintei mănăstiri Căldăruşanilor, hramul să chiiamă Sveati
Dimitrie. Şi această ocină ci scrie mai sus 1 vândutu-o-am noi, de a noastră
bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor den sat şi de
primprejurul locului, ca să fie măriei sale, domnu nostru, moşie în veci. Şi o
au dat măriia sa la sfânta mănăsti(re), la Căldăruşani, ca să-i fie măriei sale
pomeană în veac. Şi mi-au dat m[ă]riia sa toţi banii, câţi scriu mai sus den
devanul măriei sale.
Şi mărturii înc[ă au] fost toţi boiarii divanului, anume: jupan Ghiorma
vei ban şi jupan Drag[omir mare] dvornic i jupan Radul vei logofăt i j [u]pan
Stroe vei vistiiar i jupan Diicul vei spătar i jupan Preda vei clucer i jup[a]n
Barbul vei stolnic i jupan Drăguşin vei peharnic i jupan Radul vel comis i
jupan Costandin vei postelnic i jupan Nicola vel pitar i jupan Marco vel armaş
i jupan Radul vel aga.
Şi păntru credinţa, pusu-ne-am şi degitele în loc de pecete.
·
HcnttCAX A3 ffiwMA l\Oro�em wT KAKOKA. Ilttc M-kceu,A reHApie, .i.
AHH, R'b 1\-kT ..x.3Pife2 ( 1 647).
t Damaschin călugăr.
t Tudor.
16
DANIC, M-rea Căldăruşani, XLV/3 .
Orig. rom., hârtie (45 x 30).
Copii ibid.: ms. 72 1 , f. 83-84; Doc. ist., CMJV/274, CM LXXI II/23.
Menţ. , Funună, Ucenicii stare/ului Paisie, p. 28.
1 Ad. interlinear.
2 „Am scris eu, Toma logofăt din Cacova. Scris luna ianuarie, 9 zile, în anul 7 1 5 5 ( 1 647).
12 1647 (7 1 55) ianuarie 1 0
ţ Adecă eu, Nan postelnic ş i c u fiiu mieu, Tudor comis o t Măneşti, scris-am
acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lui Mihaiu pehamic,
feciorul lui Tanasie pehamic ot Bărbăteşti, cum să să ştie că i-am vândut un vad
de moară din jos de sat în Bărbăteşti 1 (în)să un vad de moară ce mi-au fost de
cumpărătoare de la Moma cea bătrână şi de la fii-său, Dumitru Capră, derept
bani gata, ughi 20, ca să-i fie lui moşie ohabnică în veci. Şi am vândut acest vad
de a noastră bunăvoie şi fără ni(ci) o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din
împrejurimi din sus şi din jos şi tot satul Bărbăteştii.
Şi mărturie: ot Bărbăteşti, popa Danciul, popa Mihăilă, Mihai peharnic,
Pană logofăt, I vui portarul, Stoica2 postelnic, bra(t) Tanasie3, Oprea megiiaş,
Radu] Burchii, Stoica Tărâţă, ot Săteni, Cârstea logofăt i Vintilă i Nica i
Gli[g]o[rie] peharnic i Drăghici, Paraschiva logofăt ot Orbi. Pis Pătru logofăt.
Pentru credinţa, mi-am pus pecetea i[iscă]litura, measeţa ghenarie 1 O dni,
vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Nan postelnic ot Măneşti
Paraschiva
ţ Eu Cârste logofăt
t Eu Nica postelnic4.
DANIC, Colecţia Vârtosu E., 1/87.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), pătat, 3 sigilii inelare în fum.
1 Ad. interlinear.
2 GT'e'HKA.
3 EpATAHAcie.
13 1647 (71 55) ianuarie 1 0
ţ Adecă eu, unchiaşul Oprea o t Ulmeni, dimpreună cu feciorii miei, po

ime: Radul i Pătru, scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la mâna
dumnealui jupan Bunii vistier, cum să să ştie că i-am vândut dumnealui partea
17
noastră de ocină din Ulmeni, însă din hotarul dă sus stânjăni 60. Iar de să vor
mai afla şi mai mulţi dă aceşti 60, tot să fie ai dumnealui, că i-am vândut partea
noastră toată, drept bani gata 1 200.
Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor
fraţilor de ocină, ca să fie moşie ohabnică dumnealui şi coconilor dumnealui în
veac.
Şi la tocmeala noastră fost-am mulţi boiari mărturie, anume: Gherghe vistiar
Caridi i Nicula postelnic ot Cocorăşti i jupânul Pătru neguţătoriul ot Păhuleşti
i jupan Pană comis i Radu! logofăt ot Brătiiani şi alţii mulţi carii îşi vor pune
mai jos peceţile.
Şi am scris eu, Paraschiva spătar, sân Neculii postelnic ot Cocorăşti. Vă
measeţa ghenarie 1 0 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Eu, unghiaşul Oprea.
ţ Gherghe vistiar.
ţ Necula postelnic.
ţ Martiros to Petro.
ţ Radu! logofăt mărturie.
Pană cojocar.
BAR, F. LXXXl/349.
14 1 647 (71 55) ianuarie 1 0
Adică eu Stanciu, snă Iancu!, nipotul călugăriţ(ii) 1 o t Brânceni, scriu ş 1

mărturisesc cu acesta ai miu zapis, să fiie de mare credinţă la mâna jupânului
Ghionii postelnicului cum să să ştiie că i-am vândut dumnilui ocină din Fomişti,
însă stânjâni parte me cât va fi însă stânjini 1 00 stânjănul cât(e) bani 24 di bani
gata. Şi o-am vândut eu dă a me bunăvoie şi fără nici o silă şi fără nici o
gâlceavă. Iar cine să va ispiti a gâlcevi ceva, să aibă a să apuca de mine, iar
jupanul Ghionea să aibă bună pace, că eu o-m vândutu cu a me bunăvoie şi
dinainte a mulţi omini buni megiaşi diprimprejurul locului. Să fiie durnn i lui
moşiia stătătore în veci.
Şi mărturii: Miho postelnic i Manea ot Brânceni i Tatul ot tam i Stanciu)
meşteru ot tam i Ghi(er)ghi Piticu ot Bădiceşti i Fiice ot tam i Toder ot Curini.
Şi păntru credinţă, am pus şi digitul.
Pis measeţa ghenarie 1 0, 7 1 55 ( 1 647).
Eu Stan.
Eu Mihăilă mărturi(e)2 .
rylV vlwvb' µap·dpac;3 .
18
DANIC, Doc. ist„ MDCLVIII/5.
Orig. rom„ hârtie (33 x 20).
1 K'bA't!'n.p't!'u..
2 Semnâturâ autografă.
3 „Ghinea Jon martor".
15 1 647 (71 55) ianuarie 1 1
ţ Adecă eu, Stroe spătar împreună cu frate-mieu, Mihalcea postelnic, ficiorii

lu Tanasie pehamic ot Stăneşti, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare
cridinţă la mâna jupânului Diicului vilichii spătar ot Buiceşti, cum să să ştii că
i-am vândut dumnealui partea noastră de moşie din sat, din Şchei ot sud Argeş
şi cu toţi rumânii, însă să să ştii că i-am vândut dumnealui 2 părţi de moşii din
sat, din Şchei cât am ţinut noi. Şi i-om vândut toată de priste tot locul, din câmp
şi din păduri şi din seliştea satului şi din dealul cu viili şi din apă şi din livizi
cu fân, de pristi tot, din hotar până-n hotar şi cu rumânii cu toţi câţi am avut în
sat în Şchei . Însă rumânii pri nume: Oprea al lu Măneche cu 3 feciori, anume
[ ] 1 şi cu 2 nipoţi ai Oprii lu Măneche, anume: Toader şi cu frate său, Micul
• . .
şi un ficior al lu Drăgan, anume Voico şi cu nepotu său, Stoica, însă derept bani
gata ughi 1 1 O. Şi i-om vândut dumnealui de a noastră bunăvoie şi fără de nici
o silă, ca să-i fii dumnealui moşie ohabnică dumnealui şi coconilor dumnealui
şi nipoţilor şi strinipoţilor în veac.
Şi când am făcut acest zapis şi această tocmeală, fost-au mulţi boiari mărturii
pri nume: Goran logofăt ot Olănişti, Stepan postelnic ot Stoiceni, Tudor logofăt
ot Slăviteşti, Preda păharnic ot Ruda, Radul postelnic ot Vâlturişti, Anghel vătaf
ot Mihieşti, Toma logofăt ot Cacova. Şi pentru cridinţa, pusu-ne-am şi peciţili
şi iscăliturili.
Pis measeţa ghenarie 1 1 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7). Pis az, Dan logofet.
ţ Io Mihalcea postelnic.
DANIC, M-rea Hurezi, XVJJ/4.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ), pecete aplicată.
1 Loc alb în orig.
16 1 647 (71 55) ianuarie 1 2, Târgovişte
ţ Eu, Ghionea postelnic ot Brânceni, şi cu Nica păhamic, feciorul lui Iane

vistier, nepotul lui Gligorie logofăt, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis
19
ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Radu! vei comis cum să să
ştie când am fost acum în zilele mări(i)i sale domnului nostru, Io Matei Basarab
vodă iar noi am vândut dumnealui satul Plăsenii după Mostişte ot sud Elhov de
preste tot hotarul, drept 40 OOO de bani gata. Însă care ocină ne-au fost şi noauo
de cumpărătoare de la Paisiia călugăriţa, carea au fost jupâneasa Nicăi logofăt
şi de la fiiu-său, Preda cu zapis şi cu mărturii, ocină aleasă şi împietrită. Şi am
vândut noi acest sat, Plăsenii ce scrie mai sus noi, de a noastră bunăvoie, fără
de nici o silă, dinaintea mări(i)i sale, domnului nostru şi a tot divanu şi cu ştirea
tuturor fraţilor de ocină şi a megiiaşilor de sus şi de jos, ca să-i fie dumnealui
moşie şi coconilor stătătoare în veci.
Şi mărturii încă am pus tot boierii divanului mari şi mici, carii îş vor pune
mai jos peceţile şi iscăliturile. Aceasta am scris, ca să să ştie şi să să crează. Şi
pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus peceţile şi iscăliturile. Pisah az, Stan
gramatic u Târgovişti, measeţa ghenarie 12 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Nica paharnic.
Radu! vei logofăt. Eu Radu! ban Buzescul. Barbu! banu. Costandin vei
postelnic. Radu! vei agă. Dragomir vei dvornic. Costandin. Mogoş căpitan.
Sava logofăt. Şărban vei 1 vistier.
BAR, F. LXXXl/49.
1 Confuzie a copistului; la data respectivă, Şărban avea doar rangul de vistier, dregătoria
de mare vistier fiind de\inută de Stroe Leurdeanul.
t Adecă eu, părintele egumenul Ioan de la sfănta şi domnezeiasca mănăstire

ce să chiamă Căluiul, hramul Sfenti Necolae, a Buzăştilor, împreună cu popa
Efrem i popa Iv(s)tratie i popa Dănăilă i Leontie i Gherasie i Zahariia, scriem
şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna acestui
boiarin, pre nume jupan Pană cămăraşul de Căpreani, cum să se ştie cându au
fost acum în zilele domno nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar 1 rumân al
nostru, al mănăstirii, pre nume Radu! armăşălul, el au furatu 2 cai ai unui ţigan,
pre nume Radul ţiganul de Bălăceani şi i-au vândut lui Stan şi nepot-său Mirei
de Caracal.
Deci Radu! ţiganul, el ş-au găsit cai(i) la Stan şi la Mirea şi i-au luoat
de la ei, iar apoiu Stan şi Mirea, ei au apucatu pre Radu! rumânul nostru
hoţul să le dea bucatele. El n-au avut de unde le da, ci l-au dus la lege, la
scaun, la Craiova naintea banului Tudosie de s-au judecat. Deci legea l-au
20
ajunsu, deaca n-au avut cu ce plăti, el să piară ca un hoţi . Şi au stătut pre
perzare. Deci acestu rumân, deaca au văzut că va să piară, el au căzut cu
rugăciuni la Pană cămăraşul de au dat de au plătjlJ.L.�i(i)_şi_glnaba, de l-au
scos de moarte. Apoi, eu, egumenul împreună cu tot soborul, cum scrie mai
sus, deaca l-am aflat că easte la domnia lui, vrut-am să trage(m) pâră, iar
apoi ne-a(m) gândit că tot au fost un om perit de cătră noi, ce am mersu noi
de bunăvoie a noastră la domnealui, la j upan Pană cămăraşu de ne-am tocmit
cu dumnealui denaintea ctitoriloru mănăstirii, a jupan Radu! banul Buzescul
şi a jupan Predei spatar ot Cepturoaia, de ne-au dat pe copii(i) Radului
armăşelul hoţul câţi au avut el pre toţ ughi treizăci, bani gata, de ne-au fostu
de treaba noastră, de am cheltuit pentru satul Cioroiul cându am purtat 24 de
boiari jurători.
Şi i-am vândut noi aceşti copii cu voia titorilor de a noastră bunăvoie, fără
nici o silă, ca să-i fie domnie lu Radu! rumânul cu toţi copii(i) lui rumân(i) în
veci, stătători şi lui şi coconilor. Şi am (în)tărit acestu zapis al nostru şi cu
blestem şi 1 cu afurisanie, care den noi sau de alţi egumeni vor fi în urma noastră
au den titorii să voru ispiti a sparge aceasta tocmeală a noastră acela să fie
proclet şi anatema şi afurisit de vlădica Hristos şi de 3 1 8 sveati oteţi id sud vă
Nichii.
Şi mărturie încă am pus toţi boiarii carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile
mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţă, pus-am peceatea. Şi am iscălit noi
toţi.
Şi am scris eu, Soare logofăt u Târgovişte, measeţa ghenarie 12 dni, leat
7 1 55 ( 1 647).
Radu! ban
Ion egomen
t Eu Adreca
ţ Eu Săva
t lu Pătru
t lu Gherghe
t <l>W'tTJ<;; npayµan:<f>Â TJ<;; µap'tTJP W 'tavo8ev2
t Map'totpa<;; eyw ryoiwxa<;; 'tov Zouni 'tavo8ev3
Eu Dima logofăt ot Miirea
Badi căpitan mărt(urie)
Eu mărturie Pană sin Ghioca de Căpreni4
Az Tuduru Olănescul
Eu Calotă postelnic ot [Pârâiani]
Eu Pârvul de Ocnă
Eu Stanciu! Zitreanul marturi5
t Preda spătar.
21
DANIC, M-rea Brâncoveni, XXV/80.
Orig. rom„ hârtie (43 x 29), pecete aplicată a mănăstirii Căluiu.
1 Repetat.
2 „Foti neguţătorul, mărturisesc cele mai sus".
3 Eu Ghioca al lui Zupa martor la cele de mai sus".
4 K'hK'hnpetttt.
18 1 647 (71 55) ianuarie 1 2
Cu mila lui Dumnezeu, I o Mateiu Basaraba voievod ş i domnu. Scris-am

domnii mea vooă, 1 2 boieri hotarnici, carii au fost luaţi de egumenul de la
Vaideei şi de Hranite. Cătră aceasta vă dau în ştire domniia mea, dacă veţi vedea
această carte a domn(i)i mele, iar voi să căutaţi, dacă veţi isprăvi acolo, să
mergeţi şi la Sărata, să alegeţi şi acolo moşiia mănăstirii şi pre unde va mai avea,
tot să o alegeţi şi să o hotărâţi pretutindenea, că aşa vă poruncescu domniia mea.
H HcnpARHHK CAM pE't rocnOACTRA MH.
Ghenarie 1 2, leat 7 1 55 ( 1 647).
DANIC„ Ms. 3 1 4, f. 1 74.
Copie rom.
t MHMCTiio Eo�iio, iw MATE.o EAcApAs soeROAA H rocnoAHH"h

R"hCOH 3EMAH 'is'rrppoRAAXiHCKOE. AARAT rocnOACTRO MH cie nOREi\EHiE
rocnoACTRA MH �4ts'nAHHU,ER P4is'aAHAEH, �HTEAHHU,A r AspiHAOR cnATAp,
A"hWEpA noKOHHHOM A4ts'MHTpos A4ts'AECK4ts'A SHRWE REA AROpHHK H C'bC
CHHORH EAI., EAHU,HM Eon. �vposAx, mKO�"h AA M415 ecT EAI. AECET noroAHE
3A RHHOrpAA C'bC MECTOM nOA i\03iE 415 A'11. A4ts'i\ H'11. r ORAHHi\OM R'b C4is'A CTRO
[„. ] 1 , MH RHHorpAA SE3 RHHApH'ttO, KOi\HKO c4is'T AP"h�Ai\ ApArOMHp WT
feprHu,..v., noHe�eio ecT noK4is'nHA �4is'nAHHU,A P4ts'aAHAA cn"hT'bp'11. c A, cie
AECET noroAHE 3A RHHOrpAA H�E c4is'T RHWE pE'tEHE WT HAA ApArOMHp
H WT �EHA ero MApim H WT CHHORH HX, WT RApow rocnOACTRA MH WT
reprHU,'b 3A 4is'rn �. ACnpH rOTORH, C'bC 3AnHc415 WT p4ts'KAMH HX 3A
npOAAHiE R'b i\'11.T .3ji'iir , no HEHHA HORU,H E�E c4is'T SHi\ WT no npEKERE
�4is'nAHHu,es P4ts'aAHAEH.
22
PAAi CEl\W T'bMs4ts'pe4.1iH wT no H;t<E ECT BHI\ A"" 34 BA4JOM cH
A4ts'M HTp4ts' A4ts'A ECK4ts'i\ AROpHHK A'bWEpdM CH, ;.i<4ts'ndHHU,ER P4ts'adHAEH npEKKl,
nO'ITO PAAH CEl\O T'bMB4ts'pELJ..1 °i H WH ECT BHI\ EAHH CEl\O AMEKO H npE3
p4ts'K, TEM P"A'i ecT noK4ts'nH" ;.i<4ts'nAHHU,A P4ts'aAHAA TEX cie AECET noroAHE
3d RHHOrpdA no HEH npEKKl, KdKO ECT RHWE nHC [ „. ] 1 • IlpOAdAOWE cie
RHWE pE'IEHH HMEHHTi i\KlAiE WHH 3d HHXHOM AOBpOROi\Kl, KpOM-fi HH
EAHO CHi\OCT'iE, C'bC 4ts'3 HdHiE R'bCEM MErill.\WOM WT rop H3 AM H WT
WKp'bCTHHM MECTOM H WT npEA rocnOACTRd MH. H RHA-fiXOM rocnOACTRO
MH H 3dnHc 3d np-fiAAHiE WT p4ts'KA ApArOMHpOR H ;t<EHAR ero MApiEH
Hd p4ts'Kd c4ts'np4ts'�rnHU,ER P4ts'adHAEH tn'bT'bpokcd C'bC MHOSH BM-fipH HdnHCdHH
4ts' 3dnHc, Hd HME: fepre Ki\Kl'IEP H spdT ero, IleTp-k Ci\4ts';t<Ep WT 6'bi\-kHH
H liACHl\iE KOMHC, RH4ts'K ff HK'bR BHRWHX REI\ i\WrW�ET H MAH4ts'i\ H WT
Hero&AHH, Ap'brOKl H "-"A-fi CKA4ts'H4ts'i\ H WT 6epHl\E4JH, nonA Wnpttw H
w4ts'p4ts'M CH, PAA4ts'" H IlAHrpdTiE H MHOSH BM-fipH H AOBpH i\KlAiE
CREAETEl\i0H H�E HE c4ts'T nHCdHH 3AE R'b KHHrd ciA..
Gero P"Ai, AAAOX C'bM rocnOACTRO MH ;.i<4ts'nAHHU,ER P4ts'aAHAEH2,
c4ts'np4ts';t< HHU,A r ARpiHI\ CnATAp, A'bWEpd A4ts'M HTpOR AROpHHK A4ts'AECK4ts'i\,
ll.\KO�E A" M4ts' ECT c'ie AECET norOAHE 3A no3ie H;.KE c4ts'T RHWE pE'IEHE
W'IHH4ts' A-fiAiH4ts' H R'b WXAB'b CHHORHM H RH4ts'KOM H np-fiRH4ts''IETOM H HE
WT KOrO;.KAO HEnOKOl\HBHMO nopH3MO rocnOACTRO MH.
Ge�e 4ts'so H CREAETEl\iH noCTdRl\-kEM rocnOACTRO MH: ;K4ts'nAH
fKlwpMA REI\ BAH K pMERCK'iH H ;.i<4ts'nAH ApArOMHp REI\ AROpHHK H ;.i<4ts'nAH
PAA4ts'" REl\HKiH i\wrw�ET H �4ts'nAH GTpoe REI\ RHCT'imp H ;.i<4ts'nAH AittK4ts'i\
REI\ cnATAP H �4ts'nAH IlpEAA REI\ Ki\Kl'IAP H ;.i<4ts'ndH 6Aps4ts'i\ 6p'bAECK4ts'i\
REI\ CTOl\HHK H ;.i<4ts'nAH PAA4ts'" REI\ KOMHC H �4ts'nAH Ap'br4ts'wHH REI\
nEXAPHHK H ;.i<4ts'nAH KocTAHAHH REl\HKiH noCTEl\HHK. H HcnpARHHK, PAA4ts'"
REI\ i\WrW�ET.
H HAnHCAX A3, Aen'bAAT CTAP l\Wrw�ET, R'b HACTMHH rpAAO\(
Tp'brORH4JE, M-fiCELl,d rEHApHE Rf Al:.HH H WT AAAMA AO HHH-fi TE'IEHiE
1\-fiTOM, R'b 1\-fiT .x.iPiiE ·
t Îw MATEKl RWERWAA, MHMCTiEKl Eo�iEKl rocnOAHHi:..
iw MATEKl ROEROAA (m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Ruxanda,
soţia lui Gavrilă spătar, fata răposatului Dumitru Dudescul fost mare vomic şi
cu copiii ei, câţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie aceste zece pogoane de vie cu
locul lor în dealul Negovanilor, în judeţul ( . „ ] 1 , însă vie fără vinărici, cât a ţinut
Dragomir din Gherghiţa, pentru că a cumpărat jupaniţa Ruxanda spătăreasa aceste
zece pogoane de vie ce sunt mai sus-zise de la Dragomir şi de la femeia lui
23
Mariia şi de Ia fiii lui din oraşul domniei mele din Gherghiţa pentru ughi 95,
aspri gata, cu zapis de la mâna lor de vânzare în anul 7 1 53, pe banii ei care au
fost de zestre, ai jupaniţei Ruxanda.
Pentru că satul Tâmbureşti de acolo, ce a fost dat de tatăl ei Dumitru
Dudescu vornic fetei lui, jupaniţei Ruxanda zestre, pentru că satul Tâmbureşti
era un sat depărtat şi peste mână, pentru aceasta a cumpărat jupaniţa Ruxanda
aceste zece pogoane de vie din zestrea ei, cum este mai sus-scris [ . ] 1• (Şi) au . .
vândut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă,
cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi înaintea
domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare de la mâna lui
Dragomir şi a femeii lui, Maria la mâna jupaniţei Ruxanda spătăreasa, cu mulţi
boieri scrişi în zapis, anume: Gherghe clucer şi fratele său, Petrea sluger din
Băleni şi Vasilie comis, nepot lui Nica fost mare logofăt şi Manul şi din Negovani,
Drăgoiu şi Aldea scaunul şi din Berileşti, popa Opriş şi cumnatul lui, Radu! şi
Pangratie şi mulţi boieri şi oameni buni martori, care nu sunt scrişi aici în
această carte.
Pentru aceea, am dat domnia mea jupamţe 1 Ruxanda2, soţia lui Gavril
spătar, fata lui Dumitru vornicul Dudescul ca să-i fie aceste zece pogoane de vie
care sunt mai sus-spuse ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor
şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Gheorma mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Stroe mare
vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan B arbu!
Brădescul mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic
şi jupan Constandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Lepădat bătrânul logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte,
luna ianuarie 12 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7 1 55 ( 1 647).
t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
DANIC. A. N„ MMDCCXCIV/5.
Orig. slav, hârtie (48 >< 28), fără sigiliu.
1 Loc alb în orig.

2 P'll'K C43_4HAEH.
20 1 647 (71 55) ianuarie 1 3
. t Adecă eu, Şerban iuzbaşa ot Văleni, scris-am acest al mieu zapis Ia mâna
Jupan Neagu! vătaf za aprozi za postelnicei, ca să hie de mare credinţă cum i-am
24
vândut dumnealui de a mea bunăvoie ocină de la Brăgăreşti ot sud Săcuieni,
stânjeni 1 89, derept bani 2 OOO, ca să-i hie dumnealui moşie şi cuconilor dumnealui
în veaci.
Şi pentru credinţa, pusu-mi-am 1 şi pecetea şi iscălitura. Şi la tocmeala
noastră fost-au mulţi boiari, anume: jupan Calotă postelnic ot Boziiani i snă ego
Dumitru ot tam şi nepotu-său, Luţea şi Ilie snă Liicăi ot Ghergheţa i jupan Negre
ot tam i jupan Iane ot tam şi mulţi boiari carii îş vor pune peceţili şi iscăliturili
mai jos, ca să să ştie.
P i s measeţa ghenarie 1 3 , v ă leat 7 1 55 ( 1 647).
t Eu Şărban iuzbaşa
Eu Calotă ot Bo(z)iani
Sin Dumitru
Luţea
t Eu Ilie sin Liica
Mihaiu ceuş za aprozi2.
DANIC, Fond Oteteleşanu, II/52.
Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ), 6 peceţi aplicate.
I MHtaM.
21 1 647 (7 1 55) ianu arie 13
ţ Adecă eu, Şerban iuzbaşa ot Văleni, scris-am acest a mieu zapis ca să hie
de mare credinţă la mâna Neculei Ghiurmăscul cum i-am vândut de-a mea
bunăvoie ocină de la Brăgăreşti ot sud Sac, stânjeni 56, derept bani 1 400, ca să-i
hie dumnealui moşie şi cuconilor dumnealui, cari îi va dărui Dumnezeu în veaci.
Şi pentru credinţa, pusu-mi-am pecetea şi iscălitura. Şi la tocmeala noastră
fost-au mulţi boiari, anume: jupan Calotă postelnic ot Boziiani i snă ego Dumitru
şi nepotu-său, Luţea ot tam şi Ilie snă Liicăi ot Gherghiţa i jupan Negre ot tam
i jupan lane ot (tam)2 şi alţi boiari mulţi, carii îş vor pune peceţili şi iscăliturili
mai jos, ca să să ştie.
Pis measeţa ghenarie 1 3 , vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Şărban iuzbaşa.
Eu Calotă ot Boz(ia)n(i)
Sin Dumitru
Eu Luţe
Eu Ilie sin Lica3.
25
DANIC, Fond Oteteleşanu, II/5 1 .
Orig. rom., hârtie (30 x 20,5), 5 peceţi inelare.
I MHiAM.
2 Loc alb în orig., completat după doc. din 1 3 ianuarie, DANIC, Fond Oteteleşanu II/52.
22 1 647 (7 1 55) ianuarie 1 4, Târgovişte
t MHMcmiet0 lio:it<iet0, iw MAmeH liAcApABA ROEROAA H rocnOAHH'"b.

AARAT rocnOACTRO MH cit0 n O REi\EHie roc n OACTRA MH 1 sfentei şi
dumnezeieştii mănăstiri Tismena, XPAM �cneHie EoropoAHU.E H wmi:.u,�
er�MEHA Ome4>AH H RC"kM HHOKOM €1\HU,H :>KHR�4JHX R'h WBHm"ki\H moH 2 ,
ca să fie sfântei mănăstiri ocină în Iarghiaviţ(a) jumătate de sat, partea popei
lu S tan şi a stolnicului Sârbului şi den ceialaltă jumătate de sat den
Iarghiaviţ(a) a patra parte, partea jupânesii Marinei stolniceasa a Sârb(u)lui
stolnic, pentru că aceste moşii den Iarghiaviţ(a) le-au dat şi le-au închinat
la sfânta mănăstiri Tismeana popa Stan şi Sârbul stolnic şi jupâneasa Marina
stolniceasa, pentru pomeana şi pentru sufletele lor, unde le zac şi oasele şi
cu zapis de la mâinili lor. Şi au dat la mănăstire şi cărţili de moşie încă den
zilele lui Mihai vodă şi tot au ţinut mănăstirea Tismeana aceste moşii den
Iarghiaviţ(a) cu bună pace.
Iar când au fost acum, în zilele domni(i)i mele, se-au sculat Răduţu)
cliucer ot Medvejde, ginerele Giurcăi, cu pâră şi au venit de se-au pârât de faţa,
naintea domni(i)i mele în divan cu Stefan egumenul de la Tismeana. Şi aşa
pârâia Răduţu] cliucer cum n-au căutat călugării de jupâneasa Marina, să o
grijască şi să o îngroape în mănăstire ca şi pre popa Stan şi [p ]re Sârbul stolnicul,
nici n-are treabă mănăstirea să-i ţie partea ei. Iar [ d]omnia mea, într-aceea am
căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege cu toţ cinstiţii dregătorii domni(i)i
[mele] şi am citit domnia mea zapisul lor de la m[oa]rte şi sânt scrişi toţi Ia
pom[el]nic unde le zac şi oasele.
Deci au rămas Răduţu] clucer de lege den divan şi au dat şi un zapis al lui
în mâna egumenului ca să-ş poată ţinea mănăstirea moşiile cu bună pace, alt val
să n-aibi. Iar de se vor mai afla de acum nainte nescare cărţi să nu să crează, ce
să stea în deşărt. HHAKO A" H"kcT. H HcnpARHHK CAM pe't rocnOACTRA MH.
IIHc � ffip'hrORH4JH, M"kceu,A reHApie Af AHH, R'h A"kT .x.3ii"He ( 1 647).
t iw MATEtO RWERWAA, MHi\OCTitO lio:>KitO r'OCnOAHHb.
tiw MATtO ROHRO,!\A (m.p.)
26
DANIC, M-rea Tismana, Xl/3.
Orig. rom., hârtie, (33 x 2 1 ), pecete aplicată.
Copii ibid., mss.: 330, f. 99 v- 1 00; 335, f. 1 1 8.
Menţ. , Hasdeu, Cuv. den bătrâni, p. 82.
poruncă a domniei mele".

2 „Hramul Adormirea Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Ştefan şi tuturor
călugărilor câţi locuiesc în acest lăcaş".
23 1 647 (71 55) ianuarie 1 5
Adecă noi, aceşti 2 4 d e boiari jurători care a m fost luaţi pre răvaşăle
mări(i)i sale domnului nostru creştin, Matei Basarab voivod, de părintele Ioan
egumenul de la sfânta mănăstire Căluiul, hramul Sveatâi Necolae, anume: ot
Poiana, Barbu! biv vei ban i ot Farcaşa, Radu! căpitan i ot Şitoaie, Mihartu
stolnic i ot Pârâiani, Danciul logofăt i ot Belcin, Vlădislav postelnic i ot Breasta,
Balica păharnic i Drăghici logofăt den Pleşoi i ot Fratoştiţă, Barbu] clucer i ot
Pade, Barbu] snă Stanciu] postelnic i ot Gaia, Vlaica i ot Puţuri, Drăgoi ceauş
i ot Desea, Gavrilă păhamic snă Radu] logofăt i ot Dobrosloveni, Stanciu! i ot
Roşâiani, Preda postelnic i ot Popânzăleşti, Itovoe 1 i ot Pade, Hamza i ot Radeştiţi,
Dumitraşco i ot Fălcoi, Pătru logofăt i Pătru sin Brâncă i iuzbaşa Pătru sin
Novac ot Vârâţi i ot Vâlcăneşti, Stănilă postelnic i ot Belcin, Stepce i ot Bârcă,
Giurca i ot Băileşti, Come căpitan, ca să jurăm pre satul Cioroiul preste trei legi
ce au fost jurat ei, cu câte 1 2 migiaşi. Însă rumânii anumea: Stretco i Pătru cu
toată ceata lor i Străchian2 cu ceata lui şi preste popa Stoica i Stoica Stretul3 cu
ceata lor.
Deci cându au fost la zi şi la soroc, iar noi acişti boieri cari sântem mai
sus-scriş, ne-am strânsu toţi împreună în casa jupânului Barbului banul la oraş
la Târgovişte4, de am luat seama5 tot pe amăruntul şi am socotit în tot chipul pe
cărţi şi am aflat şi am adevărat cu sufletele cum că au fost apucat leagătura lui
Mihail voivod pre Stretco şi pe Pătru cu ceata lor şi pre Străchian cu ceata lui
şi au jurat şi i-au dat să fie rumâni sfântei mănăstiri Căluiul. Iar pre popa Stoica
şi pre Stoica Stritul3 cu ceata lor noi aşa-m aflat, că n-au fost rumâni mănăstirii,
nici i-au apucat legătura lui Mihaiu vodă pre moşie mănăstirii, nici au fost luat
de la Buzeşti. Ci n-am putut jura pre dânşâi, ci i-am lăsat să fie nişti oameni
slobozi şi migiaşi, însă capetele lor, fără moşâe. Deci am miersu noi toţi, acişti
boieri ce scriu mai sus, dimpreună naintea mări(i)i sale domnului nostru în
divan(ul) cel mare, de ne-au tras dumnealui pre răvăşăl tot câte unul cu cinstitul
boierul dumnealui pan Necoară vei portar. Într-aciia, domnul nostru ne-au tremis
27
cu Necoară vei portar la sfânta biserică a popii Neagoie de la Zlatar, den Târgovişte
de ne-au jurat tot câte unul pe Sfânta Evanghelie, cum că au fost aceste 2 cete
rumâni mănăstirii Căluiului şi au apucat legătura lui Mihail vodă rumâni
mănăstirii, pre moşie mănăstirii şi cum au luat şi bani. Însă am jurat pre aceste
doaoa cete ce scrie mai sus, iar pre popa Stoica şi pre Stoica Stretul cu ceata lor
noi n-am putut jura că nu am aflat să fi fost rumâni, nici i-au apucat legătura lui
Mihai vodă.
Într-aciia, noi aceşti boieri am făcut această carte a noastră la mâna popii
Stoicăi şi a Stoicăi Stretul şi cu ceata lor ca să aibă bună pace de rumânie de
către sfânta mănăstiri Căluiul şi de către toţi călugării, câţi vor fi lăcuitori şi de
cătră toţi ctitorii mănăstirii de către nimini bântuială să n-aibă. Această scriem.
Şi pentru mai adevărată credinţă noastră, pusu-ni-am peceţile şi iscăliturile.
Ghenarie 1 5 dni, 7 1 55 ( 1 647).
1 3 peceţi şi 1 1 iscălituri tot numele boierilor ce scrii mai susu.
DANIC, Ms. 722, f. 2 1 2.
Copie rom.
EDIŢII: Nicolaescu-Plopşor, Monografia, p. 22-3 1 ; menţ. : Boicescu, O nepoată a lui Mihai

Viteazul, p. 85; Cron\, Jurătorii, p. 1 1 7; Grecianu, Genealogiile, II, p. 4 1 7.
1 Gmosoe.
2 GTp'hKiAM.
3 GmpeTmWA.
4 Â'hpMfmH41H.
5 G-kAMA.
24 1 647 (71 55) ianu arie 1 5
t MHAocTiet0 Eo�iet0, iw MATEtO EAcApAsA ROEROAA H rocnoAHH"h.

AARAT rocnOACTRO MH cit0 nose1drnie rocnOACTRA MH sOA"kpHH rocnOACTRA
MH Radu! logofăt Dudescul, ca să fie volnic cu această carte a domni(i)i mele,
de să aibă a ţinerea 73 de stânjini de ocină în sat, în Tătarul ot sudstvo Elhov,
care ocină au fost de moşii a lu Ursu, feciorul lu Datco dărăbanţul. Şi tot o au
ţinut până acum împreună cu boiarinul domni(i)i mele ci scrie mai sus, această
ocină şi s-au hrănit pre <linsa de au avut odaie, de au arat şi ş-au ţinut bucatele
acolo pre cea ocină de la Tătarul, până au fugit satul. Deci el, văzându cum să
râsipeşte satul, fugit-au şi el la alalţi dărăbanţi, unde i-au fost steagul. Şi au
rămas miiarea şi birul asupra Radului logofăt ca să plătească. Deci au venit de
au spus naintea domni(i)i mea cum nu easte toată moşiia a lui, ci are ocină şi
acest dărăbanţu ci scrie mai sus.
28
Într-aceea, domnii mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi boiarii
divanului şi am dat domnii mea boiarinului domni(i)i mele, Radului logofăt să
fie volnic să ţie acei stânjini de ocină ci scriu mai sus, pentru căci o au plătit
la miiare şi la bir, tot de la casa lui. Iar dărăbanţului de-i părea strâmbu, el să
aibă a-i întoarce ce va fi dat pentru moşiia lui. Iar, de nu-i va întoarce bani(i)
ce va face partea lui până la câşlege la păresimi, şi de nu-ş va purta grija de
acum înainte, să aibă a-şi plătirea ce-i va face partea de bir, iar boiarinul domni(i)i
mele să fie volnic a o ţinerea şi să fie moşie stătătoare în veci şi de nimenilea
opreală să n-aibă preste această carte a domni(i)i mele, că aşa am judecat domnia
mea. HHAKO AA H"kcT. H HcnpARHHK CAM pe'I rocnOACTRA MH.
llHc M"kceu,A reHApie Ei AHH, R'b. i\"kT ,x.ij)HE ( 1 647).
t Îw MATeJO ROEROAA, MHl\OcTiJO Eo.:ii<iJO rocnOAHH'b..
DANIC, Doc. ist., XLIIl/96.
Orig. rom., hârtie (30,5 x 1 9,5), pecete aplicată.
t MHMcTieJO Eo.:ii<i eJO, i w MATEJO EAcApAsA soeROAA H rocnoAHH'b.

R'b.COH 3eMAe 'l:/rrppoRAAXiHcKoe1 • AARAT rocnOACTRO MH cie noReA"kHie
rocnOACTRA MH Ci\'l:lr'I:/ rocnOACTRA MH, no HMe GARA, CHH'b. i wpn.R H
i:>pATO'ieA ero, KocTAHAHHOR i\Oro�eT WT RApow rocnOACTRA MH WT
<Di\O'IH H c'b.c CHHORH ero, eAHU,e.:ii< e Eor'b. AAPORAX, mKo.:ii< e AA MO ecT
HM EAHA spbTorpAA .3Ae, '15 RApOwH rocnOACTRA MH, '15 Tp'b.rORH4JE H c'b.c
RHHOrpAAI( H C'b.C R'b.C XOAOKOM, nOHE.:>KE c'ie RHWE pE'IEHiE RpbTOrpAAI(
C'b.C i\0.3i'e noK'l:lnHAA w ecT IOprA, WTbU,'15 GARER, noi\ORHHO .3A Rp'b.TOrpAAI(
C'b.C i\0.3iE, WT HA KAl\'l:lrepiH WT HA CR"kTOM'l:I MOHACTHPE .30ReMArO
GTeA"k, ErAA SHI\ er'rlMEHA XpHcTo�op, .3A ,xsw AcnpH roTORH H c'b.c
.3AnHc WT HA p'l:IKH KAl\'rlrepoM .3A npOAAHiE, C'b.C MHOSH CReA'iTEl\Kl, A
Ap'rlrA nOl\ORHHO .3A Rp'b.TOrpAAI( C'b.C i\0.3iE, WH w ECT SHI\ noKOnHI\ WT
HA GTAH'IKli\ S'b.KAl\'151\ .3A xAC AcnpH roTORH, nAKH.:ii< E c'b.c .3AnHc .3A
npOAAHiE H c'b.c cReAiTEl\Kl. H npOAAAOX KM'rlrepiH H GTAH'IKli\ cie
RHWe pe'leHie Rp'b.TOrpAAI(, WHH .3A CROHM AOSpOROl\Kl, E>e.3 HH eAHA
cHl\OCT S'b. AbHH noKOHHHOM'rl iw PAAl(A ROeROA Ill e psAH. H WT TOrAA
WRAMO R'b.c w AP'b..:>KM iwprA c'b.c AOspo MHpHo AO H blH"k, R'b. AbHH
rocnOACTRA MH •
.:\. K'b.AA ecT SHI\ HblH"k, A GTAH'IKli\ SAKAl\'l:fi\, WH R'b..3RHrH'l:fi\ np'l:fx
H npHWei\ np"kA rotnOACTRA MH, '15 Rei\HKiH AHRAH, Tepe Cbnp"kwe ce .3A
i\HU,'15 c'b.c GARA H K ocTAHAHH. fl'b. TOM, rocnOACTRO MH c'b.M AAI\ no
no'ITeHOM npARHTei\Kl rocnOACTRA MH .:ii<'rlnAH ApArOMHp REI\ AROpHHK,
29
mKO;t<E AA t'ls'AHX KAKO wspi>TOX t'hC A'ls'w'ls' ero. TA;.i<E, no-tTEHAro
npABHTEAtO rocnOACTBA MH, ;.i<'ls'nAH ApArOMHp BEA ABOpHHK, WH rAEAAA
H t'ls'AHA no npABA'ls' H no 3AKOH H CHU,€ wspi>TAA KAKO w €CT !>HA npOAAA
GTAH'itOA 'tAtT'ls' ero 3A Bp'hTOrpAA, WH 3A cs.oeM'ls' A01>pOBMt0, 1>€3 HH
€AHA CHi\OCT. " CBEAiTEACTBOB.Ai\ H IlpOKA €;.KE HAnHCAX 3AnHC'ls't\ 3A
npOAAHie, npi>A no-tTEHAro npABHTEAIO rocnOACTBA MH, ;.i<'ls'nAH ApArOMHp
BEA ABOpHHK, KAKO w ecT 1>HA noK'ls'nHA i wprA WT HA GTAH'itOA. TA;.i<E,
B'h TOM, ;.i<'ls'nAH ApArOMHp BEA ABOpHHK, wH RHAi>X KAKO XOAHA GTAH-ttOA
C'hC Ai>;.i< H B'h3HMAA B'hCHX KHHrOB€ HA p'ls'KA GTAH'itOi\08.1 KMHLJ,H HMAT,
Tepe ecT AAA HA p'ls'KH GABEH H KocTAHAHH. H wcTAA GTAH'itOA wT
3AKOH H WT t4e';.KA€Hi€ WT npi>A nO'iTEHOM l>Mi>pHH rocnOACTBA MH
;.i<'d'nAH ApArOMHp BEA AROpHHK.
Gero pAAi, AAAOX C'hM rocnOACTBO MH GAREB H KocTAHAHH2 CHH'h
Iwpr1>B, mKO;t<E AA MO ecT cie BHWE pe-teHie Bp'hTorpAAV C'hC A03iH,
A"hAiHO H B'h WXAl>'h CHHOB.OM H B.H4e'KOM H np"hs.H4e''i€TOM H HE WT
KOrO;.KAO HEnOKM"hl>HMO, nopH3MO rocnOACTB.A MH.
Ge;it<e ovso H CBEAiTEAE nocTARHX rocnOACTRO MH: nAH fiwpMA REA
1>AH H nAH ApArOMHp REA AROpHHK H PAA4e'A BEA Aorocf>ET H GTpoe BEA
BHCTimp H AiHK4e'A BEA tnATAP H IlpEAA BEA KAtO-tAp H EAps'ls'A BEA
CTMHHK H PAA4e'A BEA KOMHC H Ap'hr'ls'WHH BEA nexApHHK H KOCTAHAHH
BEA nOCT€AHHK. " HtnpABHHK, BEA i\Orocf>eT.
H HAnHCAX A.3, GoApe rpAMATHK, 4e' rpAA Tp'hrOBH4JE, M"hceu,A
rEHApie Ef AbHH, WT llAAMA B'h A"hT x.iP"iiE ·
t i w MATEtO BWEBWAA, MHAOCTitO Eo:it<it0 rocnOAHH'h.
t iw MAT€t0 BOEBOAA (m.p.)
Ungrovlahiei 1 . Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, anume Sava, fiul lui Iorga şi vărului lui, Costandin logofăt din oraşul
domniei mele, din Floci şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie o
grădină aici, în oraşul domniei mele, în Târgovişte şi cu vie şi cu tot venitul,
pentru că această grădină mai sus-zisă cu vii a cumpărat-o Iorga, tatăl lui Sava,
jumătate de grădină cu vii de la călugării de la sfânta mănăstire numită Stelea,
când a fost egumen Hristofor, pentru 2 800 aspri gata şi cu zapis de vânzare de
la mâna călugărilor, cu mulţi martori, iar cealaltă jumătate de grădină cu vii, el
a cumpărat-o de la Stanciu! negustorul pentru 4 200 aspri gata, iar cu zapis de
vânzare şi cu martori. Şi au vândut călugării şi Stanciu! această grădină mai
sus-zisă, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, în zilele răposatului Io Radu!
voievod Şerban. Şi de atunci încoace a tot stăpânit-o Iorga cu bună pace până
acum, în zilele domniei mele.
30
Iar când a fost acum, Stanciu! negustorul, el a ridicat pâră şi a venit înaintea
domniei mele în marele divan, de s-a pârât de faţă cu Sava şi Costandin. Întru
aceea, domnia mea am dat pe cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dragomir
mare vornic, ca să-i judece cum va găsi cu sufletul lui. Astfel, cinstitul dregător
al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, el a cercetat şi a judecat după
dreptate şi după lege şi aşa a aflat că a vândut Stanciu! partea lui de grădină, el
de a lui bunăvoie, fără nici o silă. Şi a mărturisit şi Proca care a scris zapisul
de vânzare înaintea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare
vornic, că a cumpărat Iorga de la Stanciu!. Astfel, întru aceea, jupan Dragomir
mare vornic, el a văzut că umblă Stanciu! cu minciuna şi a luat toate cărţile de
la mâna lui Stanciu!, câte a avut, de le-a dat în mâinile lui Sava şi ale lui
Costandin. Şi a rămas Stanciu] de lege şi de judecată dinaintea cinstitului boier
al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic.
Pentru aceasta am dat domnia mea lui Sava, fiul lui Iorga şi lui Costandin2
ca să-i fie această grădină mai sus-zisă cu vii dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor
şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban şi pan
Dragomir mare vornic şi Radu! mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare
spătar şi Preda mare clucer şi Barbu] mare stolnic şi Radu] mare comis şi Drăguşin
mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt.
Şi am scris eu, Soare grămatic, în cetatea Târgovişte, luna ianuarie 1 5 zile,
de la Adam în anul 7 1 5 5 ( 1 647).
Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
B iblioteca Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, Kiev, V/3602.
Orig. slav, perg.
Fotocopie după orig., BAR, F. XXXV/35.
EDIŢII: Text slav şi traci. rom., Caproşu, Mioc, Documente slavo-române, p. 1 27- 1 29.
1 WrrppoMAXiHcKoe .
H KocTAHAiN" - ad. de aceeaşi mână.
•
Cu mila lui Dumnezeu, eu, Matei Basarab voievod şi domnu a toată Ţara
Rumânească. Dat-am domnia mea această poruncă a domniii mele sfintei şi
dumnezei(e)ştii mănăstiri ce să chiamă Căluiul, hramul Sfenti Necolae şi părintelui
egumen Ioan şi tuturor călugărilor câţi lăcuiesc într-acest sfănt lăcaş, ca să fie 1
sfintei mănăstiri satul Cioroiul din judeţul Jâiului de Jos, tot satul, cu tot hotarul
31
şi cu toţi rumânii şi tot venitul dă preste tot hotarul pre bătrâne hotară şi semne.
Însă să să2 ştie du preste tot satul Cioroiul să ţie sfânta mănăstire Căluiul a
Buzeştilor 2 părţi cu rumânii şi cu tot venitul, iar sfânta episcopiie de la Râmnec
să ţie o parte, a treia parte, pentru că aceast sat Cioroiul cu rumâni, el au fost
de moştenire al lui Miroslav vistiarul den Râhov şi al Neculcii postelnic de la
Vlădeni încă mai dennainte vreme.
Iar după aciia, cându au fost în zilile răposatului Pătru voivod, feciorul lui
Pătraşco voivod şi în zilele răposatului Mihail voievod, iar Radu] clucer Buzescul,
el au fost cumpărat acest sat, Cioroiul cu rumânii şi cu tot venitul de la Miroslav
vistier din Râhov şi de Ia jupâneasa lui, Cale şi de la (Ne)colce postelnic din
Vlădeni, drept [„ .]3, cu cărţi domneşti de cumpărătoare şi de schimbu cu alte
sate. Iar după aciia, după cumpărătoare, au fost dat şi au fost miluit Radu] clucer
Buzescul acest sat Cioroiul cu rumâni şi cu tot venitul la sfânta mănăstire Căluiul,
Ia Sfântul Nicolae, pentru pomana şi pentru sufletul lui şi al părinţilor lui, ca să
fie sfintei mănăstiri de moştenire şi de întărire şi ctitorilor vecinică pomenire. Şi
de atunce încoace tot au stăpânit sfânta mănăstire Căluiul pre acest sat cu rumânii
şi cu tot venitul, cu bună pace, fără de nici o gâlceavă.
Iar după aciia, cându au fost în zilile răposatului Radului voivod Mihne,
după moartea Radului clucer Buzescul, iar Dumitru rumânul din Cioroi cu ceilalţi
rumâni, ei au râdicat pâră, zicând cum că n-au fost rumâni, ce au fost răscumpăraţi
de rumânie de la Necolce den Vlădeni, drept 20.000 de aspri. Şi s-au pârât de
faţă cu egumenul Irimiia de la sfânta mănăstiri de I(a) Călui. Într-aciia, răposatul
Radu] voievod domnia lui au căutat şi au judecat pre dreptate şi pre lege împreună
cu toţi cinstiţii dregătorii lui. Şi au văzut domnia lui şi au citit carte lui Pătru
voievod, feciorul lui Pătraşcu vodă la anii de la leat 7093 şi carte răposatului
Mihail voivod la leat 7 1 02 de cumpărătoare şi de schimbu cu Miroslav vistier
şi cu Necolce postelnicul şi cu alte moşâi pentru satul Cioroiul şi iar hrisovul
răposatului Mihail voivod pre satul Cioroiul şi preste toate moştinirile sfintei
mănăstiri Căluiul.
Şi şi-au dovedit domniia lui cum că au fost rumâni Buzeştilor apucaţi de
legătura lui Mihai voivod pre loc şi pre moştenire Buzeştilor în Cioroi. Deci au
rămas Dumitru cu ceilanţi săteni rumâni de lege şi de judecată dinnaintea
răposatului Radul4 voivod din divan şi au işât cu re ruşâne ca neşte oameni răi
şi ficleni.
Şi de atunce încoace tot au fost rumâni sfintei mănăstiri Căluiul cu bună
pace, precum am văzutu domnia mea şi carte răposatului Radului voivod Mihne
de pâră şi de rămas la ani 7 1 22.
Iar după aciia, cându au fost acuma în zilile domni(i)i mele, iar rumânii din
Cioroi nici pre aciia nu s-au lăsat, ci iar au rădicat pâră cu o carte a lui Pătru
voivod, feciorul Mircii voivod, re şi mincinoasă, zicându cum că au fost tot
oameni judeţi pre moştenire lor şi cum că i-au fost apucat şi legătura lui Mihail
32
voivod pre moştenire lor, ci n-au fost rumâni Buzeştilor, ci s-au făcut rumânii
trei cete şi au luat trei legi tot câte 1 2 megeaşi jurători pă răvaşe domneşti de
au jurat strâmbu şi cu înşălături de către sfănta mănăstire Căluiul că au fost
moştenire lor şi cum că i-au fost apucat şi legătura lui Mihai vodă pă moştenire
lor, ca să (s)cape de rumâniie de către sfânta mănăstire cu minciuni. Într-aciia5,
egumenul Ioan şi cu ceilalţi fraţi de la sfânta mănăstire Căluiul, deca au văzut
atâta strâbătaţi şi cum că au juratu rumânii din Cioroi strâmb şi fără dreptate şi
au ştiut cum că au fost Cioroiul moştenire şi locul sfintei mănăstiri, cumpărat de
Radu] Buzescul şi schimbat cu cărţi domneşti, precum s-au scris mai sus de la
Miroslav vistier de Rehov şi de la Necolce postelnic de Vlădeni, au venitu înainte
domni(i)i mele, în divanul cel mare de s-au pârâtu de faţă cu rumânii din Cioroiu,
anume: Stretco şi Pătru şi cu toţi ceteşâi lui şi Stoica al lui Pătru, feciorul lui
Laţco cu cetaşâi lui şi Străchian cu cetaşâi lui şi cu ceilalţi rumâni cu toţi. Şi au
luat egumenul Ioan din divan lege preste toată lege rumânilor den Cioroiu 24 de
boieri jurători, anume: jupân Barbu], ce au fost mare banu din Poienă şi din
Fărcaş, Radul (că)pitan, feciorul popii Stoicăi şi din Şătoaie, Mihart stolnic şi di
Pârâiani, Danciul logofăt şi din Belcinu, Vlădislav postelnic şi din Breasta,
Balica postelnic şi din Pleşoi, Drăghici postelnic şi din Fratoştiţi, Barbul clucer
şi din Padia, Barbu], fecior Stanciului postelnic şi Vlaico din Gaia şi Drăgoi din
Puţuri şi Gavriil păhamic din Desa şi din Dobrosloveni, Stanciul şi Preda din
Roşâiani şi din Popânzăleşti, Itovoie şi din Pade, Hamza şi din Radeştiţă,
Dumitraşco şi din Fălcoi, Pătru şi Pătru, feciorul lui Brâncă şi alt Pătru, feciorul
lui Novac şi din Vâlcăneşti, Stănilă şi Stepce din Belcin şi din Bârca, Giurca şi
din Beileşti, Comică căpitan.
Deci, cându au fost la zi şi la soroc, iar egumenul Ioan, el au venit la curte
în Târgovişte cu lege dăplină. Şi au şăzut boierii dimpreună cu toţi trei zile
deplin la casa jupân Barbului banul, de au luat legătura toată pre amăruntul şi
au socotit în toate chipurile pre cărţi ş-au aflat cu sufletele lor precum că au fost
apucat legătura lui Mihai vodă pre toţi rumânii din Cioroi pre locul şi pre moşiia
Buzeşti lor.
Deci au venit lege şi boierii toţi dăplin de faţă aici, înainte domn(i)i mele
în marele divan. Deci am tras domnia me tot câte unul pre răvaş. Aşa au mersu
dinainte domn(i)i mele din divan cu cinstitul boiarul domni(i)i mele jupan Necoară,
marele portar la sfânta biserică a popii lui Neagoe din Zlătar, de i-au jurat
jupânul Nicoară tot câte unul cu mâna pre Sfânta Evanghelie, precum că au fost
rumâni sfintei mănăstiri Căluiul, apucaţi din legătura lui Mihai vodă rumâni pre
moşâie mănăstirii în Cioroi însă pe doao cete dă rumâni. Iar după aceiia, rumânii
care au rămas să fie rumâni sfintei mănăstiri Căluiul a venit înainte domni(i)i
mele în marele divan de au mărtu(ri)sit ei singuri cu gurile lor precum că au fost
apucat legă[tura] lui Mihai vodă şi pe a treia ceată dă rumâni anume: Stoica,
feciorul lui Pătru Gulie şi pe Laţico, vărul Stoicăi, cu cetaşâi lor ca şi pre ei, pre
moşie mănăstirii în Căluiu în Cioroi.
33
Deci au rămas toţi dă lege să fie rumâni sfintei mănăstiri Căluiul, ru mâni
de moştenire cu feciorii lor şi cu toate moştenirile lor precum au fost şi mai
dinainte vreme, să fie mănăstirii de întărire şi de hrană, iar ctitorilor vecinică
pomenare.
Şi am trimis domnia mea de am prădat pre acele 3 legi pre acii 1 2 megiaşi
de am luat de la unul câte 6 boi, pentru căci au fost jurat strâmbu şi cu minciuni,
iar de va scoate vreodată rumâni(i) niscai cărţi să nu să crează, ci să rămâie
mincinoase. Iată şă mărturie am pus domnia mea: jupan Ghiorma vel ban, pan
Dragomir vel vomic, pan Radul vel logofăt, Straie vel vistier, Diicul vel spătar,
Barbul vei stolnic, Radu! vei comis, Drăguşin vei păharnic, Costandin mare
postelnic. Şi ispravnic Radu vei logofăt.
Şi s-au scris în Târgovişti, ghenarie 1 5 dni, leat 7 1 55 ( 1 64 7).
DANIC, Ms. 722, f. 209 v-2 1 1 v.
Copie rom.
Altă copie ibid . : ms. 722, f. 26 v-28 v; M-rea Căluiu, XIII/8; D oc. ist., C LVJll/22.
EDIŢII : Giurescu, Vechimea rumâniei, p. 528-529; idem, Studii de ist. soc., p. 98- 1 O I ;
Nicolaescu-Plopşor, Monografia, p. 3 1 -35; rez., Cronţ, Jurătorii, p . 1 2 1 , 2 1 7; Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 1 76.
1 Repetat.
2 W'l..
3 Loc alb.
4 PAAA'rill.
S .-f'mpA'liE.t..
27 1 647 (7 1 55) ianuarie 16
t Adecă eu, Voico, feciorul pitariului Simion ot Găeşti, scris-am acesta al

�i �u �apis să fie de mare credinţă la mâna jupan Stroe vel vistier, cum să să ştii
ca- 1 sant dator dumnealui ughi 24, să aib(u) a-i darea dumnea lui aceşti bani de
acum la Bogoiavlenie fără nici o gâlceavă. Şi pă(n)tru aceşti bani ce scriu mai
sus, pus-�m la dumnealui zălog o delniţă de la Ştefăne şti. De nu voi putea da
banu_ _ la z1 , � ă ţie
_ dumnealui această delniţă cu bună
pace să-i fie moşie, că aşa
m-am tocmit de bunăvoie a mea.
. Şi p�ntru credinţa, mi-am pus degetul mai jos. Aceas ta mărturisescu cu
zapisu l m1eu.
H� "X A.3, HeK�AA Aoro�eT WT 11,Hn. Neqi, nHc reHAp ie Sf ANH,
A-hT ,x.3pHe ( 1 647)1 .
t Eu Voico 2.
34
DANIC, Doc. ist., XXIX/2 1 8.
Orig. rom., hârtie ( 1 5,3 x 1 9,5).
Copie ibid.: Doc. ist., XXIX/54.
EDIŢII: Patra, Te=auru/, p. 237; rez., Rosetti, Pământul, p. 97.
1 „Am scris eu, Necula logofăt din Ţigâneşti, scris ianuarie 16 zile, anul 7 1 55".
2 Semnâtură autografă.
28 1 647 (71 55) ianu arie 1 6, Târgovişte
t MH/\OC'T'iK) lio�KiK), iw MA'T'EH liAcApAsA ROEROAA H rocnOAHH'b.

AARA'T' rocn OAC'T'R O MH ciH no REAEHiE rocnOAC'T'RA MH c s-k'T'OM�,
SO�EC'T'REHiE MOHAC'T'HpH r�p A Mo'T'p�A�H , XP AM�i\ U p-k n OAOSHEH
IlApACKHRiH H W'T'El.ţ� Hr�MEHA 1 Nectarie ca să-i fie sfintei mănăstiri ocină
la Hănăşăşti ot Dolj, partea lui Gheorghe din Hănăşăşti2, cu rumânii cu vii, cu
tot venitul, pentru că această moşie din Hănişeşti o au dat şi o au închinat
nepotu-său, Sava, la sfânta mănăstire, la Gura Motrului, pentru sufletul lui şi al
unchiu-său, lui Gheorghie, ca să le fie de pomană, cu zapis cu cărţi cu tot, ca
să fie mănăstirii întărire şi de hrană şi acelor ctitori pomană în veci.
Şi când au închinat acea moşie din Hănişăşti la mănăstire, o au închinat
Sava din divan dinnaintea domni(i)i mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregătorilor
domni(i)i mele mari şi mici. Şi au pus şi blestem: cine să va ispiti a călca şi a
strica pomana lor sau să scoaţă nescare, acela om să fie proclet şi anathima oteţi
3 1 8, sfinţi părinţi şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. HHAKO AA HEC'T'.
H HcnpARHHK CAAM pE'IE rocnOAC'T'RA MH.
S-au scris din Târgovişte, în luna lui ghenar dni 1 6, leat 7 1 5 5 ( 1 647).
Io Matei voievod.
DANIC, Ms. 252, f. I 70'.
Copie rom.
Altă copie ibid . : ms. 253, f. 1 00 v; Doc. ist., CMLXYil/ 1 27.
poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Gura Motrului, hramul Preacuvioasei
Paraschiva şi părintelui egumen".
2 „Ot Dolj, partea lui Gheorghe din Hănăşăşti" ad. interlinear de altă mână.
29 1 647 (71 55) ianuarie 1 7
t Adecă eu, Marin împreună1 cu frati-miu, Stan, nepoţi Neniului o t Berteşti,

scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie di mare credinţă Ia
35
mâna dumnelui jupan Radu! vei căpitan, cum să să ştie că i-am vândut 73 de
stânjini de ocină, de acolea, din funie barteştilor, dreptu bani gata ughi 1 8, ca
să fie dumnelui moşie stătătoari şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor dumnelui şi
strenepoţilor dumnilui în veci.
Însă moşie câtă să va alege, cum scrii mai sus.
Şi cându o-m vândut, o-m vândut cu ştire tuturor megiaşilor demprejur
locului. Şi o-m vândut de a nostră bunăvoie, nici de o silă. iar cine va avea [vreo
între]băciune să să întrebe [cu noi].
Şi la tocmeala noastră [fost-au] mulţi b[oier]i şi oame[n]i b[uni d]e
prempreuur], anume: Anghel ot Dragoslăveni, Stanciu! Tră[ . . . ]2 ot Cecănăi,
Târziul ot tam, Mihăilă ot Zălogi, Stan Dârloagă ot Gugişti, Tatomir ot Gălituşani,
[s]in Bertescului, Manea lu Urechia ot Uricheşti, Urechia, sin Stanciului ot tam,
Danciul roşiul de Bogheşti, Stan Cărbune ot Bălţaţi, vornicul Baciul ot Rece.
Aceşti boiari am fostu mărturie. Şi pentru credinţa, ne-m pus degetele.
Pis measeţa ghenarie 17 dni, 7 1 55 ( 1 647).
Şi am scris eu, popa Chirilă ot Voiceşti, leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Eu Marin. ţ Eu Stan. Baciul. Stan. Danciul. Anghel. Stanciu!.
Târziul. Mihăilă. Stan. Tatomir. Mane. Ureche.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LXXXVIIl/4.
Orig. rom., hârtie (30 >< 20).
Copie ibid.: mss. 1 30, f. 9 v- 1 0; 1 37, f. 370 v.
1 .}.Nnpi:�wi..
2 Loc rupt în orig.
30 1647 (7155) ianuarie 1 7
Adecă eu, Stanciu!, feciorul l u Crăciun o t Sâmbotin, scri s-am ş i

mărtu(ri)sescu cu acesta a l meu zapis, c a s ă fi e de mare credinţă I a mâna lu
Tudor logofăt ot Olăneşti, cumu să să ştie că me-amu vândutu partea mea de
moşie den Sâmbotin câtă să va alege de pestre tot 1 hotarul şi den câ(m)pu şi din
pădure şi din apă, păntru că i-o (a)mu vândutu de a mea bunăvoie şi (fără) de
nici o silă şi cu ştirea tuturor megeiaşilor.
Şi me-au datu bani gata, ughi 1 2. Şi la această tocmeală pus-am şi mărturie,
anume: Manta ot Sâmbotin şi Tudor logofăt ot Bujorani şi uncheaşul Badea ot
Sâmbotin şi Mareşu ot Dălgopol i Stan logofăt sân popa Arfinie. Şi păntru
credinţa, pusu-me-a(m) şi pecetea.
Pis meseţa ghenarie 1 7, leat 7 1 55 ( 1 647).
36
Eu Stanciu2
Eu Mihaiu sân Stanciu!.
DANIC, Col. Ionaşcu Ion, 1/63.
Orig. rom., hârtie (32,5 x 20,5), sigiliu inelar în tuş.
Copie rom. la BAR, A. 3287, f. 1 5 5 r.
I TOIJ.7T.
2 Semnătură autografă.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara

Românească. Dat-am domnia mea această poruncă a domni(i)i mele sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri domni(i)i mele din Câmpulung unde easte hramul Cinstita
Adormire a Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Melhie şi tutulor
călugărilor câţi vor lăcui într-acest sfânt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri moşie
la Voineşti în judeţul Muşcelului, însă moşie hotărită şi aleasă şi împietrită cu
24 de boiari hotarnici şi cu cinstitul boiarul domni(i)i mele, jupan Socol biv vei
clucer, din câmp, din pădure şi din apă şi cu muntele şi din siliştea satului şi cu
rumâni şi du pretutindenea şi du preste tot hotarul, pentru că această mai sus-zisă 1
moşie de la Voineşti au fost de baştină şi de cumpărătoare a sfintei mănăstiri ce
s-au zis mai sus de la jupan Miho spatar, o parte de drept 60 de galbeni şi de
la jupâneasa Maria de la Gemeni le şi de la gineri-său, Andrei din Coteneşti drept
80 de galbini. Apoi, fiind o moşie amestecată cu boiarii de la Lereşti, au venit
egumenul Melhie înaintea domniei mele, la divanul cel mare, de au luat 24 de
boiari hotarnici pă răvaşe domneşti, anume: din Vlădeni, Lăudat comis şi Tudor
paharnic şi din Jugur, Vlaicul logofăt şi Costandin şi Dragul şi din Mihoveni,
Stanciu! şi din Beleţi, Radu! postelnic şi Radu! Haiducul şi din Conţeşti, Vlaicul
logofăt şi din Lereşti, Preda postelnic şi frate-său, Oancea postelnic şi din Bătieşti,
Stoica logofăt şi din Nămăieşti, Oprea a lui Raico şi din Albeşti, Lupul cel
bătrân şi din Suslăneşti, Radu! Jumăra şi Badea Toacă şi din Stoieneşti, Lazăr
şi din Câmpulung, Voinea, feciorul Neacşului şi Franţa şi Nica Sasul şi din
Boteni, Crăciun şi din Berivoieşti, Nan logofăt şi din Văleni, Dragomir şi hotarnic
jupan Socol clucer, ca să hotărască şi să aleagă moşia sfintei mănăstiri de către
boierii din Lereşti şi de către tot omul. Întru aceea, aceşti mai sus-zişi boiari
hotarnici împreună cu jupan Socol clucer, ei au căutat şi au ales moşia mănăstirii
Câmpulungului de cumpărătoare în trei părţi cum easte mai sus-scris şi Lereştilor
a patra parte. Şi au ales moşia cea de baştină a sfintei mănăstiri funii 57, cincizeci
şi şapte, cin stânjeni I 1 40, una mie una sută patruzeci şi rumâni, anume: Lazăr
37
şi cu feciori(i) lui, Vladul şi Stanciu! şi fecior(ii) Puiului, anume Stanciu! şi
Fătul şi Badea cu feciorii lor şi Măican cu feciorul lui, Necula şi cu fratele lui,
Vladul cu feciorii lor şi Vladul cu fratele lui, Tatomir şi cu alţi rumâni, câţi să
vor mai afla. Aşijderea şi munţii mănăstirii, anume: Zănoaga pân la Capra şi
Clăbucetul şi Luţele.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Câmpulungul moşia la Bogăteşti jumătate de
preste tot hotarul, iarăşi aleasă şi hotărâtă şi împietrită şi rumâni, anume: Bughian
cu feciori(i) lui şi Finta, fratele Bughianului cu feciorul lui, Micul şi Nan, fratele
Finţii cu feciorii lui şi Şerban cu feciorii lui şi Duţu cu feciori(i) lui şi Vladul
cu fraţii lui, anume: Micul, Ţulţea şi Balica şi Şerb cu feciori(i) lui şi Duţa cu
feciori(i) lui şi Micul cu feciorul lui şi Caţa cu feciorii, anume: Oana şi Radu!
şi Oprea Purcelea şi Bran Bogomete cu feciorii lui şi toţi alţi rumâni de baştină
câţi să vor afla. Şi să se ştie şi munţi(i), anume: Leaotă, jumătate şi Pietrile Albe,
jumătate. Însă să se ştie cum că au fost această moşie şi cu rumâni şi cu munţi
ce s-au zis mai sus de la moşi, de la strămoşi(i) sfintei mănăstiri Câmpulungul,
de mai nainte vreme de la zidirea pământului.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Câmpulungul moşie la Bădeni, pre carea
singur domnia mea o am cumpărat de la Coman !năşescul şi de la frate-său,
Micul şi de la alţi fraţi ai lor drept 1 20 galbeni gata, însă moşia jumătate ori cât
să va alege du preste tot hotarul, cum au hotărât acei 24 de boiari hotarnici şi
cu jupan Socol clucer. Şi rumâni însă să se ştie, anume: Lepădat Cocârţă cu
feciorii lui, anume: Dragomir şi Vişan şi Jupan şi Stan şi cu feciorii lor şi Rădici
cu feciorii lui, anume: Vladul şi Stoica şi Negre şi Bercilea cu feciorii lui, Petru
şi Dumitraşco şi Vişan cu feciorii lui şi Stoica şi Dobrin cu feciorii lor. Şi să se
ştie şi munţii de pe Valea Stredii şi Gruiul Ursului şi Rătâiul, pre carele singur
domnia mea l-am cumpărat de la Frăcea drept 40 de galbeni gata. Care moşie şi
munţi de cumpărătoare singur domnia mea i-am dat şi i-am închinat la sfânta
mănăstire a domni(i)i mele la Câmpulung pentru pomana.
Drept aceea, să fie aceste mai sus-zise moşii şi rumâni şi munţi întâi de la
Voineşti, mai pe urmă la Bogăteşti şi la Bădeni sfintei mănăstiri Câmpulungul
hotărâte şi alese şi împietrite de acei 24 de boiari hotarnici şi de jupan Socol
clucer, moşiile şi rumâni şi munţii, stătătoare şi ohabnice şi de întărire, iar
domniei mele şi răposaţilor părinţilor domni(i)i mele şi ctitorilor veacinică
pomenire. Dupre cum am văzut domnia mea şi cartea acelor 24 de boiari cu
jupan clucer de hotărnicie, după aşezământul, cum easte mai sus-scris şi cum au
aflat ei cu sufletele lor mai cu dreptate şi de nimenea să nu se clătească după
zisa domni(i)i mele.
Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pre toţi boiarii domni(i)i mele: întâi
pre jupan Gheorma vei ban de la Craiova i jupan Dragomir vei dvornic i jupan
Radu! vei logofăt i jupan Stroe Fiera vei vistier i jupan Diicul vei spătar i jupan
Preda Brâncoveanu! vei clucer i jupan Barbu! vei stolnic i jupan Pană i Hrizea
38
vei paharnic i jupan Radul Mihalcea vei comis i jupan Costandin Cantacuzino
vei postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul vei logofăt.
Şi am scris eu, Dumitru logofăt Boldici, în scaunul Târgoviştii, în luna lui
ghenarie 20, 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, Ms. 204, f. 275 v-277.
Copie rom.
Alte copii: Doc. ist., CMX/399 şi MCDXLIJl/52.
EDIŢII : Răuţescu, Câmpulung-Muşcel, p. 1 1 9.
I 3HCE.
32 1 647 (71 55) ianuarie 2 1
Bise din Negoieşti, feciorul lui Chiro ot Târşor, dă zapis cuscrului său,
Todorachi şi fiului acestuia, Andrei şi altor fii pentru o jumătate de ocină din
Negoieşti, pentru suma de 23 de ughi şi o vacă cu lapte. Vânzarea s-a făcut cu
ştirea nepotului său, Sava logofătul, a lui Costandin, Antonie şi Gherghe postelnic
din Negoieşti.
Martori: din Negoieşti, popa Dumitru, jupân Antonie, jupâneasa lui, Oancea,
Gherghe postelnic, fiul lui Neagu, Costandin postelnic, Efrem logofăt, Ilie din
Poiana şi Sava postelnic.
DANIC, Fişele g-ral Năsturel, s. d.
Rez.
32 bis 1 647 (7 1 55) ianu arie 22
ţ Adecă eu, Mircea comis dempreună cu fraţ(ii) mii, anume: Armencea

postelnic şi Ion, den sat, den Oreşti, scris-am şi mărturisim cu acista al nostru zapis
ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Gheorghe vistier, cum să să
ştie că i-m vândut dumnealui un codru în pământu în Ciumernic, hotărât şi din sus
şi den jos, însă den matca Dâmboviţii ce bătrâ(nă), până-n Ciumernic în matca lui.
Păntru că acestă ocenă ne-au fost noa(o) de moşie de la părinţii noştri.
Iar cându au fost acum, în zile(le) domnu nostru, Io Matei Basarab voivod,
noi amu vândut dumnelui acestă moşie de a noastră bunăvoi fără nici o silă za
ughi 35, ca să-i fie dumnelui moşie ohabnică în veci. Şi cu aceşti bani ce am luat
de la dumnelui, noi am cumpărat altă moşie lângă noi. Şi la tocmelă nostră au
fost mulţi boiari mărturii, anume: Drăghici spatar i lvaşco clucer i Goran logofăt
i Sava logofăt i Şărban postelnic.
39
Şi pentru credinţa, ne-am pus şi peceţile.
Şi am scris eu, Stanciu! logofăt. Pis ghinarie 22, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Mircea comis
Drăghici spatar mărturie
Eu Armencea postelnic
Sava logofăt iscai
Eu Ionu
Goran logofăt mărturie
Ivaşco clucer1 •
Colecţia personală a ing. Şerban Cantacuzino, SUA.
Orig. rom., hânie, o pecete aplicată în tuş. Reprodus după foto.
33 1647 (71 55) ianuarie 24
ţ Adecă eu, Oprea, scris-am zapisul meu să fie de mare credinţă la mâna
cumnată-mieu, Zaharie, cum să să ştie că am dat soru-mea Calei zestre o jumătate
de delniţă den Izvorani den câmpu şi den apă şi den siliştea sat(u)lui şi den
dealul cu vinăriciul cât să va alege. Şâ am dat-o de a mea bunăvoie, ca să-i fie
lui moşie şi feciorilor lui câţi Dumnezeu li va da.
Şâ la această tocmeală fostu-au mulţi boiari mărturie, anume: den Piteşti,
jupânul Zahariia i Vlaicul iuzbaşa i Duca ceauş, popa Stanciu! i Radu! judeţ şâ
alţi mulţi care-şi vor pune peceţile mai jos.
Pis ghenarie 24 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
DANJC, Ms. 479, f. 54.
Copie rom.
Alte copii ibid.: mss. 349, f. 45-45 v; 482, f. 1 25- 1 2 5 v; 7 1 O, f. 656; Doc. i st.,
MLXIII/32.
34 1647 (71 55) ianuarie 25
Adecă eu, Ibrahim (şi) Husul scris-am zapisul nostru la mâna părintelui
Pahomie, egumenul ot Sadova, ca să fie de bună credinţă, cum să să ştie că i-am
vândut un copil de ţigan, anume Husain, feciorul lui Carali, fratele nostru, drept
taleri 1 4. Că fiind noi ţigani turciţi surlari umblând aici în ţară, întâmplându-să
tatăl acestui copil, care scriem mai sus de s-au înecat în Dunere, deci în urma
morţii lui, au venit mulţi datornici de ne-au apucat pre noi pentru el.
40
Deci noi, neavând ce da pentru datorii, am vândut acest copil sfintei
mănăstiri drept aceşti bani ce scrie mai sus, de am plătit datoriia tătini-său. Deci
de aciia înainte să fie ţigan mănăstirii ohabnic.
Şi am făcut acest zapis înaintea a tot soborul sfintei mănăstiri şi altor megiiaşi.
Şi pentru mai adevărată credinţă, ne-am pus mai jos degetile, ca să să crează.
Ghenar 25, 7 1 55 ( 1 647).
Eu Ibrahim Cacemac.
Eu Husul.
Eu Petronie ieromonah, martor.
Eu Chiril ieromonah, martor.
Eu Roman pârcălabul, martor.
DANIC, Ms. nr. 295, f. 269 v-270.
Copie rom.
35 1 647 (71 55) (ianu arie) 27
ţ Adecă eu, Preda spătar, nepotul răposatului Predei banului ot Cepturoaie,

scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna Oprei vătaf, cum
să să ştie că i-am vândut al treilea parte de moşie den sat, din Oboga ot sud
Romanaţi de preste tot locul şi cu tot venitul, din hotar până-n hotar, den sus şi
den jos şi den siliştea satului şi den câmpu, den pădure, den apă şi cu vad de moară
varecât să va ale(ge) al treilea parte de preste tot hotarul încă şi cu rumânii, anume:
Calin cu feciorii lui şi Dumitru cu feciorii lui. Şi i-o am vândut derept bani gata
ughi 1 08, ca să-i fie moşie [s]trămoşie ohabnică stătătoare şi coconilor lui în veci,
pentru că această ocină şi cu rumâni ce scrie mai sus, vândutu-i-o-am pentru o
parte de ocină ce i-am fost vândut mai demult den Preoteşti. Deci nu m-am îndurat
de ocina den Preoteşti, însă o parte despre apa Olteţului despre apus şi i-am dat
această ocină mai sus-scrisă ot Oboga pentru că i-o-am vândut această ocină de a
mea bunăvoie fără nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor mii şi rudelor mele.
Şi la tocmeala noastră fost-au şi boiari mărturie, anume: jupan Dumitru
Filiş[anu] vei slujer i pan Ghinea cliucer i Danciul logofăt i Preda cliucer ot
Greci. Şi pentru credinţa, pusu-mi-mu pecete şi iscălitura.
I pis az Stanciu! logofăt. Pis measeţa 1 27, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
t Preda spătar.
ţ Dumitru vei slujer.
Preda vtori clucerul mărturie
Ghinea cliucer2.
DANIC, Doc. ist., CCLXXl/2 1 5.
Orig. rom., hârtie (34,5 x 2 1 ,5), două sigilii inelare în fum.
EDIŢII: Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti, p. 306-307.
1 Repetat; datat după întărirea domnească din I februarie, Doc. ist. , CCLXXl/2 1 6.
41
Adecă eu, Tudor postelnic, fratele Udrei postelnic ot Bircii, scris-am al

meu zapis ca să fiie de mare credinţa la mâna lu Băltean şi a frăţini-său Badei,
ficiorii lu Văsâi ot Micşăneşti, cum să să şti ie că le-am vândut o ţigancă 1 , anume
Anca2 ţiganca', fata lbobăneasă ţigancei3, cum să să şti ie că o-m vândut-o de4
a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor mei. Însă să să ştiie că o-m vândut-o
derept ughi 30 gata.
Şi chizaşi: Udrea, frate-meu şi mărturiie: Dumitros armaşul şi Stan ot Şinteşti
şi Stoica vornicul ot tam şi Radu) Priboianul şi Crăciun armaşul ot Comoşteni.
Şi această tocmală făcut-o-m în casa lui Dumitru postelnic ot Târgovişte. Şi
păntru credinţa, me-am pus şi pecetea.
Şi am scris eu, Dumitraşco păharnic Ceplean. Pis ghenarie dni 28, leat
7 1 55 ( 1 647).
ţ Eu Tudor postelnic ot Bircii5.
DANIC, Doc. ist., XXI/277.
Orig. rom., hârtie (30 x 20), pecete aplicată în tuş.
Copie ibid. : Doc. ist., CCXCI/ 1 47.
Rez., Greceanu, Genealogiile, III, p. 1 9.
I t411 r A.f-NK'l..
2 Precedat de A.f-N, barat.
3 LţHrA.f-N'l€H.
4 Ai>.
5 Semnătură autografii .
t Megiaşii adeverători ai Pârscovenilor şi ai Blăstămăţenilor ot sud(s)tvo

Buzău, pa ime: ot Târcov, Ştefu! i ot Măg(u)ră, Lupul logofăt i ot Moşăşti,
Neg(u)Ieci i ot Sărăţele, Radu! paharnic i ot Moşăşti, Drag(o)mir i ot Pârscov
Neagu!, ca să caute şi să adevereze aceşti 6 megiiaşi au Pârscovenii moşie la
Blăstematele în lacure, au n-au. Şi să le caute şi hotarăle şi semnele pre cărţi.
Cum vor afla ei cu ale lor suflete, de vor avea, să le dea, de nu, să rabde. Zioa
de acum în doao săptămâni, să-i strângă acolo, la lane logofăt la Odobeni.
IlHc A-is'M Hmp-is' AOro4>eT -is' ffip"hrORHl.JlH, reHApie Ki1 AHH, R'l. A-tT
x.iP"HE ( 1 64 7) I .
iw MATEH RWERWAA, MHAOCTieio Eo;.i<itO rocnOAHH'b .
42
DANIC, Ep. Buzău, XLVIII/2 5.
Orig. rom., hărtie ( 1 3 ,5 x 1 7), pecete aplicată.
Copie ibid.: ms. 72, f. 2 1 v.
EDIŢII: Giurescu, Srud. de isr. soc., p. 262.
1 „Scris Dumitru logofăt în Târgovişte, ianuarie 28 zile, în anul 7 1 55".
38 1 647 (71 55) ianu arie 29, Târgovişte
iw MATEH EAcApAEA ROEROAA H rocnOAHH'h. Dat-am acest zapis al

domni(i)i mele la sfânta mănăstire Sneagovul, hram fhREAEHie EoropOAHU,E H
WTbU,� er�MEHA 1 popa Luca, ca să să ştie cum au fost luoat un ţigan domnesc,
anume Stoica dărvariul, o ţigancă a mănăstirii, anume Malea, cu o copilă a ei.
Într-aceea, egumenul popa Luca au apucat pre globnicii domneşti pre Vremeş ca
să-i dea ţigancă, ţigancă pentru ţigancă şi copilă pentru copilă. Iar Vremeş
globnicul i-au dat o ţigancă, anume Maria şi cu o (co)pilă den ţigănia domni(i)i
mele, de la Brâncoveni. Într-aceea, domnia mea am trimis la egumenul de l-au
adus aici, că n-am vrut să las ţiganii Brâncovenilor să să amestice într-altă parte,
ce au dat globnicii pre Maria ţiganca pentru Malea ţiganca şi pentru copila ei,
altă copilă. Iar pentru să nu să spargă aceste 2 sălaş(e) de ţigani, am luoat
domnia mea o ţigancă den ţigănia domnească a zidului, anume Calina ţiganca,
fata Gârdei ţigan, de o am dat în mâna Doncăi globnicul pentru Maria ţiganca
brâncoveanca, nepoata Doncăi. Iar Donca, deaca o au luoat el, o au dat pre
Călina2 ţiganca boiarilor ot Dărmăneşti, de-au plătit pre domnia mea de o datorie
de o ţigancă ce am fost datoriu, iar cu o copilă.
Şi iar au fost mănăstirea datoare domni(i)i mele o ţigancă den Brâncoveni,
anume Paraschiva. Deci, ca pentru să nu să spargă sălaşul, dat-au mănăstirea
pentru Paraschiva ţiganca o fată de ţigan, anume Nana. Într-aceea, domnia mea
am dat pre Nana ţiganca Radului spatar, snă Şerban vistier, că i-am fost făgăduit
o ţigancă la nuntă. Pentru aceste schimbure, făcut-am acest zapis al domni(i)i
mele ca să aibă mănăstirea pace, că se-au plătit de tot. H HcnpARHHK CAM pe'I
rocnOACTRA MH.
IlHc � ill p 'hrORH4JH, M-kceu,A reHApie K:i. AHH, R'h A-kT x.3ji'ii€
( 1 647).
iw MATE� ROHROA (m.p.)
DANIC, Doc. ist., XX/1 68.
Copie ibid.: ms. 458, f. 89 v-90.
1 „Intrarea în Biserică a Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen".
2 K'l.i\Hi\'b.
43
39 1 647 (7 1 55) ianuarie 30
ţ Adăchi eu, Stanciul postelnic ot Păr(ă)ine, scrim şi mărturisâmie cu

aceastai zapis al mău ca să-i fie dă marie crădi(n)ţie la mâna frătân-mu, Da(n)ciul
Iogofit o(t) Mălă(i)şti, cum să siei ştie că i-am vâ(n)dut totie parte mie dă ocinie
dă sati di Polâvragie şi cu rumânie. Insăie parti miei ciă am avutie cu frăţâi mie
de moşie şi tot partea mie ciă am avut di cu(m)păritorie i(a)ră în satie în Polâvragi
şi cu rumânie ciă am fostie cu(m)păraţi frăţină-mău pă(n)tru că o-mi vâ(n)dutie
frăţină-mău Da(n)ciului logofitul dără(p)ti ughi 300 di galbăni bani gatai, di a
mă bunăvoiăi şi cu ştiri fraţilorâi şi cu ştiră ficiorâlor mie, ca să-ie fiă moşâie
în veaci şi lui şi ficiorâlor luie.
Şi măr(t)urâe au fost tocmălâi şi: Vârza Radul căpitanul, Dumitraşâi cluciâru
di Spânâ(n)ie şi Barbul clucer o(t) Fratoştiţi i Balâca piharnic i Cârâţie cămăraşul
i Stanciul postelnic Zătreanul i Dămăie postelnic o(t) Mărăie i Crăciun logofăt
o(t) Tătoie i Găvrilaşi piharnic o(t) Târnăvăe i Calotă postelnic frată-mău o(t)
Pârâini, popoi Stanciul o(t) Pârâinie.
Şi am pusăi şi păciăti.
Pis measeţi ghinarie dnă 30, leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Eu Stanciul postelnic.
DANIC, M-rea Polovragi, I/9.
Orig. rom„ hârtie (34 x 2 1 ,5), pecete inelară în tuş.
Copie ibid„ I/6.
1 Transcrierea acestui document a urmat normele transcrierii di plomatice, dat fiind
numeroasele cazuri de grafii rebarbative. Î n anumite situaţii însă, am interpretat grafemul i. ca

având valoare zero.
40 1 647 (7 1 55) ianuarie 30
t Zde meghiaşii tocmealnici ai egumenului David de la mănăstire de la

Verbil(a) şi ai pop(ei) lu Lăudat şi ai lu Pătru ot Pârşcov ot sud Buzău, po ime:
ot Boziani, Stanciu vataf i ot Pârscov, Crăciun 1 Tolilie i ot Târcov, Şteful i ot
Pârscov, Ivan vataf i Andrei i ot Moseşti, Neagul, ca să caute şi să adevereze
pentru ocina mănăstirii Vărbila ot Pârscoveni, partea lu Tete(a) şi a lu Bucşe, să
vază: easte partea de ocină acestor doi oameni ce scriu mai sus în partea de
moşie a popei lu Lăudat şi în partea lu Pătru, au ba. Însă mai adevărat cum vor
afla aceşti 6 megiiaşi cu sufletele lor, pre dereptate şi pre cărţi bătrâne. Şi zioa
după Paşti, în sărbători. Ispravnic Zorze vel portar.
44
Ilttc M"ktEtţA rEHApie :\ AHH, R'h A"kT x.ijiiie ( 1 647).
t iw MATEH RWERWA'h, MH/\OCTiEKl bO:>KiEKl rocnOAHH1:..
DANIC, Ep. Buzău, XLVIII/26.
Orig. rom., hârtie (20,5 x 1 5), pecete aplicată.
Copie ibid.: ms. I 72, f. 2 1 v.
41 1 647 (71 55) februarie
Adică eu, Dămian snă Telica lui Ion, nepotul Lupului, însumi mărturisăscu
cu acist zapis cum am vândut eu giumătate de bătrânu din sat din Luceşti, partea
teliţeaştilor giupânului Irimie, drept 1 O galbini. Şi am vândut de nimerele nevoit
şi neasuprit neîmbiet 1 , cu vad de moară şi cu locu de prisacă şi cu curătură în
pădure [ . . ]2 şi din oamenii mii şi din nepoţii miei ca să n-aibă nimene nici o
.
triabă în vecu, iar dumisale Irimie şi giupânesii dumisale, ca să fie dreaptă ocină
şi cumpărătură şi moşie în vecu.
Popa Costantin din Toborăşti, Calin sân Gligorcii ot Stângaci, Vasilie sân
Săverinu, Sămion sân Toader, Dumitru, Ioniţă [ . . ]3 ot Luceşti, Mafteiu Râbne,
.
Hilip ot tam şi alţii. Leat 7 1 55 ( 1 647), fevruarie.

B. N., Colecţia Documente Istorice, LXVl/6.
Copie din 1 805.
1 HEHesieT, lectură probabilă.
2 Omis în copie.
3 Indescifrabil.
42 1 647 (7 1 55) feb ruarie 1
ţ Avxăntie 1 monah, igumenul de la sfânta mănăstire de la Grui şi cu tot

săborul, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fie dă mare credinţe la
mâna părintelui2 Variam ieromonah, igumenul ot sfânta monastir ot Căldăroşani,
cum să să ştie că au luat un ţigan al Gruiului o ţigancă a Căldăroşanilor şi o-m
plătit de am dat în schimb ţigancă pintru3 ţigancă pre Rada ţiganca, fata lu Hârs.
Şi pintru3 credinţa4, am pus degetul în loc dă pecete.
Pis measeţa fevruarie 1 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Avxentie egumenul.
45
DANIC, Doc. ist., XXl/276.
Orig. rom., hârtie (20,5 " 1 5).
Rez., Furtună, Ucenicii stareţului Paisie, p. 28.
I i\&Kt'hNTie.
2 n'hpH+NmeAb'N.
3 nH+NTplf.
4 KPEAH+ L!" ·
43 1 647 (7 1 55) februarie 1 , Târgovişte
ţ MHi\OtTiEKl Eo:ii<i EKl, iw MATEH EAcApAsA 80E80Ai H rocnoAHH'h

81.COH 3EMi\E 'ts'rrpp08i\AXiHCKOE. AA8AT rotnOACT80 MH ci"Kl n08Ei\"hHiH
rotnOACT8A MH Ci\O\{T rotnOACT8A MH Onp"h 8ATAX H C'ht CHH08H CH,
Ei\HU,H:it<E Eor'h AAP08AX, rnKO:it<E A" M� ECT W'fHH� � WsorA WT t�ACT80
PoMAHAU,H, wsA'fE WT npE.3 81.C CEi\O W6orA TPETAro AEi\ WT nOi\Kl H
WT W�M� H WT 80AA H WT CEAAi\Ht.µE CEi\08, H WT n�C8�Ai H WT no
81.C XOTApwM, 8<t.C TPETAro HH8E H t'ht 8E'fHHiH, HA HME: KAAEH C<t.C
CHH08H CH H A�MHTP� t<t.c CHH08H CH, noHE:it<E ECT ciA 8HWE pE'IEHA
W'fHH<J. WT W60rA 6Hi\A ECT .34 A-fiAiHHO IlpEAE8 tnATAp, 8H�K IlpEAE8
6AH�i\ WT 'JEnT�pOAn\.
"' nOTOM, K<J.AA ECT 8Hi\ HHH-fi 8<J. AbHH rocnOACT8A MH, " IlpEAA
cnATAp wH ECT npOAAA ciA W'fHH<t. wT WsorA TPETAro AEi\ WT CEi\O H
c<t.c 8E'fHHiH 8HWE nHc tA�rA rotnOACT8A MH WnpE8 8ATAX, .3A pH
:it<Hi\TH 8<J.C H08U,H rOT08H. " npOAAAOX WH .34 HEr080 A06p080i\Kl SE.3
HH EAHA CHi\OCT H C<J.C �.3HAHiA sc"hM SM-fipoM H " 81.C POA ero H C'hC
.3AnHC WT p�KA ero .34 npOAAHiE C<J.C MH05H A06pH i\KlAiH C8EAiTEi\H H
6M"hpH HAnHCAHH 8<t. .3AnHc, no HME: :ii<�nAH A�MHTP� <f>iAHHWAH�i\ RE/\
Ci\�:it<Ep H WT Ep'hT'hWAHH, fHH"h Ki\�'fAP H WT MHi\Et.µH, AAH'fKli\
i\Wrw<f>ET H WT fpE'I, IlpEAA Ki\Kl'fAP H MH05H 60/\"hpH KOTOpi HE C�T
nHCAHH .3AE 8<J. KHHr ciA.
0Ero PAAi AAAOX t<t.M H rocnOACTso MH Ci\�r� rocnOACT8A MH
OnpE8 RATAX, n\KO:it<E A" ECT EM� ciA W'fHHb WT W6orA TPETAro 'fACT
WT no &'he XOTAPOM H t'hc RE'fHHiH RHWE pE'IEHH .3A A-fiAiHHO H 8'h
WXA6b HM H CHH080M H 8H�KOM H np"h8H�'tETOM 8'h 8-fiK H HE WT
KOrO:it<AO HEnOKOi\"h8HMO nopH.3MO rotnOACT8A MH.
OE:it<E �60 H t8EA-fiTEAiH notTA8HX rocnOACT80 MH: ;.i<�nAH fiwpMA
REi\HKiH 6AH KpAAE8CKAro H :it<�nAH ApArOMHp 8Ei\HKiH ARWpHHK� H :>11:� nAH
46
PAA\j'A REl\HKiH l\Wrw�ET H :t<�nAH GTpOE REA RHtTimp H :t<�nAH AiHK�I\
REA tnATAP H :t<�nAH IlpEAA Ep"hHKOR-"RH�I\ REA Kl\�'IAp H :t<�nAH EApS�I\
Ep"hAEtK�I\ REA tTOl\HHK H :t<�nAH PAA'i'" REA KOMHt H :t<�nAH Ap"hMs'WHH
REI\ nEXAf>HHK H :t<�nAH KotTAHAHH KATAK0.3HHO REI\ notTEl\HHK. H
HtnpARHHK, :t<�nAH PAA'i'" REA AOro�ET.
H A.3, A�MHTP� Aoro�ET, HAnHtAX R"h HAtTOl\HH rpAA\j' Tp"hrORH4JE,
M-"Rt-"Rl\A �ERf>�Apie A' AbHb, R"h A-"R'T .x.3P"E.
t iw MATE� RWERWAA, MHl\OtTi� Eo:t1:i� rotnOAHH"h.
iw MATE� ROEROAA (m.p.)
t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, Oprea vătaf şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu i-a dat, ca să-i fie ocină la Oboga
din judeţul Romanaţi, însă de peste tot satul Oboga a treia parte din câmp şi din
pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul,
tot al treilea ogor şi cu vecini, anume: Calen cu fiii săi şi Dumitru cu fiii săi,
pentru că această mai sus-zisă ocină din Oboga a fost de moştenire a lui Preda
spătar, nepotul lui Preda banul din Cepturoaia.
Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, Preda spătar el
a vândut această ocină din Oboga a treia parte din sat şi cu vecinii mai sus-scrişi
slugii domniei mele, Oprea vătaf, pentru I 08 galbeni tot bani gata. Şi a vândut
el de a lui bunăvoie fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a tuturor
rudelor lui şi cu zapis de la mâna lui de vânzare cu mulţi oameni buni martori
şi boieri scrişi în zapis, anume: jupan Dumitru Filiişanul mare sluger şi din
Brătăşani, Ghinea clucer şi din Mileşti, Danciul logofăt şi din Greci, Preda
clucer şi mulţi boieri care nu sunt scrişi aici în cartea aceasta.
Pentru aceea am dat domnia mea slugii domniei mele, Oprei vătaf, ca să-i
fie lui această ocină din Oboga a treia parte de peste tot hotarul şi cu vecinii mai
sus-zişi de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci
şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare
vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda Brâncoveanu! mare clucer şi
jupan Barbul Brădescul mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin
mare paharnic şi jupan Costandin Catacozino mare postelnic. Şi ispravnic, jupan
Radul mare logofăt.
Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna
februarie 1 zile în anul 7 1 55 ( 1 647).
47
DANIC, Doc. ist., CCCLXXl/2 1 6.
Orig. slav, hârtie (42 x 27,5), pâtat, rupt la îndoituri, sigiliu mijlociu, timbrat.
Cu o trad. rom. din 1 87 1 , ibid., CCCLXXl/2 1 7 ; altă trad. rom. de D ionisie Eclesiarh la
BAR, A. 328 1 , f. 207-208.
EDIŢII: Trad., Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti, p. 307.
44 1 647 (71 55) februarie 6
ţ Adecă eu, Cârste, nepotul lu Dobromiru i Lupul, snă Groz ot Orbii,

scriis-am acesta al nostru zapis ca se fie de mare credinţă la mâna 1 lui Vintilă
logofăt ot Târg Jiiul, pintru să si ştie că i-am vândutu parti noastră de moşie di
la Turcineşti, care moş(i)e am fost cumpărat di la Ion ot Turcineşti, însă din parti
lui Ionu al 3 loc, priste totu hotarul, în câmpu, în pădure, în apă, cu vad de
moară, cu sălişte în sat, priste tot cât să va alege. Şi am vândutu de a noastră
bunăvoii, fără de nici o silă şi cu ştire tuturoru fraţilor ot Turcinişti, diript bani
gata aspri I 500. Şi am vândut, ca să-i fie lu Vintilă logofăt moşie moştină lui
H CHHi ero e RHOKOM ero H npeeRHO'tH'T'OM'l. 2 .
Şi cându am vândutu această moşie, ci easte mai sus-scrisă, fost-(au) mărturie:
ot Turcinişti, Prid(a) i brat ego, Filip i Vintilă i Mihai, snă Ghiocăi ot tam şi din
Orbii, Stănilă Ciorăi i snă ego, Radu!, ot Vădini, Drăghici, snă Barbu ot Târg-Jiiul,
judiţ Lupul iar cu 12 pârgari, Iorga postelnic Ţangoniscul i brat ego, Nicola i Enuş.
Şi s-au tâmplat la acest zapis şi jupan Mihai ceauş za post(elnicei), cându au fost
Cristoriu şi popa Lăudat i Văsiiu croitoriul i Dumitru al Stoii, au fost toţi aceşti
boieri şi aceşti omenii buni la acest zapis. Şi pintru credinţa, am pus mai jos degitile.
Februarie 6 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Cârst(e), nepot lu Dobrom(i)r
Eu Lupul, snă Groz ot Orbii
Eu Mihai, ceauş za post(elnicei)3.
DANIC, M-rea Tismana, XLll/3 .
Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ).
Copii ibid. : mss. 329, f. 473 v-474; 336, f. 202.
1 M'!.HAX•
2 „Şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui".
45 1647 (71 55) febru arie 10
t 8'1. HMe Wm'hU,A H GbHA (H) GRH'T'A A�XA. l\MHH 1• Adecă eu, Stan
de Merişani, nepotul Tatului ot tam, scris-am acestă a mea2 carte să fie de bună
48
credinţă la mâna perintelui lonechie, n(ă)stavnecul svintii mă(nă)stiri de la Totana
şi la alalţi perinţi, la toţ carii3 sântu acia şi la carii3 vor fi de acum nainte
pân-veci, cum se se ştiie c-am închinat la svânta mănăstiri apa din hotarul
Bădeştilor şi din hotarul Vâlcelilor să aibă a o dar(e)a la mo(a)ra svintei mănăstiri
şi de nemini oprelă să n-aibă4. Iar după mo(a)rte mie2 să fie şi moşiia de Bădeşti5,
însă parte mea2 închinata svintei mănăstiri, păntru că am scris 12 nume la sventul
pomenic să să pomenească penă-n veci6.
Iar cine să va scula den fecioriei miei sau din ruda mea2 să facă alte lucruri
să fie afurisit de 3 1 8 otăţi ije vă Necheiu şi să aibă a lăcui7 împreună cu Iuda
şi cu Aria.
Şi această carte s-au făcut den(a)inte soborului8 svintei mănăstiri Arg(e)şul,
însă mărturie: igumenul popa Leontie arhimandrit şi de oraş, popa Stănislav i
popa Gherghe i popa Gherghe, diiacon Calciul, Dumitru roşul i Drăgan serbul
Voicoev, Stan al Ghercei, popa Stepan, Stoia de Bereşti, Ivan al pop(ii) M(i)cului,
den sate Ion Bădescul, Dopce cu feciorii9 lui 10: Todosiie Pătru ot tam, Ţalapi,
Mane, Nan ot tam.
Şi am scris eu, Pană, acesta am scris de-a mea2 bonăvoia.
Pis measeţa fevruarie 10 dni, Jet 7 1 55 ( 1 647).
Eu Stan
Eu popa Stănislav 1 1
Eu popa Gherghe 1 1
Eu popa Gherghe 1 1
Eu Dumitru roş 1 1
E u deiacon Calciul 1 1
t 'O npx11µ[avo ]ph11c; Aeovt�ac; µcipt11p� 1 2.
DANIC, M-rea Radu Vodă, XIX bis/7.
Orig. rom„ hârtie (35 >< 21 ), pecete aplicată.
Rez„ Andreescu, Contrib. m-rea Tutana, p. 270.
1 ,, Î n numele Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin''.
2 MEX·
3 t:Api1111.
4 Ail16"b.
s Post. Bădeşti, însă partea me ad interlinear.
6 l!.€'111'111.
7 A"bK'ls'e11.
8 C060p'ls'A'ls'e11.
9 �e'lopie11.
IO
A'll'e 11.
12 „Leontie arhimandrit martor''.
49
46 1 647 (7 1 55) februarie 1 0, Târgovişte
t MHMcTiEKl Eo;.i<iEKl, iw MATEKl E11cApAEA KOEKOAA H rocnOAHWh

K'hCOH 3EMl\E 'ts'rrppoKAAXiHCKOE. AAKAT rocnOACTKO MH ciKl noKEA'hHiE
rocnOACTKA MH EM'hpHH rocnOACTKA MH, AAH'fKll\WK Kl\Kl'fEP AoH'fECK'!s'A
H C'hC CHHH E-rO, 'ts'ApA\ Kl\Kl'fEp H KMU,A\ AROpHHK H Cl:.HHX CHHORH
EAHLJ,HM Eon. AAPOKAX1 ca să le fie lor ocină în sat în Hârboru u sud Ialomiţa,
de preste tot satul a treia parte den câmpu den pădure şi den bălţi şi cu tot
venitul, oarecât se va alege de preste tot satul, den hotar până (în) hotar, care
ocină le easte de cumpărătoare de la Radu! den Rogozu şi de la Boncul den
Stoineşti şi de la alţi seteani den Hârbor încă mai denainte vreme.
Iar după aceea, cându au fostu acum în zilele dumni(i)i mele, iar boiarinul
dumni(i)i mele ce scrie mai sus, Danciul cliucer Doicescul şi cu ai lui feciori,
ei au luoat denaintea dumni(i)i mele den divan, 12 boiari hotarnici pă răvaş(e)
domneşti, po ime: ot Mătăseşti, Stan iuzbaşa i Leca Meiuotă i ot Bucu, Nedelco
i ot Poian(i), Dragoe i Jane i ot Frăţileşti, Tatul i ot Tătărăi, Drume i Dragul i
ot Ciulniţ(a), Stănimir i Vâlcul i ot Pupezeni, Manea i ot Periiaţi, Mihaiu. Şi
ispravnec hotarnec, Mihaiu peharnecul ot Buieşti.
Deci au umblat aceşti doisprăziece boieri ce scriu mai sus şi au ales
această ocină a boiarinului dumni(i)i mele, Danciului cliucer Doicescul den
Hârbor, de cătră alalţi megiiaşi pre den sus despre satul Trânşanii, de o au
hotărât2 şi au pus pietri şi semne, cum easte obiceaiul ţărâi, însă despre tot
satul Hârborul a treia parte.
Şi iar să fie boiarinului dumni(i)i mele ce scrie mai sus, Danciului cliucer
Doicescul, 1 00 de stânjăni den sat den Trânşani, carei ocină o au fost cumpărat
Chirca vameş de la toţi seteanii den Trânşani. Deci Chirca vameş, el au dăruit
această sută de stânjăni, ce scrie mai sus unui cocon3 al Colţii vornec, anume
Radu!, pentru pomeana, căci l-au botezat cu mâna lui.
Deci cându au hotărât aceşti 1 2 boiari ce scriu mai sus ocina den Hârbor,
venit-au singur Chirca vameş naintea acestor boiari hotarnici, de au mărturisit cu
a lui limbă cum a dăru(i)t pre acestu coco(n) al Colţii vornec cu această sută de
stânjăni pentru pomeana.
Deci aceşti 1 2 boiari hotarnici, ei au căutat şi au ales această sută de
stânjăni de ocină den Trânşani şi o au alăturat pre [lângă]4 ocina den Hârbor, să
fie ocină lângă ocină. Şi a[u] pus pietri şi semne. Şi am văzut dumnii mea
amândoao [ . . . ]4 acestor 1 2 boiari de hot(ă)rnicie la mâna Dan[ciu]4lui cliucer
Doicescul.
Şi iar să hie boiarinului dumni(i)i mele, Da[ nciu ]lui4 cliucer Doicescul,
ocină în Vălenii de Sus u sud Sac, den jum(ă)tate de sat, despre tot hotarul doao
părţi, iar mănăstirea ce se cheamă5 Tisăul, ce easte metoh sfentei episcupii ot
50
Buzău, să aibă a ţinerea cu Danciul cliucer dentr-această jumătate6 de sat a treia
parte, care ocină easte Danciului cliucer de cumpărătoare de Ia Şărbu şi de la
Lăudat ot Răsimnici, fraţii lu lvăniş vornic, iar mănăstirii Tisăul este dată
şi-nchinată această ocină dentru o jumătate6 de sat den Văleni a treia parte de
Ivăniş vornic.
Deci cându au fost acum în zilele dumni(i)i mele, iar părintele Ştefan,
episcup ot Buzău, au venit în divan de au luoat 6 boiari tocmealnici pă răvaşe
domneşti, po ime: ot Finţeşti, Dobrotă i ot Năiani, Godeanul i Ştefu! i ot Văleni,
Gradea i Muşat i Bârcă i ispravnec, Preda logofăt, ca să caute şi să adevereze
şi să aleagă ocina lui lvăniş vomec, den sat den Văleni.
Deci aceşti şase boiari ce scriu mai sus, ei au căutat pre cărţi şi pre zapis
şi au adevărat cum au avut Ivăniş vornic, împreună cu fraţii lui, jumătate6 de sat
den Văleani, ce fiindu lvăniş fără de feciori, el ş-au dat partea lui de moşie
mănăstării Tisăul7, ce scrie mai sus, pentru pomeana, iar părţile lu Şărbu şi a lu
Lăudat, fraţii lui Ivăniş vomic, ele au căzut de cumpărătoare Danciului cliucer.
Şi am văzut dumnii-mea cartea lui Şărban vodă vă leat [ . . . ]8 şi cartea lui
Gavrilă vodă vă leati [ . . ]8 la mâna Danciului cliucer de cumpărătoare şi zapis(u)lu
.
acest(o)ru 6 boiari ce scriu mai sus de tocmeală, cum să aibă a ţinerea Danciul
cliucer den jumătate de sat doao părţi şi mănăstirea Tisăul o parte. Şi se-au voit
părintele episcupul Ştefan ot Buzău, cu Danciul cliucer, să ţie această jumătate6
de sat dempreună despre Vălenii den Sus şi cu voia megiiaşilor de sus şi de jos.
Dereptu aceea şi dumni(i)-mea am dat ca să le fie oci(nă) ohabnecă în veci,
H HE WT KOrO:iKA4i:s' HEnOKOi\"kSHM, nopH.3MO rocnOACTRA MH.
GE:ii< E 4/:s's o CREA"kTEAiE nocTARA"kHM rocnOACTRO MH: :ii< 4i:s'n AH fiwpMA
RE/\ SAH H :ii<4i:s'n AH ApArOMHp REA AROpHHK H PAA\{'" RE/\ Aoro<PET H
IlpEAA RE/\ KMO-tEp H AiHK4i:s'A REA cnATAp H GTpoE RE/\ BHCTimp H
Ap"br4i:s'wHH RE/\ nEXAPHHK H PAA\{'/\ RE/\ KOMHC H EAps4i:s'/\ EpbAECK4i:s'/\ RE/\
cmOAHHK H KocTAHAHH REA nocT"kAHHK. H HcnpABHHK, PAA\{'" RE/\ Mro<PET.
HcnHCAX A.3, GTAH rpAMATHK 4i:s' Tp"brOBH4JE, <PEsp4i:s'A piE Î AHH H
WT "-AAMA R"b A"kT .x.i?He ( J 64 7).
iw MATEtO BWERWAA, MHMCTitO Eo:ii<it0 rocnoAHH"b.
iw MATEH BOEBOAA (m.p.)
DANIC, Doc. ist., DLVIII/5.

Orig. rom., hârtie (40,5 x 29), pecete timbrată.
Menţ., Stoicescu, Dic(. marilor dregători, p. 1 70.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Jo Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Danciul clucer
Doicescul şi cu fiii lui, Udrea clucer şi Colţea vornic şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le-a dăruit . . . ".
2 xom'l.m'l.p'l.m.
3 KOHOH.
51
S KAl.AM'I..
6 ;t;;'t{M'l.nlAAnlE.
7 AHc-i.'tl'A .
8 Loc alb în orig.
9 „Şi de nimeni neclintită, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ghionna mare ban şi jupan Dragomir mare
vomic şi Radu mare logofăt şi Preda mare cliucer şi Diicul mare spătar şi Stroe mare vistier şi
Drăguşin mare paharnic şi Radu mare comis şi Barbu] Brădescul mare stolnic şi Costandin mare
postelnic. Şi ispvravnic, Radu mare logofăt.
Am scris eu, Stan grămatic în Târgovişte, februarie I O zile şi de la Adam în anul 7 I 55".
47 1 647 (71 55) februarie 13
ţ Jupan Gherghe vistiiar, ispravnicul scaunului de la Bucureşti, scris-am

cartea nostră să fie la mâna călugărilor de la sfânta mănăste(re) Plumbuita,
ce easte hram Sfântului prorocul Cârstitelui Ion, pentru că au venit la noi cu
cinstit cartea măriei sale domnu nostru, Io Matei Băsărab voievoda, scriend
cum să căutăm pentru ocină ce au plumbuiţeanii la Boleasca, zicând că vor
să o înnece călugării 1 de la Sărindar cu nişte mori2 ce fac acum nooa. Deci
noi am strânsu meşteri de mori2, anume Drag(o)mir meştirul şi Marin meştirul
şi Voinea meştirul şi Badea meştirul şi alţii meştiri şi am mersu, eu cu capul
mieu şi cu Ion căpitan, Damaschin vornic, împreună cu meştirii şi cu omeni
buni, cu călugării 1 de la Sărindar şi cu călugării 1 de la Plumbuita de am tras
ocina de unde bat călugării 1 de la Sărindar parii, să fii mori până-n hotarul
plumbuiţenilor. Şi am găsit că au călugării de la Sărindar stânjini 1 80. Mai
mult n-au avut, iar noi toţi am zis călugărilor3 de la Plumbuita să le mai
las(e) pri 1 00 de stânj ini să meargă genunea apii pre ocina plumbuiţenilor. Şi
am zis meşterilor să le facă mori2, iar meşterii au zis că nu va putea face nici
un meştiru mori2 pre atâta ocină, că plumbuiţenii zic că vor să-ş facă mori2
mai jos, unde să împlea acea 1 00 de stânj ini, ce nu cutează nici un meşteru
să să apuce să facă mori, că zic că vor neca morili plumbuiţenilor unde vor
să le facă.
Aşa am găsit şi am adevărat şi mărturisit împriună cu toţi meşterii, cum nu
pot să facă mori2 pri atâta ocină călugării 1 de la Sărindariu. Deci le-am făcut
cartea nostră la mâna călugărilor de la Plumbuita, să-ş facă şi cartea domnească.
Aceasta am scris.
Pis fevruarie 13 dni, vă leat 7 1 55 (I 647).
Gherghe vistiar
Damaschin vornic4•
52
DANIC, M-rea Plumbuita, 11/2.
Orig. rom., hârtie (33 x 20), trei peceţi aplicate.
I K'l.A'tfrb'piH.
2 MOpHH.
3 K'l.Ab'M!'pHAOp.
48 1 647 (7 1 55) februarie 1 3
ţ Adecă eu, Stan, nepotul Tatului ot Merişani, scris-am acest al mieu zapis
ca să fii de mare credinţă la mâna perintelui egumenul popa Leontiia, nestavnecul
sventei mănăstiri Argiş, ca pentru se se ştie că m-am tocmit cu el să-m sco(a)ţă
2 feciori ai 1 mei, po ime: Stanciul şi Negoiie de la căpitanul Radul den rumânieia,
să fiie slobozi. Iar eu mi-am închinat moşieia, parte mea2, câtă am în selişte în
Merişani, căce acestă moşieia easte de la unchiu-mieu, Tatul şi easte dă lată
parte mea2 240 de stânjeni şi easte de lungă den gura Vâlsanului3 până-n dealul
Baţicovului4, în hotarul Drăganului5 cu apa Argişului6, cu păduri, cu selişte7 cu
tot, de o-m închinat pentru să-m fac pomenă cu ficiorii8 miei să-i scoţu den
rumânie. Şi să fiie închinat până la ot vec, numai să-m scoţu fecioriei.
Iar cine să va scula de oameniei noştri a învălui9 alticeva să fiie afuriset
de 3 1 8 ije vă Necheiu şi să lăcuiască cu Iuda într-un locu. Şi la acestă tocmelă
au fostu mulţi omene buni, po ime: perintele egumen ot Totana, po ime Ionichiie,
de Argişu, judeţul cu 1 2 pârgari, popa Stăneslav, popa Gherghe, popa Stepan,
popa Micul, popa Gherghe, Dumitru roş, judeţ Albul.
Şi am scris eu Pană şi sânt mărturiie. Şi pentru mare credinţă, mi-am pus pecete.
Pis measeţa februarie 1 3 dni, let 7 1 55 ( 1 64 7).
Eu Stan. Eu popa Gherghe. Eu Dumitru roş 1 0.
DANIC, Ep. Argeş, X/3 bis.
Orig. rom. , hârtie (34 x 21 ).
I AHH.
2 MEX·
l fhACAH\!A't{jH,
4 6AtţHKO&\!A't!iH.
S ,ll. p 'l.rAH\!i\'t{j'H,
6 i:lpl,IHW't{j'H.
7 CEAHWWTE.
8 lflE'tOpiHH.
9 ..ţls 'l.i\ \!jH.
10
Ultimele două semnături autografe.
53
49 1 647 (71 55) februarie 1 6
Adică eu, Cernea, feciorul lui Anton şi Ioniţă şi sora noastră, Liana şi
moaşa noastră, Băluţa, scriem şi mărturisim cu zapisul nostru ca să fie de mare
credinţă la mâna igumenului Danii! de la mănăstirea Deadiului postelnicu, cum
să se ştie că i-am vândut via de la Răduceşti 1 pogon i pol şi cu toată partea lui
Ionică, ce se va alege partea lui Ionică, peste tot hotarul, din pădure, din câmp,
din apă, din şezutul satului peste tot locul, partea lui Ionică. Această moşie, ce
scrie mai sus, o a cumpărat Anton, feciorul Cernei ot Frăsinet şi am preţuit şi
am luat de la mâna igumenului Danii! ughi 3 şi mi-a dat voie din 1 2 boi ai
mănăstirii, am luat carele mi-a plăcut şi mi-a dat voie din mascurii mănăstirii,
am luat un mascur, care mi-a plăcut.
Şi o am vândut în vreme de foamete pre urma lăcustelor şi să ne scrie şi
la pomelnic să ne pomenească părinţii, anume să pomenească: pre moşul Cernea
şi pre tata Anton şi pre mama Nastasia şi pre moaşa Băluţa şi pre mine, Cernea
şi pre frate-meu, Ioniţă şi pre sora noastră, Liana, ca să ne pomenească la sfânta
leturghie, că şi tatăl nostru, Anton a dat uricul din Frăsinet şi din Topliceni ca
să fie la sfânta mănăstire ca să fie pomană. Aşijderea şi noi.
Şi când am făcut această tocmeală au fost oameni, anume: Paraschiva
Boghie din târg din Râmnic şi Margine logofătul şi Necula iuzbaşe ot Frăsinet
şi Stănilă iuzbaşa şi Panaet croitorul şi Niţă dascălu şi Ştefan vătaful de plăiaşi
şi Grigore ot Băbeni şi alţi oameni buni mulţi. Şi pentru credinţă, ne-am pus
peceţile. Scris luna fevruarie 1 6, leat 7 1 55 ( 1 647).
Şi am scris eu, popa Sima ot Dragosloveni.
Eu Paraschiva.
Nicola iuzbaşa.
Panait.
Margine logofătul.
Stănilă.
Neniţa.
Grigorie.
DANIC, Ms. 2 1 8, f. 5 7 v 58.
-
Copie rom.
Altă copie ibid.: Doc. ist„ CMLXXl/53 .
Menţ., Lehr, Factorii, p . 1 70.
50 1 647 (71 55) februarie 1 6, Târgovişte
t Adecă eu, jupan Radu! Mihalcea vei comis ot Pătârlagi, scriu şi mărturisăsc
cu acest al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la sfânta mănăstire ce se
chiamă Plumbuita, hramul Sfeatâi Ioan Crăstitel şi egumenului Calinic şi tot
54
soborului mănăstirii, ca să să ştie cum au avut sfânta mănăstire Plumbuita nişte
ocină în satul nostru, la Tâmbureşti pre Baltă ot sud Ialomiţa, cumpărată de
Mihnea vodă şi de doamnă-sa, Ecaterina mănăstiri(i), de la Udrişte şi de la
Pătraşco ot Bucşani, toată partea lor şi de la Bârcă ot Cojăşti, toată partea lui
şi dată şi miluită la sfânta mănăstire Plumbuita, pentru pomeana. Şi tot au fost
această ocină din Tâmbureşti pre 1 seama mănăstirii Plumbui tăi cu bună pace.
Iar după aceea, cându au fost acum, în zilele mări(i)i sale, domnului nostru
Io Matei Basarab vodă, au socotit părintele egumenu Calinic, împreună cu tot
soborul mănăstirii, pentru această ocină de la Tâmbureşti, fiindu-le preste mână
şi departe de sfânta mănăstire şi fiindu în satul mieu, în Tâmbureşti şi având şi
noi iar moşie la Plăseni, pă Mostişte, pre lângă moşiia mănăstirii de la Boldorogeşti
600 de stânjăni de ocină de cumpărătoare de la Ghionea postelnic şi de la
nepotă-său, Nica păharnic, nepot de fată lui Gligorie logofăt. Făcut-au tocmeală
şi schimbu cu noi şi au dat călugării de la mănăstire, de la Plumbuita noao ocina
lor de la Tâmbureşti, toată, preste tot hotarul, cu toţ rumânii, cât au ţinut şi
mănăstirea şi cu tot venitul.
Iar eu am dat mănăstirii ocina mea de la Plăseni, cele 600 de stânjăni de
ocină de lângă ocina mănăstirii, de la Boldorogeşti, de ş-au lipit călugării2 de la
Plumbuita ocină lângă ocină şi hotar lângă hotar, însă pământ pentru pământ,
ocina de la Tâmbureşti pre ocina de la Plăseni.
Iar pentru rumânii mănăstirii de la Tâmbureşti, dat-am sfintei mănăstiri
Plumbuitei ţigani, însă 8 suflete de ţigani, anume: Stan ţiganu cu ţiganca lui, cu
Voica şi cu feciorii lor, anume: Stoica şi Barbul şi Voico, care ţigani i-am fost
cumpărat şi eu de la Radul banul Buzescu şi o ţigancă, anume Voica a Stoicăi
ţiganul, cu fiu-său, Slavul, care ţigancă, ne-au fost de milă de la domnul nostru,
Io Matei Basarab vodă şi o ţigancă, anume [Drăghina]3 ce o am cumpărat de la
ljupan Cioană comis]3. Şi iar am dăruit eu, Radul comis şi jupâneasa mea,
Sofiica, la sfânta mănăstire la Plumbuita un copil de ţigan, anume Mirea, feciorul
lui Du(m)itru ţigan, ca să ne fie [pomea]nă, afară din tocmeală şi din schimbu.
Şi ne-am tocmit şi am schimbat de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă
dinnaintea mări(i)i sale, domnului nostru din divan şi dinnaintea tuturor boiarilor
divanului, mari şi mici, ca să fie sfintei mănăstiri de la Plumbuita ocină de la
Plăseni, de pre Mostişte de lângă Boldorogeştii şi ţiganii de moşie şi ohabă şi
întărire şi ctitorilor pomeană în vecie.
Aşijderea şi noao iar să ne fie ocina de la Tâmbureşti cu rumânii şi cu tot
venitul de preste tot hotarul iar moşie ohabnică şi să fac ce voi vrea. Şi ne-am
zapisuit unii la alţii, ca să ne poată fi cu pace aceste moşii în veci.
Aceasta am scris ca să scrie. Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus
şi pecetea şi iscala. Şi mărturii, mulţi boieri carii îş vor pune ei peceţile şi
iscăliturile mai jos. Pis Dumitru logofăt u Târgovişte, measeţa fevruarie 1 6 dni
ot Adam, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
55
Radu! vei comis. Radu! vei logofăt. Radu! ban. Stroe vei vistier. Socol.
Preda Brâncoveanu. Radu! vei agă. Costandin vei postelnic. Dumitru vei sluger.
BAR, F. LXXXl/48.
I np-1;.
2 K'"b.A\!'r'"b.p'"b..
3 Loc alb, completat după doc. din 1 8 februarie, DANIC, Ms. 255, f. 74.
51 1 647 (7 1 55) februarie 1 6
t MHMCTi€Kl Eo;.KiEKl, Îw MAT€H EAcApAsA RO€ROAi H rocnoAHWh.

AARAT roc n OACTRO MH ciKl noR€1drniH ror n OACTRA MH 1 sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri ce să chiamă Plumbuita, XPAM CR€TH ÎwAH Kp'l.CTHT€A
H WTbU,'ls' er'ls'M EHA KAAHHHK H RbC-'kM HHOKOM EAHU,H ;.KHR'ls'4JH R'h WSHT-'kAH
TOH 2 ca să să ştie cum au venit Calinic ot Plumbuita naintea domni(i)i mele la
divan de-au jăluit şi au spus cum au fost miluit băneasa banului Tudusie nişte
moşie den Roşiul, 1 80 de stânjăni la mănăstire la Sarandariu, pentru pomeana.
Dup-aceea, călugării de la Sarandariu, ei au vrut să-ş facă mori într-aceşti 1 80
de stânjăni de la Roşiul, cu care mori neca ei toată ocina Plumbuitei de la
Boleasca. Într-aceea, domnia mea am trimis cartea domni(i)i mele la boiarenul
domn(i)i mele, la Gherghi vistier ispravnicul scaunului de la Bucureşti, ca să
meargă acolo cu boiari, cu meşteri de mori să caute să vază: au călugurii de la
Sarandar vad şi ginune în sus să nu nece moşia şi mori li Plumbuitei şi [via] şi
livezele, au n-au. Într-aceea, boiarenul domni(i)i mele, Gherghe vistiar, se-au
sculat cu capul lui de-au mersu acolo la ocină, cu Ion căpitan, cu Damaschin
vomic şi cu meştiri de mori, anume: Drag(o)mir meşterul şi Marin meşterul i
Badea meşterul i Voinea meşterul şi alţi meşteri şi cu oameni buni, călugurii de
la Sarindar, de la Plumbuita de au tras ocina de unde bat călugurii de la Sarandari
pari, să facă mori, pân-n hotarul plumbuiţenilor şi au aflat că mai mult de 1 80
de stânjăni n-au călugurii de la Sarandar într-aceea ocină de la Roşiul ce le-au
dat băneasa. Încă s-au rugat cei boiari călugurilor de la Plumbuita de-au lăsat
den ocina lor 1 00 de stânjăni călugurilor de la Sarandar ca să meargă genunea
apei, iar meştirii tot nu se-au putut cuteza a le face mori sărândă(r)enilor
. pre
atâta ocină. Deci au rămas călugurii de la Sarandar de lege şi de judecată, ca să
nu nece numai mult o palmă den moşia Plumbuitei, cum am văzut domnia mea
şi cartea acestor boiari de judecată. Derept aceea, le-am făcut şi domnia mea
ceastă carte a domni(i)i mele ca să-ş poată ţinea mănăstirea Plumbuita moşia de
la Boleasca şi morili, livezele cu bună pace, fără de nici o nicătură.
56
Iar cine le va neca vadul şi morili acela om de mare pradă va fi şi se vor
tăia şi morili şi se vor spânzura şi meşterii. HHAKO A" H"kcT. H HcnpARHHK
CAM pe'I rocnOACTRA MH. llHc <f>espb'Apie Sf At.HH, R'b A"kT ,.x.lji'He ( 1 647).
iw MATEH RweRWAA, MHi\OCTiet0 Eo:t1:iet0 rocnoAHH'b.
iw MATEKl ROHROA'b (m.p.)
DANIC, M-rea Plumbuita, II/3 .
Orig. rom., hârtie (32 x 22), pecete aplicată.
Rez., Sachelărescu, Plumbuita, p. 70.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei B asarab voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele".
2 „Hramul Sfântul Ioan Botezătorul şi părintelui egumen Calinic şi tuturor călugărilor câţi
trăiesc în acel lăcaş".
52 1 647 (7 1 55) feb ruarie 1 8, Târgovişte
Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod şi domn a toată Ţara

Românească, dat-am domnia mea această poruncă a domni(i)i mele sfintei
dumnezeieşti mănăstiri ce să numeşte Plumbuita de lângă Colintina, hramul
Sfântului Ioan Botezătorul şi părintelui iguminului Calinic şi tuturor călugărilor
câţi vieţuiescu într-acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri moşâe la Plăseni pă
Mostişte în judeţul Ilfov, lângă moşia sfintei mănăstiri de la Boldorogeşti, însă
stânjăni 600 din câmpu şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi du preste
tot hotarul, pentru că această mai sus-zisă moşie din Plăseni fost-au a cinstitului
boierul domni(i)i mele, jupan Radu! Mihalcea mare comis din Pătârlage, din
cumpărătoare de la Ghione postelnic şi de la nepotul său, Nica paharnic, nepot
lui Grigore logofăt, cu zapis de Ia mâna lor de vânzare şi tot au fost pe seama
lui cu bună pace.
Iar după aceea, când au fostu acum, în zilele domni(i)i mele, iar egumenu
Calinic, împreună cu tot săborul mănăstirii ot Plumbuita, el au socotit a fi această
moşie din Plăseni aproape de sfânta mănăstire şi lângă altă moşâe a mănăstirii,
ce se numeşte Boldorogeştii, ce s-au scris mai sus. Şi au vândut şi sfânta mănăstire
Plumbuita moşie la satu jupan Radului vei comis, la Tâmbureşti, la Balta, în
judeţul Ialomeţa, cumpărată de Mihnea voievod şi de doamna Ecaterina, ctitorii
sfintei mănăstiri Plumbuitei, de la Udrişte şi de la Pătraşco ot Bucşani şi de la
Bârcă postelnic ot Cojăşti, partea lor toată. Şi au fost o moşie preste mână şi
departe de sfânta mănăstire. Au venit igumenul Calinic şi cu tot soborul mănăstirii
la cinstitul boierul domni(i)i mele, jupan Radu comis, de au făcut tocmeală şi
57
schimbu, de au dat egumenu Calinic jupan Radului comis moşi ia din Tâmbureşti,
toată cu toţi rumâni(i) şi cu tot venitu, iar jupan Radul vel comis, el au dat
mănăstirii moşiia lui ot Plăseni 600 de stănjeni de o au lipit călugării ot Plumbuita
lângă moşiia Boldorogeştilor, moşie lângă moşie şi hotar lângă hotar, însă pământ
pentru pământ.
Iar pentru rumânii mănăstirii din Tâmbureşti, au dat jupan Radu comis la
mănăstire 8 suflete de ţigan, anume: Stan ţigan cu ţiganca lui, Voica şi cu
feciori(i) lor, anume: Stoica i Barbul i Voico ce au fost cumpărat Radu comis de
la Radu banu Buzescul, şi Voica, ţiganca Stoicăi ţiganul, ce au avut-o Radu
comis de milă de la domniia mea şi cu feciorul ei, Sivul şi iar o ţigancă, anume
Draghina, care o au fost cumpărat Radu comis de la Cioană comis. Şi încă au
dat jupan Radu comis şi jupâneasa lui Sofiica la sfănta mănăstire şi o copilă de
ţigan, anume Mirea, sin Dumitru ţigan, pentru pomană afară de schimbu, să fie
mănăstirii de hrană şi de întărire şi de moştenire, iar ctitorilor pomană în veci.
Şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domni(i)i mele.
Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ghiorma vel ban al Craiovei
i jupan Dragomir vel dvornec şi Radul vei logofăt şi [Stroe] 1 vel vistier i Di icul
spătar i Barbu] stolnic i Drăguşin paharnic i Costandin postelnic. Şi ispravnec,
jupan Radu mare logofăt.
Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în scaunul oraşului Târgoviştii, în luna lui
fevruarie 1 8 dni şi de la Adam până acum cursul anilor 7 1 55 ( 1 64 7).
DANIC, Ms. 255, f. 74-74 v.
Copie rom.
Menţ., Nicolae, Ctitoriile, p. 1 2 5.
1 Loc alb în text.
53 1 647 (71 55) februarie 1 9
Adecă eu, Dragomir şi cu fiu-meu, Radul ot Boteni, scris-am acest al

nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna popi(i) Pârvului ot Văleni cum
să să ştie că me-am vândut partea mea de moşie de la pădure câtă este tot drept
bani gata lei 3 şi bani 50. Şi am vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor
fraţilor mei, ca să-i fie lor moşie stătătoare în veci şi lui şi feciorii lui câţi
Dumnezeu îi va da. Şi când am făcut acest zapis fost-au mulţi oameni mărturie,
anume care-şi vor (pune) şi peceţile, ca să crează, anume.
Measeţa fevruarie 1 9, leat 7 1 55 (71 55).
58
Eu Dragomir. Eu Radu, Eu Dragomir Voş ot satul Văleni şi Mihaiu ot
tamu. Eu Neagoe Vrab(ie). Eu Andriiaş ot tam. Eu Vlad ot sat Boteni.
Şi am scris eu, popa Dragomir ot Cetăţeni.
DJAN Giurgiu, Colecţia de documente, 79.
Copie rom.
54 1 647 (71 55) februarie 1 9
ţ Adecă eu, Pârvana neguţătorul, scriu ş i mărtur(i)sescu cu aceast a l mieu

zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Trandafir, cum să să ştie că
i-am vândut dumnelui o prăvălie cu pimniţă cu casa, cu loc cât se va alege în
lungu, în lat în oraş în Bucureşti, în târgul de jos, care prăvălie easte lângă
prăvălie lu Sveati Ghiorghie şi între Radu! neguţător. Şi o-am vândut cu ştire
tuturor vecinilor şi den jos şi den sus. Şi am întrebat pre toţi şi n-au vrut să o
cumpere. Şi o-m vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea jupânesei mele Neacşăi,
derept bani gata ughi 85.
Şi la tocmeala noastră fost-au oameni buni, preoţi şi neguţători şi boiari, anume:
ot Bucureşti, Stanciu! cupeţ i Tatul cupeţ i Cuţar cupeţ i Costandin abagiul, Mareş
abagiul i Nica cupeţ i Hera i Nica map[„ .] i Şărban logofăt i snă ego, Stoica logofăt
i Radu! cupeţ, Tudurii co[ . . . ] i Lefter abagiul şi den Târgovişte, popa Irimiia ot
Sveata Petca. Şi i-am dat zapisile cele de cumpărătoare şi i-am vândut dumnealui
să-i fie de moşie coconilor, nepoţilor, strenepoţilor moşie ohabnică.
Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-em pus şi pecete.
Şi am scris Pavlache, snă popei Irimie ot Sveata Petca, ca să să ştie.
Pis fevruarie 1 9, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
t Eyw Z cx cp11 po •�T}'> µcxp • ipcxo;; 1
Eu Pârvana neguţător
ţ Eu popa Irimiia ot Sfănta Petca
ţ lacxpio;; fy t w pµcx µcxp • ipcxo;;2
ţ Eu Hera cupeţ
Eu3 Şărban4.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 37 4 1 4.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), 4 sigi lii inelare.
EDIŢII: Cemovodeanu, Doc. privind ist. oraşului Buc., p. 29; rez., Ştefănescu, Catalog,
p. 1 5 7.
1 „Eu Zafiruţis martor".

2 „Isaris Ghiom1a martor".
J e'!N.
59
55 1 647 (7 1 55) februarie 20
ţ Şi iar au cumpărat popa Manea 2 pogoane de vie de la Mălin den partea

lu Dumitru Iurga, derept bani gata 4 OOO.
Şi aldămăşari: Stoian spătăr(e)lul ot Nocet şi Radu! Pătranii ot tam şi
Micul spătar şi Dragomir ot Sulimanul.
Pis measeţa fevruarie 20 dni, vă leat 71 55 ( 1 64 7) .
DANIC, Doc. ist., DCCXXXV/77.
Orig. rom. hârtie, scris pe aceeaşi filă cu un doc. din I O martie 1 646.
56 1 647 (7 1 53) febru arie 20
ţ .Bb HM.V. WTbU,A t1 GHHA t1 GsiiTAro A4ts'x A, AMHH. Adecă eu, Preda
postelnic, scris-am aceasta a mea carte cu. limba mea şi cu învăţătura mea, ca să
fie de mare credinţă şi stătătoare la mâna feciorilor miei, carii mi-au dăruit
Dumnedzău, pentru ca să se ştie că mi-am tocmit eu feciorii miei şi i-am aşăzat
eu cu limba mea şi cu învăţătura mea ca să fie bună pace întru ei pre urma mea.
Am dat întâi fiiu-mieu, lu Tudoran, viile care am cumpărat de la popa Baciul de
pre valea Bădeştilor, toate, cum scrie şi în zapisul mieu care am făcut eu mai
nainte cu mâna mea. Iar alalte vii care [s]ânt la Viţicheşti şi la Bădeşti toate le
las cestoralalţi feciori a cinci fraţi. Iar Todoran să n-aibă a se mesteca la cestea
v1 1 mm 1 ca.
Iar să să ştie cui ce-am lăsat. Întâi (î)n dealul Viţichiştilor 2 pogoane ce-s
den jos pre lângă vad şi 4 pogoane mai mici ce-s împotriva lor despre slon le
las coconilor cestor mai mici, lu Iane şi lu Ventilă. Şi iar am dat pogonul cari
am cumpărat de la Gherghe Sasul şi despre slon pogonul cel din portiţă în jos
fiiu-mieu, lu Pătru. Şi iar am dat fiiu-mieu, lu Lăudat, pogonul cari am cumpărat
de la Davidiscul şi despre slon cari e den portiţă în sus. Şi iar am dat fiiu-mieu,
Oancei, pogonul cel despre gard cari easte di la Voica din sus şi despre slon. Iar
cel depre lângă gard, iar alalte ocine şi dealniţe câte se vor afla să fie pisti toţi
fraţii, să şi-l împarţă ei, cum se va cădea pre dereptate [„.] 1 den dealul Bădeştilor
4 pogoane ce-[s] den sus, despre margine le las lu Iane şi lu Ventilă, iar pre lângă
acele 4 pogoane, 2 pogoane le las lu Pătru. Iar pre lângă Pătru, iar 2 pogoane
le las lui Lăudat. Iar 2 pogoane ce-s din jos di toati, Ie las Oancei. Iar lu Tudoran
i-am dat vie mai multe cu 2-3 părţi, căci au fost mai părăsite şi ca să nu cază
greaţă cistoralalţi fraţi, ci să aibă bună pace întru ei. Şi iar să se ştie pesti toţi
fraţii carili va mai slăbi sau va mai sărăci şi va vrea să vânză vro moşie, orice,
să nu fie volnic într-altă parte să vânză numai la fraţii lui să vânză, să fie moşiili
60
tot la sânge, cum se cade. Iar carili se va scula din ficiorii miei sau2 de alţi
oameni pisti cuventele mele şi peste învăţătura mea, cum scrie mai sus, să facă
într-alt chip, acela om să fie proclet şi blăstimat de vlădica Isus Hristos şi de
ITiiii wTbll,H H:>KE Rb HeKHH şi să aibă parti cu I[u]da şi cu Arie la un loc.
Şi la această tocmeală şi învăţătură au fost mulţi oameni buni mărturii:
întâi Drag(o)mir, nipotu-mieu şi Oance şi Rada, nipoţii mii şi din Câmpulung,
popa Gherghe din târg i diiacon Gheorghie i diiacon Trăndafir şi alţi mulţi
oamini buni.
IlHc Mi>ceu,A �esp'is'A pie K' AbHH, Rb Ai>To x.3PH'€ ( 1 647). HcnHCAX
A.3, nonA A'is'M HTpie.
DANIC, Doc., ist„ MCCXXXl/234.
Orig. rom„ hârtie (35 x 25), pecete aplicată.
Copie ibid.: Ep. Argeş, XVl/32, pierdută.

2 CAA'IJ.
J .f-K'l.ll,'1.T�p'l..
57 1 647 (71 55) februarie 23
t MHAOCT'it-0 Eo:>1<iei-0, iw MATEH EAcApAsA soeROAA H rocnOAHWb.

IlHWEM rocnOACTRO MH :>K'is'nAH fiwpMA BEI\ BAH KpAAERCKArO .3APARiE.
Cătră aceasta-ţ dau ştire domnia mea, pentru că aicea, naintea domni(i)i mele la
divan, venit-au boiarenul domni(i)i mele, Pătru neguţătorul de-au spus cum are
moşie în Pometeşti şi rumâni de cumpărătoare şi de la socru-său, Dumitraşco
slujer. Şi se-au vândut şi ei rumâni. Deci, acum au poftit ca să să hotărască de
cătră roşii şi de cătră nişte megiiaşi carii nu ş-au vândut locul şi va să-ş lipească
ocină lângă ocina Negoieştilor, carea-i easte de zestre de la socru-său, Dumitraşco
slujer, cum este legea şi obiceaiul moşi(i)i cu 12 boiari hotarnici. Derept aceea,
în vreme ce veri vedea ceastă carte a domni(i)i mele, domnia ta să cauţ să chemi
pre acei roşii şi pre megiiaşii den Pometeşti, aciia naintea domni(ii) tale, la
scaun la Craiova, să să voiască să-ş ia 1 2 boiari pre răvaşul domni(ii) tale, ca
să-ş poată hotărî moşiia de la Pometeşti, cum va fi mai pre dreptate şi să-i o
lipească moşie lângă moşie. Iar să nu vor vrea acei oameni să vie să-ş ia boiari,
iar boiarenul domni(i)i mele, Pătru neguţător, tot să fie volnic să-ş ia boiari, să-ş
hotărască ocina să-i poată fi cu pace, alt val să n-aibă, căci că o au cumpărat
acea moşie, tot cu bani gata denaintea domni(i)i mele den divan.
Deci să fii şi domnia ta ispravnic şi hotarnic, cum veri afla mai pre
dreptate.
61
UHHAKO AA Hi>C'T'. " HtnpARHHK CAM p€'1 rotnOAC'T'RA MH. IlHC
�€Rp�Apie Kr AbHH, R'h Ai>'T' x.i?HE ( 1 647).
ţ iw MA'T'EH swesWAA, MHAOC'T'it0 Eo:11d t0 rocnOAHHb.
MAmit0 ROHROAA ( m.p.)
DANIC, Doc. ist., MDXXXl/1 7.
Orig. rom., hârtie (30 " 21 ), sigiliu în ruş.
58 1647 (7 1 55) februarie 24, Târgovişte
t MHAOC'T'ie.o Eo:>1<iet0, iw MA'T'EtO EAcApAi>A soeROAA H rocnoAHHb

R'hCOH 3EMAE 'b'rrppwRAAXiHCKWE. AARA'T' rotnOAC'T'RO MH ci.o noset.i>HiE
rotnOAC'T'RA MH WROM 'li>AAREK'h, HA HM€ Dumitru Sândiile ot Băjeşti ot
sudstvo Muşcel cu fiiu-său, Vasilie şi cu alalţii feciori şi cu nepoţii lui: Radul
i Marco, ca să fie în pace şi slobod de rumânie de cătră cinstitul deregătoriul
domnie mele, jupan Radu! vel logofăt şi de cătră feciorii lui şi de cătră toată
ruda lui de nimenilea val sau bântuială să n-aibă. Pentru că acest om, Dumitru,
cu feciorii lui ce scrie mai sus, el ş-au fost vândut toată moşiia lui şi el şi fraţii
lui slugii domni(i)i mele, Mareş logofăt încă mai denainte vreme şi de atuncea
încoace tot au şezut pre ocina lu Mareş logofăt până acuma.
Iar <lup-aceea, cându au fost acuma, iar Dumitru Sindiile cu feciorii lui şi
cu nepoţii lui venit-au de s-au vândut rumâni jupan(ului) Radul vel logofăt,
capetele lor, fără moşie. Dup-aceea, sluga domnii mele, Mareş logofăt, deaca au
simţit şi au prinsu de veste cum se-au vândut jupânului Radului vel logofăt
rumâni za ughi 30, el nu se-au suferit aşa să-i lase să fie rumâni pan Radului vel
logofăt, pentru căci au fost Mareş logofăt mai volnic să-i cumpere căci le ţine
şi moşiile lor şi ei şed şi acum tot pre acea moşie. Deci au mersu Mareş logofăt
să dea banii jupânului Radului vel logofăt înapoi pentru aceşti rumâni ci scriu
mai sus. Iar el n-au vrut să-ş ia banii, ci au venit de s-au pârât de faţă naintea
domni(i)i mele, în divanul cel mare.
Într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre lege,
împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domni(i)i mele şi au ajunsu legea şi judeca(t)a
divanului, cum să lepede Mareş logofăt banii jupânului Radului vel logofăt
înapoi ughi 30 şi să ţie el pre aceşti rumâni cum le ţine şi moşia lor, pentru căci
au fost Mareş logofăt mai volnic să-i cumpere cum le-au cumpărat şi moşia lor.
Iar de va avea puterea a plăti Dumitru Sândiile aceşti bani den puterea lui, el să
fie megiiaş2, cum au fost şi pân-acuma. Iar de nu-i va putea plăti den puterea lui,
să nu fie volnic a să vinderea altuia rumân, fără numai iar lu Mareş logofăt. Iar
cine le va da lor bani pre rumânie să hie pierduţ aceia bani, iar rumâni să nu fie
volnic a-i ţinerea, ci să fie rumâni tot lu Mareş logofăt întru Joc cu moşiia,
62
pentru că aşa i-au ajunsu judecata şi divanul. Iar jupânul Radu! vei Jogofăf să
n-aibă treabă niciodată cu aceşti oameni, a-i fi lui rumâni, pentru că au rămas
de lege şi de judecată, denaintea domni(i)i mele den divan. ff HE WT KOrO:t<AO
HEnO(Ko)Ai>6HMO, nopH3MO rocnOACTBA MH.
Ge:t<E 0\(60 H CBEAiTEAiE nocTABAi>EM rocnOACTBO MH : :t<'ll'n AH
f ewpMA BEI\ 6AH KpAAEBCKiH H :t<'a'nAH ApArOMHp BEI\ ABOpHHK H :t<4is'n "H
BEI\ [ ] 1 H :>1<4is'nAH GTpoE BEI\ BHCTiEp H :t<4is'nAn AiHK4is'A BEI\ cnAmAp
.••
H :t<'a'nAH IlpEAA BEI\ Kl\Kl'tEp H nAH PAA'll'I\ BEI\ KOMHC H :t<'a'nAH liAp64is'I\
BEI\ CTMHHK H nAH Ap'hr4is'wHH BEI\ nEXAPHHK E :t<4is'nAH KocTAHAHH BEI\
nocTEl\HHK. HcnpABHHK, nAH GTpOE BEI\ BHCTHEp.
HcnHCAX A3, AHMA Aoro�'hT, B'h HACTOl\HH rpAA 4is' Tp'hrOBH4JE,
Mi>ceu,A �EBp4is'Apie K'A AbHH H wT '1AAMA B'h Ai>T x.i?He ( 1 647)3•
t iw MATEKl BWEBWAA, MHl\OCTiKl lio:t<iKl rocnOAHH'h.
iw MATEKl BOEBOAA (m.p.)
DANIC, Doc., ist., MCLXXIl/ l O.

Orig. rom ., hârtie (42 x 29).
Rez., Andreescu, M-rea Cornet, p. 677.
1 Loc alb în orig.

� M€1,1illl W .
3 „Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia
mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic i jupan mare [„.}1. şi
jupan Stroe mare vistier şi jupan Di icul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi pan Radule mare
comis şi jupan Barbu! mare stolnic şi pan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandiri m_are ·
postelnic. Ispravnic, pan Stroe mare vistier.

Am scris eu, Dima logofăt, în oraşul Târgovişte, luna februarie ziua 24 şi de la Adam anul
7 1 55 ( 1 647)".
59 1 647 (7 1 55) februarie 24, Târgovişte
t MHl\OcTiEKl lio:t<iKl, iw MATEKl liAcApA6A BOEBOAA H rocnoAHH'h

BbCOH 3EMl\E O\(rrppORl\AXiHCKOE. AABAT rocnOACTBO MH ciH nOBEAEHiE
rocnOACTBA MH 6Mi>pH rocnOACTBA MH fiepriE Kl\Kl'tAp H 6pATOM CH,
IlbTp4is' Cl\'ll':t< Ep, CHHOBbl HBAWKO, 6blB BEI\ ABOpHHK WT li'hl\i>HH H n�c
CHHOBiH HM, El\HU,E:t<E lior'h AAPOBAX, n\KO AA ECT'h WT C�AA HA npi>A
O\( MHpHH WT Kb MHXAH Kl36AWA 3A 'tEpBEHH WT Il'hTpOAA>. H WT Kb
CHHOBH erw H WT Kb BbCAX nop'll'AEtliA ero .3A HHXTO 6AHTOBAHiE AA HE
HMAT Bb Bi>Kb1 PAAi MHOrA npA>.X H Ml\'hBA -tTo ECT'h HMAI\ Bb Hb1x. H
CbnpA>.WE CE 3A l\HU,'11' npEA rocnOACTBA l\\H O\( BEl\HKiH AHBAH, pEK'a'4JiH
MHXAH Kl.36AWA KAKO 60 WCTAI\ ECT'h KOMATH H Ai>Ai0HE WT A 'll'H KOM
63
CIO i\eK..V.K tn..V.TAP HA i>KHTEi\HHU,A erw f pAi>KAAHA, n\i>KE BblCT TETKA
fieprieK Ki\IO'IAP H Il'hTpOK Ci\Ol(l,I AplOA, TAi>KE CHU,H pEKi\..V. MHXAH I03BAWA
KAKO CE nOAOKAET EMOI( AA APbi>KHT WH CiH KOMATi i A-kAHHE HEi>KHi\H
Ap'is'r 'IEi\OKEK'h, 3AHEi>KE BO ECT'h EM'ts' i\eKA tn"b.TAP 'is'HKb.
B'h TOM, rocnOACTKO MH CbM rAEAAX H COI(AHX no npAK H no 3AKOH
KOl(nHO C"b.C KCHXMH 'IECTHTHMH npAKHTEi\iH rotnOACTKA MH H KEi\MA
A0Bpo CbM HCTHHCTKOKAX rotnOACTKO MH KAKO no i\EKA cnATAp noc-k'IHi\
ECTb PAAI(" KOEKOA'h K'h np'hKOE rocnOACTKO C'h KEi\HKOE mpocTi H
K'h3h.i\ HX ECTb KbC 'ITO ECT HMAi\, ELµHi>KE H i>KHTEi\HHU,EK EM'ts', HE KAKO
AA HX wcTAi\H HM H-k'ITO. H E4JHi>KE KOAHKE H-kcT HX Kb3HMAi\ rocnoACTK'ts'
eM'is', PAAI(" KOEKOA'h, wT CKOEM'ts' H A i>KHTEAHHU,EK ero, A HA C'hMpbT'h
ero K"b.CAX A-kAHHE H CEi\OKE H KE'IHHH npOCTHi\ HX ECT'h AA ECT EM'ts'
H poAiTEi\HM ero K-k'IHO KbtnOMHHAHHE, KAKO CAM rotnOACTKO MH 3HAX
H K"b.CAX XOPA H HH'ITOi>KE WT K'h TEX A-kAHHE HE WBi\AAATH fieprie
Ki\IO'IAp, HHi>KE spATOM CH, IlbTp'is' Ci\'ls'i>K ep.
H EtµEi>KE ECT HMAi\ np'is'x i>KHTEi\HHU,A f pAi>KAAHA WT npEi>KAE C'h
ToMA KOMHC, nAK PAAi ciH AAAHHE npEA 'IECTH-kHWOM'is' H rn-kTA-kHtµOI(
Kl(P KHpHA, nAnA nATpimpx CK-kT-kH KEi\HU,-kH nATpiepwiH WT lli\HaAHApiA
H npEA cK-kTH-kHWOM'is' Kl(P Ki\bAHKA i\'is'KA APXHMHTponMHT, ErAA BblCT
TE'IEHHE A-kT x.iii"iIB · H HH'ITOi>KE H-kcT Kb3A>.X ToMA KOMHC no'ITO PAAi
WCTAi\ ECT WT 3AKOH H WT COl(i>KAEHiE H HH'ITOi>KE Hh.CT HX AAi\ Kb3h.TH
HHi>KE WT KOMATH i\EK..V.K cnATAp , HHi>KE WT A i>KHTEi\HHU,EK erw
fpAi>KAAHEK C'h HH'ITOi>KE AA HE HMAT Tp-kBOI(, n\KO MHOrE A-kAiHE H
cK'is'Ae wT A i>KHTEi\HHU,EK f pAi>KAAHEK nor'ts'BHi\ PAAi" i\eKA tnATAp, KAKO
KHA-kx rocnOACTKO MH H KHHr CR-kTH-kHWArw WTbU,'6 Kl(p KHpHA
nATpHmpx'is'" 3A COl(i>KAEHiE H KHHr 'IECTH-kHWOM'is' WTbU,'6 K"ip Ri\bA°iKA
i\'ts'KA, TAKOi>KAE H KHHr f AKp iHi\ KOEKOAA H KHHr 'IECTH-kHWOM'is' Kl(p
APXiHenHcK'ts'nov H MHTponOi\HT RAbAiKA f pHropie, Ol(TKpbi>KAEHE ciH KHHrH
K"b.CA.X C'h KEi\HKOE Ki\ETK'is', KAKO AA HE HMAT TOMA KOMHC, BA4JA Ai\.HXAIOK
I03BAWA, HH EAHA Tp-ks'is' C"b.C i>KHTEi\HHU,A fpAi>KAAHA Hi\H Cb A-kAiHE EH,
HHi>KE Cb AA>.AiHE i\eK..V.K tn..V.TAp, epe BO K"b.CA>.X npoCTHi\ HA CbMpbT'h
EMOI(.
T.t.M PAAi, HHi>KE rocnOACTKO MH H-kcT c..v.M MOri\b KbHblTH Kb
TOi\HKOE Ki\ETKO AA pA3ApATH C'is'i>KAEHiA WKEM WTbU,H, Hb WCTAi\ ECT�
MHXAH I03BAWA WT 3AKOH H WT COl(i>KAEHie H WT npEA rocnOACTKA MH
WT AHKAH KAKO no MHOro Tpts'is' AA HE HMAT Kb K-kKbl. l\ AKO KbCTAHHi\
ce c'is'T MHXAH I03BAWA Cb npeHie H-kKOrAA, AA HE C'h K-kp'is'e T, H'h AA
CTOHT Kb T.V.4JH H i\bi>Ki\HK H 3A CTpAMOT.
Gero PAAi, AAAOX rocnOACTKO MH BM-kpiH rocnoACTKA MH fieprieK
Ki\IO'tAp H BpATOM CH, IlbTp'is' Ci\'ls'i>KEp n\KO AA ECT '6 MHpHH WT ( HHH-k
64
HA] 1npA1>A WT Kb MHXAH Kl3SAWA H WT Kb CHHORi ero H WT Kb [HHXTO
SAH] 1TORAHiE AA HE HMAT H HE WT KOrO�AO HEnOKOAi>SHM nopH3MO
rocnOACTRA MH.
GE�E CREAiTEAiH nOAArAx rocnOACTRO MH: nAH ĂpArOMHp REA ROpHHK
H PAA\(A REA AOrO�ET H GTpoe REA RHCTHEp H ĂiHK'lfA REA cnH.TAP H
IlpEAA REA KAKl'IAp H EAps'lfA REA CTOAHHK H PAA\(A REA KOMHC H
Ăp'hr'ls'wHH REA nexApHHK H KOC'T'AHAHH REA nOCTEAHHK. H HCnpARHHK,
PAA\(A REA AOro�eT.
H A3, IlbpR'lfA AOrO�ET PAA'lfAORH'f (HAnHCAX) O\( rpAA TpbrORHl..tJ E
�eRp'ls'ApiE K'A 4AAMAE�E Ai>T ,x.3j)iie , Ai>T focnoAiHAI> xAXM°s2•
t iw MATEKl RWERWAA, MHAOCTiKl Eo�iKl rocnOAHH'h.
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei
mele, Ghierghie clucer şi fratelui său Pătru sluger, fiii lui Ivaşco fost mare
vomic din Băleni şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să fie de acum
înainte în pace de către Mihai iuzbaşa de roşii din Pătroaia şi de către fiii lui şi
de către tot neamul lui şi de la nimeni nici o bântuială să nu aibă în veci pentru
multă pâră şi ceartă ce au avut între ei. Şi s-au pârât de faţă înaintea domniei
mele în marele divan, spunând Mihai iuzbaşa cum au rămas averile şi dedinile
de la unchiul său Leca spătar la soţia lui, Grăjdana, ce a fost mătuşa lui Ghierghie
clucer şi a lui Pătru sluger, astfel spunând Mihai iuzbaşa că i se cuvine lui să
ţie el aceste averi şi dedine decât alt om, pentru că i-a fost Leca spătar unchi.
Întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi foarte bine am adeverit
domnia mea că pe Leca spătar I-a tăiat Radu) voievod în prima domnie cu mare
cruzime şi i-a luat tot ce a avut, încă şi cele ale soţiei lui, încât nu le-a lăsat
nimic. Şi încă ce n-a luat domnia lui, Radu voievod, de la el şi de la soţia lui!
Ci la moartea lui, toate dedinele şi satele şi vecinii i-a iertat ca să-i fie lui şi
părinţilor lui veşnică pomenire, cum ştiu şi domnia mea şi toată ţara şi nimic nu
a stăpânit din aceste dedine Ghierghie clucer, nici fratele său Pătru sluger.
Şi încă a avut pâră jupaniţa Grăjdana încă de mai înainte cu Toma comis,
iar pentru aceste dedine înaintea cinstitului şi preasfinţitului chir Chirii, papă
şi patriarh al sfintei mari patriarhii din Alexandria şi înaintea preasfinţitului
chir vlădica Luca arhimitropolit, când a fost cursul anilor 7 I 2 2 . Şi nu le-a luat
Toma comis pentru că a rămas de lege şi de judecată şi nimic nu i s-a dat să
ia nici din averile lui Leca spătar, nici din- ale soţiei lui Grăjdana cu nimic să
nu aibă treabă, că multe dedine şi scule de-ale jupaniţei Grăjdana s-au pierdut
pentru Leca spătar, cum am văzut domnia mea şi cartea de judecată a
preasfinţitului părinte chir Chril patriarhul şi cartea preacinstitului părinte chir
65
vlădica Luca, de asemeni şi cartea lui Gavril voievod şi cartea preacinstitului
chir arhiepiscop şi mitropolit vlădica Grigorie, întărind aceste cărţi toate cu
mare blestem, ca să nu aibă Toma comis, tatăl lui Mihai iuzbaşa, nici o treabă
cu jupaniţa Grăjdana sau cu dedinele ei, nici cu dedinele lui Leca spătar, căci
le-a iertat toate la moartea lui.
De aceea, nici domnia mea n-am putut să intru în aşa (mare) blestem să
stric judecata acestor părinţi, ci a rămas Mihai iuzbaşa de lege şi de judecată
dinaintea domniei mele în divan ca mai mult treabă să nu aibă în veci. Iar dacă
s-ar scula Mihai iuzbaşa cu pâră vreodată, să nu se creadă, ci să fie de nimic şi
mincinos şi de ruşine.
De aceea, am dat domnia mea boierilor domniei mele, Ghierghie clucer şi
fratelui său Pătru sluger, ca să fie în pace de [acum în] 1 ainte de către Mihai
iuzbaşa şi de către fiii lui şi de [nimeni bân] 1 tuială să nu aibă şi de nimeni
neclintit după porunca domniei mele.
Iată martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic şi Radu mare
logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi Barbu!
mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare
postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
Şi eu, Pârvul logofăt Radulovici, (am scris) în cetatea Târgovişte, februarie
24 de la Adam anul 7 1 55 , anul Domnului 1 6472.
DANIC, Doc. ist., CCXCVI/ 1 9 1 .
Orig. slav, perg. (35,5 x 49), rupt l a îndoituri, invocaţia simbolică, iniţială ş i monograma
în chinovar, pecete timbrată.
Trad. rom. din sec. XIX la Muz. Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. inv. 25 474, doc. 4 1 .
EDIŢII: Trad. rom., Grecianu, Genealogiile, I, p. 287-288.
2 ,xAXMS ( 1 646); s-a luat în consideraţie văleatul.
60 1647 (7 1 55) februarie 24, Târgovişte
t MHAocmiet0 Eo;>Kiet0, iw MATEtO EAcApAEA ROEROAA H rocnoAHH'l:.

R'l.COH 3eMAE 'ls'rrppoRAAXiHCKOE. AARAT rocnOACTRO MH cit0 noReA-kHie
rocnOACTRA MH CA'tir't/ rocnOACTRA MH, MApew Awrw4>eT H C'l.C CHHORH
CH, EAHU,E;t<E Eor'l:. AACT, RlKO;t<E AA ECT EM'tf W'tHH'tf 'tf CEAO 'tf E'l.;>K'l:.4JH,
c't!ACTRO M'tlw-teA H IlAA\{PEU,, AAH R'l.CAX AEA PAA't!MR MoKAH't!A H A
EpATOM CH, GTAHOR MoKAH't!A, AAH A-kAHHU,EAE H;.i<e ce .30RET MoKbHE4JH
66
H KopHE4JH, npE.3 B'hC, WT nOt\IO H WT w'ls'M'ls' H WT BOA'ls' H WT CEAMHLj.JE
CEt\OB H WT spOAOBE .3A BOAEHHU,'ls' H C'hC WBOLj.JilO H C'hC Kt\AAHIJ,A H WT
no B'hC XWTApwM, BApE Et\HKA H.3BEpHTU,E, nOHE;.KE c"iE BHWE pe'tEHA
W'tHHH'ls' noK'ls'nHt\ ecT 1\A.ApEw t\wrw�ET, MH wT HAA PAA'ls't\ MoKAH'ls't\,
B'hCAX AEt\ ero .3A .xti AcnpH roTOBH. � Aet\ spATOM cH GTAHOB MoKAH'ls't\
noK'ls'nHt\ w ECT Al\.ApEw t\Wrw�ET WT HAA MAHTA K'ls'nu,'ls' WT At\'hrOnOt\E
.3A .xE ACnpH roTOBH H C'hC .3AnHCE WT p'ls'KAM HX .3A npOAAHi'E, KAKO ecT
BHWE nHC.
H nAK AA ECT Ct\'ls'r'ls' rocnOACTBA MH, MApEw t\Wrw�ET, W'tHH'ls' 'ls'
CEt\O li'h�E4JÎ0H B'hCAX 'tACT A'ls'MHTpos GHHAi'Ht\E H A spATimM EM'ls',
liAp!i'ls't\ H PAA'ls't\ H [ „ . ] I WT nOt\IO H WT w'ls'M'ls' H WT BOA'ls' H WT
CeAAt\H4JE CEt\OB H WT l>POAOBE .3A BOAEHHU,E H C'hC B'hc'"kx Bp'hTOrpAAi
H C'hC wso4-1i'H H wT no B'hCOM XOTApoM, BApE Et\HKA CE XTHT H.31>pATH,
noHe�E CiE BHWE pE'tEHA W'tHH'ls' noK'ls'nHt\ w ECT MApEw t\Wrw�eT WT
HAA A'ls'M HTpos GHHAÎ0Ht\E H wT HAA CHHbl ero H wT HAA BH'ls'K cH,
I.JIE�AH, CHH'h PAA'ls't\ OB, .3A .xB.xiw AcnpH rOTOBH H C'hC .3AnHCE WT
p'ls'KAM HX .3A npOAAHiE.
H nAK AA ECT Ct\'ls'r'ls' rocnOACTBA MH, MApew t\Wrw�ET, W'tHH'ls' 'ls'
CEt\O lib�E4J0Î H, MH A'"kt\HHIJ,EBE B'hc'i lOB'hB H A spAT'ls' CH, OnpEH Aospes,
B'hCAX 'tACT HM WT nOt\IO H WT w'ls'M'ls' H WT BOA'ls' H WT CEAAt\H4JE CEt\OB
H WT spOAOBE .3A BOAEHHU,E H C'hC B'hpTorpAAOBE H C'hC WB04JiH H WT
no B'hCOM XOTApoM, BApE et\HKA H.31>EpETCA1, nOHE;.Ke ci'E BHWE pE'tEHA
W'tHH'ls' noK'ls'nHt\ w ECT MApEw t\Wrw�ET wT HAA GHMHOH fpEK .3A .xA.xi
AcnpH roTOBH H C'hC .3AnHc WT p'ls'KA ero .3A npOAAHi'E. � GHMHOH WH
Elj.JH�E w ecT l>Ht\ noK'ls'nHt\ c'iE B.HWE pE'tEHE A'"kt\HHU,E WT HAA �'ls'n AHHU,A
H'"krA HBAHOB nEXAPHHK WT lib�e4JH H WT HAA .3ET EH, ApbrH't, CHHb
M'ls'� EB'h wT PbTE4JH H A'ls'M HTp'ls' II'ls'cTi'iot\ wT KoHU,E4JH, 'tHH KOt\HKO
AM MApEw t\OrO�ET no B'hC ,xt\X'Sw AcnpH roTORH.
H Elj.JH�E CiE RHWE pE'tEHE 'tACTH .3A W'tHH'ls' H A'"kt\HHU,EB WT
lib�'h4JH SHt\ ECT noK'ls'nHt\ Ct\'ls'rA rocnOACTRA MH, MApEw t\Wrw�ET, WT
HAA C'iE B.HWe pE'tEH'iH HMEHHTE t\IOAi'e, elj.JH;.Ke WT HAH np'"k;.KAE Bp'"kME
H R'hC AP'h�M ECT C'hC AO!ipO MHpHO.
� nOTOM, K'hAA ecT l>Ht\ HHH'"k, R'hCTAHHt\ CE c'ls'T nO'tTEHHOM'ls'
npARHTEt\iEIO rocnOACTRA MH, �'ls'nAH PAA'ls't\ REt\ t\wrw�ET, C'hC npEHi'E
PAAi ciE pE'tEHE W'tHHE. H npHWEt\ ECT npEA rocnOACTBA MH 'ls' BEt\HKiH
AHBAH TEPE C'hnp'"kwECE .3A t\HU,'ls' C'hC MApEw t\WrW�ET. H CHU,E np'"kwE
�'ls'nAH PAA'ls't\ B.Et\ t\Wrw�ET mKO�E AA 'ls'METH'ls'T HOBU,H MApEw'ls'
t\WrW�ET R'h .3AA HAA Ci'E RHWE pE'tEHE W'tHHE WT lib�'h4JH, pEK'ls'Lj.Ji'H
KAKO ECT WH nOB.Ot\EH noK'ls'n HTH, nO'tTO TErt\HWE. CE C'iE W'tHHE WT HAA
w'ls'poM CH, ÎRAH nEXAPHHK.
67
g„ TOM, rocnOACT80 MH C'l.M rt\EAAt\ H C'ls'AHt\ no npAB.A'ls' H no
.3AKOH'ls' K'ls'nHOIKE C'l.C B.'1.CtMH 'IHCTHTHMH npAB.H'T'Et\iHM rocnOAC'T'B.A MH
H stt\O AOSpo HCTHHC'T'B.08.At\ rocnOAC'T'B.0 MH C'l.C AHB.AHOM KAKO HtC'T'
ce noAOB.AE'T' nAH PAA'll't\ O& SEt\ t\WrW4>E'T' AA 'ls'M E'T'H'ls''T' HOB.U,iH MApew'ls'M&
t\Wrw4>E'T' .3A TOt\HKO s.p-RME, nOHEIKE EC'T' MHH'ls't\ i1 t\t'T' W'T' KOrAA
no11:'1s'nHt\ W'IHH'ls' T'll'A &'1. cEt\O 'ls' 1i'l.1Kb4JH. H Htcm no11:'1s'nHt\ MApEw
t\Wrw4>ET C'l.C 'ls'KpAAEHiE, H'l. 8'1.C C'l.C '1s'.3 HAHiE nAH PAA'll'" &Ei\ t\Wrw4>E'T'
H SHB.AK!4JE B.'1.C B.'1.CAH B.Et\HKA t\Wrw4>E'T'A, WH EC'T' nE'IEC'T'B.OB.At\ B.'1.ctx
KHHrH MApEWHt\OB. t\Wrw4>E'T' .3A no11:'1s'nEHiE H WT npEHiE, 'l'T'O EC'T' HMAt\
B.'1. MHOrH KpA'T'H. "- 1K'ls'nAH PAA'll'" B.Et\ t\Wrw4>E'T' Htc'T' HMAt\ HH EAHA
Tpts'ls' c'l.c TEX A-RAiHE, nO'l'T'O PAAi H-Rc'T' SHt\ CEc'T'pOB.E ero, iK'ls'nAHHU,EB.
HtrbB. .3A npEKK!, H'l. EC'T' SHt\ isAHOB. nEXAPHHK W'T' HAA SA4JOM CH
,t\pArOMHp B.HB. B.Et\ nH'T'Ap. TA;t<E EC'T' WC'T'M nAH PAA'ls'" B.Et\ t\Wrw4>E'T'
W'T' .3AKOHA H W'T' c'ls';.11:AEHiE W'T' npEA rocnOAC'T'B.A MH.
H nAK AA CE .3HAET PAAi EAHH B.E'IHH'l., no HME Kp'l.c'T't KAnO'T'b
CbC cHHOB.H ero, A'll'M H'T'p'ls' H KoH'T'OW H Htroe H iwH H CbC B.bCAX 'IAC'T'
HM .3A W'IHH'ls' W'T' bb;.ll: E 4JH, nOHE;.KE 'T'Oro B.E'IHHb SHt\ EC'T' noK'ls'n Ht\
MApEw t\Wrw4>E'T' W'T' HAA ,t\pbrH'I, CHHb M'ls';.11: E B.'1. W'T' P'l.'T'E4JH, .3E'T'
iRAHOB. nEXAPHHK W'T' bb;.ll: E 4JH .3A xA..xic ACnpH rO'T'OB.H, CbC .3AnHc W'T'
p'ls'KA ero, KOE B.E'IHH'l. SHt\ EC'T' ,t\p'l.rH'IOB. .3 [A] npEKiK! W'T' HAA 'T'EC'T'OM
CH, isAH nEXAPHHK.
"- ;.11:'ls'n AH PAA'ls'" se" "wrw4>ET &bC'T'AHH" ce ec'T' cbc np'ls'x " PAAi
[ 'T'Oro ] 2 [ B.E ] 'tHHb B.HWE nHc, pEK'ls'4JE KAKO Htcm SHt\ c'i E 8E'IHH'l.
,t\pbrH'IOB. .3A npEKK!, HH;.KE HtC'T' HMAt\ HH EAHA [ '1'] pts'ls' npOAA'T'H.
TA;t<E rocnOAC'T'B.0 MH nAK rt\EAAX CbC npAB.OC'T'i'K! H C'ls'A HX C'l.C AHB.AHOM
mKO;t<E AA nptt4>A'T'H'T' MApEw t\Wrw4>ET no ,t\pbrH'I W'T' P'l.'T'E4JH, AA
nOAAC'T' EM'ls' AP'll'S H B.E'IHHH PAAi' Toro B.E'IHHb BHWE nHCAH, Ht\H AA
s'll'AET ,t\pbrH'I 8E'IHHb CbC CHH08H ero B.'1. M-RC'T'O ciHX B.E'IHHi'H, H;.KE c'ls''T'
s [tt ] w [e] 2 nHCAHiE, nO'l'T'O pAAi Htc'T' npOAA" AOspo, H'l. ECT XOAH" C'l.C
t\'ls'KAB.C'T'B.O.
"-4.JHt\HiKE wspt'T'AE'T' CA H-RKorAA KAKO AA EC'T' SHt\ Kp'l.C'T't 8E'IHH'l.
,t\pbrH'IOB. .3A nptKiK!, nAK AA EC'T' B.Ot\EH MApEw t\Wrw4>E'T' AA APb;it<A'T'H
no Kp'l.C'T't B.E'IHH'l. .3A A-RAiH'ls' KAKO EC'T' SHt\ npOAM .3A ,t\p'brH'I E4JH;.KE
W'T' HAH npt:>KAE sp-RME. "- ;.11:'ls'nAH PAA'll'" B.Et\ t\Wrw4>E'T' HH'l'T'O Tpts'ls'
AA HE HMA'T'H CbC ciHX B.E'IHHiH H Cbc W'IHHA HM, no'l'T'O pAAi' EC'T' noHOCHt\
npEHiE B.'1. '1''1.4.JH.
Gero PAAi, AAAOX C'l.M rocnOAC'T'RO MH Ct\'ls'r'ls' rocnOAC'T'B.A MH, MApew
t\WrW4>E'T' RlKO;.KE AA EC'T' EM'ls' W'IHHH H 8E'IHHH H;.KE c'ls''T' RHWE nHCAXHiH
A-RAiH'ls' H R'l. WXAS'ls' CHHOROM H RH'ls'KOM H nptsH'll''I E'T'OM H HE W'T'
KOrO:IKAO HEnOKMtSHMO nopE.3MO rocnOAC'T'RA MH.
Ge;.11: e Ol(SO H CREAE'T'Et\iE noC'T'ARt\tEM rocnOAC'T'RO MH: :11<'1s'nAH
rewpMA 8Et\ SAH KpAt\ERCKiH H ;i11:'ls'nAH ,t\pArOMHp B.Et\ AROpHHK H ;i11:'ls'nAH
68
GTpOE REA RHCTHmp H 1t<'ls'nAH AiHK'ls'A REA cnATAp H 1t<'ls'nAH IIpEAA REA
KAKl'iApb H it<'ls'nAH PAA'ls'A REA KOMHC H it<'ls'nAH liAps'ls'A REA CTMHHK H
it<'ls'nAH Ap1.r'ls'LUHH REA nEXAPHHK H it<'ls'nAH KOCTAHAHH REA nocT'"kAHHK.
H HcnpARHHK, GTpOE REA RHCTHmp.
H HAnHCAXOM A3, AHMA Awrw4>ET, R'l. HACTMHH rpAA\( 'ls' Tp'l.rORHt.µE,
M'"kCEU,A 4>Esp'ls'Ap K'A Al.HH H wT llAAMA AOX HHH'"k Rb A'"kT ,x.ii)He .
t iw MATEKl RWERWAA, MHi\OCTiKl lloit<iKl rocnOAHH'l..
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, lui Mareş logofăt şi cu fiii lui, câţi ii va da Dumnezeu ca să-i fie lui ocină
în sat la Băjeşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă toate părţile lui Radu!
Mocanul şi ale fratelui său, Stan Mocanul, însă delniţele care se numesc Mocăneşti
şi Comeşti, de peste tot, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului
şi din vadurile de moară şi cu pometurile şi cu fântâna şi de peste tot hotarul,
oricât se va alege, pentru că această ocină mai sus-zisă a cumpărat-o Mareş
logofătul, anume de la Radu! Mocanul, toată partea lui cu 8 OOO de aspri gata.
Iar partea fratelui său, Stan Mocanul, a cumpărat-o Mareş logofăt de la Manta
negustorul din Câmpulung cu 5 OOO de aspri gata şi cu zapise de la mâinile lor,
de vânzare, după cum s-a scris mai sus.
Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele, lui Mareş logofăt, ocină în satul
Băjeşti, toată partea lui Dumitru Sindiile şi a fraţilor lui, Barbu! şi Radu! şi [ . ] 1
. .
din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din vadurile de moară
şi cu toate grădinile şi cu pometurile şi de peste tot hotarul, oricât se va alege,
pentru că această ocină mai sus-zisă a cumpărat-o Mareş logofătul de la Dumitru
Sindiile şi de la fiii lui şi de la nepotul său, Ştefan, fiul lui Radu!, cu 1 2 800 de
aspri gata şi cu zapise de vânzare de la mâna lor.
Şi iarăşi să-i fie slugii domniei mele, lui Mareş logofăt, ocină în satul
Băjeşti, anume delniţele lui Vasiiu şi ale fratelui său, Oprea al lui Dobre, toată
partea lor din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din vadurile
de moară şi cu grădinile şi cu pometurile şi de peste tot hotarul, oricât se va
alege, pentru că această ocină mai sus-zisă a cumpărat-o Mareş logofătul de la
Simion grecul cu 1 1 OOO de aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lui. Iar
Simion el încă cumpărase aceste delniţe mai sus-zise de la jupaniţa Neaga a lui
Ivan paharnicul din Băjeşti şi de la ginerele ei, Drăghici, fiul lui Muja din
Răteşti şi de la Dumitru Pustiiul din Conţeşti, fac 36 800 de aspri gata, cât a dat
Mareş peste tot.
Şi anume aceste mai sus-zise părţi de ocină şi delniţă din Băjeşti le-a
cumpărat sluga domniei mele, Mareş logofăt, de la aceşti oameni mai sus-zişi,
încă de mai înainte vreme şi le-a ţinut cu bună pace.
69
Dar apoi, când a fost acum, s-a ridicat cu pâră cinstitul dregător al domniei
mele, jupan Radul mare logofăt, pentru aceste ocine mai sus-zise. Şi a venit
înaintea domniei mele în marele divan de s-a judecat de faţă cu Mareş logofăt.
Şi astfel jupan Radu! mare logofăt pâra ca să lepede lui Mareş logofăt banii
înapoi pe aceste ocine mai sus-zise din Băjeşti, spunând cum este el mai în drept
să cumpere, pentru că s-au tras aceste ocine de la cumnatul său, Ivan paharnic.
Întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi domnia mea cu întreg
divanul foarte bine am adeverit că nu se cuvine panului Radu! mare logofăt să
lepede banii lui Mareş logofăt după atâta vreme, pentru că au trecut 8 ani de
când a cumpărat ocina aceasta în sat la Băjeşti. Şi Mareş logofăt nu a cumpărat
cu furtişag, ci tot cu ştirea panului Radul mare logofăt şi fiind tot în dregătoria
de mare logofăt, el a pecetluit toate cărţile lui Mareş logofăt de cumpărare şi de
judecată, pe care le-a avut de multe ori. Iar jupan Radu! mare logofăt nu a avut
nici o treabă cu aceste dedine, pentru că nu au fost ale surorii lui, ale jupaniţei
Neaga de zestre, ci au fost ale lui Ivan paharnicul de la tatăl său Dragomir fost
mare pitar. Deci a rămas pan Radu! mare logofăt de lege şi de judecată înaintea
domniei mele.
Şi iarăşi să se ştie despre un vecin, anume Cârstea Capotă cu fiii lui,
Dumitru şi Contoş şi Neagoe şi Ion şi cu toate părţile lor de ocină din Băjeşti,
pentru că pe acest vecin l-a cumpărat Mareş logofăt de la Drăghici, fiul lui Muja
din Răteşti, ginerele lui Ivan paharnicul din Băjeşti cu 1 1 200 de aspri gata, cu
zapis de la mâna lui, care vecin i-a fost lui Drăghici d[ e] zestre de la socrul lui,
Ivan paharnic.
Dar jupan Radul mare logofăt s-a ridicat cu pâră şi pen[tru]2 acest [ve]cin
mai sus-scris, spunând că acest vecin nu a fost al lui Drăghici de zestre, că nici
nu a avut nici o [t]reabă să-l vândă. Deci domnia mea iarăşi am cercetat cu
dreptate şi am judecat cu întreg divanul ca să apuce Mareş logofăt pe Drăghici
din Răteşti, ca să-i dea alţi vecini pentru acel vecin mai sus-scris sau să-i fie
Drăghici vecin cu fiii lui în locul acestor vecini, care sunt s[c]ri[şi]2 mai sus,
pentru că nu a vândut bine, ci a umblat cu înşelăciune.
Dacă se va afla vreodată cum că Cârstea a fost vecinul lui Drăghici de
zestre, Mareş logofăt să fie în drept să ţină pe Cârstea vecin de dedină precum
a fost vândut de Drăghici încă de mai înainte vreme. Iar jupan Radu! mare
logofăt să nu aibă nici o treabă cu aceşti vecini şi cu ocina lor, pentru că a purtat
judecată cu vicleşug.
De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Mareş logofăt, ca
să-i fie ocinele şi vecinii care sunt scrişi mai sus dedină şi de ohabă fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Gheonna mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare
spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Radu! mare comis şi jupan Barbu!
70
mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic.
Şi ispravnic, Stroe mare vistier.
Şi am scris eu, Dima logofăt, în cetatea de scaun în Târgovişte, luna februarie
24 zile şi de la Adam până acum în anul 7 1 5 5 ( 1 647).
DANIC, Doc. ist„ MCLXXIl/9.
Orig. slav, perg. (37,5 " 3 7), invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma în chinovar, sigiliu
timbrat, rupt la îndoituri ; cu o trad. modernă.
Rez., Andreescu, M-rea Cornet. p . 677.
1 Loc alb în orig.

61 1 647 (71 55) februarie 25
ţ Adecă eu, Toma dân Budeşteni, făcut-am acesta al miu zapis, ca să fie
de bună credinţa la mâna 1 Stănciului logofăt cumu să să ştie2 că i-am vundutu
un loc dă vie în del, la Oţul, care easte pă lângă3 viia !oi, însă4 partea mea, fără
parte frăţeni-miu Deduluiu. Şe am vundutu dă bunăvoia me, dereptu bane gata
240, cu întrebare frăţene-miu Deduluiu şe cu ştere tuturora megeiaşeloru5, cându
am mutatu besereca.
Şe mărturei: Stan Moguş(a)nul şe frate-său Vaseleia şe feciurei lor şe logofăt
Oprea şe Raduslav6 şe popa Bran şe tot satul.
Şe am scresu eu, Stan snu Moguşanul. Eu, Toma, pentru7 credenţa8, me-mu
pus şe pecete degetul.
Pis fevruarie 25 dni, vă leat 7 1 5 5 ( 1 647).
Eu Toma.
DANIC, M-rea Cotroceni, XIIl/6.
Orig. rom., hârtie (32 " 20).
Copie ibid.: ms. 690, f. 92 v-93.
I M'll'H A.
2 tµEH.
3 A'll'H rl..
4 ,ţ..c 'tl'.
5 ME'IEnl.WEAAWp.
6 PAp'll'c ".ui..
7 neHnp'll'.
8 Kp€HA€!ţA.
71
62 16(4)7 (71(5)5) februarie 25
Adecă eu, Badea Câineşi ot Groşi, scris-am zapisul mieu la mâna popei
Stanciului ot Moşoaia ca să-i fie de mare credinţă, precum să (să) ştie că i-am
vândut o livade dân hotarul Groşilor, dân apa Ruginoasă, cât merge de lung dân
apa Ruginoasei până deasupra în Colnic cu cotişul până deasupra în Colnic, pre
bani gata ughi 4, ca să-i fie lui moşie stătătoare şi feciorilor şi nepoţilor şi
strănepoţilor, câţi Dumnezeu îi va dărui, că i-am vândut cu de a mea bunăvoie,
fără nici o silă şi fără de nici o nevoie.
Şi mărturii: Stan Risan ot Cocul şi Opreş, brate-său şi Ion ot tam cu feciorii
lui, anume: Nedelea i brat ego, Mihăilă şi Marin i Micul, ot Moşoaia, anume:
Stăniia i snă ego, Radu! i popa Oprea şi cu frate său, Stanciu! Lungul ot tam.
Şi dân Cocul şi dân Moşoaia şi mar[ . . . ] 1 •
Şi o am cumpărat eu popa Stanciu! ce scrie mai sus din zilele lui Mateiu
voievod. Pentru credinţă, mi-am pus mai jos şi degetul.
Pis measeţa fevruarie 25, leat 7 1 (5)5 ( 1 64 7).
DANIC, Ms. 477, f. 20.
Copie rom.
Altă copie, ibid„ ms 3 7 1 , f. 2; ambele cu data 1 627 (71 35).
Datat după Mihăilă şi Maria din Cocul, menţ. în doc. din 25 august 1 644 (Cat. Ţ. Rom„
V, nr. I 426) şi după văleat, la care, probabil, copistul a citit la cifra zecilor „I\" în loc de „N".
1 Loc alb în copie.
63 1647 (71 55) februarie 28
t Adecă eu, Stan, fecior judelui Măniei den Ţâţa, împrăună co fie-me
Rada, scris-am acesta al nostro zapis ca să fi(e) de credinţă la mâna Nenciuliui
logofăt, corn să se ştie că e-m vândut o jumătate de sileşte în sat în Fieni, între
Stanciu! şi între Manea şi ier în Fieni din hotar în jos 3 pământuri şi din hotar
în sus eră 3 pământuri şi la Fireţi 2 pământori şi o jumătate de vad de moră den
hotar în sus. Şi amo vândot noi de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă,
dirip(t)o ughi 21 bani gata, care moşii le-am dat eu, Stan, fie-me Radei, zestre.
Şi iar amu mai vândut eu, Stan, din hotar(u)l de sus 2 pământori, direpte ughi
2 pol co ştir(e) totoror megieşelor de sus şi de jos 1, anome: din Fien(i), Stanciu!
şi Marin şi Drăgoşân şi din Ţâţa, Stan şi Dumitru.
Şi pintru credinţa2, ne-mo pos şi degetele.
Şi amu scris eu, pqpa Necola din Fien(i).
72
Pis measeţa fevruarie 28, vă leat 7 1 5 5 ( 1 64 7).
Eu Stan. Eu Rada. Eu Stanciu!. Eu Marin. Eu Drăguş(i)n. Eu Stan.
Eu Domitru. Eu Stoica, ginirili Stanciului.
DANIC, M-rea Căldăruşani, XXXIl/8.
Orig. rom„ hârtie (34 x 2 1 ,5).
Copie ibid„ CMLXXIIl/52.
EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 237-238.
I :te'tl'C.
2 KpEHA114A.
64 1 647 (71 55) martie 1
ţ Adecă eu, Drăghici, feciorul Mujăi ot Răteşti şi împreună cu jupâneasa

mea, Neacşa, fata lu Ivan pehamic şi a jupâneasii lui, Neagăi ot Băjăşti, scris-am
şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna unchiu
nostru, jupan Radu! vei logofăt ot Cocorăşti, cum să se ştie că ne-au fostu dat
mumă noastră, jupâneasa Neaga, zestre un rumân, anume Cârstea, cu 4 feciori
anume: Dumitru şi Neagoe şi Condoş şi Ion, cu toată partea lor de moşie den sat,
den Băjăşti.
Apoi eu m-am sculat, fără ştirea socră-mea, jupâneasii Neagăi şi fără ştirea
unchiu nostru, jupan Radu! vei logofăt, de-am vândut acestu rumân ci scrie mai
sus lu Mareş oroşanul den Câmpul Lung derept ughi 56, bani gata. Apoi, deca
au prinsu de veste unchiu nostru, jupânul Radu! vei logofăt n-au suferit să între
alţi oameni streini în moşiile surori-sa, jupâneasii Neagăi, ci au mersu în divan,
naintea măriei sale, domnu nostru Io Matei Basarab voievod, de s-au pârât de
faţă cu Mareş oroşanul. Şi au rămas pre Mareş oroşanul den divan să-i lepede
banii. Şi aciiaş unchiu nostru, jupan Radu! vei logofăt, au dat aceşti bani toţ în
mâna lu Mareş oroşanul, câţ scriu mai sus, toţ gata.
Dereptu aceea, noi încă am făcut zapisul nostru, să fie de credinţă la mâna
unchiu nostru, jupan Radu! vei logofăt, ca să-i fie acestu rumân cu toţ feciorii
lui şi cu toată moşiia lor rumâni de moşie în vecie, dumnealui şi coconilor.
Şi mărturie boiarii carii vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi noi,
pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi numele.
Şi am scris eu, Radu! Stannovici logofăt Creţulescul, measeţa martie 1 -go
dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Drăghici cu jupâneasa mea Neacşa, snă Muj(a)
Gherghie cliucer ot Băleni
73
ţ Udrea Doicescul
ţ Ghirghi logofăt mărturie
Radu! logofăt Dudisc(u)l
ţ Eu Dumitru, snă Dumitru Pustiul
Drăghici spătar 1 •
DANIC, Doc. ist., MDLVIIl/5.
Orig. rom., hârtie (30 >< 20), 3 sigilii inelare în fum.
65 1 647 (71 55) martie 1
ţ Ion logofăt ot Corşori scris-am zapisul nostru la mâna frăţini-mieu, lu

Pătru, cum să să ştie că ne-am socotit toati chilt(u)ilele şi datorii pintru moşiile
ci am cumpărat, ci 1 i-au făcut s-au plătit. Iar eu încă i-am dat ci st zapis cum să
se ştie că easte frate pri toate moşiele de la Cârstinişti şi pri rumâni şi pri moară.
Iar în Corşori, să să ştii că sântem fraţi pri dealniţa lu Bănachi şi al (lui) Şărban
şi pri una ce easti să ni dea Oprea al Fătului, pintru Tristiiani, iar cu dealniţa
Ţilii şi al (lui) Ivan şi a Bădăiase. Şi cu ograda din drum în sus să n-aibă
frati-miu treabă şi cu ci voiu cumpăra de-aicea nainte. Iar pri ci am scris aicea
să fii tot frati până la unul cu feciorii mii.
Şi această tocmeală s-au făcut dinainti : [popii] lu Apostol i Pătru vătaf şi
den Poinirei, Badi, Martin, Ion i Stan ot Brătiani, Văsiiu, Drăguş i Stanciu!
Curroşi. Pintru cridinţa, am scris eu, Ion cu mâna mea.
Pis martie I dni, vă leat 7 1 55 ( I 64 7).
Eu popa Apostol
Ion vataf
lu Pătru vătah
t Theodosie monah, mărturie2•
Să să ştie că am cumpărat moşie lu Tudoran ot Cârstineşti toată.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCVIIl/34.
Orig. rom., hârtie (32,5 >< 20), pecete aplicată.
1 Repetat.
74
66 1647 (71 55) martie 1
ţ Scris-am eu, Neaga Oloaga şi cu feciorie mie, anume: Manea i Oprea

i Radu, feciorii lu Ion Burţoiul ot Bătieşti, scris-am zapisul nostru ca să fie
de mare credinţă la mâna Stoicăi logofet, cum să să ştie că i-am vândut noi
de a noastră bunăvoie Stoicăi logofet dealniţa a tătâne nostru, a lu Ion Burţoiul,
toată de preste tot hotarul, den câmpu şi den pădure şi den şăzutul satului şi
cu vadul de moară, derept 1 OOO [ . ] 1, ca să-i fie lui de moşie stătătoare în
. .
veacu.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi peceţili. Şi cându am vândut noi această
moşie, fost-am mulţi oameni buni mărturie: ot Bătieştii, Radu! cojocariul şi
feciorii lui : Drăguş i Ion i Vladu i popa Cârste i Oprea i Neagu! i Şărbu i Lăudat
dascălul i ot Bârzeşti, Şărbu Robul i Stoica al Manei.
Pis martie 1 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Neaga. Eu Radu!. Eu Oprea.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/29.
Orig. rom„ hârtie (32 x 20).
Copie ibid.: ms. 1 30, f. 535 v.
1 Loc alb în orig.
67 1647 (71 55) martie 2, Târgovişte
Blagocestivul şi întru Hristos Dumnezeu bun credincios şi de Hristos iubitor

şi singuru stăpânitoriu, Io Matei Basarab voievod, cu ajutoriul Domnului şi cu
mila lui Dumnezeu stăpânind şi domnindu a toată Ţara Românească încă şi ţara
du peste munte Almaşului şi Făgăraşul şi erţegul 1 , bine am voit domniia mea cu
a mea bunăvoire, cu curată şi cu luminată inimă a domni(i)i mele ca să
proslăv(e)scu pre Dumnezeu cel ce m-au proslăvit pre mine şi cu mărire m-au
înălţat în scaunul răposaţilor părinţilor domni(i)i mele. Iată am dat acest atotcinstit
şi bineînchipuit şi preacinstit, care easte preste celelalte daruri, acest hrisov al
domni(i)i mele sfintei şi dumnezei(e)ştii mănăstiri ce să chiamă Sadovii, lângă
apa Jâiului, unde easte hramul Sfântului arhireu şi făcători de minuni Nicolae di
la Miralichiia şi părintelui egumen şi tuturor călugărilor care lăcuiescu de obşte
într-acest lăcaş, pentru că această sfântă mănăstire mai sus-scrisă Sadovii fost-au
făcută dă lemn2 mai denainte vreme, den zilile celorlalţi domni de demult, însă
de cinstitul şi răposatul moşul domni(i)i mele, jupân Barbu!. Iar când au fost
acum în zilele domni(i)i mele, aşa m-au dăruit Domnul Dumnezeu pe domniia
75
mea cu domnie în scaunul moşului domni(i)i mele, cu schiptrul a stăpâni Ţara
Românească, domniia mea am socotit din cugetul inimii domni(i)i mele de am
întărit pomenirea moşâlor domni(i)i mele de am făcut-o dă piatră den temelie cu
chilii şi cu toate ce să cade casii lui Dumnezeu, den avuţiia cari ne-au3 dat-o
noao Dumnezeu, ca să fie sfintei mănăstiri satul Zăvalul ot sud [ . . . ]4, tot satul
cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul du păste tot hotarul, din câmpu,
din pădure, den apă, du peste tot cât să va alege, pentru că acest sat easte mai
sus-scris fost-(au) al sfintei mănăstiri de moşie.
Iar după aciia, când au fost în zilile răposatului Şărban vodă, iar cinstita
doamna Mariia, muma răposatului Şărban vodă, ea au luat bani de la acei rumâni
din Zăvalu pentru răscumpărare, de la toţi rumânii aceia den Zăval şi i-au slobozit
să fie în pace de rumânie, iar mănăstirii nu i-au întorsu nimic ca să-i dea moşâe
pentru acel sat şi rumâni, ce au rămas mănăstirea fără acea moşie. Apoi, când
au fost acum în zilele domni(i)i mele, iar oamenii din satul Zâvalul, ei au venit
toţi de s-au vândut rumâni domni(i)i mele de a lor bunăvoie şi fără nici o silă
cu toată partea lom de ocină. Iar după ce i-am5 cumpărat domnii mea, iar i-am
datu la sfănta mănăstire să fie ei moşâe mănăstirii ca şi mai nainte vreme.
Însă să fie rumâni fieştecare cu ficiorii lor şi cu partea lor dă ocină. Şi cum
că au luat bani de la domn(i)ia mea pe anume: Vâlcul I 800 şi fecioru lui, pă
anume Cârstea I 800, Drăgoi, drept I 200 şi Ivan, drept I 200 i Radu!, za I 200,
Ursul, sin Lupul, za I 800 i sin ego, Antonie, za I 200 i Ivan I 200 i Radu!
Grama de I 800 i sin ego, Udrea, de I 800 i Neagu!, drept I 200 şi Dapcea I
800 i sin ego, Stan I 200 i Neagu! I 200 i Stan 1 200 i Bălan cu feciorii lui,
Radu! i Drăghici, za ughi 28 i Stan, brat Bălan I 800 şi feciorul lui, Stanciu!,
za I 200, Oprea I 800 şi sin ego, Neagoe, I 800 i Marin I 800 i sin ego,
Dumitru, 1 800 i Stoian 1 200 i Ghierghe 1 200, Pătru za 1 800 i sin igo Crăciun
1 200 i Ion za 1 200 şi Cârstea za 1 800 i sin ego, Ivan za 1 200 i Ananiia za
1 800 i Stănimir 1 200 şi doi feciori ai lui, anume: Ivan şi [ . . ]4 za 1 800 i
.
Stănimir za 1 200 i Drăgan za 1 800 i sin ego, Dan 1 800, Ion za 1 200 i Amza
1 200 i Stepan Tocmeală6 za 1 800 i sin ego, Dumitru za 1 200 i Stoica 1 200
i Mazăre za 1 200 i Văsii za 1 200 i Stanciu! za 1 200 i Mihnea za 1 200 i Manea
za 1 800 i sin ego, Micul, 1 200 i Neagoe 1 800 i sin ego, Văsii, 1 200 i Drăghici
za 1 200 i Stanciu! za 1 200 i Oprea 1 200 i Lazăr 1 200 i Pascu! 1 800 i sin
ego, Constandin, 1 200 i Neagu! za 1 800 i sin ego, Pătru, 1 200, Tatul za 1 200
i Drăgan za 1 200 i Drăghici 1 800 i brat ego, Drăgan 1 200 i Stăniia 1 200 i
Pătru Duciumală 1 800 i sin ego, Stanciu!, 1 200 i Dragomir 1 200 i Cârstea
Tocmală 1 800 i sin ego, Păun, 1 800 i Bălan 1 200 i Mărinaş 1 800 şi doi feciori
ai lui Dan 1 200 bani gata, Tudor 1 200 bani gata, Stoiciu 1 800 i sin ego, Ivan,
1 200 i Cârstea al Guţii 1 800 i sin ego, Lupul, Matei 1 200, Zahariia 1 800 şi
frate-său, Lupul 1 800, Toader 1 800 şi cu 6 feciori, anume: Petco 1 800, Neagoe
1 200, Ivan 1 200, Stoian 1 200, Bâra 1 800 i Pătru, sin Bârăi, 1 200 i Nedelco
76
1 800 i sin ego [ . „ ]4 za aspri 1 200 i Stoica 1 200 i Lupul za 1 800 i Stoian za
1 800 i sin ego, anume Cârstea, za 1 200 i Stanciu! 1 200 i David za 1 800 i sin
ego, Ursul, 1 200.
Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, ce să zice Sadova, ocina şi
rumânii în satul Gârlenii ot sud Dolj, pentru că aceşti oameni den satul Gârlenii,
ei au fost oameni slobozi cu ocinile lor. Apoi, când au fost acum în zilile
domni(i)i mele, ei au venit de s-au vândut domni(i)i mele rumâni de a lor bunăvoie
şi fără nici o silă. Însă rumânii să să ştie anume cari câte câţi bani au luat de
la domniia mea fieştecarele pe capul lui dăosebit: Baico cu feciorii lui, anume:
Pârvul i Drăgan cu feciorul lui, Danciul şi cu toată partea lor dă ocină, câtă să
va alege den câmpu, din pădure, den apă şi du peste tot hotarul, drept 5 600 bani
gata şi cu zapis de la mâinile lor de vânzare şi cu multe mărturii la leat 7 1 5 1 .
Ş i iar să fi e sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Sadova ocină şi rumâni în
Gârleni, anume: Lupul şi cu feciorii lui, Radu! i Drăghiciu i Dumitru i Barbu]
i Stan şi cu toată partea lor dă ocină orcât să va alege du peste tot hotarul, însă
a Lupului şi cu feciorii lui ce mai sus-scrişi cu toată partea lui de ocină, drept
6 800 bani gata. (Şi Rădivoieni)7 cu fii-său, Stoica şi cu partea lui dă ocină, drept
2 800 bani gata, cu zapis şi cu mărturii de la leat 7 1 53.
Şi iar să fi(e) sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Sadovii ocină şi rumâni în
satul Gărlenii, anume: Stanciu! şi cu feciorii lui, Drăgoi şi Chiriţă şi Stanciu! şi
Ban, ginerele lui Marco şi iar alt fecior Pătru i Iacov şi cu feciorii lor şi cu toată
parte lor dă moşie orcâtă să va alege. Însă Stan cu feciorii lui Drăgoi, drept 1 800
bani gata şi feciorii lui, anume Stanciu!, za 1 OOO aspri bani gata şi Pârvul 1 OOO
bani gata şi Chirică, drept 1 800 bani gata şi feciorul lui, anume Neagoe, za
1 OOO bani gata şi Dragul, za 1 800 i sin ego, Danciul, za 1 OOO i Baico, drept
1 800 bani gata şi feciorul lui, anume Lăpădat, drept 1 OOO bani gata şi cu zapis
de la mâinile lor şi cu mărturii de la leat 7 1 5 1 .
Ş i iar să-i fie sfintei şi dumnezei(e)ştii mănăstiri Sadova moşie şi rumâni
în satul Gârlenii, anume: Dragomir şi cu feciorul lui, anume Amza şi Stoica cu
feciorii lui, anume: Dobre şi Stoia şi Stanciu] cu feciorul lui, Toma şi cu frate-său,
Roman, pentru că aceşti numiţi oameni ce s-au zis mai sus ei s-au vândut rumâni
de a lor bunăvoie şi cu feciorii lor şi cu toată parte lor de moşie şi au luat bani
de la domniia mea toţi în mâinile lor fie(ş)tecare pe capul lui câte 1 800 bani
gata şi feciorii lor câte 1 OOO bani gata fac [„ .]4 şi cu zapis de la mâinile lor şi
cu mărturii de la leat 7 1 53 .
Ş i iar să mai fi e sfintei ş i dumnezei(e)ştii mănăstiri Sadova moşâe ş i rumâni
în Gârleni, anume: Constandin şi cu fecior şi cu nepotul lui Constandin, anume
Ion şi cu feciorii lui Constandin, anume Stoica i Necula, feciorii lui Tudosie i
Maxim şi Ivan i Dabul cu feciorii lui, Stoian i Mirea i Albul cu feciorii lui,
anume Neacşu] i frate-său Marin i Neagoe şi Mirea cu feciorii lui, drept 1 800,
pentru că s-au vândutu domni(i)i mele rumâni, de cap 1 800 tot bani şi feciorilor
77
câte I OOO bani gata, fac peste tot 28 600. Şi au luat ei bani(i) toţi în mâinile
lor înainte domni(i)i mele. Şi s-au vândut de a lor bunăvoie şi fără nici o silă şi
cu zapis de la mâinile lor şi cu mărturii.
Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Sadovii moşie în sat în
Amărăşti ot sud [ „ . ]4 însă moşie aleasă8 fără rumâni, vândut stânjeni 60 a popii
Nanului şi 40 stânjeni ai lui Dumitru, feciorul popii Nanului den Amărăşti, parte
popi(i) Mitrii şi a fii-său Greşii, stânjeni 200 şi parte lui Dumitru roşul, stânjăni
1 75 şi parte popii lui Dan, stânjăni 1 00 şi parte lui Ştefan, stânjăni 50 şi parte
lui Dragomir şi a Craii, stânjăni 50 şi parte popii Pătru, stânjăni 30 şi parte lui
Vâlsan, stânjăni 20 şi parte Lupului Mutul, stânjăni 25 şi parte lui Die, stânjăni
70 şi parte lui Ivaşco roşul, stânjăni 70 şi parte Stoicăi călăraş, stânjăni 80 şi
parte lui Prodan, stânjăni 50 şi o funie de moşie în sat în Dobroteştii, stânjăni
100 şi parte lui Roman ot Lăcusteni, stânjăni 40 şi parte Gagului ot Bojeneşti,
stânjăni 30 den câmpu şi den pădure, den apă şi du păste tot hotarul, orcât să
va alege, pentru că aceste moşii den Amărăşti fostu-le-au cumpărat părinţii acestor
oameni încă mai dinainte vreme de demult, însă de la răposat părintele domni(i)i
mele Danciul vornicul, Dumnezeu să-l pomenească9. Iar când au fost acum în
zilile domni(i)i mele, dacă m-au dăruit Domnul Dumnezeu pe domniia mea cu
domnie, a fi stăpânitor a toată Ţara Rumânească 10 şi trăgându-se aceste moşii
den Amărăşti den moşâile domni(i)i mele, de am avut de la părinţii miei şi de
la aceşti oameni vânzător, au socotit ei între dânşii că nu să cade a vinde moşâi(a)
lor într-altă parte, ci au venit la domniia mea toţi, de a lor bunăvoie şi fără nici
o silă, de au vândut această parte a lor de moşie, ce au avut, toată cât au fost
cumpărat-o părinţii lor, cum s-au zis mai sus, drept 28 OOO bani gata, cu zapisul
lor de vânzare de la mâinile lor. Şi au luat toţi bani(i) dinaintea domni(i)i mele
şi a tot divanu cu mâinile lor. Încă drept aceasta m-am milostivit domniia mea
de i-am iertat şi i-am5 scos din bir talere 3 pol den vistierie ce au fost plătind
de la casile lor, pentru că s-au fost râsipit satul Amărăştii, pentru că aceste moşii
şi rumânii ce scriu mai sus le-am 1 1 cumpărat domni ia mea pă bani gata din
cămara domni(i)i mele, iar nu din venitul domni(i)i ce venea de la oameni din
ţară, ci din venitul moşâilor celor drepte ale domni(i)i mele ce am avut de la
părinţii domni(i)i mele şi den venitul moşâilor domni(i)i mele ce am fost agonisit
cu dreptate încă de când am fost domniia mea în parte boierească.
Apoi am înălţat domniia mea această sfântă şi dumnezeiască mănăstire
Sadova întru mare cuviinţa Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Isus
Hristos şi o am înfrumusiţat-o cum să cade casii lui Dumnezeu şi am întărit-o
domniia mea cu moşâi nemişcate şi cu rumâni şi cu ţigani şi cu vii şi cu vaduri
de mori. Den milele de care m-au miluit Domnul Dumnezeu, miluit-am domnia
mea şi cu aceste moşâi, ce scrie mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri dă hrană şi
de întărire şi de împăcare şi stătătoare în veacu şi părinţilor dă hrană şi de
îmbrăcăminte.
78
Şi am întărit acest hrisov al domni(i)i mele cu mare blestem, cum după
răposarea domni(i)i mele, pre carele îl va alege Domnul Dumnezeu a fi domnu
Ţării Rumâneşti, au den neamul domni(i)i mele sau dentr-alt neam 12, rogu-vă cu
numele lui Dumnezeu să vă îndrepteze Duhul Sfânt şi Preacurata Maica lui
Dumnezeu a întări şi a înnoi acest hrisov al domni(i)i mele de milă (ca şi) pre
acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească 1 3 şi să-l păzească 14 întru domni ia lui
şi în veacul ce va să fie, cu sufletul lui întru odihnă. Iar de nu va cinsti şi nu
va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domni(i)i mele, ci-I va sfărâma şi-l va
lăsa întru uitare, acela să fie proclet şi anathima şi afurisit de Domnul Dumnezeu
atotţiitor şi de patru evanghelişti şi de 3 1 8 sfinţi părinţi cei den cetate Nichia,
să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia într-un loc şi cu alţi necredincioşi oameni care
au strigat asupra Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:
„cei ce m-au răstignit ce zice: «sângile lui asupra noastră şi asupra feciorilor
noştri». Amin".
Şi am pus domniia mea şi mărturii pe: pan Gheorma vei ban al Craiovei
i pan Dragomir vei dvomic i pan Radu! vei logofăt i pan Stroe vei vistier i pan
Diicul vei spătar i pan Preda Brâncoveanu! vei clucer i pan Barbu! Brădescul vei
stolnic i Radul Mihalcea ot Pătârlage vei comis i pan Drăguşân mare paharnic
i pan Constandin Cantacuzino vei (postelnic). H Htn pARHHK, CAM p€'t
rocnOACT8A MH.
Şi am scris eu, Pârvul Radovici, purtător de cuvinte şi aşezător, în oraş, în
Târgovişte, martie 2 dni, 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, Ms. 7 1 5, f. 978-9 8 1 v.
Copie rom.
Alte copii ibid.: mss. 295, f. 1 7- 1 8v cu anul 1 646; 355, f. 4 v-8 v; Doc. ist., CMLXX/3.
Frag., în Giurescu, Matei Basarab, p. 1 73-1 74; menţ. Romanescu, Despre schiptro, p. 292;
Nicolae, Ctitoriile, p. 93.
1 „Erţegul" lipseşte în mss. 295 şi 355.

2 l\ €Wl1.
3 11'k4'e'.
4 Loc alb în text.
S ll!.4M.
6 TOKMof>41\4.
7 Completat după ms. 295, f. 1 7 v.
8 41\of>4t'1..
9 nOM€11'k4tK'1..
I O p'e'M'1.11of>4tK'1..
1 1 l\of> 4M.
1 2 11of>4M .
l l '!
Hl1Crt4CK'1..
1 4 0'1.3of>4tK'1..
79
68 164 7 (7 155) martie 4
ţ Adecă eu, jupâneasa Paraschiva, care am fostu jupâneasă Neculii pehamic

den Ugrumi şi împreună cu fiiu mieu, Alexe şi eu, Dragotă şi cu fraţii miei,
anume: Barbu) şi Dragomir, feciorii lu Pătru ot Albuleşti, scriem şi mărturisim
cu aceasta al nostr[u] zapis ca să fie de mare credinţă la cinstită mână a măriei
sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, cum să se ştie că am vândut
măriei sale tot satul Albuleştii ot sudstvo Mehedenţi, den câmpu şi den pădure
şi de apă şi den şăz(u)tul satului de preste tot hotar[u]I şi cu tot venitul şi cu viile
şi cu rumânii, anume: Pătru şi Turcul şi Stanciu! şi Preda şi Dumitru şi Drăgoiu
şi Radul ş[i] Milui [ . . . ] 1 şi Croitoriul şi Vâlsan i Scoarţă şi Cilibiia şi Frăţiman
şi Dragostin şi Ion [ . . . ] 1 şi Barbu! şi Neagoe şi iar Barbu! şi Pârvul şi Radul şi
Drăgoiu şi Cârstea şi Stanciu! ş[i] Bincea şi cu toţ feciorii lor, câţi vor avea şi
câţ l[e v]a mai da Dumnezeu de acum nainte. Care rumâni s-a[u] fostu vându(t)
încă de[n] zilele răposatului [Şe]rban voievod de cându au fostu cursul anilor
7 1 1 5 şi de atunce până acum, tot au fostu acestu sat ci scrie mai sus [ . . . ] 1
noastră. Iar d[upă aceea, când au fostu] acum noi toţi împreună câţi sântem mai
sus-[ scrişi de bună voia noast]ră dă nimenea [ . . . ] 1 [siliţi], venit-am la mă[ri]ia
sa, la domnu nostru, de am vândut măriei sale acest sat, Albuleştii, tot cu tot
hotarul şi cu viile cu rumânii ci scriu mai sus, dereptu bani gata ughi 300. Şi am
lua[t] toţ banii gata în mâinele noastre denaintea a toţi boiarii divanului marii şi
mici, ca să fie mărie[i] sale, domnu nostru, moşie stătătoare în vecie.
Şi mărturie, boiarii cei mari : jupan Ghiorma vei [ban] 1 i jupan Dragomir
vei dvornic şi jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Diicul vel
[spătar] 1 i jupan [Preda vel clucer] 1 şi jupan Constandin vel [postelnic şi jupan
Barbul vel stolnic] 1 i pan Drăguşin vel [paharnic] 1 i jupan Radu vel comis i pan
Dumitru Fi[li]şanul vei slujer şi pan Nicola vel pitar şi alţi boierii, carii vor pune
peceţile şi iscăliturile mai jos.
Şi noi, pentru mai adevărată credinţă, pusu-ne-am peceţile şi numele den
josul peceţile, să se crează.
Şi am scris eu, Radul Stanovici logofăt Creţulescu, measeţa martie vtorago
dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu jupâneasa Paraschiva cu fiiu-meu, Alexe.
Barbu I.
Dragomir.
Radul vel logofăt2
Stroe vel vistiar2
Preda Brâncovenul.
Udrişte Năsturel vtori logofăt2
Costandin vel postelnic2
80
Dumitru vei slujer2
Barbul Brădescu vei stolnic2
Radul căpitan ot Argeş2
Nicula vei pitar2.
DANIC, M-rea Strehaia, VJll/2.
Orig. rom., hârtie (40 >< 28), 5 peceţi inelare în tuş.
Copii ibid.: mss. 326, f. 34 v - 3 5 ; 7 1 4, f. 903 v-904; M-rea Strehaia, VIII/5 ; Doc. ist.,
MCDLXXXIX/45.
EDIŢII: Chiriţă, Doc. brâncovene, p. 1 35- 1 36; menţ., Greceanu, Genealogiile, I, p. 1 8.
1 Loc rupt.
69 1647 (7 155) martie 5
t .B'b HM"k Wm'btţA H GHHA H Gs"kTwrw A"6xA, AMHH, ill p wHtţE

EJ\t1HOC'b4Jt1�.h\ t1 HEpA3AEHH�.h\ 1 •
Adecă eu, Calea, jupâneasa logofătului ş i eu, Manta, fratele logofătului
Franţei şi feciorii Franţei logofăt, anume: Preda i Pătru, scris-am acesta al nostru
zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna cumnatu nostru, Mantei şi a soru
noastră, Dumitrii, pentru ca să să ştie că, mai denainte, până au fost viu Franţa
logofăt au înfrăţit pre cumnatu-său, Manta, pre toată moşie ce au fost la Negeşti
cumpărătoare şi pre case şi den sat şi din câmpu şi den apă şi din pădure şi despi
tot hotarul ce se va alege, însă pre jumătate2. Deci Manta, cumnatul Franţii
logofăt, au dat ughi 60 şi pentru frăţiia, i-au iertat den zestre 2 boi şi o dulamă,
diript ughi 5 şi 50 de vedre3 di vin.
Iar când au fost acum, după prestăvlenie Franţei logofăt, noi am rămas săraci
şi lipsiţi şi datori mult. Deci n-am avut cum face, că n-am putut birui, nici am avut
cu ce plăti datorie, ce i-am vândut şi ceialaltă parte di moşie şi den sat şi din câmp
şi den apă şi din pădure şi pesti tot hotarul, cât se va alege şi cu rumânii, feciorii
lui Soare, anume: Radu! i Oprea, derept bani gata, ughi 60, ca să-i fie moşie lui
şi feciorilor lui, câţi milostivul Dumnizău i va dărui în veac. Că i-am vân[ d]ut noi
de bunăvoie a noastră şi de nimenili val sau bân[t]uială să n-aibă, căci că am
socotit [s]ă fie moşie lângă moşie şi să fie la omul nostru şi la sângele nostru, căci
că am socotit după petrecirea Franţei logofăt să ne fie de ajutoriu şi să ne facă bini
la nevoia noastră şi la sărăciia noastră, să ne fie în locul Franţii logofăt.
Şi cumnatu nostru, Manta, încă au cumpărat de bunăvoie a lui, cu ştirea şi
cu voia a tuturor boiarilor dimprejur, anume: Lăudat comis ot Bircii i ot Vlădişti,
Badea paharnic i Pârvul spătar i ot (A)ninosa, Tudoran, snă Iane păharnic i ot
81
Lângeşti, Albul logofăt şi feciorii lui i ot Vlădeni, Tudor păharnic şi cu ştirea
tuturor megiiaşilor den sat, anume: Simion diiacon i Stan Bodea i Vâlcul i Oprea
i Stoian şi cu ştirea a megiiaşilor şi din sus şi din jos i ot Ulita, Drag(o)mir i
Stoica i Neagoe i ot Lăngeşti, Stanciul Cotoros şi alţi mulţi oamini buni, carii-şi
vor puni piceţili şi iscăliturili.
Şi pintru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi iscăliturili.
Şi am scris eu, popa Dumitrie. Pis measeţa martie 5 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Calea. Eu Manta. Eu Preda. Eu Pătru.
t Md „xioeoeK 11 yovµev µ a p •u p w •a av w8ev4
ţ Bodea păharnic5
Pârvul spătar5
A(l)bu logofăt5
I sin Iane5.
DANIC, M-rea Câmpulung, X/6.
Orig. rom., hârtie (43 x 29), opt peceţi aplicate.
Copii ibid. : ms. 204, f. 1 28 v- 1 29; Doc. ist„ CMX/1 80.
Menţ„ Stoicescu, Dic/. marilor dregălori, p. 257.
1 „Î n numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfăntului Duh, amin, Treime de o fiinţă şi nedespărţită''.

2 'IC'&'M1:.mAAm€.
3 11pi>Ai>.
4 „Melchisedec egumen mărturisesc cele de mai sus''.
70 1647 (71 55) martie 7
ţ Adecă eu, Dobre, purcarul ot Greca, scris-am şe mărturisescu cu acesta

al miu zapis ca sa fie de mare credenţă la mâna părentelui Ieftemie şe al tuturora
soborului pentru să se1 ştie ce am avut 2 rozore di vie în vad, lângă casa boiarescă,
pentru că aceste 2 rozore de vie ţenutu-le-au Răzvănoia, iar părenţie ot Sărendar,
popa Calestru, le-au scos de la Răzvănoi şe le-u ţenut. Iar eu, puţena vreme deci
m-au ajunsu bătrâneţele şi neputere şe am plecat capul la sfânta mănăstire şe
m-am călugăret cu ce am avut, 1 rozoro de vie l-am închinat la mănăstire şe am
pus 3 nume la pomenec, anume: Buda, Male i Dorotei. Iar pentru cesta rozor de
vie, am luoat bani gata, ughi 20. Într-aceşti ughi 20, plătitu-m-au părenţie ot
Sărendar cu 6 galbeni de la Şărban căpitanul şe au dat părentele iegumenul ot
Misie, Partenie, ughi 3 pol. Dup-aceea, văzându părenţie că mă că[l]uguriscu
mi-au iertat ughi 5, c-am fost dator de pre vinuriciul domnescu, iar bani gata
ughi 1 O pol mi-au dat părentele Ieftemie în mâna mea. Şe apoi s-au rugat părentele
Ieftimie la Caridi2 vistier de m-au scăzut satului de la bir 2 talere. Şe am zes
după morte me, ce vor găsi să fie iar la mănăstire3.
82
Acesta am scres şe am mărturesit. Iar cene se 1 va scula şe va călca acesta
zapis al miu să fie treclet şe proclet şe afuresit de 3 1 8 de oteţi (i)je văiu Nechie.
Şe pentru credenţa, pusu-mi-am şe degetul.
Pis martie 7 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Doroteiu.
DANIC, M-rea Sărindar, IV/8.
Orig. rom„ hârtie (3 1 x 21 ).
I d, .
2 KApAAH.
J M"hNi:CTHEpi:.
71 1647 (7155) martie 8
ţ Adică eu, Stepan cu ficiorii mii, anume: Badea i Şuica din Drăg(o)ieşti,
scriis-am şi mărturisiscu cu acist al nostru zapis ca să fie di mare cridinţă la
mâna Pridii armaşul, ficirul jupan Bratul biv vei comis ot Uişti, cum să si ştii
că i-am vândut ocină o dealniţă undi 1 sântu casele şi din2 grădina lu Stoian, până
în curtea banului Apostol şi până în vale. Şi o-m vândut di a noastră bunăvoi,
fără di nici o silă, diript 1 500 di bani gata, ca si fii dumnealui moşii stătătoari,
până în veacu şi ficiorilor, nepoţ(i)lor şi strinipoţ(i)lor dumnealui. Şi eu Mihnea,
brat Stepan, iar am vândut o dilniţă di priste val(e), diript 1 200 di bani gata,
pintru că le-am vândut di a noastră bunăvoi, cu ştirea a totoror fraţ(i)lor şi a
nipoţ(i)lor miii.
Şe când am făcut această tocmeală şi acest zapis, fost-au mulţi boiari şi
megiiaşi, anume: jupan Condilă postelnic i popa Gherghe ot Argiş i Argişan
păharnic i Ivan iuzbaşa ot Bucşăneşti3 i Stanciu!, snă Neagoi logofăt i Stoian i
Marin i popa Vladul i Şuica, nepot lu Stepan i Voico ot Oieşti i Maxin, snă popa
şi alţii, carii vor pune piciţile mai jos.
Aceasta am scris. Pis martie 8 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Pis az, Dumitru ot Argiş.
Stepan. Mihnea.
DANIC, A. N„ CLXXIV/1 4.
Orig. rom„ hârtie (33 x 2 1 ).
Menţ„ Stoicescu, Dicţ. marilor dregiitori, p. 1 20.
1 'll'N AiH.
2 AH..ţ.N.
3 E'll'W K"hN€4JH.
83
72 1647 (71 55) martie IO
Adecă noi, roşii şi păhărnicei(i) din sat din Clădeşti, scriem şi mărturisim
cu acest al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Radu
vei logofăt, cum să să ştie că i-am vândut noi, aceşti roşii şi păhărnicei, anume:
Stoica al Nicăi i sin ego, Aldea i Marin i sin ego, Stanciu i Rusin i Stan al lui
Vâlcan i Şărban i Stoian şi Dumitru Geană şi Radul Chisăroaie această moşie
carele easte partea lui Dumitru Edul ot Smedeşti însă din hotarul edescu stânjăni
1 5 , din apa Buzăului până în hotarul moceştilor însă fără vad de moară.
Şi când i-am vândut, am vândut de mare nevoie, pentru că au fugit de biru
şi au rămas birul lui în spinarea noastră. Deci noi am plătit cum am putut de la
casele noastre, apoi n-am mai putut plăti ale noastre nevoi, dar ale lui?! Apoi
ne-am sculat de-am întrebat pre vodă. Vodă ne-au zis să o vindem. Deci noi
ne-am sculat de o am vândut acestui boier carele scrie mai sus, drept ughi 6 pre
1 5 stânjăni.
Şi când am vândut această moşie, fost-au oameni buni aldămăşari
duprimprejurul locului şi din sus şi din jos, anume: Năstasie ot Bănceşti i Stan
ot tam i Vetre ot Potoceni şi Radu Burducea şi Ionaşco. Aceştiia toţi au fost la
această tocmeală. Iar, de nu va fi această moşie ce scrie mai sus stătătoare şi va
fi vreo gâlceavă pentru această moşie, să fie volnec cu acest zapis al nostru să
umple acei 1 5 stânjăni din moşiia noastră. Şi pentru credinţa, ne-am pus degetile
în loc dă peceţi.
Şi am scris eu, Stoica logofăt, snăi Anghel logofăt ot Bănceşti, martie I O
dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Stoica. Stan al lui Vâlcean. Marin. Stoian. Şărban. Stoian. Radu.
DANIC, Doc. ist., MCDXXXl/7.
Copie rom.
73 1647 (71 55) martie 1 0, Târgovişte
t MHt\OcTiet0 Eo.:t<iet0, iw MATei liAcApAsA soeBOAA H rocnoAHH'l:..

AABAT rocnOACTBO MH cie nose1drnii rocnOACTBA MH sMi>pHH rocnOACTBA
MH O\{APi> Ci\��ep AoH'fECK�1 ca să hie volnic cu aceasta carte( a) dumni(i)i
mele, de să aibă a-ş ţinerea neşte moşii2 den sat, den Stroieşti, den3 judeţul
Ialomiţa, care moşii o au fost cumpărat Borcea vomicul de Topoloveni, fără de
ştire şi fără de întrebăciuni boiarinului dumni(i)i mele, ce scrii mai sus, Udrei
slujer. Deci boierinul domni(i)i mele, Udrea slujer, deca au prinsu de veste, nu
s-au suferit să-i între în sat alţi oameni streini în sat şi moşiile lui, ci au vrut să
84
lepede toţ banii Borcii vomicul. Iar Borcea vomic n-au vrut să-ş ia banii, ci au
venit de faţă în divan cu boierinul dumni(i)i mele, cu Udrea slujer de s-au pârât
de faţă şi a ajunsu lege şi divanul să-ş ia bani(i) ce au dat înapoi şi să-ş ţii Udrea
slujer moşiia. Deci Udrea slujer i-au dat banii cum I-am4 judecat dumni(i)i mea.
Iar Borcea vomicul n-au vrut să-ş ia banii, ci umbla făcându multe valuri fără
de lucru. Deci într-aceea, dumniia mea, văzându cum nu va să-ş ia banii, ci
umblă cum nu să cade, trimis-am dumnii mea pre boierinul dumni(i)i mele,
jupan Nicoară vel portar de i-au înturnat toţi banii, fără de voia lui. Şi încă i-au
şi zeciuitu, cum easte lege.
Derept aceea, dumnii mea am dat boierinul domni(i)i mele, Udrei slujer ca
să-ş ţii acestă moşi(e) ce scrie mai sus cu bună pace, să hii ohabnică în veci, că
au rămas Borcea vornicul de lege şi de judecată5 den divan, cum mai mult treabă
să n-aibă. HHAKO AA H"kc'T', no pe'I rocnOAC'T'RA MH. H HcnpARHHK CAM pe'I
rocnOAC'T'RA MH.
IlHc "r1 ill p 1>rORH4JH, MAp'T'ie î AHH, A"k'T' ..x.i?iie ( 1 647).
t iw MA'T'EH sweRWAA, MHAOC'T'ieio Eo:>11:i t0 rocnOAHH'l>.
iw MA'T'eio soHROAA (m.p.)
DANIC, M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, JV/24.

Orig. rom., hârtie (33 x 2 1 ), pecete timbrată.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Jo Matei Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele boierului domniei mele Udrea sluger Doicescu".
1 MOWil111.
3 Post den, în.
4 i\AAM.
5 :t<'ll'A EKATA.
74 1647 (71 55) martie 12
ţ Adecă eu, Milea arbănaşul de la Câmpulung, ginerele Mircei croitor şi

cu fomeia mea, anume Marina şi cu feciorii miei, scris-am acesta al nostru zapis,
cum să fie de mare credinţă şi stătători la mâna jupan Milei neguţătoriul, fratele
jupan Isar cel bătrân, cum să să ştie că mi i-au 1 făcut dumnealui bine de mi i-au
dat ughi 1 5 cu multă rugăminte de zece doisprăzece, că eu n-am avut chezaş, nici
alte scule să pui pentru credinţa, ci am avut puţână moşie care easte Ia Poienari.
Deci însă acestă moşie au fost a unui sărac de om, anume Bunul den sat. Deci
acest om Bunul i-au dat Dumnezeu de au orbit. Deci i-au dat jupânul Milea bani
de au dat vracilor de s-au lecuit tot pre această moşie. Deci apoi nu se-au tâmplat
atâta vreme până i-au iertat spătarul Gavrilaş2. Iară când ş-au răscumpărat moşiile
de l(a) dumnealui spătariul, iară acesta Bunul, iară au căzut la jupân Milea de
85
i-au dat bani, de au răscumpărat această moşii, cum mărturiseşte şi la carta
spătariului Gavrilaş.
Deci eu, Milea arbănaşul, care sânt mai sus-scris, deca m-au ajunsu vreme
de nevoie şi mi i-au venit birul carele easte haraciul împăratului, altă n-am avut
cum face, ci am pus această moşie la jupan Milea neguţătorul, cum scrie mai sus,
zălog. Aceasta să să ştie. Şi pentru credinţa, am pus şi pecetea.
Şi mărturie: Mircea croitoriul şi Prima neguţătoriul şi Proca. Şi am scris
eu, diiac Ghiorghie i jupan Cârstea i Vlaicul ot Jugur i Dragul ot tam. Aceasta
să să ştie.
Pis measeţa martie 1 2 dni, vă leat 1 755 ( 1 647).
ţ Eu, Ma(n)ta, mărturisescu ce-i ma(i) sus scris. De-ntr-aceşte bani,
din cii ughi 1 5 , au dat Tudor, feciorul Bunului ughi 3 .
DANIC, Doc. ist., XLIII/97.
EDIŢII : Text maghiar şi trad., Veress, Documente. X, p. 1 96- 1 97; menţ., Lehr, Camăta,
p. 696.
1 lllM .
2 fARpttAAtt.
75 1 647 (71 55) martie 1 2
g „ HM"k WT1:.1.ţA H G'hHA H GR"kToro A't!X"· A.MHH. Adecă eu, Stan,

nepotul [Ta]tului tam Merişani, scris-am aceasta a m[ea] carte să fie de bună
credinţă la mâna părintelui lu Ionichi, năstavnicul sfintei mănăstiri ot Totana şi
la alalţi păriinţi la toţi carii (lăcuiesc) aciia, în sfânta mănăstiri şi la carii vor fi
de acum naite şi până în veci, cum să să ştie că am închinat la sfânta mănăstiri
moşiia din Vâlcele, însă partea mea ce vor alege megeiaşii cu sufletele lor,
partea mea preste tot hotarul şi în câmpu şi în apă şi în uscat şi în pădure, căce
m-au căutat părinţii de la sfânta mănăstiri la toate boiele mele, până în moartea
mea. Iar despre moartea mea, să mă îngroape în tinda sfântei besereci şi să mă
pomenească. Şi am pus la sfântulu pomenic 1 2 nume să să pomenească în veci
şi să pomenească pre unchiu mieu Tatul, ale cui a fost moşiili ce ne hrănim noi
până astăzi. Iar aceste moşii au căzut pre mâna lu Drăgoiu şi m-am pârât cu el
şi l-am rămas dinaintea legilor şi cu multă cheltuiala şi am scos moşiile giumătate,
iar eu m-am spăritu de pâră şi de cheltuială multă.
Dereptu aceea, am chemat pre Stepan de l-am împreunatu ca să scoatem şi
ceea moşie de la popi 1 şi a(m) pus eu un ban, Stepan altu ban la toate cheltui alele,
iar Stepan au zis că i-am rămas deator aspri 30 ughi partea mea. Iar eu m-am
călugărit şi m-am giurat înaintea săborului şi naitea megeiaşilor şi amu îngenuchetu
86
la pământu, că nu i-am rămas neci un ban şi ştiu toţi megeiaşi(i), iar elu mă
asuprieşte, căce are gură multă şi plânge, iar nu e cum zici el. Iar de va rămânea
Stepan pre părinţi, am şi altă moşie, ce va luo moşie pentru moşie, iar eu am
închinat moşiia mea sfântei mănăstiri şi am dat şi cărţile de moşie carili2 au fost
în mâna părintelui lu Ionichi năstavnicul sfântei mănăstiri. Iar Stepan au luot de
la rumâni ughi 34 şi de la Cotoroman ughi 8 şi-mi easte deator clăi de grâu 26
şi cu obrocul Piteştiloru 12 obroci de grâu şi aspri 1 20 şi o cămaşa.
Acestea sintu partea mea. Le-amu închinat sfintei mănăstire şi sintu mărturii:
den Argişu, Dumitru roşu3 i popa Gherghe i Sava judeţul i Pana logofăt, diiaconul
Mateiu, ot Bădeşti, Ion cu feciorii lui, Oprea cu [f]eciorii lui, Tudosie cu feciorii
lui i Ţalapii i Pătru i Manea ot Bărbăteşti, Mih(ă)ilă postelnic ot Buneşti, Pătru
răspopul ot Răchiţele, [V]lad postelnic i Manea şi banii de judeţu: Arsenie i
Vladul ot Totana4, Luca, Ion i Micul, ot Păpuşari, Roman.
Iar cine să va scorni să mă scoaţă din pomană să fie aforisit de 3 1 8 sfinţi
oteţi din Nichii şi să lăcuiască cu Ariia şi cu Iuda, vari fie feciori, vari rudă şi
cine au auzit cuvântul din gura mea cel mai sus-scris şi nu va mărturisi 1 să fie
proclet.
Pis measeţa martie 1 2, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Dereptu aceea, Stepan, de va putea giura cu feciorul Duşcăi, po ime
Dumitru i cu fiiu-său, Dumitru şi cu 1 Oprea Dopcea şi cu Tudosie şi cu Ion şi
Mih(ă)ilă ot Bărbăteşti i iar de va putea giura, am moşie ce va luo moşie pântru
moşie, iar ce am închinat sfintei m[ă]năstiri să fie închinatu până în veci.
ţ Mărturii oroşani scri(şi) sus: Mih(ă)ilă ot Bărbăteşti, Totana, Bădeşti,
Buneşti, Păpuşarii, Răchiţelele.
Pis az, popa Rafail călugărul.
DANIC, M-rea Radu Vodă, XIX/ 1 0.
Orig. rom„ hârtie (4 1 x 33).
Copie ibid.: ms. 256, f. 627 v-628 v.
Rez„ Andreescu, M-rea Tutana, p. 270.
1 Ad. interlinear.
2 Iniţial Kls'pHAH.
3 powWA.
4 ffiowmAHA.
76 1647 (71 55) martie 15
ţ Scris-am eu, Muşatu cu feciorii miei acesta al meu zapis, ca să fie de

mare credenţă la mâna jupânului Drăgan, cum să să ştie că me-amu pusu moşi ia
mea toată zălogu câtu să va afla pristi totu hotarulu şi viia şi casa şi săliştea şi
87
toată moşiia câtă amu eu, dereptu ughi 25. Şi me-au datu banii toţi gata; şi o-mu
pusu zălogu în trei ani . Di-i voiu putea da banii, să-mi ţiiu moşiia, iar de nu-i
voiu putea da banii, să fii moşi ia vândută şi stătători diriptu acişti bani la jupânul
Drăgan, să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui, iar feciorii miei să fii în pace.
Şi cându s-au făcut [ace]stu zapes au fostu: [d]in Zăgoneni, Drag(o)mir cu
fiiu său, Ştirbu şi Stan cu fiiu său, Tudor, carii sântu părtaşi cu mini pri moşii. Şi
mărturie: popa Ghirghi şi diiaconul Costea şi Ghirghi postelnic şi Pătru, feciorul
Cârstii. Şi pentru credinţa, me-am pus şi pecetea. Şi am scris eu, Argişan păharnic.
Pis measeţa martie 1 5 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Muşat.
ţ Şi mi-u mai dat ughi 5 şi mai sântu chezaş pe Stănislav de 1 galbenu. Şi
aceşte 5 galbeni 1 , ni i-au datu zece 2. Şi mărturie Stan şi fiiu său, Tudor. Şi amu
scris eu, Ion2 logofăt. Şe pentru credenţa, pus-am şi degetul3.
Eu Muşatu.
DANIC, Ep. Argeş, IX/3.
Orig. rom., hârtie (35 x 2 1 ).
Copii ibid.: ms. 1 68, f. 8 1 ; 708, f. 367.
I KAl\E€Ht1.
2 Ho11.
3 AE'lem'Ii'A.
77 1647 (71 55) martie 18
ţ Adecă eu, Frâncul ot Dol Vodiţa, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu

zapis ca să fie dă mare crădinţa 1 la mâna cinstitului părintelui nostru Todor2
carele au fost năstavnic la sfânta mănăstire la Topolniţ(a), cum să se ştie că am
socotit şi m-am milostivit pintru grele păcate al(e) nostri şi al(e) părinţilor noştri,
văzându eu că am fost tot rob şi dac-am venit3 la moşii, coconi n-am făcut,
dăruit-am sfânta mănăstire Topolniţa cu parta mea4 dă moşie din Vodiţa Dol al
treil(ea) pămentu preste tot hotarul şi din câmpu şi dân pădur(e) şi din apă şi cu
vad dă moră vercâte să va alege prăste tot hotarul să fie moşie ohabnică sfintei
mănăstiri, în vac năclătit. Iar cine să va ispiti5 din ruda mea4 ver năpot, veri
strănăpot, verce om să va afla din ruda mea4 a sparge şi a călcara6 mila ce-am
întărit noi sfânta mănestiri, cum scrii mai sus, acela om să fie p(r)oclăt şi anatima
dă 3 1 8 dă otiţi ije vă Necheiiu şi dă 4 vangheschi şi să fie lăcuiiala lui într-un
loc cu Iuda şi cu Ariia, pintru că am dăruit această moşie ce scrii mai sus dă a
mea4 bunăvoii.
Şi au fost mărturie ctitorul sfintei mănăstiri, jupan Lupul Buliga vei căpitan
şi Cuciulat iuzbaşa, Iancu! iuzbaşa şi Avram ceauş şi Giurgi ceauş şi Crăciun
....... . ._ .
88
Taloş postelnic ot Ciriş şi Răină postelnic ot tam şi Magoi o(t) tam şi Mihaiiu,
ficiorul lu Vălici Steleja şi Dum(i)tru postelnic, ficiorul Nicolei ot Preşneni şi
Păica ot Râncena şi Manula, snă7 Nicolei ot Budineşti. Şi pintru crădinţa,
pusu-mi-am dăgetul şi mai jos iscălitura.
Pis measeţa martie 1 8 dni, ve leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Pis Nicoară logofăt ot Prişna, snă7 Otulei.
Lupul Buliga vei căpitan ot Cimuvrăşeni8
Eu Cuciolat iuzbaşa8
Eu Frâncul.
Peica Vodă8
Eu Iancu! iuzbaşa8
Eu Avram ciauş8
Eu Giurgi ciauş.
Eu Crăciun Toloj .
Eu Stoiian postelnic.
Eu Magoie postelnic.
Eu Răină postelnic.
Eu Mih(aiu) postelnic.
Eu Manolea postelnic8
Eu Nicoară logofăt8
Eu Dumitru, snă Nicoli.
DANIC, M-rea Tismana, XXV/ I .
Orig. rom., hârtie (30 x 20), 7 peceji aplicate.
Copii ibid.: mss. 330, f. 207 v-208; 335, f. 355-356.
EDIŢII: Creţeanu, Schit Tapo/ni/a. p. 457; rez., Pleşia, Schit Topolni(a, p. 358.
I KP'bAHHU,€H.
2 Ad. interlinear.
3 11.'bHHT.
4 M€X·
5 HcnHmHx.
6 K'bAKAPAX·
7 CH'bX.
78 164 7 (71 55) martie 18
ţ Adecă eu, postealnicul Pătru ot Muşcel, scris-am acesta zapis al mieu,

cum să să ştie şi să fie de mare credenţă la mâna frăţ(i)ni-mieu Lupului şi pentru
că ne-am 1 înfrăţât amândoi pre Svânta Evanghelie şi pre svânta cruce şi ne-am 1
89
dăruit unul pre altul. Deci eu, Pătru postealnicul, păntru frăţiia noastră am dăruit
pre frate-miu, Lupul cu 1 2 stânj ini de ocină în dealul Cepturilor preste tot hotarul,
în deal şi în pădure şi în câmp. Iar eu, Lupul, încă am dăruit pre frate-mieu, Pătru
postealnicul, den ce mi-au fost puterea însă i-am dăruit ughi 30 i n''t€A"h1 3 1 .
Deci cându am făcut această tocmeală3, fost-au mulţi oameni buni la aceasta
tocmea!ă3, întâiu: pitarul Grama i Stanciu! Savulii i Râca i Păcală i Pătru şi
Bealiu i Sava i Radomir i Vlad i popa Hazacul.
Pis measeţa marte dne 1 8, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
t Eu Pătru postelnic ot Muşcel.
DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVIl/14.

Orig. rom„ hânie (32 x 2 1 ), pecete aplicată.
Copie ibid . : ms. 206, f. 533.
I H-t.AM"l..
2 „Stupi"
3 moKM-t.AA"l..
t MHi\OCTiEl-0 Eo.i>KiEl-0, iw MATEi liAtApASA KOEKOAA H rotnOAHH"h.

AAKAT rotnOACTKO MH cie noKeAi>Hil-0 rocnOACTKA MH, anume Stanciul
băiaşul şi Filip, feciorul Stanciului şi Stan, văr primare Stanciului den Baia de
Hier ot sudstvo Gorjil, ca să fie volnici cu această carte a domni(i)i mele şi cu
sluga domni(i)i mele, na ime [ „ . ] 1 , de să-şi ia toţi ţiganii câţi au fost ai lui Socol
den Baie, nepot de văr primare Stanciului ce scrie mai sus, care ţigani i-au fost
vândut Vladul, feciorul Predei de Bârseşti ot sudstvo Vâlcea şi nimica treabă
n-au avut. Şi au venit toţi aici înnaintea domni(i)i mele la divan de s-au pârât
de faţă cu Vladul şi au rămas Vladul de lege şi de judecată să le dea toţi ţiganii
să şi-(i) ia, că au fost ai lor de moşie, ce i-au vândut Vladul pre ţiganii lu Socol,
au fie vânduţi au nevânduţi, însă să se ştie şi ţiganii, anume: Oprea ţiganul, ce
l-au vândut Vladul lu Nicola cupariul în Sărăcineşti şi să ia şi pe Crăciun ţiganul
cu un fecior ce l-au vândut Vladul la mănăstire la Sneagov şi să ia pre ţiganca
lu Crăciun cu 2 feciori şi cu 2 fete de la jupan Diicul2 vel agă şi 2 ţigance, fetele
Radului ţiganul ce le-au vândut la Antona în Slăviteşti şi 2 feciori ai Radului
ţiganul, iar i-au vândut Vladul la Antona cumnată-sa.
Şi iar să fie volnici Stanciul băiaşul şi fiu-său, Filip şi văru-său, Stan, cu
sluga domni(i)i mele ce scrie mai sus de Baia (să-şi ia) de la Vladul 2 cai buni
şi 2 boi şi 8 vaci şi 20 de oi, pentru că au rămas aciste bucate toate la Bârsescul,
la mâna lui. Deci să aibă a-ş lua bucatele, aţiganii ce i-au vândut Vladul. Şi a fost
90
toţi de faţă în divan şi de nimenilea opreală să n-aibă, că au fost bucate direpte
[ . . . ]3. HHAKO AA HiiCT, no p€'1 rocnOACTRA MH.
IIHc R'b Tp'hrORHLtJE, M-kceu,A MApTie Hi, AiiT x.3j)'iie ( 1 647).
Ghibănescu, Surete ş i izvoade, VI, p. 56-57, nr. LIV.
Reg., Ştefulescu, Go1ju/ istoric şi pitoresc. p. 1 1 .
1 Loc alb.
2 Cf. transcrierii lui Ghibănescu: Diciul. Deşi în 1 64 7 Diicul Buicescu avea rangul de mare
spătar, documentul se referă la o stare de lucruri anterioară, v. Car. Ţ. Rom . V, doc. nr. I 278 din
.
20 martie 1 64(4) şi nr. I 498 din 8 decembrie 1 644, perioadă în care acesta avea într-adevăr rangul
de mare agă.
3 Loc rupt.
80 1 647 (71 55) martie 20
ţ Adecă eu, Neia şi cu frate-mieu, Neacşu! Varză ot Seaca, scris-am acesta

zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mâna Condrei vătah, cum să se ştie
că noi sântem vinovaţ şi greşiţi. Când am fost la Moldova, împinsu-ne-au peirea
de am furat de la fratele dumnealui, de la Saulea Popa neguţătoriul de la laş,
patru sute de lei. Deci Condrea vătahul, fratele jupânului Saulei, prensu-ne-au la
Craiova, când au fost banul Barbu! la scaunul Craiovei ban şi ne-au băgat la
închisoare, de am fost pân-au venit dumnealui banul Ghiorma. Deci bucate n-am
avut să plătim, ci ne-au ajunsu legea de peire.
Apoi dumnealui nu se-au îndurat, ci ne-am dat platnici ca să plătim aceşti
bani ce scriu mai sus, toţ. Iar să nu vom plăti, noi să fim rumâni şi eu şi
frate-mieu, Neacşu! şi cu feciorii mie, anume: Radu! i Toma i Ion şi cu moşiia
noastră de la Seaca jumătate den sat, însă cum îi vor ceti cărţile 1 •
Şi când am făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, anume: Danciul
logofăt i Mihaiu spătar, Preda postelnic ot Balş i Necula vătaf ot Vârâţ, Ivaşco
postelnic, Pătru logofăt ot Preajvă i Ghinea, brat Chiriţă i Preda portar, snă
Danciul logofăt i Cornea căpitan.
Ispisah az Vasilie logofăt ot Brătiian, measeţa martie 20 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Pană pahamic2
Az Danciul logofăt Pârâianul ot Mileşti, martur2
Neia am pus deget.
Ivaşco postelnic2
Preda postelnic2
t ry11 vo� ăâd<pw� ruv K11pTJî�TJ µapnpw�3
Mihai Feşan spătar2
91
Verso: Cum să să ştie câ(n)d am găsit acest zapis cheltuit-am până l-am
scos taleri 1 5. Aceşti4 bani am dat eu, Stoian i popa Irimia i Stoica ot Măgărecea.
Mărturie: popa Stanciu! ot Vârâţ i Radu! ot Craiova i Mar(i)şi ot tam i Lazăr i
Rimo şi Calotă, popa Dumitru, popa Pârvul.
DANIC, M-ra Zlătari, Xl/6.
Orig. rom., hârtie (24 x 2 1 ,5 ), patru peceţi inelare.
Copie ibid.: ms. 725, f. 1 50.
EDIŢII: Nicolaescu-Plopşor, Monografia, p. 3 5-36; menJ. , Georgescu, Judecata domnească,
p. 1 1 0 ..
1 Ultima prop. ad. interlinear.

3 „Ghinea, fratele lui Chiriţă, martor".
4 A'l€4JiH.
81 1647 (7155) martie 2 1 , Târgovişte
ţ Adecă, eu Stan sin Dadul ot Crângeni ot sud Olt, scris-am acesta al mieu
zapis ca să fiie la mare credinţă la mâna dumnealui jupan Diicul vei spătar, cum
să ştie că m-am vândut eu dumnealui rumân şi cu feciorii miei, câţi Dumnezeu
îmi va da şi cu toată partea mea de moşie câtă să va alege din sat den Crângeni,
derept ughi I O. Şi m-am vândut eu, de a mea bunăvoie, de nimea nesilit, nici
asuprit şi cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos şi de premprejurul
locului.
Şi la tocmeală, când m-am tocmit cu dumnealui şi când au luat bani de la
dumnealui, fost-au mulţi boiari mărturii, carii ş-au pus mai jos peceţile şi iscăliturile.
Şi m-am vândut ca să fiu dumnealui rumân de moşie şi coconilor dumnealui în
veci. Şi pentru mai mare credinţă, mi-am pus şi degetul ca să să ştie.
Şi am scris eu, Iancu! sin Oancei logofăt, u Târgovişte, measeţa martie 2 1
zile, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Stan sin Dadul
t Stroe ot Bârşeşti
ţ Tanasie căpităn
ţ Badea spătar ot Grădişte
Eu Dobrin logofăt sin Gheorghie iuzbaşa ot Ungureni
ţ Pană căpitan
Eu Giurgiu ot Puturosa
ţ Pătru postelnic ot Vârâţi
ţ Mirica pehamic Boteaniul 1 •
92
DJAN Dolj, Colecţia Documente, LXX/I I .
Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ), 5 sigilii inelare în tuş.
82 1647 (71 55) (martie) 22
t Adecă eu, Stoica şi cu frate-meu, Radu) ot Stănceşti, scris-am şi mărturisim

cu acest al nostru zapis la mâna lui Dumitru Fărămiţă ot Ghirghiţă, ca să fii di
mare credin(ţă) la mâna lui, că i-am vândut doua pogone dă pământu, loc di casă
în o[ci]na stănească, în veaci di veaci.
Şi cându am făcut aceastu z[a]pis, fost-au mărturii: Cirnica vornicul, Dumitru
vornicul, [S]tan armaşul, Nidelcu roşul ot Fundeni, Langa ot ta[m, I]on Ţacal,
Vlad, Stănciucul, Dumitru Gârnotă ot Urlaţi.
Şi acist locu ci scriu [ma]i sus, cumpăratu-I-am tot. Şi cându [a]m văzut eu,
Stoica acel loc, i-am întribat fraţi(i) mii de ocină, în [„ . ] 1 că n-au puteri. Dici
noi l-am vândut lu Dumitru di a noastră bunăv[oie„ .] I , fiii lui moşi(i) stă[tă]tori
în veaci di v[eaci] [ . „] dinţa, ni-m pus deg[e]tele. 22 d[ni] 1 [martie]2, leat 1 647
(7 1 55).
Stoica3
Radul3
Cernica vornic3
Dumitru vornicuJ3
[Stan] armaşul3
Nedealcu3
Langa.
Ion Ţacal.
V Iadu.
Dumitru Gârnotă.
Stan Carcan.
DANIC, Doc. ist„ DCCXXXV/1 0 1 .
Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ), 2 sigilii inelare în fum.

2 Citire probabilă: martie.
83 1647 (7 155) martie 23 (Râmnicu Vâlcea)
ţ Adecă eu, Conda croitorul şi ficerii miei şi fămeaia mea, scris-am al

mieu zapis la mâna Necolei, ficiorul Stoicăi postelnicul, cum să să ştie că am
93
vândut eu, Conda croitorul şi cu ficiorii miei şi cu fămeia mea, am vândut un
loc în câmpul de sus, în bani gata 600, să ii fie lui moşie slobodnică şi strătătore
şi lui şi ficerilor lui şi cine de el va trage. Că am vândut de a nostră bunăvoie,
să-i fie moşie slobodnică şi stătătoare.
Şi la această tocmeală, fost-au mulţi omeni buni, anume: Oprea Buice şi
Radu! Slavnei şi Muja şi Stepca şi Dan ot Boneşti. Şi am scris eu, Ghinea,
logofătul oraşului. Pis measeţa martie dni 23, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Eu Stepca. Eu Onea. Eu Conda. Eu Muja. Eu Dan. Eu Ghinea logofăt. Eu
Radul.
DANIC, Ep. Râmnic, XXXIX/4.
Orig. rom., hânie (33 x 30).
84 1647 (71 55) martie 25
ţ Eu, Cioană comis şi Ghiorghe frate-mieu, scris-am acest al nostru zapis

ca să hie de mare credinţă la mâna părintelui di la sfânta mănăstire ot Tismana,
anume egumănul Stefan, cum să se ştie că am schimbat 2 copii 1 di ţigan de ne-u
dat sfiţiia lui nou(ă) un ţigan, anume Paraschiva şi i-am dat noi sfiţiei lui un
ţigan, anume Bine. Şi am schimbat de a noastră bunăvoie şi ca să hie un lucru
tocmit şi un lucru în pace. Şi pintru credinţa, ne-am pus şi peceţele.
Pis measeţa martie 25 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, M-rea Tismana, LXXXVIII, 1 2 .
Orig. rom., hânie ( 1 5 x 20), pecete aplicată.
Copie ibid.: ms. 329, f. 648 v.
I KOnie.
t MHt\ocTiet0 [Eo;.i<iet0, iw A\ATEH E"c"p"s" soesoA" H rocnoAHH'b

R'bCOH 3EMt\H �rr] 1ppORt\AXiHCKOE. ĂARAT rocnOACTRO MH cie nOREt\-il.HiH
rocnOACTRA MH WREM .3H t\tOAiH, HA HME: HEAEt\KO H t\.En'"hAAT H IIiHnep-il.
WT E'bA-il.HH WT C�ACTRO M�W'IEt\ H IIAA�PEU, [H C'bC C'blHiH, Et\HU,E;>K€·
Eor'h AACT, mKO;t<E A" AP'b;t<HT nt\AHEHb .30] 1 REMAro .G'b;t<A R'bC C'bC R'bC
XOTApOM, Koro nt\AHEH ce XOTApHCAt\ C'bC nt\AHEH .30REMAro K'ht\�r'hP�" ·
" BEt\-il.SH CEM� nt\AHEH A" [ce] 1 .3HAET: m.3�t\ AOPH � RP'bX�" [ ] 1 ...
94
AOPH 'rS [ ] 1 5 so1d>pH K'rSnHo c'bc er'rSMEHA MeAxie wT cstTu MOHACTHP
•••
rocnOACTRA MH WT AA'brOnM H C'bC MApKo CKHA'EpKM 'iTO ecT SHA

HCnpARHHK H XOTApHHK H WT CT'bAn'rS H WT r'bMMt [ „. ] I 'rS n\3, nOHEi'KE
TOro ni\AHEH 8'bit<A R'bWE nHC WH ECT SHI\ HErORO CTAPA H npARA
A'EAiH'rS WT A'EAiHHO .3A nptA'EAiHO WT HAl:Q np'Eit<AE sptM, WT npe
AbHiH npo'iiM CTApiM roc [ nOAApH„. ] 1 AP'b::t<M ecT C'bC AOspo MHpHo se.3
HH EAHA Mi\'bR.
A. nO'l'OM, K'bAA EC'l' SHI\ H'blH'E R'b AbHH rocnOACTRA MH, A <bp'b'iA
WT KO'l'EHEl.ţli', WH ECT nOAHrAi\ np'rlx peK'rSlţlHM KAKO ECT Toro ni\AHEH
[ „. n] 1 pEA rocnOACTRA MH 'rS REAHKiH AHRAH Tepe cenptwe ce .3A AHtţ'rS
C'bC HEAEl\KO H C'bC i\en'bAAT H C'bC IliHnept. 8'b TOM H rocnO,\C'l'RO
MH C'bM ri\EAAX H c'rIAHX no npAR H no .3AKOH [ Eo::t<il:Q C'bC K'ls'nHO
'iHCTH'l'HMH] I npARHTEAie rocnOACTRA fl\H H AAA C'bfl\ rocnOACTRO fl\H HA
cpEA HM 5 MeriAw no p'bRAW rocnOACK'rS wT WKMHO MECTOM, HA HMe:
W'l' ApArOCAAREAE, KoMAH 6H'bW'bCK'ls'A H iwH A'ls'Mi [ „. ] 1 Ilp'bR'rSMR H
W'l' G'rScA'bHE4JH, Her'ls'tţ RATAX H W'l' "leT'btţ'EHi, Wnpt KMeH, mKOi'KE
AA rAEAAET H AA HCTEHCTR'rSET PAAi TOrO ni\AHEH 8'b::t<A EC'l' .3A A'EAiHO.
B'b TOM, cie RHWE pE'iEHH 5 MEl,liAW K'rSnHO C'bC WT'btţ'rS MeAxie
er'rSMEHA H C'bC MApKO CKHA'Epl:QA H C'bC npo'iitt Meri AWH WT WKOi\HOM
MECTOM, WHH ECT rAEAA [ E'l'] H W'l' [ „. ] I .3HAET WHH C'bC A'rIWAMH HX
KAKO EC'l' SHI\ Toro ni\AHEH B'b::t<A .3A A'EAiHHO .3A nptA'EAiHHO MEriAWOM
WT E'"hA'EHH RHWE nHc: HEAEAKO, i\en'bAA'l', IliHnept WT HA A'EAi0H HM
H WT HA pOAiTEAiE WT AARHO Rp'EM. A_ <bp'b'iA W'l' KOTEHE4J WH H'EC'l'
HMAA HH EAHA Tpts'ls', AH'ls' EC'l' XOAHA C'bC AACKAHie AA rA npHTECH'ls'A
nAAHEH'rSA H npARA A'EAi0HO WREM Meri AWH, SE.3 npAROCTil:Q, T'b 'iil:Q CHlţE
C'bC 'rSC'l'A. TA::t<E ECT WCTAI\ WT .3AKOH WT npEA WREM 5 MeriAW KAKO
RHA'EXOM rocnOACTRO MH WRA p'bRAWE rocnOACKH H KHHrA MEriAWOM W'l'
c'rI::t<AEHie HA p'ls'KA HEAEAKO H i\en'bAA'l' H IliHnept.
A. nocAt, <bp'b'it HH:>KE no TA ECT HE WCTARA'Eece, AH'rS npiHAEA
npEA rocnOACTRA MH 'rS AHRAH H R'l'OpAro PEA nAKH:>KE C'bC np'ls'x H C'bC
i\'bi'K, TA:>KE C'bM AAI\ rocnOACTRO MH <bp'b'iER Bi MEriAw Ki\E'l'ORtţiH AA
nonipAE'l' no TEX 5 MeriAWH RHWE nHC, A WH H'ECT CM'EETCE AA
R'b.3HMAE'l' .3AKOH, AH'rS ECT HOCHI\ AHRAH'ls'A .3A METEX· TA::t<E ECT WCTA�
WT HAA rocnOACTRO MH WT AHRAH KAKO ECT SHI\ WCTAI\ H WT npEA s
MEriAW , A H.3RAAHXOM rocnOAC'l'RO MH no <bp'b'iA WT AiRAH C'bC .31\A
cTpAMOT mKOi'KE no EAHH 'iEMR'EKi:. [ „. ] 1• H cenepHHK H AAAOX C'bM H
rocnOAC'l'RO MH WREM MermwH WT E'"hA'EHH: HEAEAKO H i\en'bAAT H
IlHnept, mKOi'KE AA AP'bi'KH'l' nAAHEH 8'bit<A no seAtse KAKO ecT RHWE
nHC C'bC A0Sp0 MHpHO, KAKO EC'l' SHI\ AP'b:>KHI\ H WHH HAl:Q np'E::t<AE sptMe
95
H no MHOro MA'hB WT K'h 4>p'h'IA AA HE HMAT B B-RK, H'h AA ECT HM
H C'hlHOBOM A-RAiHO H B'h WXAB H HE WT KOl'O;\KAO HEnOKM-RBHMO nopH.3MO
rocnOACTBA MH.
[GE;\KE 'ls'so H CBEAi] 1TEAiE nOCTABHXOM rocnOACTBO MH: ;\K'ls'nAH
fiwpMA BEA BAH H ;\K'ls'nAH ApArOMHp BEA ABOpHHK H ;\K'ls'nAH PAA\(A BEA
Awrw4>ET H GTpoE BEA BHCTiEp H AiHK'ls'A cnATAP H EAps'ls'A CTMHHK H
Ap'hr'ls'WHH BEA nEXAPHHK H PAA\(A MHXAA'IA KOMHC H KocTAHAHH BEA
nocTEAHHK. H HcnpABHHK, 'ts'APH4JE HAcT'ls'pEA BTopiH Awrw4>ET.
H A.3, A'ls'M HTp'ls' i\Oro4>ET HA MA.3AX B'h HACTMHH rpAA\( Tp'hrOBH4JE,
M-tCEU,A MApTiE K; AbHH H wT �AAMA AA;\KE AO H'h1H-t TE'IEHiA A-RTwM,
B 'h Ai;T ..x.iPH'E.
iw MATE� BWEBWAA, MHi\OCTi� liO;\Ki� rocnOAHH'h.
iw MATH� BOEBOAA (m.p.)
+ Din mila [lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara
Ung] 1 rovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni,
pe nume: Nedelco şi Lepădat şi Piperea din Bădeni, din judeţul Muscel şi Pădureţ
[şi cu fiii, câţi Dumnezeu le va da, ca să ţină muntele numit] 1 Vâja, tot cu tot
hotarul, care munte se hotărăşte cu muntele numit Călugărul. Şi semnele acestui
munte să se ştie: Iazul până la vârful [lui Leoatăf şi până [la stâlp, unde au
hotărât aceif 6 boieri împreună cu egumenul Melhie de la sfânta mănăstire a
domniei mele de la Câmpulung şi cu Marco schilerul care a fost ispravnic şi
hotarnic şi de la stâlp şi de la gâlma [lui Leoată, valea Vâjii în jos până iar]2 la
Iaz, pentru că acel munte Vâja mai sus-scris, a fost al lor veche şi dreaptă moşie
de la moşi şi de la strămoşi de mai înainte vreme, încă din zilele altor domni
bătrâni [de la zidirea lumii]2, şi l-au ţinut cu bună pace, fără nici o gâlceavă.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, iar Frăcea din
Coteneşti, el a ridicat pâră spunând că acel munte [Vâja este al lui de baştină.
Şi au venitf înaintea domniei mele în marele divan de s-au pârât de faţă cu
Nedelco şi cu Lepădat şi cu Piperea. Întru aceea şi domnia mea am cercetat şi
am judecat după dreptate şi după legea [lui Dumnezeu, împreună cu cinstiţii] 1
dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea în mijlocul lor 6 megiaşi pe
răvaşe domneşti din jurul locului, anume: din Dragoslavele, Coman Enăşescul şi
Ion [al lui Dumitru şi din Stoieneşti, Rădicima al lui Creşov şi Micul al]2 Pârvului
şi din Suslăneşti, Neguţ vătaf şi din Cetăţeni, Oprea Calin, ca să cerceteze şi să
adevereze pentru acel munte Vâja <dacă este al lor> de moştenire.
Întru aceea, aceşti 6 megieşi mai sus-scrişi, împreună cu părintele Melhie
egumenul şi cu Marco schilerul şi cu ceilalţi megiaşi din jurul locului, ei au
cercetat şi [ „ . ] 1 au aflat cu sufletele lor că acel munte Vâja a fost de moşie şi de
strămoşie al megieşilor din Bădeni mai sus-scrişi: Nedelco, Lepădat, Piperea de la
96
moşii şi de la părinţii lor de mai nainte vreme. Iar Frăcea din Coteneşti el n-a avut
nici o treabă, ci a umblat cu minciuni ca să împresoare muntele şi dreapta moştenire
a acestor megieşi, fără dreptate, numai aşa cu gura. Astfel, a rămas de lege înaintea
celor 6 megieşi, cum am văzut domnia mea amândouă răvaşele domneşti şi cartea
megieşilor de judecată la mâna lui Nedelco şi Lepădat şi Piperea.
Iar mai apoi, Frăcea nici după aceasta nu s-a liniştit, ci a venit înaintea
domniei mele la divan şi a doua oară iarăşi cu pâră şi cu minciună, astfel am dat
domnia mea lui Frăcea 1 2 megieşi jurători ca să-i calce pe cei 6 megieşi mai sus
scrişi, iar el nu s-a încumetat să ia legea, ci au purtat divanul pentru pricină.
Astfel a rămas la domnia mea de la divan cum a rămas şi înaintea celor 6
megieşi şi l-am scos domnia mea pe Frăcea din divan cu mare certare, ca pe un
om [rău şi pârâtor]2. Şi am dat şi domnia mea acestor megieşi din Bădeni:
Nedelco, Lepădat şi Piperea, ca să ţină muntele Vâja pe semne, cum este mai
sus-scris, cu bună pace, cum au ţinut şi ei mai înainte vreme şi mai multă
supărare de către Frăcea să nu aibă în veac, ci să le fie lor şi fiilor de moştenire
şi de ohabă, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
[lată dar şi martori] 1 am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi
jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radu) mare logofăt şi Stroe mare vistier
şi Diicul spătar şi Barbul stolnic şi Drăguşin mare paharnic şi Radu! Mihalcea
comis şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt.
Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna martie
26 zile şi de la Adam până acum trecerea anilor în anul 7 1 5 5 < 164 7>.
Io Matei voievod <m.p.>
Muntele Athos, M-rea Simonopetra.
Orig. slav, reprodus după microfilmul 7t 55 aflat la Centrul de Cercetări Bizantine de la
Atena, Grecia.
Copii rom. la DANIC, mss: 204, f. 304 v-34 1 ; 709, f. 5 6 1 -563: Doc. ist., LX/ 20; Doc. ist.,
CMX/ 470 şi Doc. ist., MCDXLIII/ 207.
Menţ.: Nastase, Marinescu, Les actes roumains, p. 64, nr. 264; Chiriţă, Boierii Brâncoveni,
p. 353; Năsturel, Genealogia Năstureii/or, p. 304.
1 Loc şters în orig.

2Loc şters în orig., completat după DANIC, ms. 204, f. 340 v-34 I .
86 1 647 (71 55) martie 28
ţ Eu, Ananiia şi cu frate-mieu, Sava, scriem şi mărturisim cu acesta zapis

ca să fie de mare credinţă la mâna popei Radul şi cu frate său, Neagu!, feciorii
97
Nechitei, pentru că le-am vândut partea mea şi cu frate-mieu Savii, toată câtă să
va alege din sat ot Tifuleşti, drept 200 şi 40 de bani din partea lu Goteş, din
hotar până în hotar, din apă şi din uscat, câtă să va alege.
Şi mărturii: eu, egumenul Ghelasie ot Coziiani şi Serafim ot tam şi Măcarie
şi Mircea i snă ego, Stanciu! şi Tudor ot Tihuleşti şi Radul ot Colţi. Şi au
întrebat toţi fraţii lui care au avut pre moşie.
Şi am scris eu, popa Theodosie, measeţa martie 28 dni, leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Ananiia şi cu frate-său, Sava.
DANJC, Ms. I 72, f. 560.
Copie rom.
87 (1647 ante martie) 28
ţ Scris-am eu, Muşat la moartea mea cum să să ştie [ . „ ) 1 vistiarul Voico

ot Ciorăşti moşie zoreasca de la Ungureni peste tot ho[tarul. . . ] 1 şi nu s-au
mânatu vreme multă, ce-au tăiat pe vistiarul Voico şi au [. „] 1 un ficior scăpat
în ţară numai cu trupul, anume Ghidion şi au vinit [ „ . ) 1 noi la moşneni dă ne-au
întrebat cumpăra-vom au ba. Iar noi ne-am sculat de-am răs[ cumpărat. . . ] 1 dreapt
ughi 28, deci au venit moşie iar la noi.
Şi mărturie: Radul [ . . . ] 1 celescul şi Oancea, ficior Pârtii, Sarul călugărul
şi Vintilă călugărul şi Oana al Bădichii şi Oancea curteanul, Tudoran Mirce na
im [ „ . ]3.
Şi iar am vândut eu, Muşat, lui Neagoe păharnicul stânjeni 1 1 0, ca să nu
mai aibă a împresura copi(i)i lui Muşat. Iar, de să va brodi să năpăstuiască, să
fie afurisit de 3 1 5 părinţi şi piiatră şi hirul să putrezească, iar trupul aceluia să
nu putrezească.
Şi la Zoreşti din moşie zorească aleasă partea mea să (să) ştie: dintru moş
a patra parte şi n-am cu nim(e)rea a împărţi, numai ce-am4 vândut Jipii postelnic
stânjini 2 şi Milii stânjeni 2 şi Mihăi stânjeni 2. Şi locul din faţă, pogoane de
ţelină 6 şi un pogon de vie de la Gogocea din sch(i)mbu, să-i ţiu eu în faţă câtă
ţilină easte din popa Ghirghi până în Stănislav, să n-aibă nim(e)rea nici o
treabă [ . . . ] 1 .
Aşa am lăsat eu, cu sufletul meu.
Şi mărturii: Pătru şi Stănilă [ . . . ) 1 Udrea şi Oana şi Opriş. Şi să să ştie
ce-am răscumpărat eu cu [ . „ ) 1 Ghedeon stânjeni 800 şi au rămas Ia Ungurie
nevânduţ a lui Muşat stânjeni 50. [ . . . )6 28 dni.
DANIC, Ep. Buzău, VIJ/2.
Copie rom.
98
1 Loc rupt în copie.
2 c:i>.
3 Loc alb în copie.
4 'ti>AM.
s Ai>.
6 Datat după doc. din 20 aprilie 1 64 7.
88 1647 (71 55) martie 29
ţ Scris-am eu, Stoica diiaconul şi diiconeasa mea, cu Stanca, fata vătahului

Stanciului de Ţâţa, acesta al nostru zapis la mâna logofătului Nenciului, fiul (lui)
Pan(ă) postelnic din Bărbăteşti, să se ştie că i-am vândutu 1 moşi ia ci-am avut de
zestre de la Stanciul, socro-mieu den Ţâţa, în sat în Fiiani din silişte ce se va
alege, a treia parte a socro-mie1 şi 8 locori alese 22 în Firiaţe, 2 în hotarul de
sus, 4 în hotarul Fiianilor.
Şi am vândut eu cu diiconeasa mea di a nostră bunăvoi, dereptu ughi 1 5,
bani gata, cu ştirea tuturor megiiaşilor de acolo. Mărturii au fostu: Stanciul
vătahul, Radul i Sorcă i Corese, popa Necula, Stan meşterul ot Coţăiani, Ivan
logofăt, Ignat, Neacşul.
Pis az, diiaconul Stoica. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degetele. Pis
measeţa martie3 dni 29, leat 7 1 5 5 ( 1 647).
Diac Stoica. Stanca. Ivan logofăt4.
DANIC, M-rea Căldăruşani, XXXXIl/l O.
Orig. rom., hârtie (3 5 x 21 ).
Copie ibid.: Doc. ist., CMLXXIII/53.
EDIŢII: Patra, Tezaurul., p. 238.
1 Ad. interlinear de aceeaşi mână.

2 IniţialA patru.
3 Post. martie, apare cifra 9.
89 1 647 (71 55) martie 30
ţ Adecă noi, 6 megiiaşi pre anume: Stanciul vătaf i Crăciun Tolilii, ot

Târcov Şteful, ot Pârscov Ivan vataf i Andreiu, ot Moşeşti Neagul care am
fostu luaţi pe răvaşe domneşte cu portar de egumenul David ot mănăstirea
99
Vorbilii i de popa Lăudat i de Pătru ot Pârscov, ca să căutăm şi să adevărăm
partea de ocină a mănăstirii Vorbilii, partea lui Teatu şi a lui Bucşe, să videm
easte partea di ocină acestor 2 oameni în ocina popei lui Lăudat şi a lue Pătru,
au nu easte.
Deci noi, dupe porunca mări(i)i sale, domnului nostru Mateiu vodă ne-am
stre(n)su toţi la un loc, dempreună şi cu sluga mări(i)i sale lui vodă, Zorze
vtori portaru şi am întrebat oameni bătrâni cu carte de afurisanie a piscupului
Ştefan ca cine va şti să mărturisească deriptu. Deci ei aşa au mărturisit cu
sufletele lor şi ştim şi noi că acel om, Bucşă, au fostu den sat, den Ciorăşti şi
s-au însurat de au luat o soră a lui Teatu den Pârscov. Şi acel om, Bucşă, au
fostu fur de cai, ci l-au prinsu şi l-au băgat în temniţă şi au şezutu închis câtăva
vreme. Apoi au ieşit den temniţă şi au venit la cumnatu-său, Teatea la Pârscov,
de ş-au găsit muiarea lui. Cu vreme, iar s-au apucat de furat, deci iar l-au
prinsu şi l-au băgat în temniţă şi au şezutu un anu închis. Ci apoi s-au rugat
muiarea lui Bucşă la frate-(s)u, Teatea de s-au dus să-l vază, viu easte, au
mortu. El l-au găsit în temniţă, ci s-au rugat la vistiiar Drag(o)mir să-l lase că-ş
va plăti globa, că păgubaşii l-au fostu iertat. Apoi el ş-au dat globa ce au fostu,
iar- după 20 de ani, iar au venit vistiiar Drag(o)mir la ei, făcându-l(e) năpaste
şi zicând că nu ş-au dat globa. Teatea (şi) Bucşă au fostu murit, ci s-au apucat
de fecior(ii) lui Teatea, anume Mareş (şi) Drag(o)mir. Ei, fiind oameni drepţi
şi ştiind că de atâta vreme s-au mântuit Bucşă de acea gâlceavă, au început a
să certa cu Drag(o)mir vistiiar. Iar Drag(o)mir vistiiar, el s-au dus de ş-au făcut
carte pe ei şi pe moşiia lor, fără de ştirea lor. Ci noi aşa am j udecat şi am
adevărat cu sufletele noastre1 mai cu dereptate, cum n-are mănăstirea Vorbili(i)
nici o treabă cu feciorii lui Teatea, nici cu moşiia lor, fiind şi Davâd egumenul
de faţă că au rămas de judecată. Iar partea de ocină a lui Mareş o am găsit
vândută Stanciului cu hrisovul Mihnii vodă, feciorul lui Alicsandru vodă, iar
Bucşă n-au fostu den Pârscov, ci au fost den Ciorăşti şi parte de ocină în
Pârscov n-au avut. Ci noi am dat această carte la mâna popei lui Lăudat şi a
lui Pătru ca să aibă pace di menăstirea Vorbila, că au rămas Davâd egumenul
de judecată.
Aceasta scriem, martie 30 dni, leat 7 1 55 ( 1 64 7).
t Stanciu! vătaf. t Crăciun Tol(i)lie. Ştefu! ot Târcov. Ivan vataf ot Pârscov.
Andrii. Neagu!.
DANIC, Ep. Buzău, XLVIII/27.
Copie rom.
1 Ad. ulterior.
2 XPHCffiOR'lfA.
1 00
90 1 647 (71 55) aprilie 3
ţ Adecă eu, Alempie, egumenul ot sveta monastire Izvorani, scris-am acesta

al mieu zapis împreună cu tot săborul sventei mănăstiri ca să fie de credinţă la
mâna Jipii postelnic ot Verneşti, pentru că au căzut o napaste mare sventei
mănăstiri păntru Gherasem egumenul şi pentru Radul ţiganul, pentru o svadă ce au
fost făcut cu satul Săsenii. Şi de-ntr-această svadă ce au fost făcut cu Săsenii, au
fost căzându Radul ţiganul să fie di gloabă pri mâna altor boiari cu sălaşu cu tot,
pentru acea svadă.
Dici, văzându părinţii din mănăstire că să duce un sălaş de la svânta
mănăstire, avut-au o ţigancă mai di afară, anume Mariia, ce au zălojit la Jipa
postelnic, pentru Radu! ţiganul, derept ughi 1 1 , până la Svânta Uspenie, de
am plătit gloaba Radului ţiganul. Şi să avem a-i darea banii la Svânta Uspenie.
Iar, să nu-i vom putea da banii 1 , să-i fie lui ţiganca stătătoari şi de moşie în
veac.
Şi cându am făcut această tocmeală, făcutu-o-am denaintea părintelui
episcupului chir Stefan ot Buzău. Şi-au fost mulţi boieri, anume: ot Mărăcineni,
Sava căpitan i Jipa vomicul, pârcălabul ot Buzău i ot Puţinei, Lupşe vomicul
i ot Mărgineni, Mirean ceauş i Vasilache i Alexe ceauş i ot Buzău, Isac iuzbaşa
i Stan iuzbaşa.
Zapih aşa să se ştie. Pis aprilie 3 dni, leat 7 1 55 ( I 647).
ţ Episcup Ştefan ot Buzău2
ţ Sava căpitan. I Jipa vomic. I Lupşe vomic. I Mirean ceauş. I
Vasilache. I Alexe ceauş. I Isac iuzbaşa. I Stan iuzbaşa.
DANIC, Doc. ist„ CXLVII/223.
EDIŢII: Ionaşcu, M-n a l::vorani, p. 44.
1 Ad. marg.
91 1 647 (71 55) aprilie 4
t Adecă eu, Ispas, dat-am zapisul mieu la mâna lui Nanu, ca să-i fie de
mare credinţă, pe cum să să ştie că i-am vândut partea mea de moşie dân
Mierlari dân Jos, stânjăni 1 6, câte bani 66, ca să-i fie lui moşiie stătătoare şi
101
feciorilor lui şi strănepoţilor lui. Şi o am vândut eu, Ispas, de a mea bunăvoie
nesilit dă nimenea.
Şi când o am vândut, fost-au mulţi oameni buni mărturie, care să vor iscăli
mai jos, păntru mai adevărat credinţă, ca să să crează 1 •
Ş i am scris eu, popa Oancea, cu zisa megiiaşilor. Aprilie dni 4, leat 7 1 5 5
( 1 647).
Eu Vladul, brat Nedelco. Eu Manea, brat Oprea. Eu Dragostin
dărăbanţul. Eu uncheşul Stan Epure Steaiu. Eu Micul. Eu Dragomir.
Vă dni Io Matei voivod.
DANIC, M-rea S f. Ioan din Bucureşti, Xl/5.
Copie rom.
92 1 647 (71 55) aprilie 5
ţ Adecă eu, Mane ot Huieşti, scres-am zapesul meu la mâna Mercei postelnic
ot Setăşeşte să fie1 de bună credenţă cumu să să ştie2 că i-am vândutu parte mea
de moşie3 de Huieşte câtă să v(a) alege dereptu ughi 3 pol, ca să-i fie lui moşii
şe feciorelor.
Şi la tocmeală nostră a fostu megieşe4 mărturie5, anume: popa Stancu! i
Stan Beşche i Stoica Roşcodan.
Pis aprilie 5 dnă, let 7 1 55 ( 1 647).
Mane.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom„ CXXIX/5.
Orig. rom., hârtie ( 1 1 x 2 1 ).
Copii ibid.: mss. 1 29, f. 22 1 v-222; 1 32, f. 348.
Rez„ Georgescu, Popa, Documente Teleorman, p. 1 63 , nr. 338.
I cf>ett.
2 4JEH.
3 MOWEH�
4 MEl,IEHWE.
S M"LpT'llp ett.
93 1 647 (71 55) aprilie 8
Adecă eu, Udrea slujer şi Colţea vomicul, feciorii jupânului Danciul clucer
Doicescul, scris-am al nostru zapis la mâna părintelui Ştefan, episcupul de la
1 02
Buzău, cum să fie de credinţă întru noi. După ce ne-am hotărât de cătră satul
Vălenii, căzutu-se-au sfentei piscupii 1 parte şi la noi 2 părţi. Dup-aceea, ne-am
împărţit şi viile însă carele au fost lucrătoare den sus la Orate, venitu-se-au
sfenti(i) episcupii de la Finţa 3 pogoane, ot Muşat pogoane 1 , ot Şerban pogoane
1 , cedvârte 1 , ot Colţea Şerbu cedvârte 3, ot Ursea e Şerban pogoane 1 , ot popa
Manea 1 , ot jumă(ta)te de pogon ot Neagoslavă cod 1 Finţa pogon jumătate, fac
pogoane 8. A doa împărţeală jos d·e la Gorgan: ot Vulcan cu soţiile lui pogoane
9 pol ot Finţa, ot jumătate de pogon ot Miclea cu soţiile pogoane 3 . Şi 1 pogon
care au fost mai nainte vreme Ia piscupie ot Vlad portariul pogoane 2, fac
pogoane 1 6.
Aşijderea şi la noi iar la Orate de la sadurele noastre cele vechi, pogoane
6, ot Stoica roş pogoane 3, ot Neagoslava pogoane 2 pol, cedvârte 1 . Şi iar am
luat lângă Şerban căpitan pogoane 5, cedvârte 1 , carele (au) fost sădite de noi 2 ,
fac pogoane 1 73. Şi împărţeala a doa înspre Gorgan la Urâtul şi desupra casei
pogoane 1 0 pol, la Gorgan pogoane 9, carele au fost sădite de noi. Şi de la
Andonie pogoane 2 ot Şerbu pogoane 2, ot Muşat pogoane 1 , ot Stancu! pol
pogon, fac pogoane 25. Iar den ceastă împărţeală naente aşa ne-am tocmit, carele
den noi va vrea să mai facă să-i fie cu pace ale lui, iar de alţii de laturi de vor
face iar să luăm vinărici pre ce avem. Şi păntru credinţa, pusu-ne-am şi escăliturili
şi peceţi.
Pis aprilie 8 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Udrea slujer4
Colţea vomic4
Şi mărturii încă au fost anume: popa Mihai ot varoş Buzău e popa Dragotă
ot Vespeşti i popa Negoiţă ot Finiţişti e Şerban căpitan ot Văleni, Pătru portar
ot tam i Dobrişan ot Vispeşti şi popa Gavrilă ot Buzău e popa Duminică ot
Năiani e popa Neagu! ot tam i Mihaiu, sin popa Mihai 9t Buzău e Lupul logofăt
za piscupie.
ţ Popa Mihail, i snă ego Mihai4.
I popa Dragotă
I popa Negoiţă
I Şirban căpitan
I Pătru portar
I Dobrişan
I popa Gavriil
I popa Duminică
I popa Neagu!
Eu Mihai, snă popa Mihai4
Az Lupul, snă Preda4.
1 03
DANIC, Ep. Argeş, XLVIl/7.
Orig. rom., hârtie (30,5 x 1 9,5), 2 peceti aplicate.
1 „Lângă".
2 110011.
3 Ultima propozitie ad. interlinear.
94 1647 (71 55) aprilie 9
ţ Adecă eu, Dumitraşco slujer, scris-am zapisul mie să fie de cridi(n)ţă la

mâna jupan Ghiorma vei ban Cralevski, cum să se ştii că am luatu în cheză(şi)e
4 ţigance ci le-au 1 fostu luatu de la mănăstirea Ţâ(n)ţărenii, zicându feciori(i) lu
Staico că sântu ale lor. Deci să mă aşte[pte]2 dumnelu(i) den Paşti 2 săptămâni.
De mă vor rămânea feciori(i) lu Staico, să aibu a le da dumnealui de la casa mea.
Mărturii: jupan Barbu! vei stolnic i Balica pehamic i Costea capitan i
Nedelco pehamic. Pentru credenţa, pus-am şi picitea.
Pis aprilie 9 dni, leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Jupan Barbu! vei stolnic
ţ Eu Dumitru slujer
Necola vatah
ţ Balica păhamic mărturii3.
DANIC, A. N., CLXXVI/1 0.

Orig. rom„ hârtie (33 x 22), trei peceti aplicate.
2 Awenm-h.
95 1647 (71 55) aprilie 1 0
t
Adecă eu, Crăciun ot Priseacă, sin Radului ot tam, scris-am acesta a l meu
zapes, ca să fie de mare cridenţă la mâna jupânului Apostolache com(i)sul şe a
jupânesii dumnealui, Voicheţii, cum să se ştie că i-am vândut dumnealui 2
pogoane1 şe jumătate în dealul Gorunului, vii făcătoare, derept bani gata galbene
22 costande 5. Şi i-am vândut dumnealui şe 3 pogoane de ţelină derept 900 de
1 04
bani cu obraţ cu tot, până la drum. Şi ie2 le-am vândut de a mea bunăvoie şe
cu ştirea a tuturor fraţilor demprej(u)rul locolui, ca să le fie dumnealor ocină
de moşie şi3 coconilor domnealor şi nepoţ(i)lor şe strenepoţilor dumnealor,
neclătetă în veac.
Şi mărturie cându am făcut acesta zapis, fost-au: uncheaşul Duma, brat ego
Crăciun ot Priseac(a) şi popa Micul ot Vaideel i Stan roşolu ot tam şi uncheaşul
Cârstiian ot tam i Stan, sin Ducăi ot tam şi Stan dărăbanţul ot Valea lu D(o)brotă
şi Dum(i)tru, sin Păc(u)rarului ot Popeşti.
Şi am scris eu, Stanciu! logofăt. Şi pentru credenţa, ne-am pus degetul. Pis
measeţa aprilie I O dni, vă leat 7 1 5 5 ( 1 64 7).
Popa Micul. Crăciun. Stan. Duma. Stan dărăbanţ.
DANIC, M-rea Slobozia lui Enache, XIII/4.
Orig. rom., hânie (3 1 x 22).
Copie ibid: ms. 3 1 4, f. 506.
1 norowk.
2 Rl.
3 wle.
96 1647 (71 55) aprilie 11
t MHi\OCTietO lio;>Kieio, iw MAT€t0 liAcApAGA ROEROAA H rocnOAHH'l:..

AARAT rocnOACTRO MH ciio no&ei\il.Hie rocnOACTRA MH părintelui Vasilie1
ot sve(n)ta monastiri Govora ca să hie volnic cu această carte a domni(i)i mele
de să aibă a luarea gorştină de oi de la rumânii sfântii mănăstire de la Cerneţi
şi de la toate sate(le) care sântu rumâni sfentei2 monastiri şâ să aibă a luoa şâ
dentru neşte oi ci sântu den Ţara3 Ungurească4 pre ocina Cemeţelu. Însă câte se
vor afla pre acea ocină tot să aibă a luo(a) gorştină den 20 de oi I , cum easte
legea şâ obiceiul încă de mai denainte vreme, şâ de nimenilea opreală să n-aibă
naintea cărţii5 domni(i)i mele. Aşâjdirea şâ tu, Buligo căpitane, încă să cauţi, în
vreme ci ver vedea această carte a domni(i)i mele, iar tu să cauţi de nu-i vor da
de voie, să-i hii tu ispravnic să iai cum scrie în ceastă carte a domni(i)i mele den
20 de oi I de pre la tot omul câte oi să vor hi6 iernat pre o[ cin]a sfentii monastire.
Şâ de nimenilea opreală să n-aibi. HHAKO AA Hil.CT, no pe'I rocnOACTRA MH.
H HcnpARHHK, CAM pe'I rocnOACTRA MH.
IlHc AnpHi\ie fA Al:.HH, R'l:. i\il.T x.if»iE ( 1 64 7).
t iw MAT€IO RW€RWAA, MHi\OCTitO lio;>KitO rocnOAHH'l:..
t iw MAT€IO ROHROAA (m.p.)
1 05
DANIC, M-rea Govora, XXV/20.
Copii, ibid.: mss. 44 7, f. 257 v; 463, f. 88.
EDIŢII: Sacerdoţeanu, Cerne/ii, p. 63 ; rez., idem, Arhim. Vasile 1ismăneanul, p. 547.
f Scris peste alt nume.

2 c4>eHTEiH.
3 l.J,ApAH.
4 1ts°Hn'pi:ACK"l..
S K"l.plţiiH.
6 XiH.
97 1 647 (71 55) aprilie 1 8
ţ Adecă e u Velica, fata Stoicăi Colţu o t Budeşteni, împreună c u soţul

mieu, Radoslav şi cu fiiu mieu, Dumitraşco, scris-am şi mărturisim cu acesta al
nostru zapis, ca să fie de bună credinţă la mâna Stanciului logofăt, cum să se ştie
că am vândut jumătate de moşiia noastră den satu, den Budeşteni, de preste tot
hotarul, câtă easte ocină budeştenească drept ughi 57 bani gata, den câmpu, den
pădure, den 1 apă, den siliştea satului. Şi i-o am vândut de a nostră bunăvoie, fără
nici o silă ca să-i fie lui de moşie şi coconilor lui în veacu stătătoare. Şi cându
o am vândut, întrebat-am pre toţi fraţii noştri de moşie, de la mic până la mare,
cum easte legea şi obiceiul ţărâi. Şi au fost cu ştirea tuturor megiiaşilor den sat
şi demprejuru şi mai vârtos cu ştirea Oprii logofăt şi a Cândii snă Dobrişan şi
a lui Giurgiu, ci ei n-au2 vrut să o cumpere. Şi iar amu vândut 1 pogon de vie
în dealul Crângurenilor, care easte de la Dobromir, drept bani gata ughi 1 O.
Şi mărturie tot satul Budeştenii, anume: popa Bran i Stan i brat ego, Vasilie
i sni ih: Chirca i Ananiia i Stan i3 Oprea cu feciorii lui, Ivan i Stan i Stan
rachiiariul i brat ego, Mihaiu i Toma i brat ego, Dediul i Mihăilă i brat ego, Ion
şi alţi boiari, carii-ş vor pune mai jos peceţile. Aceasta scrie(m) şi mărturisim.
Şi pentru credinţa, pusu-ne-am degetele în loc de peceţi, ca să crează.
Şi am scris eu, Leca logofăt. Pis measeţa aprilie 1 8 dni, vă leat 7 1 55
(1 647).
Velica.
Radoslav.
Domitrasco.
t Ventilă clucer4
Cânda postelnic4
Stoica logofăt Şărbanovici mărturie4
Gheorghe Albul logofăt4
1 06
Dedul o(t) Chiţeşti mărturie.
Dumitru logofăt mărturie4
Eu Anghil ot Chiţăşti4
Necula logofăt mărturie4
ţ �iµoc; 'Iw(v) µaptipac; eic; avo8ev xai eooaa eyota µ7tayma a1to
A.oyov µou5 .
DANJC, M-rea Cotroceni, V/ 1 3 .

1 AE.f-H.
2 HAA\j',
J 11H.
� „Sima Ion martor la cele de mai sus şi am dat banii din partea mea".
98 1 647 (71 55) aprilie 20
ţ Adecă eu, Dumitru şi Lupul şi Chiriiac, sin Pătru de Ungurei să se ştie,

că amu vândut lu Vintilă şi lu Stan şi lu Coman sin Marco stânjini 45 şi stânjănul
cât un taler, bani gata. Şi acestă moşie o-m 1 vândut cu ştirea totoror fraţilor
demprejurul locului. Şi această moşie o fostu cu(m)părat tată nostru, Pătru, di la
Muşatu ot Zoreşte stânjini 25 şi den partea2 boulească, iară stânjini 20.
Şi cându s-au făcut acestu zapis, mulţi omene bune a fostu, anome: de
Măgură, Lupul şi Dragomir ot tam şi Negoe Ojisăscul şi de I(a) Răteşte, Dragomir
căpitan şi Buze postelnic şi de I(a) Cârlomişti, Mociogan şi Zota sin Costanden.
Şi amu scris eu, popa Rusul de la Casiianu. Pis meseţa aprilie 20 dni, vă
leat 7 1 55 ( 1 647).
DANJC, Ep. Buzău, VJJ/4.
Orig. rom„ hârtie (2 1 x 1 5,5).
Copie ibid.: ms. 1 7 1 , f. I 07 v.
I WMO.
2 Urmează K.
99 1 647 (71 55) aprilie 20
ţ Adecă eu Necula, ficiorul lu Stănică ot Buzăişti, scris-am zapisul nostru să

fie dă mare c(r)ă(di)nţă (Ia) mâna jupânului Şirban vistiiar şi a jupâneasii dumnealui
Neagăi, el.im să se ştie că i-am vândut noi dă bunăvoia noastră ocină în sat în
107
Buzăişti stânjeni 35 dă câmpu dân pădure, dân apă şi dân şezutul satului şe dă pre
tot hotarul dă hotar până-n hotar, deriptu bani gata 1 400. Şi am vândut noi dă
bunăvoie, fără nici o silă, însă ocină stearpă fără rumâni, să fii dumnealui Şirban
vistiiar şi jupâneasii dumnealui Neagăi moşie în veci neclătit şi coconilor dumnealor.
Şi mărturii încă am pos, anume: Stanciu! şi Simpetru şi Stoica, feciorul
Educăi şi Radu! dân sat dân Buzăieşti.
Aceste mărturii.
Şi am scris eu, popa Nicula ot Târgovişti.
Pis measeţa, aprilie 20 dni, vă leatul 7 1 55 ( 1 647).
Nicula.
ţ Udrea slujer1
Barbu! ot Buzăişti.
Stanciu!.
Ştefan ot Căzăneşti 1 •
DANIC, Doc. ist., DCCXC/3.
Orig. rom., hârtie (34 x 2 1 ) .
100 1 647 (71 55) aprilie 20
ţ Adecă eu, Stanciu! i Radulu, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare
credinţă la mâna izbaşei Marin ot Târşoru, cum să să ştie că i-am vândut 1 locu de
casă din făntâna în jos prin (u)lmu şi până în frasin, din vânzarea lu Mordan în
jos, cât se va afla, şi dereptu bane gata 1 70 dereptu să-i fie lui de moşie.
Şi aldă(mă)şari, na ime: Mordan roşiul i Neagoe copilul i Toderu scaunul
i popa Radulu i Stănislav i Proca ot Stănceşte.
I pis measeţa aprilie dni 20 i vă leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Eu Stanciu! i Radulu ali noastre peceţe.
DANIC, Doc. ist., CXCVl/2 1 O.
Orig. rom., hârtie (2 1 x 1 4,5).
I K'l.Hm'tfr.
101 1 647 (71 55) aprilie 20
Adecă eu, Vladul Ciulimbră din Cucuteni, sud Dâmboviţă, dat-am zapisul
mieu la mâna lui Ion Cârstocescul ot Runcu, să fie de mare credenţă· precum să
1 08
să ştie că i-am vândut o livadie în Poduri dân piscul cel înalt în jos, până în apa
Crevediei şi latul din vale, iar în vale jumătate. I-o am vândut, drept bani gata
ughi 3, iar jumătate i-o am dat zestre noru-miei Anghelinii din partea fiiului
mieu, Corisie. Şi i-am dat aceast zapis să stăpânească cu bună pace de acum
nainte, cu bună pace de cătră noi şi de cătră tot neamul nostru până în veac. Şi
pentru credinţa, pus-am degetul şi numele mai jos, să să crează.
Pis aprilie 20 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 547).
Eu Vladul Cilimbră. Gudea mărturie. Ursul, brat Gudii, martor. Coman
Coşotă, mărturie.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXXVIII/I 3 .
Orig. rom., hânie ( 2 2 x 1 6,5).
Copii ibid.: mss. 1 27, f. 67-67 v; 1 34, f. 1 89 v.
EDIŢII: Patra, Tezaurul, p. 239.
102 1 647 (7155) aprilie 2 1
ţ Adică eu, Udrea postelnic ot Găieşti, (s)cris-am zapisul meu să fie de

credenţă la mâna jupânului Stroie marele vestier cum să se ştie că i-am vândut
dumnealui o delniţă în sat în Ştefăneşti, den câmpu, den pădure, den apă, de
preste tot hotarul, dere(p)tu galbeni treizeci şâ şase, moşâe stătătoare.
Şâ mărturie, boiari mulţi care-ş vor pune mai jos peceţile.
Şâ am scres eu, Udrea, cu mâna mea şi mi-am pus mai jos pecetea.
Pes measeţa aprelie1 dân 2 1 , leat 7 1 55 ( 1 647).
Udrea2.
(Pe verso de aceeaşi mână): „Fără delneţă Manei".
DANIC, Doc. ist., XXIX/2 1 7.
Orig. rom., hânie (30 x 20), pecete aplicată.
Copie ibid., XXIX/55.
EDIŢII: Patra, Tezaurul. p. 239; rez„ Rosetti, Pământul, p. 97.
1 Post aprilie, urmează pis barat.

1 03 1 647 (71 55) aprilie 22
ţ Scris-am noi, anome: Standul şi Sâmion ot Lenceşti să să ştie cum am

vândut arătura de 3 zile în hotarol Goleştelor, anome în Valea Curmăturii în
cărpeniş, ughi 3 lu Bănoţă să-i fie moşie lui şi feciurii lui.
1 09
I mărturie: Dragomir Cocea i Dumitru i Iuga i Stoica i Negoe i Neagoe
spătărelul i Stan cel mare ot Goleşti i Dobreşan ot Româneşti.
Measeţa aprilie 22 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
I scriu az, Stan spudeu. Şi pentru credenţa, ne-am pus şi degitili.
DANIC, Doc. ist., XXIX/327.
Orig. rom., hârtie ( 1 6 x 2 1 ).
Menţ., Panaitescu, Obştea, p. 1 1 4.
1 „unghi 3" ad. interlinear.
1 04 1 647 (71 55) aprilie 22
Zde bolearei hotarnici ai sventii mănăstiri ot Dălgopol, po ime: ot Dătcoi,

Bogdan stolnicul, ot Tit(u), Stoica logofăt, ot Mogoşani, Radu!, ot tam,
Drăgiulescul, ot Mătăsari, Stoica Cârjău, ot tam, Tecşan i Cornea i Radu!
Ţarălungă, ot Găieşti, Udrea, ot Petreşti, Baloe, ot Balomireşti, Radu! logofăt i
Oancea, ca să caute aceşti 1 2 boiari să hotărască moşiia sventii mănăstiri de la
satul Creţuleştii şi de la Ghimpaţi, însă despre megeiaşi şi să lipească moşie
lângă moşie, şi să hotărască şi de la Morteni, iar moşiia mănăstirii despre megeiaşi
şi iar să lipească moşie lângă moşie, cum easte legea ţărâi.
Şi să puie pietri şi hotară. Şi zioa la Sveataia Troiţe. I ispravnic, Manolie
vornic. Pis aprilie 22 dni, 7 1 55 ( 1 64 7).
Io Matei voievoda, milostiiu Bojiiu gospodin.
DANIC, M-rea Câmpulung, XII/5.
Orig. rom., hârtie (20 x 1 6), pecete aplicată.
Copie ibid . : ms. 204, f. 1 57; Doc. ist., CMX/224.
1 05 1 647 (71 55) aprilie 22
t MH/\OcTiJO Eo�i.o, iw MATEH EAcApAsA ROEROA" H rocnoAHH'h.

AARAT rocnOACTRO MH cie noR'kAeHie rotnOACTRA MH cR'kT'kH H
so�'hCTR'hH'kH MOHACTHP rAArOi\eMAro THtM'k H A , XPAM 41s'c n e Hie
IioropOJ\H U,'hH 1 şi părintelui egumenul Ştefan, ca să hie volnici călugării cu
această carte a domni(i)i mele de să-ş ţie siliştea ce se cheamă Moii ot sudstvo
Gorjăl de preste tot hotarul şi cu tot venitul ce se va alege şi să-ş are şi să
cosească şi călugării şi sloboziianii şi să-ş ţie vita şi stupinili acolo pre acea
1 10
moşâe, altu de cătră nimene val sau bântuiala să n-aibă, nici de cătră birari, nici
de cătră nici un sluj(i)toriu, pentru că pre această silişte ce scrie mai sus n-au
fostu bir pre dânsa tocma den zilele lui Mihai voievod.
Iar cine se va ispiti preste această carte a domni(i)i mele a le trage bucatele
sau a le face vrun val, acela om mare certare şi rea scârbă va petrece de cătră
domnia mea. HHAKO AA HECT, no pe't rocnOACTBA MH. H HcnpABNHK, CAM
pe't rocnOACTBA MH. IlHC AnpHAiE Ki AbHH, Ai>T x.iP'iiE ( 1 64 7).
t Îw MATEH BWEBWAA, MHAOCTiEtO lio;it<iEtO rocnOAHWb.
iw MATEtO BOHBOAA (m.p.)
DANIC, M-rea Tismana, XCil/29.

Orig. rom„ hârtie, (33 >< 2 1 ) pecete aplicată.
,
Copii ibid. : mss. 329, f. 5 1 0; 7 1 1 , f. 1 43.
poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă Tismana, hramul Adormirea
Născătoarei de Dumnezeu".
1 06 1 647 (71 55) aprilie 22
ţ 8'1. .3AKOH-k nOBEAi> focnOA'h .IJOr'l. CHHOM ÎcpAHAbBOM HA B'l.Ci>KO

Ai>TO AECETCTROBATH EAHKA AttJE CTAl.;it<HT H C'h BEAEqJiH CBi>TiH
BOrOHOCHiH WTbU,bl H AnOCTOAbl C'l.BAl.4JAWE HA nOMOttJb HA BAA
rOAi>TEACTBOM A'i!WAMb HAWblM'h H npi>AAWE HAM'h nOCAAl.AHiH 'IAAOM'h
HX, WBbl MHAOCTBON. H BAi>HiH H nOCTOM, WBbl MHAOCTHHi>MH H nOKAAHiE
wrpi>BATH CAI. WT B'hCi>KblX .3A'h H C'h B'l.CAl.KON. si>p'l!N. AA rOTOBH
B'i!AHM O\(CAblW ATH WH rAAC: nilpiHAi>TE K'h MHi> B'l.CHX Tp'i!�AAtOttJHM
C.t'K WBpi>MEHH H A.31:. O\(nOKOH Bbl; npiHAi>Te BAArOCAOBEHiE WTbU,A Moero
HACAi>A'i!HTE O\(rOTOBAHHO..V. RAM Ll,'IAPCTBO, WT Ci\O\(�EHie MHp'I!, B'h.3Ai\KAX
Bo CAI. H AACT MH mcTH, B'h;iKE�AAX Bi> HAnOHCTH MAI., HAr Bi>X H
WAEACTe Me, BMEH BAI.X H nocA1.THCTH MAI., c'I'pAHEH Bi>X H B'l.BEAOCTE
MAI., B'h TEMHHU,H Bi>X H npiHAOCTAI. K'h MH-k". Ge;it<e A.3, BAArosi>pHiH
H BAArO'lbCTHBiH H XpHCT'i!At0B1:.1BiH H CAMOAEP�ABHl:.IH, rocnOAAP'h 3eMAE
BAAXiHCK1:.1, lw MATet01 liAcApABA soesoA..v. B'l.cnoMAl.HO\(X H rocnoACTBO
MH Ci\080 AABHAA H npopOKA H U,Api> ri\ArOi\EqJA: nEAA;iKEHH HM�E
WTnO\(CTHWAI. CAI. BE.3AKOHiE HM�E npi>KpblWH CAI. rpi>cH"; nliAA;it<EH'h
MO\(;it<� EMO\(;iKE HE B'l.MEHHT focnOAb rpi>XA". ff nAKbl: nHM;it<E WBpA.30M
;it<Ei\AET'h Ei\HHH HA HCTO\(HHKH BOAHiH CHU,E ;it<Ei\AET'h A'i!WA MOA K TEBE,
liO;iKE". H nAKbl , R\KO;iKE CAM XpHCTOC .3AnOBi>AAB H pe'le: nEO\(Ai>T
MHi\OCTHBiH R\KO;it<E H l\.31:."; npO'IAA: nlJAA;it<EHH MHi\OCTHBiH R\KO Tbl
nOMHAOBAHH BO\(AET".
111
T �M:>KE nOT;i1.4JAXOM c� H rocnOACTSO MH, Ei\HKO no CHl\i> HAWHM'h,
S'h:>KAi>A�XOM O\(TREPAHTE H noKpi>nHTE H AAPORAX C'l.H sc�X'fbCTHiH H
61\Aro W6pA3Hbl H npeAnO'fHTAHHiH, E:>KE HAA sc�MH 'fbCTifO AApos,
HACT0�4JHX ciio XPHCostis' rocnOACTSA MH, csi>Ti>H, 60:-KECTsHi>H MOHACTHP
ri\ArOi\EMArO THCMi>HA, HAE:>KE ECT XPAM 'fbCTHOE oycneHiE EoropOAHU,E
H WTbU,tis' ertis'M EHA GTE�AH H SC�M MOl\E6Hb1M MHHXHM Ei\HU,H :>KH8tis'4JHX
s'I. W6blTEi\H TOH, IZ\KO, AA ECT'h csi>Ti>H, 60:-KECTRHi>H MOHACTHP RAMA
WT 8'1.C�X• IZ\:>KE HApHU,At1il.T C� WT 81\'l.KAH, nOi\OSHHtis', W6A'fH AA CE
3HAET'h, WT WATEU, AA:>KE AO :>KEAi>3HA spATA, WT S'l.C XOAOKtis' Ei\HKO
H3W6pi>TA;il.T c�. nOHE:>KE cie nMOSHHtis' 3A SAM'h WT 81\'l.KAH, WHA ECT'h
6bli\ csi>Ti>H MOHACTHp, npHTt1il.:>KAHA E4JE:>KE WT csi>TArO H Ci\ASHArO H
no6i>AOHOCU,A H npenOA06HA WTbU,A HAWErO HHKOAHMA HA'fAAHi>HWArO
cero csi>T1.1 XPAM, AAAHie H MHi\OSAHie npE:iKAE HAC 61>1sw1.1x 61\A:>KEHH
H OVMHl\OCTHSATEl\H noKOHHHbl CTApiH rocnOAAp1.1 WT Api>sH1.ix, H:>KE
61\AroovroAHSWblX npEA 60rOM H nOMHi\OSAi\ no csi>TAA MOHACTHP Cb
cero XOAOK, AA ecT1. HM si>'fHO s1.cnoMHHAHie, KAKO RHAi>X rocnOACTso
MH KHHrA noKOHHHA(ro) Herptis'A SOESOAA ErAA 6blCT TE'fEHiE, Ai>T ,x§"WR
H KHHrA AAH soesOAA, CHH'h PAAOVA soesOAA, Ai>T x.SW'fA H KHHrA
MHp'fEH SOESOAA, Ai>T X� H KHHrA MoicH SOESOAA H KHHrA IleTptis'
SOESOAA H KHHrA lii\HaAHAptis' SOESOAA, Ai>T x3ITT1 2 H KHHrA PAAOVl\08
SOESOAA MHXHi>, Ai>T x.iili\ 8'1.C 3A MHi\OSAHiE H 3A O\(TREP:>KAEHÎ0E,
C'hTSOpEHE C'h SEl\HKOE Ki\ETStis'.
T �M pAAi H rocnOACTRO MH C'l.M nocAi>AORAX wseM noKOHHHH H
61\A:>KEHH rocnOAAPbl A4JE C'l.M ovsepAHi\ no cie csi>TA MOHACTHP CbC CifO
XOAOK s1.1wwe nHc H C'l.C RAMA 3A SMH AA ECT'h csi>Ti>H MOHACTHP 3A
O\(TREp:>KAEHiE H WTbU,bl MHHXHM MOl\E6HHU,H 3A nH4J H 8'1. WCTpAB A
rocnOACTSA MH H pOAHTEAiH rocnoACTSA MH si>'fHOE s'l.cnoMHHAHie s
si>Kbl H HE T;il.KMO C'h cie XOAOK HO H C'l.C SAM 3A SOCOK WT 'lepHEU,H.
H tis'T SEPAHX rocnOACTSO MH cie MHi\OSAHiE H C'h SEl\HKOE Ki\ETsov:
no WWECTsie rocnOACTSA MH, KOro H3BEpET focnOA'h Eor'I. BblTH
rocnOAAP'h 3EMl\E 81\AWKOE, WT ni\EMEHHK HAWblX Hi\H WT HHO ni\EMEHHK,
MMJO C'h HMEHHM Eo:iKiH H Ilpe'fHCTA erw EoroMATEp'h, AA HACTASHT
Atis'x„ Gsi>T1.1x IZ\KO AA noHOSHT H AA tis'T REPAHTH ciH xpttcostis' rocnOACTso
MH 3A MHi\OSAHie. Toro focnOA'h Eor'h AA rA no'fHTHT H AA C'l.XPAHHT
8'1. rocnOACTSi> ero, H A 8'1. Btis'A E4JHX si>u,�x Atis'4JA ero 8'1. ovnoKOEHiE,
A A4JEAH:>KE HE no'fHTHT H HE noHOSHT H HE oyTspbAHT ciH XPHCostis'A
rocnOACTSA MH, AHtis' nonepeT H pA3Aptis'wHT H HCXABHT, TOro AA ECT
Tp'l.Ki\ET H AHATEMA H A�tis'peCAH WT Ttii csi>TblX WTbU,bl H:iKE 8'1.
HHKEH H AA 6tis'AET C'h itis'AA H C'h npOKi\ETOM lipi� HA EAHH MECTO R
Ri>Kbl, AMHH.
1 12
GE:lKE 0\(60 H CBEAETEAiH nOAArAx rocnOACTBO MH: nAH fEwpMA BEA
BAN " ApArOMHp BEA ABOpHHK " PAA\{A BEA Aorocf>ET " G-rpoE BEA
BHCTimp H AiHK4!1A BEA cnATAp H IlpEAA BEA KAtO'IAp H liApB4!1A BEA
CTOAHHK H PAA\{A BEA KOMHC H Ap-i.r4!1wHH BEA nEXAPHHK H KoCTAHAHH
BEA nocTEAHHK. H HcnpAKHHK, CAM rocnOACTKO MH.
H HA'IEPTA A.3, Il-i.pKO\{A Aorocf>ET PAA411A OKH'I, 411 rpAA Tp-i.roBH4JE,
AnpHAiE KK, Ai>T ,.x.i'ji'ite , Ai>T focnOAHA\ ,.xAXMS3•
lw MATEt0 1 BWEBWAA, MHAOCTitO lio:lKitO rocnOAHH'I..
iw MATEtO BOEKOAA (m.p.)
ţ În lege a poruncit Domnul Dumnezeu fiilor lui Israel ca în fiecare an să

dea zeciuială din câte agonisesc şi aceasta ştiind sfinţii părinţi purtători de
Dumnezeu şi apostoli ne-au vestit spre ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre
şi ne-au dat nouă, celor de pe urmă copii ai lor, ca unii cu rugăciuni şi cu
priveghere şi post, alţii cu milostenie şi cu pocăinţă să ne ferim de tot răul şi cu
toată credinţa să fim gata să auzim acel glas: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi
împovăraţi şi Eu vă voi odihni; veniţi binecuvântaţii părintelui Meu de moşteniţi
împărăţia pregătită vouă de la facerea lumii, căci am flămânzit şi Mi-aţi dat să
mănânc, am însetat şi Mi-aţi dat să beau, am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost
bolnav şi M-aţi cercetat, străin am fost şi M-aţi primit, în temniţă am fost şi aţi
venit la Mine". Iată eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul
şi singur stăpânitorul, domnul Ţării Româneşti, Io Matei 1 Basarab voievod mi-am
adus aminte şi domnia mea de cuvântul prorocului şi împăratului David care
zice: „Fericiţi cei cărora li s-au iertat fărădelegile şi cărora li s-au acoperit
păcatele"; „Fericit bărbatul căruia nu-i va socoti Domnul păcatul". Şi iarăşi: „În
ce chip doreşte cerbul izvoarele de apă, astfel doreşte sufletul meu către Tine,
Dumnezeule". Şi iarăşi precum însuşi Hristos porunceşte şi zice: „Fiţi milostivi
ca şi Mine"; alta: „Fericiţi cei milostivi că aceia se vor milui".
Pentru aceea m-am străduit şi domnia mea, cât a fost pe putinţa noastră, şi
am dorit să întărim şi să împuternicim şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă
faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor danii, acest hrisov de faţă
al domniei mele, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tismana, unde este
hramul cinstita Adormire a Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Ştefan
şi tuturor rugătorilor monahi câţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei,
dumnezeieştii mănăstiri vama din toate, care se numeşte de la Vâlcan, jumătate,
însă să se ştie, de la Olteţ până la Porţile de Fier, din tot venitul cât se va afla,
pentru că această jumătate de vamă de la Vâlcan, ea a fost a sfintei mănăstiri,
dată încă de la sfăntul şi slăvitul şi purtătorul de biruinţă şi preacuviosul nostru
Nicodim începătorul acestui sfănt hram, danie şi miluire de la alţi bătrâni domni
fericiţi, milostivi, răposaţi care au fost înaintea noastră din vechime, care au
plăcut lui Dumnezeu şi au miluit sfănta mănăstire cu acest venit, să le fie lor
113
veşnică pomenire, cum am văzut domnia mea cartea răposatu(lui) Negrul voievod,
când a fost cursul anilor 6802 şi cartea lui Dan voievod, fiul lui Radul voievod,
din anul 6894 şi cartea lui Mircea voievod, din anul 6895 şi cartea lui Moisi
voievod şi cartea lui Petru voievod şi cartea lui Alexandru voievod din anul
70882 şi cartea lui Radul voievod Mihnea din anul 7 1 30 tot de miluire şi de
întărire, făcute cu mare blestem.
Pentru aceea şi domnia mea am urmat acelor răposaţi şi fericiţi domni şi
am întărit această sfântă mănăstire cu acest venit mai sus-scris şi cu vama de boi,
să fie sfintei mănăstiri de întărire şi părinţilor călugări rugători de hrană şi de
trebuinţă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire în veci
şi nu numai cu acest venit, ci şi cu vama de ceară de la Cerneţi.
Şi am întărit domnia mea această miluire şi cu mare blestem: după trecerea
domniei mele, pe cine îl va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării
Româneşti, din neamul nostru sau din alt neam, mă rog în numele lui Dumnezeu
şi al preacuratei Maici a lui Dumnezeu, să-l îndrume Sfântul Duh ca să înnoiască
şi să întărească acest hrisov de miluire al domniei mele, pe acela Domnul
Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare
sufletul lui să fie în odihnă; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări
acest hrisov al domniei mele, ci-I va călca şi-l va strica şi-l va nimici, acela să
fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 3 1 8 sfinţi părinţi cei de la
Nicheia şi să fie cu Iuda şi cu blestematul Arie la un loc în veci, amin.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Gheorma mare ban şi Dragomir
mare vornic şi Radu! mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi
Preda mare clucer şi Barbu! mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare
paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi domnia mea.
Şi am scris eu, Pârvul logofăt Radulovici, în cetatea Târgovişte, aprilie 22,
anul 7 1 55, anul Domnului 1 6463.
Io Matei 1 voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
DANIC, M-rea Tismana, XCI/ 1 3 .
Orig. slav, perg. (5 1 x 4 1 ), pecete atâmatâ, căzută.
Cu o trad. rom. de Dionisie Ecleziarh. Alte trad„ ibid„ mss . : 329, f. 1 36; 7 1 1 , f. 83-84 v.
I MAT.&.EIO.
2 Anul nu corespunde cu domnia lui Alexandru voievod.
3 S-a luat în consideraţie văleatul.
107 ( 1 647 aprilie 23)
t Adecă eu, Micul feciorul lu Pătru, scris-am acesta zapis al meu să fie de
mare credinţă la mâna părintelui Nictarie, egumenul de la Brad, cum i-amu
1 14
vândut l pogon de vie şi cu un rozor în câ(m)p. Viia să fie făcătoare alăture cu
viia mănăstirie dere(p)t pret l OOO de bani.
Şi la tocmeala noastră fost-au: Barbu! căpitan şi Crăciun armaş şi Stan
[ ] 1 şi Mane [ ] 2 şi mulţi oameni buni.
• • • . . .
Şi am scris eu, MHoro rp�x3 , popa Stoica.

Şi eu, Mihul pentru credinţa, pu[s-am] 2 şi pecete.
Barbu! căpitan4•
DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, 111/3.
Orig. rom., hârtie (20 >< 1 6); sigiliu inelar.
Copii ibid.: mss. 44 1 , f. 8 v; 459, f. 87-87 v.
Datat după copii.
1 Indescifrabil.
3 „Mult păcătosul".
108 1 647 (71 55) aprilie 25
ţ Adecă eu, lonaşco ot Novaci, scris-am acesta al miu zapis, să fie la mâna
jupanului Bunii vistiiarului, cum se se ştie că i-am vândut toată partea mea de
moşie den sat, den Grădişte, den câmpu, den apă, den pădure, de prestă tot
hotarul, dereptu bani gata ughi 43.
Şi am vândut de a mea bunăvoie, fără nece o silă, şi cu voia feciorilor
mi(e)i. Însă să fie moşie fără rumâni, să-i fie moşie stătătoare.
Şi mărturie: Gheorghe vistiar, Drăghici spătar, Pană logofăt, Andreiu şătrarul,
Mâinea slugearul, Ghidul comisul, Bobe iuzbaşa, Voico vomecul ot Bucşane,
Preda comisul şi bratiia ego, Vintilă postealnicul.
Însă păntru aceşti bani ce i-am luat pre moşie, stânjăni 86 ot Grădişte.
Pis measeta aprel dni 25, leat 7 1 55 ( 1 647).
Gheorghie vistiar
Pană logofăt ot Filipeşti
Drăghici portar
Preda comis
Mâine slujer
Ghidul comis 1 .
DANIC, Doc. ist., CCCXCIX/53.
Orig. rom., hârtie (30 >< 21 ).
1 15
1 09 1 647 (71 55) aprilie 25
t MHAocTieJO Eo�ieJO, iw MATEJO EAcApAsA &OEKOAA H rocnOAHH'"b.

AA&AT roc n OACTRO MH cie no&eAil.Hie rocnoACTRA MH c &il.Til.M4is',
so�ecT&HblH MOHACT1>1p rAArMEMAro THcM'kHA, XP""'" 'lbCTHAro OvcneHie
EoropOAHU,E H WTbU,4is' er4is'MeH GTe�AH 1 ca să fie în pace de acum nainte de
cătră mănăstire ot Hotărani, pentru căce că se-au sculat călugării de la Hotărani,
zicând că au şi ei moşie între Bistreţ şi între Măceş şi în baltă şi în uscat.
Într-aceea, domnia mea am căutat pre dereptate şi singuru domnia mea am ştiut
pentru acestu lucru, cum că n-au avut Hotăranii nici o treabă între Măceş şi între
Bistreţ, nici în baltă, nici în uscat, că această baltă a fost începută mai dennainte
de sfântul Nicodim.
Derept aceea, am dat domnia mea sventii mănăstiri Tismana şi părintelui
Ştefan egumenul ca se aibă bună pace de cătră mănăstirea Hotăranii, mai mult
val să n-aibă. Aşijdir(ea)şi voi, Răcocenilor, aici, naintea divanului domni(i)i
mele, scos-a părintele egumenul Ştefan o carte bătrână a lu Alexandru vodă snă
Mihnev vodă, vnuc Mircev vodă, leat 7078, scriind toată partea popei Mâinei
den Racoţi şi de moşie şi de cumpărătoare închinată toată sventii mănăstiri
pentru pomeana, ci să i-o alegeţ toată, să o ţie cu pace. Iar să vă va părea cu
strâmbul, să veniţi de faţă. HHAKO AA HECT, no pe'I rocnOACTRA MH. H
HcnpARHHK, CAM peKOX rocnOACTRA MH. llHc AnpAie K€ AbHH, Ail.T x.ijliie
( 1 647).
t iw MATEJO &we&wAe, MHi\OCTiJO Eo�iJO rocnoAHH'"b.
iw MATEJO ROEROAA (m.p.)
DANIC, M-rea Tismana, LXIIl/3.

Orig. rom., hârtie (33 ><22), pecete aplicată.
Copii ibid: mss. 329, f. 6 1 1 v; 337, f. 304; 1 2 1 8 , f. 33 v-34.
EDIŢII: Nicolaescu-Plopşor, Monografia, p. 36-3 7 .
1 „Din mila l u i Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod ş i domn. Dă domnia m e a această
poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă Tismana, hramul cinstitei
Adormiri a Nâscătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Ştefan".
110 1 647 (71 55) aprilie 25, Târgovişte
t MHi\OcTiJO Eo�iJO, iw MATEJ0 1 EAcApAsA &oe&OAA H rocno [AHH1.] 2

RbCOH 3eMAH Ovrrppo&AAXiHcKiH. AA&AT rocnoACT&o MH ciH noseAeHie
rotnOACTRA MH c&'kT'kH, so�ecT&Hil.H enHcKoniH wT P1:.1sHHK, rAE�e
116
ECT'l:. XPAM EPAPXArw 'llOAWTBopu,A HHKMA M.HpAAHKiECKH H '11:.CTH-kHwov
WTl:.U,'ls' H A [ WEMO\( K ] 2\(p HrHATiE EnHCKWn CB-kT.v.... EnHCKWniH H B'l:.C ...M
HHOKWM W64JEM :IKHTEAH BI:. CB-kTOH W61:.1TEAH, RlKO AA ECT'l:. CB-kT-kH
enHCKOniH Bl:.IWE PE'IEHHA Bl:.C BHHApH'ltOA EAHKO 60\(AET WT B-kcex
BHHOr [ p4A] 2. Rl:iKE CO\(T '6 A-kA'ls'A CEAOB H4pHU,AET c ... Movep ... CKA WT
CO\(ACTBO 8.V.A'l4, E:iKE ECT'l:. CA0603iE CB-kT.v. ... enHCKOniH WT P1:.16HHK,
nOHE:iKE CitO BHHApH'I WT H4 Movep ... CK4 6b1CT [ rocnOACK'ls'] 2, HokCT HM4A
CB-kT4 enHCKOnie HH EAHA CM... WEHiE. c;\ nOTOM, K'l:.A4 ECT'l:. 61:.!A HblH-k
B'l:. Al:.HiH rocnOACTB4 MH, 4KO nOA4POB4t\ ME ECT C'l:. rocnOACTBiE HA
np-kcTOA CB-kTonO'IHBWl:.IX np-kA...Ai rocnO.,,C T BA MH [ .„2 ] C'l:. wcpi:.AiE
npiHM-kXOM H B'l:.cnoM... H'ls'X rocnOACTBO "'" CAOBO AABHAA H npopoKA
U,Ap-k rA4rOAE4JA: n6A4:iKEH'l:. M'ls'.*E EM'ls':itee HE Bl:.MEHHT rocnOA'l:. rp-kxA
H 6AA:iKEH'l:. M'ls':iKE MHA'ls'.v. BEC Al:.Hb". T...M*E, BHA�4J [E H ] 2 rotnOACTBO
MH KAKO cie enHCKOnie c'ls'41iH CB ... 4JEHHH'IECK4 :iKHTiE CHp-k'I, BTOp4rO
np-kCTOA no nWAW6ilO np-kWCBE4JEHCTB� MHTpOnOAiHCKbl 3EMAE HAW ...
BAAXiHCKiH H HE HM... 4JE XOAOK B'l:. O\(AOBCTBO BI:. 'IACT"'h KAKO CE
nWAWBAET, nOMHCAHA ci:.M H3 K'l:.H-kTpb c p i:.AU,A rocnOACTKA MH H
nOT.V.4J4XOM c ... TEPE Cl:.M O\(TKl:.PAHX H npHAO:iKHX rocnOACTKO MH no
cK-kTA EnHcKonie c"'hc cit0 M4AO XOAOK [ KH] 2we nHc wT HA M'ls'ep ... cKA
AA ECT CK-kT-kH enHCKOniH BI:. 'ls'TKpb:iKAEHie Kb B-kKM, A WTblJ,bl MME6Hbl
MHHXHM BI:. nH4J H Kb wcTpA6.
(T)...M 0\(60 H Bbl WTblJ,bl CK-kTH, MOt\IO BH CI:. HMEHHM IJO;.KiEM H
np-k'IHCTA ero Eoro MATEP"'h A4 Ki:.cnpiHMAETH cie HAWE MAAO nOAAHie
B"'h HME MHOro H Kl:.CnOMEHH HAC Kb CK-kTA KAWE TAHHA HA 60:iKECTKHA
AET\(priE H HA CK-kTOE :iKpbT.V.KEHHK A BAC :IKE AA B l:.C nM'ts''IHTH Kb
WBl:.ITEAH HEBECHiH Kb U,ApCTKiE Gl:.IHA JiO:it.:ilO EM'ls':iKE H-kCT KOHU,A, C"'h
CK-kTblMH npAKEAHHM CKOHMH.
TAKO:iKAE H no WWECTKiE rocnOACTB4 MH, KOro H36EpET rocnOAb
Eori:. 61:.!TH BAAAATEA 3EMAE 8A4WKOE A" HACTABHT A�xi:. GB-kT1:.1 AA
'ls'T BPl:.AHTH H AA nOHOBHTH cie KHHr rocnOACTBA MH 3A MHAOBAHiE, Toro
rocnOAI:. Eori:. AA rA no'ITET H AA C"'hXPAHHT K'l:. rocnOACTK-k ero H 4 K"'h
6'1s'A.t.4JHX B-ku, ...x A�WA ero Bi:. 'ls'noKOEHie. A A4JEAH:iKE HE no'ITET " HE
nOHOBHT, A H'ls' pA30pET H nonEpET H HCXABHT cie MHAOBAHiA rocnOACTBA
MH, TO ro AA ECT TP'l:.KAET H AHA.0rEMA WT THî CB-kTbl WT"'hlJ,bl [ H] :iKE
K'l:. HHKEH H AA HMAT '14CT Cl:.C i 'ls'A A H Cb. 4pi... H4 EAHH M... CTO B B-k1rn,
AMHH, 3AHE:iKE CHU,E Cl:.M O\(TBEPAHA cie MHAOBAHie AA HMAT Tp-k6'1s'
T.V.KMO 'IAOB-kU,iH enHCKOnieB Cl:.C cero [x] oAOK, A Ap'ls'r HHXTO H HE WT
KOrO:.KAO HenOKOA-kBHM nopH3MO rocnOACTBA MH.
Ge:iKE CBEAHTEAiH nocTABHX rocnOACTKO MH: nAH ApArOMHp BEA
BOpHHK H PAA\(A BEA AOrocţ>eT H GTpoE BEA KHCTimp H AiHK'ls'A BEA
117
cm.TAP H IlpEAA REI\ Kl\l:O'fAP H EApS'!s'I\ REI\ CTOl\HHK H PAA\{'I\ REI\ KOMHC
H Ap'br'!s'wHH REI\ nEXAPHHK H KocTAHAHH REI\ nOCTEl\HHK. H HcnpARHHK,
CAM pE'f rocnOACTRA MH.
H A.3, Ilbps'!s'A l\OrO�ET, nHCAX '!s' TbproRH4JE, AnpHA K'E AbHbl
a:l.AAMl\E�E ArhT .x.3"P'i1e ·
iw MATEI-O RWERWAA, MHAOCTil:O Eo�il:O rocnOAHHb.
iw MATEI-O ROHROAA (m.p.)
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei 1 Basarab voievod şi do[mn]2 a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii
episcopii de la Râbnic, unde este hramul ierarhului făcător de minuni Nicolae de
la Miralichia şi preacinstitului părinte al no[stru, ch]2ir Ignatie episcop al sfintei
episcopii şi tuturor călugărilor trăitori de obşte în sfăntul lăcaş, ca să fie sfintei
episcopii mai sus-zise tot vinăriciul cât va fi de la toate vi[ile]2 care sunt în dealul
satului ce se numeşte Muiereasca din judeţul Vâlcea, care este slobozia sfintei
episcopii de la Râbnic, pentru că acest vinărici de la Muiereasca a fost [domnesc]2,
n-a avut sfănta episcopie nici un amestec. Iar apoi, când a fost acum în zilt:;le
domniei mele, dacă m-a dăruit cu domnia la scaunul sfăntrăposaţilor strămoşi ai
domniei mele[ . . . ]2 cu osârdie am primit şi mi-am amintit domnia mea cuvântul lui
David proorocul şi împăratul care spune: „Fericit bărbatul căruia nu-i ţine domnul
în seamă păcatul şi fericit bărbatul care milueşte în toată ziua". De aceea, văzân[d
şi]2 domnia mea că această episcopie fiind de viaţă sfinţită, adică al doilea scaun
după asemănarea preasfinţitei mitropolii a Ţării noastre Româneşti şi neavând în
parte-i venit îndestulător cum se cuvine, m-am gândit dinlăuntrul inimii domniei
mele şi m-am străduit de am întărit şi am dăruit domnia mea sfintei episcopii acest
puţin venit mai [su]2s-scris de la Muiereasca să fie sfintei episcopii de întărire în
veci, iar părinţilor monahi rugători de hrană şi de trebuinţă.
(De) aceea şi voi părinţi sfinţiţi, vă rog în numele lui Dumnezeu şi al
preacuratei lui maici să primiţi această mică danie a noastră întru mult nume şi
să ne pomeniţi în sfânta voastră taină la dumnezeiasca liturghie şi la sfăntul
jertfelnic iar pe voi să vă primească în lăcaşul ceresc în împărăţia Fiului lui
Dumnezeu care nu are sfârşit, cu drepţii săi sfinţi.
De asemenea şi după plecarea domniei mele, pe cine va alege Domnul
Dumnezeu să fie stăpânitor al Ţării Româneşti să-l îndrume Sfântul Duh, să
întărească şi să înnoiască această carte a domniei mele de miluire, pe acela
Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile
următoare sufletul lui în pace. Iar dacă nu va cinsti şi nu o va înnoi, ci o va călca
şi o va strica şi va nimici această miluire a domniei mele, acela să fie de trei ori
blestemat şi anatema de 3 1 8 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu
Iuda şi cu Arie la un loc în veci, amin, pentru că astfel am întărit această miluire
ca să aibă treabă numai oamenii episcopiei cu [v]enitul lor, iar nimeni altul şi
de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
118
Iată martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic şi Radul mare
logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi Barbul
mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin mare
postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
Şi eu, Pârvul logofăt, am scris în Târgovişte, aprilie 25 zile şi de la Adam
anul 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, Doc. ist., XCV/66.
Orig. slav, perg. (35,5 x 44), rupt la îndoituri, sigiliu timbrat.
Trad. rom., ibid., XC/49.
Rez., (Athanasie al Râmnicului), Ep. Râmnicului, p. 42; Iordan, lgnatie mitrop. Ţ. Rom„
p. 40 1 .
1 MAT.e.eio.
111 1 647 (71 55) aprilie 26
ţ Adecă eu, Andreiu, împreună cu văru-meu, Stoica den sat din Turburea,
scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă la
mâna dumnealui jupânului Drag(o)mir grecul ot tam, cum să să ştie că i-am
vândut partea noastră de moşie den Turburea, den şezutul satului, den câmpu,
din pădure, den apă şi den munte şi de preste tot hotarul cât să va alegi partea
noastră acestor 2 veri carii scriem mai · sus, însă o pajişte1 din munte, pri numi
în Costili Căldării şi pisti hotar delniţe 2, pre bani gata ughi 1 7. Şi o-m vândut
de a noastră bunăvoie, fără nici-o silă, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în
vec, lui şi ficiorilor şi nipoţilor şi strinipoţilor şi cini să va tragi di dumnilui.
Şi cându am făcut acestă scrisori, fost-au mulţi om(i)ni buni mărturii, po
ime: Aldea i snă ego, Barbul i Radu din sat din Turburea i Stan vătaf i brat ego,
Iordan i Cârstea i Ispas i Tudor i Oprea Boldiscul ot Berindişti i Stanciul de
acolo. Şi pentru adivărată credinţă, pusu-ne-m mai jos degeteli să să crează.
Pis aprili 26 dni, Jet 7 1 55 ( 1 647).
I pisa az, Radu logofăt din Uişti.
Eu Andriiu. Eu Stoica. Eu Alde. Eu Barbul. Eu Radu. Eu Stan. Eu
Iordan. Eu Cârstea. Eu Ispas. Eu Tudor. Eu Oprea Boldiscul. Eu Stanciul.
DANIC, Ep. Argeş, XV/I I .
Orig. rom., hârtie (3 1 x 22).
Copie ibid„ ms. 1 68, f. 1 3 2 v.
119
112 1647 (71 55) aprilie 26
Adecă eu, Ghinea şi Badea, scris-am al nostru zapis cum să să ştie că am

vândut ocina ce am cumpărat-o de la Stan Păcală şi de la frate-său, Şărban, câtă
le-au fost partea preste tot. Şi o am vândut de bunăvoia noastră Costei, vărului
nostru, pre bani gata ughi 6.
Şi mărturie den sat, anume: uncheaşul Dumitru şi Dragotă Iane, Dumitru
Ratea, Nedelco, snă Stanciului.
Şi am scris eu, popa Dragomir ot tam. Pis measeta aprilie dni 26, leat 7 1 55
( 1 647).
DANIC, Ms. 479, f. 42 v-43.
Copie rom.
Alte copii, ibid.: mss. 349, f. 339; 484, f. 40 v-4 1 ; 7 1 0, f. 63 8, toate cu văleatul 7085.
113 1 647 (71 55) aprilie 26
ţ Adecă eu, Stanciu!, feciorul Lupului ot Popeşti, scris-am acesta al meu

zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Apostolache comisul şe a
jupâneasii dumnealui, Voichiţei, cum să se ştie că le-am vândut dumnealor ocină
la Mâstâneşti, den partea bărbulească, care ocină au fost cumpărat tată-meu de
la Tatul, ocină a treia parte. Şe dentr-acea ocină care am ţenut de la Tatul, a treia
parte, fost-am trei fraţ, ci ce mi se-au vândutu a treia parte dintr-aceia, am
vândut dumnealui şi celelalte doao părţi de ocină care sânt dentr-acea ocină, iar
easte la dumnealui, că o-u vândut vomicul Ciocoro. Şi partea mea de ocină o-m
vândut dumnealui derept bani gata 300. Şe i-o-m vândut dumnialui ocină de a
mea bunăvoie şi cu ştirea tutoror megiiaşilor, ca să fie dumnealui ocină de moşie
şe coconilor dumnealui şe nipoţilor şe strenepoţilor dumnealui, neclătet în veci.
Şe la tocmeala nostră fost-au Neagoe ot Cheojdeni şe uncheaşul Bogdan
ot tam.
Şi am scris eu, Stanciu! logofăt. Şi pentru cred[in]ta, mi-am pus degetul.
Pis measeţa aprilie 26 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
DANIC, M-rea Slobozia lui Enache, XX/S.
Orig. rom., hârtie (29 >< 2 1 ).
Copie ibid.: ms. 3 1 4, f. 4 1 3 .
114 1 647 (71 55) aprilie 27
Jupan Dragomir vei dvornic scris-am cartea noastră acestui om, anume
Braşov şi cu feciorii lui, ca să fie volnec cu aceasta carte a noastră de să-şi
ţie o delniţă preste tot, cum scrie şi în cartea măriei sale domnu nostru, care
120
moşie este în sat în Bărbuleţu, judeţul Dâmboviţii, pentru că au venit a 1 c 1
înainte în pâră cu Radu! şi cu Sora, de zice Radu! şi Sora cum să fie şi ei
pre acea delniţă fraţi.
Într-aceea, domnul nostru Io Mateio Basarab voievod au judecat şi au făcut
şi carte cum să-şi ţie acea moşie. Ci ei nu s-au lăsat nici pre acea judecată, ci
au mai venit a doa oară înaintea noastră. Ci noi am judecat şi am dat această
carte a noastră lui Braşov şi feciorilor lui, ca să-şi ţie ei acea delniţă, de acum
înnainte în bună pace, cum scrie şi în cartea domnească. Iar ce om nu va asculta
de această carte a noastră, mare certare va avea de către noi. Aceasta am scris
[ . . ] astăzi după zisa noastră.
.
Am scris, aprilie 27 zile, ve leat 7 1 55 ( 1 64 7).

EDIŢII: Vasilescu, Documente, p. 226; Potra, Te=aur, p. 240.
115 1 647 (71 55) aprilie 27
t Adecă eu, Macaveiu ot Polovini, scris-am acesta zapis al mieu ca să

fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Preda vel cliucer Brâncoveanu!,
cum să se ştie că m-am vândut dumnealui dempreună cu feciorii miei, anume:
Stoia, dereptu ughi 9 şi Neagu!, feciorul Stoii derept ughi 5 şi iar Stan se-au
vândut dereptu ughi 9, bani gata. Şi am luoat şi eu, Macavei,. iar ughi 9 şi cu
câţi feciori le va dărui Dumnezeu, de acum înainte. Şi ne-am 1 vândut dumnealui
de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă. Şi ne-am vândut pre urma tuturor
polovinenilor în luna lu aprilie 27 dni, cându au fostu leatul 7 1 55 , şi cu câtă
ocină se va alege. Însă polovinenilor sântu de-mpreună cu Vlădilă, ce easte
despre tot hotarul cât se va alege, den hotar până în hotar şi dân şăzutul
satului. Şi iar un fecior al mieu, Macavei, ce sântu mai sus-scris, ce au fugit,
nu i-am dat să aibă nimic parte den ocină, ce o am dat toată dumnealui jupan
Predii vel cliucer.
Şi cându ne-am vândut, vândutu-ne-am 1 cu ştirea tuturor megiaşiilor den
satul nostru.
Şi la vânzarea nostră, fost-au mărturie toţ boiarii divanului carei-şi vor
pune peceţili şi iscăliturili mai jos într-acestu zapis.
Şi pentru adeverită credinţă, pusu-ne-am 1 şi noi degetele, în loc de peceţi.
Pis april 27 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Macavei.
Stoia.
Stan.
Pârvul logofăt Fălcoian mărturie2.
121
DANJC, M-rea Brâncoveni, XIl/4.
Orig. rom., hârtie (3 1 " 20).
Ment Panaitescu, Obştea,
.• p. I O I .
I H'°kAM.
t MHi\OCTiet0 :Go*iet0, lw MATeH :GAcApAsA ROeROAi H rocnOAHH'I.

R'hCOH 3eMi\e 't/rrppORi\AXiHcKoe. AHAT rocnOACTRO MH ciH noRei\-kHie
rocnOACTRA MH CR-kTOM'&' 60*eCTRHiH MOHACTHP H3 AM RApow :Gb'Kb'pe41H,
XP""' GR-kTAA TpoHtţ'h H wTi:.tţb' erb'MeHA 4TAHAcie H Rt-kM HHOKOM
ei\HlţH *HR'&'4JHX R'h W6HT-ki\H TOH, RlKO*e AA eCT CR-krlH MOHACTHp
H-kKoe Re'fHHH b' cei\o '&' 3'hBi\'hRlHH wT tb'AtTRO 6"xos, HA HMe: lsAH
CHHb. MAi\ :GAp6'&'i\OR H C'hC spATiH ero, no HMe: :GpATb'i\ H [ ] I H C'hC •••
CHHORH HX H \UAH'fA CHH'I. Rei\ :GAp6'&'i\OR H C'l.C CHHORH ero H Ill e psAH
CHH'I. GTOHK'l.R H C'l.C CHHORH ero, noHe*e eCT ciH RHWe pe'feHH Re'fHHH
WHH cb'T SHi\H 3A A-kAiHo :G-ki\'ftOR wT IlomH'I. no l'Z\i\OMHtţA H *b'nAHHtţes
ero, Mb'wes WT Cei\O WT 3'h6i\'hRlHH WT Cb'ACTRO 6i\XOR e4JH*e WT
HAIO npe*Ae Rp-kMe. H R'hC 6Hi\ no pA3i\OrA HM C'l.C A06p0 MHpHO.
4 noTOM, K'hAA ecT SHi\ npe Ab.HH noKOHHAro Ill e psAH soeROAb. A
POAiTei\iH WReM Re'fHHH RHWe pe'fHHH WHH eCT nOAirAi\ npb'x C'hC
:G-ki\'flO WT Ilomwi. peKb'4JHX KAKO H-kCT 6Hi\ Re'fHHH eM'&' HH*e eCT
HMAi\ Tp-ksb' C'l.C WHHMH. H R'l.3HMAi\ ecT Re'fHHiH H 3AKOH WT npeA
nOKOHHAro III e p6AH ROeROA îif MeriAWH Tepe ecT 6Hi\ 3AKi\ei\ KAKO H-kCT
BHi\ se'fHHH. 4 noci\-k :G-ki\'ftO WH ecT R'l.3HMAi\ 3AKOH npe3 3AKOH K;\
3A 6M-kpH H nonHpAi\ ecT no Re'fHHH H CTOAi\ Re'fHHiH 6HTi Re'fHHH,
nAKH*e no pA3i\OrA :G-ki\'flOR, KAKO ecT 6Hi\ H WT HAIO npe*Ae. H R'hC
6Hi\H Re'fHHH C'hC A06p0 MHpHO.
4 nOTOM, K'hAA ecT BHi\ npe Ab.HH noKOHHAro PAAV" ROeROAb. R'I.
ni.pRoe peAb', A cR-kTAA MOHACTHP Gs-kTAA TpoHtţ'I. WHA ecT HMAi\
W'fHH'I. H Re'fHHH b' Cei\O :G-ki\'fOR b' IIORlH'h HA f'Z\i\OMHlţA, A :G-ki\'flO H
*'&'nAHHlţA ero, Mb'wA, WHH e4JH*e eCT HMAi\H W'fHH'h H Re'fHHH RHWe
pe'feHH b' cei\O b' 3'1.si\'l.RlHH KOA cei\o Mi.He4JiH cRiiT-kH MOHACTHPH
GR-kTAA TpoHtţA. TA*e C'hTROPH" ecT '&'cTpoeHie :G-ki\'ftO H *b'nAHHtţA
ero, Mb'wA C'hC GR-kTAA TpoHtţA H C'hC wTi:.tţb' erb'MeHA f pHropie Tepe
eCT AAi\ W'fHHA HM H Re'fHHiH RHWe nHC WT 3'h6i\'l.RlHH cs-krlH MOHACTHP
GR-kTAA TpoHtţ'I., A GR-kTAA TpoHtţ'h H wTi:.tţb' erb'MeHA fpHropie AARAi\
1 22
ECT li'kA'll<'R H �'is'nAHHU,ER ero, M'ls'wiH W'IHHA H RE'IHHiH WT IIOli.\H'h
HA laAOMHU,A, W'IHH'h PAAi W'IHH'h H RE'IHHH PAAH RE'IHHH H C'h.C 3AnHc
WT npoMEHEHie. H R'h.C AP„�"" ecT cR'kTAA MOHACTHP GR'kTu TpoHU,'h
CiH RE'IHHH H C'h.C W'IHHA WT 3'hGA'hli.\HH C'h.C AOGpO MHpHO.
� nOTOM, K'hAA ECT GHA HHH'k R'h AbHH rocnOACTRA MH no C'hMP'hT
E'ki\'ll<'R H no C'h.Mp'h.TH POAiTEAiH WREM RE'IHHH, A CiH RHWE pE'IEHH
RE'IHHH, i RAH, CHH'h MAA liApG'is'MR H C'h.C GpATiH ero H WAH'IA CHH'h REA
liApG'is'A H Ill e pGAH CHH'h GTOHK'hR, WHH ECT nOAHrAA np'is'x C'h.C WTbU,'is'
�TAHAcie, er'is'M EHA WT GR'kTAA TpoHU,'h, peK'is'4JHX KAKO H'kcT GHAH
RE'IHHH IJ'kA'll<'R WT 3'hGA'hli.\HH, HH�E ECT HMAA WH pAGOT C'h.C WHHMH
H GErAA ECT WHH WT CEM. g„ TOM, WTbU,'ls' er'is'M EHA �TAHACie WT
GR"hTAA TpoHU,'h, AKO RHA"hX cHu,e, 'is'4>ATHA ecT no MAHMAKH H no
�AeaAHAp'ls', RH'ts'U,iH li'kA'll<'R, R\KO�E AA HMAT AARATH RE'IHHiH CR'kT'kH
MOHACTHP wT 3'hGA'hli.\HH RHWE pe'IEHH, HAH AA AP'h�HT GR'kTAA TpoHU,'h
A"hAiHA H RE'IHHiH WT IIOli.\H'h, npOMEHEHie. g„ TOM, RH'ts'U,iH li"hA'll<'R
RHWE nHCAHH, WHH npiHAET npEA rocnOACTRA MH 'is' REAHKiH AHRAH C'h.C
EAHA pA3MrA WT GM'kpH WT TEX KA GM'kpH KAETORU,H, 'ITO ECT GHA
nonHpAA 'ts'HKOM CH li'kA'll<' no RE'IHHH, HA HME: MAHMAKH ROpHHK H
ÎWpAAKH ROpHHK H �AG'ts'A KOMHC WT 1Jp"h30E H ÎWHAWKO KOMHC WT
G'h.K'is'mHi, Tepe ecT CREAiTEACTRORAA WHH npeA rocnOACTRA MH 'is' AH
RAH KAKO ECT GHA 3AKAEA TOrAA npe.3 3AKOHA RE'IHHOM H KAKO ECT GHA
WCTAA RE'IHHiH WT 3AKOH H WT c'ls'�AEHie H KAKO ECT GHA C'hTROpHA
li'kA'll<' H �'is'nAHHU,A ero, M'is'wA npOMEHEHie C'h.C cR"hTAA MOHACTHpe
GR'kTAA TpOHU,'h KAKO ecT RHWE nHCAHO.
g„ TOM H rocnOACTRO MH C'h.M rAEAAX H C'ls'AHX no npAR H no 3AKOH
K'ts'n Ho C'h.C RCHXMH nO'IHTEHHMH npARHTEAiH rocnOACTRA MH H
HCTEHCTRORAA ECT H rocnOACTRA MH KAKO ECT GHA WCTAA RE'IHHiH WT
3AKOH H KAKO ecT XOAHA C'hC AACKAHie. TA�E AARAA C'hM H rocnOACTRO
MH AA ECT RE'IHHH CR"hT"hH MOHACTHp GR"hTAA TpOHU,'h KAKO ECT GHA
H poAiTeAiH HM, noHE;.KE ecT WCTAA RE'IHHiH wT 3AKOH H WT c'is'�AEHie,
H HE WT KOrO�AO HEnOKM"hGHMO nopH3MO rocnOACTRA MH.
Ge�e H CREAiTEAiH nocTARHX rocnOACTRO MH: �'is'nAH fiwpMA
REAHKiH GAH KpAAERCKAro H �'is'nAH ApArOMHp REA AROpHHK H �'ls'nAH
PAA\(A REI\ Awrw4>eT H �'is'nAH GTpoE REA RHCTimp H �'is'nAH AiHK'ls'i\ REA
cnATAP H �'is'nAH liApG'is'A REA CTMHHK H �'is'nAH Ap'h.r'is'WHH REA nexAPHHK
H ;ii<'is' nAH PAA\(A MHXAA'IA REA KOMHC H �'is'n AH KwcTAHAHH REA nocTEAHHK.
H HcnpARHHK, ;ii<'is'nAH PAA\(A REA Mro4>eT.
H A.3, A'ts'M HTp'is' Mro4>ET, HAnHCAX R'h HACTMHH rpAA\( Tp'hrORH4JE,
M'kCEU,A AnpHi\ Kl AbHH H WT �AAMA AA�E AO HHH'k TE'IEHiA A"hTWM,
R 'h A'kT O .X.3jliie .
t iw MATEI<' RWERWAA, MHAOCTil<' Eo�il<' rocnOAHH'h.
lw MATEI<' RWOEROAA (m.p.)
123
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată
Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei
dumnezeieştii mănăstiri din jos de oraşul Bucureşti, hramul Sfânta Troiţă şi
părintelui egumen Atanasie şi tuturor călugărilor, câţi vieţuiesc în acel lăcaş,
ca să fie sfintei mănăstiri nişte vecini în sat la Zăblăiani din judeţul Ilfov,
anume Ivan, fiul lui Barbu) cel mic şi cu fraţii lui, anume Bratul şi [ . „ ] 1 şi
cu fiii lor şi Oancea, fiul lui Barbu) cel mare şi cu fiii lui şi Şerban, fiul lui
Stoica şi cu fiii lui, pentru că aceşti vecini mai sus-spuşi ei au fost de moştenire
ai lui Belciu din Poiana pe Ialomiţa şi ai jupaniţei lui, Muşa, din sat din
Zăblăiani, din judeţul Ilfov, încă de mai înainte vreme. Şi au tot fost pe
seama lor cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Şerban voievod, părinţii
acelor vecini mai sus-spuşi, ei au ridicat pâră cu Belciu din Poiana, zicând că
n-au fost vecini lui, nici n-a avut treabă cu ei. Şi au luat vecinii şi lege dinaintea
răposatului Şerban voievod, 1 2 megiaşi, de au jurat că n-au fost vecini. Iar apoi,
Belciu, el a luat lege peste lege, 24 de boieri şi i-a covârşit pe vecini şi au rămas
vecinii să fie vecini iarăşi pe seama lui Belciu, cum au fost şi de mai înainte.
Şi au tot fost vecini, cu bună pace.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Radu! voievod în primul rând,
sfănta mănăstire Sîanta Troiţă, ea a avut ocină şi vecini în satul I.ui Belciu în
Poiana pe Ialomiţa, iar Belciu şi jupaniţa lui, Muşa, ei încă au avut ocină şi
vecini mai sus-spuşi în sat la Zăblăiani lângă satul Măneştii al sfintei mănăstiri
Sfănta Troiţă. Astfel au făcut întocmire Belciu şi jupaniţa lui, Muşa cu Sîanta
Troiţă şi cu părintele egumen Grigorie de au dat ocina şi vecinii lor mai sus-scrişi
din Zăblăiani sfintei mănăstiri Sfănta Troiţă, iar Sfănta Troiţă şi părintele egumen
Grigorie a dat lui Belciu şi jupaniţei lui, Muşa ocina şi vecinii din Poiana pe
Ialomiţa, ocină pentru ocină şi vecini pentru vecini şi cu zapis de schimb. Şi a
tot stăpânit sîanta mănăstire Sîanta Troiţă aceşti vecini şi cu ocina din Zăblăiani
cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui
Belciu şi după moartea părinţilor acelor vecini, aceşti vecini mai sus-spuşi,
Ivan, fiul lui Barbu! cel mic şi cu fraţii lui şi Oancea, fiul lui Barbu) cel mare
şi Şerban, fiul lui Stoica, ei au ridicat pâră cu părintele Atanasie, egumenul
de la Sfânfa Troiţă, zicând că n-au fost vecini ai lui Belciu din Zăblăiani, nici
n-a avut el treabă cu ei şi au fugit ei din sat. Întru aceea, părintele egumen
Atanasie de la Sfânta Troiţă, dacă a văzut aşa, i-a apucat pe Manolachi şi pe
Alexandru, nepoţii lui Belciu, ca să dea vecinii mai sus-spuşi din Zăblăiani
sfintei mănăstiri sau să stăpânească Sfânta Troiţă dedina şi vecinii din Poiană,
în schimb. Întru aceea, nepoţii lui Belciu mai sus-scrişi, ei au venit înaintea
domniei mele în marele divan cu o seamă de boieri din acei 24 de boieri
jurători, care i-au covârşit pe vecinii unchiului său Belciu, anume Manolachi
1 24
vornic şi Iordachi vornic şi Albul comis din Brezoaie şi lonaşco comis din
Săcuieni, de au mărturisit ei înaintea domniei mele în divan că au jurat
atunci peste legea vecinilor şi că au rămas vecinii de lege şi de judecată şi
că au făcut Belciu şi jupaniţa lui, Muşa schimb cu sfânta mănăstire Sfânta
Troiţă, cum este scris mai sus.
Întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit şi domnia
mea că au rămas vecinii de lege şi că au umblat cu înşelăciune. Astfel am dat
şi domnia mea să fie vecini sfintei mănăstiri Sfânta Troiţă, cum au fost şi părinţii
lor, pentru că au rămas vecinii de lege şi de judecată, şi de nimeni neclintit după
porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei
vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Barbu! mare stolnic şi jupan Drăguşin
mare paharnic şi jupan Radu! Mihalcea mare comis şi jupan Costandin mare
postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna aprilie
27 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, M-rea Radu-Vodă, XLVI/! I .

Orig. slav., perg. (34,5 x 50), pecete timbrată.
Cu o trad. rom. din a doua jumătate a sec. al XVIII-iea; altă trad„ ibid„ ms. 256, f. 286-287.
1 Loc alb în orig.
117 1 647 (71 55) aprilie 28
ţ Adecă eu, ieromonah Ioanichie, egumenul de la sfănta mănăstire ot Stelea

ot varoş ot Târgovişte, hram Văscrăsenie 1 Hristova, împreună cu ieromonah
Antim, egumenul de la Sveatii Ghiorghie ot Bucureşti şi cu moşul Chirii călugărul
şi cu popa Gavril şi Nichifor monah şi Veniamin diiaconul şi cu tot soborul
mănăstirei, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să hie de mare
credinţă la mâna Savei logofăt şi a jupânesei lui, Liverei, cum să să ştie că au
avut sfânta mănăstire Stelea ocină la Stâlpenii Furduieşti lângă Stâlpenii Megiiaşi,
care ocină au fostu împreună şi cu Sima vătahul.
Deci de-ndemnarea noastră, făcut-am tocmeală cu Sava logofăt, de am
făcut schimbu de ne-a(m) cumpărat moşâie lângă mănăstirea noastră a Stelei, în
125
Târgovişte, moşâie, cu case, cu pimniţe şi cu grădini şi cu Jocuri, care moşâi şi
case le-au cumpărat Sava logofăt cu zisa noastră de la Miho şoimariul şi de la
frate-său, Mihai şi de la nepotul lor, Nica şi de la Irimiia şoimariul cu fii-său,
Dumitru şi de la nepot[u]-său Mihai, dereptu ughi 1 50, c[ um s ]crie şi zapisul lor,
al tuturor, care easte la mâna noastră. Iar noi am dat aceste moşâi ce scriu mai
sus Savei logofăt şi jupâneasei lui, Liverei, să le fie moşâie lor şi feciorilor, den
câmpu, den pădure şi den apă şi den silişte şi den livezi, de amândoao părţile
de apă şi du preste tot hotarul cât se va alege, cum scrie şi în cărţile noastre cele
de moşâie, să le fie stătătoare în veci.
Şi mărturie: jupan Costandin Catacozino vei postelnic i pan Radul vei
agă i pan Gherghie vistier i Bunea vistier i Şărban vistier i Udreşte vtorie
logofăt i Gherghie clucer ot Băleni i brat ego, Pătru slujer i popa Vasilie i popa
Arfenie i popa Gherghie Scrilet i popa Radul de la Sveatii Gheorghie i jupânul
Manta neguţătoriul i Jane cupeţu. Şi pentru credinţa, am pus peceţili şi
iscăliturili.
HHAnHCAX A.3, GTAH Aoro�eT WT Tpi.roRHl.f.ITE, M-kcet.1,A .tnp11A11e
ii1 AbHl1, A-kT .x.i?He (I 64 7).
t Kae1wouµevoc; t� Ayi.ac; TpiTJOoc;, Aeavaaic; îepoµovaxoc;2
t Pătru slujer
Radul vei agă
t 1epoµovaxoc; 1wavix:ioc; x:a811youµevoc;3
t Popa Vasilie protopop
t I'iwpyiwc; Prnnapic;4
Bunea vistiar
t Udrişte Năsturel
t Kwatavtiv Katax:u(ivw5
t Gheorghie clucer mărturie
t Ma8i.ac; .'.\aµaax:ivm µaptipoc;6
t Eu popa Arfenie7.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 25 453.

Orig. rom., hârtie (29,5 x 1 9,5).
I 8'1.CKp'l.pCEHiE.
2 „Egumenul de la Sfănta Treime, Athanasie ieromonah".
3 „Ieromonah Ioanichie egumen".
4 „Ghiorghie vistiar".
s „Costantin Catacuzino".
6 „Matei Damaschin martor".

1 26
118 1 647 (71 55) ap rilie 28, Târgovişte
t MHMCTieio Eo�ieio, i w MATeio EAcApA6A soe&OAA H rocnOAHH'h,

R'l.COH 3eMAH OvrrpposAAXiHcKoe. AARAT rocnOACTRO MH ciH noseAeHie
rocnOACTRA MH nO'ITEHH'I! npARHTEAIO rocnOACTRA MH nAH A'l!MHTp'I!
�HAHWAH REA CA'l!�ep H C'h C'l.HORH eM'I!, EAHU,e�e Eor'l. AACT, mKo AA
ECT eM'I! W'IHH.V.. CEi\O HA pH'IHT CAI. GAA'lh. WT CO\{ACTRO MexeAHHU,H,
R'l.C CEi\O C'h R'l.COH XOTApOM H C'h R'l.CHX RE'IHHiH H C'l.C R'l.C XOAOKOM,
WT nOAIO H WT w'l!M'I! H WT ROAA H WT CEAAAH4JE CEAOR WT nocR'i!Ai,
eAHKO H3 w6p'"kTAIOT Ch., wT XOTAP AO XOTAp, no CTApe XOTApe H
3HAMEHH, noHe�e cie ceAO GAA'IHA RHwe nHc 6blA ecT'h noKOHHHOM'I!
MHXAHA soeROA 3A A'"kAiH'I!, e4-1e�e wT npe�AE sph.ME.
4 nOTOM, K'l.AA ECT 6blA HHHh. Rb AbHiH rotnOACTRA MH, A �RCTPATie
RHCTiep WH c'l!4-1iH C'h 3AA XHTA-kHCTRA Kb rocnOACTRA MH H C'hnOCTAT
XOPER 'I{ C'i!l.J.liH MHAORAH WT K'h rOCnOACTRO MH, A nOCAh. WH ECT 6ErAA
'I! 'l!rAp-kHCKbl Rl3blKA H nonpAA MHi\ORAHiAI. 'ITO ECT HMAA wr Kb rocnOACTRO
MH. .8'1. TOM, AKO C.V..M RHAh.A CHU,H nOMHi\ORAX rocnOACTRO MH no
nO'ITEHHOM npARHTEAIO rocnOACTRA MH nAH A'l!MHTp'I! REA CA'l!�ep C'l.C
cero ceAo Rb1we nHc PAAi npARA H s-kpHA cA'l!�6'1!, m�e C'h nOARHrOM
A06pH nOARHSA Ch. H C'h Kp'l.RO npoAHTie HA sc-kKO MECTO H no T'i!�AH
3EMAH AA ECTb 3A A-kAHH'I! CTOATEA. Ilo'ITO PAAi 0\(60 nAH A'l!MHTp'I!
REA CA'l!�ep AOCTHSAA w ECT cie W'IHH'h WT K'h rocnOACTRO MH C'h
npA(RA) s-kpA, A �RCTpATie RHCTiep WH w ECT 3ArHH'i!A C'h 3AA HenpARAA.
TAKO�AE H no WWECTRie rocnOACTRA MH, e4-1e�e MOi\IO C'h HMEHHM
Eo�iH, Koro Eorb H36EpeT 6blTH RAAAATEA 3eMAe BAAWKOe AA 'i!TRPb.AiTH
H AA nOHORHT CiH KHHrH rotnOACTRA MH 3A MHi\ORAHiE TOrO focnOA'h
Eor'l. AA rA nO'IHTHT H AA C'l.XPAHHT R'h rocnOACTR-k ero, H A R'h
6'1!Ah.4JHX R-kU,h>X A'i!WA ero R'h 'l!nOKOEHie, A A4JEAH�e HE nO'IHTET H
HE 'i!TRPbAHT, AH'I! no11epeT H pA30pET H HCXA6HT, TOro AA ECT TP'l.KAET
H AHA�EMA WT Ttii cs-kTH WTblJ,bl 'l!�e R'h H'l!KEHCTh.M rpAA-k H AA
HMAT '!ACT C'h i'i!AA H C'h l\pim HA EAHH MECTO R'h R-kKbl, AMHH.
Ge�e 0\(60 H CREAETEAiH nocTARHX rocnOACTRO MH : nAH ApArOMttp
seA AROpHHK H PAA\{A seA Mro4>ET H GTpoe REA RHCTimp H AiHK'i!A REA
Cn'hTAp H IlpEA4 REA KAIO'IAp H EAp6'i!A REA CTMHHK H PAA\{A REA
KWMHC H Apbr'/j'WHH REA nexApHHK H KocTAHAHH REA nOCTEAHHK. H
HcnpARHHK, PAA\(A REA Mro4>eT.
H A3, Ilp'hs'l!A AOro4>eT, HAnHCAX 'I! rpAA Tp'hrORHl.J.IE AnpHA KH
AbHH, 4AAMAe�e A-kTA .x.iii"HE ·
t i w MATeio sweswAA, MHAOCTiio Eo�iio rocnoAHH'h.
i w MATEIO ROEROAA (m.p.)
1 27
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător
al domniei mele, pan Dumitru Filişan mare sluger şi cu fiii lui, câţi îi va da
Dumnezeu, ca să-i fie lui ocină în satul care se numeşte Salcia din judeţul
Mehedinţi tot satul cu toate hotarele şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din câmp
şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, cât se va găsi, din
hotar în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că acest sat Salcia mai sus-scris
a fost al răposatului Mihail voievod de dedină, încă dinainte vreme.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, Evstratie vistier
fiind cu rea viclenie faţă de domnia mea şi potrivnic ţării şi fiind miluit de domnia
mea iar apoi el a fugit în limbile ungureşti şi a stricat miluirea pe care a avut-o
de la domnia mea. De aceea, dacă am văzut domnia mea astfel, am miluit domnia
mea pe cinstitul dregător al domniei mele, pan Dumitru mare sluger cu acest sat
mai sus-scris pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, încă cu fapte bune, luptându-se
şi cu vărsare de sânge în tot locul şi în ţări străine, să-i fie dedină stătătoare. Pentru
aceea însă Dumitru mare sluger a dobândit această ocină de la domnia mea cu
dreaptă credinţă, iar Evstratie vistier a pierdut-o cu rea necredinţă.
De asemenea, şi după plecarea domniei mele, încă rog în numele lui Dumnezeu
pe cine îl va alege Dumnezeu să fie stăpânitor al Ţării Româneşti, să întărească
şi să înnoiască această carte a domniei mele de miluire, pe acela Domnul Dumnezeu
să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui în
odihnă, iar dacă nu o va cinsti şi nu o va întări, ci o va călca şi o va strica şi o
va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 3 1 8 sfinţi părinţi care
sunt în oraşul Nicheei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc în veci, amin.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vomic şi Radul
mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi
Barbu! mare stolnic şi Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin
mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
Şi eu, Pârvul logofăt, am scris în oraşul Târgovişte, aprilie 28 zile, de la
Adam anul 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, Doc. ist„ MDXXXVIl/2.
Orig. slav., hânie (40 x 28,5), sigiliu mijlociu, timbrat.
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara

Rumânească, dat-au domniia lui această poruncă a domni(i)i lui cestor oameni,
numele lor: Oancea i Voicilă i Duţă i Manea, feciorii lui Vişan şi ai lui Neagoe
nepoţii Zârnii de la Dumbrăviţa ot sud Teleorman şi cu ficiorii lor, câţi Dumnezeu
128
le va dărui, ca să le fie lor moşia Dumbrăviţa, însă din partea părinţilor lor,
Vişan şi Neagoe a patra parte din câmp şi din pădure, din apă şi de peste tot
hotarul, oricât s-ar alege a patra parte de la Vişan şi Neagoe, pentru că aceşti mai
sus-zişi oameni, ei au fost rumâni lui Pătraşco postelnic, feciorul lui Bărcan
stolnic ot Bucşani, încă mai dinainte vreme. Iar după aceea, Vişan şi frate-său,
Neagoe cu feciorii lor, care am scris mai-sus, ei au venit cu multă rugăciune la
Pătraşco postelnic de s-au tocmit ca să să răscumpere de rumânie.
Deci Pătraşco postelnic, el de a lui bunăvoie au făcut tocmeală cu aceşti
oameni, care am zis mai sus, de s-au răscumpărat de rumânie şi cu a patra parte
de moşie, drept 7 OOO aspri gata, precum singur şi dumnealui au văzut zapisul
făcut de la mâna lui Pătraşco postelnic la mâna Oancei i Voicilă i Duţu i Manea
cu mulţi boiari mărturie, anume: din Bucşani, Preda comis i Bărcan ceauş i Nica
postelnic ot tam i popa Lepădat ot tam i Bădilă ot Burlăneşti.
Şi au răscumpărat Pătraşco postelnic pă Oancea şi pă Voicilă şi pă Duţa şi
pă Manea, feciorii lui Vişan şi ai lui Neagoe, de a lui bunăvoie, fără de nici o
silă. Pentru aceea, au dat şi domniia lui Oancii şi lui Voicilă şi Duţii şi Manii,
feciorii lui Vişan şi ai lui Neagoe, ca să fie în pace şi slobozi de rumânie de către
Pătraşco postelnic, feciorul lui Bărcan stolnic şi de către feciorii lui şi de cătră
tot neamul lui, de nimenea bântuială să nu aibă de rumânie, nici ei, nici feciorii
lor, nici nepoţii lor, nici strănepoţii lor, în vecii vecilor. Şi să aibă a ţinea Oancea
i Voicilă i Duţa i Manea a patra parte de moşie de la Dumbrăviţă, din partea
părinţilor lor, Vişan i Neagoe şi cu tot venitul, ca să fie moşiie de baştină şi
ohabnică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu
clătească, după zisa domniei lui.
Iată şi mărturi au pus domniia lui pă: jupan Ghiorma vei ban Craiovescu
i jupan Dragomir vei dvomic i jupan Radu! vei logofăt i jupan Stroe vei vistier
i jupan Diicul vei spătar i jupan Preda Brâncovean vei spătar i jupan Constandin
Cantacuzino vei postelnic i 1 jupan Drăguşin vei postelnic i proci. Şi ispravnic,
Radul vei logofăt.
Şi s-au scris de Radu! Creţulescu în scaunul Târgoviştii, aprilie 29 dni, leat
7 1 55 ( 1 647).
BAR, F. LXXXl/339.
1 Repetat.
1 20 1 647 (71 55) aprilie 29
Cartea lui Matei Basarab voievod pentru judecata ce a avut mănăstirea

(Slobozia lui Enache) cu Dobre vomic şi fiul său, Pătrăşcan, pentru o ţigancă,
Marica, fata lui Tudor, ţigan ciobotar.
1 29
DANIC, Ms. 3 1 4, f. 402, nr. 1 2.
Rez.
121 1 647 (71 55) aprilie 30
ţ Adecă eu, Sofiica comisoaia jupâneasa jupânului Radului vei comis,

scris-am aceasta a mea carte ca să hie de mare credinţă la sfânta mănăstire ce
se cheamă Bradul, unde easte hramul Sfântului marele măcinic Dimitrie
Mirostocivag şi Ia mâna tuturor călugărilor câţi vor fi lăcuitori într-acel sîantu
lăcaş, în urma petrecerii noastre, ca să fie sfentei mănăstiri ce scrie mai sus toată
partea mea de ocină den sat den Pătârlage şi cu casele şi cu heleşteu şi cu morile,
cu tot venitul, cât se va alege, care ocina im easte dat mie de zestre de tată-mieu,
Neagu! den Negoieşti, cându m-au împreunat Dumnezeu cu soţul meu, jupan
Radu! vei comis. Deci, fiindu eu o jupâneasă de n-am făcut feciri de trupul mieu,
ce am cugitat intru inema mea pentru Dumnezeu şi pentru pomeana 1 părinţilor
mie şi a sufletului nostru, am dat şi am miluit şi am întărit sfânta mănăstire
Bradul, ce scrie mai sus, cu această moşie den Pătârlage, însă numai pământul,
ocina cu case, cu he(I)eşteu, cu mori, fără de rumâni. [Iar] rumânii, ce sântu dat
de zestre de tată mieu, Neagu!, dempreună cu această moşie să n-aibă mănăstirea
Bradul treabă. Însă până voiu fi cu zile în ceastă lume să fie moşiia pre seama2
mea şi cu rumânii să aibă a mă hrăni. Iar după petrecaniia mea, să aibă a oblădui
sfânta mănăstire Bradul această moşie ce easte de la tată-mieu, Neagu! den
Nego(ie)şti, dat de zestre, den Pătârlagi, cu casele, cu heleşteul, cu morile, să fie
de-ntărire şi călugărilor de hrană neclătit în veaci.
Iar rumânii ce-m sântu daţi [de] zestre dempreună cu această moşie, ei să
fie în pace după moartea mea de rumânie, ei şi fecirii lor, de cătră fraţii miei şi
de cătră tot sângele nostru, de nimele bântuială să n-aibă în veaci, că i-am iertat
eu pentru Dumnezeu şi pentru pomeana părinţilor miei şi a sufletului mieu, ca
să fie neşte oameni slobozi şi-n pace de rumânie, să n-aibă nimele nici o treabă3
cu ei până-n veci.
Şi iar am lăsat şi am întărit cu cuvântul mei să nu fie volnici călugării carii
vor fi lăcuitori în urma noastră, în sfânta mănăstire Bradul a facirea schimbu cu
alţi boiari, nici pre moşie, nici pre dobitoc, nici pre banii, nici pre nimica.
Şi am întărit şi cu blăstem: carele dentru fraţii miei, ori carele den sângele
nostru se va ispiti a călca şi a spargirea această milă ce am lăsat şi am dat sfentei
mănăstiri Bradul, sau a facirea schimburi, acela om să fie treclet şi a(n)atema şi
afurisit de 3 1 8 sfeati oteţi ije sut vă Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria
la un loc. Şi boiari încă am pus mărturie carii se-au4 tâmplat cându am făcut
acest zapis, carii-ş vor pune mai jos peceţile şi iscălâturile.
1 30
Aceasta am scris ca să ştie. Şi pentru credinţa, mi-am pus pecetea. Ispisah
az, Stan logofăt u Târgovişte, measeţa aprilie 30 dni i ot Adama vă leat 7 1 55
( 1 647).
t Eu Sofiica comisoaia
Eu Mărdan
Eu Gheorghe, sin Neagu! ot Negoieşti
Eu Necula, sin Neagu
Pătru Iliescu! 5.
DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, Ill/ 1 8.
Orig. rom., hânie (4 1 " 28), 5 peceţi inelare aplicate.
Copie ibid.: 111/ 1 9 .
Rez., Grecianu, Costandin Vodă Brâncoveanu, p . 337; Ionaşcu, M-rea Târgşor. p . 1 1 - 1 2;
Vasilescu, M-rea Bradu, p. 7 1 , 79; Stoicescu, Dicf. marilor dregători, p. 1 5 1 .
I noM-kAHA.
2 Ci:AMA.
3 mpi:AB'I..
4 Ci:A'6.
1 22 1 647 (71 55) aprilie 30
.e.ew�Hi\, Eo�ieK' MHi\OC'riK', ApxieniCKWn MH'rpOnMH'r R'LCOE 3eMi\E

'l{rpoMAXiHCKoe 1 . Scris-am vlădicia mea la dumnia vostre 6 boiari 2 , carii sâ(n)teţ
luaţ pre răvaşă domneşti de egumenul Athanasie de la Sveata Troiţă şi de feciorii
lu Alexe ot Piteşti, ca să adevărat pentru o vie ce au făcut Alexe pre Valea
Izvoranilor. Sânt căminii cei bătrâni de baştină ai rumânilor Sveatei Troiţă, anume:
ai lu Stan tătarul şi ai lu Dumbrava, au ba, au fost-au pădure meree? De veţ
adevăra cu sufletele voastre3 cum va fi pre direptate, nici să fie făţărie nici spre
o parte, nici spre alta, voi să fiţi iertaţi şi blagosloviţi de vlădica Isus Hristos şi
de 3 1 8 oteţâ eje vă Nechei, aşijderea să fie şi de vlădiciia mea.
Iar carii vor călca dereptatea lu Dumnezeu să făţărească, ver spre o parte,
ver spre alta pentru mita sau pentru alte lucrure, unii ca aceia să nu vază faţa
lu Dumnezeu, ci să fie cu de trei ori anathema şi procleţ şi afurisiţi de Domnul
nostru Isus Hristos şi de 3 1 8 oteţi eje vă Nechei. Aşijderea să fie şi de vlădiciia
mea şi să aibă parte la un loc cu Iuda şi cu Aria şi cu toţi neiertaţi iretici, să fie
după moarte sufletul neiertat şi trupul netopit cum scrie în Sf(â)nta Scriptură,
cerul şi pământul se va trece, iar cuvântul lu Dumnezeu în veci nu se va trece.
Aşijderea şi acele trupure în veci să fie urâte lu Dumnezeu, neiertate şi netopite,
131
după cum scrie blăstemul, pietrele, fierul, munţii să să petreacă şi să putrezească,
iar acelea trupure să stea tot îmflate şi neiertate. De aceasta scrie vlădiciia mea.
Pis aprilie 30 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
ţ Vlădica Theofil4.
DANIC, M-rea Radu-Vodă, XVIIl/99.
Orig. rom., hârtie (3 1 ,5 x 2 1 ,5), pecete aplicată, căzută.
Copie ibid., ms. 256, f. 575.
Rez., Ionaşcu, Mitrop. lgnatie Sârbul, p. 44, nota I.
1 „Teofil, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop mitropolit a toată Ţara Ungrovlahiei".
2 60lll pi11.
3 BECTpE.
t M.HAOCTiet0 lio�iet0, i w M4TEH KOEKOA" H rocnoAHH'"i:. K'"l:.coe

3EMt\E lt{rrp pOKt\4XiHCKOE, K H'll'K KEt\HKArO H n p-kAOB pArO CT4pArO
noKOHNNOM'I!' i w li"c"p"s KOEKOA"· A"K"T rocnOACTKO MH cit0 noK-kAENie
rocnOACTKA MH K-kpHHOM'a' BM-kpHN'I!' rocnOACTKA MH, G4KEK Awrw�ET
H �'"1:.rlt\NHU,EK ero, ilHKEpEK WT <b'll'pA4ll'E 4JH H C'"l:.C Cl:.INOKHX HM, Et\HU,EM
lior'"I:. A"CT, mKo�e A" ecT HM W'IHN'I!' "" GTA'hn-kHiH <b411'pA4ll'E 4JiH wT
c411'A CTKO �t\XOK, KOA GTA'"l:.n-kHiH KHESH, KOE W'IHH'a' Bblt\i ECT K'a'nN'll' H
C'"l:.C GHMA K4T"X· WT nMIO H WT w'ls'M'ls' H WT ROAA H WT CE,<\At\El.ţ.IH
CEAOR H wT AHRE3H 3A KOCAHH, AOPH H ROA" A'hMBORHU,ER H npH.3 ROA"
A'"l:.MBORHU,ER KApH Et\HK4 ce XTET H3BpAT WT npH.3 R'"l:.C XOT4pOM, WT
'IHN ,<\O 'IHH, nOHE�E CilO RHWE pE'IEHA W'IHH'ls' Bblt\i ECT CK-kT-kH MON4CTHp
rAArMEM4ro GTeA-k WT K4pow rocnOACTB.4 MH, WT Tp'"l:.rORH4JH, HrAE�E
ECT XP"M 6'"1:.CKp'"l:.CENi4 XpHCTORA. T "�e wTi:.u,'ls' i wHHKie epMOH4X
er'a'MEN4 WT CR-kT4 MOHACTHP GTEA-k, K'ls'nHO C'"l:.C epMOH4X l\.H.e.HM
er4!!'M EH4 WT CK-kTA MOH4CTHP WT GK-kTH fHwprie WT K4pow rocnOACTB.4
MH, WT li4!!'K'ls'petţ1H H C'"l:.C WTbU,'a' KHpHA MONAX H C'"l:.C nOn4 f 4KpHA H
HeKH�Op MOHAX H 6eHH4MHH AHA>.KOH'ls't\ H C'"l:.C R'"l:.COM COBOpOM WT
CK-kT4 MONACTHp GTEA-k, WHH K'"l:.CH C'"l:.TKOpHA T'hKME�'"l:.NiE C'"l:.C BM-kpHH
rocnOACTKA MH (}4g4 t\Wrw�ET, TEPE ECT noK'a'nHt\ (}4g4 t\WrW�ET
A-kAiH'a' KOA MON4CTHP GTeA-k ov Tp'"l:.rOKH4JE, At\H K411'K EKE MHXOK
woHM4ptOA H " sp4T ero, MHX4H H " RH'll'K HM HHKA H wT "" HpiMiA>.
woHMAptOA c'"l:.c Cl:.IN'"I:. ero, A'll'M HTp411' H wr "" RH'll'K HM, MHX4H, K'll'K EKE
HM C'"l:.C RHHEXP"HHAHHU,H 34 K4MEH H C'"l:.C AKOP" H Kp'"l:.TOrp"A H C'"l:.C B'"l:.C
1 32
MECTOM, AE" HM, RAp11 E/\HKA ce XTET H3GpAT, 3A ;\ Acnp11 roTORH. H
C'h.TROpHA KA/\4is'repi11 RHWE n11c npoM"'kHEHie C'h.C GM"'kpHH rocnOACTRA
Ml1 GARA AWrw4>eT Tepe ECT AAA GARA Awrw4>eT O\( CR"kTA MOHACTHP
Cil1 R11WE pE'IEHH K41s'KH 11 RHHHXPAHH/\H11U,E C'h.C R'h.C MECTOM, 'ITOl1 ECT
noK'ls'nHA WT HA WOHMAp11 RHWE n11c, A K'h./\4is'repi11, WHH AA/\ GM"'kp11H4is'
rocnOACTRA Ml1 GARER Awrw4>eT ci.o W'I HH'ls' wT HA GTA'h.n'1>Hi11
<l>'ls'?A'ls'e4.111 , KOA GTA'hn"'kH11 K Hes11 11 C'h.TRop11A npoM"'kHeHie wH11, 3A
HHXHWM AOGpOROAtO, se3 H11 EAHA c11McT'ls'. H R11A-txoM rocnOACTRO M11
11 3An11c'ls'A KAA4is'repoM WT CR"'kTA MOHACT11p GTE/\"'k HA p'ls'K GM"'kp11H
rocnOACTRA M11 GARER Awrw4>eT, C'h.TRopeH C'h.C MH0511 &M"'kp11 11
CR"'k4JEH11U,11 CREAiTEAiE, HAnl1CAX 4is' 3An11c, no 11ME: :>K'ls'nAH KOCTAHA11H
KATAK03HHO REA noCTEAHHK 11 :>K4is'nAH PAA\(A RE/\ Ar'h. 11 nAH feprie
Rl1CT11rap 11 E4is'H"'k R11cT11rap 11 III'h pGAH RHCTirap 11 'ts'Ape4-111 RTopie
AWrw4>ET 11 WT E'h/\"kHl1, feprie KA41s''1Ap 11 GpAT ero, Il'hTp'lf C/\4is'�ep 11
WT RApow WT Tp'h.rOR114JE, nonA 8AciAie 11 nonA '1p4>eHie 11 nonA feprie
GK'h.pAET 11 nonA PAA\(A WT cR"kTH f11wprie 11 MAHTA K4is'nu,4is' H RlHe
K'lfnu,4!5'.
Gero PAAi AAAOX C'h.M rocnOACTRO M11 sM"'kp11H4is' rocnoACTRA MH,
GARER /\Wrw4>eT H �'hT"'kAHHU,ER ero, l\.11Repe11, rZlKO:>KE AA ECT HM ci.o
W'IHH4is' wT GTA'hn"'kHiH <I>4is'pA4is'e4m R11we n11c, A"'kAiH4is' 11 R'h. WXAG'h 1
CblHORiHM H RH4is'U,HM 11 np"kRH4is''IE'l'OM 11 HE WT KOrO:>KAO HEnOKM"'k611M,
nopH3MO rocnOACTRA MH.
Ge:>Ke 4is'so CREAiTE/\11 nocTARA"'keM rocnOACTRO MH: :>K4is'nAH f11wpMA
REA &AH KpAAERCKHE H :>K4is'nAH ApArOMHp REA AROpH11K H :>K4is'nAH PAA\(A
RE/\ Awrw4>eT 11 :>K4is'nAH GTpoe REA Rl1CTirap 11 �4is'nAH A1111K4is'A REA
cnATAP H �4is'nAH IIpEAA REA KA'ls''I AP 11 :>K'ls'nAH EAp64is'A REA CTOl\Hl1K H
�'ls'nAH PAA\(A RE/\ KOMHC 11 :>K4is'nAH Ap'h.r4is'W'h.H RE/\ nexApH11K 11 :>K4is'nAH
KocTAHA11H REA nocTEAHHK H :>K4is'n AH A4is'M HTp4is' <l>11/\HWAH4is'/\ REA CA4is':>Kep
H nAH HeK4is'/\A REA nHTAp. HcnpARHHK, :>K4is'nAH PAA'(" REA Awrw4>eT.
H HAnHCAX A3, GTAH Awrw4>eT, R'h. HACTOl\HH rpAA\( 4is' Tp'h.rOR114JE,
M"'kceu,A Anp11Aie ;\ AbHl1, A WT ilAAMA AA:>KE AO H1>1H"'k TEK4is'4-1Aro A"'kTOM
R 'I. /\-tT .,x.ijiiie .
t iw MATE.O RWERWAA, M11McTit0 Eo:>Kii-o rocnOA11H'h.
iw MATEI-O ROEROAA (m.p.)
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată Ţara

Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrânului răposatului Io Basarab
voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al
domniei mele, Sava logofăt, şi soţiei lui, Livera din Furduieşti şi cu fiii lor, câţi
le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Stâlpenii Furduieşti din judeţul Ilfov,
lângă Stâlpenii Cnezi, care ocină a fost împreună şi cu Sima vătaf, din câmp şi
133
din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din livezi pentru cosit, până în apa
Dâmboviţei şi peste apa Dâmboviţei, oricât se va alege de peste tot hotarul, din
cap până în cap, pentru că această mai sus-zisă ocină a fost a sfintei mănăstiri
numită Stelea din oraşul domniei mele, din Târgovişte, unde este hramul Învierea
lui Hristos. Astfel, părintele !onichie ieromonah, egumenul de la sfânta mănăstire
Stelea, împreună cu ieromonahul Antim, egumenul de la sfânta mănăstire de la
Sfântul Gheorghie din oraşul domniei mele, din Bucureşti şi cu părintele Chirii
monah şi cu popa Gavril şi Nechifor monah şi Veniamin diaconul şi cu tot
soborul de la sfânta mănăstire Stelea, ei toţi au făcut întocmire cu boierul domniei
mele, Sava logofăt de a cumpărat Sava logofăt dedină lângă mănăstirea Stelea
la Târgovişte, însă casele lui Miho şoimarul şi ale fratelui lui, Mihai şi ale
nepotului lor, Nica şi de la Irimia şoimarul cu fiul lui, Dumitru şi de la nepotul
lor, Mihai, casele lor cu pivniţă de piatră pentru vin şi cu curte şi grădină şi cu
tot Jocul, partea lor, oricât se va alege, pentru 30 OOO aspri gata. Şi călugării mai
sus-scrişi au făcut schimb cu boierul domniei mele, Sava logofăt, de a dat Sava
logofăt la sfânta mănăstire aceste mai sus-spuse case şi pivniţa de vin cu tot
locul, pe care le-a cumpărat de la şoimarii mai sus-scrişi, iar călugării, ei au dat
boierului domniei mele, lui Sava logofăt această ocină de la Stâlpenii Furduieşti,
lângă Stâlpenii Cnezi şi au făcut schimb ei, de bunăvoia lor, fără nici o silă. Şi
am văzut domnia mea şi zapisul călugărilor de la sfănta mănăstire Stelea la mâna
boierului domniei mele Sava logofăt, făcut cu mulţi boieri şi preoţi martori scrişi
în zapis, anume: jupan Costandin Catacozino mare postelnic şi jupan Radul mare
agă şi pan Gherghie vistier şi Bunea vistier şi Şărban vistier şi Udrişte al doilea
logofăt şi din Băleni, Gherghie clucer şi fratele lui, Pătru sluger şi din oraş din
Târgovişte, popa Vasilie şi popa Arfenie şi popa Gherghie Scărlet şi popa Radu)
de la Sfântul Ghiorghie şi Manta negustor şi Iane negustor.
De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Sava logofăt şi
soţiei lui, Livera, ca să le fie această ocină din Stâlpenii Furduieşti mai sus-scrisă,
dedină şi de ohabă 1 fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după
porunca domniei mele.
Iată dar martori punem domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radu) mare logofăt şi jupan Stroe mare
vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Barbu)
mare stolniC şi jupan Radu) mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi
jupan Costandin mare postelnic şi jupan Dumitru Filişanul mare sluger şi pan
Necula mare pitar. Ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna aprilie 30
zile, iar de la Adam până acum cursul anilor în anul 7 1 55 ( 1 647).
134
Orig. slav., perg. (39,5 x 28,5), pecete timbrată.
Cu o trad. rom. din sec. al XVIII-iea.
Menţ.; Ştefănescu, Catalog, p. 1 5 7.
I XOAS.
1 24 1 647 (71 55) aprilie (30)
ţ Zde cletovţii Radului Ţigănaş, na ime: ot Gioroc, Chirică i Bogdan ot

tam i Rădiboe ot Dobreşti i Lupul ot Lăcusteni i Slava ot tam i Leca ot tam i
Voinea cel mic ot Puţure i ot Pârşcov, Stanciu! pârcălab i Drăgaia ot tam i Jitea
ot Drighiceni i Milea ot Cacaleţi i Pentelie ot Apele Vii ca să caute să jure Radul
Ţigănaş cu aceşti 1 2 megiiaşi de cătră Iordache postelnic, sin Trufanda vistier,
cum deca i-au dat Trufanda vistier bani să fie rumân. Să jure: datu-i-au banii
înapoi lu Trufanda vistier au nu i-au dat?
Deci, de va fi dat banii înapoi şi vor jura, să fie în pace. Iar să nu vor
(pu)tea jura, să-i fie rumân. Şi zioa la Ispas. H 11cnpARHHK [ „. ] 1 portar să jure
la Craiova.
D11c Anp11Aie A'2 A"'""· Ai:.T'ls' x.iP'He ( 1 647).
t Îw MATEIO RWERWAA, MHAOCTifO lio�ifO rocnOAHH'"b..
DANIC, Doc. ist., MCCXXX/82.

Orig. rom., hârtie (2 1 x 1 7), pecete aplicată.
1 Loc alb în orig.
2 Cifra e acoperită de pecete.
1 25 1 647 (71 55) mai 1
Adecă eu, Ion, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la
mâna lui Pătraşco şi a frăţini-său Giurei, feciorii popei lui Ianache din Morânglavi,
cum să să ştie că am luat de la ei ughi doaoăzeci şi optu, de la Sfeti Nicolae pân
la Paşti, cu zapis de la mâna mea la mâna lor, cum scriind în zapis să le dau banii
la zi. Eu n-am avut bani, nici nu m-am îndurat de ţigan cum ne-au fost tocmeala
să le dau, au banii la zi sau ţiganul, ci m-am rugat de mi-au mai pus zi, de acum
de la Paşti până la Vinerea Mare, să aibu 1 a le cumpăra ţigan de sama ţiganului
mieu sau să le dau ţiganului mieu, pre Radul ţiganul mieu, iar banii măcar că
dobândă nu le trebuiesc, că aşa ne-au fostu tocmeala de a noastră bunăvoie, fără
nici o silă.
135
Şi la tocmeala noastră fost-au mărturii: Nicola paharnicul di(n) Băbeni şi
Voico din Cepturoaie şi Leca din Iaşi şi alţii, carii îşi vor pune peceţile şi
iscăliturile mai jos.
Pisah, measeţa mai 1 , vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Ion adeverezi. Eu Matei paharnicul, mărturie. Eu Drăgan paharnicu,
mărturie. Eu Leca din Iaşi, mărturie. Eu Nicola paharnicul din Băbeni,
mărturie. Eu Radul, mărturie.
BAR, A 328 1 , f. 287v.
Copie rom.
I Ai6'1..
126 1 647 (71 55) mai 1
ţ Adecă eu, Stan chevărariul snu Mitrei Lupaş şi cu fămeia mea, Voica,
fata lui Jitian şi pre mumă-sa o au chemat Mariia, scris-am acesta al nostru
zapis ca să fie de mare credinţă la mâna postelnic(ului) Condi şi la jupâneasa
dumnealui, Stanca şi la coconii dumnealor câţi au şi câţi Dumnezeu le va dărui
cum să să ştie că ne-am tocmit de bunăvoie a nostră cu 1 locu de la Troian
lângă viia postelnic(ului) Condilă până în Fâ(n)tâna Catarii, însă să să ştie den
locul Moxii 1 ce am cumpărat mai denainte vreme şi am îngrădit. Dec ii eu,
postelnic Condilă, am lăsat den partea mea loc de car, decii den calea carului
înainte câtu loc va fi, să să ştie că l-am cumpărat şi de longu de drumul cel
mare până dens sus de păru, între păr şi între scoruşu. Şi să se ştie că acestu
loc (e) al meu a lu Voicăi dat de mumă-mea zestre şe l-am vândut de bunăvoie
a nostră, fără nici o silă ca să fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui să-i
fie moşie stătătoare în veacu şi nepoţii lor şi strenepoţilor. Şi am dat această
moşiie dereptu bani gata 350. Şi pentru credinţa ne-amu pusu şi degitele. Şi
mărturie, câţi vor pune mai jos peceţili şi iscăliturile. Pis measeţa maiu 1 dni,
leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Eu Stan.
Eu Voica, fata lu Jitiian şi pre mama o au chemat Mariia.
DANIC, M-rea Dintrunlemn, XXIX/3.
Orig. rom., hârtie (30,5 x 20,5).
Copie ibid.: ms. 445, f. 249 v-250.
EDIŢII: Sacerdoţeanu, Catarii, p. 327; Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval, p. 36-37.
1 MoKciH.
1 36
1 27 1 647 (71 55) mai 1 , Târgovişte
t MHAOC'l'il() IJo;.KiEIO, iw MATEH ROEROAA IJACApABA H rocnOAHN'h

R'hCOH 3EMAE VrpORAAX0.3AnAANENCKOt0. AARAT rotnOACTRO MH cie
nOREA<kNiE rocnOACTRA MH CA�r rocnOAC'l'RA MH Stanciu! postelnic, feciorul
lu Dumitru stolnicul den Vârâţi, nepot lu Stroe şifarul şi al lu Pătraşcu spatar şi
cu feciorii lui câţi i va da Dumnezeu, ca să-i fie lui 3 părţi de moşie den ocina
satului Grădiştea den judeţul [ . . . ] 1 despre tot hotarul, den hotar până-n hotar,
însă partea lu Pătraşco spatar şi a lu Stroe şifar şi a tătâini-său, Dumitru stolnic,
cu rumânii şi cu ţiganii oarecât se va alege. Pentru că această moşie fost-au a
lu Pătraşco spatar şi a frăţini-său, Stroe şifar, fraţii lui Dumitru stolnic, împreună
cu fratele lor, Dumitru stolnic de moşie a lor, încă mai denainte vreme. Iar după
moartea lu Stroe şifarul şi a lu Pătraşco spatar, fost-au plătit Dumitru stolnicul
şi cu fiiu-său, Stanciu! postelnic multe datorii şi cheltuiale ale lu Pătraşco spatar
şi a lu Stroe şifar, oarecâte au avut şi câte au rămas în urma lor toate că alţii den
oamenii şi den nepoţii lor nu se-au mestecat la acele datorii nimic, nici mult, nici
puţin.
Iar după aceea, când au fost acum, în zilele domni(i)i mele, sculatu-se-au
Stroe postelnic cu frate - său, Pătraşco, feciorii Mitrii, nepoţ de frate lu Pătraşco
spatar şi lu Stroe şifar şi lu Dumitru stolnic, zicând că au şi ei treabă într-aceste
moşii şi-n rumâni, şi-n ţigani. Deci au venit de faţă înnaintea domni(i)i mele în
divan, cu Dumitru stolnic şi cu fiiu-său, Stanciu! postelnic. Într-aceea, domnia
mea am căutat pre lege direaptă împreună cu toţ cinstit deregători ai domni(i)i
mele, şi am dat domnia mea la mijlocul lor 1 2 boiari pre răvaşe domneşti, po
ime: Nicola vataf ot Vârâţi i ot Finţeşti, Mircea postelnic i ot Belcin, Vădislav
postelnic i ot Dâlga, Barbu! pehamic i ot Turcul, Tudoran vomic i ot Huriia,
Ivan logofăt i ot lzbiceni, Cârstea vomic i ot Tiha, Bâra i Stan armaşul i ot
Crângeni, Badea şi Liica den Râca i ot Pădureţ, Şerbu, ca să caute aceşti boiari
cum vor afla cu sufletele lor şi deca vor căuta să le şi aleagă moşiile unii despre
alţii şi să le şi hotărească, să le împietrească.
Derept aceea, aceşti boiari, ei aşa au aflat cum că au fost plătit datoriile lu
Pătraşco spatar şi a lu Stroe şifar tot Dumitru stolnic şi cu fiiu-său, Stanciu!
postelnic, iar Stroe postelnic cu frate-său Pătraşco, ei n-au vrut să plătească
nimic dentr-acele datorii. Deci au făcut aceşti boiari den ocina den Grădişte 4
părţi. Ci trei părţi le-au dat lu Dumitru stolnic cu fiiu-său, Stanciu! postelnic, iar
I parte de moşie, ei o au datu lu Stroe postelnic cu frate-său Pătraşco, carea au
fost partea tătâini-său, Mitrii postelnic, fratele lu Stroe şifarul şi lu Pătraşco
spatar şi lu Dumitru stolnic, încă mai denainte vreme. Şi <lup-aceea, încă au mai
dăruit Stanciu! postelnic den partea lui lu Stroe şi lui Pătraşco 34 de stânjeni de
ocină şi cu vii lucrate; aşijdere şi pentru 1 vie înfundată, ce au fost vândut
137
Dumitru stolnic, tatăl Stanciului postelnic, Draghiii ot Gurguiaţi derept ughi 1 00.
Iar apoi se-au sculat Pătraşco de [au ar]uncat banii Draghiii îndărăt şi l-au scos
den vie. Acea vie, cându va vrea Pătraşco să o vânză, alt niminile să n[u fie
vol]nic să o cumpere, ci să o cumpere Stanciu! postelnic, pentru că easte pre
moşiia lui. Deci derept aceea, do[mni]a mea, văzându judecata acestor 1 2 boiari,
dat-am şi domnia mea, slugii domni(i)i mele, Stanciului postelnic ca să-i fie lui
şi coconilor moşie ohabnică şi stătătoare cu bună pace în vecie. Pentru că am
văzut domnia mea şi cartea acestor boiari de judecată şi de hotărnicie la mâinile
lu Stanciului postelnic cum scrie mai sus. H HE WT KOrO:ii<:AO AA HE ECT npE3
nOBEl\-tHiE rocnOACTBA MH.
GE:ii<:E H cB-tAETEAitt npttAO:iKHX rocnOACTBO Mtt: nAH ApArOMttp BEA
ABOpHttK, nAH PAA�" REA Aoro4>ET, nAH GTpoE BEA BHCTiEp, nAH AittK�"
BEI\ cnATAp, nAH IlpEAA BEI\ Ki\IO'tEp, nAH liAp6�1\ BEI\ CTOl\HHK, nAH
PAA�" BEI\ KOMHC, nAH Ap'l:.r'l!'wttH BEI\ nEXAPHHK H nAH KOCTAHAHH BEI\
nocTEAHHK. H ttcnpABHHK, BEA Aoro4>ET.
Ilttc � CTOI\ Tp'hrWBH4JE, MAH A'-rw AbHb H WT C'h3AAHiA\ MHpA Bb
i\i;T ,x.ijiiie ( 1 647)2.
iw MATEH BWEBWAA, MHi\OCTiEIO lio:ii<:i EIO rocnOAHH"b.
iw MATEIO BOEBOAA (m.p.)
DANIC, Doc. ist„ MCCXXXII I/ 1 2.

Orig. rom., hânie (42,5 x 28, 5 ), pecete timbrată căzută.
1 Loc alb în orig.

2 „Şi de nimeni să nu fie peste porunca domniei mele.
lată şi manori am adăugat domnia mea: pan Dragomir mare vomic, pan Radu) mare logofăt,
pan Stroe mare vistier, pan Diicul mare spătar, pan Preda mare clucer, pan Barbu! mare stolnic,
pan Radul mare comis, pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Ispravnic,
marele logofăt.
Scris în oraşul Târgovişte, mai, ziua întăi şi de la facerea lumii leat 7 1 55".
1 28 1 647 (71 55) mai 3
t Adecă eu, jupânesa Marie cu feciori(i) mei, anume: Dragomir brat Mihne,
Preda, Ivan, să (să) ştie c-am schimbat 1 cu jupân(u)l Dragomir şizutul casei den
Bere(n)deşti cu a lu Plavie cu tot2 şi cu 2 locuri încă pă nume: Cârstienul şi
Tumişorei loc păntru loc. Şi e-m dat eu den Turbure şezutul caseloru boiereşti
şi cu 2 locure încă pă nume: u(n) locu între vâlcele - să (să) ştie c-am dat un
loc a lu3 Voinegu den Vale Gruiu peantru4 Cărstenu5 - şi pădure păntru pădure
să fie schimbat de moşie lui şi fraţilor. Şi la acestă tocmelă tâmplatu-s-au mulţi
omeni buni, anume: Neagoe logofătu ot Berendişti, Gherghe nepotu-său, Stanciu!
138
ot tam, Vişan, Andrei, Vlad, Hopotă, Văjăga, Alde, Drăguş, Tudor. Pis mai dni
3, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Dragomir. Negoe logofăt. Gherghe. Stanciu!. Vişan. Andrei. Vlad.
Hopotă. Văjăga. Alde. Drăguş. Tudor.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CLVIl/38 (Nr. I ).
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ).
I Ct:H+SAT.
2 ml!'m.
3 i\E.
4 Post peantru: Cră.

5 Tot pasajul ad. interlinear.
1 29 1 647 (7 155) mai 3, Târgovişte
t MHAOcTiet0 Eo�iet0, iw MATEtO EAcApAsA BOEBOAA H rocnOAHH'h

B'hCOH )EMi\E 'tS'r!rrppOBAAXiHCKOH. AABAT rocnOACTBO MH ciH nose [ "] .+.HiH
rocnOACTBA MH Il'hTpOB H spATi eM'rf, 0TAH'ltOi\ H HeA.+. H Aospe H
81\AA'rfA, CblHOBH P [A ] A'rfi\OB WT 'tSp3HK'rfl\A WT C'r!ACTBO AM�Ei\ H C'hC
CblHOBH HX, Ei\HL\E:>KE Eor'h npHn'rfcTHT, mKO:>KE AA ECT'h B'h MHpHHO H
CBOBOAHHO 3A BE'IHHAHie wT K'h 8AAHKA nocT-hAHHK wT KopHET'h H wT
K'h CblHOBH ero H WT K'h spA,TH EM'h H WT K'h CBAKAX nop'rfAEHiE EM'rf,
WT K'h HHXTO BAHTOBAHiE AA HE HMAT B'h B-hK'h 3A BE'IHHAHiE H AA
ECT'h HX CEAHM nAWH 3A W'IHH'rf TAM 'r! ceAO, n0He:>1<eso PAA'rf" BAl.f.IA
Il'hTpos H 0TAH'ltOi\OB H HeAEB H Aospes H 8AAA'rfAOB WHH ECT'h s1>1i\
BE'IHHH 81\AHKOi\OB nOCTEi\HHK WT CEi\O WT 'tS p3HK'rfl\A E4JE:>KE WT HAtO
Bp-hM.t..
t\ nOTOM, K'hAA ECT'h Bbli\ HHH-h B'h AbHiH rocnOACTBA MH TE'IEHi.t.
A-hTOM .3'ji"iij. , A 81\AHKA nocT-hi\HHK wT KopHET'h WH CAM 3A csoero
AOBpOBOi\.+. se3 HE EAHA CHi\OCTitO CK'r!noBAi\ no PAA'rf" H no CblHOBH HX
BHWE nHC 3A BE'IHHAHiE H C'hC 3 nAWH 3A W'IHH'r! 3A 'r!rH a H 3A R KOHH,
KAKO C'hM BHA-hx rocnOACTBO MH H 3AnHCOB WT HA p'rfKAX 81\AHK'hB
nocT-hi\HHK HA p'rfKAX Il'hTpOB C'hC spATH EM'rf, CblHOBH PAA'rfi\OB C'hTBOpHA
B'h T'hH wspA3 KAKO AA ECT'h WHH B'h MHpHHO 3A BE'IHHAH'hE C'hC B'hCHX
CblHOBH HX H AA HMAW AP'h:>KATtt H TEX CEAHM nAwH 3A W'IHH'rf.
U HA TAKME:>KEHiE HX B'hli\ ECT"h MHOSH AOBp'rf i\tOAiE CB-hAiTEi\EH,
HA ttMe: A'rfMHTp'rf nopTAP H Il'hpB'rfA H EorAAH t03BAWA H Il'hTp'r!
nEXAPHHK H KOHH'h WT Ji'hHAE4JH H nOnA IJ,AMBi\AK H Ap'rfrH MHOrH AOBpH
i\tOAiE H:>KE HE c'r!T nHCAHH B'h KHHrA ci.+.. u CK'rfnOBAi\ ECT'h 81\AHKA
1 39
nocTil.AHHK 3A RE'iHHAHiE no Il'hTp'!s' H no GTAH'itOA H no HEA� H no
AospE H no .GAAA'!s'A, c'h1HORH PAA'!s'MR c'hc '!s'3 HAHi� R'hcil.x nop'!s'A EHiE
Ef'O.
GEro pAAi, AAAOX C'l:.M rocnOACTRO MH Il'hTpOR H GTAH'itOME [ H
HEA] 1ER H AospER H .GAAA'!s'M R, C'hlHORH PAA'!s'A OR, mKO�E AA ECT'h R'h
MHp [Ho] I H CROEOAHH 3A RE'iHHAHiE WT K'h .GAAHKA nocTil.AHHK WT
KopHET'h H WT K'h C'hlHORH Ef'O H [ WT] I K'h CRAKAX nop'!s'A EHiE Ef'O H
AA HMAW AP'h�ATH H CEAHM nAWH 3A [ W'iHH'!s') 1 R'h CEM, AA E'!s'AET 3A
Ail.AiHHO H R'h WXAEHHK2 C'hlHOROM H RH'!s'KOM H npil.RH'!s''iHTOM R'h Ril.K'I:.
H HE WT KOf'O�AO HEnOKMil.EHM nopE3MOX f'OtnOACTRA MH.
GE�E ovso H CREAiTEAEH nMO�H rocnOACTRO MH: �'!s'nAH fiwpMA
REA EAH H �'!s'nAH ApArOMHp REA AROpHHK H �'!s'nAH PAA'!s'A REA Awrwcf>ET
H �'!s'nAH GTpOE REA B.HCTHmp H �'!s'nAH AiHK'!s'A REA cnATAP H �'!s'nAH
IlpEAA REA KAtO-tEp H �'!s'nAH KocTAHAHH REA nocTEAHHK H �'!s'nAH EAps'!s'A
REA CTMHHK H �'!s'n AH PAA'!s'A REA KOMHC (H} �'!s'nAH Ap'l:.Ms'WHH REA
nEXAPHHK. H HtnpARHHK, PAA'!s'A REA Awrwcf>ET.
H HA MA3AX A3'h, PAA'!s'A GTAHHORH'iA Awrwcf>ET KpEu,'!s'AECK'!s'A R'h
HACTMHH rpAA'!s' TEpf'OB.H4JECKH, Mil.CEU,A MAH r-rw Al>HH H WT HCnEpB.Af'W
'iAORil.K'I:. H�E f'AAf'MET c� �AMA, TE'iEHiE Ail.TOM B.'h i\il.T xiP'iie ·
t iw MATEt0 swERWAA, MHi\OcTit0 Eo�it0 rocnoAHH'h.
iw MATEtO ROEROAA (m.p.}
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru şi fraţilor
lui, Stanciu) şi Nedea şi Dobre şi Vladul, fiii lui Radu) din Urzicuţa din judeţul
Dolj şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să fie în pace şi slobozi de
vecinie de către Vlaica postelnic din Cornet şi de către fiii lui şi de către fraţii
lui şi de către toate rudele lui şi de la nimeni supărare să nu aibă în veac de
vecinie şi să le fie şapte paşi de ocină acolo în sat, pentru că Radul, tatăl lui
Pătru şi al lui Stanciu! şi al lui Nedea şi al lui Dobre şi al lui Vladul, ei au fost
vecini ai lui Vlaicu postelnic din sat din Urzicuţa, încă de mai nainte vreme.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele cursul anilor 7 1 54, iar
Vlaica postelnic din Cornet, el i-a eliberat de bunăvoie, fără nici o silă pe
Radul şi pe fiii lui mai sus-scrişi de vecinie şi cu 7 paşi de ocină pentru 60 de
ughi şi pentru 2 cai, cum am văzut domnia mea şi zapisul de la mâna lui Vlaica
postelnic la mâna lui Pătru cu fraţii lui, fiii lui Radul, făcut în acest chip cum
să fie ei în pace de vecinie cu toţi fiii lor şi să aibă să ţină şi acei şapte paşi
de ocină.
Şi la întocmirea lor au fost mulţi oameni buni martori, anume: Dumitru
portar şi Pârvul şi Bogdan iuzbaşa şi Pătru paharnic şi Cornea din Băileşti şi
140
popa Ţamblac şi mulţi alţi oameni buni care nu sunt scrişi în cartea aceasta. Ş i
a răscumpărat Vlaica postelnic d e vecinie pe Pătru ş i pe Stanciul ş i p e Nedea şi
pe Dobre şi pe Vladul, fiii lui Radul cu ştirea tuturor rudeniilor lui.
Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Pătru şi Stanciu şi lui [Nede] 1 a şi
lui Dobre şi lui V Iadul, fiii lui Radu!, ca să fie în pa[ce] 1 şi slobozi de vecinie
de către Vlaica postelnic din Comet şi de către fiii lui şi [de] 1 către toate rudele
lui şi să aibă să ţină şi şapte paşi de [ocină] 1 în sat, să fie de dedină şi de ohabă
fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac şi de nimeni neclintit după porunca
domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan
Dragomir mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier
şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Costandin mare
postelnic şi jupan Barbu! mare stolnic şi jupan Radu mare comis (şi) jupan
Drăguşin mare paharnic. Şi ispravnic, Radu! mare logofăt.
Şi am mâzgâlit eu, Radu! Stanovici logofăt Creţulescu, în cetatea de scaun
a Târgoviştei, luna a 3-a zi, şi de Ia primul om care se numeşte Adam, cursul
anilor în anul 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, Doc. ist„ MDCXIII/J I .
Orig. slav, perg. (3 1 ,5 x 3 7), sigiliu mijlociu timbrat, rupt la îndoituri.
130 1647 (7155) mai 7
Scris-am noi aceşti şasă boieri, carii am fost luaţi pre răvaşe domneşti de
popa Ianache din Morânglavi cu feciorii lui şi de Anghel vătafu din Mihăileşti,
anume: din Bărbăteşti, Petru şi din Bârseşti, Tudor logofăt şi din Pleşoi, Ivan
şi din Voiceşti, Radul Banei şi în locul lui au fost Tudor logofătul din Slăviteşti
şi din Dracoveţi, Vădislav; şi au fost în locul lui, frate-său Vladul, şi din
Bălceşti, Vladul, feciorul Giurei vornicul, ca să căutăm şi să adevărăm pentru
Bodea ţiganul cu ţiganca lui. Ci pentru Bodea ţiganul, am adevărat cum easte
al lui Anghel vătaful şi l-am dat să şi-l ţie cum l-au ţinut şi mai nainte vreme
de Ia moşi.
Iar pentru ţiganca Bodei, am adevărat cum easte a popei lui Ianache de Ia
soacră-sa, Buica, anume Neaga ţiganca, să aibă Anghel vătafu a o căutarea să i-o
141
dea în mână popei lui lanache, că aşa am adevărat cum easte a lui de moşie,
pentru că aşa am aflat cu sufletele noastre.
Şi pentru credinţă, ne-am pus peceţile şi iscăliturile.
Pisah meseţa mai 7 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Tudor logofătul ot Bârseşti.
Vladul ot Bălceşti.
Tudor logofăt Slăvitescu.
Vladul postelnic ot Dranoveţ.
Pătru ot Bărbăteşti.
Ivan ot Pleşoi.
BAR, A. 328 1 , f. 285 r.
Copie rom.
EDIŢII: Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti, p. 289-3 1 O.
131 1647 (7155) mai 7
Milostiiu Bojiiu Io Matei Basarab voievod i gospodin.

Dat-am domniia mea această poruncă a domni(i)i mele popei lui Ianache
din Morânglavi, cu feciorii lui, ca să fie volnici cu această carte a domni(i)i mele
de să aibă a ţinea o ţigancă, anume Neaga, ţiganca cu fetele ei şi cu nepoatele
ei câte să vor afla, pentru că au avut pâră de faţă înaintea domni(i)i mele la
divan, cu Anghel vătaful din Mihăileşti, pentru Badea ţiganul şi pentru ţiganca
lui, Neaga, care scrie mai sus.
Într-aceea, domniia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege,
împreună cu toţi dregătorii domni(i)i mele şi le-am dat domniia mea la mijlocul
lor şasă boieri pre răvaşe domneşti, ca să caute şi să adevereze pentru acest ţigan
Badea, cu ţiganca lui Neaga, ai cui sunt şi cui i să cade a-i ţinea, popa Ianache
au Anghel vătaful?
Deci când au fost1 la zi, strânsu-s-au aceşti boieri şasă de au căutat şi au
adevărat cum easte Badea ţiganul al lui Anghel vătaful, iar Neaga ţiganca easte
a popei lui Ianache de la soacră-sa, Buica ot Şărbăneşti, cum am văzut domniia
mea şi cartea acelor şasă boieri de judecată, la mâna popei lui Ianache.
Drept aceea, am dat domniia mea popei lui Ianache şi cu feciorii lui, ca să
aibă a ţinea pre Neaga ţiganca, cu fetele ei şi cu nepoatele ei, să le fie de moşie
ohabnică. Şi într-alt chip să nu fie după porunca domni(i)i mele. Şi însumi am
zis domniia mea.
Pis measeţa mai 7 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Io Matei Basarab voievoda.
142
BAR, A. 3 2 8 1 , f. 2 8 5 v-286.
Copie rom.
1 cf>oocm.
132 1 647 (71 55) mai 8
ţ Adecă eu, Oan[ă Răzvan că] 1 pitanul ot Sulimanul s[ cri] 1 u şi mărturisescu

cu acest [al meu za] 1pis ca să fie de mare credinţă la mâna dumnealui2 jupan
Radu [vei logofăt C] 1 ocorăscul cum să să ştie că am fostu cumpărat 1 40 de
s[tânj] 1 ini de ocină în sat în Ceganii de la B[a]ltă în judeţul Ialomiţa [de la
Stan] 1ciul şi de la fiiu-său, Stanciu! şi de la no[ra lui] 1 Elina, stânjinul [ . . . ] 1 5
potronici, cin bani 7 OOO.
Şi iar am f[ost] 1 cumpărat de la [S]tana, fata Stanciului vă[taf] 1 90 de
stânjini de ocină, iar în sat în Cegani [„ . ] 1 ughi 22 pol bani gata, stânjinul [c]âte
5 costande de[ci] 1 căzând[u-i-se dumnea] 1 lui jupânului Radului logofăt [să
c] 1umpere acolea în Cegani pe [ „ . ] 1 [cum]părătoriu mai d[enainte] 1 vreme de la
Stoica peharnic da [ „ . ] 1 lui toţi banii gata ce [scrie m] 1 ai su[s] ughi 57 pol
preste tot [şi am da] 1 t toţi banii gata cât scriu [şi am primit la] 1 mâna mea.
Dereptu aceea [am f] 1 ăcut acestu zapis al me[u la mâ] 1 na dumnealui ca să-i fie
m[oşie] 1 neîntoarsă dumnealui [şi feciori] 1lor dumnealui 2 în veci. Şi [am da] 1 t
dumnealui şi zapi[sul vânză] 1torilor carii sântu mai sus scrişi.
Şi mărturie cine-ş vor pune pecetele şi i[s]căliturile mai jos. Şi eu, pentru
mai adevărată credent[a] m-am pus pecetea. Şi am mânjit eu, Radul Stannov[ici]
logofăt Creţulescul, measeţa maiu 8-go dni, vă leat 7 1 55 (I 64 7).
Ona Ră[z]vani [ „ . ]3.
DANIC, Doc. ist„ MDCLVIII/ 1 4.
Orig. rom., hânie (28 " 1 9), rupt, lipit pe acelaşi supon pe care se află un doc. din 1 675;
2 sigilii inelare în fum.
1 Loc rupt în orig.; completat după doc. din 1 647, decembrie 1 6, nr. 3 1 O.
2
Als'MHHi:A\i'H.
133 1 647 (71 55) mai 8
MHAOCTiet0 Eo:>1<iet0, iw MATet0 EAcApAsA soeROAA H rocnOAHH'l..

AARAT rocnOACTRO MH cit0 noseA"kHie rocnOACTRA MH popei Ianachi şi
feciorilor lui, anume: Pătraşco şi Giura ot Morânglavi ot sudstvo Romanaţi ca
143
să fie volnic cu această carte a domni(i)i mele a lepădarea banii egumenului Ioan
ot sfânta monastire ot Călui de pre o jumătate de fune de ocină ot Şerbăneşti,
pentru că se-au pârât de faţă naintea domni(i)i mele în doo 1 3 rândure şi au
-
(a)junsu legea şi judecata cum, deaca vreme ci va vrea călugărul să o vânză, să

nu fie alt nimenilea volnic a cumpăra această jumătate de fune de ocină sau să
o scumpească, fără numai popa Ianachi să cumpere, pentru că au fost a lor de
moşie şi mai denainte vreme şi am mai fost făcut domnii-mea şi altă carte a
domni(i)i mele iscălită la mâna popei Ianachi şi a feciorilor lui de measeţa
septemvrie 23 zile2 cum să lepede banii egumenului Ioan numai câţi bani scrie
în cartea lui cea de cumpărătoare, mai mult nimic.
Iar cine va cumpăra această ocină fără de ştirea popei Ianachi şi va mai
nălţa preţul moşi(i)i mai mult decât scrie în cartea egumenului, să fie lipsit de
acei bani, numai să aibă a-i darea ughi 1 5, cum o au fost cumpărat egumenul,
pentru că aşa am judecat domnii-mea, căci să trage această ocină ci scrie mai
sus, a lor de moşie mai denainte vreme. HHAKO A" H"kCT. H HcnpARHHK CAM
pe'I rocnOACTRA MH.
IlHC M"kCEU,A MAH H AHH, R'h A"kT ,x.iji'ite ( 1 647).
t iw MATEH RWERWA"· MHAOCTitO Eo�it0 rocnoAHH"k.
DANIC, Doc. ist., CCCLXXII/ 1 38.

Orig. rom., hârtie (32,5 x 20,5), pecete aplicată.
I AOWX.
2 Ad. interlinear.
134 1 647 (71 55) mai 9
Adecă eu, Theodosie, feciorul lui [ „ .] 1 ot sudstsvo Gorjiiu, scris-am şi

măsturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lui
Pătraşco şi a frăţini-miu, Giurei din Morânglavi ot sudstvo Romanaţi, feciorii
popei lui Ianache, cum să să ştie că ne-am tocmit eu, Tudosie cu Pătraşco şi cu
fratele lui, de le-am vândut eu, Tudosie o ţigancă de măritiş, anume Stana ţiganca,
fata lui [ . . . ] 1 , drept ughi şaptesprezece.
Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă cu ştirea şi cu
voia tuturor oamenilor miei, ca să-i fie lui Pătraşco şi frăţini-său ţigancă stătătoare,
pentru că aşa ne-au fost tocmeala. Şi când mi-au dat aceşti bani, luatu-i-au
Pătraşco de la Zota neguţătoriul cu dobândă. Şi am luat eu, Tudosie, aceşti bani
ce sânt mai sus-scrişi în mâna mea, ughi şaptesprezece.
144
Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boieri, anume: Stanciu! al
doilea paharnic Bengescul şi Drăghici paharnicul din Bălăceşti şi Tudor al doilea
spatar din Bibeşti şi Nicola păharnicul din Băbeni şi Ion logofătul de acolo şi
Tănasie, feciorul lui Tudor cămăraşul de raftoare, şi alţii mulţi carii îşi vor pune
peceţile şi iscăliturile mai jos.
Şi pentru mai adevărata credinţă, pusu-mi-am şi pecetea şi iscălitura
mai J O S .
Pisah meseţa mai 9 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Tudosie adeverezi. Dumitraşco ciohodariul martor. Eu Drăghici
păharnic martor. Tănasie, sin Tudor martor. Stanciu] paharnic Bengescu
martor. Eu Tudor feciorul lui Vlăduţi martor. Eu Ion logofăt din Băbeni,
mărturie. Eu Nicola paharnic din Băbeni, mărturie. Udrişte spătariul
al doilea, mărturie.
BAR, A 3 82 1 , f. 286.
Copie rom.
EDIŢII: Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti, p. 308.
1 Loc alb în text.
135 1 647 (71 55) mai 10
t MHAOCTiEK' Jlo;ii<i EK', lw MATEH llACApA6A ROEROAH H rocnOAHH'h.

AARAT rocnOACTRO MH ciK' noseA-kHie rocnOACTRA MH CA�r rocnOACTRA
MH Tudor, feciorul Stanciului logofăt din Olăneşti ca să fie volnic cu această
carte a domni(i)i mele de să lepede bani Pârvului din Olăneşti pentru nişte
locuri, ce să chiamă Padina Părului ce le-au cumpărat de la diiaconul Anghel,
feciorul unchiiaşului Dt' mitru, pentru că au spus sluga domni(i)i mele, Tuduru
logofăt, cum au fost înfrăţit unchiiaşul Dumitru pre Stanciu! logofăt pre a lui
moşie, de au fost ţiindu amândoi tot din doa până acum.
Iar când easte acum, se-au sculat Pârvul de au cumpărat acel pământ din
Padina Părului, fără de ştirea lui.
Dirept aceea, domnia mea am căutat şi am judecat cu tot divanul şi am dat
domnia mea lu Tuduru logofăt să întoarcă bani(i)i Pârvului pre acele locuri ughi
1 2 pol cât au dat el. Pentru căci că Pârvului nu i se-au căzut a cumpăra fără de
ştirea lu Tuduru logofăt, că easte mai volnic Tuduru logofăt că-i e frate a cumpăra
decât Pârvul. Ci să-i lepede bani şi să-şi ţie Tuduru logofăt acel loc cu bună
pace, să-i fie moşie ohabnică, stătătoare în veci. HHAKO AA H-k<:T. H HcnpARHHK
CAM pE'IH rocnOACTRA MH.
145
IlHc MAHKI Î Ab.HH, x.ijiHE. Iar de va fi într-alt chip, să vie de faţă.
ţ Îw M11TeK1 sweBWAA, MHMCTiKI 60:11KiK1 rocnoAHH"k.
iw MATEKI BOEBOAA (m.p.)
DANIC, Doc. ist., MCCXXXIV/3 3.

Orig. rom., hârtie (26,5 >< 21 ), pecete timbrată.
136 1 647 (71 55) mai 1 0
Adecă eu, Drăgoi, împreună c u fămeia mea, Eftana ot Dobreşti ot sudstvo

Muşcel şi Pădureţ şi eu, Şărbu i Radul şi cu feciorii lui Lăudat ot sudstvo
Argeş scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă
la mâna logofătului Savei, cum să să ştie, că eu Drăgoi şi cu fămeia mea 1 ,
Eftana, vândut-am partea noastră de moşie şi d e cumpărătoare toată câtă s ă va
afla den Brătieni dă Jos, însă locuri zece osebit de fraţii noştri şi cu Priboiul
şi câtă să va mai afla împreună cu fraţii noştri ce sânt mai sus-scrişi şâ fără
de fraţii noştri, den câmpu, den pădure şi den apă şi den şăzutul satului de
preste tot hotarul câtă se va alege. Vândut-am toată partea moşului nostru, a
Vladului Roşcăi şi den partea lui Mogoş a treia parte drept bani gata, ughi 1 9
pol, ca să-i fie dumnealui moşie.
Aşâjderea şi eu, Şărbul şi Radul şi cu feciorii lui Lăudat ce sântem mai
sus-scrişi, vândut-am Savei logofătu toată partea noastră de moşie den Brătieni
de Jos, câtă am avut de împărţeală cu fratele nostru de ocină, cu Drăgoi care
iaste mai sus-scris şi cât iaste a noastră dă moşie den câmpu den pădure şi den
apă şi den şăzutul satului de preste tot hotarul câtă să va alege drept 800 de
bani gata. Şi am vândut noi de a noastră bunăvoie, fără nici o silă ca să-i fie
dumnealui moşie.
Şi mărturie: părintele Leontie egumenul ot Argeş şi Eftemie egumenul ot
Brădet i ot Brătieni, Radul logofătul i Badea vătaful de plăiaşi ot tam i Văsii ot
tam i ot Muşăteşti, Micul pârcălabului i ot Brătieni Dol, Stanciu! armeanul. Şi
pentru credinţa ne-am pus degetile şi iscăliturile ca să să crează.
I pisah az, Stan logofătul cu zisa lor, measeţa mai 1 0 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Drăgoi.
Eu Şărbu.
Eu Radul.
Noi feciorii lui Lăudat.
DANIC, Ms. 1 37, f. 200 v-20 1 .
Copie rom.
1 Inadvertenţă în copie: cf>1111.
146
137 1647 (7155) mai 11
ţ Adecă eu, Şerbu feciurul lu Dragumir de lubăneşti, scris-am acesta

alu meu zapis, ca să fie la mena Ancăi jupenese(i) şi la feciur(ii) ei, anume:
Dumitraşcu i Papei de mar(e) credenţă cum amu avut o 1 vie Ia lubăneşte.
Dece o 1 amu vândut de a me bunăvoie, fără nici o 1 silă2 jupenesei Ancăi şi
feciur(i)Ior e(i). Şi vie de lungă până în Vale Micului şi la val(e) penă împrotiva
viei logofetului Badie şi de lată o 1 falce. Şi amu tocmit3 vie denai(n)te a
mulţi megieşie şi preuţe în bani 3 OOO şi mi-u dat banie în casa dumniei, la
Proruci. Dece să-i fi e dumnie ei de moşie şi ei4 şi fecior(i)lur ei şi cini se
va trage den ea4•
Şi mertore: popa Toder den Slatin(a) i Radul den Pro(r)oci i Radu! den
Mu(ş)cel i Tode Pereul Douocuţă5 i Radu! lugufetul i Stănemir den Bucuvăţ,
Opre den Spinei i Dragomir den Cutena şi lugufetul Badi de lubăn(e)şte i Tuduranu
de Urluieşte şi Mihiilă ot tam i Radu! Caş(o)tinu den Cr(e)ţe. Cum ace(şti)
megeieşii au fost la t(oc)mele.
Pis measeţa mai dne 1 1 , Jet 7 1 55 ( 1 647).
ţ Şi pe(n)tru credenţa ni-m pos şi peceţili. Şe am pis popa Radul den Vaţa6.
DANIC, M-rea Brâncoveni, X/ 1 2.
Orig. rom., hârtie (22 x 1 5).
Pe a doua filă verso: „Şi amu dat eu jupenesei Anca adălmaş vedre de vin 4".
I 'I/.
2. t't/A'1>.
3 moK'e'MHT.
4 EA\.
5 Ad. interlinear.
6 .8AK: lecţiune probabilă.
138 1647 (71 55) mai 12
MHAOCTil() liol'Kil(), lw M"Til() E"c"p"s" BOEBOA" H rocnOAHWh.

IlHWET rocnOACTBO MH voa, hotarnicilor carei sinteţ luoaţ de Condila postelnic
cu alţi Rudeni, cătră aceasta vă dau în ştire domnia mea, pentru rândul oroşanilor
din Argeş şi megiiaş din Ciofrângeni. De vreme ce veţ vedea ceastă carte a
domni(ii) mele, iar voi, deaca veţ hotărâ satul Ciofrângenii, pre dinşii să-i daţ
pre toţ deoparte, însă dâncutro vor vrea să-ş picnească, dintr-acea parte să aibă
voie să-ş ia, cum va fi mai pre direptate. Aceasta vă scriu. H Hcnp"KHH K c"M
pE't rocnOACTB" MH.
147
0HC MAH KT, Ai>T )C.iji'He ( 1 647).
lw MAmeK' RWERW,AA, MHAOCTiK' lio*iK' rocnO,AHHt..
DANIC, Doc. ist., CX/ 1 32.
Orig. rom., hârtie (3 1 >< 20), pecete aplicată.
Rez., Creşterea co/ecfiilor. p. 1 0 1 .
139 1 647 (71 SS) mai 1 2
ţ Zde cletovţi a i lu Dumitru din Uieşti ş-ai 1 cumnatu-său Stanciului, po

ime: Dumitraşco comis i Preda armaş, ca să caute şi să jure cum n-au dat fie-sa
Tudorei zestre pre un rumânu, anume Neagoe cu feciorii lui şi pri Stoica ţiganul
cu ţiganca lui, Rada şi cu feciorii lui cum scrie în zapisul lor, însă cum vor afla
cu ale lor suflete. Şi zi(u)a la Ispas. Ispravnic vel portar.
Pis mai 1 2, leat 7 1 55 ( 1 647).
lw MATEK' RWERW,AA, MHAOCTieK' Eo;iKieK' rocnO,AHHt..
DANIC, Doc. ist., XCVl/30 (b).
Orig. rom., hârtie (20,5 >< 1 7), pecete aplicată; documentul are două redacţii aproape identice.
Copie, BAR, Arhiva Tocilescu, li varia I , f. 1 49.
I W II CAil.
140 1 647 (71 55) mai 1 2, Târgovişte
t MHAOCTieK' lio*iEK', lw MATEH EACApABA ROEROAi H rocno,AHH'b

R'l.COH 3eMAe �rrppoBAAXiHCKOe. AARAT rocno,ACTBO MH ciK' noReAi>Hie
rocno,ACTBA MH no'ITEHHOM4!s' npABHTEAK' rocno,ACTRA MH, i'K4ilnAH PAA4ilA
REAHKiH AWrw�eT WT KoKOp'btµi H C'l.C CHHORH CH, EAHIJ,H*E Eor"l.
AAPORAX, IAKO*E AA M4!s' ECT R'l.C CEAO He1,1etµiH WT CO\(ACTRO 6AXOR, WT
nOAK' H WT w4!s'M4!s' H WT ROAA H WT CEAAAHtµe CEAOR H WT npe3 R'l.C
XOTApoM, WT XOTAP AO XOTAp, no CTApH XOTAPH H seAi>SH noHe*e ecT
TOr'O CEAO He1,1etµiH RHWE nHC, WH ECT BHA 34 Ai>AiHO GTAHER, A'l.lf.IHPA
GTAHKOR WT K'l.T4!s'H, WT HA MATHpAM CA l\.i>HKA, EltJH*E WT HAH
npe;iK,Ae spi>Me. TA*E nOAORHHO 3A CEAO WT He1,1etµH, CE*EHiH T'i1i, GHA
ecT noK4ilnHA *4ilnAH PA,A\(A seA Awrw�eT WT HA MAHi>, CHH'l. KttpK'l.H
WT He1,1eq.ii, stt41s'K GTAHeH wT K'l.T4!s'H, WT HAK' npe;iK,Ae spi>Me, 3A x�
AcnpH r'OTORH, C'l.C 3AnHC WT p4!s'KO ero, WT npO,AAHie. '1 ,Ap4ilrA nOAORHHO
148
3A cei\O WT He1,1e4-1i, CE:>KEHH T'Si, noK'a'nHI\ w ecT ;it<'d'nAH PAA'a'" REI\
i\Wrw�eT WT HA GTAHA, A'l.4-IHPA GTAHKOR WT K'l.T'a'H H wT HA CHH'lf
cH, fieprH, ce;>KeH'lf" no K' AcnpH, 'IHH AcnpH xm H c'l.c 3AnHc wT
npOAAHiE, WEA'IE W'IHH'l. EE3 RE'IHHH.
H nAK AA ecT nO'ITEHHOM npARHTEI\ rocnOACTRA MH, ;it<'d'nAH PAA'a'"
REI\ i\Wrw�eT, W'IHH'a' 'a' IIIH p HH'l., WT c'a'ACTRO IlpAXORA, WEA'IE EAHH
AEA .3Ani\'l.H, WT nM� H WT w'a'M'a' H WT ROAA H WT CEAAl\HqlE CEl\OR
H WT npe3 R'l.C XOTAPOM, nOHE:>KE ecT ciA W'IHH'l. wT lliHpHH'l. siw ecT
noK'a'nHI\ KocTAHAHH MACTOp WT [ ] 1 , WT HA Hi>H'l�i\ ROpHHK'a'i\ H WT
..•
HA w'a'poM CH, EAps'a'" nocTEl\HHK wT M'l.He4-1i, A noci\"k CHHORH

KOHCTAHAHHOR MACTOp, HA HME ( ... ] 1 , WHH EqlE:>KE ECT EHI\ npOAAI\ CiA
W'IHH'l. WT IIIH p HH'l. IlApHneH nocTei\HHK wT GT'l.H'IEqlH. "- noTOM, AKO
WEC"kTHI\ ECT :>K'a'nAH PAA\{" REI\ i\WrW�ET, c'a'4-1H WH HA� no RMEH AA
rA noK'lfnHI\, AEie WT npEA rocnOACTRA MH WT AHRAH, noRpATHI\ ECT
RCHX HORLl,iH IfapHnEH nOCTEl\HHK HA3AA ACnpH [ ] I H WCTM ECT W'IHHA
•••
EHTi no pA31\0rA ero.

H nAK noK'a'nHI\ ecT :>K'a'nAH PAA'lf" REI\ i\Wrw�eT W'IHH'l. 'a' lliHpHH'l.
WT HA npH3RHTepHL1,A MM"k nones H"kH'I�" wT GTt.H'IEqlH H wT HA
CHHORH em, ţ\AHiHI\ AiAKOH H PAA\{"• 'IACT HM, KOE O'IHH'l. siw ecT
noK'a'nHI\ H WHH WT HA :>K'a'nAHHLl,A 8HwA, cecTpA EApE'a'" nocTEl\HHK WT
fop M'l.HE4-IH 3A xi AcnpH H c'l.c 3Anic wT npOAAHie.
H nAK noK'a'nH" ecT :>K'a'nAH PAA\{" REI\ i\Wrw�eT W'IHH'l. 'a' lliHpHH'l.
wT HA EAps'a'" nocTEl\HHK, 'IACT cecTpAM CA, ;it<'!fnAHHLl,iH 8HwiH, 3A xi
ACnpH, KOE 'IACT EiW ECT noK'a'nHI\ H CECTpAM CA, :>K'a'nAHHLl,A 8HWA, WT
HA spATA'IAAAM CA, H"kKwA sopHH'IACA H C'l.C 3AnHc WT npOAAHie.
H nAK W'IHH'l. 'a' lliHpHHA\, WT HA ţ\'a'MiTpAWKO CTMHHK 4>ii\HnecK'a'i\
H wT HA EAps'a'" nocTEl\HHK wT M '1.HE4JH, 3A xi AcnpH, Koe 'IACT 3A
W'IHH'l. Eiw ECT AP'l.;>KM i RAH nHTAP WT 8'1.K'l.PE4JH H Tp"ks H"kCT HMM
H C'l.C 3AnHC WT npC'AAHie.
H nAK AA ecT :>K'a'nAH PAA\{" REI\ i\Wrw�eT W'IHH'l. 'a' MHl\E4JH WT
'IACT K'l.T'a'H"kCK'l., CE:>KEHH Pi WT npe3 R'l.C XOTApOM, nOHE:>KE w ECT
noK'lfnHI\ WT HA T ATOMHp H WT HA CHH'a' CH, IlAREI\, H WT HA RH'lfKOM
CH, PAA'lf" WT MHl\E4JH, CE:>KEH'lfi\ no Ke ACnpH, 'IHH ACnpH xR\jrH H C'l.C
3AnHC WT npOAAHie.
H nAK AA ecT nO'ITEHHOM'a' npARHTEI\ rocnOACTRA MH :>K'a'nAH PAA'a'"
REI\ i\Oro�eT W'IHH'l. 'a' T'l.T'l.PAHH WT c'a'ACTRO A'1.MEORHLl,A, AE" 'lfApER
nOCTEl\HHK WT f'l>EqlH RCAX, WT nM� H WT w'a'M'a' H WT ROAA H WT
CEAAl\HqlE CEl\OR H WT npe3 R'l.C XOTApOM, nOHE:>KE w ECT noK'a'nHI\ WT
HA 'a'Ap"k noCTEl\HHK WT f'l>E4JH, 3A xRW ACnpH rOTORH, W'IHHA\ EE3
RE'IHHH H C'l.C 3AnHC WT npOAAHie.
1 49
H nAK noK�n Hi\ ECT :>t<�nAH PAA�" RE/\ i\Wrw�ET W't HH� �
IlHETpApKM, C�ACTRO A'l:.MSORHLţA, wsA'tE RCAX AEi\ IlETKOR, CHH'l:. ApAr�i\
noCTEi\HHK WT 1i'l:.pce41i WT IlpAXORA A-ti\HHl.ţA [ ] I H C'l:.C RE'tHHiH, HA
•••
HME: KpbcT-t C'l:.C A CHHH, no HME ApArOMHp H GTAH H GHMA H GTpoe

H C'l:.C CHHORH HM H 8ACHi\iE, CHH'l:. WnpER C'l:.C CHHORH ero H HEK�i\A
C'l:.C i CHHH, HA HME [ ] I H Kp'l:.CT"k C'l:.C spATiH ero H fieprH, CHHb
•••
l\.en'l:.AAT H c'l:.c RCHX CHHORH HM H HeK�i\A C'l:.C spAT ero, Poro3 H c'l:.c
CHHORH HM H npo-tiH RE'tHHH RCHX, KMHLţH CE wsp-tTAi\ H WT nMIO H
WT W�M� H WT ROAA H WT CEAMH4JE CEi\OR H WT npE3 R'l:.C XOTApOM,
wT HA IlETKO, CHH'l:. ApAr�i\OR i\OrO�ET WT li"hpCE4JH, 3A [ ] 1 AcnpH•••
rOTORH H C'l:.C 3AnHC WT npOAAHiE.

H nAK AA ECT :>K�nAH PAAVMR RE/\ i\Wrw�ET W'tHH� � K'l:.npHwp,
WT C�ACTRO A'l:.MSORHLţA, WSA'tE KMHKO W'tHH'l:. HMAT i RAWKO C�AL4� WT
Tp'l:.rORH4JE 3A noK�nEHiE TAM� � K'l:.npHwp�i\ wT HA KocTAHAA ROpHHK�i\,
A"ki\HHLţA IIIAHAP�i\OR 'tTO ECT SHi\ noK�nHi\ H WH wT HA MOHAXiA A.HA,
WT nMIO H WT W�M� H WT ROAA H WT CEAAi\H4JE CEi\OR H WT npE3 R'l:.C
XOTApoM. WsA'tE AA ce 3HAET H HHRE no K�Ai c�T HA msi\'1:.KH EAHH HHR
H HA XOTAP�" M'l:.HE4JHi\OM, AM HA spoA, nAK EAHH HHR H WTRAMO 3A
ROAA HA Rp'l:.sH XpAMETER, HHRE i H HA cpEA nMtO WT AM HA XOTAP�"
M'l:.HE4JHi\OM A' HHRA H nOAi\"k C'l:.C AMEHA P'l:.T�HAER A' HHRA H HA
p'l:.30p�i\ H�KWOApER A HHRA H HA Mi\'1:.KWOApA A HHRA H HA lipACHA A
HHRA H HA fp�Hwop i HHRE H HA A'l:.s A' HHRA H HA IIHCK�i\ cI>epeh-tl,liH
A' HHRA H HA IIHCK�i\ IIIHpoT A' HHRA H HA H3i\A3, HA ROAEHHLţA noneR,
A' HHRA H HA CEAAi\H4JE CEi\OR noA CT'l:.i\n�, C'l:.C wR041it0. H nAK EAHA
A"ki\HHLţ � K'l:.npHwp, PAAVMR lll e psER C'l:.C ii MECTORE � nMtO, RApE
Ei\HKO H3SEPET ce, W'tHH'l:. SE3 RE'tHHH WT npE3 R'l:.C XOTApwM, 'tTO ECT
SHi\ noK�nHi\ i RAWKO C�AL4� WT HA WAHA H WT HA spATi ero, PAAV"
H GTAH H WT HA CHH'l:. ero, Aospe WT K'l:.npHwp�h, nOHE:>KE ECT noK�nHi\
:>t<�nAH PAA�i\ RE/\ i\wrw�ET ciA RHWE pE'tEHA W'tHH'l:. WT K'l:.npiwp�h,
�T HA iRAWKO C�Alţ� WT Tp'l:.rORH4JE, 3A xA ACnpH roTORH H AARM ECT
IRAWKO C�AL4� H 3AnHCORE 'tTO ECT SHi\ HMAi\ WH 3A noK�nEHiE.
H nAK noK�nHi\ ECT :>K�nAH PAAV" RE/\ i\wrw�ET WT HA GTOHKA
nEXAPHHK, CHH'l:. 81\'1:.K�i\ Ki\IO-tAp WT ApArOMHPE4JH H WT HA CHH� CH,
PAAV" • s norOAHE 3A RHHorpAAV � A"ki\�i\ llMoe41ihop H C'l:.C MECTOM,
6E3 RHHApH't, RHHOrpAAi HEAA:>KHH'tE, 3A X� AcnpH rOTORH H C'l:.C 3AnHC
WT npOAAHiE.
H nAK noK�nHi\ ECT :>K�nAH PAAV" RE/\ i\Wrw�ET Î CE:>KEHH 3A
W'tHH'l:. R'l:. XOTAP�i\ GMEAi4JHi\OM, � AM XOTAP WT HAA XOTAP�i\
nA3Ap�MR, W'tHH'l:._ SE3 ROAA npE3 R'l:.C XOTApOM WT HA A�MiTp� 6A�i\
WT GMEAE4Ji, 3A \jr AcnpH rOTORH H C'l:.C 3AnHc WT npOAAHiE. H nAK WT
HA A�MiTp� 6A�i\OR wT GMEAi4JH ÂÎ CE:>KEHH 3A W'tHH'l:. no KOA ciA
1 50
RHWE pE'IEHA W'IHH"h, W6A'IE HAE W'IHHA AOPH "fi ROAA E"fl.3"h"fl H AOPH "fi
i\AK"flA C'l>C K"hpAHl,IEAE, .3A w AcnpH roTORH H C'l>C .3AnHc.
H nAK noK"flnHi\ ECT �"fin AH p AA"flA REA i\Wrwcf>eT WT HA IlpEAA
tnATAp, CHH"h TewAocie SAH"ffA, ARE RE'IHHH, HA HMe: iwH C'l>C CHH"fl r n ,
EoT-t H CHHORH EoTER, i wH H M"flwAT H C'l>C CHHORH HM H MHXH-t C"hc
CHH"fl CH, .8AAA"ffA H C'l>C CHHORH HM, .3A xH ACnpH rOTORH H C'l>C .3AnHC
W'r npOAAHiE, KOE RE'IHHH 6Hi\H c"f/T .3A Ai;AiHO IlpEAiH tnATAp WT CEi\O
WT GAKA, AH"fl ECT 6Hi\ serAi\ WT TAM"fl WT AARHO Rp-tMe H R'l>C c-tAHi\
"fi ceAo �"flnAH PAA"ffA Mrocf>eT, "fi .if'liAPEWb4JH no l"Z\MMHU,A. TA�e ecT
npOAARAi\ KAKO ECT RHWE nHC.
H nAK AA ECT �"flnAH PAAV" REA Awrwcf>eT EAHH RE'IHH"h, HA HME:
GT'l>HHA"h, c"hc CHHORH ero, HA HMe: PAAV" H HEAEAKW H c"hc CHHORH
HM, nOHE�E ECT TOro RE'IHH"h GT"hHHi\"h, C'l>C CHHORH ero RHWE nHC, WH
ECT 6Hi\ KHES WT CEi\O WT IlpOAiAE4JH. T A�E, K'l>AA ECT 6Hi\ HHHi; R"h
AbHH rocnOACTRA MH, A wH ce npOAARAI\ RE'IHH"h �"flnAH PAAV" REA
l\Wrwcf>eT .3A x RW ACnpH roTORH, WT A06pORM-t ero H C'l>C .3AnHC WT
npOAAHie, AA c-tAHT "fi 'leT"hU,-tAe.
H nAK noK"flnHA ecT �"flnAH PAAV" REA Aorocf>eT EAHH RE'IHH"h, HA
HME Wnpi; H C'l>C CHHORH ero wT E'l>AE4JH, rl\ARA ero, SE.3 W'IHH"h, W'r
HA KOMAH KOMHC H WT HA i::\ H APEH cnATAP H Il'l>TPAWKO nOCTEl\HHK H
WT HA npO'liH 6pATi, CHHORH Ar'l>H Ui;r"f/A, .3A xr AtnpH rOTORH H C'l>C
.3AnHC WT npOAAHie.
H nAKH noK4is'nHA ecT �"flnAH PAA"ffA REA Awrwcf>eT wT HA GTAHA
u,HrAHKA H WT HA CHHORH em, GTOHKA H f eprH, EAHH MECTO .3A AOM "fi
RApow rocnOACTRA MH "fi E"f/K"flpe41i, KOA cs-tTAA MOHACTHP GApAHAAp,
nOAl\i; C'l>C MECTOM i\"flHrO'IOR u,irAH, RApe El\HKO H.36EpET ce, .3A .><X
AcnpH rOTORH H C'l>C .3AnHc wT p41s'KA HX. H npOAAAOX wHH RCHX HHXHE
Ai;AiHE H RHHOrpAAV 1 1 RE'IHHH, WT A06pO&Mi; HM, 6E.3 HH EAHA CHi\OCT.
Gero PAAi AAAOX C'l>M H rocnOACTRO MH nO'ITEHHOM npARHTEi\
rocnOACTRA MH, �"flnAH PAAV" REA Awrwcf>eT mKO�e AA ecT eM"fl .3A
Ai;AiHO H R"h WXA6, CHHOROM H RH"flKOM H np-tsH"fl'IETOM, R"h R-tK H HE
WT KOrO�AO HEnOKM-tSHMO, nopH.3MO rotnOACTRA MH.
Ge�e H CREAiTEAH nocTARHXOM rotnOACTRO MH: �"flnAH fiwpMA REA
SAH KpMERCKAro H ��nAH ApArOMHp REA AROpHHK H �4is'nAH GTpoe
RHCTimp H ��nAH Ai'HK�I\ cnATAP H ��nAH IlpEAA KMO'IAP H EAps"flA
CTMHHK H Ap"hr�WHH nexApHHK H PAA"flA KOMHC H ��nAH KotTAHAHH
nocTEAHHK. H HcnpARHHK, �"flnAH ApArOMHp REA AROpHHK.
H A.3, A"flMiTp"fl Mrocf>eT, HAnHCAX R"h HACTMHH rpAA41s' Tp"hrORH4JE,
M-tceu,A MAH iii A'l>HH H WT i::\AAMA R"h A-tT x.iii'HE ·
151
t iw MATEtO RWERWAA, MHAOCTitO Eo:iKitO rocnOAHH'h.
iw MATEtO ROEROAA (m.p.)
al domniei mele, jupan Radul mare logofăt din Cocorăşti şi cu fiii săi, câţi i-a
dăruit Dumnezeu, ca să-i fie tot satul Negeştii din judeţul Ilfov, din câmp şi din
pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, din hotar până în
hotar, pe vechi hotare şi semne, pentru că acest sat Negeştii mai sus-scris, el a
fost de moştenire al Stanei, fiica lui Staico din Cătun, de la mama sa Leanca,
încă de mai înainte vreme. Astfel, jumătate de sat din Negeşti, 3 1 8 stânjeni, l-a
cumpărat jupan Radul mare logofăt de la Manea, fiul lui Chirca din Negeşti,
nepotul Stanei din Cătun, de mai înainte vreme, pentru 6 1 60 aspri gata, cu zapis
de vânzare de la mâna lui. Iar cealaltă jumătate de sat din Negeşti, 3 1 6 stânjeni,
a cumpărat-o jupan Radul mare logofăt de la Stana, fiica lui Staico din Cătun şi
de la fiul său, Ghierghi, pe 20 de aspri stânjenul, fac aspri 6 320 şi cu zapis de
vânzare, însă ocină fără vecini.
Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Radul mare logofăt,
ocină la Şirină, din judeţul Prahova, însă un bătrân deplin, din câmp şi din
pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această
ocină din Şirină a cumpărat-o Costandin meşter din [ „ . ] l , de la Nenciul vornicul
şi de la cumnatul său, Barbu! postelnic din Măneşti, iar apoi fiii lui Costandin
meşter, anume [„ . ] 1 , ei iar au vândut această ocină din Şirină lui Paripa postelnic
din Stănceşti. Iar după aceea, dacă a aflat jupan Radul mare logofăt, fiind el mai
volnic să o cumpere, îndată dinaintea domniei mele din divan a întors toţi banii
lui Paripa postelnic înapoi aspri [ . „ ] 1 şi a rămas ocina să fie pe seama lui.
Şi iarăşi a cumpărat jupan Radul mare logofăt ocină la Şirină de la preoteasa
Malea a popei Nenciul din Stănceşti şi de la fiii ei, Danii! diacon şi Radul, partea
lor, care ocină a fost cumpărată şi de ei de la jupaniţa Vişa, sora lui Barbu!
postelnic din Măneştii de Sus, pentru 2 OOO de aspri şi cu zapis de vânzare.
Şi iarăşi a cumpărat jupan Radul mare logofăt ocină la Şirină de la Barbu!
postelnic, partea sorei lui, jupaniţa Vişa, pentru 2 OOO de aspri, care parte a fost
cumpărată şi de sora sa, jupaniţa Vişa, de la vara sa, Neacşa vorniceasa şi cu
zapis de vânzare.
Şi iarăşi ocină la Şirină, de la Dumitraşco stolnic Filipescu! şi de la Barbu!
postelnic din Măneşti, pentru 2 OOO de aspri, care parte de ocină a stăpânit-o
Ivan pitar din Văcăreşti şi n-a avut treabă şi cu zapis de vânzare.
Şi iarăşi să-i fie lui jupan Radul mare logofăt ocină la Mileşti, din partea
cătunească, 1 1 O stânjeni de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o de la Tatomir
şi de la fiul său, Pavel şi de la nepotul său, Radul din Mileşti, pentru 25 aspri
stânjenul, fac aspri 2 750 şi cu zapis de vânzare.
1 52
Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Radu! mare logofăt,
ocină la Tătărani, din judeţul Dâmboviţa, partea lui Udrea postelnic din Găieşti
toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul,
pentru că a cumpărat-o de la Udrea postelnic din Găieşti, pentru 2 800 aspri gata,
ocină fără vecini şi cu zapis de vânzare.
Şi iar a cumpărat jupan Radu! mare logofăt ocină la Pietrariul, judeţul
Dâmboviţa, însă toată partea lui Petco, fiul lui Dragul postelnic din Bârseşti, din
Prahova delniţe [ ] 1 , şi cu vecinii, anume: Cârstea cu 4 fii, anume Dragomir şi
„ .
Stan şi Sima şi Stroe şi cu fiii lor şi Vasilie, fiul lui Oprea cu fiii lui şi Necula
cu 2 fii, anume [ ] 1 , şi Cârstea cu fraţii lui şi Ghierghi, fiul lui Lepădat şi cu
„ .
toţi fiii lor şi Necula cu fratele lui, Rogoz şi cu fiii lor şi alţi vecini toţi, câţi se
vor afla şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot
hotarul, de la Petco, fiul lui Dragul logofăt din Bârseşti, pentru [ „ . ] 1 aspri gata
şi cu zapis de vânzare.
Şi iarăşi să-i fie lui jupan Radul mare logofăt ocină la Căprior, din judeţul
Dâmboviţa, însă câtă ocină de cumpărătură are lvaşco judeţul din Târgovişte
acolo la Căpriorul de la Costanda vomicul, delniţa lui Şandru! pe care a cumpărat-o
şi el de la călugăriţa Ana, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului
şi de peste tot hotarul. Însă să se ştie şi ogoarele pe unde sunt: la meri un ogor
şi la hotarul Măneştilor, în jos la vad, iarăşi un ogor şi dincoace de apă la sălciile
lui Hramete, 2 ogoare şi la mij locul câmpului din jos de hotarul Măneştilor 1
ogor şi aproape de Valea Rătundei 1 ogor şi la răzorul Nucşoarei 1 ogor şi la
Mlăcşoara 1 ogor şi la Brasna 1 ogor şi la Gruişor 2 ogoare şi la Stejar I ogor
şi la Piscul Ferelegii I ogor şi la Piscul Larg 1 ogor şi la izlaz, la moara popei,
1 ogor şi la vatra satului sub stâlp, cu pomet. Şi iarăşi la Căprior o delniţă, a lui
Radul Şerbul cu 1 2 locuri în câmp, oricât se va alege, ocină fără vecini de peste
tot hotarul, pe care a cumpărat-o lvaşco judeţul de la Oană şi de la fraţii lui,
Radul şi Stan şi de la fiul lui, Dobre din Căpriorul, pentru că a cumpărat jupan
Radu! mare logofăt această ocină mai sus-spusă din Căpriorul, de la Ivaşco
judeţul din Târgovişte, pentru 4 OOO de aspri gata şi a dat lvaşco judeţul şi
zapisele de cumpărătură pe care le-a avut el.
Şi iarăşi a cumpărat jupan Radu! mare logofăt de la Stoica paharnic, fiul
lui Vâlcul clucer din Dragomireşti şi de la fiul său, Radul, 6 pogoane de vie în
dealul Loloeştilor şi cu locul, fără vinărici, vii nedajnice, pentru 9 600 aspri gata
şi cu zapis de vânzare.
Şi iarăşi a cumpărat jupan Radu! mare logofăt I O stânjeni de ocină în
hotarul Smediştilor, în hotarul de jos de la hotarul târgului, ocină fără apă peste
tot hotarul, de la Dumitru Edul din Smedeşti, pentru 700 aspri gata şi cu zapis
de vânzare. Şi iarăşi de la Dumitru al lui Edul din Smedişti 1 1 stânjeni de ocină
pe lângă această ocină mai sus-spusă, însă merge ocina până la apa Buzăului şi
până la Lacul cu Cârligele, pentru 800 aspri gata şi cu zapis.
1 53
Şi iarăşi a cumpărat jupan Radu] mare logofăt de la Preda spătar, fiul lui
Teodosie banul, doi vecini, anume: Ion cu fiul său, Botea şi fiii lui Botea, Ion
şi Muşat şi cu fiii lor şi Mihnea cu fiul său, Vladul şi cu fiii lor, pentru 8 OOO
aspri gata şi cu zapis de vânzare, care vecini au fost de moştenire ai Predei
spătar din sat de la Saca, însă au fugit de acolo de multe vreme şi au tot stat în
satul lui jupan Radul logofăt, la Îndreşăşti pe Ialomiţa. Astfel a vândut cum este
mai sus-scris.
Şi iarăşi să-i fie lui jupan Radu] mare logofăt un vecin, anume Stănilă,
cu fiii lui, anume: Radu] şi Nedelco şi cu fiii lor, pentru că acest vecin Stănilă,
mai sus-scris, cu fiii săi, el a fost cneaz din sat din Prodileşti. Astfel, când a
fost acum în zilele domniei mele, el s-a vândut vecin lui jupan Radu] mare
logofăt pentru 2 800 aspri gata, de bunăvoia lui şi cu zapis de vânzare, să stea
la Cetăţele.
Şi iarăşi a cumpărat jupan Radu] mare logofăt un vecin, anume Oprea şi
cu fiii lui din Băieşti, capul lui, fără ocină, de la Coman comis şi de la Andrei
spătar şi Pătraşco postelnic şi de la alţi fraţi, fiii lui Neagu] aga, pentru 3 OOO
aspri gata şi cu zapis de vânzare.
Şi iarăşi a cumpărat jupan Radul mare logofăt de la Stana ţiganca şi de la
fiii ei, Stoica şi Gherghi, un loc de casă în oraşul domniei mele în Bucureşti,
lângă sfânta mănăstire Sărindar, alături cu locul lui Lungoci ţiganul, oricât se va
alege, pentru 600 aspri gata şi cu zapis de la mâna lor. Şi au vândut ei toţi
dedinele şi viile şi vecinii lor, de bunăvoia lor fără nici o silă.
Pentru aceea am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele,
jupan Radu] mare logofăt, ca să-i fie lui de moştenire şi de ohabă, fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor, în veac şi de nimeni neclintit, după porunca domniei
mele.
şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Stroe vistier şi jupan Diicul spătar şi
jupan Preda clucer şi Barbul stolnic şi Drăguşin paharnic şi Radu] comis şi jupan
Costandin postelnic. Şi ispravnic, jupan Dragomir mare vornic.
Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna mai
1 2 zile şi de Ia Adam în anul 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, A. N., CXII/55.
Orig. slav., perg. (39 x 52), pecete timbrată.
Menţ., Nicolae, Ctitoriile, p. 1 1 8.
1 Loc alb în orig.
1 54
141 164 7 (71 55) mai 13
Dat-am zapisul mieu, eu Gherghina sin Petrica ot Craiova ca să fie de mare

credinţă la mâna părintelui egumen Damaschin de la Jâtiianul, cum să să ştie că
i-am dat pentru pomana părinţilor miei şi a noastră o curătură de la Râioasa, care
easte între doao curături ale lui Dragomiraş brăgarul.
Şi am dat-o de a me bunăvoie şi fără nici o silă, ci numai pentru pomana
părinţilor şi a noastră. Aceasta scriu şi mărturisescu cu al mieu zapis. Şi cându
am făcut acest zepis, fost-au Bade vătaf care au fost vătaf la vei ban, jupan
Ghiorma i Ghera.
Şi am scris eu, Nicolae logofăt ot Borlesca, la mai 13 zile, 7 1 55 ( 1 647).
Eu Bade vătaf, martor.
Eu Ghera armaş. ·
Eu Gherghina.
DANIC, Ms. 723, f. 485 v.
Copie rom.
142 1 647 (71 55) mai 13
Adecă eu, Udrea sluger Doicescul, scris-am acest zapis al mieu ca să fie
de mare credinţă la mâna finului Stanciului şi a feciorilor lui din Păpeni, cum
să să ştie că l-am miluit 20 de stânjăni de ocină de la Păpeni ot sudstvo Ialomiţa,
însă din nişte moşiie a mea ce-m easte de cumpărătoare, ce am făcut schimbu
cu cumnată-mieu Apostolache comisul, de i-am dat eu lui stânjăni 50 din sat din
Lipăreşti ot sudstvo Ialomiţa, iar dumnealui ne-au dat din Păpeni stânjeni 50.
Deci, dintr-aceşti 50 de stânjăni ai miei, de la Păpeni, i-am dat stânjăni 20
finului Stanciului şi feciorilor lui, pentru slujba ce me-au slujit şi pentru casă fie
pomană şi părinţilor miei, ca să fie lui moşie în veci neclătită, că I-am dăruit eu
de bunăvoia mea. Drept aceea, să fie volnec să-şi facă şi cartea domnului nostru
preste acest zapis ce i-am făcut eu la mâna lui.
Şi când l-am miluit eu cu această ocină ce scrie mai sus, fost-au mulţi
boieri care ş-or pune mai jos peceţile şi iscăliturile. Şi pentru credinţa me-am
pus şi eu pecetea şi iscălitura mai jos.
S-au scris în luna mai 1 3 , leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Udrea sluger Doicescul.
Popa Radu din Târgovişte.
Radu clucer.
155
Eu Colţea dvornec Doicescul.
Eu Negoiţă, sân Stanciu! Meiută.
DANIC, Ms. 3 1 4, f. 240.
Copie rom.
143 1 647 (71 55) mai 1 5
ţ Adecă eu, Gherman feciorul Borcii, nepotul lui Copaciu den Bălteanii
popei lui Jâtiian, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna
jupânului Radu! vei comis, sin Mihalcii vornic ot Pătârlage, cum să se ştie că i
am vândut dumni(i)i lui optuzeci de stânjăni de ocină den satu den Bălteanii
popei lu Jitiian ot sudstvo Buzău, însă şaizeci de stânjăni mi-au fostu moşie
bătrână şi direaptă 1 de la moşi-mieu, Copaciu şi de la tată-mieu, Borcea mai
denainte vreme. Iar doaozeci de stânjăni au fostu moşi-mieu, lu Copaciu şi
tătâine-mieu, Borcii de cumpărătoare de la Neagu! al Ţeaţiului, însă den lungu
den săpătură până-(n) apa Buzăului.
Şi am vândut dumni(i)i lui aceşti optuzeci de stânjăni ce scriu mai sus
dereptu 4600 şi mi-au dat dumniia lui toţ banii gata în mâna mea. Şi am vândut
eu, de a mea bunăvoie fără de nici o silă, cu ştirea şi cu întrebarea tuturor
rudelor mele şi a fraţilor de ocină şi a megiaşilor de sus şi de jos, ca să-i hie
dumni(i)i lui moşie stătătoare în veci.
Şi cându am făcut acestu zapis, f'Ios]t-au mulţi boiari care-ş vor pune mai
jos peceţili şi iscăleturili. Aceasta am scris şi pentru credinţa, mi-am pus degetul.
Pis maiu 1 5 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Gherman.
DAN IC, M-rea Radu-Vodă, IV/5 1 .
Orig. rom ., hârtie (30 x 2 1 ).
144 1 647 (7 155) mai 1 6
t Adică eu, Zahariia împreună cu fraţâi mei, anume: Dumitru i Radu! ot

selo Foieşti scriem şi mărturu(s)im cu al nostru zapis ca să hie de mare credinţă
la mâna jupânului Cârstiian Golescul cum că i-am vândut noi de-a a noastră
bunăvoi, noi snă ego Dumbravă, nepoţâi lu Doratei, vândutu-i-am partea noastră
de moşâe ot selo Foleşti(i) de Jos W'T' p-k1rn 1 Bistriţi(i) cu vadul morei şi până-n
1 56
hotarul Foleştilor de Jos şi până-n hotarul Foleştilor de Sus şi din Bistriţa din
salcea galbenă pen coada lacului cel sărat şi până-(n) bolovan şi din bolov(an)
direptu până-n nucul lui Lazăr şi până-n Trestioara Cârstăneştilor în slemie în
gorun, adecă2 i-am vândut cum au fost scris şi în cărţâle dumneşti.
Vândutu-i-am să fii moşâe ohamnică, lui şi ficiorilor lui, câţi Dumnezău i
va da. Însă o-m vândut dereptu aspri gata ughi 72.
Şi au fost omeni buni mărturie WT Kp'bcm M"kcTo3, anume: Stănislav ot
Gor Foieşti i snă ego, Andrei i Zahariia ot tom i Lăudat i Stanciu! i Voico ot
Oteşan i brat ego Lupul i Drag(o)mir ot tam i Acul ot tam i Lupul Vălean ot
Chiceni, Barbu! lui Filip. Fost-au ceşti omeni buni toţ la această tocmeală.
Pis measeţa mai dni 1 6, vă leat 7 1 55 ( 1 647). Şi pentru credinţa, ne-am pus
degetili.
Pis az, gramatic Andrii.
Zahariia.
Dumitru.
Radu!.
Stănislav.
Andrii.
Zahariia.
Lăudat.
Stanciu!.
Voi co.
Lupul.
Drag(o)mir.
Acul.
Lupul.
Barbu!.
DANIC, M-rea Hurez, XVIIl/1 6.
Copii ibid.: mss. 449, f. 22 1 v; 7 1 9, f. 1 78.
1 „Pe râul".
2 AAAEK"b.
3 „La locul crucii".
145 1 647 (71 55) mai 17
Adecă eu, Constandin ot Gârleni ot sud Dolj şi cu cinci feciori ai miei,

anume: Stoica i Neagu! i Pahomie i Sima şi cu fii-mieu, Ivan însurat şi cu un
fecior al lui, nepot al mieu, anume Ion şi adecă şi eu Stanciu! cu un fecior al
mieu, anume Stoica ot tam scris-am acest al nostru zapis ca să fie de bună
157
încredinţare Ia cinstit mâna mări(i)i sale, domnului nostru Io Matei voievod
Basarab, cum să să ştie că ne-am 1 vândut noi rumâni şi cu feciorii noştri mări(i)i
sale cu ocinile noastre. Şi am luat eu (Constandin2) cu3 toţi feciorii miei şi
împreună cu un nepot şi cu ocina noastră stânj [„ . ]4 bani gata 8 600. Şi eu,
Stanciu] cu fiul mieu Stoica şi cu ocina noastră cât să va alege, cât avem noi,
despre tot hotariul din şezutul satului şi cu viile şi cu pometul şi den câmpu şi
din pădure, den hotar până-n hotar şi în lungu şi în largu de apa Jâiului jumătate,
până-n Drumul Sării am luat bani gata 2 800.
Şi ne-am 1 vândut noi, de a noastră bunăvoie, fără nici o silă cu ştirea
tuturor boierilor şi a megeaşâlor, din sus şi din jos şi dimprejuru. Şi ne-au5 dat
toţi bani(i) gata intru mâinile noastre, cum scrie şi mai sus.
Mărturii încă am pus toţi boierii divanului, care iş vor pune mai jos piceţile.
Şi noi încă ne-am pus6 degitile mai jos, ca să să crează7.
Mai 1 7 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Constandin.
Eu Stanciul.
DANIC, Ms. 7 1 5, f. 997.
Copie rom.
Alte copii, ibid.: mss. 295, f. 27; 355, f. 27; Doc. ist„ CMLXX/27.
EDIŢII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 39-40.
I Hi:AM.
2 Completat după DANIC, ms. 295, f. 27.

3 KO.
4 Loc alb în text.
S Hi:A'i.
6 Post pus, urmează mai.

7 Kpi:A.3'1..
146 1 647 (71 55) mai 1 7, Târgovişte
t M11McTiet0 Eoi>Kit0, iw MA.&ret01 EAcApABA ROEROAA 11 rocnoA11H'h

R'hco11 3eMi\11 O\(rrppoRi\AXi11cK11. AARAT rocnOACTRO Ml1 ci11 nOREi\EHie
rocnoACTRA Ml1 CM\(SEM rocnOACTRA Ml1 A11Me11 C'h spATiAM erw, Hi>H'ltOi\
Mro4>eT 11 H11KO\(i\A1 c11H0Ri.1 IIAHOR nwCTEi\Hl1K WT E'hp'h..v.Te4-111, 11 C'h
CHHORt. 11M, Ei\111ţ11 Eor'h AACT, mKo AA ecT 11M EAHH CAA 3A R11HorpAA
O\( Ai>i\\s'i\ Ei>pB..V.TE4J11MM, Rt.C Ei\11KO ECT O\(ni\OTl1i\ npe3 Rt.C 11 WT
nMT\s' CAA41s'MR O\( AM 3A ?. np'hi>Kl1HH, 11 R'h WHpOT 3A iii 11 EAHH MECTO
KOA X'hPi\E3, Ei>KE C'h R'hK\s'ni\i>ET C'h A MeriAw11M. H nAK TPH W'll14JAHt.H
'ti ropA mi>Ke 11MeH'tieTCA. IIomHA Miepi\EH, HA EorAAHOR, .HA Hi>Kw4is'MR
158
'tpE3 R'l.t �3H4MEHHX. H n4K WT tHAH4J'k EorA4HOR nMORHH� KOA
,l\p4rWMHp li�T�'fA.. IloHE�E tiE W'fHHN\ si.1cT 34 A'kAiH� T�AOPOR wT
T p'l.rWRH4JE.
A. noToM, K'l.A4 EtT BI.li\ HHH'k R'l. At.HH rocnOAtTR4 MH, T�AOP WH
ECT npOA4i\ tiE W'fHH-"\ Rt.IWWE nHt Ci\�SEM rotnOACTR4 MH ,l\HMEH H
Bp4TiHM EM�, WB4'fE C4A�" H C'l.C tiE MECTORE, 34 .xH.xix 4tnpH roTORH,
4 tiE CHi\H4JE 34 xi 4tnpH rOTORH, 'fHH K�nHO xKX Rt.C nHH'kSH rOTORH
34 CROHM� AOBpOROi\IO BE3 HH EAH4 CHi\OCT, C'l.C �3H4HiA. R'l.CA.M
MEriA.WHM WT WKp'l.tT'l. MECTWM, K4KO RHA-tx rotnOACTRO MH H 34nHCOVi\
T�AOPOR 34 np'kA4HiE H4nHt4H C'l. MHOrH CREAiTEi\iH.
GEro P4Ai, A4AOX rocnoAtTRO MH tA�SEM rotnOAtTR4 MH ,l\HMEH t'l.
sp4Ti4M Erw, mKo A4 EtT HM tiE W'fHHN\ Rt.IWWE nHt, W'fHH� A'kAHH�
H R'l. WX4B CHHOROM'l. H RH�KOM H np'kRH�'fETOM H HE WT KOrO�AO
HEnOKM'kBt.IM, nopH3MO rocnOACTR4 MH.
GE�E (H) tREAETEi\iH notTARHX rocnO,\CTRO MH: n4H Ap4rOMHp RE/\
AROpHHK H P4AV" REA Aoro4>ET H GTpoE REA RHtTimp H AiHK�" REA
tn4T4p H IlpEA4 RE/\ Ki\IO'tEp H li4pB�i\ RE/\ CTOi\HHK H P4AVA RE/\ KOMHC
H ,l\p'l.�WHH RE/\ nEX4PHHK H KotT4HAHH RE/\ notTEi\HHK. H Htnp4RHHK,
P4AV" REA Aoro4>ET.
H 43, 0'1.pR�" i\Oro4>ET, nHt4X � Tp'l.rWRH4JE, M4H 3î, A'kT .x.iPiie ·
iw M.4TEIO RWERWA4, MHi\OCTilO Eo�ilO rotnOAHHt..
iw M.4TEIO ROEROA4 (m.p.)
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei 1 Basarab voievod şi domn a toată Ţara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei
mele, Dimei cu fraţii lui, Nenciul logofăt şi Nicula, feciorii lui Pană postelnic
din Bărbăteşti, şi cu feciorii lor, câţi le va da Dumnezeu, ca să le fie o grădină
de vie în dealul Bărbăteştilor, tot cât este îngrădit peste tot şi din gardul grădinii
în jos de 1 3 prăjini, şi în lat de 12 şi un loc lângă hârleţ, care se împreună cu
al megiaşilor. Şi iar trei curături la deal care se numesc Poiana Mierlei, a lui
Bogdan, a lui Neacşu! peste toate semnele lor. Şi iar din siliştea lui Bogdan
jumătate, lângă Dragomir Butucea. Pentru că această ocină a fost de dedină a lui
Tudor din Târgovişte.
După aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, Tudor, el a vândut
această ocină mai sus-scrisă slugilor domniei mele, Dimei şi fraţilor lui, însă
grădina şi cu aceste locuri, pentru 1 8 600 aspri gata, iar această silişte drept
2 OOO aspri gata, fac împreună 20 600 toţi banii gata, de a lui bunăvoie fără nici
o silă, cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului, cum am văzut domnia mea
şi zapisul de vânzare al lui Tudor scris cu mulţi martori.
Pentru aceea, am dat domnia mea slugilor domniei mele, Dimei cu fraţii
lui, ca să Ie fie această ocină mai sus-scrisă, ocină dedină şi de ohabă fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
159
Iată (şi) martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vomic şi Radu!
mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda mare clucer şi
Barbu! mare stolnic şi Radu! mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin
mare postelnic. Şi ispravnic, Radu! mare logofăt.
Şi eu, Pârvul logofăt, am scris în Târgovişte, mai 1 7, anul 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, Doc. ist., MCLXVl/2 1 .
Orig. slav, perg. (35 x 36,5), pecete timbrată.
Trad. rom., ibid., Doc. ist., MCCXXXl/235.
1 MAT.e.eio.
1 47 1 647 (71 55) mai 1 8, Târgovişte
ţ Adică ieu, Aldea ot Cavaransebiş, scris-am al mieu zapis la mâna jupan

Gavril spatar, cum să să ştie că am fostu rumâni domnilui, ieu cu fraţii miei,
anume: Radul i Ţepe din sat din Bratiia. Dici când au fostu acum în zilili mări(i)i
sale domnu nostru, io Mateiu voivod, noi ni-am rugat domnealui să-şi facă
pomeană 1 cu noi să ni migiişască. Dici domni lui şi-au făcut pomeană 1 di ni-au
migişit, ci alţi bani i-am dat, iar 30 di galbini ai frăţini-mieu Radului, i-am
rămas să-i dăm domnilui. Şi am întrat eu chizaş pri frati-meu, Radu! di aceşti 30
di galbini, să-i dau dumnilui spătariului Gavril la Sfeati Ilie, iar di nu-i voiu da
banii la zi, să fie volnic domnilui să ia di la noi ughi 2002 .
Şi la aceasta tocmeală3 a noastră, fost-au boiari mărturie: pan Radu! logofăt
Dudiscul, Mîrica păharnicul, Toadir iuzbaşa.
Şi am scris ieu, Stan logofăt ot Târgovişti. Pis measeţa mai 1 8 dni, leat
7 1 55 ( 1 647).
ţ Eu Alde.
ţ Radu logofăt
t Mirica pehamic4.
DANJC, Doc. ist., XLIIl/98.
Orig. rom., hârtie (32 x 21 ), două peceti aplicate.
Rez., Giurescu, Studii de ist. soc., p. 4 1 4.
I noM-kAtt'l..
2 Slova cifră r poate avea două lecţiuni: 3 sau 200. În ambele cazuri, ea nu concordă cu
realitatea preţurilor.
3 TOKM-kAl\'1..
4 Ultimele două semnături autografe.
160
148 1 647 (71 55) mai 20, Târgovişte
ţ Adecă eu, jupan Preda vel cliucer, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis
al mieu ca să fie de mare credinţă la mâna popei David şi la mâna frăţini-său,
lu Dobre vatah şi a lu Dumitru ot Brâncoveni cum să se ştie cându au fost acum
în zilele domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar ei mi-au vindut 6 funi de
ocină den Obârşie ci au avut ei de cumpărătoare acolea, însă toată partea lor, cât
se va alege za ughi 7 pol.
Şi au vândut ei de a lor bunăvoie însă numai moşie stearpă fără rumâni .
Deci ei temându-se ca să aibă vrepdinioară vreun val pentru rumâniia, pohtit-au
de la mine zapis. Deci şi eu, după pohta lor, încă le-am 1 făcut acest zapis al
mieu, ca să aibă bună pace de rumânie de cătră mine şi de cătră feciorii miei şi
de cătră toată rudeniia mea, de nimenilea val sau bântuială să n-aibă. Aceasta am
scris şi mărturisescu. Şi pentru mai adevărată credinţă mi-am pus pecetea şi
iscălitura cu mâna mea.
Şi am scris eu, Dima, în Târgovişte measeţa mai 20 dni, vă leat 7 1 55
( 1 647).
Preda vel clucer
Tudor vel cămăraş
Samuilă
Eu Ghinea cliucer mărturisescu cum e mai sus scris
Dumitraşco ciohodarul
Drăgoi Fălcoianul
Tudor logofătul 2 .
DANIC, M-rea Brâncoveni, XIV/7.
Orig. rom„ hânie (30 >< 2 1 ) , două peceţi inelare.
Copie ibid.: ms. 7 1 8, f. 3 I v.
EDIŢI I : Giurescu, Ve, l1imea rumâniei, p. 489; idem, Studii de ist. soc„ p. 26; rez., Grecianu,
Genealogiile, III, p. I 04.
I Ai>AM.
149 1 647 (71 55) mai 22, Buzău
ţ Adecă eu, Manea den Ciorăşti, scris-am zapisul meu la (mâna) jupânului
Giurgi de Odobeni, cum să să ştie că e-m vândut eu, Manea 1 05 de stânjeni din
partea lu Marin, 1 3 ughi gata. Şi cându am vâ(n)dut eu, Manţa, am întrebat toţi
161
fraţ(ii) de pe acea ocină din sus şi din jos şi di primprejurul 1 locului. Şi o am
vândut eu, Manea de bunăvoie 2 mea.
Şi a fost acolea mulţi3 boiari şi omeni buni, po ime: ot Ciorăşti, Radul,
Mă(i)can ot tam şi Bratul Coietescul şi Ştefu! ot Zoreşti şi Vâlcul, fratele vornicului
şi mulţi3 omeni buni. Şi acista zapis se-au scris în casa Radului ot Buzău.
Şi am scris eu, popa, Stan. Pi(s) measeţa mai 22 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Eu Manea ca pentr(u) credenţa me-m pus şi pecetea.
Măican. Barbu!. Ştefu!. Vâlcul.
DANIC, Doc. ist., LXXXVIIl/4.
Copie ibid.: Doc. ist., MXIX/8.
I
npH„ţ.ttn p'tf:K'tfp'tfA.
2 61.Ht.80€.
l M'tfAtţ€.
150 1647 (71 55) mai 22, Buzău
ţ Adecă eu, Măican de Ciorăşti cu 1 Udrea, scris-am zapisul meu la mâna

jupân Giurgiu de Odobeni, cum să se ştie că i-am vândut eu, Măican Giurgii, 1 90
dă stânjeni de la Ciorăşte, dereptu 28 ughi gata. Şi cându am vândut eu, Măican,
am vândut de bunăvoie mea. Şi am întrebat tot fraţi(i) de pe acea ocină den sus2
şi di jos şi di pri jurul locului3. Şi aceşti stânjini sântu den partea lu Opriş.
Şi a fost acolo la vânzarea nostră mulţi4 boieri şi omeni buni, po ime: de
Ciorăşte, Barbu!, Radul ot tam. Manea ot tam şi Bratul Coietiscul şi nastasie de
Băncişti şi Vetrea ot Potoceni. Şi acista zapis se-au5 scrisu ot grad Buzău.
Şi am scri(s) eu, popa Stan ot Zoreşti. Pis meseaţa mai 22 dni, vă leat 7 1 55
( 1 647).
Şi ca pentru cridinţa me-m pos6 şi pecetea.
Manea. Barbu!. Vetrea. Ş te ful.
Arh. St. Buc., Doc. ist., LXXXVIIl/ 1 4.
1 Ad. interlinear.
2 coc.
3 MKOA'tfH.
4 M'tfAtţ€.
5 Iniţial: wi:'tf.
6 noe.
162
151 1 647 (71 55) mai 22, Buzău
ţ Adecă eu, Radu! Ciorăscul, scris-am zapisul miu la mâna jupân Giurgiu
de Odobeni, cum să se ştie că i-am vândut eu, Radu! Ciorăscul, 1 90 de stânjeni
dereptu 40 ughi, însă aceasta ocină este 1 40 den partea Sincăi şi iar din 1 par(tea)
Neculii Solomoniscul 50 de stânjeni. Şi aceasta ocină este de la Ciorăşte. Şi
cându am vândut eu, Radu!, acea ocină, amu 2 întrebat toţi de pr(e) aci ocină din 1
în sus şi din jos şi din 1 împreju(r)ul locului3.
Şi a fost acolea mulţi4 omeni şi boiari, po ime: Marin de Ciorăşti, de
Bălteni, Efrim, Necula ot tam şi Lepădat de Buzău şi Nastasie ot Băn(ce)şte şi
Vetrea ot Po(t)oceni şi Badea ot Zoreşte şi Margene ot Răduleşti. Şi acista zapis
se-au scris în casa Radului ot Buzău.
Şi am scris eu, popa Staff ot Zoreşti. Pis mai 22 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Radu! ce5 pentru cre(di)nţa me-am pas şi degetul.
Badea. Nastase. Vetrea.
DANIC, Doc. ist., LXXXVIII/5.
Orig. rom., hârtie (33 >< 2 1 ).
I
AH{-tt.
2 AMM'lf.
3 A'!fK'!fA'!fH.
4 M'!fAtţE.
S 'IEA.
1 52 1 647 (71 55) mai 22
t MHMCTiE� Eo.:>t<i�, iw MATE� liAcApAsA ROHROAA H rocnoAHH'h.

AARAT rocnOACTRO MH ci� nOREi\EHi� rocnOACTRA MH csi>TH H
so.:>K'hCTRHi>H MOHACTHpH, rAArMEMArov 'fMAH, HrAi>.:>t<E ECT XPAM csi>Toro
REi\HKO M'IS'tEHHKA rewpriE H WTbi.ţ'!S Er'!SMEHA AREpKiE 1 ca să fie volnic
[c]u aceasta carte a domnia mele de să (s)trângă pre lângă mănăstire trei omeni2
striini de altă ţară fără bir carii vor pohti a veni să fie pre lângă sfânta mănăstire,
anume 3 oameni, de pază şi de posluşanie, iar de cătră domnia mea să fie în pace
şi iertaţi de bir şi de toate mâncăturile câte sânt preste an, de nime[n]ilea val sau
bântuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am lăsat şi i-am
iertat ca să fie numai de treabă şi de posluşanie sfintei mănăstiri, ca să fie şi
domni(i)i mele pomeană. Dereptu aceea şi voi toate slugile domnia mele carii
veţi umbla (î)n slujbe în judeţul Secuianilor încă să căutaţi în vreme ce veţi
vedea această carte a domnia [m]ele. Iar încă să căutaţi şi în pace să lăsaţi aceşti
1 63
trei oameni striini cum scrie mai sus, că cine-i va [în]vălui preste această carte
a domni(i)i mele, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. HHAKO
AA wkc'T'. H CAM pE'I rocnOJ\C'T'RA MH. IIHc M'i>CEtţA MAH Ki AbHH, R'h
t."k'T' x.iiiHE ( 1 647).
t iw MA'T'EH sweswAA, MHt.oc'T'itO Eo:>i<it0 rocnOAHH'h.
iw MA'T'Et0 soesoAA ( m.p. )
DJAN Buzău, Colecţia de documente, M-rea Ciolanu, III/ I .

Orig. rom., hârtie (30 " 2 1 ) .
EDIŢII: Georgian, Doc. Ciolanu, p. 280; Dobre C., Georgian P., M-rea Ciolan, p. 93-94,
foto p. 38; rez., Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 9.
poruncă a domniei mele sfintei şi dunezeieştii mănăstiri, numită Ciolan, unde este hramul Sfântului
mare mucenic Gheorghie şi părintelui egumen Averchie".
2 Trei oameni, ad. ulterior a.m.
153 1 647 (7155) mai 23
ţ Adecă eu, Donca vătah şi Vremeş globnicul domnescu, ca să fie de

credinţă acest zapis al nostru Ia mâna lui Negoiţă peharnic de Tătărani, cum să
să ştie că au avut Io Mateiu voivod 1 ţigancă, anume Dragole, fata Neacşei,
nepoată Momei. Deci noi am vrut să luom aceste ţigance ale lu vodă, iar Nigoiţă
paharnic datu-ne-au pentru acestă ţigancă cu fetele ei pre Voica ţiganca, fata lui
Mihoc şi cu 2 fete ale ei, ca să fii ţigance pentru ţigance. Şi am schimbat de a
nostră bunăvoie. Şi am scris eu, Radul logofăt ot Ţigăneşti.
Şi mărturie boiari carii-ş vor pune mai jos peceţile. Pis mai 23 dni, vă leat
7 1 55 ( 1 647).
Eu Donca vătah
Eu Vremeş 1 •
DANIC, Doc. ist., CXXXIV/87.
Orig. rom., hârtie (30 " 2 1 ) două peceţi inelare.
,
Copie ibid.: ms. 1 73 , f. 60 1 v.
154 1 647 (71 55) mai 23
t Adecă eu, Fisenţea logofăt, scriu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis

cum să să ştie că m-am tocmit cu Nicola logofăt de Ţigăneşti de i-am vândut un
1 64
copil de ţigan anume [ . . ] 1 feciorul Paraschivei ţiganul, care copil fostu-I-am
.
cumpărat şi eu de la Radul Buicăi, nepotul popei lu Dobromir de la Hurez de la

Jiu, de am dat bani gata, ughi cinsprezece. Deci cum l-am cumpărat eu, aşa iară
l-am vândut de-am luat bani gata de la Nicola logofăt iar ughi cinsprezece. Şi
cum mi l-au vândut mie Radu! Buicăi să-m fie ţigan stătători, aşijderea l-am
vândut eu Nicolei logofătul să-i fie moşie ohabnică lui şi coconilor lui, păntru
că aşa m-am tocmit de bunăvoia mea.
Şi mărturie am pus mulţi boiari carii mai jos ş-au pus peceţile şi iscăliturile.
Şi păntru credinţă, pusu-mi-am şi pecetea. Şi am scris eu cu mâna measeţa mai
23 zile, vă leat 7 1 5 5 { 1 64 7).
Fisenţea logofăt
t Balica păharnic merturie2
K 1 p rp:(11� paµeo11� µap• 11pa�3 .
DANIC, M-rea Nămăieşti, 11/ 1 3 .

Orig. rom., hârtie ( 3 3 >< 2 1 } , pecete inelară aplicată.
1 Loc alb în orig.

3 „Chiriţă vameşul mărturie".
1 55 1647 (71 55) mai 25
t Adecă eu, Dragomir iuzbaşa ot Muşcel, dat-am zapistul mieu, ca să fie

de marea credinţă la mâna Gherghinei, precum să să ştie că i-am vândut 1 parte
me de moşie di[n] Portişor până-n stâna lui Pătru, drept ughi 1 5.
Şi când am vândut 1 această moşie, fost-au mulţi oameni buni care îşi vor
pune iscaliturile mai jos ca să să creză. Mai 25 d(ni), 7 1 55 ( I 64 7).
t Eu Dragomir vânzător.
t Eu Parascl� iva.
t Eu diiacon Vasile, martor.
Eu uncheaşul Dohromir martor.
t Eu popa Drăgan martor.
Eu Bale ţigan martor.
Şi au scris Stan ot Năvârteşti.
Eu Mihaiu, sin Petrican martor.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LXIX/ l a.
Copie rom.
Altă copie, ibid.: ms. 1 30, f. 342.
1 65
156 1 647 (71 55) mai 28, Târgovişte
t MHAOCTiei-0 Eo;.Kiei-0, i w MATEI-O EAcApAsA ROEROAA H rocnoAHH'b

R'bCOH 3EMAE 'ISrrppoRAAXiHCKOE. AARAT rocnOACTRO MH cii-0 nOREAAHiE
rocnOACTRA MH SMApHHH rocnOACTRA MH H'krOER nEXAPHEK'l:s'A H f eprER
cnbTAp H MoHCER tnbTAp, CHHH MHXAA'IER ROpHEK WT IIbTbpAAl.IE H
CbHHX CHHORH, EAHl.IE HM Eorb AAPORAX, mKO;t<E AA HM c'l:s'T W'IHH'l:s' 'l:s' CEAO
'l:s' KbHAE4JH 'l:s' c'l:s'A CTRO E'l:s'3b'l:s', AAH RbCAX AEA 3A W'IHH'l:s' KopHER wT
KbHAE4JH, 'IETRpbTArw AEA, wT npE3 RbC CEAOR KbHAE4JiH, wT nMl-0 H
WT W'l:s'M'l:s' H WT ROAA H WT CEAAAE4JE CEAOR, RApE Ei\HKA CE XTET
H3SpAT wT npE3 RbCOM XWTApwM, WT XOTAP AO XOTAp, (n)oHE;.KE cil-O
RHWE pE'IEH'l:s' W'IHH'l:s' WT KbHAE4JH SHi\A ECT 3A A'kAiH'l:s' KopHER E4JE;.KE
WT npA;.KAE Rp'kM'k. t\ nOTOM, Kb.AA ECT Sbli\ CbAA Rb AbHH rocnOACTRA
MH, A SM'kpHHH rocnOACTRA MH HArOE nEXAPHEK H feprE cnATAp H
MoHCE cnATAp, CHHH MHXAA'IER ROpHEK wT IIbTpbAAl.IE, WHH w ECT
nOKOnHA CiA W'IHH'l:s' WT KbHAE4JH WT HAA 0TAH, CHHb i wR'l:s'A'l:s'H H WT
HAA spATHmM CH, l'ZlHE H i\epA H AbHHAb WT IIbTpbAAl.IE H WT HAA
ApArOMHp, CHHb 0TWHKbR WT IIbTpbAAl.IE H WT HAA spATHmM CH, 0TAH
M EoH'll-OA�R, H WT HA spAT ero HAr'l:s'A H WT HAA AospA Ill b psoAE H
wT HAA CHHORH ero wT 0HsH'IER H wT HAA Eop'IA H wT HAA MAH'k
H WT HAA 0TAH H wT HAA nonA Ton'IA H WT HA spATHmM CH, fiwpre
AHIZlK H wT 3bpHb H WT ApArOMHp H wT MAb;t<bT wT HA 3bpHb H WT
Kb3AH H WT fOHLl,A H WT HAA ApArOMHp H WT HAA ApArOMHp, CHHb
M'l:s'w ATOR KpOHTOp wT 0HSbl'IE'l:s'A EpAT'l:s'A'l:s'H H wT HAA spATimM CH H
WT HAA H4>pHM H WT HAA spATimM CH WT KMU,H 3A xK' WT HORLl,H
rOTORH H CbC 3AnHC WT p'l:s'Kbl HM H CbC CREAATHAiE KO\(TOPH ECT Sbli\
HA 'l:s' WCTpOEHiE HM, no HME: WT 0HSH'IE'l:s', E'l:s'HA H spAT ero, nonA
MHXAHA H 'ISAPH4JE, CHHb nonA H'kHHAOR H H'kr'l:s'A , CHHb i\'l:s'n, H wT fop
0HSH'IE'l:s', MHXAHA, CHHb THX'l:s'A OR H PAA'l:s'" RbTAX 3A nAb!ZlWH H Eop'lok
'IEPREH H WT IIbTpbAAl.IE, nonA 0HMblWH H 0TAH Epb.Aill,AH'l:s'A.
H KOrAA ECT npOAAA CiE RHWE pE'IEHW MErHIZlWH WTb'IECTRA HM
wT KbHAE4JH, WHH c'l:s'T AAA KHHroR'k H 3AnHCORE 'ITO H ECT HMAA WT
A'kAiH'l:s' HA p'l:s'KE SMApHHH rocnOACTRA MH RHWE nHC.
H nAK AA ECT sM'kpEHH rocnOACTRA MH H'kroe nEXAPHEK H fepre
cnATAp H MoHCE cnATAp, W'IHH'l:s' 'l:s' KbHAE4JH, AAH wT AE" KAAHHHKOR,
ARA HHRE H WT AEA npO'IKbHAACKb ARA HHRE H nAK WT AEA npO'IKbHAACKb
TPH HHRE, RApE EAHKA ce XTET H3RpAT, noHE;.KE ECT noKonHA wT HAA
EpAT'l:s'A, CblHb Her'l:s'AA'I WT KbHAE4JH H wT HAA 0TEnAAH H WT t1AA
Herp'l:s'w 3A xA\( HORLl,H roTORH H CbC 3AnHc H Cbc CREAATHA0iE, no HME:
WT KbHAE4JH, EMOTb H 0TAH H HEAEAKO, CHHb EMiH H H'kr'l:s'A H
A'i:s'MHTp'l:s', RH'l:s'U,H EMER.
166
H nAK AA ec'T' sMA\PHHH rocnOAC'T'RA MH HiiroeR nexApHeK'ls'A H
repreR cnA'T'Ap H MoHCE tnA'T'Ap W'IHH'ls' ov KbHAE4JH, RbCAX AEA "-AeKaeR,
CHHb 0TOHKbH WnpHw W'T' IlpO'tHKAH, RApE EAHKA ce XTE'T' H.3SpA'T',
noHe"'e ec'T' noK'ls'nHA W'T' HAA "-AeKae, CHHb WnpHw, .3A .:r W'T' HORtţH
ro'T'ORH H CbC .3AnHc H CbC CREAii'T'EAie, no HME: W'T' KbHAE4JH, C'T'Ap
liAAO'T'b H repre H lipA'T''ls'A H HerpHAb H O'T'OHKA, CHHb Pb.3MHpHtţ H
HEAEAKO, CHHb l\.'ls'n'ls'A OR H nonA Ilb'T'p'ls' H Kpb'IKIH AHRlK W'T' hHniA\.
H nAK AA ec'T' sMiipEHH rocnOAC'T'RA MH HiiroeR nexApHeK'ls'A H
fepre tnA'T'Ap H MoHCE cnA'T'Ap ARA KMECE W'T' ROAiHHtţ'ls' 'ls' ROAA [ .„ ] I
"15 spOA C'T'Ap liMER H W'T' no c"15x, RApE EAHKA CE X'T'E'T' H.3SpA'T', nOHE:iKE
EC'T' nOKOnHA SMA\pEHH rocnOAC'T'RA MH RHWE nHC cie ARA KMECE W'T'
B.OAiHHlţ W'T' HAA HEAEAKOR H W'T' HAA RH"l5KOM CH, Hiir'6A H W'T' HAA
A"l5MH'T'p"l5 H W'T' HA liMii, RH"l5tţH liMER .3A xA w'T' HORtţH ro'T'ORH CbC
.3AnHC H CbC CREAA\'T'HAiE HAnHCAHiE "15 .3AnHC.
H npOAAAOWE cie RHWE pE'tEHH HMEHH'T'E AKIAiE HHXHE AEAH 3A
W'IHH"f5, WHH .3A HHXHOM AOSpORM'fi HM SE.3 HH EA(HA) CHAOC'T', CbC
"15.3HAHiA\ spA'T'HRlM CH .3A W'IHH"l5 H A MErHRlWOM W'T' rop H W'T' H.3 AM,
W'T' WKpbC'T'HEM MEC'T'OM H W'T' npEA rocnOAC'T'RA MH.
Oero PAAi AAAOX H rocnOAC'T'RO MH sMiipHHH rocnOAC'T'RA MH Hiiroe
nexApHep"l5A H repre cnA'T'Ap H MoHCE cnA'T'Ap, RlKO:iKE AA HM c"l5'T' W'IHH"l5
AiiAiH"l5, CH H"l5ROM H RH"l5KOM H npA\RH"l5'tE'T'OM H H E W'T' KOrO"'A"l5
HEnOKMiiSHM nopH.3MO rocnOAC'T'RA MH.
(}e"'e "15so nOC'T'ARAiiHM rocnOAC'T'RO MH: :iK"l5nAH fiwpMA REA SAH
KpMERCKie H "'"15nAH ApArOMHp REA AROpHEK H :iK'ls'nAH P AAVA REA AOrocJ>e'T'
H "''ls'nAH IlpEAA REA KAKl'tAp H "''ls'nAH O'T'pOE REA RHC'T'imp H "''ls'nAH
Ab•HK'ls'A REA cnA'T'Ap H "''ls'nAH liAps'ls'A lipbAECK'ls'A REA C'T'MHHK H :iK'ls'nAH
Apbr"l5WHH REA nexApHEK H "''ls'nAH PAAVA REA KOMHC H "''ls'nAH Koc'T'AHAHH
REA noc'T'EAHHK. H HcnpARHHK, PAAVA REA AorocJ>eT.
HcnHCAX A.3, 0TAH rpAMA'T'HK, Rb HAC'T'MHH rpAAV 'ls' TbproRH4JE,
M'fiCElţA MAKI KH AbHH H W'T' "-AAMA 'T'E'IEHiE A'fi'T'OM x.i?"HE ·
iw MA'T'EKI RWERWA 'h, MHAOC'T'iKI lio"'iKI rocnOAHHb.
iw MA'T'EKI RoeROAA ( m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei
mele, lui Neagoe paharnicul şi lui Gherghe spătar şi lui Moise spătar, fiii lui
Mihalcea vornic din Pătârlage şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să
le fie ocină în sat la Cândeşti în judeţul Buzău, însă toată partea de ocină a lui
Cornea din Cândeşti, a patra parte, de peste tot satul Cândeşti, din câmp şi din
pădure şi din apă şi din vatra satului, oricât se va alege de peste tot hotarul,
din hotar până în hotar, (p)entru că această ocină mai sus-zisă din Cândeşti a
1 67
fost de moştenire a lui Cornea încă dinainte vreme. Iar apoi, când a fost acum
în zilele domniei mele, iar boierii domniei mele, Neagoe paharnic şi Gherghe
spătar şi Moise spătar, fiii lui Mihalcea vornic din Pătârlage, ei au cumpărat
această ocină din Cândeşti de la Stan, fiul lui Iovul şi de la fraţii săi, Iane şi
Lera şi Dănilă din Pătârlage şi de la Dragomir, fiul lui Stoica din Pătârlage şi
de la fraţii săi, Stan al Bonciului şi de la fratele său, Neagu! şi de la Dobra
Şărboaie şi de la fiii ei din Sibiceu şi de la Borcea şi de la Manea şi de la Stan
şi de la popa Topcea şi de la fraţii lui, Gheorghe diac şi de la Zârnă şi de la
Dragomir din Mlăjăt şi de la Zârnă şi de la Căzan şi de la Gonţea şi de la
Dragomir şi de la Dragomir, fiul lui Muşat croitor din Sibiceul Bratului şi de
la fraţii săi şi de la I frim şi de la fraţii săi din Colţi pentru 20 OOO de bani gata
şi cu zapis de la mâna lor şi cu martori care au fost la întocmirea lor, anume:
din Sibiceu, Bunea şi fratele lui, popa Mihail şi Udrişte, fiul popii Neaniul
şi Neagu!, fiul lui Lup şi din Sibiceul de Sus, Mihail, fiul lui Tihul şi Radu
vătaf de plăieşti şi B orcea roşul şi din Pătârlage, popa Simion şi Stan
Brădiţeanul.
Şi când au vândut aceşti megiaşi mai sus-zişi moştenirea lor din Cândeşti,
ei au dat cărţile Şi zapisele pe care le-au avut de moştenire la mâna boierilor
domniei mele mai sus-scrişi.
Şi iar să fie boierilor domniei mele, Neagoe paharnic şi Gherghe spătar şi
Moise spătar, ocină la Cândeşti, însă din partea lui Calinic, două ogoare şi din
partea procicănească două ogoare şi iarăşi 3 ogoare din partea procicănească,
oricât se va alege, pentru că a cumpărat de la Bratul, fiul lui Neguleci din
Cândeşti şi de la Stepan şi de la Negruş pentru 1 400 bani gata şi cu zapis şi cu
martori, anume: din Cândeşti, Balotă şi Stan şi Nedelco, fiii lui Bolea şi Neagul
şi Dumitru, nepoţii lui Bolea.
Şi iar să le fie boierilor domniei mele, Neagoe paharnicul şi Gherghe spătar
şi Moise spătar, ocină la Cândeşti, toată partea lui Alexe, fiul lui Stoica Opriş
din Procican, oricât se va alege, pentru că a cumpărat de la Alexe, fiul lui Opriş,
pentru 300 de bani gata şi cu zapis şi cu martori, anume: din Cândeşti, bătrânul
Balotă şi Gherghe şi Bratul şi Negrilă şi Stoica, fiul lui Răzmiriţă şi Nedelco,
fiul lui Lupul şi popa Pătru şi Crăciun diac din Lipia.
Şi iar să fie boierilor domniei mele, Neagoe paharnicul şi Gherghe spătar
şi Moise spătar, două roate de moară în apă [ . . ] 1 în vadul bătrânului Bole şi de
.
pe uscat, oricât se va alege, pentru că au cumpărat boierii domniei mele mai

sus-scrişi aceste două roate de moară de la Nedelco şi de la nepotul său, Neagu!
şi de la Dumitru şi de la Bolea, nepoţii lui Bolea pentru 4 OOO de bani gata cu
zapis şi cu martori scrişi în zapis.
Şi au vândut aceşti numiţi oameni mai sus-zişi părţile lor de ocină, ei de
a lor bunăvoie fără nici-o silă, cu ştirea fraţilor lor de ocină şi a megieşilor din
sus şi din jos, din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
168
Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierilor domniei mele, Neagoe
paharnicul şi Gherghe spătar şi Moise spătar, ca să le fie ocină dedină, fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
Iată dar (martori) punem domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Preda mare
clucer şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Barbul
Brădescul mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Radul mare
comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
Am scris eu, Stan grămătic, în cetatea de scaun în Târgovişte, luna mai 2 8
zile şi d e l a Adam cursul anilor 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, Doc. ist., CXCVl/99 a.
Orig. slav, perg. (39 x 5 1 ,5), pecete timbrată.
Trad. din sec. al XVIII-iea, ibid., CXCVl/99 b.
1 Loc alb în orig.
157 1 647 (7155) mai 30, Târgovişte
t MHi\OCTieo lio�ieo, lw MATeH liAcApAsA soeROAi " rocnoA"""'·

AARAT rocnOACTRO "'" ciH n osei\�HiH rocnoACTRA "'" 60i\�PHH4'
rocnOACTRA MH Lăudat comis şi jupâneasii lui, Ancuţii, fata lui Gherghe armaş
ot Blagodeşti, ca să le fie lor ocină şi rumâni în sat în Blagodeşti u sudstvo
Ialomiţa, însă toată partea jupâneasii Mariei, sora jupâneasii Ancuţii, fata lui
Gherghe armaş, de preste tot hotarul vericât se va alege, pentru că acea parte de
ocină şi cu rumânii den Blagodeşti fost-au a jupâneasii Mariei de zestre de la
tată-său, Gherghe armaş, şi tot o au ţinut cu bună pace. Iar cându au fost acum
în zilele domni(i)i mele, după ce s-au căsotorit jupâneasa Mariia şi au luoat pre
Culea peharnic, iar bărbatul ei, Culea peharnic au căzut întru datorie şi în nevoie
grea. Întra-aceea, jupâneasa lui, văzându pre bărbatul ei că pătimeşte rău şi
închisori, nu se-au îndurat de el, ce se-au sculat de au vândut toată partea ei de
moşie şi cu rumânii den Blagodeşti boiarinului domni(i)i mele, Ivaşco cliucer
Cepariul, derept ughi 80, fără ştirea surori-sa, jupâneasii Ancuţii a lui Lăudat
comis. Iar dup-aceea, s-au sculat Hranita, vărul acestor jupânese, de-au tras pâră
cu Ivaşco cliucer, zicând că easte el mai volnic şi au lepădat lui Ivaşco cliucer
banii înapoi, ughi 80, iar fără ştirea lui Lăudat comis şi a jupâneasii lui, Ancuţii.
Iar, după ce au simţit Lăudat comis şi jupâneasa lui cum au vândut cumnată-sa,
jupâneasa Maria, această moşie şi cum umblă den mână în mână şi fiindu ei mai
1 69
volnici să cumpere decât toţi, căci sânt doao surori, numaidecât au venit înaintea
domni(i)i mele în pâră cu Hranita. Întra-aceea, domnia mea am judicat cu tot
divanul şi am dat lui Lăudat comis şi jupâneasii lui de au întorsu banii Hranitii
înapoi ughi 80, tot bani gata, însă luoaţi cu dobândă de la neguţători. Şi încă nu
se-au îndurat de jupâneasa Maria, cumnată-sa, ce i-au pus zi după zi ca doar ş-ar
scumpăra moşia. Şi o au aşteptat ai 2 poli şi tot nu le-au mai putut da banii.
Întra-aceea, domnia mea i-am făcut ceastă carte a domni(i)i mele lui
Lăudat comis şi jupâneasii lui, ca să ţie ocina cumnată-sa, jupâneasii Mari(i)i,
cu rumânii cu tot venitul, să o moştinească în veac şi să nu mai aibă neme
nici (o) treabă, că sânt ei mai volnici şi se-au pârât de faţă şi au rămas pre
toţi de lege şi d� judecată. Şi de nimenili opreală să n-aibă, că aşa am judicat
domnia mea.
HNAKO (AA) N-kCT CAM p-k'IH rocnOACTBA MH.
IlHC "fi ffip"'b.rOBHLIJE, MAH ;:\, B"'b. A-kT ,x3PHE ( 1 647).
t iw MATEtO BWEBWA"'b., MHAOCTitO 1io1t<it0 rocnOAHHb..
iw MATEtO BOEBOAA ( m.p. )
DANIC, M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, XX/ 1 4.

Orig. rom„ hânie (30 >< 2 1 ), pecete aplicată.
1 58 1 647 (71 55) mai 30, Târgovişte
t MHAOCmitO 1io1t<it0, iw MATEtO 1iAC4p464 BOEBOAA H rocnOAHHb.

B"'b.COH 3EMAH 'ISrrppwBAAXiHCKOH. AABAT rocnOACTBO MH ciH noBEAENiE
rocnOACTBA MH sM-kpHN rocnOACTBA MH Mihalache spatar sân Pavlache bâv
vel ban, ca să-i fie lui un copil de ţigan, anume Stoica, sân[ . . . ]1 şi o copilă de
ţigan, po ime Paraschiva şi cu feci(o)rii lor, pentru că aceşti ţigani ce scriu mai
sus, fost-au den ţigăniia domnească. Dici, cându au fost acum, în zilele domni(i)i
mele, iar domniia mea am dăruit pre Mihalache spătar la nuntă, cându l-am
cununat domnia mea, cu aceşti copii de ţigani ce scriu mai sus, ca să-i fie de
moşie stătători în veac, iar domni(i)i mele să fie pomeană. H NE WT KOrO�AO
NEnOKM-kBHM, nopH3MO rocnOACTBA MH.
CE�E CBEAHmEAiE nocmABHX rocnOACTBO MH: """ ApArOMHp BEA
ABOpNHK H PAAO'(A BEA Aoro�ET H CmpoE BEA BHCmHEp H AiHK"fiA BEA
Cn"'b.TAP H IlpEAA BEA KMl"'IEP H liAps"fiA BEA CmMNHK H .PAAO'(A BEA
KOMHC H Ap"'b.r"fiwHN BEA nEXAPNHK H KocmAHAHH BEA nocm-kAHHK. H
HCnpABHHK, .P AAO'(A BEA AOrO�ET.
H 43, Il"'b.pB"fiA Aoro�ET, nHCAX "fi rpAA ffip"'b.rOBHLIJE, MAH ;:\, A-kT
x.3P'He2 .
1 70
t iw MAmet0 sweBWAA, MHAOCTitO Eo�itO rocnOAHHb..
iw MAmetO BOHBOAA (m.p.)
DANIC, Mitrop. Ţ . Rom., CCCLV/3 .

1 Loc alb în orig.

2
„Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: pan
Dragomir mare vomic şi Radu! mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare spătar şi Preda
mare clucer şi Barbu! mare stolnic şi Radu! mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi Costandin
mare postelnic. Şi ispravnic, Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Pârvul logofăt, în oraşul Târgovişte, mai 30, leat 7 1 55 ( 1 64 7)."
159 1647 (7155) mai 3 1
ţ Eu, Miloş, feciorul Badei din Severineşti, scris-am acest al mieu zapis la
mâna lu postealnicul Semen, se se ştie că mi-au 1 dat bani I 200 şi am pus zălog
toată parte noastră de moşie den Căzăneşti, cât avem, un tei şi jumătate până în
zua Uspenie Bogorodiţe.
Iar de nu i-i voi da2 bani la zi, dumnelui va socoti cum va fi preţul
moşi(i)i. Deci câţ bani vor face mai mulţi dumnelui va da3 şi să-ş ţie moşi(a)
cu bună pace.
Mărturie: cumnatu-mieu Gruhan, Ghierghe meşterul, văru-mieu Pârvul. Şi
păntru credinţă, pus-am mai jos pecete cu iscălitură. Vă leat 7 1 55 ( 1 647). Pis
measeţa mai 3 1 dni.
Miloş logofăt4.
DANIC, Doc. ist., MCMLXIIl/2 1 .
Orig. rom., hârtie (22 x 1 5), sigiliu inelar în tuş.
Rez., Iorga, Studii şi doc„ V, p. 300.
I MilllM.
2
AAH.
3 AAM.
1 60 1 647 (7155) iunie
ţ Adecă eu, Danciul [postelnic ot] 1 Măldărişti şi nipoţâi mie, anume: [St]roe
i Preda [i Tud] 1 uru i Socol i Sâma scri[em] şi mărturisâm c[u] acist al nostru
zapis ca să fie de bună cri[din]ţă la mâna pan Radul căpitanul ot Fărcaşa, cum
171
să să ştie c-am vândut ocina noastră den Murgeni, carea au fost cumpărat tata
nostru, Tuduru comis de la Neniul păharnicul şi de la jupâneasa lui, Mariia şi
de la Balul logofăt ot Fălcoi cu zapisăle lor. Şi o am dat dumnilui deript bani
gata patruzăcişinooa de galbini şi o-m vândut de a noastră bunăvoi şi cu ştirea
tuturor fraţilor noştri. Deci domnilui să o ţâi cu bună paci, ca să-i fie dumnilui
muşii în veac şi coconilor domnilui.
Şi la acistă tocmeală2 a noastră fost-au mulţi buiri mărturie, anume: Drăgoi
ciauşul ot Puţuri i Neagoe vătahul ot Rătunda i Vladul iuzbaşa ot Bârsăşti i
Tuduru logofăt ot tam i Goran logofăt ot Olănişti. Ispisah Pârvul Olăniscul. Şi
păntru mai mari credenţă pusu-ni-am piciţâle şi iscăliturile. Pis iunie [ . . . ]1 dni,
7 1 55 ( 1 647).
Eu Pre[da]
[Eu Tudor] 1
Eu Danciul
I Stroe ot [Măld]ăreşti3.
DANIC, Ep. Râmnic, XIl/6.
Orig. rom., hârtie (34 >< 21 ), rupt, lipsă din text, două sigilii inelare.
Copii ibid.: XIl/7 şi Doc. ist., CMLXXVl/550.
Rez., Ionaşcu, M-rea Hurez, p. 49.
1 Loc rupt în original.

2 TOKM-kAA'h.
161 1647 (71 55) iunie 1
ţ Adecă noi 1 2 boiari hotarnici, anume: den Detcoi, Bogdan stolnicul, den
Tit(u), Stoica logofăt, den Mogoşani, Radu! postelnic i Radu! Dragiului ot tam,
den Mătă[s]ari, Stoica Cârjău i Tecşan ot tam i ot Boureni, Cornea i ot Cârligaţi,
Radu! postelnic Ţarălungă, den Găeşti, Udrea postelnic, den Petreşti, Baloe, den
Balomireşti, Radul logofăt i Oancea ot tam, carii am fost luaţi pre răvaşă domneşti
de părintele Melhiisedic, egumenul de la sventa mănăstire Câmpulungu 1 , ce
easte hramul Uspenie Bogorodiţă, ca să-i hotărâm satul Creţuleştii 2 şi Ghimpaţii
şi Mortenii şi Vulturenii.
Deci noi ne-am strânsu toţi împreună şi am căutat pre cărţi şi pre zapise şi
am întrebat toţi moşneanii den Creţuleşti şi am aflat să ţie sventa mănăstire doao
părţi şi moşneanii o parte. Tras-am moşiia pren trei locure: trăsura dentâi despre
Răstocea ales-am partea mănăstirii carea au fost miluit Para paharnecul la sventa
mănăstire stânjini 272. A doa trăsură pren mijloc, partea mănăstirii stânjini 476;
1 72
trăsura de pren marginea satului despre Răstoacă, partea mănăstirii, stânjini 544.
Fundul Vetriilor, trăsura dentâi, partea mănăstirii, stânjeni 90; a doa trăsură pren
mijloc, stânjeni 1 60. Mai trecut-au un fund de loc preste Răstoacă şi altul mai mic
ce să chiiamă Poiana Fântânii; ce se-au voit de au luat megiiaşii fundul făntânii
şi mănăstirea fundul de preste Răstoacă cu moara. Şi am dat partea mănăstirii den
jos de cătră hotarul Detcoilor. Şi o am împietrit în (3] locure.
Aflat-am şi den moşiia Ghimpaţilor partea mănăstirii jumătate şi o am tras
pren 3 locure: trăsura dentâi la căpătâi de către Pr[ o ]dăineşti partea mănăstirii,
stânjini 142; a doua trăsură în Drumul Negrilor stânjini 1 94 pol; trăsura despre
Răstoacă, stânjini 1 7 1 . Şi am lipit partea mănăstirii den sus lângă altă moşie den
Ghimpaţi c[arii au fost hot]ărâtă de Para pehamic cu 1 2 boiari [şi mi]luită
sventei mănăstiri.
Mers-am şi la sat la Morteni [şi] căutat-am zapisele care le-au fost cu[mpă]rat
măriia sa, domnu nostru Io Matei Basarab voievoda pre Dumitru şi pre fraţii lui,
Vlaicul şi Marin şi pre alt rumân, anume: Dumitru Pungă cu părţile lor de ocină
şi moşiia carea o au fost cumpărat părintele Melhiisedic egumenul de la Stroe
diiaconul de Morteni. Găsit-am partea mănăstirii în sat în Morteni, trăsura dentâi
la căpătâi de către Romonaţi stânjini 69 pol, trăsura de pren mijloc stânjini 76;
trăsura de pren sat de către Neajlov stânjini 54. Şi o am împietrit pren 3 locure,
şi o am lipit den sus la moşiia sventei mănăstiri la Ciupa.
După aceea, am mersu la sat la Vultureşti, cetit-am zapisele sventei mănăstiri
de cumpărătoarea moşiii ce au fost cumpărat părintele Melhiisedic egumenul de
la Jane iatro-neguţătoriul, iar Jane au fost cumpărat de la Cazan de Vultureşti,
dentr-o fune a şasea parte şi de la Cârstiian şi de la Cazan şi de la Radu! şi de
la losif3 şi de la Dragomir şi de la Stoica dentr-o fune a patra şi de la Iosif3
dentr-o fune a noa parte. Tras-am moşiia Vultureştilor trăsura dentâi pren şilişte.
Ales-am partea mănăstirii stânjini 41 O, a doa trăsură de cătră Balomireşti, stânjini
1 88 şi am pus hotarul den mijloc în lacul Tincei şi am lipit moşiia sventei
mănăstiri den sus pre lângă Morteni. Şi aceste moşii, toate câte scriu mai sus,
le-am hotărât şi le-am împietrit cum easte legea şi obiceaiul ţărâi de veci.
Şi au fost şi om domnescu ispravnec Manole vtori dvomic. Şi pentru credinţa
pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile. Şi am scris eu, Manole vtori dvomicul, measeţa
mme 1 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Bogdan stolnic.
Stoica logofăt.
Radu! postelnic Drăgiulescul.
Stoica Cârjău.
Tec şan.
Cornea.
Udrea postelnic.
[Baloe].
1 73
Radu) logofăt.
Oancea.
Radu) postelnic Ţarălungă4.
DANIC, M-rea Câmpulung, XIl/6.
Orig. rom., hârtie (44 x 29), şapte peceţi aplicate.
Copii ibid. mss. 204, f. 1 57- 1 58; 709, f. 525-526 v; Doc. ist., CMX/225; MCDXLIII/ 1 59.
1 K"l.Mn'tl't.'tl';f'tcn'.
2 Kpetţ'tl'1.e1.e1.piH.
3 Hocie.
162 1647 (71 55) iunie 1
t MHAOcTit-0 Eo:>1<it-0, lw MATEI-O EAcApAGA ROHROA'h " rocnOAHH'h.

,AARAT rocnOACTBO MH cit-0 nOREAEHiH rocnOACTRA MH egumenului Calinic
dă la sfânta mănăstiri dă la Plumbuita, ca să fii volnic cu această carte a
domni(i)i mele Şi CU sluga domni(i)i mele anume ( „ . ] 1 Să ia dijmă dă pre
moşiia mănăstirii dă la Boldorogeşti şi dă pre moşiia dă la Plăseni, cari au
făcut schimbu cu cinstitul derigătorul domni(i)i mele, jupan Radu) vei comis,
hotărâtă şi aleasă. Viri dă va fi arat boiar pri această ocină, viri roşii, au
spătări(i)i, păhărnicei, portări(i)i, călăraşi, dărăbanţi, dă la tot omul să ia dijma
dân 1 O clăi 1 clai, dân toată pâinea şi den fân şi dă nimelea opreală să n-aibă
naintea cărţii domni(i)i mele.
Iară cari om să va ispiti a opri dijma certare mari va avea dă cătră domnii
mea. HHAKO AA H"kcT, no pE'I rocnOACTRA MH. H HcnpARHHK, CAM pE'I
rocnOACTRA MH.
IlHc M"kcEu,A t-0HiE A', R'h A"kT x.iiiH€ ( 1 647).
t lw MATEH RWEBWAA, MHt\OCTil-0 Eo:>Kil-0 rocnOAHH'h.
t lw MATEI-O ROHROAA (m.p.)
DANIC, M-rea Ph1mbuita, XIl/7.

Copie ibid.: ms. 255, f. 82 v-83.
Rez., Sachelărescu, Plumbuita, p. 70.
1 Loc alb în orig.
1 74
163 (1647 (1755) iunie 1 )
t Mtti\OCTiEi-o Eo;>Kii-o, i w MATE.o EAcApAsA ROEROAA H rocnoAHH'h.

ĂARAT rocnOACTRO MH CiE [ nOBE] 1AEHiE rocnOACTBA MH Ci\�r rocnOACTBA
MH Mihartu, feciorul Stanciului p[ostelnic] ot Dâl[g]a, ca să hie volnic cu aceasta
carte a domni(i)i mele, de să aibă a ţ[in]erea [ . . . ] 1 şi să aibă bună pace de cătră
fraţii lui: Mitrea [i] Hamza i Barbu!, pentru căci că Mihart easte mai mic de toţi
[şi au]2 fostu tot cu tată-său dempreună până au murit, şi el l-au comândat şi l-au
grejitu şi au lăsat partea lui să o ţie fiiu-său, Mihart, pentru că Mitrea, Hamza
i Barbu! au fost toţi osibiţi de casă şi despărţiţi. Iar după aceea, ei nu se-au lăsat
aşa, ce-au venit de se-au pârât [aic]i1 de faţă naintea domni(i)i mele cu Mihart.
Într-aceea, domniia mea am căutat şi am judecat [ca] 1 să aibă treabă numai
Mihart [cu partea . . . iar]2 fraţii lui: Mitrea i Hamza i Barbu! să n-ai[bă nici o
treabă, pentru]2 că au rămas [d]e lege şi de judecată dennaintea [domni(i)i mele]2.
[HttAKO ]2 AA tt-kcT. H ttcnpABHHK, CAM pEKOX rocnOACTBA MH. IIHc [ 1-0HiE
A AHH, A-kT x.iji'He] 2 ( 1 647).
t iw MATE.O [ swEBWAA, MHAocTit0 Eo;.t<ii-o rocnoAHH'h] 1 •
i w MATil-0 BOEBOAA (m.p.)
DANIC, M-rea Zlătari, IX/ 1 5.

Orig. rom., hârtie (32 x 20,5), rupt la îndoituri, lipsă 1 /6.
Copie ibid.: ms. 725, f. 1 57.

2 Completat după ibid., ms. 725, f. 1 57.
1 64 1647 (71 55) iunie 2
t Mtti\OCTii-o Eo;>Kii-o, iw MATEH EAcApAsA soHBOAA H rocnoAHH'h.

ĂABAT rocnOACTBO MH ci.o nOBEA-kHiH rocnOACTBA MH BM-kpHHO\{
rocnOACTBA MH lu Pătru slujer Bălean, ca să fie volnic cu aceasta carte a
domni(i)i mele, de să cumpere el moşiia di la Cătun din partea frăţini-său din
ocină, lu Anton, di o va face vânzătoare să nu aibi voie a o vindirea într-altă
parte. Iar, de o va vindi altora fără ştirea lu Pătru slujer, banii acelui cumpărător
să fii pre sama domnească, iar moşiia să fie a lu Pătru slujer şi să nu dea nici
un ban, ci să ţie moşiia fără de bani. Căce că se-au sculat Anton de se-au înfrăţit
cu Nan ca să-l bagi şi să între-n moşii cu alte meşteşugure. Dici domnia mea am
cunoscut lucrurili şi meşteşugurili care făcea ei, ca să bage Anton pre Nan
într-acea1 moşie, iar Pătru căce îi easte frate de ocină, n-au vrut să-i vânză, nici
nu i-au spus.
175
Iar domnia mea, văzând ficleniia lor, am dat aceasta carte a domni(i)i mele
Ia mâna lu Pătru slujer să fie volnic tot el să cumpere, când va vrea să o vânză
Anton, iar alt nimea treabă să n-aibă, ci şi cine o va cumpăra, banii să fie
domneşti, iar moşi ia să fii a lu Pătru fără bani, păntru că aşa am judecat domnia
mea. """KO A" H"kCT, no pe'I rocnOACTR" MH. H Hcnp"RHHK, c"M pe'I
rocnOACTR" MH.
IlHC tOHie i AHH, g'i; A"kT x.iP"iiE ( 1 647).
t iw M"TeH sweswA"· MHAOCTitO Eo�<it0 rocnoAHH'b.
t iw M"Tet0 soHROA" (m.p.)
DANIC, A. N., Cil/I I .
Orig. rom. , hârtie (33 " 2 1 ), pecete aplicată.
I .ţ.mp44'1i>.
165 1647 (71 55) iunie 3, Târgovişte
t MHAOCTiet0 Eo�itO, iw M"Tet0 E"c"p"s" soesoA" H rocnoAHH'b.

A"R"T rocnOACTRO MH cie noReAeHie rocnOACTR" MH acestui om, anume
Tihul, nepotul lui Lozan ot Obârşie ot sudstvo Romanaţi ca să fie de acum
înainte în pace şi slobod, el şi feciorii lui de rumânie de cătră cistitul deregătoriul
domni(i)i mele, jupan Preda vel cliucer Brâncoveanu! şi de cătră feciorii lui şi
de cătră toată rudeniia lui de nimenilea val sau bântuială să n-aibă.
Pentru că au vândut Tihul ocină în Obârşie cu fune de 451 de stânjeni 2 , însă
funi(i) zece cistitului deregătoriului domni(i)i mele, jupan Preda vei cliucer de
pretutindinilea şi de preste3 tot hotariul cât se va alege, derept 22 5004 de bani
gata, ocină stearpă fără de rumâni. Iar Tihul capul lui nu se-au vândut rumân, ce
să fie om slobod să n-aibă nimenilea treabă cu dinsul. Şi am văzut domnia mea
şi cartea deregătoriul(ui) domni(i)i mele jupânul Predei, marele cliucer de mare
credinţă la mâna Tihului şi de mare mărturie, cum au cumpărat numai ocina,
pământ fără oameni, iar tihul nu se-au vândut. Şi cu multe mărturii boiari şi
oameni buni scrişi în carte carii au fost la tocmeala lor, anume: ot Farcaşa, Radul
căpitanul de roşii i ot Brăteşani, Ghinea cliucer i ot Roşiiani, Preda postelnic şi
ot Făleai, Drăgoiu logofăt i ot Brătiiani, Mihalcea sân Stoicăv logofet i ot Titoi,
Cânda logofăt şi alţi mulţi boiari.
Derept aceea, domnia mea încă i-am făcut ceastă carte a domni(i)i mele la
mâna Tihului, nepotul lu Lozanu şi am dat domnia mea ca să fie în bună pace
de rumânie el şi feciorii lui de cătră cinstitul deregătoriul domni(i)i mele, jupan
Preda vei cliucer şi de cătră feciorii lui de cătră nimenilea val să n-aibă de
rumânie în veci, că s-au vândut numai ocina, iar pre dinsul nu se-au vândut
1 76
rumân. HHAKO AA H"kcT, no pe'I rocnOACTRA MH. H HcnpARHHK, CAM peKOX
rocnOACTRA MH.
IIHC l\.eWhAAT t\OrO�E"r "fi Tp'hrORHlf.IE, M"kCELl,A tOHie r AbHH, R'h
t\"kT ,x.ijiiie ( I 64 7).
t iw MATEH RWERWAA, MHt\OCTiEIO EoiKiEIO rocnOAHHb.
t iw MATEI() ROHROAA (m.p.)
DANIC, M-rea Brâncoveni, XIV/8.
Copie ibid.: ms. 71 8, f. 3 1 .
EDIŢII: Giurescu, Vechimea rumâniei, p. 490; idem, Studii de ist. soc„ p. 27; Grecianu,
Genealogiile, IJJ, p. 1 04- 1 05.
1 Cifra unităţilor ad. ulterior.

2 CT"h-f'lt::>KEttH.
3 AEtnpeme .
4 Cifra zecilor de mii ad. ulterior.
1 66 1647 (71 55) iunie 3, Târgovişte
t MHMCTiet0 EoiKiet0, iw MATEtO EAcApAsA &oe&OAA H rocnoAHH'h

R'hCOH 3EMt\E 'ts'rrppORt\AXiHCKOE. ,3,ARAT rocnOACTRO MH cie nOREt\"kHiE
rocnOACTRA MH IIoeTE4JHt\Oi\\ H PAAOMHpoR H M"fiwATOR H GeMAHOR H
f ArOR, HACt\"kAHHU,iH WT 8et\ A_�"fiMAU,H WT C"fi/1,CTRO GAK H CHHORH HX
H RH"fiU,H HX H R'hCHX nop"fiAEHie HX, Et\HU,EiKE Eor'h AAPORAX, mKOiKE
AAMO ECT W'IHH'h "fi A.�"fiMAU,H RHWE nHC WT npe3 R'hC CEt\O H WT npEA
R'hC XOTApOM TpH AEt\E, SE3 AEt\ <J>MpER, WT nMtO H WT WOM"fi H WT
ROAA H WT CEAAt\H4JE CEt\OR H wT npe3 R'hC XOTApoM H C'hC R'hC AO
XOAOKOM WT XOTAP AAiKE AO XOTAP no CTAPH XOTAP'h H set\"kSH, WSA'IE
R'h At\'hro wT AM"kcA 8oHKOR AOPH "fi ROAA '1MAp"fiMR H R'h wHpOK WT
A.�"fiM'h'IOpH A"fiPH "fi ,3,p'hrH'IH ApMAW"fit\. IIOHE;>KE cie RHWE pE'IEHie
W'IHHE AEt\ noeTecK"fit\oM H AEt\ PAAOMHpo& H AEt\ GeMAHOR H AEt\ f Aro&
H AEt\ M"fiwATOR WT npe3 R'hC cet\O TPH A"kt\H SHt\O ecT CTAPH H npARE
W'IHHE wT A"kAi 3A np"kA"kAi HX wT HHE npo'I CTApe rocnOAApH. H &'he
AP'h;>KAt\ cie RHWE pE'IEHiE HMEHHTE t\tOAiE Merimw cie RHWE pe'I
W'IHH'h WT 8et\ A.�"fiMAU,H C'h AOSpO MHpHO AO CEAA R'h AbHH rocnOACTRA
MH. A. KbAA ecT SHt\ CEAA, A GTOHKA PowKA H spAT ero, MApHH, CHHORH
nonA TAT"fiMR WT K p'hHr"fi H C'hC K p'h'llOH, RH"fiK <l>Mpe& wT TOXAHH,
WHH R'h3RHrH"fit\ np�x H npHWEt\ np"kA rocnOACTRA MH � REt\HKH AHRAH
Tepe c'hnp"kwece C'hC IIoeTElf.liH H C'hC 'IETOM HX 3A W'IHH'h 3A t\HLI,�
1 77
"tl AHRAH H CHLl,E nptwe 0TOHKA PowKA H spAT ero, MApHH H K pi.•uoH,
RH"tfK <DMpER H pEKOX KAKO HMAt\ H WHH W'IHHb 'IETHpH AEt\H WT AEt\
0Tpoes AROPHHK, WT npe.3 si.c XOTApOM, AAAA H noMHt\ORAt\A WT PAAV"
CTOt\HHK, CHH1. 0TbHHt\bR AROpHHK, AtAOM CH KOMAHOR, A K pi.'llOH
nETArO AEt\, AEt\ AtAOM CH <DAopes; A IlOETE4Ji CHLl,E :>KAt\OSAt\ H nt\AKAt\
npEA rocnOACTRA MH KAKO HtCT HMAt\ 0TOHKA POWKA H spAT ero,
MApHH TOt\HKA W'IHHb KOt\HKO pEKO WHH H1. ECT HMAt\ WHH nOMAt\KO.
T A;.KE, R1. TOM rocnOACTRO MH rt\EAAt\ H C"tfAHXOM rocnOACTRO MH
no npARA"fl H no .3AKOH ci.c RbCHMH 'IHCTHTHMH npARHTEt\IO rocnOACTRA
MH H ci.c R1.C AHRAHOR H AAt\ CbM rocnOACTRO MH cpEA HX s SMtpH
no pbRAWE rocnoACKH, no HME: WT Ei.wHHE4JH, A"tlMHTp"fl H PAAV"
AHMER H wT iKHropAHH, HosAK H wT 'lio'ltHH, l\AU,KO H WT K pi.HMi',
Wnpt H Mbpt\AIO, R\KO:>KE AA rt\EAAX H AA HCTHHCTRORAt\ KAKO wsptTAA
ci.c A"flWAMH H R1..3HMAt\ H '11.t\1.RtKi. rocnOACK"tl no Ct\"tlr rocnOACTRA
MH, .Gt\AA"flt\ RTOpiH nopTApH.
TA:>KE, R1. TOM cie RHWE PE'IEHie s SMtpH R1.K"tlnHO Ct\"tlr rocnOACTRA
MH RHWE nHC, WHH rAEAAt\ H HCTHHCTRORAt\ R1. HHO wspA.3 H CHLl,E
wsptTAA ci.c A"flWAMH KAKO AA AP1.:>KHT IloeTE4JiH H PAAOMHP H Oi.MAN
H fArO H <DMpt WT no R1.C CEt\O H WT no R1.C XOTApOM TpH AEAE, A
0TOHKA PowKA ci.c spAT ero 'IETspi.TAro AEA, no MHOro HH4JA. H
ci.TsopHA TEX s sMtpH H KHHr HX KAKO AA AP1.:>KHT IloeTE4JiH H
PAAOMHp H OeMAH H r ArO H <DAopt TPH AtAH, A 0TOHKA PowKA H ci.c
spAT ero, MApHH"fl, 'IETRpbTAro AEA.
4 noTOM, 0TOHKA PowKA H spAT ero MApH H , mKO:>KE HtKiH
'IEt\OREACLl,H .3t\H H A"flKARH, HtcT xo41e AA ci.TROpH KHHrA rocnOACKA no
c"tl:>KAEHie TEX s sMtpH, KAKO HCnHCAX si. KHHrA HX AA AP1.:>KHT
'IETRpbTAro AEA, Hi. ECT ci.TsopHA t\1.:>KHHK1. KAKO AA AP1.;it<HT WT AEA
0TpOER AROPHHK 'IETHPH AEt\H WT npe.3 RbC CEt\O H WT npe.3 R1.C
XOTApOM, KAKO HtcT nOAORAET, H XOAHA H K pb'ltOH, RH"flK"fl <DMpeR, CbC
A"flKARCTRim Tepe ce c"tlT CMEWHt\ ci.c 0TOHKA PowKA R1. KHHr"fl TEX
t\b:>KHHK1. TepH ecT nHCAt\ H WH neTAro AEA. TA:>KE, AospoMHp BAH"tfA WT
Epi.HE4JH, RH"tlK PAAOMHpos H nonA ApArOMHp, sH"flK OeMAHOR H Ko.3MA
ci. spATiE ero, RH"flu,i r ArOR H IlOETE4JHH AKO npH<f>ATHt\ .3A 'ltCTitO
KAKO ci.TsopHA 0TOHKA PowKA H Kpi.'lt0H KHHr At:>KHHKi., WHH npHWEt\
nptA rocnOACTRA MH "tl REt\HKiH AHRAH Tepe ci. nt\AKAWE WT REt\HKA
npeTECHEHie 'ITO ECT HMAt\ WT Ki. 0TOHKA PowKA H wT K1. K pi.'ltOH
'ITO npETECHHt\ AtAiHe HX WT si.c TAR\ KHHr t\1.;.Kt\HRA 'ITO ecT CbTROpHA.
TA:>KE si. TOM, rocnOACTRO MH ci.M nocAAt\ no CA"tlr rocnOACTRA MH,
no 4HTOHie s p AT sOAt p H H rocnOACTRA MH Htr"flt\O R R ATAX .3A
noc(TEt\HH'IEH) WT BAHAEEH, Tepe AOHECHt\ no TEX s SMtpH ci.c Tptni.A
WT HA K�KIO HX nptA rocnOACTRA MH "tl REt\HKH AHRAH, TEPE C1.M
178
Bb.CnpttWAI\ rocnOACTBO MH KAKO wspi>TAX C'l.C A'!s'WA Mtt; TA;ii<E WHH
cttu,e CBEAETEl\CBOBAA, KAKO wspi>TM AA APb.;it<ttT IIoeTe41itt tt PAAOMttp
H GEMAHOB H f ArO H <l>AOpi> WT npe.3 Bb.C CEl\O Tptt AEAE, A GTOHKA
PowKA 'fETBP'hTAro AEA.
B'h TOM, rocnOACTBO MH rAEAAX H c'!s'A HX no npAB H no .3AKOH H
npO'fHTAX H KHttr TEX s SM-kptt H AAI\ Cb.M rocnOACTBO MH IIOETEl.ţlHl\OM
tt AospoMttp. SAH tt nonA ApArOMttpoB tt Ko.3MEB, M>KO;it<E AA AP'h;it<ttT cie
BHWE pE'fEHiE KAKO BHWE nttc. � Kpb.'flOH, BH'!s'K <l>AOpEB WH Cb.TBOpttA
no AEI\ CBOHM ..3A W'fHHb. KHHr .3A WCEKHO .3AHE:>KE TAKO C'LMETH'ls'I\ WT
ttcnp1:i.Bo tt HttHi>. � GTottKA PowKA, wH wcTAA wT .3AKOH tt wT c'!s':it<AEHie
WT npi>A rocnOACTBA MH 't5 AHBAH KAKO AA HMAT AA APb.:>KHT 'fETP'hTArO
AEA, A no MHoro HH4JA, ..3AHE:>KE tt..3BAAHA no GTOHKA PowKA c1:i. BEAHK4
cpAMWT WT AHBAH PAAH KHttrA TA;it<E Ab.:>KHHK tt B'h.3HI\ rocnOACTBO MH
TEX KHttr Ab.:>KHHK H Tepe C'l.M AAA rocnOACTBO MH 1 HA p'!s'KA TEX MErttmWH
BHWE nHC Bb.K'!s'nHO C'l.C KHHr TEX s SMi>ptt H Cb.C p'LBAWOBE rocnOACKH,
A KOAA H.3BAAHT GTOHKA PowKA Hl\tt Kp'h'flOH Hi>KOrAA Hi>Koe KHHrH A"
HE Bi>p'!s'HT, AA CTOET l\'h;>Kl\HBE.
TAKO:>KAE, A" AP'h;it<HT BACMAKH 11.:'!s'nu,'!s' WT K'l.AHHE4JH CE;it<EHH p
.34HE:>KE, npOAAA AospoMttp SAH'!s'A WT AEA Ai>AOM CH PAAOMHpOB H wT
AEA M'!s'wATOB Bb.CAX 'fTO HMAT AospoMttp SAH ..3A noK'!s'neHie wT HA
M'!s'wAT, A AospoMHp SAH wT ecT npOAM .BACMEKEB CE:>KEHH p .3A ><i
ACnptt rOTOBH.
Gero PAAi', AAAOX Cb.M rocnOACTBO Mtt cie BHWE pE'fEHie HMEHHTH
l\IOAi'E mKO:>KE AA MO ECT cie BHWE PE'fEHiH TPH Ai>AH WT npe.3 Bb.C CEl\O
Ai>AiHO H B'h WXAS CHHOBOM H BH'!s'KOM H npi>BH'!s''f ETOM H HE WT KOrO;>KAO
HEnOKMi>SHMO nopH.3MO rocnOACTB4 MH.
Ge;ii<e ovso H CBEAiTEl\H no;ii<H rocnOACTBO MH: :it<'!s'nAH fiwpM4 BEA
SAH K pMEBCKiH H :it<'!s'nAH ApArOMHp BEA ABOpHHK tt nAH P4Al(A BEA
l\Oro�eT H nAH GTpoe BEA BHCTiep H nAH AittK'!s'A BEA cnATAP H nAH
IIpEAA BEI\ Kl\IO'fEP H nAH EAps'ls'I\ BEI\ CTOl\HHK H n4H P4Al(I\ BEI\ KOMHC
H nAH Ap'Lr'!s'wHH BEI\ nexAPHHK H nAH KOCTAHTHH BEI\ nOCTEl\HHK. H
HCnpABHHK, BEI\ l\OrO�ET.
H HAnHCAX A..3, GoApe l\OrO�ET, 't5 Tp'hrOBH4JE, Mi>CEU,A WHie r
Ab.HH, B'h Ai>T x.iP'He·
t iw MATei BWEBWAA, MHl\OCTi.o Eo;ii<i .o rocnoAHH'h.
iw MATEIO BOEBOAA (m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Poieteştilor şi lui
Radomir şi lui Muşat şi lui Seman şi lui Gago, săteni din Afumaţii Mari din
judeţul Sac şi fiilor şi nepoţilor lor şi tuturor rudelor lor, câţi Dumnezeu le-a
1 79
dăruit, ca să le fie ocină în Afumaţii mai sus-scrişi de peste tot satul şi de peste
tot hotarul trei părţi, fără partea lui Flore, din câmp şi din pădure şi din apă şi
din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul din hotar până în hotar pe
vechile hotare şi semne, însă în lung din partea lui Voico până în apa Amarului
şi în lat din Afumăciori până la Drăghici armaşul. Pentru că această mai sus-spusă
ocină, partea poieteştilor şi partea lui Radomir şi partea lui Seman şi partea lui
Gago şi partea lui Muşat, de peste tot satul trei părţi au fost vechi şi drepte ocine
ale moşilor şi strămoşilor lor şi de la alţi domni bătrâni. Şi le-au ţinut aceşti mai
sus-zişi numiţi oameni megiaşi aceste mai sus-scrise ocine din Afumaţii Mari cu
bună pace până acum în zilele domniei mele. Iar când a fost acum, iar Stoica
Roşca şi fratele său, Marin, fiii popii Tatul din Crângu şi cu Crăciun, nepotul lui
Flore din Tohani, ei au ridicat pâră şi au venit înaintea domniei mele în marele
divan de s-au pârât cu Poieteştii şi cu ceata lor de ocină de faţă în divan şi astfel
pâra Stoica Roşca şi fratele său, Marin şi Crăciun, nepotul lui Flore şi spuneau
cum au şi ei ocină, patru părţi din partea lui Stroe vornic, de peste tot hotarul, dată
şi miluită de Radul stolnic, fiul lui Stănilă vornicul, moşului său Coman, iar
Crăciun a cincea parte, partea moşului său Flore; iar Poieteştii astfel jăluiau şi
plângeau înaintea domniei mele cum nu au avut Stoica Roşca şi fratele său, Marin
atâta ocină cât au spus ei, ci au avut ei mai puţin.
Astfel, pentru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat domnia mea
după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi cu tot
divanul şi le-am dat domnia mea în mijlocul lor 6 boieri pe răvaşe domneşti,
anume: din Băşineşti, Dumitru şi Radul Dimei şi din Jigorani, Novac şi din
Ciuceani, Laţco şi din Crângu, Oprea şi Mărlaiu, pentru ca să cerceteze şi să
adevereze cum vor găsi cu sufletul lor şi au luat şi om domnesc pe sluga domniei
mele, Vladu al doilea portar.
Astfel, pentru aceea, aceşti mai sus-zişi 6 boieri împreună cu sluga domniei
mele mai sus-scrisă, ei au judecat şi au adeverit împreună şi astfel au găsit cu
sufletele lor cum să ţină Poieteştii şi Radomir şi Săman şi Gago şi Florea din tot
satul şi de peste tot hotarul trei părţi, iar Stoica Roşca şi fratele său a patra parte,
mai mult nimica. Şi au făcut aceşti 6 boieri şi cartea lor cum să ţină Poieteştii
şi Radomir şi Seman şi Gago şi Florea trei părţi, iar Stoica Roşca şi cu fratele
său, Marin, a patra parte
Iar apoi, Stoica Roşca şi fratele său, Marin, ca nişte oameni răi şi mincinoşi,
n-au vrut să facă carte domnească după judecata acelor 6 boieri, cum au scris în
cartea lor să ţină a patra parte, ci au făcut înşelăciune cum să ţină din partea lui
Stroe vomic a patra parte de peste tot satul şi de peste tot hotarul, cum nu se
cuvine şi a umblat şi Crăciun, nepotul lui Flore, cu minciuni de s-au împreunat
cu Stoica Roşca în cartea acestora mincinoasă, de a scris şi el a cincea parte. De
aceea, Dobromir banul din Brăneşti, nepotul lui Radomir şi popa Dragomir,
nepotul lui Seman şi Cozma cu fraţii lui, nepoţii lui Gago şi Poieteştii dacă au
înţeles de felul cum au făcut Stoica Roşca şi Crăciun carte mincinoasă, ei au
1 80
venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au plâns de marea cotropire pe
care au avut-o de la Stoica Roşca şi de la Crăciun care au călcat dedina lor cu
acea carte mincinoasă pe care au făcut-o.
Întru aceea, domnia mea am pus pe sluga domniei mele, pe Antonie, fratele
boierului domniei mele Neagu! vătaf de postelnicei din Vaideei, de a purtat pe
acei 6 boieri cu treapăd de la casele lor înaintea domniei mele în marele divan,
de am înţeles domnia mea cum au aflat cu sufletele lor; de aceea ei aşa au
mărturisit, cum au aflat ca să ţie Poieteştii şi Radomir şi Seman şi Gago şi Florea
de peste tot satul trei părţi, iar Stoica Roşca a patra parte.
Pentru aceea, domnia mea am cercetat şi judecat după dreptate şi după lege
şi citind şi cartea acestor 6 boieri şi am dat domnia mea Poieteştilor şi lui
Dobromir ban şi popei Dragomir şi lui Cozma pentru ca să ţină aceste (părţi de
ocină) mai sus-zise cum scrie mai sus. Iar Crăciun, nepotul lui Flore el a făcut
pe partea lui de ocină carte de răspuns pentru ca astfel să întoarcă ca de la
început şi acum. Iar Stoica Roşca, el a rămas de lege şi de judecată în faţa
domniei mele în divan ca să aibă a ţine a patra parte, iar mai mult nimic, pentru
că l-am scos pe Stoica Roşca cu mare ruşine din divan pentru acea carte
mincinoasă şi am luat domnia mea acele cărţi mincinoase şi le-am dat domnia
mea 1 în mâna acelor megiaşi mai sus-scrişi împreună cu cartea acelor 6 boieri
şi cu răvaşele domneşti, iar când va scoate Stoica Roşca sau Crăciun vreodată
nişte cărţi să nu se creadă, să fie mincinoase.
De asemenea, să ţină Vasilachi negustorul din Călineşti 1 00 de stânjeni,
pentru că a vândut Dobromir banul din partea moşului său Radomir şi din partea
lui Muşat tot ce a avut Dobromir ban de cumpărătură de la Muşat, iar Dobromir
ban el a vândut lui Vasilache 1 00 de stânjeni pentru 4 OOO aspri gata.
Pentru aceea, am dat domnia mea acestor mai sus-zişi numiţi oameni ca să
le fie aceste mai sus-zise trei părţi de peste tot satul dedine şi de ohabă fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vomic şi pan Radul mare logofăt şi pan Stroe mare
vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda mare clucer şi pan Barbu} mare
stolnic şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi pan Costantin
mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt.
Şi am scris eu, Soare logofăt, în Târgovişte, luna iunie 3 zile, în anul 7 1 55
( 1 647).
DANIC, Colecţia Ionaşcu Ion, 1/64.
Orig. slav, perg. (36 x 46), sigiliu mijlociu, timbrat.
1 "rocnOACTKO M11" ad. interlinear.
181
167 1 647 (71 55) iunie 4
Adecă noi, megiiaşâi ot Tatin: popa Radu şî uncheaş Stoica bărbosul ot tam
şi ot Spanţog, Nedelco i Nanotă şi ot Comăţel, uncheaş Toader şi Anghel, scris-am
această carte a noastră cum să să ştie c-au avut cheseleţenii cu clicenii gâlceavă 1 ,
pentru hotarul Clincenilor ce zicea c-au tăiat chesăleţenii hotarul Clicenilor, iar
chisiliţenii au venit la noi, dă ne-au chemat să mergem să vedem, pentru
Dumnezeu, este hotarul tăiat a(u) nu este? Deci noi ne-am sculat aceşti megiiaşi
toţ câţ sântem scrişi mai sus pre nume şâ toţ bătrânii dân Chiseleţ şâ din Clici,
uncheaşul Oprea şâ Nanotă dă am căutat şâ am văzut şâ am adăvărat cu sufletele
noastre cum hotarul nu easte tăiat nimic măcar cu [o] brazdă.
Dreptu aceasta, am făcut aceasta scrisoare a noastră cum am aflat hotarăle
pre loc, cum au fost dă veac şâ dân cele zile bătrâne. Ci noi aşa am mărturisit
cu sufletele noastre pre dreptate cum au aflat. Ier dă nu se va prinde în samă
această scrisoare a noastră ori la divan sau la altă lege, noi vom merge înşâne
dă v[o]m [mă]rturisi şâ vom şâ jura că noi aşa ştim cu sufl[etele] noastre. Şâ
pentru mai adeverata credinţă, pusu-ne-am şâ degetele în loc dă peceţi.
Pis iunie 4 dni, 7 1 55 ( 1 647).
Eu popa Radul2.
DANIC, Fond Oteteleşanu, Il/5.
Orig. rom., hârtie (30 " 20), sigiliu inelar în fum.
Cop i i ibid. : Oteteleşanu, I I/40, f. I O v- 1 1 ; ms. 256, f. 3 8 8 v; Doc. ist., XI/24 şi
MDCL/2 2 .
I ri\'1.'li:8'1.tţ.
1 68 1 647 (7155) iunie 6
t Adecă eu, Gherghina postelnic, feciorul lu lvăniş ot Negoieşti, scris-am

acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă 1 la mâna j upan Neculei pârcălabul,
cum să să ştie că m-am tocmit cu dumnealui cu un rumân, anume Bălaci, feciorul
lu Mălin din Lac, de i l-am vândut za ughi I O, să-i fie de moşie dumnealui şi
coconilor dumnealui, că l-am vândut de a mea bunăvoie, fără nici o silă.
Şi mărturii : popa Manea ot Glogova i Hamza iuzbaşa i Laţco i Gruhan i
Gherghe cojocariul şi alţi mulţi câţ nu sânt scriş în zapis. Şi pentru buna credinţă1 ,
mi-am pus degetul, c a s ă s ă crează.
Pis iunie 6 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
1 82
Eu Gherghina.
Gruhan 2 .
DANIC, Doc. ist., MCMLXIII/20.
Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ), sigiliu inelar în tuş.
I KPEAHHIJ,€.
169 1 647 (71 55) iunie 8
Adecă eu, uncheaşul Staico ot Lindiceşti, scris-am acest al mieu zapis ca

să fie de mare credinţă la mâna jupânului Apostolache comisul, cum să să ştie
că i-am vândut dumnealui 57 de stânjăni de ocină de la Lindiceşti, din partea
lipărească, preste tot, din cin până-n cin; şi am vândut stânjănul câte 20 de bani
gata. Şi când am vândut această ocină întrebat-am pre toţi fraţii care sânt cu noi
spre ocină, ca să cumpere şi nu s-au apucat nici unul să cumpere acea ocină.
Drept aceea, o am vândut dumnealui, cum scrie mai sus, fără de nici o silă, de
a mea bunăvoie, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în vecie.
Şi la tocmeala noastră fost-au: Iordache vomic ot Cozleci şi jupânul Ianache
postelnic din Berileşti şi Neagu! ot Lindiceşti şi Dumitru armaş ot tam i Stoica
ot tam şi popa Necula ot Ojogeni şi Ratea curteanul şi mulţi oameni buni carei
am scris aicea. Ş i pentru credinţa, pusu-mii-am degetul în loc de pecete.
Şi am scris eu, Sava, iunie 8 dni, leat 7 1 55 ( I 64 7).
Uncheaşul Staico.
lanache postelnic ot Berileşti mărturie.
Uncheaşul Stoica.
Şi popa Văsiiu ot Bărbuleşti.
Iorgache vornec.
Neagoe clucer mărturie.
DANIC, Ms. 3 1 4, f. 488.
Copie rom.
170 1647 (71 55) iunie 9
Adecă eu, Stan, feciorul Io Dubrumir şi al Necşii ot Udreşti, scrieu şi

mărturisescu cu acesta al meu zapis că să fie de mare cridinţă la mâna postelniculoi
Radul Brânzei cum să să ştie că am vândut toată parte mea dă moşie din satu
1 83
din Urdeşti, cât să va alege din în cin până-n cin. Şi cându am vândutu această
muşie, întrebat-am toţi oamenii mii şi toate rodeniile mele şi amu întrebatu şi
megiiaşii din în satu şi den sus şi den 1 jos. Şi o amu vândot co ştirea totorora
megeiaşilor.
Şi la acesta tocmeală fost-au molţi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: popa
Droja ot Livizeni, popa Oprea ot Urdeşti, Stan văru-mieu, Voico Frăţilă, Oprea,
Marcu, Manea, Todor, Manea, Vladul Costandin sin lo [Co]ruia păhamic, Radul
cămi[nar. . . sin] postelniculoi Raduloi. Şi păntru adăvărat[ă] credinţă, posu-ne-am
piceţilea.
Pis measeţa, iunie 9 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Az pis Hriza.
Popa Droj.
Popa Oprea.
DANIC, M-rea Nucetu, XX/20.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,6), pătat.
Copie ibid., ms. 457, f. 1 1 3 v.
1 /n repetat.
171 1647 (7155) iunie 1 2
Scris-am noi, feciorii boiereşti, n a im(e): Stanciul vătaful sân Drăgoiu

şi Pantazi cu frate-său, Stan sânovi Mănei şi Stan cu frate-său, Manea sânovi
Nan ot Ţâţav acesta al nostru zapis cum să fie de mare credinţă la mâna lu
Nan şi fratele lui, Oncea, feciorii Oneii ot Fiiani, cum să se ştie că ne-au
fostu rumâni de moşie de la legătura lu Mihaiu v(o)ivod. Iar cându au fost
acuma au venit vreme de au venit Nan cu frate-său, Oncea snovi Onei la
feciorii boiereşti carii sântu mai sus-scrişi de s-au scumpărat şi se-au tocmit
de bunăvoia lor, de au dat Nan cu frete-său Oncea, acestor boiari carii sântu
mai sus-scrişi bani gata 1 1 00 de bani fără adălmaş. Deci le-am făcut răvaşul
nostru cum să aibă bună pace de acum nainte de către noi şi de către feciorii
noştri 1 şi de către toţi cine se va trage dintru noi. Iar cine se va mai scorni
peste tocmeala nostră a le facerea altu val şi altă nevoie să fie blestemat de
3 1 8 oteţi şi să n-aibă unde veni dupre noi.
Şi cându s-au făcut acestu zapis au fostu mărturie ot sel Ţâţav: Datco
şi Banul şi Stoica sân Braşov şi Nan sân Vlad şi Micul sân Sufloev şi Oprea
sân Oprei ot Bădinei şi Ion cu Neacşu!, snovi popa Muşat i ot Târgovişte,
jupâneasa Nastasiia a ciauşului Brăcoţeliu. Aceste au fost toţi mărturie. De
aceasta am scris noi, f(ecio)rii boiereşti.
1 84
Pis meseţa iunie 1 2 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647). Vă dni Matea Basaraba
voievod. Pis az, popa Muşat ot sel Ţâţav.
Şi noi mărturiile pentru cridinţă ne-am pus peceţile.
DANIC, Doc. ist., DCXXXIX/320.
Copie modernă
EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 240-24 1 .
1 Şi de către feciorii noştri ad. interlinear.
1 72 1647 (7155) iunie 1 2
ţ Adăcă eu, Vlad fratele l u Călugăr de U(n)gurie, scris-amu zapis miu la

mâna 1 jupânului2 Marco de U(n)gurii şi ai feciorei lui câţ Dumnezeu3 i va da,
că i-amu vândot partea me de moşie stâ(n)jini 77 pol, dereptu bani gata ughi 1 6,
că m-au pre(n)s Neagu), feciorol Druncil de Sarata cu vace 2 furat. Deci bani nu
am avut, ce mi-mu vândut moşie şi grădina jumătate, cu şterea fraţilo(r).
Şi a fostu mulţi omene bune, anome: de Odobeni, Eno logofăt şi George
şi jupânul Lefter ot tam şi Big de acole şi de Plăşcoe, Mihăilă şi Lorinţul sin
Curalii4 şi Neagoe Ojisăscul, mărturie.
Pis measeţa iunie 1 2, vă leat 7 1 5 5 ( 1 647).
DANIC, Ep. Buzău, VIl/5.
Orig. rom., hârtie (2 1 x 1 5).
Copie ibid.: ms. 1 7 1 , f. 1 08.
1 Ad. interlinear.
2 �\s'n'bttls'Mls'tt.
3 ,t\ls'MMHE.3Eb°'.
4 Kls'p.i11Ai; altă lecţiune Curaili.
1 73 1 647 (71 55) iunie 1 2
Adecă noi, 1 2 boiari hotarnici, care am fost luaţi pre răvaşe domneşti
denaintea domnu nostru; Io Matei Basarab voievod, po imea: ot Tatuleşti, Vintilă
vătahu i ot Măneşti, Barbu! postelnicul i ot Vizureşti, Leca vtori pitar i ot
Popeşti, Minea slugeariul i ot Conţăşti, Ianciul vătahul i ot Buciumeni, Neagoe
clucerul i ot Bucşani, Preda comisul i ot Ţigăneşti, Radu logofătul i ot Şinteşti,
Stoica vtori vomic i ot Muşceleni, Dragomir postelnicul i Tatul i ot Bărcăneşti,
Vladul logofătul de Gheorghe clucerul şi de frate său, Pătru slugeariul şi de
1 85
Pătraşco postelnicul ot Bucşani, ca să li hotărâm moşiile de la Muraţi, despre
Paraschiva dvornicul şi despre fraţii lui şi di la Slătioara, despre jupanul Radu!
vei logofăt şi despre nepoţii lui, ginerii lui Iano slugeariul. Deci la Maraţi, au
avut Paraschiva vornicul cu fraţii lui jumătate de moşie despre tot hotarul, iar
Gheorghe clucerul cu frate-său, Pătru slugeariul şi cu Pătraşcu postelnicul au
avut altă jumătate. Deci noi o am măsurat ocina pen trei locuri cum easte legea
şi le o am împărţit în doao şi le o am împietrit pen 3 locuri şi au luat Paraschiva
vornicul cu fraţii lui pre din sus alături cu Sărata, iar Gherghe clucerul cu frate
său, Pătru slugerul şi cu Pătraşco postelnicul le-am dat pre din jos pe lângă
Răduleşti, ce li zic Căcaţi. Iar la Slătioara au avut jupan Radul vei logofăt cu
nepoţii lui, ginerii lui Iane slugerul, a triia parte, iar Gherghe clucerul cu frate
său şi cu Pătraşco au avut 2 părţi.
Deci am ales jupanului Radu! vei logofăt cu nepoţii lui, partea lor a treia
parte, însă cu voia lui Apostolache comisul şi a cumnatu-său, lui Ianache
postelnicul pre din sus alăturea cu Slătioarele de Sus. Şi am împietrit-o pen 5
locuri, iar Gherghe clucerul cu frate-său şi cu Pătraşco postelnicul i-am dat pre
din jos, alăturea cu Sărata şi mai jos cu ocina Nănişorilor şi a Lipăreştilor. Iar
pentru piscu ce easte la capul ocinii Slătioarele, la silişte, am socotit de am dat
jupanului Radul vei logofăt cu nepoţii lui la toate petrile câte o funie mai mult,
în funea câte de stânjâni 25, ca să se tocmească acel pisc la capul ocinii despre
Boldeşti, căci a fost ocină mai îngustă, i-am dat mai puţin.
Şi iar să se ştie aceşti boiari cum ţinu într-această ocină şi la Măraţi şi Ia
Slătioara ţine singur Pătraşco postelnicu 3 părţi, iar Gherghe clucerul cu frate
său, Pătru slugerul ţin a patra parte. Aşa i-am hotărât şi i-am tocmit. Şi a fost
ispravnic Vladul vtori portar.
Pis mesiţa iunie 1 2 dni, vă le(a)t 7 1 55 ( 1 647).
Mine slugerul. Preda comisu.
DANJC, Ms. 1 233, f. 447.
Copie rom.
Altă copie, ibid.: Doc. ist., MDCLXXVII J/1 7.
174 1647 (7155) iunie 12
t Zde boleari tocmealnici ai lu Antonie de Negoieşti cu cumnată-sa, Ana,

pre nume: ot Berileşti, Ştiful postelnic iuzbaşa de roşii i ot Cozleci, Iordachi
dvomic i ot Topoloveni, Borcea dvomic i Tudor stolnic i ot Gherghiţă, Baico i
Negri, ca să caute şi să adevereze aceşti 6 boiari mai rămas-au ceva la Antonie
de ale jupâneasei Neacşăi, sora Anei, au ba. De-i va fi rămas ceva, să-i dea tot
la mâna cumnată-sa Anei şi să adevereze ce au cheltuit Antonie la moartea
1 86
Neacşăi şi pre biruri şi pre datorii ce au plătit, însă cum vor adevăra cu ale lor
suflete şi zi oa [ . . . ] 1 • I ispravnic, Manolii vtori portar.
Pis iunie 1 2, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
t iw MATEIO RWERWAA, MHl\OCTilO Eo:>KiEIO rocnOAHH"h.
DANIC, Doc. ist„ CXCVII/67.
Orig. rom„ hârtie ( 1 9 " 1 5), sigiliu în tuş.
1 Loc alb în orig.
1 75 1647 (7155) iunie 1 2
Izvodul cărţii lui Matei vodă, iunie 1 2 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).

ţ Cinstitului şi credinciosului boiarenului, dumnealui jupan Radu! vei comis
şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să fie lui ocină şi rumâni în sat în
Tâmbureşti după Baltă ot sud Ialomiţa, însă toată partea sventei mănăstiri ce să
zice Sveatâi Sava den Bucureşti, den câmpu şi den uscat şi den baltă şi de peste
tot hotarul şi cu toţi rumânii orcâţ să va alege. Pentru că aceasta ce easte zisă
mai sus ocină şi rumâni(i) den Tâmbureşti fost-au ai sventei mănăstiri Sventii
Savei de cumpărătore încă mai denainte vreme şi tot au ţinut cu bună pace. Iar
depre aceea, când au fost acum în zilele dumnealui, iar părintele egumenul Iosia
den svânta mănăstire Sveatâi Sava, împreună cu tot săborul lăcaşului ace(s)ta
s-au sculat ei singuri, de a lor bunăvoie de au făcut cu cinstitul şi credinciosul
boiarenul, dumnealui pan Radu! vei comis, tocmeală şi aşăzământ de au dat
jupânul Radului vei comis această ce easte zisă mai sus ocină şi rumâni den
Tâmbureşti, toată partea sventii mănăstiri, câtă au avut ei de cumpărătore de la
jupâneasa Neacşa, fata jupâneasei Muşăi de la Sărata, derept aspri 20, încă · den
zilele Mihnei vodă, vă leat 709 1 .
Iar cinstitul ş i credinciosul boiarenul dumnealui jupan Radul vei comis, el
însă au dat sventii mănăstiri Sveatii Savei schimbu 6 răz(oa)re de vie în dealul
Bucureştilor, care au fost şi lui de cumpărătore. Însă 3 răz(oa)re le-au cumpărat
pan Radu! vei comis de la Precup bărbiiarul la Bucureşti şi de la fămeia lui,
Dumitra, fata lu Ban iuzbaşa, nepota lu Vlădilă iuzbaşa, derept ughi 5 5 . Iar alte
3 răzore le-au cumpărat de la Vlădilă iuzbaşa dereptu ughi 50. Şi încă au mai
adaos pan Radu! vei comis la nişte trebi care s-au întâmplat sventei mănăstiri,
bani gata ughi 1 5 , care s-au făcut peste tot ughi 1 20, aspri 24. Şi aşa s-au tocmit
şi au schimbat de a lor bunăvoi, fără de nici o silă, denaintea dumnealui den
divan şi denaintea totulor cinstiţilor deregătorilor boiarilor dumnealui mari şi
mici, pentru că au fost această ocină departe de această mănăstire şi n-au fost
avut de dânsa nici un folos, nici că şi măcar cât ar fi preţ de un ban. Iar aceste
187
6 răz(oa)re de vie carele au luat de la jupânul Radu! vei comis sânt lân(gă) alte
vii ale mănăstirii, aprope de dânsăle şi de folos în totă vreme. Ci au schimbat
cum easte zis mai sus. Şi au dat călugării şi hrisovul care au avut pe acea 1 ocină
den Tâmbureşti la mâna jupânului Radului vei comis şi el aşâjderea au dat
zapisele lui care au avut pre acele vii la mâna părintelui egumenului !osia, ca să
fie schimbu pentru schimbu, stătăt(or) în veac.
DANIC, A. N., MMMXCl/ 1 .
Trad. rom.
1 Post acea, urmează un cuvânt barat.
176 1647 (7155) iunie 13, Târgovişte
t MHAOCTie.o Eo:i1<i.o, iw MATE.o EAcApAsA s.oeROAA t1 rocnoAHH'h

R'hCOt1 3EMAt1 �rrppoRAAXiHCKOE. AARAT rocnOACTRO Mt1 cie nos.EAEHiE
rocnOACTRO Mt1 npih\TEA.O rocnOACTRA Mt1 :it<'ls'nAH EAA"k K'ts'nu,'ls' wT EpAt1AA
C'b.C Ct1HORt1 Ct1, Ei\t1U,t1M Eon. npt1n'ls'CTt1T, mKO:iKE AA M'ls' ECT W'tt1H'ts' 'ls'
CEAO 'ls' M1.KpE4Jt1 wT c'ts'ACTRO GAAM Pt1MHt1K, AAt1 wT AEA H"kr'ts'A oR,
Ct1H'h H"kr'ls'AOR, RH'ls'K GTOt1K'hR 3A Ct1Hb WT M'hKPE4Jt1, WT npE3 R'hC
CEAO ARE A"kAi 3A W'tt1H'h 3AnA'hHO, WT nOA.o t1 wT w'ls'MA t1 WT ROAA
t1 WT npE3 ROAA t1 WT CEAAAt14JE CEAOR, WT nocR'ts'Ai, RApE Ei\t1KA CE
XTET t13SpATt1, WT npe3 R'hCOM XOTApOM, nOHE:iKE ciA Rt1WE pE'tEHA
W'tt1H'ls' WT M'hKPE4Jt1 St1AA ecT GTOt1K'hR WTb'tECTRA, 3A noK'ls'neHiE WT
HAA MHXAA'tA S4H'ls'A t1 wT H4A A'h4JEPEX ero, HMEHHM: Mt1XH4 t1
M4pit1K4 WT KoKop'h4Jt1, €4JE:iKE wT np"k:iKAE s.p"kME, WT npt1 AbHiE
npo'tiEM rocnOA4pH.
� nOTOM, K'hA4 ECT siw R'h AbHiE i\.ewH ROEROA4, CHH'h l.UE4>4H
ROEROA4, TE'tEHiE A"kTOM x.iiiAf1 . 4 :it<'ts'nAH E4A"k K'ts'nu,'ls', WH ECT noK'ls'nHA
TPH A"kAi 34 W'tHH'ts' 'ls' M'hKPE4JH WT H4A H"kr'ls'A , CHH'h H"kr'ts'A OR, RH'ts'K
34 CHH'h GTOHK'hR, 34 x s 4CnpH roTORt1. H npOA4R4A ECT WH 34
AOSpOROAE, C'hC 34nHC WT p'ts'K4 ero 34 np"kA4HiE t1 C'hC MHO:iKECTRO
AOSpH A.OAiE CBEA"kTEAE H4nHC4HH 'ls' 34nHc, no HME: WT WpAE4Jt1, GT4H
R4T4X H sp4T ero, Wnp"k feM'ts'A H Ap4rOMHp IOsHT'ts'A H CHH'h ero,
H"kM!'A H wT .GeAHU,t1 M'hKPE4JH, EeH"k H P4A'ts'A H wT Ep'hHAE4JH,
Ap'hM!'w H �Aeae. H wT TOrA4 CAMO R'hc AP'h:it<AA E4A"k K'ls'nu,'ls' ciA
W'tHH'ls' WT M'hKpE4JH C'hC AOSpO MHpHO.
� nOTOM, K'hAA ECT SHi\ HHH"k R'h npH AbHiE rocnOACTR4 MH, 4
E4A"k K'ts'nu,'ls' WH ECT HMAA np'ls'x npEA rocnOACTR4 MH p4Ai w'tHH4 wT
1 88
M"hKPE4JH c'"bc i wHAWKO XpoM H c"hc spAT ero, MHA"k, nop�AEHiex
GToHK"hR wT M"hKPE4JH H PAAH H"kKoe HORU,H 'fTO ecT BHA �KpAA IiAAER
K�nu,�. T A'*E C�T npHWEi\ R'"bCHX .3A i\HU,� npeA rocnOACTRA MH �
REi\HKiH AHRAH Tepe C'"bnpewe Ch. .3A i\HLJ,�. H CHU,E np"kwe iwHAWKO
XpoM H MHA"k pEK�4JiH CHU,E � AHRAH KAKO H"kCT liHi\ nOK�nHi\ IiAA"k
K�nu,4!s' cih. W'fHH� WT .3AE WT .3EMAE, H"h w ecT noK4!{nHA wT EpAHA,
lll K O'*E AA H.3RAAHT no IiAA'k K�nu,� WT A"kAiH4!s' H ni\AKAWE ce i wHAWKO
XpoM 41{ AHRAH, KAKO H'kCT 4!s'KpAA IiAAER K4!s'nu,4!{ HH EAHH HORU,�. HH'*E
ECT nORHHEH, HH4JA.
8'"b TOM, rocnOACTRO MH C'"bM rAEAAA H C4!s'AHA no npARA4!s' H no
.3AKOH Eo'*il:O, K�nHo'*e ci:.c R"hC"kXMH 'ft.CTHTHMH npARHTEAiH rocnOACTRA
MH H AAAOX rocnOACTRO MH i wHAWKOR XpoM H MHAER PAAi W'tHH4!s' s
AOlipH Al:OAiE AA CREAETEl\CTR4!s'ewe no p'"bRAWE rocnOACKiH, KAKO XOKET
.3HAl:O C"hC A�WAMH HX, A PAAi HORLJ,H, 4!s'rH � nM, C"hM AAA rocnOACTRO
MH i wHAWKOR XpoM .3AKOHA xopER nAKH'*E s A01ipH i\l:OAiE no p'"bRAWE
rocnOACKH, Tepe AA CREAETEl\ECTRORAWE H A" .3AKl\ET npeA WTl:.LJ,�
ApxienHcKon K'f P GTecPAH E�.30RCKiH R"h cR"kTAA enHcK�nie c"hc A�WAMH
HX, C'"bC p4!{u,"kx no CR'kTA 6\{AHreAie H C'"bC 'tEi\OREK'"b rocnOACK�, CA4!s'r
rocnoACTRA MH GTAH'f�A RTOpiH nopTAp. T A'*E pAAi W'fHH4!{ TEX s AOBpH
i\l:OAiE, WHH c4!{T CREAETEi\CTRORAi\ C'"bC A�WAMH HX, npeA WTl:.U,�
EnHCK4!s'n�i\ GTecPAH IJ4!{30RCKiH, KAKO w ECT noK4!{nHi\ IiAA"k K�nu,� Cih.
W'tHH4!s' WT M"hKPE4JH, WT .3AE WT .3EMAE, H"kCT w ECT noK4!{nHi\ WT
EpAHA, KAKO ecT RHWE nHc. � PAAi HORU,H HE R"h.3MOl"OW .3AKA"kTH
l WHAWKO XpoM C'"bC TEX S i\l:OAiE Ki\ETOU,H HHKAKO'*E, AH� ECT WCTAI\
l wHAWKO XpoM WT .3AKOH H nAATHHK IiAAER K�nu,�. �rH si, AA HMAT
nAATHTHCE, A WT TEX AP�rH HORU,H npocTHA rA ecT. H RHA"kXOM
l"O CnOACTRO MH H npO'tHTAXOM H .3AnHC4!{i\ .3A no11:4!{neHie WT HCnpt.RO H
KHHr WT'"bll,� HAWEM GTEcPAHOR enHCK�n .3A np�x H .3A WCTAI\ H WliA
p"hRAWORe rocnOACKiH .3A KAETORLJ,H. Ilo CEM i wHAWKO XpoM H spAT ero,
MHA'k RHA'kR KAKO R"hC WCTAI\ .3A C�'*AEHiE H .3A W'tHH� H .3A HORU,H,
A i wHAWKO XpoM H MHA"k, WHH C"hMHpHwecE c'"bc '*4!{nAH IiAA'k 11:4!s'nu,�
C'"bC .3AnHC WT p�KA HM, R'"b A"kT ..x.iPiff'. WT npEA MHOSH i\l:OAiE CREAETEAiH
KOTOpH C�T HA C'"bMHpEHiA HM, HAnHCAHH � .3AnHC, HA HMe: WT M"hKPE4JH,
�HAOHiE H wT .BeAHU,H M"hKPE4JH, GTOHK�A H HAH H H"kr�" H PAA�"
H M�wAT H i wH H wT G"hpATA, ApArOMHp l:0.3BAWA .3A 'tEpREHH H WT
M"hp"h'tHH"kHH, R EA GARA H GARA K"hnHTAH H lle<PTep H EpAT�A
KoeTec11:4!{" H li.\Hl:OA Aoro<PeT, KAKO AA AP"h'*HT '*�nAH IiAA"k 11:4!{nu,4!{ wT
HAA CRA W'tHHA WT M"hKpE4JH ARE A"kAi .3Ani\"hHO WT npe.3 R"hCOM
XOTApoM, A iwHAWKO XpoM H MHA"k, WHH AA AP"h�HT AP�r A'kA�
�cesHo A"kAAH, TPETAro A"k(M), nOHE'*E CHLJ,E 4!{TAKMHA ce c4!{T H ce
RMHCAI\ .34 A01ipARM"k HM, KAKO ECT RHWE nHC, WT npeA Ci\�r rocnOACTRA
1 89
MH G'T'AH'lte/\OR nop'T'Ap H w'T' npEA 'T'EH.3HM Rf MerimwH, C"hC 3AnHc HA
p�KA EAA-k K�m.ţ�. KAKO no MHOro np�x H KApAHiE R'"b HHX AA HE no
li�AE'T' HHKOAH:>KE H C'"bC REAHKOIC KAE'T'BO.
(G)ero pAAi, AAAOX C"hM rocnOAC'T'BO MH EAAEB K�m.1,� mKO:>KE A"
HMA'T' nAA'T'H'T'H ÎwHAWKO XpoM HOBU,H 'T'EX, �rH Rf, KAKO ce �'T'AKMHA, AA
EC'T' ero 'T'EH.3H ARE A-kAi 3A W'IHH� KAKO EC'T' BHWE nHC, W'IHH� A-kAiH�
H B'"b WXAli CHHOBOM H BH�KOM H n p-kBH�'IE'T'OM H HE W'T' KOrO:>KE
HEnO'T''"bKHOBEHOM nopH.3MO rocnOAC'T'RA MH.
(G)e:>KE H CBEAE'T'EAiH nOC'T'ARA-kEM rocnOAC'T'BO MH: ;iK�nAH ftepMA
BEA SAH KpAAERCKiH H :>K�nAH ApArOMHp BEA ABOpHHK H ;ii<�nAH PAA�A
BEA Aorocf>e'T' H :>K�nAH G'T'poe BEA BHC'T'Hmp H :>K�nAH AittK�A BEA cnA'T'Ap
H :>K�nAH IlpEAA REA KAte'IEp H PAA�A KOMHC H EApli�A Ep"hAECK�A
BEAHKiH C'T'OAHHK H :>K�nAH Ap'"br�WHH BEAHKiH nexApHHK� H ��nAH
Kot'T'AHAHH BEAHKiH not'T'EAHHK. H ttcnpABHHK, :>K�nAH PAA�A REAHKiH
/\Orocf>e'T'.
H A.3, C'T'Ap i:\en"hAA'T' /\Orocf>e'T', HAOHCAX R'"b HAC'T'OA AHRHArO rpAAA
Tp"hrORH4JE, M-kceu,A teHie îi Al.HH H w'T' '1AAMA AO HHH-k 'T'E'IEHie
A-k'T'OM R'"b A-k'T' .x.iP'HE. A-k'T'A f ocnOAEH� .xAXM".3.
+ lw MA'T'Ete sweBWAA, MH/\Ot'T'ieic Eo:>Kieic rocnoAHH"h.
lw MA'T'EIC ROEROAA (m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele prietenului domniei
mele, jupan Badea negustorul din Brăila şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa,
ca să-i fie lui ocină în sat în Măcreşti din judeţul Rîmnicul Sărat, însă din partea
lui Neagu!, fiul lui Neagu!, nepot de fiu al lui Stoica din Măcreşti, de peste tot
satul doi moşi deplin, din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste apă şi din
vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege, de prin tot hotarul, pentru că
această mai sus-spusă ocină din Măcreşti a fost a lui Stoica moştenire, de
cumpărătoare de la Mihalcea banul şi de la fetele lui, anume: Mihna şi Mariica
din Cocorăşti, încă de mai dennainte vreme, din zilele altor domni.
Iar după aceea, când a fost în zilele lui Leon voievod, fiul lui Ştefan
voievod, în cursul anilor 7 1 3 8 iar jupan Badea negustorul, el a cumpărat trei
moşi de ocină în Măcreşti de la Neagu!, fiul lui Neagu!, nepotul de fiu al lui
Stoica, pentru 6 OOO aspri gata. Şi a vândut el de a lui bunăvoie, cu zapis de la
mâna lui de vânzare şi cu mulţi oameni buni mărturie scrişi în zapis, anume: din
Orleşti, Stan vătaf şi fratele lui, Oprea Ghemul şi Dragomir Iubitul şi fiul lui,
Neagu! şi din Măcreştii Mari, Benea şi Radu! şi din Brăileşti, Drăguş şi Alexe.
Şi de atunci încoace tot a stăpânit Badea negustorul această moşie din Măcreşti
cu bună pace.
190
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, iar Badea
negustorul el a avut pâră înaintea domniei mele pentru ocina din Măcreşti cu
Ionaşco Şchiopul şi cu fratele lui, Milea, rudele Stoicăi din Măcreşti şi pentru
nişte bani ce i-au fost furaţi lui Badea negustorul. Apoi au venit toţi de faţă
înnaintea domniei mele în marele divan de s-au pârât de faţă. Şi aşa pâra
Ionaşco Şchiopul şi Milea zicând aşa în divan cum că nu a cumpărat Badea
negustorul această ocină de aici din ţară, ci a cumpărat-o din Brăila, pentru
ca să-l scoată pe Badea negustorul din moşie şi se plângea Ionaşco Şchiopul
în divan, cum că n-a furat el lui Badea negustorul nici un ban, nici că este
vinovat, nimic.
Pentru aceea, domnia mea însumi am cercetat şi am judecat după dreptate
şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele
şi am dat domnia mea lui Ionaşco Şchiopul şi lui Milea pentru ocină 6
oameni buni ca să mărturisească pe răvaşe domneşti, cum vor şti cu sufletele
lor, iar pentru bani, ughi 29 şi jumătate, am dat domnia mea lui Ionaşco
Şchiopul legea ţării iar 6 oameni buni pe răvaşe domneşti, ca să mărturisească
şi să jure înaintea părintelui arhiepiscop chiar Ştefan al Buzăului în s fânta
episcopie cu sufletele lor, cu mâinile pe Sfânta Evanghelie şi cu om domnesc,
sluga domniei mele, Stanciu) al doilea portar. Apoi, pentru ocină acei 6
oameni buni, ei au mărturisit cu sufletele lor, înaintea părintelui episcop
Ştefan al Buzăului, cum a cumpărat-o Badea negustorul această ocină din
Măcreşti de aici din ţară, nu a cumpărat-o de la Brăila, cum este mai sus
scris. Iar pentru bani n-a putut jura Ionaşco Şchiopul cu acei 6 oameni jurători
nicicum, ci au rămas Ionaşco Şchiopul de lege şi platnic lui Badea negustorul,
ughi 1 2 , să aibă să-i plătească, iar de ceilalţi bani l-a iertat. Şi am văzut
domnia mea şi am citit şi zapisul de cumpărătoare cel dintâi şi cartea părintelui
nostru Ştefan episcopul de pâră şi de rămas şi amândouă răvaşele domneşti
de jurători. Întru aceasta, Ionaşco Şchiopul şi fratele său, Milea văzând cum
au rămas de judecată şi de ocină şi de bani, iar Ionaşco Şchiopul şi Milea,
ei s-au împăcat cu jupan Badea negustorul cu zapis de la mâna lor, în anul
7 1 53, dinaintea a mulţi oameni mărturie câţi au fost la împăcarea lor, scrişi
în zapis, anume: din Măcreşti, Andonie şi din Măcreştii Mari, Stoicul şi Nan
şi Neagu) şi Radul şi Muşat şi Ion şi din Sărata, Dragomir iuzbaşa de roşii
şi din Mărăcineni, Sava cel mare şi Sava căpitan şi Lefter şi Bratul Coetescul
şi Ianiul logofăt, cum să ţină jupan Badea negustorul din toată ocina din
Măcreşti doi moşi deplin de peste tot hotarul, iar Ionaşco Şchiopul şi Milea,
ei să ţie celălalt moş deosebit partea lor, a treia parte, pentru că aşa s-au
tocmit şi s-au învoit de a lor bunăvoie, cum scrie mai sus, dinaintea slugii
domniei mele, a lui Stanciu) portar şi dinaintea acelor 1 2 megiaşi, cu zapis
la mâna lui Badea negustorul, cum mai multă pâră şi gâlceavă între ei să nu
mai fie niciodată şi cu mare blestem.
191
Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Badea negustorul ca să aibă a-i
plăti Ionaşco Şchiopul acei bani, ughi 12, cum s-au tocmit, să-i fie lui acei doi
moşi de ocină cum scrie mai sus, ocină dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi
strănepoţilor şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi
jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Stroe vistier
şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi Radu! comis şi Barbu!
Brădescul mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare
postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi eu, bătrânul Lepădat logofăt, am scris în scaunul minunatei cetăţi
Târgovişte, luna iunie 1 3 zile şi de la Adam până acum cursul anilor 7 1 55, anul
Domnului 1 64 7.
Io Mateiu voievod (m. p.)
B. N., Colecţia Doc. ist., CXXXVI/2.
Orig. slav, perg. (29,5 x 47,5), pecete timbrată.
Trad. rom. din 1 8 1 6 la DANIC, Doc. ist., CXVI/ 1 36. Copie, fără dată şi sfârşit, ibid.,
MCLXXXVII/98.
Rez., Cronţ, Jurătorii, p. 1 62.
1 77 1 647(7155) iunie 1 5
Adecă eu, popa Gheorghe, sân popii Vladului ot Jugureni, scris-am zapisul
mieu la mâna dumnealui jupan Apostolache comisul, ca să-i fie dumnealui stânjăni
de ocină 1 O ot Lindiceşti, însă stânjănul pe bani gata, câte bani 20.
Însă aceşti stânjăni care scriu mai sus sunt cumpăraţi de la Neagu! Barbului
ot Lindiceşti, din partea popei Tomei. Şi o am vândut eu, popa Gheorghe de a
mea bunăvoie, de nimenea silit şi cu ştirea tuturor fraţilor de moşie carii sunt
părtaşi, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veci şi feciorilor şi nepoţilor,
câţi să vor trage din rodul dumnealui.
Şi când am vândut, fost-au mulţi boieri, anume: Stanciu! vătaf ot Băşineşti
i Radu popei ot tam i Toma ot Tohani i Barbu! ot Jugorani i Simnicoară ot tam.
Şi i-am dat şi cartea ce de cumpărătoare de easte din zilile Radului vodă, în
mâna dumnealui.
Iunie 1 5 , leat 7 1 55 ( 1 647).
t Eu, popa Gheorghe, pentru credinţa me-am pus degetul.
DANIC, Ms. 3 1 4, f. 488.
Copie rom.
192
1 78 1647 (7 155) iunie 1 5, Târgovişte
t Jupan Radul vei comis dempreună cu jupâneasa mea, Sohiica, dat-am

acesta a nostră carte ca să hie de mare credinţă la mâna văru-mieu, lu Pană,
fecioru lu Mavrodin vornicul, cum să se ştie cându au fost acum în zilele domnu
nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu, pan Radul vei comis, dempreună cu
ju(pâ)neasa mea, Sohiica, am dat şi am miluit pre văru-mieu, Pană, cu o sută de
stânjăni de ocină de la Brăgăreştii, care ocină mi-au fostu de cumpărătoare de
la Radomir şi de la fratele său, Stoica, feciorie Stanciului Unturoiul den Brăgăreşti,
însă 50 de stânjăni 1 de la Grama pitar den Cepturi, 50 de stânjăni iar încă i-au
fostu de cumpărătoare de la Radul lu Mareş şi de la fămeia lui, Bisa, adecă
partea tătine-său, lu Ivan den Brăgăreşti. Şi am dat văru-mieu, lui Pană, această
sută de stânjăni den Brăgăreşti de lângă Tătărăi pentru sufletele părinţilor noştri
şi pentru pomeana noastră, ca să-i hie lui moşie şi coconilor stătătoare în veci.
Şi i-am dat şi zapisele la mâna lui, care am avut de cumpărătoare de la mâna
vânzătorilor.
Şi am întărit şi cu blestem acestă scrisoare: carele se va ispiti den fraţii
noştri, au ne[poţi] oricine den sângele nostru [.„]2 ca să3 spargie această [„.]2
carea am dăruit noi, ace[la] om să fie treclet şi anatema şi afurisiţi de 3 1 8 oteţi
ije sut vă Nikei, şi să aibă parte cu luda şi cu Arie la un loc. Aceasta am scrisu
ca să să ştie şi să să crează. Şi pentru mai adeverită credinţă, mi-am pus pecetea
şi iscăletura.
I pisah az, Stan logofăt u Târgovişte, measeţa iunie 1 5 dni, i ot Adama leat
7 1 55 ( 1 647).
t Radul vel comis4.
DANIC, Colecţia Microfilme Grecia, R. 5, c. 1 27- 1 28.
Microfilm după orig., sigi liu inelar; orig. aflat la Muzeul de istorie şi etnologie Atena,
codex 302.
1 Post. stânjăni, loc. barat în orig.

J WH.
1 79 1647 (71 55) iunie 1 5, Târgovişte
t Adecă eu, Nedelco călăraşul şi cu feciorii mie, feciorul Micului dă Slănic,

scris-am şi mărturisescu cu acestu zapis al nostru, să fie dă credinţă la mâna
jupânului Stroe vei vistiiar, ca să să ştie că am avut o delneţă dă ocină în sat în
1 93
Slănic în judeţul Muşcelului, dă la părinţie mie şi tot o am ţinut cu bună pace.
Iar când au fostu acum, în zilele mări(i)i sale, domnu nostru, Io Mateiu voievod,
iar eu de bunăvoia mea dă nimele silit venit-am la dumnealui, la jupânul Stroi
vei vistiiar dă m-am tocmit cu dumnealui dă i-am vândut această delniţă dă ocină
dân Slănic, cât să va alege şi dân siliştea satului şi dân câmpu şi dân pădure şi
dân apa şi dân munte, dă pristi toată ocina, dân hotar până-n hotar, însă moşie
stearpă fără dă rumâni, derept bani gata 4 600. Şi mi-au dat dumnealui aceşti
bani toţi gata în mâna mea, iar eu am dat dumnealui acest zapis ca să fie
dumnealui moşie stătătoare şi ohabnică şi coconilor dumnealui în veci.
Şi mărturii, boiari carii-ş vor puni peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi păntru
cridinţa mi-am pus pecetea şi iscălitura mai jos.
Ş-am scris eu, Gherghe logofăt u Târgovişte cu voia lu Nidelco călăraşul.
Pis measeţa iunie 1 5, vă leat 7 1 5 5( 1 647)
Nedelco.
DANIC, Mi trop. Ţ. Rom., CIX/I I .
Orig. rom, hânie (30 x 2 1 ) .
Copie ibid.: ms. 1 3 7, f. 85 v.
1 80 1 647 (71 55) iunie 1 5, Târgovişte
ţ Adecă noi, 1 2 boiari hotarnici, anume: Danciul cliucer Doicescul i Răzvan

căpitan ot Sulimanul i Şteful postelnic ot Berileşti i ot Topoloveni, Borcea vomic
i Tuduru stolnic i Necula iuzbaşa i Stan iuzbaşa i Neculcea ot Părceşti i Gradea
iuzbaşa i Colţea vătah den Orboieşti i ot Hurez, Radul i ot Bărcăneşti, Vladul
logofăt. Dat-am cartea noastră de hotărnicie sfintii şi dumnezeieştii mănăstiri de
la Argeş, hram Uspenie Bogorodiţe i oteţu egumena Leontie, ca să să ştie când
au fost acum, în zilele măriii sale, domnu nostru, Io Matei Basaraba voievod, iar
părintele Leontie arhimandritul, nastavnicul sfintii mănăstiri Argeş(u)l, ne-au
luoat hotarnici pre răvaşe domneşti dennaintea domnu nostru den divan,
dempreună cu Dumitru vomicul biv vel dvomic Dudescul şi cu fiiu-său, Radul
logofăt, cu Sima vistier, cu Pătraşco postelnic ot Bucşani şi Meiută, ca să căutăm
şi să hotărâm şi să alegem ocina sfintei mănăstiri Argeş(u)l, de la satul Futeştii
de la Baltă, de cătră aceşti boiari, ce scriu mai sus, să o alegem, să o hotărâm,
să-i punem pietri şi semne cum va fi mai pre dreptate şi cum vom afla noi cu
ale noastre suflete.
Însă întâiu partea Albului toată, a lu Rogoz şi partea Badei toată şi partea
�oneasă toată, însă den jumătate de sat a patra parte şi partea păpească toată.
Intr-aceea, noi ceşti 1 2 boiar hotarnici, carii sântim mai sus-scrişi, ne-am strânsu
toţi împreună cu cistitul dregătoriul domnu nostru, jupan Necoară vel portar la
sat la Futeşti.
194
Deci întâi am citit toate hrisoavele şi cărţili mănăstirii cele bătrâne.
Citit-am şi cartea părintelui patriarhului, chir [!onichie] 1 şi cartea părintelui
nostru, chir Theofil mitropolitul cu mare afurisenie ca să nu făţărim nici unora,
nici altora şi am citit şi cărţili cestorlalţi boiari, carii au moşie de cumpărătoare
acolo în Futeşti. Deci, deaca le-am citit toate, toate pre amăruntul, noi am ales
toată partea sfintei mănăstiri Argheşul, însă întâiu partea ioneasa2, stânjăni 437
pol.
Şi iar am ales partea Albului Rogozu şi partea Badei, stânjăni 1 62 pol. Şi
iar am ales partea păpească toată, stânjăni 740, care parte au fost împresurată
mai denainte vreme de boiarii den Potoceni, apoi ei o au vândut jupân(u)lui
Dumitru vistier Dudiscul, însă doao părţi, iar o parte, a treia parte, ei o au fost
vândut nepoţii Papei ot Păpeni.
Iar acum, noi am adeverat cu sufletele noastre cum au fost toată partea
păpească moşie direaptă a sfintei mănăstiri Argheşul şi cu toţi rumânii aceştii
părţi, întâiu : Novac i Stanciu! i Ivan i Nedelco i Neagoe i iu Ivan i Marin i iu
Marin şi iar Nedelco i Barcea i Soare Ferecatul i Dobre al lu Dan i Gagul i
Ivan i Dima i Dobre i Zahne i Muşat i Tatomir i Frăcea i Dobromir i Leca i
Ghiciul i iar Dobromir i Manea i Tofan i Nedelco i pak Manea i Fătul i Bucur
i Stan i iu Stan Catana cu toţ fecerii lor. Care [par]te păpească au fost toată
a sfintei mănăstiri Argeş(u)l de miluitură şi vândută de Dragomir Scurtul şi de
cumnat-său, Stan peharnic şi de jupâneasa lui, încă mai denainte vreme, den
zilele Radului voievod cel Bătrân, snă Radului voievod [văleat 7050. Deci,
deaca am ales]3 aceste părţi de ocină toate, cum scriu mai sus, noi le-am
hotărât şi le-m şi împietrit de cătră [alţi fr]3aţi de ocină şi le-am dat în hotarul
de jos, despre [sa]tul Steanca şi am pus pietri pre semnele cele bătrâne. Însă
s[em]nele bălţii să să ştie: despre hotarul de jos, tocma la Dunăre, despre
B eserica Curvelor şi pren mijlocul Securilor şi de acolea pren Grumazul
Brânziş(u)lui, iar am pus piatră şi la ariia lu Tatomir şi iar pren Gorganul
Oprului iar am pus piatră, şi la câmpu am pus piatră în moviliţă, lângă drumul
oraş(u)lui şi la Gorga nul Mânzăţălului iar am pus piatră, pren Gorganul
Vâlt(u)rului iar am pus piatră şi iar de acolea la câmpu până-n capul hotarului
despre Ialomiţă. Însă să să ştie: stânjănii de la moviliţă în sus, de curmeziş spre
alalţi fraţ de ocină, stânjăni 1 340 şi iar den aria lu Tatomir în curmeziş în sus,
stânjăni 1 1 1 O şi iar de la Oprul în sus de curmeziş, stânjăni 1 1 00 şi iar den
Vulturul în sus, stânjăni 1 0 1 0. Iar siliştea satului noi o am lăsat nehotărâtă, ca
să lăcuiască toţi ca fraţii.
Derept aceea, am făcut ceastă carte a nostră ca să-şi poată ţinea sfânta
mănăstire Argeşul aceste părţi de ocină alese şi hotărâte şi împietrite pre semne
cum scrie mai sus şi cu toţi rumânii, cu bună pace, fără de nici o gâlceavă, în
veci să fie mănăstirii întărite şi ctitorilor pomeană. Aceasta am scris, şi pentru
mai adev(e)rată cr(e)dinţă, ne-am pus peceţili şi iscalele.
1 95
Pis Dumitru logofăt u Târgovişte, measeţa iunie 1 5 dni, vă leat 7 1 55
( 1 647).
Răzvan căpitan
. Necoară vei portar
Aldimir iuzbaşa4.
DANIC, Ep. Argeş, XXIl/ 1 4.
Orig. rom., hârtie (42 x 29), 1 2 peceţi inelare aplicate.
Copie ibid.: XXIl/ 1 5 ; ms. 1 68, f. 402 v-403 v; 1 70, f. I v-2 v.
Reg. Bulat, M-rea A rgeş, p. 365.
1 Loc alb în orig., completat după ms. 1 70 f. I v.

2 lwwkce.
3 Completat după ms. I 70, f. I v.
181 1647 (71 55) iunie 1 5, Târgovişte
ţMHi\OCTiEtO lio:i'KiEtO, iw MATEI() liACApAGA ROEROAA H rocnOAHHb

R'hCOH 3EMAE OvrrppoMAXiHCKOE. AARAT rocnOACTRO MH cit0 noseA'kHiE
rocnOACTRA MH MHXAEtOR, Ct.H'h MHXAtO KOMHC WT G'hpATA H C'hC
CHHORiE, EAHU,E HM liort. AAPORAX 1 ca să hie volnec cu această carte a
dumni(i)i mele de să-ş ţie a lui ocină ot Plosca2 ot sudstvo Teleorman, însă
jumătate de sat den câmpu, den pădure, den apa Vez(ii)3 şi den şăzutul satului,
oarecât se va (a)lege de preste tot hotarul, den hotar până hotar pre hotară
bătrâne şi semne. Pentru că această moşie ce scrie mai sus den Plosca jumătate4
de sat easte a lui bătrână şi direaptă ocină de moşie de stremoşie den zilele altor
domni bătrâni, încă mai denainte vreme de la moşii lor. Şi tot au ţinut moşi-său,
Drag(o)mir postelnic şi tată-său, Mihaiu comis această moşie, ce easte mai
sus-zisă, Plosca, cu bună pace de nimele nici o bântuială n-au avut.
Iar dup-aceea, cându au fostu acum în zilele dumnie mele, iar deregătoriul
dumni(i)i mele, jupan Marco vei armaş, el se-au sculat cu pâră, zicându în divan
naintea dumni(i)i mele, cum această moşie den Plosca easte cumpărată de
moşi-său, Dan vistiiar de la Drag(o)mir postelnic den Sărata, tatăl lu Mihaiu
comis şi zicea cum are o carte a răposatului lu Simion vodă de cumpărătoare pre
acea moşie den Plosca. Şi au stătut de faţă naintea dumi(i)i mele şi am zis
dumnie mea deregătoriului dumni(i)i mele, jupan Marco vei armaş să scoaţă în
divan cartea lu Simion vodă ce au avut de cumpărătoare, iar el nici au scos carte
de cumpărătoare, nici zapis de vânzare de la mâna lu Drag(o)mir postelnic.
Într-aceea, dumnie mea am căutat şi am judecat dempreună cu toţ cinstiţii
deregătorii dumnie mele şi, văzându dumnie mea cum umblă jupânul Marco vel
1 96
armaş ca sa 1 a această moşie cu înşălăciune neavându nici o treabă, am dat
dumnie mea lui Mihaiu, feciorul lu Mihaiu comis, nepotul lui Drag(o)mir
postelnic, ca să-ş ţie moşiia cu bună pace cum o au ţinut mai denainte vreme
părinţii lui, că se-au pârât de faţă şi au rămas jupan Marco vei armaş de lege şi
de jud[e]cată denaintea dumnie mele. Iar, de va scoate vreodineoară vreo carte,
să nu se crează.
[ GE;>KE 0 ) 5\{GO CREA"kTEAie nOCTARA"kHM rocnOACTRO MH : nAH
[ fHop ] MA REA GAH KpAAERCKie H nAH ApArOMHp REA AROP [ HHK] H [ nAH
PAA\{A REA] 5 AOro<f>eT H nAH GTpoe REA RHCTiAp H nAH AiHK'ts'A R [ EA
cnATAp ] 5 H nAH IlpeA" REA KAJO'iep H nAH Ap'hr'ts'WHH REA nex4pHHK [ „.
H nAH ] 5 KocT4HAHH REA nocTEAHHK. H HcnpARHHK, REA Mro<f>eT. _
H [ HAnHCAX 43] 5, GTAH AOro<f>eT 'ts' Tp'hrORH4JE, M"kceu,4 fOHie ei

A'hHH H wT '1AAMA, R'h A"kT x.iPHE6 ( 1 647).
t iw M4TEH RWERWA4, MHAOCTiEfO Eo;>KiEfO rocnOAHH'h.
iw MATEfO ROEROA4 (m.p.)
DANIC, A. N., CVII/3.

Rez., Georgescu, Popa, Documente Teleorman, p. 1 63 , nr. 339.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihai, fiul lui Mihai comis din Sărata şi cu
fiii săi, câţi Dumnezeu îi va dărui".
.2 IIAOCKAA.
3 Ad. cu altă cerneală.
4 :t<'lfM'hTAATE.
6 „[Iată) dar mărturii punem domnia mea: pan [Ghior]ma mare ban al Craiovei şi pan
Dragomir mare vor[nic] şi [pan Radu mare] 5 logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul [mare
spătar] 5 şi pan Preda mare clucer şi pan Drăguşin mare paharnic ( „ . ) 5 [şi pan] 5 Costandin mare
postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt".
Am [scris eu] 5 , Stan logofăt în Târgovişte, luna iunie 1 5 zile şi de la Adam, în anul 7 1 55".
1 82 1647 (7155) iunie 1 5, Târgovişte
t MHAOCTie.o Eo;>1<ie.o, iw MATEH EAcAp4sA ROEROAi H rocnoAHH'h

R'hCOH 3EMAE 'l:s'rrppoRAAXiHCKOE. A4RAT rocnOACTRO MH ci.o noReA"kHiH
rocnOACTR4 MH CR"kT"kH, RO;>KECTRHiH MOHACTHp'ts' 30REM4rO t\prew,
HrAE;>KE ecT XP4M 'it.CTHOE 'l:s'cneHie EoropOAHl,IE H wTt.u,'ts' er'ts'M EH4
AEWHTiE 4pXiEMAHAPHT H RC"kM HHOKOM EAHU,H ;>KHR'ls'4JHX R'h WGHT"kAH
TOH, IUKO;>KE AA ECT CR"kT"kH MOH4CTHP W'iHH'ts' H RE'iHHH 'ts' CEAO 'ts'
1 97
<D'!s''T'E4J H HA l.ii\A'T' W'T' C'!s'A C'T'RO R\i\OMHU,A, WBA'tE AEi\ t\i\B'!s'i\OR AROpHHK
Poro.:i, RCAX W'T' nMtO H W'T' w'!s'M'!s' H W'T' ROAA H C'l:.C Bi\A'T'A G'l:.A'T'ARA
RCAX, no REi\"k.3H KAKO EC'T' XO'T'ApHCAi\ iii' BM"kpH XO'T'ApHH'tH C'l:.C npARH'T'Ei\
rocnOAC'T'RA MH, .f>K'!s'nAH HeKoAp'l:. REA nop'T'Ap, H w'T' CEAAAH4JE CEMR H
W'T' npe.:i R'l:.C XO'T'ApOM H C'l:.C RE'tHHiH, RCHX, KMHU,H ce wsp"k'T'Ai\ .3A
A"kAiHO H W'T' CR€.3AHi€, noHE.f>KE EC'T' CiA RHWE pE'tEHA W'tHH'l:. W'T'
<D'!s''T' e4-1i BHAA ec'T' .3A A"kAiHHO '1AB'!s'Ms AROpHHK'!s'A Poro.:i'!s'. TA.f>KE,
K'l:.AA ec'T' BHA npe At.HiH noKOHHAro C'T'ApAro PAA'f" ROEROA'1:., CHH'l:.
PAA'(" ROEROA'l:., '1AB'!s'A AROpHHK Poro.:i'!s' WH EC'T' BHA npHWEi\ npEA
noKOHHAro PAA'(" soeROAA R'l:. 'T'E'tEHiA A"k'T'OM x.iA'S, 'T'Epe ec'T' AA" H
npHi\O;KHi\ AEi\ ero W'T' <D'!s''T'€4JH BCAX HA CR"k'T'AA MOHAC'T'Hp t\p1,1ew, CAM
w'T' AOBposM"k ero, PAAi A'!s'w'!s' ero H A POAi'T'Ei\ ero, HAH'!s'A Poro.:i'!s', AA
s'!s'Ai eM'!s' noM"kH, nO't'T'O PAAi poAi'T'Ei\ ero, HAH'!s'A Poro.:i'!s' wH EC'T'
.3ArHH'!s'A rAAR ero pAAi CHH'!s' CH, '1AB'!s'A AROpHHK.
H nAK AA EC'T' CR"k'T'"kH MOHAC'T'Hp t\p1,1ew W'tHH'!s' '!s' <D'!s''T'€4JH, 'tAC'T'
liAAER RCAX, nOHE;KE w EC'T' BHi\ noK'!s'nHi\ er'!s'M EHA fiwprie H C'l:.C spA'T'iH,
W'T' HA liAA"k, .3A x ACH ACnpH rO'T'ORH.
H n AK AA EC'T' CR"k'T'OM'!s' MOHAC'T'Hp RHWE nHC 'T'AKO;KAE W'tHH'!s' '!s'
<D'!s''T'E4JH, WBA'tE W'T' nMORHHO .3A CEM .\-rw AEA, 'tAC'T' WH"kces RCAX,
noHE;KE w EC'T' BHi\ noK41s'nHA er41s'M EHA H C'l:.C spA'T'iH w'T' HA WH"kcA, .3A
xH ACnpH rO'T'ORH, 'T'Epe w EC'T' npHM;KHi\ HA CR"k'T'AA MOHAC'T'Hp.
H nAK AA EC'T' CR"k'T'"kH MOHAC'T'Hp t\prew, W'tHH'!s' '!s' <D'!s''T'E4JH, Ei\HKA
EC'T' 'tAC'T' n'l:.n"kcK'l:. RCAX, c'l:.c RCHX, RE'tHHiH H C'l:.C R'l:.C XOAOKOM, nOHE;KE
EC'T' BHi\ nOWEi\ ApArOMHp GK'!s'p'T'41s'i\ OR H w'!s'poM CH, G'T'AH nexApHHK,
K'!s'nHO C'l:.C .f>KH'T'Ei\HHU,€ "X· 'T'EpE EC'T' AAi\ H nOKi\OHHi\ nMORHHO W'T'
HHXHA AEA .3A W'tHH'l:. W'T' Il"hn"kcKA noKOHHAro PAA'(" ROEROA'l:., CHH'l:.
PAA\(AA ROEROA'l:., W'T' AOBposM"k HM, W'T' KOrAA BHC'T' 'T'E'tEHiA A"k'T'OM
x.iH. t\ nocA"k, rocnOAC'T'RA EM415', PAA\(" ROEROA'l:., Biw EC'T' AAi\ H npHM.f>KHi\
CiA nMORHHO .3A W'tHH'l:. W'T' Il"hn"kcKA HA CR"k'T'AA MOHAC'T'HpE t\p1,1ew'!s'A ,
A Ap'!s'rA nOi\ORHHO W'T' Il"hn"kcKA, WHH w EC'T' BHi\ npOAAi\H nAKH;KE
CR"k'T'"kH MOHAC'T'Hp t\prew, .3A x:iî ACnpH rO'T'ORH. H €4J€;fl:€ EC'T' BHi\ AM
'T'OrAA noKOHHAro PAA'f" ROEROAA EAHHoro no EAHA nAAWK'l:. .3A noc'T'AR,
nO't'T'O PAAi ec'T' BHi\ npHM;KHi\ WHH ciA W'tHH'l:., 'tAC'T' n'l:.n"kcK..v;. w'T'
<D'!s''T'€4JH, HA CR"k'T'AA MOHAC'T'Hp t\p1,1ew4!s'A , KAKO RHA"kXOM rocnOAC'T'RO
MH ws-t ARE .f>KPHCOAREi\€ nOKOHHAro PAA\{" ROEROA'l:. C'T'Ap W'T' MHi\ORAHiE
H W'T' noK41s'neHi€ HA CR"k'T'AA MOHAC'T'Hp, R'l:. 'T'€'t€HiA A"k'T'OM KAKO EC'T'
RHWE nHC. H W'T' 'T'OrAA AO C'l:.AA R'l:.C AP'l:.;tl:M EC'T' CR"k'T'AA MOHAC'T'Hp
t\p1,1ew'!s'i\ CiH A"kAiHE H CbC RE'tHHiH W'T' <D41s''T'€4JH C'l:.C AOBpo MHpHO.
t\ nO'T'OM, K'l:.AA EC'T' BHi\ HHH"k, R'l:. AbHH rocnOAC'T'RA MH, A W'T'bU,'!s'
er'!s'M EHA l\.ewH'T'ie APXiEMAHAPH'T''!s'A W'T' cs"k'T'A MOHAC'T'Hp t\prew, wH
198
ecT 11MA/\ MHOrA np'ts'x c'hc A'ts'MiTp'!s' s11cTirap A'!s'A ecK'ts'A PAAi AEAA
n'hn"kCK'h WT �'ts'Te4111 11 R'h.C WCTA/\ A4il'MiTp'ts' Rl1CTirap WT .3AKOH 11 WT
c'ts':>KAEHie, no'ITO PAAi ecT Bl1/\ noK'ts'n11/\ .31\'h 11 se3 npAROCTitO.
A nocAi, WT1.t.1,'ts' AewHTie ApxieMAHAP11T, cseT11Hi ero R'h311MA/\
ECT WT npeA rocnOACTRA Ml1 WT A11RAH Rf" BMip11 XOTApH11'111 no p'h.RAW
rocnOACK11, HA 11Me: AAH'ltO/\ K/\tO'IAp Ao11'IECK'ts'/\, f'h3RAH K"'hn11TAH wT
G'ts'A11MAH, l.ll e �'ts'" nocTE/\H1111: wT Eep11Ae4111, Eop'IA sopH11K4il'/\ 11 T4il'A op'ts'
CTO/\H1111:'ts'" wT TonOi\0RiH11, HeK4il'/\A t03BAWA, GTAH t0.3BAWA, HeK4il'/\'IA
wT Il'hp'le4111, f pAAi t0.3BAWA, KMLJ,i RATAX wT Wpsoe4111, f AAV" wT
X'ts'pe.3, 11:'ts'nHo C'h.C A'ts'M11Tp4!!' Rl1CTirap 11 C'h.C c11H'ts' c 11, f AAV" Aoro�eT
A4il'A EC11:'ts'A 11 G11MA Rl1 CTirap, Il'hTpAWKO nocTE/\Hl1K WT E4i!'tm.1AHi 11 AeKA
Met0T, mKo:>Ke AA rA XOTAp11cAeT 11 A" 113spAHieT RCAX AiAiHA csiTi11
MOHACT11p Aprew, WT �'!s'Te4-111, 11 C'h.C KHl1rA WTblJ,'!s' nATpiApx'I!'/\ K\{P
i wAHiKiE .3A A�'ts'p11 CAHie 11 KHl1rA WTblJ,'!s' HAWEM'!s' R/\AAiKA Tew�l1/\
M11Tpon0i\11T, AA rAEAAET no npAROCTie 11 A" nocTAR11/\ 11:AMeH11 11 seAis11
wT 11:'1. ci11 s11we pe'leH11 s0Aip11 , no KH11r11 11 no CTAp11 xp11coARe 11 HA
nOi\tO 11 HA B/\ATA, ll:AKO ECT wspiTA/\ WHl1 C'h.C A'ts'WAMl1 11x, WBA'IE
11cnp'hRO 'IACT AAs'ts'A oR Poro3 RCAX 11 'IACT EAAER RCAX 11 'IACT WHices
RCAX, A'-ro AE/\ wT noi\ORl1HO .3A cei\O 11 'IACT n'hnicK'h RCAX .8'h TOM, •
CiH RHWE p€'1€HH BMipH XOTApH11'1, K'!s'nHO C'h.C npARHTE/\ rocnOACTRA

M11, :>K'ts'nAH HeKoAp'h RE/\ nopTAp, WHH ce c'hs11p"" sc11x R'h11:4i!'ni HA ceAo
�'!s'Te41i11. T A�e. HCnp'hRO np0'111TA/\ KHHrORE 34 A�'ts'pHCAHiE, AA r/\EAAET
BMipiH no npAROCTitO, BE.3 HH EAHA /\11lJ,€MEpie H npO'IHTA/\ scix
XPHCOARE/\E 11 KHHrose csiToM'!s' MOHACTHp, TEX CTAPH 11 npO'IHTA/\ ecT
11 KHHrORE WREM BMip11 R'h.C noApOBHO. T A:>KE, ECT H.3BpAHH/\ RCAX AE"
CRiTOM'!s' MOHACTHP Aprew, HcnpbRO AE/\ WHiceR, CE:IKEHi \03 nOi\ H
'IACT AAs'ts'AoR Poro3'ts' 11 AE/\ EAAER, CE�EHH j)îs nOi\ 11 'IACT n'hniCK'h
RCAX CE:IKEHH fM, KOE 'IACT .34 W'IHHb BH/\A ECT npETECHEHA WT HAtO
npE:>KAE spiMe s0Ai: pi11 WT IloTO'IAHH 11 npOAARM w ECT A'!s'MiTpos
RHCTirap A'!s'AECK4i!'A, se.3 HH EAHA Tpis'!s', c'ts'4111 npARA AiAiHo csiToM'ts'
MOHACTHP Ap1,1ew4i!'A, C'h.C RE'IHHiH 11 C'hC R'h.C XOAOKOM, AA/\HA 11 npOAARA/\HA
WT ApAroM11p GK'!s'pT'ts'A OR 11 WT w'!s'poM c 11, GTAH nEXAPHHK 11 WT
c'!s'np:>KHHlJ,EX HM, WT HAtO npe�AE RpiMe, WT npe AbHH nOKOHHArO
CTApAro PAA\{/\A ROEROAA CHHA PAAV"" ROEROAA R'h AiT ,xîH. TA:>Ke, AKO
H.3BpAHH/\ ECT CiH RHWE pe'le(H11) BMipH XOTApHH'll1, AiAiHe MOHACTHpi11
11 C'hC RE'IHHiH, WHH ecT XOTAPH" 11 '!s'KAMEHEH wT K'h n po'liH s0Aip11 ,
BpATi .3 A W'IHH'h, KAKO ECT WBH'IAtO/\ XOPER H AiAiHEM H AARA/\ ECT
AiAiHA MOHACT11pi11 Aprew RCAX R'h A°" XOTAp'!s' wT HAA CE/\O Grlrnu
H nOCTARH/\ ECT KAMEHE no CTAPH XOTAPH H BE/\iSH, 'ITO ECT nHCA/\ R'h
KHHrA CTApAro f AAV" soeROA'h, R'h AiT xili 1 • WsA'le seAir11 B/\ATER
199
G'hi\TABes AA ce .3HAeT: wT AM XOTAp, pABHO HA ,Ata'HAB, WT HAA
IJ,p'hKBA liA'hAHHM 2 H no cpeA GeKHpHM H wT T�e no f pta'MA.3�1\
lipHH.3HW�i\OB H nOCTABHi\ [ ecT] 3 KAMeH, H HA nOi\Kl nOCTABHi\ ecT
KAMeH H MOBHi\H LI, KOA AP�M�i\ BApOWOi\OB <l>i\0'1 H HA foprAH'l!i\
M'hH.3'1.U,ei\�i\OB nAK nocTABHi\ ecT KAMeH H HA r'!!M HA TATOMHpos o no
� foprAH�i\ Wnp�i\OB nAK nOCTABHi\ ecT KAMeH H WT T'ls'e no [4is'] 3
foprAH'ls'i\ 84is'i\T'ls'p'ls'i\ OB nAK nOCTABHi\ ecT KAMeH H nAK WT T'ls'e HA nOi\Kl
AOPH 4is' ri\ABA XOTAp'ls'Aos wT l'Zli\OMiU,'h. W6A'le AA ce .3HAeT ce:i>KeHH:
WT HA MOBHi\HU, B'h np-tKe HAA AP'ls'SH 6pATi .3A W'IHH'h, ce:i>KeHH ,xATM
H nAK WT r'ls'M HA T ATOMipos 4is' np-tKe, H.3 rop Ce:i>KeHH xAiii H WT HA
Wnp'ls'A 4is' rop, � np-tKE, CE:i>KEHH ,xAp H wT 84is'AT�p'ls'A 4is' rop CE:i>KEHH ,xAf.
"' CHi\H4Ji; CEi\OB <l>'ls'TELpiH WCTAi\ eCT HEXOTApHCAi\HA H WCTABHi\ W ECT
H 6M-tpiH XOTApHH'IH AA MO:i>KHT npE6HBAi\ BCHX mKO:it<E H-tKiH 6pATi. H
BHA-tx rotnOACTBO MH W6-t p'hBAWe rocnOACKH H KHHrA WBEM ii 60/\-tpiH
XOTApHH'IH, .3A XOT'hpHH'liE no 6Ei\-tSH H no 'ls'cTpOEHiE KAKO ECT RHWE
nHC.
Gero pAAi, AAAOX t'l:.M H rocnOACTRO MH cR-tT-tH MOHACTHP A.prEw
mKO:i>KE AA ecT .3A A-tAiHHO H 'is'T Rp'h:i>KAEHiE, iHOKOM .3A XPAHA H KTHTopoM
noM-tH'l:. R'h R-tK H HE WT KOrO:iKAO HEnOKOi\-t6HMO nopH3MO rocnOACTRA
MH.
GE:i>KE H cReAiTEi\H nocTARHXOM rocnOACTRO MH: :it<�nAH fiwpMA RE/\
6AH KpAAERCKAro H :i>K'ls'nAH ,ApArOMHp RE/\ AROpHHK H :it<'ls'nAH PAA'(" RE/\
i\Wrwcf>ET H GTpOE <l>iEpA RHCTimp H ,AiHK'ls'i\ cnATAP H liAp64is'i\ CTOi\HHK
H ,Ap'hr'ls'wHH nexApHHK H PAA'(i\ MHXAi\'IA KOMHC H :it<'is'nAH KOCTAHAHH
RE/\ nocTei\HHK. H HtnpABHHK, :i>K4is'nAH PAA'(" BEI\ i\wrwcf>ET.
H A.3, ,A'!!M iTp'ls' i\Orocf>ET, HAnHCAH B'h HACTOi\HH rpAA'( Tp'hrORHLtJE,
M-tCeU,A tOHie Ef At.HH H WT "°AAMA AW HHH-t, TE'IEHiA i\i;TOM R'l:. i\i;T
,x3pHe.
-
t iw MATetO RWERWAA, MHi\OCTitO lio:i>KitO rocnOAHH'h.

iw MATEt0 RoEROAA (m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei ,
dumnezeieştii mănăstiri numită Argeş, unde este hramul cinstita Adormire a
Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Leontie arhimandrit şi tuturor
călugărilor, câţi vieţuiesc în acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri ocină şi vecini
în sat la Futeştii pe Bâltă, din judeţul Ialomiţa, însă partea lui Albul vornic
Rogoz, toată din câmp şi din pădure şi din apă şi cu balta Săltava toată, după
semne cum au hotărnicit 1 2 boieri hotarnici cu dregătorul domniei mele, jupan
Necoară mare portar, şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu vecinii toţi,
câţi se vor afla de moştenire şi de la legătură, pentru că această ocină mai
200
sus-zisă din Futeşti a fost de moştenire a lui Albul vornicul Rogoz. Astfel, când
a fost în zilele răposatului Radul voievod cel bătrân, fiul lui Radul voievod,
Albul vomic Rogoz a venit înaintea răposatului Radul voievod la cursul anilor
7036, de a dăruit şi a dat toată partea lui din Futeşti sfintei mănăstiri Argeş, el
singur de bunăvoia lui, pentru sufletul lui şi al părintelui lui, Nanul Rogoz, să-i
fie lui pomană, pentru că părintele lui, Nanul Rogoz, şi-a pierdut capul pentru
fiul său, Albul vomic.
Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri Argeş ocină la Futeşti, toată partea lui
Badea, pentru că a cumpărat-o egumenul Ghiorghie şi cu fraţii, de la Badea,
pentru 1 250 aspri gata.
Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise de asemenea ocină la Futeşti,
însă din jumătate de sat a 4-a parte, partea Oneasei toată, pentru că a cumpărat
egumenul şi cu fraţii de la Oneasa, pentru 8 OOO aspri gata, de a dăruit-o la
sfânta mănăstire.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Argeş, ocină la Futeşti, cât este partea păpească
toată, cu toţi vecinii şi cu tot venitul, pentru că a venit Dragomir al Scurtului şi
cumnatul său, Stan paharnic, împreună cu soţiile lor, de au dat şi au închinat
jumătate din partea lor de ocină din Păpeasca răposatului Radul voievod, fiul lui
Radu voievod, de bunăvoia lor, de când a fost curgerea anilor 7050. Iar după
aceea, domnia lui, Radu) voievod, a dat şi a dăruit această jumătate de ocină din
Păpeasca la sfânta mănăstire Argeş, iar cealaltă jumătate din Păpeasca, ei au
vândut-o tot sfintei mănăstiri Argeş, pentru 1 7 OOO aspri gata. Şi încă a dat
atunci răposatul Radul voievod fiecăruia câte o haină de postav, pentru că au
dăruit ei această ocină, partea păpească din Futeşti, sfintei mănăstiri Argeşul,
cum am văzut domnia mea amândouă hrisoavele de miluire şi de cumpărare ale
răposatului Radul voievod cel bătrân la sfânta mănăstire, în cursul anilor cum
este mai sus-scris. Şi de atunci până acum a tot stăpânit sfânta mănăstire Argeşul
aceste dedine şi cu vecinii din Futeşti, cu bună pace.
Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar părintele
egumen Leontie arhimandritul de la sfânta mănăstire Argeş, el a avut multă pâră
cu Dumitru vistier Dudescul pentru partea păpească din Futeşti şi a tot rămas
Dumitru vistier de lege şi de judecată, pentru că cumpărase rău şi fără dreptate.
Iar după aceea, părintele Leontie arhimandrit, sfinţia lui a luat dinaintea
domniei mele din divan 1 2 boieri hotarnici pe răvaşe domneşti, anume: Danciul
clucer Doicescul, Răzvan căpitan din Suliman, Ştefu! postelnic din Berileşti,
Borcea vomicul şi Tudor stolnicul din Topoloveni, Necula iuzbaşa, Stan iuzbaşa,
Neculcea din Părceşti, Oradea iuzbaşa, Colţea vătaf din Orboieşti, Radul din
Hurez, împreună cu Dumitru vistier şi cu fiul său, Radul logofăt Dudescul şi
Sima vistier, Pătraşco postelnic din Bucşani şi Leca Meiută, ca să hotărnicească
şi să aleagă toată ocina sfintei mănăstiri Argeş, de la Futeşti, şi cu cartea de
afurisenie a părintelui patriarh chir Ioanichie şi cartea părintelui nostru vlădica
201
Teofil mitropolitul, să cerceteze după dreptate şi să pună pietre şi semne dinspre
aceşti boieri mai sus-spuşi, după cărţile şi după hrisoavele vechi şi la câmp şi
la baltă, cum au găsit ei cu sufletele lor, însă întâi partea lui Albul Rogoz toată
şi partea lui Badea toată şi partea Oneasei toată, a 4-a parte din jumătate de sat
şi partea păpească toată. Întru aceea, aceşti boieri hotarnici mai sus-spuşi, împreună
cu dregătorul domniei mele, jupan Necoară mare portar, ei s-au adunat cu toţi
împreună la satul Futeştii. Astfel, întâi au cetit cărţile de afurisenie, ca să cerceteze
boierii după dreptate, fără nici o părtinire şi au citit toate hrisoavele şi cărţile
sfintei mănăstiri, cele vechi şi au citit şi cărţile acelor boieri, toate cu amănuntul.
Astfel, au ales toată partea sfintei mănăstiri Argeş, întâi partea Oneasei, 437
stânjeni şi jumătate şi partea lui Albul Rogoz şi partea lui Badea, 1 62 de stânjeni
şi jumătate şi partea păpească toată, 740 de stânjeni care parte de ocină a fost
cotropită de mai înainte vreme de boierii din Potoceni şi au vândut-o lui Dumitru
vistier Dudescul, fără nici o treabă, fiind dedină dreaptă a sfintei mănăstiri
Argeş, cu vecini şi cu tot venitul, dată şi vândută de Dragomir al Scurtului şi de
cumnatul său, Stan paharnic, şi de soţiile lor, de mai înainte vreme, din zilele
răposatului Radul voievod cel bătrân, fiul lui Radul voievod în anul 7050. Astfel,
dacă au ales aceşti boieri hotarnici mai sus-spuşi, dedinele mănăstirii şi cu vecinii,
ei au hotărnicit şi au pietruit dinspre ceilalţi boieri, fraţi de ocină, cum este
obiceiul ţării şi al dedinelor şi au dat dedina mănăstirii Argeş toată în hotarul de
jos de la satul Steanca şi au pus pietre pe vechile hotare şi semne, cum era scris
în cartea lui Radul voievod cel bătrân, în anul 7077 1 . Însă semnele bălţii Săltava
să se ştie: din hotarul de jos, drept la Dunăre, de la Biserica Curvelor2 şi pe
mijlocul Securei şi de aici pe Grumazul Brânzişului şi au [pus]3 piatră şi la câmp
au pus piatră la moviliţa lângă drumul oraşului Floci şi la Gorganul Mânzăţelului
iarăşi au pus piatră şi la aria lui Tatomir şi pe la Gorganul Oprului iarăşi au
pus piatră şi de aici pe [la]3 Gorganul Vulturului iarăşi au pus piatră şi iarăşi
de aici la câmp până în capul hotarului de la Ialomiţa. Însă să se ştie stânjenii:
de la moviliţă în curmeziş pe alţi fraţi de ocină, l 340 stânjeni şi iarăşi de la
aria lui Tatomir în curmeziş, în sus stânjeni 1 1 1 O şi de la Oprul în sus, în
curmeziş, stânjeni 1 1 00 şi de la Vulturul în sus 1 O 1 O stânjeni. Iar siliştea
satului Futeşti a rămas nehotărnicită şi au lăsat-o şi boierii hotarnici să poată
trăi toţi ca nişte fraţi. Şi am văzut domnia mea amândouă răvaşele domneşti şi
cartea de hotărnicie a celor 1 2 boieri hotarnici, pe semne şi pe întocmirea cum
este scris mai sus.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Argeş ca să-i fie de
moştenire şi de întărire, călugărilor de hrană şi ctitorilor pomană în veac şi de
nimeni neclintit după porunca domniei mele.
şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radul mare logofăt şi Stroe Fiera vistier
şi Diicul spătar şi Barbu! stolnic şi Drăguşin paharnic şi Radul Mihalcea comis
şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
202
Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna iunie
1 5 zile de la la Adam până acum, cursul anilor în anul 7 1 55 ( 1 64 7).
DANIC, Ep. Argeş, XXll/1 2.
Orig. slav, perg. (40x55,5), pecete timbrată.
Cu o tiad. rom. din 1 796, ibid., XXl l/ 1 3 a, b; XXll/ 1 5 bis. Copii ibid„ mss.: 1 68, f. 403
v-404 v; 1 70, f. 2 v-4 v; 708, f. 339-34 1 v.
Reg„ Giurescu, Vechimea rumâniei, p. 530; Bulat, M-rea Argeş, p. 365; Năsturel, Genealogia
Năstureii/or, XI, p. 292-293; rez„ Aricescu, Indice, I, p. 66, nr. 870; Giurescu, Stud. de ist. soc„
p. 53, 1 0 1 .
1 Aşa în orig„ data greşită.

2 .JiA'l.AHHM".
3 Pătat.
183 1647 (7155) iunie 1 5
Neagoe ş i fratele lui, Stoica, fiii lui Tudor din Cojocu, vând lui Crăciun
Ciocănescu roşul, 75 de stânjeni.
DANIC, Doc. ist„ MCMLXXXII/9 (nr. 1 7).
Rez.
184 1647 (7155) iunie 1 5
Tatul, fiul lui Stănislav din Cojocu, vinde lui Radu al doilea logofăt ş i lui
Pădure, moşia Creţuleştii, 1 6 stânjeni.
DANIC, Doc. ist„ MCMLXXXll/9 (nr. 1 6).
Rez.
185 1647 (7155) iunie 16
ţ Adecă noi, ceşte boiere 6 carie sâ(n)tem luaţi de Mâinea slugeriul şi de

Stanciu! logofătul pe ravaş domnu 1 nostru Io Mateiu Băsărab voivod, anume:
Toderu iuzbaşa ot Porumbreni, popa Manea ot Cucuruz, Ion de cole, Stămat
iuzbaşa de Bulcinu, Buda de colea, Vâlcan de cole, ca să căutăm şi să adevărăm
fost-au avutu Danu, moşu lu Stanciu! moşie den Piscul Scâmpiei până în hotarul
Broştenilor cu Dumitru vătaf, frate său, au ba?
203
Dici noi amu adevărat cu sufletele nostre cum au avut frăţeşte, deci am
datu Stanciului logofăt să ţie den drumul Giurvulei în sus, până în hotarul
Broştenilor. Iară Mâinea slugerul să ţie2 den drumul Giurvulei3 în lat, până în
matca văiei şi în lungu de u(n)de pogoră drumulu Giurvulei în Vale Puţului4, în
jos, până în hotarul Botenilor.
Deci aşa-m adevărat şi i-am împăcatu ca să ţie2 cu bună pace. Şi păntru5
credinţă, m-am pus şi peceţili.
Pis iunie 1 6 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Toder iuzbaşa.
Popa Manea.
Stămat iuzbaşa.
Vâlcan postelnic.
Ion.
Buda.
DANIC, M-rea Radu-Vodă, 1/ 1 8.
Orig. rom„ hârtie (35 x 20), şase peceţi aplicate.
Copii ibid: 11 1 9 şi ms. 256, f. 1 62.
1 Post. domnu, scris no.

2 1.1,HEH.
3 1,1\s'psls'Mls'eH.
4 11\s'u,\s'AEH.
5 n'l.1mpls'.
186 1647 (71 55) iunie 1 6
Matei Basarab voievod hotărăşte ca doi fraţi din Răduceşti, j. Râmnic să

plătească împreună birul de 5 costande, iar cel de-al treilea, pârât de ceilalţi doi
că are moşie mai mare să plătească 3 costande.
Rez„ Moisil, O monetă curioasă, p. 9.
1 87 1647 (7155) iunie 1 8
Adecă eu, Stoica Vădievoiulu ş i cu fămeia mea Neacşa, scris-am ş i mărturisim

cu acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui Ştefan, egumen
dân Cozia şi a tot soborul sfintei mănăstiri, cum să să ştie că ne-au scris la sfăntul
pomenicul cel mare şi la colivă şi la pomelnicul cel mic. Şi am dat moşiia noastră dân
Câineni, însă casa din sat, cu tot locul şi cu grădina cu toată câtă easte în sat şi cu
pomi, casă care easte lângă Bucşă Comescul; şi iar o casă care easte în Laz, care easte
în câmpu cu livede cu tot, cât au fost a mea şi cu ceea ce au fost zălogită la Manea
Băcilă, de o am scos de la el pre bani gata 350 să să ştie că le-am dat mănăstirii, să-i
fie moşie ohabnice şi cu zapisul nostru şi cu cartea ce ne easte de moşie.
204
Şi când am dat această moşie ce easte mai sus-scrisă, fost-au şi mărturii boiari
şi megiiaşi, anume: Udrea logofătul ot Rădăcineşti şi Stanciu! logofăt ot Cârstineşti
şi Preda logofăt ot Stoieneşti, feciorul logofătului Pârvului ot Stoieneşti şi dân
Câineni, Ion Mirlan şi popa Luca şi Neagoe Zmârdoiul şi alţi oameni buni mulţi dân
Câineni. Şi eu, Stoica pentru credinţa mi-am pus şi degetul. Şi iar mărturie: Albul,
feciorul vomicului Datco din Copăceni şi Vintilă ot Grăbleşti, şi Dobrin, fratele
egumenului Sarapion ot Amota. Measeţa iunie 1 8 dni, leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Eu Neagoe Zmâdoc. Eu Stoica. Eu Neacşa. Eu Stanciul. Eu Ion Mierlan.
Popa Luca. Eu Dobrin. Eu Vintilă.
DANIC, Ms. 7 1 2, f. 280 v-28 1 .
Copie rom.
Rez., Te=a11r vâlcean, p. 1 73 cu dată greşită ( 1 646).
1 88 1647 (71 55) iunie 22, Craiova
ţ Adică eu, jupâneasa Vladae i jupâneasa lu Jane ot Pleşoi cu fiiu-mieu,

Dragomir şi fii-miiu, Stanciu! i Necola scriiu şi mărturisim cu zapesul nostru ca
să fii de mare credenţe la mâ(na) lui jupanului Ghiormei vei ban Kralevski 1 ,
cum s ă s ă ştii că i-am vândut dumnealui 1 ţeganca, anume Muşa ţeganca, derept
ughi 1 5. Şi am vândut de a nostră bunăvoie şi fără de nici o sâlă, ca să-i fii
dumnealui şi coconilor moşii ohabnică.
Şi cându am vândut fost-au mărturii : jupânul Costea neguţuturiul, jupânul
Dema i jupânul Isar, neguţetorii Craiovei, mărturii ce-ş va pune pecete şi iscălitura
mai jos. Şi păntru credinţa mii-mu pus peceţele. Pes ot Craiova.
HcnHc A3"h, 8oHH'h Awrw4>eT. Dec M'hceu,A JOHie Ki AHH, A'hT
,x.ijiii€2 ( 1 64 7 ) .
ţ Eu jupâneasa Vlădae3
Necola.
ţ re p a a T) µ O <; µa pt T) pa <;4
t Iaa p T) c; µa(p)t T) p a c;5
t I'yT) V W <; ao d.<p w c; îWV KT) p T) (T) µ a pt T) pa <;6 .
ţ Eu Dragul martur3•
DANIC, A. N., CLXXVI/l I .
Orig. rom., hârtie (33 x 2 1 ), pecete inelară în tuş.
I KpAABECKH.
2 „Şi am scris eu, Voinea logofăt. Scris luna iunie 22 zile, anul 7 1 55".
4 „Gherasim martor".
s „Isar martor".
6 „Ghinea, fratele lui Chiriţă, martor".
205
189 1 647 (7 1 55) iunie 22, Târgovişte
t MHAOCTiEJO Eo;.KiE.o, iw MATE.o EAcApAsA ROEROAA H rocnoAHHb

R'l.COH 3EMAE '1frrppoRAAXiHCKOH 1. AARAT rocnOACTRO MH ciE noREA-kHiE
rocnOACTRA MH CR-kTOM�, BO;.KECTRHblH MOHACTblp rocnOACTRA MH WT
AA'hl'OnMJO, HI'AE;.KE ECT XPAAM 0\(CnEHiE RAAAH'fHU,E HAWE EoropOAHLl,E
H npHcKHo A-kRt.1 MApiA\ H wTbU,� E�MEH MEAXiECEAEK H R'hc-kx HHOKblX
KMHU,H npEBblRAJOT R'h TOA\ CRokTOE MOHACTblp, RlKO;.KE AA ECT CR-kTOM�
MOHACTHP� W'ft1H� 'ls' CEl\O � KpEU,�AE4Jt1 , Al\t1 WT no RbCAX W'ft1HA ARA
AEAH, noHE;.KE ciE W'fHH� wT KpEU,�AE4Jt1 Bbll\ ECT AAAHA H nOMHl\ORAl\HA
3A IlApA nEXAPHHK HA cR-kTu MOHACTblp WT AAbronMJO PAAi noM-kHA
H PAAH A'ls'WE El'O, E4JE�E Kt.AA CE ECT norpEBAI\ Rb TOA\ CR-kTA MOHACTblp.
4 noToM, WTbU,� E�MEH MEAXiECEAEK R'h3At\I\ ECT ii sM-kpH XOTApHH'fH
no pbRAWE rocnOACKiH, no HME: wT AbTKOH EorAAH CTMHHK, wT T11T(�
GTOHKA Awrw<f>ET, WT MorowAHH PAA\(A nOC'.'T'El\HHK t1 PAA\(A ApAl,IJOl\�H,
wT MbT'hCApH GTOHKA K bp�b� H TEKWAH, wT Eo'ls'p-kHH KopHA\, wT
KbpAHl'AU,H PAA\(A nocTEl\HHK ll,Ap'h-ll�H�, WT fbE4JH 'ls'APA\ noCTEl\HHK,
WT IIETPE4Jt1 EAAOE, WT EAAOMt1pE4Jt1 .PAA\(I\ l\Ol'O<f>ET t1 WAH'fJOA\ WT
TAM. ff HCnpARHHK Bbll\ ECT BM-kp l'OCilOACTRA MH MAHMiE RTOpt1
ROpHHK, TEPE ECT XOTApHCAI\ CEl\O KpEU,�AELtJiH t1 ELtJE;.KE t1 f11MnAu,i11
11 MopT-kHiH 11 8bAT'ls'p-kHiH.
H ECT XOTApHCAA nEpRblH CEl\O K pEu,'1s'A E4Jt1 t1 ECT l'AEAAA no KHHl'bl
H no 3AnHCE H ECT HCnHTAI\ no R'l.CH HACAA\AHHU,H CEAOR KpEu,'1s'A E4JiH
H ECT wsp-kTAA TEX ii BM-kpt1 KAKO AA AEP�HT CR-kTAA MOHACTHP WT
RbCAX W'fHHA wT K pEU,'1s'A E4JH ARA AEAH A HACAA\AHHU,H CEl\OR AA AEP;.KHT
EAHA AEI\ H ECT Rb3M-kpt1A R�CAX W'fHHA no Tpt1 MokCTH: nEpRblt1 HA
.PbCTO'fA\ t13BpAA ECT AEI\ MOHACTblpER, Rl�E ECT Bbll\ nOMt11\0RAI\ WT
IIApA nEXAPHHK, CE�EHH C'OR, A no cpEAOK AEA MOHACTHP� CE�EHH _i05;
WT noKpAI04JE CEl\OR WT HAA .PbCTOAK'h AEI\ MOHACTHp'ls' CE�EHH <f>MA;
HA <b�HA'ls'A 8-kTpEMR M-kpHAA WT nEpRblt1 AEI\ MOHACTHp'ls' CE�EHH �.
RTOpOE M-kpt1AO no CPEAOK CE�EHH Pă t1 E4JE�E WCTAI\ EAHH M-kCTO npE3
.PbCTOAKb t1 Ap'ls'rit1 MEHWiH 'fTO CE 30RET IlORlHA <bbHTbHit1. T A�E CE
ECT t13ROl\t11\ KAl\01'Epit1 CbC MEl'iRlWit1 TEpE ECT Rb3At\I\ MEl'iRlWiH <b'ls'HA'ls'I\
<bbHTbHiH H MOHACTHpA ECT Rb3At\I\ <b'ls'HA'ls'A (8-kTpEMp) WT HAA .PbCTOAKb
C'l.C ROAHHHU,A t1 ECT AAI\ AEI\ MOHACTHP WT AM, WT Kb XOTAp'ls'A
AETKOt1Mp t1 ECT nMO�t11\ KAMEHH no Tpt1 MECTORE t1 BEA-ksE.
H nAK ECT l'AEAAA TEX ii sM-kp11 t1 XOTApHCAI\ W'fHHA cR-kToM'ls'
MOHACTblp WT CEl\O fHMnAU,iH H ECT wsp-kTAI\ AEI\ MOHACTt1p'ls' nMORHHO
t1 ECT M-kpt1A W'ft1HA no TPH M-kCTbl: nEpROE M-kpHAO HAA l'l\AR'ls' W'ft1HER
WT Kb Ilp0At1AE4Jt11 AEI\ MOHACTHp'ls' CE�EHH p;\\R, RTOpOE M-kpt1AO Rb
206
AP'd'M'd'i\ HEr"PHi\OR CE;>KEHH � (tt} nM, Mi>ptti\4 WT npE.3 Pi:.cT04Kb.
CE;>KEHH poA 11 ECT nOi\O;>KH/\ AE/\ MOH4CTb.1p WT r'Op KOA Ap'd'r'4 Ai>AHHO
WT f HMn4U,11, IA;>KE ECT Sb.11\ XOT4pHC4HA .3A fiAp4 nEX4PHHK Cb.C iii
SMi>ptt; 11 n4K ECT nOMHi\ORA/\ CRi>ToM'd' MOH4CTHP RHWE nHC.
H nAK ECT r'i\EAM TEX iii soi\i>ptt H XOTApHCM AE/\ csi>ToM'd'
MOH4CTHP wT CE/\O wT MopTi>HH, W'IHH'd' H RE'IHH11, Ai\11 no KHHr'1:.1 H no
.3AnHCE, H;>KE noKonttx r'OCnOACTRO MH, no HME: A'd'M11Tp'd' ci:.c sp4TiEM
Er'O, 81\AHK'd'i\ H MApHH H AP'd'r' RE'IHH A'd'MHTp'd' Il'd'Hr'b. H Cb.C Kb.CA.
AE/\ORE "X .34 W'IHH'd' wT MoprlHH " AP'd'r"4 Ai>A11Ho mi\ORH4 wr MoprlHH
m;>KE s1:.1/\ noKonH/\ wTi:.u,'d' H'd'MEH ME/\XiECEAEK wT HAA GTpOE AiAKoH'd'i\
WT MopTi>HH. H CE ECT wspi>TA/\ AE/\ CRi>TOM'd' MOHACTb.lp 'd' CE/\O 'd'
MopTi>HH HAA Mi>ptti\O nEpR"hlH, HAA r'i\AR'd' W'IHHER wT Kb. PoM4HAU,H,
CE;>KEHH � (tt} nOi\, Mi>pH/\4 WT no CPEAOK CE;>KEHH os, Mi>pH/\O WT no
si:.c CE/\O wT Kb Hi>;>Ki\OR CE;>KEHH iij, H ECT KAMEHH/\4 no TPH Mi>CTbl
H ECT npH/\EnH/\ WT r'Op, no KOA Ai>AHHO csi>TOM'd' MOHACTHp'd' KOA
'1t0nA.
H n AK ECT r'i\EAM TEX iii sMi>pH H XOTAp11C4/\H W'IHH4 CRETi>HWAr'O
MOHACTblp'd' WT CE/\O WT 8bi\T'd'pE4JH, nAK no KHHr'bl H no .3AnHCE, KOE
W'l11HE Sbli\ ECT noKOnH/\ WTbU,'d' Er''d'MEH ME/\XiECEAEK WT H4A lilHtO
mTpO K'd'nu,'d'; 4 lilHtO Sbli\ ECT nOKOnH/\ WT HAA KA.3AH WT 8b.i\T'd'pE4JH,
WT EAH4 O\{;>K4 WECT4r'O AE/\, H wT HAA KbpcTimH H WT H4A K4.3AH H
PAA'(i\'d' H wT HAA i wciE 11 ApAr'OMHp H wT H4A GTOHK4, WT EAHA O\{;>KA
'IETRpbT4r'O AE/\ H WT HAA HwciE WT EAHA 'd';>KA AERi>TAr'O AE/\. H ECT
Rb.3Mi>pH/\ Rb.CAX W'IHHA 81:.i\T'd'pe4-111i\Op H ce ECT wspi>TM AE/\ CRi>TOM'd'
MOHACTb.lp HAA nEpROE Mi>pHi\O WT no CEAMH4JE CE/\OR CE;>KEHH �.
RTopoE Mi>ptti\O WT Kb EMOMHPE4JH CE;>KEHH priH 11 ECT nOi\O;>KH/\ XOTAP
Rb cpEAOK Rb tl.AK'd'i\ THH'li11 H ECT npH/\En11/\ H ciE Ai>AHHO nAK WT r'Op
no KOA MopTi>HH, HA W'll1HA CRi>TOM'd' MOHACTHp'd', Ai>A11HO KOA Ai>AHHO,
KAKO ECT .34KOH XOPER. H C11U,E ECT XOTApHCA/\ TEX iii SO/\-f>pH K'd'nHO Cb.C
SMi>p r'OCnOAC'l'R4 MH MAHOi\iE RTOpH ROpHHK H ECT wspi>'l'Ai\ CbC A'd'WE
"X• KAKO RHAi>XOM2 r'OCnOAC'l'R4 MH H KH11r'A HM .3A XOTApHH'liE.
GEr'O pAAi AAAOX CbM r'OCnOACTso MH csi>'l'oM'd' H sO;>KEC'l'RHblH
MOHAC'l'blp r'OCnOACTR4 MH W'l' RApow WT Ăi\br'OnOi\tO H W'l'bll,'d' EMs'MEH
ME/\XiHCEAEK H Rbci>x HHOU,A.X IAKO;>KE AA ECT CRi>TOM'd' MOH4CTHP W'IHH'd'
H RE'IHHH H;>KE nHc RHWWE C'l'Om'l'Ei\E, .3A Ai>AHHO H Rb wxAs, 4 r'OCnOACTR4
MH H PAAH'l'Ei\iEM r'OCnOACTRA MH .34 noMi>Ho Rb. Ri>Kbl H HE WT KOr'O;>KAO
HEnOKOi\i>SHMO nopH.3MO r'OCnOACTRA MH.
GE;>KE ovso H CREAH'l'Ei\iE nOC'1'4Ri\i>EM r'OcnOAC'l'RO MH: nEpRblH
CbRi>'l'HHK'd' ;>K'd'nAH fiwpMA BEI\ SAH KpMiwscKiH 11 ;>K'd'nAH ApAr'OMHp
RE/\ AROpHHK 11 ;>K'd'nAH PAA\{i\ RE/\ i\Wr'W�ET H ;>K'd'nAH G'l'pOE RE/\ RHCTimp
207
H ��nAH AiHK�" REA cnATAP H ��nAH IlpEAA REA Ki\tO'IAp H ��nAH
EAps�" EpbAECK�" REA CTOi\HHK H ��nAH KocTAHAHH KATAK03HHO REA
nOCTEi\HHK 11 ��nAH PAA\(" REA KOMHC H ��nAH Apbr�WHH REA nEXAPHHK.
H 11cnpARHHK, ��nAH PAA\(" REA Awrwcf>ET.
H ttAnHCAX A3, MApEw Awrwcf>ET fiwprt0RH'I, Kb HACTOi\HH rpAA,
Tp'hrORH4JCKOM�, MtCEU,A tOHiE Ki AbHbl, WT �AAMA AO Hb1Ht TEK�4JAro
AtTOM Kb AtTO ,x.ij)iiE , A WT pO�AECTRO (Xp11CTORO) ,xAXM3·
iw MATE.o swERWAA, MHi\OCTiE.o Eo�iE.o rocnoAHH"b.
iw MATE.O ROEROAA (m.p. )
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei,
dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele din Câmpulung, unde este hramul
Adormirea stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria
şi părintelui egumen Melhisedec şi tuturor călugărilor câţi vieţuiesc în această
sfântă mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri ocină în sat în Creţuleşti, însă de
peste toată ocina două părţi, pentru că această ocină din Creţuleşti a fost dată şi
miluită de Para paharnic la sfânta mănăstire de la Câmpulung pentru pomană şi
pentru sufletul lui, încă de când s-a îngropat în această sfântă mănăstire. Iar după
aceea, părintele egumen Melhisedec a luat 1 2 boieri hotarnici pe răvaşe domneşti,
anume: din Dătcoi Bogdan stolnic, din Tit(u) Stoica logofăt, din Mogoşani Radul
postelnic şi Radul Dragiului, din Mătăsari Stoica Cârjău şi Tecşan, din Boureni
Cornea, din Cârligaţi Radul postelnic Ţară-Lungă, din Găieşti Udrea postelnic,
din Petreşti Baloi, din Balomireşti Radu! logofăt şi Oancea de acolo. Şi ispravnic
a fost boierul domniei mele Manolie al doilea vomic, de au hotărnicit satul
Creţuleşti şi încă şi Ghimpaţii şi Mortenii şi Vâlturenii.
Şi au hotărnicit întâi satul Creţuleşti şi au cercetat după zapise şi au întrebat
pe toţi locuitorii satului Creţuleşti şi au aflat acei 12 boieri ca să stăpânească
sfânta mănăstire din toată ocina, din Creţuleşti, două părţi, iar locuitorii satului
să stăpânească o parte şi au măsurat toată ocina pe trei locuri: întâi la Răstoacă
au ales partea mănăstirei, care a fost miluită de Para paharnic, 272 de stânjeni,
iar în mijloc partea mănăstirii 476 de stânjeni; din marginea satului de la Răstoacă
partea mănăstirii 544 stânjeni; la Fundul Vetrelor au măsurat întâi partea mănăstirii
90 de stânjeni, al doilea au măsurat pe mijloc 1 60 de stânjeni şi încă a rămas
un loc peste Răstoacă şi altul mai mic care se cheamă Poiana Fântânii. Astfel
s-au învoit călugării cu megiaşii, de au luat megiaşii Fundul Fântânii şi mănăstirea
a luat Fundul (Vetrelor) de la Răstoacă cu moara şi au dat mănăstirii partea din
jos, dinspre hotarul Detcoilor şi au pus pietre pe trei locuri şi semne.
Şi iarăşi au cercetat acei 1 2 boieri şi au hotărnicit ocina sfintei mănăstiri
din satul Ghimpaţii şi au aflat partea mănăstirii jumătate şi au măsurat ocina pe
trei locuri: întâi au măsurat la capul ocinei dinspre Prodileşti, partea mănăstirii
208
142 de stânjeni, al doilea au măsurat la drumul lui Negrilă 1 94 de stânjeni (şi)
jumătate, au măsurat peste Răstoacă 1 7 1 de stânjeni şi au aşezat partea mănăstirii
din sus lângă altă dedină de la Ghimpaţi, care a fost hotărnicită de Para paharnic
cu 1 2 boieri; şi iarăşi a miluit sfânta mănăstire mai sus-scrisă.
Şi iarăşi au cercetat acei 1 2 boieri şi au hotărnicit partea sfintei mănăstiri
din sat din Morteni, ocină şi vecini, însă după cărţi şi după zapise, pe care i-a
cumpărat domnia mea, anume: Dumitru cu fraţii lui, Vlaicu şi Marin şi alt vecin,
Dumitru Pungă şi cu toate părţile lor de ocină din Morteni şi altă dedină stearpă
din Morteni pe care a cumpărat-o părintele egumen Melhisedec de la Stroe
diaconul din Morteni. Şi s-a aflat partea sfintei mănăstiri în sat în Morteni la
prima măsurătoare, la capul ocinei dinspre Romanaţi, 69 de stânjeni (şi) jumătate,
măsura din mij loc 76 de stânjeni, măsura de peste tot satul dinspre Neajlov 54
de stânjeni şi s-a împietrit pe trei locuri şi s-a alipit pe din sus, pe lângă dedina
sfintei mănăstiri lângă Ciupa.
Şi iarăşi au cercetat cei 1 2 boieri şi au hotărnicit ocina preasfintei mănăstiri
din sat din Vâltureşti, iarăşi după cărţi şi după zapise, care ocine le-a cumpărat
părintele egumen Melhisedec de la Ianiu medicul negustorul; iar Ianiu le-a
cumpărat de la Cazan din Vâltureşti, a şasea parte dintr-o funie, şi de Cârstian
şi de la Cazan şi Radu! şi de la !osie şi Dragomir şi de la Stoica, a patra parte
dintr-o funie şi de la !osie a noua parte dintr-o funie. Şi au măsurat toată ocina
Vâltureştilor şi s-a aflat partea sfintei mănăstiri la prima măsurătoare de pe vatra
satului 4 1 O stânjeni, a doua măsurătoare dinspre Balomireşti 1 88 stânjeni şi au
pus hotar în mijloc în lacul Tincii şi s-a alipit şi această dedină tot din sus pe
lângă Morteni, la ocina sfintei mănăstiri, dedină lângă dedină, cum este legea
ţării. Şi aşa au hotărnicit acei 1 2 boieri împreună cu boierul domniei mele
Manolie al doilea vomic şi au aflat cu sufletele lor, cum am văzut2 domnia mea
şi cartea lor de hotărnicie.
Pentru aceea am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a
domniei mele din oraş din Câmpulung şi părintelui egumen Melhisedec şi tuturor
călugărilor ca să fie sfintei mănăstiri ocină şi vecini cum este mai sus-scris
stătătoare, de dedină şi de ohabă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de
pomană în veci şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori punem domnia mea: primul sfetnic jupan Ghionna mare
ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi
jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer
şi jupan Barbu! Brădescul mare stolnic şi jupan Costandin Catacozino mare
postelnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic. Şi ispravnic,
jupan Radul mare logofăt.
Şi am scris eu, Mareş logofăt Ghiorghiovici, în cetatea de scaun a Târgoviştii,
luna iunie 22 zile, de la Adam până acum cursul anilor în anul 7 1 55, iar de la
naşterea lui (Hristos) 1 647.
209
DANIC, M-rea Câmpulung, XJI/7.
Cu două trad. rom., una din 1 78 5 şi alta din a doua jumătate a sec. XIX. Trad., ibid.,
XIl/3 1 ; mss.: 204, f. 1 5 8 v- 1 59; 709, f. 526 v-528; Doc. ist., CMX/226 şi MCDXLIIl/ 1 60.
I 'd°\{rrppoOBAAXiHCKOM.
2 BHAi>xox.
189 bis 1647(7155) iunie 23
ţ Eu, Gherghe clucer, carele m-au trimis măriia sa, domnu nostru Io Matei
Basarab voievod să împarţu rumânii din Popeşti şi din Bănciuleşti şi sfintei
manăstiri a lui Mihai Vodă, hramu Sveati Nicolae şi mănăstirii lui Pană, hramu
sfintei Ecaterina.
Deci am mers împreună cu amândoi egumenii, cu părintele Dorothei de la
mănăstirea lui Pană la sat la Popeşti. Şi am strâns toţi rumânii şi din Popeşti şi
din Bănciuleşti şi i-am potrivit bun cu bun, bătrân cu bătrân, tânăr cu tânăr. Şi
au căzut la mănăstirea lui Mihai Vodă rumâni din Popeşti, anume: Marco cu 5
feciori, anume Tatul i Iasu i Radu i Duia i Muşat i Radu! cu 2 feciori, anume:
Trandafir i Sava i Trandafir cu un fecior, anume lrimiie i Iova cel mic i Radu!,
fratele lui Muşat cu 2 feciori, anume: Tudoran i Stanciu! i Stan, fratele Barbului
cu 3 feciori, anume: Mirean i Tihul i Berilea i Neacşu!, feciorul lui Mihăilă i
Nedelco cu frate-său, Mirean i Şărban cel bătrân, Drăghici, feciorul lui Dragomira.
Şi rumânii de la Bănciuleşti, anume: Paraschiva cu doi feciori, anume
Paraschiva i Staicul <cu> doi feciori, anume Vasilie i Cârstiian şi fraţii, anume:
Muşat, Aldea, Simion i Radu! i Stoica sin Jane.
Aceşti rumâni s-au venit în partea sfintei mănăstiri a lui Mihai Vodă. Aşa
i-am împărţit şi i-am tocmit şi le-au plăcut amândurora egumenilor.
Drept aceea, să aibă a-şi face şi carte domnească pre aceşti rumâni şi pre
această împărţeală.
Ş i am scris eu, Gherghe clucer, cu mâna mea.
Measeţa iulie 23, leat 7 1 55 ( 1 647).
Parthenios ieromonahos Sinaitos.
Gheorghe clucer.
Codex 1 775, p. 3 85-386.
Menţ.: Nastase, Marinescu, Les actes roumains, p. 63, nr. 259, cu data: 23 iunie 1 645.
210
190 1647 (7) 1 55) iunie 25, Târgovişte
t MHi\OcTiio Eo�iio, iw MAmeio EAcApAsA ROEROAA H rocnOAHH'l..

AARAT rocnOACTRO MH cie noR€i\€Hie rocnOACTRA MH ci\'l!MS rocnOACTRA
MH Ganul de Porumbriiani ot sudstvo Elhov ce easte la roşii aleşi, ca să fie
volnic cu această carte a domni(i)i mele de să-ş ţie lui parte de ocină den
Porumbriiani despre tot hotarul cât se va alege numai a lui parte şi să fie volnic
de să-ş ia dijma den pâine şi den grâu şi den orzu şi den meiu şi den tot venitul
a zecea claie de la tot omul şi de la călăraşi şi de la ţerani(i) carii va fi arat pre
partea Ganului şi nu va avea acolea ocină toţi să-ş dea dijma cum easte obiceaiul
şi la legea ţărâi de veac, pentru că au venit Ganul roşiul aicea, înaintea domni(i)i
mele la divan de au jeluit şi au spus cum i-au arat călăraşii partea de ocenă de
la Porumbriiani toată a lui parte şi nu vor să-i deai dijma. Şi Ganul, ce scrie mai
sus, el easte de la roşii aleşi, de-ş dă împrumuta cu alalţi roşii, la vremea birului
de haraci. Iar călăraşii îi oprescu dijma, de nu vor să-ş dea dijma. Într-aceea,
domnia mea m-am milostivit de i-am făcut ceastă carte a domni(i)i mele la mâna
Ganului roşiul, ca să fie volnic a-ş luoa dijma de pâine a zecea, însă numai de
pre moşia lui, cât i se va alege partea de la toţi slujitorii şi de la tot omul.
Derept aceea, şi tu, iuzbaşa Stane de călăraşi şi tu, ceauş Dumitraşco,
însă să căutaţ să lăsaţ să-ş dea călăraşii dijma de pre moşiia Ganului roşiul a
zecea cum easte obiceaiul, nimenilea den călăraş să nu-i oprească dijma, nici
să mai vie a doara aici la domnia mea să jeluiască, ce să-i dea dijma tot până
la un grăunţu, că apoi, cine den călăraşi i va opri dijma şi nu va asculta de
porunca domni(i)i mele, bine să ştie că mare certare va avea de cătră domnia
mea.
HHAKO AA H-tcT no pe-c rocnOACTRA MH. H HcnpARHHK CAM pe-c
rocnOACTRA MH.
IlHc 'I! ill p 'l.rORH4JH, M-tceu,A t0Hie "KE AHH cpeAA, R'l. A-tT ,.x.ijiiie
( 1 647).
t iw MATEH RWERWAA, MHi\OcTiio Eo�iio rocnOAHH'l..
DANIC, Doc. ist., MDCLXXVIII/1 8.
Orig. rom„ hârtie (30 >< 2 1 ), sigiliu în chinovar.
191 1647 (7155) iunie 28
ţ Adică eu, Tudosie portariul, feciorul lu Tudor grecul, scriu şî mărturisescu

cu acesta al meu zapis cum să fie dă mare credinţă la mâna lu Andreiu vei
şătrariu, cum să să ştie că am avut amândoi moşâe dâmpreună dă cumpărătoare 1
21 1
în sat, în Gârneni în judeţul Vlăşcei. După aceea, nu ne-am putut suferi amândoi,
ce am mersu în pârâ cu dumnealui naintea domnu nostru creştin, Matei Băsărab
voivod, dă ne-am pârât dă faţă pentru această moşâe dân Gâmeni, ci măriia sa
ne-au judecat cum să avem a întorce unul altuia banii, sau dumnealui şătrariul
mie sau eu dumnealui. Ci cu putere n-am avut să-i întomu banii şâ să ţiu eu toată
moşâia, iar dumnealui mi-au întorsu mie dă mi-au dat, însă pre partea mea cât
am avut şî dâ(n)t-ăi şi dă apoi dă cumpărătoare, însă moşâe stearpă fără dă
rumâni. Şâ i-am vândut moşâia cât [s-au aflat] cu casă cu tot, de [a mea] bunăvoie,
ă-i fie dumnealui moşâe stătătoare, dumnealui şâ coconilor dumnealui în veacu,
însă dreptu ughi 1 6.
Şî, când am făcut această tocmeală, o am făcut dânaintea dumnealui,
jupânului Gherghe vistier, ispravnicul scaunului Bucureştilor şâ Damaschin
vomicul şi Gherghe logofăt ot Târgovişte i Ion căpitan i Tudori iuzbaşa ot
Comăneşti i Radul armaşul ot Dărăşti i Dumitraşco iuzbaşa ot Racoviţă şi alţi
mulţi boiari câţi nu sântu scrişi pre nume.
Şi pentru mai mare credinţă, pusu-mi-am şâ degetul în Joc dă pecete şi
iscălitura. Şi i-am dat şi cărţile dă moşâie. Şâ am scris eu, Şărban logofăt. Pis
measeţa iunie 28 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Tudosie2
Gherghie vistiar3
t Damaschin vtori vomic, mărturie3
Mav u Mau p o uo11 7t a pKaA. a µ o c;4
t Ion căpitan3
Eu Radul armaş Dărăscui3
Two w p11 ytwva µaĂ"t"T} c;5.
DANIC, Doc. ist., DCXXXV/1 0.

Orig. rom., hârtie (32 x 20) două peceţi aplicate.
,
EDIŢII: Iorga, Doc. urlăţene, p. 1 94- 1 95.
I K'!{Mn'1.p'l.rOWApe.
2 Iniţial ffi'!{A'!{cHAI.
4 „Manu Mavrodi pârcălab".
5 „Teodor iuzbaşa" (?).
1 92 1647 (71 55) iunie 28
Milostiiu Bojiiu, Io Matei Basaraba voievod i gospodar zemii Vlahscoe.

Davat gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi jupan Radu mare comis şi cu
fraţi(i) lui, ca să fie volnic cu aceasta carte a domni(i)i mele de a-şi apăra munţii
212
lor de către hotarăle ungureşti pre unde le scrie hotarul şi semnele bătrâne în
dreptul Siriului Hârţagul în sus şi prin Surduci lângă Poiană din calea pre din
sus şi în drept în Bâsca cea Mare şi iar în drept în Vârhul Câmiului şi în drept
în Bâsca cea Mică, din Bâsca cea Mică în capu Giurgiuvului din sus ocolit
Giurgiuvul şi muntele Muşai şi în drept iarăşi în Bâsca cea Mică în capu lui
Micleuş şi în drept în Valea Stânilor în capul Muntiorului din sus şi Valea Milii
în jos, iar până în Bâsca. Şi din Bâsca în capul Fetii Mari şi de-alung în jos până
în Curmăturile Calului şi în drept ia Curmăturile Strigurilor şi de acolo în capul
Poienii Tihreului din sus şi Grămăticul în jos până în apa Buzăului în sus până
iar în Harţag.
Aceste hotară să-şi păzească. Iar cine le va călca hotarul fără de ştirea lor
şi vor prinde nişcarev(a) vite să aibă a le lua toate pre seama domnească. Mai
mult să nu să calce hotarul ţării că sânt ale lui drepte moşii, şi de nimenea
popreală să n-aibă.
I (ispravnic) saam receh gospodstvo mi. Vă leat 7 1 55 ( 1 647), iunie 28.
Io Mateiu voievod, milostiiu Bojiiu gospodar.
DANIC, Ms. 1 233, f. 448.
Copie rom.
1 93 1647 (71 55) iunie 30
ţ Adecă eu, Bâra, împreună cu soru-mea, Grozava, fetele Albului ot

Glupavi, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare
credinţă la mâna jupan Gheorghe vistiiarul, cumu să se ştie că i-amu vândutu
dumnealui moşiia nostră toată den satu den Glupavi, care moşie ne-au rămas
de la tată nostru şi au fostu de o ţinut frate nostru, Danu până au fostu viu,
că i se-au căzut. Iară cându easte acum, frate nostru 1 au murit şi nu i-au mai
rămas nimelea în urmă fără de noi, aceste douo surori. Dici noi amu vândutu
moşii a toată câtă va fi, dereptu za ughi 1 O, bani gata, toată şi den câmpu şi
den pădure şi de apă şi den şezutul satului şi de peste tot2 hotarul, den hotaru
până în hotaru, ca să fie dumnelui moşie ohabnică în veacu şi coconilor
dumnealui. Pentru că o-mu vândut de a noastră bunăvoie, fără de nice o silă,
ca să grijimu şi să pomenim pre frate nostru, Dan. Diriptu aceea, o-mu vândut
toată moşiia câtă se va alege. Şi amu vândut cu ştirea tuturor migiiaşilor de
sus ş 1 se J O S .
Şi au fostu buiari mărturie: jupan Damaschin vomicul i Coman comisul i
Neagu!, feciorul lu Vlasie i Dumitru ot Baba şi alţi mulţi care-şi voru pune mai
jos numele. Şi pentru mai adevărată credinţă, ne-mu pus degetele.
213
Pis Dumitru ot Bereşti.
Measiţa iunie 30 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
t Eu Bâra.
t Eu Grozava.
t Damaschin vomicul mărturie3
t Eu Dumitru ot Baba3.
DANIC, Doc. ist., MDLXXXIX/ 1 2.
Orig. rom., hârtie (32 x 1 9 5), sigiliu inelar în tuş.
,
Reg., Filitti, Arh. Cantacu:ino, p. 1 69.
I HO'll'c mp'tl'.
2 mourr .
194 1647 (7155) iunie 30
t Adecă eu, Sora, fata lu Dobromir ot Crângureni şi soţul mieu, Oprea,

[scris-am] acist al nostru zapis să fie de mare credinţă la mâna Stanciului logofăt,
că i-am vândut viia de la Crângureni, depre logofăt Stanciu!. Şi e-o am vendutu
d-a noastra bunăvoie pre bani gata, ughi 1 5 şi cu parte de moşie toată câtă se
va afla şi cu părăsişte la vale şi u(n) loc în Vale Băilei cu meretul şi doau locure
la câmpu şi altă moşie veri în câmpu, veri în păd(u)re, ori în de!, ori în apă, peste
tot locul de hotar în hotar, să fie lui moşie şe feciorilor lui şi nepoţ(i)lor lui. Şi
de niminili val sau bântuială să n-aibă piste acest zapis al nostru.
Ş i la acestă tocmelă au fost oameni buni: logofăt Oprea ot Budeştini,
Stan ot tam i Vasilie, frate-său i Mihăilă Bădei i Toma o(t) tam şi alţi oameni
buni carei n-am putut scrie a(i)ce. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degetele.
Eu Sora. Eu Oprea. Popa Matei.
Pis measeţa iunie 30 dni, vă let 7 1 55 ( 1 647).
DANIC, M-rea Cotroceni, XIIl/7 f. I .
Copie ibid. : ms. 690, f. 95 v.
195 1647 (71 55) iunie 30
t Boiarii adeverători ai Badei ot Cerbureni ot Argheş şi ai lu Marin, roşii

de acolo, po ime: Mihai căpitan ot Pătroaia i Ivaşco vornic Rătescul i Vasilie ot
214
Budişteni i Condila postelnic i Preda den Uieşti i Neagoe logofăt, ca să caute şi
să adevereze cine câţ bani au dat la răscumpărătoare de rumânie de la jupuneasa
Grajdana pre capete şi pre ocină. Deci cine câţ bani au dat, aşa să ţie şi moşie,
cum vor afla aceşti 6 boiari cu ale lor suflete. Zioa la Sventi Ilie prorocu.
Ispravnic vei portar.
Pis iunie 30, vă leat 7 1 5 5 ( 1 647).
t iw MATEH &we&WAA, MHAOCTi� Eo;.Ki� rocnOAHH"'b.
DANIC, Ep. Argeş, 11/29, 30.
Orig. rom., dublu, hârtie ( 1 9 x 1 5), pecete aplicată.
Rez., Aricescu, Indice, I, p. 55.
1 96 (1647 (7155) iunie 30)
Adecă eu, Sora, fata lui Dobromir ot Crângureni şi soţul mieu, anume
Oprea, (scriem) acest al nostru zapis să fie de mare credinţă la mâna logofăt
Stanei ului că i-am vândut viia de la 1 Crângureni care au fost pre lângă logofăt
Stanciul. Şi am vândut de a me bunăvoie dereptu bani gata, ughi 1 5, bani gata,
să fie lui moşie şi feciori(Ior) lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui. Cum că au
rămas Dobromir2 dator dupre moarte lui, ci n-au avut cu ce plăti şi am vândut
de am plătit datorii toată.
Şi (Ia) acestă tocmelă au fost oamene buni anumi: Oprea logofăt.
Şi (am) dat cu viia şi locu părăsişti la vale şi u(n) loc în vale Băile cu merei
lu(i), câtu se va afla, şi la Poiană doau locore.
Şi alţi oameni buni: Vasilie, Mogoşan şi Stan, frate-său şi Mihăilă Badei.
Eu Sora. Eu Oprea.
DANIC, M-rea Cotroceni, XIIl/7, f. 2.
Orig. rom., hârtie (32,5 x 20), pe fila a doua a doc. M-rea Cotroceni, XIIl/7, datat după cel
de la folio I .
Copie ibid.: ms. 690, f. 95 v.
1 De la repetat.
2 TATOMHp.
1 97 1647 (71 55) iulie 2
ţ Să se ştie acesta zapis ca să 1 fie de mare2 credinţă la mâna Stanciului,

snă Savei, pentru că am vândut eu, Ioni zet Ganev Stanciului 1 pogon de vie şî
Stoicăi jumătate3 di pogon, derept ughi 6. Şî am mai vândut eu, Ion zet Ganev
Stanciului pol za vinograd4, diript5 ughi 3 costande 1 O.
215
Şi aldămăşar au fost omini buni, na ime: Gligorie zet Ganev ot Becen i Ion
Lupoisc i Stoie Mândău i Cârste Mândău6 i Stoie brat ego şi Gherghe i Măne
i Stan brat ime i Panaghe ot Sorişti şi Iacov snă Rog ot Tătăran.
Pis measeţa iulie 2 dnă, vă leat 7 1 55 ( 1 647)7• Şi aldămaş8 au dat vedre 2.
DANIC, M-rea Sărindar, XIII/9a.
Orig. rom., hârtie ( 1 5 ,5 x 22).
1 Repetat.
2 M44pE.
3 :iK'tfM'l.T44TE.
4 „De vie".
5 AEpennm'I..
6 TM'l.HA'l.'tl'.
7 Iniţial 7 1 56.
8 4l\A'l.M'l.4W.
198 1647 (71 55) iulie 2
ţ Şi iar eu, Necula al Stoicăi şi eu, Radul a lu Răchilă, scriem şi mărturisim

cu acista al nostru zapis ca să fie de credinţă la mâna Jipii postelnic, cum să să
ştie că am umblat în judeţ cu un catastih di bir de oai seacă, di am strânsu acil
bir. Dici alalţi bani i-am dat câţ au făcut catastiful, iar 1 5 galbini noi nu i-am dat.
Dici ne-au plătit dumnealui di acişti bani la jupânul Panait i jupan Apostol
Macri, pentru că acişti bani di oaie seacă au fost rânduiţ la dumnealor. Iar noi
să avem a-i plăti dumnealui fără nici un cuvântu. Însă eu, Nicula să dau bani
[ • • • ] 1 şi eu Radul să aibu a darea bani[ . . . ] 1 •
Şi mărturie: popa Jipa şi jupânul Stanciu! i Drag(o)mir al diiconului
Ianolii i Dumitru i Voico. Şi pentru credinţa, ne-am pus peciţili şi degitili.
Pis iulie 2 dni, leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Eu Necula. Dumitru.
DANIC, Doc. ist„ CXLIX/2 1 8 A.
Orig. rom., hârtie (34 x 1 2), scris pe aceeaşi fi lă cu doc. CXLIX/2 1 8.
1 Loc alb în orig.
1 99 1 647 (71 55) (iulie 2)
t Adică eu, Draghiia şi eu, Nicula ot Vemişti, scriem şi mărturisim cu

acista al nostru zapis, ca să hie di cridinţă la mâna Jipii postelnic cum să să ştie
că am fost birar de-am umblat în judeţ cu un catastih de bir de iunie din anol
216
ce-au fost pri seama lu Mirean din alalţi bani cât ne-au făcut catastihul, i-am dat
toţi. Iar 7 galbini, noi n-am avut di undi-i da să meargă împriună cu ciia bani,
la cămara domnească, ci ne-au făcut dumnealui bini, Jipa postelnic, di ne-au
plătit di acişti 7 galbini ci scriu mai sus. Iar noi1 încă să avem a-i plăti dumnealui,
fără di nici un cuvântu, pentru că acişti bani i-am chiltuit noi la tribili noastre.
Şi mărturie au fost cându am făcut acist zapis: Nan ot Măxin2, socrul Jipii
ot Vemişti i Stănislav i Dobromir, snovi Drag(o)mir ot Vemişti.
Eu Draghiia, iar mărturisescu, cum au mai fost la mini încă 1 O galbini, ci
i-am dat jupânului Niculii Băiescul.
Leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Draghiia.
DANIC, Doc. ist., CXLIX/2 1 8.
Orig. rom., hârtie (34 " 1 2), scris pe aceeaşi filă cu doc. CXLIX/2 1 8 A; luna şi ziua după
doc. precedent.
1 Ad. interlinear.
2 A\AKCHH.
200 1647 (7155) iulie 3
ţ Adecă eu, Sin vătaf, scris-am zapisul mieu la mâna Bunii vistier, ca să-i
fie de mare credinţă la mâna dumnealui, cum să să ştie că i-am vândut moşie
stearpă, cât să va alege din câmp, din apă, moşiia ot Ulmeni. Am vândut 50 dă
stânjăni, de a mea bunăvoi, pre bani gata, mi-au dat ughi 5 şi i-am dat moşie, ca
să fie dumnealui şi coconilor dumnealui de moşie, de strămoşie şi veciia veacului.
Şi au fost mulţi boiari mărturie: pan Badea căpitan ot roşi(i), Staico logofăt
ot Orbeasca i Iancu! postelnic ot Adămeşti i Neagoe spătărel ot Şăvărăşti
Bunea ot tam i Mirlă ot Blotori. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi peceţile.
Pis measeţa iulie 3 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Pis eu, Nan logofăt.
Sin vătaf. Eu Badea căpitan. ţ Eu Staico logofăt.
BAR, F. LXXXl/350.
201 1647 (71 55) iulie 5, Târgovişte
t MHi\OCTieio .6o�il0, iw MATEIO .6ACApABA ROEROAA H rocnOAHH"h.

AARAT rocnOACTRO MH cie noseA"kHie rocnOACTRA MH acestui om, anume
217
Stoian, feciorul Budei de Ţigăneşti ot sudstvo Muşcel i Padureţ, ca să hie volnic
cu această carte domni(i)i mele de să-ş ţie 1 neşte vii2 în râpa de jos, care vii au
fostu cumpărat Radul, feciorul Calei de la fratele lu Stoian. Pentru că a venit
Radul naintea domni(i)i mele în divan împreună cu Stoian de s-au pârât de faţă.
Şi aşa pârâia Radul şi zicea cum că easte el mai volnicu să ţie acele vii că le-u
cumpărat el mai nainte de la fratele lu Stoian. Iar Stoian aşa se-au jăluiat naintea
dumni(i)i mele şi zicea că easte el mai volnic şi i să cade să ţie el viile frăţâni-său
decât alţi oameni striini.
Într-aceea, dumnii mea am căutat şi am judecat împreună cu tot divanul,
cum au fostu pre direptate3 şi am adeverit dumniia mea cum easte mai volnic şi
să cade să ţiie şi cumpere viile frăţâne-său. Şi am dat dumnii inea lu Stoian să
lepede toţi banii şi să dea toată cheltuiala Radului înapoi şi să ţie Stoian viile
cu bună pace, pentru că au rămas Radul de lege şi de judecată denaintea domni(i)i
mele den divan, cum să nu mai aibă nici o trabă de acum înainte cu aceste vii,
pentru că aşa am judecat dumniia mea. HHAKO AA H'kcT, no pe'I rocnOACTRA
MH. H HcnpARHHK CAM pe'I rocnOACTRA MH.
IlHC "fi ill p "hrORHl.tJE KMiE E AHH, R"h A'kT ..x.iP"He (I 64 7).
iw MATEIO RWERWAA, MHAOCTiEIO lio:i>KiEIO rocnOAHHI:..
iw MATitO ROEROAA (m.p.)
DANIC, M-rea Nămăieşti, 11/ 1 4.
Orig. rom., hârtie (30 x 20), sigiliu timbrat.
I 1.4ieH.
- KHEH.
'
3 AHpenTAATe.
201 bis 1 647(71 55) iulie 10
t Adecă eu, Precup ot Bucureşti, dimpreună cu fămeia mea, Dumitra, fata

lui Ban iuzbaşa, nepoata lui Vlădilă, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru
zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna jupân Radului, cum să să ştie că i-am
vândut dumnealui 3 răzoară de vie în dealul Bucureştilor pentre viile mănăstirii
lui Mihai vodă şi pentre viile lui Vlădilă iuzbaşa, drept bani gata ughi 55, care
vii sânt ale fămeii mele Dumitrii, de moşie de la tată-său, Ban iuzbaşa.
Şi le-am vândut dumnealui de a noastră bunăvoie, fără nici o silă, cum să-i
fie dumnealui moşie stătătoare.
Şi la această tocmeală a noastră, când s-au făcut acest zapis, fost-au boiari
mărturii po ime: Şărban vistier i Udrea clucer Doicescu, Colţea vomic sin Danciul
clucer Doicescu i State ot Bucureşti i Sima comis ot tam, Dima Simii vomic ot
tam i Anghel roşul ot tam i Iuca căpitan ot Cotrăceni.
218
Şi pentru mai mare credinţa, să să crează, pusu-ne-am şi peceţile.
Aceasta am scris.
Pis iulie 10 dni, vă leat 7 1 55< 1 647>.
Precup. Jupâneasa Dumitra. Şărban vistier. Udrea Doicescu. Colţea
Doicescu. State. Ion cupeţ. Lepădat căpitan. Vlădilă iuzbaşa. state. Anghel
ot Bucureşti.
Codex 1 775, p. 1 34- 1 3 5.
Menţ„ Nastase, Marinescu, Les actes roumains, p. 64, nr. 266.
202 1647 (7 155) iulie 10
t MHMtTi.o Eo�i.o, î w A\ATEH EAtApAsA soeKOAA H rocnoAHH'h.

IlHWEM rotnOAC'l'KO MH s"kpHHOM'ls' SM"kpHH rotnOACTKA MH Gherghie
vistier, ispravnicul scaunului Bucureştiului, zdravie.
Cătră aceasta-ţ fac ştire domnia mea pentru că aici, naintea dumni(i)i mele,
venit-au sluga dumni(i)i mele, Preda armaşul sân Bratului comis de la Uieşti, de
s-au jăluit ş[i-au s]pus pentru neşte moşâie ce au la Gorgănaşi şi are şi jupâneasa
Ioana moşâie acolo, a opta parte. Iar ea să scoală de nu-ş ia partea ei, venitul
dupre moşâie a opta parte, ci-ş ia t(ot) a treia du preste toată moşâia. Şi au spus
cum ară şi rum[â]nii jupâneasei Ioanei cu 5-6 pluguri şi nici le [ „ . ] 1 în partea
ei, nici nu le ia dijmă.
Deci, în vreme ce vei ved[ea] această carte a dumni(i)i mele, iar dumneata
să cauţ să te duci acolo să le iai seama cum va fi mai pre direptate şi să aibă
a-ş lu[o]area jupâneasa Ioana a opta parte venitul d[u pre] moşâie ce va fi şi
să socotească şi dijma [ru]mânilor în partea ei sau să le ia dijmă. Altu val
nimic [să nu] mai fie, nici să mai vie Preda armaşul cu j albă a doară la
domnia mea.
_ Aceasta-ţ grăiescu. H HtnpAKHHK CAM pE"I rotnOACTKA MH. IlHt .OAiE
i AHH, i\'hT ,x.iji'He ( 1 647).
t iw MATE.O KOEKOAA (m.p.)
DANIC, Doc. ist„ MDXXXII/ l .
Orig. rom„ hârtie (25 x 20), sigiliu inelar în ceară.
Menţ., Ionaşcu, Mărturii Radu Popescu, p. 20.
219
.203 1647 (71 55) iulie 13
ţ Adecă eu, Drag(o)mir cămăraş ot Rătivoieşti, scris-am acesta al mieu

zapis să fie de mare credinţă la mâna dumnealui jupan Stroe vei vistier, cum să
să ştie că i-am vândut dumnealui o parte de ocină den sat, den Groşăt dentr-a 1
a ·şasea parte de sat jumătate, den câmpu, den pădure, den apă, den siliştea
satului şi cu vinăriciul den deal de preste tot hotarul, derept bani gata, ughi 50,
care ocină mi i-au fost de schimbu de la nepotu-mieu Albul, frăţini-mieu Stăniei,
pentru că am fost cumpărat eu partea frăţini-mieu, Oprei logofăt de ocină de la
Viţicheşti şi cu viele, însumi, fără nepotu-mieu, Albul.
Deci ne-am înfrăţit dă i-am dat eu lui den partea frăţini-mieu Oprei logofăt
de la Viţicheşti jumătate şi cu viile, iar Albul mi i-au dat mie den partea lui de
la Groşăt jumătate de preste tot hotarul. Deci eu o am vândut dumnealui
vistiiariului aceasta parte de ocină ce scrie mai sus de a mea bunăvoie, ca să-i
fie dumnealui moşie ohabnică în veci şi coconilor dumnealui, câţi Dumnezeu i
va dărui.
Şi cându i-am vândut eu dumnealui această moşie mărturie, au fost mulţi
boiari carii ş-au pus iscăliturile mai jos. Şi păntru mai adeverită credinţă, am
scris eu cu mâna mea ca să se ştie.
Pis measeţa iulie 1 3 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu, Dragomir cămăraş2•
B . N., Col. Doc. ist., LXXVIIl/3.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 20), sigiliu inelar.
1 Repetat.
204 1647 (71 55) iulie 13
t Eu, Irina şi cu neputu-mieu, Neagu!, scriem şi mărturisim cu zapisul

nostru, ca să hie de mare credenţă 1 la mâna lu Tudoran ceauş za păhărnicei şi
la mâna Neagului stegarul za călăraşi cum să să ştie că i-am vândut stânj eni de
ocină în Oltenie, anume: 60 den Zapşa până-n hotar. Şi am vândut noi de bonăvoie
noastră şi cu ştire a tutoror fraţilor noştri, dereptu bani gata, ughi 8. Şi iar am
mai vândut eu Nica, fratele Neagolui iar Oltenii stânjene de ocină 40 [de]rept
bani gata, ughi 5 de păste tot hotarul3 de bonăvo[ie] mea şi cu ştire tuturor
fraţilor noştri. Iar acestă ocină ce e mai sus-scrisă, întâiu a fo[st] vândută Neculii
ceauşul den Buză(u), iar Tudoran ciuş şi cu Neagu! stegar o-u cumpărat de la
Necula ceauş şi ne-am făcut şi2 zapisul nostru.
220
Şi când se-au făcut acest zapis, au fost mulţi om(i)ni buni mărturii boiari:
Popescul căpitan ot Buză(u) şi Dragul iuzbaşa ot tam şi Isacu iuzbaşa şi Gorăn
stegar i Tudoran ceauş snă Tatomir i Ionaşco stegar i Ghinea iuzbaşa i Muşa
ceauş i Năstasie biv iuzbaşa.
Şi pentru credenţa, ne-am pus peceţile.
Pis measeţa iulie 1 3 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Irina.
Neagu!.
Nica.
DANIC, Ep. Buzău, L/9.
Orig. rom., hârtie (3 I x 20).
Copie ibid.: ms. 1 73, f. 484 v.
I KPEAE ftfl.ţ'l. .
2 Pătat.
3 xomAmApll'A.
205 1 647 (71 55) iulie 1 5, Târgovişte
t Al\HMC'T'i't0 Eo;.i<it0, iw MA'T'EH EAcApAsA ROEBOAA H rocnoAHH'h

R'"bCOH 3EMi\H OvrrppoMAXiHCKOM4is'1 • AA R A'T' rocnOAC'T'RO MH ciH nOREi\Al.HiH
rocnoAC'T'RA MH ;.i<41s'nAHHt.ţER 61\HHiH, A'h4JHPA noKOHHER rocnO;.t<AER 61\HHER
w'T' Al\'h p l,I H HAl.H H, m;.i<E EC'T' c4is'np4is';.i<HHt.ţA nw'l'T'EHHOM4is' npAR H'T'Ei\tO
rocnOAC'T'RA MH ;.i<4is'nAH Koc'T'AHAHH RE/\ noc'T'Ei\HHK H C'"bC CHHbt EA>.,
Ei\Ht.ţH Eor'h AAPORA'T' HM4is''T' , mKw;.i<E AAM41s' EC'T' Eh. W'IHWb H E>HHorpAAi
4is' A--h"4is'" llIE<P'hHE4JHi\Op, c4is'A C'T'RO M4is'w'IEi\ H IlAA41s'pEt.ţ, wi:>A'IE w'T'
'IAC'T' Il'hpR41s'i\OR i\Wru: t>e'T' nOi\ORHHO, H W'T' nOi\tO H W'T' w4is'M4is' H W'T' ROAA
H W'T' CEAMH4JE CEi\OR H W'T' A--hi\4is'i\ C'"bC RHHOrpAAi H C'"b RHHApH'I
E>MA>.pcKoM4is' H W'T' no R'hC XO'T'Ap, RAPE Ei\HKO H3E>EpH'T' CAI., Ai\H W'IHH'"b
rzli\WRHA E>E3 RE"IHHH. fiOHE;.t<E C'"brzl RblWWE pE'IEHAAI. W'IHH'"b E>bli\A EC'T'
Il'l.pR41s'i\OR i\wrw<Pe'T' W'T' Ko'T'E4JH, 4is'HK'ls' ;.i<'ls'nAHHt.ţER HEAAl.i\i'H KOMHCOAAI.
H nepRiH spA'T''ls''IEA rocnO;.KAER 61\HHi'H, MA'T'EpA ;.i<'ls'nAHHl.ţER 61\HHi'H
nOC'T'Ei\HH'l--hCA, W'T' A--hAiHO H W'T' npAA--hAHHO El.ţlH W'T' HAHnp--h;.t<AE RpEMAI..
H AOKOi\AI. E>btWA CHHbt Il'l.pR'ls'i\OR i\Wrw<Pe'T' ;.t<HRH R'"bC AP'h;.t<Ai\ w ec'T'
WHbl C'"b AOE>po MHpHO, A nO'IE'T'OM npHC'T'ARHWA CAI. CHHbl Il'hpR41s'i\ OR
i\Wrw<Pe'T' W'T' CiAI. MHpA WC'T'Ai\ EC'T' cim W'IHH'"b RblWWE nHCAHAAI. HAA
pA3i\WrA nAHHt.ţER HEAEi\iH KOMHCOAEAI., noHE;.i<E WHA E>bli\A EC'T' Il'"bpR4is'i\OR
i\Oro<Pe'T' RH'ls'KA 3A CEC'T'pA, H R'"bC AP'h;.f<M WHA C'"bC AOE>po MHpHO.
22 1
"- noTOM, K'hAA ECT 6bli\ HHHh., K'h AbHbl rocnOACTKA MH, A ;>K'ls'nAHHl.ţA
HeA.->.A.->. KOMHCOA.->. npHcT.->.l:04JE Kpi;Me wT CTApocTH H wT MHoro Ci\A60CT
H 6blKAl:04JE TbKMO ci;c ri\AKO, 6E.3 HE EAHH CHHb WT TEi\ECE Eh.,
nOMHCi\Hi\ Kb CpbAl.ţA Eh. E4JH ;>KHKA c'ls'41e ;>KHKA c'ls'41e A4JE O\{CTpOHi\ K'hC
AOMA Eh. K'h HHX;>KE H CiA\ \{CTpOEHiE npEAi\O:IKH TEPE nOAAi\ ECT H
AAPOKAi\ no 6pATA'IEAA e.->., it<'ls'nAHH1.ţA 6AHHA nocTEi\HH'li;cA, wT KbCA
AEi\ O\{HK'ls' tH IlbpK'ls'i\OK i\Wrw<f>eT KOi\HKO HMA/\ ECT 'ls' CEi\O I.Ue<f>'hHE4JiH
nOi\OKHHO H C'hC r norOAHE WT RHHOPPAAi. G'hTKOpEHE CiH KHHOrpAAi
6bli\E c'ls'T Eh. WT npOMEHEHie C'hC EAiH'h KE'IHH'h Eh., no HME 8ACHi\iE,
H AOCTESAET C'hC ri\AKOKE HMA 'ls' Kepx'ls' KOACTEH, nOHE;>KE HMAi\ ECT
it<'ls'nAHHl.ţA HEAEi\h. KOMHCOA.->. MHOro C'hri\EAAHie H C'hM'ls'T pEHiE WT
6pATA'IEAA CH, it<'ls'nAHH1.ţA 6AHHA nocTEi\HH'li;cA. H e41e 6bli\ ecT HMAi\
it<'ls'nAHHl.ţA ffEAEi\h. KOMHCOAh. H HHHE r norOAHE .3A KHHOrpAA WT
noK'ls'neHie nAK HAA ci.->. RblWWE pE'IEHHAA\ W'IHHb WT I.Ue<f>'hHE4JH,
W6A'IE B: noroAHE 6bltT noK'ls'nHi\ nAHH1.ţA HEAEi\t>. KOMHCOA.->. WT HA
81\AAV" EepHWK'hH 2 WT AA'hrOnOi\l:O .3A AtnpH .xAt H WT HA HcAp, CHH'h
AAH ToTecK'ls'i\ WT AA'hronMJO, EAiH'h noroH .3A KHHorpAA .3A Atnp H ,xii'W,
'IHH K'ls'nHo 'ls'rH A3 nM. T A;t<E H ci.->. TPH norOAHE npOAAi\ HX ecT
;t<'ls'nAHHl.ţA HeAEi\t>. KOMHCOAA\ npAKHTEi\l:O rotnOACTKA MH ;t<'ls'nAHOK
KocTAHAHH RE/\ nocTEi\HHK .3A 1.ţ.->.HE;t<E noK'ls'nHi\ H WHA, 'ls'rH A3 nOi\
HOKl.ţH rOTOKH mKO AA ECT K'hC HAA pA.31\0rA HM. H nOAAKAi\ nAHHl.ţA
ffeA'i;i\i; KOMHCOAh. H .3AnHCEi\E E;t<E HMAi\ WT nOK'ls'neHiA TEM r nOrOAHE
m:11< e Kb1wwe nHc K'h p'ls'K A nAH KocTAHAHHOK RE/\ nocTEi\HHK. H KHAi;x
rotnOACTKO Mtt H .3AnHC'ls'i\ ;t<'ls'nAHHl.ţEK HEAEi\iH KOMHCOAEH HA p'ls'KA
6pATA'IEAA CH, :11<'1s'nAHH1.ţEK 6AHHiH nocTEi\HH'l'i;ciH, HAA AAPOKAHie E;t<E
ecT Kb1wwe pe'IEHHO H C'h MHOrH 60A.->.pH H A06pH i\l:OAi CKEAHTEi\H H
C'h KEi\HKOE Ki\h.TK'ls'.
H nAKbl noK'ls'nHi\ nO'IETEH npAKHTEi\ rocnOACTKA MH nAH KocTAHAHH
RE/\ nOCTEi\HHK ii' norOAHE .3A KHHOrpAAi nOAi\h. C'hC TEX KHHOrpAAi E:IKE
c'ls'T Kb1wwe nHCAHE WT HA nonA GHMA WT AA'hronMl:O, .3A 'ls'rH 'AE HOK1.ţH
roTOKH. H KHA'i;X rocnOACTKO MH H .3AnHc'ls'i\ nonA GHMEH WT n pOAAHie
HA p'ls'KA nAH K OCTAHAHH RE/\ nOCTEi\HHK H C'h MHOrH A06pH i\l:OAi
CKEAHTEi\H. H AAPOKAi\ ecT :11<'1s'nAHH1.ţA HeAEi\.->. KOMHCOA.->. H npOAAi\ ecT
K'ls'nHo C'hC ciH Kb1we pe'IEHH i\l:OAi H nonA HHXHOK Ai;AHHE H KHHorpAAi
.3A HHXHOM A06pOKOi\l:O, 6E.3 HH EAiHOfO CHi\OCTb H C'h 0\{.3 HAHiA KCh.M
601\t>.pOM H A MEriAWOM WT rop H WT AM H WT WKp'hCT MECTO H WT
npeA rocnOACTKA MH.
Gero PAAi AAAOX H rotnOACTKO MH nO'ITEHHOM'ls' n p A K HTEi\l:O
rocnoACTKA MH nAH KocTAHAttH KEi\HKH nocTEi\HHK H nAHH1.ţEK ero 61\HHiH
222
RlKO;.KE A" ECT HM ciA RblWWE pE'IEHAA\ W'IHH"b. H C"b. RHHOrpAAi WT CEl\O
lf.IE�"b.HE4JiH, W'IHH"b. A'i>AHHO H R"b. WXAB CHH blROM H R H�KOM H
npERH�'IETOM H HE WT KOro HEnOKMEBHMOi\\ HAA pE'IEHitO HAWE.
GE ovso H C REAHTEAH nOM*HXWM: ;.ic�nAH fiwpMA REA BAH
KpAAERCKOM� H ;.ic�nAH ApArOMHp REA AROpHHK H ;.ic�nAH PAA�A REA
Awrw�ET " ;.ic�nAH GTpOE REA RHCTiEp H ;.ic�nAH AittK�A REAHKiH cnATAp
" ;.ic�nAH liApB�A lip'l.AECK�A REA CTMHHK H ��nAH PAA\{A MttXAA'IA\ REA
KOMHC H ;.ic4!inAH Ap"b.r�WHH 8EAHKiH nEXAPHHK H KttpKA P�A'i>H�A 8'1'0pH
nocTEAHHK. H ttcnpARHHK, ;.ic�nAH PAA\(A REAHKiH AOrO�ETA.
H H A n H C AX A3, G T O H K A A o r o � ET III E p B A H O R H 'I H , � r p AA
Tp'l.rORH4JCKOM�, M'i>c"ktţA tOAiE Ei AbHl.l " wT Ai\AMA TOKb AA\T� x.ijiiie ,
" WT PO-*AECTRO XpttCTOR'ls' )(�3.
t iw MATEtO swERWAA, MttAOcTit0 lio;.iciEt0 rocnoAHHb.
lw MATEtO ROEROAA (m.p.)
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Elina,
fiica răposatei doamne Elina din Mărgineni, care este soţia cinstitului dregător
al domniei mele, jupan Costandin mare postelnic şi cu fiii ei, câţi Dumnezeu i-a
dăruit, ca să-i fie ocină şi vie în dealul Ştefăneştilor, judeţul Muşcel şi Pădureţ,
însă din partea lui Pârvul logofăt jumătate şi din câmp şi din pădure şi din apă
şi din vatra satului şi din dealul cu vii şi cu vinăriciul boieresc şi de peste tot
hotarul, oricât se va alege, însă ocină stearpă fără rumâni. Pentru că această
ocină mai sus-spusă a fost a lui Pârvul logofăt din Coteşti, unchiul jupaniţei
Nedelea comisoaia şi văr primar al doamnei Elina, mama jupaniţei Elina
postelniceasa, de moşie şi de strămoşie încă mai denainte vreme. Şi cât timp au
fost fiii lui Pârvul logofăt vii au ţinut ei cu bună pace, iar după ce au plecat fiii
lui Pârvul logofăt din această lume a rămas această ocină mai sus-scrisă pe
seama jupaniţei Nedelea comisoaia, pentru că ea a fost nepoată de soră a lui
Pârvul logofăt, şi tot a ţinut ea cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, pe jupaniţa Nedelea
comisoaia ajungându-o vreme de bătrâneţe şi de multă slăbiciune şi trăind numai
cu capul, fără nici un fiu din trupul ei, s-a gândit în sufletul ei ca fiind încă vie
să-şi întocmească toată casa ei în urma ei şi a făcut această întocmire de a vândut
şi a dăruit pe nepoata ei de frate, jupaniţa Elina postelniceasa, din toată partea
unchiului ei Pârvul logofăt cât a avut în satul Ştefăneşti jumătate şi cu 3 pogoane
de vie. Şi au fost făcute aceste vii de schimb cu un vecin al ei, anume Vasilie,
şi ajung cu capetele lor în vârful coastei, pentru că a avut jupaniţa Nedelea
comisoaia multă căutare şi îngrijire de la nepoata sa, jupaniţa Elina postelniceasa.
Şi încă a avut jupaniţa Nedelea comisoaia şi alte 3 pogoane de vie de cumpărătură
223
iarăşi pe acea mai sus-spusă ocină de la Ştefăneşti, însă 2 pogoane le cumpărase
jupaniţa Nedelea comisoaia de la Vladul Berişcăi2 din Câmpulung pentru 4 700
aspri şi de la !sar, fiul lui Dan Totescul din Câmpulung, un pogon de vie pentru
2 800 de aspri, fac împreună 3 7 ughi şi jumătate. Astfel şi aceste trei pogoane
le-a vândut jupaniţa Nedelea comisoaia dregătorului domniei mele, jupan Costantin
mare postelnic, cu preţul cu care a cumpărat şi ea, în ughi 3 7 şi jumătate bani
gata ca să fie tot pe seama lui. Şi a dat jupaniţa Nedelea comisoaia şi zapisele
pe care le-a avut de cumpărătură pe acele 3 pogoane mai sus-scrise la mâna
jupanului Costandin mare postelnic. Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupaniţei
Nedelea comisoaia la mâna nepoatei sale de frate, jupaniţa Elina postelniceasa,
pe dania care este mai sus-scrisă şi cu mulţi boieri şi oameni buni martori şi cu
mare blestem.
Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, pan Costandin mare
postelnic, 2 pogoane de vie alăturea cu acele vii care sânt mai sus-scrise de la
popa Sima din Câmpulung, pentru 3 5 de ughi bani gata. Şi am văzut domnia mea
şi zapisul popii Sima de vânzare la mâna lui pan Costandin mare postelnic şi cu
mulţi oameni buni martori. Şi a dăruit jupaniţa Nedelea comisoaia şi a vândut
împreună cu aceşti mai sus-spuşi oameni şi popa dedinele şi viile, ei de a lor
bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus
şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
Pentru aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele pan
Costandin mare postelnic şi paniţei lui, Elina, ca să le fie aceste mai sus-spuse
ocine şi aceste vii din satul Ştefăneşti, ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor
şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit peste spusa noastră.
Iată dar şi martori am pus: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan
Dragomir mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier
şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Barbul Brădescul mare stolnic şi jupan
Radul Mihalcea mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic şi Chirca Rudeanul
al doilea postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
Şi am scris eu, Stoica logofăt Şerbanovici, în cetatea Târgovişte, luna iulie
1 5 zile şi de la Adam anul 7 1 55, iar de la naşterea lui Hristos 1 647.
DANIC, Doc. ist., XXIX/I 98.
Cu două trad. rom., ibid. XXIX/56 şi XXIX/1 44.
Facsimil, Cat. Ţ Rom„ VI, p. 34 1 .
1 0 1(01/TrppOBAAXiHCKOMW.
2 EHpWWK'l.H .
224
206 1647 (71 55) iulie 1 5
Neagoe, fiul postelnicului Dragul din Togozeni, vinde lui Apostoloche comis
ocină în Ojogeni cu câte 85 de bani stânjenul.
DANIC, Fişele g-ral Năsturel, s.d.
Rez.
207 1 647 (71 55) iulie 20
ţ Adecă eu, Bade pehamic i Pârvu spătar, scris-a(m) zapisul nostru să fie
de mare credinţă la mâna jupan Necula logofăt ot Ţigăneşti, cum să să ştie că
ne-au făcutu bine de ne-au datu galbeni o sută şi douoazeci să avem a-i dare dă
acum într-un an la Sventi Ilie, fără nici un cuvântu. Şi păntru credinţa, ne-am pus
şi mâna în zapis. Pis iulie 20 dni, vă leat 7 1 5 5 ( 1 64 7).
Bade păharnic.
Pârvul spătar.
DANIC, M-rea Nămăieşti, JI/1 5.
Orig. rom., hârtie ( 1 5 x 2 1 )
.
208 1647 (71 55) iulie 20
ţ Adecă eu, Lupul, fe(cio)ml Necolii ot Cătun, scris-am zapisul nostru să

fii de mare credinţă la mâna jupan Ghiormei vei ban Cralevschi, cum să se ştie
că i-am vândut o fată de ţigan de 1 O ani, anume [ „ . ] 1 , fata Todorii ţiga(n)cii,
dereptu ughi 14.
Şi o am vândut eu, de a me bunăvoie şi cu ştiri frăţini-mieu, Ghinii şi cu
ştirea tuturoru fraţ(i)lor mii şi a toată rudeniia mea, ca să-i fii moşii ohabnică
dumnelui şi coconilor în veci.
Şi cându o am vândut, fost-au molţi boiari mărturii : părintele pop� Stanciu!
clisiaro de la besereca domnească ot Craiova şi popa Lupul i Jane diiaconul şi
jupânul Chiriţă i Pană cămăraş ot Căpreni i Dima ar(ma)şul ot Mierea i jupan
Armaş ot Căpreni i Hamzucul postelnic ot Sinişti i Oancea ceauşul ot Craiova
şi mulţi boiari carii ş-oru puni iscăliturile mai jos.
Şi pentru credinţa, pus-am şi picetea. Pis iulie 20 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
t Eu popa Stanciul2
t Eu popa Lupul.
225
Eu Lopol2
Hamzucul ot Iazir2
Once ceauşu2
Eu Pană peharnic2
Eu Dima armaş ot Mierea mărturie2
t Eu jupan Armaşul2
t K11 p11 t (11 c; µapt11 p a c;3 .
DANIC, Doc. ist., VI/55.
Orig. rom„ hârtie (34 x 22), 2 sigilii inelare.
EDIŢII: Patra, Contrib. la ist. figanilor, p. 230-23 1 .
1 Loc alb în orig.

3 „Chiriţă martorul".
209 1647 (71 55) iulie 20
ţ Adecă eu, popa Oprea din Fântâna Babii, scris-am acista al miu zapis, ca
să fii di mare cridinţă la mâna domnilui lu Iurdachie vornicul ot Cozlici, cum să
ştii că i-am vândut ocină în sat, în Grozişti din partea Grozii, însă stânj ini 1 20,
ca să-i fii dumnilui moşii stătătoare 1 în viei. Pintru că acistă moşie cumpăratu-o
dumnifoi svintii mănăstiri ci isti hramul U spinii Bogorodiţăi, ca să fii svintii
mănăstiri di hrană şi dumnilui di pomană.
Şi i-am vândut acistă ocină, cum scrie mai sus, di a mi bunăvoie, cu ştiri
tuturor fraţilor miii după ocină cum mirge ocina Grozeştilor, din cin până în cin,
du peste tot hotarul, din câmpu, din pădure2, di apă, cum mirgu ocinili, pintru
să-i fie [sv]intii mănăstiri moşii ohabnică şi niclătită în viei. Şi am vând[dut]
stânjinul câţi 30 di bani cin ughi 1 8. Şi cându am vândut acista, fost-au mărturii:
părintili David iguminul di la mănăstiri, din Vârbila i popa Dragomir ot Poini
i jupânul Niculai Mârşăviţ şi Ianachi postelnic ot Birilişti şi Barei logofăt i
Muşat ot Grozăveşti. Şi pintru buna credinţă, pusu-mi-am şi digitul şi iscălitura
me, ca să să criză.
Pis iulie 20 dni, lit 7 1 55 ( 1 647).
Popa Dragomir.
Nicola Mârşăviţ.
Eu popa Oprea.
Ianachi postelnic mărt(u)rie.
226
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LXVIII/5.
Copii ibid.: mss. 1 30, f. 330 v cu data 20 iunie; 1 3 2 , f. 1 28; ibid. în Car. Ţ. Rom., VI, p.
1 7 ; 3 6 1 , f. 16 (cu data iulie).
1 cm"bm"bmOApi>.
2 O"bA'!l'pi>.
210 1647 (71 55) iulie 20
t MHhOtTiet0 Iio;iide t0, iw MAmeH IiAtApAsA soEROAA H rotnOAHH"h.

AARAT rot n OAtTR O MH tiH n oseh-kHie rotnOAtTRA MH t R-kTOM�
SO;iKEtTRiHH MOHAtTHp(� .30REMArO ri\"'b.R"h'IOR, XPAM IihArORELJ.IEHie
EoropOAHtţe H WT"htţ� e�MEHA A.HTHM 1 , ca să hie volnici călugării cu
această carte a domni(i)i mele de să aibă a-ş luoarea dijma den zece clăi, o claie,
de pre moşiia mănăstirii de la Obislav, pre hotară şi pre semne şi pre unde au
pus Voico vomicul pietri, pre hotarăle cele bătrâne, ce-au fost hotărât 24 de
boiari hotarnici în zilele Mihnei vodă den piscul pădurii pren Siminoc dirept la
Argeş şi pre apa Argeşului în jos până-n hotarul satului Corbii, de la tot omul
să ia mănăstirea dijmă a zecea, cum easte legea şi obiceaiul moşi(i)i.
Iar cine s-ar2 ispiti a sări şi a opri dijma şi venitul mănăstirii preste ceastă
carte a domni(i)i mele acela om de mare gloabă va fi, pentru că aşa easte
învăţătura domni(i)i mele. HHAKO A" H-ktT. H HtnpARHHK tAM pe'I
rotnOAtTRA MH.
IlHt t0hie K' AHH, R"h h-kT x.iP'iie ( 1 647).
t iw MATEtO RWERWAA, MHi\OtTietO Iio;ii<ietO rotnOAHHb.
iw MATitO ROEROAA (m.p.)
DANIC, M-rea Glavacioc, IX/6.

Copii ibid.: ms. 223, f. 2 1 ; Doc. ist., CMXI/34; Ep. Râmnic, CXIX/6 bis.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei B asarab voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri ce se cheamă Glăvăciog, hram Bunăvestirea
Născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Antim"
2 C"bp"b.
211 1647 (7155) iulie 23
t Adecă 1 noi 6 boiari ci-am fost luaţ pre răvaşăle domnu nostru Matei
Basarab voievod de feciorii Predei ot Lereşti, însă pre nume noi boiarii: Manole
227
comis, Vintilă clucer, Dragomir cămăraş, Pârvul spatar, Leca ot Băneşti, Vlaicu ot
Jugur. Deci Vintilă clucer n-au fost între noi, ci-au fost în locul lui Micul pitar,
feciorul lu Vasilie vomic. Şi au fost între noi şi părintele egumenul Sava ot Vale,
ca să avem a le împărţirea rumânii şi ţigani şi scule şi haine ş-alte bucate şi
mărunţişurile şi dechisele ce-au rămas în urma tătâni-său, Predei, multu, puţin, tot.
Deci am căutat noi, cu sufletele noastre şi am socotit şi i-am împărţit ş-am
ales partea lu Tudoran. Deci i se-au venit lui : ot Lereşti, un rumân, anume Oncea
cu 2 copii2 ai lui, ot Stâlpeni, Radul şi ţigani 3 suflete, anume Slava ţiganca şi
Costandin, feciorul Slavei i Neaga. Venitu-se-au şi Oancei: ot Lereşti, un rumân,
anume Stoica cu 2 copii ai lui, anume: Oancea i Lepădat şi den Stâlpeni, Ivan
şi ţigani 3 suflete, anume: Irimiia ţiganul cu Stana şi Ilina, fata Slavnei. Şi lu
Lăudat venitu-i-se-au: ot Lereşti, un rumân, anume Lazăr cu 2 copii ai lui, ot
Stâlpeni, Mihaiu şi ţigani 3 suflete: Neacşa ţiganca şi Oprea şi Dumitru. Lu
Pătru venitu-i-se-au, ot Lereşti, Stroe cu Bunea şi un fecior al Vişăi, anume halea
şi al Oancei, Lazăr, ot Stâlpeni, Crăciun şi ţigani 3 suflete: Stanca ţiganca i
Stoica i Dobromir. Şi lu Ventilă venitu-i-se-au: ot Lereşti, un rumân: anume
Băilă cu 2 copii ai lui, ot Stâlpeni, Stanciu! i ţigani suflete 3, anume: [Dumi]tru
Ciocârlan cu lepădata [şi] Dobra. [L]u Iane venitu-[i-se-au]: ot Lereşti, un rumân,
anume Vladul cu 2 copii ai Stoicăi, pre nume: Lunea i Lupul i Balea.
Ş-am ales copiilor celor neînsuraţi, unuia câte ughi 30, pentru că cei 2 fraţi
mai mari au fost însuraţi şi grijiţi, iar cestoralalţi le-am ales aceşti bani, să le fie
de nuntă de ce le va tribui. Iar pentru 2 fete de ţigan ce-au fost la Tudoran şi
au avut gâlceavă între ei pentru <linsele, tocmitu-i-am şi de3 celea să ţie Tudoran
cea mai mare, iar cea mai mică o au pus la împărţeală. Şi casele den Lereşti
le-am lăsat să fie celor 2 copii mai mici.
Şi iar am mai dat celor doi copii mai mici să-ş ia den ceşti bani, ce scriu
mai sus, bani gata câte ughi 30, iar celorlalţi 2 fraţi, sântu neşte datorii de pre
vin, ci să-ş scoată să-ş ia şi ei câte ughi 30. Iar de nu le vor ajunge, să-ş ia den
vinul ce vor face la toamnă, să vânză să-ş împlă banii.
Iar pentru un guler de mărgăritar cu sârmă şi cu pietri, voitu-se-au4 şi ei şi
i-am tocmit şi noi de-au luat Tudoran o copilă de ţigan, mică de ţiţă a Irimiei
ţiganul, şi Oancea au luat u(n) copil al lu Pulan şi lu Pătru, gulerul cel de
mărgăritar cu pietri şi lu Vintilă şi lu Iane 2 rumâni ot Stâlpeni, anume Gherghe
şi Mutul.
Iar ce se va mai afla, să fie pre tot 6 fraţi, să împarţă, pentru că aşa i-am
tocmit noi aceşti 6 boiari. Şi le-am făcut aciastă carte a noastră să fie la mâna
unora de ei. Pis Ivan logofăt ot Piteşti, measeţa iulie 23 dni, [7 1 ]5 5 ( 1 647).
ţ Sava ieromonah
t Eu Micul pitar
Dragom[ir cămăraş]
Leca ot Băneşti
Pârvul spătar5.
228
DANIC, Ep. Argeş, LXIXX quator/1 1 3 .
Orig, rom., hârtie (30 x 2 1 ,4 cm) rupt la îndoituri.
I AA€K'h11.
2 Koni1111.
3 Ai:.
4 si11m'tl'ci:'tl'.
s Semnături autografe.
212 1647 (7155) iulie 25, Târgovişte
t MH/\OCTieK' llo;t<iEK', iw M4TEH lJ4c4p4s4 ROEROAi H rocnoAHHb

RbCOH 3eM/\E 'ts'rrppOR/\4XiHCKOE. A4RA'T' rocnOAC'T'RO MH ciK' nose/\-kHie
rocnOAC'T'R4 MH CE/\OR 8'1:./\K'l.HELtJiH W'T' CO\(ACTRO e/\XOR, RE'IEHiH cs-kT-kH
MOH4CTHP rocnOACTR4 MH 30REM4rO K'h/\Ab'pb'w4HiH, HrAE;t<E ecT XP4M
CRET4ro MHpOTO'IHR4rO AHMHTpie, nlKO;t<E A4 cb'T b' MHpHo H n pOLtJEHH
34 SHp H 34 MEA H 34 (RO] COK H 34 rt:.A-kTb C'l.C CEHO H 34 nOAR04AE
H 34 MEPTH'IE H 34 p4SOT rocnOACKb' H W'T' KOHH 34 WA4K H 34 R'hc-kx
A4;t<sose, KMHU,H cb'T npe3 R'h 3EMAE rocnOACTR4 MH, wT K'h HHXTO
S4H'T'OR4Hie A4 HE HMAT, nOHE;t<E r4 C'l.M npOC'T'H/\ rocnOAC'T'RO MH 34
sc-kx, K4KO ECT RHWE nHC PAAi [cs-k ] TAA MOH4CTHP rocnOAC'T'R4 MH
K'bt\Ab'pb'w4HiH. AA sb'AET ce/\O 34 MHt\O, raKO;t<E A4 ecT cs-kT-kH
MOHACTHp4 34 XP4H H 34 noc/\b'W4Hie H b'Tsp'b;t<AEHie, no'ITO PAAi ciA
CR-kT4 MOH4CTHP K'bAAb'pb'w4HiH w C'bM C'bTROpHt\ rocnOACTRO MH WT
'T'EMEAiA EAI. PAAi noM-kH4 H C'bM b'TRP'bAH" rocnoACTRO MH C'bC A-kAiHHE
H C'bC RE'IHHH H C'l.C AU,HrAHH H C'bC Apb'rA MH/\ORAHie WT E/\HKO ECT SH/\
HAM MOl.tJHO. H b'TRP'l.AH/\ rocnOACTRO MH H C'bC TOro CE/\O 8'b/\K'bHE4JiH
WT KOA CR-kT44 MOH4CTHP K'b/\Ab'pb'W4HiH H npOCTHXOM rocn OACTRO MH
34 sc-kx KAKO ECT RHWE nHC, nlKO;t<E A4 ECT CR-kT-kH MOH4CTHP 34
nO/\Sb' H 34 Tp-ksb' H R'b npenHT4Hie, HHOKOM R'b WCTp4S 4 rocnOACTRA
MH H poAiTE/\iHM rocnOACTR4 MH A4 ecT s-k'IHOE R'l.CnOMHH4Hie, 4 WHH
ELtJE;KE AA ce b'nOKOHT Rb n pEAbHH H R'b ;t<HROT-k rocnOACTRA MH CbC
AOSpO MHpHO, 34 RC-kX, K4KO ECT RHWE nHC.
eltJH;t<E ECT H R'b C/\-kA H4WHX KOrO H3SEpET focnOA'b llon. SHTH
rocnOAAP'h H Ri\4AA/\HU,b' 3EM/\E 8/\AWKOE C'bC CKHnTpO WT 'IECTHTOMb'
U,ApK', MO/\K' RH C'bC HMEHHM llO;t<iK' H C'bC noMOl.tJH CR-kToro RE/\HKO
M4!s''I EHHKA MtipoTO'IHRAro AHMiTpie, A" HM4T CMOTPHTE H nOHORHTE H
4!s'TRP'bAHTE Ci4 KHHr4 rocnOAC'T'RA MH 34 MH/\ORAHie H 34 npOLtJEHie, no
4!s'cTpOEHie KAKO ECT RHWE nHC, nlKO;t<E AA Sb'AET H rocnOACTR4!s' MH
noM-kH H3R4'T'H ce H rocnOACTRA eMb' HORO KTHTOP CR-k'T'OM4!s' MOHACTHP
229
K"h.AA41s'p4is'wAHie �KO.;t<.E H rocnOACTRA MH, Toro focnOA'b. Eon. AA rA
nO'tTET H AA C'b.XPAHHT R'b. rocnOACTR"k ero H AA 641s'AET R"ku,-tx A4is'WA
ero R'b. 4is'noKOEHie. t\ A4JEAH:>KE HE nO'tTET H HE nOHORHT H HE 4is'T RP'b.AHT
ciA MHi\ORAHiE H np04JEHiE, AH4is' nonepeT H HCXA6H'T' H R'b. WTREHie
WCTARHT, Toro AA ECT Tp'b.KAET H AHA�iMA WT Ti1î WTbLJ,H €.;KE c4is'T
R'b. liHKiH H AA HMAT 'tACTitO C'b.C IOAA H C'b.C t\piA HA EAHH MECTO H
C'b.C npo'tiH IOAiH H AA 641s'AET cenepHHK HA CTpAWHArO C41s'AE4JA CR"kTH
AHMHTpie, XPAM4is'A cR"krlH MOHACTHp, ecT H s41s'AET R'b. R"kKH R"kKoM,
AMHH.
Ge:>i<e 4is's o H CR EAiTeAiH n ocTAR HXOM rocnOACTRO MH, R C HX
npARHTEAiH rocnOACTRA MH: Hcnp'b.RO, :>i<4is'nAH fiwpMA REAHKiH 6AH
KpAAERCKAro H :>i<4is'nAH ApArOMHp RE [AH ] KiH AROpHHK H :>i<4is'nAH PAAVA
REAHKiH Mro�eT H :>i<4is'nAH41s' GTpoe REAHKiH RHCTirap H :>i<4is'nAH AiHK41s'A
RE[A] HKiH cnATAP H :>K4is'nAH IlpEAA REA KAIO'tAp H :>K4is'n AH EAp64is'A Ep"h.AECK'!{A
REAHKiH CTMHHK H �4is'nAH PAA41s'A MHXAA'tA REAHKiH KWMHC H �4is'nAH
Apt.r4is'WHH REAHKiH nexApHHK H :>i<4is'nAH KocTAH [AH H ] KA [ HTA] K0.3HHO
REAHKiH nocT"kAHHK. H HcnpA6HHK, CAM pe't rocnOACTRA MH.
H A.3, A41s'MiTp4is' MrO�E'T', HAnHCAX [R'b.] HACTMHH rpAAV Tpt.rORH4JE,
M"kceu,A t0Aie K€ At.HH H wT AAAMA [AA ] :>Ke AW Ht.1H"k R'b. cero nHCAHie
TE'tEHiA A"kTOM R'b. A"kT )C.3jitie.
iw MATEIO RWERWAA, MHi\OCTitO Eo:>KitO rocnOAHHb.
iw MATEIO RWERWAA (m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Vâlcăneşti
din judeţul Elhov, vecinii sfintei mănăstiri a domniei mele numită Călduruşani,
unde este hramul Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ca să fie în pace şi iertaţi
de bir şi de miere şi de [ce]ară şi de găleata cu făn şi de podvoade şi de mertice
şi de munca domnească şi de cai de olac şi de toate dăjdiile, câte sunt peste an
în ţara domniei mele, de la nimeni să nu aibă tulburare, pentru că i-am iertat
domnia mea de toate, cum este scris mai-sus pentru [sfă]nta mănăstire a domniei
mele Călduruşani. Să fie sat de milă, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană şi de
ascultare şi întărire, pentru că această sfăntă mănăstire Călduruşani am făcut-o
domnia mea din temelia ei pentru pomană şi am întărit-o domnia mea cu dedine
şi cu vecini şi cu ţigani şi cu altă miluire din câte ne-a fost nouă cu putinţă. Şi
am întărit-o domnia mea şi cu acest sat Vâlcăneşti de lângă sfănta mănăstire
Călduruşani şi am iertat domnia mea de toate, cum este mai sus-scris, ca să-i fie
sfintei mănăstiri de folos şi de treabă şi de hrană, călugărilor de întreţinere iar
domniei mele şi părinţilor domniei mele să fie veşnică pomenire, iar ei încă să
fie în linişte în zilele şi în viaţa domniei mele cu bună pace de toate, cum este
mai sus-scris.
230
Şi încă în urma noastră pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn
şi stăpânitor al Ţării Româneşti cu schiptrul de la cinstitul împărat, vă rog în
numele lui Dumnezeu şi cu ajutorul sfăntului mare mucenic Dimitrie Izvorâtorul
de Mir, să socotiţi şi să înnoiţi şi să întăriţi această carte a domniei mele de
miluire şi de iertare, după întocmirea ce este scrisă mai sus, ca să-i fie şi domniei
mele pomană şi să se cheme şi domnia lui nou ctitor al sfintei mănăstiri
Călduruşani ca şi domnia mea, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l
păzească în domnia lui şi să fie sufletul lui în veci în pace. Iar dacă nu va cinsti
şi nu va înnoi şi nu va întări această miluire şi iertare, ci o va călca şi o va strica
şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 3 1 8 părinţi
care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi iudei
şi să-i fie potrivnic la cumplita judecată Sfăntul Dimitrie, hramul sfintei mănăstiri,
este şi va fi în vecii vecilor, amin.
Iată dar şi martori am pus domnia mea, toţi dregătorii domniei mele: întâi,
jupan Ghiorma mare ban la Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan
Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi
jupan Preda mare clucer şi jupan Barbul Brădescul mare stolnic şi jupan Radul
Mihalcea mare comis şi jupan "Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin
Ca[nta]cozino mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
Şi eu, Dumitru logofăt, am scris [în] cetatea de scaun Târgovişte, luna
iulie 25 zile şi de la Adam [pâ]nă acum la această scriere cursul anilor în anul
7 1 55 ( 1 647).
DANIC, M-rea Căldăruşani, 1/2.
Orig. slav, perg. ( 1 6,5 x 45), lipit pe mătase verde; în frontispiciu, în medalion, stema
ţării - vulturul cu crucea în cioc, soarele şi luna -, chenar din frunze şi fl ori; invocaţia simbolică
bogat ornată; într-un dreptunghi aurit are însemnele domniei: coroana, sceptrul şi sabia; sigiliu
timbrat, căzut.
Trad. rom. de 111 miji. sec. al XVIII-iea de Muşat, logofăt de la Mitropolie, ibid„ 1/3; Doc.
ist., CMIV/52; trad. lb. rusă, ibid„ 1/4, cu o trad. rom. şi un rez.
213 1647 (71 55) iulie 28
ţ Adică iu, Lupul sân Ion Bâca ot Jugureni, împreună cu fămeia mea,
Marina, scriim şi mărturisim cu acista al nostru zapis ca să fie di mare credinţă
la mâna jupânului Dragul iuzbaşa di roşi(i), ot sudstvo Sac, din sat din Cislău,
pentru să să ştii că i-am vândut cincizici di stânj ini di ocină di la Broşteni, din
partea Oanii Coposiscol, care ocină easti împreună cu Mihalcea vomicul. Şi
această ocină ci easte mai sus-scris, vândutu-o-am eu, Lupul dimpreună cu fămeia
mea, Marina, fata Oanii din Broşteni, za bani gata 1 500.
23 1
Şi o am vândut di bunăvoia noastră şi fără di nici o silă, cu ştirea tuturor
fraţilor din sus, şi din jos, dimprejurul locului, ca să-i fie dumnealui moşii şi
coconilor dumnealui în veci.
Şi mărturii au fost la tocmeala noastră mulţi oamini buni, megiiaşi şi boiari
dimprejurul locului, na ime: ot Jugureni, Novac unchiul Lupului i Simnicoară ot
tam i sân ego, Vlad i ot Băşineşti, Stan Măciucă i ot Valea Lupului, Cârstiian
i Radul Fătului i Chirtop ot Jugureni i ot Proşcă, Vlaicul ceauş i Nicula stigar
ot tam i ot Starchiojdu, Stoica sân Tudor vătah i ot Cătun, Giulortu i popa Nistor
sân Baniţă ot Străoşti i Stan sân Stângaci ot Ugretin. Şi pintru mai mare credinţe,
pusu-mi-am degitul.
I napisah Radul zet Balotă ot Găgeni. Pis iulie 28 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Lupul.
DANIC, M-ra Bradu, Hanu-Greci şi Codreni, XIV/5.
Orig. rom., hârtie (33 x 2 1 )
.
Copii ibid.: ms. 442, f. 6; 459, f. 1 26 v.
214 1647 (7155) iulie 28, la conac la Drugăneşti
t MHMC'T'iei:o Eo:>Kieio, iw MA'T'EtO EAcApAsA ROEROAA H rocnoAHH'h

R'l.COH 3EMl\E 'drrppORl\AXiHCKOE. ĂARA'T' rocnOAC'T'RO MH cie nOREA"kHiE
rocnOAC'T'RA MH wsoM'ls' "li\OR"kK'h, no HME ToMA, CHHb G'T'AHOR W'T' P'ls'wiH
HHKbR Mro�E'T', H C'l.C CHHORH ero, EAHU,E:>KE Eor'h AAPORA, raKO;>KE A"
EC'T' W'T' HHH"k HAnpi;A 'ls' MHpHH H CROEOAHH .3A RE"IHHiE, WH H CHHORH
ero, W'T' K'h .GACHl\iE KOMHC, CHHb IlpEAER cnA'T'Ap, RH'ls'K HHKbR i\OrO�E'T',
H W'T' Kb CHHORH ero H W'T' Kb RbCAX nop'ls'A EHiE ero H W'T' Kb HEX'T'O
EAH'T'ORAHiE A" HE HMA'T' R'h si>KH, nwHE;t<E G'T'AH, W'T'EU,b ToMER, WH
EC'T' EHI\ RE"IHH'h .GACHAiER KOi\\HC W'T' Ai>Ai, .3A npi>Ai>Ai W'T' CEi\O W'T'
P'ls'wii HiK'l.R.
T A;>KE, KbJ\A EC'T' EHI\ HHHi>, Rb AbHH rocnOAC'T'RA MH, A .GACHAiE
KOMHC WH nOMHCAHI\ W'T' cpb,\u,A ero PAAi EorA H PAAi A'ls'WA ero H pAAi
A'ls'WH POAH'T'El\E ero 'T'EPE CROEOAHI\ 'T'EpE CE CK'ls'nORAI\ .3A RE"IHHiE W'T'
� WH H W'T' K'h :>K'ls'nAHiU,A ero, 4HK'ls'U,A H W'T' K'h CHHORH ero, .3A 'ls'rH
" " · ACnpH rO'T'ORH H .34 EAHH KOH AOEpo.
H noK'ls'niA .GACHl\iE KOMHC no cie RHWE pE"IEHiE HORU,i, 'ls'rH Mi, 'T'pH
RE"IHHH, no HME: PAA\j'A IJ,A(n)'ls'A CbC CHHORH ero, G'T'bHiAb H Wnp"k A"
EH'T'H ero RE"IHH'h PAAi RE"IHH'h, rAAR PAAi rAAR.
232
H CROBOAHA .GACHAie KOMHC no TOMA, WH .3A HHXHHOM'if AOBpOBOAK),
BE.3 HH EAHH CEMCT, CbC 'if.3HAHie BbCAM BM-kpoM H A MErimWOM WT
rop, H.3 AM, WT WKpbCTb MECTO H WT np-kA rocnOACTBA MH.
H RHA-kx rocnOACTRO MH H .3AnHC'ifA .GACHAHER KOMHC CbC B0EAHKOE
KAETRO: KOE Cb noK'ifCH npe.3 WCTpOEHiE ero AA pA.3ApM, Toro AA ECT
Tp'hKAET H ANATEMA H A�'!fpHCAH WT Titi CR-kTH WT'hlţ'h, H.:>KE t'!fT Bb
HeKiH H C'hC MHOSH CREAiTEAK), no HME: WT K'!fpHmK, tlnocT'ifA R'hTAX
H wT KbMniHA, KAMT'h RATAX H spATE ero, IleTpHKAH H fepre H
IlbTpAWKO H BpAT ero, CHHOBH 'ls'(A)pH4JE nexApHHK H IJAHKO H .GACHAAKH,
CHH'h T'ifAOPAH H iRAH E'ifTEAHr H GTAH'ttOA H MAH-k H .GAtHAie 'lt0TAK'ifA
M'h.:>KAptOA H nonA A'ifMHTp'if H f epriHA AimKoH'ifA H T'ifAOP f eprHHEB.
Gero PAAi, AAAOX t'hM rocnoACTBO MH ToMER mKO.:>KE AA ecT 'if
MHpHH H CROBOAHH .3A RE'tHHiH WH H CHHOBH ero H RH'ifKOM H np-kRH'if'tETOM
H HE W'T' KOrO.:>KAO HEnOKOA-kBHMO nopH.3MO rocnOAC'T'RA MH.
Ge.:>KE O\(BO H CREAi'T'EAH nOAO.:>KH rocnOAC'T'BO MH: .:>K'!fnAH fiwpMA
REA BAH KpMERCKiH H .:>K'!fnAH ApArOMHp REA AROpHHK H .:>K'!fnAH PAA\(A
REA Mro�e'T' H .:>K'!fnAH G'T'poe REA RHCTHmp H .:>K'!fnAH AiHK'ifA REA cn'h'T'Ap
H .:>K'!fnAH IlpEAA REA [KAK) ]'tAp H .:>K'!fnAH llApB'ifA 6p'hAECK'!fA BEA C'T'Oi\HHK
H .:>K'!fnAH p AA\(A BEA KOMHC H .:>K'!fnAH Apbr'!fWHH REA nex11pHHK H .:>K'!fnAH
Kot'T'AH'T'HH REA nocTEAHHK. H HcnpARHHK, .:>K'!fn11H PAA\(A REA Mro�eT.
H H11nHc11x 113, Go11pe Mro�e'T', HA KOHAK HA Ap'!frbHE4JbH A-kM
M.3, Mec-ktţA t0Aie Ki1 AbHH H wT tlA11M11 AA.:>KE AO HHH-k R'h A-k'T' .x.3piie .
iw MA'T'EK) RWERWAA, MHMC'T'iEK) 60.:>KiEIO rocnOAiHb.
iw MATEH ROEBOAA (m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume
Toma, fiul lui Stan din Ruşii lui Nica logofăt, şi cu fiii lui, câţi îi va dărui
Dumnezeu, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de vecinie, el şi fiii lui,
de către Vasilie comis, fiul lui Preda spătar, nepotul lui Nica logofăt şi de către
fiii lui şi de către toate rudele lui şi să nu aibă nici o tulburare de la nimeni în
veci, pentru că Stan, tatăl lui Toma, a fost vecin al lui Vasilie comis din moşi,
strămoşi din satul Ruşii lui Nica.
Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar Vasilie comis s-a gândit
din inima lui pentru Dumnezeu şi pentru sufletul lui şi pentru sufletele părinţilor
lui de l-a slobozit de s-a răscumpărat de vecinie de către el şi de către jupâniţa
lui, Ancuţa şi de către fiii lui, pentru 3 1 de ughi, aspri gata şi pentru un cal bun.
Şi a cumpărat Vasilie comis pe banii aceştia mai sus-zişi, pe 3 1 de ughi,
trei vecini, anume: Radul Ţa(p)ul cu fiii lui, Stănilă şi Oprea, să-i fie vecini
pentru vecini, cap pentru cap.
233
Şi a slobozit Vasilie comis pe Toma, el de bunăvoia lui, fără nici o silă, cu
ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos, dimprejurul locului şi
dinaintea domniei mele.
Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Vasilie comis cu mare blestem: cine
va încerca peste întocmirea lui să o rupă, acela să fie de trei ori blestemat şi
anatema şi afurisit de 3 1 8 sfinţi părinţi, care sunt la Nicheia şi cu mulţi martori,
anume: din Curiiac, Apostul vătaf şi din Câmpina, Calotă vătaf şi fraţii lui,
Petrican şi Gherghe şi Pătraşco şi fratele lui, fiii lui U(d)rişte paharnic şi Baico
şi Vasilachi, fiul lui Tudoran şi Ivan Buteligă şi Stanciu! şi Manea şi Vasilie
Ciutacul măjariul şi popa Dumitru şi Gherghina diaconul şi Tudor al Gherghinei.
De aceea, am dat domnia mea lui Toma ca să fie în pace şi slobod de
vecinie, el şi fiii lui şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimeni neclintit după porunca
domniei mele.
Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan Stroe mare
vistier şi jupan Dii cui mare spătar şi jupan Preda mare [ clu ]cer şi jupan Barbu!
Brădescul mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic
şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Soare logofăt, la conac la Drugăneşti în dealul viei, luna
iulie 28 zile şi de la Adam până acum în anul 7 1 55 ( 1 647).
Io Matei voievod (m.p.)
Muz. de I st. şi Artă al Mun. Buc., nr. 48 962.
Orig. slav, perg. (4 1 ,5 >< 3 7), pecete căzută.
Copie slavă la DANIC, ms. 1 233, f. 449-450, cu o trad. rom.
Rez„ Ştefănescu, Catalog, p. 1 5 7, nr. 76.
215 16(47) (7155) iulie 28
t MHAOCTieKl Eo�ieKl, iw MATiKl EAcApAsA ROEROAA H rocnoAHHt.

R'l:.coe 3eMl\E \s'rppoMAXiecKoe1 • AARA'r rocnOACTRO MH cilQ noREl\EHie
rocnOAC'l'RA MH Ii'l:.AHK'l:.R, CHHb. GTpOER H C'l:.C CHHORH CH, El\HU,EM Eor'l:.
npHn'!s'C THT, mKo�e AA MO ec'r'l:. W'IHH'!s' '!s' K'!s'K'!s'T-kHH, Al\H AEI\ fpo.3ER,
Al\H ct.�eHH 5, W'r rl\ARt. AO rl\AR'h, WT nocR'!s'A H, RApH El\HKA ce XTH'r
H.3SpATH, noHe�e Kl ecTi. noK'!s'nHI\ EpAH, AEA'!s' E'l:.AHKt.R WT K'!s'K'!s'rl HH,
W'r HA f po.3-k .34 î AcnpH .34 cpespo �pCKH E4JH�e W'r npH Ab.HH
MHp'IER ROEROAA.
H nAKi. noK'!s'nHl\t. nonA E'l:.AHKA W'IHH'!s' '!s' K'!s'K'!s'T-kHH, MH wT AEI\
f po.3eR, WT HAA B Acil\ie, CHHt. Ki.pl\erOR H wT HAA Aospe, CHHi.
234
GeMHEKOApERb H wT HAA GTAH, cHHb IlpEAER M'hH.3'1s'" wT K'ls'K'ls'T"hHH,
C'h;>KEHH .3A W'IHH'ls' s WT rAARb AO rAARb, WT AE" f p0.3ER, .3A � AcnpH
rOTORH, R'hC nOAA"h.
H nAK AA ce .3HAET KAKO c'ls'T SHi\ A"" .e.ewAOP MOHAX spAT'ls''IEA
cH, GeMEWHOR MOHAX, W'IHH'ls' 'ls' K'ls'K'ls'T"hHH, nAKH;>KE wT AE" f p0.3ER
C'h;>KEHH .3A W'IHH'ls' s, RbC nOAA"h, wT rAAR'ls' AO rAAR'ls', Ei\HKA ce XTHT
H.3BpAT, H;>KE ecTb SHA noK'ls'nHA TewAOP MOHAX wT HA BoHKA, RH'ls'KA
f p0.3ER'h, .3A X (AcnpH) RH AbHH rARpHA ROEROAA. H AAi\ ECT'h TeWAOP
MOHAX Rbc"hx AEi\ ero .3A W'IHH'ls' H;>KE ECTb RHWE nHc spAT'ls''IEA CH,
GHMEWHOR MOHAX, HA 60/\ECTb ero, PAAH MHOrA rAEAAHiE (cbc) 'ITO ECTb
rAEAA" spAT'ls'-teA cH, GiMewH MOHAX Kb H'ls';>KAA ero, Kb EAHH A"hT'ls' H;>KE
i\E;>KAT RbC HA .3EMi\E.
H nAK AA" ecTb .e.ewAOP MOHAX W'IHH'ls' 'ls' JK'ls'pese4-1H spAT'ls''IEA cH,
GiMewHOR MOHAX, C'h:it<EHH Rî, AE" ero R'hc-tx no KOA XOTApoM B'hAH'IEcK'ls',
WT ri\AR'ls' AO ri\AR'ls', AA ECT ero A"hAHH'ls' H CbC .3AnHC H CbC Ki\ETR'ls' H
cbc CREAETli\IE HAnHCAHie 'ls' .3AnHc, Kb AbHH noKOHHOM'ls' PAA\{'" ROEROAA
MHXH"h, KOrAA ECT'h SHCTb TE'IEHie A"hTOM .x.3P'A·
H nAK AA ECTb liOAER, 'ls'HKOM li'hAEKbR, W'IHH'ls' 'ls' JK'ls'pese4rn, WT
AEi\ 60.30EH"hCKb, Cb;>KEHH i1 WT ri\AR'ls' AO ri\AR'ls', nOHE;>KE tO ECT'h noK'ls'nHi\
lioA"h WT H.AA �'ll'A 1,1ep'ls'" .3A ,xÂC AcnpH roTORH T'ls'pcKH, Kb AbHH MHXHERb
ROEROAA. H nAK noK'ls'nHi\ liOA"h C'hC spAT ero, GTOHKA, C'h;>KEHH ,\, WT
ri\AR'ls' AO ri\AR'ls', WT HA � AA\{'" H"hrMER, RbC nOAA"h C'hC TEH.3H i1
Cb;>KEHH REWE pe'IEHH, .3A 4> ACnpH rOTORH.
H nAK noK'ls'nHA nonA libAHKA ARE Cb;>KEHH .3A W'IHH'ls' WT HA H"hr'ls'A
H WT HA spATOM cH, CHHORH li'hAH'IHR2, Ai\H AE" GTOHK'hR, .3A C'H AcnpH
roTORH. H nAK noK'ls'nHA nonA li'hAHKA3 H EAEH MECTO .3A K'ts'Kt0 nAK wT
HA CHHORH li'hAH'IER, 'ITO ecTb BHA AA" f po3-t KbpCTHKOM CH, GTOHKbR,
HA REH'IAHie, R'h AbHH MHXHER ROEROAA.
H nAK noK'ls'nHA lioA"h WT HA K'hpAer'ls'w, nMORHHO .3A KpbHr'ls' H
EAEH HHR'ls' 'ls' nOi\tO WT n'hT f pE'IEi\WR, .3A EAEH KOH AOSpO, rpHR'ls', R'h
AbHH MHXHER ROEROAA wT AEA K'ls'p'htţ"hcK'h. H npOAHAH c'ls'T Kp'hAer'ls'w4
.3A AOSpOROi\tO.
H nAK AA ce .3HAET KAKO eCT'h AAPORAA PAA\{'" 'IoKAHORH no
KbpCTHKOM CH, lioA"h, HA REH'IAHie, CbC M"hCTO .3A K'ls'KtO 'ls' JK'ls'pese4-1H,
wT AE" s'ls'3 oeH"hcKb, PAAH noM"hHA.
H nAK AAPORAA eCTb Wnp-t pbcnon'ls'AL. no KL.pcTHKOM CH liL.AHKA c1i.c
E CL.;>KEHH .3A W'IHH'ls' 'ls' K'ls'K'ls'T"httH, HA TpAnA.3, 'ls' REH'IAHie (H) 'ls'
Il'hpCKOR"hHH, Ai\H WT AE" liAAHKL.R, Cb;>KEHH s .3A W'IHH'ls', wT rAAR'ls' AO
ri\AR'tJ.
235
H nAr.: AA ECTb nonA Et.AHKt.R W'IHH'lf 'lf Mo'IE4JH, AAH wT AEA
AP'hrOT-kcr.:'h, C'h�EHH .if nM, wT i\Ar.:'lfA ci.c Ki.pAEl,IEAE AO KiAME3E'lf,
3AHE�E HErORA CTAPA H npARA W'IHH'lf H A-kAHH'lf.
H nAK AA ce 3HAET KAKO ECT'h BHA Ct.TROpHA TAKME�EHiE PAAVA
H spAT ero, TAT'lfA C'hC ApArM\HP EowwAH'lfA pAAi H-kr.:oe RiHorpAAER
'ITO ECT'h HMM EowwAH'!fA AA�HE'IE no MECTO PAAVAWR H TAT'!fA�R, wT
AEA Apt.roT-hcr.:i., A EowwAH'lfA5 E4JH�E AAA PAAMWR H TAT'!fAwR M-kcTo
'lf nM'lf 3A '!fpMiE, A-kAHH'lf PAAi A-kAHH�, AA HE Rt.3HMAT RHHApE'I.
H npOAAAOX cie RHWE pE'liHH HMEHHTH A'lfAiE HHXHE W'IHHE AAPORM
WHH 3A HHXHOM AOBpoRMKl, r.:poM-k HE EAHA CEAOCT'h, c'hc 'lf3HAHiE
Rt.C-kM Mirin\WOM WT rop H H3 AM H WT wr.:p(i.cT)HHM M-kCTO.
Gero pAAH, AAAOX C'hM rocnOACTRO MH E'l:.AHK'hR, CHH'h GTpOER,
lilll:O�E AA MO ECT'lf cie H�H c'!fT BHA (RHWE nHC) W'IHHE H A-kAEHE H
R'h WXAB CHHOROM H RH'lfKOM H np-kRH'lf'IETOM H HE WT KOrO�AO
HEnOKM-kBiMO, nopH3MO rocnOACTRA MH.
Ge�e " CREAETEAiE nocTARA-kEM rocnOACTRO MH: :>1<'1fnAH f ewpMA
REAi1de BAH KpAAERCKiE H �'!fnAH ApArOMHp REAir.:ie AROpHHK'lf H �'lfnAH
PAA'lfAt. REAir.:ie Awrw<f>eT H �'lfnAH GTpwe REA RHCTimp H �'!fnAH AiHK'!fA
REA cnATAP H �'lfnAH IIpEAA REA KA'lf'IAp H �'lfnAH PAA'lfA REA KOMHC H
�'!fnAH EApB'lfA REA CTMHHll: H �'!fnAH Ap'hr'lfWHH REA nexApHHll: H ��nAH
KocTAHAHH REA nocT-kAHHK. H HcnpARHHK, REA Awrw<f>eT. .
H HAnHCAX A3'h, PAA'lfA cn'lfA-kH, C'hC no'lf'IEHiE i\en'hAAT Awrw<f>ET'h,
M-kCEU,A KlAiE KH AbHH H WT "-AAMA AO HHH-k, TE'IEHiE A-kTOM R'h A-kT'h
x3PHE, A-kTA rocnOAHHE x.iXH6•
t iw MATEKl RWERWAA, MHi\OCTiKl Eo�iKl rocnOAHH'h.
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bădica, fiul
lui Stroe şi cu fiii săi, câţi i-a lăsat Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Cucuteni, însă
partea lui Grozea, însă 6 stânjeni, din cap până în cap, de pretutindeni, oricât se
va alege, pentru că i-a cumpărat Bran, bunicul lui Bădica din Cucuteni, de la
Grozea pentru 700 de aspri turceşti de argint încă din zilele lui Mircea voievod.
Şi iarăşi a cumpărat popa Bădica ocină la Cucuteni, însă din partea lui
Grozea, de la Vasilie, fiul lui Cârlig şi de la Dobre, fiul lui Semnecoară şi de la
Stan, fiul lui Preda Mânzul din Cucuteni, 6 stânjeni de ocină, din cap până în
cap, din partea lui Grozea pentru 500 de aspri gata, tot alăturea.
Şi iarăşi să se ştie că a dat Teodor monah vărului său, lui Semeon monah,
ocină la Cucuteni, iarăşi din partea lui Grozea 6 stânjeni de ocină, tot alăturea,
din cap până în cap, cât se va alege, pe care i-a cumpărat Teodor monah de la
Voica, nepoata lui Grozea, pentru 600 (aspri) în zilele lui Gavril voievod. Şi a
236
dat Teodor monah toată partea lui de ocină care este mai sus-scrisă vărului său,
lui Simeon monah, la boala lui, pentru multă îngrijire (cu) care l-a căutat vărul
său, Simeon monah, la nevoia lui, într-un an cât a zăcut tot la pământ.
Şi iarăşi i-a dat Teodor monah ocină la Jurebeşti vărului său, lui Simeon
monah, 1 2 stânjeni, partea lui toată pe lângă hotarul bădicesc, din cap până în
cap, să-i fie dedină şi cu zapis şi cu blestem şi cu martori scrişi în zapis, în zilele
răposatului Radu! voievod Mihnea, când a fost cursul anilor 7 1 30.
Şi iarăşi să-i fie lui Bodea, unchiul lui Bădică, ocină la Jurebeşti, din partea
bozoienească, 8 stânjeni din cap până în cap, pentru că i-a cumpărat Bodea de la
Fulgerul pentru 1 200 aspri turceşti gata, în zilele lui Mihnea voievod. Şi iarăşi a
cumpărat Bodea cu fratele său, Stoica, 4 stânjeni, din cap până în cap, de la Radu!
al Neagolei, tot alături cu acei 8 stânjeni mai sus-spuşi, pentru 500 aspri gata.
Şi iarăşi a cumpărat popa Bădică doi stânjeni de ocină de la Neagu! şi de
la fratele său, fiii lui Bădecea2, însă partea lui Stoica, pentru 250 aspri gata. Şi
iarăşi a cumpărat popa Bădica3 şi un loc de casă de la fiii lui Bădecea, pe care
îl dăduse Grozea finului său, Stoica, la cununie, în zilele lui Mihnea voievod.
Şi iarăşi a cumpărat Bodea de la Cârleguş, jumătate de crâng şi un ogor în
câmpul de la drumul Grecilor, din partea curăţească pentru un cal bun, sur, în
zilele lui Mihnea voievod. Şi a vândut Cârleguş4 de bunăvoie.
Şi iarăşi să se ştie că a dăruit Radu! al lui Ciocan pe finul său, Bodea, la
cununie, cu loc de casă la Jurebeşti, din partea bozoienească, pentru pomană.
Şi iarăşi a dăruit Oprea răspopul pe finul său, Bădica, cu 5 stânjeni de
ocină la Cucuteni, la masă, la cununie (şi) la Pârscoveni, însă din partea lui
Balica, 6 stânjeni de ocină, din cap în cap.
Şi iarăşi să-i fie lui popa Bădica ocină la Moceşti, însă din partea
drăgotească, 1 7 stânjeni jumătate, de la Lacul cu Cârligele până la Chilmezeu,
pentru că este vechea şi dreapta sa ocină şi dedină.
Şi iarăşi să se ştie că Radu! şi fratele său, Tatul au făcut întocmire cu
Dragomir Booşanul pentru nişte vii dajnice pe care le-a avut Booşanul pe locul
lui Radul şi a lui Tatul, din partea drăgotească, iar Booşanul5 încă i-a dat lui
Radu! şi lui Tatul loc de arătură în câmp, dedină pentru dedină, să nu ia vinărici.
Şi au vândut aceşti numiţi oameni mai sus-spuşi şi au dăruit ocinile lor
de bunăvoia lor, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos
şi din jurul locului.
Pentru aceea, am dat domnia mea lui Bădica, fiul lui Stroe, ca să-i fie
acestea care au fost (mai sus-scrise) ocine şi dedine şi de ohabă fiilor şi nepoţilor
şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori punem domnia mea: jupan Gheorma mare ban al Craiovei
vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Radu!
mare comis şi jupan Barbu! mare stolnic şi jupan Drăguşin mare paharnic şi
jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt.
237
Şi am scris eu, Radu! spudei, cu învăţătura lui Lepădat logofăt, luna iulie 28
zile şi de la Adam până acum cursul anilor în anul 7 1 55, anul Domnului 1 6506.
DANIC, Ep. Buzăului, LXXII/I O.
Cu o trad. rom. din 1 852; altă trad. ibid., ms. 1 73, f. 266-26 7.
Rez., Aricescu, Indice, II, p. 23, nr. 1 559.
I b''tl'rppoB.AAXi€CKO€.
� E'l.AE'les.i..
3 E 'l.A-'kKA.
4 K p i.ttr'tl'w .
s E'tl'w w11tt'tl'A .
6 Datat după văleat şi divan.
2 1 5 bis 1 647 (71 55) august 1, Bucu reşti
ţ Adecă eu, Ianiu vistiiariul, scris-am şi mărturisescu cu cest zapis al mieu

să fie de mare credinţă la mâna jupânului Hrizei vei logofăt ca să se ştie cum
i-am vândut 4 roate de moară în apa Prahovei şi cu 66 de stânjeni de ocină ce
sânt aleşi şi hotărâţi şi iară 40 de stânjeni de ocină ce sânt nealeşi şi nehotărâţi
de către megiiaşii de Dălbăneşti şi cu 2 rumâni feciorii Manei, anume Coman i
Stoica de sat de Dălbăneşti şi cu toată partea lor de ocină den câmpu şi den
pădure şi den apă şi cu toate de peste tot hotarul cât se va alegea, pentru că am
vândut cu aceaste 4 roate de moară şi cu aceşti stânjeni de ocină şi cu aceşti
rumâni den Dălbăneşti jupânului Hrizei vei logofăt derept 260 de galbeni gata.
Şi am vândut de a mea bunăvoie fără nici o silă ca să-i fie moşie lui şi coconilor.
Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: Deadiul vatah
i Mogoş vatah i Voicilă logofăt i Mihalcea logofăt de Măgureani i Palaloga logofăt.
Aceasta mărturisescu, să se ştie şi să se crează.
Pis Lepădat logofăt u Bucureşti august 1 dni, vă leat 7 1 55 < 1 647>.
Muz. de Ist. şi Artă. Mun. Buc., nr. 13 91 O.
216 1 647 (71 55) august 1
t Scris-am eu, Paraschiva şi cu soro-mea, Stana, cum să să ştie că au fost

cumpărat tată-meu, Oprea de l(a) frate-său, popa Pătru, partea lui de vie. Eră
apoi, după mortea tătaini-său şi a mâini-sa, o făcut vânzătore fetele Oprei. Eră
238
Mostrob şi cu Stan, ficior(ii) pop(ii) lu Pătru ş-au răscumpărat de l(a) fetele
Oprei şi au dat bani 900.
Şi la această scriptor(e) au fost mulţi omeni buni. Şi mărturie, anume:
Danii judeţul şi Tudor cel bătrân şi uncheaşul Gavril şi Stanciu! Vişineas(ii) şi
Marin den vale şi Stanciu! Şafaric şi Oprea pristav. Şi am scris eu, Stoica logofăt.
Pis measeţa august 1 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 64 7).
Şi păntru credinţa, a pus ş i degetele.
Eu Paraschiva.
Eu Stana.
DANIC, M-rea B istriţa, XXXII/2.
Orig. rom., hânie (35 " 22).
Copii ibid., XXXII/ 1 7, f. 2; mss.: 1 93, f. 4 v; 202, f. 30 1 ; DJAN Vâlcea, ms. 1 47, f. 1 60.
Rez., Te=aur vâlcean, p. 1 73.
217 1647 (71 55) august 2
ţ Az, Ghiorghie postelnic sin Aidei postelnic ot Smârdeştiţ, scriu şi

mărturisescu cu acesta al meu zapis ca să să ştie c-am vândut un ţigan, anume
Lupul, fecior lui Ion, Predei postelnic sin Dumitru slujer Filişanul, deripte bani
gata, ughi 24, de a mea bunăvoie, cu ştirea tuturor omenilor mei şi a mulţi
megeaşi, ca să-i hie lui şi coconilor lui moşie ohabnică în vac.
Şi când am luat bani şi ne-am tocmit, fost-au mulţi boiari mărturie, anume:
Danciul logofăt ot Pâreiani Cionă comis i Mihai spatar, Nica logofăt, Gherghe
cupeţ 1 ot Craiova, ot Fratoştiţa, Andrei postelnic, sin Barbu! clucer i Drosul
postelnic ot Braloştiţa. Şi pintru credinţa, pus-am şi pecetea şi i(s)călitura. Pis
measeţa avgust 2 dni, lit 7 1 55 ( 1 647).
Eu Ghiorghie postelnic
Eu Stanciu! postelnic ot Pârâine
Eu Danciul logofăt Pârâianul ot Mileşti
Eu Stanciu! Zetr(ea)nul
Eu Calotă postelnic ot Pârâiani
Eu Dima logofăt ot Miirea
K cxt e y w r11 o py 11 c; -rf)c; µ a p -r i p o 2
Eu Udrea postelnic ot Zătreni3.
DANIC, A. N., CXIX/39.
Orig. rom., hârtie (30 " 2 1 ), două peceţi inelare.
Menţ., Stoicescu, Dic(. marilor dregători, p. 1 80.
I K'!l'n4�.
2 „Şi eu Gheorghe martor".
239
218 1647 (71 55) august 4
ţMHAocmii:o Eo.:>t<ii:o, iw M4meH E"c"p"s" KOHROA" H rocnOAHHt..

IIHW'hT rocnOACTRO MH s-tpHOM sM-RpHH rocnOACTR4 MH Preda sluger,
vameşul de la oraş de Floci, zdravie. Cătră aceasta-ţi dau în ştire domniia mea
că aici, înaintea domni(i)i mele, venit-au părintele de la Coziia, care au fost
acolo ispravnicu, cum unile sate nu vor să dea zeciuială de pre baltă, cum au fost
obiceiul de veac, însă anume: Blagodeştii i Vlădenii i Făcăianii i Bordoşanii, ce
oprescu venitul şi adetul sfintei mănăstiri.
Drept aceea, în vreme ce vei vedea această carte a domni(i)i mele, iar
dumneata să cauţi să-i apuci cu mare strânsoare, să le dea tot, până la un ban.
Iar cine nu va da de voie, să-i apuci să dea făr de voia lui, asta să cauţi dumneata.
Că aciia, pre moşiia sfintei mănăstiri au fost nişte cirezi de boi şi turme de oi
şi vaci şi stupi. Deci să cauţi dumneata să-i apuci pre toţi, să-şi dea adetul sfintei
mănăstiri, mai mult să nu mai vie cu jalbă aici la domniia mea, că nu le-au dat,
că apoi vor avea mare scârbă de cătră domniia mea.
Pentru că aşa easte învăţătura domni(i)i mele în mâna omului sfintei
mănăstiri. Aceasta scriem domniia mea. H Htnp4RHHK C44M pe'IE roc
nOACTR4 MH.
IIHc 4Rr�cT A Al.HH, A-RT ,x.ijiiie ( 1 647).
DANIC, Ms. 7 1 2, f. 534.
Copie rom.
Rez., Tezaur vâlcean, p. 1 73.
219 1647 (71 55) august 5
Cu mila lui Dumnezău, Io Matei Basarab voievod, domn Ţării Româneşti,

dat-am domniia mea porunca domniei mele slugii domniei mele, Nicola ot
Tismana şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu ii va da, ca să le fie lor ocină în
Peştişani, sud Gorj, din tot hotarul di la Lupul, ce ţine popa Stăniia, câtă să
va izbrăni din câmp şi din pădure şi din apă şi din săliştile satului şi di peste
tot hotarul, că au cumpărat sluga domniei mele ocină de la Roşca ot Peştişani
şi de la Stana ot Sohodol, drept bani gata 4 400.
Şi adălmăşari şi alte mărturii: ot Peştişani, Dumitru Nanu, Ioan Petco i
frate său, Dumitru Ştirvoina, şi din Tismana, Nica grecu i Constandin i Pârvul,
şi din Izverna, Drăghici şi Vintilă, şi din Sohodol, Ion.
Şi iar (au) cumpărat sluga domniei mele, Nicola, ocină ot Peştişani, de la
Nicoră o jumătate de delniţă, drept bani gata 750.
240
Şi iar au cumpărat Nicola în dealul Stolojenilor un plai de vie de la Laţco
sin Tomei trei răzoare, drept bani I 070 gata, şi de la Radul sin Caicul un răzvor
alăturea cu cel de la Laţco, drept bani 550 gata.
Şi iar au cumpărat sluga domniei mele, Nicola, de la Lăpădat şi de la
Stoica şi frate-său, Pârvu şi de la Preda şi de la [ . ] 1 săli şti în satul Arcani, un
. .
nereaz de vie părăsit de douoazăci de ani, drept bani 70 gata şi vin vădre zăce,
pe patru costande şi una baniţă [ . . . ]2 aspri. I s-au tocmit cu Arcanii sluga domniei
mele, Nicola, cât easte părăsită, ca să facă să o de (?) îndreptat [ . ] 1 acea vie . .
din Arcani slugii domniei mele, Nicola, ce au fost nereazi să fie bună [ . ] 1 să-i . .
fie lui până în veac.

Şi iar au cumpărat sluga domniei mele, Nicola, de la Ana ot Târgu Jiu [ . . ] 1 .
de vie, pădure, viia cu obraţu ei de la Arcani, drept bani I 00 gata.

Şi iar au cumpărat Nicola de la Radu! sin Nicu! trei răzvoare de vie iar în
dealul Stoloj(enilor) drept 550 bani gata, care răzvoare de vie le-au fost ţinut
Tănasie grecul şi cu alte mărturii împrejurani: din [ . . ] 1 popa Stanciu şi Datco
.
şi [ . . . ] 1 şi Radu! şi Radu! Tămăşescu i Gheorghe i frate-său, Mihăilă, şi din

Brădiceni, Dan şi Achim.
Şi iar au cumpărat Nicola una livadie de fân în crângu Groşanilor de la
Giurgi ot Tismana drept 500 bani şi altă livade de la Rustea drept bani 200 şi
altă livadă de la Radu drept 200 bani gata. Şi i-au dat toată partea lor de a lor
bunăvoie din ţinutu satului şi cu toţi moşnenii de sus şi de jos şi dimprejur.
Pentru aceea, i-am dat şi domniia mea slugii domniei mele, Nicola ot
Tismana, ca să fie loc ohabnec (lui) şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui,
şi de cătră nimenea neclătit peste porunca domniei mele.
Pentru aceea, am pus şi mărturiile divanului domniei mele: jupanu Gheorma
marele ban al Craiovei, jupanu Dragomir mare vornic şi jupânu Radu marele
logofăt şi jupânu Stroe vistiariu i jupânu Dicu spătariu i Barbu stolnicu i Radu
Mihalcea marele comis i Drăguşin marele paharnic i jupânu Constandin marele
postelnicu. I jupânu Radu marele logofăt (ispravnic).
Şi am scris (eu), Dumitru logofăt, luna lui avgust 5, 7 1 55 ( 1 64 7).
EDIŢII: Creţeanu, Documente din zona Tismana, p. 304-305.
1 Loc rupt.
2 Loc alb în text.
220 1647 (71 55) august 6
ţ Adecă eu, Iancu! capitan, scris-am acesta al mieu zapis şi l-am dat la
mâna fiiu-mieu, lui Dumitraşco postelnic, ca pentru să-i fie de mare credinţă,
cum să să ştie că i-am dat la moartea mea un vad de moară şi livedea den sus
241
de Gherghiţă şi lângă vadul de moară, loc de casă cât vor încăpea toate nămeastiele
împrejurul casei. Pentru că acel vad de moară şi cu livedea şi cu locul casei ce
scriu mai sus fostu-m-au miluit pre mene creştinul şi răposatul Radul voivod,
feci(o)rul Mihnii voivod. Iar eu, la moartea mea, l-am dăruitu fiiu-mieu, Dumitraş,
să-i fie de moşie, lui şi feci(o)rilor lui şi cui să va trage mai de aproape dentru
densul, pentru că m-au căutat şi mi-au sluj(i)tu la bătrâneţele mele den copilăriia
lui până la moartea mea. Iar oricarii dentru oamenie miei şi den rudeniia mea să
va ispiti a-l învălui să fie bl(e)stemat de 3 1 8 oteţi iji ve Nekei şi să lăcuiască
într-u(n) loc cu Iuda şi negru ca Ariia.
Mărturii sântu: jupan Baico i Ştefu! postelnic ot Berileşti i jupan Negre i
jupan Ianiu i Nicula iuzbaşa i Tihan iuzbaşa i Vlad iuzbaşa i Mihnea iuzbaşa şi
toţ preoţii de aicea şi alţi mulţi boiari şi oameni buni şi bătrâni carii nu sânt
scrişi aicea în zapis.
Pentru mai mare cre(di)nţă, pusu-mi-am inelul mieu. Pis avgust 6 dni, vă
leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Iancu! căpitan.
ţ Baico.
t Şteful.
ţ Negre.
ţ Ianiu.
Necul(a) iuzbaşa.
Vlad 1 iuzbaşa.
ţ Tihan iuzbaşa.
Mihnea iuzbaşa.
DANJC, Mitrop. Ţ. Rom., Vl/3.
Orig. rom„ hârtie (34 x 21 ), două peceţi aplicate.
Copie ibid.: ms. 1 28, f. 72 v-73.
221 1647 (71 55) august 1 0
t Adecă eu, Godean ş i cu fraţii mie, na imea: Ştefan ş i Ion d e Mâstâneşti,

scris-am acesta al nostru zapis la mâna jupânului Apostolachi com(i)sul şi
jupâneasei dumnealui, Voichiţăi, ca să fie de mare credinţă, cum să să ştie că
le-am vândut1 dumnealor partea de moşie din Mâstâneştii, câtă să va alege di
funea aldească2, din cin până-n cin şi din câmpu şi di apă şi di pădure şi di
şăzutul satului. Di jumătate de moş sântem3 5 fraţi. Dintr-acele 5 părţi, vândut-am
partea noastră şi partea4 Dumitrei, dereptu bani gata 2 OOO. Şi partea lu Neag,
242
iar easte vândută de vornicul Tudor iar la dumnealor. Şi o am vândut de a
noastră bunăvoie, fără nici o silă, ca să le fie dumnealor moşie stătătoare, în
veci neclătit.
Şi la tocmeala noastră mărturie fost-au: iuzbaşa Nedelco ot Prisaca şi Neagoe
ot Mâstâneşti şi Bogdan ot tam şi Boldea ot tam şi mulţi omi buni carei nu s-au
scris aicea. Şi păntru credinţa, pusu-ne-am5 şi peceţilea.
Şi am scris eu, Sava logofăt. August dni 1 0, leat anul 7 1 55 ( 1 647).
Neagoe.
Ştefan.
Goden.
Ion.
DANIC, M-rea Slobozia lui Enache, Xl/ 1 6.
Copie ibid., ms. 3 1 4, f. 4 1 3 .
1 B.'1.tl.ţ.. A'll'T .
2 41\;\-kACK'l..
3 ctt.ţ.. tt meM.
4 Repetat.
5 n'c!'c'cl'tt-ka.M.
222 1647 (71 55) august 1 0, Târgovişte
tMHi\OCTieio EojKieio, iw MATetO EACApA6A ROeROAA H rotnOAHH'"b

R'bCOH 3eM/\e 'tSrrppOR/\AXiHcKoe 1 • AARAT rocnOACTRO MH ciio noRe/\'kttie
raKOjKe AA ecT rocnOACTRA MH tt'i>Koe Re'IHHH 't5 cei\O 't5 H36H'li>HH, WT
c'tSACTRO PoMAHAU,H, c'bc W'IHtte HM, HA HMe: IIeTpHwop H AiHKA c'bc
6pAT ero, GTOHKA H 8/\AHtt'tS/\ H II'hTp'tS H GTAR'bp H il.HHKA, CHH'b
EpAHKO H C'b HHX CHHORH, eAHU,eM Eon. npHn'ticTHT H C'bC R'bci>x Ai>MRe
HM 3A W'IHtt'ls' WT H36H'li>HH, WT nO/\tO H WT w'll'M'ti H WT ROAA H C'bC
i\03iH H WT 6POAORe 34 ROAeHHLl,'b H WT CeAA/\Hlţ.le Ce/\OR WT nocR'll'Ai,
RApe e/\HKA ce XTHT 1136pATH WT no R'bCOM XOTApoM, WT XOTAP AA;>Ke
AO XOTAp'b, no CTApe XOTAP"h H 6eA'i>se, nottH;>Ke cie RHwe pe'lettiH
HMeHHTe /\IOAie WT H3611'1'i>HH, WHH t'ls'T SH/\ R'bC /\IOAie KHeSH C'l.C
W'IHHe HM, elţ.IH;>Ke WT npi>;>KAe Rpi>Me, WT npH AbHH npo'liHM CTAPH
rocnOAApH.
� nOTOM, K'bAA ecT 6H/\ C'"bAA, R'"b AbHH rotnOACTRA Ml1, A cie
RHWE p€'1€Hil1 /\IOAie, WHH c'll'T npiHAET npeA rocnOACTRA MH H npeA
R"hC'i>MH nO'IT€Hl1MH npARl1T€/\ilO rocnOACTRA MH 'li' RE/\HKiH AHRAH, Tepe
243
ce c'ls'T npOAAAH rocnOACTR'ts' MH, R'bCHX RE'iHHH C'bC CHHORH HM H C'bC
R'bCAX WT'b'i'bCTRA HM WT H3SH'ii;HH.
l\AH AA ce 3HAET KTO no KOAHU,E HORU,H c'ls'T R'b3HMAA WT rocnOACTRO
MH no rAAR ero H no CHHORH ero H no Ai;AA ero 3A W'iHH'ls'. B'h3HMAAH
c'ls'T HCnp<t.RO IleTpHwop no rAAR ero H no 'iETHPH CHHORH, HA HME:
l\RpAM H Aospe H IleTKO H Ui;Kw'ts'A H no R'hCAX AEAA ero 3A W'iHH'ts'
WT H3SH'ii;HH, WT XOTAP AO XOTAp, 'ts'rn ME, AcnpH roTORH. U '1s'3 EA ecT
AiHKA H spAT ero, GToHKA no rAARE HM H no CHHORH HM, HA HMe:
PAAOCAAR H HcTpATie H <l>HAHn H no HHH CHHORH, H:it<E AAA ecT HM
Eon., H no R'bCAX A"kAA HM 3A W'iHH'ls' wT H3SH'ii;HH, wT XOTAp'b AA;;t<E
AO XOTAp'b, 'ts'rH 'AA , ACnpH rOTORH. u R'b3HMAA ECT BAAHH'ls'A no rAAR
ero H no EAHH CHH'h, HA HME Hi;roe H no R'bCAX AEAA ero 3A W'iHH'ls'
WT H3SH'i"kHH, WT XOTAP AOPH XOTAp, 'ls'rH Hf, AcnpH roTORH. U '1s'3 EA
ECT Il'bTp'ls' no rAAR ero H no TPH CHHORH, HA HME: PAA'ls'A H GTOHKA
H BAAHH"k H no AP'ts'SH CHHORH H:it<E AAA ecT HM Eor"h H no R'l.CAX A"kAA
ero 3A W'iHH'ts' wT H3SH'ii;HH, wT XOTAp AO XOTAp, 'ls'rH A, AcnpH roTORH.
U '1s'3 HMAAH c'ls'T GTAR'bp'b no rAAR ero H no R'bCAX AEAA ero 3A W'iHH'ls'
WT H3SH'i"kHH 'ls'rn .i, ACnpH rOTORH u R'b3HMAA ECT t\HHKA, CHH'b
EpAHKO, no rAAR ero H no R'bCAX AEAA ero 3A W'iHH'ls' WT H3SH'i"kHH, WT
XOTAp'b AOX XOTAp, 'ls'rH .i, AcnpH roTORH.
(U) npOAAAOWECE cie 8.HWE pE'iEHiH HMEHHTE AIOAiE WT H3SH'i"kHH
RE'iHHH rocnOACTRA MH C'bC CHHORH HM H C'bC 8.'bCAX WT'b'i'bCTRA HM,
KAKO ECT RHWE nHC, WHH 3A HHXHOM'ts' AOSpOROAIO, SE3 HH EAHA CHAOCT,
C'bC '1s'3 HAHiE R'bci;M MeriAWOM WT rop H WT H3 AM H WT WKp'bCTHHM
Mi;CTOM H WT npe(A) R'l.Ci;MH nO'iTEHHMH npARHTEAiEM rocnOACTRA MH
H WT npEA 8.'bCHX sOA'i;piH AHRAHOM, 8.Et\HU,E:it<E H MAAH H C'bC 3AnHCE
WT p'ls'KAM HX 34 npOAAHiE HA p'ls'KA rocnOACTRA MH.
U R'b3HMAAH c'ls'T IleTpHwop H AiHKA H spAT ero, GTOHKA H
BAAHH'ls'A H Il'l.Tp'ls' H GTAR'bp H t\iHKA 8.'bCHX HORLl,H 3A nt\t.HO WT HA
rocnOACTRO MH WT AHKAH KAKO AA S'ts'AET rocnOACTR'ls' MH RE'iHHH WT
C'hAA HAnpi;A 34 A'l;AiH'ls' K'b &i;KH.
Gero PAAi AA ECT rocnOACTR'ls' MH W'iHH'b H SE'iHHH 'ts' CEAO 'ls'
H3SH'i"kHH, KAKO ecT RHWE nHc, A'l;AiH'ls' H R'b WXASHHK H HE wT
KOrO:it<AO HEnOKOAi;SHMO nopE3MO rocnOACTRA MH.
Ge;;t<e ovso H CKEAiTeAie nocTAKAi;eM rocnoACTRo MH: ;;t<'ls'nAH
rewpMA REAHKiH SAH KpAAERCKiH H ;;t<'ls'nAH ApArOMHp REAHKiH AROpHHK
H :it<'ls'nAH PAA\(A KEAHKiH AWrW�ET H ;;t<'ls'nAH GTpoe REAHKiH 8.HCTimp H
:it<'ls'n AH AHH [ K'ls'] A KEAHKiH cnATAp H ;;t<'ls'nAH IlpEAA REA KAIO'iAp H :it<'ls'nAH
EAps'ls'A Ep'bAECK'ls'A REAHKiH CTOAHHK'ls' H ;;t<'ls'nAH PAA'ls'A KEAHKiH KOMHC H
;;t<'ls'nAH Ap'hr'ls'WHH REAHKiH nexApHHK H :it<'ls'nAH KocTAHAHH 8. €1\HKiH
nocTi;AHHK. UcnpARHHK, nAH PAAl(A REAHKiH Awrw�ET'b.
244
H H A n H C AXOM A3 , AHMA Awrw4>eT, B'h H ACTOi\HH rp AA'ts' 'ts'
Tp1:.rOBH4JE, M"kceu,A ABMs'CT î AbHH H WT �AMA AO HHH"k TE'tEHiE
i\"kTOM B'h A"kT ,x.3ji'He.
t lw MATEtO RWERWAA, MHi\OCTitO li0'4<itO rocnOAHH'h.
iw MATEtO ROHBOAA ( m.p.)
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă ca să fie domniei mele nişte
vecini în sat la lzbiceni, din judeţul Romanaţi, cu ocinele lor, anume: Petrişor şi
Diica cu fratele său, Stoica şi Vlainul şi Pătru şi Stavăr şi Liica, fiul lui Braico
şi cu fiii lor, câţi le va lăsa Dumnezeu, şi cu toate părţile lor de ocină din
Izbiceni, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu viile şi din vadurile de moară
şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, din
hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că aceşti mai sus-zişi
numiţi oameni din lzbiceni, ei au fost tot oameni cnezi cu ocinele lor, încă de
mai înainte vreme, din zilele altor domni bătrâni.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar aceşti mai sus-zişi
oameni, ei au venit înaintea domniei mele şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători
ai domniei mele în marele divan, de s-au vândut vecini domniei mele, toţi cu fiii
lor şi cu toată moştenirea lor din Izbiceni.
Însă să se ştie cine câţi bani a luat de la domnia mea pe capul lui şi pe
al fiilor lui şi pe părţile lor de ocină. Au luat mai întâi Petrişor pe capul lui
şi pe patru fii, anume: Avram şi Dobre şi Petco şi Neacşu! şi pe toată partea
lor de ocină din Izbiceni, din hotar în hotar, 45 ughi, aspri gata. Şi a luat Diica
şi fratele său, Stoica pe capetele lor şi ale fiilor lor, anume: Radoslav şi Istratie
şi Filip şi pe alţi fii, pe care i-a dat Dumnezeu, şi pe toată partea lor de ocină
din Izbiceni, din hotar până în hotar, 3 1 ughi, aspri gata. Şi a luat Vlainul pe
capul său şi pe un fiu al său, anume Neagoe şi pe toată partea lui de ocină din
Izbiceni, din hotar până în hotar, 1 8 ughi, aspri gata. Şi a luat Pătru pe capul
lui şi pe trei fii, anume: Radul şi Stoica şi Vlainea şi pe alţi fii pe care i-a
dat Dumnezeu şi pe toată partea lui de ocină din lzbiceni, din hotar până în
hotar, 30 ughi, aspri gata. Şi a luat Stavăr pe capul lui şi pe toată partea lui
de ocină din Izbiceni 9 ughi, aspri gata. Şi a luat Liica, fiul lui Braico, pe capul
lui şi pe toată partea lui de ocină din lzbiceni, din hotar până în hotar, 9 ughi,
aspri gata.
(Şi) aceşti mai sus-zişi numiţi oameni din lzbiceni s-au vândut vecini domniei
mele cu fiii lor şi cu toată moştenirea lor, cum este mai sus scris, ei de bunăvoia
lor, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi din jurul
locului şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele şi dinaintea
tuturor boierilor divanului, mari şi mici şi cu zapise de la mâna lor de vânzare
la mâna domniei mele.
245
Şi au luat Petrişor şi Diica şi fratele lui, Stoica şi Vlainul şi Pătru şi Stavăr
şi Liica toţi banii deplin de la domnia mea din divan, ca să fie de acum înainte
domniei mele vecini de dedină în veci.
Pentru aceasta, să fie domniei mele ocină şi vecini în sat la lzbiceni, cum este
mai sus scris, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Gheonna mare ban al Craiovei
şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stroe mare
vistier şi jupan Dii[cu]l mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan Barbu!
Brădescul mare stolnic şi jupan Radu] mare comis şi jupan Drăguşin mare paharnic
şi jupan Costandin mare postelnic. Ispravnic, pan Radul mare logofăt.
Şi am scris eu, Dima logofăt, în cetatea de scaun Ia Târgovişte, luna august
10 zile şi de la Adam până acum cursul anilor în anul 7 1 55 ( 1 647).
Orig. slav, hârtie ( 4 1 ,5 >< 28).
Cu o trad. rom., ibid.
Rez„ Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 2 1 6-2 1 7; menţ„ Ştefănescu, Catalog, p. 1 57- 1 5 8.
I 4ti''ll'r rppoRA4XiHCKOE.
223 1 647 (7155) august 1 5
ţAdică eu, Bade, (scris-am) zapesul mea de mar(e) credinţă la mâna

jupânului Ivan Cortofleş şe a feciorilor Jiui păntru să să ştiie că i-am vândutu
u(n) loc den Gura Frăsineluliui den fune miclescă, dereptu 250 dă bani.
Mărturiie: Pădure ot Sămara, Vladul 1 Noroce ot tam, Pătru ot tam. Păntru
credenţe, ne-m pus şe degetele peceţi.
Measeţa avgust 1 5 dni, lit 7 1 55 ( 1 647).
Eu Badea.
DANIC, M-rea Trivalea, IV/ 1 6 b.
Orig. rom„ hârtie (34 >< 21 ), pe acelaşi suport cu doc. din 1 648 (7 1 56) aug. 20.
Copie ibid.: mss. 3 7 1 , f. 30 v-3 1 ; 4 77, f. 53 v-54.
224 1647 (71 55) august 16, Craiova
Adecă noi, aceşti 6 boiari, carii am fost luaţ pre răvăşălul mări(i)i sale,
domnului nostru Io Matei Basarab voivod şi domn, anume: Drăghiciu logofăt ot
Pleşoiu i Necula vătaf ot Vârâţ i Balica paharnic ot Breasta i B arbu! paharnic
246
ot Dâlga i Iseru! ot Craiova i iuzbaşa Iadul ot Craiova, ca să căutăm şi să
adevărăm m(o)şiia sfintei mănăstiri ot Bucovăţ de cătră a sfintei mănăstiri de
Jitiianul de la satul Cornăţelul. Deci strânsu-ne-am toţ aceşti 6 boiari dimpreună
şi cu credinciosul, cinstitul boiariul mări(i)i sale, domnului nostru jupan Gheorma
veliki ban Cralovschi de am căutat toate cărţile domnilor, care au fost făcute pre
moşii, mai vârtos am căutat aceasta moşiie satului Cornăţelul, carea scrie mai
sus, de am făcut tot semne şi am umblat peste moşie. Şi am citit şi cărţile cele
bătrâne, aflat-am şi semnele hotarului, pre unde au fost lacul Bungiţelul până în
Fântâna Grecilor, de care lucru noi, aceşti 6 boiari, mărturisim cu ale noastre
suflete, cum am aflat şi cum am adevărat dimpreună cu dumnealui banul.
Aceasta scriem şi mărturisim cu această a noastră carte, să fie de mare
credinţă la sfânta mănăstire Bucovăţul, să aibă a ţinerea moşiia, cu bună pace,
cum s-au ales de cătră sfânta mănăstire Jitiianul. Aceasta scriem şi într-alt chip
să nu fie.
Şi am scris eu, Isac logofăt, nepot Calotă banul, în scaun în Craiova, avgust
1 6 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Balica păharnic. Drăghiciu logofăt.
DANIC, Ms. 722, f. 337 v-338.
Copie rom.
EDIŢII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 40-4 1 .
225 1647 (7155) august 2 0
Adecă (eu), Iordache vornicul ot Cozleci, scris-am ş i mărturisescu l a moartea

mea cu acest al mieu zapis la mâna fii-mea, Dumitrii i a nepotului Iordache, sin
lui Negoiţă cloce(r), să să ştie că am lăsat să aibă a ţinerea tot din doao frăţeşte
în toate moşiile mele şi din ţigani şi din rumâni ce s-ar afla după moartea mea:
am lăsat fii-mea, Dumitrii să-şi ţie viile ot Cepturi cu moşiia den câmpu, din
hotar până în hotar şi 3 case de rumâni, anume: Neagoe Cotirlă i Dragomir i
Precup i moşiia din Vârliţi, pentru că Ie-am fost dat mai denainte de zestre. Şi
am lăsat nepotului Iordache viile din Cherba cu moşiia den câmpu, din hotar
până în hotar şi cu 3 case de rumâni, anume: popa Sinea şi frate-său, Cârneci,
pentru că au fost daţi fii-miei, Ilinii de zestre. Iar am mai lăsat să-ş ia fii-mea,
Dumitra, moşiia ot Săhăteni şi cu viile. Am lăsat să-ş ia nepotă-mieu, Iordache,
viile din Viespeşti cu moşiia ot Băteşti şi ce s-ar mai afla, toate moşiile mele
să-şi ţie tot frăţeşte. Numai am lăsat sfintei mănăstiri Malamocul pogoane de vie,
însă pogoane 1 6 în dealul Cherbei şi moşie în Mihăileşti, însă stânjăni [ . ] 1 şi . .
din vite: boi 12, vaci 1 2, iape 8 şi cai 4, oi 1 00. Şi am lăsat la sfânta2 mănăstirea
noastră ce să chiamă hramul Maicăi Precistii, însă pogoane 1 6 în dealul Cherbei
247
şi în dealul Jugurenilor pogoane 1 4 şi moşiia din Grozăveşti, din hotar până în
hotar şi moşii a de la Ţiţirligul, însă stânjăni [ . . . ] 1 şi am lăsat şi moşi ia din
Glodeni cât s-ar alege, din hotar până în hotar ş-un sălaş de ţigani anume: Vintilă
şi pă Costandin, nepotul lui Vintilă cu sălaşăle lor şi din dobitoace 300 de oi,
stupi 100 de matei, boi 30, vaci 20, râmători 1 00. Şi am lăsat un leftu de aur ca
să-l vânză, să facă doao roate de moară în apa Cricovului, ca să fie de treaba
mănăstirii. Şi am lăsat rumânii den Mihăileşti şi din Băteşti să facă slomnu la
sfânta mănăstire şi doao umblători de piatră şi curte cu bolovani şi să fie iertaţi
de mine şi Dumnezeu. Jar cine s-ar scula au din fii-mea, Dumitra, au din
nepotă-mieu, Iordache, să nu lase acestea să facă, să fie afurisiţi de 3 1 8 sfinţi
părinţi de la Nicheia şi să fie într-un loc cu luda şi cu Ariie.
Şi când s-au făcut această scrisoare, fost-au mulţi boiari mărturie. Şi pentru
mai adevărata credinţă, iscălitu-se-au aceşti boieri mai jos, că să să crează.
Pis avgust 20 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Iordache vomicul.
Eu jupan Negre ot Gherghiţă martor.
Eu jupan Baico ot tam martor.
Eu Preda slugear martor.
DANIC, Ms. 361 , f. 8 v-9.
Copie rom.
Alte copii, ibid.: Mitrop Ţ. Rom., LXV/8; mss. 1 30, f. 288; 1 32, f. 1 34, ambele cu 1 627.
EDIŢI I: DRH, B, XXI, p. 424-425; rez., Cat. Ţ. Rom., 111, p. 3 54, ambele cu 1 627; menţ.,
Nicolae, Ctitoriile, p. 1 78.
1 Loc alb.
2 Ad. interlinear.
226 1 647 (71 55) august 2 1
Adică eu, Moga ot Gârbovi, scris-am acest zapis al meu la mâna

igumenului Leontie de la mănăstirea Dediului, ca să fie de mare credinţă pentru
să se ştie că i-am vândut pogoane de vii făcătoare în dealul Gârbovilor despre
unchiu-său, Stanciu 3 pogoane drept lei 50 cu buţi, cu tocitori cu tot: buţi
două, tocitori două.
Şi când am vândut eu, Moga, aceste moşii întrebatu-mi-am oamenii mei şi
din sus şi din jos din toate părţile. Şi o am vândut igumenului Leontie, ca să fie
lui moşie în veci cât Dumnezeu zile îi va da, că ş-a dat banii pe aceste moşii.
Şi când ş-au dat aceste moşii, fost-au mulţi boieri care pe nume sânt scrişi,
anume: Ursul din Tigoiu, Merăuţă de Dumitreşti, Dima, ginerile Mogăi ot tam.
248
Aceste am scris şi câţi boieri mai jos, îşi vor pune iscăliturile mai jos. Şi
aceste vii sânt lucrate ca să se culeagă în toamnă.
Scris luna avgust zile 2 1 , leat 7 1 55 ( 1 647). Scris-am popa Vladul din Cârstieni.
Neculae mărturie.
Eu Spiru Prailiotu martur.
Lambru Hristu martur.
Mihai dascălu de Urecheşti mărturie.
DANIC, Ms. 2 1 8, f. 58 v.
Copie rom.
Altă copie, ibid., Doc. ist., CMLXXl/54.
227 1647 (71 55) august 22
ţ Adecă eu, Elie, nepotul lui Ilie cel bătrân ot Dragoslove[ni] 1 , scris-am
zapisul meu, ca să hie de mare credinţă la mâna jupan A(n)ghel, cum să să ştie
cum am vândut eu, Elie, ocină la Leoteşti, însă partea lui Drag(o)tă, câtă se va
alege peste tot locul şi din câ(m)p.
Şi cân(d) am cu(m)părat eu, Anghel, au fost molţi omeni buni din sus şi
din jos, preţ am dat eu, Anghel, pre această moşie aspri gata l 200. GR"hAemeAe
nocmARAEEM AtOAiE AO S p H 2 : ot Gogeşti, Radu! Ciocioleatel, ot Dragosloveni,
Hilip păharnic i Marin ot tam i Mercea ot tam, ot Modruzeu, diiacon Nedelco
i Vasilie Moldovanu! sân Ignat.
I pis popa Florea ot Bogheşti. Pis measeţa avgust dnă 22, vă leat 7 1 55
( 1 647).
Şi pentru credinţa, posu-me-am şi degetul, că inel n-am avut.
Eu Elie. Eu Radul. Eu Hilip3. Eu Marin4. Eu Mercea. Eu Vasilie. Eu
diiacon Nedealco.
DANIC, A. N., MMCML, XXVIl/3.
Orig. rom., hârtie (30 x 20), rupt la îndoituri.

2 „Martori punem oameni buni".
3 Repetat şi barat.
4 MApAH.
228 1 647 (7155) august 24
ţ Adecă eu, jupâneasa Ioana a Udrei postelnic şi cu coconii 1 mii2 şi cu

cumnatu-meu Radu!, ficiorul lu Pavel şăfari ot Cosoba, scris-am şi mărturisim cu
249
acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Părasco
niguţătoriului, cum să să ştie că i-am vândut 50 de stânjăni de ocină, den partea
soţului meu, Udrei postelnic, den moşâie, den Cosoba, care bani ne-au prins bine
la nevoia noastră, de ne-au dat de am plătit haraciul deript bani ughi 1 2 pol, tot
bani gata.
Şi am vândut noi, de a noastră bunăvoi de nimea sâliţ, cu ştirea şi cu
întrebăciunea tuturor oaminilor noştri den câmpu, den păduri, den apă, cum să ţâne
şi alaltă ocină, ca să-i fie dumnealui moşâi în veci stătătoare şi coconilor dumnealui.
Şi la tocmeala3 noastră fost-au mulţi boiari4, anume: ot Brezoaie, Albul
comis i fiiu-său, Radul comis, Curtu stegariul i Riga armaş i Nica logofăt ot
Boleasca5, ot Târgovişte, Miho şoimariul, Irimiia şoimariul i Miho armaş sân
Şăptelici armaş şi alţi mulţi boiari, care nu scriu pri numi şi-ş vor pune peciţile
mai jos.
Şi păntru credinţa, mi-am6 pus pecetea mea, ca să să crează7•
Pis Udrişte logofăt, ficiorul Oprei logofăt ot Şârineasa8, avgust 24 dni, vă
leat 7 1 55 ( 1 647).
ţ Eu jupâneasa Ioana.
Eu Necula postelnic.
t Eu Nica logofăt9.
DANIC, Doc. ist„ MCLXXVIII/5.
Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ), sigiliu inelar în tuş.
I KOKOHiE.
2 Ante mii. scris Mie.
3 TOKMilAAA.
4 sompie.
5 K'l.AiltKA.
6 MiJaAM.
7 Kpi!A3'1..
8 W'l.pHHilAU.
229 1647 (7155) august 24
ţ Adecă eu, Iona jupâneasa a 1 Udrei postelnic ot Cosoba, scris-am şi

mărturisesc cu zapisul mieu, ca să fie de mari credinţă la mâna jupânului Parascăi
neguţătoriul cum i-am vândut dumnealui den sat den Cosoba den partea mea de
ocină 50 de stânjini şi i-am vândut de mi-am2 plătit biriul şi mi-au dat bani gata
ughi 1 2' pol. Şi o am vândut de a mea bunăvoie den câmp, den apă şi den pădure
şi de preste tot hotarul ca să-i fie moşie stătătoare în veac neclătită.
250
Şi la această tocmeala a noastră fost-au mulţi boiari, anume: ot Brezoe,
Albul comis şi fiiu său, Radu! comis şi Nica logofăt ot Boleasca i ot Târgovişte,
Irimiia şoimariul i Miho şoimariul. Şi au fost la tocmeala noastră şi cumnatul
mieu, Radu! postelnic. Şi pentru pecetea, mi-am2 pu(s) degetul.
Pis3 avgust 24 dni, leat 7 1 5 5 ( 1 647).
ţ Eu Stoica, sin Ştefu! postelnic, mărturie4.
t Curt stegarul.
Muz. de Ist. şi Ană al Mun. Buc., nr. 39 1 75.
Orig. rom., hânie (33 x 2 1 ,5).
Rez., Ştefănescu, Catalog, p. 1 58.
1 Scris peste cuvântul Ioana, care a fost repetat.

2 Milll M .
3 Repetat.
4 M'l. p TWp ett.
230 1647 (71 55) august 25
ţ Adecă eu, Stan Putcavel roşul ot Vaideel, scris-am acesta al meu zapis ca
să fie de mar(e) credenţă la mâna jupânului Apostolache com(i)sul şi a jupâneasei
dumnealui, Voicheţei, cum să se ştie că le-am vândut dumnealor ocina de la
Mâstâneşti carea am fost cumpărat de la Gherghe şi de la fraţii lui, partea lor,
câtă se va alege din partea olărească 1 , den cen până-n cen.
Şi i-o am vândut dumnealui de a mea bunăvoie, fără nici de o silă şi2 cu
ştirea tuturor megiiaşelor demprejurul locului şi i-o-m vândut dumnealui derept
500 de bani gata, ca să fie dumnealui ocenă de moşie şi2 dumnealui şi2 coconelor
dumnealui şi nepoţilor şi strenepoţilor dumnealui, neclătet în vea[ c].
Şi la tocmeala nostră, fost-au mulţi omene bune, po ime: uncheaşul Bogdan ot
Chiojdeni şi Neagoe ot tam şi Fătul ot tam şi2 Ahasan, slug(a) comisului
Apostol(a)che şi Florea iarăş slug(a) dumnealui. Şi am scris eu, Stanciu! logofătul.
Şi pentru credenţă, pus-am de[ge]tul.
Pis measeţa avgust 25 dni, vă leat 7 1 55 ( 1 647).
Şi am d[a]t [dum]nealui şi zapisul de cumpărătoare care mi l-au fost fiăcut]
[Ghe]rghe şi2 cu fra[ţii-săi].
Stan Putcavel.
Orig. rom., hânie (3 1 x 25).
Copie ibid., ms. 3 1 4, f. 4 1 3 v-4 1 4.
1 „Din panea olărească" ad. interlinear.

2 we.
25 1
23 1 1647 (71 55) august 26
Radu! şi Tudor, fiii lui Petre, vând lui Neagoe Brăgărescu (moşie în Scorţeni,
j. Prahova).
DANIC, Ms. 466, f. 1 65.
Rez.
232 1 647 (71 55) august 29
Adecă eu, Iano, scriu şi mărturisesc cu acesta al meu zapis, să fie de

mare credinţă la mâna fraţilor mei, Hamza armaşul şi Damaschin dvornicul,
cum să se ştie că n<e>-am prins fraţi pre sfânta Evanghelie, de a noastră
bunăvoie şi ne-am dăruit ca nişte fraţi. D ăruitu-m-au fratele meu, Hamza, cu
1 cal bun, de ughi 1 O şi cu o dulamă de postav, preţ de ughi I O, şi cu I
contaşi de postav, iar frate-meu, Damaschin vornicu, iară m-au dăruit cu
cal bun şi cu 5 pietri de grâu şi cu 6 pietri de orz şi cu 1 pistol şi cu
bosagiu şi cu I işlic.
Deci şi eu den ce mi-au fost puterea, dăruitu-i-am ca pre nişte fraţi cu
stânjini de ocină 200 den Flocoş den ocina mea, să le fie dumnealor moşie
stătătoare, lor şi coconilor lor ohabnic(ă) în veaci. Iar cine va sparge frăţiea
dentru noi, sau dentr-alţi oameni, rudenie ale noastre, să fie anatema şi afurisit
de vlădica Iisus Hristos şi de 3 1 8 oteţi iz vă Nikei 1 •
Ş i când n(e)-am înfrăţit, fost-au mărturie: Pană Loiz clucer i Sima căpitan
i Vlădilă, Ion, Sima armaş i Stanciu! logofăt, Anghel roşul2, Miho şi alţi mulţi
boieri, care îşi vor pune peceţile.
Şi pentru mai mare credinţă, pus-am pecetea.
Şi am scris eu, popa Gherghe, cu învăţătura lui Iano.
Pis3 avgust 29, ve leat 7 1 55 ( 1 647).
Jano. Loizoi cluzari. Calotă vătafu. Vlădilă iuzbaşa. Ion căpitan. Anghel
roşu ot Bucureşti.
Eu Leca pitar încă m-am întâmplat la această frăţie.
DANIC, Doc. ist„ CDLXXXIIl/ 1 4.
Copie rom.
1 După pasajul slavon urmează trad. copistulu i : „părinti de la Nikea".

2 powttA.
3 Urmează trad. copistului: „scris".
252
233 1647 (71 55) august 29
t Adecă eu, Nicola, feciorul armaşului ot Colibaş, scriu şi mărturisesc cu

acesta al mieu zapis şi al fiiu-mieu, lu Giurgiă, ca să fie de mare credinţe la
mâna lu Dragomir, feciorul lu Ivăniş ot Prisneni, pentru ca să să ştie că i-am
vândut toată partea mea 1 de moşiie din Priş(neni) toată, de preste tot hotarul din
câmp şi din pădure şi din apă şi cu vad de mori şi din sălişte, din plai di vie.
Şi să să ştie viia că este în Dristila şi cu pomi, însă moşie aleasă ce să chiiamă
Teiul Holmi(i) şi o livadă în dos, alaturea cu L(a)cul Corbului, pre den vale. Şi
o am vândut în rumptă, diript bani gata 750 şi un inel di argint, bani 50.
Şi o am vândut de a me bunăvoi şi cu ştirea tuturor2 megi(a)şilor dimprejurul
locului pentru c(ă) această moşie ce scrie mai sus fost-am-o vândut Necolii ot
Budineşti. Iar Drag(o)mir s-au sculat de-au întors banii ce scriu mai sus şi cu
mini dimpreună, pentru că easte pre lege să fie la moşnini decât la alţie dintr-alte
laturi. Deci, de acum naite, să fie lu Drag(o)mir moşie ohabnică şi stătătoare
până în v(e)ac lui ş[i] feciorilor, nepoţilor [ „ .]3 strinepoţilor4, pentru (că) singur
Drag(o)miru au dat bani [„ .]3 să fie moşie [„ .]3.
Şi la tocmala nostră fost-au mulţi boiri5 şi omeni buni, anume: den Prişneni,
Manolea roşul i Radul lu Bălan ot tam i Drag(o)mir Dugănescul ot tam i Stan
ot tam i Drag(o)tă ot tam i ot Budineşti, Dobromir. Şi am scris eu, Manolea
logofăt ot Budineşti6. Şi Pătru, fratele lu Drag(o)mir cumpărătoriul.
Pis meseţa7 avgust 29 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Eu Nicola. Eu Giurgiă. Eu Manolea. Eu Radu!. Eu Drag(o)mir. Eu
Stan. Eu Drag(o)tă. Eu Dobromir. Eu Manolea.
DANIC, Doc. ist., MDLIV/5 (a).
Orig. rom„ hârtie (3 1 >< 2 1 ) nouă sigilii inelare în tuş.
,
I MEX·
2 Kllmllpop.
3 Loc rupt în orig. : era scris „şi".
4 cmpHHHEnO�HAOp.
S GOHpiH.
6 Iniţial ot Prişni, ulterior barat.
7 Repetat.
234 1647 (7155) august 30
Adecă noi, Constandin, feciorul lu Andonie şi cu Sava, feciorul Iorgăi,

scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis cum să fie de bună credinţă Ia
253
mâna unchiu nostru, Ian(a)chi, cum să se ştie că au fost avut părinţii noştri o
tocmeală cu unchiu nostru, Ianachi, încă mai denainte vreme, de au fost pus
părinţii noştri toată moşie partea lor den Vlădeni, însă partea lu Stan Orbul şi
a lu Hadâr, de au dat unchiu 1 nostru lu Ianachi dentr-aceste doua părţi să ţie el
o parte. Iar unchiu nostru, Ianachi, el încă au fost nişti ţigani, de ai lui. Deci, el
încă au pus toţi2 ţiganii lui la mijloc de au fost făcut frăţie, de să ţie părinţii
noştri den ţiganii lui, iar jumăta(te), ca să fie fraţi şi pre moşie şi pre ţigani. Şi
s-au înfrăţit ei de bunăvoia lor, fără de nici o silă, cum scrie mai sus.
Iar după aceea, când au fost acum, în zilele domnu nostru creşten, Mateiu
Basarab voievod, ia(r) noi am avut pâră cu unchiu nostru, lanache, pentru Mariia
ţiganca şi am mersu de ne-am pârât de faţă înaintea cistitului deregătoru măriei
sale, domnu nostru, jupan Preda slujer, ispravnicul oraşului Flocii. Deci aşa
pârâia3 unchiu nostru lanachi, de zicea cum easte Mariia ţiganca a lui, iar noi
pârâiam cum easte Mariia ţiganca a nostră. Într-aceea, jupânul Preda slujer într-alt
chip nu ne-au putut judeca, ce ne-au dat 6 boiari la mijlocul nostru, ca să ne
tocmească ei cu(m) vor adevăra cu sufletele lor. Într-aceea, aceşti 6 boiari, anume:
Pătru Portărescul şi Frangulea şi [En]uşcul şi Anghel i Hraniti biv judeţ şi
Palaloga, ei s-au strânsu toţi [l]a un loc şi au adevărat pre Mariia ţiganca cu o
fată. Deci ne-am tocmit cum să ne fie ţiganca şi cu fata ei den doua. Deci noi
încă am stătut pre acea tocmeală şi ne-am voit şi ne-am împăcat de bunăvoia
nostră, cum mai multă gâlceavă şi ceartă să nu mai avem unul cu altul, ce să fim
fraţi, cum au fost şi mai denainte vreme.
Şi la această tocmeală a nostră, au fost mulţi preoţi şi oameni buni mărturie.
Şi am scris eu, Constandin logofăt.
Avgust 30 dni, leat 7 1 55 ( 1 647).
Constandin logofăt, fecior lui Andonovici
Tudor judeţ ot oraşul Floci
Sava
ţ Anghel
t Pătru
Franguli
Enuşcul
Palaloga4.
DANIC, M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, V/9.
Orig. rom., hânie (34 x 2 1 ), două peceţi inelare aplicate; începutul repetat şi pe fila a doua.
I 'tfHKb'.
2 u,mou,H.
3 ni.pi.p'l.lll .
254
235 1647 (71 55) august 30
ţ Adecă eu, Ianachi, cu feciori(i) miei, împreună cu Lascar şi cu Vasili şi

cu Costanda, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare
credinţă la mâna lu Costandin şi la mâna Savei, cum să se ştie că au fostu-ne
tocmit mai denainte vreme cu văru-mieu, Andonie şi cu văru-mieu, Iorga, de au
pus totă moşie lor1 , adecă ocina den Vlădeni, parte lu Stan Orbul şi parte lu
Hadâr, de să ţie văru nostru, Ianachi, o parte şi Andonie cu frate-său altă parte.
Şi eu, Ianachi, am pus ţiganii toţi câţi au avut de la părinţi, amu pus la miljoc
să fie fraţi: să ţiu eu, Ianachi, jumătate de ţigani şi Andonie cu frate-său, Iorga,
iar să ţie jumătate şi pre moşie şi pre ţigani. Şi ne-m înfrăţit noi de bunăvoie,
fără de nici o silă, cum scrie mai sus.
Iar după acee, când au fost în zi lele domnu nostru creştin, Mateiu
voievod, iar noi am avut pâră cu nepoţii mi(i): Costandin şi cu Sava păntru
Marie ţiganca şi am mersu de ne-m pârăt de faţă înainte cistitului deregător
măriei sale, domnu nostru jupan Preda slugeriul2, ispravnicul oraşului Floci.
Deci aşa pârâia nepoţii miei, Costandin şi Sava, cum este Marie ţiganca a lor.
Iar eu, Ianachi, [zic ] eam cum este a noastră. Într-acee, jupânul P[reda slu]gerul
într-altu chip nu [ne-au p ]utut judeca, ci ne-u da[t] 6 boieri la miljocu [nos]tru,
ca să ne tocmescă ei, cum vor a[ d]evăra cu sufletele lor. Într-acee, aceşti 6
boieri, anume: Pătru Portărescul şi Frangule şi Enuşcul şi Anghel şi Hraniti
biv judeţ şi Palaloga, ei s-au strânsu toţi la un loc şi au adevărat pre Marie
ţiganca3 cu o fată. Deci ne-u tocmit cum să ne fie ţiganca şi cu fata ei den
doua. Deci noi încă am stătut pre ace tocmelă şi ne-m voit şi ne-m împăcat
de bunăvoie nostră, cum mai multu gâlcevă şi certare să nu mai avem unul
cu altul şi să fim fraţi, cum am fost şi mai denainte vreme. Şi la acestă
tocmelă a nostră au fost mul(ţi) preoţi şi omeni buni mărturie. Şi am scris eu
Ianachi.
Avgustu 30 dni, v ă let 7 1 55 ( 1 647).
ţ lava:Kic;4
ţ Preda slujer, ispravnecul oraşulu(i) Floci
t Pătru Blagodescul
ţ Anghel
ţ Franguli
Enuşcul
ţ Hraniti
Palaloga5.
DANIC, M-rea Sf. Ioan din Bucureşti, V/8.
Orig. rom., hârtie (34 x 2 1 ), trei peceţi inelare.
Copii ibid.: Doc. ist„ MLXXXV/ 1 00; MCD/93.
255
1 Ad. interlinear.
2 Ci\\i':>K1,1Ept'd'A.
3 Iniţial: 4t1rAHrA.
4 „Ianachi".
236 (1647 septembrie 1-1648 august 3 1 ) 7 1 56
ţ Adecă eu, A(n)driu, să să ştie acest zapis de mare credi(n)ţa de la mâna

mea la mâna Ghinei, să să ştie cum i-am vândut on loc în Lazuri, der(e)ptu bani
1 00 şi i l-am vândut de bunăvoie a me ca să-i fie moşie lui şi fecior(i)lor lui şi
nepoţilor lui.
Şi mărturie: Radu! I lu Stoian şi Sta(n)ciul2, fiiu-său şi Ispas, megiaşi de
Turbure. Scris-or di bunăvo(ie), vă leat 7 1 56.
Andre.
DANIC, M itrop. Ţ. Rom., CLVIl/36 v (nr. 2).
Orig. rom., hârtie (29 >< 21 ), scris pe aceeaşi filă cu doc. din 1 644 (7 1 52), f. I. z.
ţ Scris-am noi, megeişi a Cândie şi a lui Stan, ce ne-u loat danainte

vorniculoi să-i tocmim dă niştie moşie, pre nume: Stan ot Mirceştie i Voicu ot
Vâlceni, unchi şui 1 Tatul ot Frăsinet i Badul ot Târnavă, Cânda cu frate-să(u),
Vâlcan, să ţie parte tătine-s(ău), Voine şi u(n)chiu-său, Radu!, Stan să ţie parte
sucru-său, Io Vâlcan pri unde va ave moşie a trie parte. Noi aşa-m aflat co
sufletele noastre şi i-am judecat aşa. Păntru credenţa2, ne-(m) pos şi peceţele.
Stan. Voicu. Tatul. Badul.
Pis eu, popa Vlădilă, vă leatul 7 1 56.
DANIC, M itrop. Ţ. Rom., CXVI/7.
Orig. rom., hârtie (30 >< 1 5).
Copie ibid.: ms. 1 3 5, f. 247.
Rez., Georgescu, Popa, Documente Teleorman, p. 1 63-1 64, nr. 340.
I 'll'K HHW\i'i\.
2 KPEAEHAE!ţA.
256
238 (1 647 septembrie 1-1648 august 3 1) 7 1 56
ţ Adecă eu, Neagoe Ghelescul, cu feciorii 1 mii2, fe(cio)rii 1 Bratului ot

Muşcel ot sudstvo Buzău, scris-am şi3 mărturisăscu cu acest al miu4 zapis ca să
fie de mare credenţă la mâna Barbului căpitan ot Bădene ot sudstvo Săcu(iani),
cum să se ştie că am căzut la o deşugubină să plă(te)scu, că am fost uom de
pirzare. Deci de o seamă de bani am făcut5 cum (am) putut de i-am dat. Iar alţi6
bani am rămas. Deci am mersu de am căzut cu boiari7 şi3 cu megeiaşi8 împriunu
cu preoţi9 la Barbul căpitan, de ne-au făcut bine ughi 50, cum ori 10 să-i dăm
banii 1 1 , or să-i fim rumân.
Iar când au fost la zi 1 2, am făcut cum am putut, de i-am dat ughi 25, iar
alţi 13 bani i-am rămas. Ce pentru ce bani ce i-am rămas, iar m-am rugat
dumnealui 1 4, (am) luat şi3 i-am vândut neşte vie în preţul banilor15, însă 4 pogoane
de vie şi3 4 de ţelină şi3 1 4 stânjeni de ocină 1 6 ot Mu(ş)ciel, dereptu bani gata
ughi 25. Şi3 aceste pogoane sânt pre douo pământuri alăture den hotar până în
matca vâlcelii 17. Ş-am vândutu eu 1 8, de a mea bunăvoie cu ştire totoror fraţelor
de pre (mo)şie, ca să fie dumnealui 1 4 moşâi stătător şi3 coconelor dumnealor,
ohabnecă.
Şi3 la acestă tocmeală, au fost mulţi 1 9 omeni buni şi3 bătrâni, boiari şi3
preoţ, na ime: Dragomir iuzbaşa ot Sărata, Stoian roşul ot Muşcel, Dragostin
roşu20 ot tam, Stoica ot tam roş, Gheorghe al Homocie, Stoian al Draghie ot
Bădeni, Crăciun vtori21 armaş, Crăciun roş ot tam, Voinea roş ot tam, Neagoe roş
ot tam. Şi pentru credenţa, mi-m pus degetul.
Pis measeţa, vă leat 7 1 56.
Eu Neagoe.
DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, XVl/3.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ) .
1 4ie'lo pie.
2 Mie.
3 we.
4 Ad. interlinear.
S 4i'tl'K'tl'T.
6 41\4E.
7 sompe.
8 MEl,IERlWE.
9 npeo4e.
io w pe.
li 6 4H H E.
12
.3 E.
1 3 ""4E.
14 A'll'M H-kA'tl'e.
257
15
SAHEMp.
16
W'IEH'b.
17 R'bl\'IEl\HE.
1s 'ie.
19 M"rft.U,E.
20
powe"r/.
21
mROpie.
Adică noi şase boieri, care am fost luaţi pre răvaş domnesc dinnaintea
domnului nostru creştin, Mateiu voievod Basarab, de jupan Socol cluceru şi de
popa Ezechiil călugărulu, carele au fost trimis egumen Tanasie de la Sfânta
Troiţă ispravnic în locul lui, pă nume: jupan Dragomir vei vornic i pan Barbul
banul i pan Dumitraşcu stolnic Filipescu i pan Neculae vel portar i Gherghe
vistier i Bunea vistier i Neţea aga, ca să căutăm şi să adeverim pentru hotarăle
satului Clici ului şi ale Marotinului, pre hotarăle cele bătrâne şi pietrile ce au 1
fost puse mai denainte vreme, încă în zilile Mihnii voievod şi să îndreptăm şi
pentru nişte pietre ce au fost furate din hotarul Cliciului.
Deci noi aceşti boieri toţi am mersu împreună cu Socol clucer şi cu popa
(E)zechiil călugărulu. Şi am adus şi megiiaşi oameni buni şi bătrâni du prin
prejurul locului. Şi am călcat ocina Cliciului şi cu a Marotinului din cap până
în cap şi aşa am adeverit şi am aflat hotarăle cele bătrâne ale satului Cliciului:
întâiu din malul Dunării până în Gura Goii, malul din Gura Goii dăspre răsărit
este al Marotinului, iar apa este toată a Cliciului. Iar a dooă piiatră este în malul
gârli(i), lângă cale, în vâlcea; şi această piiatră au fost furată, iar noi o am
îndreptat şi am pus-o iar la locul ei, unde au fost mai denainte vreme. Iar a treia
piiatră este lângă lacu, în muchea malului, în groapă. A patra piiatră este în
silişte, peste lacu în drept. A cincea piiatră este în obrajie, în muchea coastii. A
şasea piiatră este lângă gorganu, dăspre răsărit, în groapă. A şaptea piiatră iar au
fost furată, iar noi am pus unde i-au fost locul ei mai denainte vreme. A şaptea
piiatră este lângă bucata dă meiu, în groapă, care cu această arătură dă meiu au
fost tăiat hotarul Cliciului oamenii de la Chisălet. A opta piiatră este la câmp,
la tufă. A noua piiatră este în hotarul Comăţelului, unde să lovescu ocenile în
capete cu ale Mostiştii.
Deci într-aceea, noi aşa am aflat şi am tocmit cum să-şi ţie Socol cluceru
moşiia Cliciului dăplin, că au fost moşie bătrână şi ohavnică, din hotar până în
hotar, cum este hotărâtă şi împietrită mai denainte vreme. Pentru că au fost avut
şi mai denainte, într-alt rându gâlceavă. Iar în zilile domnului nostru plângându-se
Socol cluceru cum că i-au tăiat hotarul Cliciului oameni de la Chisălet; deci
măriia sa, domnul nostru au fost trimis atuncea pre Gherghe vistieru de au
strânsu boieri şi megiiaşi dimprejurul locului şi au aflat cum că au fost hotarul
258
Cliciului tăiat de oameni din Chisălet al doilea rând iar au fost tăiat hotariul
Cliciului. Deci domnul nostru iar au fost trimis pre Mitrea pitaru şi au aflat şi
el iar într-acestaş chip, cum au fost tăiat hotarul Cliciului iar oameni din Chisălet.
Aşijderea şi noi aceşti 6 boieri, noi încă am văzut cum au fost umblat acei boieri
pre dreptate. Drept aceea, şi noi într-acelaş chip încă am aflat, cu sufletele
noastre, cum au fost pre dreptate şi am dat această carte a noastră la mâinile
dumnealui jupan Socol cluceru, ca să-i fie dă credinţă şi stătătoare coconilor
dumisale cu bună pace, în veci, Şi pentru credinţă ne-am pus şi noi peceţile şi
iscăliturile noastre mai jos, să se crează.
Scris în Cornăţelu, leatu 7 1 56.
DANIC, Doc. ist., CCCLXVIIl/ 1 30.
Copie rom.
1 Ce a11, repetat.
240 (1647 septembrie 1-1648 august 31) 7156
Să să ştie cum au vâ(n)dotu eu, Voicelă, feciorul Torcului, Io Stan ot Matiţi

şi Bedicăi de Păcăleşti 4 funi(i) de ocină, Io Stan 2, Bădicăi 2. Acile patru funi(i)
se-au 1 vendotu de malolo de la Şipotu pen c(a)le Corbului. Şi au datu bani gotovi
420. Şi au datu Stan 2 1 O şe Bădica alte 2 1 O.
Şi au fustu aldemeşari: den Matiţi, Radu2 şi Negoe şi Coste Negre şe de
Pecălăşti, Fetul, Mircea, de Mehedinţi, Stancilu rachiiarul.
Şî a fust mulţi omăni buni: şe Negre şe Ursulu, Mane (ot) Păcăleşti. Şe
pă(n)tru cre(din)ţ(a), am pus digitili.
Leat 7 1 563.
DANIC, Ep. Buzău, XLI/1 3.
Orig. rom., hârtie ( 1 5 x 20).
Copie ibid.: ms. 1 73, f. 2 1 9v- 220.
I Ci.4�.
2 .P4Ai.
3 Ultima prop. scrisă cu altă cerneală.
241 (1647 septembrie 1-1648 august 31) 71 56, Târgovişte
ţ Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată Ţara Românească,

nepotul bătrânului şi răposatului 1 Io Basaraba voievod. Dat-am domni ia mea
această poruncă a domniei mele cinstitului boiariului domniei mele, jupan Stroe
259
vei v1 st 1 er şi cu feciorii lui câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui cinci
dealniţe de moşie în satul lzvoranii din judeţul Muşcelului şi cu doao case de
rumâni, anume: Dumitru şi cu feciorii lui. Pentru că această moşie şi rumâni au
fost de baştină ai jupâneasii Stanii spătăreasii, soacra boiariului domniei mele,
Stroe mare vistier, încă de mai dinnainte vreme, şi tot o au ţinut cu bună pace,
până în zilele lui Alexandru voievod.
Iar când au fost atuncea, iar jupâneasa Stana spătăreasa, ea au vândut
aceste cinci dealniţe cu aceşti rumâni carii au fost pre acele delniţe lui Muşat
vistiiariul.
Însă după moartea lui Muşat vistiiariul, iar feciorul lui, anume Vasilie
spatar, el au vândut toate dealniţile sale de moşie, câte au avut în satul Izvoranii,
pre unele domniei mele, iar pre altele altor boiari. Iar după aceea, domniia mea
am dăruit şi am miluit cu acele dealniţe şi rumânj carii i-am cumpărat de la
Vasilie spatar, feciorul lui Muşat vistiiariul, şi cu altele care le-am cumpărat de
la alţi oameni, pre sfânta mănăstire a domniei mele din Câmpul Lung, hramul
Adormirea prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, şi cu rumânii.
Deci, când au fost acum, au venit înaintea domniei mele, Stroe vel vistier
în divanul cel mare, zicând cum că au vândut Vasilie spatar şi nişte dealniţe şi
rumâni, care au fost de baştină ale soacrăi lui, jupâneasii Stanii spătăreasii, care
le-au şi vândut soacră-sa lui Muşat vistier şi easte el volnic să răscumpere de la
Vasilie spătariul, feciorul lui Muşat vistier, iar nu easte altul volnic ca să le
cumpere pre dânsele, căci au fost ale soacră-sei, jupâneasii Stanii de ohăbnice.
Drept aceea, domniia mea însumi am căutat şi am adevărat foarte bine cum
că au fost aceste cinci dealniţe ale lor de baştină. Pentru aceea am judecat
domniia mea, de vreme ce au fost ale lor de baştină aceste dealniţe şi rumâni
şi le-au vândut ei lui Muşat vistier, iar acum feciorul lui Muşat vistier iar le face
pre dânsele de vânzare, ei sânt volnici să le răscumpere, iar nu sânt alţii volnici,
pentru că au fost ale lor de baştină. Însă să întoarcă sfintei mănăstiri a domniei
mele cheltuiala pe trei dealniţe şi pe Ioachim rumânul cu feciorii lui. Şi Stanciului
logofăt din Bogăteşti să-i întoarcă cheltuiala pe doao dealniţe şi pe Dumitru
rumânul. Pentru că aceste delniţe au fost dintru acelea care au vândut jupâneasa
Stana lui Muşat vistier şi aceşti rumâni, Dumitru şi Ioachim iarăşi dintru acei
rumâni. Deci au venit boiariul domniei mele, Stroe mare vistier şi au întors toată
cheltuiala sfintei mănăstiri din Câmpul Lung şi o au dat în mâna părintelui
igumenului Melhi dinaintea domniei mele, în divanul cel mare, încât am cumpărat
şi domniia mea aceste trei dealniţe şi cu Ioachim rumânu de la Vasiliie spătar,
iar Melhi igumenul să cumpere sfintii mănăstiri altă moşie cu acei bani, ca să
nu să strice mila domniei mele. Şi iar au întors boiariul domniei mele, Strai vel
vistier şi Stanciului logofăt din Bogăteşti cheltuiala lui dinaintea domniei mele,
pre doao dealniţe şi pre un rumân, anume Dumitru şi cu feciorii lui, încât au fost
cumpărat şi el de la Vasiliie spătar, feciorul lui Muşat vistieriul. Pentru că aşa
i-au ajuns pre dânşii judecata şi legea. Pentru aceia am dăruit şi domniia mea
260
cinstitului boiariului domniei mele, Straie vei v1st 1 er, această carte a domniei
mele, ca să-i fie lui aceste cinci dealniţe şi aceste doao case de rumâni moşie
ohabnică, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui, în veci. Şi de nimenea
să nu să clătească, după zisa domniei mele, că însumi domniia mea am zis.
Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Ghionna vei ban de la
Craiova i jupan Dragomir vei dvomic i jupan Radul vei logofăt i jupan Diicul
vei spatar i jupan P.reda vei cliucer i jupan Soco12 vei stolnic i jupan Drăguşin
vei paharnic i jupan Constandin vei postelnic. Şi ispravnic, Radul vei logofăt.
Şi am scris eu, Soare logofăt, în scaunul oraşului Târgoviştii, leat 7 1 56.
DANIC, Doc. ist., XXIX/ 1 25.
Copie rom., după trad. rom. din secolul al XVIII-iea.
Altă trad., ibid., XXIX/ I SO.
1 p...nowcAT's°A�H.
2 Greşit; în această perioadă mare stolnic era Barbu Brădescu.
242 (1647 septembrie 1-1648 august 31} 7156
Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Dat-am domnia

mea porunca domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Sfintei Troiţe din
Bucureşti şi părintelui egumen Paisie ca să fie volnic cu parte den sat Paraipanilor
care sat (au fost) al dumnealui Mitrei cu această carte a doamnei mele ca să-şi
ţie moşia satului însă din coşările Giurgiului şi de acolo în vale la puţ şi la Lacul
Boului, den sus de acolea la Măgura mai sus stânjeni 80 şi acolo la Scumpie, iar
den sus şi de acolo la heleşteu la capul crângului din sus şi de acolo face iar
hotarul apa până la hotarul turcescu, ca să-i fie tot venitul care este la acest
pământ: grâu i orz cu vama de peşte, cu morile şi cu tot venitul care este, că este
miluit de răposatul Radul voievod şi de fiul lui, Alexandru voievod şi de Alexandru
vodă Iliaş şi de Leon voievod. Şi aşijderea şi domnia mea, văzând atâtea cărţi
miluitoare, întărit-am şi domnia mea sfintei mănăstiri 1 această milă ca să fie
mănăstirii de hrană şi de întărire, ca să stăpânească această moşie. Încă şi nişte
coşării turceşti care au fost pe moşia mănăstirii, încă am trimis domnia mea de
le-au spart. Iar cine va ispiti [ . . ]2 peste cartea domniei mele, acel om certare va
.
lua. Şi însuşi am judecat domnia mea, leat 7 1 56.

DANJC, M-rea Radu Vodă, XLVIIl/7, f. 3v. (nr. 1 1 ).
Copie rom.
Alte copii, ibid.: ms. 256, f. 704; fond Creţulescu-Lahovari, ds. I 578, nr. I .
1 Post „mănăstiri", c11.

2 Indescifrabil.
26 1
243 (1647 septembrie 1-1648 august 3 1 ) 71 56
Stan Cârligescul din Ţigăneşti cumpără de la Neacşu din Priboieni parte de

moşie în Priboieni cu 4 ughi.
DANIC, Ms. 690, f. 60v.

Rez.
Alt rez. ibid., M-rea Cotroceni, VII/I I (nr. 1 4).
Menţ., Ionescu, lsroria Cotroceni/or, p. 20.
244 (1647 septembrie 1-1648 august 3 1) 7 1 56
Au8(e n tK6) y p a µµa r nu Ma -r a i p 6 o a o i â n de; -r 6 v n o a-r e A.v tK6v

Kwv . a-rav-riv o u .. Ka -r aKo
- . . 6 v va t � o u ataa11 -rtjv 6:y o p a aµev 11 v ..-r ol>
(tv
µ o uaiav de; -r o xo-r a p t KA.n (evt o n oD ov o µa(e-rat Ou p a 6 i a 6: n 6
OK"tW µoav a v o u c; Ka "t ' o v o µa 11 -r at: 6: n 6 "t O V � p ay ouA. Kai Ma g iv, 101 ;
6: n 6 -r6v � -ra v o v ă: o e A.cpou r n u � p ayo uA., 201 ; 6: n 6 -r 6 v Ku pKo Kai
iUA.ouc;, 40 1 ; 6: n 6 -r 6 v "On pa Kc d ăA.A.o u c; -r p etc;, 201; 6: n 6 -r 6 v Ao u n o 11 e
Kai ă: A. A. o u c; o u o, 201 ; 6: � 6 -r 6 u � -r av-r(ouA. -r o l> � o cp p 6v te, 101 ; ă: n o -r tj v
� ft µtj -r p a Y,UV1) "t OU MtxaA.t, 101; Kai a u µ n o aoDvtat „ O A O "t T] <; au -rwv
o:tivtT]: 140. BpiaKO V·"t(at) Kai a i Ka8o A. uca k "tWV µ o avav wv o µ.o A. o ytat i;
n a p o µ o i w i; ye y p a µ µ t v a i c; .
S cr-isoare domnească a lui Matei vodă dată postelnicului Constantin

Cantacuzino pentru stăpânirea moşiei sale, cumpărată în hotarul Clinceni, care
se numeşte Ursoaia, de fa opt moşneni, adică după nume sunt: de la Dragul şi
Marin, stânjeni · TD; de la Stan, fratele lui Dragul, stânjeni 20; de la Chirco şi
·
alţii, stânjeni 40; de la Opra şi alţi trei, stânjeni 20; de la Lupoaie şi alţi doi,
:st'ânjeni 20 ; de la Ne'agoe şi alţi doi, stânjeni 1 0; de la Stanciu! al lui Sofronie,
stânjeni 1 O; de la Dimitra, femeia lui Mihali, stânjeni 1 O; şi împreună se însumează
toate la stânjeni 1 40. Se găsesc şi mărturiile moşnenilor de asemenea scrise.
DANIC, Colecţia Doc. Munteneşti, XXV/87 (nr. 41 ).

Rez. gr.
1 Slova este precedată de t:>K.
262
245 1647 (7 156) septembrie 4
Adică eu, Badea şi cu frate-mieu Drăghici, feciorii Mariei de Rumâneşti,

dat-am acesta al nostru zapis cum să fie dă mare credinţă la mâna logofătului
Lăudat şi la jupânesăi lui Maria şi la coconii lor, cum să să ştie că i-am vândut
parte dă moşie ceia ce am cumpărat de la Dragnea şi de la Nicolcea, de la
surorile de la această doao, parte lor dân Româneşti, stânjăni 60, drept ughi 1 5
pre bani gata, şi am 1 vândut de a noastră bunăvoie, ca să fi e lor moşie şi
coconilor şi nepoţilor lor în veci.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi megiiaşi dâmprejurul locului, anume:
Crăciun Copăcean i frate-său Dobre ot tam, Tudosie ot tam, Albul snă popei ot
Curăteşti, Nidelco ot Dărăşti, Dumitru mazilul şi fie-său, Radu ot Novaci.
Pis popa Vlaicul ot Curăteşti. Şi pentru credinţă, am pus şi peceţile, alţii
degetele. Measeţa septemvrie 4, vă leat 7 1 56 ( 1 64 7).
Eu popa Vlaicul ot Curăteşti.
Eu Albul snă popei ot Curăteşti.
DANIC, Doc. ist., CMXXXIIl/1 6.
Copie rom.
I A'tJ.
246 1647 (71 56) septembrie 4
Adecă noi, aceşti şase boiari cari amu fostu luaţi înaintea dvomicului Manole
ca să tocmimu pre ceşti megiaşi, cari [a] 1 u scumpărat ocina cari au fostu vândutu
vomicului Hrizi [ . . . ] 1 la Dăncişi amu aflatu noi, aceşti boieri, anume: Dan
vătahul ală [ . . . ] 1 , Preda din Teişani i Dragomir din Ceraşi, din Sibiceu, Frăce, din
Sibiceulu Bratului, Neagu! lui Marco, din Chiojdu, Bârsan. Şi amu judecatu pre
dereptu aceşti omeni, cari ne-au luatu să-i tocmimu judeca [ . . . ] 1 dereptu [ . . . ] 1
înaintea [ . . . ] 1 şi Crăciun din Zeletin [ . . . ] 1 să ţi[ e] 1 9002 aspri, Dumitru, fratele
Neciul aspri 1 1 50 [ . . . ] 1 , Topci aspri l OOO [ . . . ] 1 lu aspri 1 1 502 i Stănislavu aspri
700 i Neagoe 600 [ . . . ] 1 Dumitru [ . . . ] 1 Vlad Poliţ aspri 400 i Catrina aspri 370.
D[eci] noi amu judecatu şi am lăsatu să ţie cum au [ . . . ] 1 bani cu[m] 1 sânt scrişi
mai sus [ . . . ] 1 • Şi au cumpărat Dumitru cu feciorii Cârstea, un loc de casă şi a
[ ] 1 că au fostu scumpărat de la [ . . . ] 1 dreptu 330 aspri şi locul au fostu împietrit
• • •
de cătră toţi fraţii.

Şi cându amu judecat au fostu mulţi boieri şi megieşi şi preoţi, anume: popa
Simion ot Zeletin i Dumitru de C[ . . . ]3, Stanei ul vătahul ot Zeletin şi [ . . . ] 1 mulţi
263
împrejureni dim[preju] 1 ru, anume: di Bătr[âni] 1 , Şerban [ . . . ] 1 i şelariu Dumitru
i Văsii i Şerban. Şi derept credinţa, am pus peceţile.
I pis popa Stoica. Pis measeţa septemvrie dni 4, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Dan. I Preda. I Dragomir. I Frăce. Negul. Bârsanu.
DANIC, Ms. 1 233, f. 45 1 .
Copie rom.
1 „Loc deteriorat în actul vechi", paranteze şi nota copistului modem.

2 Barat în copie.
3 Indescifrabil.
247 1647 (71 56) septembrie 5
ţ Adecă eu, Voinea, sân Dragomirei, nepotul lui Podeş ot Chereba, scris-am
zapisul 1 meu să fie de mare credinţă la mâna lu lorgachi vornic cum să să ştie
că amu vândut u(n) pogon şi o ced(v)ârte dereptu ughi, însă pogonul 9 galbene,
cedvârtea ughi 2, costande 5, însă cu locul de suptu eale nedejnici. Şi am vândut
de a mea bunăvoi, fără nece o silă. Şi măreturie2: Drăghici i Mircea ot Chereba,
egumenul Manuil de la sfete Uspenie i Radul3, Iorgachi ot Ionoteşti. Şi pentru
credenţa pusu-mi-am şi degetul.
Pis measeţa septemvrie dni 5, vă leat 7 1 56 ( 1 647). Pis popa Dragomir ot
Poine.
Drăghici. Mirece. Radul3. Eu Voinea. Eromonah4 Manoil. Iorgachi.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., LXV/ 1 5.
Orig. rom., hârtie (30 x 20,5).
Copie ibid.: mss.: 1 30, f. 306 v; 1 32, f. 1 05 ; 36 1 , f. I Ov- 1 1 .
I 3AnHCA\{.
2 M'bpET\{pie.
3 p 6.AA\{.
4 EpMAHAX.
248 1647 (71 56) septembrie 8
ţ Să să ştii acista zapis al svintii mănăstiri Pinul pintru că au avut [i]guminul

di la Pin şi cu Dragomir izbaşa ctitorul, gâlceavă cu Macarii iguminul di la Găvani
pintru Poiana Manciului, zicându Macarii cum easti acea poiană a Găvanilor. Iar
cându au fost la tâmosaniia svintii mănăstiri cari au făcut măriia sa domnu nostru
264
Io Matii Băsărab voievod, venit-au popa Vlaicul di la svânta mitropolie trimis di
măriia sa domnu nostru şe popa Mi[hai di] la ip(i)sc(o)pii ot Buzău şe Radul
căpitan di Buzău şi Popescul izbaşa. Dici se-au sculat Calivit călugărul cil bătrân
di la Pin di au mărturisit cu suflitul lui înaintea noastră, cum acea poiană nu easte
a Găvani[lor], ci easti a mănăstirii Pinului. Ci cându au fo[st] în zilele lu Şirban
voievod, o au cerut eguminul Găvanilor, anume Efrem, de să-şi cosească făn. Dici
iguminul Pinului le-au dat acea poiană di şi-au cosit făn, iar altă treabă n-au avut.
Iar dup-aceea, acum prindu dor de acea poiană şi zic că easte a Găvanilor. Iar
Calivit călugărul cil bătrân şi schimnic aşa au mărturisit cu suflitul înaintea nostră,
cum easte acea poiană a Pinului, di moşie. Şi au mărturisit şi alţi schiteni bătrâni
carea se-au tâmplat acolea la tâmosanie. Dici aşa mărturisim şi noi cu suflitili
noastre cum am auzit din gura acilui călugăr bătrân şi schimnic. Aşa să să ştie.
Pis septemvrie 8 dni, leat 7 1 56 ( 1 647).
Şe pentru credinţa, ne-am pus şi piceţile.
DANIC, Ep. Buzău, LII/3.
Orig. rom., hârtie (34,5 x 2 1 ,5), două sigilii inelare.
Copie ibid.: ms. 1 72, f. 338.
249 1 647 (7156) septembrie 1 0
t Adecă noi, 1 2 boiari ce am fost loaţi pre răvaşe domneşti, co censtet

deregăturol buiar dumneilue Necoară vei portar scres-am zapis(u)lu nostru la
mâna megeiaşilur ot Berciogov şi a lu Ventâlă vătah să fie la mâna lur, corn să
se ştie că am ales ocenă dumnescă den megeişască. Şi iar să se ştie ce au rămas
ocena megeişască şi ie împitretă de cătră a dumnescă şi iaste ocenă megeişască
den petra, den silişte, până-n Gorgan(u)lu lo Topur stânjeni 1 3 1 5 şi a dua petră
dumnescă până-n hotar(u)lu Codrenilor ocenă megeişască stânjeni 1 750, a treia
petră domnescă den braniştii de mij loc până-n Băşicoţa Codrenilur, ocenă
megeişască stânjeni 1 780, a patra trăsoră de la lacol den câmpo den grapa
poţoloi până-n hotar(u)lo Codrenilor la Ulmuleţ stânjeni 560.
Şi am adevărat nui co sofletele noastre, pentro credenţa ne-am pos şi
degetele. Acesta am scris.
Pis septemvrie dni 1 0, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Dubre logofăt. Mateiu. Necolce. Cârstian. Bogdan iuzbaşa. Anghel.
Drăguşân ceuşol. Galce. Dubrotă iuzbaşa. Stoica. Eftenie. Cârstian 1 •
DANIC, Doc. ist., CDXIl/73.
Orig. rom., hârtie (33,5 x 2 1 ).
Copie ibid.: CDXII/74; ms. 1 233, f. 452.
1 Doc. a fost transcris diplomatic.
265
250 1 647 (7 1 56) septemb rie 10
ţ Adică eu, jupâneasa Muşa, ce am fost jupâneasa Iorgăi, fratele jupâneasii

Chiranei logofeteasa lu Grigorie biv vei logofăt şi cu fie-mieu Sava, împreună
scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la
mâna dumnealui jupân Neagu! vătaf de aprozi şi de postelneci, feciorul jupânului
Constandin din Vaideei, ot sudstvo Prahova, cum să să ştie cându au fost acuma
în zilile domnului nostru Io Matei Basarab voievod, iar eu, jupâneasa Muşa şi
cu fii-mieu Sava, vândut-am dumnelui o grădină cu vie aici în oraş în Târgovişte,
lângă bisirica Pârvului postelnec, drept ughi 95 bani gata. Pentru că această
grădină cu vie ce scrie mai sus fostu-nă-u şi o am de cumpărătoare încă mai
dinainte vreme, jumătate de grădină de la Stanciu!, nepotul jupânului M anole,
iar altă jumătate de grădină de la călugării de la mănăstirea de la Stelea cu zapise
de la mâna lor de vânzare şi cu mulţi boieri şi oameni buni mărturie, scrişi în
zapise 1 • Iar acuma noi o am vândut dumnelui jupânului Neagului vătaf de a
noastră bunăvoie, fără de nici o silă de către nimilea şi cu ştirea a mulţi boieri
şi oameni buni carii au fost la tocmeala noastră şi-şi vor pune mai jos peceţile
şi iscăliturile. Aceasta scriem şi mărturisim şi pentru mai adevărată credinţă,
pusu-ne-am şi noi peceţile şi iscăliturile ca să să crează.
Şi am scris eu, Dima logofăt, în cetate în Târgovişte, septemvrie I O zile,
7 1 56 ( 1 647).
ţ Eu Muşa jupâneasa Iorgăi.
ţ Eu Sava, fecior jupânesii Muşii.
DANIC, Ms. 1 27, f. 398.
Copie rom.
EDIŢII: Patra, Tezaur documentar, p. 24 1-242.
I CAnt1C�i\.
251 1 647 (71 56) septembrie 1 0
+ MHAOCTiK' (lio:t<iK'), i w MATiK' liAcApAsA soeROAA H rocnoAHH'h.

IIHWHM rocnOACTRO MH voua câmpulu(n)genelor1 şi voua tuturor carii aviţi vii
pre moşiia sfintii mănăstiri ce să cheamă2 hramul Sventa3 Troiţă la Văleni,
dau-vă în ştere domnea mea că v-aţi plâns înaintea domni(i)i mele cum că nu vă
puteţi plăte vinăriciul cu bani. Deci iată că acum v-am lăsat domnea mea să daţi
pentru vinărici vin, să nu daţi bani. Deci să căutaţi în vreme ce viţi videa această
carte a domni(i)i mele, iar voi să vă daţi vinăriciul vin, însă domnise de 1 O
266
vedre4 1 vadră şi boirisc, iar den 1 O vedri4 I vadră şi cu buţili vostre şi să fii
vasi buni, iar părintili să aibi a şi-l duci cu carăle lui la sfânta mănăstere. Iar
alt val sau alte cuvinte cu părintele să nu faceţi, că apoi viţi avea şi certare de
cătră domnea mea. Acest vă fac în ştiri domnea mea. H HcnpARHHK, pE'i
rocnOAC'l'RA MH.
fiHC CEn'l'EMRpiE Î AbHH, 81:. A-fi'l' _x.3jiii'S ( 1 647).
iw MATiJO sweswAA, MHAOCTiJO Eo�iJO rocnOAHHb.
iw MATEI-O ROEROAA (m.p.)
DANIC, M-rea Radu-Vodă, XVIIl/ 1 8 .

Orig. rom., hârtie (30 " 20,5), pecete aplicată.
Copie ibid., ms. 256, f. 587 v.
I K'bMn'll'Al5'1.rhtteAl5'p.
2 K-hAM'b.
3 cmAA.
4 B-hAAE·
252 {1647 septembrie 1-1648 august) 1 0, 7 1 56
Adică eu, Hrizan ot Drăgoieşti, împreună cu jupâneasa mea Negoiţa, fata

lui Dragomir Ciorescu ot Săcşori, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis
ca să fie de mare credinţă la mâna Stoichi(i)i logofătu, sin Şărban logofătu ot
Săsciori, vnuc Seman sudţu, ca să să ştie când au fost acum în zilele mări(i)i sale
domnului nostru Io Matei Basarab voievod noi am vândut 45 de stânjini de ocină
în Găneştii de Sus lui Loizu clucer cu 1 800 aspri. Iar Stoica logofăt, dacă au
prins de veste, având ocină în Găneştii de Jos şi fiind mai volnic a cumpăra
dumnealui această ocină a noastră din Găneştii de Sus, datu-ne-au bani 1 800 de
am întors lui Loizu clur.er şi au rămas această ocină vândută de noi pre sama
Stoichii logofăt din câmp, din pădure, din apă, din şăzutul satului şi despre tot
hotarul, moşie ohabnică dumnealui (şi) coconilor în veci.
Şi mărturie: jupan Costandin vei postelnic i Gherghi clucer Băleanul i Ivan
clucer Boteanu! i ot Poienari, Mâinea postelnic i popa Ieremia ot Sveatam Petcu
i ot Săsciori, popa Nancul i Aldea mazil i ot Boleasca, Montea şi mulţi oameni
buni. Pis Dumitru logofăt ot Târgovişte. I 1 O dni, vă leat 7 1 56.
Eu Hrizan. Costandin vei postelnic. Gheorghe clucer Băleanu mărturie.
Mareş logofăt măr(turie). Eu popa Irimie ot Sveata Petca. Eu Mâinea
ot Poienari. Radu! clucer ot Şchei. Eu Hrizan.
DANIC, Doc. ist., MCCXXXV/9.
Copie rom.
267
253 ( 1 647 septembrie 1-1648 august) 1 0, 7 1 56, Târgovişte
t MHAOc'T'iEJO Eo:;>KiEJO, i w MA'T'EH EAcApAsA s.oes.oAi H rocnoAHH"h

R"hCOH 3€Mt\€ 'ts'rrppORt\AXiHCKO€. ĂARA'T' rocnO;\C'T'RO MH cifO nORENRHi€
rocnOAC'T'RA MH no'l'1'€HHOM4is' soNkpHH rocnOAC'T'RA MH :;>K4is'nAH EAps4is't\
SAH41s't\ W'T' IIorzlH H c'bc cHHORH ero, €t\HU,H:;>K€ Eon. AAPORAX, mKO;t<E AA
EC'T' eM4is' nMORHHO .3A C€t\O W'T' Ae1,1epAU,H W'T' CO\(Ac'T'RO MEXEAHU,H C"hC
RE'IHHiH, KMHKO ce wsp"k'T'At\ .3A A"kAiHO, H c'bc R"hc XOAOKOM w'T' nMfO
H W'T' w4is'M4is' H W'T' ROAA H W'T' CEAAt\H4JE C€t\OR H C"hC RHHOrpAA4is' H W'T'
n4is'cs.4is'Ai H W'T' npe.3 R"hC XO'T'ApOM no C'T'ApH XO'T'ApH H BEt\"kSH, nOH€;.K€
ec'T' 'T'Oro cet\O Ae1,1EpAU,iH nMORHHO .3A cEAO, BHt\A EC'T' cs."k'T'OM4is' MOHAC'T'Hp
.30R€MAro .iKH'T'HmH4is't\, XPAM cs."k'T'H ĂHMi'T'pie.
T A:;>KE, K"hAA EC'T' SHt\ HHH"k, R"h AbHH rocnOAC'T'RA MH, no s.p"kME
K"hAA EC'T' SHt\ rotnOAC'T'RO MH HA C'T'Ot\ rotnOAC'T'RA MH 4is' E4is'11.:4is'pE4-1H, A
W'T'"hU,4is' Rt\"hAiKA i wAH HAC'T'ARHHK41s't\ cs."krlH MOHAC'T'Hp IKH'T'imH4is't\, WH
EC'T' CMO'T'pHt\ PAAi 'T'Oro C€t\O ĂE1,1€pAU,iH, c4is'4-1H €AHH C€t\O AAt\HKO W'T'
cs."k'T'AA MOHAC'T'Hp H npE.3 p4is'KA H HE HMAt\ cs."k'T'AA MOHAC'T'Hp HH EAHH
nMs4is' W'T' 'T'AM, C"h'T'ROpHt\ EC'T' 4is'c'T'pOEHiE H npOMEH"kHiE C"hC nO'l'T'EHHOM4is'
SM"kpHH rocnOAC'T'RA MH :;>K4is'nAH EAps4is't\ SAH4is't\ , 'T'EpE EC'T' AAt\ EM4is' 'T'Oro
CEt\O AE1,1EpAU,iH, not\ORHH, C"hC RE'IHHiH H c"hc R"hC XOAOKOM, A ;t<4ls'nAH
EAps4is't\ SAH4is't\ WH EC'T' AM CR"k'T'"kH MOHAC'T'Hp IKH'T'imH4is't\ 'IAC'T' ero .3A
A"kAiHO W'T' RlMHHK, HrAE:;>K€ EC'T' CR"k'T'AA MOHAC'T'Hp, H 'IAC'T' ero W'T'
X"hpcos.A H w'T' IIpoAi"A H w'T' Ot\ARHRA, w'T' s.c-tx '1'p€'1'Aro 'IAc'T', KMH
€C'T' SHt\ H.36pAHHt\ '1'€X S SM"kpH H 'T'EX iif BM"kpH. H AARM EC'T' �4is'nAH
EAps4is't\ SAH4is't\ CR"k'T'"kH MOHAC'T'Hp IKH'T'imH4is't\ H MOC'1'4is't\ Ero W'T' .iKHt\ W'T'
HA RlMHHK H RHHOrpAA4is' H R"hc, mKO:;>KE AA ec'T' W'IHHE PAAi W'IHH"h H
A"kAiHo PAAi A"kAiHO, €4JE:;>K€ HAHAOSp€ A"kAiHE W'T' AE1,1EpAU,iH, mKO;t<E
AA s4is'AE'T' ;t<4ls'nAHOR EAps4is'A OR SAH41s't\ H noM"kH"h, €M41s' H poAi'T'Et\iH €M41s',
KAKO RHA"kXOM rocnOAC'T'RO MH H KHHru W'r"hU,4is' Rt\"hAiK"hR i wAH K4is'nHO
C"hC R"hC cosopoM CR"k'T'"kH MOHAC'T'Hp IKH'T'imH4is't\ H C"hC MHOSH S M"kpH
CR€Ai'T'Et\iH, HAnHCAHH 4is' KHHr .3A 4is'c'1'pOEHi€ H .3A npOMEH€HiE W'T' AOSpO
ROt\"k HM, SE3 HH EAHA CHt\OC'T' W'T' K"h HHX'T'O.
H R"hc AP"h;t<At\ EC'T' :;>K4is'nAH EAps4is't\ SAH41s't\ 'T'Oro CEt\O Ae1,1EpAU,iH H
npOM€HiE C'l.C AOSpO MHpHO. "' K"hAA EC'T' SHt\ HHH"k, AKO MHH41s't\ .i, t\"k'T'i
A er4is'M €HHA HHKOAHM I W'T' .iKH'T'ill.\H H C'l.C npO'IH KM4is'rEpH, WHH EC'T'
CKO'IHt\ np4is'x HA AHRAH. H H3RAAHt\ EC'T' H EAHA KHHr rocnoAC'l'RA MH
p€K4is'4JHX KAKO €C'T' SHt\ AAt\ H nOMHt\ORAt\ :;>K4is'nAH EAps4is't\ SAH41s't\ ciH RHWE
pe'ieHiH A"kAiHe HA cs."k'T'AA MOHAC'T'ttp .3A noM"kH"h, xo'T'"k4-14is' AA AP"h:;>KH'T'
" 'IAC'T'i SAH41s't\OR EAps4is't\ H cet\o Ae1,1epAU,iH. H HH:;>KE ec'T' HMM 3Anttc
W'T' HA EAps4is't\ SAH41s't\ .3A MHt\ORAHie HH:;>KE HH4JA, AH4is' EC'T' SHt\ C'b'T'ROpttt\
'T'A KHHr C'l.C t\ACKAHie. H npittAE'T' npEA rocnOAC'T'RA MH 4is' REt\HKiH AHRAH
268
TEPE CE n p-kwE CE .34 AHl.ţ�. .G"L. TOM, rocnOACTRO MH C"L.M rAEAAX H
C�AHX no n pABA H n o .3AKOH Eo;.Kit0, K�nHo c"L.c RCHX MH no'iTEHHMi
npARHTEAi rocnOCTRA MH HCTHHCTROBAA H rocnOACTBO MH KAKO ECT
XOAHA KAA�rEpiH SE.3 npAROCTitO H C"L.C TA KHHrA KpHRA, A" npHTECH�ET
A-kAiHE SM-kpHH rocnOACTBA MH BHWE nHC. TA;.KE ECT WCTAA E�MEH
H C"L.C KAA�rEpiH WT ;f\HTiRlH WT .3'1KOH H WT C�;iKAEHiE H SErAA ECT
C"L.C KHHr C"L.C B'hC WT .3A-k. "- 44JEAH;.KE H.3RAAHT H-kKOrAA H-kKiH KHHrH,
AA HE CE s-kp�ET H'h B'h.3HMAET WT p'&'KAMH HX H HE WT KOrO;iKAO
[ HEnOKM-kSHMO nopH.3MO] 2 rocnOACTBA MH.
GE;.KE �so H CBEAiTEAH nocTARHX rocnOACTRO MH: ;iK�nAH fiwpMA
BEA SAH H ;iK�nAH ,t\pArOMHp REA ABOpHHK H ;iK�nAH .PAA\j'A BEA Awrw4>ET
H GTpOE BEA BHCTimp H ,t\iHK�A BEA cnATAP H [ „. ] 3 ,t\pA�WHH'h BEA
nEXAPHHK H PAA\(A MHXAA'iA REA KOMHC H ;iK�nAH K ocTAHAHH REA
nocTEAHHK. H HcnpARHHK, ;iK�nAH PAA\(A REA AOro4>ET.
IIHc A�MiTp� Aoro4>eT R'h HACTOAHH rpAA� Tp'hrORH4-1e M-kC.t.1.ţA
( ... ) 3 T Ab.HH H WT 4.AAMA B'h A-kT )C.ijiiiS .
t iw MATet0 RWEBWAA, MHAOCTit0 Eo;.Kit0 rocnoAHH 1..
iw MATEIO ROEBOAA (m.p.)
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier
al domniei mele, jupan Barbul banul din Poiana şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit
Dumnezeu, ca să-i fie jumătate din satul Degeraţi din judeţul Mehedinţi cu
vecinii, câţi s-au găsit de moştenire, şi cu tot venitul din câmp şi din pădure şi
din apă şi din vatra satului şi cu vie şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul după
vechile hotare şi semne, pentru că acest sat Degeraţi, jumătate de sat, a fost al
sfintei mănăstiri numite Jitianul, hramul Sf'antul Dimitrie.
Astfel, când a fost acum, în zilele domniei mele, pe vremea când am fost
domnia mea în scaunul domniei mele, în Bucureşti, iar părintele vlădica Ioan,
nastavnicul sfintei mănăstiri Jitianul, el a socotit pentru acest sat Degeraţii, fiind
un sat departe de sfânta mănăstire şi peste mână şi nu are sfănta mănăstire nici un
folos de acolo, a făcut întocmire şi schimb cu cinstitul boier al domniei mele jupan
Barbu) banul, de i-a dat lui acest sat Degeraţii, jumătate, cu vecinii şi cu tot
venitul, iar jupan Barbul banul a dat sfintei mănăstiri Jitianul partea lui de dedină
din Iamnic, unde este sfănta mănăstire, şi partea lui din Hârşova şi din Prodila şi
din Slaviva, din toate a treia parte, cât au ales cei 6 boieri şi cei 1 2 boieri. Şi a
dat jupan Barbul banul sfintei mănăstiri Jitianul şi podul lui de pe Jiu de la Iamnic
şi via şi tot, ca să fie ocină pentru ocină şi dedină pentru dedină, încă mai bune
dedinele decât Degeraţii, ca să fie jupanului Barbul banul şi pomană, lui şi părinţilor
lui, cum am văzut domnia mea şi cartea părintelui vlădica Ion împreună cu tot
soborul sfintei mănăstiri Jitianul şi cu mulţi boieri martori, scrişi în cartea de
întocmire şi de schimb, de bunăvoia lor, îară nici o silă de la nimeni.
269
Şi a tot stăpânit jupan Barbul banul acest sat Degeraţii şi schimbul cu bună
pace. Iar când a fost acum, dacă au trecut 9 ani, egumenul Nicodim 1 de la Jitian
şi cu ceilalţi călugări, ei au sărit cu pâră la divan. Şi au scos şi o carte a domniei
mele, spunând că a dat şi a miluit jupan Barbu! aceste dedine mai sus-zise la sfânta
mănăstire de pomană, voind să stăpânească şi părţile banului Barbu! şi satul
Degeraţii. Şi nici n-au avut zapis de milă de la Barbu! banul nici nimic, ci au făcut
acea carte cu înşelăciune. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan de
s-au pârât de faţă. Întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate
şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele
şi am adeverit şi domnia mea că au umblat călugării fără dreptate şi cu acea carte
strâmbă, să cotropească dedinele boierului domniei mele mai sus-scris. Astfel, au
rămas egumenul şi cu călugării de la Jitian de lege şi de judecată şi au fugit cu
carte cu tot de aici. Iar dacă vor scoate vreodată nişte cărţi, să nu se creadă şi să
se ia din mâna lor şi de nimeni [neclintit după porunca] 2 domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Gheorma mare ban şi jupan
Dragomir mare vomic şi jupan Radu! mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul
mare spătar şi [ . . . ]3 Drăguşin mare paharnic şi Radu! Mihalcea mare comis şi
jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
A scris Dumitru logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna [ . . . ]3 1 O zile
şi de la Adam în anul 7 1 56.
ţ Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
DANIC, Doc. ist., CXXXIV/8.
Orig. slav., perg. (32 x 45), pecete timbrată.
I MHKOAHM.
2 Text ilizibil în orig.
254 1647 (7156) septembrie 1 1 , conacul de la Frăsinet.
t MHAOCTietO lio:iKitO, lw MATEIO liACApAGA ROEROAA H rocnOAHH'I..

IlHWET rocnOACTRO MH CA'tlr rocnOACTRA MH îKHnA wr .8epHE4JH WT
C'tiACTRO Ji't/31..'t/1 , carele eşti la roşii aleşi. Cătră aceasta-ţ dau în ştire domnia
mea că aici la conac(ul) de la Frăsinet venit-au ceste sărace de muieri, anume:
Ştefana şi Nedelea, fetele Ioanei, fata Pârlei den Izvorani, de au jeluit înaintea
domni(i)i mele şi au spus cum au moşie la Izvorani, despre moşu-său Pârlea. Ş i
aceste fămei au fost ieşit d e aici den ţeară încă den zilele l u Mihail voievod de
când răutăţile de-au fost pribege în Ţeara Ungurească. Şi deac-au venit acum în
270
zilele domni(i)i mele aici în ţeară la moşia lor, iar domnia mea le-am botezat şi
pre iale şi pre coconii lor, ce ş-au aflat moşiia împresurată de-au făcut unchiu-tău
mănăstire pre ocina lor de la Izvorani şi nici au fost vândută nici zălojită, ce au
fost neşte moşie pustie, n-au avut nici o căuta(re).
Derept aceea, în vreme ce veri vedea ceastă carte a domni(i)i mele, iar tu
să cauţi, de va fi aşa cum au spus domni(i)i mele, să te tocmeşti cu Ştefana şi
cu Nedele(a) să cumperi moşiia de la dinsele cum te veri putea tocmi cu boiari
şi cu oameni buni, cum va fi pre direptate, să nu le opreşti moşiia nici să o ţii
în silă, căci se-au făcut mănăstire pre moşiia lor, nici să mai vie a doara la
domnia mea să jeluiască. Iar să va fi într-alt chipu, să veniţi să staţi de faţă.
HHAKO A" Hi>cT. H ttcnpARHttK CAM pe-c rocnOACTRO Mtt.
Uttc Mi>cetţA cenTEMRpttE Ai" A"""· s1> Ai>T x.iP"H5 ( 1 647).
t iw MATett sweswA"· Mtti\OCTiEtO Eo:ii<i t0 rocnoAttHb.
DANIC, Doc. ist., CXLVII/2 1 7.
Orig. rom., hârtie (32 x 1 9,5), pecete aplicată.
EDIŢII: Ionaşcu, M-rea lzvorani, p. 45; rez., ibid., Schitul Grăjdana, p. X; menţ., ibid.,
M-rea lzvorani, p. 2 1 .
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod ş i domn. Scrie domnia mea slugii
domniei mele, Jipa din Vemeşti din judeţul Buzău".
255 1 647 (7156) septembrie 16
t Adecă eu căpetaniţa, anume Chirana, care am fostu a chepitanului

Ursu, dempreună cu giniri meu, Pănăiate i Ghiorga, cum să să 1 ştie, scriu şi
merturisescu cu acestu zapis al2 nostru ca să fie de mare credinţe la mâna
părintelui egumen3 Nictarie, de la svinte m(ă)n(ă)stiri ot Bradul, hramul svintului
Dimitrie. Cum să să ştie că i-am vândut un vad de o rote de moară la Stănuleşti,
ughi 1 23, cari vad au fostu cumperat dumnealui răposatului căpitanul Ursu de
la neşte măgiiaşi, de la Stenuleşti, anume: Manea Şoga şi Neagoslav. Iar eu o
am vendut la svinte mănăstiri, şi am dat şi zapisile ale batrine, care ne-au fostu
de cumpăretoare.
Şi chindu o am [vâ)ndut, fost-au mulţi oameni demprejurul locului, şi den
sus şi d[en] jos, anume: ot Potoceni, Manea pârcălab4 domnescu i ot Stănuleşti,
Pănăiate Groşanul i Gherghe Armega ot tam i Todorachi ot tam i Manea i
Vasile ot tam. Şi păntru mai mare credinţa mi-am pus şi eu Chirana pecete a
me degetul.
Pis measeţa septemvrie 1 6 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Chirana.
27 1
DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, XVIII/I 6.
1 „Cum să să", iniţial barat.

2 A.H.
3 Ad. interlinear.
4 nHp(K'l.AA6).
256 1647 (7156) septembrie 1 6
ţ Adecă eu, Manea ş i frate-meu, Neagul, scris-am acesta a l nostru zapis

pentru ca să fie de mare credinţă la mâna părintelui (N)ictarii, egumenul de la
mănăstirea de la Brad, pentru că i-am vândut eu, Manea şi Neagu!, 2 1 stânjeni
de oci(nă) şi co 1 cezvârte de mo(a)ră dereptu ughi 9 i pol. Şi ocina merge den
apa Buzăului până hotarul Moceştilor. Şi cându se-au vândut aceasta moşie se-au
vându(t) cu ştirea totoror fraţilor dimprejurul locolui şi den sus şi den jos pentru
ca să fie părintelui (N)ictare şi sventii mănăstiri de moşie.
Şi au fosto mulţi megiiaşi, po ime: ot Stănuleşti, Gherghe al Armega i
Panaiot i Staico i Todorac(hi) i Panaiet Groşan i Vlad snă Neagoslav.
Pis popa Dragomir ot Bănceşti. Pis measeţa septemvrie 1 6 dni, leat 7 1 56
( 1 647).
Manea.
Neagu!.
DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, XVIII/I 5.
Orig. rom„ hârtie (29,5 x 20,5).
Copie ibid.: ms. 459, f. 1 1 6.
257 1647 (71 56) septembrie 1 6
ţ Adecă eu, Panaiote o t Stănuleşti ş i cu fiiu-meu Necula, scris-am acesta

zapis al nostro pentro ca să fie de marea credinţă la mâna părintelui (N)ictare,
egumenul de la mănăstirea de la Bradu, pentru că i-am vândut eu Panaiote şi co
fiiu-meu Necula vad de o ro(a)tă de mo(a)ră şi co 20 stânjeni de ocină în Stănuleşti.
Şi merge ocina den apa Buzăului până hotarol Moceştilor, dereptu ughi 1 8 . Şi o
am vândut-o de bunăvoia nostră şi cu ştirea tuturor fraţilor demprejurul locolui,
pentru ca să fie părintelui (N)ictare şi sventie mănăstirii de moşie.
Şi cându se-au vândut această moşie au fost mulţi megiiaşi şi boiari:
Gherghe, nepotol lu Arrnega şi Staico, snă Şoga şi Tudorac(hi) şi Neagu!, snă
Cârstiian i Panaiot Groşanul.
272
I pis popa Dragomir. Pis measeţa septemvrie 16 dni, leat 7 1 56 ( 1 64 7).
Panaiot.
DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci şi Codreni, XVIIl/ 1 7.
Orig. rom., hârtie (29,5 x 20), pecete aplicată.
Copie ibid. ms.: 459, f. 1 1 4 v (datat 1 5 septembrie 7 1 55).
258 (1647 septembrie 1-1648 august) 1 6, 7 1 56
ţ Adecu, Barbu! şi c-un 1 al miu ficior ot Cârstăneşti, scris-am acesta zapis

al nostru ca să fie de mare credinţă la mâna lu Ion vătaf, cum să să ştie că i-am
vândut un loc în lunca de jos între Şărbu şi între Irimia, dereptu I 00 de bani gata
şi cu ştirea văru-miu lugăi şi a feciorilor lui. Şi am scris eu Ivan acestu zapis.
Şi mărturie, Ion vătaf ot Poienari. Şi păntru credinţă, ne-am pus şi peceţi.
Pis measeţa [ . . . J2 dni 1 6, leat 7 1 56.
BarbuI.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., DLVIIl/2.
Orig. rom., hârtie ( 1 7 x 2 1 ,5).
I K\j'.ţ..
2 Loc alb în orig.
259 1 647 (7155) septembrie 20
Cioană comis şi fratele său, Gheorghe, fiii lui Nicola armaş din Zmârdăşteşti
şi alţi moşteni vând părţile lor de moşie din Drăgoieşti.
DANIC, Doc. ist„ MCCLXXXVII/98 (nr. 44).
Rez.
260 1647 (7156) septembrie 2 1
ţ Adecă eu, Stanciul1 Trâmbă şi cu feciorie mei, anume: Vişan şi Florea,

scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de1 mare2 credinţă la
mâna jupan Radul vei căpitan cum să să ştie că i-am vândut dumnealui partea
me de1 moşie de1 Ia Ciăcănăi câtă să va alege3 de1 moşie şi de1 cu(m)părăto(a)rea
de 1 preste4 tot hotarul. Însă stânj ănie o sută şi şaizeci, dereptu bani gata 3 200.
273
Şi o amu vândut de 1 a nostră bunăvoie şi cu ştirea tuturor boiarielor ca să fie
dumnealui moşie şi c[oco]5nilor dumnealui câţ[i] Dumnezău e va da.
Şi la această tocmeală a nostră au fost şi boiarie mărturie, anume: Manea
Ureche de 1 Urecheştie şi Stoica de1 Zălogie, Leapădat de1 Urecheştii, Gheorghie
ot tam şi Paraschiva şi Voico şi Cărbunea de1 Puţintei. Şi păntru credinţa, n-em
pus mai jos degetul în loc de 1 pecete.
Measeţa septemvrie 2 1 dni, leat 7 1 56 ( 1 647). Şi am scris eu, popa Dobrea
ot Bălţaţi.
Stanciu!.
Vişan.
Flore.
Mane.
Stoica.
Lepădat.
Para(s)chiva.
Voie o.
Cărbune.
DANIC, M-rea Brâncoveni, XVI/ I .
Orig. rom., hârtie (32,5 x 20).
I A-k .
2 M4p-k.
3 ""t.1,1-t .
4 np-tcrl.
s Loc rupt în orig.
261 1647 (71 56) septemb rie 24
t Adecă eu, Oancea, scris-am al mieu zapis la mâna uncheaşului Ivan

Balacăi, ca să-i fie de mare credinţă pentru să se ştie că i-am vândut eu, Oancea,
uncheaşului Ivan ocină în Steanca, însă stânjeni de ocină 1 0, şe bani am luat 600
de bani ca să-i fie lui moşie şe feciorilor şe nepoţilor lui. Şe cându 1 am vândut
eu, am trebat toţi fraţii mii, şe o am vândut de a me bunăvoia.
Şe cându ne-m tocmit, fost-au mulţi oameni buni ca să fie de credinţă şe
de mărturie, anumea: Radul Ghimpescul de Steanca şe Neagul şe Mircea ot tam
şe Muşat şi Ivan i Cârstilă şe Stan spătar şe Neagul, feciorul (lui) Nan i Cârstea
de Steanca şe de Cemavoda, jupânul Nica şe iar de Steanca uncheaşul bătrânul.
W rocnOAH PAAORATH CA\ 1•
Şe am scris popa Moş ot Steanca. Pis measeţa septemvrie 24 dni, vă leat
7 1 56 ( 1 647).
274
ţ Adecă eu, Cârstea, feciorul lu Bragă, scris-am al miu zapis la mâna
uncheaşului Ivan Balacăi, pentru să se şti(e) că i-am vândut viia den Brară, până
în hotarul Oncei, şe în sus până în coada Şuviţii, ca să-i fie lui moşie şe fecerilor
lui, pentru că o am vândut de a me bunăvoie şe mi-u dat uncheaşul Ivan bani
ughi 1 O şe un leu.
Şe mărturie: Radu! Ghimpescul i Muşat i Negul i Mirce i Cârstilă i Oancea,
Stan spătar, bătrânul Negul, fecior lu Nan, Ivan şe popa Moş de Stenca. W
rocnOAH (PAAORATH ct11. ) 2 AMHH.
,
DANIC, Doc. ist., CCCLXVIl/ 1 29.

Orig. rom., hânie (30 x 20).
I K'l.HAW.
2 „Î ntru Dumnezeu să se bucure".
262 1647 (7156) septembrie 25
ţ Adecă noi, ceşti 6 boiari carei amu fost luoaţi pre răvaşă domneşti,
anumea: Dragomir iuzbaşa 1 i Jipa2 postelnicul i Vasilachea iuzbaşa i Bratul
Coietescul i Stoica3 a lu Anghel i Năstasie ot Bănceşti pentru că am fost4
luoaţi ca să-i tocmim şi să alegem moşâia a mănăstirii Alunişul den hotarul
Negrescu. Dici noi amu căutat să o alegem şi să o hotărâm pre lungu cosoaie.
Dici noi amu căutat ca să o hotărâm cosoaie, iar noi amu aflat că iastă hotărât
rătundu încă mai5 nai(n)te vreme den zilele răposatului Mihnie voievod de
părintele episcupul Atanisie6 pentru că au fost cumpărate 3 pogoane de vie de
la Gherghe carele au fost cliuceru la Buzău, iar 3 pogoane le-au fost închinat
moşul popei lu Gherghe ca să-i hie lui pomeană la sfânta mănăstire. Dici noi
aceşti 6 boiari amu căutat ca să găsim 6 pogoane, ci n-am 7 găsit 6, ci amu găsit
1 3 pogoane însă le-amu găsit pre cărţile moşnenilor şi nu le-am găsit cosoaie,
ci tot8 rătunde.
Dici noi ceşti 6 boiari amu socotit cu mulţi boiari careli au fost nescriş şi
cu mulţi megiiaş careli au fost împrejurul locului, nici să luom de la mănăstire
să dăm popei Gherghe9, nici de la popa să dăm mănăstirii, ci amu socotit cu
sufletele noastre să ţie cine cum au ţinut mai denainte vreme şi să fie în sufletului
celuia carele au hotărât şi au făcut acestă tocmeală mai denainte vreme, pentru
că amu socotit 1 0 că şi atoncea au fost boiari şi bătrâni şi episcupu, oameni buni
ca să nu-şi puie sufletele, ci am socotit noi cu sufletele noastre să nu călcăm
judecata acelor bătrâni de demult. Ci pentru credinţa amu pos pecete.
Pis measeţa septemvrie 25 dni, leat 7 1 56 ( 1 647).
Stoica logofet1 1 .
275
DANJC, Ep. Buzău, XXVl/22.
Orig. rom., hârtie (30 x 2 1 ) două sigilii inelare.
,
Copie ibid.: ms. 1 73 , f. 64 v.
I W364W44.
2 Jt\Hn44.
3 GTOHK44.
4 lţ> oocT.
s Loc pătat.
6 4.&.TANicie.
7 N44M.
8 TOWT.
9
Ad. ulterior.
IO COKOT'll'T .
12 Grafemul i; în poziţie finală, în cuvinte de tipul norwANi> a fost transcris interpretativ
cu valoarea [E].
263 1647 (71 56) septembrie 25
fh. HM-i> WT'hu,11 H G1.H11 1 H Gs-i>Toro A4tix112, AMHH3•

t Să să ştie aceasta4 zapis5 să fie de mare credinţă, cum să să ştie moşiia
de la6 Costiiani, pre moş cene cum ţene, anume: Miliian cu fraţii lui stânj ăni
400, Sora 7 ţene a treia parte8 din partea lui Miliian din cele 400 stâjăni ce scriu
mai sus. Să să ştie altu moş, pre nume Preda iar ţene stânjăni 400 cu fraţii lui.
Să să ştie altu moş pre nume Bărac9 iar cu fraţii lui ţene stânjini 400, partea
buzăinescă, iar stânj ini 400 iar cu fraţii lui. Însă acum din partea 10 hărăcească
au cumpărat Miliian de la Stoica, feciorul Bunii lui Bărac, stânjăni 1 00 şi de
la sora Stoicăi, Irina 1 1 , fata Bunii lui Bărac. Şi iar au cumpărat Preda stânj ăni
1 00 de la Irina 1 1 , fata Bunii lui Bărac. Şi iar au cumpărat Coman stânj ăni 20
de la Stoica, feciorul Bunii lui Bărac. Această moşie ce scrie mai sus ce au
cumpărat Mi li ian şi cu Preda de la Stoica şi de la Irina 1 1 , fata Bunii lui Bărac,
dat-au Miliian şi Preda ughi 3 5 , însă din partea lui Miliian au cumpărat
[N]eanciul stânjăni 20. Şi iar au cumpărat Radul călugărul ot Costeiani de la
[ ) 1 2 stânjăni 20. Să să ştie aldămăşari, pre nume: Vlăşceanul şi Radul, snă
. • •
Vlăşceanul şi Negre şi Vişan i brat ego, Coman i Voica, snă Mihăilă i Grozav
ot Costiiani i Fătul, snă Vlăşceanul.
Şi iar au cumpărat Stanciu} i brat ego, Prodan ot Pâcleni, stânjăni 25 ot
Telea ot Costeiani. Mărturie: Miliian i Radul Vlăşcean i Negre i Vişan i Coman
i Grozav. Şi pentru mare credinţă ca să să ştie aceste moşie cene cum ţene, ş-au
pus mărturiile degetele.
Pis measeţa septemvrie 25, leat 7 1 56 ( 1 647).
276
DANIC, Doc. ist., CXLVl/ 1 64.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5).
I
Ci.ttAA.
2 A'll"X AA.
3 „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfăntului Duh, amin".
4 A'IACTAA.
s .3AAnttc.
6 AAA.
7 Copu.
8 nAApTe.
9 6"1.pAAK.
10
nuprl.
li
HpittAA.
12
Loc alb în orig.
264 1647 (7156) septembrie 28
t Jupan Diicul vei spatar scris-am carte noastră voa câmpulungenilor şi

voa totorura 1 carii veţi avea vii pre moşâia sfintii mă(nă)steri ci să cheamă hram
lu Sfânta Troiţă la Văleni. Cătră (aceasta) vă dau de ştire că v-aţi plânsu naintea
mări(i)i sale dumno nostru că nu vă puteţi plăte vinăriciul cu bani. Într-aceea
măriia sa domno nostru i-au făcut carte mări(i)i sale să vă ia di I O vedre I vadră
dumniscă şi buieriscă, iar de I O vedre I vadră şi să hie cu vasili voastre. Iar de
adus, să şâ-1 aducă părintele cu carili lui. Deci de care lucru iar voi să căutaţi ·
să vă daţi tot om vinăriciul şi cu vasili voastre.

Iar carili den voi nu ş-o va da vinăriciul şi va faci alte cuvinte cum scrii
carte lu vodă şi carte noastră acela om mari certari va petrici di cătră noi. Şi
într-altu chip piste carte noastră să nu fie. Toleco pisah2.
Pis septemvrie 2 8 dni, leat 7 1 56 ( I 64 7).
DANIC, M-rea Radu-Vodă, XVIII/I 6.
Orig. rom., hârtie (32,5 x 20,5), pecete în ceară verde, căzută.
I TOTOp's'ppA.
2
„Aceasta scriem".
265 1647 (71 56) septembrie 28
ţ Jupan Dragomir vei dvomic, scris-am carte nostră la voi câmpulungenilor

şi alţii carei vor fi având vii acolo la Văleni la dealul sfintei mănăstiri Sfânta
Troiţă. Cătră aceasta vă dau ştiri cum aţi fost vinit voi aici nainte domn(u) nostru
277
de v-aţi plâns cum nu puteţi da bani păntru vinărici, nici nu puteţi aduce voi
vinul aici la sfânta mănăstire. Într-aceea dom(nu) nostru au judecat dâmpreună
cu tot sfatul mări(i)i sale de v-au lăsat să daţ vin domnesc dân I O vedre 1 vadră
şi boiresc iar dân 1 O vedre 1 vadră şi cu buţele vostre.
Deci domn(u) nostru au făcut cartea mări(i)i sale cum scrie mai sus. Deci
acolo va veni părintele egumenul Tanasie cu carte lu vodă şi cu aceasta carte a
nostră. Deci să căutat să aveţi a darea vinericiul şi cu buţele vostre, cum scrie
în carte lu vodă. Că bine să ştiţ că cinea va faci alt val de cum scrie în carte lui
vodă şi în carte nostră acela om mare certare va avea de cătră dom(nu) nostru
şi dă cătră noi.
Aceasta am scris, într-alt chip să nu fie preste carte nostră. Pis septemvrie
28 dni, leat 7 1 56 ( 1 647).
t Dragomir dvornic 1 •
DANIC, M-rea Radu Vodă, XVIIl/38.
Orig. rom., hârtie (34,5 x 20,5), sigiliu în ceară verde.
1 Semnături autografi.
266 1 647 (71 57) septembrie 28
t MHAOCTietO :Go*iEtO, lw MATEIO EACApAGA BOEBOAA " rocnOAHH'li..

IlHWEM rocnOACTBO "'" flO'ITEH HOM " s-kpHHOM npABHTEAitO rocnOACTBA
MH, *41{""" fewpMA BEA GAH KpAAEBCKÎH, 3APABie 1• Cătră aceasta-ţi dau în
ştire domnia mea pentru că aici, naintea domni(i)i mele la divan, venit-au
Metea iuzbaşa den Cioroiaş de au stătut de faţă cu Drăghici logofăt ot Pleşoi
pentru moşiia satului Stejariul. Şi aşa s-au plânsu Metea iuzbaşa cum au
cumpărat jumătate de moşie din Stejariul de la jupâneasa lui Iano postelnic şi
de la feciorii lui, iar cându au fost acum l-au oprit Drăghici logofăt de pre
moşie zicând[u a]şa cum l-au miluit domnia mea numai pre el cu moşiia satului
Stejariul, n-am miluit şi pre Iano postelnic. Iar domnia mea i-am fost miluit pre
amândoi. Deci au rămas Drăghici logofăt de lege şi de judecată cum să n-aibă
treabă cu partea de moşie a lu Iano postelnic jumătate de sat de Stejariul ce
au fost miluit de domnia mea, ci să şi-o ţie Metea iuzbaşa cum au cumpărat
de la jupâneasa lu Iano şi de la feciorii ei, mai mult val să n-aibă. Şi să cauţi
dumneata că vor veni amândoi aciia naintea dumnetale, de vor sta de faţă, ci
să le dai un om al dumnetale de folos să meargă acolo la satul Stejariul să le
împarţă moşiia frăţeşte pre dereptate, să ţie Drăghici logofăt numai partea lui
jumătate de sat ci are miluitură de la domniia mea, iar altă jumătate de sat,
partea lu Iano postelnic, să şi-o ţie Metea iuzbaşa cum o au cumpărat. Mai
278
mult să nu-l poarte de val, nici să-l oprească de pre moşie, că am lăsat domnia
mea acest lucru numai pre dumneta să-i tocmeşti şi să le împarţi moşiia cum
va fi mai pre dereptate să nu mai fie gâlceavă întru ei. HHAKO AA H-tcT.
HcnpABHHK CAM pe'I rocnOACTBA MH.
IlHc M-tceu,A cenTeMspe Ki1 At.HH, B'l. A-tT x.iP'Hs ( 1 647).
lw MATeH BWEBWAA, MHAOCTietO lio:>Kiet0 rocnOAHHt..
lw MATeH BOEBOAA (m.p.)
DANIC, Ep. Râmnic, XCVIIl/4.

Orig. rom., hânie (29 x 20,5), pecete aplicată.
Copie ibid. : Doc. ist, CMLXXVl/427.
Menţ., Aricescu, Indice, p. 98.
1 „Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Scriem domnia mea cinstitului
şi credinciosului dregător al domniei mele, jupan Gheorma mare ban al Craiovei, sănătate".
267 1 647 (7156) septembrie 29, (Bucureşti)
t MHAOCTietO lio:iKietO, lw MATEI() liACApAGA BOEBOAA " rocnOAHH'l..

AABAT rocnOACTBO MH cit0 noseA-tHie rocnOACTBA MH oroşanilor din oraşul
domnia mele ot Dălgopol câţi au vii în dealul Vălenilor pre moşiia mănăstirii
hram Sfănta Troiţă ot Bucureşti ca să fie în pace de acum înainte de cătră
călugări pentru un obiceiu ci au avut mai denainte vreme, că au venit oroşanii
depreună cu judeţul aici, naintea domni(i)i mele la divan de s-au pârât de faţă
cu egumenul Tanasie de la Sfănta Troiţă. Şi aşa s-au plâsu toţi oroşanii cum le
pasă de vinăriciul călugărescu că le-au fost luându călugării pentru vinărici bani,
nu le-au luoat vin din I O vedre o vadră, cum easte legea, ci le-au făcut obiceiu
de le-au luoat den 20 de vedre o vadră şi i-au nevoit călugării să le aducă
oroşanii vinul aici la Bucureşti cu buţile şi cu carăle lor.
Într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre lege, cu
toţi boiarii divanului şi am socotit domnia mea că le pasă de acest obiceaiu ci
le-am făcut, că unii oroşani sântu săraci de n-au nici cară, nici boi. Ci am dat
domnia mea oroşanilor să-ş dea vinăriciul călugărescu numai vin din I O vedre
I vadră însă de pre moşiia carea au călugării de miluitură, iar de pre ocina carele
iaste de moşie a [ ] 1 să le dea vinărici din 20 de vedre I vadră şi să şi-l aducă
. . .
călugării vinul aici la mănăstire cu buţile lor sau să facă ce vor vrea cu vinul.
Iar pre oroşani să-i lase de acum înainte călugării foarte în bună pace, nici să
nu-i mai poarte de val, nice să mai vie cu jalbă, că se-au pârât de faţă şi au rămas
călugării şi egumenul Tanasie de lege denaintea domni(i)i mele. HHAKO AA
H-tCT. H HCnpABHHK CAM pe'I rocnOACTBA MH.
279
IlHC Mi;CEl.ţA cenTEMRpie, K.&r AHH, i\i;T ,x.iji'Hs ( 1 647).
+ iw MATEH sweswAA, MHi\OCTie� Eo�ie� rocnoAHHi:..
iw MATE� ROEROAA (m.p.)
Facs. după orig„ astăzi pierdut, reprodus de Şt. Berechet, A lbum paleografic, p. III.
Copie la DANIC, Suluri 11/6.
1 Loc alb în text.
268 1647 (7156) octombrie 1, Târgovişte
ţ Adecă eu, Sima cămăraşul, nepotul lu Dumitraşco căpitan ot Obedin,

scris-am şi mărturisescu cu acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţe la
mâna lu Gherghe şi a frăţine-său Stoiei, nepoţii Condei, ce au fost armaş mare,
cum să se ştie că am avut eu, Sima cămăraşul, pâră şi gâlceavă naintea lu
Alexandru voievod Iliiaş cu Conda ce au fostu armaş mare, pentru jumătate de
sat de Obedin, cari au fostu de cumpărătoare al unchiu miu, lu Dumitraşco
căpitan. Deci Alexandru voievod, dumnealui datu-ne-au pre sama boiarilor den
divan, de ne-au luoat sama şi ne-au tocmit cum să-mi dea Conda armaşul 2 cai
şi 50 de galbini şi să ţie acea jumătate de sat a unchiu miu, Dumitraşco căpitan,
cu toată cumpărătorili, câte va fi avut într-acea jumătate de sat. Deci Conda
armaşul mi-u dat mii acei 2 cai, iar acei ughi 50 n-au apucat să mi-i dea, ce au
rămas nidaţi. Deci Conda armaşul i s-a tâmplat moarte, de au murit şi au rămas
satul Obedenul pre sama nepoţilor ce scriu mai sus.
Deci, eu cându au fost acum în zilele dom(nu) nostru, Io Mateiu B asarab
voievod, iar eu, Sima cămăraşul, apucat-am pre Gherghe şi pre Stoia de i-am tras
naintea mări(i)i sale dom(nu) nostru, de ne-am întrebat pentru acei ughi 50, ce
nu mi i-au fostu dat Conda armaşul, cum ne-au fostu tocmit acei boiari. Deci
dom(nu) nostru ne-au judecat ca să-mi dea acei ughi 50 sau să-mi ţii satul. Iar
eu am pohtit de bunăvoia mea, cum să-mi dea banii, ughi 50. Deci fiindu la
mijocul nostru jupan Barbu!, ce au fostu ban mare în Craiova şi jupan Necoară
vei portari şi Loiz vtori cliucer, rugatu-mi-s-au de le-am mai ertat pentru voia
lor ughi 1 0 den cei ughi 50. Iar ughi 40 datu-mi-au toţi gata în mâna mea
denaintea domnealor acistor trei boiari, carii scriu mai sus. Şi ne-am tocmit noi
de a noastră bunăvoie, să nu mai aibă ei de cătră mine sau de cătră feciorii mii
sau de cătră tot neamul miu, nici gâlceavă şi nici o pâră ni[ci eu] 1 de cătră ei,
ce să-şi ţii această jumătati de [s]at den Obedin, ce au fostu a unchiu-miu, lu
Dumitraşco căpitan toată, cu toati cumpărătorile de priste tot hotarul, cu tot
venitul să le fii de moşie în veaci stătătoare, pentru că o am vândut eu de a mea
bunăvoie, fă.că nici o silă.
280
Şi am pus şi mărturie, aceşti trei boiari cari scriu mai sus şi carii-ş vor pune
peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru cridinţa, am pus şi eu pecetea şi iscălitura.
Şi am scris eu, Soare logofăt, u Târgovişte, measeţa ohtomvrie 1 dni, ot
Adama vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Jupan Barbu biv del ban Cralovschi
t :E i µ cx n p c.> T) U K cx µ cx p cx o T} c;2
A o T} ( o e K Â. u 't ( cx p i c; 3
t Nicoră vel portar4.
B. N., Colecţia Documente istorice, XCVIII/3.

Orig. rom„ hârtie (40 x 29), 3 sigilii inelare. Cu o transcriere modernă.

2 „Sima fost cămăraş".
3 „Loizoe clucer".
269 1 647 (7155) octombrie 5
Stan al lui Manea şi Stan al lui Nan vând lui Nenciu logofăt 1 0 locuri în
Ţâţa, în lung de 80 de stânjeni şi în lat de 1 5 stânjeni.
DANIC, Ms. 479, f. 276 (nr. 6).
Rez.
Alt rez„ ibid. ms. 349, f. 4 1 7 v. (nr. 5).
270 1 647 (7156) octombrie 1 0
Adică eu, Rada, fata Mariei a lui Andrei, feciorul Buzăeni(i), cum s ă se
ştie că am vândut lui Jane căpitanu două pogoane de ţelină în dealul Domireştilor
drept bani gata ughi 4 cu ştirea fraţilor mei şi cu ştirea satului Domireştilor. Şi
am hărăzit şi eu, Negul lui Filip, jumătate de pogon de ţelină ca să-mi fie
pomană şi părinţilor mei. Şi când am hărăzit acea jumătate de pogon fost-au
aldămăraşi toţi.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni buni mărturie, anume: Negul
Filip călăraşu, Dumitraşco Buduvacă ot tam i Lazăr, feciorul lui Nedelco, Cârstien
stegarul, feciorul Bumei ot tam, Micul, feciorul Rădun ot tam, Drăgoi vistier ot
tam, Barbu! ot tam, Gligorie, fecior Scurtului ot tam, Ion Gorgăi ot tam, Băjan
ot tam, Ivan din casa paharnicului, Ion, feciorul lui Harbuzea ot tam, Drăgoi,
feciorul Petreicescului, Ştefan, tatăl Radi(i) şi Ghidu bărbatul Radi(i) şi Tatul ot
28 1
tam, Stancu, fecior popei Gui ot tam i Nan ot tam şi denaintea a mulţi oameni
buni mărturie.
Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degitele.
Luna octomvrie 1 0, leat 7 1 56 ( 1 647).
Ştefan. Ghidul. Micul. Drăgoi. Negul. Dumitraşco. Lazăr. Cârstian.
Drăgoi. Barbul. Grigorie. Ivan. Ion.
DANIC, Ms. 2 1 8, f. 67-67v.
Copie rom.
Altă copie, ibid., Doc. ist., CMLXXl/70.
270 bis 1 647 (71 56) octombrie 11
ţ Adecă eu, Chiran, feciorul lui Mihăilă ot Sebeieşti, cum să să ştie că am

vândut ocină din Bilcireşti, stânjeni 20 din hotar până în hotar. Şi am vândut
ocina din Bilcireşti au dat bani gata ughi 3 pol, costande 4. Cum să să ştie, acest
zapis să fie la mâna Oancii ot Bilcireşti.
Şi mărturii anume: ot Sebieşti, Ivan i Nan i Paraschiva i Radul i Lepădat
i Stanciul, toţi ot tam, ot Farideni, Petraşcu.
Pis meseaţa ohtomvrie 1 1 , leat 7 1 56 < 1 647>.
Codex 1 775, p. 497-498.
Menţ. Nastase, Marinescu, Les actes roumains, p. 64, nr. 267.
271 1 647 (71 56) octombrie 13
ţ Adecă eu, Sora, fata lu Schiro, feciurul lu Vidat ot Ludăneşti, scriu şi

mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să fii dă mare credenţă la mâna dumnealui
jupan Marco vei armaş, cum să se ştii că i-am vândut dumnealui partea mea dă
moşii dân Ludăneşti dă-ntru fune şi jumătate a patra parte cât se va alege dân
hotar până în hotar, ca să-i fii dumnealui moşii ohamnică în veci şi coconilor
dumnealui, pentru că o am vândut dă a mea bunăvoii cu ştirea toturor megeiaşilor
mii şi dân sus şi dân jos, derept bani gata 1 OOO.
Şi la tocmeala noastră au fost mulţi megiiaşi mărturii, anume: jupânul Ghioca
arbănaşul ot Poinari şi Lazar dă acolo, dă Ludăneşti şi Todoru ot Letcă, snă1 Stan
şi Sima arbănaşul ot Căleneşti. Şi pentru mare credenţa, pusu-mi-am şi degitul.
Pis az, Ambrosii logofăt ot Băneşti, measeţa octomvrie 1 3 dni, leat 7 1 56
( 1 647).
Sima.
Ghiuca arbănaş.
282
Sora.
Lazar.
Crăciun.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., CXXXl/1 4.
Orig. rom., hânie (34 x 2 1 ), două sigilii inelare in tuş.
Copii ibid.: ms. 1 29, f. 2 8 1 şi o copie din sec. al XIX-iea.
Rez., Georgescu, Popa-, Documente Teleorman, p. 1 64, nr. 34 1 .
I CH"bT.
272 1647 (7156) octombrie 1 6
ţ Scris-am eu, Stanciu! vătaful, snă lu judelui Drăgoiu ot Ţâţav, acesta al

meu zapis cum să fie de mare credinţă la mâna căpitanulu(i) Tănasie, carele au
fostu vătah de peici cum să se ştie că i-am vândut o parte de moşâe de la Fiiani,
partea Stanciul(ui), snă Drăgoiu câtă se va alegea den hotarul cel dân sus de
Fieani, hotarul cel bătrân1 , în jos în hotarul Cucutenilor şi den apa Ialomiţie
până în Vârful Jireziei cu apă cu tot şi-n câmpu şi-n pădure, toată să o ţie
căpitanul Tănasie, să-i fie dumniialui de moşâe lui şi câţi (fii) va dărui milostivul
Dumnezeu dentru dinsul. Alegându dentr-această moşâe, să se ştie că au dat
Stanciu! mai denai(n)te vreme fie-sa, Stancăi, 4 locure curate, cum vor merge şi
alalte locure ale fraţilor şi de lungi2 şi de late. Şi iar den siliştea den sat a treia
parte, iar 2 părţi să le ţie căpitanul Tănasie. Şi au dat căpitanul Tănasie Stanciului3
pre această moşie bani gata ughi 20.
Şi cându se-au scris acestu zapis au fostu mărturie: ot sel Ţâţav, Manea cu
frate-său, Stan şi Pantazi cu frate său, Stan, carii sântu fraţi cu Stanciu! pre
moşâe şi Badea vătaful di păcurarii domneşti şi iar Datco den Ţâţa şi Mircea,
sluga căpitanului Tănasie i ot sel Fiiani, Stanciu! şi Negre şi uncheşul Neagu şi
încă mulţi omeni buni au fostu mărturii.
Pis measeţa octomvrie 16 dni i pis vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Stanciu!.
Şi noi mărturiele, pentru credinţa, ne-am pus peceţili.
Pis az, popa Muşat ot sel Ţâţav.
Şi Ivaşco sluga căpitanului. ţ Şi Dobra băieşoaia.
DANIC, M-rea Căldăruşani, XXXII/I I .
Orig. rom., hânie (30 x 20), două sigilii inelare.
Copii ibid.: Doc. ist., CMLXXIIl/55.
I Gp"h'M.H.
2 AWHl,IH, ad. interlinear.
3 CT4H'llOAHA'l!'H.
283
273 1647 (71 56) octombrie 18, Bucureşti
ţ Adecă e[u], Cioana [ . . . ] 1 , armaşul de Smârdeşteţu, scris-a[m] acesta al

nostru zapis ca să fie de mare credinţă [„ . ] 1 [Dumitr]u Fieleşanul velichii slugeriu,
ca să să ştie cându au fost acuma în zilele domnu nostru Io Mateiu Basar[ab
voievod] 1, [ „ .] 1 [co ]misul şi eu Gheorghe vândut-am jupânului Dumitru vei slujer
ocină în Drăgoieşti ot sudstvo Gorjil toată [„ .] 1 au fost cumpărat de tată nostru,
Nicula armaşul, în zilele răposatului Şerban vodă, însă Teiul Colţescu den câmpu
[„.]1 [ş]i de apă şi den şezutul satului de pretutindinilea, oarecât se va alege de
la Stanciul şi de la Ursu toată [ . . . ] 1 de ocină den Drăgoieşti za 3 300 aspri gata.
Şi iar am mai vândut eu, Cioană comisul şi eu, Gheorghe, jupânului Dumitru
[vei s]lujer ocină în Drăgoieşti den Teiul Rânzescu toată partea noastră den
Drăgoieşti câtă au fost cumpărat tată nostru Nicula armaşul de la Florea de
preste tot hotarul za 2 700 aspri gata.
Şi iar am mai vândut eu, Cioană comisul, cu frate-mieu, Gheorghe, jupânului
Dumitru vei slujer ocină în Drăgoieşti toată partea Lupului şi a lu Dragotă, de
pretutindinea şi de preste tot hotarul câtă ocină au fost cumpărat tată nostru,
Nicula armaşul, za 2 300 aspri gata. Şi să fie şi Lupul şi Dragotă cu feciorii lor
rumâni, pentru că aşa le-au fost tocmeala cu tată nostru, Necula armaşul, la vânzare.
Şi iar am mai vândut eu, Cioană comisul, cu frate-mi eu, Gherghe, jupânului
Dumitru vei slujer şi un rumân, anume Florea, feciorul Lupului, cu feciorii lui
ce-i va da Dumnezeu.
Şi am vândut noi această ocină den Drăgoieşti ce scrie mai sus şi acest
rumân Florea, jupânului Dumitru vei slujer za 14 OOO de aspri gata, de a noastră
bunăvoie fără nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor divanului, marii şi micii.
Şi la această tocmeală a noastră fost-au mărturie: jupan Gheorma vei ban
Cralevschi i jupan Dragomir vei dvomic i jupan Radul vei logofet i jupan Stroe
vei vistier i jupan Diicul vei spatar i jupan Preda vei cliucer i jupan Radul vei
comis i jupan Barbul Brădescul vei stolnic i jupan Drăguşin vei pehamic i jupan
Costandin vei postelnic i jupan Marco vei armaş i jupan Nicoară vei portari i pan
Nicola pârcălab ot Glogova i Mihart vtori stolnic şi alţi boiari carii-şi vor pune
mai jos peceţili şi iscăliturili. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi pentru mai
adevărată credinţa, ne-am2 pus şi noi peceţile şi iscăliturili.
I napisahom az, star Lepădat logofătul, u Bucureşti, measeţa ohtomvrie 1 8
dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
DANIC, Ep. Râmnic, Cil/26.
Orig. rom., hârtie (22 x 28,5), două sigilii inelare; deteriorat.
Menţ., Bălan, Cemovodeanu, Doc. inedite, p. 354.

2 H'iAM.
284
t MHAOCTiKI Eo:>KiEKI, lw MATEKI E4C4p464 [ ROEROA4 H ] I rotnOAHWb

R'l.COH 3eMl\E 'ts''ls'rrppoRAAXiHCKOE. Ă4R4T rocnOACTRO MH cie nOREA"kHie
rocnOACTR4 MH CA'ls'SeM rocnOACTR4 MH Il'"b.Tp4WKWR i\Wrw4>eT H sp4TOM
CH, l,l'ls'peR [ „. ] 1 H C'l. HHX C'lJHORH, EAHl,IEM Eor'l. npHn'ls'cTHT, mKo:>Ke AA
c'ls'T cei\O K'ls'K'ls'rtrn iH H cei\O M'l.HAPE4JiH WT KOA III e ps'l.HE4Ji [ ] 1 H
•••
C'l.C R'"b.C XOAOKOM WT [ .„ ] I H WT nMKI H WT RHHOrpAAi H WT CEAMHl.f.IE

ceAOR'l. H WT nocR'ls'Ai, RApe eA [ HKA] [ „. ] 1 R'l. A"kAOM HX :>K'ls'nAH PA[A'ls'A ] 1
RATAX H MHX'l.Hi\'l. Awrw4>eT, E4JH:>KE WT npH AbHH noKOHHHOM'ls' PAA'ls'AA
ROEROAA, C'"b.H'"b PAA'ls' ROEROAA [ .„ ] I rocnOACTRO MH H KHHr4 PAA\("
RATAX [ ] I RHWE nHC WT KOrAA [ ] I TE'IEHie A"kTOM .x.3MH.
••• •••
H nAK [A4 ECT] I CA'ls'r rocnOACTRA MH Il'"b.TpAWKO i\Wrw4>eT H

sp4TOM CH, l,IKlpER, W'IHH'"b 'ls' T'l.T'ls't\ Elf.IH H 'ls' ĂPAHOREl.ţH, R4pe Ei\HKA
ce XTHT H3SpAT WT AEA "-HKOR, MATepA npAA"kAOM CH MHX""" rpAMATHK
H " spATOM CH "-PK'l.R H " noneR EopTER, nOHE:>KE HM ECT CT4pe H
npARE W'IHH'l. [ ] 1 wT npAA"kAOM CH MHXAHA rpAMATHK H "-PKA H nonA
•••
EopTA, KAKO ECT RHWE nHC, El.IJH:>KE WT npH AbHH nOKOHHHOM CTApArO
PAA'ls'AA ROEROAA, C'l.H'"b PAA'ls'AA ROEROA4, R'b A"kT .x.3'Mr.
H nAK AA ECT CA'ls'r rocnOACTRA MH Il'l.TPAWl\O i\Wrw4>eT H spATOM
CH l,lt0peR H"kKoe RHHorpAAE 'ls' A"k"'ls'" ApArOA"kHEl.IJHMp 'ITO ecT SHA
HMAI\ npAA"kAOM CH MHXAHI\ Ci\OROnHcetţ'ls' 3A nAK'ls'neHie wT HAA GTOHKA
wT [III e p] 1 s'l.HE4JH H WT HAA BA'l.AHMHP H WT HAA MHX'l.HAAWKO H
WT HAA GTAH T'ls'pTow, Elf.IH:>KE wT npH At.HH CTApAro noKOHHHOM PAA'ls'"
ROEROAA, C'l.H'l. PAA'ls'A ROEROAA, R'l. A"kT .xW.
H nAK AA ECT Ct\'1s'5EM rocnOACTRA MH [Il'"b.TpA] 1 WKO i\Wrw4>eT H
spAT ero, l,lt0peR EAHH M"kCTO 3A RHHorpAA 'ls' A"k"'ls'" ApArOA"kHEl.f.IHMp,
R'"b.C M"kCTO €1\HKA ce XTHT H36pAT, H:>KE ECT SHI\ HMAI\ npAA"kAOM CH
MHXAHA rpAMATHK no MHAORAHie WT HAA :>K'ls'n AHHtţA H"kKwA AROPHH'f"kcA
WT GTpE3€4JH C'"b.C 3AnHC WT p'ls'KA EH, R'"b A"kT x"iii'A .
H nAK noK'ls'nHA cA'ls'seM rocnOACTRA MH Il'l.TpAWKO AwrwcJ>eT H
spAT ero, l,IK1p4 C'"b.HORH [ ] IZlHAKH, HHH"k R'"b AbHH rocnOACTRA MH
•••
EAHH AtţHrAH, HA HME PAA'(" C'l.H'l. IZlp'IKli\OR 1.ţHrAH'ls'A wT HAA lwH,

C'"b.H'"b .81\AA'ls'A OR SAH'ls't\ WT E'l.s"kHH 3A 'ls'rH im ACnpH rOTORH C'bC 3AnHC
WT p'ls'KA ero 34 npOAAHie, R'l. A"kT ..x.iP'iiE · H nAK noK'ls'nHA cA'ls'seM
rocnOACTRA MH Il'l.TpAwKo H spAT ero, l,IKlpA wT Mop'l.Hrt\ARH EAHA
AtţHrAHK'ls', HA HMe GTAHA, A'l.4JHPA [ .„ ] 2 wT HAA T'ls'A ocie, C'l.H'l. GTOHKO
WT OxAs WT C'ls'A f op:>KHt\, 34 'ls'rH ii AcnpH rOTORH C'"b.C 3AnHC WT p'ls'KA
ero 34 npoAAHie, R'l. A"kT ,.x.3p'iie. H npOAAAOWe WHH cie AtţHrAHH 34
CROHM AOSpORMKI, 6€3 HH EAHA CHt\OCT.
285
Gero P"Ai rotnOACTRO MH E4JH:t<E C'hM noHORHi\ H 4is'T RP'hAH" T'kX
cie CTAPH KHHrH HAA cil<' KHHrA rocnOACTRA MH. H AAAOX C'hM rocnOACTRO .
MH Ci\4is'SEM rocnOACTRA MH II'hTPAWKO H l,IK'pER, 1'1KO:t<E A" c4is'T HM CEl\4
H A'kAiHOR'h H RHHOrpAAOR'h H Atţtt [rAHH ] 1 , RHWE pE'IEHiE W'IHHE A'kAiHE
H R'h WX46HHK C'hHOROM H RH'll'KOM H np'kRH'!s''IETOM, H HE WT KOrO:t<AO
HEnOKM'k6HMO nope3MO rocnOACTRA MH.
Ge:t<e 0\(60 H [ CREAHTEl\ie] 1 nocTARi\'kEM rocnOACTRO MH: :t<'!s'nAH
fewpMA REI\ 64H KpAi\ERCKH H :t<4is'nAH ApArOMHp REI\ AROPHHK H :t<4is'nAH
PAA'(" REI\ i\Wrwcf>eT H :t<4is'nAH GTpoe REI\ RHCTimp H :t<4is'nAH AittK4is'i\ REI\
cnATAp H :t<4is'n4H IlpEA" REI\ Ki\l<''IEP H :t<'!s'nAH [E4p64is'i\] I REI\ CTOl\HHK
H :t<'!s'nAH PAA\(" REI\ KOMHC H nAH Ap'hr'!s'WHH 6€1\ nexApHHK H �4is'n4H
KocTAHAHH REI\ noCTEi\HHK. HcnpARHHK, nAH PAA'(" REl\HKH i\Wrwcf>eT.
H HAnHCAXOM A3, AttMA, R'h HACTMHH rpAA\( 't1 E'tiK'!s'pe4-1tt, WXTOMRpie
Hi Al:.HH H WT '1AAMA AO HHH'k TE'IEHiA i\'kTOM, R"h. i\'kT x.iPHs.
t iw MATEtO RWERWAA, MHi\OCTitO Eo:t<it0 rocnOAHH'h.
iw MATEtO ROEROAA (m.p.)
ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab [voievod şi] 1 domn a toată
Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor
domniei mele, Pătraşco logofăt şi fratelui său Giura, [nepoţii lui Pătru Negru de
ficior, din satul Morânglavi, judeţul Romanaţi] 1 şi cu fiii lor, câţi le va lăsa
Dumnezeu, ca să le fie lor satul Cucuteni şi satul Mândreştii de lângă Şerbăneştii
[de pe apa Oltului, din judeţul Vâlcii cu tot hotarul] 1 şi cu tot venitul din [ . . . ] 1
şi din câmp şi din vii şi din vatra satelor şi de pretutindeni, oricât se va alege,
[pentru că sunt ale lor bătrâne şi drepte moşii de moştenire] 1 de la strămoşii lor,
jupan Ra[dul] 1 vătaf şi Mihăilă logofăt, încă din zilele răposatului Radul voievod,
fiul Radului voievod [cum am văzut ] 1 domnia mea şi cartea Radului vătaf [pe
aceste sate] 1 mai sus-scrise, de când [au fost] 1 curgerea anilor 7048.
Şi iar [să fie] 1 slugii domniei mele Pătraşco logofăt şi fratelui său, Giura,
ocină în Tătuleşti şi în Dranoveţi, oricât se va alege din partea Ancăi; mama
strămoşilor lor, Mihail grămătic şi a fratelui său, Arca şi a popei Bortei, pentru
că le sunt bătrâne şi drepte moşii [de moştenire] 1 de la strămoşii lor, Mihail
grămătic şi Arca şi popa Borta, cum este mai sus-scris, încă din zilele răposatului
bătrânului Radului voievod, fiul Radului voievod, în anul 7043 .
Şi iar să fie slugii domniei mele Pătraşco logofăt şi fratelui său, Giura,
nişte vii în dealul Dragodeneştilor ce le-au fost avut strămoşul lor Mihail scriitorul
de cuvinte de cumpărătoare de la Stoica din [Şer] 1băneşti şi de la Vlădimir şi de
la Mihăilaşco şi de la Stan Turtoş, încă din zilele bătrânului, răposatului Radu!
voievod, fiul lui Radul voievod, în anul 7043.
Şi iar să fie slugilor domnie mele, [Pătra]1 şco logofăt şi fratele lui, Giura,
un loc de vie în dealul Dragodeneştilor, tot locul cât se va alege, care l-au fost
avut strămoşul lor Mihail grămătic de miluire de la jupaniţa Neacşa vorniceasa
din Strezeşti, cu zapis de la mâna ei, în anul 705 1 .
286
Şi iar au cumpărat slugile domniei mele, Pătraşco logofăt şi fratele lui,
Giura, fiii [popii] 1 Ianachie, acum în zilele domniei mele un ţigan, anume Radu!,
fiul Iarciului ţiganul de la Ion, fiul Vladului banul din Băbeni, drept ughi 28
aspri gata cu zapis de vânzare la mâna lor, în anul 7 1 55. Şi iar au cumpărat
slugile domniei mele, Pătraşco şi fratele lui, Giura, din Morânglavi o ţigancă,
anume Stana, fata [ . . . ]2 de la Tudosie, fiul lui Stoica din Ohabă din judeţul Gorj,
drept ughi 17 aspri gata cu zapis de vânzare la mâna lor, în anul 7 1 55. Şi au
vândut ei aceşti ţigani de a lor bunăvoie, fără nici o silă.
Pentru aceasta domnia mea încă am înnoit şi am întărit aceste bătrâne cărţi
prin această carte a domniei mele. Şi am dat domnia mea slugilor domniei mele,
Pătraşco şi Giura ca să le fie lor satele şi moştenirea şi viile şi ţi[ganii] 1, mai
sus-zise ocine, dedine şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni
neclintit după porunca domniei mele.
lată dar şi [martori] 1 punem domnia mea: jupan Gheorma mare ban al
Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Radu! mare logofăt şi jupan
Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi jupan
[Barbu!] 1 mare stolnic şi jupan Radu! mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic
şi jupan Costandin mare postelnic. Ispravnic, pan Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Dima, în cetatea de scaun în Bucureşti, octombrie 1 8 zile
şi de la Adam până acum cursul anilor în anul 7 1 56 ( 1 647).
DANIC, Colecţia Ionaşcu Ion, 1117.
Orig. slav, perg. (32 )( 3 8,5), sigiliu mijlociu, timbrat. Restaurat.
Trad. rom. la BAR, A. 328 1 , f. 26v-27.
EDIŢII: Trad., Ionaşcu, Doc. Şerbăneşti, p. 308-309.
1 Loc rupt şi şters în orig. Completările s-au făcut după BAR, A. 328 1 .
2 Loc alb în orig. Idem.
275 1647 (71 56) octombrie 20
ţ Adecă eu, Iona, fata Rusei ot Fundeni, scris-am acesta al meu zapis la
mâna jupânului Apostolache comisul ca să fie de mare credinţă, cum să se ştie că
am dăruit la sfânta mănăstere de la Mâstâneşti parte mea de ocenă de la Fundene,
câtă se va alege dentr-un moş, a patra parte den moşul Ţiviian, ca să-m fie pomenă
şi părinţilor mei. Iar după aceea, văzând dumnelui pre mene o săracă, dumnealui
încă m-au miluit cu 2 OOO mii de bani, în preţul ocinei. Şi această ocină o am
dăruit de a mea bunăvoie, îară nici de o silă, cum scrie mai sus şi cu şteri omenelor
mei. Iar ceni să va scula după moartea mea să facă alte învăluituri sau să lepedi
banii, acela om să fie proclet şi afurisit de 3 1 8 de oteţi ije vă Nichei.
287
Şe mărturie fost-au: uncheaşul Arbănaş ot Fundeni şi Cârstiian ot Vaideel
şi Oprea, brat ego ot tam şi Radu! Perţea ot tam şi Neagu! ginere meu ot Brăneşti
şi Voine ot Mâstâneşti. Şi pentru credinţa pusu-me-m şi degetul în loc de pecete.
Şi am scris eu, Stanciu! logofătul, octomvrie 20 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Ionea. Neagu!. Arbănaş. Voine. Cârstiian.
DANIC, M-rea Slobozia lui Enache, XIV/2.
Copie ibid„ ms. 3 1 4, f. 438 v-439.
276 1647 (71 56) octombrie 20
t .Adecă eu, Tudora i Marie, fetele ceuşu Oancii, cum să să ştie că [a]m
[ve]nit noi de bunăvoi noastră la jupan Dr[ă]guşin vel păhamic de i-am vândut
dumnelui o parte de moşii de Pulaşi carii a[m) avut noi de zestre de la tată
nostru, Oance ceuşul, care parte au fost cumpărată tată nostru 1 Oance de la Stoin
şi de la Tudor, însă den partea lor a treia parte den câmpu, den pădure, den apă
şi den sălişte câtă să va alege. Şi o am vândut dereptu bani gata ughi 1 5, ca să
hie dumnialui moşie şi coconilor ohabnică în veci. Însă moşie fără rumâni şi o
am vândut de a noastră bunăvoie, fără nici o silă.
Şi mărturie încă am pus boiari, anume: jupan Diicul vel spatar i Chirca
vtori postelnic şi Matei păhamic i Radul Caşotin de Creţi i Voica ot Vaidei i
Badea ot !băneşti i Măhăilă ot Urluieşti i Tuduran ot tam i Manea ot Ibăneşti i
Andrei ot Comăniţa i popa Ştefu! i Ghinea snă Andrei ot Comăniţa. Şi pentru
adeverită credinţă, ne-am pus şi degetele ca să crează.
Pis ohtomvrie 20 dni, leat 7 1 56 (I 647).
Tudura i Marie.
Popa Ştefu!.
DANIC, Doc. ist„ MDXXX/50.
Orig. rom„ hârtie (44 x 28), puţin deteriorat.
I HOCTp'li.
277 1 647 (7156) octombrie 20, Bucureşti
t MHAOCTiet0 &o�Kiet0, lw MATetO IJAcApAGA soeROAA " rocnoAHH"I.

G"l.COH 3eMAE 'is'rrppoRAAXiHCKOE. AAKAT rocnOACTRO MH cit0 noseA-k11ie
rocnOACTRA "'" no'ITEHHOM4is"' npARHTEAitO rocnOACTRA "'" �4is"'n AH A4is"'MttTp4is"'
288
�iei\HW AH4is'i\ REi\HKiH ci\4is':iKep H C"hC CHHORH ero, €1\HLJ,EM lior1> AAPORAX,
mKo:iKe AA M4is' ecT W'iHH4is' 4is' ceM O\{ Ap"hroe4-1H wT c4is'A CTRO f op:iKHi\, Ai\H
R"bCAX AE!\ 'IOAH"bR KOMHC H A spATOM CH, f ewpreR, CHHORH HeK4is'i\ €R
ApMAW4is'i\ WT 0Mp"hA€4J€U,"h, KO/\HKO c4is'T SH/\ noK4is'nHi\ SA4J4is' CH HeK4is'i\A
ApMAW4is'i\ WT HAA 0TAH'il0i\ H WT HA �pc4is', R"bCAX A€/\ HM 3A W'iHH4is' WT
Ap"hroe41H WSA'i€ Teio" KOAu,ecK4is', wT nOi\IO H WT w4is'M4is' H WT ROAA
H WT C€AA/\H4J€ C€i\OR H WT� OCR4is'Ai, RApe €1\HKA ce XTHT H3SpATH W'T'
no R"hCOM XOTApoM, 3A xrT AcnpH roTORH, €4JH:iKe WT n p H AbHH
noKOHHHOM4is' III e psAH ROEROAA, R"h T€'i€Him i\"kTOM x3pri.
H n AK noK4is'nHi\ nO'iT€HHOM4is' npARHTEi\ilO rocnOACTRA MH :iK4is'nAH
A41s'M HTp4is' RE/\ Ci\4is':iKep W'iHH4is' 4is' Ap"hroe4-1H, nAKH:iKe WT HA 'IoAH"h KOMHC
H wT spAT ero, fewpre, WT Teio" P"hH3€CK4is', R"hCAX AE" HM WT
Ap"hroe41H, KOl\HKO c4is'T RH/\ HMAA SA4JOM CH HeK4is'i\A ApMAW noK4is'neHie
WT HAA �"op"k, WT no R"hCOM XOTApOM, 3A x� AcnpH roTORH.
H nAK noK4is'nHi\ nO'iTEHHOM4is' npARHTEi\ilO rocnOACTRA MH :iK4is'nAH
A4is'M HTp4is' RE/\ Ci\4is':iKep W'iHH4is' 4is' Ap"hroe4-1H wT HA.A 'IoAH'b KOMic4is'" H wT
HAA spAT ero, f ewpre, R'bCAX AE" i\4is'n4is'i\ OR H AE" ApArOT"hR, WT
nocR4is'Ai H WT no R'bCOM XOTApOM, KO/\HKA W'iHH4is' c4is'T SH/\ noK4is'nHi\
SA4JOM CH HHK4is'i\A ApMAW, WT HHXHH 3A x&:r AcnpH roTORH. H npOAA.AOWe
ce H i\4is'n4is'" H ApArOT'b C'bc CHHORH HX HHK4is'i\eR ApMAW R'b K4is'nHo C'bC
W'iHHA AA SHTH H WHH R€'iHHH.
H nAK AA ecT nO'iTEHHOM4is' npARHTEi\ilO rocnOACTRA MH :>K4is'nAH
A4is'M HTp4is' RE/\ ci\4is':iKep EAHH RE'iHH, HA HM€ �Mp'i>, CHH'b i\4is'n4is'" oR, c'hc
CHHORH ero, noHe;it;e ecT noK4is'nHi\ ;it;4is'nAH A4is'M HTp4is' RE/\ Ci\4is';it;ep nAKH;it;E
WT HA 'IOAH'b KOMHC4is'i\ H WT spAT ero, fewpre, K4is'nHO C"bC cie RHWE
pe-teHA W'iHH4is' WT Ap"hroe4-1H, npe3 R'bC 3A xÂÎ AcnpH roTORH. H
npOAAAOX cie RHWE pE'iEHie ROA'i>pH WHH 3A CROHM AOSpOROi\IO, 6€3 HH
EAHA CH/\OCT H C"bC 41s'3 HAHie R'bC'i>M SOA'i>poM H A MErHAWOM W'T'
WKp"bCTHHM M'i>CTOM H WT npEA rocnOACTRA MH, KAKO C'bM RHA'i>XOM
rocnOACTRO MH H 3AnHC4is'i\ 'IOAH"bR KOMHC H A spATOM CH, f ewpre, 3A
npOAAHie, WT p4is'KAM HX, KAKO ecT RHWE nHc, HA p4is'KA ;.K4is'nAH A4is'M HTp4is'
RE/\ Ci\4is':iK ep.
H nAK AA ecT no-tTEHHOM4is' npARHTEi\ilO rocnoACTRA MH ;it;4is'nAH
A4is'M HTp4is' RE/\ Ci\4is';it;ep EAHH ALJ,HrAH, HA HM€ i\4is'n4is'" H EAHH MOMK4is' 3A
u,HrAH, HA HME PAA4is'", noHe;.Ke cie RHWE pe-teHH, rARAWHH SH/\H c4is'T
sOA'i>pHH rocnOACTRA MH KHpK'bR P4is'A'i>H4is'" RTOpH nocTei\HHK 3A noK4is'neHie
WT HAA liAps4is'i\ ApMAW4is'i\ WT Kops'i>HH WT t4is'A tTRO fop;it;Hi\, E4JH;.K€ W'T'
np"k;it;AE Rp'i>Me. "- nOTOM, K'bAA €CT RH/\ C"hAA R"b AbHH rocnOACTRA MH,
R"h TE'iEHim i\'i>TOM x.ijttie , A sOA'i>pHH rocnOACTRA MH K HpKA nocTEi\HHK,
WH ECT C'bTROPH" npOMEHEHiA C'bC nO'iTEHHOM4is' npARHTEi\ilO rocnOACTRA
289
MH tt<'is'nAH A'is'M HTp'is' RE/\ Ci\'is':>K Ep, TEPE HX ECT AA" K HpKA nocTEi\HHK
no i\'is'n'is'" 1.ţHrAH'ls'i\ A ;.K'is'nAH A'is'M HTp'is' RE/\ ci\'ls':>KEP 1 , WH E4JH;.KE ECT AA"
KHpK'hR nocTEi\HHK no GTAHKA 1.ţHrAHKA PAAi i\'is'n'is'" 1.ţHrAH'ls'i\ , AA ECT
1.ţHrAH PAAi 1.ţHrAHH A PAAi Toro MOMK'is' .3A 1.ţHrAH PAA'is'i\, RHWE nHc, A
tt<'is'nAH A'is'M HTp'is' RE/\ Ci\'ls';t<Ep WH ECT AM KHpK'hR nOCTEi\HHK2 'is'rH ;i,
AcnpH roTORH, nOHE:>KE CHLţE 'is'T AKMHWE CE wHH .3A HHXHOM AOBpOROMO,
BE.3 HH EAHA CHMCT, C'b.C .3AnHC WT p'is'KA KHpK'b.R nOCTEi\HHK HA p'is'KA
;.K'is'nAH A'is'M HTp'is' RE/\ Ci\'ls';.KEP H c'hc MHOSH BMi>piH CREAiTEi\iE HAnHCAHiH
'is' .3AnHC, KOTOpiH c'is'T BHi\ HA WCTpOEHiE HM.
(G}Ero PAAi, AAAOX C'hM rocnOACTRO MH no'ITEHHOM'is' npARHTEi\itO
rocnOACTRA MH ;.K'is'nAH A'is'M HTp'is' RE/\ Ci\'ls';.KEp mKO;.KE AA M'is' ECT W'IHH'is'
H ALţHrAHH Ai>AiH'is' H R'h WXABHHK, CHHOROM H RH'is'KOM H npi>RH'is''I HTOM
HH WT KOrO:>KAO HEnOKMi>BHMO nopE.3MO rocnOACTRA MH.
(G}E;t<E 0\(60 H CREAETEi\iE nOCTARi\i>EM rocnOACTRO MH: :>K'is'nAH
fEwpMA RE/\ BAH K pMERCKH H ;.K'is'nAH ApArOMHp RE/\ AROpHHK H :>K'is'nAH
PAA\(" RE/\ i\Wrw�ET H ;.K'is'n AH GTpOE RE/\ RHCTimp H :>K'is'nAH AiHK'is'" RE/\
cnATAp H ;.K'is'nAH IlpEAA RE/\ Ki\IO'IAP H nAH PAA\(" RE/\ KOMHC H nAH
EAps'ls'i\ RE/\ CTMHHK H nAH Ap'b.Ms'WHH RE/\ nEXAPHHK H ;K'is'nAH KoCTAHAHH
RE/\ nocTEi\HHK. HcnpARHHK, ;.K'is'nAH PAA\(" RE/\ i\Wrw�ET.
H HAnHCAXOM A.3, AHMA i\Wrw�ET'ls'i\, R'h HACTOi\HH rpAA\( 'is'
E'is'K'is'pE4JH, Mi>CELţA WXTOMRpH 'K AbHH H wT A,\AMA AO HHHi> R'h cEro
nHCAHiE TE'IEHiE i\i.TOM, R'h i\i.T x.iPHs.
t iw MATEIO RWERWAA, MHi\OCTilO bO;.KilO rocnOAHH'h.
iw MATEIO ROEROAA (m.p.}
al domniei mele, jupan Dumitru Fielişanul mare sluger şi cu fiii lui, câţi i-a
dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în sat la Drăgoieşti din judeţul Gorj , însă
toată partea lui Cioană comis şi a fratelui său, Gheorghe, fiii lui Necula armaşul
din Smârdeşteţ, cât a cumpărat tatăl lor, Necula armaşul, de la Stanciu! şi de la
Ursu, toată partea lor de ocină din Drăgoieşti, însă Teiul Colţesc, din câmp şi din
pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricât se va alege de
peste tot hotarul, pentru 3 300 aspri gata, încă din zilele răposatului Şerban
voievod, în cursul anilor 7 1 1 3 .
Şi iarăşi a cumpărat cinstitul dregător a l domniei mele, jupan Dumitru
mare sluger, ocină în Drăgoieşti, iarăşi de la Cioană comis şi de la fratele său,
Gheorghe, din Teiul Rânzesc, toată partea lor din Drăgoieşti, cât a avut tatăl lor,
Necula armaş, cumpărătură de la Florea, de peste tot hotarul, pentru 2 700 de
aspri gata.
Şi iarăşi a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dumitru
mare sluger, ocină la Drăgoieşti de la Cioană comisul şi de la fratele lui, Gheorghe,
290
toată partea lui Lupul şi partea lui Dragată, de pretutindeni şi de peste tot
hotarul, câtă ocină a cumpărat tatăl lor, Nicula armaşul de la ei pentru 2 300
aspri gata. Şi s-au vândut şi Lupul şi Dragată cu fiii lor lui Nicula armaş împreună
cu ocina să fie şi ei vecini.
Şi iarăşi să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare
sluger, un vecin, anume Florea, fiul lui Lupul, cu fiii lui, pentru că l-a cumpărat
jupan Dumitru mare sluger iarăşi de la Cioană comis şi de fratele lui, Gheorghe,
împreună cu această mai sus-spusă ocină din Drăgoieşti, peste tot pentru 14 OOO
aspri gata. Şi au vândut aceşti boieri mai-sus spuşi ei de bunăvoia lor, fără nici
o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din jurul locului şi dinaintea
domniei mele, cum am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare al lui Cioană
comis şi al fratelui său, Gheorghe, de la mâinile lor, cum este mai sus-scris, la
mâna jupanului Dumitru mare sluger.
Şi iarăşi să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare
sluger, un ţigan, anume Lupul şi un băiat de ţigan, anume Radul, pentru că
aceşti mai sus-spuşi ţigani, au fost ai boierului domniei mele, Chircă Rudeanul
al doilea postelnic de cumpărătură de la Barbul armaşul din Corbeni din judeţul
Gorj, încă de mai înainte vreme. Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei
mele, la cursul anilor 7 1 55, boierul domniei mele, Chircă postelnic, el a făcut
schimb cu cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare sluger, de
a dat Chircă postelnic pe Lupul ţiganul iar jupan Dumitru mare sluger 1 , el încă
a dat lui Chircă postelnic pe Stanca ţiganca pentru Lupul ţiganul, să fie ţigan
pentru ţigan, iar pentru acel băiat de ţigan Radu!, scris mai sus, jupan Dumitru
mare sluger el a dat lui Chircă postelnic2 1 6 ughi, aspri gata, pentru că aşa s-au
tocmit ei de bunăvoia lor, fără nici o silă, cu zapis de la mâna lui Chircă
postelnic la mâna jupanului Dumitru mare sluger şi cu mulţi boieri martori
scrişi în zapis, care au fost la întocmirea lor.
(P)entru aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele,
jupan Dumitru mare �luger, ca să-i fie ocină şi ţigani dedină şi de ohabă,
fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei
mele.
(I)ată dar şi martori punem domnia mea: jupan Gheorma mare ban al
Craiovei şi jupan Dragomir mare vomic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan
Stroe mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi jupan Preda mare clucer şi pan
Radul mare comis şi pan Barbul mare stolnic şi pan Drăguşin mare paharnic şi
jupan Costandin mare postelnic. Ispravnic, jupan Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Dima logofătul, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna
octombrie 20 zile şi de la Adam până acum la această scriere cursul anilor, în
anul 7 1 56 ( 1 647).
29 1
DANIC, Ep. Râmnic, Ci l/27.
Orig. slav, perg. (34 x 45), pecete timbrată.
Cu o trad. rom. din 1 7 85 şi din 1 897. Altă trad. rom. , ibid„ Doc. ist„ CMLXXVI/3 1 2
( f. 287-288).
EDIŢII: Text slav cu trad„ Ştefulescu, Crasna, p. 40-4 1 ; idem, Doc. slavo-rom„ p. 535-
539; frag. slav cu trad„ idem, Go1jul ist. şi pir„ p. 60-6 1 , 287; rez„ Aricescu, Indice, I , p. 1 1 1 ,
nr. 1 340; Obedeanu, Dumitru Filişanu, p. 4 1 7.
1 .sei1. ci1.'l/x" în orig.

2 .nopTAp " în orig.
278 1647 (71 56) octombrie 2 1
ţ Adică eu, Voina, feciorul lu Vlad o t Mâstânişti, scris-am acestu a l meu

zapes ca să fii (de mare cre)dinţă la mâna jupânului Apostolachi comisul şi a
jupânisii dumnealui Voichiţii, cum să si ştii că am vândut dumnilui 5 pogoane
di vii di ţelină în Sperlea, diript patru galbini, bani gata şe le-au pus dumnealui
vii şe i-am vândut mai denainte 3 pogoani de ţelină în Vârful Gruiului, diript trii
suti di bani gata. Şe i le-am vândut dumnilui di a me bunăvoi şi cu şterea tuturor
migiiaşilor şe den sus şi din jos, ca să fii dumnealui moşii niclătet, în veac.
Şi mărturii au fost la tocmela noastră: uncheaşul Arbănaş ot Vaidiil şi
Cârstiian ot tam şi uncheaşul Radul Pirţi ot tam şi Lira ot Brănişti. Şe pintru
cridinţa, pusu-mi-am degitul în [loc] 1 di piceti.
Pis octomvrie 2 1 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Voina. Arbănaş. Cârstiian. Pirţea. Lira.
DANIC, M-rea Slobozia lui Enache, XI/ 1 7.
Orig. rom„ hârtie (33 x 20,5).
Copie ibid.: ms. 3 1 4, f. 504 v-507.
279 1647 (71 56) octombrie 27
t
Adecă eu, jupaniţa Capie, (dat-am) al meu zapis ca să fie de mare credinţă
la mâna părentilui Leontie de la sfănta mănăstire ot Argiş, cum să să şti(e) că
le vreme me de morte, lăsat-am cu gura me să mă îngrope 1 la sfănta mănăstire
în Argiş. Şi pătru pomena, închinat-am rumeni ot Rudeni cu moşie, cari-i-am
cumpărat de la fenul Radul logofăt şi de la fenul Şui ca şe după acesta, cai 1 O,
boi 4, vaci 6, ca să mă pomeniscă la sfântul pominicu toţi egumenii carii va
292
câştiga Dumnizău în sfânta mănăstire. Iar să nu vor pomeni, să de sama înnaite
lu Domnezău. Iar după acestă pomenă ce amu lăsat eu la morte me să va ispiti
a o sparge2, au boiarinul meu, au rudeli dumnelui, au rudeli meii, acela omu să
fie blăstemat di 3 1 8 oteţi ije vă Nechei şe să n-aibă undi veni după mene.
Pis measeţa octomvrie 27 dni, Jet 7 1 56 ( 1 64 7).
Pis az, Radu! logofăt.
t Jupaniţa Capie.
Eu Dumitraşco mărturisescu, cum scrie jupâneasa mea mai sus.
DANIC, Ep. Argeş Ll/9.
,
Orig. rom., hârtie (34,5 x 26,5).

Rez., Bulat, M-rea A rgeş, p. 365-366.
1 ;ţ.lirpose.
2 C0Ap'1€.
t Adecă eu, Manco, nepot uncheaşului Dragomir Cocalea, şi eu, Neag,

feciorul lu Drăgoiu ot Necşeşti ot sudstvo Teleorman, scris-am acesta al nostru
zapis, să fie de mare credinţă la mâna jupânului Velisar şi a jupânului Simei
neguţătorii, ca să se ştie cându au fost acum în zilele domnu nostru Io Mateiu
Basarab voievod, iar eu, Manco şi eu, Neag, vândut-amu jupânului Velisari şi
jupânului Simei, ocină în Necşeşti, den partea noastră patru sute de stânjeni 1 de
ocină den în plasa de sus, den câmpu şi den pădure şi den apă şi den şăzutul
satului, de pretutindinilea, oarecât se va alege de preste tot hotarul, stânjenul
câte 1 3 bani, fac bani preste tot, ughi 26.
Şi am vândut noi aceşti 400 de stânjeni 1 de ocină ce scriu mai sus, ocină
stearpă fără de rumâni, de a noastră bunăvoie fără nici o silă şi fără de bir, cu
ştirea tuturoru boiarilor şi al megiiaşilor de pre împrejurul locului, ca să le fie
dumnealor ocină, moşie, lor şi coconilor în veci. Iar de va fi vreo gâlceavă
pentru această ocină, să avem noi a purta pâra carii se vor apuca de aceasta
moşie. Iar aceşti boiari să-şi ţie moşiia şi ocina cum o au cumpărat.
Şi la tocmeala noastră fost-au boiari şi oameni buni mărturie, anume: ot
Sitişeşti, Mircea postelnic i ot Brânceni, Ghinea şi Stan de Necşeşti den plasa
de jos şi Radu! dorqbanţul ot tam i Drăghici roşiul, feciorul Stoicăi dvomic ot
tam şi alţi mulţi boiari carii-ş voru pune mai jos peceţile şi iscalele.
Aceasta mărturisim şi mai de credinţă pusu-ne-am în locu de peceţi degetele,
ca să se ştie şi să se crează.
293
H(4)nH C4X 43, Aewi:.A4T AOro4>eT, 'tJ li'tJK'tfp e 4-1 H , Mil. ceu,4
H
o(KTOMspie) K3 AbHH, cpEA'"b, R'"b Ail.T x.3Pifs ( 1 647)2.
ţ Manco.
ţ Eu Neag.
Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 306 1 2.
Rez., Ştefănescu, Catalog, p. 1 5 8.
I CT'l.Jţvi:>KEHl1.
2 „Şi am scris eu, Lepădat logofăt, la Bucureşti, luna o(ctombrie) 27 zile, miercuri, în
anul 7 1 56".
281 1647 (71 56) octombrie 28
ţ Adecă eu, Dumitru c[ăpitan] 1 , sân Iancului capitan ot [ . . . ] 1 , [S]tanciul,

sân Calotă ot Boziiani şi Mariia, fata Iancului capitan, [seri] 1 s-am zapisul noastru
şi I-am dat sventei mănăstiri de la Malamoc, [hr]amul sveati Nicolae, cum să să
ştie de am d[at] ocena de la Pestrea la [svân]ta mănăstiri pentru sufletul2 jupan
Iancului capitan, care ocină o a[u c]umpărat Iancul capitan de la Pătraşco şi de
la Preda, fe(cio)rii [lui A]vram logofăt ot Tătuleşti dereptu 8 galb[e]ni, partea
lor. Şi am dat şi zapisul lor la svânta mănăstire.
Mărturie: părintili Luc[a] egumen ot svânta monastire ot Snăgov i Mogoş
capitan ot Păuleşti i Ilie vomicul ot Comeşti i Barbul postelnic ot Măneşti i
Iordache vomicul i Şteful postelnic i jupan Baico. Pentru mai mare credinţă
pusu-ne-am inelili.
Pis ohtomvrie 28 dne, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
t Ermunah Luca
ţ Dumitru
ţ Stanciu}
ţ Mogoş căpitan ot Păuleşti
Iordache
t Ilie vomicul
Iordache
ţ Ştefu}
t Baico3.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom., XXX/ 1 2.
Orig. rom., hârtie ( 1 7 x 2 1 ), opt sigilii inelare, deteriorat.
Copii ibid.: ms. 1 28, f. 527; Doc. ist., DCCCXI/ 1 9.
294
2 Ad. interlinear.
282 1647 (71 56) octombrie 29
ţ Adecă eu, Costandin ot Grădişte, împreună cu soţi ia mea, Dobromira 1 ,

scris-am zapisul mieu ca s ă fi e d e mare credinţă la mâna jupânului Burtei vistier,
' cum să se ştie că ·i"am vândut partea mea de ocină toată câtă se va alege în sat
în Grădişte, den hotar până-n hotar şi den şăzutul satului şi cu 2 rozoare den vie:
unul 'de la coastă, iar alt rnzor den vale de la Albaş. Însă ocina, stâ'nj ini [ . . . ]2.
· Şi i"am 'vândut pre bani gata3, derept 1 200. Şi-am vândut ocină stearpă ' fără
rumâni, ca să-i fie dumnealui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor în vecie ohabriică.
·ş i când T-am vândut, întrebat-am toţi vecinii demprejurul nostru, şi de sus şi· d'e
jos. Şi am vârtdi.It_(ie a mea bunăvoie, nesilit de nimea.
Şi mărturie a[u] fost la tocmeala noastră: Dima săbiiar ot Bucureşti i Şoldea
ot Grădişte i Teodor4 ot tam i Petre ot tam.
Şi ·am scris eu, popa Gherghe ot Bucureşti, cu învăţătura lu Costandin.
Şi pentru credinţa, pusu-mi-am5 eu, Stoica degetul.
Pis octomvrie 29, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Gheorghie vistiar
Costandin6.
DANIC, Doc. ist., CCCXCIX/5 5.
Orig. rom., hârtie (3 1 x 21 ), pătat.
· Cu o copie; mo�ernă. ·.. ' '
1 Ad. . interlinear.
· 2
ioc alb în' orig.
3 r�TAX· ..
· : 4 TAWAWp.
s Mim.\\ .
6 Semnături autograf�.
283 · 1647 (71 56) octombrie 29, Bucureşti
t MHAoc-rieio Eo�iio, iw MATEI() EAcApAsA soeROAA H rocnoAHH"h.

IIHWET rocnOACTRA MH ţie, părinte Leontie egumenul de la sfinta mănăstire
Argişul, hram Uspenie Bogorodiţe. Cătră aceasta-ţi dau în ştire domnia mea
295
pentru că aici înaintea domni(i)i mele la divan, venit-au sluga domni(i)i mele
Ianiu, feciorul Albului logofet ot Lăngeşti, de au jeluit şi au spus cum are o vie
bătrână şi de moşie în dealul Ştefăneştilor pren vârhul viilor lui şi pren vârhul
viii mănăstirei şi până în viia lu Dragomir Bucă. Iară sfinţia ta i-o iai şi zici că
iaste acea vie prea locul mănăstirii, ca să-i dai bani. Într-aceea, domnia mea am
judecat cu boiarii divanului şi v-am datu domnia mea să vă luoaţi la mij locul
vostru 6 oameni buni den Ştefăneşti şi den lzvorani, boiari roşii, carii vor fi de
pre împrejurul locului de sus şi de jos, ca să caute şi să adevereze cu sufletele
lor pre direptate pentru acea vie, să vază: fost-au a lu Ianiu de la părinţii lui au
fost-au a mănăstirii? Şi cine o au ţinut mai dinainte vreme şi a cui au fost şi cui
se cade să o ţie? De toate să ia seama pre direptate, cum varu afla cu sufletele
lor. Derept aceea, în vreme ce veri vedea ceastă carte a domni(i)i mele, iară
sfiinţia ta să cauţi să vă voiţi pre 6 oameni buni cum scrie mai sus, să adevereze
de acest lucru. Deci, de va fi viia a lui Ianiu, el şi-o va ţinea, iar de va fi fost
a mănăstirii, să o ţie mănăstirii, ca să nu mai vie pâră şi gâlceavă aici la domnia
mea. HHAKO A" H-kc'T'. H HcnpAR HHK, CAM pe'I rocnOAC'T'RA MH.
IIHc Aen-LAA'T' 't/ E't/K't/peLJ.1, M-kcetţA wxToMspie K:i. AbHH, R'l:. A-k'T'
x.ijiirs ( 1 64 7).
t lw MATEH RWERWAA, MHAOCTiEIO Eo�ietO rocnOAHH'l:..
iw MATEIO ROEROA'l:. (m.p.)
DANIC, Ep. Af'geş, XIX/30.

Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5), pecete aplicată.
Rez., Bulat, M-rea A rgeş, p. 366.
284 1647 (71 56) octombrie 30
Adecă eu, Ion, feciorul lui Răducel şi Drăguş, scris-am şi mărturisim cu

acest al nostru zapis, · ca să fie de mare credinţă la mâna căpitanului Costandin
Găleţeanul, cum să să ştie că i-am vândut noi doao funi de loc, însă din funea
budească, drept bani gata 600. Şi easte o fune în Gura Sămăriţii, alta între
Sămărâţă. Şi să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veci.
Şi mărturii: Pădure şi Muşat i diiaconul Badea. Şi pentru credinţa, ne-am
pus degetele în loc de peceţi, ca să să crează.
Pis measeţa octomvrie 30 dni, leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Ioan. Eu Drăguş vânzători.
DANIC, Ms. 477, p. 56.
Copie rom.
Altă copie ibid.: ms. 3 7 1 , f. 39.
296
285 1647 (71 56) octombrie 30
Adecă eu, Radu! al lui Pătru şi Pătru, snă Drăghiciu, scris-am acest al
nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mâna dumisale căpitanului Costandin
Găleţeanul precum să să ştie că i-am vândut 3 funii de loc, anume: una easte în
satul Mocerlii, alta easte alăturea cu Trânda, alta la moara Untei. Şi le-am
vândut, dumnealui ca să-i fie moşie ohabnică drept bani gata 1 OOO.
Şi mărturii au fost mulţi oameni buni, anume: Pădure şi Fiera şi Oprişu şi
diiaconul Danciul. Însă dân funie budească. Şi pentru credinţa, ne-am pus degetele
în loc dă peceţi.
Pis measeţa octomvrie 30 dni, leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Radu.I i Pătru vânzătoriu.
DANIC, Ms. 477, f. 57 v-58 r.
Copie rom.
286 1647 (7156) octombrie 3 1
t Adecă eu, Jane postelnicul, scris-am zapisul mieu ca s ă hie de mare

credinţă şi stătătoare în veci la mâna cistitului părintelui nostru egumen Melhisedec
de la svinta mănăstire den Câmpulung şi a totoror părinţilor den mănăstire, cum
să să ştie că acest zapis al mieu l-am făcut la vreme de prestăvlenia mea cu limbă
slobodă şi în toată firea ca să fie de vecie, că văzând eu după scădenie mea şi
după slăbiciune mea am plecat capul la svinta mănăstire şi la părintele egumenul
Melhi de m-au căutat la sărăcie şi la slăbiciune mea întru toată pohta de bucate
şi de beutură. Deci, într-aceia am fost făcut svinţii lui părintelui un zapis cu
mărturii, cum am dat 2 ţigance la svinta mănăstire ca să fie de pomeană pentru
sufletul mieu şi pentru a soţul mieu jupânesei M(a)riei căci că aceste ţigance
s-au tras de pă jupâneasa de zestre. Deci am fost lăcuit cu jupâneasa M(a)rie cu
casă atâţe ani 40 1, iar când o-u ajuns vreme de pristăvlenie lăsat-au cu sufletul
ei2 ce va fi, mult puţin, să fie tot la mâna mia, şi aceşti ţigani să fac eu ce voiu
putea cu dinşii şi să mă caute la vreme de nevoie şi de slăbiciune. După aceia,
datu-mi-eu şi mie milostivul Dumnezeu boale3 grele şi nevoie şi sărăcie, n-am
avut ce face, plecat-am capul la svinta mănăstire şi la părintele egumenul de
m-au căutat la boala mea cu de toate bucatele de ce-am pohtit. Şi s-au mânat
vremea tocma 8 ani4 tot slab şi neputer[n]ic. Deci şi eu, văzând că mă petrec şi
am avut atâta milă den svinta mănăstire şi căutare, lăsat-am însă mai nainte
fost-am dat iar cu zapis cu mărturii cele 2 ţigance care sânt :nai sus-scrise,
anume: Neacşa şi cu fata ei, Dumitra. Iar când am văzut că mă petrec şi eu la
297
pristăvenia mia, am mai lăsat ş-altă ţigancă, anume Vişa. Aceste 3 ţigance le-am
dat la svânta mănăstire să fie de pomeană şi pentru sufletul mieu şi al jupânesei
M(a)riei în veci.
Iar cine să va scula peste zapisul mieu, ori de ce rudenie vor fi, de-ncepu(t)
până-n săvârşit să facă alte învăluiale, acela om să fie blestemat şi afurisit de
vlădica Isus Hristos şi de 3 1 8 oteţi ije vă Nichei şi să fie la un loc cu Iuda şi
cu Arie.
Şi mărturii: popa Agaton i Cârste cupeţ i Milea i Staico judeţ i Marco
schilăr i Stan judeţ şi alţi mulţi.
Şi am scris diaconul Iacov. Pis measeţa octomvrie 3 1 dni, vă leat 7 1 56
( 1 647).
Kcxi cyw o ri, cxv11� KCXt � a.1.. a •o 0•11 xcxip11 µou5
Kcxl tyw 7t CX 7t CX Ayli8wv µcxp•upw •li &v o8tv yq pcxuµtvcx6 •
t Jup(an) Cârstea 7.
DANIC, M-rea Câmpulung, LXIl/ 1 7.
Orig. rom., hârtie (34 x 2 1 ,5).
1 Ad. interlinear.
2 mi.
3 60AA-f>.
4 AHH"I..
� „Şi eu Jani şi pun semnătura mea".
6 „Şi eu popa Agaton mărturisesc cele scrise mai sus".
287 1647 (71 56) noiembrie 1
ţ Adecă eu, Badiul Surdul den Grădişte den Coastă, scris-amu zapisul
mieu să fie de credinţă la mâna jupânului Bunei vistiar(u)-lui cum să se ştie că
i-amu vândut toată partea mea de moşâe den Grădişte den Coastă, şî cu viia. Însă
dentr-o fune care amu avut împreună cu Comana, nepoata Manasii călugărului,
amu vândut partea mea toată de preste tot hotarul, den câmpu şâ den apă şî den
pădure, şî de pretutindinea partea mea toată, direptu bani gata 3 OOO, ca să-i fie
dumnealui moşâe stătătoare.
Şî mărturie boiari şî megiaşi care-şi vor punea 1 (pe)ceţile şî iscăliturile mai
în jos.
Noiemvrie 1 dni, leat 7 1 56 ( 1 647).
Gheorghie vistiar
Costandin sărdar2•
298
DAN IC, D o c . i s t . , CCCXCIX/54.
Orig. rom . , hârtie (3 1 x 21) .
I T�H'R.
288 1647 (71 56) noiembrie 2
t Adecă eu, Stan spătărelul, feciorul Sarului din Băjăşti, scris-am şi

mărturisescu cu aceasta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna lu
Mareş logofăt cum să să ştie că i-am vândut dumnealui din toată partea
noastră de ocină cum am ţinut cu fraţiei miei a treia parte din câmp şi din
pădure şi din apă şi din şezutul satului, de preste (pre)tutindinilea şi den
grădini şi cu loc de casă şi de preste tot hotarul cât se va alege, însă derept
bani gata 3 400. Şi am vândut eu de a mea bunăvoie, fără nici o silă şi cu
ştirea şi cu voia frăţini-mieu, lu Marco şi a tuturor fraţilor noştri de ocină şi
a megiaşilor dimprejurul locului . Şi am luoat toţi banii gata în mâna mea, ca
să-i fie lui această parte de moşie ce scrie mai sus ocină moşie şi ohabnică 1
în veci.
Şi mărturie au fost la tocmeala noastră: Ion al Tomei din Băjăşti şi popa
Vladul şi Fotea din Câmpulung2 şi văru-mieu, Brata din Târgovişte şi
cumnatu-mieu, Voica croitoriul i Stepan vătahul de tunari ot Târgovişte şi alţi
carii vor iscăli şi vor pecetlui mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţă mi-am
pus şi degetul în loc de pecete ca să se crează.
Şi am scris eu, Dima logofăt, measeţa noiemvrie 2 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
ţ Stroe ot Bârseşti
ţ Eu Ion
Eu Stan spătărelul şi văru-mieu Bra[ta]
ţ Eu popa Vladul
Eu Stepan vătah
ţ Eu Voico
ţ Badea pârcălab ot Vlădeşti
Once postelnic sân Preda postelnic ot Lereşti
ţ Mihalcea vtori spătar
ţ Jipa vomic ot Răteşti sud Buzău
ţ Jane sân A(I)bul ot Lă(n)giste
ţ Radul ot Jugur.
Stoica logofăt3.
299
DANIC, Doc. ist., MDLVIIl/6.
Orig. rom., hânie (29 x 20,5).
I XOWSHHK'h.
2 K'hMn'tfM'tfHn..
289 1647 (7156) noiembrie 4, Bucureşti
t Adecă eu, Dragna, cu fie-miu Vladul, den sat den Pitri, scris-am şi
mărturisesc cu acesta al miu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupan
Bunei vistiiar, cum să să ştie cându au fostu acum în zilele mări(i)i sale dom(nul)
nostru, Io Mateiu Basarab voievod, iar noi i-am vândut o jumătate de fune de
ocină den sat den Poienari cari easte a noastră de moşie, deript bani gata 1 200,
ca să ţie dumnialui şi în câmpu şi în pădure şi apă şi priste tot hotarul cu tot
venitul, pentru că o am vândut noi de a noastră bunăvoie, cu ştirea tuturor
rudelor noastre, ca să-i fie dumnealui şi coconilor moşii în veci stătătoare.
Şi la tocmeala noastră, tâmplatu-s-au: jupan Gherghe vistier i jupan Şerban
vistier i jupan Niţa aga i Grama pitar şi alţi cari-ş vor pune peceţile mai jos şi
iscăliturile. Şi pentru cridinţa ne-am pus degetele în loc de picete.
Şi am scris eu, Soari logofăt u Bucureşti, noiemvrie 4 dni, leat 7 1 56 ( I 647).
Şerban vistier
Niţa aga 1 •
DANIC, A . N., CVI/ 1 2.
Orig. rom., hânie (30 x 2,5).
Rez., Georgescu, Popa, Documente Teleorman, p. 1 64, nr. 342.
290 1647 (7156) noiembrie 10, Târgovişte
t Adecă eu, Dumitru stolnicul ot Vârâţi ot sud Olt, scris-am şi mărturisesc

cu acesta al miu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna nepotu-miu lu Pătraşco
ot Tomeni, cum să să ştie că i-am dăruit nişte vii din hotar până-n viile pitariului.
Pentru că aceste vii dăruitu-le-am eu de a mea bunăvoie, cugetând dintru inima
300
mea să-mi fie pomeană 1 , căci mi-au fost nepotu-miu Pătraşco bun şi m-au căutat
la toate nevoile mele. Derept aceea, i-am dat aceste vii să-i fie moşie lui şi
feciorilor lui stătătoare în veac, iar cine să va scula, ori din feciorii mie, vericarii
din rudeniia mea şi vor călca acest zapis al miu, acela să fie proclet şi anathimă
şi afurisit de 3 1 8 oteţi ije sut vă Nicheie şi [să aibă pa]2rte cu Iuda şi cu Ariia
la un loc. [Şi penftru mai adeverită credinţă, mi i-am pus mai jos pecete şi
iscălitura ca să să crea[ză].
Şi mărturii boiari carii ş-or pune mai jos iscăliturili.
Şi s-au scris acest zapis în oraş în Târgovişte. Pis noiemvrie 1 O dni, leat
7 1 56 ( 1 647).
Eu Dumitru stolnic ot Vârâţ
Eu Stroe ot Tomeni, fratele lu Pătraşco, mărturie
Eu Şărbu ot Pădureţi, mărturie
t Eu Mircea ot Săteşăşti, mărturii
Eu Liica ot Râca, mărt[urie]2
Tudoran vomic ot Tiha, mărturie3.
DANIC, M-rea Brâncoveni, XXIV/4.
Orig. rom„ hârtie (3 1 x 20,5).
Cu o transcriere modernă.
I noMi:AH'l..
291 1647 (7156) noiembrie 1 0
ţ Să s e ştie cum a u avut Teiş ş i cu frate-său Radu!, sărăţenii, u n văru

primare în sat ot Trestiia, anume Stoica şi a vându(t) moşie1 acolea. Deci au
murit, iar Teiş cu fraţii lui l-au grij it cum să cade, că alţi fraţi n-au mai avut.
De-ciea după aciea, s-au dus Teiş cu fraţii lui la poame şi la moşiia e [ „ . ] 2
lui ş i a u găsit poamele mâncate. De-ciea i-au chemat3 înnaintea legii, la
spătariul Moise şi la pârcălabii ot Buzău ş-au stătut de s-a întrebat şi au
rămas de lege trestiianii şi au căzut şi de pradă. Deci Teişu cu fraţii lui să-şi
ţie moşiia a văru-său Stoicăi, iar cine să va mai râdica pre acea moşie să fie
de mare pradă.
Şi mărturii: banul Drăgoiu şi Marco ot Moşăşti şi Neagul vătăşii şi Ispas
ot Trestiia şi popa Nan ot tam4 şi popa Lepădat şi Stănimiru ot Moşişti. Şi am
scris eu, popa Tudosie ot Moşăşti.
I pis measeţa noevrie dni 1 0, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
30 1
DJAN Buzău, Colecţia de documente, V/6.
Orig. rom., hârtie ( 1 6 x 23).
I MOWWHE.
2 Pătat în orig.
J .V.. KEMAT.
4 wmAM.
292 1647 (7156) noiembrie 1 0
MHAOC'T'it0 lio:ii<i et0, iw MA'T'eH liAcApAsA soeROA'h H rocnoAHH'h.

IlHweM rocnO;!\C'T'RO MH tuturor roşiilor şi tuturor oroşanilor din Piteşti şi din
premprejurul locului, dau-vă în ştire domniia mea că aicea la domniia mea
jăluitu-s-au părintele egumen de la Vierăş pentru rândul câmpului, zicând cum
că vă puneţi de lăsaţi vitele voastre slobode de nu iaste folos de muncă, arături
de pâni şi de toate lucrurile câte sânt.
Iată că i-am dat domniia mea voie şi i-am făcut şi cartea domniei mele cum
să fie volnic să le ia şi să le închiză să le dea pre seama domnească să vă înveţe
a vă păzi bucatele. Aceasta vă scriu domniia mea. H HcnpARHHK, CAM pe'!
rocnOAC'T'RA Mt1.
IlHC HOEMRpie î At.Ht1, x.iPiis ( 1 647).
DANIC, Ms. 479, f. 1 1 5.
Copie rom.
Altă copie ibid.: ms. 7 1 O, f. 697 v.
293 1647 (71 56) noiembrie 11
t Adecă eu, Stoica, feciorul Balei şî Radu!, feciorul lu Marin dân sat, dân
Glupavi scriem şî mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie dă mare credinţă
la mâna dumnealui jupan Gherghe vistier ot Popeşti, cum să se ştie că ne-am
vândut dumnealui ale nostre părţi dâ moşâie dân sat, dân Glupavi, oricât se va
alege, dă peste tot hotarul, dân câmpu şî dân (a)pă şî dân pădure, şî dân şăzutul
satului, şî dă peste tot hotarul, dân hotarul Iepureştilor până-n Valea lui Ion.
Şî ne-am vândut aceste părţi dă moşâie ale nostre, dă a nostră bunăvoie
sî fără dă nici o silă şî cu ştirea tuturor1 megiaşâlor şî dân sus şî dân jos şî
dâmprejurul locului. Şî mi-am vândut eu, Stoica, feciorul Balei, partea mea
drept ughi 5. Şî mi-am vândut eu, Radu!, feciorul lu Marin, a mea parte dă
moşâie drept ughi 6 şî ne-au dat dumnealui toţi banii gata, cum ne-au fostu
tocmeala.
302
Iar dumnealui să-i fie moşâie stă(tă)toare dumnealui şî coconilor dumnealui
şî nepoţilor şî strenepoţilor în veac. Şî când ne-am vândut noi aceste părţi dă
ocină ce sânt mai sus-zise, fost-au mulţi boieri mărturie, anume: Bunea vistier
i Şărban vistier i Andreiu vei şătrariu i Coman comisul i Radu! armaşul Dărăscul
i Ratco dă Glupavi.
Şî pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am degetele în loc dă peceţi.
Şî am scris eu, Şărban logofăt, measeţa noiemvrie 1 1 dni, leat 7 1 56
( 1 647).
Eu Stoica. Eu Radul.
Bunea vistiiar mărturie2
t Coman comisul2.
DANIC, Doc. ist., MDLXXXIX/1 3.

Orig. rom., hârtie (34,5 x 2 1 ,5).
Reg., Filitti, A rii. Cantacuzino, p. 1 69, nr. 522.
1
m'll'm 'll'm'll'p op.
294 1647 (71 56) noiembrie 1 2
Adecă eu, Danciul i Dragomir i Oprea i Ion dat-am acesta a l nostru zapis
la mâna jupânului Ivan ot Piteşti şi la feciorii dumnealui precum să să ştie că
i-am vândut 6 jumătăţi de locuri în câmpu: la vadul Cotmenii o jumătate, la
Gorgora o jumătate, alăturea cu Troada o jumătate şi la Gura Răduioasei o
jumătate, şi la Topilă o jumătate şi alăturea cu hăleşteul pre dân jos o jumătate
şi la Coadele Vâlcelelor o fune dăplin şi la Gura Măicanului o jumătate şi supt
deal o jumătate şi la Gura Sămăriţii o jumătate şi între Răduioase o jumătate şi
în coasta cea mare o jumătate merge curmezişu. Şi aceste locuri sânt dân funie
miclească dân sat dân Samara şi sânt preţuite drept bani gata ughi 1 4 pol, ca să
fie lor moşie şi feciorilor lor şi nepoţilor.
Şi mărturii au fost: Duminică iuzbaşa şi Vladul iuzbaşa i Dârjan iuzbaşa
i Enache ot Piteşti. Şi pentru credinţa pus-am degetele în loc dă peceţi ca să
să crează.
Pis measeţa noiemvrie 1 2 zile, leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Dragomir. Eu Danciul. Eu Oprea. Eu Ioan vânzători.
DANIC, Ms. 477, f. 58 v-59.
Copie rom.
Altă copie ibid. : ms. 3 7 1 , f. 39 v.
303
295 1647 (7156) noiembrie 1 2
ţ Adecă eu, Dragotă ş i c u soţiia mea, Anca ş i cu ficiorii miei, câţ

Dumnezeu mi i-au dăruit, scris-am şi mărturisăsc 1 cu acesta al nostru zapis la
mâna cluceru(lui) Barbului din Fratoştiţ cum să să ştie că i-am vândut noi de
a noastră bunăvoie u(n) răzor de vie din deal până2 în pimniţă, însă fără u(n)
pas. Şi iaste aces(t) răzor de vie pri lângă viia cluce(r) Barbului. Şi o am
vândut acest răzor de vie derept aspri gata 600, ca să-i fie dumnealui 3 moşie
ohabnică, dumnealui şi coconilor dumnelui şi nepoţilor şi strănăpoţilor, câţ
Dumnezeu i va dărui.
Şi la această tocmeală, fost-au mulţi megiiaşi mărturie4: ot Căneşti, Jitea
spahiul ot tam i Stoian ot tam, lvaşco snă Cârstei i Lupul ot tam i Mircea ot tam.
Şi păntru credinţa, pusu-ne-am şi peceţi[le]. Altă asupreală să nu fie.
Şi am scris acest zapis eu, popa Dobre ot Ră[ . . . ]5. Pis measeţa noiemvrie,
dni 1 2, vă [l]eat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Dragotă. Eu Jitea.
DANIC, Doc. ist., XC/50.
I M'l.pem't!'pHC'bCK.
2 n-kHe.
3 Ad. interlinear.
4 M'l.pem't!'pHe.
296 1647 (71 56) noiembrie 13
t MHAOCTitO IJo;>Kit0, iw MA'1'€H EAcApAsA soeROA'l:. " rocnoAHH'l:..

AARA'l' rocnoAC'T'RO MH voao tuturor fetelor care sânteţi ale moştenilor din
Mierăul ot sud Vlaşca, care moşteni suntu fraţi de moşie cu Neagu! sin popei
Radului ot Mierăul. Către aceasta vă dau în ştire domniia mea pentru că aicea
înaintea domni(i)i mele venit-au Neagu! sin popei Radului de s-au jăluit şi au
spus cum veţi să ţineţi ocina la Mirăul cu el. Şi acea ocină au dat el bani la
doamna Ancuţa de o au răscumpărat, iar voi ce vă iaste partea n-aţi vrut să daţi
bani şi la ocină mergeţi. Deci, în vreme ce veţi vedea această carte a domni(i)i
mele, iar voi să căutaţi să întoarceţi bani(i) pe ce vă iaste partea cu dreptul şi
să vă ţineţi părţile de ocină. Iar să nu veţi vrea să întoarceţi bani(i) Neagului pe
ocină, voi să lăsaţi ocina în bună pace să ş-o ţie Neagu! cum şi o au răscumpărat.
304
Nimic să nu-l mai bântuiţi la ocină. Iar de va părea cu strâmbul, să veniţi .de faţă
păntru că aşa am judecat domniia mea. HHAKO AA HEC(T). H HcnpARHHK, CAM
pe'I rocnOACT8A MH.
Pis measeţa noiemvrie 1 3 , leat 7 1 56 ( I 64 7).
BAR, F. LXXXl/277.
297 1647 (7156) noiembrie 1 6
S ă s e ştie cum am vândot eu, Drăgan moşiia de1 la Neacşa Hordezb(a) şi de

la feciorii, anume: de la Neanciul şi de la frati-său Vetrea, feciorie Neacşii, cum
i-am vândot eu, Drăgan par(tea) egominolui Nictare2 de la svânta monăstiri de la
Brad, 24 de paşi den apă până-n drom, dereptu ughi 2, să fie egominului Nictare2
de moşie şi sventei mo(nă)stirii de la Brad. Şi am vândot eu, Drăgan de a me
bonovoie şi cu ştirea totorora fraţilur demprejurol locoloi şe den sus şi den jos.
Şi când s-au vândot acea ocină au fost mol(ţi) boiare, na ime: Panait şi
Todarachi şe Todosiie, Manea.
Pis measeţa noiemvrie 1 6 dni, vă leat 7 1 56 ( I 64 7).
Şi am scris eu, Neagu! lugufătul.
Eu Drăgan pentru credin(ţă) am pos degetul.
DANIC, M-rea Bradu, Hanu-Greci şi Codreni, XXIl/2.
Orig. rom., hârtie (29,5 >< 20,5).
Copie ibid.: ms. 459, f. 1 1 5 v- 1 1 6.
I Ai:.
2 MiKTApe.
298 1 647 (7156) noiembrie 1 6
ţ Adecă noi, roşii d e Stănulişti, anome: Gherghe, nepotol l u Armega şi

Panait1 , ginirele lu Armiga şi Panait Groşanul şi Torachie şi Staicu, snă Şoga
şi Vlad, snă Neguslav şi Necula, snă Dragoe şe Drăgan comis şi Stan2 , Stanciu!
şi Vasilie şi Manea scris-am noi3 acesta zapis ca să fie de mare cridenţă la
mâna egomenol(ui) Nictare4 şe sventie mănăstirei de la Brad. Cum să se ştie
(c)ă i-am vândot noi aceşti oamene ce sântu ce sântu screş mai susu, in(să)
stânjini 20, dereptu ughi 6. Însă den apa Bozăului până-n capul ocinie, ca să
fie egomenului Nictare4 şi sventei mănăstirie de la Brad, moşii stătătore şi
de hrană.
305
Pis measeţa noiemvrie 1 6 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647) . .
Şi am scris eu, Negul lugufătul.

Gherghe. Panait. Torachi, Vasile. Staicu. Vlad. Drăgan. Drăgoi .
Stanciol. Manea .. Panait.
DANIC, M-rea Bradu, Hanu-Greci şi Codreni, XVIIl/1 8.
Orig. rom., hârtie (29 x 20,5), sigiliu inelar în fum.
Copie ibid.: ms. 459, f. 1 55 .
I IIAHHAHT.
2 Post Stan, urmează în.
J H'lfH.
4 MHKmApe.
299 1647 (71 56) noiembrie 23
ţ Scris-am eu, Vintilă, feciorul lui Zârnă ot Ologi, acesta al mieu zapis ca
să fie de credinţă la mâna jupan Bunei vistier cum că i-am vândut partea moşu
mieu Stan lu Şerbu ot Ulmeni stânjeni 60, stânjănul pe bani 20. Şi am vândut
de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos. Şi mărturie
Ştefan logofăt ot Brătieni. Şi am scris eu, Prodan logofăt ot Purcăreni.
Pentru credinţa pus-am degetul. în loc de pecete. Pis noiemvrie 23 dni, leat
7 1 56 ( 1 647).
Vintilă.
BAR, F. LXXXI/3 5 1 .
300 1647 (71 56) noiembrie 23
t MHMCTitO Eo�iH, iw MATEIO EAcApABA soesoA" H rocnOAHH'l:..

AAKAT rocnOAC'TKO MH cit0 noseAeHiH roc n OACTKA MH no'ITEHOM
npARHTEAEH rocnOACTKA MH jupan Radu! vel logofăt să fie volnic cu această
carte a domnie(i) mele să caute unde va afla un vad de moară în apa Prahovei,
pre ocina domnească la oraşul domni(i) mele la Gherghiţă, ori dân sus veri dân
jos, s�-şi facă mori şi cu livede şi loc de care împrejurul morilor. Pentru că l-am
miluit domnia mea pre cinstitul deregătoriul domnie(i) mele, jupânul Radul vel
logofăt cu acestu vad de moară păntru direaptă şi credincioasă slujbă ce slujaşte
domni(i)i me�e, ca să-i fii acest vad de moară moşii neîntoarsă lui şi . coconilor
lui în veci, iar domnie(i) mele să-mi fie pomeană. Şi dă nimilea opreală sau val
306
să n-aibă naintea cărţie domni(i)i mele, că sângur domnia mea l-am miluit.
HHAKO AA tt-kcT. IIopH(3Mo) rocnOACTRA MH. HcnpARHHK CAM pe-tH
rocnOACTRA MH.
IIHC HOEMRpie Kr, R'h i\-kT x.i'PH5 ( 1 64 7).
t iw MATEH sweRWAA, MHAocTiei-0 Eo;.i<iei-0 rocnOAHH'h.
iw MATEI-O ROHROA'h (m.p.}
DANIC, A . N., CXII/56.
Orig. rom., hârtie, (33,5 x 21 ) , pecete aplicată.
Copii ibid.: ms. 256, f. 27 1 ; BAR, ms. 5728, f. 1 36 r.
301 1 647 (71 56) noiembrie 25
ţ Adecă eu, Voine, feciorul lu Vlad ot Mâstâneşti, scris-am acesta al meu

zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupan Apostulache comis şi a jupânesii
dumnilui Voichiţii, cum că i-am vândut parte me, câtă să va alege parte me, den
vie me în jos, însă den parte de la moşu-meu Aidei, câtă va fi 1 , den cin până-n
cin, până-n Buzăteşti. Şi o am vândut de a me bunăvoie, cu voie turoror fraţilor,
dereptu bani gata ughi 3 . Şi i-am mai vândut la Gruiu pogone 8, de(re}ptu ughi
6. Şi această moşie ci e scris mai sus, den parte de la moş-meu Aldii, o am
vândut den vie me, po ime Voine, în jos, toată cât să va afla.
Şi la tocmela noastră au fostu Paraschiva vornicul ot Togozeni i Zota ot
Mihăieşti i Dragul armaşul ot Togozeni, Constandin ot tam i Micul ot Perieţi i
Drăghici ot Lipereşti şi mulţi oameni buni, câţi n-am mai scris. Şi păntru credinţa
pus-am şi degetele în loc de peceţi.
Şi l-am scris eu, popa Necula. Pis measeţa noiemvrie 25 dni, vă leat 7 1 56
( 1 647).
Voine.
Eyw Zw-ca� µcc pn1 pcc� 2 .
Orig. rom„ hârtie (30 x 2 1 ), sigiliu inelar în tuş.
Copie ibid.: ms. 3 1 4, f. 4 1 4 (nr. 1 8).
I �il1.
2 „Eu Zota martor".
302 1 647 (71 56) noiembrie 26
ţ Adecă eu, Pătru postelnic cum să [să] 1 ştie că am vândut de bunăvoia

mea Radului stânjeni de ocină 3 den deal, de la Cepturi, den cin până-n cin şi
307
la Bunea stânjeni ocină 2, iar den cin până-n cin şi lu Dumitru stânjen 1 , iar
den cin până-n cin şi lu Crăciun stînjen 1 , iară den cin până-n cin de la
Cepturi.
Şi aldămăşari: Buda ot Muşcel şi Oncea şi Muşat a(l) Blegulu(i) ot tam i
Oprea Moţoc ot Fântânel(e) i Dobromir roşoul i Be[l]ea ot Budureşti i (I)on
mătăsarul [i] Fătul feciorul lu [ . . . ] 1 on ot Brăneşti.
· Meseţa brumari 26 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Derept aspri gata: 3 OOO Radul, Bunea, ughi 1 0, Dumitru, ughi 5, Crăciun
ughi 5.
DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVII/ 1 5 .
Orig. rom., hârtie (3 1 x 2 1 ,5).
Copie ibid.: ms. 206, f. 533 v. (cu oct.).
303 1647 (7156) noiembrie 27
ţ Adecă noi boiari, fraţii de moşie carii sântem părtaşi pre moşiia dă la
Fureşti pre jumătate de sat din Fureşti, pre nume: ot Răteşti, Voicu[liţă] cel
bătrânu, snă Badei i Dragomir căpitan i Buzea brat ego i Cârstiian i Badea, snă
Răzbicev i Dragomir B ilţar ot Furişti i ot Sărata, Mihai, snă Mihai ot Sărata i
Stanciul i Avram, zitii călugăr Daniil ot Răteşti scriem şi mărturisim cu acest
zapis al nostru să hie de mare cridinţă la mâna lu Nohit egumin ot monastire
Menedicul 1 , cum să să ştie că ne-am voit noi, toţi aceşti fraţi carii scriem mai
sus, de am picnit şi am luat moşiia din josu din sat din Furişti jumătate di sat
dispre Băieşti, iar ceia jumătate di sat din Furişti să o ţie monastirea cum au
hotărât egumenul Nohit cu boiari(i) carii sânt luaţi pe răvaş domnişti. Iar frate
nostru, Pătru lu Ţestu se-au lepădat di noi. Ci, deca nu va cu noi, să-ş ia boiari
să se hotărască, să-şi ia pi lângă călugăr. Aceasta scrie şi mărturisim. Şi pintru
mai mare cridinţa, am pus mai jos peceţili.
Measeţa noiemvrie 27, leat 7 1 56 ( 1 647).
Stanciu! cupţiv2
Eu Dragomir căpitan2
Balea i Cârstian i Dragomir, vnuc Răzbici.
Dragomir Bilţar2
Avram. Voiculiţă.
Mihaiu2•
308
DANIC, Ep. Buzău, XXXVII/2 1 .
Orig. rom., hârtie (33,5 x 2 1 ,5), 5 sigilii inelare în tuş.
Copii ibid.: Doc. ist., MCDXXXII/6 şi MDCXLIV/32; ms. 1 72, f. 299; BAR, ms. 3699,
f. 26.
1 MeAeAiK'iA.
304 1647 (71 56) decembrie 1 , Bucureşti
t Adecă eu, jupanu Radul vei comis, scris-am acesta al mieu zapis ca să
hie de bună credinţă la mâna frate mieu, lui Moise spatar, cum să se ştie că am
avut doi rumâni în sat, în Bădeni de fraţi, anume: Dragomir şi frate-său Bratul,
fecerii Neagului Durdecâine, care rumâni au fostu cumpăraţi de tată nostru de
la Mihiil armaşul, den zilele lu Gavril vodă. Deci dentr-aceşti doi rumâni ce
scriu mai sus ce se va alege partea mea, eu am dat şi am dăruit prea frate mieu,
Moise de bunăvoie a mea ca să-i hie dumnealui de moşie stătătoriu în veaci.
Aceasta am scris, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă,
mi-am pus pecetea şi iscăletura.
Pis Stan logofăt u Bucureşti, measeţa dechemvrie 1 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 1 47).
Radu! vei comis 1 •
DANIC, Ep. Buzău, XVI/ 1 9.
Orig. rom. , hârtie ( 1 5 x 2 1 ,5), I sigiliu inelar în tuş.
305 1647 (71 56) decembrie 3
t Adică eu, Pătraşco postelnic ot Bucşani scris-am acista al miu zapis la

mâna jupânului Ghinii şi a frăţini-său, jupânului Franţii, cum să si ştie că ni-m
tocmit di li-m vândut a mi parti di ocină di la Stinca, însă stânjăni doa suti şî
cu doi rumâni, anume: Mane i brat ego, Voico, şi cu alalţi rumâni câţi si vor afla
din parti mi, pintru că ni-am tocmit di i-am vândut dumnilor di a mi bunăvoi
diriptu optzici di galbini bani gata.
Şî au fost şi boiri mărturii, anume: jupan Drăghici spatar şî Barbu! postelnic
ot Mănişti şi Ifrim izbaşa ot tam şi Prida comis ot Bucşani i Bărcan ciuşul ot tam
şi alţi boiri carii vor puni piciţili şi iscăliturili mai jos. Şi am scris eu cu mâna
mi. Şi pintru cridinţa, am pus şi piciti.
Pis measeţa dichemvrie 3 dni, leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Pătraşco postelnic
ţ Efrem iuzbaşa za roşei
309
ţ Barbul postelnic ot Măneşti
ţ Mihalce ot Comeşti
Drăghici spatar
Preda comis
Berecan
t IYivo� 0i o t OKll µ a p ttpac;1
ţ Mihalcea logofăt, snă Stoica logofăt ot Brătiiani
ţ Eo Strui ot Stănceşti
ţ Radul vtori armaşul2.
DANIC, Doc. ist., CCCLXVIl/1 30.
Orig. rom., hârtie (44,5 x 29,5), I sigiliu inelar în tuş.
1 „Ghinea Tiotoki martor".

306 1647 (71 56) decembrie 1 2
Adecă eu Ioan, feciorul lui Răducel of Samara, scriu ş i mărturisesc cu

acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului Ivan Cortofleş
ot Piteşti cum să să ştie că i-am vândut un loc dân Gura Frăsinelului dân funiia
budească, a treia parte şi iaste locul supt dos drept bani 280. Şi iar i-am vândut
jupânului Ivan alt loc dântr-acea funie pre lângă Dragomir al Badii pre din sus
merge cu capul în Gura Frăsinelului şi în apa Cotmenii drept bani 1 50. Şi iar
i-am vândut eu, Ion, jupânului Ivan crivina de la Rogozu dân jos de moară
dântr-acea funie dă bani gata 280. Şi i le-am vândut eu de a mea bunăvoie să-i
fie dumnealui moşie şi feciorilor dumnealui în veci.
Şi au fost atuncea mărturii: din Samara, Pădure i Hera i Oprişu i Pătru. Şi
pentru credinţa, am pus degetul mai jos ca să să crează.
Şi am scris eu, Tănasie logofătul. Pis dechemvrie 1 2, leat 7 1 56 ( 1 64 7).
Eu Ioan ot Samara plat[ . ] . .
DANIC, Ms. 477, f. 56 v.

Copie rom.
307 1647 (71 56) decembrie 1 2
t Adecă eu Mircea, ficiorul lui Vişan o t Sămara împreună cu toţi fraţi(i)

mai scriem acesta al nostru zapis ca să fie de mare1 credinţă la mâna jupânului
Ivan Cortofleş ot Piteşti, cum să să ştie că i-am vândut partea noas.tră de Crivina
3 10
ce Mare 1 toată den fune câineşănească derept bani gata 460. Şi i-am2 vândut noi
toţi jupânului Ivan jumătate de fune de loc tot dentr-acea fune de dă cu capul
în Gura Frăsinelului şi de cel cap dă în apa Cotmenii, alăture cu fune rătească,
pre din sus, dereptu bani gata 350, să-i fie dumnelui moşii stătătoare în veci.
Şi au fostu mărturie: Pădure ot Sămara i Fera i Opriş i Ion, Şerban i Guţa
şi alţi mulţi oameni buni. Şi pentru credinţa, am pus degetul mai jos.
Pis dichemvrie 12 dni. I pis Tanasie logofăt, vă leat 7 1 56 ( 1 64 7).
Eu Mirean ot Sămara.
DANIC, M-rea Trivalea, IV/30.
Orig. rom., hârtie (30,5 " 20).
Copie ibid. mss.: 3 7 1 , f. 39 v-40; 477, f. 57.
I MAp'f>.
l fllM AM.
308 1647 (71 56) decembrie 12
Adecă eu, Radomir ot Cocul, împreună cu fămeia mea, Neaga, scriem şi

mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mâna jupânului
Ivan Cortofleş ot Piteşti, cum să să ştie că i-am vândut jumătate de funie de loc
de dân Vâlceaoa Floarei şi cu celălalt cap dă în Sămăruţa, în funiia câinişască,
dân hotarul Sămărăi, care iaste de zestre drept bani gata 290, să-i fie dumnealui
şi feciorilor dumnealui moşie.
Şi au fost mărturii: dân Samara, Pădure i Fiera i Ion i Opriş i Şărban i
Neguţa i Stancu!. Şi pentru credinţa am pus degetul mai jos.
Şi am scris eu, Tănasie logofătul, dichemvrie 12 dni, leat 7 1 56 ( 1 64 7).
Eu Radomir i Neaga vânzători.
DANIC, Ms. 477, f. 57.
Copie rom.
Altă copie ibid.: ms. 37 1 , f. 40.
309 1647 (7156) decembrie 15
ţ Adică eu, Chiriiac logofăt ot Ştifoia scris-am acest zapis al miu să fii la
mâna jupânului Pătru cum să să ştii că i-am vândut parti mea dă ocină dân carea
fune au fost cumpărat moşii noştri 1 mai denaiti vremi dă la Găştişti2 şi o-u fost
alis Dăiaşi dăspri podul lui Gâscă, însă a triia parti, fac stânjăni 1 23 . Şi mi-u dat
dumnilui bani gata ughi 6. Şi i-am dat dumnilui dă a mea bunăvoi fără nici o silă
311
să-i fie moşie stătători şi dă câmpu şi dă apă şi dân sileşti satului loc dă casă ci
mi-i parti mea, însă dă siliştea satului ci dă jos, dân apa Elfoviţului, până în
calea Argişului. Şi pintru cridinţa, mi-am pus şi piciti şi iscălitura.
Pis measeţa dichemvrie 1 5 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Chiriiac logofăt3.
DANIC, M-rea Radu Vodă, XXI/I O.
Orig. rom„ hârtie (34,5 x 2 1 ,5), sigiliu inelar în tuş.
Copii ibid.: C/ I , f. 5v; Doc. ist„ MDCL/96; ms. 256 f. 676 v-677.
,
1 Hocw-rp11.
2 f"LWWl1Wl1.
310 1647 (71 56) decembrie 16, Bucureşti
t MHAOCTitO Eo�iet0, iw MATEH EAcApABA ROEROAi H rocnoAHH�

R"bCOH 3eMi\H OvrrppoRAAXiHcKoM'61 • AARAT rocnOACTRO MH ciH no&Ei\&Hit0
rocnOACTRA MH nO'tTEHEHHOM'6 npARHTEi\tO rocnOACTRA MH �'6nAH PAA'("
RE/\ Awrw�eT wT KoKop"h4JH H C"b CHH1.1 ero, Ei\HU,1.1 Eor"h AAPORATH
HMAT, mKW;>KE AA ECT EM'6 W'tHH"b '6 CEi\O '6 'lerAHH H WT no Bi\ATO, R"b
t'6ACTRO l'Zli\OMHU,A, WBA'tE CE�EHH eh H WT nOi\tO H WT w'6M'6 H WT
ROAA H WT CEAAi\H4JE CEi\OR H WT Bi\ATO H WT npe.3 R"b C XOTAp, RApe
€1\HKO H.3BEpHT Ch.1 nOHE�E CiA RblWWE pE'tEHAA\ W'tHH"b BI.li\ W ECT
noK'6nHi\ BMA>.p rocnOACTRA MH P�.3RAH K"bnHTAH wT G'6AHMAH'6A, Ai\H
wT HA GTAH'ttOi\ H wT HA CHH'l. ero, nAK GTAH'ttOi\, H wT CHEXAM CA
6AHHA, ce�EHH jiM .3A HORU,H roTORH .x3 H wT HA GTAHA, A"hWHpA
GTAH'ttOi\OR RATA�, ce�EHH � .3A HORU,H roTORH X�• 'tHHHT K'6nHo
CE�EHH CA' H nh.HE.3H '6rH H3 nOi\ORHHO H C"b .3AniCORE HM wT npOAAHiE.
TA�E nO'tTEH npARHTEi\ rocnOACTRA MH nAH PAA\(" RE/\ Awrw�ET HE
H.3REPHi\ ECT AA R"bHHAET HHHH R"b TOro CEi\O, nO'tTO PAAi ECT WH no
ROi\h.H noK'6nHTH, .3AHE�E HMAi\ ECT H Ap'6prot0 W'tHH'6 TAMW, H"b ABiH
R'l..3RpAHHi\ ECT P'l..3RAHOR K"bnHTAH RCH nh.HE.3H '6cn&T '6rH H3 nOi\ORHHO
HAA TEX CE;t<EHH Ci\ H�E c'6T RMWWE nHCAHH. H RHA"kX rocnOACTRO MH
H .34nHC'6i\ P'l..3RAHOR K"bnHTAH H wsi; ARE noAnHCAHH npOAARATEi\HOM
rlM, HA p'6KA nAH PAA\(i\OR REi\HKH i\Wrw�ET H C"b MHOrH CREAiTEi\H.
H nAK AA ECT no'ITEHHOM'6 npARHTEi\tO rocnOACTRA MH nAH PAA'I'"
RE/\ Awrw�ET W'tHH"b '6 CEi\O ri\ArOi\ETC& PwM'l.H"kCK4, R"b c'6ACTRO
IlpAXORA, Ai\H CE*EHH po H WT nOi\tO H WT w'6M'6 H WT ROAA H WT
CEAAAH4JE C Ei\OR H wT npE.3 R'l.C XOTAp, RApE Ei\HKO H3BEPHT c&, Ai\H
312
6EAAl.rl1 R'h AA'hr: W'T' ROAA IlpAXOREH AOPH "fi n\('T' rAOA-kHHMp, A R'h
w11poT HA"fiT Te"" ce""eH11 po, noHe""e noK"fin11A ecT nAH PAAVA REA
AOroc?eT ciA W'IHH'h W'T' HA HeAEAKO WT �"fiHA-kHH 3A HORl.ţl1 rO'T'ORi
X�• Koe W'IHH'h 6blA ecT noK"fin11A 11 WH W'T' HA AA6"6A K11cApOR W'T'
T'hT"fiAE4J11 11 W'T' HA IlpEAA '1RpAAMOM W'T' TAM H W'T' HA i wH, MeriAWOR.
H RHA-kXWM rocnof\CTRO MH 11 3AnHc"fiA HeAEAKOR wT �"fiHA-kH11 wT
npOAAHie 11 C'h MHOrH CREAi'T'EAH.
H nAK noK"fin11A ecT :t<"tinAH PAAVA REA Awrwc?eT W'IHH'h "fi
PoM'hH-kcKA, AAH ce""eHH ÂE 11 wT nMK> tt wT w"fiM"fi H wT ROAA 11 wT
CEAAA114JE CEMR 11 W'T' npe3 R'l:.C XO'T'Ap, RApe EAHKO H36Ep11'T' CAI., AAH
R'h AA'hr W'T' ROAA IlpAXOREH AOPH "fi n"fiT fAOA-kHHMp, A R'h w11poT c"fiT
ci11 ce:t<eH11 ÂE W'T' HA AAHrA, RH"fiK 0TOHK'l:.H IJ"fiAA'T' wT IIl"fin'l>pe4111, 3A
woe ACnp11 rO'T'ORH, KOE W'IHH'h 6blAA EC'T' H AAHrl.11 W'T' A-kAHHO W'T' HA
"fiHK"fi CH 0TOHKA IJ"fiAA'T' 11 C'h 3Anl1C W'T' p"fiKA ero W'T' npOAAHie.
H nAK AA ecT """finAH PAAVAWR REA AWrwc?eT W'IHH'b "fi 0KpORH4JE,
R'b c"fiA [ ] 2 , """ RCA 'IACT Kp11Re1.4, RH"fiK PAc?A11A KAA"firep"fiA, ce""eHH
•••
t. H W'T' nMK> H W'T' w"fiM"fi 11 WT ROAA 11 WT CEAAA114JE CEMR H W'T'

6AA'T'O H W'T' no R'bC XO'T'Ap, RApe EAHKO 1136EPHT CAI., nwHe""e noK"finiA
ecT nAH PAAVA REA Awrwc?eT ciA W'IHH'b WT HA KpHREtţ, CHH'b IJ06e11,
RH"fiK PAc?AHA KAA"firep, 3A HORl.ţl1 rO'T'ORH [ ] 2. '1 EAHA MOHACTHP m""e
•••
ecT HAA ciA W'IHH.V., C'h'T'RopeHA W'T' PAc?AHA KAA"firep, "fiHK"fi KpHREtţ,
nOKAOH"fiA W ECT CAM KpHREl.ţ "fi CR-k'T'AAI. MOHACTHp 0ApAHAAPK> WT
E"fiK"fipeLµH, KAKO RHA-kXOM rocnOACTRO MH H 3AnHc"fiA Kp11Re1.40R HA p"fiKA
nAH PAAVMR REA Aoroc?eT.
H nAK AA ecT nO'ITEHHOM"fi npARHTEAK> rocnOACTRA MH """finAH
PAAVMR REA AOroc?eT e noroAHe W'T' RHHorpAAi "fi A-kA"fiA OypAAtţHMp H
C'l.C AOM H C'h KOpH'T''b 11 C'h EAHA 'T'O'IH'T'OApe H C'b < :i' > 3 R03 11 C'l:.C
W'IHH'h, Ai\11 W'T' 'IAC'T' Epo41-kH11Mp r-rw 'IACT 11 WT nMK> H WT w"fiM"fi
11 wT ROAA 11 wT no R'l:.C XOTAp, RApe eAHKO H36ep11T CAI., noHe:t<e
noK"finiA ecT nAH PAAVA REA Awrwc?eT TEX e norOAHE WT R11HorpAAi 11
C'b ciA W'IHH'h WT HAA K M1.4-k W'T' K'l.3'1:.HE4J11 11 W'T' HA c11H11 ero,
.GACHAie 11 '1A6AW 11 XAM3A 11 PAAVA, 3A HORtţH roTORH "fir11 'K 11 3A 8
601\0RH, KOE RHHOrpAAi R'l:.3-kA EC'T' 11 KMtţ-k RATAc? H Cl1HH ero WT HA w"fip
c11, KM1.4-k RATAc? wT Wp6oe4111, PAAi s A"fiwe 3A AtţHrAHH. '1 A4JEA11""e
He 6"riAET ci11 noroAHe CTOmTeAHe, AA 11MA'T' nAH PAAVA REA Awrwc?eT
R'h3HMATe TEX s A"fiwe 3A AtţHrAHH wT HA KM1.4-k RATAc? wT Wp6oe4111.
H R11A"kx rocnOAC'T'RO MH 11 3AnHC"tiA HM WT npOAAHie CiA R11WE peKOX.
H nAK noK"fin11A ecT nAH PAAVA REA Awrwc?eT 8 RE'IHHH "fi ceM "fi
K'l.T"tiH, R'h c"fiAC'T'RO [ „. ] 2, no 11Me: 0TOHKA 11 E"fiwK'I., c11Hb1 IlpoKonie 11
C'b RCH CHHl1 HX1 W'T' HA 0TAHA, A-kWHpA 0TAHKOR nOC'T'EAHHK WT
O"ficA'l:.HE4J11, 3A xrc HORtţH roTORH 11 C'b 3An11c 11 C'l:.C CREAiTeA11.
313
H nAK noK4is'nHA ecT nAH PAA4is'A REA AOrocf>eT A At.1,HrAHK'h, no HME
M4is'wA " ci. 4 MOMK4is' en., HA HME 8AAA4is'A, wT HA fepre, CHH'h �4is'nAHHU,EB
MApieH Ei.Au,i.u,irnKA, .3A 4is'rH K.3, ACnpH roTOBH H ci. .3Anttc WT p4is'KA
ero .3A npOAAHie H C'hC CBEAiTEAH.
ff npOAAAOWA CiH Rb.IWWE pE'IEHbl HMEHHTH AIOAi HHXHE W'IHHE H
AiiAHHE WT HHXHOM AOGpOBOAIO, GE.3 HH EAHA CHAOCT H C'h 4ts'.3 HAHiA
BCiiM GOAiipoM H A MeriAWOM WT rop H WT AOA H WT WKOAHO MECTO
H WT npEA rocnOACTRA MH.
(}ero pAAi AAAOX H rocnOACTRO MH nO'ITEHHOM4is' n p A RHTEAIO
rocnOACTRA MH nAH PAAVAOR BEA Aorocf>eT, mKO:.iKE AA ecT eM4is' ciA
Rb.IWWE pe-ceHiA W'IHH.lil. H RHHOrpAAi H AU,HrAHH, W'IHH'h AiiAHHb H R'h
WXAG, CHHHROM H R H4is'KOM H HE WT KOrO HEnOKOA.t.GHMOM no p e-ceHilO
rocnOACTRA MH.
Oe ovso H CREAiTEAH nOA0'4<HX rocnoACTRO MH: nAH fiwpMA REA
GAH KpAAERCKoM4is' H nAH ApArOMttp REA AROpHHK H nAH 0Tpoe REA
RHCTHmp H nAH AiHK4is'A REA cnATAP H nAH IlpEAA REA KAIO'IAp H nAH
PAAVA REA KOMHC H nAH Api.r4is'WHH REA nexApHHK H nAH KocTAHAHH
KATAK4ts'.3 HH REA nocTEAHHK. H HcnpARHHK, :.iK4is'nAH 'ls'APH4JE Hi.cT4is'peA
RTOpii CAOROnOAO:.iKHHK4•
H nHCAX A.3, 0TOHKA Illi. pGAHOBH'I, 4is' rpAA E4is'K4is'pecKoM4is', Miiceu,A
AEKEMRpH 5î' AbHb.I B'h AiiT x.3P"s.
t iw MATEIO RWERWAA, MHAOCTieio Eo:.iKieio rocnOAHHb.
iw MATEIO BOEROA'h (m.p.)
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător
al domniei mele, jupan Radul mare logofăt din Cocorăşti şi cu fiii lui, câţi îi va
dărui Dumnezeu, ca să-i fie ocină în sat în Cegani şi de peste baltă, în judeţul
Ialomiţa, însă 230 stânjeni şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra
satului şi din baltă şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru că această
ocină mai sus-spusă a cumpărat-o boierul domniei mele, Răzvan căpitan din
Sulimanul, însă de la Stanciu! şi de la fiul lui, iarăşi Stanciu!, şi de la nora sa,
Elina, 1 40 de stânjeni pentru 7 OOO de bani şi de la Stana, fiica lui Stanciu! vătaf,
90 de stânjeni pentru 4 500 de bani gata, fac împreună 230 stânjeni şi bani 5 7
de ughi şi jumătate ş i cu zapisele lor de vânzare. Astfel, cinstitul dregător al
domniei mele, pan Radul mare logofăt nu s-a indurat să lase să intre alţii în acel
sat, pentru că este el mai volnic să cumpere, deoarece a avut şi altă ocină acolo,
ci îndată a întors lui Răzvan căpitan înapoi, toţi banii 57 de ughi şi jumătate pe
acei 230 de stânjeni care sunt mai sus-scrişi. Şi am văzut domnia mea şi zapisul
lui Răzvan căpitan şi amândouă iscălite de acei vânzători, la mâna lui pan Radul
·
mare logofăt şi cu mulţi martori.

3 14
Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, pan Radul mare logofăt,
ocină în satul ce se chiamă Româneasca, în judeţul Prahova, însă 1 70 de stânjeni
şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul,
oricât se va alege, însă semnele în lung: de la apa Prahovei până la drumul
Glodenilor, iar în lat merg tot aceşti 1 70 de stânjeni, pentru că a cumpărat pan
Radul mare logofăt această ocină de la Nedelco din Fundeni pentru 4 250 de
bani gata, care ocină a fost cumpărată şi de el de la Albul al lui Chisar din
Tătuleşti şi de la Preda al lui Avram de acolo şi de la Ion, megiaşi. Şi am văzut
domnia mea şi zapisul de vânzare al lui Nedelco din Fundeni şi cu mulţi martori.
Şi iar a cumpărat jupan Radul mare logofăt ocină la Româneasca, însă 35
de stânjeni şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste
tot hotarul, oricât se va alege, însă în lung de la apa Prahovei până la drumul
Glodenilor, iar în lat sunt aceşti 3 5 de stânjeni de la Langa, nepotul lui Stoica
Bulat din Şupăreşti, pentru 875 de aspri gata, care ocină i-a fost şi lui Langa de
moştenire de la unchiul său, Stoica Bulat şi cu zapis de vânzare de la mâna lui.
Şi iar să-i fie lui jupan Radul mare logofăt ocină la Scrovişte, în judeţul
[ . . ]2, însă toată partea lui Criveţ, nepotul călugărului Rafail, 60 de stânjeni, şi
.
din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din baltă şi de peste tot
hotarul, oricât se va alege, pentru că a cumpărat pan Radul mare logofăt această
ocină de la Criveţ, fiul lui Bobe, nepotul călugărului Rafail, pentru [ ]2 bani
. . .
gata. Iar o mănăstire care este pe această ocină, făcută de călugărul Rafail,
unchiul lui Criveţ, a închinat-o însuşi Criveţ la sfânta mănăstire Sărindar din
Bucureşti, cum am văzut domnia mea şi zapisul lui Criveţ la mâna lui pan Radu!
mare logofăt.
Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Radul mare logofăt,
5 pogoane de vie în dealul Urlaţilor şi cu casă şi cu corită şi cu o tocitoare şi
cu (un)3 car şi cu ocină, însă din partea Broştenilor a 3-a parte şi din câmp şi
din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru că a
cumpărat pan Radu! mare logofăt aceste 5 pogoane de vie şi cu această ocină de
la Colţea din Căzăneşti şi de la fiii lui, Vasilie şi Albaş şi Hamza şi Radul,
pentru 20 de ughi, bani gata şi pentru 2 boi, care vie a luat-o şi Colţea vătaf şi
fiii lui de la cumnatul lor, Colţea vătaf din Orboieşti, pentru 6 suflete de ţigani.
Iar dacă nu vor fi aceste pogoane statornice, să aibă a lua pan Radu! mare logofăt
acele 6 suflete de ţigani de la Colţea vătaf din Orboieşti. Şi am văzut domnia
mea şi zapisul lor pentru această vânzare mai sus-spusă.
Şi iar a cumpărat pan Radul mare logofăt 2 vecini în sat în Cătun, în
judeţul: [ . . ]2, anume: Stoica şi Buşcă, fiii lui Procopie şi cu toţi fiii lor, de la
.
Stana, fiica lui Staico postelnic din Suslăneşti, pentru 3 200 bani gata şi cu zapis
şi cu martori.
Şi iar a cumpărat pan Radul mare logofăt 1 ţigancă, anume Muşa şi cu un
băiat al ei, anume Vladul, de la Gherghe, fiul jupaniţei Maria B ălţăţeanca, pentru
27 de ughi aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lui şi cu martori.
315
Şi au vândut aceşti oameni numiţi, mai sus-spuşi, ocinele şi dedinele lor de
bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus
şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
Pentru aceea am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele,
pan Radul mare logofăt, ca să-i fie această ocină mai sus-spusă şi vie şi ţigani,
ocină dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi de nimeni neclintit după spusa
domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi pan Dragomir mare vornic şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar
şi pan Preda mare clucer şi pan Radul mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic
şi pan Costandin Cantacuzin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Udrişte Năsturel
al doilea logofăt4.
Şi am scris eu, Stoica Şerbanovici, în cetatea Bucureşti, luna decembrie 1 6
zile în anul 7 1 56 ( 1 647).
DANIC, A.N., CXIl/57.
1 Ol(rOl(rppwRAAJ(iHCKOMb'.
2 Loc alb în orig.
3 Pătat.
4 În orig . • cAOROnOAO:iKHHK" - „aşezător de cuvinte".
311 1 647 (7 1 56) decembrie 20
t Adecă eu, Badea şi eu, Stan Pârlat, scriiam şi mărturisim cu acista al

nostru zapis să fie de marea credenţă la mâna jupanului Costandin căpitan, cum
să se ştie că i-am vândut noi parte Albului şi a Stoică(i), frate-seu de moşie, câtu
au avut ei moşie den Sămara de preste tot hotarul, den fune miclescă a opta
parte, pentru că ne-u fostu noo cumpărătoare acestă parti de moşie şi o-m vândut
noi acistă ocină de a nostră bunăvoia, dereptu bani gata ughi 5 i pol, ca să-i fie
dumnelui moşie ohabnică lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, câţi
Dum(ne)zeu i va da.
Şi la această tocmeală a nostră au fost mulţi omini buni mărturie: jupânul
Ivan şi Dumitru fiiu-seu ot Piteşti şi-n Sămara, Danciul i Radul Mâinei i Muşat
şi Danciul Bonchici i Pădure şi frate-seu, Fera. Şi am scris eu, Badea.
Şi pentru credenţa, ne-m pus şi degetele, că peceţi n-amu 1 avutu.
316
Pis measeţa dechemvrie 20 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Eu Badea.
Eu Stan.
DANIC, M-rea Trivalea, IV/3 1 .
Orig. rom„ hârtie (30,5 x 20,5).
Copie ibid. : mss. 37 1 , f. 40 v; 477, f. 58.
I HAAM'i.
312 1647 (7156) decembrie 20
ţ Adecă eu, Ştefan ot Corşorie scres-am zapisul mieu ca să fie de mare

crădinţe la mâna lu Ion vătaf cum să să ştie că i-am vândut 1 locu în Gruiul
Predei, partea mea 1 • Şi l-am vândut de a mea bunăvoie, dereptu bani gata, bani
80, să fie dumnealui moşie stătetore în veac2 şi coconilor dumnelui.
Şi mărturie: ot Corşorie, luga e Gorun e Voica e Dragomir. Şi păntru
crădi(n)ţa, mi-am pus şi degetul în loc de pecete.
Pis measeţa dechemvrie 20 dne, let 7 1 56 ( 1 64 7).
Eu Ştefan ot Corşori.
DANIC, Mitrop. Ţ. Rom„ XCVIIl/36.
Orig. rom„ hârtie ( 1 7 x 22,5).
Copie ibid.: ms. 1 37, f. 27 1 v.
I Mi>A.
2
Ri>Ke.
313 1647 (7156) decembrie 20, Bucureşti
t MHMCTi� Eo�iE�. iw MATEH liAcApAsA ROEROAA H rocnoAHH1:.

R1:.COH 3EMAH O\(TrppORAAXiHCKOM�1 • AARAT rocnoACTRO MH ciH noREA'kHi�
roc nOACTRA MH nW'ITEHHOM� npARHTEA� roc nOACTRA MH ��nAH
KocTAHAHH KAT4K�3HHO REAHKOM� nocT'kAHHK H C1:. CHHb.I EM� EAHU,H
lior.... AAPORAX HM�, IZlKW A" ECT EM� ARE KOAECH WT ROAHHHU, rOTORE
� CEAO GK�pTE4JiH2 � ROAA 6�3b�A�H H CI. nOAORHHO WT spOA WT
ROAHHHU, WT TAM H C1:. R1:.C XOAOK "X RApE EAHKW H3REpHT c� nOHE:iKE
noK�nHA ECT nO'ITEH npARHTEA rocnOACTRA MH nAH KocTAHAHH REA
nocTEAHHK K�nHo c1.c HcTpATiE RHCTimp A KMECH wT ROAiHHU, " c1.c
317
R'l.C spOA HX wr ceAO GK'ls'pTe4-1itt WT HA nO'ITEH npARHTEi\ rocnOACTRA
MH nAH MApKo REA ApMAw 3A HORU,H roTORH 'ls'rtt Cii , KAKO RHA"kX
rocnOACTRO MH H 3Anttc'ls'i\ nAH MApKOR REA ApMAW WT npOAAHie H Cb
MHOrH CREAiTEi\H. H npOAAi\ ecT wT HErOR AOE:pORMKI, 6€3 HH EAHO
CHl\OCT H Cb 0\{3HAHiA RC"kM 6M"kpoM H " MeriAWOM WT CEl\O GK'ls'pTe4-1iH
H WT npEA rocnOACTRA MH.
Gero pAAi, AAAOX H rocnOACTRO MH ;.K'ls'nAH KocTAHAHHOR REA
nOCTEi\HHK IZlKO:iKE AA ECT eM'ls' cie ARE KOi\ECARH WT ROAHHHU, H Cb
nOAORHHO wT spoA, KOi\HKO ecT 'IACT ero, H C'l. R'l.C XOAOK, W'IHH'l.,
A"kAHHO H R'l. WXAB, CHHblROM H RH'ls'KOM H npeRH�'IETOM H HE WT KOro
HenoKM�BHMOM, HAA pe'leHiH rocnOACTRA MH.
Ge O\{BO H CBEAHTEi\H nMO;.KHX rocnOACTRO MH: nAH ApArOMHp REA
AROpHHK H nAH PAA\{" REA AOro4>eT H nAH GTpoe REA RHCTirap H nAH
AittK'ls'i\ REA cnATAP H nAH IIpEAA EpbHKOR"kH'ls'A REA Ki\Kl'IAp H nAH PAA\{"
RE/\ KOMHC H Ap'l.�WHH RE/\ nexApHHK H HerOHU,b BeHTHi\AW RTOPH
nocTEi\HHK. H ttcnpARHHK, nAH PAA\{" REA AOro4>eT.
H nHCAX A.3'1., GTOHKA lli'l.p6AHORH'I 'ls' rpAA'l. E'ls'K'ls'pecKoM'ls' MECEU,A
AEKEMRpiA K' AbHbl, R'l. A"kT .x.iPHs.
i w MATEKI s.wes.wAA, MHAOcTiet0 Eo;.Kiet0 rocnoAHH'l..
iw MATEKI ROEROA'l. (m.p.)
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător
al domniei mele, jupan Costandin Catacuzino mare postelnic şi cu fiii lui, câţi
îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie două roate de moară gata în satul Scurteşti2,
pe apa Buzăului şi cu jumătate din vadul de moară de acolo şi cu tot venitul lor,
oricât se va alege, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, pan
Costandin mare postelnic, împreună cu lstratie vistier 4 roate de moară şi cu tot
vadul lor din satul Scurteşti, de la cinstitul dregător al domniei mele pan Marco
mare armaş, pe bani gata 250 ughi, cum am văzut domnia mea şi zapisul de
vânzare al panului Marco mare armaş şi cu mulţi martori. Şi a vândut de a lui
bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor din satul
Scurteşti şi dinaintea domniei mele.
Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupanului Costandin mare postelnic
ca să-i fie aceste două roate de moară şi cu jumătate din vad, cât este partea lui
şi cu tot venitul, ocină dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi
de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic şi pan
Radul mare logofăt şi pan Stroe mare vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda
Brâncoveanu! mare clucer şi pan Radul mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi
Negoiţă Ventilaş al doilea postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt.
318
Şi am scris eu, Stoica Şărbanovici, în cetatea Bucureşti, luna decembrie 20
zile, în anul 7 1 56 ( 1 647).
DANIC, Doc. ist„ XLIIl/ 1 0 1 .
Orig. slav, hârtie (30,5 x 2 1 ,5), pecete timbrată.
1 OyroyrppoRAAXiHtKoM\{.
2 CKOpTE4JiH.
t MHMC'l'it0 Eo*ieio, iw MATeio liAcApAsA soesoAi H rocnoAHH'h

B'hCOH 3eMAH OvrrppoBAAXiHCKOM'ts'1 . AABA'l' rocnoAC'T'BO MH ciH noseA'ii HiH
rocnOAC'T'BA MH *'ts'nAHHU,EB 6AEHHB, A'h4JHPA noKOHHEB rocno�es 6AeHes
W'l' Mi.p1,1 HHiiHH, m*e ec'l' c'ts'np'ts'*HHU,A nO'f'l'EH HOM'ts' npABH'l'EAtO
rocnoAC'T'BA MH *'ts'nAH Koc'l'AHAHH KA'T'AK'ts'3 HH BEA nOC'T'EAHHK, H C'h
CHHt.1 EA>, EAHU,t.1 Bori. AAPOBA'l' HM'ts''l', ll.\KO*E A" ec'l' eA> W'IHH'h H
BHHOrpAAi 't1 AiiA'tiA I.Ue�t.H€4JHMp, 't1 C'tiA M'tiw'IEA H Ilt.A\(PEU,, W6A'f€
W'l' 'IAC'l' Ili.ps'tiMB AWrw�e'l' W'l' Ko'1'€4JH, nOAOBHHO H W'l' nOAtO H W'l'
w'tiM'ti H W'l' BOAA H W'l' C€AAAH4J€ C€i\08 H W'l' AiiA'tiA ci. BHHOrpAAi H
C'h BHHApH'ltOA 1>0Aiipc11:0M'ti H W'l' no B'hc XO'T'Ap, BApe eAHKO H31>epH'1',
CA\ AAH W'IHHA ll.\AOBHW 6€3 8€'1HHH, nOH€;4(€ ciA 81.IWWE p€'1€HAA\ W'IHHI.
H BHHOrpA.Ai 61.IAE c'ti'T' Il'hpB'tiAOB AWrw�€'1' W'l' K0'1'€4JH, 'tiHK'ti *'ts'nAHHU,€8
HeAiiAes KOMHCOAA. H nepso 6pA'1'A'IEA, ci.c rocnO*A" 6AHHA, MA'l'HpA
*'tinAHHU,€8 6A€H€8 noC'1'€AHH'fiiCA, W'l' AiiAHHO H W'l' npAAiiAHHO, €4JH
W'l' npE*AE 8p€MA.. H AOHAE*E 61.IAH c'ti'T' wTpou,H Ili.ps'tiA08 Mro�e'l'
*HBH, B'l:.C APt.*AAW ec'l' ci.c A06po MHpHo, A nO'IEKOM npHC'l'ABHWA CA.
CHHl.I Ili.ps'tiAOB AWrW�€'1' W'l' CiA MHpA, WC'l'AA €C'l' CiA W'IHH'h RCA HAA
pA3AOrA nAHHU,€8 HeA'iiAiH KOMHCOAA., nOH€;4(€ 60 WHA 61.IAA €C'l' Ili.ps'tiA08
Awrw�e'l', sH'tiKA 3A cecTpo 1>AH*HiiHwe C'hPOAHt.1KA. H si.c APIM>KAA ec'l'
WHA ciA W'IHH'h C'h A06p0 MHpHO •
.::\. nO'T'OM, Kt.AA €C'l' St.IA Ht.1Hii, 81. At.Hl:J rocnOAC'1'84 MH, A *'tinAHHU,4
HeAiiAii KOMicOAA., A0C'l'H34t04J€ 8p€Mii W'l' C'l'ApOC'l'H H 3A MHOro
CAAl>OC'l', H 61.18At04J€ 'l'�KMO C'l:.C rAABO, 6€3 HH EAiH'h CHHI. W'l' '1'€AO
ero, nOMHCAHA €C'l' 81. cpt.AU,A Cl>OA., €4J€ ;t(HKA c't141H A4J€ O\(C'l'pOHA €C'l'
81.C AOM CKOA\ 8'1:. HI.IX ;4(€ H CiA. O\(C'1'p0€Hi€ npEAAO;t(H A4J€ AAA €C'l' H
AAPOBAA no spA'l'A'IEAA EA>, nAHHU,A 6AHHA noc'l'EAHH'fiiCA, W'l' RCA 'IAC'l'
'tiHK'ti CH, Ili.ps'tiAOB AOrO�E'l', H;t(€ HMAA €C'l' '6 CEAO I.Ue�'hH€4JH nOAOKHHO,
319
H C'hC 'T'PH norOAHE W'T' RHHOrpAAi 4!s''t HHEHE, KOE RHHOrpAAi 6b1AE c4!s''T' H
wH-kH w'T' npoMEHEHiE cbc 4 RE'tHH'h EA\, no HME 8ACHAiE. H R'hC c4!s''T'
HAA ciA W'tHH'h "15 A-kA"l5A l.J.IEcpbHEl.f.JHAop H AOC'T'E3AtO'T' C'h REPX11MH HX
"15 REpx4!s' KOAC'T'EH, nOHE:>KE HMM EC'T' H :it<4!s'nAHHU,A HEA-kA-k KOMiCOAA\
MHOrO C'hrAEAAHiE H A06pW'T'OtO W'T' HA 6pA'T'A'tEAA CH :it<4!s'nAHHU,A 6AEHA
nOC'T'EAHH't-kCA. H Et.µH HMAA EC'T' :it<"l5nAHHU,A HEA-kAA\ H HHHE r norOAHE
W'T' RHHOrpAAi nOAAA\ CbC 'T'EX RHHOrpAAi m:IKE C4!s''T' RblWWE nHCAHE, AAl1
3A noK4!s'nEHiE W'T' HA 8AAAVA EEpHWKbH2 w'T' AAbronOA, i noroAHE 3A
HORU,H rO'T'ORH xA'iii H w'T' HA HcAp, CHHb AAH To'T'ECK4!s'A 4 n oroH 3A
ACnpH rO'T'ORH xR'W. 'tHH K41s'nHO 4!s'r11 A3 niM. TA:>KE, H CiA 'T'pH norOAHE
W'T' RHHOrpAAH nAKbl n OAARAA HX EC'T' :11<4/s'nAHOR K OC'T'AHAHH O R REA
noc'T'-kAHl1KA H Rb3RpA'T'HA EC'T' :11<'1$' nAHl1U,ER HEA-kAER RCl1 nil\HE311 4/s'rH .\3
nM, KAKO EC'T' RblWWE nHCAHO. H AAA EC'T' EM� H 3An11CE E:IKE 11MAA WHA
W'T' nOK�nEHiE HAA 'T'EX r norOAHE W'T' Rl1HOrpAAi. H R11A-kX rocnOAC'T'RO
MH H 3Anl1C�A :>K�nAHHU,ER HEA-kAE11 KOMicOAA\ HA p41s'KA nAHEU,ER 6A11HiH
noc'T'EAHl1't-kcA HAA ciA AAPORAHiE, m:>KE EC'T' R blWWE n11CAH, H Cb MHor11
6Mil\p11 CREAi'T'Ei\H H C'h REi\HKOE Ki\11\'T'RO.
H nAK noK4!s'n11i\ EC'T' no't'T'EH npARH'T'Ei\ rocnOAC'T'RA Ml1 :11<4/s'nAH
Koc'T'AHAl1H KA'T'AK41s'3 HHO REi\HKi11 noc'T'Ei\HblK, ARE norOAHE W'T' Rl1HorpAAi
nAK nOAi\11\ CbC 'T'EX RHHOrpAAi, m:>KE c4!s''T' RblWWE n11CAHE, W'T' HA nonA
GttMA W'T' AAbrOnOi\ .3A HORU,H ro'T'ORH 4/s'rn A'e. H RHA-kX rocnOAC'T'RO MH
H .3AnHC4!s'i\ EM"rl W'T' npOAAHiE H Cb MHOrH CREAi'T'EAH.
H AAPORM EC'T' nAHHLJ,A HEAEA-k 11 AA" H npOAAi\ EC'T' ci11 HMEHH'T'E
i\tOAH HHXHE W'tHHE H RHHOrpAAi W'T' HblXHOM A06pOROi\t01 6E3 Hl1 EAHA
CHi\OC'T' H Cb OV3HAHiA RC"kMb 60/\11\POM H A MEriAWOR W'T' rop H W'T' AM
H W'T' WKOi\HO MEC'T'O H W'T' npEA rocnOAC'T'RA Ml1.
GEro pAAi, AAAOX 11 rocnOAC'T'RO Ml1 nO't'T'EHHOM� npAR11'T'Ei\tO HAWEM�,
nAH Koc'T'AHA11H RE/\ nOC'T'Ei\Hl1K 11 :>K4!s'nAHEU,ER Erw, 6A11Hi11, mKw AA EC'T'
HM CiA RblWWE pE'tEHAA\ W't11Hb W'T' l.J.IEcpbHEl.f.J11 H Cb 'T'EX Rl1HOrpAAi,
W'tHHb, A-kAHHO H R'h WXA6 Cl1HHROM H RH41s'KOM H npERH�'tE'T'OM 11 HE W'T'
KOro HEnOKOi\"k6HMOM no pE'tEHiA rocnOAC'T'RA .Ml1.
GE OV60 H CREAi'T'Ei\11 nMO:>KHX rocnOAC'T'RO M11: nAH fiwpMA REA
6AH KpAAERCKOM"rl H nAH ApArOM11p RE/\ ABOpH11K 11 nAH PAAV" nEpRi11
Ci\OROnMO:IKHHK3 H nAH G'T'pOE BEI\ Bl1C'T'imp H nAH Ai11K�" RE/\ cnA'T'Ap
H nAH IlpEAA EpbHKOB-kH�A BEI\ Ki\tO'tAp 11 nAH PAAV" M11XAi\'tOBl1'tl1
REA11Kl1 KOMl1C H nAH Apbr4!s'Wl1H REA nEXAPHl1K 11 HErOl1U,b 8EH'T'l1AOBH'tH
R'T'Op11 noc'T'-ki\Hl1K. H HcnpABHl1K, nAH P AAVA REi\HKl1 i\OrocpE'T'A.
H HAn11CAX A3'h, GT011KA IIl'hp6AHOB11't11, � rpAA'h E�K41s'pECKOM"tl,
M-kCEU,A AEKEMBp11E K'-rw, AbHbl W'T' l\,\AMA AO Hb1H-k 'T'OK <�lf.JAro > A-k'T'o
x.iiis,it A-k'T'A:>KE rocnOAHtO x�·
320
t Îw MATE� RWERWAA, MHMCTiE� lio:>KiE� rocnOAHH'l:..
Îw MATE� ROEROA'l:. (m.p.)
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Elena,
fiica răposatei doamne Elena din Mărgineni, care este soţia cinstitului dregător
al domniei mele jupan Costandin Catacuzin mare postelnic, şi cu fiii ei,. câţi i-a
dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vii în dealul Ştefăneştilor, în judeţul Muscel
şi Pădureţ, însă jumătate din partea lui Pârvul logofăt din Coteşti, jumătate şi din
câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din dealul cu vii şi cu
vinăriciul boieresc şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, însă ocină stearpă
fără vecini, pentru că această ocină şi viile mai sus-zise au fost ale lui Pârvul
logofăt din Coteşti, unchiul jupaniţei Nedelea comisoaia şi văr primar cu doamna
Elina, mama jupaniţei Elena postelniceasa, de moşie şi de strămoşie, încă de mai
înainte vreme. Şi cât au fost în viaţă copiii lui Pârvul logofăt, au tot stăpânit-o
cu bună pace, iar după ce au răposat fiii lui Pârvul logofăt din această lume, a
rămas toată această ocină pe seama paniţei Nedelea comisoaia, pentru că ea era
nepoată de soră a lui Pârvul logofăt, ruda cea mai apropiată. Şi a tot stăpânit ea
această ocină cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Nedelea
comisoaia, ajungând-o vremea de bătrâneţe şi de multă slăbiciune, şi fiind numai
cu capul, fără nici un fiu din trupul ei, s-a gândit în inima ei, fiind încă în viaţă,
de şi-a întocmit toată casa şi cele dintr-însa şi această întocmire a făcut-o de a
dat şi a dăruit pe vara ei, paniţa Elina postelniceasa, cu jumătate din toată partea
unchiului său, Pârvul logofăt, pe care a avut-o în satul Ştefăneşti, şi cu trei
pogoane de vii lucrate, care vii au fost şi ei de schimb cu un vecin al ei, anume
Vasilie. Şi toate sunt pe această ocină din dealul Ştefăneştilor şi ajung cu vârfurile
lor în vârful coastei, pentru că a avut şi jupaniţa Nedelea comisoaia multă căutare
şi bunătate de la vara sa, jupaniţa Elena postelniceasa. Şi încă a avut jupaniţa
Nedelea şi alte 3 pogoane de vie alături cu aceste vii, care sunt mai sus-scrise,
însă de cumpărare de la Vladul Berişcăi2 din Câmpulung, 2 pogoane pentru
4 700 bani gata şi de la Isar, fiul lui Dan Totescul 1 pogon pentru 2 800 aspri
gata, fac împreună 3 7 ughi şi jumătate. Astfel, şi pe aceste trei pogoane de vie
le-a dat tot jupanului Costandin mare postelnic, şi a întors jupaniţei Nedelea toţi
banii, 37 ughi şi jumătate, cum este mai sus-scris. Şi i-a dat lui şi zapisele pe
care le-a avut ea de cumpărătură pentru aceste 3 pogoane de vie. Şi am văzut
domnia mea şi zapisul jupaniţei Nedelea comisoaia la mâna paniţei Elina
postelniceasa pentru această danie, care este mai sus-scrisă, şi cu mulţi boieri
martori şi cu mare blestem.
Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Costandin
Catacuzino mare postelnic, două pogoane de vie tot alături cu acele vii, care sunt
321
mai sus-scrise, de la popa Sima din Câmpulung pentru 35 ughi, bani gata. Şi am
văzut domnia mea şi zapisul lui de vânzare şi cu mulţi martori.
Şi a dăruit paniţa Nedelea şi a dat şi au vândut aceşti numiţi oameni
ocinele şi viile lor de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor
boierilor şi a megieşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea
domniei mele.
Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului nostru dregător, pan
Costandin mare postelnic şi jupaniţii lui, Elina, ca să le fie această ocină mai
sus-zisă de la Ştefăneşti şi cu aceste vii ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban al Craiovei
şi pan Dragomir mare vomic şi pan Radul primul logofăt3 şi pan Stroe mare
vistier şi pan Diicul mare spătar şi pan Preda Brâncoveanu! mare clucer şi pan
Radul Mihalciovici mare comis şi pan Drăguşin mare paharnic şi Negoiţă
Ventilovici al doilea postelnic. Şi ispravnic, pan Radul mare logofăt.
Şi am scris eu, Stoica Şărbanovici, în cetatea Bucureşti, luna decembrie a
20-a zi, de la Adam până acum cursul anilor 7 1 56, anul Domnului 1 647.
DANIC, Doc. ist., XXIX/ 1 95.
Orig. slav, perg. (3 7 x 4 7,5), pecete timbrată.
Cu o trad. de la sf. sec. al XVIII-iea, ibid„ XXIX/58 şi XXIX/ 1 45.
1 Ol(rOl(rppoRl\AXiHct:oM'&'.
2 EHp'&'wt:i.H.
3 Î n orig. Cl\OROnOl\O:it:HHt: (aşezător de cuvinte).
315 1647 (7156) decembrie 22
t Dumitru vtori vomicu şi Drăgoiu ispravnic de l(a) Văleni scris-am răvaşul

nostru să se ştie jurătorii lu Bălan ot Ciobăneşti, pre nume: Stan cioban ot tam
şi Giolumă ot Prăjani ca să jure cum nu se cade să ţie ocină şi în pădure Muşatu,
cum ţine şi prin câmp[u] şi prin apă. Deci de voru jura Bălan, el şi va ţine Muşat
ocina di prin câmpu şi de pre[n apă cum]1 au ţinutu şi până acum, iar den pădure
va răbda2 • De acesta am scris.
Pis meseţa dechemvrie 22 dni, vă let 7 1 56 ( I 64 7).
t Dumitru vomic
Drăgoiu3.
322
DJAN Ploieşti, Colecţia documente-foi volante, VIl/2.
Orig. rom., hânie (20 x 1 6,5), 2 sigilii inelare.
Reg., Rachieru, Noi achizi(ii, p. 276.

2
p'l.S'ts'AA.
316 1647 (7156) decembrie 23
ţ Adecă eu, Stan Păcală scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare
credinţă la mâna lu Anghel i săs sinove ego, câţi Dumnezeu i-au dat, cum să ştie
că i-am vândut eu, Stan Păcală ocina câtă am avut, toată partea mea den funea
zosinească a treia parte şi o am vândut de bunăvoia mea pre bani gata ughi 1 7
şi un bou, dreptu bani 700. Iar carele den feciorii mii sau de1 rudeniia2 mea să
va scula să tragă pâră cu Anghel sau cu feciorii lui păntru această ocină cum
scrie mai sus, să fie acela om anatima să fie şi afurisit de 3 1 8 oteţi ije vă Nichei
şi de vlădica Iisus Hristos carele să va scula să pârască pentru această ocină ce
scrie mai sus den funea zosinească den satu de Mozăceni.
Şi când am vândut eu, Stan Păcală această ocină, fost-au mărturii : ot
Ciocăneşti, Dobrotă roşiul şi săs sinove ego, Stan gramaticul i Cernica (i) pac
Drăgan ot tam i ot Mozăceni fost-au: Stoica Negrul i Radu! Borduşescul i brat
ego, Oprea i Opriş diiacon i Manea al călugăriţei i Oprişan i Sava logofăt şi
Oana, sluga Cristea căpitan.
Şi am scris eu, Stan logofăt snă Dobrotă roşiul ot Ciocăneşti.
Pis measeţa dechemvrie 23 dni, vă leat 7 1 56 ( 1 647).
Şi pentru credinţa ne-am pus şi degitile. Adălmaş cheltuit-am ughi 2.
Dobrotă. Stan. Cernica. Stoica. Drăgan. Radu!. (Opriş)3 diacon. Manea.
Sava. Oprişan. Oprea. Oana.
DANIC, Doc. ist., MDXXXVIl/26.
Orig. rom. perg. (26 x 40); în partea de jos a fost scris alt text, care a fost ras.
1 De, repetat.
2 p'ts'A EHi11m.
3 Omis în orig.
ţ MHMtTieKl IJo�ieKl, iw MATeH 1iAtApAsA RoeROAi " rocnoAHH1:.

Rl:.tOH 3eMAH 'ts'rrppORAAXiHtKOM'a'1 . AARAT rotnOAtTRO MH tiH noReA-kHiH
323
rocnOACTRA MH nO'fTEHH-kH rocnO;.KAER A.HKl:.R H w�pOM CH, nO'fTEHHOM�
npARHTEi\tO rocnOACTRA MH, :it<:�nAH KocTAHAHH RE/\ nocTEi\HHK H ci:.
c1:.1HH HM, Ei\HLl,H Eor'h AAPORAT HM�T, mKO:>Ke AA ecT EM� cei\o 'IHAiRlHH
WT KOA Wi\T, R'hC CEi\O H CI:. RCH RE'fHHH H CHi\HltJ-k K pl:.'fEl.tJHi\OR RCA,
H WT nOi\tO H WT W�M� H WT ROAA H WT CEAAAHLtJA CEi\OR H WT no R'hC
XOTAp, Ai\H WT C�X" Wi\T�i\OR AOPH � M'h�pA 'I06AHHi\OP H WT AOi\HH
XOTAP nAK AO � M'hr�pA 'I06AHHAOp, no CTAPH XOTAPH H 6Ei\erH, RApe
Ei\HKO H.36EpHT c�. nOHE:>KE C'hH Rl:.IWWE pe'fEHHOE CEi\O, 'IHi\i�HH H
CHAHLtJ-k K p'h'fEl.tJHAOR, 6bli\H c�T :it<:�nAHHLl,ER 6AeHeR, A'hltJHP'1 IIpeAiH
Ci\�:>KAp WT fpe'f H A :>K�nAHHLl,ER ero [ ] 2 €1.tJE WT HAHnpE;teAE RpeM-k.
.••
H R'hC AP'h;.KAI\ ECT Cl:.C A06p0 MHpHO.

A. nOTOM, K'hAA ECT 61:.li\ Hb.IH-k R'h Al:.HH rocnOACTRA MH, A rocnO;>K.ARA
A.HKA H w�p CH, nAH KocTAHAHH RE/\ nocTEi\HHK, WHl:.l noK�nHi\ ecT R'hC
CEi\O 'l.fHi\iRlHH H CHi\HLtJ-k K p'h'fEl.tJHi\Op H C'h RCH RE'fHHH WT HA IleTp-k
Ci\�:it<:Ap H WT HA :>K�nAHHLl,A ero 61\EHA .3A HORLl,H rOTORH 'ls'rH w, 'fHH
AcnpH xPx � ·
H RHA-kx rocnOACTRO MH H .3AnHC�i\ HM WT npOAAHie 11 C'hC MHOrH
60/\-kpH CREAiTEi\H. H npOAARAi\ ECT WT HHXHOM A06pOROi\IO, 6€.3 HH
EAHO CHi\OCT H C'hC �.lHAHiA RC-kM 60/\-kpOM H A Cl:.pOAHHKOM HMA H WT
npEA rocnOACTRA MH.
Gero PAAi, AAAOX H rocnOACTRO MH rocnO:it<:AER A.HK'hH H nAH
KOCTAHAHHOR RE/\ noCTEi\HHK, RlKO:>KE AA ECT HM CEi\O 'IHi\iRlHiH H
K p'h'fELJ.liH W 'f H H 'h , A-kAHHO H R'h WXA 6 , C b.I H O ROM H R H °ls'U,EM H
npeRH°ls''f ETOM H HE WT KOro HEnOKOi\-k6HMOM HAA nOREi\EHiA HAWA.
Ge 0\(60 H CREAHTEi\H nOCTARHX rocnOACTRO MH: nAH fiwpMA RE/\
6AH H nAH ApArOMHp RE/\ AROpHHK H PAA'f" RE/\ i\Oro�eT H GTpoe RE/\
RHCTimp H AiHK°ls'i\ RE/\ CnATAP H EAp6'1s'i\ RE/\ CTOi\HHK H [ ] 2 RE/\ nexApHHK
•••
H PAA'f" R E/\ KOMHC H HerOHU,'h .GeHTHi\AW RTOpH nocTei\HHK. H

HcnpARHHK, nAH PAA'f" RE/\ i\Oro�eT.
H nHCAX A.3, GTOHKA, 'ls' RApow E'ls'K'ls'pe41iH, M-kc�u,A AEKEMRpie K"S,
R'h i\-tT ..x.ijiiis.
iw MATEIO RWERWAA, MHi\OCTietO Eo:>1<iet0 rocnOAHH'h.
iw MATEIO ROEROA'h (m.p.)
Ungrovlahiei 1 • Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei doamne
Anca şi cumnatului ei, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Costandin mare
postelnic, şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Cilianii de
lângă Olt, tot satul şi cu toţi vecinii şi siliştea Crăceştilor toată, şi din câmp şi
din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, însă de la suhatul
Oltului până la Măgura Ciobanilor şi de la hotarul de jos iar până la Măgura
324
Ciobanilor, pe vechile hotare şi semne, oricât se va alege, pentru că acest sat de
mai sus-zis, Cilianii şi siliştea Crăceştilor, au fost ale jupaniţei Elena, fiica lui
Preda sluger din Greci şi a jupaniţei lui [ . . . ]2 încă de mai înainte vreme. Şi au
tot stăpânit cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum în zilele domniei mele, doamna Anca şi cumnatul
ei, pan Costandin mare postelnic, ei au cumpărat tot satul Cilianii şi siliştea
Crăceştilor şi cu toţi vecinii de la Petrea sluger şi de la jupaniţa lui, Elena,
pentru 800 ughi, bani gata, fac 1 60 OOO aspri.
Şi am văzut domnia mea şi zapisul lor de vânzare şi cu mulţi boieri martori.
Şi au vândut de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi
a rudelor lor şi dinainte domniei mele.
Pentru aceasta, am dat şi domnia mea doamnei Anca şi panului Costandin
mare postelnic, ca să le fie satul Cilianii şi Crăceştii ocină, dedină şi de ohabă,
fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca noastră.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Gheorma mare ban şi pan
Dragomir mare vornic şi Radu! mare logofăt şi Stroe mare vistier şi Diicul mare
spătar şi Barbu! mare stolnic şi [ . . . ] 2 mare paharnic şi Radu! mare comis şi
Negoiţă Ventilaş al doilea postelnic. Şi ispravnic, pan Radu! mare logofăt.
Şi am scris eu, Stoica, în oraşul Bucureşti, luna decembrie 26, în anul 7 1 56
( 1 647).
DANIC, Doc. ist., D/I O.
Orig. slav, hârtie (30 x 20,5), pecete timbrată.
Cu o trad., ibid., D/9.
I 'is''tfrrpposAAXiHCKOMll'.
2 Loc alb în orig.
325
MENTIUNI DE DOCUMENTE
'
318 1 64 7 (7155) februarie 6. Zapis al lui Dumitru, nepot al lui Matei

pentru toată partea de ocină de la Olăneşti.
DANIC, Doc. ist., MDCLIX/l O 1 (nr. 98)
319 1 64 7 (7155) aprilie 6. Carte de alegere a şase boieri luaţi de Stepan
din Olăneşti care se judecă cu Ion grămăticul care l-ar fi răscumpărat
din robie.
DANIC, A. N., CLXXl/1 7 (nr. 5).
320 1 64 7 (7155) aprilie 24. Agripina călugăriţa vinde moşie logofătului
Radu, fraţilor lui, Ghinea schilerul şi lui Tudosie logofăt cu 80 de
taleri.
Arh. Olt., 1 934, XII, nr. 74-76, p. 330, nota 1 5.
321 1 64 7 (7155) aprilie 26. Hrisov al lui Matei Basarab în limba română.
Nastase-Marinescu, Les actes roumains, p. 64.
322 1 64 7 (7155) mai 14. Hrisov al lui Matei Basarab pentru Olăneşti.
DANIC, Doc. ist., MDCLIX/ 1 0 1 (nr. 77).
323 1 64 7 (7155) mai 23. Zapis al lui Toma, fiul lui Dragomir. .
DANIC, M-rea Râmnicu Sărat, XXl/8 (nr. 7).
324 1 64 7 (7155) iunie 18. Matei Basarab trimite lui Rafail, egumenul
mănăstirii Cozia, mai mulţi boieri adeveritori şi hotarnici care să
delimiteze partea de moşie deţinută de mănăstirea Cozia la Viţicheşti
din partea deţinută de mănăstirea Călineşti.
Tezaur vâlcean, I, p. 1 72 (fals după numele boierilor hotarnici).
325 (J 64 7 septembrie 1 - 1 648 august 31), 7156. Sinet pentru moşia
Muiereasca de peste Olt, a schitului Ostrov, j. Argeş.
DANIC, Ep. Argeş, XCV/2 (nr. 1 5).
326 1 64 7 (7156) decembrie 13. Hrisovul lui Matei Basarab pentru Sâmbotin.
DANIC, Doc. ist., MDCLIX/ 1 0 1 (nr. 1).
326
DOCUMENTE FALSE ŞI ÎNDOIELNICE
A 1647 (7155) aprilie, Târgovişte
t MHAOcTiet0 Eo�iet0, lw MATEtO llAc4pAs'l. ROEROAA H rocnoAHHt.

Rt.COH 3EMAE 'ts'rrppORA4XiCKOH. A4R4T rocnOACTRO MH ciH no&il.AEHiH
rocnOACTRA MH ��n4HHLl,H M4pHHKb CECTp4 ��nAH REA KAIO'IEp H BMil.pHM
rocnOACTRA MH i wH nt.X4PHHK H C'l.C I CHHH CROHM EAHLl,HM Eor'l. AAPORAX,
mKO�E A4 M� ECT W'IHH� WT CEAO IIon-t.41iH H KoKop'l.4J wT C�A GAAM
P'l.M, A AEA AAH R'l.TA� H CHHORH HX, AospoT H r4Hil. H AEA RH�Ll,iE
EM PAAMOR, CHHb PAAMOR B.'1.Cil. H Ail.A i.\.AB�AWR B.'1.CEX H AEA Hil.KW�A,
cHHt. TAT�" R'l.cil.x H AE" P4A�AOR� R'hc-t.x H AE" Ap'lfr P4A�Aws, cHHt.
Ilt.Tp'!s' s'l.cil.x H Ail." IIt.TpoR, sp4T GToHKws, s'l.cex H AE" 8A4A R'l.c-t.x
WT nMIO H WT ROA4 H WT Ail.AOB. CbC RHHOrp4AH H WT CEA4AH4JH CEAOR
wT nocR�AH, RApE EAHK4 CEXTET H.:rnp4T H wT no Rt.CEM XOT4pOM H A4
H ECT H WHH Ril.'IHH, noHE�E CEAO IIonil.41iH 2 < H > K0Kopt.41H, < ct.c >
RHWH pE'IEHH 'IEAORHLl,H, WHH c'!s'T BHA R'l.CHX AIOAiE KH�.3H CbC W'IHHEM
HM E4JE'1<E WT npH At.HiE npo'liE CT4piE rocnOA4PiE.
I.'\. noTOM, K'l.A4 ecT'!s' R'l. At.HiE noKOHHOM MHX4HA ROEROA, 4HA
(c)EAHAHHLl,HM CEAOR, WHH R'l.CHX npOAAAOW4 RE'IHHH C'l.C I CHHORHM HM
H C'l.C 1 R'l.cil.x Ail.AORE HM .34 W'IHH'!s' WT 1Ionil.41H H WT KoKOP'l.4JH
�'!s'n4H GHMA K'l.M'l.pAw H ��nAHHLl,H ero M4pHK4 .34 HHXHOM AOBpo
RMIO.
I.'\. K'l.AA ECT RHA R'l. At.HiE nOKOHHHOM III'h (p)B4H ROEROA 4 CEAO
IIonil.41iH H KoKop'l.4JiH, WHH R'l.CHX R'l. CTAHHT c� conpeHiE TEPE c�T
.34KAEA WT npEA IIIe pB4H'!s' ROEROA C'l.C 1 ii MEri�WH K4KO H'!s' c'!s'T npOAM
GHMA K'l.M'l.pAw'!s'A B.il.'IHHH, 4H'!s' ECT COTROpHA CHAOCT. IIOTOM, �'!s'n4HHLl,4
M4pHKA WH4 (HE) WTC'T'4RA�ET c� CHLl,E, AH� C�T R'l..3HMM_2 4KOH npEA
.34KOH 'KA sMil.pHM TEPE ECT .34KAET H nonHp4ET no TOX Ri MEri�wH
H WCT4W4 CEAO IIonil.41iH H KoKOp'l.4JiH WT .34KOH H WT c'!s''1<AEHiE WT
npEA III 'h pB4H'!s' ROEROA A4 B'!s'AET B.il.'IHHH K4KO HE c'!s'T BHA npOAM. H
W'T' Toro AO CAM R'l.C A'l.P�M ECT �'!s'nAHHLl,4 M4pHK4 RE'IHHH C'l.C 1
A0Bp0 MHpHO.
327
A. noTOM, KOrAA SHt\ R'h Al.Hie noKOHHHOM PAA'l:s' ROEROA, CI.HI.
MHXHEH ROEROA, A e HAA pA.3t\Or WT 'IEt\081.ţH WT CEt\O Ilon-k4-1iH H
KoKop-i.4-1iH WHH TOKMHWEt\ c-i.c 1 i'K'l:s'n AHHl.ţA MApHKA Tepe HCK'l:s'nOB.At\ ci;
ECT WT HErA .3AR-kHie .3A .xti AcnpH rOTOB.H H COTROpHh HM ECT XPHCOR'l:s't\
PAA'l:s'h'l:s'H ROEROA H .3AnHC WT p'l:s'KA EH .3A HCK'l:s'n OB.AHie. A. TEX.3H R-k'IHHH
KOropiH c'l:s'T nOAR-k B.HWE pe'IEHH, WHH c'l:s'T WCTAt\ R-k'IHHH HEHCK'l:s'nOB.At\
wT HAA i'K'l:s'n AHHi.ţA MApHKA, nwHe�e H-kcT SHR .3AEH R'h .3EMhe, ecT
6Ht\ 6Ei'KAt\.
A. K'hAA ECT C'l.AA B.A Al.Hie rocnOACTB.A MH, A CEt\W Ilone4-1H H
KoKop1.4-1iH WHH B.'l.CTAB.Ht\ ce c'l:s'T B.'l.CHX C'l.C I TpeHie C'l.C I MAt\ C'l.C I
B.-kt\HK H npiHAOWA npEA rocnOACTB.A MH 'l:s' B.Et\HKH AHRAH Tepe conpewet\
.3A t\Hi.ţ'l:s'3 nO'ITEHAro npARHTEt\ rocnOACTRA MH REt\ Kt\"''lep E'l:s'.3 HHKA H
C'l.C I cecTpAM CH iiK'l:s'n AHHl.ţA MApHKA (H) SM-kpHM rocnOACTRA MH i wH
n-i.xApHHK. H CHl.ţE npewe CEt\EHiH npeA rocnOACTB.A MH 'l:s' AHRAH KAKO
ce CK'l:s'n OB.At\ WHH R'l.CHX .3A R-k'IHHie C'bC W'IHHEM HM'b WT HAA i'K'l:s'nAHHl.ţA
MApHKA, mKoi'Ke AA wTeKpeT .3A R-k'IHHie coc t\ACKAHie. TA�e R'h TOM
rocnOACTB.A MH CAM rt\EAAt\ H C'l:s'AHt\ no npARA'l:s' H no .3AKOH H B.'1.C-k MH
'IHCTHTHMH npARHTEhie rocnOACTRA MH. H RHA-kXOM rocnOACTRA MH H
XPHCOR PAA('l:s')hA ROEROAA Toro .3A H(c)K'l:s'n oRAHie HAnHCAHH ""'Aie R'l.CHX
no HME 'l:s' XPHCOR, A .3AnHc'l:s't\ iiK'l:s'n AHHi.ţH M11pHHK1. Torw H .3A HC(K)'l:s'n oRAHi"e
HE R'l.XOl.f.IET AA rA H.38.AAHT 'l:s' AHRAH HHi'KE B.'b EAHH wspA.3, AH'l:s'
H.3pE'IET KAKO ECT .3ArHH'l:s't\.
TeM PAAH, rocnOACTRA MH ceM H.3EpAHH WT AHRAH no nO'ITEHAro
npARHTEt\ rocnOACTB.A MH iiK'l:s'n AH rt\Hrope B.Et\ t\OrO�'b T AA C'l.C I rt\EAAET
noTpesHo H AA RHAHW KTO XOKET EH EHt\ HME ero HAnHCAH 'l:s' XPHCOR
PAA'l:s'hA ROEROA Torw .3A HCK'l:s'noRAHie H AA" ecT HORi.ţH, Torw AA ecT
'l:s' MHpHw .3A R-k'IHHie; A KTO AAt\ ECT HOB.LţH HHi'KE XOKET EHTH HCnHCAH
'l:s' XPHCOR PAA('l:s')hA ROERWAA HHi'KE 'l:s' .3AnHC'l:s't\ �'l:s'n AHHi.ţH MApHHK'h, TOrA
AA ecT-i. c-k'IH'l:s'. TA�e ciH RHWH pe'IEHH HMEHHTH ""'Aie, WHH ce c'l:s'T
HCTROBAt\ c-i.c 1 REC AHRAHWM no npAROCTi"'. H CR-kAHTEt\CTB.OB.At\ ECT 'l:s'
AHRAH H i'K'l:s'n AHHi.ţA MApHKA c-i.c A'l:s'w1. ei KAKO HE B'h.3HMAET WT HHXHH
EAHH-k HOB.i.ţ'l:s' H HE wspeTAET ce HAnHCAHH HHrAEi'KE, AH'l:s' ECT WCTAt\
B-k'IHHH WT .3AKOH H WT c'l:s'�AEHie WT npeA rotnOACTB.A MH, AA ECT
B-k'IHHH KAKO ce c'l:s'T npWAAET. H CREAHTEt\CTB.OB.At\ npeA rocnOACTB.A
MH H �'l:s'nAH ft\HrOpie B.Et\ t\WrW�'bT 'l:s' AHB.AHI. KAKO TEH.3H ""'AiE HH
EAHH H-kcT'l:s' EHt\ HCnHCAHH 'l:s' XPH'l:s'c oB.
Gero PAAH, c-i.M rocnOACTRO MH AAAOX �'l:s'n AHHi.ţeB M11p H KA H
EM-kpHM rocnOACTB.A MH ÎwH n-i.xApHHK RlKOi'KE AA c'l:s'T HM CiH R-k'IHHH
WT Ilon-k4-1H H w T K0Kop-i.4-1H: AAH R'l.TAX H CHHORH HM H M'l:s'wAT c-i.c 1
CHHOB.H CH H RH'l:s'i.ţH PAA'l:s't\ OR'l:s' H A.t\s'l:s't\ H MAH'l:s't\ c-i.c 1 CHHORHM " X H
PAA'l:s't\ C'l.C CHHORHM ero H nAK PAA'l:s'" CHH'b Il-i.Tp'l:s' c-i.c 1 CHHOB.H C H H
328
nAK Il'hTp�. spAT 0TOHK'hR C'h CHHH ero H 8AAA C'ht1 CHHORH ero H
eqie;ii< e H AP�rH RE'IHHH, KOAHU,H ce HAHT WT Iloniaţ.JH H WT KoKOp'hlţ.IH
He HtnHCAH � XPHCOR�A PAA�A� ROEROA H � .3AnHt�A :>K�nAHHLJ,HR
MApHHK'h H He HCK�nORAAH H HECT AACT HORU,H, TEX R'hCH R-k'IHHH AA
ecT H :>K�nAHHU,ER MApHHKA H iwH n'hXAPHHK C'hC I CHHORH HM H R'ht-k
A-kAORE HM .3A W'IHH� A-kAHH� H R'h WXAB'h HM'h H CHHORH HM H
RH�KOM H np-kRH�'IETOM HM. H HE WT KOrO:>KAO HenOKOA-kBHM� nopH.3M04
rocnOACTRA MH.
(}e;ii<e �60 H CR-kAHTEAie nOCTARA-keM rocnOACTRO MH: '*�""" EApB�A
REA BAH KpAAOREU,HKAro H :>K�nAH ApArOMHp REA AROpHeK� H '*�nAH
rAHrope REA Awrwcf>'hT H '*�nAH GTpoe REA RHCTHep H '*�""" AiHK�A
REA tnbTAP H MHX�A REA CTOAHHK H PAA�A MHX'hA'IECKO REA KOMHC H
Ap'hr�wHH REA n'hXAPHHK H ""�""" KotTAHAHH REA nwcTeAHHK5• H
HtnpABHHK, -*�nAH fAHrOpe BEA AWrWcf>bT.
H (HAnHCAX) A.3, A�MHTp�. B'h HAt(TM) rpAA Tp'hrosHqie, M-kceu,A
An� AbHH [ ••• ] 6, WT ['1.AAMA] 6 AA-*E AO HHH-k pe'leHiA A-kTOM, 8'h A-kT
x.3PHE.
Îw MATEH RWHBWAA, MHAOCTitO EO-*iEtO rOtnOAHHb.
iw MATetO soHBOA"·
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Ma
rica, sora jupânului Buzincă vei clucer şi boierului domniei mele Ion paharnic
şi cu 1 feciorii săi, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în satul Popeştii
şi Cocorăştii din judeţul Râmnicu Sărat, însă partea lui Dan vătaful şi a copiilor
lui, Dobrotă şi Ganea şi partea nepoţilor lui Radul, fiul lui Radul, toată şi
partea lui Albul toată şi partea lui Neacşu!, fiul lui Tatul, toată şi partea lui
Radul toată şi partea celuilalt Radul, fiul lui Pătru, toată şi partea lui Pătru,
fratele lui Stoica, toată şi partea lui Vlad toată din câmp şi din apă şi din
dealul cu vii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege şi de peste
tot hotarul, şi să fie şi ei vecini, pentru că satul Popeşti2 (şi) Cocorăşti (cu) mai
sus-zişii oameni, ei au fost toţi oameni cnezi şi ocinele lor încă din zilele altor
domni bătrâni.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Mihail voievod, apoi locuitorii
satului, ei toţi s-au vândut vecini cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din
Popeşti şi din Cocorăşti lui jupan Sima cămăraş şi jupaniţei lui, Marica de a lor
bunăvoie.
Iar când a fost în zilele răposatului Şerban voievod, iar în satul Popeşti şi
Cocorăşti, ei toţi s-au sculat cu pâră de au jurat dinaintea lui Şerban voievod cu 1
1 2 megiaşi, cum că nu s-au vândut lui Sima cămăraşul vecini, ci i-a făcut cu silă.
După aceea, jupaniţa Marica ea (nu) a lăsat astfel, ci a luat lege peste lege 24
329
de boieri de a jurat şi ia învins pe aceşti 1 2 megiaşi şi a rămas satul Popeştii şi
Cocorăştii de lege şi de judecată dinaintea lui Şerban voievod ca să fie vecini,
că nu s-au vândut. Şi de atunci până acum, ia tot ţinut jupaniţa Marica vecini cu 1
bună pace.
Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului Radu voievod, fiul lui
Mihnea voievod, iar o seamă din oamenii din satul Popeştii şi Cocorăştii, ei s-au
tocmit cu 1 jupaniţa Marica şi s-au răscumpărat de la ea de legătură pentru 8 OOO
aspri gata şi le-a făcut lor hrisov Radu! voievod şi zapis de la mâna ei de
cumpărătoare. Iar ceilalţi vecini care, de asemenea s-au zis mai sus, ei au rămas
vecini nerăscumpăraţi de la jupaniţa Marica, pentru că n-au fost aici în ţară, au
fost fugiţi.
Iar când a fost acuma în zilele domniei mele, apoi satul Popeştii şi Cocorăştii,
ei s-au sculat toţi cu 1 pâră cu 1 mic cu 1 mare şi au venit înaintea domniei mele
în marele divan şi s-au pârât de faţă3 cu cinstitul dregător al domniei mele
Buzinca mare clucer şi cu 1 sora sa jupaniţa Marica (şi) boierul domniei mele Ion
paharnicul. Şi astfel, pârau sătenii înaintea domniei mele în divan că s-au
răscumpărat ei toţi de vecinie cu ocinele lor de la jupaniţa Marica, ca să scape
de vecinie cu minciună. Şi pentru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat
după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am
văzut domnia mea şi hrisovul lui Radu! voievod de atunci pentru cumpărătoare,
toţi oamenii scrişi anume în hrisov, iar zapisul jupaniţei Marica de atunci şi
pentru răscumpărare n-au voit ca să-l scoată în divan cu nici un chip, ci au spus
că l-au pierdut.
Drept aceea, domnia mea am ales din divan pe cinstitul dregător al domniei
mele, pe jupan Gligore mare logofăt ca să caute după trebuinţă şi să vadă ca
acela al cărui nume va fi scris în hrisovul lui Radu! voievod cel de răscumpărare
şi a dat banii, acela să fie în pace de vecinie; iar cel care a dat bani, şi nu va
fi scris în hrisovul lui Radu! voievod şi nici în zapisul jupaniţei Marica, acela
să fie şters. Astfel, anume aceşti mai sus-zişi oameni, ei s-au adeverit cu 1 tot
divanul după dreptate. Şi a mărturisit în divan şi jupaniţa Marica cu sufletul ei
că n-a luat de la ei nici un ban şi că nu se află scrişi nicăierea, ci au rămas
vecini, de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele, ca să fie vecini precum
s-au vândut. Şi au mărturisit înaintea domniei mele şi jupan Gligorie mare logofăt
în divan, cum că acei oameni căci unul n-a fost scris în hrisov.
Pentru aceea, însuşi domnia mea am dat jupaniţei Marica şi boierului
domniei mele, Ion paharnicul, ca să le fie lor aceşti vecini din Popeşti şi din
Cocorăşti: Dan vătaful şi feciorii lui şi Muşat cu 1 feciorii săi şi nepoţii Radului
şi Albul şi Manul cu 1 feciorii lor şi Radul cu feciorii lui şi iar Radu!, fiul lui
Pătru cu 1 feciorii săi şi iar Pătru, fratele Stoicăi cu feciorii lui şi Vlad cu 1
feciorii lui şi încă şi alţi vecini, câţi se vor afla din Popeşti şi din Cocorăşti
nescrişi în hrisovul lui Radu! voievod şi în zapisul jupaniţei Marica şi
330
nerăscumpăraţi şi care n-au dat bani, toţi aceşti vecini să fie ai jupaniţei Marica
şi lui Ion paharnic cu 1 feciorii lor şi toate părţile lor de ocină dedină şi de ohabă
lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi de nimeni neclintit, după
porunca4 domniei mele.
Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Barbu! mare ban Craiovescul
şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Stroe
mare vistier şi jupan Diicul mare spătar şi Mihul mare stolnic şi Radu! Mihălcesco
mare comis şi Drăguşin mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic5. Şi
ispravnic, jupan Gligore mare logofăt.
Şi (am scris) eu, Dumitru în cetatea de scaun Târgovişte, luna aprilie ziua
[ . . . ]6, de la [Adam]6 cursul anilor până acum în anul 7 1 55 ( 1 647).
Io Matei voievod.
DANIC, M-rea Cotroceni, LIX/ 1 5.
Fals slav (45 x 34,5). Este fals după: aspectul general, multiplele greşeli de limbă, divan
care nu corespunde acestei perioade, sigiliu.
1 K oK.
2 Ilonirn11.
3 34 t.11p't!'.
4 Il11p03MO.
5 Post. postelnic, scris 11 :iK't!'nA11.
5 Loc rupt.
B 1647 (71 55) august 1 0
MHAOCTHIO Eo�iio, iw MA.e.EH EAcApAsA soeROAA H rocnOAHHI:. H

C'l.H 3EMi\iH .GAAXHCKOH dat-am cartea domni(i)i mele Opri(i) călăraşu din satu
Cacaleţi sudu Argeşi, având moşii în Uda ohabnică, stânjini 1 OOO, dar fiind mai
înainte vreme fomete la leat 7 1 5 1 , pentru fomete s-au dat rumân la sfănta mănăstire
Cotmeana, ce să prăznuieşte hramu Buna Vestire a Preasfintei Născătoarei de
Dumnezeu, fiind egumen Teodor coziianu la sfănta mănăstire mai sus-numita şi
s-au dat cartea domni(i)i Opri(i) călăraşu ca să n-aibă cu el nici o treabă sfănta
mănăstire mai sus-numita nici cu el, nici cu moşiia Uda, că au venit înaintea
domni(i)i mele şi ne-a arătat1 precum că va să dea schimb la sfănta mănăstire
mai sus-numita pentru el şi i s-au dat cartea domni(i)i mele ca să dea schimb om
pentru om. Dar văzând Teodor egumen de la sfănta mănăstire mai sus-numita,
veni dimpreună cu călugări(i) de la sfânta mănăstire Cotmeana înaintea domni(i)i
mele dimpreună cu Oprea călăraş şi cu alţi(i) de la sfănta mănăstire Cotmeana
şi zicând egumenu dimpreună cu călugării precum că au dat şi 1 OOO de stânjini
33 1
de moşie la sfânta mănăstire. Şi viind toţi (de) faţă, arătară zapisăle înaintea
domni(i)i mele. Şi văzu domniia mea zapisăle, precum că numai Oprea călăraşu
au fost rumân mănăstiri(i) Cotmeni(i). Dar moşiia n-au fost dată sfintei mănăstiri,
ci este a lui bună stăpânitoare. Şi Oprea călăraşu, (având) pe Anca ţiganca Grasa
fără de a(I)ţi fraţi şi fără de a(l)te rude ale lui cu bani gata şi-au cumpărat de la
jupâneasa Neaga păhărniceasa o ţigancă cu o fată a ei şi le-au dat Oprea călăraşu
Ia sfânta mănăstire schimb, cap pentru cap.
Şi veni al doilea egumen dimpreună cu toţi călugări(i) şi cu zapis cu pecetea
sfintii mănăstiri şi cu omeni de cinste la leat 7 1 5 1 din2 şi cu Radu Fărcăşanu.
Şi văzu domniia mea, toate zapisăle şi să adevără prin mărturiile ce-au venit (de)
faţă, cum scrie mai sus, precum că au dat schimb la sfânta mănăstire Cotmeana,
cap pentru cap. Iar moşiia au rămas bună stăpânitoare Opri(i) călăraşu, slugi(i)
domni(i)i mele, lui şi feciorilor3 lui, nepoţilor şi strănepoţilor, câţi Dumnezeu îi
va dărui. Şi s-au luat toate zapisăle de (la) sfânta mănăstire Cotmeana din mâna
egumenului zapisu4 de cumpărătoare de moşiia Uda ce au fost cumpărat de la
Lăpădat şi de la frate-său, Dicu, moşiia ce (să) chiiamă Amărasca şi Vâlculeasca.
Şi s-au dat cartea domni(i)i mele, dimpreună cu toate zapisăle de stăpânire. Şi
cine va strica cartea domni(i)i mele să fie afurisită de 3 1 8 sfinţi părinţi de la
Nikiia, de Adormirea Precesti(i)5 stăpânitoare în veci.
Atâta a scris domniia mea. Şi s-au iscălit toţi boieri(i) domni(i)i mele:
jupan Barbu vei ban Craioveanu, [j]upan Dragomir vei comis, jupan Radu vei
logofăt, jupan Stroe vei vistier, jupan Radu vei stolnic, jupan Radu vei clucer6,
jupan Drăguşin vei păhamic, jupan Costandin vei postelnic. (Ispravnic) Radu vei
logofăt.
Şi s-au scris în scaunu Bucureştilor, Juna lui august 1 O, de Ia facerea
lumi(i) leat 7 1 5 3 ( 1 647).
Copie scoasă româneşte.
DANIC, Colecţia Doc. Munteneşti, CXXXIIl/4.
Trad„ îndoielnic după aspectul paleografic, limbă; divanul nu corespunde.
I Ap... m....
2 Lapsus calami.
3 �e'IOpHt.OpHt.Op.
4 3An'llc'll.
s Ad. marginal.
6 Kp'llw, ep.
332
INDICE ONOMASTIC
ABREVIERI, INDICAŢII DE UTILIZARE A INDICELUI
cpt. căpitan mun. municipiu

doc. document neg. negustor
eg. egumen nep. nepot
f. fiu p. parte
fc . fiică pah. paharnic
post. postelnic
fr. frate
Rm. Râmnicul Sârat
ierom. ieromonah
spăt. spătar
iuz. izbaşă sr. soră
j. judeţ sţ. soţ, soţie
log. logofăt vist. vistier
m-re mănăstire vv. voievod
( ) Paranteza rotundă cuprinde variantele fonetice ale numelor.

( ) Paranteza ascuţită cuprinde completările editorilor şi identificările.
Imediat după toponime s-au dat indicaţiile geografice mentionate în text. Identificările au avut în
vedere, în măsura posibilităţilor, judeţul istoric, actualizat potrivit actualei împărţiri administrative.
Trimiterile sunt făcute la numărul documentelor; documentele îndoielnice şi false au fost indexate
separat.
A Alban, vinde ocină în Sulimanul I .

Albaş, f. lui Colţea vătaf din Căzăneşti, fr. cu
Vasilie Hamza şi Radu, vinde ocină în dealul
Achim din Brădiceni 2 1 9. Urlaţilor 3 1 O.
Acul din Oteşani, martor pt. Foleştii de Jos 1 44. Albaş, topic la Grădiştea din Coastă (j. Vlaşca,
Adămeşti, sat (j. Teleorman) 200. azi j. Argeş) 282.
Adreca, martor pt. m-rea Căluiu 1 7. Albeşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 3 1 .
Afumaţii cei Mari, sat în j. Sac (azi j. Buzău) Albul al lui Chisar din Tătuleşti, vinde ocină în
1 66. Româneasca 3 1 O; comis din Brezoaie, tatăl
-
Afu mlciori, topic la Afumaţii cei Mari (j. lui Radu comis, martor şi boier jurător pt.
Buzău) 1 66. Cosoba 1 1 6, 228, 229; - din Glupavi, tatăl
Agaton, popă (de la m-rea Câmpulung), martor Bârei, al Grozavei şi al lui Dan 1 93; f. lui
-
pt. danie către m-re 286. Datco vomic din Copăceni, martor 1 87; - f.
Agripi na călugăriţa, vinde moşie 320. Stăni ei, nep. lui Dragomir cămăraş din
Ahasan, sluga lui Apostolache comis 230. Rătivoieşti şi al lui Oprea log. 203; f. popei
-
333
Vlaicul din Curăteşti, martor 245; - fr. de 43, 46, 52, 58, 60, 67, 68, 85, 94, I 06, 1 1 6,
moşie cu Stoica, p. lui de moşie la Sămara 1 1 9, 1 23, 1 29, 1 40, 1 56, 1 66, 1 76, 1 8 1 , 1 82,
3 1 1 ; - judeţ din Argeş 4 8 ; - log. din 1 89, 205, 208, 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5, 2 1 9, 222, 24 1 ,
Lăngeşti, tatăl lui Janiu 69, 283, 288; - megiaş 253, 273, 274, 277, 3 1 0, 3 1 4, 3 1 7; vătaf al -
v. rumân; - rumân din Gârleni, tatăl lui 141.
Neacşu! , Fratea, Marin şi Neagoe I O, 67; - Alixandru v. Alexandru
vomic - Gheorghe log., martor pt. Budişteni Aluniş, m-re (j. Sac, azi j . Buzău) 262.
97; v. şi Rogoz. Amarul, apă în hotar la Afumaţii. cei Mari (j.
Albuleşti, sat, j . Mehedinţi, cumpărat de Matei Buzău) 1 66.
Basarab 68. Amărăşti, sat (j. Romanaţi, azi j. Dolj) 67.
Alde v. Aldea. Ambrosii, log. din Băneşti, scrie doc. 27 1 .
Aldea (Alde) din Cavaransebiş, fr. cu Radu şi Amza v. Hamza.
Ţepe din Brătiia, eliberat din rumânie de Ana, călugăriţă, ocina ei din Căprior 1 40; - din
Gavril spăt. 1 47; - din Mâstâneşti, bunicul Târgu-Jiu, vinde în Arcani 2 1 9; - sr. Neacşăi
lui Voinea (tatăl lui Vlad din Mâstâneşti), p. din Berileşti, cumnată cu Antonie (viitorul
lui de ocină la Mâstâneşti 30 I ; - f. lui Stoica domn) 1 74.
al lui Nica, roşu din Clădeşti 72; - mazil A naniia, f. lui Mogoşanu! Stan din Budişteni,
din Săsciori, martor pt. Găneştii de Sus 252; fr. cu Chirca, nep. lui Mogoşanu! Vasile 97;
- martor pt. B erindeşti 1 2 8; - post din - fr. cu Sava, vinde p. lui de ocină din
Smârdeşti, tatăl lui Gheorghe post. 2 1 7; - Tifuleşti popei Radu şi fr. său, Neagu! 86; -
rumăn din Bănciuleşti, fr. cu Staicu, Muşat,
rumân din Zăvalu 67.
Simion, Radu, unchiul lui Vasile şi Cârstiian
Anca (Ancuţa) doamna (fc. doamnei Elina din
1 89 bis; - scaun din Negovani, martor pt. vii
Mărgineni, sţ. lui Nicolae Pătraşcu, nora lui
în dealul Negovanilor 1 9; - tatăl lui Barbu
Mihai Viteazul, mama Elinei vistiereasa, sr.
din Turburea 1 1 1 .
Elinei postelniceasa), cumnată cu Can
Aldimir, iuz. (din Oraşul de Floci), martor pt.
tacuzino Constantin post. mare, i se întăresc
Futeştii de Baltă 1 80.
Alempie v. Olimpie. satele Ciliani şi Crăceşti 296, 3 1 7; - fc. lui
Alexandria, patriarhia de - 59.
Gheorghe armaş, sţ. lui Lăudat comis, sr. cu
Alexandru (Alixandru), nep. lui Belcin din M aria, cumnată cu Culea pah. , vară cu
Poiană 1 1 6; Hranite 1 57; - jupâneasă din Proroci, mama
- (al II-iea Mircea, 1 568-1 5 74, 1 574- 1 577) lui Dumitraşco şi Papa 1 37 ; - mama lui
vv., f. (greşit nep.) al lui Mircea vv., nep.
M ihăilă grămătic ( l o g . ) şi a l u i Arca,
(greşit f.) al lui Mihnea vv. (cel Rău), tatăl străbunica lui Pătraşco log. şi Giura din
lui Mihnea Turcitul 89, 1 06, 1 09; - (Co Morânglavi, p. ei de ocină la Tătuleşti şi
conul, 1 623- 1 627) vv., f. lui Radu, miluieşte Danoveţi 274; - sţ. lui Dragotă, vinde vie
mănăstirea Sf. Troiţă 242; - lliaş vv., ( 1 6 1 6- lui Barbu clucer din Fratoşiţa 295; - sţ. lui
1 6 1 8, 1 627-1 629) 24 1 . 242, 268. Vasilie comis 2 1 4; - ţiganca, fc. lbobănesei
Alexe, ceauş din Mărgineni 90; - din Brăileşti, (din Birci) 36.
martor pt. Măcreşti 1 76; - din Piteşti 1 22; - Ancuţa v. Anca.
f. lui Necula pah. din Ugrumi şi al Paras Andone v. Andonie.
chivei 68; - f. lui Stoica Opriş din Procican, Andonie (Andone) din Măcreşti, m artor 1 76; -
vinde ocină în Cândeşti 1 56. fr. cu Iorga, văr cu Ianachi 235; - p. lui la
(Alexeanu) Ghiorma, ban mare al Craiovei (sţ. Orate 93; - tatăl lui Costandin Făriţ Ando
Neacşei, ginerele lui Jane din Boleasca post. novici 234.
mare, tatăl lui Alexandru şi Dumitraşcu), boier Andonovici Constandin, log. din Oraşul de
hotarnic 57, 224; cumpără şi stăpâneşte ţigani Floci, f. lui Andone, nep. lui Ianachi, văr cu
94, 1 87, 207; judecă pricini 80, 226; m artor Sava, scrie doc., întărit în Târgovişte 25, 234,
în divan 5, 8, 10, 1 0 bis, 1 1 , 1 9, 25, 26, 3 1 , 235.
334
Andrei (Andriiaş, Andreiu) din Comăniţa, tatăl Antonie v. Anton.
lui Ghinea, martor pt. ocină în Pulaşi 276; - Apele Vii, sat (j . Romanaţi, azi j. Dolj) 1 24.
din Coteneşti, ginerele Mariei din Semenile Apostol, ban, curtea lui 7 1 ; - neg. din Buzău v .
3 1 ; - din Lazuri, vinde ocină în Lazuri 236; Macri; - popă, martor pt. Cârstieneşti 65; -
- din Pârscov, megiaş tocmelnic 40, 89; - vătaf din Curiiac, martor 2 1 4; v. şi Macri.
din Turburea, văr cu Stoica 1 1 1 , 1 28; - din Apostolache (Apustulache), comis din Mâs
Văleni, martor pt. ocină în Boteni 53; - f. tâneşti, sţ. Voichiţei, cumnat cu Doicescu
lui Stănislav din Foleştii de Sus 1 44; - f. lui Udrea sluger şi cu lanache post. 95, 142, 1 45,
Todorachi, sţ. Elenei, ginerele lui Bise din 1 69, 1 73, 1 77, 206, 22 1 , 230, 275, 278, 30 1 .
Negoieşti, cumpără ocină în Negoieşti 32; - Apostolache, m-re v. Mâstâneşti.
grămătic, scrie doc. 1 44 ; - post. (din Poiană), Apustulache v. Apostolache.
f. lui Barbu clucer din Fratoşiţa 2 1 7; - spăt., Arbănaş, uncheaşul din Fundeni, Vaideei 275,
f. lui Neagu aga, fr. cu Coman comis şi 278.
Pătraşco post. 1 40; - (sţ) Mariei, tatăl Radei, Arca, f. Ancăi, fr. cu Mihăilă log., p. lui de
f. Buzăienii 270; - şătrar mare (din Şăineşti, ocină la Tătuleşti şi Danoveţi 274.
tatăl Ancăi şi al lui Costin pah.) I 08, 1 1 8. Arcani, sat (j. Gorj) 2 1 9.
293. Arfenie, popă din Târgovişte, tatăl lui Stan log.,
Andriiaş v. Andrei. martor pt. schimb de ocină între m-rea Stelea
Andreiu v. Andrei. şi Sava log. 30, 1 1 7, 1 23.
Anghel, boier luat pe răvaş domnesc pt. ocina Argeş (Argiş) apă, (sate pe -) 48, 2 1 0; bani de
din B erciogov 249; - cumpără ocină în - 75; calea - 309; j., (sate în -) 1 5 , 7 1 , 1 3 7,
Mozăceni de la Stan Păcală 3 1 6; - diacon, 1 95, 325; m-re - 45, 48, 1 3 6, 1 78, 1 80,
f. lui Dumitru (din Olăneşti) 1 35 ; - din 1 82, 283; oraş - 45, 76, 1 36, 1 3 8; oameni,
Chiţeşti, martor pt. Budişteni 97; - din orăşeni, judeţ, pârgari din - 45, 48, 68, 76,
Dragoslave, martor 29; - din Oraşul de Floci,
1 36, 1 3 8; roşii din - 195.
boier jurător, martor 6, 8, 234, 235; - jupân,
Argiş v. Argeş.
cumpără în Leoteşti 227; - log. din Bănceşti,
Argişan, pah„ martor, scrie doc. 7 1 , 76.
tatăl lui Stoica log. 72, 262; - roşu din
Armaşu!, jupan din Căpreni 208.
Bucureşti, martor pt. înfrăţire 20 1 bis, 232;
Armega (Armiga), unchiul lui Gheorghe roşul
- uncheaş din Cornăţel 1 67; - vătaf din
din Stănuleşti, socrul lui Panait, roşul din
Mihăileşti 1 5, 1 30, 1 3 1 .
Stănuleşti 256, 257, 298; - Gheorghe din
Anghelina, sţ. lui Corisie, nora lui Vlad
Stănuleşti, nep. lui - 255, 256, 257, 298.
Cilimbră din Cucuteni I O I .
Aninoasa, sat (j . Muşcel, azi j . Argeş) 69.
Armiga v. Armega.
Antim ieromonah, eg. la Glavacioc 2 1 0; - eg. Arnota, m-re (j. Vâlcea) 1 87.
la m-rea S f. Gheorghe din Bucureşti 1 1 7, Arsenie, ban de j. Argeş 75.
1 23 . (Aslan ) Petrea, clucer, sţ. jupaniţei Elina,
Anton (Antonie), f. lui Cernea din Frăsinet, tatăl ginerele lui Preda sluger din Greci 3 1 7.
lui Cernea, Ioniţă şi al Lianei, sţ. Nastasiei Atanasie (Athanasie, Tanasie), eg. la m-rea Sf.
49; - fr. de ocină cu Pătru sluger Băleanu Troiţă din Bucureşti, semnează greceşte 1 1 6,
1 64; - popa, sţ. Dancei, martor pt. Negoieşti 1 1 7, 1 22, 239, 265, 267; - episcop în vremea
32; - post. din Negoieşti, (vodă din Popeşti, lui Mihnea vv. 262.
f. lui jupan Constandin din Vaideei), sţ. A\•erchie, eg. la m-rea Ciolanu 1 52.
Neacşei, cumnat cu Ana, slugă domnească, Avraam v. Avram.
fr. cu Neagu! vătaf de postelnicei din Vaideei Avram (Avraam), ceauş, martor pt. Vodiţa de
32, 1 66, 1 74 ; - rumân din Zăvalul, f. lui Jos 77; - din Sărata, ginerele călugărului
Ursul 67. Danii! din Răteşti, fr. de moşie în Fureşti
Anton a , cumnata lui Vladul din H ârseşti, 303 ; - log. din Tătuleşti, tatăl lui Pătraşco
cumpără ţigani în Slăviteşti 79. şi Preda 28 1 , v. şi Preda al lui - ; - rumân
335
din lzbiceni, f. lui Petrişor din lzbiceni, fr. martor pt. Crângureni 1 94 , 1 9 6; v . ş i
cu Dobre, Petco şi Neacşu] 222; v. şi Preda Câineşti, Dragomir a l - ; Surdul, Toacă.
al lui -. Badii v. Badea.
Avxentie, monah, eg. la m-rea Gruiu 42. Badiul v. Badea.
Armencea, post. din Oreşti, fr. cu Mircea comis Badul v. Badea.
şi cu Ion 32 bis. Baia de Fier ( B aia de Hier), j. Gorj 79.
Baia de Hier v. Baia de Fier.
Baico din Câmpina 2 1 4; - jup.ân (cupei) din
Gherghiţa, BeriIeşti 1 74, 220, 225, 2 8 1 ; -
B rumâni din: Gârleni, tatăl lui Lepădat 67;
Gârleni, tatăl lui Pârvul şi Drăgan 67.
Baladi Ivan, uncheaş 26 1 .
Baba, sat ((Neajlov), j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) Balea, nep. lui Răzbici din Răţeşti 303; - rumân
1 93. din Lereşti 2 1 1 , Lereşti, f. Vişăi 2 1 1 ; - tatăl
Baciul, popă (din Câmpulung) 56; -vornic din lui Stoica din Glupavi 293; - ţigan 1 55.
Rece 29. Balica, p. lui la Pârscoveni 2 1 5; - pah. din
Bade v. Badea. Breasta 23, 39, 94, 1 54, 224; - post. 26; -
Badea (Bade, Badii, Badiul, Badul, Bodea), cpt. rumân din Bogăţeşti, fr. cu Vladul, Tulţea şi
de roşii 1 7, 200; - diacon din Sămara 284; Micul 3 1 .
- din Cerbureni 1 95; - din Crângeni, boier Baloe din Petreşti I 04, 1 6 1 , 1 89.
hotarnic 1 27; din Drăgoieşti, f. lui Stepan,
-
Balomireşti, sat G. Dâmboviţa, lângă Vultureşti)
fr. cu Şuica, nep. lui Mihnea 7 1 ; - din 1 04, 1 6 1 , 1 89 .
Grădiştea de Coastă v. Surdul; - din Groşi Balotă cel bătrân d i n Cândeşti 1 56; ; - din
v. Ciineşti; - din lbăneşti 276; - din Cândeşti, f. lui B olea, fr. cu Stan şi Nedelco
1 56; - din Găgeni, socrul lui Radu 2 1 3 ; -
Poinărei 65; - din Răteşti, f. lui Răzbici, fr.
tatăl lui Danciul I O bis.
cu Cârstian 303; - din Severineşti, tatăl lui
Balş, sat G. Romanaţi, azi Olt) 80.
Miloş log. 1 59; din Suslăneşti v. Toacă ;
- -
Baltă v. Tâmbureştii de pe -.
din Târnava, megiaş jurător 237; din -
Balul, log. din Fălcoi 1 60.

Trestiani, fr. cu Neagu), p. lui de ocină în
Ban v. Banul.
Trestiani I O bis; - din Zoreşti 1 5 1 ; f. -
Bana v. Radu) -.
Mariei din Rumâneşti, fr. cu Drăghici 245;
Baniţ, tatăl lui Nistor popa din Străoşti 2 1 3.
- f. lui Văsâi din Micşăneşti, fr. cu Bălteanu Banul (Ban) din Ţâţa 1 7 1 ; - iuz. din Bucureşti,
36; -log. din lbăneşti 1 3 7; - log. din f. lui Vlădilă iuz., tatăl Dumitrei, socrul lui
Spăteni, f. lui Şerbu din Uleşti 6, 8; - meşter Precup bărbier 1 75, 20 I bis; - rumân din
de mori 47, 5 1 ; neg. din Brăila 1 76; p.
- -
Gârleni, f. lui Stanciu, fr. cu Stanciu, Drăgoi,
lui în Futeştii de Baltă 1 80, 1 82; pah. din
-
Chiriţă şi Pătru, ginerele lui Marco 67.
Vlădeşti (fr. cu Pârvu l spăl.) 69, 2 0 7 ; Barbu) al lui Filip din Chiceni 1 44; - armaş
pârcălab 288; - pârcălab v. pah.; rumân -
din Corbeni, vinde ţigani 277; ban mare v.
-
din Lereşti, f. lui Puiu, fr. cu Stanciu) şi Craiovescul, Poenaru; - cpt. din Bădeni v.
Fătul 3 1 ; - scrie doc. 3 1 1 ; - spăt. din Bădeanul; - clucer din Fratoştiţa, tatăl lui
Grădişte 8 1 ; - tatăl lui Berivoe, f. (?) lui Andrei post. (şi Dumitru) 23, 26, 39, 2 1 7,
Stancu vameş I O bis; - tatăl lui Voiculiţă 295; - din Buzăişti 99; - din Cârstieneşti,
cel bătrân din Răteşti 303; - uncheaş din văr cu Iuga 258; - din Ciorăşti v. Coietescul;
Sâmbotin 30; - văr cu Costea şi Ghinea 1 1 2; - din Domireşti 270; din Jugorani 1 77 ; -
-
- vătaf, martor pt. Râioasa 1 4 1 ; - vătaf de f. lui Aldea din Turburea 1 1 1 ; - f. lui Pătru
plăieşi, din Brătieni 1 36; - vătaf de păcurari din Albuleşti, fr. cu Dragotă şi Dragomir 68;
domneşti 272; - via lui în dealul Viţicheştilor - f. lui Stanciu] post. din Pade 23, 26; - fr.
57; - vinde în Gura Frăsinelului 223; - vinde cu Dumitru Sindiile şi Radu! , unchi lui
în S ămara 3 1 1 ; - Mihăilă din Budişteni, Ştefan 60; - megiaş v. rumân; - pah. din
336
Dâlga v. Dâlgeanul; post. din Măneşti (sţ.
- Băjeşti (Băjăşti), sat, j. Muşcel (azi j . Argeş)
Predei), fr. cu Vişa, cumnat cu Nenciul 57 60, 64, 288.
'
vomicul 1 40, 1 73, 28 1 , 305; rumâni din:
- Bălaci, rumân din Lac, f. lui Mălin 1 68.
Albuleşti (I) 68, Albuleşti (II) 68, Gârleni Bălan din Ciobăneşti 3 1 5 ; rumâni din: Zăvalu
-
1 0 , Gârleni, f. lui Lupu l , fr. cu Radu, 67, Zăvalu, tatăl lui Radu şi Drăghici, fr. cu
Drăghici, Dumitru şi Stan 67, Popeşti, fr. cu Stan 67; v. şi Radu al lui -.
Stan, unchiul lui Mirean, Tihul Berilea 1 89 Bălăceni, sat (j. Dolj) 1 7.
bis, (cel mic) din Zăblăiani, tatăl lui Ivan şi Bălăceşti v. Bălceşti.
Bratul 1 1 6, (cel mare) din Zăblăiani, tatăl Bălceşti (Bălăceşti), sat (j. Vâlcea) 1 30, 1 34.
lui Oancea 1 1 6; - stolnic mare v. Brădescu; Băleanu Gheorghe, clucer din Băleni, f. lui
- tatăl lui Drăghici din Vădeni 44; ţigan, - Ivaşco vomic mare (fost), fr. cu Pătru sluger
f. lui Stan şi al Voicăi, fr. cu Stoica şi Voico din Bucşani, nep. Grăj danei 1 9, 59, 64, 1 1 7,
50, 52; Neagu! din Lindiceşti 1 69, 1 77; v.
- 1 73, 1 89 bis, 252; - lvaşco, vomic mare
şi Bădeanul, Brădescu, Coietescul, Craio (fost) din Băleni, tatăl lui Gheorghe clucer
vescul, Dâlgeanul, Poenaru. şi Pătru sluger, fr. cu Grăjdana 59; Pătru,
-
Basarab v. Matei, Neagoe. sluger din Băleni, f. lui Ivaşco vomic mare
Batea, p. lui de ocină în Trestianii de Jos 1 O (fost), fr. cu Gheorghe clucer, nep. Grăjdanei,
bis. fr. de ocină cu Anton 1 9, 59, 1 1 7, 1 23, 1 64,
Baţicov, deal la Merişani 48. 1 73.
Barcea, rumân din Futeştii de Baltă 1 80. Băleni, sat (j. Dâmboviţa) 1 9, 59, 64, 1 1 7, 1 23.
Băbeni, sat (j. Rm. Sărat, azi j . Buzău) 49; (j. - Băieşti, sat (j . Gorj) 1 40.
Romanaţi, azi j. Olt) 1 25, 1 34; (j . Vâlcea)
- Băloi din Petreşti, boier hotarnic 1 89.
274. Băltăţeanca Maria, mama lui Gherghe 3 1 O.
Băcilă Manea din Laz, zălogeşte casă 1 87. Bălteanu, f. lui Văsâi din Micşăneşti, fr. cu
Bădăiane, delniţa lui din Trestiani 65. Badea 36.
(Bădeanul) Barbu, cpt. din Bădeni 1 07, 238. Bălteni (-i popii Jitianu), sat, j . Buzău 1 43, 1 5 1 .
Bădecea, tatăl lui Neagu! 2 1 5. Bălţaţi, sat (j . Rm. Sărat, azi j . Prahova) 29,
Bădeni, sat, j. Muşcel (azi j. Argeş) 3 1 , 85; - 260, 288.
j. Sac (azi j. Buzău) 1 7 1 , 238, 304. Băluţa, fc. lui Cernea din Frăsinet, sr. cu Anton,
Bădescul Ion din Bădeni 45. bunica lui Cernea, Ioniţă şi a Lianei 49.
Bădeşti, sat (j. Argeş) 45. 56, 75. Bănachi, delniţa lui din Cârstieneşti 65.
Bădica (Bedica) din Păcăleşti 240; popă din- Bănceşti, sat (j. Buzău) 72, 1 50, 1 5 1 , 256, 262.
Cucuteni, f. lui Stroe, finul l u i Oprea Bănciuleşti, sat (j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 1 89 bis.
răspopul 2 1 5 ; v. şi Oană al lui -. Băneşti, sat (j. Argeş) 2 1 1 ; -(j. Vlaşca, azi j.
Bădiceşti, sat (j . Teleorman) 1 4. Dâmboviţa) 27 1 .
Bădilă din Burlăneşti, martor pt. Dumbrăviţa Bănoţă, cumpără în Valea Curmăturii 1 03.
1 1 9. Bărac din Costiiani, v. Bunea al lui -.
Bădinei v. Bădeni. Bărbăreşti, sat (j . Romanaţi, azi j . Olt) 1 30.
(Băiescul) Nicula al lui Stoica, birar din Bărbăteşti, sat (j. Dâmboviţa) 1 2, 88, 1 46; -
Vemeşti 1 98, 1 99. (j. Argeş) 75.
Băieşti, sat (j . Buzău) 303. Bărbuleşti, sat (j. Ialomiţa) 1 69.
Băila v. Valea -. Bărbuleţu, sat, j. Dâmboviţa 1 1 4.
Băilă, rumân din Lereşti 2 1 1 . Bărcan (Berecan), ceauş din Bucşani, martor
Băileşti (Beileşti), sat (j . Dolj) 23, 26, 1 29. pt. Dumbrăviţa 1 1 9, 305; - stolnic din
Băjan din Domireşti, martor 279. Bucşani, tatăl lui Pătraşco post. 1 1 9.
Băjăşti v. Băjeşti. Bărcăneşti, sat (j . Ialomiţa) 1 73, 1 80.
(Băjescul) Mareş, log. din Băjeşti, Câmpulung Băşicoţa Codrenilor, topic la Berciugov (j .
30, 57-6 1 , 252, 288. . Ilfov) 249.
337
Băşineşti, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 1 66. 1 77, Berileşti (Birilişti), sat, j . Ialomiţa 6, 8, 1 69;
-
2 1 3. (j. Il fov, azi dispărut) 1 9 , 1 74, 1 80, 1 82.

Săteşti, sat (j . Prahova) 225. 209, 220.
Bătieşti, sat (j . Muscel şi Pădureţ, azi j. Argeş) B e ri ndeşti (Berendeşti, Berendişti), sat (j .
3 1 , 66, 246. Argeş) 1 1 1 ; - loc d e casă în - 1 28.
Bătrâni, sat (j. Sac. azi j. Prahova) 246. Berişcăi (Biruşcăi) Vladul din Câmpulung,
Bâca Ion, tatăl lui Lupul din Jugureni, socrul vinde ocină în Ştefăneşti 205, 3 1 4.
Marinei 2 1 3 . Berivoe, f. lui Badea, nep. lui Stancu vameş, p.
Bâra din Tiha, boier hotarnic 1 27; rumân din
-
lui de ocină la Cacova 1 0 bis.
Berivoieşti, sat (j. Muscel, azi j. Argeş) 3 1 .
Zăvalu, f. lui Toader, fr. cu Petco, Ivan,
Bertescul din Găletuşani, tatăl lui Tatomir 29.
Stoian, Nedelco, Neagoe, tatăl lui Pătru 67.
Berteşti, sat (j. Rm. Sărat, azi j. Prahova) 29.
Bâra, fc. lui Albul din Glupavi, sr. cu Grozava
Beşche Stan, martor pt. Huieşti 92.
şi cu Dan 1 93.
Bibeşti, sat (j . Gorj) 1 34.
Bârca, sat (j. Dolj) 23, 26. Big din Odobeni, martor 1 72.
Bârcă din Văleni 46; post. din Cojăşti 50, 52.
-
Bilcireşti, sat (j. Dâmboviţa) 270 bis.
Bârsan din Chiojdu, boier tocmelnic 246. Bilţar Dragomir din Furişti 303.
(Bârsescul) Tudor, log. din Bârseşti 1 30, 1 6 1 . Bincea, rumân din Albuleşti 68.
Bârsăşti v. Hârseşti. Bine, ţigan al lui Cioană comis 84.
Hârseşti (Bârsăşti). sat (j. Vâlcea) 9, 79, 1 60; -
Bircii, sat (j. Gorj) 36, 69.
(j. Prahova) 1 40; (j. Romanaţi, azi j. Olt)
- Birilişti v. Berileşti.
8 1 , 1 30. Biruşcă v. Berişcă.
Bârzeşti, sat (j. Muscel, azi j. Argeş) 66. Bisa, sţ. lui Radu al lui Mareş, fc. lui Ivan din
Bâsca cea Mare, apă (j. Buzău) 1 92; - cea Brăgăreşti 1 78.
Mică, munte (j. Buzău) 1 92. Dise din Negoieşti, f. lui Chiro din Târşor,
Bealiu din Muşcel, martor 78. cuscrul lui Tudorachi 32.
Becen v. Beceni. Biserica Cur\'elor, topic la Futeştii de Baltă (j.
Beceni (Becen), sat (j. Buzău) 1 97. Ialomiţa) 1 80, 1 82.
Bedica v. Bădica. Bistreţ, baltă (j . Dolj) 1 09.
Beileşti v. Băileşti. Bistriţa, apă 1 44.
Belcin (Bulcin), sat (j. Dolj ) 23, 26, 1 27, 1 85. (Blagodescul) Hranite, post. din Blagodeşti (văr
Belciu d i n Poiană, sţ. Muşei, unchiul lui cu Ancuţa şi Maria, nep. lui Pătru post.) 6,
Alexandru şi Manolachi 1 1 6. 8, 1 8, 1 57 ; - Pătru v. Portărescul.
Belea din Budureşti, aldămăşar pt. Cepturi 302. Blagodeşti, sat, j. Ialomiţa 6, 8, 1 57, 2 1 8 .
Blăstematele v. Blestematele.
Beleţi, sat (j. Muscel, azi j. Argeş) 3 1 .
Blăstimăţeni, familia - 37.
Benea din Măcreştii Mari 1 76.
Blegotă din Găujani, p. lui de vad de moară 1 O
Bengescu Stanciu, pah. al doilea 1 34.
bis.
(Benghiul) Sa\•a, cpt. din Mărăcineni 90, 1 76.
Blegului v. Muşat al -.
Bercilea, rumân din Bădeni, tatăl lui Petru şi
Blestematele (Blăstematele), sat (j. Buzău) 37.
Dumitraşco 3 I .
Blotori v. Bloturi.
Berciogov v. Berciugov. Bloturi (Blotori), sat (j. Muscel, azi j. Argeş)
Berciugov (Berciogov), sat (j. Ilfov) 249. 200.
Berecan v. Bărcan. Boba, mama lui Criveţ 3 1 O.
Bereşti, sat (j. Muscel, azi j. Vâlcea) 45; - (j. Bobe, iuz., martor pt. Grădişte I 08.
Vlaşca, azi j. Giurgiu) 1 93. Bochinaş, topic la Găujani 1 O bis.
Berendeşti v. Berindeşti. Dodea, fr. cu Stoica şi (Stroe?), unchiul lui
Berendişti v. Berindeşti. Bădica popa 2 1 5; ţigan 1 3 1 ; ţigan, sţ.
- -
Berilea, rumân din Popeşti, f. lui Stan, fr. cu Neagăi 1 30; Stan din Negeşti (f. lui Soare,
-
Mărcan şi Tihul, nep. lui Barbu 1 89 bis. sţ. Vladei, tatăl lui Radu! şi Bratul) 69.
338
Bogăteşti, sat (j. Muscel, azi j. Argeş) 3 1 , 24 1 . Boteni, hotar la Piscul Scâmpiei (j . Ilfov. azi j .
Bogdan din Chiojdeni, uncheaş 1 1 3, 230; - din Giurgiu) 1 85; - sat (j . Muscel, azi j. Argeş)
Gioroc 1 24; - din Mâstâneşti 22 1 ; - iuz. 3 1 , 53.
(din Ciorani) 249; - iuz., martor pt. Urzicuţa Boului v. Lacul - .
1 29; siliştea lui la Bărbăteşti 1 46; Dătcoi,
- - Boureni, sat (j . Vlaşca, azi dispărut) 1 6 1 . 1 89.
stolnic din Dătcoi, Titu I 04, 1 6 1 , 1 89; v. şi Bozâu v. Buzău.
Poiana lui -. Boziani (Boziiani), sat (j. Sac, azi j. Buzău) 20,
Bogheşti, sat (j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea) 29, 2 1 , 40, 28 1 .
227. Boziiani v. Boziani.
Boghie Paraschiva din Rm. Sărat 49. Brad v. Bradul.
Bogonete Bran, rumân din Bogăteşti 3 I . Bradul (Brad), m-re (j. Buzău) 1 07, 1 2 1 . 255-
Bojeneşti, sat (j . Dolj) 67. 257, 297, 298.
Boldea din Mâstâneşti 22 1 . Bragă, tatăl lui Cârstea 26 1 .
Boldeşti, sat, în hotar cu Slătioarele (j . Prahova) Braico, tatăl lui Liica din Izbiceni 222.
1 73 . Braloştita, sat (j. Dolj) 2 1 7.
Boldici Dumitru, log. din Târgovişte, scrie doc. Bran, moşul lui Bădica din Cucuteni, (tatăl) lui
1 0 bis, 3 1 , 37, 43, 50, 52, 85, 1 1 6, 1 40, Stroe, Bodea şi Stoica 2 1 5 ; - popa, din
1 80. 1 82, 2 1 2. 2 1 9, 252, 253. Budişteni 6 1 , 97; - rumân din Bogăteşti v.
Boldiscul Oprea din Berindeşti, martor 1 1 1 . Bogonete; v. şi Bogonete.
Brară, vie în -. topic la Steanca (j . Ialomiţa)
Boldorogeşti, sat (j. Ilfov) 50, 52, 1 62.
26 1 .
Bolea din Cândeşti (cel bătrân), tatăl lui Balotă,
Brasna, topic la Căprior (j . Dâmboviţa) 1 40.
Stan şi Nedelco 1 56; - din Cândeşti, nep.
Braşov din Bărbuleţul 1 1 4; din Ţâţa, tatăl lui
-
lui - cel bătrân 1 56.
Stoica 1 7 1 .
Boleasca, sat (j. Ilfov, azi dispărut) 47, 5 1 , 228,
Brata din Târgovişte, văr cu Stan spătărelul şi
229, 252.
cu Marco 288.
Bonchici Danciul din Sămara 3 1 1 .
Bratia (Cavaransebiş), sat (j . Muscel, azi j.
Bonciul v. Stan al Bondului.
Argeş) 1 47 .
Boncul din Stoieneşti 46.
Bratina din Cândeşti, martor 3.
Boneşti v. Buneşti. Bratul, comis mare (fost) din Uieşti, tatăl lui
Booşanul v. Boşanul. Preda annaşul 7 1 , 202; din Cândeşti 1 56;
-
Borcea din Cândeşti, vinde ocină 1 56; log.

-
- din Coieteşti v. Coietescul; din Mără
-
(din Grozişti) 209; roşul din Sibiceu 1 56;

-
cineni v. Costescul; din Muscel 238; - f.
-
- tatăl lui Ghennan din Bălteni 143; vomic -

Mariei (din Turburea), fr. cu Dragomir,
din Topoloveni 73, 1 74, 1 80, 1 82. Mihne, Preda şi Ivan 1 28; f. lui Neguleci
-
Bordoşanii v. Burduşanii. din Cândeşti 1 56; - rumâni din : Bădeni, f.

Borduşescul Radu! din Mozăceni, fr. cu Oprea lui Neagu! Durdecâine, fr. cu Dragomir 304,
3 1 6. Zăblăiani, f. lui Barbu! cel mic, fr cu Ivan
Borleasca, sat (j. Dolj) 1 4 1 . 1 1 6; v. şi Coietescul, Costescul.
Borta, popă, p . lui l a Tătuleşti şi Danoveţi 274. Bratului v. Sibiceul -.
Boşanul (Booşanul) Dragomir, schimbă ocină Brăcăţel, ceauş, sţ. Nastasiei din Târgovişte 1 7 1 .
2 1 5. Brădescul Barbu, stolnic mare, martor în di-
Bolea, rumân din Saca, f. lui Ion, tatăl lui Ion van: 5, 8, 1 0 bis, 1 1 , 1 9 , 25, 26, 3 1 , 43, 46,
şi Muşat 1 40. 52, 5 8-60, 67, 68, 85, 94, 1 06, 1 1 0, 1 1 6,
Boteaniul v. Boteanul. 1 1 8, 1 23, 1 27, 1 29, 1 40, 1 46, 1 56, 1 58,
(Boteanul) (Boteaniul) Ivan, clucer, f. lui - 1 66. 1 76, 1 82. 1 89, 205. 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5,
Nedelco, fr. cu Mirica pah. 252; Mirica,
- 2 1 9. 222, 273, 274, 277, 3 1 7.
pah. f. lui - Nedelco, fr. cu Ivan clucer 8 1 , Brădet, m-re (j. Muscel, azi j. Argeş) 1 36.
1 47. Brădiceni, sat (j. Gorj) 2 1 9.
339
Brădiţeanul Stan din Pătârlage 1 56. Buciumeni, sat (j. Sac, azi j. Dâmboviţa) 1 73 .
Brăgărescul Neagoe, cumpără în Scorţeni 2 3 1 . B u co,·ăţ (B ucuvăt) m-re (Coşuna, lângă
Brăgăreşti, sat, j. Sac (azi j . Buzău) 1 0 bis. 20. Craiova, j. Dolj) 224; - sat (j. Dolj) 13 7.
2 1 , 1 78. Bucşani, sal (j. Dâmboviţa) 50, 52, 1 1 9. 1 73,
Brăila, oraş (neg. din -) 1 76. 1 80. 1 82, 305; (j . Vlaşca, azi j. Giurgiu)
-
Brăileşti, sat, j. Rm. Sărat (azi dispărut) 1 76. 1 08 .

Brănescul Neagul din Trestiani, tatăl Voicăi I O Bucşă v. Bucşe.
bis. Bucşe (Bucşă) din Câineni v. Cornescul; din -
Hrăneşti (Brănişti), sat (j. Ilfov) 275, 278; (j . - Ciorăşti, cumnat cu Teatu din Pârscov 40,
Sac, azi j . Dâmboviţa) 1 66, 302. 89; v. şi Cornescul.
Brănişti v. Hrăneşti. Bucşăneşti v. Buşcăneşti.
Brătăşani, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 43, 1 65. Bucu, sat (j. Ialomiţa) 46.
(Brătăşanu) Ghinea, clucer din Brătăşani, Bucur, rumân din Futeştii de Baltă 1 80.
martor 35, 43, 148, 1 65. Bucureşti, oraş: case (lucruri de -, prăvălii) 54,
Brătiani (Brătieni, Brătiiani) (- de jos, de sus), 1 40; dealul - I 75; loc de emitere 2 1 5 bis,
sat (j. Argeş) 1 36; - (j. Muşcel, azi j. Argeş) 273, 274, 277, 280, 283, 289, 304, 3 1 0, 3 1 3,
1 3, 65, 80, 1 65, 299, 305. 3 1 4, 3 1 7 : m-ri din -54, 3 1 0, Plumbuita:
Brătieni v . Brătiani. 1 7, 4 7, 50-52, I 62; Radu Vodă (Sf. Treime,
Brătiiani v. Brătiani. Sf. Troiţă) ! 1 6, 1 22, 239, 242, 25 1 , 264,
Brânci, tatăl lui Pătru din Fălcoi, boier jurător 265, 267, Sărindar 4 7, 5 I , 70, 1 40, 3 1 O, Sf.
23, 26. Gheorghe 54, 1 I 7, I 23, Sf. Sava 1 7 5; oameni
Brânceni, sat j. Teleorman 1 4, 1 6, 280. din (boieri, martori, negustori) 54, 232, 282,
Brâncoveanu Preda, clucer mare din Brân 324; scaunul domnesc 47, 5 1 , 1 9 1 , 202, 253.
coveni, f. lui David post. din Brâncoveni, Bucuvăţ v. Buco,·ăţ .
sţ. Păunei, unchiul lui Constantin Brânco Buda din Belcin 1 85; din Muscel 302; din
- -
veanu, martor în divan 5, 8, 1 1 , 1 9, 25, 3 1 . Ţigăneşti, tatăl lui Stoian 20 l ; - rudă cu

43, 58-60, 67, 68, 1 06, 1 1 0, 1 1 8, 1 1 9, 1 23, Dobre porcarul din Greaca, în pomelnicul
1 27, 1 29, 1 40, 1 46, 1 56, 1 58, 1 66, 1 76, 1 8 1 . m-rii Sărindar 70.
1 89, 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5, 222, 24 1 , 273, 274, 277, Budăneşti (Budineşti), sat (j. Mehedinţi) 77,
3 1 O, 3 1 3, 3 1 4, cumpără în Obârşia 1 48, 1 65, 233.
cumpără rumâni 1 1 5. Budeşteni v . Budişteni.
Brâncoveni, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 38, Budineşti v. Budăneşti.
148. Budişteni (Budeşteni), sat (j. Muscel, azi j .
Brâncoveni, familie 38. Argeş) 6 1 , 9 7 , 1 9 5 , 1 96.
Brânculeasca, topic la Trestiani 1 O bis. Budureşti, sat (j . Sac, azi j . Buzău) 302.
Brânză Veche, tatăl lui Stoica, bunicul lui Budu,·acă Dumitraşco din Domireşti 270.
lvanico 10 bis. Bughian, rumân din Bogăteşti, fr. cu Finta,
(Brânzei) Radu, post. 1 70; Şerbu din Brătieni
- unchiul lui Micul 3 1 .
1 36. Buica din Şerbăneşti, soacra popei Ianache din
Brânziş, topic la Futeştii de Baltă v. Gru Morânglavi 1 30, I 3 1 .
mazul -. Buicăi Radul, nep. popii Dobromir din Hurez
Breasta, sat (j . Dolj) 23, 26, 224. 1 54.
Brezoaie (Brezoe), sat (j. Dâmboviţa) 1 1 6, 228. Buice Oprea din Boneşti 83.
229. (Buicescu) Diicul din Bucureşti, agă mare
Brezoe v. B rezoaie. (menţ.) 79; spăl. mare, martor în divan 5, 8,
Broşteni, sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 1 85; 1 0, JO bis, l i , 1 9, 25, 26, 3 1 , 43, 46, 52,
-j. Sac (azi dispărut) 2 1 3 , 3 1 0. 58-60, 67, 68, 85, 1 06, 1 1 0, 1 1 6, 1 1 8, 1 1 9,
Buci Dragomir, via lui în dealul Ştefăneştilor 1 23, 1 27, 1 29, 140, 1 46, 1 56, 1 58, 1 66, 1 76,
283. 1 8 1 , 1 82, 1 89, 205, 2 12, 2 1 4, 2 1 5, 2 1 9, 222,
340
24 1 , 253, 273, 274, 276, 277, 3 1 0, 3 1 3, 3 1 4, Buze v. Buzea.
31 7, cumpără moşie în Ş chei 1 5, Crângeni Buzea (Buze) din Răteşti, fr. cu Dragomir cpt.
8 1 , cumpără rumâni 8 1 , porunceşte orăşe 303; - post. din Răteşti 98.
nilor din Câmpulung 264. Buzescu Preda, ban (mare (fost)), din Cep
Buiceşti, sat (j. Olt) 1 5. turoaia (f. lui Radu Buzea). bunic lui Preda
Buieşti, sat (j. Ialomiţa) 46. spăt. 35, 43; - Radu (II), (ban mare (fost),
Bujorani v. Bujoreni. f. lui - Radu clucer mare (fost), sţ. Ilincăi,
Bujoreni (Bujorani), sat (j. Vâlcea) 30. tatăl lui Mateiaş, bunic lui Preda spăt. din
Bulat Stoica din Şupăreşti, unchiul lui Langa Cepturoaia, fr. cu Maria băneasa) 1 6, 1 7,
3 J O. 50, 52; - Radu, clucer mare (fost) (tatăl lui
Bulcin v. Belcin. - Radu ban şi al Mariei băneasa, socrul lui
B uliga Lupul , cpt. mare din Ciovâmăşani, Ianachi Catargiu), închină satul Cioroiul
ctitorul m-rii Topolniţa 77; ispravnicul m-rii Căluiul 26.
domnului 96. Buzeşti, familie 1 7, 23, 26.
Bunea al lui Bărac, tatăl lui Stoica şi al Irinei
263; - cumpără ocină în Cepturi 302; - din
Sibiceu, fr. cu popa Mihail 1 5 6; - din c
Şăvărăşti 200; - rumân din Lereşti 2 1 1 ; -
vist. (al doilea) v. Gridiştea n u ; v. şi
Grădiştea nu. Cacaleţi, sat (corn. Castranova, j. Dolj) 1 24.
Buneşti (Boneşti), sat (j. Argeş) 75; - (j. Vâlcea) Cacemac lbraim, ţigan turcit, fr. cu Carali surlar
83. şi cu Husul, unchiul lui Husain 34.
Bunghiţelul, lac, hotar la Cornăţelul 224. Cacova, sat (j. Vâlcea) 1 1 , 13 - j. Prahova I O
Bunul din Poienari, tatăl lui Tudor 74. bis.
Burchi Radu din Bărbăteşti 1 2. Calciu, diacon din Argeş, martor 45; - popă,
Burducea Radu, aldămăşar din Potoceni 72. martor pt. Zăgoneni 2.
Burduşanii (Bordoşanii), sat, j. Ialomiţa 2 1 8. Calea, din Trestiani, fc. Elinei, sr. cu Radul,
B u r lă neşti , sat (j. Dâmboviţa, azi dispărut) I 1 9 . Manea şi Stana, nep. lui Dobroescu 1 0 bis;
B u rnea d i n Domireşti, tatăl lui Cârstien - mama lui Radu din Ţigăneşti 20 1 ; - sţ. lui
stegarul 270. Franţa log., mama lui Preda şi a lui Pătru,
Burţoiul Ion din Bătieşti, sţ. Neagăi Oloaga, cumnată cu Manta şi cu Dumitra 69; - sţ.
tatăl lui Manea, Oprea şi Radu 66. lui Miroslav vist. din Râhov 26; - sţ. lui
Buşei, rumân din Cătun, f. lui Procopie, fr. cu Zaharia din Izvorani, sr. lui Oprea 33.
Stoica 3 1 0. Calen v. Călin.
Buşdneşti (Bucşăneşti), sat (j. Argeş) 7 1 . Calestru, popă Ia Sărindar 70.
Buteligă Ivan din Câmpina, martor 2 1 4. Calin v. Călin.
Butucea Dragomir, silişte lângă - 146. Calinic, eg. m-rii Plumbuita 50--52, 1 62; - vinde
Buzăeana, mama lui Andrei din Domireşti, ocină la Cândeşti 1 56.
soacra Mariei, bunica Radei 270. Calh·it, călugăr bătrân la m-rea Pinul, măr
Buziişti, sat (j. Argeş) 99. turiseşte în pricina dintre m-rea Pinul şi
Buziteşti, hotar Ia Mâstâneşti 30 1 . Găvani 248.
Buziu (Bozău), apă (hotar, moşii, sate pe -) Caloti, ban, unchiul lui !sac log. 224; - din
72, I 40, 1 4 3 , 1 92, 256, 257, 298, 3 1 3 ; Boziani, tatăl lui Stanciu! 28 1 ; - martor pt.
episcop (episcopie de, arhiepiscop) de - 46, Seaca 80; - post. din Boziani, tatăl lui
90, 1 76, 248; - j. (sat în -) 5, 37, 40, 1 43, Dumitru, bunicul lui Luţea 20, 2 1 ; - post.
1 56, 238, 254, 288; - ţinut de dajdie de din Pârâiani v. Pârâia n u ; - vătaf din
boieri 5; - oraş, târg (martori din) 90, 92, Câmpina, f. lui Udrişte pah., fr. cu Petrican,
149- 1 5 1 , 204; clucer la - 262; cpt. din - Gheorghe şi Pătraşco, martor 2 1 4, 232; v. şi
248; pârcălab din - 29 1 . Pârâianu.
341
Calul v. Curmătura. Căcaţi v. Răduleşti.
Cantacozino v. Cantacuzino. Căldării v. Costile . -
Cantacuzino (Catacozino, Catacuzin, Cata Căldăruşani (Căldăroşani. Călduruşani), m-re

cuzino) Constantin, sţ. Elinei, (ginerele (j. Ilfov) (hram Sf. Dimitrie Izvorâ1orul de
Elinei din Mărgineni, cumnat cu Anca, unchi Mir, ctitorie a lui Matei Basarab, întărită în
Elinei vistiereasa), post. mare, martor în di Vălcăneşti cu rumâni) 1 1 , 42, 2 1 2.
van 5, 8, 1 0 bis, l i , 1 6, 1 9, 25, 26, 3 1 , 43, Căldăroşani v. Căldăruşani.
46, 52, 5 8-60, 67, 68, 85, 1 06, 1 1 0, 1 1 6- Călduruşani v. Căldăruşani.
1 1 9, 1 23. 1 27, 1 29, 1 40, 1 46, 1 56, 1 58, 1 66, Căieneşti v. Călineşti.
1 76, 1 8 1 , 1 82, 1 89, 2 1 2, 2 1 4, 2 1 9, 222, 24 1 , Călin (Calen, Calin) din Cetăţeni v. Oprea ; -
252, 253, 273, 274, 277, 287, 3 1 O; întărit în - f. lui Gligorcea din Stângaci, martor pt.
satul Ciliani şi în siliştea Crăceştilor 3 1 7; Luceşti 4 1 ; rumân din Oboga 35, 43; v. şi
-
întărit în dealul Ştefăneştilor 205, 3 1 4; întărit Oprea.

în Scurteşti 3 1 3; întărit în Ursoaia 244. Călina, ţigancă, fc. lui Gârdei 38.
Caplea, jupaniţă, sţ. lui Dumitraşco din Rudeni, C ă lineşti m-re 324; (Căleneşti ) , s at (j .
-
face danii la m-rea Argeş 279. Prahova) 1 66, 27 1 .

Capotă Cârstea, rumân din Băjeşti, tatăl lui Cilugăriţa din Brânceni, bunica lui Stanciu 1 4.
Dumitru, Neagoe, Contoş şi Ion 60, 64. Călugăru, fr. cu Vlad din Ungurei 1 78 .
Capra, munte, j. Muşcel (j . Argeş) 3 1 . Călugărul, munte l a Bădeni, j . Muşcel (azi j .
Capră Dumitru, f. Momei cea bătrână, vinde Argeş) 8 5 .
vad de moară 1 2. Căluiu, m-re (j . Romanaţi, azi j . Olt), (hram Sf.
Caracal, sat (j . Romanaţi, azi j. Olt) 1 7. Nicolae) ctitoria Buzeştilor 1 7, 23, 26. 1 33.
Caradi v. Caridi Căneşti, sat (j . Dolj) 295 .
(Caragea) Mihalcea, ban mare din Cocorăşti, Căpreni, sat (j. Jiul de Sus. azi j. Dolj) 9, 1 7,
tatăl Mihnei şi Maricăi (sţ. Marulei, socrul 208.
lui Radu Buzescu clucer mare) 1 76. Căprior, sat, j. Dâmboviţa 1 40.
Carali, ţigan turcit surlar, fr. cu Cacemac lbraim Cărbune (Cărbunea) din Puţinei, martor pt.
şi Husul 34. Ciacănă 260; Stan din Bălţaţi, martor pt.
-
Caridi (Caradi) Gheorghe, vist. din Popeşti, ocina din funia berteştilor 29.
cumpără ocină în Glupavi 1 93, 293; martor Cărbunea v. Cărbune.
1 3 , 70, 1 08, 1 1 7, 1 23 , 239, 282, 2 8 9 ; Citun, sat (azi j. Dâmboviţa) 1 40. 1 64, 3 1 0; -
ispravnic a l scaunului d e Bucureşti 4 7 , 5 1 , (j. Mehedinţi) 208 ; (j. Sac, azi j. Prahova)
-
1 9 1 , 202. 1 0 bis, 2 1 3.
Carisie, f. lui Vlad Cilimbră din Cucuteni, sţ. Căzan v. Cazan.
Anghelinei I O I . Căzăneşti, sat (j. Ialomiţa) 3 1 0; (j. Mehedinţi)
-
Carsteian v. Cârstian. 99, 1 59.

Carstien v. Cârstian. Câineni, sat (j. Vâlcea) 1 87.
Casiianu, (călugăr) 9 8 . Câineşi Badea din Groşi, vinde p. lui de livadă
Caşotin Radu din Creţi, martor 1 3 7, 276. 62.
Catacuzin v. Cantacuzino. Câlnău, apă, j. Buzău 5.
Catacuzino v. Cantacuzino. Câmpina, sat (j. Prahova) 2 1 4.
Catana Stan, rumân din Futeştii de Baltă 1 80. Câmpulung (Dălgopol, Dlăgopol), m-re (hram
Catarii v. Fântâna -. Adormirea N ăscătoarei de Dumnezeu) 3 1 ,
Catrina (din Zeletin), răscumpără ocină 246. 85, I 04, 1 6 1 , 1 89, 24 1 , 286; târg, oraş
-
Caţa, rumân din Bogăteşti, tatăl lui Oană şi (moşie, martori din ) 30, 3 1 , 56, 60, 64,
-
Radu 3 1 . 74, 205, 24 1 , 267, 288, 3 14; neg. din - 60.

Cavaransebiş v. Bratia. Cânda v. Cândea.
Cazan (Căzan) din Vâltureşti, vinde ocină 1 6 1 , Cândea (Cânda), f. lui Dobrişan 97; -f. lui
1 89; vinde ocină în Cândeşti 1 56.
- Voinea, fr. cu Vâlcan; nep. lui Radu din
342
(Mirceşti) 23 7: log. din Titoi 1 65; post.,
- - Aldea, Simion, Radul 1 89 bis; - stegar, f.
martor pt. Budişteni 97. Bumei din Domireşti, martor 270; - tatăl
(Cândescu) v . Mihalcea. lui Neagul (din Stănuleşti) 257; - uncheaş
Cândeşti, sat (j. Buzău) 3, 1 56. din Vaideel 95; v. şi Golescu.
Cârâţie, cămăraş 39. Cârstiani (Crâstienul), sat (j. Argeş), loc de casă
Cârjliu Stcica din Mătăsari, boier hotarnic 1 04, în -1 2 8.
1 6 1 , 1 89. Cârstien v. Cârstian.
Cârleguş, vinde ocină lui Bodea 2 1 5. Cârstieneşti (Cârstăneşti, Cârstineşti, Cârsti
Cârlig, tatăl lui Vasilie 2 1 5. nişti), sat (j. Argeş) 1 87 ; (j. Muşcel, azi j .
-
Cârligaţi, sat (j. Vlaşca, azi Teleorman) 1 6 1 . Argeş) 65, 258; v. ş i Trestioara -.
1 89. Cârstieni, sat (j. Rm . Sărat, azi j. Buzău) 226.
Cârligescu Stan din Ţigăneşti, cumpără moşie Cârstiian v. Cârstian.
de la Stanciu din Priboiani 243. Cârstilă, martor pt. vie în Brară 26 1 .
Cârlomlineşti (Cârlomişti), sat (j. Buzău) 98. Cârstineşti v. Cârstieneşti.
Cârlomişti v. Cârlomlineşti. Cârstinişti v. Cârstieneşti.
Cârneci, rumân din Cherba, fr. cu popa Sinea Cârstocescu Ion din Runcu 1 0 1 .
225. Ceclnăi (Ciacănăi), sat (j . Rm . Sărat, azi j .
Câmiului v . Vârful . - Buzău) 29, 260.
Cârstăneşti v. Cârstieneşti. Cegani (- de Baltă), sat, j. Ialomiţa 1 32, 3 1 0.
Cârste v. Cârstea. Cepariu lvaşco, clucer (f. lui Stanciu log. şi al
Cârstea (Cârste, Cristea) al Guţii, rumân din Dobrei, fr. cu Dumitraşco post., nep. lui
Zăvalu, tatăl lui Lupul şi Matei 67; - cpt. Teodosie Rudeanul log. mare), martor pt.
din Ciorăneşti 3 1 6; - cupeţ Uupân) din Ciumemic 32 bis, 1 57.
Câmpulung 74, 286; din Berindeşti, martor
- Ceplean Dumitraşco, pah., scrie doc. 3 6.
pt. Turburea 1 1 1 ; din Cândeşti v. Pitiric;
- Cepturi v. Cepturile.
- din Steanca, martor pt. Steanca 26 1 ; - f. Cepturile (Cepturi), sat, deal (j. Sac, azi j.
lui Bragă, vinde vie în Brară 26 1 ; f. lui
- Buzău) 78, 1 78, 225, 302.
Dumitru, megiaş 246; - fr. cu Stoe v. Cepturoaia (Cepturoaie), sat (j. Romanaţi, azi
Mândău; - jupân v. cupe\; - log. din Săteni, j. Olt) 1 7, 35, 43, 1 25.
martor pt. vad de moară 1 2 ; - nep. lui Cepturoaie v . Cepturoala.
Dobromir, p. lui din Turcineşti 44; - popă Ceraşi, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 246.
din B ătieşti, martor 66; - rumân din: Cerbureni, sat (j. Argeş) 1 95.
Albuleşti 68, Băjeşti v. Capotă, Prahova 1 40, Cernavodli, oraş (j . Constanţa) 26 1 .
Prahova, tatăl lui Dragomir, Stan, Sima şi Cernea din Frăsinet, tatăl lui Anton şi al Băluţei,
Stroe 1 40, Zăvalu, f. lui Stoian 67, f. lui socrul Nastasiei, bunic lui -, Ioniţă şi Lianei
Vâlcul 67, tatăl lui Ivan 67, v. şi Tocmală; 49; f. lui Anton şi al Nastasiei, fr. cu Ioniţă
-
- tatăl lui lvaşco 294; - tatăl lui Pătru 76; şi Liana, nep. lui - din Frăsinet, vinde în
- vist. mare (greşit), martor I O; - vomic din Răduceşti 49.
Izbiceni, boier hotarnic 1 27; v. şi Capotă, Cerneţi, sat (j . Mehedinţi) 96; vama de ceară
-
Mândliu, Pitiric, Tocmalli. de la - întărită m-rii Tismana 1 06.

C â rstian (C arsteian , Carstien, Cârstien, Cernica din Ciocăneşti, martor pt. Mozăceni
Cârstiian, Crâstiian, Cristiian), boier hotarnic 3 1 6; vomic, martor pt. Stănceşti 82.
-
pt. Berciogov 249; din Oteşani v. Golescu;

- Cetliţele, sat (j. Ialomiţa, azi dispărut) 1 40.
- din Răteşti, f. lui Răzbici, fr. cu Badea Cetăţeli, topic la Cândeşti (j. Buzău) 3.
303; - din Vaideel, fr. cu Oprea, martor 275, Cetăţeni, sat (j . Muşcel, azi j. Argeş) 53, 85.
2 7 8 ; - din Valea Lupului 2 1 3 ; - din Cherba (Chereba), sat, deal (j. Sac, azi j. Buzău)
Vâltureşti 1 6 1 , 1 89 ; - nep. lui Răzbici, 225, 247.
martor pt. Fureşti 303; - rumân din Bănciuleşti, Chereba v. Cherba.
f. lui Staicu, fr. cu Vasilie, nep. lui Muşat, Chiceni, sat (j. Vâlcea) 144, 244.
343
Chilmezeu, hotar la Moceşti (j. Buzău) 2 1 5. Cioană, comis din Srnârdeşteţ, f. lui Necula
Chiojdeni (Chiojdu), sat (j. Sac, azi j . Buzău) armaşul, fr. cu Gheorghe 50-52, 2 1 7, 259,
1 1 5, 230, 246. 273, 277.
Chiojdu v. Chiojdeni. Ciobanilor v. Măgura -.
C hiran, f. lui Mihăilă 270 bis, 326. Ciobăneşti, sat (j. Sac, azi j. Prahova) 3 1 5.
Chirana, căpităniţa, s1. lui Ursu cpt., soacra lui Ciocan v. Radu! al lui . -
Pănăite Groşanul şi Gheorghe Annega, vinde Ciocănescu Crăciun, roşu din Ciocăneşti,
vad de moară în Stănuleşti 255; - logo cumpără ocină în Cojocu 1 78.
feteasa, sţ. lui Grigorie log. mare (fost), sr. Ciocăneşti, sat (j . Vlaşca, azi j . Ialomiţa) 3 1 6.
cu jupân Iorga 250. Ciocârlan Dumitru, ţigan din Stâlpeni 2 I 1 .
Chirca (Chirco) din Negreşti, tatăl lui Manea Cioceni (Ciuceani), sat (j . Sac, azi j. Prahova)
1 40; - f. lui Mogoşanu! Stan din Budişteni, 1 66.
fr. cu Ananiia, nep. lui Mogoşanu Vasilie Ciocioleatel Radu din Gogeşti 227.
97; post. al doilea v. Rudeanul; - vameş,
- Ciocora, vomic 1 1 3 .
cumpără ocină la Trânşani pe care o dăruieşte Ciofrângeni, sat (j . Argeş) 1 3 8 .
lui Radu la botez 46; v. şi Rudeanul. Ciolan, m·re (j . Sac, azi j. Buzău) 1 52.
Chirco v. Chirca. C i o r ă i Stănilă din Orbi, tatăl lui Radu,
Chiriac (Chiriiac), f. lui Pătru din Ungurei, fr. martor 44.
cu Lupul şi Dumitru 98; log. din Ştifoaia,
- Ciorăscul Rad ul din Ciorăşti 1 49- I 5 1 .
vinde p. lui de ocină 309. Ciorăşti, sat (j. Buzău) 87, 89, 1 49-1 5 1 .
Chiriei din Gioroc 1 24; rumân din Gârleni,
- Ciorescu Dragomir din Săsciori, tatăl Negoiţei,
tatăl lui Neagoe 67. socrul lui Hrizan din Drăgoieşti 252.
Chiriiac v. Chiriac . Cioroiaşi, sat (j. Jiul de Jos, azi j . Dolj) 266.
Chiril(ă), călugăr 1 1 7; ierom. de la m-rea
- Cioroiu(!), sat, j . Jiul de Jos (azi j . Dolj) I 7.
Sadova, martor 34; monah, în soborul m-rii
- 23, 26.
Stelea 1 23; patriarh al Alexandriei, judecă
- Ciortan Vlad din Căndeşti, martor 3.
pricină 59; popă din Voiceşti, scrie doc.
- Ciovârnăşani (Cirnuvrăşeni), sat (j. Mehe-
29. dinţi) 7 7 .
Chiriţă, fr. cu Ghinea 80, 1 88; -martor pt Cireş (Ciriş), sat (j . Mehedinţi) 7 7 .
vânzare de ţigancă 208; - rumân din Gârleni, Ciriş v. Cireş.
f. lui Stanciu, fr. cu Drăgoi, Stanciu, Ban şi Cimuvrăşeni v. Ciovârnişani.
Pătru 67; - vameş, martor pt. vânzare de Cislău, sat, j. Sac (azi j. Bacău) 2 I 3 .
ţigani 1 54. Ciuceani v. Cioceni.
Chiro, annaş din Stângăcea 4. Ciulimbră v. Cilimbră.
Chirtop din Jugureni 2 1 3 . Ciulniţa, sat (j. Ialomiţa) 46.
Chiru din Târgşor, tatăl lui Bise din Negoieşti, Ciumernic, sat (j. Ilfov) 32 bis.
bunic Elinei 32. Ciupa, sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 1 6 1 ,
Chisar din Tătuleşti v. Albul al l ui -. 1 89.
Chisăleţ v. Chiseleţ. Ciutacul Vasilie, măjar din Câmpina, martor
Chiseleţ (Chisăleţ), sat (j. Ilfov) 1 67, 239. 2 1 4.
Chisăroaie Radu, roşu din Clădeşti 72. Clăbucetul, munte (j. Muşcel, azi j . Argeş) 3 1 .
Chiţeşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 97. Clădeşti, sat (j . Buzău) 72.
Chitul din Cândeşti, tatăl lui Ion 3. Cliceni v. Clici.
Ciăcănăi v. Cednăi. Clici(u) (Cliceni, Clinceni), sat (j. Ilfov, azi
Cilibiia, rumân din Albuleşti 68. dispărut) 1 67, 239.
Cilianii de la Olt, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) Clinceni v. Clici.
3 1 7. Coadele Vâlcelelor, topic la Sămara (j. Argeş)
Cilimbră (Ciulimbră) Vlad din Cucuteni, tatăl 294.
lui Corisie, socrul Anghelinei I O I . Cocalea Dragomir, unchiul lui Marco 280.
344
Cocârţă Lepădat, rumân din Bădeni, tatăl lui C o l ţu Stoica din Budişteni, 1atăl Velicăi 97.
Dragomir, Vişan şi Jupan 3 1 . Coman, comis, f. lui Neagul aga, fr. cu Andrei
Cocea Dragomir din Goleşti, martor pt. Lenceşti spăt. şi Pătraşco post. 1 40, 1 93, 293; -
1 03. cumpără ocină la Costiiani 263 : - din

Cocorăscu Radu, log. mare din Cocorăşti, (f. Dragoslavele v. lnăşescu; f. lui Marco, fr.
-
lui Vlad log. din Bărbuleşti, st. Elinei, nep. cu Vintilă şi Stan 98; fr. cu Vişan, martor
-
lui Mihalcea Caragea ban mare), fr. cu pt. Costiiani 263; - martor pt. Poduri, v.
Neaga, cumnat cu Ivan pah. din Băjeşti, Coşotă; rumân din Dălbăneşti, f. lui Manea,
unchiul lui Drăghici şi al Neacşei din Răteşti: fr. cu Stoica 2 1 5 bis; - tatăl lui Tatul din
martor în divan 5, 8, I O, I O bis, 1 1 , 1 6, 1 9, Crâng, moşul lui Stoica Roşca şi Marin 1 66;
25, 26, 3 1 , 43, 46, 52, 59, 60, 67, 68, 85, v. şi Coşotă, lnăşescu.
1 06, 1 1 0, 1 1 6- 1 1 9, 1 23, 1 27, 1 29, 1 46, 1 56, Comana, nep. lui Manase călugăr 287.
1 5 8, 1 66, 1 76, 1 8 1 , 1 82, 1 89, 205, 2 1 2, 2 1 4, Comăneşti, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 1 9 1 .
2 1 5, 2 1 9, 222, 241 , 253, 273, 274, 277, 3 1 3, Comăniţa, sat (j. Olt) 276.
3 1 4, 3 1 7 ; ispravnic de doc. 5, 8, J O bis, 1 9. Comoşteni, sat (j . Jiul de Sus, azi j. Dolj) 3 6.
25, 26, 3 1 , 43, 46, 52, 59, 1 1 6, l l 8, 1 1 9, Conda, armaş mare (fost) (din Obedin, f. lui
1 23, 1 27, 1 29, 1 46, 1 56, 1 58, 1 66, 1 76, 1 8 1 , Tatul din Albeşti, sţ. Mariei, ginerele lui
1 82, 1 89, 205, 2 1 4, 2 1 5, 2 1 9, 222, 24 1 , 253. Stoica log. mare din Fărcaşa), unchiul lui
274, 277, 3 1 3 , 3 1 4, 3 1 7; cumpără ocini în : Gherghe şi al lui Stoia 268; croitor (din
-
Cegani 1 32, 3 1 O; Clădeşti 72; Româneasca Râmnic) 83.

3 1 O; Scrovişte 3 1 O; Slătioara 1 73 ; cumpără Condilă, post., sţ. Stancăi (din Argeş, ginerele
rumâni 3 1 O; întărit de domn 1 40, pt. dreaptă lui Pârvu Rudeanu log.) 7 I , 1 26, 1 38, 1 95.
şi credincioasă slujbă 300; se judecă 60, 64. Condrea, vătaf, fr. cu Saulea Popa neg. din Iaşi
Cocorăşti, sat (j. Prahova) 1 3 . 64, 1 40, 1 76, 80.
3 1 0. Condoş v. Contoş.
Cocul, sat (j . Argeş) 62, 308. Constandin v. Constantin.
Codmeana v . Cotmeana. Constantin (Constandin), abagiul din Bucureşti
Codreni, sat (j . Ilfov) 249; v. şi Băşicuţa -. 54; cpt. v. Gălăţeanul; din Grădişte, sţ.
- -
Coetescul v. Coietescul. Dobromirei, vinde ocină, doc. scris cu

Coicul, tatăl lui Radu din Peştişani 2 1 9. învăţătura lui 282; din Jugur, boier hotarnic
-
Coietescul (Coctescul) Bratul din Băncişti, 3 1 : din Tismana 2 1 9; din Togozeni 30 I ;

- -
Ciorăşti 1 49, 1 50, 1 76, 262. -din Vaideei, tatăl lui Neagul vătaf de aprozi
Coinea din Băileşti, martor 1 29. şi postelnicei (şi al lui Antonie vodă din
Cojăşti v. Cojeşti. Popeşti) 250; f. lui Coruia v. Vlad; log.
- -
Cojeşti (Cojăşti), sat (j. Ilfov) 50, 52. din Floci v. Andono\·ici; - martor pt. Plăseni
Cojocu, sat (j . Dâmboviţa) 1 78, 1 84. 1 6; - megiaş v. rumân; - meşter 1 40; popă-
Colentina (Colintina), apă lângă Bucureşti din Toborăşti, martor 4 1 ; post. din
-
50, 52. Negoieşti 32; post. mare v. Cantacuzino;

-
Colibaşi, sat (j . Mehedinţi) 233. - rumâni din: Gârleni, tatăl lui Stoica,
Colintina v. Colentina. Neagul, Pahomie, Sima, Ivan, bunicul lui
Colnic, topic la Groşi (j. Argeş) 62. Ion 1 0, 67, 145, Zăvalu, f. lui Pascul 67; -
Colţea, vătaf din Căzăneşti, tatăl lui Vasilie, tatăl lui Zota 98; ţigani din: Glodeni, nep.
-
Albaş, Hamza şi Radu), cumnat cu - vătaf lui Vintilă 225, Stâlpeni, f. Slavnei, fr. cu
din Orboieşti 1 80, 3 1 O; - vătaf din Orboieşti, Ilina 2 1 1 ; v. şi Andonovici, Cantacuzino,
cumnat cu - vătaf din Căzăneşti 1 82, 3 1 O; - Gălăţeanul, Vlad.
vomic v. Doicescul; - Şerbu din Văleni, Contoş (Condoş), rumân din Băjeşti, f. lui
vinde vie la Orate 93; v. şi Doicescul. Capotă Cârstea, fr. cu Dumitru, Neagoe şi
Colţescu v. Teiul -. Ion 60, 64.
Colţi, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 86, 1 56. Conţăşti v. Conteşti.
345
C o n ţ e şti (Con\ăşti), sat (j. Dâmboviţa) 1 73 ; - Constandin v. Costantin.
(j. Muşcel, azi j . Argeş) 3 1 , 60. Costea, aldămăşar din Matiţi 240; - cpt. (din
Copaciu din Balteni, :atăl lui Borcea, bunicul Craiova) 94; - diacon (din Zăgoneni) 2, 76;
lui Gherman 1 43. - neg. din Craiova 1 88; - văr cu Ghinea şi
Copăcean Crăciun din Româneşti, fr. cu Dobre cu Badea 1 1 2.

245. Costeni (Costiiani), sat (j . Mehedinţi) 263.
Copăceni, sat (j. Vâlcea) 1 87. Costescul Bratul din Mărăcineni 1 76.
Coposescul (Coposiscol, Coposiscul) Oană, Costiiani v. Costeni.
tatăl Marinei, socrul lui Lupul, p. lui la Costile Căldării, munte la Turburea (j. Argeş)
Broşteni 2 1 3. 1 1 1.
Coposiscol v. Coposescul. Costişul, topic la Groşi (j . Argeş) 62.
Coposiscul v. Coposescul. Coşotl Coman, martor pt. Poduri J O I .
(Corbeanu) Tudosie, ban mare (fost) 1 7, 5 1 , Coteneşti, sat (j . Muşcel, azi j . Argeş) 3 1 , 85.
1 40. Coteşti, sat, j. Muşcel (azi j . Argeş) 205, 3 1 4.
Corbeni, sat, j. Gorj 277. Cotirlă Neagoe, rumân din Cepturi 225.
Corbi, sat în hotar cu Obislav (j. Argeş) 2 1 O. Cotmeana (Codmeana), apă, hotar la Sămara
Corbul, topic la Păcăleşti (j . Sac, azi dispărut) (j. Argeş) 294, 306, 307.
240; v. şi Lacul -. Cotoroman din Merişani, împrumută bani 75.
Corcan Stan, martor pt. Stănceşti 82. Cotoros Standul din Lăngeşti 69.
Corese (Corisie) din Ţâţa, martor 88. Cotrăceni v. Cotroceni.
Corisie v. Corese. Cotroceni (Cotrăceni), sat (j. Ilfov) 20 1 bis.
(Cornăţeanu) Socot (din Cornăţel, din Răzvad, Coţăiani, sat (j. Dâmboviţa) 88.
Cozia, m-rc (j. Vâlcea) 1 87, 2 1 8, 324.
st. Marulei, fc. naturală a lui Mihai Viteazul,
Coziani, m-re (j . Buzău) 86.
rudă cu Matei Basarab, tatăl lui lanache
Cozleci(u), sat (j. Prahova) 1 69, 1 74, 209, 225.
spăt.), clucer mare (fost) 3 1 , 239; stolnic
Cozma, nep. lui Gago 1 66.
mare (greşit) 24 1 .
Craia, p. ei din Amărăşti 67.
Cornăţel(u), sat (j . Dolj) 224; - (j . Ilfov), loc
Craiova, oraş (j. Dolj) (hotarnici, martori din
de emitere a doc. 1 67, 239.
-) 80, 1 4 1 , 2 1 7, 224; ban mare de - 5, 1 0
Come v. Cornea.
bis, 1 9, 3 1 , 43, 58, 60, 67, 92, 94, 1 1 9, 1 23,
Cornea (Come), cpt„ martor 80; - cpt. din
1 29, 1 40, 1 56, 1 66, 1 76, 1 8 1 , 1 82, 1 88, 1 89,
Băileşti, boier jurător 23, 26, 1 29; - din
205, 208, 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5, 222, 224, 266, 268,
Boureni 1 6 1 , 1 89; - din Cândeşti 1 56; - din
273, 274, 277, 31 O, 3 1 4 ; loc de emitere 1 88,
Mătăsari, boier hotarnic 1 04; - din Urlaţi 1 04.
224; hoţi prinşi la - 80; jurământ la - 1 24,
Cornescul Bucşă din Câineni 1 87.
1 88; puşcărie 4; scaun (ispravnicul -) 1 7,
Corneşti, delniţă în B ăj eşti, j. Muşcel şi
57. 58, 80, 224.
Pădureţ (azi j. Argeş) 60; - sat (j . Dâm
(Craio,•escu) Barbu, (ban mare fost al Craio
boviţa) 28 1 , 305. vei), strămoşul lui Matei Basarab 67, 239,
Cornet(ul), sat (j . Dolj) 1 29.
268.
Cornică, cpt. din Băileşti, boier jurător 26. Crlcani, sat (j . Buzău) 10 bis.
Corşor v. Corşori. Crlceşti, silişte (lângă Olt) (j. Romanaţi, azi j .
Corşori (Corşor, Corşorie), sat (j. Muşcel, azi Olt) 3 1 7.
j. Argeş) 65, 3 1 2. CrAciun, arrnaş 1 07 ; - arrnaş al doilea din
Corşorie v. Corşori. Bădeni 238; - arrnaş din Comoşteni 36; -
Cortoneş Ivan din Piteşti, jupân, tatăl lui cumpără ocină în Cepturi 302; - diac din
Dumitru 223, 294, 306-308, 3 1 1 . Lipia 1 56; - din Boteni, boier hotarnic 3 1 ;
Coruia, pah., tatăl lui Vlad Constantin 1 70. - din Găujani v. Rlul; - din Pârscov v.
Cosoba, sat (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 228, 229. Tolilie; - din Priseacă, f. lui Radu, fr. cu
Costanda, f. lui Ianachi, fr. cu Vasile şi Lascăr Duma 95; - din Româneşti v. Coplcean; -
235; - vornic, vinde ocină în Căprior 1 40. din Zeletin 246; - log. din Titoi 39; - martor
346
pt. Ludâneşti 27 1 ; - nep. lui Flore din Tohani Curăteşti, sat (j . Vlaşca, azi j. Călăraşi) 2 1 4.
1 66; - post. din Cireş v. Toloş; - roşul din 245.
Bădeni 2 3 8 ; - roşul din C iocăneşti v. Curiiac, sat (j . Prahova) 2 1 4.
Ciocănescu; - rumâni din: Stâlpeni 2 1 1 , Curini, sat (j. Teleorman) 1 4.
Zăvatu, f. lui Pătru, fr. cu Ion 67; - tatăl lui Curmăturile Calului, topic in m-tii Siriului (j.
Stanciu din Sâmbotin, bunicul lui Mihai 30; Buzău); - Strigurilor, topic în m-tii Siriului
- ţigan 79; v. Ciocănescu, Copăcean, Răul, (j. Buzău) 1 92.
Tolilie, Toloş. Curroşii Stanciu! din Brătiani, martor 65.
Crângeni, sat. j. Olt 8 1 , 1 27. Curtu, stegar din Brezoaie 228. 229.
Crâstienul v . Cârstiani. Curvelor v. Biserica -.
Crâstian v. Cârstian. {Cuştereanu) Sava, log. din Furduieşti, (f. lui
Crângu, sat (j. Sac, azi j. Buzău} 1 66. Oancea şi al Neacşei), sţ. Liverei 1 6, 1 77,
Crângureni, deal, sat, (j. Muşcel, azi j. Argeş) 1 23, 1 36.
97, 1 94, 1 96. Cutena, sat (j. Olt} 1 37 .
Creşov v. Rădăcina lui -. Cuţar(u), cupe\ din Bucureşti 54.
Creţe v. Creţi.
Creţi (Creţe), sat (j. Olt} 1 37, 276.
Creţulescu Pădure (post., f. lui - Stan log. şi D
al Stancăi, fr. cu - Radu log.) 1 84; - Radu
Stanovici, log. al doilea (din Creţuleşti, f.
lui - Stan log. şi al Stancăi, fr. cu - Pădure Dabul, rumân (megiaş) din: Gârleni, f. lui
post.), scrie doc. 64, 68, 1 1 9, 1 29, 1 32, 1 85 ; Necola, fr. cu Tudosie, Maxin şi Ivan 1 O,
- Stan, log. (din Creţuleşti, sţ. Stancăi , tatăl Gârleni, tatăl lui Stoian şi Mirea 67.
lui Radu log. şi al lui Pădure post.) 1 2 1 , Dadul din Crângeni, tatăl lui Stan 8 1 .
1 36, 1 56, 1 7 8 , 1 8 1 , 304. Damaschin, călugăr din Surani, tatăl lui Tudor
Creţuleşti, sat (j. Argeş) 1 04, 1 6 1 , 1 89. 1 1 ; - eg. m-rii Jitianul 1 4 1 ; - vornic al
Crevedia, apă (j . Giurgiu) 1 0 1 . doilea, înfrăţit cu Jano şi Hamza 4 7, 5 1 , 1 9 1 ,
1 93, 232; - Matei, martor pt. schimbul dintre
Cricov, apă I O bis, 225.
m-rea Stelea şi Sf. Gheorghe (semnează
Cristea v. Cârstea.
greceşte) 1 1 7.
Cristiian v. Cârstian.
Damian (Dămian), f. lui Telica lui Ion, nep.
Cristoriu, martor pt. Turcineşti 44.
Lupului 4 1 .
Criveţ, f. lui Bobe, nep. călugărului Rafail,
Dan(u), bunicul lui Stanciu, fr. cu Dumitru vătaf,
vinde ocină 3 1 O.
stăpân în Piscul Scâmpiei 1 85; - din Buneşti,
Crivina cea Mare, topic la Sămara (j. Argeş)
martor 8 3 ; - din B rădiceni 2 1 9 ; - din
307.
Câmpulung v. Totescul; - din Glupavi, f.
Croitoriul v. Croitorul. lui Albu, fr. cu Bâra şi Grozava 1 93; - log„
Croitorul (Croitoriul), rumân din Albuleşti 68. scrie pt. Şchei 1 5 ; - popă din Amărăşti 67;
Crucişoara, vad de moară la -, topic la Găojani - rumâni din: Zăvalu 67, Zăvalu, f. lui
1 0 bis. Drăgan 67; - vătaf, boier hotarnic 246; -
Cuciolat v. Cuciulat. vinde ocină în câmpul Sulimanului 1 ; - vist„
Cuciulat (Cuciolat), iuz. 77. bunicul lui Marco (Danovici) armaş mare
Cucuruz, sat (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 1 85. 1 8 1 ; v. şi Dobre al lui -, Totescul;
Cucuteni, sat, j. Dâmboviţa 1 0 1 , 2 1 5, 272; - - vv„ f. lui Radu vv„ ( 1 3 82- 1 386) 1 06.
(j. Olt) 274. Dancea, sţ. post. Antonie din Negoieşti 32.
Culea, pah„ sţ. Mariei, cumnat cu Ancuţa şi cu Danciul, clucer v. D oicecul ; - diacon din
Lăudat comis, ginerele lui Gheorghe armaş Sămara 2 8 5 ; - din Brâncoveni, (vornic
1 5 7. mare), tatăl lui Matei Basarab 67; - din
Curaliu, tatăl lui Lorinţ din Plăşcoi 1 72. Sămara v. Bonchki; - f. lui Balotă, p. lui
347
de ocină în Trestiani i de la Grind I O bis; - Dârjan, iuz. (din Piteşti) 294.
log. din Mi!eşti , din Pârâiani v. Pârâianul; Dârloagă Stan din Gugeşti 29.
- popă din Bărbăteşti 1 2; - post. din Măl Dâmboviţa, apă, „matca cea bătrână" 32 bis,
dăreşti, tatăl lui Tudor comis, bunicul lui 1 23; - j. (moşii, sate în -) 1 0 1 , 1 1 4, 1 40.
Stroe, Preda, Tudor, Socol şi Sima 1 60; - Dârza, sat (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 1 83, 1 84.
roşu din Bogheşti 29; rumân din Gârleni,
- Deadiul v. Dediul.
f. lui Dragul 67; - tatăl Neacşei 10 bis; - Dediu, m-re v. Deduleşti.
vinde ocină în Sămara 294; v. şi Bonchici, Dediul (Deadiul), (ceauş) din Chiţeşti 97; din -
Doicescul, Pârâianul. Budişteni, fr. cu Toma 6 1 , 97; - post., ctitorul

Daniil (Danii), călugăr din Răteşti, socrul lui m-rii Deduleşti 49; vătaf, martor 2 1 5 bis.
-
Avram din Sărata 303; - diacon, f. popii Deduleşti (Dediul), m-re, ctitoria lui Dediul
Nenciul din Stănceşti şi al Malei, fr. cu Radu) post. (j. Rm. Sărat, azi j. Buzău) 49, 226.
140; - eg. m-rii (Deduleşti) (a lui Dediul Degeraţi, sat, j . Mehedinţi 253.
post.) 49; - judeţ, martor pt. (Troian) 2 1 6. {Deleanu) Drăguşin, pah. mare (din Deleni, st.
Danii v. Daniil. Drăganei, fr. cu Radu clucer din Brâncoveni
Danovici Marco, armaş mare (din Cepari) 5, şi Proroci, tatăl lui Gorgan pah., Necula, Fota
l i , 1 8 1 , 27 1 , 273, 3 1 3 . post., al Stanei, Asprei şi Ancăi) cumpără
Dapcea, rumăn din Zăvalu, tatăl lui Stan 67. ocină 276, martor în divan 5, 8, 1 O bis, 1 1 ,
Datco, dărăbanţ din Tătarul, tatăl lui Ursu 24; 1 9, 25, 26, 43, 46, 52, 58-60, 67, 68, 85,
- din Ţâţa 1 7 1 , 272; - martor pt. Stolojeni 1 06, 1 1 0, 1 1 6, 1 1 8, 1 1 9, 1 23, 1 27, 1 29, 1 40,
2 1 9; - vomic din Copăceni, tatăl lui Albul 146, 1 56, 1 58, 1 66, 1 76, 1 8 1 , 1 82, 1 89, 205,
1 87. 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5, 2 1 9, 222, 24 1 , 253, 273, 274,
David, eg. m-rii Vărbila 40, 89, 209; - popă 277, 3 1 0, 3 1 3 , 3 1 4, 3 1 7.
din Brâncoveni, fr. cu Dobre vătaf 1 48; - Dema v. Dima.
rumân din Zăvalu, tatăl lui Ursu 67. Desa, sat (j. Dolj) 23, 26.
Davidescu, vinde vii în dealul Viţicheştilor 56. Detcoi v. Dătcoi.
Dăiaşi, topic la Gâşteşti (j. Vlaşca, azi Pădureni, Die, p. lui din Amărăşti 67.
j. Ilfov) 309. Oieşti, sat (j. Argeş) 7 1 .
Dălbineşti, sat (j . Prahova) 2 1 5 bis. Diica, rumân din lzbiceni, fr. cu Stoica 222.
Dălgopol v. Câmpulung. Diicul, agă mare, spăt. mare v. (Buicescul).
Dămane v. Dămăne. Dima (Dema), armaş din Mierea 208; - f. lui
Dămăne (Dămane), post. din Mărâie 39. Pană post. din Bărbăteşti, fr. cu Nenciul log.
Dămian v. Damian. şi Necula 1 46; - f. lui Sima, martor 2 0 1 bis;
Dănăilă v. Dănili. - ginerele Mogăi din Gârbovi 226; - grămătic
Dăncişi, sat (j. Sac, azi dispărut) 246. v. log.; - log. din Mierea 1 7, 2 1 7; - log.,
Dinili (Dănăilă) din Pătârlage, f. lui !ovul, fr. scrie doc. 57, 60, 1 48, 222, 250, 274, 277,
cu Stan, Jane şi Lera 1 56; - popă de la m-rea 288; - neg. din Craiova 1 88; rumân din -
Căluiu 1 7. Futeştii de Baltă 1 80, Popeşti, f. lui Marco,

Dărăscul Radu, armaş din Dărăşti 1 9 1 , 293. fr. cu Tatul, !asu, Radu, Muşat 1 89 bis; -
Dirişti, sat (j . Ilfov) 1 9 1 , 245. săbiar din Bucureşti 2 82; - Radul din
Dărmăneşti, sat (j . Muşcel, azi j. Argeş) 3 8. Băşineşti 1 66.
Dătcoi v. Bogdan. Dimitra v. Dumitra.
Dătcoi (Detcoi), sat (j. Dâmboviţa) 1 6 1 , 1 89. Dimitrie v. Dumitru.
Dâlga, sat (j. Dolj) 1 27, 1 63, 224. Dlăgopol v. Câmpulung.
Dâlgeanul Barbut, pah. din Dâlga, f. lui Stanciu Dobra, băieşoaia, martoră pt. Fieni 272; -
post. din Dâlga, fr. cu Mihart post., Mitrea din Sibiceu v. Şărboaie; - ţigancă din
şi Hamza 1 27, 1 63, 224; - Stanciu, post. Stâlpeni 2 1 1 .
din Dâlga, tatăl lui Mihart post., Mitrea, Dobre (Dubre) al lui Dan, rumân din Futeştii
Hamza şi Barbu) pah. 1 63. de Baltă 1 80; - din Căprior, f. lui Oană,
348
nep. de frate al lui Radu şi Stan 1 40; - din din Doiceşti, Sulimanu, tatăl lui - Udrea
Româneşti, fr. cu Crăciun Copăceanu 245; - sluger şi - Colţea vornic, bunic lui Radu!
f. lui Radu din Urzicuţa, fr. cu Pătru, Stanciu, 46, 93, 1 80, 1 82, 201 bis; - Udrea, sluger,
Nedea şi Vladul, eliberat din rumânie 1 29; f. lui - Danciul clucer, fr. cu - Colţea vomic,
- f. lui Semnecoară 2 1 5; - log„ alege ocină cumnat cu Apostolache comis, naşul lui
în Berciugov 249; - popă din Bălţaţi, scrie Stanciu! din Păpeni 46, 64, 73, 93, 99, 142,
doc. 260; - popă din Ră[„.], scrie doc. 295; 201 bis.
- porcar din Greaca, închină vie la m-re 70; Dolj (Jiul de Jos), j. (moşii, sate în -) 1 0, 26,
- rumâni din: Futeştii de Baltă 1 80, Gârleni, 28, 67, 1 29, 145.
f. lui Stoica, fr. cu Stoia 67, Izbiceni, f. lui (Dolofan) Pârvul, log. din Stoieneşti, tatăl lui
Petrişor, fr. cu Avram, Petco şi Neacşu! 222; Preda log. 1 87; - Preda, log. din Stoieneşti,
- vătaf din Brâncoveni, fr. cu David 1 48; - f. lui - Pârvul 1 87.
vornic, tatăl lui Pătrăşcan 1 20; v. şi Oprea Domireşti, sat, deal (j. Rrn . Sărat, azi dispărut)
al lui -. 270.
Dobreşan v. Dobrişan. Donca, globnic 38.
Dobreşti, sat (j. Dolj) 1 24; - j. Muşcel (azi j . Donea, vătaf, face schimb de ţigani cu Negoiţă
Argeş) 1 36. pah. din Tătărani 1 53.
Dobrin, fr. eg. Serapion de la m-rea Arnota 1 87; Dopce v. Dopcea.
- log„ f. lui Gheorghe iuz. din Ungureni 8 1 ; Dopcea (Dopce) Oprea, tatăl lui Teodosie şi
- rumân din Bădeni 3 1 . Pătru din Bereşti 45, 75.
Dobrişan (Dobreşan) din Româneşti 1 03; - din Dorotei, popă 1 89 bis; - rudă cu Dobre porcar
Vispeşti 93; - tatăl lui Cândea, moşia lui la din Greaca, în pomelnicul m-rii Sărindar 70;
Budişteni 97. -tatăl lui Dumbravă din Foieşti, bunicul lui
Zaharia, Dumitru şi Radu 1 44.
Dobroescu din Trestian i , tatăl Elinei şi al
Douocuţă v. Tode Pereul -.
Stanei, bunicul lui Radu!, Manea, Calea şi
Draghie (Draghii, Draghiia, Drăghie), birar din Ver
Stana I O bis.
neşti 1 99; - din Bădeni v. Stoian al lui - ;
Dobromir (Dubrumir), ban din Brăneşti, nep.
- din Gurguiaţi 1 2 7; v. şi Stoian al lui -.
lui Radomir 1 66; - bunicul lui Cârste din
Draghii v. Draghie.
Turcineşti 44; - din Budineşti 233; - din
Draghiia v. Draghie.
Crângureni, tatăl Sorei, socrul lui Oprea 97,
Draghina, ţigancă 50, 52.
1 94, 1 96; din Verneşti v. Sorescu; popă
- -
Dragiul Radu din Mogoşani 1 04, 1 6 1 , 1 89.
din Hurezi, unchiul lui Radu Buicăi 1 54; -
Dragna (Dragnea) din Piatre, tatăl lui Vladul
roşul din Budureşti 302; - rumâni din : (I)
289.
Futeştii de Baltă 1 80, (II) Futeştii de Baltă
Dragna, sr. cu Nicolcea, vinde în Româneşti
1 80; - sţ. Neacşăi din Udreşti, tatăl lui Stan 245.
I 70; - ţigan din Stâlpeni 2 1 1 ; - uncheaş,
Dragnea v. Dragna.
martor pt. Portişor 1 55; v. şi Sorescu. Dragodăneşti, sat, deal (j . Dâmboviţa) 274.
Dobromira, sţ. lui Costandin din Grădişte 282. Dragoe (Dragoi) din Poiani 46; - tatăl lui
Dobrosloveni, sat (j . Romanaţi, azi j. Olt) Necula roşul din Stănuleşti 298.
23, 26. Dragoi v. Dragoe.
Dobrotă (Dubrotă) din Finţeşti 46; - iuz., boier Dragolea, ţigancă, fc. Neacşei, nep. Momei 1 53.
hotarnic pt. Berciugov 249; - roşul din Dragomir (Dragomiraş) al Badii, moşia lui în
Ciocăneşti, tatăl lui Stan grămăticul 3 1 6. Sămara 306; al diaconului din (Verneşti)
-
Dobroteşti, sat (j . Romanaţi, azi j. Dolj) 67. v. Sorescu; -al Scurtului v. Scurtul; -
Dogănescul (Dugănescul) Dragomir din Priş brăgar 1 4 1 ; - cămăraş din Rativoieşti, fr. cu
neni 233. Stănie şi Oprea log., unchi lui Albul 203,
Doicescul Colţea, vornic, f. lui - Danciu clucer 2 1 1 ; cpt. din Fureşti, fr. cu Buzea 303;
- -
din Doiceşti, fr. cu - Udrea clucer, tatăl lui cpt. din Răteşti 98; - din Boteni, tatăl lui
Radu 46, 93, 1 42, 201 bis; - Danciul, clucer Radu 53; - din Ceraşi 246; - din Corşori
349
3 1 2 ; - din Cutena 1 3 7; - din Fureşti v. ginerele lui Radu clucer din Brâncoveni), dă
Bilţar; - din Gherghiţa, sţ. Mariei 1 9: din - carte de adeverire 1 1 4, ispravnic de doc. 1 40,
Goleşti v. Cocea; din Măgura 98; din
- - judecă 25, martor în divan 5, 8, I O, I O bis,
Mlăjăt 1 56; din Moşeşti 37; - din Orleşti
- 1 1 , 1 6, 1 9, 25, 26, 3 1 , 43, 46� 52, 5 8-60,
v. Iubitul; - din Oteşan 1 44; din Prişneni
- 67, 68, 85, 1 06, 1 1 0, 1 1 6, 1 1 8, 1 1 9, 1 23,
v. Dugllnescul; - din Săsciori v. Ciorescul; 1 27, 1 29, 1 40, 1 46, 1 56, 1 58, 1 66, 1 76, 1 8 1 ,
- din Sulimanul 55, v. şi Mogoş al lui -; 1 82, 1 89, 205, 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5 , 2 1 9, 222, 239,
din Ulita 69; - din Văleni v. Voş ; din
- 24 1 , 253, 273, 274, 277, 3 1 0, 3 1 3, 3 1 4, 3 1 7,
.
Vemeşti v. So rescul; - din Vultureşti 1 6 1 ; porunceşte câmpulungenilor 265; v. şi Bilţar,
- din Zăgoneni, tatăl lui Ştirbu 76; f. lui
- Bucă, Butucea, Cocalea, Cocea, Ciorescu,
lane post. din Pleşoi şi al Vlădaiei, fr. cu D u g ă n n c u , I u b it u l , Mogoş al l u i -,
Stanciu 1 88; - f. lui lvăniş din Prişneni, fr. Scurtul, Sorescu, Voş.
cu Pătru 233; f. jupânesei Maria, fr. cu
- Dragomira, mama lui Voinea din Cherba 247.
Mihne, Preda şi Ivan 1 28; - f. lui Muşat Dragomiraş v. Dragomir.
croitor din Sibiceul Bratului 1 56; - f. lui Dragomireşti, sat (j. I lfov) 1 40.
Pătru din Albuleşti, fr. cu Dragotă şi Barbut Dragoslavele, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 85.
68; - f. lui Stoica din Pătârlage 1 56; f. lui
- Dragoslăveni v. Dragoslo,·eni.
TCtea din Pârscov, fr. cu Mareş 89; - face Dragosloveni (Dragoslăveni), sat (j. Rm. Sărat,
schimb de loc de casă în Berindeşti 1 28; - azi j. Vrancea) 29, 49, 227.
grec din Turburea 1 1 1 ; - iuz. din Muşcel Dragostin, dărăbanţul, martor pt. Mierlarii de
1 55; iuz. de roşii din Sărata, ctitorul m-rii
- Jos 9 1 ; - roşul din Muşcel 238; - rumân
Pinul 1 76, 238, 248, 262; - martor pt. din Albuleşti 68.
Mierlarii de Jos 9 1 ; meşter de mori 4 7,
- Dragotă din Prişneni 233; (din Toxobeşti) v.
-
5 1 ; - nep. lui Preda post. din Câmpulung Jane; - f. lui Pătru din Albuleşti, fr. cu
56; nep. lui Răzbici din Răteşti 303; p.
- - Barbul şi Dragomir 68; p. lui în Drăgoieşti
-
lui la Amărăşti 67; p. lui în Sămara 294;

- 273, 277; - p. lui în Leoteşti 227; popă -
- pitar mare (fost), tatăl lui Ivan pah. din din Vespeşti 93; sţ. Ancăi, vinde vie la
-
Băjeşti 60; - popă din Bănceşti, scrie doc. Fratoştiţa 295; ţigan din Bârseşti, tatăl lui
-
1 1 2, 256, 257; - popă din Cetăţeni, scrie Ion şi Mihai 9; v. şi Jane.

doc. 53; popă din Poiana 209, 247; popă,
- - Dragul, armaş din Togozeni 30 I ; - din Jugur
nep. lui Seman din Afumaţii Mari 1 66; - 3 1 , 74; - din Tătărăi 46; iuz. din Buzău
-
post. din Muşceleni 1 73 ; - post., tatăl lui 204; - iuz. de roşii din Cislău 2 1 3 ; - log.
Mihai comis din Sărata, bunicul lui Mihai din Crăcani, tatăl lui Nego[ . . . ] J O bis; -
1 8 1 ; - roşul din Budureşti, aldămăşar 302; martor pt. vânzarea unei ţigănci în Craiova
- rumâni din: Bădeni, f. lui Cocârţă Lepădat, 1 8 8; moşnean din Ursoaia, fr. cu Stan 244;
-
fr. cu Vişan şi Jupan 3 1 , Bădeni, f. lui Neagu! - post. din Bârseşti, tatăl lui Petco 1 40; -
Durdecâine, fr. cu Bratul 304, Cepturi 225, post. din Togozeni, tatăl lui Neagoe 206; -
Gârleni, tatăl lui Amza 67, Popeşti, tatăl lui rumân din Gârleni, tatăl lui Danciul 67.
Drăghici 1 89 bis, Prahova, f. lui Cârstea, fr. Dracoveţi v. Drano\•ăţu.
cu Stan, Sima şi Stroe 1 40, Zăvalu, f. lui Drahoveţi v. Dranovăţu.
Pătru cel mic, fr. cu Stanciu( 67; silişte lângă D ranovăţu (Dracoveţi, Drahoveţi), sat (j .
- v. Butucea; - tatăl lui Şerbu din lubăneşti
, Romanaţi, azi j. Olt) 1 30, 274.
1 37; tatăl lui Toma, menţ. 323; unchiul
- - Drăgaia din Pârscov 1 24.
lui Marco din Necşeşti v. Cocalea; via lui
- Drăgan al lui Voico, sârb din oraşul Argeş 45;
în dealul Ştefăneştilor v. Bud; - vinde ocină - comis {din Stănuleşti) 298; - din Cio
în Cândeşti 1 56; - vinde ocină în Sămara căneşti 3 1 6; din Găujani v. Gioaci;
- -·
294; - vinde ocină în Vultureşti 1 67, 1 89; - jupân, împrumută bani 76; pah., martor
-
vist. 89; - vomic mare (din Runcu, din 1 25; - popă, martor pt. Portişor 1 55 ; -
Pllviceni, rudă cu Matei Basarab, sţ. Elinei, rumâni din: Gârleni, f, lui Baico, fr. cu
350
Pârvul, tatăl lui Danciul 67, Şchei, tatăl lui casă în Berindeşti 1 28; -v indc ocină (în
Voico, bunicul lui Stoica 1 5, Zăvalu 67, Sămara) 284.
Zăvalu, fr. cu Drăghici 67, Zăvalu, tatăl lui Drăguşân � . Drăguşin.
Dan 67; vinde moşie m-rii Bradu 297; v.
- Drăguşin (Drăguşân), ceauş 249; - din Fieni
şi Gioad. 63; pah. mare v. Deleanul; v. şi Deleanul.
-
Drăganul, sat în hotar cu Merişani (j. Argeş) Drljan din Negovani, ocina lui la Brânculeasca
48. 10 bis.
Drăghiceni (Drighiceni), sat (j. Romanaţi, azi Drighiceni v. Drăghiceni.
j. Olt) 1 24. Dristila, sat (j. Mehedinţi), vii la - 233.
Drăghici(-u), armaş 1 66; - ceauş din Uleşti 1 ; Droja, popă din Livezeni 1 70.
- din Cherba 247; - din Lipăreşti 30 1 ; - Drosul, post. din Braloştiţa 2 1 7.
din Săteni 1 2; - din Tismana 2 1 9; -din Drugăneşti, sat, conac la -, loc de emitere a
Vădini, f. lui Barbul 44; - f. Mariei din doc. (j. Sac, azi j. Prahova) 2 1 4.
Româneşti, fr. cu Badea 245; - f. lui Muja Drume din Tătărăi 46.
din Tăteşti, sţ. Neacşei, ginerele lui Ivan pah. Drumul Negrilor, topic la Ghimpaţi (j. Argeş)
din Băjeşti şi al Neagăi, nep. lui Radu 1 6 1 , 1 89; Sării, hotar la Gârleni (j. Dolj)
-
(Cocorăscu) log. mare 60, 64; - log. din 1 45.

Pleşoi 23, 224, 266; - pah. din Bălăceşti Druncilă din Sărata, tatăl lui Neagu! 1 72.
1 34; post. din Pleşoi 26; - portar 209; -
-
Dubre v. Dobre.
roşul din Necşeşti, f. lui Stoica vomic 280; Dubrumir v. Dobromir.
- rumâni din: Gârleni, f. lui Lupul, fr. cu Dubrută v. Dobrotă.
Duca din Vaideel, tatăl lui Stan 95; - (Manole),
Radul, Dumitru, Barbu şi Stan 67, Zăvalu
67, Zăvalu, f. lui Bălan, fr. cu Radul 67, ceauş din Piteşti 3 3 .
Duciumală Pătru, rumân din Zăvalu, tatăl lui
Zăvalu, fr. cu Drăgan 67; - spăt., martor pt.
Stanciu( 67.
Ciumemic 32 bis; - spăt. (din Doiceşti) 64,
Dudescu (Dudiscul) D u m i t ru, vornic mare
I 08, 305; tatăl lui Pătru 285; tatăl lui
- -
(fost), vist. (din Dudeşti), tatăl lui - Radu

Stoica I O bis.
log. şi al Ruxandrei, (socrul lui Gavrilă spăt.)
Drăghie v. Draghie.
1 9, 1 80, 1 82; Radu, log., f. lui - Dumitru,
-
Drăgiulescu v. Dragiului.
vomic mare (fost), fr. cu Ruxandra, (cumnat
Drăgoieşti, sat (j. Argeş) 7 1 ; - j. Gorj (azi
cu Gavrilă spăt.) 24, 64, 1 47, 1 80, 1 83, 279.
dispărut) 252, 259, 273, 277.
Dudiscul v. Dudescul.
Drăgoi(-u), ban din Moşăşti 29 1 ; -:- ceauş din
Dugănescu v. Dogănescu.
Puţuri 23, 26, 1 60; -din Dobreşti, sţ. Duma din Priseacă, fr. cu Crăciun 95.
Eftanei, înfrăţit cu Radu şi Şerbu 1 36; din -
Dumbravă, f. lui Dorotei din Foieşti, tatăl lui
Necşeşti, tatăl lui Neagu 280; - din Negovani Zaharia, Dumitru şi Radu 1 46; rumân din
-
1 9 ; din Ţâţa, tatăl lui Stanciul vătaf, bunic

-
Izvorani 1 22.
Stancăi 272; - (din Vâlcele) 75; - f. lui Dumbrăviţă, sat, j. Teleorman 1 1 9.
Petricescu din Domireşti 270; - ispravnic Duminecă (Duminică), iuz., martor pt. Sămara
din Văleni, scrie răvaş 3 1 5; jude din Ţâţa,
-
294; - popă din Năiani 93.
tatăl lui Stanciu vătaf 1 69, 272; log. din
-
Duminică v. Duminecă.
Fălcoiu v. Fălcoianu; rumâni din: Albuleşti
-
Dumitra (Dimitra), fc. lui Ban iuz., sţ. lui
68, Gârleni, f. lui Stan 67, f. lui Stanciu, fr. Precup bărbier din Bucureşti, nep. lui Vlădilă
cu Chiriţă, Stanciu, Ban şi Pătru 67, Gârleni, iuz. 1 75, 324; fc. lui Iordache vomicul
-
Zăvalu 67; vist. din Domireşti 270; v. şi

-
din Cozleci, sţ. lui Negoiţă clucer, mama lui
Fllcoianu. Iordache, sr. Ilinei 225; - sr. cu Godean,
Drlguş din Brăileşti 1 76; din Brătiani 65; -
- Ştefan, Ion şi Neagu, p. ei la Mâstâneşti 22 1 ;
f. lui Radu cojocar din Bătieşti, fr. cu Ion - sr. cu Manta şi Franţa log. 69; - sţ. lui
şi Vlad 66; martor pt. schimb de loc de
- Mihali 244; sţ. lui Precuo, f. lui Ban, nep.
-
351
lui Vlădilă, vinde vie în dealul Bucureştilor Budişteni 9 7 ; log. v. Boldici; martor pt.
- -
201 bis; - ţigancă, fc. Neacşei 286. datoria de bir de oaie seacă I 98; - mazi l din
'
Dumitraş v. Dumitraşco. Novaci, tatăl lui Radu 245; - megiaş din
Dumitraşco (Dumitraş), ceauş 1 90; - cpt. din Zeletin 246; - megiaş din Zeletin, tatăl lui
Obedin, unchiul lui Sima cămăraş 268; - Cârstea 246; nep. lui Matei, cumpără în
-
cihodar 1 34, I 48; - clucer din Spineni v. Olăneşti, meni. 3 1 8; - p. lui la Mălin v.
Spineanul; - comis 1 39; - din Dornireşti v. Iorga; popă din Câmpina 2 1 4; - popă
-
Buduvaci; - din Radeştiţa 23, 26; - f. (din Craiova) 8 0 ; - portar, martor pt.
jupaniţei Anca (şi a lui Radu clucer) din Urzicuţa 1 2 9 ; post. din Târgovişte,
-
Proroci, fr. cu Papa I 37; - f. Velicăi şi al lui înţelegere în casa lui 36; post., f. lui Ni
-
Radoslav, nep. lui Stoica Colţu din Budişteni cola din Prişneni 77; - roşul din Argeş 45,
97; - iuz. din Racoviţa I 9 1 ; - pah. v. 48, 75; - roşul din Clădeşti v. Geană; -
Ceplean; - post., f. lui Iancu cpt. 220; - roşul, f. lui Nanul din Amărăşti 67; rumâni -
rumân din Bădeni, f. lui Bercilea, fr. cu Petru din: Albuleşti 68, Băj eşti, f. lui Cârsea
3 1 ; sluger, ia în chezăşie ţigănci faţă de
- Capotă, fr. cu Contoş, Neagoe şi Ion 60, 64,
Ghiorma ban mare 94; sluger din Spineni
- Cioroiul 26, Gârleni, f. lui Lupul, fr. cu
v. . S p i n e a n u l ;
- stolnic mare (fost) v. Radul, Drăghici, Barbu şi Stan 67, Izvorani
Filipescu!; - sţ. jupaniţei Caplea 279; v. şi 24 I , Morteni, fr. cu Vlaicu şi Marin 1 6 1 ,
Buduvacă, Ceplean, Filipescu!, Spineanul. 1 89 v. ş i Pungă, Oboga 3 5 , 43, Zăvalul, f.
Dumitreşti, sat (j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea) lui Marin 67, Zăvalul, f. lui Stepan Tocmeală
226. 67; sluger v. Du mitraşco; sluger mare
- -
Dumitros, armaş din Şinteşti 36. v. Filişanul; stolnic din Vârâţi, tatăl lui
-
Dumitru (Dimitrie) al lui Stoia 44; armaş - Stanciul post., fr. cu Stroe şifar, Pătraşco
din Lindiceşti 1 69; cpt., f. lui Iancu cpt.,
- spăt. şi Mitrea post., unchi lui Stroe din
fr. cu Mari ia 28 1 ; - cel Negru, rumân din Tomeni 1 27, 290; şelar din Bătrâni 246;
- -
Lereşti 2 1 1 ; - cumpără ocină în Cepturi 302; tatăl lui Cârstea 246; - ţigan din Stâlpeni v.
- din Argeş, scrie doc. 7 1 ; - din Baba 1 93; Ciocârlan; ţigan, tatăl lui Mirea 50, 52;
- -
- din Băjeşti v. Sindiile; - din Băşineşti uncheaş, martor pt. (Toxobeni) I 1 2 ; -
1 66; - din Bereşti, scrie doc. 1 93; - din uncheaş, tatăl lui Anghel diacon 1 35 ; - vătaf,
Brâncoveni 148; - din Cândeşti, nep. lui înfrăţit cu Dan 1 85; vist. v. Dudescu; -
-
Bolea 1 56; - din Conţeşti v. Pustiul; din - vomic, martor pt. Stănceşti 82; vomic al-
Dragoslavele v. Ion al lui - ; - din Foieşti, doilea din Văleni 3 1 5; - vomic mare (fost)
f. lui Dumbravă, nep. lui Dorotei, fr. cu v. Dudescu; v. şi Boldici, Capră, Ciocârlan,
Zaharia şi Radu! 1 44 ; din Gherghiţa v.
- Dudescu, Edul, Fărămiţă, Filişanul, Gâr
Fărămiţă; din Goleşti 1 03; din Luceşti,
- - notă, Geană, Ioan al lui -, Iorga, Nan,
martor 4 I ; - din Măneşti v. Capră; - din Pungă, Pustiul, Ratea, Sindiile, Ştirvoina.
Peştişani v. Nanul; - din Piteşti, f. lui Ion Dunăre (Dunere), apă, hotar 1 80, 1 82, 239;
(Cortofleş) 3 1 1 ; - din Smedeşti v. Edul; - înecat în - 34.
(din Toxobeşti) v. Ratea; din Ţâţa 63; -
- Dunere v. Dunăre.
din Uieşti, tatăl Tudorei, cumnat cu Stanciu Durdecâine Neagu!, rumân din Bădeni, tatăl
1 39; din Urlaţi v. Gârnotă; - f. lui Calotă
- lui Dragomir şi Bratul, 304.
post. din Boziani 20, 2 1 ; - f. lui -, nep. lui Duşa (Duşii), p. ei în Amărăşti 67.
Duşcă 75; - f, lui - Pustiul 64; - f. lui Duşca, tatăl lui Dumitru, bunicul lui Dumitru
Duşcă, tatăl lui - 75; - f. lui Irimiia şoimar 75.
din Târgovişte 1 1 7, I 23; - f. popii Nanul Duşii v. Duşa.
din Amărăşti 67; - f. lui Păcurarul din Duţa v. Duţă.
Popeşti 95; - f. lui Pătru din Ungurei, fr. cu Duţă (Duţa), f. lui Neagoe, fr. cu Manea din
Lupul şi Chiriac 98; fr. cu Neciul, megiaş
- Dumbrăviţă, fr. lui Zârnă din Dumbrăviţă
din Zeletin 246; - fr. cu Petco Ioan din I I 9; - rumân din Bogăteşti 3 I .
Peştişani v. Ştirvoina; log., martor pt.
- Duţu, rumân din Bogăteşti 3 I .
352
E Enăşescu v. lnăşescu.
Eno v. Jane.
Enuş din Târgu-Jiu 44.
Ecaterina, doamna, sţ. lui Mihnea vv., ctitor la Enuşcul (Ianuşcul) din oraşul de Floci 6, 8,
Piumbuita 50, 52. 234, 235.
Edesc(u), hotar la Clădeşti, (j . Buzău) 72. Epuraş din Găujani, vinde p. lui de vad de
Educa, tatăl lui Stoica din Buzăieşti 99. moară I O bis.
Edul D u m itru din Smedeşti, moşia lui la Epureşti v. Iepureşti.
Smedeşti 72, 1 40. Eremia (Ieremia, Irimia, Irimie, lrimiia), cum
Efrem v. Efrim. pără ocină în Luceşti de la Damian 4 1 ; - eg.
Efrim (Efrem, Ifrim) din Bălteni 1 5 1 ; - din m-ri i Căluiul 26; - p. lui de ocină la
Colţi 1 56; - eg. m-rii Găvane în timpul lui Cârstăneşti 258; popă de la Sf. Petca din
-
Şerban vv. 248; - iuz. de roşii din Măneşti Târgovişte, tatăl lui Pavlache 54, 252; - popă
305; log. din Negoieşti 32; - popă de m-rea
- de la Sf. Vineri 252; popă din Măgărăcea
-
Căluiu 1 7. 80; - rumân din Popeşti, f. lui Trandafir

Eftana din Dobreşti, sţ. lui Drăgoi 1 36. 1 89 bis; - şoimar din Târgovişte, tatăl lui
Eftenie v. Eftimie. Dumitru, unchiul lui Mihai 1 1 7, 1 23, 228,
Eftimie (Eften ie, Ieftimie), alege ocină în 22 9; - ţigan din Stâlpeni 2 1 1 .
Berciugov 249; din Cândeşti, f. lui Manea
- Evstratie v. lstratie.
3; - eg. m-rii Brădet 1 3 6; - eg. m-rii Ezechiil (Zechiil), popă, călugăr la m-rea
Sărindar 70. Radu-Vodă 239.
Elena v. Elina.
Elfoviţ v. Ilfoviţ.
Elhov v. Ilfov. F
Elie v. Ilie.
Elina ( Elena, Ilina), comisoaia, nep. de soră a
lui Pârvul log. din Coteşti 205; - din Farcaş v. Fărcaşa.
Trestiani, fc. lui Dobroescu, sr. cu Stana, Farcaşa v. Fărcaşa.
mama lui Radul, Manea, Calea şi Stana I O Fata Mare, topic în Munţii Siriului (j . Buzău)
bis; - doamna din Mărgineni, (sţ. lui Radu 1 92.
Şerban vv.), mama Elinei postelniceasa, Făcăiani, sat (j . Ialomiţa) 2 1 8.
soacra lui Cantacuzino Constantin post. Fălcoi(-u), sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 23, 26,
mare, vară primară cu Pârvul log. din Coteşti 1 60, 1 65.
205, 3 1 4; - fc. lui Bise din Negoicşti, sţ. lui Fălcoianu D răgoi, log., (f. lui Pătru log.),
Andrei, nora lui Todorachi 32; - fc. lui martor pt. Obârşia 1 48, 1 65; - Pârvul, log.
Iordache vomic din Cozleci, sr. cu Dumitra, martor 1 1 5.
cumnată cu Negoiţă clucer, mătuşa lui Fămeşti v. Fomeşti.
Iordache 225; fc. lui Preda sluger din Greci
- Fărămiţă Dumitru din Gherghiţa 82.
(şi a doamnei Florica, sr. cu Buica, nora lui Fărcaş v. Fircaşa.
Aslan vomic), sţ. lui Petrea clucer 3 1 7; - Fărcaşa (Farcaş, Farcaşa, Fărcaş), sat (j. Olt)
postelniceasa, fc. doamnei Elina din Măr 23, 26, 1 60, 1 65.
gineni, vara Nedelei comisoaia, nep. lui {Fărcăşanu) Radu, cpt. de roşii din Fărcaşa, f.
Pârvul log. din Coteşti, sţ. lui Cantacuzino popii Stoica din Fărcaşa, (cumnat cu Ghinea
Constantin, post. mare 205, 3 1 4; - sţ. lui Brătăşanu şi Pană Filipescu, tatăl lui Barbu,
Stanciu!, vinde ocină în Cegani 1 32, 3 1 0; - Matei şi Parvul log.), boier jurător 23, 26,
ţigancă din Stâlpeni , fc. S lavnei, sr. cu 68, 1 60, 1 65.
Costandin 2 1 1 . Fătul (Fetul), aldămăşar din (Brăneşti), martor
Enache v. Ianachc. pt. Cepturi 302; - aldămăşar din Păcăleşti
Enăşăscu v. !năşescu. 240; din Chiojdeni 230; - din Corşori v.
-
353
Oprea al - ; - din Valea Lupului v. Radu! divan 5, 68, 1 23 , pl ăteşte dăjdiile şi birurile
al - ; - f. lui Vlăşceanu din Costeani, fr. cu pt. j. Buzău 5.
Radu! 263 ; - rnmâni din: Futcştii de Baltă Finta, rumân din Bogăţeşti, fr. cu Bughian, tatăl
1 80, Lereşti, f. lui Puiu, fr. cu Stanciu şi lui Micul 3 1 .
Badea 3 1 ; v. şi Oprea al -, Radu al -. Finţa din Văleni, viile lui la Orate 93.
Fântâna Babii, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 209; - Finţeşti (Finţişti), sat (j. Sac, azi j . Buzău) 46,
Grecilor, topic la Comăţel (j . Dolj) 224; - 93, 1 27.
Catarii, topic la (Rm. Vâlcea) 1 26; . v. şi Finţişti v. Finţeşti.
Fundul -, Poiana -. Fireaţe (Fircgi, Fireţi, Firiaţe), topic la Fieni (j.
Fântânele, sat (j . Sac. azi j. Buzău) 302. Dâmboviţa) 63, 88.
Fera v. Fiera. Firegi v. Fireaţe.
Ferecatul Soare, rumân din Futeştii de Baltă Fireţi v. Fireaţe.
1 80. Firiaţe v. Fireaţe.
Feşan Mihai, spăt., (f. lui Preda Cepleanu Fisenţea, log., cumpără un copil de ţigan 1 54.
vomic), martor 80, 2 1 7. Floarei v. Vâlceaua -.
Fetul v. Fitui. Floci, oraşul de -, oraş (oameni din -) (j.
Fiani v. Fieni. Ialomiţa) 6, 8, 25, 1 80, 1 82, 2 1 8, 234, 235;
Fieani v. Fieni. drumul oraşului de - 1 82.
Fieleşanu v. Filişanu. Flocoş, sat (j. Ilfov) 232.
Fielişanu v. Filişanu. Fior, popă din Uleşti I .
Fieni (Fiani, Fieani, Fiiani), sat (j. Dâmboviţa) Flore v. Florea.
63 , 88, 1 7 1 , 272. Florea (Flore) din Afumaţii Mari 1 66; - din
Fiera (Fera, Hera) din Sămara, f. lui Oprea, fr. Tohani, bunicul lui Crăciun 1 66; - f. lui
cu Pădure, martor 285, 306--3 08, 3 1 1 ; - popă Stanciu! Trâmbă, fr. cu Vişan, vinde p. lui
din Găujani, vinde p. lui de ocină în Găujani de ocină din Ciăcănăi 260; - popă din
1 0 bis; - Stroe (Fierăscu) v. Leurdeanu. Bogheşti, scrie doc. 2 2 7 ; - rumân din
Fiiani v. Fieni. Drăgoieşti, f. lui Lupul 273, 277; - sluga
Fiice din Bădiceşti, martor pt. Fomeşti 1 4 . lui Apostolache comis 230; - vinde ocină în
Filip (Hilip), călăraş v . Neagul a l lui -; - din Drăgoieşti 273, 277.
Baia de Fier, f. lui Stanciu băieş, văr primar (Floricoiul) Preda, sluger din Greci, (ginerele
cu Stan 79; - din Chiceni v. Barbut al lui lui Mihai Viteazu l , sţ. Floricăi), tatăl
-; - din Turcineşti, fr. cu Preda 44; - din jupaniţei Elina 3 1 7.
Luceşti, martor 41 ; - pah. din Dragosloveni Foieşti (de Jos, de Sus), sat (j. Vâlcea) 1 44.
227; - rumân din Izbiceni, f. lui (Diica Fomeşti (Fămeşti), sat (j. Teleorman) 1 4.
Stoica) 222; v . şi Barbu al lui -, Neagul al Fota (Fotea) din Câmpulung, martor pt. Băjeşti
lui -. 288.
Filipescu Dumitraşco, stolnic mare (fost) (f. Fotea v. Fota.
lui Stoica spăt. din Cepturile, nep. Mariei Foti, neg., martor pt. Căluiu 1 7.
din Bucov, tatăl Dumitranei, Evdei, Slamnei Frangulea, (din oraşul de Floci), boier jurător
şi al lui Pană log. de vistierie), martor 5, I O, 234, 235.
140, 239; - Pani, log. din Filipeşti 3 1 , 1 08. Franţa (Franţea, Franţii) din Câmpulung,
Filipeşti, sat (j. Prahova) 5, I 08. boier hotarnic 3 1 ; - fr. cu jupân Ghinea,
Filieşanu v. Filişanu. cumpără ocină în Bucşani 305; - log., sţ.
Fillşanu (Fieleşanu, Fieli şanu, F i l ieşanu) Calei, tatăl lui Preda şi Pătru, fr. cu Manta
Dumitru, sluger mare (fost), (sţ. Mariei, tatăl şi Dumitra 69.
lui Preda post., Matei, Barbu şi Mihai), Franţea v. Franţa.
cumpără ocină în Drăgoieşti 2 1 7, 273, 277, Franţii v. Franţa.
martor pt. Oboga 35, 43, miluit de domn pt. Fratea, f. lui Albul rumân (megiaş) din Gârleni,
slujbă dreaptă şi credincioasă 1 1 8, martor în fr. cu Neacşu!, Marin şi Neagoe I O.
354
Fratoştiţa (Fratoştiţi), sat (j. Dolj) 23, 26, 39, eliberează din rumânie pe Aldea din Ca
2 1 7, 295. varansebiş cu fraţii lui, Radu şi Ţepe 1 47;
Fratoştiţi v. Fratoştiţa. - spăt., (f. lui Mârzea vornic), sţ. Ruxandei,
Frăce v. Frăcea. ginerele lui Dudescu Dumitru vornic mare
Frăcea (Frăce) din Câmpulung, vinde munte (fost), cumnat cu Dudescu Radu log. 1 9 ,
3 1 ; - din Coteneşti, se pârăşte pt. muntele 74, 1 47.
Vâja 85; - din Sibiceu, boier tocmelnic pt. - Movilă (Moghilă) vv. ( 1 6 1 8- 1 620 f. lui
ocină în Dăncişi 246; - rumân din Futeştii Simion vv.) 46, 59, 2 1 5, 304.
de Baltă I 80. Gavriil v. Gavril.
Frăsinelul v. Gura -. Gavrilaş v. Gavril.
Frăsinet, sat (j. Buzău) 237; conacul de la - Găeşti (Găieşti), sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa)
254; - sat (j. Rm. Sărat, azi j. Buzău) 49. 27, 1 02, 1 04, 1 40, 1 6 1 , 1 89.
Frăţilă din Uleşti 1 ; - martor pt. Udreşti 1 70. Găgeni, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 2 1 3.
Frăţileşti, sat (j. Ialomiţa) 46. Găieşti v. Găeşti.
Frăţiman, rumân din Albuleşti 68. Gălăţeanu Costandin, cpt., cumpără în Sămara
Frâncul din Vodiţa de Jos, închină moşie la 284, 285, 3 1 1 .
m-rea Topolniţa 77. Gineşti (de Jos, de Sus), sat (j . Ilfov) 252.
Fulgerul, vinde ocină la Jurebişti 2 1 5. Găujani, sat, j . Prahova, oameni, p. de moşie
Fundene v. Fundeni. 10 bis.
Fundeni (Fundene), sat (j. Ialomiţa) 275; - (j. Găvani, m-re (j. Buzău) 248.
Prahova) 82, 3 1 O. Gârbovi, deal, sat (j. Rm. Sărat, azi j. Buzău)
Fundul Fântânii, topic la Creţuleşti (j. Dâm 226.
boviţa) 1 6 1 , 1 89; - Vet relor, topic la Gârdei, ţigan, tatăl Călinei 38.
Creţuleşti (j. Dâmboviţa) 1 6 1 , 1 89. Gârleni, sat, j. Dolj 1 0, 67, 145.
Furduieşti, sat (j . Ilfov) 1 23; v. şi Stâlpenii -. Gârneni, sat, j. Vlaşca (azi j . Ilfov) 1 9 1 .
Fureşti (Furişti), sat (j. Buzău) 303. Gârnotă D u mitru din Urlaţi, martor pt.
Furişti v. Fureşti. Stănceşti 82.
Futeştii de la Baltă, sat (j. Ialomiţa) 1 80, 1 82. Gâscă, podul lui -, hotar la Gâşteşti (j. Vlaşca,
azi j. Ilfov) 309.
Gâşteşti (Gâştişti), sat (j. Vlaşca, azi Pădureni,
G j. Ilfov) 309.
Gâştişti v. Gâşteşti.
Geană Dumitru, roşu din Clădeşti 72.
Gago (Gagul) din Afumaţii Mari, bunicul lui Gemenile, sat (j . Dâmboviţa) 3 1 .
Cozma 1 66; - din Bojeneşti, p. lui din George din Odobeni, martor 1 72.
Amărăşti 67; - rumân din Futeştii de Ghelasie, eg. m-rii Coziani, martor pt. ocină în
Baltă 1 80. Tifuleşti 86.
Gagul v. Gago. Ghelescu v. Ghiliscu.
Gaia, sat (j. Dolj) 23, 26. Ghemul Oprea din Orleşti, fr. cu Stan vătaf,
Galce, alege ocină în Berciugov 249. martor pt. Măcreşti 1 76.
G anea din Becen, socrul lui Ion şi al lui Ghenea, iuz„ martor pt. ocina de la Olteni 204.
Gligorie 1 97 . Gheo rghe (Gheorghie, Gherghe, Ghierghe,
Ganul, roşul din Porumbreni 1 90. Ghierghi, Ghierghie, Ghiorghie, Ghirghi) al
Gavril (ă, Gavriil, Gavrilaş) din Vale, uncheaş, lui Homocie (din Bădeni), nep. lui Barbu,
martor pt. (Troian) 2 1 6; - pah. din Desa, f. martor 238; - armaş din Blagodeşti, tatăl
lui Radu log. 23, 26; - pah. din Târnava Ancuţei şi Mariei, socrul lui Lăudat comis
39; - popă din Buzău (de la episcopie) 93; şi Culea pah. 1 57 ; - clui:er v. Băleanu; -
- popă (de la Sf. Gheorghe din Bucureşti) cojocar, martor pt. vânzare în Lac 1 68; -
1 1 7, 1 23 ; - spăt. din Poienari 74; - spăt„ cupe\ v. neg.; - diac (din Sibiceu), fr. cu
355
popa Topcea, Zârnă, vinde ocină în Cândeşti Gheorghie v. Gheorghe.
1 56; - diac (diacon) din Câmpulung 56, 74; Gheonna v. Ghiorma.
- din Bădiceşti v. Pitic; - din Becen, fr. cu Ghera, annaş, martor pt. Râioasa 1 4 1 .
Stan şi Măne 1 97 ; - din Câmpina, f. lui Gherasie, călugăr l a m-rea Căluiu 1 7.
Udrişte pah., fr. cu Calotă vătaf, Pătraşco şi Gherasim, eg. m-rii Izvorani 90; martor I 88.
-
Petrican 2 1 4; din Cândeşti, martor 1 56; -

- Ghercea v. Stan al -.
din Hănăşeşti, unchiul lui Sava 280; - din Gherghe v. Gheorghe.
Urecheşti, martor pt. ocină în Ciăcănăi 260; Gherghina, cumpără în Ponişor 1 55; - diacon
- eg. m-rii Argeş 1 82; - f. lui Neagul din din Câmpina, martor 2 1 4; - din Câmpina v.
Negoieşti, fr. cu Necula şi Sofiica comisoaia, Tudor al ; - din Turceni 4; - f. lui Petrică
-
cumnat cu Mihalcea Radu comis mare 1 2 1 ; din Craiova 1 4 1 ; - post„ f. lui Ivăniş din
- f. lui Necula annaş din Smârdăşteţ, fr. cu Negoieşti 1 68; v. şi Tudor al -.
Cioană comis, vinde în Drăgoieşti 84, 259, Gherghiţa (Gherghiţă), oraş (j . Ilfov) 1 0 bis,
273, 277; - f. Mariei Băltăţeanca, vinde 1 9-2 1 , 82, 1 74, 220, 225, 300.
ţigani 3 1 O; - f. Stanei ţiganca, fr. cu Stoica Gherghiţă v. Gherghiţa.
1 40; - fr. cu popa Calciu, martor pt. Gherman, f. lui Borcea, nep. lui Copaciu din
Zăgoneni 2; - fr. cu Stoia, nep. lui Conda Bălteni 1 43.
annaş mare (fost), se judecă în divan cu Sima Ghiciul, rumân din Futeştii de Baltă 1 80.
cămăraşul 268; iuz. din Ungurei, tatăl lui
-
Ghidion, f. lui Voico vist. din Ciorăşti 87.
Dobrin log. 8 1 ; - log. din Târgovişte 1 78, Ghidu (-1), comis, martor pt. Grădiştea 1 08 ;
1 9 1 ; - log., martor pt. Băjeşti 64; - log., - sţ. Radei, ginere lui Ştefan din Domireşti
martor pt. Budişteni v. Albul; - martor pt. 270.
Căluiu 1 7; - meşter, martor pt. Căzăneşti
Ghierghe v. Gheorghe.
1 59; - martor pt. Stolojeni, fr. cu Mihăilă
Ghierghi v. Gheorghe.
2 1 9; - neg. (cupeţ) din Craiova, martor pt.
Ghierghie v. Gheorghe.
Smârdeştiţ 2 1 7; - nep. lui B arbu din Bădeni,
Ghiliscu (Ghelescu) Neagoe, f. lui Bratul din
martor 1 28 ; - nep. lui Neagoe log. din
Muşcel, plăteşte deşugubină 238.
Berindeşti, martor 1 28; - p. lui la Mâstâneşti
Ghimpaţi, sat (j. Dâmboviţa) I 04, 1 6 1 , 1 89.
230; - popă din Argeş (I şi II) 45, 48, 7 1 ,
Ghin v. Ghinea.
75, 76; - popă din Bănceşti 262; popă din
-
Ghinea (Ghin), clucer din B rătăşani v. Bră

Bucureşti 232, 282; - popă din Câmpulung
tăşanu; din Brânceni, martor pt. Necşeşti
56; - popă din Jugureni, f. popii Vlad din
-
Jugureni 1 77 ; - popă (din Târgovişte) v. 280; - din (Turburea), cumpără în Lazuri

236; f. lui Andrei din Comăniţa, martor
Scărlet; - popă, fost clucer la Buzău, vinde
-
vie m-rii Alunişu 262; - popă, p. lui la 276; - f. lui Necola din Cătun, fr. cu Lupul
Zoreşti 87; - post. din Argeş, martor pt. 208; fr. cu Chiriţă, martor 80, 1 88; - fr.
-
Zăgoneni 76; - post. din Negoieşti, f. lui cu Franţa, cumpără în Bucşani 305; iuz.,
-
Neagu! 32; - post., f. lui Aldea post. din martor 204; log. oraşului (Râmnic), scrie
-
Smârdeştiţ 2 1 7 ; - roşu din Stănuleşti v. doc. 83; martor pt. Steanca v. Tiotoki; -
-
Armega; - rumâni din: Prahova, f. lui schiler 320; văr cu Badea şi Costea, vinde
-
Lăudat 1 40, Stâlpeni 2 1 1 , Zăvalu, f. lui moşie la Toxobeşti 1 1 2; v. şi Brătăşanu,

Marin 67; - spăt„ f. lui Mihalcea vomic din Tiotoki.
Patârlage, fr. cu Neagoe pah. şi Moise spăt„ Ghinpescul Radu din Steanca, martor 26 1 .
întărit în Cândeşti 87, 1 56; - unchi lui Sava, Ghioană v. Ghione.
p. lui la Hănăşăşti 2 8; - viile lui la Bădeşti Ghioca (Ghiuca), arbănaş din Poienari, martor
v. Sasul; - vist„ cumpără în Ciumemic 32 27 1 ; - din Căpreni, ocnar, f. lui Zupa, tatăl
bis; - vist. al doilea din Popeşti, ispravnicul lui Pană, martor pt. Căluiu 9, 1 7; - din
scaunului Bucureştilor v. Caridi; v. şi Albul, Turcineşti, tatăl lui Mihai 44.
Armega, Bileanu, Caridi, Pitic, Sasul, Ghione (-a) (Ghioană) Ion, post. din Brânceni,
Scirlet. bunicul lui Nica pah. 1 4, 1 6, 50, 52.
356
Ghiorghie v. Gheorghe. Golescu Cârstian din Oteşani, cumpără în
Ghiorma (Gheorma, Gorma), ban mare v. Foieşti 144.
(Alexeanu); - Isar, neg., martor 54. Goleşti, sat (j. Argeş) 1 03.
Ghiorghiovici Mareş, log. (din Târgovişte) 1 89. Gonţea, vinde ocină în Cândeşti 1 56.
Ghirghi v. Gheorghe. Goran (Gorăn), log. din Olăneşti 1 5, 1 60; -
Ghiuca v. Ghioca. log„ martor pt. Ciumemic 32 bis; - stegar
Ghiurmăscul Necula, cumpără în Brăgăreşti (din Buzău), martor pt. Olteni 204.
20, 2 1 . Gorăn v. Goran.
Gialalăul Radu, post. din Beleţi 3 1 . Gorgan(-ul) din Vulcan 93.
Gilortu din Cătun 2 1 3 . Gorgan(-ul) lui Topur, topic la Berciugov (j.
Gioacă Drăgan din Găujani, p. lui de ocină în I lfov) 249; - Mânzăţelului, hotar al bălţii
Găujani I O bis. Săltava la Futeştii de Baltă (j. Ialomiţa) 1 80,
Gioluml din Prăjani, jurător 3 1 5. 1 82; - Oprului, hotar al bălţii Săltava la
Gioroc, sat (j. Dolj) 1 24. Futeştii de Baltă (j. Ialomiţa) 1 80, 1 82; -
Giura, (log.) din Morunglavi, f. popii Ianache,
Vâlturului, hotar al bălţii Săltava la Futeştii
fr. cu Petraşco 1 25, 1 33, 1 34, 274; - vomic,
de Baltă (j. Ialomiţa) 1 80, 1 82.
tatăl lui Vlad din Bălceşti 1 30.
Gorgă(-i) Ion din Domireşti, martor 270.
Giurca din Bârcă 23, 26; - socrul lui Răduţu)
Gorgănaşi, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 202.
clucer din Medvejdea 22.
Gorgora, topic la Sămara (j. Argeş) 294.
Giurgi v. Giurgiu.
Gorj (Gorjăl, Jiul de Sus), j., (sate, în -) 4, 79,
Giurgiă v. Giurgiu.
1 05, 1 34, 1 54, 2 1 9, 273, 274, 277.
Giurgiu (Giurgi, Giurgiă), ceauş, martor pt.
Gorjăl v. Gorj .
Vodiţa de Jos 77; - din Puturoasa 8 1 ; din-
Gorma v. Ghiorma.
Tismana 2 1 9; f. lui Nicola din Colibaşi
-
Gorun din Corşori, martor 3 1 2.

233; jupân din Odobeni 1 49- 1 5 1 ; - p. lui
-
Gorunul, deal (j. Prahova) 95.

la Budişteni 97.
Goteş, p. lui la (Tifuleşti) 86.
G i u rgiu (Giurgiuvu l, G iurvulea), coşările
Govora, m-re (j. Vâlcea) 96.
turceşti de la - 242; drumul -, hotar la
Gradea din Văleni, boier hotarnic 46; iuz.,
Piscul Scâmpiei 1 85; - topic în muntele -
Siriului 1 92. alege ocină la Futeştii de Baltă 1 80, 1 82.

Giurgiuvul v. Giurgiu. Grama, pitar din Cepturile 78, 1 78, 2 89; -
Giurvulea v. Giurgiu. Radul, rumân din Zăvalul, tatăl lui Udrea şi
Glagova v. Glogova. Neagoe 67.
Gla,·aciog, m-re (j. Vlaşca, azi j. Argeş) 2 1 O. Grăbleşti, sat (j. Argeş) 1 87.
Gligorcea din Stângaci, tatăl lui Călin 4 1 . Grădişte(-a), sat (j . Olt) 8 1 , 1 27; - de Coastă
Gligore v. Grigore. (j. Vlaşca, azi j. Ilfov) I 08, 282, 287.
Gligorie v. Grigore. (Grădişteanul) Bunea (din Grădişte), vist. al
Glodeni, drumul -, hotar la Româneasca (j . doilea I O, boier jurător 239, cumpără în
Prahova) 3 1 O ; - sat (j . Sac, azi j. Dâm Grădiştea de Coastă, Poienari şi Ulmeni 1 3,
boviţa) 225. 1 08, 200, 282, 287, 289, 299, martor pt.
Glogova (Glagova), sat (j. Mehedinţi) 1 68, 273. Glupavi şi m-rea Stelea 1 1 7, 1 23, 293.
Glupavi, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 1 93 , 293. Grăjdana din Cerbureni, sţ. lui Leca spăt. din
Godean (Godeanul) din Năianul 46; - fr. cu Leurdeni, mătuşa lui Pătru sluger şi Gherghe
Ştefan şi Ion din Mâstâneşti 22 1 . clucer, (sr. cu Ivaşco vomic mare (fost) din
Godeanul v. Godean. Băleni), cumnată cu Toma comis, mătuşa lui
Gogeşti (Gugişti), sat (j. Rm. Sărat, azi j. Buzău) Mihai iuz. de roşii din Pă(roaia 59, 1 95.
29, 227. Grămăticul, topic în m-ţii Siriului, la hotarul
Gogocea, schimbă p. lui în Zoreşti 87. cu Transilvania, (j . Buzău) 1 92.
Goia v. Gura -. Greaca, sat (j . Vlaşca, azi j . Ilfov) 70.
357
Greci, sat, dn;mul -, hotar la Jurebişte (j . 223 , 306, 307; - Goii, topic la C liciul (j .
Buzău) 2 1 5 ; sat (j . Romanaţi, azi j . Olt)
- Ilfov) 239; Măicanului, topic l a Sămara (j .
-
3 5 , 43, 3 1 7. Argeş) 294: Motrului, m-rc (hram Prea

-
Greşea, f. popii M itrea din Amărăşti 67. cuvioasa Paraschiva) (j. Gorj) 28; - Rădu
Grigore (Gligore, Gligorie, Grigorie) din ioasei, topic la Sămara (j. Argeş) 294; -
Băbeni 49; - eg. m-rii Radu Vodă (Sf. Sămăriţei, topic la Sămara (i. Argeş) 284,
Troiţă) 1 1 6;- f. lui Scurtu din Domireşti 294.
270; ginerele lui Ganea din Becen, cumnat
- Gurguiaţi, sat (j. Teleorman, corn. Cosmeşti)
.
cu Ion 1 97; log. mare (fost), sţ. Chiranei,

- 1 27.
(socrul) lui Iane vist„ bunicul lui Nica pah. Guţă din Sămara, martor 307.
1 6, 50, 52, 250; - martor pt. Zăgoneni 2; Guţea v. Cârstea al -.
- mitrop. al Ţării Româneşti 59; - pah. din
Săteni, martor 1 2.
Grigorie v. Grigore. H
Grohan v. Gruhan.
Groşanul Panait, roşu din Stănuleşti 255-257,
297, 298. Hadâr (Hodâr), p. lui la Vlădeni 234, 235.
Groşani, crâng 2 1 9. Haiducul Radul din Beleţi, hotarnic 3 1 .
Groşăt, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 203. Hamza (Amza, Hamzucul), annaş, înfrăţit cu
Groşi, sat (j . Argeş) 62. Jano şi Damaschin vomic 232; din Padc,
-
Groz v. Groza. boier jurător 23, 26; - f. lui Colţea vătaf din
Groza (Groz, Grozea) din Orbii, tatăl lui Lupul Căzăneşti, fr. cu Vasile, Albaş şi Radu) 3 1 O;
44; - p. lui în Cucuteni 2 1 5; - p. lui în -f. lui Stanciu post. din Dâlga, fr. cu Mihart,
Grozeşti 209. Mitrea şi Barbu! 1 63 ; iuz. (din Glogova),
-
Grozav din Costiani 263 . manor în Lac 1 68; (Hamzucul) post. din
-
Grozava, fc. lui Albul din Glupavi, sr. cu Bâra Sineşti 208; - rumâni din: Gârleni, f. lui
şi Dan 1 93 . Dragomir 67, Zăvalul, f. lui Drăgan, fr. cu
Grozăşti v . Grozeşti. Dan şi Ion 67.
Grozea v. Groza. Hamzucul v. Hamza.
Grozeşti (Grozăşti, Grozi şti), sat (greşit: Harbuzea din Domireşti, tatăl lui Ion 270.
Grozăveşti) (j . Sac, azi dispărut) 209, 225. Hazacul, popă din Muşcel 78.
Grozişti v. Grozeşti. Hănăsăşti (Hănisăşti), sat, j. Dolj 28.
Gruhan (Grohan), cumnat cu Miloş log. din Hănisăşti v. Hănăsăşti.
Căzăneşti, martor 1 59, 1 68. Hârboru, sat (j. Ialomiţa) 46.
Grui v. Gruiu. Hârs, ţigan al m-rii Gruiu, tatăl Radei ţiganca
Gruişor, topic la Căprior (j. Dâmboviţa) 1 40. 42.
Gruiu (Grui), m-re (j . I lfov) 42; - hotar la Hârsova, sat (j. Dolj) 253.
Mâstâneşti (j. Sac, azi j . Prahova) 3 0 1 ; - Hilip V . Filip.
Predel, topic la Corşori (j. Muşcel, azi j . Hodâr v. Hadâr.
Argeş) 3 1 2; - Ursului, topic la Câmpulung Holma v. Teiul - .
(j . Muşcel, azi j. Argeş) 3 1 ; v. şi Valea -, Homocie v. Gheorghe al lui -.

Vârful -. Hordezba Neacşa, mama lui Neanciul şi a lui
Grumazul Brânzişului, topic la Futeştii de Vetrea 297.
Baltă (j . Ialomiţa) 1 80, 1 82. Hotărani, m-re (j. Romanaţi, azi j. Olt) I 09.
Gudea, fr. cu Ursul, martor pt. Poduri I O I . Hramele v. Hranita.
Gugişti v. Gogeşti. Hranete v. Hranita.
Gui, popă din Domireşti, tatăl lui Stancu 270. Hranita (Hramete, Hranete, Hranite), boier
Gulie Pătru din Cioroi, tatăl lui Stoica 26. hotarnic pt. moşia m-rii Vaideei 1 8; - judeţ
Gura Frăsinelului, topic la Sămara (j . Argeş) (fost) din oraşul de Floci 6, 8, 234, 235; -
358
post. din Blagodeşti v. B l agodescul; - lanachi v. lanache.
sălciile lui -, hotar la Căprior 140; - văr cu Ianciul v. Iarciul.
Ancuţa şi Maria, fiicele lui Gherghe annaş Iancu! (Iiancul), cpt„ tatăl lui Dumitraşco
1 57; v. şi Blagodescul. (Dumitru) post. (cpt.) şi al Mariei 220,
Hranite v. Hranita. 28 I ; - f. lui Oancea log„ scrie doc. 8 I ; -
Hristofor, eg. m-rii Stelea 25. iuz„ martor pt. Vodiţa de Jos 77; - post.
Hristu Lambru, martor pt. Gârbovi 226. d i n Adămeşti, martor 200; - tatăl lui
Hriza v. Hrizea. Stanciu 14.
Hrizan din Drăgoeşti, sţ. Negoiţei, ginerele lui Iane (Eno, Ianiu, Ianiul, fana, lanu), cpt„
Dragomir Ciorescu din Săcşori, vinde în cumpără în dealul Domireştilor 270; -
Găneştii de Sus 252. cumpără în Mierlarii de Jos 9 I ; - diacon,
Hrizea (Hriza), clucer, fr. cu Moise 7; - log. martor pt. vânzare de ţigancă 208; - din
mare (din Bălteni), cumpără roate de moară Pătârlage, f. lui lovul, fr. cu Stan, Lera şi
pe apa Prahovei 2 I 5 bis; - vomic mare (fost) Dănilă I 56; - din Poiani, boier hotarnic 46;
(din Bălteni) (sţ. Gherghinei, tatăl lui Udrea - f. lui Albul log., din Lăngeşti 69, 283,
comis şi al Alexandrei), greşit în locul lui 288; - f. lui Preda post. din Lereşti, fr. cu
Drăguşin pah. mare 3 I , fost stăpân în Tudoran, Vintilă, Pătru, Lăudat şi Oancea
Dăncuşi 246; - scrie pt. Urdeşti I 70. 56, 2 I I ; - hagiu, martor 286; - înfrăţit cu
Huieşti v. Uieşti. Hamza annaş şi Damaschin vomic 232; -
Hurez v. Hu rezi. log. din Mărăcineni, martor I 76; - log. din
Hu rezi (Hurez), sat, j. Jiu (azi j. Gorj) 1 5 5; - Odobeni 3 7, I 72; - neg. din Ghergheşti 20,
sat (j. Ialomiţa) 1 80, 1 82. 2 1 , 220; - neg. (cupe\) din Târgovişte I I 7,
Huria (Huriia), sat (j. Olt) 1 27.
I 2 3 ; - neg. (iatros), vinde în Vultureşti I 6 I ,
Huriia v. Huria.
I 89; - pah., tatăl lui Tudoran din Aninoasa
Husain, ţigan turcit, surlar, f. lui Carali, nep.
69; - post. din Câmpulung, sţ. Mariei 286;
lui Cacemac lbraim 34.
- post. din Pleşoi, sţ. Vlădaiei, tatăl lui
Husul, ţigan turcit, surlar, fr. cu Cacemac lbraim
Dragomir şi Stanciu I 88, 266; - rumân din
şi cu Carali, unchiul lui Husain 34.
Bănciuleşti, f. lui Stoica I 89 bis; - sluger
I 73; - vist., f. lui Ghionea post., (ginerele
lui Gligorie log. mare (fost)), tatăl lui Nica
I pah. I 6; - vist„ vinde roate de moară pe apa
Prahovei 2 I 5 bis; - Dragotl (din Toxobeşti),
martor I 1 2.
Iacov, diacon, scrie doc. 286; - f. lui Rog din
Ianiu v. Iane.
Tătărani 1 97; - rumân din Gârleni 67.
Ianiul v. Iane.
Iadul, iuz. din Craiova, boier jurător 224.
lano v. Iane.
Ialomiţa, apă (hotar, mori, sate pe -) 1 1 6, 1 40,
Ianolie (lanolii, lanulea), martor I 98.
1 80, 1 82, 272; - j. (sate în -) 6, 8, 46, 50,
52, 73, 1 32, 1 42, 1 57, 1 75, 1 82, 3 1 0. !analii v . Ianolie.
Iamnic, sat al m-rii Jitianu schimbat cu satul lanu v. Iane.
Degeraţi (j. Dolj) 253. Ianuka v. Ianolie.
Ianache (Enache, Ianachi) din Piteşti, martor lanuşcul v. Enuşcul.
pt. Sămara 294; - popă din Morânglavi, Iarciul (Ianciul), ţigan, tatăl lui Radu 274; -
tatăl lui Pătraşco log. şi Giura, ginerele vătaf din Conteşti, boier hotarnic I 73.
lui Buica I 25, I 30, I 3 I , I 3 3 , 1 34, 274; - Iarghio\'iţa, sat (j. Mehedinţi) 22.
post. din B erileşti, cumnat cu Apostolache Iaşi, oraş în Moldova 80; - sat (j. Vlaşca, azi
comis I 69, I 73, 209; - tatăl lui Lascăr, dispărut) I 25.
Vasile şi Costanda, văr cu Andonie şi lazlr, sat (j. Gorj) 208.
Iorga, unchiul lui Costandin Andonovici Iaz, topic, hotar pt. muntele Vâja (j. Argeş) 85.
şi al lui Sava 234, 2 3 5 . Ibineşti (lubăneşti), sat (j. Olt) 1 37, 276.
359
lbobăneasa, \igam:ă, mama Ancăi ţiganca (din Nedelea, Mihăilă, Marin şi Micul, martor în
Birci) 36. Groşi 62; - din Cucuruz, boier jurător 1 85;
Ibraim v. Cacemac. - din Domireşti v. Gorgăi; - din Măcreştii
Ieftimie v. Eftimie. Mari, martor 1 76; - din Oreşti, fr. cu Mircea
Iepure v. Steiu. comis şi cu Armencea post. 32 bis; - din
Iepureştilor, hotar -, topic la Glupavi (j. Vlaşca, Poienărei, martor pt. Cârstineşti 65; - din
azi dispărut) 293. Runcu v. Cârstocescu ; - din Sămara, f. lui
Ieremia v. Eremia. Răducel 2 84, 294, 306-308; - din Sămara
Ifrim v. Efrim. v. Şerban; - din Sohodol, martor 2 1 9; -
Ignat din Ţâţa, martor 88; - tatăl lui Mol- din Turcineşti 44; - din Tutana, martor pt.
doveanul Vasile din Modruzeu 227. Vâlcele 75; - eg. m-rii Căluiul 1 7, 23, 26,
lgnatie, ep. Râmnicului 1 1 0. 1 33; - f. lui Dragotă ţigan din Bârseşti, fr.
liancul v. Iancul. cu Mihai 9; - f. lui Harbuzea din Domireşti
Ilfov (Elhov), j. (sate în -) 1 6, 24, SO, 52, 1 1 6, 270; - f. lui Neia din Seaca, fr. cu Radu şi
1 23, 1 40, 1 90, 2 1 2. Toma 80; - f. lui Tatul Turtoiul din Găujani,
Ilfovăţ (Elfoviţ), apă 309. fr. cu Mihai 1 O bis; - f. lui Vladul ban din
Iliaş vv. v. Alexandru. Băbeni, vinde ţigan 274; - f. popii Muşat,
fr. cu Neacşul 1 7 1 ; - fr. cu D u m i tru
Ilie (Elie) cel bătrân din Dragosloveni, bunicul
lui Elie 2 2 7 ; - din Poiana, martor pt. Ştirvoinea v. Petco; - fr. cu Godean, Ştefan,
Negoieşti 32; - f. lui Liica din Ghergheşti (Neagu şi Dumitra) din Mâstâneşri 22 1 ; -
fr. cu Mihăilă din Budeşteni, martor 97; -
20, 2 1 ; - nep. lui - cel bătrân din Dragos
ginerele lui Ganea din Becen, cumnat cu
loveni 227; - vomic din Corneşti, martor 2 8 1 .
Gligorie 1 97; - grămătic, se judecă cu Stepan
Iliescu Pătru, martor pt. Pătârlage 1 2 1 .
din Oieşti 3 1 9 ; - împrumută bani de la
Ilina v. Elina.
Pătraşco din Morânglavi 1 25 ; - log. din
lnăşescul (Enăşescul) Coman din Dragoslavele,
Băbeni 1 34; - log. din Corşori, înfrăţit cu
fr. cu Micul 3 1 . 85.
Pătru 65; - log. scrie doc. 76; - megiaş v.
Ioachim, rumân din Izvorani 24 1 .
rumân; - martor din Budişteni v. Sima; -
Ioan v. Ion.
martor pt. Stănceşti v. Ţacal; - mazil din
Ioana (Iona, Ionea), fc. lui Pârlea din lzvorani,
Uleşti I ; - mătăsar din Brăneşti, aldămăşar
mama Ştefanei şi Nedelei 254; - fc. Rusei
pt. Cepturi 302; - năstavnicul m-rii Jitianu
din Fundeni, soacra lui Neagu! din Brăneşti
253; - neg. 201 bis; - p. lui la Răduceşti
275; - jupâneasă, (sţ. lui Caridi Gheorghe
49; - p. lui în Trestianii de Jos I O bis; -
vist.), p. ei la Gorgănaşi 202; - sţ. lui Udrea post. din Brânceni v. Ghionea; - rumâni din:
post. din Cosoba, cumnată cu Radu post., Albuleşti 68, Băjeşti, f. lui Cârstea Capotă,
vinde ocină în Cosoba 228, 229. fr. cu Dumitru, Condoş şi Neagoe 60, 64,
I o a n i c h i e (lonechie, !onichie), eg. m-rii Gârleni, f. lui Ivan, nep. lui Costandin 1 0,
Stelea din Târgovişte 1 1 7, 1 23 ; - eg. m -rii 67, 1 45, Saca, f. lui Botea, fr. cu Muşat,
Tutana 45, 48, 7 5 ; - patri arh al Ale nep. lui Ion, fugit în satul Î ndreşăşti 1 40,
xandriei 1 80, 1 82 . Zăvalu 67; - tatăl lui Damian v. Telica lui
Ion (Ioan, Ionică) a l lui Dumitru din Dra -; - tatăl lui Lupul din Jugureni v. Bâca; -
goslavele 85; - al Tomei din Băjăşti, martor ţigan din Smârdeşti, tatăl lui Lupul 2 1 7; -
288; - cpt., martor 47, 5 1 , 1 9 1 , 232; - din topic la Glupavi v. Valea lui -; - vătaf din
Bădeni v. Bădescul; - din Bădeşti, martor Poienărei, cumpără în Cârstineşti 2 5 8; -
pt. Vâlcele 75; - din Bătieşti, f. lui Radu vătaf, cumpără loc în Gruiul Predei 3 1 2; -
cojocar, fr. cu Drăguş şi Vlad, martor 66; - vinde oci n ă în Româneasca 3 1 O; v. şi
din Bătieşti, sţ. Neagăi Oloaga v. Burţoiul; Bădescul, Bâca, Burţoiul, Cârstocescul,
- din Becen v. Lupoisc; - din Câineni, Ghionea, Gorgăi, Lupoisc, Mirlin, Petco,
martor v. Mirlăn; - din Cândeşti, f. lui Sima, Şerban, Telica lui -, Ţacal, Valea
Chiţul, martor 3; - din Cocul, tatăl lui lui -.
360
Iona cel mic, rumân din Popeşti 1 89 bis. Isac, iuz. din Buzău 90, 204; leg., nep. lui-
lonaşco, aldămăşar din Potoceni 72; - comis Calotă ban, scrie doc. 224.
din Săcuieni, boier jurător 1 1 6; - din Novaci, Isar cel bătrân, negustor din Câmpulung, fr. cu
vinde în Grădişte I 08; - fr. cu Milea v. Milea 74 ; - f. lui Totescul Dan din Câm
Şchiopul; post. din Cătun, f. lui Miroslav
- pulung 205 , 3 1 4; -martor pt. prăvălie in
log. I O bis; - stegar, martor pt. Olteni 204; Bucureşti 54; neg. din Craiova, martor 1 88;
-
v. şi Şchiopul. - neg. v. Ghiorma; v. şi Ghiorma.

Iona v. Ioana. Iscrul din Craiova, boier jurător 224.
Ionea v. Ioana. Ispas din Trestiani, m iirtor 29 1 ; din Turburea
-
Ionechie v. Ioanichie. 1 1 1 , 236; p. lui din Mierlarii de Jos 9 1 .

-
Ionică v. Ion. Istratie (Evstratie, lvtratie), popă de la m-rea

Ionichie v. Ioanichie. Căluiul 1 7; - rumân din Izbiceni 222; vist. -
loniţi, f. lui Anton şi al Nastasiei, nep. Băluţei v. (Leurdeanul); v. şi (Leurdeanul).

şi al lui Cernea din Frăsinet, fr. cu Cernea şi Itovoe (Stovoe) din Popânzăleşti, boier jurător
Liana 49; - martor pt. ocină in Luceşti 4 1 . 23, 26.
lonoteşti, sat (j . Sac, azi dispărut) 247. lubăneşti v. lbăneşti.
Iordache (lordachi, lurdache), cumpără în Iubitul Dragomir din Orleşti, tatăl lui Neagu!,
Zăgoneni, fr. cu Voico, Tudor şi Ivan 2; -
martor pt. Măcreşti 1 76.
din Ionoteşti 247; f. lui Negoiţă clucer şi al Juca, cpt. din Cotroceni, martor 201 bis.
Dumitrei, nep. lui - vornicul din Cozleci luga din Cârstăneşti, văr cu Barbu! 258; din -
225; - post., f. lui Trufanda vist. v. (Pârşco Corşori, martor 3 1 2; - din Goleşti, martor
veanu); vornic din Cozleci, tatăl Dumitrei
-
1 03 .
lurdache v. Iordache.
şi al Ilinei, bunicul lui -, socrul lui Negoiţă
lurga v. Iorga.
clucer 1 1 6, 1 69, 1 74, 209, 225, 247, 28 1 ; v.
Ivan al popii Micul din Bereşti, martor pt.
şi (Pârşcoveanu).
Merişani 45; clucer v. Boteanu!;
- -din
lordachi v. Iordache.
Brăgiireşti, tatăl Bisei, socrul lui Radu! al
Iordan din Turburea, fr. cu Stan vătaf 1 1 1 .
lui Mareş 1 78; - din casa pah., martor pt.
lordicheanu (Sf. Uspenie), m-re (j . Sac,0azi j.
ocină în Domireşti 270; - din Câmpina v.
Prahova) 209, 225, 247.
Buteligă ; din Corşori, delniţa lui în
-
Iorga ( lurga, Ghiorga), ginerele Chiranei

Trestiani 65; - din Piteşti v. Cortofleş; -
căpităniţa şi al lui Ursu cpt., cumnat cu

din Pleşoi, boier jurător 1 30 - din Sibieşti,
Panaite 255; - post. v. Ţangoniscul; - sţ. martor 270 bis; - f. Mariei, fr. cu Dragomir,
Muşei, tatăl lui Sava, fr. cu Chirana logo Mihne şi Preda 1 28 ; - f. lui Oprea din
feteasa şi cu Andonie, văr cu lanache 25, Budişteni, fr. cu Stan 97; fr. cu Iordache,
-
234, 235, 250; - Dumitru din Nucet, p. lui Voico şi Tudor, martor pt. Zăgoneni 2; -
la Mălin 55; v. şi Ţangoniscul .. iuz. din Bucşăneşti, martor 7 1 ; log. din

-
losia v. Iosif. Huriia 1 27; - log. din Piteşti, scrie doc. 2 1 1 ;

Iosie v. Iosif. - log. din Ţâţa, martor 88; - martor in
Iosif (I osia, Iosie) din Vultureşti 1 6 1 ; - eg. m-rii Steanca şi in Brară 26 1 ; megiaş v. rumân;
-
S f. Sava din Bucureşti 1 75; - vinde moşie - pah. din Băjeşti, sţ. Neagăi, f. lui Dragomir
in Vultureşti 1 89. pitar mare (fost), tatăl Neacşei, socrul lui
lovul v. Ivul. Drăghici, cumnat cu Cocorăscu Radu log.
Irimia v. Eremia. mare 60, 64 ; - pitar din Văcăreşti 140; -
Irimie v. Eremia. rumâni (megiaşi) din: Futeştii de Baltă (I,

Irimiia v. Eremia. II, III) 1 80, Gârleni, 67, Gârleni f. lui
Irina, fc. Bunii lui Bărac, sr. cu Stoica, vinde Costandin, fr. cu Stoica, Neagu. Pahomi e
moşie in Costiiani 263; mătuşa lui Neagu,
- şi Sima, tatăl l u i Ion I O , 1 45, Gârleni, f. lui
vinde în Olteni 204. Necola, fr. cu Tudosie, Maxin şi Dabul I O,
36 1
Stâlpeni 2 1 1 , Zăblăiani, f. lui Barbu! cel Jireziei v. Vârful -.
mi::, fr. cu Bratul 1 1 6, Zăvatu 67, Zăvatu, Jitea din Căneşti, martor 295; - din Drăghiceni,
f. lui Cârstea, 67, Zăvatu, f. lui Stănimir megiaş luat pe răvaş domnesc 1 24.
67, Zăvatu, f. lui Stoiciu 67, Zăvalu, f. lui Jitian, popă v. Biltenii popii -; - sţ. Mariei,
Toader, fr. cu Stoian, Petco, Neagoe, tatăl Voicăi, socrul lui Stan chivărar 1 26.
Nedelco şi Bâra 67; - scrie zapis 258; - Jitianul (Jitiianu), m-re (j. Dolj) 1 4 1 , 224, 253.
uncheaşul v. Balacăi; - vătaf din Pârscov Jitiianu v. Jitianul.
40, 89; v. şi Balacăi, Boteanu!, Buteligi, Jiu, apă (podul de peste - ) 4, 67, 1 46, 253; -
Cortofleş. de Jos, j. v. Dolj; - de Sus, j. v. Gorj.
h'anico, f. lui Stoica, nep. lui Brânză Veche, p.
Jugur, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 3 1 , 74, 2 1 1 ,
lui de ocină în Trestiani I O bis.
288.
Ivaşco, clucer v. Cepariul; - f. Cârstei din
Jugureni (Jigoreni, Jurureni), deal (j . Sac, azi
Căneşti, martor 295; - judet din Târgovişte
j. Prahova) 225 ; - sat, (j. Sac, azi j. Prahova)
1 40; - post„ martor 80; - roşul, p. lui din
1 66, 1 77, 2 1 3.
Amărăşti 67; - sluga cpt. Tanasie, martor
pt. Fieni 272; - vomic mare din Băleni v. Jumira Radul din Suslăneşti, boier hotarnic
Băleanul; - vomic din Răteşti v. Ritescu; 31.
v. şi Bileanu, Cepariul, Ritescu. Jupan, armaş din Căpreni, martor 208; - rumân
ll'iniş din Negoieşti, tatăl lui Gherghina post. din Bădeni, f. lui Cocârţă Lepădat, fr. cu
1 68; - din Prişneni, tatăl lui Dragomir şi Vişan şi Dragomir 3 1 .
Pătru 233; - vomic, fr. cu Şărbu şi Lăudat Jurebişte v. Jurubeşti.
din Răsimnici 46. Jurubeşti (Jurebişte), sat (j. Buzău) 2 1 5.
lvtratie v. Istratie. Jurureni v. Jugureni.
ll'ul (Iovul), portar din Bărbăteşti, martor în
Măneşti 1 2 ; - tatăl lui Stan, Jane, Lera şi
Dănilă din Pătârlage 1 56. L
lzbiceni, sat, j. Romanati (azi j. Olt) 1 27, 222.
lzl'erna, sat (j. Gorj) 2 1 9.
Izvorani, m-re (j. Buzău) 90; - sat (j. Buzău)
Lac(·ul), sat (j . Mehedinti) 1 68; - Boului, hotar
254; - sat (j. Muscel, azi j. Argeş) 33, 24 1 ,
la Paraipani (j . Vlaşca, azi Arsache, j .
283; v. Valea -.
Giurgiu) 242; - c u Cârligele, hotar l a
Moceşti (j. Buzău) 1 40, 2 1 5 ; - Corbului,
topic la Prişneni (j . Mehedinţi) 2 3 3 ; -
î Tincii, topic la Vultureşti (j. Muşcel, azi j .
Argeş) 1 6 1 , 1 89.
Lacra Perştelui, topic la Suliman (j . Ialo
Î ndreşăşti, sat, j . Ialomiţa 1 40. mita) 1 .
Lambru v. Hristu.
Langa din Fundeni , nep. lui Stoica Bulat din
Şupăreşti 82, 3 1 O.
J Lascir, f. lui Ianachi, fr. cu Vasile şi Costanda,
stăpân în Vlădeni 235.
Jigoreni v. Jugureni. Laţco (Laţico) din Ciuceni, boier hotarnic pt.
Jipa, popă din Vemeşti, martor 1 98 ; - post. Afumaţii Mari 1 66 ; - f. lui Toma din
din Vemeşti, ginerele lui Nan din Maxin, Peştişani 2 1 9; - martor pt. vânzare în Lac
roşu din j . Buzău 87, 90, 1 98, 1 99, 254, 1 68; - rumâni din: Cioroi, tatăl lui Stoica al
262; - vom i c din Răteşti, j . Buzău, martor lui Pătru 26, Cioroi, vărul lui Stoica 26.
pt. Băjăşti 2 8 8 ; - vornic, pârcălab de Laţico v. Laţco.
Buzău 90. Laz, sat (j. Vâlcea, azi satul lgoiu) 1 87 .
362
Lazăr din Ludăneşti 27 ! ; - din Stoieneşti, boier Leontie, călugăr la m-rea Căluiu 1 7; - eg.
hotarnic 3 1 ; - f. lui Nedelco, martor pt. (arhimandrit, năst.lvnic, popă) al m-rii Argeş
Domireşti 270; - martor pt. Seaca 80; - 45, 48, 1 3 6, I 80, 1 82, 279, 283; - eg. al
nucul lui la Foleştii de Jos 1 44; - rumâni m ·rii Dediu, nep. lui Stanciu 226.
din: Lereşti, f. lui Oancea 2 1 1 , Lereşti, tatăl Leoteşti, sat (j. Sac, azi dispărut) 227.
lui V Iadul şi Stanciu 3 1 , 2 1 1 , Zăvalu 67. Lepădat (Lăpădat), cpt. 201 bis; - din Arcani
Lazuri, sat (j . Dâmboviţa) 236. 2 1 9; ·- din Bădeni 85; - din Buzău 1 5 1 ;
Ucusteni, sat (j. Dolj) 67, 1 24. - din Sebieşti. m artor 2 7 0 bis; - din
Lăgişte v. Lăngeşti. Urecheşti 260; - log. (cel bătrân), scrie doc.
Lingeşti (Lăgişte, Lângeşti, Lenceşti), sat (j. 1 9, 1 65, 1 76, 2 1 5 bis, 273, 283, carte scrisă
Muşcel, azi j. Argeş) 69, 1 03 , 283, 288. cu învăţătura lui 2 1 5; - popă, martor pt.
Lăpădat v. Lepădat. Sărăteni 29 1 ; - popă din Bucşani, martor
Lăudat, comis din Bircii, boier martor 69; - pt. Dumbrăvita 1 1 9; - rumâni din: Bădeni v.
comis din Vlădeni, boier hotarnic 3 1 ; - Cocârţă, Gârleni, f. lui Baico 67, Lereşti, f.
comis, sţ. Ancuţei, ginerele lui Gherghie lui Stoica, fr. cu Oancea 2 1 1 , Prahova, tatăl
armaş, cumnat Mariei şi lui Culea pah. 1 57; lui Ghierghi 1 40; v. şi Cocârţă.
- dascăl din Băltieşti, martor 66; - din Lepădata, ţigancă din Stâlpeni 2 1 1 .
Brătiani, feciorii lui 1 3 6; - din Oteşan, Lera (Lira) din Brănişti, martor pt. Sperlea 278;
martor 1 44; - din Răsimnici, fr. cu Şărbu şi - din Pătârlage, f. lui !ovul, fr. cu Stan, Jane
lvăniş vornic, vinde p. lui de ocină din şi Dănilă 1 56.
Lereşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 3 1 . 2 1 1 ,
Vălenii de Sus 46; - f. lui Preda post. din
288.
Lereşti, fr. cu Jane, Oancea, Pătru, Tudoran
Letca (Letcă), sat (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 27 1 .
şi Vintilă 56, 2 1 1 ; - log., sţ. Mariei, cumpără
Letcă v. Letca
în Româneşti 245; - popă din Pârscov 40,
(Leurdeanu) E\'stratie (lstratie), vist., cumpără
44, 89.
roate de moară în Scurteşti 3 1 3 , hiclean faţă
Lângeşti v . Lăngeşti.
de domn 1 1 8 ; - Stroe (Fiera), vist. mare
Leanca, mama Stanei din Cătun, sţ. lui Staico
1 5 8, 1 7 9, 1 8 1 , cumpără în Groşăt 203 ,
din Cătun 1 40. cumpără în Ştefăneşti I 02, ginerele Stanei
Leaotă, hotar, topic la muntele Vâja (j . Muşcel, spătăreasa 24 1 , ispravnic de doc. 58, 60,
azi j. Argeş) 3 1 , 85. împrumută bani 27, martor în divan 5, 8,
Leca (Leche, Liica) din Băneşti, boier jurător 10, 1 0 bis, l i , 1 9, 25-27, 3 1 , 43, 46, 58-
2 1 1 ; - din Beri Ieşti v. Meiută; - din Iaşi, 60, 67, 68, 85, 1 06, 1 1 0, 1 1 6, 1 1 8, 1 1 9,
. martor pt. Ion 1 25 ; - din Lăcusteni, megiaş 1 23, 1 27, 1 29, 1 40, 1 46, 1 56, 1 5 8, 1 66, 1 76,
luat pe răvaş 1 24; - din Râca 1 27, 290; - 1 79, 1 8 1 , 1 82, 1 89, 205, 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5, 2 1 9,
log., scrie doc. 97; - pitar al doilea din 222, 253 , 273, 274, 277, 3 1 0, 3 1 3, 3 1 4, 3 1 7,
Vizureştl 1 73 ; - pitar, martor la o înfrăţire întărit de domn la Izvorani 24 1 .
232; - rumâni din: Futeştii de Baltă 1 80, Liana, fc. lui Anton şi a Nastasiei, sr. cu Cernea
Izbiceni, f. lui Braico 222; - spăt., sţ. şi Ioniţă, nep. Băluţei şi a lui Cernea din
Grăjdanei, unchi lui Mihai iuz. de roşii din Frăsinet, vinde în Răduceşti 49.
Pătroaia, fr. cu Toma comis, tăiat de Radu Liica v. Leca.
vv. 59; - tatăl lui Ilie din Ghergheşti 20, 2 1 ; Lindiceşti, sat (j . Ialomiţa) 1 69, 1 77.
v. şi Meiută. Lipăreşti (Lipereşti), sat, j. Ialomiţa 1 42, 1 73,
Leche v. Leca. 301 .
Lefter, abagiul din Bucureşti, martor 54; - jupan Lipereşti v. Lipăreşti.
(neg.) din fvlărăcineni, din Odobeni 1 72, 1 76. Lipia, sat (j. Argeş) 1 56.
Lenceşti v. Lăngeşti. Lira v. Lera.
Leon vv., (Tomşa, 1 629- 1 632), f. lui Ştefan vv. Livera din Furduieşti, sţ. lui 3ava log. 1 1 7, 1 23 .
1 76, 242. Livizeni, sat (j . Dâmboviţa) 1 70.
363
Loiz (Loizoe, Loizu) Pană, clucer 232, 252, fr. cu Zaharia 67, Zăvalu, tatăl lui Ursu 67;
268. -tatăl lui Neagu! din Sibiceu 1 56; tatăl -
Loizoe v. Loiz. lui Nedelco din Cândeşti 1 56; tatăl lui-
Loizu v. Loiz. Stanciu din Popeşti 1 1 3 ; ţigan din Smâr

-
Loloeşti (-lor), deal Q. Sac, azi j. Buzău) 1 40. deşti, f. lui Ion 2 1 7; - ţigan întărit lui
Lorinţ, f. Curalii din Plăşcoi, martor 1 72. Filişanu Dumitru în urma unui schimb cu
Lozan, unchiul (bunicul) lui Tihul din Obârşie Chirca Rudeanu 277; unchiul ('?) lui
-
1 65. Dămian 4 1 ; v. şi Buliga, Mutul, Vălean.

-
Luca din Tutana, martor pt. Vâlcele 75; - eg. Luţe v. Luţea.
(popă) m-rii Snagov 3 8 , 2 8 1 ; mi trop.,
- Luţea (Luţe), nep. lui Calotă post. din Boziani
(arhimitropolit) al Ţ. Rom. 59; popă din
- 20, 2 1 .
Câineni, martor 1 87. Luţele, munte G . Argeş) 3 1 .
Luceşti, sat Q . Mehedinţi) 4 1 .
Ludineşti, sat Q . Teleorman) 27 1 .
Lunea, rumân din Lereşti, f. lui Stoica, fr. cu M
Lupul 2 1 1 .
Lungoci, ţigan, locul lui în Bucureşti 1 40.
Lungul Stanciu! din Moşoaia, fr. cu popa Macarie (Măcarie), eg. la m-rea Găvani, se
Oprea, martor pt. Groşi 62. judecă cu m-rea Pinul 248; martor pt.
-
Lup v. Lupul. Tifuleşti 86.

Lupaş Mitrea, tatăl lui Stan chivărar, socrul Macavei din Polovin, tatăl lui Stoia şi al lui
Voicăi 1 26. Stan, bunicul lui Neagu! 1 1 5.
Lupoaie, moşnean din Ursoaia 244. Macri Apostol, neg. din Buzău 1 9 8 .
Lupoisc Ion din Becen 1 97. Maftei v. Matei.
Lupşă (Lupşe), vomic din Puţinei 90. Magoi, post. din Cireş, martor pt. Vodiţa de
Lupşe v. Lupşi. Jos 77.
Lupu v. Lupul. M a l a m oc, m-re ( hramul Sf. Nicolae), (j .
Lupul (Lup, Lupu), cpt. v. Buliga; cel bătrân
- Prahova) 28 1 ; vie la 225. -
din Albeşti, hotarnic din Lereşti 3 1 ; - din Malea, preoteasa popii Nenciul din Stănceşti,
Căneşti, martor 295; -din Chiceni v. mama lui Danii! diacon şi Radu!, vinde ocină
Vlilean; din Lăcusteni 1 24; din Măgură,
- - în Şirină 1 40; - rudă cu Dobre porcar din
martor 98; din Oteşan, fr. cu Voico, martor
- Greaca, în pomelnicul de la Sărindar 70; -
1 44; din Peştişani 2 1 9; - din Trestiani, p.

- ţigancă a m-rii Snagov 3 8.
lui de ocină în Trestiani I O bis; f. lui Groz
- Manasie (Manas i i ) , c ălugăr (unchiul) lui
din Orbi 44; f. lui Ion Bâra din Jugureni,
- Comăna 287.
sţ. Marinei 2 1 3 ; - f. lui Nicola din Cătun, Manasii v. Manasie.
fr. cu Ghinea 208; f. lui Pătru din Ungurei,
- Manciul v. Poiana - (-lui).
fr. cu Dumitru şi Chiriac 98; fr. de cruce
- Mane v. Manea.
cu Pătru post. din Muşcel 78; judeţ din
- Manea (Mane, Măne, Mănea) al călugăriţei din
Târgu-Jiu 44; log. din Măgură 37; - log.
- Mozăceni, martor pt. ocină în Mozăceni 3 1 6;
la episcopia (Buzăului), f. lui Preda 93; - - al lui Urechia din Urecheşti v. Ureche; -
nep. lui Novac din Jugureni 2 1 3 ; p. lui la

- delniţa lui la Ştefăneşti I 02; din Sădeşti,
-
Amărăşti v. Mutul; - popă din Căpreni, martor pt. Vâlcele 7 5 ; din Becen, fr. cu
-
martor pt. vânzare de ţigancă 208; rumâni - Gheorghe şi cu Stan 1 97 ; - din B ereşti,
din: Drăgoieşti, tatăl lui Florea 273, 277, martor 45; din Brânceni, martor pt. Fămeşti
-
Gârleni, tatăl lui Radu, Drăghici, Dumitru, 14; - din Câmpina, martor 2 1 4 ; din -
Barbu! şi Stan 67, Lereşti, f. lui Stoica, fr. Ciorăşti, vinde moşie lui Giurgiă din 0-
cu Lunea 2 1 1 , Stâlpeni v. Mutul, Zăvalu dobeni 1 49 ; din Ciorăşti 1 5 0 ;
- din -
67, Zăva!u, f. lui Cârstea al Guţii 67, Zăva!u, Dumbrăviţa, f. lui Neagoe, fr. cu Duţă, nep.
364
lui Zârnă 1 1 9; - din Huieşti 92; - din Manula v. Manole.
!băneşti, martor pt. ocină în Pulaşi 276; - Manta (din Câmpulung), neg., fr. cu Franţa log.
din Laz v. Băcilli; - din Păcăleşti, martor şi cu Dumitra, vinde în Băjeşti, martor pt.
pt. Ş ipotu 240; - din Pupezen i, boier Milea arbănaşul 60, 69, 74; - din Sâmbotin,
hotarnic 46; - din Răchiţele, martor pt. martor 30; - (din Târgovişte), neg„ martor
Vâlcele 75; - din Stănuleşti v. Şoga; - din la schimb de moşii dintre m„rea Stelea şi
Trestiani, f. Elinei, fr. cu Radu, Calea şi Sava log. 1 1 7, 1 23.
Stana, nep. lui Dobroiesc.u I O bis; - din Ţâţa, Manuil, eg. la m-rea lordăcheanu (Sf. Uspenie),
f. lui Nan, fr. cu Stan, fr. de moşie cu martor pt. Cherba 247.
Stanciu!, martor pt. Fieni 1 7 1 , 272; - din Manu, martor pt. vii în dealul Neagovanilor
Ţâţa, tatăl lui Stan şi Pantazi 1 7 1 , 269; - f. 1 9; - v. şi Mavrodin.
lui Chirca din Negeşti, nep. Stanei din Cătun, Maraţi, sat (j. Ilfov) 1 73 .
vinde în Negeşti 1 40; - f. Neagăi Oloaga şi Marco (Marcu) din Moşăşti, martor pt. ocina
al lui Ion Burţoiul, fr. cu Oprea şi Radu 66; din Trestiani 29 1 ; - f. lui Saru din Băjeşti,
- f. lui N eagoe, fr. cu Duţă din Dumbrăviţa, fr. cu Stan spătărel , văr cu Brata din
nep. lui Zârnă 1 1 9; - f. Stanei, nep. lui Târgovişte 288; - f. lui Vasilie din Băjeşti,
Dobrescu, p. lui de ocină din Cacova I O fr. cu Radu, nep. lui Sindiile Dumitru 5 7 ;
bis; - fr. lui Oprea din Mierlarii de Jos 9 1 ; - jupân d i n Ungurei 1 72; - martor pt.
- martor pt. (Bădeni) I 07; - martor pt. Udreşti 1 70; - nep. lui Dragomir Cocalea,
Băti eşti v. Stoica al lui - ; martor pt. vinde ocină în Necşeşti 280; - rumân din:
Stănuleşti 297; - martor pt. Udreşti 1 70; - Gârleni, socrul lui Bran 67, Popeşti, t. lui
p. lui la Fieni 63; - pârcălab domnesc din Tatul, Iasu, Radu, Duia şi Muşat 1 89 bis; -
Potoceni, martor pt. Stănuleşti 255; - popă schiler (din Câmpulung), ispravnic, hotarnic,
cumpără vie la Mălin 5 5 ; - popă din martor 85, 286; - tatăl lui Coman, Stan şi
Cucuruz, boier jurător 1 85; - popă din Pătru din Ungurei 98; - tatăl lui Neagu! din
Glogova, martor pt. vânzare în Lac 1 68; - Sibiceul Bratului 246.
popă din Văleni 93; - rumâni din: Futeştii Marcu v. Marco.
de Baltă 1 80, Dălbăneşti, tatăl lui Coman şi Martş (Marişi), abagiu din Bucureşti, martor
Stoica 2 1 5 bis, Steanca, fr. cu Voica 305, pt. prăvălie în Bucureşti 54; - din Craiova,
Zăvalu, tatăl lui Micu 67; - tatăl lui Eftimie martor 80: - f. lui Teatea din Pârscov, fr. cu
din Cândeşti 3; - vinde ocină în Cândeşti Dragomir 89; - log. din Băjeşti v. Blijescul;
1 56; v. şi Blicilli, Stoica al lui -, Şoga, - din Câmpulung, martor pt. Sâmbotin,
Ureche. orăşean 30, 64; - log. <din Târgovişte) v.

Manolache v. Manole. Ghiorghiovici; - p. lui în Brăgăreşti v.
Manolachi v. Manole Radu! al lui -; v. şi Blijescul, Ghiorghiovici,
Manole (Manolache, Manolachi, Manolea, Radu al lui - .
Manolie, Manula), ceauş din Piteşti v. Duca; Margine, log. din Răduleşti 49, 1 5 1 .
- comis, boier jurător 2 1 1 ; - jupân (ne Maria (Marie, Mariia) din Româneşti, mama
gustor), unchiul lui Stanciu 250; - log„ din lui Badea şi Drăghici 245; - doamna, mama
Budineşti, scrie doc. 2 3 3 ; - martor pt. lui Şerban vv. 67; - fc. lui Gheorghe armaş,
Gomeni v. Kalama; - nep. lui Belciu din st. lui Culea pah„ sr. Ancuţei , vară cu
Poiana 1 1 6; portar al doilea, i spravnic
·· Hranite, cumnată cu Lăudat comis 1 57; -
domnesc 1 7 5; - post., f. lui Nicola din fc. lui Iancu cpt„ sr. cu Dumitru cpt„ închină
Budineşti, martor pt. Vodiţa de Jos 77; - ocina de la Pestrea m-rii Malamoc 28 1 ; -
roşu din Prişneni 233; - vomic al doilea, fc. lui Oancea ceauş, sr. Tudorei, vinde p. ei
ispravnic domnesc, scrie doc. I 04, 1 1 6, 1 6 1 , de ocină în Pulaşi 276; - jupâneasa din
1 89, 246; v. ş i Duca, Kalama. Gemenile, soacra lui Andrei din Coteneşti
Manolea v. Manole. 3 1 ; - jupâneasă, mama lui Bratu, Dragomir,
Manolie v. Manole. Mihnea, Preda şi Ivan, schimbă loc de casl!i
365
în Berendeşti 1 28; - mama lui Gherghe v. pah., martor pt. Pulaşi 1 2 5, 276; - popă,
Băltăţeanca; - (sţ.) lui Andrei, mama Radei, martor pt. Crângureni 1 96; - rumân din
soacra Buzăienii 270; sţ. lui Dragomir din
- Zăvalu 67; - unchi (bunic?) lui Dumitru,
Ghergh iţa 1 9 ; - sţ. lui Jane post. d i n cumpără in O l ăneşti, m enţ. 3 1 8 ; v. ş i
(Câmpulung) 2 86; - sţ. l u i Jitian, mama Damaschin, Râbne; - Basarab, vv., f. lui
Voicăi 1 26; - sţ. lui Lăudat comis, cumpără Danciu vornic din Brâncoveni, nep. lui
în Româneşti 245; sţ. lui Neniul pah. 1 60;
- Basarab, sţ. Elinei, botează două femei fugite
- ţigancă a m-rii Izvorani 90; ţigancă din în Ţara Ungurească 254, cumpără ocini,
Brâncoveni, nepoata Doncăi globnic 38; - rumâni, ţigani I O, 1 1 , 3 1 , 68, 1 45 , 222,
ţigancă din Vlădeni 234, 235; v. şi Băl ctitorul m-rii Căldăruşani 2 1 2 , dăruit cu
tăţeanca. domnia Ţării Româneşti 67, întăreşte judecăţi
Marica, fc. lui Mihalcea (Caragea) banul (mare passim, judecăţi în zilele lui 62, 250, 252,
(fost)) din Cocorăşti, sr. cu Mihna 1 76; - 268, moşiile din vremea când era boier 67,
ţigancă, fc. lui Tudor ţigan ciubotar 1 20. nepot răposatului B asarab vv. 1 23 , po
Marie v. Maria. runceşte eg. de la m-rea Argeş 283, po
Mariia v. Maria. runceşte câmpulungeni lor în legătură cu
Marin (Mărinaş) din Ciorăşti 1 50, 1 5 1 ; - din vinăriciul 25 1 , scrie lui Ghiorma ban al
Cocul, f. lui Ion, fr. cu Nedelea, Mihăi lă şi Craiovei 266, scrie roşilor şi orăşenilor din
Micul, martor pt. o livadă în Groşi 62; - Piteşti 292; târnosire în zilele lui 248, vinde
(din Fieni), martor pt. Fieni 6 3 ; - din ţigani 1 5 3.
Dragosloveni 227; - d i n Găujani, copil, Matiţi, (j . Sac, azi j. Prahova) 240.
vinde p. lui de vad de moară 1 O bis; - din Mavrodin, vomic, tatăl lui Pană 1 78; Manu,
-
Vale, martor pt. (Troian) 2 1 6; - f. popii pârcălab 1 9 1 .

Tatul din Crângu, fr. cu Roşca Stoica, nep. Maxim (Maxin), f. lui popa (Gheorghe), martor
lui Coman, face carte mincinoasă 1 66; - fr. 7 1 ; - megiaş v. rumân; - rumân din Gârleni
cu Stan, nep. lui Neniu din Berteşti 29; - 67, Gârleni, f. lui Nicula, fr. cu Ivan, Tudosie
iuz. din Târgşor I 00; - martor pt. Drăgoieşti şi Dabul J O.
7 1 ; - megiaş v. rumân; - meşter de mori Maxin v. Maxim.
4 7, 5 1 ; - moşnean din Ursoaia 244; -p. Maxio, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 1 99.
lui la Ciorăşti 1 49; - roşu din Clădeşti, tatăl Mazăre, rumân din Zăvalu 67.
lui Stanciu 72; - roşu din Cerbureni 1 9 5 ; - Măcarie v. Macarie.
rumâni din: Futeştii de Baltă 1 80, Gârleni, Măceş, baltă la -, sat pe Dunăre (j . Dolj) 1 09.
f. lui Albul, fr. cu Neacşu 1 0, 67, Neagoe, Măciucă Stan din Băşineşti, martor 2 1 3.
Fratea, Morteni, fr. cu Dumitru şi Vlaicu Măcreşti(-i) Mari, sat, j. Rm Sărat (azi j .
1 6 1 , 1 89 , Zăvalu, tatăl lui Dumitru 67; - Buzău) 1 76.
tatăl lui Radu din Glupavi 293. Măgărecea, sat (j. Dolj) 80.
Marina, fc. lui Coposiscul Oană din Broşteni, Măgura, sat (j. Buzău) 37; - (j. Gorj) 98; - hotar
sţ. lui Lupu l , nora l u i Bâca Ion d i n la Paraipani (j . Vlaşca, azi j. Giurgiu) 242;
Jugureni 2 1 3 ; - fc . l u i Mircea croitorul - Ciobanilor, hotar la Ciliani şi Crăceşti (j.
din Câmpulung, st. lui M ilea arbănaşul 74; Romanaţi, azi j. Olt) 3 1 7.
- stolniceasa, sţ. lui Sârbul stolnic 22. Măgureni, sat (j. Prahova) 2 1 5 bis.
Marişi v. Mareş. Măican din Ciorăşti 1 49, 1 50; - rumân din
Marotin, sat (j. Ilfov) 239. Lereşti, tatăl lui Necula, fr. cu Vladul 3 1 ; v.
Martin din Poienărei, martor pt. Cârstineşti 65. şi Gura -.
Matei (Mafiei), boier luat pe răvaş domnesc pt. Măhăilă V. Mihăilă.
ocina de la Berciugov 249; - diacon din Măldăreşti, sat (j . Vâlcea) 1 60.
Argeş, martor pt. Vâlcele 75; din Luceşti
- Mălin, tatăl lui Bălaci, rumân din Lac 1 68.
v. Râbne; - martor pt. schimbul intre m Mălin, topic l a Nucet (j. Sac, azi j. Prahova)
rea Stelea şi Sf. Gheorghe v. Damaschin; - 55.
366
Măne v. Manea. Melhi v . Melhisedcc.
Mănea v. Manea. Melhie v. Mclhisedec.
Măneche v. Oprea al lui -. Melhii sedec v. Melhisedec.
Mineşti, sat (j . Ilfov) 1 1 6; - de Sus (j . Melchisedec (Melhi, Melhie, Melhiisedec), eg.
Dâmboviţa) 1 2, 1 40, 1 73 , 28 1 , 305. la m-rea Câmpulung 3 1 , 69. 85, 1 6 1 , 1 89,
Mănia v. Mâinea. 24 1 , 286.
Miricineni, sat (j. Buzău) 90, 1 76. Menedicul, m-re (j. Buzău) 303.
Mărăie v. Mierea. Merăufi din Dumitreşti 226.
Mirgineni, sat (j . Prahova) 90, 205, 3 1 4. Mercea v . Mircea.
Mirlaiu din Crângu, boier hotarnic pt. Afumaţii Merişani, sat (j. Argeş) 45, 48, 75.
Mari 1 66. Metea, iuz. din Cioroiaş, se judecă cu Drăghici
Mărinaş v. Marin. log. în fata domnului 266.
Mitisari, sat (j. Dâmboviţa) 1 04, 1 6 1 , 1 89. Metoiul, topic la Găujani I O bis.
Mitiseşti, sat (j . Ialomiţa) 6, 8, 46. Miare v. Mierea.
Mâinea (Mănia, Minea) din Sămara v. Radu ; - Miclea din Văleni 94.
- jude, tatăl lui Stan din Ţâţa, bunicul Radei Micleuş, topic în m-ţii Siriului 1 92.
63; - popă din Racoţi 1 09; - post. din Micodim v. Nicodim.
Poienari, martor pt. ocină în Găneştii de Sus Micşăneşt:, sat (j. Ilfov) 36.
252; - sluger din Popeşti martor pt. Broşteni, Micud al Pârvului din Stoieneşti, megiaş
Grădişte 1 08, 1 73, 1 85; v. şi Radu -. hotarnic luat pe răvaş domnesc 85.
Mândău Cârste din Becen, fr. cu Stoe 1 9 7 ; Micul din Cucul, f. lui Ion, fr. cu Nedelea,
- Stoe d i n Becen (altul decât fr . lui - M ihăilă şi Marin, manor pt. livadă din Groşi
Cârste) 1 97 . 62; din Perieţi, martor pt. Mâstâneşti 30 1 ;
-
Mândreşti, sat (j . Rm. Sărat, azi j . Buzău) 274. - din Slănic, tatăl lui Nedeko călăraş 1 79 ;
Mânzăţelului v. Gorganul -. - din Tutana, martor pt. Vâlcele 75; - f. lui
Mânzul Preda din Cucuteni, tatăl lui Stan 2 1 5. Pătru, vinde la (Bădeni) I 07; f. lui Rădun
·-
Mârdan, martor pt. Pătârlage 1 2 1 . din Domireşti, martor 270; f. lui Sutloev
-
Mârşiviţ Niculai, neg., martor pt. Grozeşti din Ţâţa, martor 1 7 1 ; - fr. cu Inăşescul
209. Coman, vinde moşie în Bădeni 3 1 ; - martor
Mâstâneşti (Apostolache, Vaideei), m-rea lui pt. Mierlarii de Jos 9 I ; - pârcălab din
Apostolache comis (hram Sf. Arhangheli Muşeteşti 1 3 6; pitar, f. lui Vasilie vomic,
-
Mihail şi Gavril), (j. Sac, azi j. Buzău) 6, 8, fr. cu Neagul 2 1 1 ;- popa din Argeş, tatăl
1 8, 2 1 1 , 275;- sat (j . Sac, azi, j. Buzău) lui Ivan din Bereşti 45, 48; - popa din
1 1 3 , 22 1 , 230. 275, 278, 30 1 . Vaideel 95; - rumâni din: Bogăteşti, f. lui
Medvej dea, sat (j . Mehedinţi) 22. Finta, nep. lui Bughian 3 1 , fr. cu Vladul,
Mehedinţi, j . (sate în -) 1 1 8, 253; sat (j . Sac,
- Ţulţea şi Belica 3 1 , Şchei, nep. lui Oprea al
azi j. Prahova) 240. lui Măncche, fr. cu Toader 1 5, Zăvalu, f. lui
Meiuotă v. Meiuti. Manea 67; - spăt„ aldămăşar 55.
Meiuti (Meiuotă) Leca din Berileşti şi Mă Mieriul (Mirăul), sat, j. Vlaşca (azi j . Giurgiu)
tăseşti, f. lui Ni::agoe armaş din Berileşti, tatăl 296.
lui Mitrea şi Negoiţă, boier hotarnic, p. lui Mierea (Mărăia, Mir.re, Miirea, M iiarea), sat
la Berileşti 6, 8, 46, 1 80, 1 82; Mitrea, f.
- (j. Dolj) 1 7, 39, 208, 2 1 7 .
lui - Leca din Berileşti, fr. cu nep. lui Neagoe Mierlarii d e Jos, sat (j . Ilfov) 9 I .
armaş din Berileşti 6, 8; - Neagoe armaş, M ierlan v. Mirlin.
tatăl lui - Leca, bunicul lui Negoiţă şi Mitrea Mierlă (Mirlă) din Blcturi :oo.
6, 8; Negoiţă, f. lui Leca din Berileşti, fr.
- Mierlei v. Poiana -.
cu Mitrea, nep. lui Neagoe armaş din Mihai (Mihail, Mihiil), armaş, vinde rumâni din
Berileşti 6, 8; Stan, iuz. de călăraşi 1 90;
- Bădeni în vremea lui Gavri i Movilă vv. 304;
- Stanciu, tatăl lui Negoiţă 1 42. - cpt., iuz. de roşii din Pătroa:a, f. lui Toma
367
comis, nep. lui Leca spăt. şi al Grăjdanei spăt. şi Moise spăl. 5, 1 43, 1 56, 2 1 3 ; -
59, 1 95; - ceauş de aprozi şi postelnicei 20, (Mihalciovici) (Cândescu) Radu, comis
2 1 , 44; - comis din Sărata, f. lui Dragomir mare din Pătârlage, f. lui Mihalcea vomic
post., tatăl lui - 1 8 1 , 303; - cumpără în din Pătârlage, fr. cu Neagoe spăt., Gherghe
Zoreşti 87; - dascăl din Urecheşti 226; - spăt. şi Moise spăt., sţ. Sofiicăi, ginerele lui
din Budişteni, fr. cu Stan rachierul 97; - din Neagu din Negoieşti, cumnat cu Gherghe şi
Periiaţi, boier hotarnic 46; - din Sărata, f. Necula, martor în divan 5, 8, I O, 1 O bis, 1 1 ,
lui - comis din Sărata, nep. lui Dragomir 1 9, 25, 26, 3 1 , 43, 46, 58-60, 67, 68, 85,
post., înfrăţit pe moşia din Fureşti 1 8 1 , 303; 1 06, 1 1 0, 1 1 6, 1 1 8, 1 23 , 1 27, 1 29, 1 40, 1 46,
- din Sibiceul de Sus, f. lui Tihul, martor 1 56, 1 5 8, 1 66, 1 76, 1 8 1 , 1 82, 1 89, 205, 2 1 2,
pt. Cândeşti I 56; - din Târgovişte, nep. lui 2 1 4, 2 1 5, 2 1 9, 222, 253, 273, 274, 277, 3 1 0,
Irimiia şoimarul, vinde casă cu pivniţă în 3 1 3 , 3 1 4, 3 1 7, cumpără, dăruieşte, schimbă,
Târgovişte 1 1 7 , 1 23 ; - din Târgovişte, fr. cu vinde ocini, rumâni, ţigani 1 6, 50, 52, 1 2 1 ,
Miho şoimarul, unchi lui Nica, vinde casă 1 43 , 1 62, 1 75, 1 78, 1 92, 304, ispravnic de
cu pivniţă în Târgovişte 1 1 7, 1 23 ; - din doc. 1 8 1 ; v. şi (Caragea).
Văleni, martor pt. ocină în Boteni 5 3 ; - f. Mihalciovici v. Mihalcea.
lui Dragotă ţigan din Bârseşti, fr. cu Ion 9; Mihali, moşnean din Ursoaia, sţ. Dumitrei 244.
- f. Ghiocăi din Turcineşti, martor pt. Mihart, post., f. lui Stanciu post. din Dâlga, fr.
Turcineşti 44; - f. lui - popă din Buzău 93; cu Mitrea, Harnza şi Barbu 1 63 ; - stolnic al
- f. lui Petrican, martor pt. Portişor I 55; - doilea din Şătoaie, boier jurător şi martor în
f. lui Stanciu din Sâmbotin, nep. lui Crăciun divan 23, 26, 273.
30; - f. lui Tatul Turtoiul din Găujani, fr. cu Mihăieşti (Mihieşti), sat (j . Vâlcea) 1 5 ; - (j.
Ion 1 O bis; - log., fr. cu Sora, p. lui de
Ialomiţa) 1 30, 1 3 1 , 30 1 .
ocină la Cacova 1 O bis; - pah. din Bărbăteşti,
Mihăilaşco, vinde vii în dealul Dragodăneştilor
f. lui Tanasie pah. din Bărbăteşti, martor pt.
274.
un vad de moară 1 2; - pah. din Buieşti,
Mihăilă (Măhăilă) din Budişteni v. Badei; -
ispravnic de hotar 46; - popă de la episcopia
din Cocul, f. lui Ion, fr. cu Nedelea, Marin
Buzăului, tatăl lui -, boier hotarnic pt. m
şi Micul, martor pt. o livadă în Groşi 62; -
rile Găvanul şi Pinul 93, 248; - popă din
din Plăşcoi, martor pt. Ungurei 1 72 ; - din
Sibiceu, fr. cu Bunea, martor pt. Cândeşti
1 56; - post., f. lui Văl ici Steleja, martor pt. Urluieşti, martor 1 3 7, 276; - din Sebieşti,
Vodiţa de Jos 77; - rumân din Stâlpeni 2 1 1 ; tatăl lui Chiran 270 bis; - din Zălogi, martor
- spăt. v. Feşan; v. şi Feşan; pt. vânzare în funia berteştilor 29; - fr. cu
- Viteazul vv. ( 1 593- 1 60 1 ) 22, 23, 26, 1 06, Ion, martor pt. Budişteni 9 7 ; - fr. cu
254, legătura lui - 1 7 1 , m-rea lui - 20 1 bis, Gherghe, martor pt. Stolojeni 2 1 9; - log.
sat al lui - 1 1 8. din Măgureni, martor 2 1 5 bis; - log., fr. cu
Mihail v. Mihai. Radu vătaf şi cu Anca, bunicul lui Pătraşco
Mihalache, spăt., f. lui Pavlache ban mare log. şi Giura din Morânglavi 274; - popă
(fost) 1 5 8. din Bărbăteşti, martor pt. un vad de moară
Mihalce v. Mihalcea. 1 2; - post. din Bărbăteşti, martor pt. Vâlcele
Mihalcea (Mihalce). banul din Cocorăşti v. 75; - rumân din Popeşti, tatăl lui Neacşu
(Caragea); - din Cerneşti, martor pt. ocină 1 89 bis; - tatăl lui Chiran, menţ. 3 26; -
în Stinca 305; - log., f. lui Stoica log. din tatăl lui Voico, martor pt. Costiani 263 .
Brătieni, martor pt. Stinca 1 65, 305; - post., Mihăileşti, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 225.
f. lui Tanasie pah. din Stăneşti, fr. cu Stroe Mihna, fc. lui Mihalcea ban mare (fost) din
spăt. 1 5; - sluger, scrie doc. 5; - spăt. al Cocorăşti, sr. cu Marica 1 76.
doilea, martor pt. Băjeşti 228; - vomic din Mihieşti v. Mihăieşti.
Pătârlage, tatăl lui M ihalcea (Cândescu) Mihiil v. Mihai.
Radu comis mare, Neagoe spăt., Gherghe Mihne v. Mihnea.
368
Mihnea (Mihne, Mihnie), f. jupâniţei Maria, Mirce v. Mircea.
fr. cu Dragomir, Preda şi Ivan, schimbă loc Mircea (Mercea, Mirce), aldămăşar din Păcăleşti
de casă în Berendeşti 1 28; - fr. cu Stepan 240; - comis di11 Oreşti, fr. cu Arrnencea
din Drăgoieşti, unchiul lui Badea şi Şuica post. şi cu Ion 3 2 b i s ; - croitor d i n
7 1 ; - iuz., martor 220; - meşter din Găojani, Câmpulung, tatăl Marinei, socrul lui Milea
p. lui în Găojani 10 bis; - rumâni din: Saca, arbănaşul 74; - din Căneşti, martor pt. un
tatăl lui Vladul, fugit în satul Îndroşăşti 140, răzor de vie vândut lui Ba,·bu clucer din
Zăvalu 67; Fratoştita 295 ; - din Cherba, martor pt.
- vv. Turcitul ( 1 577- 1 583, 1 585- 1 5 9 1 ), f. Cherba 247; - din Dragosloveni 227; - din
lui Alexandru vv. (II Mircea), tatăl lui Radu Steanca, martor 261 ; - martor pt. Ungurei v.
vv., sţ. Ecaterinei doamna, ctitorii m-rii Tudoran; - post. din Finţeşti, boier hotarnic
Plumbuita 50, 52, 89, 1 75, 2 1 O, 2 1 5, 220, luat pe răvaş domnesc 1 2 7; - post. din
239, 262; Sitişeşti, martor 92, 280, 290; - sluga cpt.
- vv. (cel Rău), bunicul (greşit tatăl) lui Tanasie, martor pt. Fieni 272; - tatăl lui
Alexandru vv. (II Mircea) 1 09. Stanciu), martor pt. Ti fuleşti 86; v. şi
Miho, arrnaş din Târgovişte, f. lui Şăptelici Tudoran ;
arrnaş, martor pt. Cosoba 228; - martor pt. - vv (cel Bătrân) ( 1 386-14 1 8), bunicul lui
înfrăţire în Flocoşi 232; - (Mihăilă) post. Alexandru vv. I 06;
(din Brânceni), martor pt. Fămeşti 1 4; - - vv. ( 1 509- 1 5 1 O), tatăl (greşit bunicul) lui
spăt., moşia lui la Voineşti 3 1 ; - şoimarul Alexandru II (Mircea) 109;
din Târgovişte, fr. cu Mihai, unchi lui Nica, - vv. (Ciobanul) ( 1 545- 1 552, 1 553-1 554,
martor pt. Cosoba 1 1 7, 1 23, 228, 229; - 1 558-1 559), tatăl lui Petru vv. 26, 2 1 5.
ţigan, tatăl Voicăi 1 53. Mirceşti, sat (j. V!aşca, azi desfiinţat) 237.
Mihoveni, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 3 1 . Mirea, copil al lui Dumitru ţigan 50, 52; -
Milancea, fc. lui Rahagi , p. ei de ocină la megiaş v. rumân; - nep. lui Stan din Caracal
Trestiani I O bis. 1 7 ; - rumâni din: Gârleni 1 0, 67, Gârleni, f.
Milea, arbănaş din Câmpulung, sţ. Marinei, lui Dabul , fr. cu Stoian 67, Gârleni, f. lui
ginerele lui Mircea croitorul 74, 2 86; - Radu, fr. cu Stoiciu! 1 0.
cumpără în Zoreşti 87; - din Cacaleţi, megiaş Mirica v. Boteanu!.
luat pe răvaş 1 24; - fr. cu Ionaşco Şchiopul, Mirlă v. Mierlă.
pâră cu Badea neg. din Brăila pt. moşie în Mirlăn Ion din Câineni, martor 1 87.
Măcreşti 1 76; - neg. din Câmpulung, fr. cu Miroslav, log., tatăl lui Ionaşco post. din Cătun
jupan Isar cel bătrân 74. I O bis; - vist. din Râhov, sţ. Calei 26.
Miiarea v. Mierea. Mislea, m-re (j. Prahova) 70.
Miirea v. Mierea. Mitrea, f. lui Meiută Leca v. Meiută; - f. lui
Mileşti (Milişti), sat (j. Dolj) 39, 43, 80, 2 1 7; Stanciu post. din Dâlga, fr. cu Mihart, Hamza
- (j. Prahova) 1 40. şi Barbut 1 63; - pitar mare (fost) (din
Milian (Miliian), martor pt. Costiiani 263. Stăneşti, sţ. Anghelinei, tatăl lui Albu clucer,
Miliian v. Milian. Dumitru clucer şi Fota pah.) 1 0, 239; - p.
Milişti v. Mileşti. lui la Paraipani 242; - popă din Amărăşti,
Miloş, log., f. lui Badea din Severineşti, cumnat tatăl lui Greşea 67; - post. din Vârâţi, tatăl
cu Gruhan, văr cu Pârvul 1 59. lui Stroe post. şi Pătraşco, fr. cu Stroe
Milui, rumân din Albuleşti 68. şufarul, Pătraşco spăt. şi Dumitru stolnic din
Mirăul v. Mh�răul. Vârâţi, p. lui de ocină in Grădiştea 1 27; -
Mirean, ceauş din Mărgineni 90; - din Verneşti, tatăl lui Stan v. Lupaş; v. şi Lupaş, Meiută.
birul pe seama lui 1 99; - f. lui Vişan din Mlăcşoara, topic la Căprior (j. Dâmboviţa) 1 40.
Sămara, vinde p. lui de ocină din Crivina Mlăjăt, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 1 56.
Mare 307; - rumân din Popeşti, f. lui Stan, Mocanul Radu, fr. cu - Stan, p. lui de ocină in
fr. cu Tihul Berilea, nep. lui Barbul 1 89 bis, Băjeşti 60; - Stan, fr. cu - Radu, p. lui de
fr. cu Nedelco 1 89 bis. ocină in Băjeşti 60.
369
Mocăneşti, dclnită în Băjeşti, j . Muşcel şi Moşişti v. Moşeşti.
Pădure! (azi j. Argeş) 60. Motru) v. Gura -.
Mocerla, topic la Slătioare (j. Argeş) 285. Moşoaia, sat (j. Argeş) 62.
Moceşti, hotar la Stănuleşti (înglobat în mun. Moţoc Oprea din Fântânele, aldămăşar pt.
Buzău) 2 1 5, 256, 25 7 ; - hotar la Clădeşti (j. Cepturi 302.
Buzău) 72. Moxa, locul lui la Troian 1 26.
Mociogan din Cârlomişti 98. Moziceni, sat (j . Vlaşca, azi j. Argeş) 3 1 6.
Modruzeu, sat (j. Rm. Sărat, azi j. Buzău) 227. Mucili, sat (j. Buzău) 1 37.
Moga din Gârbovi, socrul lui Dima 226. Muiereasca, sat, j. Vâlcea 1 10, 325.
Mogoş al lui Dragomir din Suii man 1 ; - cpt. Muja din Boneşti, martor 83; - din Răteşti,
din Păuleşti v. Pău lescul; - p. lui d i n tatăl lui Drăghici 60, 64.
Brătienii d e Jos 1 36; - vătaf, martor 2 1 5 Muntiorul, topic în m-tii Siriului 1 92.
bis; v. şi Păulescul. Murgeni, sat (j . Olt) 1 60.
Mogoşan (Moguşanul) Stan din Budişteni, fr. Musceleni, sat (j. Buzău) 1 73.
cu - Vasilie, tatăl lui Chirca şi Ananiia 6 1 , Muşa, ceauş 204.
97, 1 94, 1 96; - Stan, f. lui - Vasilie, nep. Muşa, jupâneasa (fostă) a lui jupân Iorga, mama
lui - Stan, scrie doc. 6 1 , 97; - Vasilie, tatăl lui Sava, (cumnată) cu Chirana logofeteasa,
vinde o vie în Târgovişte lui Neagu! vătaf de
lui - Stan, fr. cu - Stan, martor pt. Crân
aprozi 250; - mama jupânesei Neacşa din
gureni 6 1 , 97, 1 94- 1 96.
Sărata 1 75; - sţ. lui Belcin din Poiana, face
Mogoşani, sat (j . Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 1 04,
schimb de ocină şi rumâni cu m-rea Sf. Troiţă
1 6 1 , 1 89.
1 1 6; -ţigancă din Pleşoi 1 88; - ţigancă,
Moguşanul v. Mogoşan.
mama lui VIaduI 3 1 O.
Moii, sat, j. Gorj 1 05 .
Muşai, munte (la graniţa cu Transilvania, j .
Moise, fr. cu Hrizea clucer 7; - spăt„ f. lui
Vrancea) 1 92.
Mihalcea vomic din Pătârlage, fr. cu Radu Muşat al Blegului din Muşcel, aldmăşar pt.
Mihalcea comis, Gherghe spăt. şi Negoiţă Cepturi 302; - croitor din Sibiceul Bratului,
pah. 5, 1 56, 29 1 , 304; tatăl lui Dragomir 1 56; din Afumaţii Mari
-
- vv. ( 1 529- 1 530, f. lui Vlad vv.), cartea lui 1 66; - (din Ciobăneşti) 3 1 5 ; - din Grozăşti,
de întărire în Tismana I 06. martor 209; - din Măcreştii Mari, martor
Moldova, ţara - 80. 1 76; - din Sămara, martor 284, 3 1 1 ; - din
Moldovanu! Vasilie din Modruzeu, f. lui Ignat Ungurei, testează 87; - din Văleni, boier
227. hotarnic 46, 93; - (din Zăgoneni), îşi pune
Moma, (bunica) Dragolei ţiganca 1 53 ; - «cea zălog moşia 76; - din Zoreşti 98; martor -
bătrână», mama lui Dumitru Capră, vinde pt. vie în Brară 26 1 ; - p. lui la Orate 9 3 ;
un vad de moară 1 2. - popă d i n Ţâţa, scrie doc. 1 7 1 , 2 7 2 ; - popă,
Montea din Boleasca, martor pt. ocină în tatăl lui Neacşu şi Ion 1 7 1 ; - rumâni din:
Găneşti de Sus 252. Bănciuleşti, fr. cu Staicu, Aldea, Simion,
Morânglavi (Morunglavi), sat, j. Romanaţi (azi Radu!, unchiul lui Vasilie şi al lui Cârstea
j. Olt) 1 25, 1 30, 1 3 1 , 1 33, 1 34, 274. 1 89 bis, Futeştii de Baltă 1 80, Popeşti, f. lui
Mordan, roşul din Stănceşti I 00. Marco, fr. cu Tatul, Iasu, Radu şi Duia 1 89
Morteni, sat (j. Argeş) 1 04, 1 6 1 , 1 89. bis, Saca, f. lui Botea, fr. cu Ion, nep. lui
Morunglavi v. Morânglavi. Ion, fugit în satul Îndrăşeşti 1 40; - vist„
Moseşti v. Moşeşti. tatăl lui Vasilie spăt. 24 1 .
Mostrob, f. popei Pătru (din Troian), fr. cu Stan, Muşcel şi Pidureţ, j . (sate în -) 3 1 , 57, 60, 78,
nep. lui Oprea 2 1 6. 85, 1 36, 1 55, 1 79, 20 1 , 205, 24 1 , 302, 3 1 4;
Mostişte, apă, sat, j . Ilfov 1 6, 50, 52, 239. - sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 1 37; - j. Buzău
Moş, popă din Steanca, scrie doc. 26 1 . 238.
Moşăşti v. Moşeşti. Muşeteşti, sat (j . Argeş) 1 36.
Moşeşti (Moşăşti , Moseşti, Moşişti), sat (j . Mutul Lupul, rumân din Stâlpeni 2 1 1 ; - Lupul,
Buzău) 3 7 , 40, 89, 29 1 . p. lui din Amărăşti 67.
370
N din Răteşti (nep. lui Cocorăs' ·1 Radu log.
mare) 64; - fc. Muşei din Sărata 1 75; -
mama lui Nenciul şi Vetre v. Hordezba; -
Nan (Nanu, Nanul), cumpără moşie în Mierlarii sţ. lui Antonie (viitorul domn) din Negoieşti,
de Jos 9 1 ; - din Bereşti, martor 45; - din sr. cu Ana 1 74 ; - sţ. lui Dobromir din
Domireşti 270; - din Găujani, vinde p. lui Udreşti, mama lui Stan 1 70; - sţ. lui Pârvana
de vad de moară 1 O bis; - din Maxin, socrul negustor 54; - sţ. lui Stoica Vădievoiului,
lui Jipa post. d i n Verneşti 1 99 ; - din moşia ei la Câineni 1 8 7 ; - ţigancă din
Măcriştii Mari 1 76; - din Sebieşti, martor Stâlpeni 2 1 1 ; - ţigancă, mama Dragolei 1 53 ;
270 bis; - din Ţâţa, tatăl lui Stan şi al lui - ţigancă, mama Dumitrei 286; - vorniceasa
Manca 1 7 1 ; f. lui Oancea din Fiani, fr. cu
- din Strezeşti, dăruie cu vii pe Mihăilă log.
Oancea 1 7 1 ; - f. din Vlad din Ţâţa, martor 274; - vorniceasă, vară cu jupaniţa Vişa 1 40;
1 7 1 ; - înfrăţit cu Anton pe ocina de la Cătun v. şi Hordezba.
1 64; - log. din Berivoieşti, scrie doc. 3 1 ; - Neacşu(-!) din Câmpulung, tatăl lui Voinea 3 1 ;
log., scrie doc. pt. Ulmeni 200; - popă din - din Priboieni 243 ; - din Seaca v. Yarzi;
Trestiani 29 1 ; - popă, p. lui la Amărăşti, - din Ţâţa 88; - f. popei Muşat, fr. cu Ion
tatăl lui Dumitru 67; - post. din Măneşti, 1 7 1 ; - megiaş v. rumân; - rumâni din:
tatăl lui Tudor comis din Măneşti 1 2; - Gârleni, f. lui Albul, fr. cu Fratea, Marin şi
rumâni din: Bogăteşti, fr. cu Finta şi cu Neagoe I O, 67, Izbiceni, f. lui Petrişor, fr.
Boghian 3 1 , Cacova, f. lui Stanciu!, fr. cu cu Avram, Dobre şi Petco 222, Popeşti, f.
Stan I O bis; - tatăl lui Albul vomic v. lui Mihăilă 1 89 bis; v. şi Poiana lui -
Rogoz; - tatăl lui Dumitru roşul din Amă Yarzi.
răşti 67; - tatăl lui Neagu! 26 1 ; - Dumitru Neag v. Neagu!.
din Peştiani 2 1 9; v. şi Rogoz. Neaga din Băjeşti, sţ. lui Ivan pah. din Băjeşti,
Nana, ţigancă întărită m-rii Snago\ 38. mama Neacşei, sr. cu Cocorăscu Radu log.
Nancul, popă din Săsciori, martor pt. Gâneştii mare, soacra lui Drăghici post. 60, 64; - din
de Sus 252. Bătieşti, sţ. lui Ion Burţoiul v. Oloaga; - sţ.
Nanoti din Clici, uncheaş 1 67; - megiaş din lui Radomir din Cocul 308; - sţ. lui Şerban
Spanţog 1 67. vist. 99; - ţigancă din Stâlpeni 2 1 1 ; - sţ. lui
Nanu v. Nan. Badea ţiganul 1 30, 1 3 1 ; v. şi Oloaga.
Nanul v. Nan. Neagoe (Negoe, Negoia, Negoiţă), aldămăşar din
Nastasia (Năstasie), sţ. lui Anton, mama lui Matiţi 240; - armaş din Berileşti v. Meiuti;
Cernea, Ioniţă şi Liana, nora lui Cernea din - clucer din Buciumeni 1 73 ; - clucer, şţ.
Frăsinet 49; - sţ. lui Brăcăţelul, ceauş din Dumitrei, tatăl lui Iordache, ginerele lui
Târgovişte I 7 1 . Iordache vomicul din Cozleci, cumnat cu
Nastasie din Bănceşti (f. lui Neagoslav. tatăl Ilina 1 69, 225; - copilul din Stănceşti l 00;
lui Sava) 72, 1 50, 1 5 1 , 262; - iuz. (fost), - cumpără moşie la Scorţeni v. Brăgirescu;
martor pt. Olteni 204. - din Câineni v. Zmârdoiul; - din Chiojdeni
Năiani, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 46, 93. 1 1 3 , 230; - din Dumbrăviţa, f. lui Zârnă,
Nimiieşti, sat (j. Muşcel, azi incius în oraşul tai.ăl lui Duţă şi Manca, fr. cu Vişan 1 1 9; -
Câmpulung, j. Argeş) 3 1 . din Goleşti 1 03 ; - din Măgura v. Ojisiscul;
Ninişori, sat (j . Ialomiţa) 1 73. - din Mâstâneşti 22 1 ; - din Turceni 4; -
Năstasia v. Nastasia. din Ulita 69; - f. lui Bratul din Muşcel v.
Nisturel Udrişte, log. al doilea, ispravnic de Ghilescu; - f. lui Dragul post. din Togozeni
doc. 68, 85, 1 1 7, 1 2, 3 1 0. 206; - f. lui Meiută Leca v. Meiuti; - f. lui
Năvârteşti, sat (j. Sac., azi j. Buzău) 1 55. Stan din Merişani, fr. cu Stanciu 48; f. lui
-
Neacşa din Zănoaga, fc. lui Danciul, p. ci de Meiută Stanciu, martor pt. Păpeni 1 42; - f.
ocină în Zănoaga I O bis; - fc. lui Ivan pah. lui 1\1dor din Cojocu, fr. cu Stoica 1 83 ; -
din B ăjeşti şi a Neagăi, sţ. lui Drăghici post. log. din Berindeşti, (unchi) lui Gheorghe
37 1
1 28; - log. din Ciorăşti, tatăl lui Stanciu tatăl lui Negre IO bis; - din Trestiani v.
7 1 , 1 95; - martor pt. Boteni v. Vrabie; - Brănescul; - f. lui Bădecea 2 1 5; - f. lui
megiaş v. rumân; - moşnean din Ursoaie Cârstian 257; - f. lui Drăgoiu din Necşeşti
244; - pah., cumpără ţigani 7; - pah. din 280; - f. lui Drunchil din Sărata 1 72; - f.
Tătărani 1 53 ; - pah., f. lui Mihalcea vomic lui Marco, oier tocmelnic din S i bi ceul
din Pătârlage, fr. cu Gheorghe spăt., Moise Bratului 246; - (bătrânul), f. lui Nan, martor
spăl. (şi cu Elina, socrul lui Sârbul, nep. lui pt. Steanca 2 6 1 ; - f. lui -, nep. lui Stoica
Preda post. din Cândeşti) 87, 1 56; - popă la din Măcreşti 1 76; - f. lui Nechite, fr. cu
biserica Zlătari din Târgovişte 23, 26; - popă popa Radu 86; - f. lui Stoia, nep. lui Macavei
din Finţeşti 93; - post. al doilea v. Ventilaş; din Polovin şi al lui Stan J 1 5; - f. lui Vlasie
- roşu din B ădeni 2 3 8 ; - rumâni din: 1 93; - fr. cu Nica, nep. Irinei 204; - log„
Albuleşti 68, Băj eşti, f. lui Cârstea Capotă, scrie doc. 297, 298; - martor pt. Steanca
fr. cu Dumitru Contoş şi Ion 60, 64, Cepturi 26 1 ; - megiaş v. rumân; - p. lui în Domireşti
v. Cotirii, Futeştii de Baltă 1 80, Gârleni v. al lui Filip; - p. lui în Mâstâneşti 22 1 ; -
67, Gârleni, f. lui Albul megiaş, fr. cu Fratea, popă din Năiani 93 ; - rumâni din: Gârleni,
Neacşu I şi Marin I O, Gârleni, f. lui Chirică f. lui Constantin, fr. cu Ivan, Stoica, Pahomie
67, Izbiceni, f. lui Vlainul 222, Uieşti 1 39, şi Sima 1 0, 1 45, Zăvatu 67, Zăvatu, tatăl lui
Zăvatu, f. lui Oprea 67, Zăvalu, f. lui Toader, Pătru 67; - stegar de călăraşi 204; - tatăl lui
fr. cu Petco, Ivan, Stoian, Bâra şi Nedelco Dragomir şi Bratul v. Durdecâine; - uncheş
67, Zăvalu, tatăl lui Văsii 67, Zeletin 246; - din Fieni 272; - vătaf de aprozi şi postelnicei
spătărel din Goleşti I 03; - spătărel din din Vaideei, f. lui jupân Constandin, fr. cu
Şăvărăşti 200; - vătaf din Rătunda 1 60; v. Antonie (viitorul domn) 20, 2 1 , 1 66, 250; -
Brăgărescul, Cotirii, Ghilescul, Meiută, (vătăşel din Trestieni) 29 1 ; v. B a rb u t,
Ojisăscul, Ventilaş, Vrabie, Zmârdoiul; Brănescul, Durdecâine.
- Basarab vv. ( 1 5 1 2- 1 52 1 ), strămoşul lui Matei Neagol v. Neagul.
Basarab 5, 1 23, 24 1 . Neajlov, apă, hotar (j . Giurgiu) 1 6 1 , 1 89.
Neagolei, vinde în Jurebişe v. Radu al -. Neanciul v. Nenciul.
Neagoslav (Negoslav, Neguslav) din Stănuleşti, Neaniu (Neniu) din Berteşti, bunicul lui Marin
tatăl lui Vlad roşul 255, 256, 298. şi Stan 29; - log„ cumpără în Ţâţa 269; -
Neagoslava din Văleni 93. pah., sţ. Mariei, vinde în Murgeni 1 60; -
Neagu! (Neag, Neagol, Negul), agă, tatăl lui popă, tatăl lui Udrişte din Sibiceu 1 56.
Coman comis, Andrei spăt. şi Pătraşco post. Necoară v. Nicoară.
140; - al lui Barbu v. din Lindiceşti; - al Necola v. Necula.
lui Filip, călăraş, p. lui în Domireşti 270; - Necolce v. Neculce.
al Ţeţiului din Bălteni 1 43; - din Bătieşti Necşeşti, sat, j. Teleorman 280.
66; - din Brăneşti, ginerele Ionei 275; - din Nectarie (Nielare, Nictarie), eg. m-rii Bradu
Cândeşti, nep. lui Bolea 1 56; - din Lindiceşti 1 07, 255-257, 297, 298; - eg. m-rii Gura
v. Barbul; - din Măcreştii Mari, f. lui Stoica, Motrului 28.
tatăl lui - 1 76; - din Mierăul, f. popei Radu Necula (Necola, Nicola, Nicula) al lui Stoica,
296; - din Moşeşti 40, 89; - din Năiani 93; birar din Vemeşti v. Băiescul; - arrnaş din
- din Negoieşti, tatăl Sofiicăi comisoaia, Smârdeşteţ, tatăl lui Cioană comis şi al lui
Gheorghe şi Necula, socrul lui Radu Mi Gheorghe 259, 273, 277; - ceauş din Buzău
halcea (Cândescu) comis mare 32, 1 2 1 ; - 204; - clucer v. Ghiorma; - cupar din
din Orleşti, f. lui Dragomir Iubitul 1 76; - Sărăcineşti 79; - diacon din Pietrari 3 ; -
din Pârscov 37; - din Pătârlagele, fr. de ocină din Bălteni 1 5 1 ; - din Budineşti, tatăl lui
cu Stan al Bonciului şi cu Dragomir 1 56; - Manolea 77, 233; - din Cătun, tatăl lui Lupul
din Sibiceu, f. lui Lup 1 56; - din Stănuleşti, şi al lui Ghinea 208; - din Preşneni, tată.I lui
fr. cu Manea 256; - din Steanca 26 1 ; - din Dumitru post. 77; - din Stănuleşti, f. lui
Trestiani, fr. cu Badul I O bis; - din Trestiani, Panaiote 257; - din Tismana, slugă dom-
372
nească 2 1 9; - f. armaşului din Colibaşi, tatăl Vlad, martor pt. Mierlarii de Jc.s 9 1 ; - iuz.
lui Giurcă 233; f. lui Jane din Pleşoi şi al
- din Pri seacă 22 1 ; megiaş din Spanţog 1 67;
-
jupaniţei Vlădaia, fr. cu Dragomir şi Stanciu! - pah„ martor pt. ţigăncile l1.1i Dumitru sluger
1 88; - f. lui Neagu) din Negoieşti, fr. cu Filişanul 94; - roşul din Fundeni 82; -
Gheorghe şi Sofiica comisoaia, cumnat cu rumâni din: Futeştii de Baltă 1 80, Popeşti,
Mihalcea (Cândescu) Radu 1 2 1 ; - f. lui Pană fi. cu Mirean 1 89 bis, Prodiieşti, f. lui Stănilă
post. din Bărbăteşti, fr. cu Dima şi Nenciul cneaz, fr. cu Radul 1 40, Zăvatu, f. lui Toader,
log. 1 46; - f. lui Stănică din Buzăieşti 99; fr. cu Petco, Neagoe, Ivan, Sto_ian şi Bâra
- f. lui Stoica post. 83; - fr. cu Ţangoniscul 67; tatăl lui Lazăr, martor pt. Domireşti
-
Iorga post. din Târgu-Jiu 44; - grămătic din 270.

Uleşti I ; - iuz. din Frăsinet 49; - iuz. din Nedelea din Cocul, f. lui Ion, fr. cu Mihăilă,
Topoloveni 1 8 0, 1 82 , 220; - log. din Marin şi Micul 62.
Borleasca, scrie doc. 1 4 1 ; - log. d i n Nedelea, comisoaia, nep. de sr. lui Pârvul log.
Ţigăneşti, scrie doc. 27, 1 54, 207; - log„ din Coteşti, vară cu Elina postelniceasa
martor pt. Budişteni 97; - megiaş v. rumân; Cantacuzino 205, 3 1 4; - fc. Ioanei, sr. cu
- p. lui în Ciorăşti v. Solomoniscul; - pah. Ştefana, nep. Pârlei din Izvorani, botezată
din Băbeni 1 25, 1 34; - pah. din Ugrumi, sţ. de domn 254.
Paraschivei, tatăl lui Alexe 68; - pârcălab Nedev v. Nedea.
din Glogova 1 68, 273; - pitar mare (din Negeşti, sat, j. Ilfov (azi dispărut) 1 40; - (j .
Cepari), martor în divan 5, 1 1 , 68, 1 23 ; - Muşcel, az i j. Argeş) 69.
popă (din Bădeni), scrie doc. 30 I ; - popă Nego „ „ f. lui Dragu log. din Crăcani, p. lui de
din Fieni, scrie doc. 63, 88; - popă din ocină in Trestiani I O bis.
Ojogeni 1 69; - popă din Târgovişte, scrie Negoe v. Neagoe.
doc. 99; - portar mare v. Nicoară; - post. Negoia v. Neagoe.
din Cocorăşti, tatăl lui Paraschiva spăt. 1 3 ; Negoieşti, sat (j. Dolj) 57; (j. Gorj) 1 68; - (j.
-
- post. din Stângăcea 4; - post„ martor pt. Prahova) 32, 1 2 1 , 1 74.

Cosoba 228; - roşul din Stănuleşti, f. lui Negoiţa, sţ. lui Hrizan din Drăgoieşti, fc. lui
Dragoe 298; - rumâni din: Gârleni, f. lui Dragomir Ciorăscu 252.
Costandin, fr. cu Stoica 67, Gârleni, tatăl lui Negoiţă v. Neagoe.
Tudosie, Maxin, Ivan şi Dabul 1 O, 67, Negoslav v. Neagoslav.
Lereşti, f. lui Măican, nep. lui Vladul 3 1 , Negovani, sat, deal (j. Sac, azi dispărut) 1 0 bis,
Prahova 1 40, Prahova, fr. cu Rogoz 1 40; - 1 9.
stegar din Proşcă 2 1 3; - vătaf din Vârâţi 80, Negre (Negri), aldămăşar din Matiţi 240; - din
94, 1 27 , 224; v. şi B ăiescul, Ghiorma, Fiani 272; - din Găujani, p. lui de vad de
Nicoară, Solomoniscul. moară I O bis; - f. lui Neagul din Trestiani,
Neculae v. Nicolae. p. lui de ocină în Trestiani I O bis; - jupan
Neculai v. Nicolae. (neg.) din Gherghiţa I O bis, 20, 2 1 , 1 74,
Neculce (Necolce) din Părceşti 1 80, 1 82; - 220, 225; - martor pt. Costiiani 263; -
martor pt. B e rciugov 249; post. din
- martor pt. Şipotu 240; - rumân din Bădeni,
Vlădeni 26. f. lui Rodiei, fr. cu Vlad şi Stoica 3 1 ; -
Nedea (Nedev), f. lui Radul din Urzicuţa, fr. cu Neagul din Mozăceni 3 1 6.
Pătru, Stanciu!, Dobre şi Vladul 1 29. Negrescu, hotarul -, pt. ocina m-rii Alunişul
Nedelco (Nedelcu), călăraş, f. lui Micul din 262.
Slănic 1 79; - diacon din Modruzeni 227; - Negri v. Negre.
d i n B ădeni 8 5 ; - din Bucu 46; - din Negrită din Cârdeşti, martor 1 56; v. şi Drumul
Cândeşti, f. lui Bolea, fr. cu Balotă şi Stan lui -.
1 56; din Cândeşti, f. lui Lupul 1 56; - din
-
Negrilor v. Drumul - .
Dărăşti, martor 245; - din Fundeni 3 1 O; - f. Negru, copil de rumân v. Dumitru cel - ; -
lui Stanciu) (din Toxobeşti) 1 1 2; - fr. cu Pitru, bunicul lui Pătraşco log. şi Giura
373
din Morânglavi 2i4; - Stoica din Mo Nicola v. Necula.
zăceni 3 1 6; Nicoră v. Nicoară.
- vv., cartea lui de întărire pt. m-rea Tismana Nicolae (Neculae, Neculai, Niculai), martor pt.
1 06. Gârbovi 226; - neg. v. Mirşhiţ; v. şi
Negruş, vinde ocină in Cândeşti I 56. Mirşăviţ.
Negul v. Neagul. Nielare v. Nectarie.
Neguleci din Cândeşti, tatăl lui Bratul I 56; - Nictarie v. Nectarie.
din Moşăşti 37. Nicula v. Necula.
Neguslav v. Neagoslav. Niculai v. Nicolae.
Neguţ, vătaf din Suslăneşti 85. Nistor, popă, f. lui Baniţ din Străoşti 2 1 3.
Neguţa din Sămara 308. Niţă, agă (mare (fost)), martor pi. Poienari 289;
Neia din Seaca, tatăl lui Radul, Toma şi Ion, fr. - dascăl din Frăsinet 49.
cu Neacşul Varză, fură bani de la Saulea Nocet v. Nucet.
Popa neg. 80. Nohit v. Neofit.
Nenciul (Neanciul), cumpără ocină în Costiani Norocea Vlad din Sămara 223.
263; - f. Neacşei Hordezba, fr. cu Vetrea Novac din Jigorani, tatăl lui Nicoară, unchiul
297; - fr. cu Dumitru, p. lui la Dăncişi 246; lui Lupul, bunicul lui Vlad 1 66, 2 1 3 ; -
- log., f. lui Pană post. din Bărbăteşti, fr. cu rumân din Futeştii de Baltă 1 80; tatăl lui -
Dima şi Necula 63, 88, 1 46, 269; - popă Pătru iuz. din Vârâţi 23, 26.
din Stănceşti, sţ. Malei, tatăl lui Daniil Novaci, sat (j. Vlaşca, azi j. Ilfov) I 08, 245.
diacon şi al lui Radu 1 40; vomic, cumnat
- Nucet (Nocet), sat (j. Sac, azi j. Dâmboviţa)
cu Barbu post. din Măneşti 1 40. 55.
Neniu v. Neaniu. Nucşoară, răzorul - , topic la C ăprior (j.
Neofit (Nohit), eg. m-rii Menedicul 303. Dâmboviţa) 1 40.
Neţea, agă, boier jurător 239.
Nica al lui Stănislav, martor pi. vânzare de ţigani
9; cupeţ din Buc(u) 54; - din Câmpulung
-
o
v. Sasul; - din Clădeşti v. Stoica al lui - ; -
din Târgovişte, nep. lui Miho şoimar şi al lui
Mihai 1 1 7, 1 23; - fr. cu NeaguI, nep. Irinei Oana v. Oană.
204; - grec din Tismana 2 1 9; - log. mare Oană (Oana, Onea) al Bădicii, martor pt.
(fost), sţ. Paisiei călugăriţa, tatăl lui Preda Ungurei şi Lereşti 87; al lui Răzvan v.
-
spăt., bunicul lui Vasile comis 1 6, 1 9, 2 1 4; -

Răzvan; din Broşteni v. Coposescu; din
- -
log. din Boleasca 228, 229; log., martor pt.

-
Cândeşti, martor 3; - din Fiiani, tatăl lui
Smârdăştiţ 2 1 7; - neg. Uupân) din Cernavodă Nan şi Oancea 1 7 1 ; - martor 83; - martor
26 1 ; pah., f. lui Iane vist., nep. lui Ghione
-
pt. Zoreşti 87; rumân din Bogăteşti, f. lui
-
post. şi al lui Grigorie log. mare (fost) 1 6, Caţa, fr. cu Radu 3 I ; sluga lui Cristea cpt.
-
SO, 5 2 ; - post. din Bucşani, martor pt. din Mozăceni, martor 3 1 6; tatăl lui Dobre
-
Dumbrăviţa 1 1 9; - post. din Săteni 1 2; v. şi din Căprior, fr. cu Radul şi Stan 1 40; v. şi
Ruşii lui - , Sasul, Stoica al lui -. Coposescu, Răzvan.
Nichifor, monah de la m-rea Stelea 1 1 7, 1 23; -
Oancea (Once, Oncei), ceauş din Craiova,
Radu, martor pt. Zăgoneni 2. martor 208; - ceauş, tatăl Tudorei şi Mariei,
Nichita, tatăl lui Radu popa şi al lui Neagul 86. cumpără moşie la Pulaşi 276; curteanul,
-
Nicoară (Necoară, Nicoră) din Peştişani 2 1 9; - martor pt. Ungurei 87; - din Balomireşti,
log. din Prişna, f. lui Otula, scrie doc. 77; - boier hotarnic 1 04, 1 6 1 , 1 89; din Bilcireşti
-
portar mare (greşit Necula) 23, 26, 73, 1 39, 270 bis; - din Cândeşti, vinde în Simceaua
1 80, 1 82, 1 95, 239, 249, 268, 273. Piscului Tatălui 3; - din Dumbrăviţa, f. lui
Nicodim (Micodim), sfântul, ctitorul m-ri i Vişan, fr. cu Voicilă, nep. lui Zârnă 1 1 9; -
Tismana I 06, I 09; - eg. m-rii Jitianu 253. din Muşcel, aldămăşar pi. Cepturi 302; f. -
374
lui Onea din Fiani, fr. cu Nan 1 7 1 ; - f. lui Oprea (Opra) al l u i D o b re din Răjeşti , fr. cu
Pâna, manor pt. Ungurei 87; - log., tatăl lu: Vasiiu 60; - al F ăt u l u i din Corşori, delniţa
Iancu! 8 1 ; - manor pt. vie în Brară 2 6 1 ; - lui din T�estiani 65; - al lui Măneche, n:mân
nep. lui Preda post., manor la testament 56: din Şchei, bunicul lui Toader şi Micu 1 5 ; -
- popă, scrie doc. 9 1 ; - post. din Lereşti, fr. al l u i Raico din Nămăieşti, boier hotarn ic
cu Preda post., boier hotarnic 3 1 ; - post., f. 3 1 ; - din Sădeşti, manor pt. Vâlcele 75; -
lui Preda post. din Lereşti, fr. cu Tudoran, (din Bădinei), tatăl lui - 1 7 1 ; - din Băr
Lăudat, Pătru, Vintilă şi Iane 56, 2 1 1 , 288; băteşti, martor 1 2 ; din Bătieşti, manor 66;
-
- rumâni din : Lereşti 2 1 1 , Lereşti, f. lui - din Berindeşti, manor v. Boldiscul; din -
Stoica, fr. cu Lepădat 2 1 1 , Lereşti, tatăl lui Boneşti v. Buice; - din Budişteni, tatăl lui
Lazăr 2 1 1 , Zăblăiani, f. lui Barbu! cel mare Ivan şi Stan 97; - din Crângu, boier hotarnic
1 1 6; tatăl lui Stoica 1 O bis; - vinde ocină
- pt. Afumaţii Mari 1 66; - din Fântânele v.
în Steanca 26 1 . Moţoc; - din Izvorani , fr. cu Calea, cumnat
Obârşia (Obârşie), sat, j . Romanaţi (azi j . Olt) cu Zaharia 3 3 ; - din Mozăceni, fr. cu
1 48, 1 65; - Cetiţelii, topic la Cândeşti (j. Borduşescul Radul, martor 3 1 6; - din
Buzău) 3. Negeşti 69; - din Orleşti v. Ghemul; - (din
Obârşie v. Obârşia. Sămara), vinde ocină lui Ivan din Piteşti 294;
Obedin, sat (j . Mehedinţi) 268. -·din Spinei, martor 1 37; - (din Troian),
Obislav, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 2 1 O. tatăl Paraschivei şi al Stanei, fr. cu popa
Oboga, sat, j. Romanaţi (azi j. Olt) 35, 43. Pătru 2 1 6; din Turceni, cel înecat 4; - din
-
Ocna (Mare), sat (j. Vâlcea) 1 7. Vaideel, :r. cu Cârstiian, manor pt. Fundeni
Odobeni, sat (j. Buzău) 37, 1 49-1 5 1 , 1 72. 275; f. Neagăi Oloaga şi al lui Burţoiul
-
Ogretin (Ugretin), sat (j. Sac, azi j. Prahova) Ion, ff. 'cu Man•:a şi Radu 66; f. lui - din
-
2 1 3. Bădinei, martor 1 7 1 ; - fr. cu Manea, martor

Ohaba, sat, j. Gorj 268. pt. Mierlarii din Jos 9 1 : - log. din Budişteni,
Oieşti v. Uieşti. martor pt. Crângureni 6 1 , 97, 1 94, 1 96; -
Ojisiscul Neagoe din Plăscoi (din Măgura), log. din Şârineasa, tatăl lui Udrişte log. 228;
manor 98, 1 72. - log., fr. cu Dumitru cămăraş din Rătivoieşti
Ojogeni, sat (j. Ialomiţa) 1 69, 206. (şi cu) Stănie 203; - martor pt. Udreşti 1 70;
Olănescu Pârvul din Olăneşti, cumpără pământ - martor pi. Zăgoneni v. Râmnicescul; -
în Padina Părului 1 3 5, scrie doc. 1 60; - moşn ean din Ursoaia 244 ; - popă d i n
Tudor, log. din Olăneşti, f. lui Stanciu! log. Fântâna Babei, vinde în Grozişti 209; - popă
din Olăneşti 1 7, 30, 1 3 5. din Moşoaia, fr. cu Stanciu! Lungu, martor
Olăneşti, sat (j . Vâlcea) 1 5, 30, 1 3 5, 1 60, 3 1 8, pt. Groşi 62; - popă din Udreşti, martor 1 70;
3 1 9, 322. -pristav, martor pt. (Troian) 2 1 6; - răspopul,
Olimpie (Alempie), eg. m-rii Izvorani 90. dăruieşte pe finul său Bădica cu ocină în
Oloaga Neaga din Bătieşti, sţ. lui Burţoiul Ion, Cucuteni şi Pârscoveni 2 1 5 ; rumâni din:
-
mama lui Manea, Oprea şi Radu 66. Băieşti 1 40, Bogăţeşti v. Purcelea, Negeşti,
Ologi, sat (j. Teleorman) 299. f. lui Soare, fr. cu Radu! 69, Ruşii lui Nica
Olt, apă, sat pe lângă - 274, 3 1 7, 325; - j. log„ f. lui Radu! Ţa(p)ul, fr. cu Stănilă 2 1 4,
(sate în -) 8 1 , 290. Zăvalu 67, Zăvalu, tatăl lui Neagoe 67; - sţ.
Olteni (Oltenie), sat (j. Buzău) 204. Sorei din Crângureni, ginerele lui Dobromir
Oltenie v. Olteni. 1 94, 1 96; - tatăl lui Vasilie rumân din
Olteţ, apă 35; - vama de la - I 06. Prahova 1 40; - tatăl lui Teodosie şi Pătru
Onea v. Oană. din Bereşti v. Dopcea; - ţigani: 79, din
Oneasa, vinde la Futeştii de Baltă 1 82. Stâlpeni 2 1 1 ; - uncheaş (din Clinceni) 1 67;
Once v. Oancea. - uncheaş din Ulmeni, tatăl lui Radu şi Pătru,
Oncei v. Oancea. vinde în Ulmeni 1 3 ; - vătaf, cumpără ocină
Opra v. Oprea. în Oboga 35, 43; - vinc!e ocină în Clinceni
375
244 ; - C ă l i n din Cetăţeni, hotarnic pt. cumnat cu Ghiorga 255-257, 298; neg.-
Muntele Vâja, 85; v . şi Buice, Boldiscul, 1 98; roşu din Stănuleşti v. Groşanul; v. şi
-
Dopcea, Ghemul, Moţoc, Pu rcelea, Râ m Groşanul.

nicescul. Pană, clucer v. Loiz; - cpt., martor pt. Crângeni
Opriş (Oprişan), diacon din Mozăceni, martor 8 1 ; cămăraş (pah.) din Căpreni 9, 1 7, 80,
-
3 1 6; - din Sămara, martor 306-308; - fr. cu 208; - comis, martor 1 3 ; - f. lui Ghioca
Stan Risan 62; martor pt. ocină (în Sămara)
- ocnarul din Căpreni, nep. lui Zupa 9, 1 7; -
285; - martor pt. Zoreşti 87; - p. lui în f. lui Mavrodin vomicul, dăruit cu ocină la
Ciorăşti 1 50; - popă din Berileşti, cumnat Brăgăreşti de vărul său, Radu M ihalcea
cu Radul, martor pt. vii în dealul Negovanilor (Cândescu) mare comis 1 78 ; - log. din
1 9; - Stoica din Procican, tatăl lui Alexe Argeş, scrie doc. 45, 48, 75; - log. din
1 56. Bărbăteşti 12; - log. din Filipeşti v. Fili
Oprişan v. Opriş. p e s c u ; - pah. v. cămăraş; - post. d i n
Oraşul de Floci, târg v. Floci. Bărbăteşti, tatăl (lui Dima), Nenciul log. (şi
Orate, topic la Văleni (j. Buzău) 93. Necula) 88, 1 46; - (vist.) mare, ctitor al m-rii
Orbeasca, sat (j . Teleorman) 200. Sf. Ecaterina din Bucureşti 1 89 bis; v. şi
Orbi, sat (j. Dâmboviţa) 1 2; - sat (j. Gorj) 44. Filipescu, Loiz.
Orboieşti, sat (j. Ialomiţa) 1 80, 1 82, 3 1 O. Pangratie din Berileşti 1 9.
Orbul Stan, p. lui din Vlădeni 234, 235. Pantazi, f. lui Mânea din Ţâţa, fr. cu Stan
Orleşti, sat (j . Vâlcea) 1 76. 1 7 1 , 272.
Ostrov, schit (j. Vâlcea) 325. Papa din Păpeni 1 80; - f. jupâniţei Anca din
Oteşan(-i), sat (j. Vâlcea) 1 44. Proroci, fr. cu Dumitraşco 13 7.
Otula, tatăl lui Nicoară log. din Prişna 77. Para, pah„ dăruieşte ocină la m-rea Câmpulung
Oţul, topic la Budi şteni (j. Muscel, azi j . 1 6 1 , 1 89.
Argeş) 6 1 . Paraipani, sat (j. Vlaşca, azi dispărut) 242.
Paraschi\'a din Puţintei, martor pt. Ciăcănăi
260; din Râmnic v. Boghie; din Sebieşti,
- -
p martor 270 bis; - log. din Orbi 1 2; - martor

pt. Portişor 1 55 ; rumâni din: Bănciuleşti,
-
f. lui -, fr. cu Staicul 1 89 bis, Bănciuleşti,

Pade (Padia), sat (j. Dolj) 23, 26. tatăl lui - şi Staicul 1 89 bis; - spăt., f. lui
Padia v. Pade. Necula post. din Cocorăşti, scrie doc. 1 3; -
Padina Părului, topic la Olăneşti (j. Vâlcea) ţigani: 1 54, al m-rii Tismana 84; vomic
-
1 3 5. din Togoieni 1 73, 3 0 1 ; v. şi Boghie.

Pahomie (Pahonic), eg. m-rii Sadova 34; - Paraschi\'a, fc. lui Oprea, sr. cu Stana, nep.
-
rumân din Gârleni, f. lui Constantin, fr. cu popei Pătru 2 1 6; - s\. (fostă) a lui Necula
Stoica, Neagu!, Sima şi Ivan 1 0, 1 45. pah. din Ugrumi, mama lui Alexe 68; -
Pahonie v. Pahomie. ţigănci din: Brâncoveni 38, ţigănia dom
Paisie, eg. m-rii Radu Vodă (Sf. Troiţă) din nească 1 5 8.
Bucureşti 242. �arasco, neg., cumpără ocină în Cosoba 228,
Paisiia, călugăriţă, s\. lui Nica log. mare (fost), 229.
mama lui Preda 1 6. Paripa, post. din Stănceşti 1 40.
Palaloga, boier jurător 2 1 5 bis, 234, 235. Partenie, eg. m-rii Mâstâneşti (Vaideei) 6, 8; -
Panaghe din Soreşti 1 97. eg. m-rii Mislea 70; - eg. m-rii Sf. Ecaterina
Panaiet v. Panait. v. Sinaitul; v. şi Sinaitul.
Panaiot v. Panait. Pascu! din Uleşti 1 ; - rumân din Zăvalu, tatăl
Panaiote v. Panait. lui Costandin 67.
Panait (Panaiet, Panaiot, Panaiote, Pănăiate), Pa\•el din Mileşti, f. lui Tatomir 1 40; şufar
-
croitor din Băbeni 49; - ginerele Chiranei din Cosoba, tatăl lui Radul şi al lui Udrea
căpităniţa şi al lui Armega, tatăl lui Necula, post., socrul Ioanei 228.
376
Pa\•lache, ban mare (fost), tatăl lui Mihalacne Pârâiani (Părăiani, Părăin'-'), sat \J. Gorj) 1 7,
spăt. 1 5 8; - f. popii Irimia de la Sf. Petca 23. 26, 39, 3 1 7.
din Târgovişte, scrie doc. 54. Pârâianu Calotă, post. din Pârâiani, fr. cu
Păcală din Muşcel, martor 78; - Stan, fr. cu Stanciu post. şi cu Danciu log. (Milescu)
Şărboaie 1 1 2, 3 1 6. 1 7, 39, 2 1 7; - Danciul, log. din Mi Ieşti, din
Păcăleşti, sat (j. Sac, azi dispărut) 240. Pârâiani, fr. cu Calotă uost. şi cu Stanciu)
Păcuraru din Popeşti, tatăl lui Dumitru 95. post., f. lui Hamza, tatăl lui Preda portar 23,
Pldlll"e din Sămara, fr. cu Fiera 223, 284, 285, 26, 35, 39, 43, 80, 2 1 7 ; ·· Stanciu), post.
306-308, 3 1 1 ; - post. v. Creţulescul; v. şi din Pârâiani, (f. lui Hamza), fr. cu Danciul
Creţulescul. log. şi Calotă post. 1 7, 39, 2 1 7.
Pădureţ, j. v. Muşcel şi -; - sat (j. Vâlcea) Pârla din Izvorani, tatăl Joanei, bunic Ştefanei
1 27, 290. şi Nedelei 254.
Păhuleştl, sat (j. Prahova, azi dispărut) 1 3. Pârlat Stan, vinde ocină în Sămara 3 1 1 .
Păica (Peica Vodă) din Râmcena 77. Pârscov, sat, j. Buzău 37, 40, 89, 1 24.
Păpeni, sat, j. Ialomi1a 1 42, 1 80. Pârscoveni, sat (j . Buzău) 37, 40. 2 1 5.
Pănăiate v. Panait. (Pârsco\'eanu) Iordache, post., f. lui Trufanda
Păpuşari, sat (j. Argeş) 75. vist. (mare) 1 24.
Părceşti, sat ((Porceşti), j. Mehedinţi?) 1 80, 1 82. Pârta, tatăl lui Oancea 87.
Pătârlage (Pătârlagi), sat (j. Sac, azi j. Buzău) Pârvana, neg. din Bucureşti, sţ. Neacşei, vinde
5, 50, 52, 67, 1 2 1 , 1 43, 1 56. prăvălie în Bucureşti 54.
Pătârlagi v. Pătârlage. Pân·ul din Arcani, fr. cu Stoica 2 1 9; - (din
Pătraşco (Petraşcu) din Câmpina, f. lui Udrişte Căzăneşti), văr cu Miloş log. 1 59; - din Ocnă
pah., fr. cu Calotă vătaf, Petrican şi Gherghe 1 7; - din Stoieneşti v. Mic ud al lui - ; - din
2 1 4; - din Farideni, martor 270 bis; - din Tismana 2 1 9; - log. din Coteşti, unchiul
Tomeni, f. lui Mitrea post. din Grădişte, fr. Nedelei comisoaia, văr primar cu Elina
cu Stroe, nep. lui Dumitru stolnic din Vârâţi, doamna din Mărgineni, unchi Elenei (Can
Stroe şufar şi - spăt. 1 27, 290; - f. lui Avram tacuzino) postelniceasa 205, 3 1 4; - log. din
din Tătuleşti, fr. cu Preda 2 8 1 ; - log. din Fălcoiani v. Fălcoianu; - log. din Olăneşti
Morânglavi, f. popei Ianachi, fr. cu Giurea v. Olănescu; - log., scrie doc. v. Radulovici;
1 25, 1 3 3, 1 34, 274; - post. din Bucşani, f. - log. din Stoiencşti v. Dolofan; - manor
lui Bărcan post. 50, 52, 1 1 9, 1 73, 1 80, 1 82, pt. Urzicuţa 1 29; - popă din Văleni 53; -
305; - post., f. lui Neagu! aga, fr. cu Coman popă, martor pt. Seaca 80; - post., biserica
comis şi Andrei spăt. 140; - spăt., fr. cu lui din Târgovişte 2 5 0; - rumâni d i n :
Mitrea post., Stroe şufar şi Dumitru stolnic, Albuleşti 68, Gârleni, f. lui Baico, fr. cu
unchiul lui Stanciu! post., Stroe post. şi - Drăgan 67, Gârleni, f. lui Drăgoi, fr. cu
1 27 ; Stanciu 67; - spăl. (din Băneşti), boier
vv. (cel B u n , 1 5 54-- 1 5 5 7), f. l u i Radu! jurător 2 1 1 ; - spăt. din Vlădeşti 69, 207; v.
Paisie vv., tatăl lui Mihai Viteazul şi Petru şi Dolofan, Fălcoianu, M icud al lui -,
Cercel 26. Olănescu, Radulovici.
Pătrăşcanu, f. lui Dobre vomic 1 20. Peica Vodă v. Păica.
Pitroaia, sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 59, Pentelic v. Pintilie.
1 95. Pereul v. Tode - Donocuţă.
Pătru v. Petru. Perieţl (Periiaţi), sat (j. Ialomiţa) 46, 30 1 .
(Piulescu) Mogoş, cpt. din Păuleşti, martor Periiaţi v. Perieţi.
1 6, 2 8 1 . Perţea (Pirţea, Pirţi) Radu! din Vaideei 275,
Păuleşti, sat (j . Prahova) 2 8 I . 278.
P ă u n , rumân d i n Zăvalu, f. lui Tocmală Pestrea, sat (j . Prahova) 28 1 .
Cârstea 67. Peştelui v. Lacra -.
Pâcleni, sat (j. Buzău) 263 . Peştişani, sat, j. Gorj 2 1 9.
377
Petco, f. lui Dragul post. din Bârseşti 1 40; - Pometeşti 57; p. l u i d e ocină î n Trestiani
-
rnmâni din: lzbiceni, f. lui Petrişor, fr. cu I O bis; - pah., martor pt. Urzicuţa 1 29; -
Avram, Dobre şi Neacşu! 222, Zăvatu, f. lui popă din Cândeşti 1 56; - popă (din Troian),
Toader, fr. cu Neagoe, Ivan, Stoian, Bâra şi tatăl lui Mostrob şi Stan, fr. cu Oprea,
Nedelco 67; - Ioan, fr. cu Ştirvoine Dumitru unchiul Paraschivei şi al Stanei 2 1 6; - popă,
din Peştişani 2 1 9. p. lui la Amărăşti 67; - portar din Văleni
Petraşcu v. Pătraşco. 93; post. din Muscel 78, 302; - post. din
-
Petre v. Petru. Vârâţi 8 1 ; - răspopul din Buneşti 75; -

rumâni din: Albuleşti 68, Albuleşti, tatăl lui
Petrea v. Petru.
Dragată, Barbu! şi Dragomir 68, Bădeni, f.
Petreşti, sat (j. Vlaşca, azi j. Ilfov) I 04, 1 6 1 ,
lui Bercilea, fr. cu Dumitraşco 3 1 , Cioroi
1 89.
23, 26, v. şi Stoica al lui -, Gârleni, f. lui
Petrica din Craiova, tatăl lui Gherghina 1 4 1 .
Stanciu, fr. cu Neagoe, Chiriţă, Stanciu şi
Petrican din Câmpina, f. lui Udrişte pah„ fr. cu
Ban 67, Izbiceni, tatăl lui Radu!, Stoica şi
Calotă vătaf, Gherghe şi Pătraşco 2 1 4; - tatăl Vlainea 222, Zăvalu, f. lui Bâra 67, Zăvalu,
lui Mihai 1 55. f. lui Neagu! 67, Zăvalu, tatăl lui Crăciun
Petricescul, tatăl lui Drăgoi din Domireşti 270. 67, v. şi Duciumală; sluger din Băleni v.
-
Petrişor, rumân din Jzbiceni, tatăl lui Avram, Băleanu; stâna lui in Muscel 1 5 5; tatăl
- -
Dobre, Petco şi Neacşu! 222. lui Micul I 07; tatăl lui Tudor şi Radu
-
Petronie, ierom. in soborul m-rii Sadova 34. 23 1 ; vătaf, martor pt. Cârstieneşti 65; -
-
Petru (Pătru, Petre, Petrea) al lui Ţestu 303; - vinde vie in funia budească v. Rad u l al lui
boier jurător v. Portărescul; - bunicul lui -; v. şi Aslan, Băleanu, Duciumală, Gulie,
Pătraşco log. v. Negru ; - clucer, sţ. Elinei lliescul, Negru, Portărescul, Radul al lui
v. Aslan; - cumpără ocină in Gâşteşti 309; -, Stoica al lui -;
- din Bădeşti, martor 75; din Bărbăteşti,
- - vv. (cel Tânăr, 1 5 59- 1 568, f. lui Mircea vv.
boier jurător 1 30; - din Bereşti, f. lui Dopce, Ciobanul) 26, 1 06;
fr. cu Todosie 45; - din Cioroi v. Gulie; - - vv. (Cercel, 1 5 83-1 585, f. lui Pătraşcu cel
din Fălcoi, boier jurător 26; - din Grădişte Bun) 26.
282; - din Lereşti, f. lui Preda, fr. cu Pietrari v. Pitrari.
Tudoran, Oancea, Lăudat, Vintilă şi Jane 56, Pietre (Pitri), sat (j. Vlaşca, azi j. Giurgiu) 289;
2 1 1 ; din Muşcel, martor 78; - din Pârscov
-
- Albe, munte la Bogăteşti (j. Argeş) 3 1 .
49, 89; - din Sămara, f. lui Drăghici 223, Pitrari (Pietrari), sat (j . Dâmboviţa) 3, 1 40.
285, 306; din Ungurei, tatăl lui Dumitru,
-
Pintilie (Pentilie) din Apele Vii 1 24.
Pinul, m-re (j. Sac, azi j . Buzău) 248.
Lupul şi Chiriac 87, 98; - f. lui Brânci din
Piperea din Bădeni, întărit de domn in muntele
Făleai 23, 26; - f. lui Cârstea, martor pt.
Vâja 85.
Zăgoneni 76; - f. lui Franţa log. şi al Calei,
Pirţea v. Perţea.
fr. cu Preda, nep. lui Manta şi Dumitra 69;
Pirţi v. Perţea.
- f. lui Jvăniş din Prişneni, fr. cu Dragomir
Piscul Ferelegii, topic la Căprior (j. Dâmboviţa)
233, - f. lui Oprea unchiaş din Ulmeni, fr.
1 40; - Larg, topic la Căprior (j. Dâmboviţa)
cu Radu! 1 3 ; - f. lui Radu din Urzicuţa, fr. 1 40; Scâmpiei, topic la Boteni (j . Ilfov)
-
cu Stanciu), Nedea, Dobre şi Vladul 1 29; -

1 85.
fr. cu Jon din Corşori 65; - iuz„ f. lui Novac
Pitiric Cârstea din Cândeşti 3.
din Vârâţi 23, 26; - log„ scrie doc. pt. Piteşti, oraş (martori, orăşeni din ) 33, 75,
-
Măneşti 1 2 ; log. din Făleai, boier jurător

-
1 22, 2 1 1 , 292, 294, 306-308, 3 1 1 .
23, 26; - log. din Preajva, martor 80; - Pitic Gherghe din Bădiceşti 1 4.
martor pt. Căluiu 1 7 ; martor pi. Pătârlage
-
Pitri v. Pietre.
v. lliescul; - martor pt. Zoreşti 87; - neg. Plavie, loc de casă al lui - la Berindeşti 1 28.
din Păhuleşti 1 2 ; - neg„ ginerele lui Plăseni, sat, j. Ilfov (azi dispărut) 1 6, 50, 52,
(Spineanul) Dumitraşco sluger, moşia lui in 1 62.
378
Plăşcoi, sat (j. Buzău) 1 72. Porumbreni, sat, j . Ilfov 1 90; - (j . Vlaşca, azi
Pleşoi, sat (j . Dolj) 23, 26, 1 30, 1 88, 224, 266. dispărut) 1 85.
Plosca, sat, j. Teleorman 1 8 1 . Potoceni, sat (j . Buzău) 72, 1 50, 1 5 1 , 1 80, 1 82,
Plumbuita, m-re v. Bucureşti. 255.
Podeş din Cherba, tatăl Dragomirei, bunicul lui Prahova, apă 2 1 5 bis, 300, 3 1 O; - j. (moşie,
Voinea 247. sate în -, slugi) I O bis, 1 40, 23 1 , 250, 3 1 O.
Pod u ri, l ivezi în -, topic la Cucuteni (j . Prailiotu Spiru, manor pt. Gârbovi 226.
Dâmboviţa) I O I . Prijeni, sat (j. Prahova) 3 1 5._
Poenaru Barbu, ban mare (fost) din Poiana (fr. Preajva, sat (j. Romana{i, azi desfiinţat) 80.
cu Neagoe post., tatăl lui Dragată şi Preda) Precup, bărbier din Bucureşti, st. Dumitrei,
1 6, 23, 26, 80, 253. ginerele lui Ban iuz. 1 75, 201 bis, 324; -
Poiana (Poieni, Poini), sat (j . Dolj) 23, 26, 253; rumân din Cepturi 225.
- (j . Ialomiţa) 46, 1 1 6; - (j . Prahova) 32, Preda (Prida) al lui Avram v. f. lui Avram; -
209; - topic la Crângureni (j. Argeş) 1 94; - armaş v. Uiescul; - ban mare din Cepturoaia
Fântânii, topic la Creţuleşti (j. Argeş) 1 6 1 , v. (Buzescul); - clucer din Greci 35, 43; -
1 89; Manciului 248; Mierlei, topic la
- -
clucer mare v. Brâncoveanul; - comis din
Bucşani, fr. cu Vintilă post. I 08, 1 1 9, 1 73,
Bărbăteşti (j. Dâmboviţa) 1 46; - Tihocului,
305; - din Arcani 2 1 9; - din Bârseşti, tatăl
topic în m-ţii Sinului (j. Buzău) 1 92; - lui
lui Vlad 79; - din Cucuteni v. Mânzul; -
Bogdan, topic la Bărbăteşti (j. Dâmboviţa)
din Teişani 246; - din Turcineşti, fr. cu Filip
1 46; - lui Neacşu!, topic la Bărbăteşti (j .
44; f. lui Avram log. din Tătuleşti, fr. cu
-
Dâmboviţa) 1 46.
Pătraşco 28 1 , 3 1 O; - f. lui Franţa log. şi al
Poienari, sat (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 252; - (j .
Calei, fr. cu Pătru, nep. lui Manta şi Dumitra
Teleorman) 27 1 ; - (j . Vlaşca, azi j. Giurgiu) 69; - f. Mariei, fr. cu Dragomir, Bratu,
289. Mihne şi Ivan 1 28; f. lui Nica log. (mare)
-
Poienărei (Poinirei), sat (j. Muşcel, azi j. Argeş)

şi al Paisiei călugăriţa 1 6; - f. lui Tudor
65, 258. comis, fr. cu Stroe, Tudor, Socol şi Sima,
Poiene, sat (j. Sac, azi j. Prahova) 247. nep. lui Danciul post. din Măldăreşti 1 60; -
Poieni v. Poiana. log. din Stoieneşti v. Dolofanul; - log.,
Poieteşti, familie din Afumaţii Mari 1 66. ispravnic pt. Văleni 46; - moşul, p. lui
Poini v. Poiana. Costiani 263; - pah. din Ruda v. Rudeanu;
Poinirei v. Poienărei. - ponar, f. lui Danciul log. (Pârâianu) 80; -
Poliţ Vlad din Zeletin 246. post. din Lereşti, fr. cu Oancea şi Lăudat 3 1 ,
Polovin, sat (j. Romanaţi, azi dispărut) 1 1 5. 56, 288; - post. din Lereşti, tatăl lui Tudoran,
Polovragi, sat (j . Gorj) 39. Oancea, Lăudat, Pătru, Vintilă şi Jane 56,
Pometeşti, sat (j. Dolj) 57. 2 1 1 ; - post. din Roşiiani 23, 26, 1 65; - post„
Popa, fr. cu Gherghe, martor pt. Zăgoneni 2. f. lui Filişanul Dumitru sluger 2 1 7; - rumân
Popa Saulea, neg. din Iaşi, fr. cu Condrea vătaf din Albuleşti 68; - sluger din Greci v.
SC'. Floricoiul; - sluger, ispravnicul oraşului
Popânzileşti, sat (j. Dolj) 23, 26. Floci 234, 235, vameş în Floci 2 1 8, martor
Popescul, cpt., iuz. din Buzău 204, 248; - pt. testament 225; - spăl., f. lui Teodosie
(Şintescu) Radu, agă mare 1 1 , 1 6, 1 1 7, 1 23. ban (Corbeanu), nep. lui Preda (Buzescu)
Popeşti, sat (j . Ilfov, azi j. Giurgiu) 293; - (j. ban din Cepturoaia, ctitor la m-rea Căluiu
Sac, azi j . Prahova) 95, 1 1 3, 1 73, 1 89 bis. 1 7, 35, 43, 1 40; - spăt„ tatăl lui Vasilie
Porceşti v. Pirceşti. comis 2 1 4; tatăl lui Lupul log. la episcopie
-
Portirescul (Blagodescul) Pitru, boier jurător 93; v. şi Brâncoveanu!, (Buzescul), Dolo

234, 235. fa nul, Floricoiul, Mânzul, Rudeanu,
Portişor, sat, j . Muşcel (azi dispărut) 1 55. Uiescul.
Porţile de Fier, vamă la - (j. Mehedinţi) 1 06. Preoteşti v. Prioteşti.
379
Preşneni (Prişna, Prişneni), sat (j. Mehedinţi) R
77, 233.
Priboieni, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 243.
Priboianul Radu! din Comoşteni, manor 36. Racoţi, sat (j. Gorj) 1 09.
Priboiul, topic la Brătienii de Jos (j. Argeş) Racoviţa, sat (j. Vlaşca, azi j. Dâmboviţa) 1 9 1 .
1 36. Rada, fc. Mariei şi a lui Andrei, nep. Buzăenii,
Prima, neg. din Câmpulung 74. vinde ocină în Domireşti 270; - fc. lui Stan,
Prioteşti (Preoteşti), sat (j. Romanaţi, azi j. (sţ. lui Stoica), nep. lui Mănia jude din Ţâţa
Olt) 35. 63; - fc. lui Ştefan din Domireşti, sţ. lui
Prişna v. Preşneni. Ghidu 270; - nep. lui Preda post. din
Prişneni v. Preşneni. Câmpulung 56; ţigancă din Uieşti, sţ. lui
-
Prisaca, sat (j. Olt) 95, 22 1 . Stoica 1 39; - ţigancă, fc. lui Hârs 42.
Proca din Câmpulung 74; din Stănceşti I 00;
-
Radeştiţă v. Radoştiţa.
- scrie zapis 25. Radeştiţi v. Radoştiţa.
Procicani, sat (j. Sac, azi dispărut) 1 56. Radomir din Afumaţii Mari, bunicul lui Do
Procopie, tatăl lui Stoica din Cătun 3 1 O. bromir banul din Brăneşti 1 66; - din Cocul,
Prodan din Pâcleni, fr. cu Stanciu! 263; - log. sţ. Neagăi, vinde ocină în Vâlceaua Floarei
din Purcăreni, scrie doc. 299; - p. lui la 308; din Muscel, martor 7 8 ; - f. lui
-
Amărăşti 67. Stanciu) Unturoiul din Brăgăreşti, fr. cu

Stoica 1 78.
Prodăieşti v. Produleşti.
Radoslav (Raruslav) din Budişteni, sţ. Velicăi,
Prodila, moşie la Iamnic (j. Dolj) 253.
tatăl lui Dumitraşco, ginerele lui Stoica Colţu
Prodileşti v. Produleşti.
6 1 , 97; rumân din Izbiceni 222.
-
Produleşti (Prodăieşti, Prodileşti), sat (lângă
Radoştiţa (Radeştiţă, Radeştiţi' sat (j. Dolj) 23,
Ghimpaţi) (j. Dâmboviţa) 1 40, 1 6 1 , 1 89.
26.
Proroci, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt (Ulmi)) 1 37 .
Radu(-1), agă mare v. Popescu-Şintescu; - al
Proşd, sat (j. Sac, azi j . Buzău) 2 1 3.
Banei din Voiceşti 1 30; al lui Bilan din
-
Puiu, rumân din Lereşti, tatăl lui Stanciu), Fătul

Prişneni 233; al lui Ciocan, dăruieşte pe
-
şi Badea 3 1 . finul său cu loc de casă în Jurebişti 2 1 5; -
Pulan, rumân din Lereşti 2 1 1 . al lui Fitui din Valea Lupului 2 1 3 ; - al lui
Pulaşi, sat (j . Olt, azi dispărut) 276. Mareş, sţ. Bisei, vinde ocină în Brăgăreşti
Pungi Dumitru, rumân din Morteni 1 6 1 , 1 78; - al lui Mâinea din Sămara, manor
1 89. 311; -al Neagolei, p. lui de ocină în
Pupezeni, sat (j. Ialomiţa) 46. Jurebişti 2 1 5 ; al Pitranii din Nucet,
-
Purcireni, sat (j. Argeş?) 299. aldămăşar 55; - al lui Pitru, vinde ocină în
Purcelea Oprea, rumân din Bogăteşti 3 1 . Sămara 285; - al popii din Băşineşti 1 77; -
(Pur)celescul Radu, manor pt. Ungurei 87. al lui Richili, birar din Vemeşti 1 98; -
Pustiul Dumitru din Conteşti, tatăl lui Dumitru aldămăşar din Matiţi 240; - aldămăşar din
roşul din Conţeşti (şi al lui Pătru, ginerele Potoceni v. Burducea; - armaş din Dărăşti
lui Ivan pah. din Băjeşti şi al Neagăi, cumnat v. Diriscul; - armaş al doilea, manor pt.
cu Drăghici din Răteşti) 60, 64. Stinca 305; armăşăl, rumân al m-rii Căluiul
-
Pusţintei v. Puţinel. 1 7; - ban mare v. (Buzescu); călugăr din

-
Putcavel Stan, roşu din Vaidel 95, 230. Costiiani 263; - căminar, f. lui - post. 1 70;
Puturoasa, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt (Teiuşu)) - cpt. v. Vârza; - cpt. din Argeş, manor pt.
81. Albuleşti 68; - din Buzău (tatăl lui Berce
Puţinei (Pusţintei), sat (j . Buzău) 90, 260. spăt.) 248; - cpt. mare din Ciecănăi (ctitorul
Puţului v. Valea -. m-rii Urecheşti) 29, 260; cpt. mare de roşii
-
Puţure v. Puţuri. din Fărcaşa v. F i rciş a n u ; cpt. din

-
Puţuri (Puţure), sat (j. Dolj) 23, 26, 1 24, 1 60. Merişani 48; clucer din Şchei 2 5 2 ; -
-
380
clucer, martor pt. Păpeni 1 42; - cojocar din lui Jon Burţoiul, fr. cu Manea şi Oprea 66;
Bătieşti, tatăl lui Drăguş, Ion şi Vlad 66; - - f. lui Neia din Seaca, fr. cu Toma şi Ion
comis (al doilea) din Brezoaie, f. lui Albul 80; f. lui Nicu, vinde în dealul Stolojanilor
-
comis 228, 229; - comis mare v. Mihalcea; 2 1 9; - f. lui Oprea uncheaş din Ulmeni, fr.
- cumpără ocină în Cepturi 302; - cupeţ v. cu Pătru 1 3 ; f. lui Petre (din Scorţeni), f.
-
neg.; - delniţa lui Ia Căprior v. Şerbul; - lui Tudor 23 I ; - f. lui Stoian din Tulbure,
din j. Argeş, înfrăţit cu Şerbu· şi cu Drăgoi tatăl lui Stanciu 236; - f. lui Stoica pah. din
1 3 6; - din Bărbăteşti v. B u rchi; - din Dragomireşti, nep. lui Vâleul clucer 1 40; -
Băşineşti v. Dimei; - din Beleţi v. Haiducul; f. lui Vasile din Băjeşti, fr. cu Maria, nep.
- din Berileşti, cumnat cu popa Opriş 1 9; - lui Sindiile Dumitru 57; f. lui Vlăşceanul
-
din Boneşti v. Slavnei; - din Boteni, f. lui din Costiiani v. Vlăşcean; - fr. cu Oana şi
Dragomir 53; - din Bratiia, fr. cu Aldea din Stan, unchi lui Dobre din Căprior, ocina lui
Cavaransebiş şi Ţepe 1 47; - din Buzăişti, la Căprior 1 40; - fr. cu Sindiile Dumitru şi
martor 99; din Buzău, în casa lui s-a scris
- Barbu, tatăl lui Ştefan, p. lui în Băjeşti 60;
doc. 1 49, 1 5 1 ; - din Ciorăşti v. Ciorăscul; - fr. cu Stan Mocanul v. Mocanul; - fr. cu
- din Colţi, martor pt. Tifuleşti 86; - din Stoica din Stănceşti 82; - fr. cu Tatul, se
Craiova, martor 80; - din Creţi v. Caşotin; tocmeşte cu Dragomir Booşanul 2 1 5; - fr.
- din Foieşti, f. lui Dumbravă, fr. cu Zaharia cu Teiş (din Sărăţeni), văr primar cu Stoica
şi Dumitru, nep. lui Dorotei 1 44; - din 29 1 ; - fr. cu Voinea din Mirceşti, unchiul
Glupavi, f. lui Marin 293; - din Gogeşti v. lui Cânda şi al lui Vălean 237; - ginerele
Ciocioleatel; - din Hurez, boier hotarnic lui Balotă din Gogeni, scrie doc. 2 1 3 ; - ia
1 80, 1 82; - din Ionoteşti, martor pt. Cherba pe răvaş megiaşi v. Ţigănaş; - înfrăţit cu
247; - din Jugur, martor pt. Băjăşti 288; - Braşov pe o delniţă din Bărbuleţu 1 1 4; -
din Măcreştii M ari, martor 1 7 6; - din judeţ din Piteşti, martor 3 3 ; - log. din
Mileşti, nep. lui Tatomir 1 40; - din Mo Balomireşti, boier hotarnic I 04, 1 6 1 , 1 89;-
goşani v. Dragiului; - din Moşoaia, f. lui log. din Brătiani, boier hotarnic 1 3 , 1 36; -
Stănia 62; - din Mozăceni v. Borduşescul; log. al doilea din Creţuleşti v. Creţulescul;
- din Muşcel, martor pt. lubăneşti 1 37; - - log. din Desea, tatăl lui Gavrilă pah. 23;
din Orbi, f. lui Stănilă Ciorăi 44; - din - log. din Bucovăţ v. Stănemir; - log. din
Proroci, martor 13 7; - din Rogoz, vinde Dudeşti v. Dudescul; - log. din Ţigăneşti v.
ocină în Hârboru 46; - din Sărăţele 37; - Ţigănescul; - log. din Uieşti, scrie doc. 1 1 1 ;
din Sibieşti, martor 270 bis; - din Steanca - log., finul jupâniţei Caplea 279; - log.
v. Ghimpescul; - din Suslăneşti v. Jumara; mare v. Cocorăscu; - log., martor pt.
- din Trestiani, f. Elinei, fr. cu Manea, Calea lubăneşti 1 3 7; - martor 83; - martor pt. Birci
şi Stana, nep. lui Dobroescu I O bis; - din v. Priboianul; - martor pt. împrumut de bani
Tulburea, martor 1 1 1 ; - din Ţâţa, martor 88; 1 25; - martor pt. Stolojeni v. Tămăşescu; -
- din Urzicuţa, tatăl lui Pătru, Stanciu), megiaş v. rumân; - neg. (cupei) din Bucureşti
Nedea, Dobre şi Vladul 1 29; - din Vaideei 54, 20 1 bis; - nep. popii Dobromir din Hurez
v. Perţea; - din Vultureşti 1 6 1 ; dorobanţul
- v. Buicăi; - popă din Mieraiul, tatăl lui
din Necşeşti, martor 280; - f. Calei din Neagu! 296; - popă de la Sf. Gheorghe,
Ţigăneşti, cumpără în Râpa de Jos 20 I ; - f. martor 1 1 7, 1 23 ; - popă din Stănceşti,
lui Coicul din Peştişani 2 1 9; - f. lui Colţea aldămaşar I 00; - popă din Tatin 1 67; - popă
vătaf din Căzăneşti, fr. cu Vasile, Albaş şi din Târgovişte 1 42; popă din Vaţa, scrie
-
Hamza 31 O; - f. lui CoIţea vomic, nep. lui doc. 1 3 7 ; - popă, f. lui Nechita, fr. cu
Danciul Doicescul clucer 46; - f. lui Dumitru Neagu), cumpără în Tifuleşti 86; - post. v.
mazil din Novaci 245; - f. preotesei Malea Brânzei; - post., f. lui f'avel şufar din
şi al lui Nenciul popă din Stănceşti, fr. cu Cosoba, (fr.) cu Udrea post., cumnat cu Ioana
Danii\ diacon 1 40; f. Neagăi Oloaga şi al
- 228, 229; - post. din Belrţi v. Gialaliiul; -
381
post. din Cârligaţi v. Ţarălungă; - post din - vv. (de la Afumaţi, 1 522- 1 523, 1 524- 1 5 2 5,
Mogoşani, boier hotarnic 1 04, 1 6 1 , 1 89; - 1 5 25- 1 529), f. lui - vv. cel Mare, (fr. cu
post. din Vultureşti v. Rudeanul; - post., V l a d Vi nti l ă , Radu P a i s i e ş i M i rc e a
tatăl lui - căminar 1 70; - roşu din Clădeşti Ciobanul) 1 82.
v. Chisăroaie; - rumâni din: Albuleşti (I) - vv. Mihnea ( 1 60 1 - 1 602, 1 6 1 1 - 1 6 1 6, 1 620--
68, Albuleşti (II) 68, Băgăţeşti, f. lui Caţa, 1 623, f. lui Mihnea vv tatăl lui Alexandru
.,
fr. cu Oana 3 1 , Bănciuleşti, fr. cu Stoica, Coconul) 26, 59, 1 06, 1 1 6, 1 77, 2 1 5 , 220,
Muşat, Aldea şi Simion 1 89 bis, Gârleni, f. 242.
lui Lupul, fr. cu Drăghici, Dumitru, Barbul - vv. (Paisie, 1 535- 1 545), cel Bătrân, f. lui -
şi Stan 67, Gârleni, tatăl lui Stociul şi Mirea Radu vv. cel Mare, (fr. cu - de la Afumaţi,
1 O, Izbiceni, f. lui Pătru, fr. cu Stoica şi Vlad Vintilă, Mircea Ciobanul, tatăl lui
Vlainea 222, Negeşti, f. lui Soare, fr. cu Pătraşcu vv.) 1 80, 1 82, 274.
Oprea 69, Popeşti, f. lui Marco, fr. cu Tatul, - vv. Şerban (Şărban, Şirban) ( 1 602- 1 6 1 O,
Iasu, Duia şi Muşat 1 89 bis, Popeşti, fr. cu 1 6 1 1 , f. doamnei Maria şi al lui Radu post.,
Muşat 1 89 bis, Popeşti, tatăl lui Trandafir şi sţ. Ilinei) 25, 46, 67, 68, 1 1 6, 248, 273, 277.
Sava 1 89 bis, Stâlpeni 2 1 1 , Zăvalu 67, Radu Vodă, m-re v. Bucureşti.
Zăvalu, f. lui Bălan, fr. cu Drăghici 67, v. şi Radulovici (Rado,·ici) Pârvul, log., scrie doc.
Grama, f. lui Stănilă şi Oprea v. Ţapul; - 59, 67, 1 06, 1 1 0, 1 1 8 , 1 46, 1 58.
spăt., f. lui Şerban vist., dăruit cu o ţigancă Rafail, călugăr, ctitorul m-rii de la Scrovişte,
38; - spudei, scrie doc. cu învăţătura lui unchiul lui Criveţ 3 1 O; - călugăr, scrie doc.
Lepădat log. 2 1 5 ; - stolnic, f. lui Stănilă pt. m-rea Tutana 75; - eg. m-rii Cozia 324.
vomicul 1 66; - tatăl lui Crăciun din Priseaca Rahagi (?), tatăl Milancei I O bis.
95; - tatăl lui Ştefan, fr. cu Dumitru Sindiilie Raico v. Oprea al lui -.
60; - ţigan 79; - ţigan al m-rii Izvorani 90; Ramina, topic la Trestiani 1 O bis.
- ţigan din Bălăceni 1 7; - ţigan, f. lui Iarciul Raruslav v. Radoslav.
274; - ţigan, întărit lui Dumitru Filişanul Ratea Dumitru (din Toxobeşti), martor 1 1 2,
277; - ţigan, zălogit de Ion 1 25; - vătaf, fr. 1 69.
cu Mihăilă log., bunicul lui Pătraşco log. şi Ratco din Glupavi 293.
Giura din Morânglavi 274; - vătaf de plăieşi Ratina, topic la Trestiani 1 O bis.
din Sibiceul de Sus 1 56; - vinde la Brătianii Răchilă v. Radul al lui -.
de Jos 1 36; - vinde la Târşor 1 00; - vinde Răchiţele, sat (j. Argeş) 75.
la Tismana 2 1 9; - vinde la Vultureşti 1 89; Răcocenii, locuitori din Racoţi 1 09.
v. şi Borduşescul, Brânzei, Buicii, Burchi, Rădăcineşti, sat, j. Râmn ic (azi j. Vâlcea)
Burducea, (Buzescu), Caşotin, Chisăroaie, 1 84 , 1 87.
Ciocioleatel, Ciorăscul, Cocoriiscu, Cre Rădiboe v. Rădi,·oie.
ţulescul, D ă răscul, D i m ei, D ragiului, Ridici (Rădicima) al lui Creşov din Stoieneşti,
Dudescul, Fiircişanu, Ghimpescul, Gia boier hotarnic 85; - rumân din Bădeni, tatăl
laliiul, Grama, Haiducul, Jumara, Mi lui Vladul, Stoica şi Negre 3 1 .
halcea, Mocanul, Perţea, Popescu-Şintescu, Rădăcima v. Ridici.
Priboianul, Rudeanul, Slavnei, Stiinemir, Rădivoe (Rădiboe) din Dobreşti, megiaş luat
Şerbul, Tămăşescu, Ţapul, Ţarălungă, pe răvaş 1 24; - rumân din Gârleni, tatăl lui
Ţlgiinaş, Ţigănescul, Vârza, Vlişcean; Stoica 67.
- vv. I (f. lui Nicolae Alexandru, 1 377- 1 3 84), Răducel din Sămara, tatăl lui Ioan 284, 306.
tatăl lui Dan I vv I 06.
. Răduceşti, sat (j . Rm. Sărat, azi j. Buzău) 49.
- vv. (cel M a re, 1 49 5 - 1 5 0 8 , f. lui Vlad Răduioasei v. Gura -.
Călugărul), tatăl lui Radu) de la Afumaţi, Rădun din Domneşti, tatăl lui Micul 270.
(Vlad Vintilă, Radu Paisie, Mircea Ciobanul) Răduleşti, sat (j . Buzău) 1 5 1 ; - (azi j . I lfov)
1 80, 1 82, 274. 1 73.
382
Răduţ, clucer din Medveajde, ginerel e lui ocină în Futeştii de Baltă 1 80, 1 82; - Nanul,
Giurca 22. tatăl lui - Albul vornic, şi-a pierdut capul
Răină, post. din Cireş, martor pt. Vodiţa de pt. fiul său 1 82.
Jos 77. Rogozu, sat (j. Ialomiţa) 46; - topic la Sămara
Răsimnici, sat (j . Ilfov, azi j . Ialomiţa) 46. (j. Argeş) 306.
Răstoacă (Răstoacea), apă (j. Argeş) 1 6 1 ; - Roman din Lăcusteni, p. lui la Amărăşti 67; -
topic la Creţuleşti (j. Dâmboviţa) 1 6 1 , 1 89; din Păpuşari, martor pt. Vâlcele 7 5 ; -
- topic la Ghimpaţi (j . Dâmboviţa) 1 6 1 , 1 89. pârcălab, martor 34; - rumân din Gârleni,
Răstoacea v. Răstoacă. fr. cu Stanciu 67.
Rătâiul, topic la Câmpulung 3 1 . Romanaţi (Romanaţi), j. (sate în -) 35, 43, 1 33,
Rătescu Ivaşco, vornic, boier jurător 1 95; - 1 34, 1 62, 1 65, 222, 274; - topic la Morteni
Tudor, vornic, vinde moşie 22 1 . (j. Vlaşca) 1 6 1 , 1 89.
Răteşti, sat, j . Buzău 98, 288, 303; - (j . Sac, Româneasca, sat, j . Prahova, 3 1 0.
Româneşti (Rumâneşti), sat (j. Muscel, azi
azi j. Dâmboviţa) 60, 64.
Rătivoieşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 203 .
dispărut) 1 03 ; - (j . Vlaşca, azi j. Dâm
boviţa) 245.
Rătunda, sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 1 60.
Romanaţi v. Romanaţi.
Răul Crăciun din Găujani, p. lui de ocină în
Roşâiani v. Roşieni.
Găujani 1 O bis.
Roşca din Peştişani 2 1 9; - Stoica, f. popii
Răzbicev v. Răzbici.
Tatul din Crângu, fr. cu Marin, nep. lui
Răzbici (Răzbicev), tatăl lui Badea şi Cristian
Coman 1 66; - Vladul, moşul lui Drăgoi
din Răteşti 303.
din Dobreşti 1 36.
Răzmiriţă, tatăl lui Stoica din Cândeşti 1 56.
Roşcodin Stoica, martor pt. Huieşti 92.
Răzvan Oană, cpt. din Sulimanul, boier hotarnic
Roşieni (Roşâiani, Roşiiani), sat (j. Romanaţi,
1 32, 1 80, 1 82, 3 1 0. azi j. Olt) 23, 26, 1 65.
Răzvănoi din Greaca 70. Roşiul v. Roşul.
Râbne Maftei din Luceşti, martor 4 1 . Roşiiani v. Roşieni.
Râbnic v. Râmnic. Roşul (Roşiul), sat (j. Ilfov) 5 1 .
Râca din Muşcel, martor 78. Ruda, sat (j . Argeş) 1 5.
Râca, sat (j . Teleorman) 1 27 , 290. R u d ea n u l C h i rc a , p o s t . al d o i l e a ( d i n
Râhov (Rehov). sat ( (Râfov), j. Prahova) 26. Curtişoara, f. l u i Tudor (Teofi l ) - ş i a l
Râioasa, sat (j. Dolj) 1 4 1 . Stancăi, sţ. Dumitranei, ginere a l lui Dumi
Râmnic (Râbnic), episcopie 26, 1 1 0, 245; - j. traşco Filipescu, stolnic mare (fost)) 205,
(sate în -) 1 84; (ul) Sărat, j. (sate în -,
-
276, 277; - Preda, pah. , (f. lui Staico -
m-ri) 49, 1 76. pah. şi al Radei armăşoaia, fr. cu Tudosie
Râmnicescul Oprea, martor pt. Zăgoneni 2. post., Staico post. şi Vilaia) 1 5; - Radu,
Râncena, sat (j . Gorj?) 77. post. al doilea din Vultureşti, (f. lui - Vlad
Rânzesc v. Teiul -. log. şi al Despinei, fr. cu Andrei, Vlad pah.
Recea, sat (j . Rm. Sărat, azi j . Buzău) 29. şi Chircă spăt.) 1 5 ; - Tanasie, pah. din
Rehov v. Rihov. Stăneşti, tatăl lui Stroe spăl. şi Mihalcea
Riga, armaş din Brezoaie, martor pt. Cosoba post. 1 5.
228. Rudeni, sat (j . Argeş) 1 3 8, 279; - familie 1 39.
Rimo, martor 80. Ruginoasa, apă, hotar la Groşi 62.
Risan Stan din Cocul, fr. cu Opriş, martor pt. Rumâneşti v. Romineşti.
Groşi 62. Runcu, sat (j. Dâmboviţa) 1 0 1 .
Robul v. Şerbu. Rusa din Fundeni, mama Ioanei, vinde ocină în
Rog din Tătărani, tatăl lui Iacov 1 97. Mâstâneşti 275.
Rogoz, rumân din Prahova, fr. cu Necula 1 40; Rusin, roşu din Clădeşti 72.
- Albul, vomic, f. lui - Nanul, p. lui de Rustea, vinde livadă la Tismana 2 1 9.
383
Rusul, popă, ucenic al lui Casiianu, (călugăr) Savul Stanciul din Muşcel, martor 78.
din Ungurei, scrie doc. 98. Săbieşti (Sebieşti), sat (j. Prahova) 270 bis.
Ruşii lui Nica log., sat (j . Sac?) 2 1 4. Săcşori v. Săsciori.
Ruxanda, fc. lui Dumitru Dudescul vomic mare Săcu v. Sac.
(fost), sţ. lui Gavrilă spât. 1 9 ; - vinde în Silcuieni, j. v. Sac; - sat (j. Dâmboviţa) 1 1 6.
Zăgoneni 2. Săhăteni, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 225.
Siltava, baltă la Futeştii de B altă (j . Ialo-
miţa) 1 82.
s Săman v. Seman.
Sămara v. Samara.
Sămărâţa v. Sămăriţa.
Sămăriţa (Sămărâţa, Sămăriţii, Sâmăruţa), topic
Saac v. Sac.
la Sămara (j. Argeş) 284, 294, 308; v. şi
Sac (Saac, Săcu, Săcuieni, Secuiani), j. (sate în
Gura -.
-) l i , 2 1 , 46, 1 52, 1 66, 2 1 3, 238.
Sămăriţii v. Sămăriţa.
Saca, sat (j. Teleorman?) 1 40.
Sămăruţa v. Sămăriţa.
Sadova, m-re (j . Dolj) 34, 67.
Sărata, moşie (j. Ialomiţa) 1 8 ; sat (j. Buzău)
-
Salcia, sat, j. Mehedinţi 1 1 8.

1 72, 1 76, 238, 303 ; - (j. Ialomiţa) 1 75; -
Samara (Sămara), sat (j. Argeş) 223, 294, 306--

lângă Maraţi (j. Ilfov) 1 73 .
308, 3 1 1 .
Sărăcineşti, sat (j . Vâlcea) 79.
Samoilă (Samuilă), martor pt. Obârşia 148.
Sărăţele, sat (j. Buzău) 37.
Samuilă v. Samoilă. Sărăţeni, sat, j . Ialomiţa 6, 8.
Sarandar, m-re v. Bucureşti (m-re în -). Sării v. Drumul -.
Sarapion v. Serapion. Sărindar, m-re v. Bucureşti (m-re în -).
Sarul, călugăr, martor pi. Ungurei 87; -din Sisciori {Săcşori), sat (j. Ilfov, azi dispărut)
Băjeşti, tatăl lui Stan spătărel şi al lui Marco 252.
288. Siseni, sat (j . Buzău) 90.
Sasul Gherghe, viile lui la Sădeşti 56; Nica -
Săteni, sat (j. Dâmboviţa) 1 2.
din Câmpulung, boier hotarnic 3 1 . Săteşeşti (Setăşeşti, Sitişeşti), sat (j. Teleorman)
Saulea v. Popa. 92, 280, 290.
Sava cel mare din Mărăcineni, martor 1 76; -
Sâmbotin, sat (j. Vâlcea), menţ. 326.
cpt. din M ărăcineni v. Benghiu; - din Sâmion v. Simion.
Muşcel v. Stanciu al lui ; - eg. m-rii Valea
-
Sâmnicoară (Semnecoară, Simnicoară, Sin
211; - f. lui Iorga şi al Muşei din oraşul niecoară) din Jugureni, tatăl lui Vlad, martor
Floci, nep. lui Ianache, văr cu Costandin log. 1 77, 2 1 3 ; - tatăl lui Dobre 2 1 5.
25, 234, 235, 250; - fr. cu Ananiia, p.. lui în Sândiile v. Sindiile.
Tifuleşti 86; - judeţ din Argeş, martor pt. Sârbul, stolnic, sţ. Marinei, p. lui în Iarghia
Vâlcele 75; - log. din Furduieşti v. Cuş viţa 22.
tereanul; - log. din Mozăceni, martor 3 1 6; Sdrlet (Scrilet) Ghiorghie, popă din Târ-
- log. din Negoieşti, nep. lui Bise 32; - govişte, martor 1 1 7, 1 23.
log., martor pi. Ciumemic 32 bis; - log., Scâmpiei v. Piscul -.
scrie doc. 22 1 ; - martor pt. Căluiu 1 7; - Schiopeni, sat, j. Buzău 5.
nep. lui Gheorghe din Hănişăşti, închină p. Schiro, f. lui Vidat din Ludăneşti, tatăl Sorei
lui la m-rea Gura Motrului 28; - nep. lui 27 1 .
Ianachi 235; - post. din Negoieşti, martor Scoarţă, rumân din Albuleşti 68.
32; - rumân din Popeşti, f. lui Radu!, fr. cu Scorteşti v. Scurteşti.
Trandafir 1 89 bis; - scrie doc. 1 69; tatăl - Scorţeni, sat, j. Prahova 23 1 .
lui Stanciu 1 97; v. şi Benghiu, Cuştereanul, Scrilet v. Scirlet.
Stanciu al lui -. Scrovişte, sat (j. Ilfov, azi .dispărut) 3 1 O.
384
Scumpie, hotar la Paraipani (j. Vlaşca) 242. Siminoc, topic la Corbi (j . A rgeş) 2 1 0.
Scu rteşti (Sconeşti), sat (pe apa Buzăului) (j . Simion (Sâmion, Semeon), diacon din Negeşti
Buzău) 3 1 3 . 69; - din Lânceşti, vinde în Valea Curmăturii
Scurtul din Domireşti, tatăl lui Gligorie 270; - I 03; - grec, vinde in Băjeşti 60; - monah
Dragomir, cumnat cu Stan pah., p. lui în din Cucuteni, văr cu Teodor monah 2 1 5; -
Futeştii de Baltă 1 80, 1 82. pitar din Găeşti, tatăl lui Voico 27; - popă
Seaca, sat (j . Olt) 80. din Pătârlage, martor 1 5 6; - popă din
Sebieşti. v. Săbieşti. Zeletin, manor 246; - rumân din Bănciuleşti,
Secuiani v. Sac. fr. cu Staicu, Muşat, Aldea, Radu! 1 89 bis;
Securei v. Securi. - vv. (Movilă, 1 600- 1 60 1 , 1 60 1 - 1 602, tatăl lui
Securi (Securei), topic la Futeştii de Baltă (j . Gavril vv.) cane de la - 1 8 1 .

Ialomiţa) 1 80, 1 82. Simnicoară v. Sâmnicoară.
Seman (Săman) din Afumaţii Mari (bunicul) Simpetru din Buzăieşti, manor 99.
popii Dragomir 1 66; - judeţ (sudţu), bunicul Sin, vătaf, vinde în Ulmeni 200.
lui Stoica log. 252. Sinaitul Partenie, eg. m-rii Sf. Ecaterina 1 89
Semen, post., împrumută bani 1 59. bis.
Semeon v. Simion. Sinea, p. lui în Ciorăşti 1 5 1 ; - popă, rumân din
Semnecoară v. Sâmnicoară. Cherba, fr. cu Câmeci 225.
Serafim din Coziani, manor 86. Sindiile (Sândiile) Dumitru din Băj eşti, tatăl
Serapion (Sarapion), eg. m-rii Amota, fr. cu lui Vasile, fr. cu Barbu şi Radu, unchi lui
Dobrin 1 87. Ştefan, Radu şi Marco 57, 60.
Setăşeşti v. Săteşeşti. Sineşti (Sinişti), sat (j. Vâlcea) 208.
Severineşti, sat (j. Mehedinţi) 1 59. Sinişti v. Sineşti.
Sf. Gheorghe, m-re v. Bucureşti. Sinniecoară v. Sâmnicoară.
Sf. Petca, m-re v. Târgovişte. Siriul Harţagul, munte la hotarul cu Tran-
Sf. Sava, m-re v. Bucureşti. silvania (j. Buzău) 1 92.
Sf. Treime, m-re v. Bucureşti. Sitişeşti v. Săteşeşti.
Sf. Troiţă, m-re v. Bucureşti. Sivul v. Slavul.
Sf. Uspenie, m-re v. Iordăcheanu. Slam Râmnic v. Râmnicul Sărat.
Sibiceu, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 1 56, 246; - (-1 ) Slatina, sat (târg, j. Olt) 1 3 7.
Bratului, sat (j . Sac, azi j . Buzău) 1 56, 246; Slava din Lăcusteni, boier hotarnic 1 24.
- (-1) de Sus, (j. Sac, azi j. Buzău) 1 56. Slu•iva, ocină la - (j. Mehedinţi) 253.
Sima, arbănaş din Călineşti, manor pt. Ludăneşti Slavna, ţigancă din Stâlpeni, mama lui Con-
27 1 ; - arrnaş mare (greşit), manor I O, 232; standin şi a Ilinei 2 1 1 .
- cămăraş (fost), nep. lui Dumitraşco cpt. Slavul (Sivul), ţigan, f. Voicăi şi al lui Stoica
din Obedin 268; - cpt., manor la înfrăţire 50, 52.
232; - f. lui Tudor comis, fr. cu Stroe, Preda, Slavnei Radul din Boneşti, manor 83.
Tudor şi Socol, nep. lui Danciul post. din Slănic, sat, j. Muşcel (azi j. Argeş) 1 79.
Măldăreşti 1 60; - megiaş v. rumân; - neg„ Slătioara (-de Sus), sat (j. Ialomiţa) 1 73 .
cumpără ocină în Necşeşti 280; - popă din (Slăvitescul) Tudor, log. d i n Slăviteşti 1 5, 1 30.
Câmpulung 205, 3 1 4, scrie doc. 49; - rumâni Slhiteşti, sat (j. Vâlcea) 1 5, 1 3 0.
din: Gârleni, f. lui Constandin, fr. cu Stoica, Slobozia lui Enache, m-re (j. Ialomiţa) 1 20.
Neagu, Pahomie şi Ivan 1 0, 1 45, Prahova, f. Smărdeşteţ v. Smârdeşteţ.
lui Cârstea, fr. cu Dragmir, Stan şi Stroe Smârdeşteţ (Smărdeşteţ, Zmârdeşteşti), sat (j .
1 40; - vătaf, ocina lui la Stâlpenii Furduieşti Mehedinţi) 2 1 7, 259, 2 7 3 , 277.
1 1 7, 1 23; - vist., manor 1 80, 1 82; - vomic, Smedeşti (Smedişti), sat (j. Buzău) 72, 1 40.
tatăl lui Dima 20 1 bis; - Ion, manor pt. Smedişti v. Smedeşti.
Budişteni, (semnează greceşte) 97. Snagov, m-re (j. Ilfov) 38, 79, 28 1 .
Simceaua Piscului Tatălui, topic la Cândeşti Soare (Soari), log. (grămătic) din Târgovişte,
(j. Dâmboviţa) 3. scrie doc. 6, 8, 1 7, 25, 1 66, 2 1 4, 24 1 , 268,
385
289; - rumâni din: Futeştii de Baltă v. Staico (Staicu) feciorii lui - 94; - din Cătun,
Ferecatul, Negeşti, tatăl lui Radu! şi Oprea sţ. Leancăi, tatăl Stanei 140; - din Lindiceşti,
69; v. şi Ferecatul. uncheaş 1 69; - jude, martor 286; - log. din
Soari v. Soare. Orbeasca, martor 200; - post. din Suslăneşti,
Socol, clucer mare v. (Corniţeanul); din Baia
-
tatăl Stanei 3 1 O; - roşul din Stănuleşti, f. lui
de Fier, nep. lui Stanciu! 79; - f. lui Tudor Şoga 256, 257, 298; - rumâni din: Băn
comis, fr. cu Stroe, Preda, Tudor şi Sima, ciuleşti, f. lui Paraschiva, fr. cu Paraschiva
nep. lui Danciul post. din Măldăreşti 1 60; v. 1 89 bis„ Bănciuleşti, tatăl lui Vasilie şi
şi (Corniţeanul). Cârstiian 1 89 bis, Popeşti, f. lui Radu!, fr.
Sofica (Sofiica, Sohiica), comisoaia, sţ. lui Radu cu Tudoran 1 89 bis.
comis mare (Mihalcea), fc. lui Neagu! din Staicu v. Staico.
Negoieşti, sr. cu Gherghe şi Necula, vară cu
Stamate ( Stămate), iuz. din Belciu, boier
Pană 50, 52, 1 2 1 , 1 78.
jurător 1 85.
Sofiica v. Sofica.
Stan al l u i Bonciul, fr. cu Neagu!, vinde în
Sofronie v. Stanciu! al lui . -
Cândeşti 1 56; - al lui Ghercea din Argeş,

Sohiica v. Sofica.
martor 45; - al lui Manea v. f. lui -; - al
Sohodol, sat (j. Gorj) 2 1 9.
lui Nan v. f. lui -; al lui Şerbu din Ulmeni,
Solomoniscul Necula, p. lui în Ciorăşti 1 5 1 .
-
Sora, înfrăţit cu Braşov pe o delniţă l a Bărbuleţu moşul lui Vintilă 299; al lui Vâlcan, roşu
-
1 1 4; p. lui în Costiani 263.

-
din Clădeşti 72; - armaş din Tiha, boier
Sora, fc. lui Dobromir din Crângureni, sţ. lui hotarnic 1 27 ; armaş, martor pt. Stănceşti
-
Oprea 1 94, 1 96; - fc. lui Schiro, nep. lui 82; - băieş din Baia de Fier, nep. lui
Vidat din Ludăneşti 27 1 ; - sr. lui Mihai log„ Stanciu!, văr primar cu Filip 79; cel mare
-
p. ei de ocină la Cacova I O bis. din Goleşti, martor 1 03 ; - chevărar, f. lui

Sorei din Ţâţa, martor 88. Mitrea Lupaş, st. Voicăi, ginerele lui Jitian
Sorescu Dragomir (Nebunelea) din Vcmeşti, şi al Mariei 1 26; - cioban din Ciobăneşti,
tatăl lui Dobromir, Stănislav (diacon) şi jurător 3 1 5; - cumpără în Ungurei 98; - din
(Jipa) 1 99; - Dobromir, f. lui - Dragomir Băltati v. Cărbune; - din Bănceşti, aldă
(Nebunelea) din Vemeşti, fr. cu Stănislav măşar 72; - din Băşineşti v. Măciucă; - din
(diacon şi Jipa) 1 99 ; - D o b ro m i r (al Brătiani, martor 65; - din Budişteni v.
diaconului), f. lui - Stănislav (diacon, tatăl rachierul; - din Budişteni, fr. cu Vasilie v.
lui Stănislav şi Dobromir) 1 99; - Stănislav, Mogoşan; - din Cândeşti v. Unguroiul; -
f. lui - Dragomir (Nebunelea) din Vemeşti, din Cândeşti, f. lui Bolea, fr. cu Balotă şi
fr. cu Dobromir (şi cu Jipa) 1 99. Nedelco 1 56; din Cocul, fr. cu Opriş 62;
-
Soreşti (Sorişti), sat (j. Buzău) 1 97. - din Găujani, p. lui de vad de moară 1 O
Sorişti v. Soreşti.
bis; - din Gugeşti v. Dârloagă; - din Matiţi
Spahiul din Căneşti, martor 295.
240; -din Merişani, tatăl lui Stanciu şi
Spanţog v. Spanţov.
Negoie, nep. lui Tatul 45, 48, 75; - din
Spanţov (Spanţog), sat (j. Ilfov, azi j . Că
Mirceşti, megiaş jurător 237; - din Nă
lăraşi) 1 67 .
Spăteni v . Speteni. vârteşti, martor 1 55; - din Necşeşti, martor
Sperlea, vie la -, topic la Mâstâneşti (j. Sac) 280; - din Negeşti v. Bodea; - din Pătârlage
278. v. Brădiţeanul; - din Prişneni 233; - din
Speteni (Spăteni), sat (j. Ialomiţa) 6, 8. Ruşii lui Nica log„ tatăl lui Toma, fost rumân
(Spineanul) D u m itraşcu, clucer, sluger din al lui Vasilie comis 2 1 4 ; - din Şinteşti,
Spineni (fr. cu Mihai Coţofeanul spăt„ martor 36; - din Ţâţa, (fr. cu Dumitru),
ctitorul m-rii Ţânţâreni), socrul lui Pătru martor pt. Fieni 63; - din Ursoaia, fr. cu
neg. 39, 5 7 . Dragul 244; - din Zăgoneni, tatăl lui Tudor
Spineni, sat (j. Dolj) 3 9 ; - (j . Olt) 137. 76; - dorobanţul din Valea lui Dobrotă 95;
Spiru v. Prailiotu. - f. lui Dadul din Crângeni 8 1 ; - f. lui
386
Dubrumir şi al Neacşei din Udreşti, văr cu fr. cu Dragomir, Sima şi Stroe 1 40, Zăvalu
- 1 70; - f. lui Duca din Vaideel 95; f. lui
- 67, Zăvalu, f. lui Dapc ea 67, Zăvalu, fr. cu
Iovul din Pătârlage, fr. cu Ianc, Lera şi Dănilă Bălan, tatăl lui Stanciu 67; - spăt. din
1 56; - f. lui Macavei din Polovin, fr. cu Steanca, martor 26 1 ; spătărel din Băjeşti,
-
Stoia, unchiul lui Neagu) 1 1 5; - f. lui Manea f. lui Saru, fr. cu Marco, văr cu Brata din
din Ţâţa, fr. cu Pantazi 1 7 1 , 269, 272; - f. Târgovişte, cumnat cu Voico croitorul 288;
lui Mănia, jude din Ţâţa, tatăl Radei, (socrul - spudei, scrie doc. pt. Goleşti I 03; tatăl
-
lui Stoica) 63; f. lui Marco, fr. cu Vintilă

- _ lui Tudoru din Letcă 27 1 ; ţigan, sţ. Voicăi,
-
şi Coman 98; - f. lui Mânzul Preda din tatăl lui Stoica, Barbu! şi Voico 50, 52; -
Cucuteni 2 1 5; - f. lui Moguşanul Vasilie v. uncheaş, martor pt. Mierlarii de Jos v. Steiu;
Mogoşan; - f. lui Nan din Ţâţa, fr. cu Manea - unchiul lui Mirea din Caracal 1 7; - văr cu
1 7 1 , 269, 272; - f. lui Oprea, fr. cu Ivan 97; - din Udreşti 1 70; - vătaf din Orleşti, fr. cu
- f. lui Pătru popa (din Troiani), fr. cu Oprea Ghemul 1 76; - vătaf din Turburea, fr.
Mostrob, n ep. lui Oprea 2 1 6 ; - f. lui cu Iordan 1 1 1 ; - vinde ocină în Cândeşti
Stângaciu din Ogretin 2 1 3 ; - fr. cu Gherghe 1 56; - vinde vii în dealul Dragodăneştilor v.
şi Mâne din Becen 1 97; - fr. cu Marin, nep. Tu rtoş; - vinde ocină în Sămara v. Pârlat;
lui Neniu din Berteşti 29; - fr. cu Mogoşan, v. şi Beşche, Bodea, Brădiţeanul, Catana,
martor pt. Crângureni 1 94; - fr. cu Oană şi Cărbune, Corcan, Creţulescul, Dârloagă,
Radu, unchiul lui Dobre din Căprior 1 40; - M ăciucă, Meiută, Mocanul, Mogoşan,
fr. cu Radu Mocanul v. Mocanul; - fr. cu Orbul, Păcală, Pârlat, Putcavel, Steiu,
Şărboaie v. Păcală; - fr. cu Şteful, p. lui de Turtoş, Unguroiul.
ocină în Trestianii de Jos I O bis; - ginerele Stana din Sohodol 2 1 9; - din Trestiani, fc.
lui Vâlcan (din Mirceşti) 237; - grămătic v. Elinei, sr. cu Radul, Manea şi Calea, nep.
log.; - iuz. de călăraşi v. Meiută; - iuz. din lui Dobroescu I O bis; - fc. lui Dobroescu,
Buzău 90; - iuz. din Mătăseşti, martor 6, 8, sr. cu Elina, mama lui Manea I O bis; - fc.
46; iuz. din Topoloveni, martor 1 80, 1 82;
- lui Oprea, sr. cu Paraschiva, nep. popii Pătru
- judeţ, martor pt. m-rea Câmpulung 286; - 2 1 6; - fc. lui Staico post. din Cătun şi a
log. (grămătic) din Ciocăneşti, f. lui Dobrotă Leancăi, mama lui Gheorghe, mătuşa lui
3 1 6; log. din Creţuleşti v. Creţulescul; -
- Manea 1 40, 3 1 0; - fc. lui Stanciu! vătaf,
log. din Tărgovişte, f. popii Arfenie 1 6, 30, vinde în Cegani 1 3 2 , 3 1 O; - spătăreasa,
46, 1 1 7, 147; - martor 1 07; - martor pt. soacra lui Stroe (Leurdeanu) vist. mare, (sr.
Huieşti v. Beşche; - martor pt. Stănceşti v. cu Preda Brâncoveanu, mama Vişei, nep.
Corcan; - meşter din Coţăiani, martor 88; lui Ivaşco din Goleşti) 24 1 ; - ţigancă 1 34,
- nep. lui Stanciu) băieş din Baia de Fier, 274; - ţigancă din Stâlpeni 2 1 1 ; - ţigancă,
văr cu Filip 79; - nep. lui Stancu vameş, p. mama lui Stoica şi Gheorghe 1 40.
lui de ocină la Cacova I O bis; - p. lui în Stanca, diaconeasa, fc. lui Stanciu vătaf din
Vlădeni v. Orbul; - pah., cumnat cu Scurtul Ţâţa, sţ. lui Stoica diacon 88, 272; - sţ. lui
Dragomir, p. lui la Futeştii de Baltă 1 80, Condilă post., (fc. lui Rudeanul Pârvul log.)
1 82; - popă din Iarghiaviţa 22; - popă din 1 26; - ţigancă 277; - ţigancă din Stâlpeni
Zoreşti 1 49- 1 5 1 ; - rachierul din Budişteni, 21 1.
fr. cu Mihai 97; - roşu din Stănulişti 298; - Stanciol v. Stanciu!.
roşu din Vaidel v. Putcavel; - rumâni din: Stanciu! (Stanciol, Stănciul) al lui Sava din
Bădeni 3 I , Cacova, f. lui Stanciu), fr. cu Muşcel, martor 7 8 ; - al l u i Sofron ie,
Nan 1 0 bis, Futeştii de Baltă v. Catana, moşnean din Ursoaia 244; - armean din
Gârleni, f. lui Lupul, fr. cu Radu, Drăghici, Brătienii de Jos 1 36; - băieş din Baia de
Dumitru şi B arbu! 67, Gârleni, tatăl lui Fier, tatăl lui Filip, unchiul lui Stan 79; -
Drăgoi 67, Izvorani, tătar 1 22, Polovine 1 1 5, cumnat cu Dumitru din Uieşti 1 3 9 ; -
Popeşti, fr. cu Barbu, tatăl lui Mirean, Tihul cumpără ocină la Pârscov 89; - din Be
şi Berilea 1 89 bis, Prahova, f. lui Cârstea, rindeşti, martor 1 1 1 , 1 28 ; - din Brăgăreşti
387
v. Untu roiul; - din Brătiani v. Curroşi; - popă, martor pt. Zăgoneni 2 ; - portar al
din Buzăieşti, martor 99; - din Câmpina, doilea, om domnesc 1 76; - post. al doilea v.
martor 2 1 4; - din Cecănăi, martor 29; - din Bengescu; post. din Dâlga v. Dâlgeanul;
-
Dobrosloveni 23, 26; - din Fieni, martor - post. din Pade, tatăl lui Barbu 23, 26; -
63, 272; din Fieni, socrul lui Stoica 63; -
- post. din Pârâiani v. Pârâianul; post. din
-
din Lăngeşti v. Cotoros; - din Lânceşti, Zătreni v. Zătreanul; - post„ f. lui Dumitru
vinde in Valea Curmăturii I 0 3 ; - din stolnic din Vârâţi, nep. lui Stroe şufar,
Moşoaia v, Lungul; - din Mihoveni, boier Pătraşcu spăt. şi Mitrea post., văr cu Stroe
hotarnic 3 1 ; - din Oteşan, martor 1 44; - din post. şi Pătraşco 1 27; - rachier din Mehe
Păpeni, finul lui Udrea Doicescul sluger 142; dinţi, aldămăşar 240; - roşul din Stănuleşti
- din Răteşti, ginerele călugărului Daniil, 298; - rumâni din: Albuleşti (I) 68, Albuleşti
cumnat cu Avram 303; din Sibieşti, martor
- (II) 68, Cacova, tatăl lui Stan şi Nan I O bis,
270 bis; - din Urecheşti, tatăl lui Urechia Futeştii de Baltă 1 80, Gârleni, f. lui Drăgoi,
29; - f. lui Calotă din Boziiani, închină ocină fr. cu Pârvul 67, Gârleni, f. lui , fr. cu
-
la m-rea Malamoc 28 1 ; - f. lui Crăciuni din Drăgoi, Chiriţă, Ban şi Pătru 67, Gârleni,
Sâmbotin, tatăl lui Mihai 30; - f. lui Iancu, tatăl lui Drăgoi, Chiriţă, Ban şi Pătru şi -
nep. călugăriţei din Brânceni 1 4; - f. lui 67, Gârleni, tatăl lui Stoica, I O, 1 45, Gârleni,
Jane din Pleşoi şi al Vlădaiei, fr. cu Necula tatăl lui Toma, fr. cu Roman 67, Lereşti, f.
şi Dragomir 1 88; - f. lui Lupul din Popeş1.i lui Puiu, fr. cu Fătul şi Badea 3 1 , Lereşti, f.
1 1 3; - f. lui Marin, roşu din Clădeşti 72; - lui Lazăr 3 1 , Stâlpeni 2 1 1 , Zăvalu (I) 67,
f. lui Mircea, martor pt. Tifuleşti 86; f. lui
- Zăvalu (II) 67, Zăvalu (III) 67, Zăvalu, f.
Neagoe log., martor 7 1 ; - f. lui Radu) din lui Pătru Duciumală 67, Zăvalu, f. lui Stan
Urzicuţa, fr. cu Pătru, Nedea, Dobre şi 67; tatăl lui Nedelco, martor 1 1 2; - tatăl
-
Vladul, eliberat din rumânie 1 29; - f. lui lui Negoiţă v. Meiută; - tatăl lui -, socrul
Radu, nep. lui Stoian din Tulbure 236, Elinei 1 32, 3 1 O; tatăl lui Vişan şi Florea
-
probabil acelaşi, martor pt. Brădeşti 1 28; - v. Trâmbă; - unchiul eg. Leontie de la m-rea
f. lui Sava 1 97; - f. lui Stan din Merişani, Dediu 226; - vătaf din Băşineşti 1 77; - vătaf
fr. cu Neagoie 48; - f. lui -, sţ. Elinei 1 32, din Bozoiani 40, 89; - vătaf din Ţâţa, f. lui
31 O; - fr. cu Prodan din Pâcleni 263 - log. Drăgoi jude, tatăl Stancăi diaconeasa, socrul
din Bogăteşti 24 1 ; - log. din Budişteni 6 1 , lui Stoica diacon 88, 1 7 1 , 272; - din Zeletin
97, 1 94, 1 96; - log. din Cârstieneşti, martor 246; - vătaf, tatăl Stanei 3 I O; - vinde în
1 87; - log. din Olăneşti (Stanciulovici, sţ. Drăgoieşti 277; vinde în Stănceşti I 00; v.
-
Dobrei Rudeanca, tatăl lui Vladul, Stroe) şi şi Bengescu, Cotoros, Curroşi, Dâlgeanul,
Tudor 1 35 ; - log., (f. lui Manea dascăl}, L u n g u l , Meiută, P â r â i a n u l , Ş afa ric,
scrie doc. 35, 95, 1 1 3, 230, 275; - log., Trâmbă, Unturoiul, Vişineasa, Zătreanul.
martor 232; log., martor pt. Ciumernic 32
- Stancu) din Domireşti, f. popii Gui 270; - din
bis; - log., p. lui în Broşteni 1 85; martor
- Sămara, martor 308; p. lui la Orate 93;
- -
(pt. Troian) v. Şafaric, Vişineasa; martor

- popă, martor pt. Huieşti 92; - vameş, tatăl
pt. Zăgoneni 2; megiaş v. rumân; - meşter
- (?) lui Badea, bunicul (?) lui Stan şi al lui
din Brânceni 1 4; - neg. (cupei) din Bucureşti Berivoe I O bis.
54; - neg. (din Verneşti), martor 1 98; - neg. Stannovici v. Creţulescul Radu.
vinde ocină în Târgovişte 25; - nep. lui Dan Starchiojd, sat (j. Sac, azi j. Prahova) 2 1 3.
din Piscul Scâmpiei 1 85 ; - nep. jupânului State din Bucureşti, martor 20 1 bis.
Manole 250; - ocina lui în Drăgoieşti 273; Stavăr din Izbiceni, se vinde rumân 222.
- pârcălab din Pârşcov 1 24; - popă din Stămate v. Stamate.
Moşoaia 62; - popă din Pârâiani 39; popă - Stănceşti, sat (j. Prahova) 82, I 00, 1 40, 305.
din Piteşti 33; - popă din Vârâţi 80; - popă, Stănciucul, martor pt. Stănceşti 82.
ecleziarh la biserica domnească din Craiova . Stănciul v. Stanciu!.
208; - popă, martor pt. Stolojeni 2 1 9; - Stănemir v. Stănimir.
388
Stăneslav v. Stănislav. Stepan din Drăgoieşti, tatăl lui Badea şi Şuica,
Stăneşti, sat (j . Vlaşca, azi j . Giurgiu) 1 5 . fr. cu Mihnea 7 1 ; - din Olăneşti, menţ. 3 1 9;
Stănia v. Stăniia. - din Vâlcele 75; - popă din Argeş 45, 48;
Stănid din Buzăieşti, tatăl lui Necula 99. - post. din Stoiceni, martor 1 5; - rumân din
Stăniei v. Stăniia. Zăvalu v. Tocmeală; - vătaf de tunari din
Stăniia (Stănia, Stăniei) din Moşoaia, tatăl lui Târgovişte 288; - vinde ocină în Cândeşti
Radu] 62; - fr. cu Dragomir cămăraş din 1 56; v. şi Tocmeală.
Rătivoieşti şi cu Oprea log., tatăl lui Albul Stepca v. Stepce.
203; - popă din Peştişani 2 1 9; - rumân din Stepce (Stepca) din Belciu, boier jurător 23,
Zăvalu 67. 26; - din Buneşti, martor 83.
Stănill din Orbi v. Ciorii; - iuz. din Frăsinet Stinca v. Steanca.
49; - martor pi. Zoreşti 87; - post. din Stoe v. Stoia.
Vâlcăneşti 23, 26; - rumâni: f. lui Radu! Stoci v. Stoia.
Ţa(p)ul, fr. cu Oprea 2 1 4, fost cneaz în satul Stoia (Stoc, Stoci) din Becen v. Mindău; - din
Prodileşti, tatăl lui Radul şi Nedelco 1 40; - Bereşti, martor 45; - din Găujani, vinde p.
vomic, tatăl lui Radul stolnic 1 66; v. şi lui de vad de moară I O bis; - fr. cu
Ciorăi. Gheorghe, nep. lui Conda armaş mare (fost)
Stănimir (Stănemir) din Ciulniţa, boier hotarnic 268, - f. lui Macovei din Polovin, tatăl lui
46; - din Moşăşti, martor 29 1 ; - rumâni Neagul, fr. cu Stan 1 1 5 ; - fr. cu Mândău
din: Zăvalu 67, Zăvalu, tatăl lui Ivan 67; - Cârste din Becen 1 97; - rumân din Gârleni,
Radu!, log. din Bucovăţ, martor 1 37. f. lui Stoica, fr. cu Dobre 67; v. şi Mândiu.
Stănislav (Stăneslav), chezaş 76; - diacon din Stoian al lui Drăghiia din Bădeni, martor 238;
Vemeşti v. Sorescu; - din Foleştii de Sus, - din Căneşti, martor 295; - din Drăgoieşti
tatăl lui Andrei 1 44; - din Găuj ani, p. lui de 7 1 ; - din Găujani, p. lui de ocină în Găujani
vad de moară I O bis; - din Stănceşti, I O bis; - din Negeşti, martor 69; - f. lui
aldămăşar I 00; din Zeletin 246; - martor
- Buda din Ţigăneşti 20 I ; - martor pt.
v. Nica al lui -; - p. lui la Zoreşti 87; - Drăgoieşti 7 1 ; - post., martor pt. Vodiţa de
popă din Argeş 45, 48; - tatăl lui Tatul din Jos 77; - roşu din Clădeşti, martor 72; -
Cojocu 1 84; v. şi Nica al lui -, Sorescu. roşu din Muşcel, martor 238; - răscumpără
Stănuleşti (Stănulişti), sat (j. Buzău) 255- zapis 80; - rumâni din: Gârleni, f. lui Dabul,
257, 298. fr. cu Mircea 67, Zăvalu 67, Zăvalu, f. lui
Stănulişti v. Stănuleşti. Toader, fr. cu Petco, Neagoe, Ivan, Bâra şi
Stâlp, topic, hotar la muntele Vâja (j. Muşcel) 85. Nedelco 67, Zăvalu, tatăl lui Cârstea 67; -
Stâlpeni, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 2 1 1 ; - spătărel din Nucet, aldămăşar 55; - tatăl lui
(-i) Cnezi, j . Ilfov (azi dispărut) 1 1 7, 1 23 ; - Radul, bunicul lui Stanciu din Turbure 236.
(-i) Furduieşti, j. Ilfov (lângă Stâlpenii Stoica al lui Anghel, boier hotarnic 262; -al
Cnezi) (azi dispărut) 1 1 7, 1 23; - (-i) Megiaşi lui Manea din Bârzeşti 66; - al lui Nica,
v. - Cnezi. roşu din Clădeşti, tatăl lui Aldea 72; - al lui
Stângaci, tatăl lui Stan din Ogretin 2 1 3 . Pătru, f. lui Laţco, rumân din Cioroiu 26; -
Stângaci v. Stângicea. armaş, tatăl lui Tuduru roşu I O bis; -
Stângicea (Stângaci), sat (j. Mehedinţi) 4, 4 1 . bărbosul din Tatin, uncheaş 1 67; - călăraş,
Steanca (Stinca), sat (j . Ialomiţa) 1 80, 1 82, 26 1 , p. lui din Amărăşti 67; cumpără în Becen
-
305. 1 97; - dârvar, ţigan domnesc 38; - diacon,

Steiu Stan Iepure, uncheaş, martor pi. Mierlarii sţ. Stancăi, ginerele lui Stanciu] vătaf din
de Jos 9 1 . Ţâţa, scrie doc. 88; - din Arcani, fr. cu Pârvu
Stejar, topic l a Căprior (j . Dâmboviţa) 1 40. 2 1 9; - din Bărbăteşti v. Tiriţi; - din
Stejarul, sat (j. Mehedinţi) 266. Budi şteni v. C ol ţ u ; - din Buzăieşti, f.
Stelea, m-re v. Târgovişte. Educăi, martor 99; - din Cândeşti, f. lui
Steleja Vălici, tatăl lui Mihai post. 77. Răzmiriţa 1 56; - din Cioroiu v. Stretul; -
389
din Glupavi, f. lui Balea 293; din Goleşti,
- - rumâni din: Bădeni 3 1 , Bădeni, f. lui
martor I 03; - din Lindiceşti 1 69; - din Rădici, fr. cu Vlad şi Negre 3 1 , Bănciuleşti,
Măcreşti, tatăl lui Neagu!, bunic lui Neagu! f. lui Jane 1 89 bis, Cătun, f. lui Procopie, fr.
1 76; - din Măgărecea, răscumpără zapis 80; cu Bucşă 3 1 O, Cioroi, f. lui Pătru Gulie, văr
- din Mătăsari v. Cârjău; din Mozăceni
- cu Laţico 26, Dălbăneşti, f. lui Manea, fr. cu
v. Negrul; - din Ohaba, tatăl lui Tudosie Coman 2 1 5 bis, Gârleni, f. lui Constantin,
274; - din Pătârlage, tatăl lui Dragomir 1 56; fr. cu Ivan, Neagu!, Pahomie şi Sima I O,
- din Procican v. Opriş; - din Sămara, fr. 1 45, Gârleni, f. lui Constantin, fr. cu Necula
cu Albul, p. lui de ocină 3 1 1 ; - din 67, Gârleni, f. lui (Rădivoiu) 67, Gârleni, f.
Şerbăneşti, vinde vii în dealul Drago lui Stanciu 1 0, 1 45, Gârleni, tatăl lui Dobre
dăneştilor 274; - din Şupăreşti v. Bulat; - şi Stoia 67, Izbiceni, f. lui Pătru, fr. cu Radu!
din Trestiani, văr primar cu Teiş şi Radul şi Vlainea 222, Izbiceni, fr. cu Diica 222,
29 1 ; - din Turburea, văr cu Andrei 1 1 1 ; - Lereşti, tatăl lui Oancea şi Lepădat 2 1 1 ,
din Ţâţa, f. lui Braşov, martor 1 7 1 ; - din Şchei, f. lui Voico, nep. lui Drăgan 1 5 ,
Ulita 69; - din Vemeşti v. Băiescul; din - Zăvalu (I) 67, Zăvalu (II) 67, Zăblăiani, tatăl
Vultureşti 1 6 1 , 1 89; - din Zălogie, martor lui Şerban 1 1 6; - sţ. Neacşei v. Vădievoiul;
260; - f. lui Brânză Veche, tatăl lui Ivanico - ţigan din ţigănia domnească 1 5 8; - ţigancă
10 bis; - f. Bunii lui Bărac, fr. cu Irina 263; din Stâlpeni 2 1 1 ; - ţigan din U ieşti, sţ. Radei
- f. lui Drăghici, p. lui de ocină în Brăgăreşti 1 39; - ţigan, f. lui Stan şi al Voicăi, fr. cu
I O bis; - f. lui Oancea, p. lui de ocină la Barbu şi Voico 50, 52; vomic din Şinteşti
-
Trestiani I O bis; - f. Stancăi ţiganca, fr. cu 36, 1 73 ; - vomic, tatăl lui Drăghici roşul
Gherghi 1 40; - f. lui Stanciu! Unturoiul din 280; v. şi Băiescul, Bulat, Cârjău, Colţu,
Brăgăreşti, fr. cu Radomir 1 78; - f. lui Ştefu! Negrul, Opriş, Roşca, Roşcodin, Stretul,
post. 229; - f. popii Tatul v. Roşca; - f. lui Şerbanovici, Tărâţă, Vădievoiul.
Tudor din Cojocu, fr. cu Neagoe 1 78; f. - Stoiceni, sat (j. Argeş) 1 5.
lui Tudor vătaf din Starchiojd 2 1 3 ; - fr. cu Stoichi, log., f. lui Şerban log. din Săsciori,
Bodea şi Stroe, finul lui Grozea, unchiul lui nep. lui Seman judeţ 252.
Bădica 2 1 5; - fr. cu Radu! din Stănceşti 82; Stoiciu, rumân din Zăvalu, tatăl lui Ioan 67.
- ginerele lui Stanciu, martor pt. Fieni 63; Stoicul din Măcreştii M ari, martor 1 76; -
- log., f. lui Anghel log. din Bănceşti, scrie rumân (megiaş)' din Gârleni, f. lui Radu, fr.
doc. 72; - log. din Bătieşti, boier hotarnic cu Mirea 1 0.
3 1 , 66; - log. din Brătiani, tatăl lui Mihalcea Stoieneşti (Stoineşti), sat (j. Ialomiţa) 46; (j .
-
log. 1 65, 305; - log. din Mogoşani, boier Muşcel, azi j. Argeş) 3 1 , 85, 1 87.
hotarnic I 04; - log. (din Târgovişte), ·martor Stoin, vinde p. lui de ocină din Pulaşi 276.
pt. Băjeşti 288; - log. din Tit(u) 1 6 1 , 1 89; Stoineşti v. Stoieneşti.
- log., f. lui Şerban log. v. Şerbanovici; - Stolojeni, deal la Peştişani (j. Gorj) 2 1 9.
log., scrie doc. 262; - log., scrie doc. pt. Stovoie v. ltovoe.
Râmnic 2 1 6; - martor pt. B erciugov 249; - Strichian, rumân din Cioroiu 23, 26.
martor pt. Grădişte 282; - martor pt. Huieşti Străoşti, sat ((Stroieşti), j. Sac, azi j . Buzău}
v. Roşcodin; - megiaş v. rumân; - p. lui de 2 1 3.
ocină la Jurebişti 2 1 5 ; - pah. din Dra Stretco, rumân din Cioroiu 23, 26.
gomireşti, f. lui Vâlcul clucer, tatăl lui Radu Stretul Stoica din Cioroiu 23.
1 40; - pah., vinde în Cegani 1 32 ; - popă Strezeşti, sat (j . Olt) 274.
din Cioroiu 23; - popă, tatăl lui Radu cpt. Strigurile, curmătura -, în m-ţii Siriului 1 92.
din Fărcaşa 26; - popă, scrie doc. I 07, 246; Stroe (Strui), diacon din Morteni 1 6 1 , 1 89; -
- post. din Bărbăteşti, fr. cu Tanasie 1 2 ; - din Bârseşti, martor 8 1 , 288; - din Stănceşti,
post., tatăl lui Nicola 83; - roşu din Clădeşti, martor 305; - din Tomeni, fr. cu Pătraşco
f. lui Nica, tatăl lui Aldea 72; - roşu din 290; - f. lui Tudor comis, fr. cu Preda, Tudor,
Muşcel, martor 238; roşu din Văleni 93;
- Socol şi Sima, nep. lui Danciul post. din
390
Măldăreşti 1 60; - p. lui de ocină la Trestiani (Toxobeşti) 1 12; - log., scrie doc. pt. Glupavi
I O bis; - post., f. lui Mitrea post., fr. cu şi Bucureşti 54, 1 9 1 , 293; - log. din Săsciori,
Pătraşco, nep. lui - şufar, Dumitru stolnic şi tatăl lui Stoica (Şerbanovici) log. 252; p. -
Pătraşco spăt. 1 27; - rumânii din: Lereşti lui din Cârstieneşti 65; - post., martor pt.
2 1 1 , Prahova, f. lui Cârstea, fr. cu Dragomir, Ciumemic 32 bis; - roşu din Clădeşti 72; -
Sima şi Stan 1 40; spăt., f. lui Tanasie pah.
- rumâni din: Bogăteşti 3 1 , Popeşti (cel bătrân)
din Stănceşti, fr. cu Mihalcea post 1 5; - 1 89 bis, Zăblăiani, f. lui Stoica 1 1 6; - vist.
şufar, fr. cu Dumitru stolnic, Pătraşcu spăt. al doilea, (greşit mare vistier), sţ. Neagăi,
şi Mitrea post., unchiul lui Stanciul post., - tatăl lui Radu spăt., cumpără în Buzăieşti,
post. şi Pătraşco 1 27; - tatăl lui Bădica din martor pentru Gârleni, Glupavi, Poienari,
Cucuteni 2 1 5; - vist. mare v. (Leurdeanul); Stelea 1 6, 3 8 , 99, 1 1 7, 1 23 , 201 bis, 289,
- vomic, p. lui de ocină la Afumaţii Mari 293.
1 66; v. şi (Leurdeanul). Şerbanovici (Şărbanovici) Stoica, log. (f. lui
Stroieşti, sat (j. Ialomiţa) 73. Şerban log.), martor, scrie doc. 54, 97, 205,
Sufloiev, tatăl lui Micu din Ţâţa 1 7 1 . 3 1 0, 3 1 3, 3 1 4. 3 1 7.
Sulimanul, sat (j . Ilfov, (Săruleşti)) 1 , 55, 1 32, Şerbăneşti (Şărbăneşti), sat (j. Vâlcea) 1 3 1 , 1 33,
1 80, 1 82, 3 1 0. 274.
Surani, sat, j. Sac (azi j. Prahova) 1 1 . Şerbu (Şărbu, Şerb) din Bătieşti, martor 66; -
Surduci, topic la Poiana (j . Buzău) 1 92. din Brătieni v. Brânzei; din Pădureţ, boier
-
Surdul Badiul din Grădiştea de Coastă 287. hotarnic luat pe răvaş domnesc, martor 1 27,
Suslăneşti, sat (j. Muşcel, azi j . Argeş) 3 1 , 290; - din Răsimnici, fr. cu Lăudat şi Ivăniş
85, 3 1 0. vomic, vinde p. lui de ocină din Vălenii de
Sus 46; din Ulmeni v. Stan al lui ; din
- -
Uleşti, tatăl lui Badea din Speteni, martor

ş pt. Sărăţeni 6, 8; - din Văleni v. Colţea; - f.
lui Dragomir din lubăneşti 1 3 7; p. lui de
-
ocină la Cârstăneşti 258; - p. lui la Orate

Şafaric Stanciu, martor pentru (Troian) 2 1 6. 93; - rumân din Bogăteşti 3 1 ; Radu,
-
Şandru, delniţa lui din Căprior 1 40. delniţa lui la Căprior 1 40; - Robul din
Şăptilici v. Şeptilici. Bârzeşti, martor pt. Bătieşti 66; v. şi Brânzei,
Şărban v. Şerban. Colţea, Stan al lui -.
Şărbanovici v. Şerbanovici. Şinteşti, sat (j. Ilfov, azi j. Ialomiţa) 3 6, 1 73 .
Şărbăneşti v. Şerbăneşti. Şipote (Ş ipotu), sat (probabil Negoieşti, j .
Şărboaie Dobra din Sibiceu, vinde ocină în Mehedinţi) 240.
Cândeşti 1 56. Şipotu v. Şipote.
Şărbu v. Şerbu. Şirina, sat, j. Prahova 1 40.
Şătoaie v. Şitoaie. Şirineasa (Şârineasa), sat (j . Vâlcea) IO bis,
Şăvărăşti v. Şovirăşti. 228.
Şârineasa v. Şirineasa. Şitoaia (Şătoaie), sat (j . Dolj) 23, 26.
Şchei, sat, j. Argeş 1 5, 252. Şoga Manea, megiaş din Stănuleşti, tatăl lui
Şchiopeni, sat, j . Buzău 5. Stoica roşul, fr. cu Neagu], vinde vad de
Şchiopul lonaşco, fr. cu Milea 1 76. moară 255, 256, 298.
Şerb v. Şerbu. Şoldea din Grădişte, martor pt. Grădişte 282.
Şeptilici (Şăptilici), armaş, f. lui Miho armaş Şovărăşti (Şăvărăşti), sat (j. Teleorman) 200.
228. Ştefan din Căzăneşti, martor pt. Buzăieşti 99; -
Şerban (Şărban), cpt., iuz. din Văleni 20, 2 1 , din Corşori, vinde un loc în Gruiul Predei
70, 93; - din Bătrâni, martor 246; - din 3 1 2; - eg. la m-rea Cozia 1 87; eg. la m-rea
-
Corşori 65; din Samara 307, 308;

- din
- Tismana 22, 84, I 05, I 06, I 09; - episcop al
Văleni 93; - fr. cu Păcală Stan, vinde în Buzăului, dă carte de afurisenie, judecă
39 1
pricini 46, 89, 90, 93 , 1 76; - f. lui Radu, din Mileşti, tatăl lui Pavel, unchiul lui Radu,
nep. lui Dumitru Sindiilă din Băjeşti, p. lui vinde în Mileşti 1 40; - p. lui la Futeştii de
de ocină vândută lui Mareş log. 60; - fr. cu Baltă 1 80; - rumâni din: Futeştii de Baltă
Godean şi Ion (Dumitra şi Neaga?) din 1 80, Lereşti, fr. cu Vlad 3 1 ; - tatăl lui
Mâstâneşti 22 1 ; - log. din Brătieni, martor Tudoran ceauş 204.
pt. ocină în Ulmeni 299; - p. lui de ocină în Talul, cupeţ din Bucureşti, martor pt. prăvălie
Amărăşti 67; - tatăl lui Radu, socrul lui în Bucureşti 54; - din Brânceni, martor pt.
Ghidu, martor pt. ocină în Domireşti 270; - Fămeşti 1 4 ; - din Domireşti, martor pt.
vătaf de plăiaşi 49; Domireşti 270; - din Frăţileşti, boier hotarnic
- (Tomşa) vv., tatăl lui Leon vv. 1 76. 46; - din Găujani v. Turtoiul - ; - din
Ştefana, fc. Ioanei, sr. cu Nedelea, nep. lui Muşceleni, boier hotarnic 1 73 ; - din Suliman
Pârlea din Izvorani , fugită în Ţara Un I ; - f. lui Stănislav din Cojocu 1 84 ; - fr. cu
gurească, botezată de domn 254. Radu, înfrăţit cu Dragomir Booşanul pt. nişte
Ştefăneşti, sa t, j. Muşcel (azi j. Argeş) 27, vii dajnice 2 1 5; - p. lui în Mâstâneşti 1 1 5 ;
I 02, 283, 3 1 4; dealul -, ocină şi vii 205, - popă din Crâng, tatăl lui Staico, Roşca ş i
283, 3 1 4. Marin 1 66; - rumâni din: Popeşti, f. lui
Ştefu) (Ştiful) din Năiani, boier hotarnic 46; - Marco, fr. cu Iasu, Radu, Duia şi Muşat 1 89
din Târcov, megiaş tocmelnic 37, 40, 89; - bis, Zăvalu 67; - uncheaş din Frăsinet,
din Zoreşti, martor 1 49, 1 50; - fr. cu Stan, megiaş jurător 237; - unchiul lui Stan din
p. lui de ocină în Trestianii de Jos 1 O bis; - Merişani 45, 48, 75; v. şi Tu rtoiul.
popă, martor pt. Pulaşi 276; - post., iuz. de Tatuleşti, sat (j. Ilfov) 1 73 .
roşii din Berileşti, boier tocmelnic, martor Tămăşescu Radu, martor pt. Stolojeni 2 1 9.
1 74, 1 80, 1 82, 220; - post., tatăl lui Stoica
Tănasie (Tanasie), cpt. (din Drăgoieşti), martor
229; - post., martor pt. ocina de la Pestrea
8 1 ; - cpt., fost vătaf de paici, cumpără ocină
a m-rii Malamoc 2 8 1 .
în Fieni 272; - f. lui Tudor cămăraşul de
Ştefoaia (Ştifoaia, Ştefoia), sat (j . Vlaşca, azi
raftoare 1 34; - fr. lui Stoica post. 1 2; - grec,
dispărut) 309.
vinde în dealul Stolojanilor 2 1 9; - log., scrie
Ştifoaia v. Ştefoaia.
doc. 306-308; - pah. din Bărbăteşti, tatăl
Ştifoia v. Ştefoaia.
lui Mihai pah., cumpără vad de moară 1 2; -
Ştifu) V. Ştefu).
pah. d i n Stăneşti v. (Rudea n u); v. şi
Ştirbu din Zăgoneni, f. lui Dragomir, martor
(Rudeanu).
76.
Tărâţă Stoica din Bărbăteşti, martor pt. un vad
Ştirvoina Du mitru, fr. cu Petco Ioan din
Peştişani 2 1 9. de moară la Măneşti 1 2.
Şu ica, finul jupaniţei Caplea 2 79; - f. lui Tătarul, sat, j. Ilfov 24.
Stepan din Drăgoieşti, fr. cu Badea, nep. Tătărani, sat (j. Buzău) 1 97; - j. Dâmboviţa
lui Mihnea 7 1 ; - nep. lui Stepan, martor 1 40; - (j. Prahova) 1 53.
pt. Drăgoieşti 7 1 . Tătărăi, sat (j. Ialomiţa) 46; - (j . Sac, azi j.
Şupăreşti, sat (j. Sac, azi dispărut) 3 1 O. Prahova) 1 78.
Şuviţa, coada -, topic la Brară (Steanca, j. Tătoe v. Titoi.
Ialomiţa) 26 1 . Tătuleşti, sat (j. Olt) 274; - (j . Sac, azi j .
Prahova) 28 1 , 3 1 O.
Tâmbureşti (de pe Baltă), sat, j. Ialomiţa 1 9,
T 50, 52, 1 75.
Târcov, sat (j. Buzău) 3 7, 40, 89.
Târgoyişte, biserici în - 23; case în - 23, 36,
Tanasie v. Tănasie. 1 1 7, 1 23; curte domnească în - 26; grădină
Tatin, sat (j. Ilfov) 1 67. cu vie în - 25, 250; loc de emitere (cancelarie
Tatomir, aria lui, hotar pt. balta Săltava 1 82; - la -) 5, 6, 8, 1 0 bis, 1 6, 1 7, 1 9, 22, 25, 26,
din Gălituşani, f. lui Bertescu, martor 29; - 28, 3 1 , 37, 38, 43, 46, 50, 52, 5 8-60, 67,
392
73, 79, 85, 1 06, 1 1 6- 1 1 9, 1 2 1 , 1 23 , 1 27, Tinca, Jacul -, topic la Vultureşti (j. Muşcel,
i 29, 1 40, 1 46-148, 1 56-1 58, 1 65, 1 66, 1 7 1 , azi j. Argeş) 1 6 1 , 1 89.
1 76, 1 78-1 82, 1 89, 1 90, 20 1 , 205, 2 1 2, 222, Tiotoki Ghinea, martor pt. Stinca 305.
24 1 , 250, 25 1 , 253, 268, 290; m-ri în -: Sf. Tisăul, m-re, metoc al episcopiei Buzăului 46.
Petca 54, 252, Stelea 25, 1 1 7, 1 23 , 250; oraş Tismana, m-re (hram Adormirea Maicii Dom-
(oameni din -) 54, 8 1 , 99, 1 23, 1 42, 1 46, nului) (j. Gorj) 22. 84, 1 05, 1 06, 1 09; - sat
1 47, 1 7 1 , 1 9 1 , 228, 229, 252, 288. (j. Gorj) 2 1 9.
Târgşor (Târşor), oraş (j . Prahova, azi dispărut, Titoi (Tătoe), sat (j . Vâlcea) 39, 1 65.
înglobat în Ploieşti) 32, 1 00. Titu, sat (j . Dâmboviţa) 1 04, 1 6 1 , 1 89.
Târg-Jiiu v. Târgu-Jiu. Toacă Badea din Suslăneşti, boier hotarnic 3 1 .
Târgu-Jiu (Târg-Jiiu), oraş (j. Gorj) 44; 2 1 9. Toadir v. Tudor.
Târnava (Târnavă, Târnăva), sat (j. Dolj) 39, Toboreşti, sat (j. Mehedinţi) 4 1 .
237. Tocmală v. Tocmeală.
Târnavă v. Târnava. Tocmeală (Tocmală) Cârstea, rumân din Zăvalu,
Târnăva v. Târnava. tatăl lui Păun 67; - Stepan, rumân din
Târşor v. Târgşor. Zăvalu, tatăl lui Dumitru 67.
Târziul din Cecănăi, martor 29. Toader v. Tudor.
Teatu, tatăl lui Mareş şi Dragomir, cumnat cu Tode Pereul Douocuţă, martor pt. Iubăneşti
Bucşe din Ciorăşti, p. lui din Ciorăşti 89. 1 3 7.
Tecşan, boier hotarnic din Mătăsari I 04, 1 6 1 , Todor v. Tudor.
1 89. Todoru v. Tudor.
Teiş, fr. cu Radu) (din Sărăţeni), văr primar cu Todosie v. Tudosie.
Stoica 29 1 . Todorac v. Tudorache.
Teişani, sat (j . Sac, azi j . Prahova) 246. Todorachi v. Tudorache.
Teiul Colţesc, topic la: Drăgoieşti (j. Jiul de Todosie v. Tudosie.
Sus, azi j. Gorj) 273, 277; - Holmii, topic Togozeni, sat (j. Ialomiţa) 206, 3 0 1 .
Ia Prişneni (j. Mehedinţi) 233; - Rânzesc, Tohani, sat (j . Sac, azi j. Buzău) 1 66, 1 77.
topic la Drăgoieşti (j. Jiul de Sus , azi j. Gorj) Toira, ţigancă vândută lui Ghiorma ban mare
273, 277. 208.
Telea din Costiani 263. Tolilie Crăciun din Pârscov, megiaş tocmelnic
Teleajăn, apă, hotar I O bis. 40, 89.
Teleorman, j. (sate în -) 1 1 9, 1 8 1 , 280. Toloj v. Toloş.
Telica lui Ion, tatăl lui Dămian 4 1 . Toloş (Toloj) Crăciun, post. din Cireş, martor
Teolil, mitropolit, emite carte de judecată, martor pt. Vodiţa de Jos 77.
1 22, 1 80, 1 82. Toma, comis, tatăl lui Mihai iuz. de roşii, fr. cu
Teodor v. Tudor. Leca spăt„ în pâră cu cumnata lui, Grăjdana
Teodosie v. Tudosie. 59; - din Băjeşti v. Ion al -; - din Budişteni,
Tetea, p. lui în Pârscoveni 40. fr. cu Dediul 6 1 , 97, 1 96; - din Tohani, boier
Theodosie v. Tudosie" martor 1 77; - f. lui Dragomir 323; - f. lui
Tifuleşti (Tihuleşti), sat (j. Buzău) 86. Neia din Seaca, fr. cu Radu), Ion 80; - f. lui
Tigoiu, sat (j . Rm. Sărat, azi desfiinţat) 226. Stan din Ruşii lui Nica log„ eliberat din
Tiha, sat (j . Romanaţi, azi j. Olt) 1 27, 290. rumânie 2 1 4; - log. din Cacova, martor, scrie
Tihan, iuz„ martor pt. Gherghiţa 220. doc. 1 1 , 1 5; - popă, p. lui din Lindiceşti
Tihul, nep. lui Lozan din Obârşie 1 65; - rumân 1 77; - rumân din Gârleni, f. lui Stanciu) 67;
din Popeşti, f. lui Stan, fr. cu Mirean, Berilea, - tatăl lui Laţco din Peştişani 2 1 9; v. şi Ion
nep. lui Barbu 1 89 bis; - tatăl lui Mihail din al -.
Sibiceul de Sus 1 56. Tomeni, sat (j. Olt) 290.
Tihuleşti v. Tifuleşti. (Tomşa) v. Leon vv„ Ştefan vv.
393
Topcea (Topci), megiaş din Zeletin 246; - popă, Surani, f. lui Damaschin călugăr 1 1 ; din -
vinde ocină în Cândeşti, înfrăţit cu Gheorghe Târgovişte, moşia lui la Bărbăteşti 1 46; -
diacon şi cu Zârnă 1 56. din Tihuleşti, martor pt. ocină la Tihuleşti

Topci v. Topcea. 86; - din Turburea, martor 1 1 1 ; din -
Topilă, topic la Sămara (j. Argeş) 294. Zăgoneni, f. lui Stan, martor 76; eg. la -
Topliceni, sat (j. Rm. Sărat, azi j. Buzău) 49. m-rea Topolniţa 77; - f. lui Bunul din
Topolniţa, m-re (j . Mehedinţi), moşie închinată Poienari 74; f. lui Petru (din Scorţeni), fr.
-
la m-rea 77.
- cu Radu 23 1 ; · f. lui Stan din Letcă, martor
-
Topoloveni, sat (j . Ilfov) 73, 1 74, 1 80, 1 82. pt. ocină în Ludăneşti 27 1 ; f. lui - comis,
-
Topur v. Gorganul lui -. nep. lui Danciul post. din Măldăreşti, fr. cu
Torachie, roşu din Stănuleşti, vinde ocină m-rii Stroe, Preda, Socol şi Sima 1 60; f. lui-
Bradu 289. Vlăduţi, martor 1 34; fr. cu Ivan, Iordache

-
Totana v. Tutana. şi Voico, martor pt. Zăgoneni 2; iuz. din -
Totescul Dan din Câmpulung, tatăl lui !sar 205, Comăneşti 1 9 1 ; iuz. din Porumbreni,
-
3 1( martor 1 85 ; iuz., martor pt. Brătiia 1 47 ; -

-
Trandafir, diacon din Câmpulung, martor 56; judeţ din Floci 234; - log. din Bârseşti v.
- jupân, cumpără prăvălie în Bucureşti 54; (Bârsescul); log. din Bujorani, martor pt.
-
- rumâni din: Popeşti, f. lui Radu!, fr. cu Sâmbotin 30; - log. din Olăneşti v. Olă
Sava 1 89 bis, Popeşti, tatăl lui Irimia 1 89 nescu; - log. din Slăviteşti v. (Slăvitescul);
bis. - log., martor pt. Obârşia 1 48; martor pt.
-
Trâmbă Stanciu!, tatăl lui Vişan şi Florea, vinde schimb de casă la Berindeşti 1 28 ; martor -
p. lui de ocină în Ciocănăi 260. pt. Udreşti 1 70; monah, dăruieşte părţile
-
Trânda (Troada), funie vândută lângă funia lui sale de ocină din Cucuteni şi Jurubeşti
- la Sămara 285, 294. vărului său, Semeon monah 2 1 5 ; pah. din -
Trânşani, ocină şi hotar la - (j. Ialomiţa) 46. Vlădeni 3 1 , 69; popă din Slatina, martor
-
Trestia, sat (j. Buzău) 29 l . pt. lubăneşti 1 3 7; - post., fr. cu Udrea post.
Trestiani (Tristiani), moşie l a Corşori (j. Muşcel, din Birci, vinde ţigancă 36; rumâni din:
-
azi j. Argeş) 65; (de Jos, de la Grind), j .

- Şchei, nep. lui Oprea al lui Măneche, fr. cu
Prahova I O bis. Micul 1 5, Zăvalu 67, Zăvalu, tatăl lui Petco,
Trestioara Cârstăneştilor, topic la Foleştii de Neagoe, Bâra şi Nedel co 6 7 ; scaun,
-
Jos (j. Vâlcea) 1 44. aldămăşar pt. Târşor I 00; spăt. al doilea
-
Tristiani v. Trestiani. din Sileşti 1 34; stolnic din Topoloveni

-
Troada v. Trânda. (sluger mare (fost), f. Elinei şi al lui Ivaşco

Troian, sat (j. Vâlcea) 1 26, 2 1 6. din Goleşti vomic mare (fost), sţ. Tudorei,
Trufanda, vist. (mare), tatăl lui Iordache tatăl Elinei) boier tocmelnic 1 72, 1 80, 1 82;
(Pârşcoveanu) post. 1 24. - ţigan ciubotar, tatăl Maricăi 1 20; uncheaş
-
Tudor (Teodor, Toader, Toadir, Todor, Todoru, din Comăţel 1 67; - vătaf din Starchiojd, tatăl
Tuduru) al Gherghinei din Câmpina, martor lui Stoica 2 1 3 ; vinde p. lui de moşie în
-
2 1 4; cămăraş de răftoare, tatăl lui Tanasie

- Pulaşi 276; - vomic, p. lui în Mâstăneşti
1 34; cămăraş mare (din Fălcoi, nep. de sr.
- 22 1 ; v. şi (Bârsescul), Olănescu, (Slă
lui Diicul Biucescul, mare spăt.), martor 1 48; vitescul).
- cel bătrân, martor pt. (Troian) 2 1 6; comis
- Tudora, fc. lui Oancea ceauş, sr. cu Maria, vinde
din Măneşti, f. lui Nan post., vinde vad de p. ei de moşie în Pulaşi 276; fc. lui
-
moară 1 2; comis, f. lui Danciul post. din

- Dumitru din Uieşti 1 39.
Măldăreşti, tatăl lui Stroe, Preda, -, Socol Tudori (Tudurii), comis din Bucureşti, martor
şi Sima, p. lui la Murgeni, 1 60; din Cojocu,
- pt. vânzarea unei prăvăli i în Bucureşti 54; -
tatăl lui Stoica şi al lui Neagoe 1 78; din- grecul, tatăl lui Tudosie portar 1 9 1 .
Curini, martor pt. Fămeşti 14; din Grădişte,
- Tudorache (Todorac, Todorachi, Tudorac) din
martor pt. ocină în Grădişte 282; -din Stănuleşti, martor pt. ocină în Stănuleşti
394
255-257, 297; tatăl lui Andrei, cuscrul lui
-
Ţ
Bise din Negoieşti, socrul Elenei, cumpără
ocină în Negoieşti 32.
Tudoran, ceauş de păhărnicei, cumpără în Ţacal Ion, martor pt. Stănceşti 82.
Oltenei 204; - ceauş (din Buzău), f. lui Ţalapi din Bădeşti, martor 45, 75.
Tatomir, boier martor 204; - f. lui Preda din Ţamblac, popă, martor 1 29.
Lereşti, fr. cu Oancea, Lăudat, Pătru, Vintilă Ţangoniscul Iorga, post. din Târgu-Jiu, fr. cu
şi Iane 2 1 1 ; f. lui Preda post. din Viticheşti,
- Nicola, martor pt. Turcineşti 44; Nicola,
-
fr. cu Iane, Vintilă, Lăudat, Pătru şi Oancea fr.

cu - Iorga, martor pt. Turcineşti 44.
56; - din Aninoasa, f. lui Iane pah., martor Ţa(p)ul Radul, rumân din Ruşii lui Nica log.,
69; (din Câmpina), tatăl lui Vasilachi 2 1 4;
- tatăl lui Stănilă şi Oprea 2 1 4.
- din Cârstieneşti, vinde moşie 65; - din Ţara Moldovei 80; - Ungurească 96. 254.
Urluieşti, martor pt. Iubăneşti 1 3 7, 276; - Ţarălungă Radu I, post. din Cârligati I 04, 1 6 1 ,
martor pt. Ungurei v. Mirce; - rumân din 1 89.
Popeşti, f. lui Radu!, fr. cu Staico 1 89 bis; Ţânţăreni, m-re (j . Dolj) 94.
- vomic din Tiha, din Turcul, boier hotarnic, Ţâţa (Ţâtav), sat (j. Dâmbovita) 63, 88, 1 7 1 ,
martor 1 27, 290; v. şi Mirce. 269, 272.
Tudosie (Tudusie), ban al Craiovei v. (Cor Tâtav v. Ţâţa.
beanul); - din Bădeşti, martor pt. Valul 75; Ţepe din Brătiia, fr. cu Aldea din Cavaransebiş
- din Româneşti, martor 245; - f. lui Dopce şi Radu! din Brătiia, eliberat din rumânie
din Bereşti, fr. cu Pătru, martor 45; - f. lui 1 47.
Stoica din Ohaba, vinde o tigancă 274; - Ţestu v. Pătru al lui . -
log. 320; - martor pt. Stănuleşti 297; - Ţetiul v. Neagul al lui -.

megiaş jurător pt. Vâlcele 75; megiaş v.
- Ţigănaş Radu, ia pe răvaş megiaşi 1 24.
rumân; - monah, martor pt. Cârstieneşti 65; (Ţigănescul) Radu, log. din Ţigăneşti, scrie doc.
- popă din Moşăşti, scrie doc. 86, 29 1 ; - 1 53, 1 73.
portar, f. lui Tudori grecul 1 9 1 ; - rumâni Ţigăneşti, sat (j. Muşcel, azi j . Argeş) 27, 1 53,
din: Futeştii de Baltă 1 80, (megiaş) Gârleni, 1 54, 1 73, 20 1 , 207, 243.
f. lui Nicula, fr. cu Maxin, Ivan şi Dabul I O, Ţilea, delniţa lui din Trestiani 65.
67, 1 4 5 ; - vinde o ţi gancă 1 34 ; v. şi Ţiţirligul, sat (j. Sac, azi j . Buzău) 225.
(Corbeanul). ŢMian, moşul din (Mâstâneşti) 275.
Tudurii v. Tudori. Ţulţea, rumân din Bogăteşti, fr. cu Vladul,
Tuduru v. Tudor. Micul şi Balica 3 1 .
Tulbure v. Turburea.
Turburea (Tulbure), sat (j. Argeş) 1 1 , 1 28, 236.
Turceni (Turcineşti), sat, j. Jiul de Sus (azi j. u
Gorj) 4, 44.
Turcineşti v. Turceni.
Turcul, rumân din Albuleşti 68; - tatăl lui Udrea din Ciorăşti 1 50; - log. din Rădăcineşti,
Voicilă din Şipote 240. martor 1 87; - martor pt. Zoreşti 87; post.
-
Turcul, sat (j. Jiul de Jos. azi j. Gorj) 1 27. din Birci, fr. cu Tudor post. din Birci 3 6; -
Turnişorel, topic la Brădeşti (j . Argeş) 1 28. post. din Cosoba, sţ. Ioanei, (f.) lui Pavel
Turtoiul Tatul din Găujani, tatăl lui Ion şi Mihai şufarul din Cosoba, (fr.) cu Radu] post. 228,
1 0 bis. 229; - post. din Găieşti 1 02, 1 04, 1 40, 1 6 1 ,
Tu rtoş Stan, vinde vii în dealul Dragodă 1 89; post. v. Zătreanul; - rumân din
-
neştilor 274. Zăvalu, f. lui Grama Radu 67; - sluger v.

Tutana (Totana), m-re (j. Argeş) 45, 48, 75; - Doicescul; v. şi Doicescul, Zătreanul.
sat (j. Argeş) 75. Udreşte v. Udrişte.
395
Udreşti (Urdeşti), sat (j . Dâmboviţa) 1 70. f. lui David 67, Zăvalu, f. lui Lupul, tatăl lui
Udrişte (Udreşte) din Bucşani, vinde în Tâm Antonie 67.
bureşti 50, 5 2 ; - din Sibiceu, f. pop ii Ursului v. Gruiul.
Neaniul, martor pt. Cândeşti 1 56; - log., f. Urzicuţa, sat (j. Dolj) 1 29.
Oprei log. din Şârineasa, scrie doc. 228; -
log. al doilea v. Nisturel; - pah. (din

Câmpina), tatăl lui Calotă vătaf, Petrican, V
Gherghe şi Pătraşco 2 1 4; - spât. al doilea
1 34; v. Nisturel.
Ugretin v. Ogretin. Vaideei, m-re v. Mâstâneşti; sat (j . Olt) 276;
-
Ugrumi, sal, j. Mehedinţi 68. - sat, j. Prahova 1 66, 250.

(Uiescul) Preda, armaş, f. l ui Bratu comis mare Vaideel (Vaidiil), sat (j. Sac, azi j. Buzău) 95.
(fost) din Uieşti 7 1 , 1 39, 1 95, 202. 230, 275, 278.
Uieşti (Huieşti, Huişti, Oieşti, Uişti), sat (j . Vaidiil v. Vaideei.
Argeş) 7 1 , I I I . 1 39, 1 95, 202, 3 20; -(J . Valea, m-re (j. Muşcel, azi j. Argeş) 2 1 1 ; -
Teleorman) 92. Băilei, topic la Crângureni, j. Muşcel (azi j.

Uişti v. Uieşti. Argeş) 1 94, 1 96; Curmiturii, topic la
-
Uleşte v. Uleşti. Lenceşti (j . Muşcel, azi j . Argeş) 1 03; -
Uleşti (Uleşte), sat (j. Ialomiţa) I , 6, 8. Gruiului, topic la Turburea 1 28 ; - Iz

Ulita, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 69. voranilor, vie pe 1 24; Lupului, sat (j .
- -
Ulmeni, sat (j. Teleorman) 1 3, 200, 299. Buzău) 2 1 3 ; Micului, topic la lubăneşti
-
Ulmuleţ, topic la Berciugov (j. Ilfov) 249. (j. Olt) 1 37; Milei, topic în m-ţii Siriului
-
Ungurei, sat (j. Olt) 8 1 ; - (j. Buzău) 87, 98. (j. Buzău) 1 92 ; Puţului, topic la Boteni
-
1 72. (j. Ilfov, azi j. Giurgiu) 1 85; Rătundei,

-
Unguroiul Stan din Cândeşti, martor 3. topic la Căprior (j. Dâmboviţa) 1 40; -
Unta (Untei), moara lui - 285. Stânilor, topic în m-ţii Siriului (j. Buzău)
Unturoiu Stanciul din Brăgăreşti, tatăl lui 1 92; Strediei, topic în j. Muşcel (azi j .
-
Stoica şi Radomir 1 78. Argeş) 3 1 ; - Vâjii, topic î n muntele Vâja (j .

Urâtul, p. lui la Orate 93. Muşcel, azi j . Argeş) 85; l u i Dobroti, sat
-
Urdeşti v. Udreşti. (j. Buzău) 95; lui Ion, topic la Glupavi (j .

-
Ureche (Urechia), f. lui Stanciu din Urecheşti, Vlaşca) 293.

tatăl lui Manea, martor 29; - Manea din Varlaam, eg. (ierom.) m-rii Căldăruşani 42.
Urecheşti, f. lui -, nep. lui Stanciu, martor Varză Neacşu) din Seaca, fr. cu Neia 80.
în Ciăcănăi 29, 260. Vaselica v. Vasile.
Urecheşti (Uricheşti, Urecheştie), sat (j. Rm. Vasilache (Vasilachea, Vasilachi) din Câmpina,
Sărat, azi j. Buzău) 29, 226, 260. f. lui Tudoran, martor 2 1 4; din Mărgineni
-
Urechia v. Ureche. 90; iuz. 262; neg. din Călineşti, întărit

- -
Uricheşti v. Urecheşti. de domn 1 66.

Urecheştie v. Urecheşti. Vasilachea v. Vasilache.
Urlaţi, deal (j. Sac, azi j. Buzău) 3 1 0; sat (j .
- Vasilachi v. Vasilache.
Sac, azi j. Buzău) 64, 82. Vasile (Vaselica, Vasilie), comis sţ. Ancuţei, f.
Urluieşti, sat (j. Olt) 1 37, 276. lui Preda spăl., nep. lui Nica log. mare (fost)
Ursea din Văleni 93. 1 9, 2 1 4; - diacon, martor pt. Portişor 1 55;
Ursoaia, hotar la Clinceni (j. Ilfov) 244. - din Băjeşti, f. lui Sândiile Dumitru, tatăl
Ursu (-1), cpt. (fost), sţ. Chiranei 255; din
- lui Radu şi Marco 58; - din Budişteni v.
Tigoiu 226; - f. lui Datco dorobanţ din Mogoşa n u ! ; d i n Modruzeu v. Mol
-
Tătarul 24; fr. lui Gudea, martor pt. Poduri

- dovanu!; -din Stănuleşti 255, 298; - eg.
I O I ; - martor pt. Şipotu 240; - ocina lui în m-rii Govora 96: f. lui Cârlig, vinde în
-
Drăgoieşti 273, 277; mmâni din: Zăvatu,

- Cucuteni 2 1 5 ; f. lui Colţea vătaf din
-
396
Căzăneşti, fr. cu Albaş, Hamza şi Radu! 3 1 O; Vâlcăneşti, sat (j. Dolj) 23, 26; - sat, j. Ilfov
- f. lui Ianachi, fr. cu Lascăr şi Costanda 2 1 2.
235; - f. lui Săverinu, martor în Luceşti 4 1 ; Vâlcea, j . (sate în -) 79, 1 1 0. 274.
- fr. cu Nedelco, martor pt. Mierlarii de Jos Vâlceaua (Vălceaoa), apă in Muşcel, j. Buzău
9 1 ; - log. din Brătian, scrie doc. 80; - martor 238; Floarei, topic la Sămara (j. Argeş)
-
pt. Crângureni 1 94; măjariul din Câmpina

- 308.
v. Ciutacul; - popă, protopop martor pt. Vâlcele, hotar la Merişani (j. Argeş) 45; - sat
schimbul de ocină dintre m-rea Stelea şi Sava (j. Argeş) 75.
log. 1 1 7, 1 23; - rumâni din: Bănciuleşti, f. Vâlceni v. Vliceni.
lui Staicu, fr. cu Cârstan, nep. (?) lui Muşat, Vâlcul, clucer din Dragomireşti, tatăl lui Stoica
Aldea, Simion şi Radul 1 89 bis, Prahova, f. pah., bunicul lui Radul 1 40; din Ciulniţa,
-
lui Oprea 1 40, Ştefăneşti, face schimb de boier hotarnic 46; - din Negeşti 69; - fr.
ocină cu Nedelea comisoaia 205, 3 1 4; -
vomicului, martor pt. Ciorăşti 1 49; - rumân
spăt., f. lui Muşat vist. 24 1 ; - vomic, tatăl din Zăvalu, tatăl lui Cârstea 67.
lui Micu pitar 2 1 1 ; v. şi Ciutacul, Mo Vâlsan, p. lui în Amărăşti 67; - p. lui în
goşanu!, Moldovanul. Trestiani 1 0 bis; - rumân din Albuleşti 68.
Vasilie v. Vasile. Vâlsanul, gura -, apă (j . Argeş) 48.
Vaţa, sat (j . Olt) 1 37. Vâltureni v. Vultureşti.
Văcăreşti, sat (j . Ilfov) 1 40.
Vâltureşti v. Vultureşti.
Vădie,·oiul Stoica, sţ. Neacşăi din Câineni 1 87.
Vâlturişti v. Vultureşti.
Vâlturul v. Gorganul -.
Vădini, sat (j. Gorj) 44.
Vârât v. Vârâţi.
Vădislav v. Vladislav.
Vârâţi (Vârâţ), sat (j. Dolj) 23, 80, 224; - sat
Văjăga din Berindeşti, martor 1 28.
(j. Olt) 8 1 , 1 27, 290.
Vâlceaoa v. Vâlceaua.
Vârful Cârniului, munte (j. Buzău) 1 92; -
Vălean Lupu din Chiceni, martor pt. Foieşti
Gruiului, topic la Spirlea (j. Prahova) 278;
1 44.
- Jireziei, topic Ia Fieni (j . Dâmboviţa) 272.
Văleni, sat, deal (j. Muşcel, azi j. Argeş) 3 I .
Vârliţi, sat (j . Sac, azi j. Prahova) 225.
53, 2 5 1 , 264, 265 ; sat, deal (j . Sac, azi j .
Vârza Radul, cpt. 39.
-
Buzău) 20, 2 1 , 46, 9 3 , 3 1 5. Vedea, apă (j . Teleorman) 1 8 1 .

Vălici v. Steleja. Velica, fc. lui Stoica Colţu din Budişteni, sţ. lui
Vărbila (Vorbila), m-re (j. Prahova) 40, 89, 209. Radoslav, mama lui Dumitraşco 97.
Văsâi v. Visiiu. Velisar, neg„ cumpără ocină în Necşcşti 280.
Văsii v. Visiiu. Veniamin, diacon din soborul m-reii Stelea 1 1 7,
Visiiu (Văsâ i , Văsi i), croitor, martor pt. 1 23.
Turcineşti 44; - din Băjeşti, fr. cu Oprea al Ventâlă v. Vintili.
lui Dobre 60; - din Bătrâni, martor 246; - Ventilaş v. Ventilovici.
din Brătieni 65, 1 36; - din Micşăneşti, tatăl Ventilă v. Vintili.
lui Bălteanu şi al lui Badea 36; popă din
- Ventilovici (Ventilaş) Negoiţă, post. al doilea,
Bărbuleşti 1 69; - rumâni din: Zăvalu 67, martor în divan 3 1 3 , 3 1 4, 3 1 7.
Zăvalu, f. lui Neagoe 67. Verbila, m-re v. Vlrbila.
Vâja, munte (j. Muşcel, azi j. Argeş) 85. Verneşti (Vemişti), sat (j. Buzău) 90, 1 99, 254.
Vâlcan (Vulcan) din Clădeşti v. Stan al lui -; Vemişti v. Verneşti.
- din Văleni, p. lui de ocină la Văleni 93; Vespeşti v. Viespeşti.
- f. lui Voinea, fr. cu Cândea din Mirceşti, Vetre v. Vetrea.
nep. lui Radu 237; - post. din Belcin, boier Vetrea (Vetre) din Potoceni, f. Neacşăi Hor
jurător 1 85. dezba, fr. cu Neanciul 72, 1 50, 1 5 1 , 297.
Vâlcan, vama de la -, de la Olteţ la Severin Vetrelor v. Fundul . -
1 06. Vetriile v. Fundul -.
397
Vida, moş de ocină I O bis. 1 O bis; - din Mâstâneşti, tatăl lui Voin(e)a
Vidat din Ludăneşti, tatăl lui Schiro, bunic Sorei 278, 301 ; - din Muşcel, martor 7 8 ; din
-
27 1 . Sămara v. Norocea; din Trestiani, fc . lui

-
Vierăş v. Vieroş. Neagu! Brănescul, p. ei de ocină în Trestianii

Vieroş (Vierăş), m-re (j. Muşcel, azi j. Argeş) de la Grind 1 0 bis; din Zeletin v. Poliţ;
- -
292. f. lui Dragna din Pitri 289; f. Muşei ţiganca

-
Viespeşti (Vespeşti, Vispeşti), deal, sat, vii (j . 3 1 0; f. lui Nicoară, nep. lui Novac 2 1 3 ;
- -
Sac, azi j. Buzău) 93, 225. f. Predei din Bârseşti, vinde 1igani 79; - f.
VintilA (Ventâlă, Ventilă), călugăr, martor pt. lui Radu cojocar din Bătieşti, fr. cu Ion şi
Ungurei 87; - clucer, boier jurător în Lereşti Drăguş, martor 66; f. lui Radu) din
-
2 1 1 ; - clucer, martor pt. Budişteni 97; - Urzicuţa, fr. cu Pătru, Stanciu, Nedea şi
cumpără în Ungureni 98; -din Grăbleşti, Dobre, eliberat din rumânie 1 29; -fr. lui
martor 1 87; - din Săteni, martor 1 2 ; din - Călugăr din Ungurei, vinde moşie 1 72 ; - fr.
Tismana 2 1 9; din Turcineşti, martor 44;
- - lui Nedelco, martor pt. Mierlarii de Jos 9 1 ;
f. lui Preda post. din Lereşti, fr. cu Tudoran, - iuz. din Bârseşti 1 60, vinde moşie 1 72; -
Lăudat, Oancea, Iane şi Pătru 56, 2 1 1 ; f. - iuz. din Piteşti, martor pt. Sămara 294; -
lui Zârnă din Ologi, vinde p. moşului său iuz. , martor pt. Gherghiţa 220; - log. din
Stan al lui Şerbu din Ulmeni 299; log. din - Bărcăneşti, boier hotarnic 1 73, 1 80; - martor
Târgu-Jiu 44; - post., fr. cu Preda comis, pt. schimb de loc de casă la Berindeşti 1 28;
martor pt. Grădişte 1 08; - ţigan din Glodeni, - martor pt. Stănceşti 82; popă din Băjeşti,
-
unchiul lui Costandin 225; vătaf din

- martor 288; - popă din Cârstieni, scrie doc.
Tătuleşti, boier hotarnic 1 73; - ocina lui în 226; - popă, martor pt. Drăgoieşti 7 1 ; -
Berciogov 249. popă, tatăl lui Gheorghe popa din Jugureni

Vispeşti v. Viespeşti. 1 77; portar al doilea domnesc, ispravnic
-
Vişa, mama lui Balea, rumân din Lereşti 2 1 1 ; - la hotărnicii 1 66, 1 73 ; portar din Văleni
-
sr. cu Barbut post. din Mămeştii de Sus, vară 93; - post. din Bârseşti 9; - post. din
cu Neacşa vorniceasa 1 40; - ţigancă dăruită Răchiţele, martor pt. Sălcele 75; - post., fr.
la m-rea Câmpulung 286. cu Vădislav din Drahoveţi, boier Jurător 1 30;
Vişan din Dumbrăviţa, f. lui Zârnă, tatăl lui - roşul din Stănuleşti, f. lui Neagoslav 256,
Oancea şi Voicilă, fr. cu Neagoe 1 1 9; - din 298; rumâni din: Bădeni, f. lui Rădici, fr.
-
Sămara, tatăl lui Mirean 307; f. lui Trâmbă

- cu Stoica şi Negre 3 1 , Bogăteşti, fr. cu Micul,
Stanciu!, fr. cu Florea 260; fr. cu Coman,
- Ţulţea şi Balica 3 1 , Lereşti 2 1 1 , Lereşti, f.
martor pt. Costiiani 263; martor pt. schimb
- lui Lazăr, fr. cu Stanciu! 3 1 , Lereşti, fr. cu
de loc de casă la Berindeşti 1 28; rumân - Măican, unchiul lui Necula 3 1 , Lereşti, fr.
din Bădeni, f. lui Cocârţă Lepădat, fr. cu cu Tatomir 3 1 , Saca, f. lui Mihnea, fugit în
Dragomir şi Jupan 3 I . satul Îndrăşăşti pe Ialomiţa 1 40; tatăl lui
-
Vişineasa, Stanciu) (al) -(ii), martor pt. (Troian) Nan din Ţâţa 1 7 1 ; tatăl lui Tudor 1 34;
- -
2 1 6. Costantin, f. lui Cornea pah. 1 70; Roşcăi,

-
Viţicheşti, sat (j. Muşcel, azi j. Argeş) 56, 203 , bunicul lui Drăgoi 1 3 6; v. şi Berişcăi,
324. Cilimbră, Ciortan, Norocea, Poliţ.
Vizureşti, sat (j. Ilfov ?) 1 73. Vlada (Vladae, Vlădae), sţ. lui Iane din Pleşoi,
Vlad (Vladul, Vlăduţi), ban al j . Argeş, martor mama lui Dragomir şi a lui Stanciu 1 8 8.
pt. Vâlcele 75; -ban din Băbeni, tatăl lui Vladae v. Vlada.
Ion 274; - din Bălceşti, f. lui Giura vomic, Vladim i r (Vlădimir), vinde vii în d e a l u l
boier jurător 1 30; din Boteni, martor 53;
- Dragodăneştilor 274.
- din Câmpulung v. Berişcăi; ·- din Cândeşti Vladislav (Vădislav, Vlădislav) din Drahoveţi,
v. Ciortan; - din Cucuteni v. Cilimbră; - fr. cu Vladul 1 30; - post. din Belcin, boier
din Găujani, vinde p. lui de vad de moară jurător 23, 26, 1 27.
398
Vlaica v. Vlaicu. Voicilă din Dumbrăvita, f. lui Vişar:. fr. cu
Vlaico v. Vlaicu. Oancea, nep. lui Zârnă 1 1 9; - f. lui Turcu,
Vlaicu (Vlaica, Vlaico), ceauş din Proşcă 2 1 3 ; vinde în Şipotu 240; - log., martor 2 1 5 bis.
- cumpără în Simceaua Piscului Tatălui 3 ; Voico (Voicoev, Voiculiţă) cel bătrân din Răteşti,
- d i n Gaia, boier jurător 23, 2 6 ; - iuz. din f. lui Badea, fr. de moşie in Fureşti 303; -
Piteşti, martor 3 3 ; - log. din Conteşti, boier croitor, cumnat cu Stan spătărelul, martor
hotarnic 3 1 ; - log. din Jugur, boier hotarnic pt. Băjăşti 288; - cumpără in Zăgoneni 2; -
3 1 , 74, 2 1 1 ; ..,. popă de la mitropolie 248; din Cepturoaia 1 25; - din Corşori, martor
- popă din Curăteşti, tatăl lui Albul scrie 3 1 2; - din Dieşti, martor 7 1 ; - din Oteşan,
doc. 245; - post. din Comet 1 29; - rumân fr. cu Lupu, martor 1 44 ; - din Puţintei,
din Morteni, fr. cu Dumitru şi Marin 1 6 1 , martor pt. Ciăcănăi 260; - din Vaideei,
1 89. martor 276; - din Vâlceni, megiaş jurător
Vlainea (Vlainul), rumâni din: Izbiceni, f. lui 237; - f. lui Mihăilă, martor pt. Costiiani
Pătru din Izbiceni, fr. cu Radu! şi Stoica 263; - f. lui Simion pitar din Găieşti 27; -
222, Izbiceni, tatăl lui Neagoe, se vinde martor 1 98; - martor pt. Udreşti 1 70; - p.
rumân domnului 222. lui la Afumaţii Mari 1 66; - rumâni din:
Vlainul v. Vlainea. Steanca, fr. cu Mane 305, Şchei, f. lui
Vlasii din Glupavi, tatăl lui Neagu! 1 93. Drăgan, tatăl lui Stoica 1 5; - ţigan, f. lui
Vlaşca, j. (sate în - ) 1 9 1 , 296. Stan şi al Voicăi, fr. cu Stoica şi Barbu! 50,
Vlăceni (Vâlceni), sat (j. Buzău) 237. 52; - vist. din Ciorăşti, tatăl lui Ghidion 87;
Vlădae v. Vlada. - vomic din Bucşani, martor I 08, I 09; -
Vlădeni, sat (j. Ialomiţa) 2 1 8, 234, 235; - sat vomic din Obislav 2 1 O; - Drăgan, sârb din
(j. Muşcel, azi j. Argeş) 3 1 , 69; - sat (j . Argeş 45.
Prahova) 26. Voicoev v. Voica.
Vlădeşti (Vlădeşti), sat (j . Argeş) 69, 288. Voiculiţă v. Voico.
Vlădilă din Polovin 1 1 5 ; - iuz., tatăl lui Ban Voina v. Voinea.
iuz., bunicul Dumitrei 1 75, 20 1 bis, 232; - Voine v. Voinea.
popă, seric doc. 237; - tatăl lui Ban iuz„ Voinea (Voina, Voine) cel mic din Puţure 1 24;
bunicul Dumitrei 20 1 bis. - din Mâstâneşti, f. lui Vlad, nep. lui Aldea
Vlădislav v. Vladislav. 275, 278, 30 I ; - f. Dragomirei, nep. lui

Vlădişti v. Vlădeşti. Podeş din Cherba 24 7; - f. lui Neacşu din
Vlăduţi V. Vlad. Câmpulung 3 1 ; - log., scrie doc. 1 8 8; -
Vlăşceanul, tatăl lui Radu şi Fătul, martor pt. meşter de mori 47, 5 1 ; - roşul din Bădeni,
Costiiani 263 ; - Radu, f. lui - , fr. cu Fătul martor 238; - tatăl lui Cânda şi al lui Vălean
263. din Mirceşti, socrul lui Stan, fr. cu Radu
Vodă v. Păica. 237.
Vodiţa de Jos, sat (j. Mehedinţi) 77. Voinegu din Valea Gruiu 1 28.
Voica, fc. lui Jitian şi a Mariei, s\. lui Stan Voineşti, sat (j. Dâmboviţa) 3 1 .
chivărar, nora lui Mitrea Lupaş 1 26; - nep. Vorbila v. Vărbila.
lui Grozea, vinde în Cucutcni 2 1 5; - ţigănci : Voş Dragomir din Văleni, martor pt. Boteni
fc. lui Mihoc 1 53 , s\. lui Stan, mama lui 3 1 , 53.
Stoica, B arbu) şi Voica 50, 52, st. lui Stoica Vrabie Neagoe, martor pt. Boteni 53.
ţiganul, mama lui Sivul 50. 52; - via ei în Vremeş, globnic domnesc 38, 1 53 .
dealul Viţicheştilor 56. Vultureni v. Vultureşti.
Voiceşti, sat (j . Rrn . Sărat, azi j. Prahova) 29; - Vultureşti (Vâltureni, Vâltureşti, Vâlturişti,
sat (j. Romanaţi, azi j. Olt) 1 30. Vultureni), sat (j. Argeş) 1 5. 1 6 1 , 1 89.
Voichiţa, sţ. lui Apostolache comis 95, 1 1 3, 22 1 , Vulturul (-ui) v. Gorganul - .
230, 278, 3 0 1 . Vulcan v. Vâlcan.
399
z Zătreni, sat (j. Vâlcea) 2 1 7.
Zătrinul v. Zătreanu.
Zilvalul, sat (j. Dolj) 67.
Zafiruţiş, martor pt. prăvălie în Bucureşti Zârnii din Dumbrăviţa, tatăl lui Vişan şi Neagoe,
(semnează greceşte) 54. bunicul lui Oancea, Voicilă, Duţă şi Manea
Zaharia (Zahariia), călugăr la m-rea Căluiul I 7;
I I 9; din Ologi, tatăl lui Vintilă 299;
- -
- din Foleştii de Sus, martor 1 44; - f. lui

(din Mlăjă) (I şi II), vinde ocină în Cândeşti
Dumbravă, fr. cu Dumitru şi Radu din
1 56.
Foieşti, nep. lui Dorotei I 44; - jupân
Zetreanu v. Ziltreanu.
(negustor) din Piteşti, martor 33; - rumân
Zeletin, sat (j. Sac, azi j. Buzău) 246.
din Zăvalu, fr. cu Lupul 67; - sţ. Calei,
cumnat cu Oprea din Izvorani 33. Zitreanul v. Ziltreanu.
Zahariia v . Zaharia. Zlătari, biserică din Târgovişte 23, 26.
Zahne, rumân din Futeştii de Baltă 1 80. Zmâdoc v. Zmârdoiul.
Zapşa, topic la Oltenei (j. Buzău) 204. Zmârdeşteşti v. Smârdeşteţ.
Zilbliliani, sat, j. Ilfov 1 1 6. Zmârdoiul (Zmâdoc) Neagoe din Câineni,
Zilgoneni, sat (j. Argeş) 2, 76. martor 1 87.
Zălogi (Zălogie), sat (j. Rrn. Sărat, azi j. Buzău) Zoreşti, sat (j. Buzău) 87, 98, 1 49, 1 50, 1 5 1 .
29, 260. Zorze, portar mare (greşit: portar al doilea),
Zălogie v. Zălogi. ispravnic de doc . , sluga domnului pi.
Zănoaga, munte (j. Argeş) I O bis, 3 1 . hotărnicii 40, 89.
Ziltreanu (Zătrinu l , Zetreanul, Zitreanul) Zota din Mihăieşti 30 1 ; - f. lui Costandin din
Stanciu, post. din Zătreni 39, 2 1 7; Udrea,
- Cârlomişti, martor 98; negustor I 34.
-
post. din Zătreni 2 I 7. Zupa, tatăl lui Ghicea, bunicul lui Pană I 7.
400
INDICE DE MATERII
A Arsenie, Buzescu Preda, Buzescu Radu,

Calotă, Corbeanu Tudosie, C raiovescu
Barbu, Drăgoiu, Dobro m i r, Mihalcea,
abagiu v. Costandin, Lefter, Mareş. Poenaru Barbu, Pavlache, Vlad.
adet al m-rii Cozia 2 1 8 . bani de zestre 1 9; - domneşti 1 64; - furaţi 80,
aga (mare) v. Buicescul Diicu, Neagul, Netea, 1 76; -- îmbrăcaţi pe ceară 4 ; - împrumutaţi
Niţă, Popescu-Şintescu Radu. fără dobândă 1 2 5; - întorşi 1 9 1 , 24 1 , 296,
albanez v. arbănaş. 3 1 0; - lepădaţi 1 5 7, 20 1 ; - luaţi cu dobândă
aldămaş 1 3 7 , 3 1 6. 74, 1 34 , 1 5 7, 205; - luaţi cu împrumut 4; -
aldămăşari 55, 72, 1 97 , 240, 263, 302. pt. vinărici 265; v. şi monezi.
amendă pt. jurământ strâmb 26; v. şi glcabă. baniţă 2 1 9 .
apă, hotar v. Amarului, Buzăului, Cotmenii, băifŞ v . Stanciu.
Dâmbo,·iţa, Ialomiţa, Jiului, Prahova. băieşoaia v. Dobra.
aprod 20, 2 1 , 250; v. şi vătaf de -. hărăcească v. parte -.
arătură (arat) 24, 1 90 ; - de mei 239; - de băneasă 5 1 .
pâini 292; - de trei zile I 05; v. şi loc de -. bărbier 1 7 5.
arbănaş v. Ghioca, Milea, Sima.
bărbulească v. parte -.
arengă 1 06. 1 1 0.
bătrân, deplin 1 40; - de ocină 41; - cu - 1 89
argint v. inel de - ; monezi de -. bis.
arhiepiscop v. episcop.
băutură, căutat cu - 2 8 6 .
arhimandrit v. Leontie.
berteştilor v. funia -.
arhimitropolit v. mitropolit.
bir v. dări.
aria 1 ui Tator:iir 1 80.
birari 1 05 . 1 99.
armaş (mare, al doilea, fost) 2 3 3 ; v. şi Barbu!,
biserică, domnească 208; - mutată la Budişteni
Chiro , Conda, Crăciun, Danovici Radu,
6i; - popii Neagoe din Zlătari (Târgovişte)
Dărăscu Radu, Dima, Dragul, Drăghici,
26; ·- Pârvului post. 250; v. şi hotar.
Dumitros, D u m itru, Gheorghe, Ghera,
blestem 2, 28, 45, 56, 70, 75, 77, 87, 1 1 O, 1 1 8,
Hamza, Jupan, Mihai, Miho, Neagoe,
1 2 1 , 1 22, 1 7 1 , 1 78, 2 1 2 , 2 1 4 , 220, 225, 232,
Necula, Preda, Radu, Riga, Sima, Stan,
275, 279, 286, 290, 3 1 4, 3 1 6; v. şi carte
Stanciu, Stoica, Şeptilici.
întărită cu -.
aspri v. monezi.
boală, călugări îngrijesc de - 75.
aşezământ v. tocmeală şi -.
bogasiu 232.
aur v. left de -.
boi 49, 79, 225, 267, 279; cirezi de - 2 1 8 ; - în
amendă pt. jurământ strâmb 26; - în preţ
3 1 O, 3 1 6; - în zestre 69; v. şi vamă de -.
B
boierească v. parte -.
boieri passim; - din Potoceni 1 80; - divanului
baltă 1 82, 3 1 O; v. şi zeciuială pe -. (mari şi mici), martori 1 6 , 4 3 , 2 7 3 ; -
ban (de Craiova, mare, fost) 266; - de judeţ hotarnici, judecători, jurători, tocmelnici (cu
7 5 ; v. şi Alexeanu Ghiorma, Apostol, răvaşe domneşti) 26, 1 3 6 . 3 0 3 , 324, (câte
401
doi) 1 3 9, (câte şase) 46, 85, 1 22. 1 3 0, 1 3 1 , Antim, Atanasie, Calivit, Chirii, Daniil,
1 66, 1 74, 1 85, 1 95, 2 1 1 , 224, 234, 235, Ezechiil, Ioanichie, Manasie, Parthenie
239, 246, 253, 3 1 9, 262, 283, 320 (câte Sinaitul, Petronie, Radu, Rafail, Sava.
doisprezece) 1 8, 46, 57, 1 04, 1 1 6, 1 27, 1 6 1 , călugărire 70, 75.
1 73, 1 80, 1 82, 1 89, 249, 253, (câte două călugăriţă (monahie) v. Ana, Agripina, Manea
zecişipatru) 1 7, 23, 26, 3 1 , 1 1 6, 2 1 O; - luaţi al - Paisiia.
.
cu treapăd 1 66; - scăpat în ţară numai cu cămaşă, datorie 75.

trupul 87; - tăiat 59, 87. cămăraş (mare, fost) v. şi Cârâţie, Dragomi r,
botez 46. Pană, Sima, Tudor.
boulească v. parte -. cămară domnească 67, 1 99.
branişte 249. cămin de baştină, de casă 1 22.
brazdă v. hotar. căminar v. Radu.
brăgar 1 4 1 . căpitan (mare, de roşii) v. şi Badea, (Bădeanu)
bucate 1 7, 24, 79, 1 05, 2 1 1 , 292; căutat c u - Barbu, Buliga Lupul, Cârstea, Cornea,
286; pt. plată - 80. Cornică, Costea, D ragomir, Du mitraşco,
budească v. funie -. Dumitru, (Fărcăşanu) Radu, Gălăţeanu
buţi 226, 25 1 , 265, 267. Constantin, Jane, Iancu, luca, Ion, Le
buzăienească v. parte -. pădat, Mihai, Pană, (Păulescu) Mogoş,
Popescu, Radu, Răzvan, Oană, Sava, Sima,
Şerban, Tlnasie, Ursu, Vârza Radu ; v. şi
c iuzbaşa.
căpităniţă v. Chirana.
cărpeniş 1 03.
căsătorie de ţigani 42; v. şi cunu nie, nuntă.
cai (în preţ) 79, 2 1 5, 225, 279; - daţi la schimb
câineşească v. funie -.
pt. sat 268; - de olac v. dări; - pt. înfrăţire
câmp passim; - cu livadă 1 8 7.
232; - pt. răscumpărare 1 7, 1 29, 2 1 4; v. şi
câmpulungcni v. orăşean.
furt.
câşlegi, termen 24.
camătă v. bani. ceară v. şi bani, dări, vamă.
cap, pierdut pt. fiul său 1 82; v . şi răscumpărare. ceată (cetaşi, de ocină) 23, 26, 1 66.
car 264, 265, 267, 3 1 O; v. şi loc de -. ceauş de aprozi 20, 2 1 ; - de păhărnicei 204; -
carte v. document. de postelnicei 44; v. Alexe, Avram, Blrcan,
case 7 1 , 1 9 1 ; - boiereşti 70, 1 28; - cu pivniţă Brăcăţel, D răghici, D răgoi, D răguşin,
54, 1 1 7, 1 23 ; - de rumâni 225; fraţi osebiţi Duca, Dumitraşco, Giurgiu, Mihai, Mir
pe - 1 63 ; - în Buzău 1 5 1 ; - în Câineni 1 87; ean, Muşa, Necula, Oancea, Tudoran,
- în Greaca 70; - în Laz 1 87; - în Lereşti Vlaicu.
2 1 1 ; - în Pătârlage 1 2 1 ; - în Proroci 1 37; - cedvârte v. măsuri.
în Stângăcea 4; - în Târgovişte 23, 36, 1 1 7, certare domnească (mare, rea, scârbă) I 05,
1 23; - în Urlaţi 3 1 0; - lui Barbu) ban 23, 1 52, 1 62.
26; - lui Radu) din Buzău 1 49; - pahar chezaş 36, 74, 94; v. şi ţigan -.
nicului 270; - zălogită 1 87; v. şi loc de -. chh·ărar v. Stan.
catastih v. document. chilii 67.
căliiraş 67, 1 62, 1 79, 1 90, 204, 270; v. şi cioban, jurător 3 1 5.
Neagul, Nedelco, Stoica; v. şi cpt. (mare) ciohodar 1 34, 1 48.
de - ; iuz. de -; stegar de -. ciubotar v. ţigan.
ciluglr (ieromonah, monah) bătrân şi schimnic claie v. măsuri.
de la m-rea Pinul 248; - cumpără ocină 263; clucer (mare, al doilea, fost) v. şi Barbu!,
- din Răteşti 303; - vinde grădină 250; v. şi (Blleanu) G heorghe, (Boteanu) Ivan,
402
(Brătăşanu) Ghinea, Brâncoveanu Preda, D
Buzescu Radu, Cepariul lvaşco, (Cor
năţeanu) Socot, Doicescul Danciul, Doi
cescu U d rea, D u mitraşco, Gheorghe, dajdie v. dări.
Gheorma Necula, H rizea, Loiz Pană, danie 45, 67, 1 09, 1 4 1 , 209; - de botez 46; -
Neagoe, Negoiţă, Preda, Radul, Răduţ, de ocină pt. multă îngrij ire 2 1 5 ; - la m-re
Vâlcul, Vintilă. 1 1 , 22, 26, 28, 49, 5 1 , 75, 225.
cneaz (fost), căzut în rumânie 1 40. dascăl v. Lău.dat, Mihai, Niţă.
coastă 282; vârful - 3 1 4. datorie 1 2 7, 1 94, 1 98; - şi nevoie grea 1 5 7.
codru de loc v. măsuri. datornici 34.
cojocar 66, 1 68. dar de înfrăţire 78, 232; de nuntă 1 5 8; v. şi
-
ţigan.
colivi 1 87.
dărăbanţ v. dorobanţ.
comis (mare. al doilea, fost) v. Albul, Apos
dări (obligaţii, slujbe, scutire de) 4. 5, 2 1 2;
tolache, Bratul, (Cândescu) Mihalcea
- adet al m-rii Cozia 2 1 8.
Radu, C ioană, Coman, Drăgan, Dumi
- bir 24, 67, 70, 74, 1 05, 1 52, 1 74, 1 84, 2 1 2,
traşco, Ghidul, lonaşco, Liudat, Manole,
229, 280; - de haraci 1 90; de iunie 1 99;
-
Mihai, Mircea, Pană, Preda, Radul, Toma, - de miere 5, 24, 2 1 2; de oaie seacă 1 98;
-
Tudor, Vasile. - năpustit 5; v. şi fugă -.

comisoaia v. Nedelea. - cai de olac 2 1 2;
conac, Joc de emitere doc. v. şi Drugăneşti, - ceară 4, 2 1 2;
Frăsinet. - dajdie 5, 2 1 2; domnească 4;
-
condamnare la moarte 1 7. - dijmă 1 62, 202, 2 1 O; - din grâu, pâine, orz,

contoş de postav 232. mei 1 90;
copil de casă I 00; v. Marin; v. şi ţigan -. - găleata de făn 2 1 2;
corită 31 O. - gorştină de oi 96;
cosoaie v. hotar. - haraci împărătesc 74, 1 90, 228;
costandă v. monezi. - împrumuta (bir al roşilor) 1 90;
coşări turceşti, sparte 242. - lucru domnesc 2 1 2;
cotropire mare 1 66. - mâncături de peste an 1 52;
crâng 2 1 5, 242. - mertic 2 1 2;
- obrocul Piteştilor 75;
crivină 306.
- podvoade 2 1 2;
croitor 44, 49, 74, 83. 1 56, 288.
- Laler 67, 70;
cruce 1 0 bis v. înfrăţire de -.
- vinărici 33, 93, 1 40, 203, 2 1 5, 265; - boieresc
ctitor 50, 5 2 , 77; ·- al m-rii Căldăruşani 2 1 2;
205, 25 1 , 3 1 4; - călugăresc 267; domnesc
-
- al m-rii Căluiu 26; - al m-rii Dediul

70; 1 1 O, 25 1 ; - plătit cu bani 264, 265; v. şi
49; al m-rii lordăcheanu 225; - al m-rii
-
vin.
P inul 24. - zeciuială (zeciuit) 73, 1 90, 25 1 , 264, 265,
cumpărătură passim; - rea şi fără dreptate 1 82. 267; pe baltă 2 1 8.
-
cununie, dar la - 2 1 5. dârvariu v. Stoica.

cupar 79. deal passim; v. şi Bucureştilor 201 bis;
- -
cupeţ v. negustor. Domireştilor 270; - Loloeştilor 1 40; -
curătură 1 4 1 , 1 46; - în pădure 4 1 ; v. şi locuri Negovanilor 1 9; - Ştefăneştilor 205, 283,

curate. 3 1 4; - Urlaţilor 31 O.
curăţească v. partea -. dedină passim; -stearpă 1 89.
c urte 7 1 , 1 2 3 ; cu bolovani 225; - la
- delniţă passim.
Târgovişte 26. deşugubină 4, 238.
curtean 87, 1 69. diac v. Crăciun, Gheorghe; v. şi logofăt.
403
diacon 1 9 8; v. şi Anghel, Badea, Calciu, E
Costea, D a n c i u l , D a n i i l , l a cov, I ane,
Gheorghe, Ghergh ina, M atei, Necula,
Nedelco, Op riş, Simion, Stoica, Stroe, ecleziarh v. Stanciu.
Trandafir, Vasile, Veniamin.
egumen (eromonah, nastavnic) de la m-rea
diaconeasă v. Stanca.
Argeş 45, 48, 1 36, 1 80, 1 82, 279, 283; - de
dichise 2 1 1 .
la m-rea Bradu I 07, 255-257, 297, 298; -
dijmă v. dări.
divan 5, 8, I O, I O bis, 1 1 , 1 9, 25, 26, 3 1 , 43,
de la m-rea Brădet 1 3 6; - de la m-rea
46, 50, 52, 5 8-60, 67, 85, 1 06, 1 1 0, 1 1 6, Căldăruşani 42; de la m-rea Călineşti 324;
-
1 1 8, 1 1 9, 1 23, 1 27, 1 40, 1 46, 1 56, 1 58, 1 66, - de la m-rea Căluiu 1 7, 23, 26, 1 33; - de
1 76, 1 8 1 , 1 82, 1 89, 205, 2 1 2, 2 1 4, 2 1 5, 2 1 9, la m-rea Câmpulung 3 1 , 69, 85, 1 6 1 , 1 89,
222, 24 1 , 253, 273 , 277, 3 1 0, 3 1 3, 3 1 4, 3 1 7; 24 1 , 286; - de Ia m-rea Ciolanu 1 52; - de
scos din - cu mare ruşine 1 66. la m-rea Cozia 1 87, 324; de la m-rea
-
dobândă v. bani, camată. Coziani 86; - de la m-rea Deduleşti 49, 226;

documente: - de la m-rea Găvanele 248; - de la m-rea
- catastih de bir 1 98, 1 99 ; Glavacioc 2 I O; - de la m-rea Govora 96; -
- cărţi (domneşti, d e cumpărătoare, de moşie, de la m-rea Gruiu 42; - de la m-rea Gura
de schimb) 22, 26, 46, 75, 1 06, 1 33, 1 42, Motrului 28; - de la m-rea Iordăcheanu 247;
1 44, 1 77, 1 8 1 , 1 89 bis, 254, 264, 283, 292, - de la m-rea Jitianu 1 4 1 , 253; - de l a
296; - ale episcopului (de afurisenie) 89;
m-rea Mâstâneşti {Apostolache, Vaideei) 6,
-
ale moşnenilor 262; - ale mitropolitului (de

8, 1 8 ; - de la m-rea Menedicul 303; - de
blestem) 1 23, 1 80, 1 82; - ale patriarhului
la m-rea Mislea 70; de la m-rea Plumbuita
-
(de afurisenie, de blestem) 1 80, 1 82; -
bătrâne 40, 224; - de hotărnicie 85, 1 27, 50-52, 1 62; de la m-rea Sadova 34; - de
-
1 82, 1 89; - de răspuns 1 66; - întărite cu la m-rea Sărindar 70; de la m-rea Sf.
-
mare blestem 59, 1 06; miluitoare 242;

- -
Gheorghe (Vechi) din Bucureşti 1 1 7, 1 23 ;
mincinoase (rele, cu înşelăciune, strâmbă) - d e l a m-rea Sf. Sava din Bucureşti 1 75;
26, 1 66, 253; pecetluite 60;
-
- de la m-rea Sf. Troiţă (Radu Vodă) 1 1 6,
- hrisoave (de miluire şi de cumpărătoare) 89, 1 1 7, 1 22, 239, 242, 265, 267; - de la m-rea
1 75, 1 82; Snagov 38, 28 1 ; de la m-rea Stelea 25,
-
- răvaşe domneşti 23, 26, 46, 1 22, 1 30, 1 6 1 , 1 1 7, 1 23; -de Ia m-rea Tismana 22, 84,
1 66, 1 73, 1 76, 1 80, 1 82, 1 85, 1 89, 2 1 1 , 239, I 05, I 06, I 09; - de la m-rea Topolniţa 77;
249, 303; - de Ia m-rea Tutana 45, 48, 75; de la
-
- scrisoare domnească 244; m-rea Vărbila 40, 89, 209; de la m-rea -
- uric 49; Vieroşi 2 9 2 ; v. şi A ntim, A t a n a s i e ,

- zapise 5, 7, 9, 28, 1 1 7, 1 23, 1 78, 253, 255, Averchie, Avxentie, Calinic, Damaschin,
274, 28 1 , 3 1 4; v. şi răscumpărare de -.
Daniil, David, Efrim, Eftimie, Ghelasie,
- testament 22, 45, 56, 70, 75, 87, 1 2 1 , 205,
Gheorghe, Grigore, Hristofor, Ioanichie,
220, 225, 286.
Ion, Iosif, Irimia, Leontie, Luca, Macarie,
domni (bătrâni, fericiţi, răposaţi) 1 06; naş de
cununie 1 5 8. Manuil, Melchisedec, Nectarie, Neofit,
dorobanţ (dărăbanţ) 24, 9 1 , 95, 1 62, 280. Nicodim, Pahomie, Paisie, Parthemis
dregători passim. D o rothei, Partenie, Ş te fa n , Tu d o r,
dreptul de protimisis v. protimisis; fiului cel
-
Varlaam, Vasile; v. şi nasta\'nic.
mic 1 63 . eliberare din rumânie 5 8 , 1 29, 1 65 , 1 95 ,
drum(-ul) din grind 1 0 bis; ograda din 6 5 ; v. - 2 1 4.
şi - oraşului Floci, Glodenilor, Grecilor, lui episcop (arhiepiscop) al Buzăului v. Atanasie,
Negriii, Sării. Ştefan; al Râmnicului v. lgnatie.
-
dulamă de postav 232; - în zestre 69. episcopie v. Buzău, Râmnic.
404
F harengă v. a rengă.
hârleţ 1 46.
heleşteu 242, 294.
falce v. măsuri.
hiclenie (viclenie) (mare, fată de domn) 1 1 8; -
rân 1 5 , 1 62.
de megieşi 5, 26, 1 64.
fântână 60.
hotare (semne) bătrâne. vechi 6, 8, 62, I 04,
fecior boieresc 1 7 1 .
1 0� 1 40, 1 80, 1 8 1 , 1 89, 1 92, 2 1 0, 239, 249,
ficlenie v. hiclenie.
262; bădicesc 2 1 5; Ir. Biserica Curvelor
- -
foamete, vreme de 49. -
1 82 ; călugăresc 10 bis; - Negrescu 262;

- -
frasin 1 00.
rătund (cosoaie) 262; tăiat (cu brazdă) 1 67,
-
fraţi de ocină (moşie) 1 3 , 143, 1 82, 238, 246,
239; târgului 1 40; turcesc 242; ţării
272, 296, 303 , 3 1 1 ; v. şi înfrăţire.
- - -
1 92; -ungureşti 1 92 ; v. şi apă.

fugă de bir 72; - de megiaşi 5; - în Ţara
hotarnici v. boieri.
Ungurească 254; - la dorobanţi 24; - la
hrisoave v. documente.
limbile ungureşti 1 1 8; de rumâni 1 40.
hoţ 1 7, 89; v. şi furt.
-
funie v. măsuri.
furt de bani 80, 1 76; de cai 1 7 , 89; - de vaci
-
1 72; de pietre de hotar 239.

I
-
furtişag, ocină cumpărată cu 60. -
iepe 225.
G
iatro v. medic.
iernat, de oi 96.
galbeni v. monezi. ieromonah v. călugăr.
gard 1 46. inel 227; de argint 233; pt. întărirea doc.
- -
găleată cu fân v. dări. 281.

genunea apei 4 7. 5 I . islaz 1 40.
ginere v. Avram. ispravnic 46, 96, 1 04, 1 39, 1 6 1 , 1 73, 1 74, 1 89,
gloabă 89, 90, 2 1 O; plătită pt. răscumpărarea
- 1 95, 3 1 5; la hotărnicie 46; marele logofăt
- -
capului 1 7. passim; - al oraşului Floci 234, 235; popa -
globnic domnesc 38. 1 53 . (călugăr) 2 1 8, 239; al scaunului Bucureşti

-
gorştină de oi v. dări. 47, 5 1 , 1 9 1 , 202; spusa domnului passim;

-
grădină I I . 60, 7 1 , 1 23, 1 72, 288; - cu pomi v. şi Drăgoiu, Ezechiil, Manole, Mihai,
1 87; -cu vii 25, 1 46, 250. Preda, Vlad.
grămătic (spudeu) v. Andrei, Ion, Mihail, işlic 232.
Necula, Radu, Soare, Stan. iuzbaşa 6, 8, 20, 2 1 , 23, 26, 33, 46, 49, 59, 70,
grâu 242; dijmă din - v. dări; pietre de - v. 7 1 , 77, 8 1 , 90, 1 00, 1 08 , 1 29, 1 47 , 1 55,
misuri. 1 60, 1 68, 1 72, 1 75 , 1 80, 1 82 , 1 85 , 1 9 1 , 1 95 ,
greaţă (nedreptate) 5 6. 204, 220, 22 1 , 224, 232, 248, 249, 266, 294;
grec 60, 1 1 1 , 1 9 1 , 2 1 9; v. şi Dragomir, Nica, - ctitor al m-rii Pinul 1 76, 238, 248, 262; -
Sima Ion, Tudor. de călăraşi 1 90; de roşii 1 74, 2 1 3, 305; v.

-
guler de mărgăritar cu sârmă şi pietre 2 1 1 . şi Aldimir, Banul, Bobe, Bogdan, Cuciulat,

Dârjan, Dobrotă, Dragomir, Dragul, Du
minecă, Dumi traşco, Efrim, Gh enea,
H
Gheorghe, Gradea, Hamza, Iadul, Iancu!,
lsac, Ivan, Marin, Meiută Stan, Metea,
hagiu v. Jane. Mihai, Nastasie, Necula, Nedelco, Petru,
haine 2 1 1 ; - de postav 1 82. Popescul, Stan, Stimate, Stlnilă, Şerban,
haraci v. dări. Tudor, Vlad, Vlaicu, Vllc:iilă; v. şi căpitan.
405
î left de aur 225.
legitura lui Mihai Vodă 23, 26, 1 7 1 , 1 82 .
lege 75; chemat înaintea - 29 1 ; - de pieire 80;
imbricăminte 67. - deplină 26; - dreaptă 1 27; - peste lege
impirat, haraciul 74, 1 90, 228; v. şi diri.
-
1 1 6, 1 67; -(şi obiceiul) ţării 56, 96, 97,
impirteali 1 89 bis. 1 04, 1 6 1 , 1 76, 1 82 . 1 90, 2 1 0; trei 23. 26;
-
împietrire de moşie v. documente, hotar, loc, - vecinilor 1 1 6; v. obicei şi -.

ocini, piatri. lei v. monezi.
împrumut de bani v. bani. limbă, mărturie cu a lui - 46; - slobodă 286;
împrumută v. diri. v. şi fugi la - ungureşti.
închinare, către m-re 22, 45, 70, 75, 1 2 1 , 225, lipăreasci v. parte.
286.
liturghie, pomenire la sfânta 49. -
închisoare (temniţă) 4, 80, 89, 1 57.

livezi (de coasă, de fân) 1 5, 5 1 , 62, 1 0 1 , 1 23,
înec 4, 34.
2 1 9, 220, 233.
înfriţire 143, 1 80, 1 84, 1 85, 1 86, 203 , 225,
loc (-uri) curate 272; - de arături 2 1 5 ; - de car
296; cu meşteşuguri 1 64; - de cruce 78;
-
1 26, 300; de casă l i , 82, 1 00, 1 40, 2 1 5,
-
- pe moşie (pe case, ocini, ţigani, rumăni.

220, 246, 288, 309; - de prisacă 4 1 ;- de
moară) 65, 69, 1 1 3 , 1 3 5, 1 50, 234, 235; -
vie 6 1 ; împietrit 246; schimbat cu cărţi

- -
pe Sf. Evanghelie 7 8 , 2 3 2 ; - pt. plata
domneşti 2 6 ; v. şi riscu m pirare de -
datoriilor 75; rupere de - 1 9 1 ; v. şi dar,
schimb de -.
fraţi.
logofăt (diac), la episcopie 93; (mare, fost) v. şi
îngropare, în mănăstire 1 89.
înşeliciune (meşteşug, vicleşug) 1 64, 1 66; carte Albul, Albul Gheorghe, Ambrosii, An
cu 253; umblă cu - 60, 85, 1 1 6.
-
donovici Constantin Făriţ, Anghel, Avram,
înviţituri, doc. scris cu 2 1 5.
-
Badea, Balul, Băjescu Mareş, B o rcea,
Când ea, C â rstea, Chiriac, Cocorăscu
Radu, Crăciun, Creţulescu Radu Stanovici,
J Dan, Dima, Dob re, Dobrin, D olofanul
Preda, Dragu, Drăghi� i, Drigoi, Dudescu
Radu, Dumitru, Dumitru Efrem, Filcoianu
j udecată, passim; - după dreptate şi după lege Drăgoiu, Fălcoianu Pârvu, Fisenţa, Franţa,
25; înaintea patriarhului de Alexandria 59;
-
Gheorghe Ghiorghiol'ici Mareş, Ghinea,
- purtată cu vicleşug 60. Goran, Grigore, Hrizea, Iane, Ion, Isac,
judeţ (jude, fost) 2 1 6; de Argeş 48;
- de -
Ivan, L ă u d a t, Leca, Lepidat, L u pul,
Câmpulung 267; v. şi A lbul, Drigoiu, Manole, Margine, Mihai, Mihalcea (Cân
Hranele, I vaşcu, Lupul, Minia, Radu, descu) Radu, Mihăilă, Miloş, M iroslav,
Sava, Staico, Stan, Tudor. Nan, Năsturel Udrişte, Nenciul, Neagoe,
judeţ passim. Neagu), Necula, Nica, Nicoari, Oprea,
j urimânt, în genunchi 75; pe Sf. Evanghelie
- Palaloga, Pană, Paraschiva, Pitraşcu,
23, 26; strâmb şi cu minciuni 26; pe trei
- - Pârâianul Danciul, Pârvul, Petru, Preda,
legi 23. Radulovici Pârvul, Radu, Sava, Slhitescu
Tudor, Soare, Staico, Stoica, Stanciu,
Şerban, Şerbanovici Stoica, Ştefan,
L Tanasie, Toma, Tudor, Tudosie, Udrea,
Vintili, Vlad, Vlaicu, Vasile, Voicilă.
logofeteasă v. Chirana.
lacul 239; - Bunghiţelul 224. lucru domnesc v. dări.
licuste 49. luptă, cu vărsare de sânge 1 1 8.
406
M mâncături de peste an v. dări.
medic (iatro) 1 89.
megiaşi J O, 1 2, 1 6, 23, 57, 92, 1 24 , 1 3 8. 1 45.
mascuri v. râmători. 1 56, 2 1 3 , 233, 238, 239; - răi şi vicleni 5,
matcă de stupi 225. 26, 1 64; - tocmelnici, jurători, adeveritori
mazil I , 245, 252; v. şi Aldea, Dumitru, Ion. 26, 37, 40, 75, 85, 89, 1 67. 1 76, 237; - se
măjar v. Ciutacul Vasile. vând rumâni I O.
mănăstire, construită de la zidirea pământului mel 239; dijmă din - v. dărL
3 1 ; - lui Pană (vist.), hram Sf. Ecaterina mereie v. pădure.
(Bucureşti) 1 89 bis; - lui Mihai vv., hram meret 1 96.
Sf. Nicolae 1 89 bis, 20 I bis; v. Argeş, meri 1 94.
Alunişul, Bradu, Brădet, Căldăruşani, mertic v. dări.
Călineşti, Căluiu, Câmpulung, Ciolanu, meşteri, morari 47, 5 1 ; v. şi Badea, Costantin,
Cozia, Coziani, Deduleşti, Găvani, Gla
Dragomi r, Gheorghe, Marin, Mihnea,
vacioc, Go,•ora, Gruiu, Gura Motrului,
Stan, Stanciu, Voinea.
Iordăcheanu, lzvorani, Jitianu, Malamoc,
meşteşuguri (vicleşuguri) v. înfrăţire, în-
Mâstâneşti (Apostolache, Vaideei), Me
şelăciune.
nedicul, Mislea, Pinul, Plumbuita, Sadova,
metoc v. metoh.
Sărindar, Sf. Gheorghe (Bucureşti), Sf.
metoh (metoc) 1 1 , 46.
Petca (Târgovişte), Sf. Sava (Bucureşti),
miere v. dări.
Sf. Treime (Radu Vodă, Sf. Troiţă), Snagov,
miluire passim; - stricată 1 1 8.
Stelea, Tisăul, Tismana, Topolniţa, Tutana,
minciună, umblă cu minciună 25.
Valea, Vărbila, Vieroşi.
mitropolit (arhimitropolit) v. Grigorie, Luca,
mărgăritar 2 1 1 .
Teofil.
mărunţişuri 2 1 1 .
mitropolia Ţi:irii Româneşti 1 1 O, 248.
măsuri:
moară, 10 bis, 1 2, 45, 47, 5 1 , 65, 1 2 1 , 1 40,
- car 246, 267, 3 1 0;
1 6 1 , 1 89, 2 1 5 bis, 225, 242, 255-257, 285,
- cedvârte 93;
- claie 1 62 , 1 90, 2 1 0 ; - de grâu 75; 300, 306; v. şi înfrăţire pe - ; roată de - ;
- codru de loc 3 ; vad de -.
- falce 1 37; moarte v. cap, condamnare, înec.
- funie (de Ioc, de ocină) 1 65, 1 73, 22 1 , 240, monahi, rugători I 06, 1 1 O; v. şi Chirii, Nkhifor,
27 1 , 2 84, 289; - berteştilor 29; - budească Simeon, Teodor.
2 84, 285, 306; - câineşească 307, 308; - monahie v. călugăriţă.
miclească 223, 294, 3 1 1 ; - olărească 230; - mormânt, în mănăstire 22; - în tinda bisericii
zosinească 3 1 6; 75.
- moş (de ocină) l i , 87, 1 76, 22 1 , 263, 275, monezi:
- obroc de grâu 75; - aspri 8, 1 9, 44, 60, 1 23, 1 40, 1 46, 1 66, 1 75,
- oca de ceară 4; 1 76, 1 82, 205, 2 1 5, 2 1 5 bis, 227, 252, 273,
- paşi 1 29, 295, 297; 277, 295, 3 1 0, 3 1 4; - turceşti de argint 2 1 5 :
- pământ 63, 77, 238; - bani (în preţ) 53, 86, 1 56, 258, 289, 306,
- pietre (de grâu, de orz) 232; 308, 3 1 0, 3 1 2, 3 1 4, 3 1 6;
- pogon 49, 82, 93, 1 97, 225, 226, 238; - de - costande 3, 95, 1 32, 1 66, 1 84, 1 97, 2 1 9,
vie şi de ţelină 278; - statornice 3 1 O; 242, 247, 270 bis;
- prăj ină 1 46; - galbeni 1 , 3 1 , 39, 4 1 , 43, 76, 95, 1 02, 1 60,
- tei 1 59; 1 98, 1 99, 207. 247, 268, 278, 28 1 , 305;
- vadră 69, 1 3 7, 1 97, 2 1 9, 25 1 , 265, 267; - - lei 53, 226, 26 1 ;
domnească şi boierească 264. - potronic 1 32;
mătăsar 302. - taleri 34, 80, 98, 320;
407
- ughi (bani gata) I , 3, 5, 6, 8 ,9, 1 2, 1 5, 1 7, o
1 9 , 27, 29, 30, 32 bis, 35, 36, 39, 49, 54,
5 7 ' 62, 63, 64. 68, 69, 70, 72. 74-76, 78.
87, 88, 90, 92, 97, 1 0 1 . 1 08, I I I , 1 1 2, 1 1 5, oameni, buni, bătrâni, luaţi pe răvaşe passim; -
1 1 7, 1 25. 1 27. 1 29. 1 32. 1 36. 1 44, 1 47. 1 5 1 , cnezi 222; - de pază şi posluşanie v. slugi;
1 54. I SS. 1 57, 1 68, 1 72, 1 75, 1 76, 1 88. 1 9 1 . - de pierzare 238; din ţară 67; domnesc
- -
1 93, 1 94. 1 96, 1 97, 200, 201 bis, 203, 204- 1 66, 1 76; - judeţi 26; - răi şi vicleni 26,
205, 208, 209, 2 1 I , 2 1 4, 2 1 7, 222, 228. 229. 1 66; - scos din divan cu ruşine 85; slobod -
232, 238, 245, 247, 250, 255-257, 26 1 , 263, 1 65; - străin de ţară 1 52; v. şi slugi.
268, 270, 270 bis. 272, 274, 277. 280, 293, obiceiul ţării 46; 1 52, 267; v. şi legea şi . -
294, 298, 30 1 . 302, 309, 3 1 0, 3 1 1 . 3 1 3 , 3 1 4. obraţ 95.

3 1 6, 3 1 7. obroc v . dlri, mlsuri.
moş v. mlsuri. obştea, m-rii Căluiu 23; - m-rii Plumbuita 5 1 .
moşie, amestecată 3 1 ; - bătrână 1 43, 239, 274; oca v. mlsuri.
- de baştină 3 I ; de hrană 298; - de zestre
- ocini, aleasă şi împietrită 1 6, 239, 249; -
276; - dreaptă 67, 1 43 ; - ohabnică 203; - cotropită 1 82; - dăruită la înfrăţire 78; de -
peste mână şi departe S O , 52; pustie 254;

- moştenire 1 56; - domnească 249; - din oraş
- stearpă 1 48, 1 79, 1 9 1 , 200; - stremoşie 300; - fără apă 1 40; - găujănească 1 O bis;
1 8 1 ; - ţinută în silă 254; - vândută pt. - lângă - 46, 57; megieşească 249; -
-
pomenire şi îngrijire 1 93; - zălogită 76, 1 59, miluită I 89; - necumpărată din ţară 1 76; -
254; v. şi răscumpărare, schimb, zălog. răscumpărată 246; - stearpă 99, 1 65, 205,
moşneni (moşteni) 87, 1 6 1 , 2 1 9, 244, 296. 280, 282, 3 1 4; - vândută fără bir 280; v. şi
moşteni v. moşneni. fraţi, schimb.
moştenire 26, 1 1 6. 1 40, I 56, 1 74, 2 1 1 ; vecini ocnar 9.
de 253.- odaie 24.
munte v. Călugărul, Costiile Căldării, Siriul ogradă 65.
Harţagului, Vâja. oi 79, 225; turmele de - 2 1 8; v. şi dări, iernat.
olărească v. partea.
orăşeni 64, 1 3 8; - din Câmpulung 25 1 , 264,
265, 267; din Piteşti 292.
N
-
orbire 74.
orz 242; dijmă din - v. dări; pietre de - v.
măsuri.
nastavnic 8, 45, 75, 253; v. şi egumen. ostateci, soţii de 4. -
naş 2 1 5 ; domnul 1 59.

-
nămeastie 220.
nlpustire, de bir, de moşie 5. p
negustor (cupeţ) 1 2, 1 7, 25, 54, 57, 60, 74, 80,
1 1 7, 1 23, 1 34, 1 57, 1 66, 1 72, 1 76, 1 88, 1 89,
1 99, 209, 2 1 7, 225, 228, 229, 280, 286, 294, paharnic (mare, al doilea, fost), casa 270; - -
303; v. şi Badea, Cuţar, Fotie, Hera, Jane, îngropat în m-re 1 89; v. şi Argişan, Badea,
Ion, I s a r, Ivan, M anta, Milea, N ica, Balica, Barbut, Bengescu Stanciu, Bo
Parasco, Pltru, Pârvana, Popa Saulea, teanu! Mirica, Ceplean Dumitraşco, Co
Prima, Radu, Sima, Stanciu!, Vasilachi, ruia, Culea, (Deleanu) Drăguşin, Drăgan,
Velisar, Tatul, Trandafir. D righici, Filip, Gavril, Grigore, Jane,
nevoi 4, 72. Ivan, M atei, M ă rea, Mihai, N eagoe,
nuc 1 44. Neaniu, Necula, Nedelco, Negoiţă, Nica,
nunti 42, 1 58; ţigancă dăruită, făgăduită la - Para, Pani, Pitru, Preda, Stan, Stoica,
38, 1 5 8. Tanasie, Tudor, Udrişte.
408
pajişte 1 1 1 . poieteştilor v. parte.
papă v. patriarh. pomană 3 1 , 1 75 .
par 47, 5 1 . pomelnic (mare, mic) 1 87; nume puse la - 45,
partea, bărăcească 263; - bărbulească 1 1 3; - 49, 70, 75.
boierească 67; - boulească 98; - buză pomenire 193.
ienească 2 1 5 , 263; - cătunească 1 40; - pometuri 60.
curăţească 2 1 5; - drăgotească 2 1 5; - ioneasă pomi 233; v. ·şi grădină cu -.
1 80; - lipărească 1 69; - olărească 230; - popă v. preot.
păpească 1 80, 1 82; - poieteştilor 1 66; - porcar 70.
procicănească 1 56; - teliteştilor 4 1 . porci v. râmători.
paşi v. măsuri. portar (mare, al doilea, fost) 1 2 , 23, 26, 40,
patriarh (papă) v. Chirii, Ioanichie. 73, 80, 89, 93, 1 08, 1 24, 1 29, 1 39, 1 66,
patriarhie v. Alexandria, Ierusalim. 1 73, 1 74, 1 76, 1 80, 1 82, 1 9 1 , 1 95, 239, 249,
păcate, moşie închinată la m-re pt. - 77. 268, 273; v. şi Drăghici, Dumitru, Ivul,
păcurari domneşti v. vătaf de - . Manole, Necula, Nicoară, Pătru, Preda,
pădure 1 22, 1 96, 3 1 5; - mereie 1 22. Stanciu, Tudosie, Vlad, Zorze.
păhărnicei 72, 1 62, 204. portărel 1 62.
pământ (-uri) străine 1 1 8; v. şi măsuri. posluşnic . v. slugă.
păpească v. parte. postav, haină de -, dăruită de domn 1 82; v. şi
părisişte 1 94, 1 96. contoş.
păresimi, termen 24. postelnic (mare. al doilea, fost) v. Aldea,
părtaş de moşie 76. Andrei, Antonie, Armencea, Balica, Bar
pâine 1 62; v. şi dări. bu!, Bârcan, Bâ rcă, Brânzei Radu, Buzea,
pâră 25, 59, 1 66, 1 76, 253; - şi cheltuială multă Calotă, Cantacuzino Constantin, Cândea,
75; - şi gâlceavă 268. Condilă, Dămăne, Dediu, Dragiulu i Radu,
pârcălab 90; - din Buzău 29 1 ; v. şi Badea, D rago m i r, D r a g u l , D ră g h i c i , Drosul,
Micul, Necula, Roman, Stanciu!. Dumitru, Dumitraşco, Gheorghe, Gher
pârgari (doisprezece) 44, 48. t'.hin a , Gh ione, Hamza, Ianache, Iancul,
peici v . vătaf de -. Iane, Ionaşco, Inşco, Jipa, Mâinea, Mihai,
peşte 242. Mihalcea, Mihăilă, Miho, Mircea, Mitrea,
piatră 1 04; - de grâu, orz v. măsuri; - de hotar Nan, Necula, Neculce, Nica, Oancea, Pană,
şi semne 46, 1 6 1 , 1 80; - de hotar, furată Paripa, Pătru, Pătraşco, Pârâianu Danciul
239; - pr-.� ţioasă v. guler cu -. Preda, Radu!, Răină, Rudeanu Chirca,
pimniţă v. pivni ţă. Sava, Semen, Staico, Stanciu, Stănilă,
piscul din Slătioarele 1 73. Stepan, Stroe, Ştefan, Ştefu!, Toloş Cră
pistol dăruit la înfrăţire 232. ciun, Tudor, Ţangoniscul Iorga, Ţarălungă
pitar (mare, al doilea, fost) v. Dragomir, Radu, Udrea, Vădislav, Ventilaş Negoiţă,
Grama, lrnn, Leca, Manea, Micul, Mitrea, Vlad, Vladislav, Vlaica, Zătreanul Stanciu!,
Simion. Zătreanul Udrea.
pivniţă 54, 295; casă cu - 1 1 7; - de piatrâ 123. postelniceasă v. Elina.
plai 233. postelnicei v. ceauş de - ; vătaf de -.
plasă (unitate administrativă) 2FO. potronic v. monezi.
plăiaşi v. vătaf de -. pradă, a trei legi 26; căzut în - 29 1 ; - mare 5 1 .
plângere înaintea domnului 1 66. 264, 265. prăjină v. măsuri.
plug 202. prăvălie, în Buc.ireşti cu pivniţă şi casă 54.
poame mâncate 29 1 . preoteasă 1 40; v. şi Malea.
pod(-ul) lui Gâscă, hotar 309; - peste Jiu 253. preot (popă), martori 54, 238; - rumânit 225;
podvoadă v. dări. v. şi Agaton, Apostol, Arfenie, Bortea,
pogon v. măsuri. Bran, Calestru, Cârstea, f:hirill, Constsn-
409
tin, Dan, Danciul, Dobrea, Dobro m ir, rumâni passim; - iertaţi de l a moarte 225;
Dragomir, Dragotă, Duminecă, Du mitru, popă 225; v. Aldea, Berilea, Cârstiian,
Florea, Gavril, Gheorghe, Gui, Hazacul, Duia, lasu, Iona cel mic, lrimia, Staicu,
lanache, lrimia, Jipa, Lăudat, Lepădat, Stan, Stoica, Şerban cel bătrân, Tatul,
Manea, Măculea, Mihai, Mihăilă, Mitrea, Tihul, Trandafir, Tudoran, Vasilie.
Moş, Muşat, Nan, Nancul, Nanul, Neagoe, rumânie v. răscumpirare din -.
Neagu!, Neaniu, Necula, Nenciul, Nistor, rumânire 4, S , 1 0. 46, 67, 80, 1 45 , 238.
Oprea, Opriş, Partenie, Pitru, Pârvul, rumptă, vânzare în - 233.
Radu, Rafail, Scărlet Gheorghie, Simion, ruşine, mare passim; - rea 26.
Stan, Stanciu!, Stancu!, Stinislav, Sima,
Stepan, Stoica, Ştefu!, Tatul, Topcea, Tu
dor, Tudosie, Ţamblac, Vasilie, Vladul, s
Vlaicul.
preţ v. boi, bucate, cai, monezi.
pribegie 254. saduri 93.
prietenul lui Matei Basarab 1 76. sat, dat de zestre - 1 9; - depărtat şi peste mână
prisacă v. loc de -. 1 9; - iertat de dări 2 1 2; - risipit 24, 67.
pristav 2 1 6. sibiar 282.
procicănească v. parte. sălaş de ţigani v. ţigani.
protopop 1 1 7. sălcii 1 40.
protimisis 56, 57, 1 27, 1 32, 1 57, 20 1 , 252. săpătură 143.
puşcărie v. închisoare. sânge, stăpânire înfrăţită pe - 56.
sârb 45.
puţ 242, 249.
sârmă v. guler de - .
scaun la Bucureşti 4 7, S 1 , 202, 253; - Ia Craiova
57, 80.
R
scaun martor 1 9, I 00; v. şi Aldea, Toader.
scirbă, din partea domniei 2 1 8.
schiler 85, 286. 320.
rachier 97, 240.
schimb (de moşie, de ocină) 5, SO, 52, 75, 1 1 6,
rartoare 1 34. 1 23, 1 62, 1 75, 203; - de rumâni 1 1 6; - de
răscumpărare capului 1 7; - de loc de casă 246; ţigani 38, 42, 84, 1 53, 277.
- de moşie (ocină) 74, 87, 1 5 7, 204, 233, schit 325.
24 1 , 246, 296; - de rumânie 26, 48, 67, schiteni, bătrâni 248.
1 29, 1 47, 1 7 1 , 1 95, 2 1 4; - de vii 20 1 , 2 1 6; scrisoare domnească v. documente.
- de zapis 80; - din robie 3 1 9. scule 59, 74, 2 1 1 .
rispop 75. semne v. hotare.
rătească v. funie. silişte 1 46, 1 82.
răvaş v. documente. sinet 325.
rizoare de vie 70, 1 40, 1 75, 282, 295. slomn (slon) 56, 225.
râmitori (mascuri, porci) 26, 49, 225. slon v. slomn.
roati, de moară 1 56, 2 1 5 bis, 225, 255, 257, slobozie 1 05; - a episcopiei 1 10.
3 1 3. sluger (mare, al doilea, fost) v. Sileanu Pitru,
robie v. riscumpirare din -. Doicescu Udrea, D u m itraşco, Filişanu
roşii 29, 45, 48, 57, 59, 67, 72, 75, 82, 93, 95, Dumitru, Floricoiu Preda, lano, Mâinea,
1 00, 1 56, 1 62, 1 65, 1 74, 1 76, 1 78, 1 95, Mihalcea, Petrea, Spineanu Dumitraşco.
200, 2 1 3, 230, 232, 233, 238, 280, 292, slugi (slujitori, posluşnici, boiereşti, domneşti,
298, 302, 3 1 6; aleşi 1 90, 254; v. Anghel; ai mănăstirilor) 57, 1 42, 1 52, 1 90, 2 1 8, 2 1 9,
v. şi clpitan de - ; iuzbaşa de -; v. Tudor. 230, 272, 3 1 6.
410
slujbă (dreaptă şi credincioasă domniei şi ţării) T
1 1 8, 1 42, 300.
sobor, al m-rii Argeş 45; - al m-rii Cozia 1 87;
- al m-rii Gruiu 44; - al m-rii Izvorani 90; -
1aler v. dări, monezi.
al m-rii Plumbuita 50, 52; - al m-rii Sadova
tăiat, boier 59, 87.
34; - al m-rii Sărindar 70; - al m-rii Sf. tătar 1 22.
Gheorghe 1 1 7; - al m-rii Sf. Sava 1 75; - al tânăr cu - 1 89 bis.
m-rii Stetea 1 1 7, 1 23; - al m-rii Tutana 75. târg 140; strigare în - 5; v. şi Râmnic.
soroc 5, 1 59. târnosire 248.
spătar (mare, fost) v. Andrei, Badea, Buicescu tei v. măsuri.
Diicul, Drăghici, Ga,·ril, Gheorghe, Feşan teliţeştilor v. parte.
Mihai, Leca, Micul, Mihai, Mihalache, temniţă v. închisoare.
M i h alcea, Miho, Moise, Neagoe, Pa testament v. document.
raschiva, Pătraşcu, Pârvul, Preda, Radu, tocitori 226, 3 1 O.
Stan, Stroe, Tudor, Udrişte, Vasile. tocmeală şi aşezământ 1 75.
spătăreasă 24 1 . tragere pe răvaşe 23.
spătărel 55, 1 62, 200, 288. treapăd, boieri luaţi cu - 1 66.
spânzurătoare pentru nesupunere 5 1 . tufă 239.
spudeu v. grămătic. tunari v. vătaf de - .
stână 1 55. turcire v. ţigan - .
steag de dorobanţ 24. turme v. oi.
stegar 204, 2 1 3, 228, 229, 270; - de călăraşi
204; v. şi Cârstian, Curt, Goran, Ionaşcu,
Neagu, Necula. Ţ
strânsoare, mare 2 1 8.
strigare, de megieşi fugiţi 5.
stolnic (mare , al doilea, fost) v. Brădescu,
ţară, h o taru l 1 92;- ştie de dania lui Radu
Barbu, Dătcoi Bogdan, D 11 m itru, Fi
vv. 59.
lipescu Dumitraşcu, Mihart, Radu, Sârbu,
ţelină (pogoane de -) 87, 95, 238, 270, 278.
Tudor. ţerani 1 90.
stupi 2 1 8; - dăruiţi la înfrăţire 78. ţigani passim; chezăşie - 94; - ciubotar 1 20;
stupină 1 05 . copil de - 34; - dăruiţi la nuntă 38, 1 5 8; -
sudţu v . j udeţ. de zestre, dăruiţi la m-re 286; înfrăţire pe -
suhatul Oltului 3 1 7. 234; sălaş de - 90, 225; - turciţi (surlari)
surlar v. ţigan -. 34; vânzare de - 208; - zălogiţi 1 25; v. şi
schimb de -.
ţigănie, domnească a zidului 38.
ş
u
şătrar (mare) 1 08, 1 9 1 , 293; v. şi Andrei.
şefar v. şufar.
şelar 246. ughi v. monezi.
şifar v. şufar. ulm 1 00.
şoimar 1 1 7, 1 23, 228, 229. umblători de piatră 225.
şufar (şefar, şi far) 1 27, 228. uric v. documente.
41 1
V vistier (mare, al doilea, fost) v. Caridi Gheor
ghe, C â rstea, Dan, Dima, D ra g o m i r,
Drăgoi, Dudescu Du mitru, Grădişteanu
vaci 79, 1 72, 2 1 8, 225, 279; v. şi furt de . -
Bunea, Iane, Ianiu, Leurdeanu Istratie, Le
vad 294; - de moară 1 0 bis, 1 2, 35, 4 1 , 5 1 , urdeanu Fiera Stroe, Miroslav, Muşat,
60, 63, 66, 72, 77, I 56, 220, 222, 233, Sima, Şerban, Voico.
255, 257. 300, 3 1 3. visterie 67.
vadră v. mlsuri. "ite (slobode) I OS, 1 92, 225, 292; - închise pe
vaml, de boi I 06; - de ceară I 06; - de la seama domnească 292.
Vâlcan I 06; de peşte 242.
-
vlădică v. mitropolit.
vameş v. Chirca, Chiriţl, Preda, Stancu. voievozi v. Alexandru, Dan, Leon, Matei,
vase de vin 25 I , 264. Mihai, Mihnea, Mircea, Neagoe, Negru,
vltaf (vătah, fost) 29 1 ; de păcurari domneşti
-
Pătraşcu, Petru, Radu, Şerban, Ştefan.
272; - de peici 272; - de plăiaşi 49, 1 36, volnic passim.
I 56; - de postelnicei şi aprozi 20, 2 1 1 66, vornic (mare, al doilea, fost), jurători luaţi
250; - de tunari 288; v. şi Anghel, Apostol, înaintea 237; v. şi Baciul, Băleanu Inşco,
-
Badea, Calotl, Colţea, Condrea, Dan, Borcea, Cârstea, Cernica, Ciocoro, Cos
Deadiul, Dobre, Donea, Dumitru, landu, tanda, Damaschin, Datco, Dobre, Doicescu
Ion, Ivan, Mogoş, Neagoe, Neagu!, Necula, Colţea, Dragomir, D u descu D u m itru,
Neguţ, Oprea, Pltru, Radu, Sima, Sin, Dumitru, Hrizea, Giura, Ilie, Iordache,
Stan, Stanciu, Stepan, Ştefan, Tănasie, Iviniş, Jipa, Lupşe, Manole, Mavrodin,
Tudor, Vintill. Mihakea, Nenciul, Paraschiva, Rătescu
vătah v. vătaf. Ivaşco, Rogoz Albu, Sima, Stlnill, Stoica,
\'ânzare (de moşii, sate, rumâni) passim. Stroe, Tudor, Tudoran, Vasilie, Voico.
vecini v. rumâni. vorniceasă v. Neacşa.
nnit, puţin 1 1 O. vraci 74.
viclenie v. hiclenie.
vicleşug v. înşellciune.
vie S, 49, SS, 56, 1 37, 1 96, 1 97, 20 1 , 201 bis, z
205, 238, 264, 267, 274; - ale pitarului 290;
- bătrână şi de moşie 283; dajnice 2 1 S; -
-
făcătoare 226; - fără vinărici 1 9; - înfundată zapis v. documente.

1 27; - lucrate 1 27; - lucrătoare 93 ; m-rii
- zllog (zălogire) 27, 74, 76, 90, 1 59, 260.
lui Mihai vodă 201 bis; - nedajnice 1 40; zeciuială v. dlri.
răzoare de - în dealul Bucureştilor 20 1 bis; zeciuit v. dlri.
v. şi grldină cu - loc de , răscumpărare
. - zestre 1 9, 33, 63, 64, 69, 88, 1 0 1 , 1 2 1 , 1 26,
de -, rlzoare de -. 1 39, 1 5 7, 225, 276, 286, 308; v. şi ţigani de
vin 1 37, 2 1 1 ; - boieresc, domnesc 265; - plată
pt. vinărici 25 1 ; v. şi dlri, măsuri. zid v. ţiglnie.
vinărici v. dlri. zidirea pământului, m-re construită la - 31.
412
INDICE ONOMASTIC DOCUMENTE FALSE
ŞI ÎNDOIELNICE
A Dobrotă, f. lui Dan vătaful, fr. cu Ganea A.

Dragomir, comis mare, martor în divan 8 ; -
vornic mare, martor în divan A.

Albul, p. lui de ocină în Popeşti şi Cocorăşti Driguşin, pah. mare v. Deleanu.
A. Deleanu Drăguşin, pah. mare, martor în divan
Amărasca, moşie (? j. Argeş) B. A, 8.
Ana v. Groasa. Dumitru, log., scrie document în Târgovişte
Argeş, j., sat în - B. A.
B G
Barbu, ban mare v. Craioveanu. Ganea, f. lui Dan vătaful, fr. cu Dobrotă, p. lui
Bucureşti, oraş, loc de emitere B. de ocină în Popeşti şi Cocorăşti A.
B uicescul Diicul, spăt. mare, martor în divan Gligorie v. Grigorie.
A. Grigorie (Gligorie), log. mare, ispravnic de
Buzinca, clucer mare, fr. jupaniţei Marica A. document A.
Groasa Ana, ţigancă a m-rii Cotmeana B.
c
I
Cacaleti, sat, j . Argeş B.

Cantacuzino Constandin, post. mare, martor Ion, pah., întărit de domn cu ocină în Popeşti şi
în divan A. B. Cocorăşti A.
Cocorăşti, sat, j. Rrn. Sărat A.
Cotmeana, m-re, j. Argeş B.
Constandin, mare post. v. Cantacuzino. L
Craioveanu Barbu, ban mare, martor în di-
van A, 8.
Lipidat, fr. cu Diicul, vinde moşia Uda B.
D M
Dan, vătaf, tatăl lui Dobrotă şi Ganea, p. lui de Manul, rumân A.

ocină din Popeşti şi Cocorăşti A. Marica, sţ. lui Sima cămăraş, sr. lui Buzinca
Diicul, fr. cu Lăpădat, vinde moşiile Dunărasca mare clucer, se judecă pentru satele Popeşti
şi Vâlculeasca B; v. şi B uicescul Diicul. şi Cocorăşti A.
413
Mihail, stolnic mare, martor în divan A; - vv. A ; - stolnic mare, martor în divan B; tatăl
-
A. lui Radu! A; - vv., f. lui Mihnea vv., face

Mihălcesco Radul, comis mare, martor în di hrisov A.
van A. Râmnicu Sărat, j., oameni, sate din - A.
Mihnea, vv., tatăl lui Radu voievod A.
Muşat, rumân din Popeşti şi Cocorăşti A.
s
N Sima, cămăraş, sţ. jupaniţei Marica, cumpără

sate A.
Stoica, fr. cu Pătru A.
Neacşul, f. lui Tatul, p. lui de ocină în Popeşti Stroe, vist. mare, martor în divan A. B.
şi Cocorăşti A.
Neaga, păhărniceasă, vinde ţigancă B.
ş
o Şerban, vv. A.
Oprea, călăraş din Cacaleţi B. T
Tatul, tatăl lui Neacşu! A.

p
Târgovişte, oraş, loc de emitere a documentului
A.
Teodor, eg. m-rii Codmeana B.
Pătru, fr. cu Stoica, p. lui de ocină în Popeşti
şi Cocorăşti A; - tatăl lui Radu! A.
Popeşti, sat, j. Rm. Sărat A. u
Uda, moşie ohabnică în j. Argeş B.

R
V
Radu, clucer mare, martor in divan B; - f. lui
Pătru, p. lui de ocină in Popeşti şi Cocorăşti
A; - f. lui Radu!, p. lui de ocină în Popeşti Vâlculeasa, moşie (j. Argeş ?) e .
şi Cocorăşti A; - log. mare, martor în divan Vlad, p. lui de ocină î n Popeşti şi Cocorăşti
B; p. lui de ocină în Popeşti şi Cocorăşti
- A.
414
INDICE DE MATERII DOCUMENTE
FALSE ŞI ÎNDOIELNICE
A F
aspri v. monezi. foamete, vreme de - B.
B I
ispravnic v. Radu.
ban de Craiova, mare v. Craioveanu Barbu.
blestem B.
L
c
lege peste lege A.
logofăt (mare) v. Grigorie, Rad u ; - scrie doc.
carte v. document. v. Dumitru.
călăraş v. Oprea.
cămăraş v. Sima.
clucer (mare) v. Buzinca, Radu. M
comis (mare) v. Dragomir.
cnezi A.
mănăstire v. Codmeana.
măsuri: stânjeni B.
megieşi jurători A.
D
minciună, să scape de vecinie cu - A.
monezi: aspri A.
moşie ohabnică B.
documente: - carte de rumânire B.
- z a p i s de cumpărătoare B; -
pierdut A. p
E paharnic (mare) v. Drăguşin, Ion.

păhărniceasa v. Neaga.
pâră A.
egumen v. Teodor. postelnic (mare) v. Cantacm:ino Constandin.
415
R Ţ
răscumpărare de legătură A.
ţigancă v. Groasa Ana.
rumân B.
rumânire B.
V
s
schimb de rumâni B; - de ţigani B. vătaf v. Dan.

silă, vecini cu
- A. vânzare de ţigănci B.
stolnic (mare) v . Radu. vecini fugiţi din ţară A.
416
LISTA DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVONE
ÎN DOCUMENTELE DE LIMBĂ ROMÂNĂ
az „.„.........................................•. eu ot, ot tam ............ ....................... din, de acolo

biv ............................................... fost oteţi ijevă Nichei ....................... părinti cei de
Blagoveştenie ............................. Bunavestire la Nicheia
Bogorodiţă .................................. Născătoare de pan .............................................. jupân
Dumnezeu paniţă .......................................... jupâneasă
boleari ......................................... boieri pisah, pis ....... ..................... ........ scris
brat .............................................. frate po ime (a) .................................. pe nume
cin cup .................... . ................... fac împreună proclet ......................................... blestemat
cin do cin ................................... cap în cap Rojdestvo ................................... Naştere
cletovţi .... .................................... jurători sas sinovi si (i sas brati ego) .. cu fiii săi (şi
cupeţ ........................... ................ negustor cu fratii lui)
dni ............................................... zile selo ............................................. sat
dol ............................................... de jos sin ............................................... fiu
dori u ............. .......... ................... până la star ... .......... ............. .................... bătrân, vechi
ego, emu ..................................... (al, a) lui sud (stvo) ......... ........ ...... ............ judeţ
gor ............................................... de sus sveti (a) ...................................... stănt (ă)
gotovi ............. ......... ............... ..... gata tij . . . . .. . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. .. ... . .. . . ... . . . . de asemenea
grad ...... ....................................... cetate u .. . . . . ... . . . ....
... .... . .. . . .... .... „. . . . .. .. . . în, la
..
i şi
· · · · · · · · · ·· · · · · · ··········· · · · · · · ·· · · · · · · · · · · · · · · · · Uspenia .... ................................... Adormirea
i pac de .................... .................. şi iar din varoş ........................................... oraş
izpisah ............................ ............ am (a) scris, vă ....... ... ..... .. .. .. ... .... ... . . . în
. . .. . .. . .. . .. .
scriu vei (velichi) ................................ mare

jitelniţă ....................................... jupâneasă vnuc ............................................ nepot
leat, vă leat ......... ....................... an, în anul voda .................................... ........ apă
measeţa .. . . ... . ... .... .. . .. . .. . ... . .. . ... .. ... luna vtori ............................................ al doilea
na ime (a), ................................. anum e, pe za ................................................ pentru
nume, pe zăt (zet) ........... ........... ........ ........ ginere
napisah ....................................... a scris, am zde ............ .................................. a1c1
scris zdravie ........................... .. .... ....... sănătate
În numele Tatălui şi al Fiului Jh. HME WT14A " GHtt4 H

şi al Sfântului Duh (amin), GK'l.Toro A'liXA (AMtttt ) ,
Troiţă nedespărţită de o fiinţă TpOHl.44 ttepA3AEl\HA " EAHttoc'li41ttA.
Astfel să nu fie, după spusa HttAKO AA tti:cT, no pE'I

domniei mele. Şi ispravnic, rocnoACTKA MH. HcnpAKHHK CAM
însăşi spusa domniei mele pe'I rocnOACTK4 MH.
417
Şi am scris eu . . . logofătul, în H 114n11c4 (x) 43 ... Mrocf>e-r K'h
cetatea de scaun Bucureşti, Juna . . . H4CTMHH rp4A'11 E'IJK'IJpe4111,
şi de la Adam până acum cursul MilCEIJ,4.„ H WT A,\4M4 A0
anilor în anul . . . HHHil T€'1€Hi€ AilTO (M) K'h AilT ..•
Scrie domnia mea . . . llHwe ( T) rocnOACTKO MH.„
Am scris eu . . . Hcn11c4 (x) 43-
Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab MHMCTieio Eo:iKieio, lw M4T€H E4c4p464
voievod şi domn. Dă domnia mea această B.0€80A4 H rocnOAHHb. ,i\484 ( T) rocnOACTKO
poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii, "'" cie noseA-k11ie rocnoACTB.4 "'" csitrl11,
mănăstiri (cinstitului boier; s lugii domniei 60:iK€C8ilH M0114CTH ( p ) ( OO'IT€HOM'IJ
mele . . . şi cu fiii lui, câţi ii va lăsa Dum- 60A-kp1111'11, CA'IJMI roCOOAKT84 MH„. H C'"l.C
nezeu) .. . CHHOKH CH, €AHU,€:iK€ 60r'"I. np11n'IJCTHT) .
418
DOCUMENTE CU DATĂ RECTIFICATĂ
1 647 (7 1 5 5) aprilie 26, Târgovişte 1 644, aprilie 26, Târgovişte

DANIC, Ms. 7 1 5, f. 982 după divan
1 647 (7 1 5 5) aprilie 26, Târgovişte 1 642- 1 643 aprilie 26, Târgovişte

DANIC, Mitrop. Ţ. Rom. CXLIV/28 Fals, «spart în divan»
Cat. Ţ. Rom., V, nr. 660 bis
1 648 (71 56) „ . 1 5, Târgovişte 1 648 (7 1 56) mai 1 5, Târgovişte

DANIC, Ms. 1 233, f. 470-473 v. copie B. N., Doc. ist., CXXXVIl/5
1 647 (7 1 55) aprilie 1 0 1 64 1 (7 1 49) aprilie I O

DANIC, Ms. 1 1 5 7, f. 1 9 v-22 v după divan
1 647 (7 1 55) aprilie 1 0 1 64 1 (7 1 49) aprilie 1 0

BAR, Ms. 3683, f. 1 5-20 după divan
1 647 (7 1 55) iunie 5 1 649 (7 1 57) iunie 5

DANIC, Doc. ist., CDLXXXIIl/ 1 3 redat după alte documente emise în aceaşi
pricină (Cat. Ţ. Rom., VI, nr. 1 404, 1 405)
1 647 (7 1 5 5) iunie 1 1 ( 1 642- 1 643) iunie 1 1

DANIC, Ms. 463, f. 34 v Fals, cf. doc. din 1 642-1 643 aprilie 26, v supra
1 647 (7 1 55 ) august 2 1 641 (7149) august 2

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Bucureşti, 1 39 1 0 Cf. doc. din 1 64 1 (7 1 49) martie 1 1 (Cat. Ţ.
Rom., V, m.-331)
1 64 7 (71 56) noiembrie 1 5 Are orig. la 1 644 (7 1 52) noiembrie 1 5

DANIC, Ms. 1 68, f. 5 1 DANIC, Ep. Argeş, 11/25.
� ��ţ ('+� �fo)

� .�o
�Gl. I�. �t,b�L�l
/? .�re..
419
TABEL DE CORESPONDENTĂ PE FONDURI '
ŞI COLECŢII
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale
COTA DOC. NR. DRH CAT. Ţ. ROM. , VI
2 3
MITROPOLIA Ţ Ă RH ROM ÂNEŞTI
Vl/3 220 907

XXX/ 1 2 28 1 978
XXXVIIl/1 3 101 797
LXVi l 5 247 949
LXVIII/5 209 877
LXIX/ l a 1 55 846
LXXXVIII/4 29 728
XCVIII/29 66 761
XCVIII/34 65 760
XCVIII/36 312 101 1
CIX/ 1 1 1 79 871
CXVI/7 237 1 227
CXXIX 92 787
CXXXl/ 1 4 27 1 968
CLVIl/36v (nr. 2) 236 1 228
CLVIl/38 (nr. I ) 1 28 82 1
CCCLV/3 1 58 849
DLVIII/2 258 1 22 1
EPISCOPIA ARGEŞ
11/29,30 1 95 883
IX/3 76 772
X/3 48 745
XV/l i III 807
XIX/30 283 979
420
2 3
XXll/ 1 2 1 82 868
XXll/ 1 4 1 80 867
XLVll/7 93 789
LI/9 279 976
LXIX �uator/ 1 1 3 211 898
EPISCOPIA BUZĂU
VII/2 87 78 1
VII/4 98 795
VII/5 1 72 863
XVI/ 1 9 304 1 000
XVII/8 5 705
XXVI/22 262 961
XXXVII/2 1 303 999
XLI/ 1 3 240 1 222
XLVIII/25 37 733
XLVIII/26 40 736
XLVIII/27 89 784
L/9 204 892
LII/3 248 950
LXXII/ I O 215 900
EPISCOPIA RÂ MNIC
XII/6 1 60 886
XXXIX/4 83 778
XCVII I/4 266 963
CII/26 273 971
Cil/27 277 972
MĂNĂSTIREA BISTRIŢA
XXXII/2 216 904
MĂNĂSTIRILE BRADU, HANUL GRECI ŞI CODRENI
III/3 1 07
III/ 1 8 121 816
XIV/5 213 902
XVI/3 238 1 22 5
XVIII/ 1 5 256 956
XVIII/ 1 6 255 955
XVIII/ 1 7 257 957
42 1
2 3
XVIII/ 1 8 298 994

XXIl/2 297 995
M ĂN ĂSTIRILE BRÂNCOVENI ŞI MANU
X/ 1 2 137 826
XIl/4 I I5 8Il
XIV/7 1 48 838
XIV/8 1 65 856
XVI/I 250 959
XXII/I I 9 709
XXIV/4 290 988
XXV/80 I7 717
M Ă NĂ STIREA CĂLD ĂRUŞANI
I/2 212 899

XXXIl/8 63 758
XXXII/J O 88 783
XXXII/I I 272 969
XLV/3 II 711
M Ă NĂ STIREA CÂMPULUNG
X/6 69 764
XII/5 1 04 802
XII/6 161 853
XIl/7 I 89 878
LXII/I 7 286 983
M ĂNĂ STIREA COTROCENI
V/ 1 3 97 794
XIII/6 61 756
XIII/7, f. I 1 94 884
XIII/7, f. 2 1 96 884*
XXXVIl/ 1 4 78 774
XXXVIl/ 1 5 302 998
LIX/ 1 5 A 788
MĂNĂ STIREA DINTRUNLEMN
XXIX/3 1 26 8I9
422
2 3
MĂ NĂ STIREA GLAVACIOC
IX/6 210 895
MĂNĂ STIREA GOVORA
XXV/20 96 792
M ĂNĂSTIREA HUREZ
XVIl/4 15 714
XVIII/ 1 6 1 44 834
MĂ NĂSTIREA NĂ MĂ EŞTI
111 1 3 1 54 843
11/ 1 4 20 1 890
111 1 5 207 897
M ĂNĂSTIREA NUCETU
XX/20 171 860
MĂ NĂSTIREA PLUMBUITA
11/2 47 744
11/3 51 746
Xll/7 1 62 85 1
M Ă NĂSTIREA POLOVRAGI
1/9 39 737
MĂNĂ STIREA RADU VOD Ă
1/ 1 8 1 85 875
IV/5 1 1 43 833
XVIIl/ 1 6 264 964
XVIIl/1 8 25 1 95 1
XVIII/38 265 965
XVIII/99 1 22 815
XIX/ 1 0 75 770
423
2 3
XIX bis/7 45 743

XXI/ I O 309 1 006
XLVI/ I I 1 16 810
XLVIII/7, f. 3 v (nr. 1 1 ) 242 1 224
M ĂN ĂSTIREA SĂ RINDAR
IV/8 70 765
XIII/9 a 1 97 887
M ĂN ĂSTIREA SF. IOAN DIN BUCUREŞTI
IV/24 73 767
V/8 235 920
V/9 234 92 1
XI/5 91 787
XX/ 1 4 1 57 848
M ĂN ĂSTIREA SLOBOZIA LUI ENACHE
Il/ 1 3 8 708
XI/ 1 5 230 916
XI/ 1 6 221 909
XI/ 1 7 278 975
XI/ 1 8 301 997
XIII/4 95 79 1
XIV/2 275 973
XX/5 1 13 808
MĂN Ă STIREA STREHAIA
VIII/2 68 763
MĂ NĂ STIREA TISMANA
XI/3 22 720
XXV/I 77 773
XLII/3 44 740
XLIII/3 1 09 804
· LXXXVIII/ 1 2 84 779
LXXXIX/7 4 703
CXI/ 1 3 1 06 800
XCII/29 1 05 801
424
2 3
MĂN ĂSTIREA TRIVALEA
IV/ 1 6 b 223 910

IV/30 307 1 003
IV/3 1 311 1010
MĂ NĂ STIREA ZLĂTARI
IX/ 1 5 1 63 852
Xl/6 80 775
COLECŢIA ACHIZIŢII NOI
Cii/i i 1 64 854
CVl/ 1 2 289 986
CVIl/3 181 869
CXI/55 1 40 827
CXIl/56 300 996
CXIl/57 310 1 007
CXIX/39 217 905
CLXXIV/ 1 4 71 766
CLXXVI/ 1 0 94 790
CLXXVl/ 1 1 1 88 879
MMDCLXIV/2 I 1017
MMDCCXJV/5 19 715
MMCMLXXVIl/3 227 9 14
MMMXCl/I 1 75 862
COLECŢIA DOCUMENTE ISTORICE
Vl/55 208 896

XX/ 1 68 38 735
XXl/276 42 739
XXl/277 36 734
XXIX/ 1 25 24 1 1 223
XXIX/ 1 95 3 14 1 009
XXIX/198 205 893
XXIX/2 1 7 1 05 799
XXIX/2 1 8 27 727
XXIX/327 1 03 803
XLIII/96 24 722
XLIII/97 74 77 1
XLIII/98 1 47 837
XLIII/J O I 313 1 008
425
2 3
LXXXVIIl/4 1 49 840
LXXXVIIl/5 151 84 1
LXXXVIII/ I 4 1 50 842
XC/50 29 1 991
XCV/66 1 10 805
XCVI/30 (b) 1 39 828
CX/ 1 32 138 829
CXXIV/87 1 53 844
CXXXIV/8 253 1218
CXLVl/1 64 263 962
CXLVIl/2 1 7 254 954
CXLVIl/223 90 785
CXLIX/2 1 8 1 99 888
CXLIX/2 1 8A 1 98 889
CXCVl/99a 1 56 847
CXCVI/2 1 0 1 00 796
CXCVIl/67 1 74 86 1
CCXCVl/1 9 1 59 755
CCCLXVII/ 1 29 261 960
CCCLXVII/ 1 30 305 1 00 1
CCCLXVIII/1 30 239 1 226
CCCLXXl/2 1 5 35 925
CCCLXXl/2 1 6 43 738
CCCLXXIl/1 38 1 33 822
CCCXCIX/53 1 08 806
CCCXCIX/54 287 984
CCCXCIX/55 282 980
CDXIl/73 249 952
CDLXXXIIl/ 1 4 232 919
D/1 0 317 1014
DLVIIl/5 46 742
DCXXXIX/320 171 865
DCCXXXV/77 55 75 1
DCCXXXV1 1 00 191 882
DCCXXXV/1 O I 82 777
DCCXC/3 99 798
CMXXXIIl/ 1 6 245 948
MCLXVl/2 1 1 46 835
MCLXXIl/9 60 753
MCLXXIl/1 0 58 754
MCLXXVIIl/5 228 915
MCCXXX/82 1 24 817
MCCXXXl/234 56 750
MCCXXXIIl/ 1 2 127 818
426
2 3
MCCXXXIV/33 1 35 824
MCCXXXV/9 252 1219
MCCLXXXVIl/98 (nr. 44) 259 958
MCDXXXl/7 72 768
MDXXX/50 276 974
MDXXXl/ 1 7 57 752
MDXXXIl/1 202 89 1
MDXXXVIl/2 1 18 812
MDXXXVIl/26 316 1013
MDLIV/5 (a) 233 918
MDLVIII/5 64 759
MDLVIII/6 288 985
MDLXXXIX/ 1 2 1 93 885
MDLXXXIX/ 1 3 293 990
MDCXIIl/1 1 1 29 820
MDCLVIIl/5 14 712
MDCLVIII/ 1 4 1 32 823
MDCLXXVIII/ 1 8 1 90 880
MCMLXIIl/20 1 68 858
MCMLXIII/2 1 1 59 850
MCMLXXXl/9 (nr. 1 6) 1 84 873
MCMLXXXl/9 (nr. 1 7) 1 83 874
COLECŢIA DOCUMENTE MUNTENEŞTI
XXV/87 (nr. 4 1 ) 244 1 229

CXXXIII/4 B 908
COLECŢIA IONAŞCU ION
1/63 30 726
1/64 1 66 854
11/7 274 970
FOND OTETELEŞANU
1 1/5 1 67 857
11/5 1 21 718
11/52 20 719
COLECŢIA VÂRTOSU E.
1/87 12 713
427
2 3
COLECŢIA MICROFILME GRECIA
Rola 5, C. 1 27- 128 1 78 872
FIŞELE G-RAL NĂ STUREL
(sub dată)
1 647 (7 1 55) ianuarie 5 7 707

1 647 (7 1 55) ianuarie 2 1 32 730
1 647 (7 1 55) iulie 1 5 206 894
COLECŢIA MANUSCRISE
MS. 127 (Condica Mitropoliei Ţării Româneşti)

f. 398 250 953
MS. 137 (Condica Mitropoliei Ţării Româneşti)
f. 200 v-20 1 1 36 825
MS. 1 68 (Condica Episcopiei Argeş)
f. 81 2 1016
MS. 1 72 (Condica Episcopiei Buzău)
f. 560 86 7 82
Nr. 204 (Condica M-rii Câmpulung)
f. 275 v-277 31 729
f. 340 v-341 85 780
MS. 218 (Condica M-rii Deduleşti)
f. 57 v-58 49 747
f. 58 V 226 913
f. 67-67 V 270 967
MS. 252 (Condica M-rii Motru)
f. 1 70 28 725
MS. 255 (Condica M-rii Plumbuita)
f. 74-74 V 52 748
MS. 295 (Condica M-rii Sadova)
f. 269 v-270 34 732
MS. 314 (Condica M-rii Slobozia lui Enache)
f. 1 73 v- 1 74 (nr. 3) 6 706
f. 1 74 18 716
f. 240 1 42 830
f. 402 (nr. 1 2) 1 20 814
f. 488 (nr. I O) 1 69 859
f. 488 (nr. l i ) 177 870
MS. 361 (Condica Schitului Iordăcheanu)
f. 8 V-9 V 225 912
428
2 3
MS. 466 (Condica M-rii Mislea)

f. 1 65 (nr. I ) 23 1 917
MS. 477 (Condica M-rii Trivalea)
f. 20 62 757
f. 56 284 98 1
f. 56 V 306 1 002
f. 57 308 1 004
f. 57 v-58 285 982
f. 58 v-59 294 992
MS. 479 (Condica M-rii Vieroşi)
f. 42 v-43 112 809
f. 54 33 73 1
f. 1 15 292 987
f. 276 (nr. 6) 269 966
MS. 690 (Condica M-rii Cotroceni)
f. 60 V 243 1 230
MS. 712 (Condica M-rii Cozia)
f. 280 v-2 8 1 1 87 876
MS. 715 (Condica M-rii Sadova)
f. 534 218 906
f. 978-9 8 1 V 67 762
f. 996-997 10 710
f. 997 1 45 836
MS. 722 (Condica M-rilor Călăiu şi Bucovăţul)
f. 209 V-2 ) J V 26 724
f. 212 23 723
f. 337 v-338 224 911
MS. 723 (Condica M-rii Jitianu)
f. 485 V 141 83 1
MS. 1233 (Copii particulare)
f. 447 1 73 864
f. 448 1 92 88 1
f. 45 1 246 947
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ A ARHIVELOR STATULUI BUZĂ U
Colecţia de achiziţii şi documente, depunerea M-rea Ciolanu

III/I 1 52 839
Colecţia de achiziţii şi documente, depunerea E. Irian
V/6 291 989
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ A ARHIVELOR STATULUI DÂ MBOVIŢA
Colecţia Documente
1/ 1 1 3 704
429
2 3
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ A ARHIVELOR STATULUI DOLJ
Colecţia Documente
LXIX/ I I 81 776
DIRECŢIA JUDEŢEAN Ă A ARHIVELOR STATULUI GIURGIU
Colecţia Documente
79 53 749
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ A ARHIVELOR STATULUI PRAHOVA
Colecţia Documente Foi Volante

VIl/2 315 1012
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ . COLECŢII SPECIALE
Colecţia Documente Istorice

LXVI/6 41
LXXVIIl/3 203
XCVIIl/3 268
CXXXVl/2 1 76
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROM ÂNE
A 328 1 , f. 285 1 30
A. 328 1 , f. 285 v-285 131
A. 328 1 , f. 286-286 V 1 34
A. 328 1 , f. 287 v 1 25
F. LXXXI/48 50
F. LXXXl/49 16
F. LXXXl/277 296
F. LXXXl/339 119
F. LXXXl/349 13
F. LXXXl/350 200
F. LXXXl/35 1 299
BIBLIOTECA ACADEMIEI D E ŞTIINŢE A UCRAINEI, KIEV
V/3602 25
COLECŢIA PERSONALĂ A INGINERULUI ŞERBAN CANTACUZINO
32 bis
430
2 3
MUNTELE ATHOS, M ĂNĂ STIREA SIMONOPETRA

(CENTRUL DE CERCETĂ RI BIZANTINE, ATENA, GRECIA)
Codex 1 775, p. 1 34- 1 3 5 20 1 bis

p. 3 8 5-386 1 89 bis
p. 497--498 270 bis
Microfilm 7t 55 85
MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARTĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
nr. inv. 13910 2 1 5 bis

nr. inv. 25453 117 8 1 3"
nr. inv. 25454 1 23
nr. inv. 26863 222
nr. inv. 306 1 2 280
nr. inv. 3 74 1 4 54
nr. inv. 39 1 75 229
nr. inv. 48962 214 90 1
MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE PRAHOVA
nr. inv. 6430299 10 bis
DUP Ă PUBLICAŢII
79
1 14
219
267
43 1
I = Doc. nr. 4
II Doc. nr. 19
433
'f:i.,.,, . . _..; ,�„,,... .
,
<" S /-
�:z;
. �·
„ .
• r
" ·,/ „ . .
.
! ·� „
. .·
I•
. "
„..
f·
!. J
·'
j·
I ;.
j:ţ:„
..,
!·! ',,
.
..
i <.
!
I:
1 .·
"'
t...�:·
I
l
...„. . .;.'
I·:
I
..
,
's
; .·
I
1 .;_
I •
�:'
t..i�\,-
· �
„
. �·
: „
„
.i ·. ... '1-
. -�· .
�':1
l..�
· ··�· .f ·
III Doc. nr. 21
434
•
IV = Doc. nr. 24
435
436
VI = Doc. nr. 78
437
�-�. .
F :·.
').""(.
�
·
··
·
. f�� ·v 0'
,.:+
' .
. ( (� 4.\(t .fi
·
· �
. . . , .. ', '
.
· · ...
.„ .
. �
-" .
-
\'. ·
. „„.. „ . .. · :• 6 . -�
. . ..
•
:·�. >[.\- .·<) , �. ,- ,_; ) " . �.„.:�;�:�· ...-::

··ţ;1, .
. __
. g .' I
.. .
„ _
.:. '
e3
'1 '
�-.-.. „· :
··
.� .S
·.
·, . .
;1 : " : .:··:/:
. • , . rf:
' ••) ,
'j
i(j..V 1/01,i�
·
.: · : . . „�
.
. . _.
:.
. " • '." _ ·. . ·' .
'
.
' 1".;.1„ �
•
·, j
. ··.
�
. „„.
„
/ „ :�.
""1.• III
:lJ'o # C . ..,,
':
! · •
.
"" '.
VII = Doc. nr. 78

�
43 8
VIII = Doc. nr. 91
439
440
� .
...
'
l
I
!·
X = Doc. nr. 98
44 1
XI = Doc. nr. 1 12
442
443
,,
„ •.
f
r
l
l
'
·
I
·-I
./
I
.( .
XIII = Doc. nr. 1 28
444
XIV = Doc. nr. 1 33
445
...:
c:
.;
o
o
li
446
__ „„ ..o"" ,,""�'·rM�„ .
XVI = Doc. nr. 2 17
447
. ..... ·�
: „
. . ·.
- :
···.· · ·:. f'. , ·
·· ·· ·
.
.i
XVII = Doc. nr. 233
448
XVIII = Doc. nr. 235
449
450
45 1
XXI = Doc. nr. 303
452
CUPRINS
STUDIU INTRODUCTIV ......................................................................... V

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI ........................ ................................................ XX
PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE ......................................................... XXVII
REZUMATELE DOCUMENTELOR ....................................................... XXXIII
RESUMES DES DOCUMENTS .............................................................. XLVII
DOCUMENTE . . .. . . .. . . . . . . .. .. . .. . . . . .
. . . .... . . ..... . . . .. ... ... .. 1 . . . . . ... ...... . . . .. . .. „...............
MENŢIUNI DE DOCUMENTE .. . . . . . . . „ ..„ 326

. . . . . „„. „„„...........„. . .„ ... „.........
DOCUMENTE FALSE ŞI ÎNDOIELNICE . 327 .. „ . . . . „ . . „. . . . . . . :............. „„„.„
INDICE ON0�1ASTIC . . . ... . . . ...... . . . . . ... .. . . 333

. „ . . .„ . „............ .......................... „
INDICE DE MATERII . . ........ . 40 1

„ . . . . .„ . . . „ „ . .„ . . . . „ . „ . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . „„.„....
INDICE ONOMASTIC DOCUMENTE FALSE ŞI ÎNDOIELNICE .. 413 ..
INDICE D E MATERII DOCUMENTE FALSE Ş I ÎNDOIELNICE ..... 415

LISTA D E CUVINTE Ş I EXPRESII SLAVONE ÎN DOCUMENTELE
DE LIMBĂ ROMÂNĂ .............................. ................................................ 417
DOCUMENTE CU DATĂ RECTIFICATĂ ............................................ 419
TABEL D E CORESPONDENŢĂ P E FONDURI Ş I COLECŢII .......... 420
FOTOCOPil 432
... . . . ...................... ................. . . . ......... ..................... . . . . ..............
453

Documenta Romaniae Historica B Tara Romaneasca XXXII 2001

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documenta Romaniae Historica B Tara Romaneasca XXXII 2001

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE

ţAcad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU,

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

VIOLETA BARBU şi GHEORGHE LAZĂR

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL

Redactor: NICULINA FLOREA

Bun de tipar: 03.10.2001. Format: 16/70x 100.

I . INVENTARUL DOCUMENTELOR ŞI LOCUL DE PĂ STRARE

Cel de-al XXXII-lea volum al seriei B din colecţia Documenta Romaniae

Majoritatea hrisoavelor domneşti au ca loc de emitere cancelaria de la

Termenul cel mai frecvent utilizat în nomenclatura documentelor este de

1 Daniela Poenaru, Contribuţii la bibliografia românească veche, Târgovişte,

Categoriile de emitenţi preponderente în ansamblul celor 3 1 7 documente

Există, în lotul de documente ale anului 1 64 7, un număr relativ crescut de

7. ELEMENTELE MATERIALE ALE DOCUMENTELOR

Hârtia constituie suportul cel mai frecvent al documentelor ce ne-au parvenit

1 57 etc.). 4 1 dintre documentele în limba slavonă, dintr-un total d e 43, au avut

Pentru scrierea documentelor uzuale, cerneala brună de diverse nuanţe, ca

Uzanţa peceţilor atârnate este în vizibil regres în a doua jumătate a domniei

Examinarea actelor din anul 1 647 din punct de vedere al formularului

Nici un ecou al frământărilor politice din planul relaţiilor externe ale

7 Cronica Tra11silva11iei 1605-1665, trad. de G. Duzinchevici, Bucureşti, 1 965, p. 1 62.

9 I. C. Filitti, Hrisoave olteneşti, p. 325-326.

Bucureşti, 1984, p. 302-303.

19 Constantin Şerban, Lupta orăşenilor din Câmpulung-Muşce/ împotriva asupririi feudale

20 Veniamin N icolae, Ctitoriile lui Matei Basarab, Bucureşti, 1 982, p. 52.

Ediţia de faţă reuneşte documentele româneşti, slavone şi greceşti ale anului

(AAES � , A:ii<'ilm g ), slova a fost coborâtă în rând, considerându-se că fenomenul

4 P entru particularităţile fonetice, morfologice şi s intactice ale graiului sudic l a

al XVJJ-lea, În legătură cu monumentele paleo-, sârbo-, bulgaro-, ruso- şi româno-slave, Bucureşti,

pentru 9a nu avea curs în Ţara Românească în această epocă şi că ne aflăm în

umbla; în aceste situaţii, nu au fost transcrişi.

11 V. Al. Mareş, op. cit., p. 60.

Abrevierile au fost întregite tacit.

NORME PENTRU ÎNTOCMIREA APARATULUI CRITIC

Aparatul critic consemnează:

Rubrica ce conţine datele diplomatice a fost îmbogăţită, şi în acest volum,

Fiind o lucrare de colaborare, autorii găsesc că este necesar să facă publică

Andreescu, Contrib. m-rea Tutana Andreescu, Şt., Contribuţii cu privire la trecutul

un ţigan, Dragată, cu doi copii.

în deal la Oţul, j. Muşcel.

furat de la Saulea Popa, negustor ieşean, 400 de lei.

Filişanu mare sluger ocină la Drăgoieşti, j. Gorj.

ţ Adecăte eu, Dan, scris-am zapis(u)lu miu ca să fie de mare cred(i)nţă la

Scris-am eu, Ruxandra acesta al mieu zapis la mâna lu Iordache şi lu Voico

3 1 647 (7 1 55) ianuarie 2

1 Loc alb în orig.

4 1 647 (71 55) ianuarie 2

t MHMCTiEKl EO:>KiEKl, iw MATEH liACApAEA ROEROAA H rocnOAHH'"b.

5 1 647 (7 1 55) ianuarie 4, Târgovişte

t MHAOCTiio Eo.:t1:iio, iw MATeio li'ht'hpAB'h soeBOA" H rocnoAHHi.

6 1 647 (7 1 55) ianuarie 5, Târgovişte

7 1 647 (71 55) ianuarie 5

8 1 647 (71 55) ianuarie 6, Târgovişte

t MHAOcTieJO Iio:>KieJO, iw MATeJO IiAcAp"s" soeROAA H rocnOAHH'L

9 1 647 (71 55) ianuarie 7

t Adâcă eu, Vladul postelnic ot Bârsăşti, scris-am aceăst al mău zapis ca

Adecă noi, megeaşii ot Gârleni, sud Dolj, po ime: Costandin i Stoica i

EDIŢII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 28-29.

10 bis 1647 (7155) ianuarie 8, Târgovişte