v. .z.A.

/ IL4si a
\
'';;' , N. k.
61 k

/;,7,`,":07;."-
1 As_ATQL , MACRI
\''.V.
c.. ., :.i.
'
PI
\ .
\ 'S
". rill

I-
,

0 4
N N,
Al-
4114,04.

MISCELLANEA . "

\' voIunuIIII

\ '4.

to'
A. _e.00

l.
.
-I.;
, e

- 'MIMI et.
ref., of. C
1
6' I

-;
.f.;
67rt
f'

S -
"

www.dacoromanica.ro
1ditur 20 1 ,N

At
Dr. Anatol Mdcr4
*

MISCELLANEA
-vol. III-

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macri$

MISCELLANEA
VOL. HI

Istorie, etnografie, viatir social-et,

personalitfi, mernorii

ar.ei & 7,vrif.

U'MOO
Bucure5ti -2011-

www.dacoromanica.ro
 Motto
$i care om se va aqeza in acel
sat din OW stritine sau bulgar sau grec
sau arbna,F sau ungur, dacei va fi om
bun 04 vor pl'acea pe el satul .i blitrnii
satului... el sei aib6 pace 0 linioe."

(1-1risov dat in anul 1601 de Simion

Movild, voievod al Trii Romaneti, satul
Calineti din judetul Prahova).

www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Prezentul volum conline, ca .i cele

precedente, studii 0 conspecte privind istoria
Rornniei, etnografie, viola politica 0 o prezentare
a personalittilor din sudul Basarabiei.
De asemenea sunt prezentate 0 unele
aprecieri asupra carlilor scrise de autor.
Prezentarea mai ampla, in acest volum, ca 0
in primele cloud, a geigauzilor, se explica prin
faptul ca acest mic popor, urmaq al uzilor, a
oblinut in cadrul Republicii Moldova, in decembrie
1994, un anumit grad de autonomie; s-a realizat
astfel UTAG (Uniunea Teritorialei Administrativa a
Geigauziei), ce cunoave o dezvoltare semnificativei.
Majoritatea capitolelor reprezinta comuniceiri
sustinute de autor in cadrul Asociatiei de Istorie
Comparata a Instituliilor 0 a Dreptului (AICID),
al cart membru este.
Autorul

5
www.dacoromanica.ro
 1. PREZENTAREA V1ET11 POLIT10E ROMANE5T1
TN PER1OADA 1990-2000

Revolupa din decembrie 1989 a fost o revolta.

a maselor, care dupd ce a reusit alungarea si
arestarea dictatorului, s-a vazut in fata unui vid de
conducere. Imediat s-a instalat la conducerea
revohttiei activistii persecutati politic de
capriciosul dictator.
Comitetul format ad-hoc a intocmit o lista a
membrilor Frontului Salvarii Nationale, lista de o
componenta eterogend, cuprinzand diferite
fragmente ale nedrepttiPlor si ale nemultumitilor.
Ultimul de pe lista, a reusit s fie in capul listei.
Andre Glacksman, care a venit la Bucuresti in
decembrie 1989 a spus: Maitenant, c'est le bordel
qui commencer, profetic.
Frontul Salvarii Nationale in pofida
declaratiilor solemne de a nu se transforma in
partid politic, a facut-o din prima lund.
Frontul a organizat imediat o prima mineriada
impotriva partidelor istorice.
Apare apoi ciocnirea interetnica de la Targu
Mures. Mai multe comisii nu reusesc sa afle
vinovatii - primii agresori, detonatorii. In fata

6
www.dacoromanica.ro
balbdielilor conducerii tarii, Occidentul a dat vina
pe rornani.
In continuare, fosta nomenclatur se
dovedqte o pepiniera de cadre. Alaturi de ei apar
veleitari, mecheri, dispui s asume interesat sau
candid dezordinea momentului. Ca o reactie a luat
natere fenomenul Piata Universittii". Puterea nu
a gdsit sau nu a vrut s gdseascd o solutionare,
nevenind in intmpinarea manifestantilor i gsind
o cale care va deveni cea mai neagrd pat a
Romniei postdecembriste - mineriada din 11-15
iunie,s1990.
In urma alegerilor s-a organizat primul
Parlament, bicameral, Iliescu Ion a fost ales
preedinte al Romaniei, in prirnul mandat de 2 ani.
Acesta 1-a numit pe Petre Roman prim Ministru.
Guvemul Roman, pretinde a pune bazele
inceputului economice, declarnd
reforrnei
industria un morman de fier vechi", prin
liberalizarea haotica i pripit a preturi1or, prin
descentralizarea intreprinderilor, acestea devenind
autogestionate - toat actiunea find sursa unor
mad fraude prin infiintarea intreprinderilor cdpue,
conduse de apropiati ai directorilor, inmultiti ca
ciupercile.
Incepe o perioadd de tranzitie", in care toat
lumea de la preedinte pand la cel mai modest
proprietar de chioc se afla in pozitia debutantului,
7
www.dacoromanica.ro
incercnd sa InlocuiascA lipsa de instructie i
expel- ient adecvat prin dexteritate conjuncturald,
noroc, tupeu i o interpretare personald a legilor,
cele vechi existnd, dar practic neoperante, cele
noi, in special ordonante ale Guvernului, find
putine si in curs de elaborare. A inceput perioada
ingineriilor financiare", termen lansat de
afaceristi, ingineriile, bazandu-se pe lipsa de
reglementari, dar i pe hotie, fie imprurnuturi din
banci. niciodat restituite, fie direct din bunurile
statului.
Apare o spectaculoas redistribuire a
ocupatiilor. 0 parte din intelectuali devin gazetari,
politicieni si mai rar intreprinzAtori. Ins
politicienii de bazd sunt fostii activisti si, mai ales,
fiii acestora. 0 serie de medici, ingineri, scriitori i
juristi se transform in analisti politici, diplomati,
militanti de partid, editori.
Taranimea i muncitorimea se hnplica
minimal in treburile tarii. Din cauza saraciei liderii
sindicali ajung in rndul pturii foarte bogate,
ocupAndu-se de once in afard de problemele stricte
i imediate ale celor in numele cdrora se bat cu
punmii in piept, in spate acurnulnd averi
personale.
Respectul pentru intelectualitatea de \Tad,
pentru elite si din vina acestora se erodeazd:
Fiecare membru al societatii se socoteste o
8

www.dacoromanica.ro
personalitate directoare i se npustete impotriva
oricui care ar iei in relief. Exist in rndul masei
un resentiment plebeu impotriva oricarei excelente
posibile (Ortega y Gasset, Spania nevertebraa,
pag. 76).
Revenim la Guvernul Roman. in septembrie
1991, o noua mineriadd cu scopul de a-1 debarca pe
Roman. Ca urmare FSN se scindeazd: PDSR cu
Ion Iliescu i PD cu Petre Roman. In locul lui
Roman este numit un tehnocrat (Theodor Stolojan)
s gestioneze guvernarea pand la alegerile din
septembrie 1992.
Se voteazd i se publica in M.O. 233/21
noiembrie 1991 Constitutia Romniei.
Campania pentru alegerile parlamentare i
prezidentiale din 1992 s-a desawrat relativ calm,
Puterea find sigurd de reuitd. In Parlarnentul ales
glasul Opozitiei era slab. Perioada 1992-1996 a
fost o perioadd de stagnare, de lentoare in
apropierea de Uniunea Europeand i NATO. S-a
lansat cuponiada care a bulversat capitalurile
sociale ale intreprinderilor, Adunarile generale cu
1000-3000 de actionari neavnd posibilitatea
practicd s influenteze sau s schimbe msurile
directorului. Tara s-a indatorat la FM1, BM i
BERD.
La alegerile din 1996 campania preelectorala
a fost destul de calmd, Puterea parea i acum sigurd
9

www.dacoromanica.ro
de reuitd. Rezultatul alegerilor a fost un dq rece
pentru PDSR.
Schimbarea nonviolentd, rotirea partidelor la
guvernare a fost privitd, pozitiv de cdtre
observatorii strdini ca o dovadd a maturizarii i
acceptdrii jocului democratic.
In prezent ins, lupta preelectorald a luat
forme aberante, interesul public find subminat de
interese electorale.
Totul este manipulat, chiar i sondajele.
Adversarul trebuie invins cu orice mijloace.
Sondajele aratd a superioritate a Opozitiei, PDSR,
care profit de situatia precard a economiei
romneti.
Puterea actuald dei are la activul sail o serie
de reuite a manifestat sldbiciuni i lipsd de
fermitate. Participantli la Coal 'Ltie nu numai cd nu
au respectat regulile jocului, dar s-au criticat in
permanentd intre ei.
Dar problema problemelor ramane situatia
economico-financiard a tdrii. Rdvnim la nivelul
apropiat de cel al tarilor din UE, dar pdim greu
spre recuperarea distantei fata de '89. Cum vom
izbuti? Aceast problemd se cere rezolvatd de
oameni hot:di-4i, tenaci, experimentati, in nici un
caz interesati de inavutire.
Recuperarea romnilor din exil nu a constituit
o constantd a guvernului. Diaspora romand
10

www.dacoromanica.ro
cuprinde un numr impresionant de oameni de
valoare. Atragerea acestora in circuitul
specialitilor din tard constituie o datorie ce trebuie
comparat cu aceea de protejare a patrimoniului
national.
Se tie ca problema restituirii proprietatilor
este un test pentru primirea in UE; deasemenea
privatizarea IAS-urilor i a Bancilor Agricola i
B CR.
Se poate aprecia ca sociatatea actuald
romaneasca este haotica, conflictuald, cu o
psihologie colectiv in curs de formare i
schimbare, avand o clasa politica lard stil, o clas
politica careia ii lipsete in bund masurd
sentimentul ca apartine unui popor, nu unui grup.
In fapt, tara se confrunt cu o seama de
urgente, in care nu se mai pot stabili prioritatile.
Totul este prioritar ,i acest fapt este cea mai mare
piedica in recuperarea normalittii.
Care sunt cane de ieire din confuzie, din
impasul actual?
1. Romania, ale carei baze le-a pus Unirea
Principatelor, a fost infaptuit cu iscusinta
diplomatica i sacrificii de o minoritate luminatd.
Este necesar ca in momentele de criza, oamenii
deosebiti s iasa in fata".
2. Pentru aceasta este necesard inlocuirea
votului pe liste cu votul uninominal. Candidata
11

www.dacoromanica.ro
pentru Camera Deputatilor s'a fie person alitati
locale sau care au originea in zona respectiv,
cunoscnd problernele. Candid atii pentru Senat s
fie recrutati din oamenii inaintati ai Orli cu merite
reale :'i larg cunoscute.
3. Trebuie promovat un puternic stat de drept,
cu o profund i reald reforrnd a justitiei.
4. Corpul de functionari superiori s'a fie
independenti politic.

Comunicare la AICID la 1 decembrie

2000.

12

www.dacoromanica.ro
 2. ORGAN1ZAREA POLITICO-ADMINISTRATIVA A
ROMANIE1 IN TRECUT, PREZENT $1 IN
PERSPECT1VA

impartirea tarii pe judete in Tara Romaneascd

i pe tinuturi (ulterior judete) in Moldova a aparut
odat cu aparitia celor cloud state. Aceasta conduce
la presupunerea cd organizarea administrativ a
existat incd din primele decenii ale dominatiei
cumane. Pax cumanica, in secolul XI pand la
jumdtatea secolului al XI/I-lea, a impiedicat
extinderea stpanirii ungare dincoace de Carpati,
dnd posibilitatea romnilor sali creeze propriile
structuri i institutii administrative. Dupd prerea
lui N. Iorga, in perioada premergtoare infiintarii
satelor romneti, existau conduceri paralele, care
apoi s-au contopit. Astfel Seneslau avea reedinta
la Curtea de Arge. La restaurarea bisericii
domneti de la Curtea de Arge, sub fundatiile
acesteia s-au gsit vestigii ale Curtii lui Seneslau
Voevod. Concomitent, printul cuman Borz avea
reedinta la Campulung Muscel (Alexandru
Boldur). In Moldova, rqedinta cumanilor era la
Targul Putnei (astazi disparut, peste ruinele
targului, in secolul XV, s-a aezat satul Balotqti
pe rail Putna).
13
www.dacoromanica.ro
 Judetele i ducatele romaneti au luat un avant
extraordinar de repede ca al unei puteri ieite de
sub o comprimare indelungatd (N. Iorga, vol. III,
Cap. Cumanii).
La aparitia statelor romaneti, aparatul de stat
era perfect articulat. Este de ajuns s mentionam
protocolul de la Curti le donmeti i insemnele
puterii, ca s ne dam seama Ca erau inspirate de
Curtea Imperiilor asiatice i Bizantin.
Teritoriul farii Romaneti era irnprtit in
judete (in unele acte apare i denumirea de judete,
sau este o pronuntie greita sau este influent
slavond, in care sudet inseamnd judecdtor, judex).
Judetele importante erau conduse de vomic, mai
tarziu ispravnic, celelalte judete erau conduse de
capitani de judet; subdiviziunile judetului se
numeau pli sau ocoale, iar cele de la hotare
plaiuri.
a. Oltenia erau urmtoarele judete:
In
Mehedinti Motrului; (Strehaia), Jale (cu sediul la
Dobdeeti de Jale, astzi Runcu), Gilort (Targul
Bengai, apoi Targul Gilort, astazi Carbunoti),
Gorj, Do Jj, Valcea, Judetul de Balla, Romanati.
b. In Muntenia: Arge, Paduret (pe platoul
Candeti), Muscel, Dambovita, Prahova, Olt,
Teleorman, Vlaca, Ilfov, Sdcueni (o parte din
populatia judetului find venitd din secuime, cu

14
www.dacoromanica.ro
reedinta la Starchiojd), Buzau, Rmnicul Sarat,
Ialomita.
Judetele Gilort, Jale, Motru, Judetul de Balla',
Paduret i Scueni au disprut cu timpul. Gilortul,
Jale (cu reedinta la Dobacetii de Jale, astazi
Runcu) i Gorjul (sediul cnezatului lui Litovoi) au
format judetul Gorj .
Judetele Mehedinti i Motrului s-au contopit,
formnd judetul Mehedinti.
- Judetul de Balt i Dolj au format judetul
Dolj;
- Judetul Sacueni a fost impartit intre judetele
Prahova i Buzau;
- Judetul Paduret s-a unit cu judetul Muscel,
numindu-se Muscel. Reedinta judetului Prahova a
fost la Targuor, apoi la Gherghita i Ploieti.
Reedinta judetului Mehedinti era la Cerneti.
In perioada Regularnentului Organic
reedintele judetelor Ialomita, V1aca, Teleorman
i Mehedinti s-au mutat de la Urziceni, Gdeti,
Slatina (Mavrodin) i Cerneti la Calarai, Giurgiu,
Turnu-Mgurele i Turnu-Severin.
Raialele din Tara Romneascd reprezentau
portiuni pe teritoriul Tarii Romneti, care erau
administrate direct de Imperiul otoman. Ele
reprezentau, deci, un teritoriu strain.
1. Raiaua Brila a fost luata de turci in anul
1450. Dupd anul 1544 s-a facut prima stabilire a
15
www.dacoromanica.ro
hotarului raialei, dar acesta nu este respectat de
turci. Domnitorii romani Alexandrul al II-lea
(1568-1677), Mihnea Turcitul (1577-1583 i 1585-
1591) i mai ffirziu Antonie Vodd din Popqti
(1669-1672) cer cu insistenta la Poarta stabilirea
hotarului raialei Braila.
In timpul domniei lui Antonie Voda din
Popqti se stabilete hotarul de care sptarul
Constantin Cantacuzino din partea romana i de
Care turcii insotiti de catre cadii imputerniciti din

In anul 1695 Constantin Brancoveanu trimite

din nou jalba la turci. Se noteazd intr-un hrisov
(Ilie Corfu, Hotarul Brilei la 1695, Bucurqti
1946): Vleatul 1695, februarie 2, Hotarul Beth lei
cu Tara Romaneasca sa se dea pe unde este, de s-
au hotarat i s-au pus pivele i morile, find Mihai
Cantacuzino vel sptar i Constantin Catichi vel
clucer, din partea Mariei Sale Joan Constantin
Basarab voevod i cu un capugiu de la puternica
imparatie i cu doi cadii unul din Giurgiu i altul
din Darstor 9 i cu nazarul i cu toti agii i turcii
Brailer.
Hotarul incepe la Siret, trece pe langa satele
Vadeni, Baldovineti i Nazarul, care raman la
raia, apoi se indreapta spre vest, lasand satul
Romanu in raia, iar Gemenele in Tara
Rom6neascd; de aici se indreapta spre est pand la
16
www.dacoromanica.ro
Tudor Vladimirescu, care ramane in raia, apoi
hotarul se indreaptd spre sud, ldsand in raia satele
Silitraru, Moroteti (langd care se afld Movila
Vdmii), Orman (Valea Canepii), Viziru, de unde se
indreaptd spre est 'Dana la bratul Dundrea Veche, in
dreptul comunei dobrogene Pecineagu.
2. Raiaua Giurgiu. Dominatia otomand
asupra Tdrii Romanetise intensified spre mijlocul
secolului al XVI-lea. In anul 1544 acest fapt a
cdpdtat pentru Giurgiu o semnificatie aparte, odatd
cu transformarea sa, a cetdtii i a unui intins
teritoriu rural aldturat in caza (raia). Printr-un act
samavolnic Imperiul otoman smulge din trupul
Tarii Romaneti, trecandu-le sub jurisdictie
turceascd, un ora, o cetate i un teritoriu rural
important.
In articolul O hartd a raialei Giurgiu mai
putin cunoscutd", publicat in volumul Ilfov-File
de istorie" (Buc. 1975, pag. 257-259), Maria
Grigorutd eld detalii despre raiaua Giurgiu extrase
din studiul
Astfel se consemneazd hotarul raialei, care
poniqte din coltul vestic al iezerului Magherului,
trece pe langd Mdgura Tiganului i ure pand in
nord 'An la podul de peste paraul Cowvei. Spre
est hotarul este dat de Valea Coovei, Paraul sec,
coltul nordic al iezerului Olacului pand la grindul
lui Vdsneni. Sate le romaneti din apropierea
17

www.dacoromanica.ro
hotarului raialei sunt: Cacaleti, Putineiu,
Hodivoaia, Stdneti (Waldnoaia), Frteti i Gostinu
in nord, Gdojani, Paraipanu-Silitea Veche i
Paraipanu-Silitea Noud - in sud-vest.
In interiorul raialei in afara oraului Giurgiu
mai existau cateva sate i ciflicuri. Astfel incepand
cu Co 1411 de sud-vest existau: ciflicul lui Ali Bei,
Nazarului, Bostanului, Merte, Scanteia, ce se afld
plasate pe malul de nord al iezerului Magheru.
Urcand spre nord pe malul vechi al Bacului sunt
mentionate satul Ma lu, ciflicul Ciohodarului,
Botdanului, Ibrahim bei, Duda, Marzian,
Niazalul, Sali, Nafdrului, Battag, Bldnoai, satul
Turbatu, ciflicul lui Jacup, Budur Haran, Emin Ali
Aga, Ciaddrlutei. In interiorul raialei apare un
singur,sciflic, al Ciungului.
,,In partea nordicd a satului Vedea se afla
Drumul Untului, pe unde treceau turcii din cazaua
Giurgiu, cu untul strans din judet" (N. Ilinca, D.
Capdtand, Giurgiu, Buc., 1968).
3. Raiaua Turnu. Spre sfaritul domniei lui
Mirce a cel Mare (1417) cetatea Turnu intrd sub
stdpanire turceascd.
,,Voievozii romani Dan al II-lea in 1427, Vlad
Dracul in 1445, Vlad Tepe in 1462, Radu de la
Afumati in 1521, au incercat fard succes sa
recucereascd cetatea.

18
www.dacoromanica.ro
 Sub dominatia lui Radu Paisie, turcii intresc
din nou cetatea i irnpreund cu teritoriul din j ur
declard raia" (Ilie Oprica, .a. Turnu MAgurele,
B uc., 1986).
in anul 1546 sub dominatia lui Mircea
Ciobanul s-a facut delimitarea teritoriului raialei.
Dionisie Fotino consemneazd urmatoare
delimitare a raialei Turnu:
... de la marginea, despartind imprejurimea
Cu lei de cetate de pamnt, de la Traian pe uscat
trece pe aproape de movild ce este pe marginea
Troianului, de acolo merge la alte cloud movile, tot
pe marginea Troianului, de unde merge la drumul
numit al Banului, drept in sus pe apa numitd
Hat. Idu i se intinde printre vii pand la biserica ce
era pe un sat desfiintat al Tarii Romaneti.
Hotarul urma pe mAgura intre viile
Ciupercenilor, din care jumatate rmneau la Cu le
i jumdtate la Tara Romneascd. Se intindea la
marginea Drumul Vierilor pnd la alt mAgurd i
iar4i pand la gura Rusciucului i la mgura de la
Gunoiul Duman, tot pe drumul Banului, intins la
marginea moiei lui Pehlivan Og lu, spre Cu le, care
rmnea in Ora, pana la moara Beilicului. De pe
apa Harldului spre Dunare, 'Dana la moara Paei, ce
era la satul Piscul i tot pe apa Harldului, pand se
varsd in Olt, din jos de Romanati, pand la garla
care se desparte de Olt sub numele de Oltior i se
19

www.dacoromanica.ro
vars in Dunare, iar din jos la Islaz ii face
Dundrea hotar".
Ilie Oprica, Marin Dumitrescu i Ion
Grigorescu (Turnu Magurele, Buc., 1986)
reconstituie hotarele raialei Orland seama de
localittile actuale: hotarul pomea de la Dunare,
urca de-a lungul Troianului, pand la sud de
Segarcea Deal. De aici se indrepta spre rsarit de-a
lungul Drumului Banului, panii la izvorul pardului
Gar la, coborand apoi aproximativ perpendicular pe
Dunare, pe la est de Ciuperceni, atingand malurile
fluviu lui".
Turcii nu incetau s smulga teritorii romneti
in juml raialelor Brila, Giurgiu i Tumu.
Actul aditional al conventiei de la Akkerman
(25 septembrie 1826) se stipula obligatia turcilor
de restituirea teritoriilor smulse de la stapanii lor i
inglobate in raialele Brila, Giurgiu i Turnu (A.
Iordache, A. Stan, Apararea autonomiei
Principatelor romne, 1821-1859, Buc., 1987).
Dupd pacea de la Adrianopol (1828), toate
raiale Le s-au restituit Tarii Romaneti, frontiera
stabilindu-se pe talvegul Dundrii.
C. In Moldova erau urmtoarele tinuturi:
Tetina, Cernauti, Hotin, Suceava, Dorohoi, Herta,
Neamt, Carligaura (Targu-Frumos), Harldu
(Botopni), Iai, Soroca Orhei, L'apwa, Roman,
Baca', Tecuci, Vaslui, Flciu, Tutova (intre Vaslui
20
www.dacoromanica.ro
i Bar lad), Bar lad, Putna, Horincea (cu rqedinta
Horincea pe fail Horincea, astazi Cavadineti),
Adjud, Covurlui, Olteni, Chigheci (reedinta la
Targul Sdratii), Tighina, Ciubdrciu, Chilia, Cetatea
Alba'. Tinuturile erau conduse de pdrcalabi. La
recensmntul din 1564 lipsesc Tighina, Chilia,
Cetatea AIM i Ismailul, acestea trecnd sub
stapanirea direct a turcilor. La Ciubarciu se mut
parcalabia de la Cetatea Alba' i functioneazd pAnd
la 1595 (ii exercit autoritatea asupra satelor
haneti"), and trece sub stdpnirea turcilor.
La recensdmantul ordonat de Petru Schiopul,
in anul 1591, nu mai apar tinuturile Adjud, Trotu,
Flciu, Horincea, Olteni, Herta.
Tinutul Olteni s-a populat prin colonizarea
unor locuitori ai Olteniei, tot ga cum o parte a
satelor Rucdr i Dragoslavele s-au stabilit la
Soveja. Oltenii au fondat (1438) Targul Olteni pe
Barladul inferior, la sud de Tecuci la Lungociu. La
sfaritul secolului Targul i tinutul au disparut.
Oltenii au ptruns i mai departe, intemeind satul
Olteni pe Prut, amintind intr-un act din 1609.
Tinutul Putna dispare odat cu Targul Putna; in
1503 este amintit pentru ultima oard; astazi pe
locul Targului Putna este comuna Boloteti pe rdul
Putna. Tinutul Horincea este amintit in Cronica
Moldo-polond din 1566, dar nu mai apare in
catastiful lui Petru Schiopul. Tinuturile din sudul
21

www.dacoromanica.ro
Moldovei s-au schimbat deseori din cauza deselor
atacuri i distrugerilor provocate de tatari.
In anul 1472 se infiintetiza 3 tinuturi pentru
paza impotriva tatarilor: Hotarniceni, Codru i
Greceni.
In secolul al XVIII-Iea, judetul Harldu se
transformd in Botoani, judetul Tutova se unete cu
Barladul i se va numi Tutova cu reedinta in
Bar lad. Judetul Carligatura se imparte la judetele
limitrofe, cea mai mare parte revenind judetului
Iasi.
In 1777, judetele Bucovinei se desprind de
Moldova. In 1812 se pierd i judetele din
Basarabia.
In Basarabia, ruii au modificat deseori
configuratia i numrul judetelor. Astfel, dupd
1856, au infiintat un judet Comrat, care cuprindea
localhatile pe care ruii nu le-au predat conform
hartii atgate Tratatului de la Paris, permitanduli
pe teren s traseze frontiera diferit, in folosul lor,
fat de harta atgat tratatului.
Precum am vdzut, o serie de targuri t i orae
au avut, atat in Moldova, cat i in Tara
Romaneascd o evolutie regresivd sau au disparut
comp let.
Astfel, in Tara Romaneascd au evoluat
regresiv Targwrul, Gherghita, Cerneti i au
22

www.dacoromanica.ro
disprut complet Vicina, Soci, Orgul de Floci,
Cornatelul i Mavrodin.
Soci era un targ infloritor, fata in fata cu
Focani. A fost, complet distrus in timpul luptelor
dintre moldoveni i munteni (in special in perioada
lui $tefan cel Mare) din secolul XV. Nu s-au gasit
urme, in unele harti apare ca ora pe Siret, la nord
de Focani, dar din documente este nolo unde am
amintit.
Mavrodin, un ora in Teleorman, la nord de
actuala Alexandria, avea un rol important pand la
integrarea orgului Turnu Magurele in hotarele
Tarii Rornaneti i dezvoltarea Alexandriei. Astazi
este un sat.
Oraul de Floci era la Giurgeni. Cornatelul,
astazi satul Mandstirea pe Mostitea, era un ora
infloritor, comercial, locul de intalnire a
negustorilor braoveni i localnici cu cei din sudul
Dundrii. Dezvoltarea Comatelului era legata de
drumul comercial spre Dristor (Silistra). De altfel,
toata Tara Romaneasca era brazdata de drumuri
comerciale. Existau drumurile care legau Sibiul i
Braovul de localitatile de pe malul Dundrii:
Calafat, Or lea, Celei, Islaz, Turnu Magurele,
Giurgiu, Silistra, Orgul de Floci i Braila. Mai
existau i drumuri interne specializate: al oilor, al
Aril, al cerei, al untului, al banului.

23

www.dacoromanica.ro
 in Moldova, au evoluat regresiv Baia, Flciu,
Lpupa, Targul Stenneti, Cotnari i Greceni
(jud. Cahul), au disparut complet: Targul Putnei,
Targul Sartii (din Tinutul Tigheciului, Scheia
(numit i Targul bulgarilor), pe Siret, la nord de
Roman, Oltenii, Mogoeti, Targul Broatei (pe
Jijia, la nord de Iai), Serbanca (mai sus de
$teraneti, pe Prut), Tintul (la varful nordic al
lacului Ialpug), Targul Puteni in Covurlui (astazi
Valea Marului).
Targul Putnei, un ora important, se pare
sediul printului cuman; pe ruinele acestui ora s-a
aezat satul Baloteti. Scheia, un ora important,
locuit de bulgari, a disprut in timpul luptelor cu
ttarii. Putenii a ajuns un sat.
Mogoeti, amintit cu multe documente ca
targ, a disparut. Astazi in judetul Iai sunt trei sate
cu acelgi nume.
Cetatea Tintul, la nordul lacului Ialpug, a fost
drarnat de turci. Din pietrele cettii s-a construit
tdrguorul Tabac, existent astazi in Ucraina, langa
Bolgrad.
in Moldova drumurile comerciale legau
Tighina, Cetatea Alba' i Chilia de Targul Lpuna
i de aici Iai i nordul Moldovei, spre Lvov i
Camenita. Un alt drum important lega Galatiul,
prin Barlad i Vaslui cu Iai i Galati, pe valea
Siretului, prin Bacdu, Roman, Suceava, Cernauti.
24

www.dacoromanica.ro
 Localizarea unor localitati istorice a prezentat
i mai prezint preocuparea cercettorilor. Este
vorba de Posada, Rovine, Vicina, Licostomo,
Rocani, .a.
Localizarea Rovinelor este in continuare
incertd; se presupune c ar fi pe Ialomita, pe Arge,
pe Jiu. Numele arat ca este vorba de rovine, adica.
rapd mocirloask mlatind. C.C. Giurescu s-a oprit
la Jiu, in apropierea Craiovei. Nu existd urme i
nici documente. Nicolae Stoicescu demonstreazd
ca este pe Arge. Turcii au venit de la Turnu
Mgurele, au urcat pe Olt pand la Slatina i apoi
spre Arge. La 5 km de Costeti se gasesc sdlcii de
cmpie, a fost in trecut o mlatina..
Nici Posada nu este localizat, find in
discutie Valea Prahovei, Valea Dmbovitei, Valea
Argeului i Tara Lovitei. Bazandu-se numai pe
argumente logice, C.C. Giurescu considera" cal este
in Tara Lovitei.
Pavel Chihaia localizeazd Posada pe drumul
dinspre Curtea de Arge spre Cmpulung, aici
existand o colonie de sai i maghiari, Rucdrul
find in Ardeal la 1330 (Arta medievala., vol. 3,
Buc., 1998, pag. 12).
Si Vicina a fost pozitionaa in diferite locuri,
pe malul drept al Dunarii intre Dristor i inceputul
Deltei Dunarii. C.C. Giurescu o plaseaza la
Isaccea, fait explicatii. Cercetand portulanul lui
25

www.dacoromanica.ro
Marino Sanudo, am constatat ca ultimul segment al
Dundrii, intre Isaccea i Tulcea este denumit
flume d'vicina ul' de danubio", prin urmare este
foarte posibil s'a fie Isaccea; C. Rezachievici
pledeaza pentru Macin; numai sapturi arheologice
ar da confirmarea acestei ipoteze. In ceea ce
prive;vte Rocanii, localitatea unde Joan Vodd cel
Cumplit a fost invins de care turci, unele manuale
de istorie, precum i Dictionarul enciclopedic
ilustrat, recent aparut, arata ca find in apropierea
orgul ui Cahul.
In realitate satul Roceni, langd oraul Cahul
nu exista, iar Rocanii unde s-a dat lupta cu turcii,
se gsete in sudul lacului Cahul, in fata orawlui
dobrogean Isaccea, C.C. Giurescu numete uneori
lacul Cahul iezerul Cahul".
B.P. Hadeu precizeazd Ca lupta s-a dat pe
podipl din fata lacului Caena, marcat pe harta lui
C.C. Giurescu ca find un lac complet secat la acea
data. Cercetand harti mai detaliate am stabilit c
denurairea Cgena se referd la una din coadele"
lacului Cartal, care il leaga de lacul Cahul.
TabAra moldovenilor era pe malul lacului
Cahul pe o inaltime ce se numea Rocani. B.P.
Hgdeu scrie ca acolo era i un sat Rocani, care in
timpul luptelor a fost distrus complet.
In ceea ce privete Licostomo vom face o
prezentare mai detaliatd. Chilia sau Licostomo?
26
www.dacoromanica.ro
 Waspunsurile la aceast intrebare diferd de la
autor la autor. Astfel, A.D. Xenopol este ferm in a
considera localitatile Chilia i Lycostomo ca find
identice. In Istoria Romanilor din Dacia Traiana",
vol. II, 1986, gdsim: Chi lia i Cetatea Alba purtau
nume greceti: Lycostomo i Asprocastron,
rnotenite de la vechile colonii elene de pe
tdrmurile Mrii Negre" (pag. 209).
Eugen Gluck, in Imaginea litoralului
romanesc pe harta lui Ichuda ben Zara, Pontica,
XVII"; Licostomo grefat pe malul sudic al
bratului Chilia pare sd indice o awzare mai
importantd in interiorul uscatului. In ceea ce
privqte identitatea, exista aproape un consens in a
identifica Licostomo in Chi lia".
Nicolae Koslinski i Cristian Crciunoiu in
articolul Nave romaneti in vremea lui Stefan cel
Mare" (M.I., anul XXI, sept. 1987) sunt fermi in
afirmatia lor: Pentru inlesnirea activitatii
negustoreti, nu departe de vrsarea Dundrii in
mare, i la limanul Nistrului, negutatori genovezi -
in concurent cu venetienii pentru intaietatea
comerciald - intemeiaserd cloud centre de schimb
(emporii comerciale) care, cu timpul, deveniserd
cetati: Lycostomion sau Licostomo (pe bratul
Chilia) i Maurokastro sau Moncastro (la limanul
Nistrului). Cunoscute sub numele traditionale
romneti de Chilia i Cetatea AIb, cele cloud
27

www.dacoromanica.ro
cetati aveau s devind principalele porti comerciale
ale Moldovei i Tarii Romaneti in veacul XV".
C.C. Giurescu este prudent in a exprima
punctul de vedere. Astfel, in Istoria Romanilor",
vol. 1.la pag. 228, amintete de Chilia, fard sa
aminteasca de Licostomo; ii continuau
deasemenea existenta in sec. XIII porturile
fluviale, i anume Sulina, Chilia, Tulcea, Vicina,
Macinul, Harova, Cernavodd i Darstorul. Chilia,
veche cetate bizantina, era situata pe un grind mai
ridicat al Deltei, in insula Chilia. De la o vreme,
pentru produsele cu volum mare, cum erau granele,
s-au ridicat magazii pe tarmul stang al bratului
Chi lia, precum i adaposturi pentru paznici, hanuri
i carciumi pentru carauii care aduceau granele i
pieile de vita; e punctul de plecare al Chiliei Noi,
pe tarmul moldovean, unde Stefan cel Mare va
ridica apoi, intr-un timp extrem de scurt, cu opt
sute de zidari i aptesprezece mii de ajutoare, o
cetate noud, utilizand i materiale de constructii ale
celei vechi din Delta".
Despre Licostomo scrie la pag. 136: Tot ga
s-a intamplat cu numele de origine greaca al
localhatii Lycostomo (Gura Lupului) de pe bratul
Chilia, nume care a fost tradus in slava prin Vdlcov
(a lupului)".
Ins Valcov este pe malul stang al bratului
Chilia, in dreptul localitatii Periprava, ceea ce ne
28

www.dacoromanica.ro
conduce la ideea situarii Licostornei in preajma
Peripravei.
A. Radulescu Bitoleanu in Istoria
si I.
Romanilor dintre Dundre i Marea Neagra",
Dobrogea, 1979 sustin ferm c Licostomo si Chilia
sunt diferite: Forme le asupririi tAtare se fac
simtite intre Dunarea de Jos si Mare, unde orasele
comerciale ca Vicina, Licostomo, Chilia, etc. vor
stagna o vreme..." (pag. 175).
La fel, P. Cotet, I. Popovici si G. Simion in
Tulcea - Ghid turistic, 1975" scriu: La gurile
Dunarii si in amonte apar orase cu o organizare
economic-a si politic medievald, cum sunt:
Licostomo, Chilia, Vicina, etc. Numele de Chilia Ii
datoram imparatului bizantin Constantin
Profirogenetul. In sec. XI1I-XIV, Chilia ajunge o
colonie Genovezd de prim ordin, cu activitati
piscicole insemnate, mai ales in ceea ce priveste
pescuitul morunului... Ultinele studii istorice
stabilesc la Periprava locul cetaltii genoveze
Licostomo".
E. Panaghiant, in Delta Dundrii", 1982, scrie:
Primul izvor istoric in care este mentionata Chilia
apartine impratului bizantin Constantin
Profirogenetul. In primele decenii ale secolului al
XIV-lea pand aproape de Chilia se intindea hotarul
de est al Tarii Romanesti. Alti calatori care scriu
despre Chilia sunt sirianul Paul din Alep, italianul
29

www.dacoromanica.ro
Nicola Barsi, francezul Jean Baptiste Tavernier. De
la aceti martori oculari aflam ca de la Chilia pana
la mare sunt circa 6 mile", in timp ce astazi, in linie
dreapta sunt 40 de kilometri... Trecutul localitatii
Periprava se leaga de prezenta, in aceste locuri, a
unei cetati genoveze. In apropierea acestui loc se
afla pe atunci gura de varsare a bratului Chilia in
Marea Neagra. Sapaturi arheologice efectuate in
partea de sud a lacului Nebunu au scos la iveala
dovezi materiale ale unor aezdri din perioada
bizantina (sec. XIII-X1V):"
A. Radulescu in Ovidiu la Portul Euxin",
1981, pag. 144 este mai putin categoric deck in
lucrarea sa citata mai sus: Licostomion, ora
medieval in Delta Dundrii - Chilia zilelor noastre -
de o mare importanta economica in sec. XIII-XIV,
data dupd care dispare, dupa toate probabilittile
din pricina innisiparilor produse de aluviunile
varsate in mare. Chilia contemporand se pare cd nu
pdstra intocmai locul vechiului Licostomion".
P. Diaconu i S. Baraschi in Pacuiul lui Soare,
II" pag. 152 se pronunta ferm pentru diferentierea
acestor localitati: ...monedele ar fi fost emise in
perioada unor activitati economice Inca infloritoare
sub administratia genoveza la Vicina, Chilia i
Licostomos".
Oct. Iliescu in Licostomotabel sinoptic al
administratiei genoveze la Vicina, Chilia i
30

www.dacoromanica.ro
Licostomo intre anii 1330-1383" diferentiaza net
localitatile.
Se pare ca parerea lui Serban Papacostea in
nota (1) la articolul Lucruri noi despre Chilia
Cetatea Alba" din volumul N. lorga, Studiu
asupra evului mediu romanesc" 1984, exprima
punctul de vedere cel mai just i anume:
Afirmatia provine din ideea eronata a identitatii
dintre Chilia i Licostomo. Cercetari ulterioare au
revenit la viziunea originard a cloud awzari diferite,
chiar daca foarte apropiate teritorial i legate
functional intre ele".
Radu $t. Ciobanu diferentiaza localitatile:
Licostomo, identificat cu o fosta insul, astazi
innisipata, - situatd in fata actualului sat Periprava
si pe baza unor calcule de probabilitate stabile*te
populatia Chiliei in sec. XIII-XIV, la 15.000 de
oameni i a Licostomei la 1.000 de locuitori
(Situatia demografica in Delta, Muzeul National,
VII, 1983).
C. Ciohodaru (Alexandrul cel Bun, Cartea
Moldoveneasca, 1990, Chiindu) considerd c
Licostomo era pe locul actualului ora Valcov: Pe
Dundre era cunoscuta Chilia, care a intrat in
stapanirea Moldovei in timpul lui Alexandru cel
Bun. Alaturi de Licostorno (Valcov) i Cetatea
Alba, poate fi considerat ca unul din cele mai vechi
orae din Moldova".
31

www.dacoromanica.ro
 In concluzie, Orland seama de faptul ca in
documentele genoveze i venetiene apar ambele
nume, se poate stabili aproape cu certitudine cd au
existat cloud localitati: una la varsarea bratului
Chilia in mare - Licostomo - in dreptul localitatii
Periprava, vis-a-vis de Valcov (in Basarabia), i
alta, Chilia, mai in interiorul teritoriului, la mica
distant, construita pe un teren mai propice, grindul
Chilia. De asemenea se poate presupune o anumit
dependenta intre cele doua localitati, Chilia
dezvoltandu-se in sec. al XV-lea i din punct de
vedere al apararii, ambele localitati find ins
impottante centre comerciale.
Astazi, Periprava (Licostomo) este la o
distant apreciabild de tarmul Mani Negre, din
cauza aluviunilor aduse de bratul Chilia.
In zilele noastre, Canalul Musura, care
marcheazd hotarul nostru cu Ucraina (in locul
Canalului Stan Stambul, reprezentand talvegul
bratului Chiliac, canal luat abuziv de sovietici, in
1940) inainteazd spre Sulina, astfel cd in cateva
decenii, pichetul graniceresc al Ucrainei va fi in
fata portului Sulina.
Revenind la judete, in secolul XIX, modificari
ale configuratiei i numrului acestora au fost
minim.
In perioada Regulamentului Organic erau
urmatoarele judete:
32

www.dacoromanica.ro
 - Moldova 13 judete i anume: Dorohoi,
Botoani, Baia, Neamt, Roman, Putna,
Vaslui, Flciu, Tutova, Tecuci, Covurlui;
- Tara Romneascd 17 judete i anume:
Mehedinti, Gorj, Do lj, Valcea, Romanati,
Arge, Muscel, Dmbovita, Prahova,
Buzdu, Rmnicu Sdrat, Olt, Teleorman,
Vlaca, Ilfov, Ialomita,
In total erau 30 de judete.
Intre 1856 i 1877 se adauga 3 judge din
sudul Basarabiei, pentru ca in anul 1877 s se
piardd din nou. Se adauga cloud judete din
Dobrogea: Durostor i Caliacra.
Inainte de primul razboi mondial numrul
judetelor Romaniei erau de 34.
Dupd 1918, in urma Marii Uniri s-au addugat
judetele din:
a) Transilvania, Criana, Banat i Maramure,
23 i anume: Alba, Hunedoara, Sibiu, Tarnava
Mare, Tarnava Mica, Filgara, Brawv, Trei
Scaune, Ciuc, Odorhei, Mure, Turda, Cluj, Some,
Nasud, Maramure, Satu Mare, Bihor, Arad,
Timiwara, Cara, Severin. Aceste judge cu mici
modificari, corespund cu districtele i comitate
existente pand in anul 1918.
b) Basarabia cu 9 judete i anume: Hotin,
Soroca, Orhei, Lpuna, Tighina, Cahul, Cetatea
Alba, Ismail.
33

www.dacoromanica.ro
 c) Bucovina cu 5 judete i anume: Cernauti,
Storoj Met, Radauti, Suceava, Campulung
Moldovenesc.
Numarul judetelor din Romania Mare era de
71.
In 1940, fard Basarabia, Nordul Bucovinei i
Cadrilater numrul judetelor Romaniei s-a redus la
58. In perioada 1940-1944, judetele din nord-estul
Transilvaniei au fost date Ungariei (Diktatul de la
Viena), iar in 1944 au fost redate Romaniei.
Deci 58 este numarul judetelor la care ne vom
referi in continuare ca punct de plecare.
In perioada comunista s-a trecut la
reorganizarea administrativa a Romaniei dupd
mode lul sovietic, cu regiuni i raioane. 0 serie de
orge au regresat, transformandu-se in localitti
rurale: Mihaileni, Vama, Ocna Sibiului, Plenita,
Cudalbi, Ion Corvin. Au aprut orge noi: Oneti,
Victoria, Stei (Dr. Petru-Groza), Rovinari, Nucet.
Constatandu-se ca sistemul de organizare in
regiuni i raioane indeparteaz centrele de decizie
(rqedintele de regiuni) de problemele comunelor
i satelor tarii, in anul 1968, se trece din nou la
organizarea pe judete.
Dar, in loc s se reia nurnarul i configuratia
judetelor din 1940, adica 58, s-au stabilit, din
motive greu de inteles, 40 de judge plus
municipiul Bucureti, care continea i Sectorul
34

www.dacoromanica.ro
agricol Ilfov. Ulterior acesta s-a transformat in
judet, astfel cd in prezent avem 41 de judge i
aglomeratia urbana Bucureti. Nu s-a tinut seama
de traditii transmise din generatie in generatie, de
conceptii, obiceiuri, relatii, obinuinte ale modului
de viata i de munca al populatiei, de caile de
comunicatii creiate in decursul timpului.
Impartirea adrninistrativa a trii a omis o serie
de judge de veche traditie, saracind harta tarii de
nume celebre din istoria noastra.
Judetul Romanati este unul din cele mai
vechi judge din Romania, amintit in Diploma
Cavalerilor Ioaniti din anul 1247 i purtand numele
de Romanati in amintirea stapanirii romane,
prelungita aici pand la sfaritul sec. al VI-lea.
Implicat in numeroase evenimente din viata
politica a Tarii Romanqti, obaria familiei lui
Matei Basarab, i curte a lui Mihai Viteazul,
judetul unde s-a aprins Revolutia din 1848 din Tara
Romaneasca - judetul acesta trebuie sali continue
i astazi glorioasa sa existenta.
Judetul Vlwa (in prezent Giurgiu) este
singurul judet din Romania care a purtat cel de-al
doilea nume al romanilor -- vlahii. Vlaca i Codrii
Vlasiei au reprezentat leagnul i adapostul
romanilor din campie, in Evul Mediu timpuriu i
mijlociu. Popoarele migratoare au evitat padurile i
s-au perindat numai pe caile batdtorite de
35

www.dacoromanica.ro
predecesorii lor. Nu este permis sd dam uitrii
acest judet, caci ne pierdem identitatea nationala.
Audetul Muscel, cu capitala la Campulung
Muscel, cu a sa biserica catolicd purtand o
inscriptie din 1290, capital de tart in primele
decenii ale farii Romneti, puternic centru
cultural in istoria modernd a tarii, trebuie sd-i
ocupe locul meritat pe hada tarii.
Audetul Rfimnicu Srat, judet incarcat de
istorie, poarta de intrare a tdtarilor in tara noastr,
pzit'd cu attea sacrificii in decurs de secole. Judet
de margine, avand cdpitani i caldrai de margine,
Ramnicu Sarat trebuie sd capete *i in prezent
identitate proprie.
Judetul Covurlui, care priu numele sdu
cuman amintete de formatiunile prestatale din
sudul Moldovei, trebuie s inlocuiascd actuala
denuraire de Galati, macar nurnai i pentru a marca
pe aceste meleaguri continuitatea neamului.
Judetul Tutova, cu capitala Bar lad, unul din
cele mai vechi orw ale tarii, amintit in Diplome le
Halici ene, ca i in cronicile vechi ruseti, vad
important pe drumul ce lega schela Galati de Iasi,
Suceava i mai departe de Polonia, ora cu
insemnate traditii culturale (Academia literard in
timpul retragerii tarii in Moldova) trebuie s'a" devind
reedintd de judet - i anume Tutova.

36

www.dacoromanica.ro
 Judetul Flciu, cu capitala la Hoi, unul din
cele mai vechi orase episcopale ale Moldovei.
Judetul Fdlciu a avut importante functii de apdrare
in Evul Mediu, targul Fdlciu find sediul unui mare
cdpitan de margine, care supraveghea micdrile
ttarilor din Bugeac i Crimeea. Aparitia judetului
Fdlciu pe harta tarii ar tine treazd memoria Tarii de
Jos a Moldovei medievale.
Judetul Roman, cu capitala in orgul Roman,
mentionat in lista orgelor", alcdtuitd de cronicarii
rui in anii 1388-1391. Cronicarul Bonfinius a
considerat c Romanul a fost fondat de romani,
numindu-1 Forum Romanorum". Alexandru cel
Bun a infiintat Episcopia Romanului unde a
pdstorit, in sec. XIX, episcopul cdrturar
Melchisedec. Nici acest judet nu poate lipsi de pe
harta
Judetul Radauti, cu ale sale monumente -
mrturii ale inceputului Moldovei - cu mndstirile
de la Putna, Sucevita i So lca, cu biserica
domneascd Bogdana din Radauti, unde odihnesc
primii ctitori ai voievodatului Moldovei, cu orgul
Siret, sediu al primei episcopii catolice i al primei
episcopii ortodoxe din Moldova, trebuie s
reinfinteze din motive de justitie istoricd.
Judetul Lugoj, cuprinzand cloud orge mari,
Lugoj i Caransebe, cu vechi traditii culturale
romdneti, orge episcopale greco-catolic i
37

www.dacoromanica.ro
ortodox - orge care au tinut sus steagul
romnismului in Banat impotriva vicisitudinilor,
trebuie neapdrat s-i reia locul pe harta tarii.
Cu aceste judete noi, harta administrativ a
tarii Ni a contine intr-o mai mare masurd manifestul
latent al trecutului asupra prezentului i viitorului.
Tot atat de importante i de incdrcate de
istorie sunt i Cmpulung Moldovenesc, Baia
(Flticeni), Dorohoi, Tecuci, Some, Turda,
Tarnava Mica (Blaj), Tarnava Mare (Sighioara),
Fgara i Odorhei.
Dupd revolutia din 1989, organizatiile
inglobate in Liga judetelor abuziv desfiintate au
militat pentru reinfiintarea judetelor desfiintate.
CDR, avndu-i consilieri pe Ion Iordan, specialist
in domeniul geografiei economice i umane
Valeria Alexandrescu, a propus un proiect de Lege
privind organizarea administrativd teritoriald a
Tarii, introdus in Parlament cu nr. 257.
In acest proiect nu apar judetele Baia, Tecuci
i Tdrnava Mare, deci propune numai 55 de judge
i Municipiul Bucureti. S-au propus 279 oraw
(fata (Ie 260 existente in 1993; 69 de municipii fata.
de 56 existente in 1993, 4068 comune fata. de 2668
existente in 1993). 16 localitati rurale cu o
populatie mai mare de 8500 de locuitori sunt
propuse a deveni oraw. S-au mai propus schimbari
de denumiri ca 1 Mai, 23 August, 30 Decembrie, 6
38

www.dacoromanica.ro
Martie, Stefan Gheorghiu, Petru Groza, Otelul
Rou, etc.
In urma observatiilor la aceastd propunere s-
au mai ad'augat judetele Tecuci i Tdrnava Mare,
iar Municipiului Bucureti i s-a propus denumirea
de Districtul Bucureti.
Judetul Baia a rdmas singurul judet din 1940
pentru care nu s-a propus reinfiintarea. Au aparut
doud judete noi, in plus fatd de 1940; Baia Mare i
Caldrai, astfel cii numarul judetelor a ajuns 59 i
Districtul Bucurqti. Numrul orgelor 279, fata de
262 in prezent; al municipiilor 78 i al comunelor
4.050 fat de 2.686 existente. Localitkile urbane i
rurale, in care se practicd uncle activitki sau
manifestdri deosebite li se poate atribui calitatea de
centre balneare, climatice, balneoclimatice,
turistice, artizanale, etnofolclorice.
Localitatile din jurul orgelor pot deveni
suburbane, ins t'ard administratie proprie, ci
inglobate in ora, in situatia de cartiere periferice.
Apropierea reedintelor de judet de populatia
acestora va avea efecte pozitive in dezvoltarea
in ameliorarea comunicatiilor, in
localittilor,
desfacerea produselor agricultorilor, in activitatea
culturald. Dam ca exmplu Cetatea Sucidava din
Celei, acesta find astzi un cartier al orgului
Corabia. Ar putea deveni un punct turistic
important, dac ar avea un mijloc de transport
39

www.dacoromanica.ro
(tramvai), un motel si mai ales un telefon i centrul
de decizie, resedinta de judet, usor accesibil. Sediul
judetului la Slatina este excentric, greu accesibil,
nu are legdturi CF rapide, obligd ramanerea unei
nopti la Slatina, pentru obtinerea unei aprobari, etc.
Mutarea resedintei la Caracal ar facilita contacte
rapide cu factorii decidenti de la judet. Problema se
puneidentic pentru multe localitati din tard.
In altd oprdine de idei, comuna Sdbdoani,
propusd a trece in rdndul oraselor, este locuitd de
ceangdi romani, ca toate satele de ceangdi din jurul
Romanului si Bacdului. Dumitru Marinas, istoric i
filolog ceangdu, a ardtat (Originea ceangdilor din
Moldova) cd unii ceangdi sunt secui, de ex.: in
valea Trotusului i a4ii sunt romdni, acei din jurul
Romanului si al Bacdului. Cu toate acestea, in anul
1945, cand s-a infiintat Regiunea Autonomd
Maghiard, un grup de etnografi de la Sfantu
Gheorghe s-au deplasat in zona ceangdilor romani
pentru a stabili legdturile etnice. Spre surprinderea
lor ceangdii din zond, nu intelegeau deloc
maghiara. I-au desnationalizat romdnii" au clamat
etnografii si au infiintat co1i, un Institut
universitar de institutori la Bacdu, au trimis
invatAtori din secuime. Totul a fost in zadar,
romdnii au refuzat s invete scoala in limba
maghiard. Un intelectual localnic s-a exprimat:
Din cauza acestei insistente din partea
40

www.dacoromanica.ro
maghiarilor, in satele ceangailor romani s-a instalat
o frigiditate fata de maghiari, pe care doar timpul o
va putea vindeca" (A. Martin).
0 altd problem teritoriald este legata de
hotarul pe Dunare dintre Romania i Iugoslavia i
Bulgaria; modificarile morfologice din albia
Dundrii au modificat i talvegul Dunarii cu cca 50
de insule (din care 28 pe teritoriul Bulgariei)
insumand 5500 ha de teren, de o frumusete stranie,
ar trebui s treacd in administrarea Romaniei, dar
nici o autoritate din Romania nu se ocupa de
aceast problema, nici pentru insulele din teritoriul
Romaniei, nici cele de pe teritoriul Bulgariei.
Bulgaria consimte sa le cedeze, dar cere
despagubiri.
Revenind la judete, remarcam Ca nici
Parlamentul actual nu se ocupd de reinfiintarea
judetelor.
Multi cetateni ai tarii au distante mari pand la
Primarie, Oficiul potal, coala, dispensar, etc.,
sunt marginalizati, lipsiti de cele mai elementare
facilitati oferite de civilizatia secolului XX.
Se cer masuri urgente i hotarate pentru a
asigura acestor cetateni ai tarii un minimum de
conditii civilizate de viatd.
Reparatia" unor repere istorice i geografice
de traditie ale Romaniei, necesitatea de realizare a
unor structuri administrativ-teritoriale care sa
41
www.dacoromanica.ro
contribuie la gsirea parghiilor de prosperitate
social-economicd in etapa actuald, sd creeze cadrul
teritorial de progres economic i social, prin care sd
se impund, cu toatd fermitatea, respectarea strictd a
dormelor legate de gospoddria locald de
administrare a bugetelor locale i a investitiilor, de
revizuire a aparatului functiondresc.
In cele ce urmeaz se aratd reformele
administrative care s-au luat dupd 1938, ultima
propusd in 2008-2009 (vezi anexatd harta).
1.938
Romfinia Mare (dup Legea din 1926, dup
recensimfintul din 1930 i dup Legea din 1936)
'11 inuturi - 10
Judete - 71
(56 in actualul teritoriu)
MAO - 429
Orw - 179
Comune - 4314
Sate - 15.981

1.952
Romfinia postbelia
Regiuni - 16 i 1 ora republican
Raioane - 198
Orae - 171
Comune - 4.314
Sate - 15.221
42
www.dacoromanica.ro
1966
Regiuni - 16 i 1 ora republican cu regim de
regiune
Raioane - 150
Orw - 181
Comune - 4.259
Sate - 15.020

1968
Judete - 39 i 1 ora cu regim de judet
Orae - 189
Comune - 2.706 (144 suburbane)
Sate - 13. 149

1981
Judete - 40 i 1 ora asimilat judetului
Orw - 236 (din care 56 municipii)
Comune - 2.705 (din care 135 suburbane)
Sate - 13. 124

1990
Judete - 40 i 1 ora asimilat judetului
Orw - 260 (din care 56 municipii)
Comune - 2.688
Sate - (nu existd date oficiale)

43
www.dacoromanica.ro
 2007-2008
8 regiuni de dezvoliare (Sea' sta tut
administrativ)
Judete - 41 si 1 oras asimilat judetului
Orase - 320 (din care 103 municipii)
Comune - 2.854
Sate - 12.996 (inclusiv localittile
componente si satele apartinatoare
oraselor)

Propuneri 2008-2009
8 regiuni istorico-geografice (fr
organisme de
conducere ad ministrativ)
judete - 48 (inclusiv Districtul Bucuresti sau
Aria
Metropolitand Bucuresti)
Orase - 369 (din care 103 municipii)
Comune - 2.994 (din care 112 suburbane)
Sate - 14.996
Guvernul tergiverseald aplicarea variantei
propusa de comisie din lipsd de timp.
0 variant de viitor preconizeazd o arie
metropolitand (vezi harta 2) gen Marele Paris, in
care legkura localitdtilor cu centrul Bucuresti sa
se facd rapid cu metro sau cu automotoare. Printre
multe avantaje comerciale si economice, s-ar
realiza si legdtura unor cartiere noi de la periferia
44
www.dacoromanica.ro
Bucureti1or sau din judetu1 Ilfov (Mogooaia,
Ciorogarla. Mihaela Antoniu, Romania Libera., 3
sept. 2005, pag 21).
In ultimii ani, a functionat o Comisie
prezidentia1a pentru aceste probleme, condus de
prof. univ. dr. Joan lordan.

45

www.dacoromanica.ro
 --
/4=o
C7.%
,
":
114.

,6,-.0sATO MAHE

\
01.373
HH11.0

740,./...%.'
.2....:
NARANURES
CR A
1..,..r7.....
WANT

.Vr. ....-....F.P.V.
4 We

''.',.' .
I

Oruro
."1/-
''......5.
i

..
,
A
solo

O
1000
contoosh.
SUCEAR .
oNN

Mow. 00.0 0e
90105041
f,O1r ,...2.

V.
d
0
7
I

ix
f
7ROVINICIILEIS-TORIC.c,<Ita0 IR Ames
(19301

111

10401
OW. .... v
...N... ...."-N. , jr...5.,...r: 0 0 RN A L .....

)
Ce P...
lr
oo.
ULM OA. 7714071 10101
VII SALAJ oeisT RJTA
N ....cr. 16,14.14.e. D"..15."'
..V
0.010 OM, KWH.
93400 /act N Ll.A.1..T., IT.

CLUJ VIII Corir 0 Ni

00.000 mm.1
CM 0$0>1.0 OW. NI: '=. OWO 3. 131oins 1.3 NM. de otl
/I, Ivor
0004
roc.
nMURE$
snmommmo
N. 2,01 IOAM71 ft
III
LoWn
11.00
0001401 0;11. 0 ...,
A r.o.r.- Off Of.... ACAU VASLU1 IV. .3,0 (A. Mr. THY Iive01
O 11. 8'474'4*"" 1 UC 0613.4fn A Cselo01.11

0.
C 1
V. . Urelus
3.00 . o wo no0d0k. common 0..
VI. Ohoov
.11 III Ha.
mmannn R D
Ann

Aol T R N14 .310N.

MOW O*12'''' O o VIII 01,.. 3.13033no
III 0.3130
010, Obtol B A:4" 0 Ok 0
xt. 111V
CAo01.
Omm
113. 303 NOOK
0 TECUCI
UNEDOARA MOO
Osim- COVASNA /040. 0
7.3111 Olico 00. SW* LIAIrtt 7.130.
'644. 08 / o 0,404 VRANCEK
I I 4 I 5
r,o7.5./
01r- 'Zan r:
*mu DRAROV
Lam
caAmOr
rooK000
oomm
1,0331300 1RLUI
*nem
n
O
tyy
SIBIU ....,.... oua.1 P.
Como
/10Ams7433
, . MUSCEL
Ra CU
TEIMmomMtO
/ e,C*.
o nr, , 03... .110. smoM0In'e Crr-
6
"Imo
tP
A RA0C ...off* 0 10,..o.
1.11.
/ D
1 4" '4700...7
g'*00101
4/./..
e424. 07cic .011/

4N.
,
Imo
Ono XI iz-,.....,,o p coo. Onn
ikawl1 ncormmomn BuzAu A ULCER
,. .4.040
0: .... .1.0.0 03.
' 1 r.,.. otomoi
UMW ssa.
P R*A004H 'On ./'"//
"1"" X.,
VALCEA
re. pr. DA...11110VIT A
1.2 IV
1.1411,-NDA 41.
OM 4 ARSE NN,,
our Jude% 1 ow
.00,.
,c,
1
to,
`S 0.0.... ofo Ye
$11.0101. CONSTANTA
!decided 3310410113 dc jody 4 ft, IV. IALONIEA
no
O Idsicic:ivl
MEIIEDINTI
V om / ..0.
1431. Il 17.'
0 Om c existIfac 0.1 .14'331 17 .0 ILFOV
00
'
N
Mow 91093.3 1. 1
MN.
VIII WM VLASCA 1. 41..
I. Bucovina slem,"" o 7.70707 0 Ito
U.
III.
Muklum
(Woof II 0.NuN ...
3 071ANAT'''' 1.3. 011141- Jo*
1400 4.)
IV. Meowed har.W.
1.1(13410133
TELEORMATI QV / 0 Forbra
V. 011010 "Ow toper. tr.
VI. Hong 0 ImolifoRta
VII. Cripm,Maramm LI
VIII. Atdce 50 100 km
A Ft 1 -A

www.dacoromanica.ro
 r-
:t.

MI,FORIXHI t
a
=-41

FtliA.10144

LEGENDA
* wouto
VI** Corm,.
VORA Omo
c1
1..no p

-c'd
+O.*. Umta reetrOpAIMM

www.dacoromanica.ro
NO ff. 'inn
 3. LSTORICUL ORGANIZARII STATELOR
ROMANE$T1

Istoricii notri cu exceptia lui Nicolae Iorga,

trec cu uurinta peste istoria de 200 de ani de
dominatie cumand in trile romaneti, tratand in 1-
2 pagini aceast important perioada a istoriei
noastre. Chiar istoricii care au tratat in detaliu
problema cumanilor (loan Ferent, Petre Diaconu,
Victor Spinei) nu au stabilit locul cumanilor in
istoria romanilor.
Nicolae Iorga, acela care a intuit genial
,existenta organizatiilor romanesti pe vaile
subcarpatice i in pduri numind romanii" aceste
organ izatii, a intuit de asemenea aportul cumanilor
ca fund o cornponent in formarea poporului
roman i un accelerator politic in formarea
primelor state romaneti, denumind acest fenomen
o sintezd romano-cumand" si o colaboratiune
romand-cuman5".
Precum in Bulgaria, turanicii s-au contopit cu
populatia bstinaa traco-slavd, dandu-le
organizarea statald i numele, asa si in tarile
romaneti, cumanii au colaborat cu varfurile
organizatiilor rurale romaneti, dandu-le
organizarea prestatald i statald, amestecandu-se cu

48

www.dacoromanica.ro
romanii preluandu-le i limba, Med macar sa
pstreze numele tarii - Cumania - ca in cazul
Bulgariei.
Istoricii nostri, studiind documentele evului
mediu timpuriu i mijlociu, s-au concentrat asupra
gsirii elementului i numelui de vlah sau black, in
acele documente. Daca admitem ca ceea ce se
numeste Cumania este de fapt un stat romano-
cuman, incepind cu primele decenii ale secolului
XII-lea, atunci istoria scris a poporului roman,
incepe cu 200 de ani mai devreme. Numeroase
documente unguresti, bizantine, bretone,
normande, burgunde, venetiene, din Haynaut
papale se ocupd de Cumania, dar Cumania
inseamnd sefi cumani i popor romano-cuman.
Despre romani se scrie foarte putin pentru cd in
istoria vremii se consemnau numai popoarele
dominatoare i, in special, sefii, conducatorii
acestora.
Cunoasterea i intelegerea relatiilor care s-au
stabilit intre populatia bastinasa si migratori este
insuficient relatata in izvoarele scrise, aratandu-se
exclusiv populatiile migratoare si neglijand pe
autohtoni sau presupunand ca ceva de la sine
inteles existenta acesteia (K. Horedt, Autohtoni si
migratori, M.I., nr. 8, 1971).
Documentele privind Cumania nord-
dundreand trebuie studiate ca documente privind
49
www.dacoromanica.ro
un stat al rornanilor i cumanilor, chiar mai mult un
stat al romanilor i cu numele cuman. Gheorghe
Sincai a tratat istoria romanilor impreund cu aceea
a po poarelor dominatoare, intitulanduli opera
Hronica romanilor i a mai multor neamuri,
intrucat au fost aa de amestecate cu romanii, cat
lucrarea, intamplrile i faptele unora fart de a
altora nu se pot scrie pe inteles", drept pentru care
nu numai bulgarii au batut pe greci, ci doard mai
mult si mai adeseori i-au btut romanii sub numele
bulgarilor, al cumanilor i al patinachilor" (Gh.
Sincai, Hronica).
Nicolae Iorga a-firma Ca lucrarea lui Sincai
este o opera din cele mai bogate, din cele mai
muncite, din cele mai cinstite ce se pot inchipui".
Dintre toate popoarele migratoare doar slavii au
conviuit cu daco-romanii Un timp atat de lung
precu tn cumanii.
Nu se poate concepe existenta paraleld, timp
de 200 de ani, pe acelai teritoriu, a cloud popoare
fard ca acestea s nu se amestece, mai ales cd unul
din popoare a disparut din istorie pe acest teritoriu.
Cel putin la nivel de conducatori al romanilor
cnezii i voievozii s-au inrudit prin casatorii i s-au
amestecat cu cumanii. Se cunosc nume de femei
cumane care s-au cdstorit cu nobili francezi, cu
regi unguri, cu tari bulgari, este logic ca i
conducatorii romanilor s se fi casatorit cu femei
50

www.dacoromanica.ro
cumane. Contopirea conducerii cumane cu
conducerea romana i afirmarea statelor romneti
perfect articulate din primul moment a fost un
proces continuu. De aceea. nici nu prezinta interes
originea etnica a lui Basarab cel mare, cel ce poarta
un nume cuman, poate fi romano-cuman sau
roman, important este ca statul creat care a preluat
organizarea i fastul imperial de la regii cumani
este un stat romanesc de sine stattor, avand o
armat bine pusa la punct i relatii diplomatice cu
alte state, in special cu unii vecini.
Vom arata, pe scurt, istoria cumanilor din
Romania, oprindu-ne la evenimentele, in care sunt
amintiti, explicit sau implicit, romanii.
Cumanii apar in tinuturile carpato-dunarene in
anul 1057, stabilindu-se defmitiv intre anii 1065-
1078, ocupand locul uzilor, care trec Dunarea in
Paristrion.
In anul 1150 cumanii au atacat cetatea
Dinogetia, devastand-o. Imparatul bizantin Manuel
I a rezistat cumanilor, loan Kinamos scrie i de o
expeditie a lui Manuel I peste Dundre, la Zimnicea
unde armata de romani i de cumani era condusa
de Printul Lazar", cuman cretinat. In anul 1166,
in timpul domniei lui Manuel I Comnenul,
armatele bizantine, conduse de Leon Vatatzes, au
traversat cmpia romand, pentru a se indrepta
asupra regatului maghiar. In aceasta. actiune
51

www.dacoromanica.ro
bizantinii au fost ajutati de cumani i de romani
(colonii de demult ai celor din Italia loan
Kinarnos, VI, 3, pag. 259).
Constantin Manases (?-1173) a scris un
Cronograf, in care trateald istoria imperiului roman
pand la moartea lui Nicheforus Botaneiatos (1081).
Cand se refera la victoria lui Manuel I Comnenul
asupra maghiarilor, el scrie despre maghiari:
sldsluete neamul acesta dincolo de Istru cel
involburat. Este departat de imprtia noastr; un
popor covarind in multime nisipul, mai presus
cleat dacii (romanii) i gepizii (curnanii) in
privinta curajului".
Intre anii 1165 i 1176, se stabilesc relatii
bune Intre Imperiul Bizantin i cumanii din Campia
Dunarii. In anul 1176, cumanii trimit un
detaament in armata bizantina in luptele purtate cu
turcii,sseldgiucizi din Asia Mica.
In anul 1185, Isaac Anghelos a facut mai
multe expeditii impotriva lui Petru i Asan. In
prima expeditie Petru i Asan sunt nevoiti sa se
retraga peste Dundre, la vecinii lor romani i
cumani din Campia Munteand, cu care se intorc in
sudul Dunarii (1185). Asan, in intelegere cu
cumanii inroleazd o multime de aliati, in primul
rand romani. Este perioada in care colaboratiunea
romno-cumand este realizatd. Acum are loc i
puternica influent slavo-bulgard in inchegarea
52
www.dacoromanica.ro
institutiilor romdneti. in intreaga arie carpato-
danubiand procesul de formare a statelor medievale
sintetizeazd trei elemente fundamentale: autohtonii
romani, dominatorii cumani i influenta slavo-
bizantina' (N. Iorga).
in anul 1199, Ionitd Caloianul (1197-1207) in
lupta sa cu Imperiul Bizantin este ajutat de cumanii
i valahii din nordul Dundrii. Ulterior, Ionita
Caloianul a fost ajutat de acetia i impotriva
Imperiului Latin. In anul 1205, cumanii il prind pe
Balduin I i il aduc la Tdrnovo, unde a fost
intemnitat.
Grosul armatei cumane il reprezintd romanii,
lucru ce reiese din Cronica germand" atribuitd lui
Ansbertus, relatand trecerea cruciatilor lui Frederic
Barbarosa prin Peninsula Balcanied. In anul 1204
amintqte de acel vlah Ionitd" (Blachis ille
Iohanitius) care avea pe ldngd el vlahi, cumani i
altii" (Blacis et Commanis et allis). Vlahii find
primii notati, ponderea lor numeried este cea mai
mare.
Cronicarul francez Robert de Clary (cavaler
sdrac din Amiens), participant la Cruciada a IV-a,
in cronica sa La conquete de Constantinopole"
(1207) scrie: Comandantul cruciat Pierre de
Bracheux a fost in tabara vlahilor i a stat de vorbd
cu Ionitd i cu frunt*i din tabara lui (les haus
hommes de Blackie). Dialogul:
53

www.dacoromanica.ro
 Vlahii: - Ne minundm mult de buna voastrd
cavalerie i ne minundm mult ca ati vemit in tara
aceasta, voi care sunteti din tali atdt de indepartate.
N-aveti destul pdmant in tara voastrd?
Pierre: N-ati auzit cum a fost distrusd Troia
i din vina cui?
- Ba da, rdspunserd vlahii i cumanii, am auzit
vorbindu-se, dar e mult de atunci.
Pierre: Ba, Troia a fost a stramoilor notri".
(Gh. Beatianu, Traditie istoricd despre intemeierea
statelor rorndneti, Buc. 1980). (Notam c francezii
se considerau stramoii Troiei, Paris find
intemeietorul Parisului. De fapt 4i trage nurnele de
la Parisii, un trib celtic).
Tot el a scris cd unul din rzvratiti a fugit intr-
o tard., care se numete Vlahia, pe care imparatul
Isaac nu o sta.pdnea (si s'en alla li uns an one terre
que on apelle Blackie, chis avoit non Kyrsac).
Sotia lui Ionita era cumand, fiica unuia din
efli cumani nord-dundreni. Uramwl lui Ionitd
Caloianul, Boril (1207-1218), a luat de sotie o
cumand, vdduva unchiului sdu Ionitd.
In anii 1211-1212 cavalerii teutoni au primit
permisiunea de la regele apostolic Andrei al II-lea
de a ocupa Cumania, iar Ordinul dominicanilor,
prin Paulus Hungaru, si-a propus convertirea
cumanilor la catolicism (1216).

54

www.dacoromanica.ro
 intre anii 1222-1225, prin acte emise de regii
unguri, Ordinului teutonilor i se acordd extinderea
in Cumania dincolo de muntii inzdpeziti (ultra
montes nivium partem contulit Cumania), adica in
estul i sudul Carpatilor.
In anul 1227 se emite actul papal de infiintare
a episcopiei cumane; actul preciza cd autoritatea
papald se exercit in Cumania i Brodnic,
intelegand prin acest teritoriu partea rasariteand a
Moldovei.
Printr-un decret, emis in anul 1229, Papa
Grigore IX decide trecerea episcopiei cumanilor
sub conducerea direct a Slntului Scaun.
in anul 1230, loan Asan II (1218-1241) in
bdtlia de la Clocotnita a avut i efective cumano-
romne.
Dupd lupta de la Vidin (din 1233), regii
unguri i-au adaugat la titluri i pe acela de rex
Cumaniae, fard a stpani vreodat efectiv Cumania
(Tara Romneascd, la rsarit de Olt i Moldova). In
anul 1234 Papa Grigore al IX-lea ii scrie regelui
Bela IV cd in Episcopatul cumanilor sunt nite
popoare numite vlahi, care se socotesc cretini, nu
primesc tainele bisericeti de la episcopul
cumanilor, ci de la pseudo-episcopi ce tin de ritul
grecesc.
In anii 1230-1240, efii cumanilor din raffle
romane intrd in relatii matrimoniale cu printi
55

www.dacoromanica.ro
occidentali. Astfel in anul 1239, Guillaume, fiul lui
Geoffrey de Mery i Baudouin de Haynaut luard de
sotii pe die o fatd a comandantului cuman
Sorenius. Nariot de Toucey lud de sotie pe Rica
celui mai mare rege al cumanilor, Ionas. Phillipe
de Musket, poet francez din prima jurndtate a
secolului al XIII-lea, in Historia regum
Francorom" scrie: una din fiicele lui Henric de
Angs (Haynaut) a fost mdritatd cu Iohanas, regele
blasilor i al cumanilor (Iohanius Sires et des
Comins) (Popa Lisseanu, Izvoarele istoriei
romaneti, 111, 1934, pag. 26-27).
In marea invazie a mongolilor, din anul 1241
regiunea Det-i-Kipciak din Bugeac pand la Volga
a intrat in posesiunea direct a mongolilor. Aici a
luat natere Hoarda de Aur. Tad le romane erau
tributare ttarilor, ca i Bulgaria, Haliciul i Rusia.
Phillipe de Musket (op. cit. pag. 26-27)
relateazd c ttarii bdtuti de regii din tam blasilor
au avut pierderi mari: Des Tartares revient
noviele/Ki partot le monde fu biele/Que ii rois de
la tiere as Blas/Les ont descomfis a un pas" (versul
30959).
Convietuirea romno-cumand a continuat
cdteva decenii i dupd invazia mongold din 1241,
cdci 4rupuri de cumani au ramas in nordul Dundrii.
In 1285, cumanii din teritoriul romanesc s-au
imprdtiat: cea mai mare parte a lor era asimilatd
56

www.dacoromanica.ro
cu populatia autohtond, imprumutndu-i acesteia
un numr important de toponime i cuvinte. Prin
consultarea Codexului cuman se constat cd o bund
parte din cuvintele considerate turceti (osmanlii)
din limba noastr sunt cumane; o alt parte a
cumanilor s-a deplasat spre Dundre, instalSndu-se
in statul oguzilor de la Cavarna; o a treia parte s-a
mutat in Ungaria, in regiunea de vrsare a
Mureului in Tisa; aceti cumani se mentin i in
secolele XV, XVI i chiar mai tarziu.
A patra parte a cumanilor din Tarile Romane
s-au amestecat cu ttarii si s-au stabilit in Crimeea.
In Crimeea limba cumand s-a vorbit pnd tarziu i
este de fapt baza limbii ttarilor crimeeni. A fost
folosit de hanii tAtari intr-o anumit perioada i in
cancelaria Hoardei de Aur.
La 1247, existau cnezate i voievodate
romaneti, deci ele au fost organizate cu mult timp
inainte, aristocratia local inrudindu-se cu regii
cumani din 'raffle Romane.
Toponimul Cumania s-a mentinut *i dupd
constituirea Hoardei de Aur, desemnand regiunea
detinutd anterior de cumanii din Tan le romneti.
Inaintea ndvdlirii tatarilor conducatorul
cumanilor din Cumania (Tara Romaneasca. i sudul
Moldovei) se intitula rege, de exemplu, Ionas a
cdrui flied s-a cassalorit cu cavalerul cruciat Nariot
de Toucey, inrudit cu regele Frantei.
57

www.dacoromanica.ro
 Elisabeta, sotia lui $tefan al II-lea al Ungariei,
mama lui Ladislau Cumanul (1272-1290) a fost
cumand.
In fruntea imperiului bulgar ajunge cumanul
Terter, punand bazele dinastiei Terterizilor (1279-
1322). Balic, de origine cumand, de religie
ortodoxa organizeaza Tara Carvuna, in anul 1346.
Demnitatea de han era ereditard la cumani,
transmitandu-se de la frate la nepoti.
Este foarte posibil ca sistemul succesoral in
Tarile Romane, jumdtate ereditar, jumatate electiv,
care prevedea ca oricare din urmaii domnitorului
poate urma la domnie, dacd este os de domn", sa
fie o motenire nefericit a sistemului succesoral
cuman.
Cumanii au impiedicat extinderea stapanirii
ungare dincoace de Carpati, dasnd populatiei locale
posibilitatea de aji crea propriile structuri i
institutii statale. Faptul ca. Inca de la primele
docurnente ale cancelariilor munteana i
moldoveana aparatul de stat apare perfect articulat,
inseamnd ca." ele au inceput sa" se constituie Inca din
perioada dominatiei cumane. 0 genezd a unui stat
cu toate formele de autoritate, impartirea
administrativa, armatd, organizarea cancelariilor
domneti nu poate fi explicat decat prin
suprapunerea peste organizatiile cneziale i
voiev odale a unui sistem imprumutat, existent de
58
www.dacoromanica.ro
mai mult timp. Cumanii erau evoluati. Pentru a da
o regina unui stat de o inaintat culturd, pentru a
ajunge la punerea in scris a lirnbii lor in Codex
Cumanicus a trebuit ca semintia cumanilor sa se fi
impart4it larg de civilizatia occidentald a timpului
(Iorga).
Femeile cumane erau foarte frumoase.
Cumanii cumprau cantitti mari de stofe, mtsuri
i bijuterii pentru aristocratia cumand. Ionas, regele
romanilor i al cumanilor (Iohanes Sires des Blas
et Comins, dupa afirmatia lui Phillipe de Musket,
contemporan cu Jonas) era casdtorit cu una din
fricele lui Henric de Angs (Heinault). Fiica lor s-a
maritat in anul 1239, cu Nariot de Toucey, regent
al Imperiului Latin de Ittisdrit, in perioada 1238-
1241.
La nvlirea tatarilor, Ionas s-a retras la
Constantinopol, la fiica sa. A murit in acel* an i
a fost inmormantat la Constantinopol. Soldatii
francezi ai Imperiului Latin priveau cu uimire
ceremonialul inmormantrii lui Ionas. Trupul lui,
acoperit cu vegninte bogate, arme i multe
podoabe este purtat pand la un mormant construit
din pamant, sub forma unei movile. In camera
mortuard de sub movild, in stanga i in dreapta lui
Ionas, cate opt soldati 4i pun capat zilelor, de
bunavoie. Apoi intrarea este astupat pentru
totdeauna.
59

www.dacoromanica.ro
 Deci intre 1230-1241, am avut primul rege al
romanilor (i al cumanilor) cunoscut prin
documente. De fapt a fost ultimul rege romano-
cuman, dar primul nominalizat ca atare, expres i
direct.
Cumanii au dat un impuls romanilor care
alcdtuirea domniei, care de la Borciu cumanul a
trecut la Seneslau i ai lui Basarab cel cu nume
cuman.
Dominatorii cumani din Romania aveau trei
centre: la Campulung, altul pe Milcov. Borz la
Campulung (A. Boldur, Istoria Basarabiei, ed.
1992, paf. 27), i al treilea al Ialomitei.
A.A. Bolakov-Ghimpu, un cercettor al
acestei epoci considerd cd in Muntenia se gsesc
cloud formatii: Cumania (toad Tara Romaneasca,
afard de Voievodatul lui Seneslau) i Tara
Romasneasca a lui Seneslau.
Cumania in ultimii ani a fost condusa. de
Kutert. Dupd 1241, regatul cuman al lui Kuten este
condus de ttarul Berindei (A.A. Bolakov-
Ghimpu, Cronica Tarii Moldovei, 1970, Buc.).
Aici la aceasta organizatie intra i Sudul
Basarabiei, cunoscut ca prtile ttreti". Mircea
cel Baran le-a cedat Moldovei, lui Alexandru cel
Bun i fac parte din Moldova.
Analizand numele boierilor i al taranilor din
Tara Romaneasca i Moldova, care apar in primele
60
www.dacoromanica.ro
acte ale cancelariilor domnqti, se constatd un
numr important de nume curnane: Tocsaba,
Talaba, Tacaba, Caraba, Cara, Cdr lan, Coman,
Bostan, Calciu .a.
Dictionarul etimologic al lui Cihac aratd c
1/5 din cuvintele limbii romane sunt turcice; dar au
o circulatie redusd. Se pot forma fraze intregi cu
cuvinte latine, dar nici o propozitie cu cuvinte
exclusiv turcice sau slave.
Deasemenea un numdr important de toponime
i de hidronime sunt cumane: Comana, Boian,
Cahul, Ialpug, almdtui, Oituz, Uzun, Teleorman,
Deliorman, Caracal, Celei, Barcauti, Bdrcdneti,
Covurlui, Bahlui, Vaslui, Borcea, Panciu, Baragan,
Burnaz, Caraiman, Cozia, Desnatui, Urlui,
Suhurlui .a. Unele zone au o densitate mare de
hidronime cumane, de ex.: Calmatui, Urlui i
Teleorman in jud. Teleorman. Calmatui, Suhurlui
i Covurlui in jud. Galati, acestea find zone certe
de locuire cumand.
Dacd ne punem intrebarea: De ce au preluat
cumanii limba romnd?
Rdspunsul este: pentru aceleai motive pentru
care bulgarii au preluat limba slava'. In cazul
cumanilor, acetia aveau o culturd mai redusd fata
de cultura autohtonilor care, aezati la hotarul
Imperiului Bizantin, aveau o culturd mai avansatd.

61

www.dacoromanica.ro
Pentru aceleai motive nici slavii din 'raffle
romaneti nu i-au slavizat pe romnii autohtoni.
Dacd ne punem intrebarea: De ce cumanii i
nu alti migratori s-au amestecat cu romanii?
Raspunsul ar putea fi:
) Cumanii au locuit timp indelungat in Mile
RomSneti;
2) Cumanii au fost in numar mare, dacd au
reuit alunge pe uzi peste Dundre. Dar uzii
erau in numr de 600.000, dupd informatiile date
de cronicile bizantine; evident acest numr este
exagerat, dar el arata ca" bizantinii au fost
impresionati de numkul mare al uzilor, care au
traversat Dunarea.
3) Romnii i cumanii au participat impreund
la lupte, timp de 200 de ani.
Daca ne punem intrebarea de ce turcii nu au
transformat in paplacuri primele state romneti?"
am putea gdsi mai multe faspunsuri.
Un prim rdspuns ar fi c statele romneti nu
faceau parte din Imperiul Bizantin. Dar Ungaria,
dupd Mohacs, Banatul au fost transformate totui
in paalacuri.
Un alt rdspuns ar fi rezistenta darza a
domnitorilor romni, dar i srbii, bulgarii,
albanezii au opus i ei o rezistent darz in fata
cuceririi otomane.

62

www.dacoromanica.ro
 Un rdspuns ar fi ca memoria istorica,
colectiva a turcilor retinea faptul cd la Dunare a
existat o conducere turcic cumand, care de cele
mai multe ori a luptat impotriva Irnperiului
Bizantin. Istoricul *t. Steffinescu scrie in articolul
De la Basarab intemeietorul la Mihai Viteazul"
(Buc., 1970, pag. 17) ca membri ai triburilor
cumane au ptruns in randul clasei stapanitoare
romanesti" referindu-se la familia Basarabilor,
domnitoare pand la Miahi Viteazul.
In Istoria sincerd a poporului roman", Florin
Constantiniu intreste aspectul de sintezd i
colaboratiune romano-cumana emis de N. Iorga.
Problema elementelor constitutive ale poporului
roman si ale limbii romane au fost subiectul multor
teorii dispute, variantele sustinute find, in o
i
prima etapa, latini puri, daci puri (B.P. Hasdeu),
daco-romani puri sau in amestec cu slavii. In
aceast ultima disputa unii au sustinut Ca amestecul
slay a fost doar politic, cultural si religios, altii au
sustinut un amestec mult mai profund, inclusiv
ethic, cu slavii (Ion Bogdan si P.P. Panaitescu).
In aceast ordine de idei si sinteza cumand
poate fi doar politica si lingvistica i etnica. Studii
viitoare vor aduce elemente in plus fata de cele
cunoscute pand in prezent. Codexul cumanicus
trebuie cercetat in amnuntime si documentele
privind Cumania.
63

www.dacoromanica.ro
 Ultimii migratori, pecenegii, uzii i cumanii
avand drumurile inchise i-au schimbat modul de
viatd, au devenit agricultori i s-au asimilat cu
marea mas a populatiei romneti, dispdrnd ffir
urmd, aa cum au dispdrut i grecii ramai dupd
epoca fanariotilor, in secolul al XIX-lea (Iancu
Maxim, Etnogeneza romdnilor, Ed. Moldova, Iasi,
1995).
In privinta originii boierimii romane, Iorga a
fost cel dintdi care a pus accent pe influenta
turanicd. Ideea a fost reluat de Neagu Djuvara,
Paul Cernovodeanu i Iolanda Tighiliu. H.F.
Wendt in lucrarea sa dedicatd influentelor turcice
in limba romand, in care incearcd o departaj are a
influentelor pecenege de cele cumane, enumerd
pentru termenii de origine pecenegd i cuvantul
boier. Cuvantul boier" inseamnd stdpdn bogat
(boy trib viteaz sau sapan viteaz, iar er inseamnd
proprietar, viteaz) (Iolanda Tighiliu, Societate i
mentalitate in Tara Rombeascd i Moldova in sec.
XV-XVII, Paideia, Buc., 1997). In concluzie,
problema participarii cumanilor la definitivarea
formdrii poporului i limbii romdne este in faza
unei teorii. Urmeazd sd se cerceteze datele istorice
demografice, etnografice, lingvistice.

64

www.dacoromanica.ro
 Bibliografie

1. K. Horedt, Autohtoni i migratori, M.I., nr. 5,

1971
2. Gh. Sincai, Hronicul romanilor i a mai multor
neamuri, Buc., 1967;
3. P. Diaconu, Silvia Basarschi, Facuiul lui Soare,
II, pag. 9;
4. loan Kinamos, VI, 3, pag. 259;
5. A.D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia
Traiana, I, 1957;
6. Gh. Brdtianu, Traditia istoricd despre
intemeierea statelor
romnqti, Buc., 1980;
7. Gh. Popa Lisseanu, Izvoarele istoriei romneti,
III, 1964, pag. 26-
28;
8. N. lorga, Studii asupra evului mediu romnesc,
Cap.
Colaboratiunea romano-cumand, Buc.,
1984;
9. N. Iorga, Istoria romnilor, vol. III, Ctitori, cap.
II, pag. 56, Buc.,
1937;
10. Geza Kuun, Codex Cumanicus bibliothecae ad
templum divi Maci
Venetianim, 1880, Budapesta;
65

www.dacoromanica.ro
11. St. Stefanescu, De la Basarab intemeietorul la
Mihai Viteazul,
Buc., 1979, pag. 17;
12. Fl. Constantiniu, Istoria sincerd a poporului
roman, Ed. Univers
Enciclopedic, Buc. 1997;
13. lancu Maxim, Etnogeneza romanilor, Ed.
Moldova, Iai, 1995;
14. Neagu Djuvara, Le pays roumain entre Orient
et Occident, POF,
1989;
15. Iolanda Tighiliu, Societate i mentalitate in
Tara Romaneasca i
Moldova in sec. XV-XVII,
Buc., 1997.

66

www.dacoromanica.ro
 4. UMBA ROMANA 51 1NFLUENTE CUMANE

I. Elemente cumane in limba romfinfi

Basarab este un nume imprumutat de la

cumani, insemnand parinte stapanitor". Numele
comun s-a transformat in numele propriu al primei
dinastii din Tara Romaneasca.
Intre anii 1292-1295, s-a redactat originalul
primei parti a Codex-ului Cumanicus de catre un
negustor genovez.
Se pastreazd un manuscris din anul 1301 din
Codex Cumanicus, cuprinzand texte cumane
religioase i un dictionar de cca. 3.000 cuvinte
cumano-latin-persan. El a fost publicat la
Budapesta, in 1880, de Gza Kuun, Codex
Cumanicus bibliothecae ad templum divi Marci
Venetiarum.
Cumanii au lasat urme importante in
vocabularul roman. Multe din cuvintele care se
considerau ca provin din turca osmanlae sunt
curnane, fapt constatat studiindu-se Codex-ul
Cumanicus. Exemple:

67

www.dacoromanica.ro
 Romfita cuman latin
- tlmaci; telemac; interpres;
- ortac; ortac; socius;
- gorgan; kurgan; tumulus;
- catifea; catifa; holosericum;
- catar; chater; mulus;
- colan; colan; cingulum;
- taman; taman; perfectum;
- oina; oin; ludus;
- maidan; maidan; locus platus;
- tire; habar; res novae;
- calduzd; kalavuz; dux.
Alte cuvinte identificate de savantii 0.
Densuianu, Lazr Saineanu, Al. Philippide, Titus
Hotnog, find de origine cumand: odae, beci,
duman, olat, cioban, baragan, buzdugan, toi,
scrum, vtaf, cighir, dulgher, murdar, mnz,
cimea, culd, calup, bostan, copac, capac, buluc,
bucluc, ceardac, ciomag, belea, duumea, tavan,
habar, cearaf, chiftea, ciorbd, sarma, boia, ciob,
ibric, lighean, cazan, calabaldc.

68

www.dacoromanica.ro
 Despre cumani in artile rornlineti de
istorie

1. C.C. Giurescu, Istoria romnilor, vol. 1,

Editura Stiintifica, 1947, Bucurqti, pagina 200:
Nume proprii cumane: Baraganul (se
intalnete i in Crimeea i in Pamir), Bumaz,
Teleorman, Deliorman, Caraiman, Cozia (de la
hoz, care inseamnd nuca, deci Cozia este
echivalentul lui Nucet).
In limbd au rrnas cuvinte ca: dqman, toi,
odaie, cioban, unii lingviti s-au pronuntat pentru
buzdugan, vtaf, beci, ceaun, cighir.
2. Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei,
Editura V. Frunzd, l 992, Bucureti, pagina 77:
0 serie de denumiri ale orwlor este de
provenient cumand: Bar lad, Covurlui, Vaslui,
Galati, FAlciu (extrase de autor din Al. Philippide,
Originea romnilor, vol. II, pag. 364-378).
Din limba cumand au mai fost imprumutate i
alte cuvinte:
cuman romfin Iatin
habar lucru nou res novae
maidan maidan locus platus
murdar murdar prostituatd)metrixd
(din Geza Kuun, Codex Cumanicus bibliothecae ad
tempulum divi Marci Venetiarum, Budapesta,
1880, (pag. 272, 274, 285, 304, 305).
69

www.dacoromanica.ro
 Pagina 80
Tobac in cumand disc, cerc" (Codex, pg.
124, 285);
Tuzla in cumand insearnn pust i praf"
(desertum, pulvis, pag. 29 Codex);
Chisilia in cumand inseamnd Kisi orn
(Codex, pag. 173, 263);
Bugeac (Bucigiac) in cumand inseamna
unghiu (angulus), (Codex, pag. 215, 308). Pagina
78.
3.Ion ToderaFu, Unitatea romeineasc
medievald, vol. I, Editura Stiintificd, 1988, pagina
73:
Origineacuvantului bir" deriv din
birmek/varmek care in limbile vechi turceti
inseamnd a da". Cuvntul Ilir inseamnd dare
din cereale", deriv din turcescul ulis/tiliis, care
inseamnd parte"; Ulesmek insearnn a imprti.
Rorngnii trebuiau s impart o parte din recola
cumanilor.
4. A.D. Xenopol, Istoria Romnilor din Dacia
Traiana, vol. I, Editura Stiintifica i Enciclopedicd,
1985, pag. 413, Bucureti.
5. N. Iorga, Studii asupra evului mediu
romeinesc, Editura $tiintifica i Enciclopedicd,
Bucurqti, 1984, pag. 67-73;

70

www.dacoromanica.ro
Antroponime topo i hidronime de origine cumana

Analizand nurnele boierilor i al taranilor din

Tara Romaneasca. i. Moldova, care apar in primele
acte ale cancelariilor domneti, se constaia un numar
important de nume cumane: Tocsaba, Talaba, Teleaba
(Val Popescu i Val Popa, Baioara, Centru Judetean
Valcea, 1955, pag. 32), Tacaba, Caraba, Nan Udoaba,
boier cuman al lui Mircea cel Bate-an (Pavel Chihaia,
Monumente din ceteitile de scaun al Thrii Romdne0,
BucurWi, 1998, pag. 309), Cara, Car lan, Coman,
Bostan, Calciu .a.
Iar Popescu Longhin, in articolul Baia de Fier"
AS, anul X, nr. 431, sept. 2000, pag. 2, scrie:
Bunicul meu, Ion Sclamna, nume cuman avea multe
prietenii la Tilica". eful Serviciului Politiei Rutiere
Gorj, este Constantin Talabd.
De asemenea un numr important de toponime
i de hidronime sunt cumane: Bar lad, Tecuci, Galati,
Flciu (Al. Philippide, Originea rornrinilor, II, pag.
504, 1983). Boian, Cahul, Ialpug, Cdlmtui, Oituz,
Uzun, Teleorman, Deliorman, Caracal, Celei.
BArcduti, Barcaneti, Covurlui, Bahlui, Vaslui,
Borcea, Panciu, Bargan, Bumaz, Carairnan, Cozia,
Desntui, Urlui, Suhurlui .a. Uncle zone au o
densitate mare de hidronime cumane, de exmplu:
Calmatui, Urlui i Teleorman in judetul Teleorman;

71

www.dacoromanica.ro
Calmrttui, Suhurlui i Covurlui in judetul Galati;
acestea find zone certe de locuire cumand.

11. Limba cumanA. Codex Cumanicus

Limba cumand este o limb turcica. in

clasifizarea lui Boskakov face parte din grupul de vest
al limbilor turcice, subgrupul kipceac-cuman, din care
face parte i limba tAtard din Crimeea si din
Dobrogea. Limba ttard de pe Volga i din Siberia
face parte din subgrupul kipceak-bulgar. in
clasificarea lui Poppe, limba cumana face parte din
grupul kipceac, din care fac parte i. toti tAtarii.
Limba gagduza, despre care s-a scris la srarsitul
secolului al XIX i inceputul secolului XX ca ar fi
derivata din limba cumana, face parte, in ambele
clasificari, din subgrupul oguz (turcmenii, turcii,
azerbaigenii i gagauzii) (Boskakov N.A. Tiurksie
jaziki, Moscova, 1961; Poppe Nicholas, Introductiv to
Altaic Linguistic, Wiesbaden, 1965, ton pp. 33-36).
,,Codex Cumanicus". Savantii contemporani il
numesc Codex Comanicus. Savantul roman Vladimir
Dramba, autorul celei mai complete editii a Codex-
ului 1-a denumit Codex Comanicus i nu Cumanicus
cum 1a denumit Gza Kuun (Kuun in limba maghiard
inseamnd cuman). In limba latina insa curnanii se
numesc Comani deci Codex Cornanicus.

72

www.dacoromanica.ro
 Codex a fost redactat intre anii 1292 .5i 1295, i
anurne prima parte, de cdtre un negustor genovez din
Crimeea. La Biblioteca Marciana din Venetia se
pastreaza un manuscris din 1300 cuprinzand texte
religioase cumane i un dictionar de cca. 3.000 de
cuvinte, cumano-persan-latin. Ulterior Codex-ul a fost
semnalat sub numele de Alphabetum Persicum
Comanicum et Latinium" intr-un catalog de
manuscrise de la Biblioteca Marciana, publicat de
G.L. Tomasini. J. Klaprath a publicat editia sa
Vocabulare latin, persan et Coman de la
Bibliotheque de Francisco Petrarcha" (Memories
relatifs a l'Asie contenant des recherches historique et
philologigues sur les peuples de l'Orient, Tome III,
Paris, 1828).
Gza Kuun a publicat, in 1880, la Budapesta
Codex Cumanicus" (Ad Bibliothecac ad templum
Dici Marci Venetiarum). Unneazd editii ale W.
Rad loft W. Bang, C. Soleman, S. Sallaville, J.
Nemeth, W. Barthold, G. Golubowic, A.W.
Samoilovic, Th. Kowalski, D. Rasovici, S.E. Ma lov

Editia savantului roman Vladimir Dramba" a

Codex-ului Comanicus (Editura Enciclopedick
Bucureti, 2000, 296 pag + 2 x 83 pag. facsimile),
este editia cea mai completa, adnotata i dotat cu
fotocopiile facsmilelor de la Biblioteca Marciana, intr-
o transcriere grafica excelenta. (in urma unui travaliu
73

www.dacoromanica.ro
important al autorului de restaurare a manuscrisului,
la sediul Biblioteca Nazionale Marciana). Prin aceasta
editie, Romania ii aduce o contributie esential la
punerea in valoare a formei i continutului textului din
Codex Comanicus.
In volumele Fragmente de istorie ci nu numat"
(pag. 8-9) i Gguzii. Opinii ci insemneiri" (pag. 34
i 37-41) am aratat contributia savantilor rui, pana la
1910, referitoare la Codex Comanicus. Notam acele
lucran care se refera. la Codex Comanicus:
- W. Bartholci a scris: 0 Besarabskin
gagauzah, potomokov polovlev i Cumanov",
1833-1884;
- V.B. Vasilievski Vizantia i peceneghi",
continand un capitol despre gagduzi ca urmai ai
cumanilor, precum i un dictionar rus-cuman, pe
baza Codex-ului Comanicus;
- V.V. Radlov, cu un studiu despre limba i
dictionarul cuman Codex Comanicus";
- Simioni Pavel Slovar ' polovelkogo iazika",
Sankt-Petersburg, 1908.
Mentionam c toate parerile acestor savanti
precum ca gagauzii sunt urmaii cumanilor au fost
ulterior dezaprobate, atat de savantii sovietici cat i de
cei occidentali, i mai ales, in ultima perioada de
savantii gagduzi.

74

www.dacoromanica.ro
DRINIBA Cir)
17 r
i
) . 1
_

J. 7.t ;
7-, ;-4.4`.

CODEX :1-

l'....444444111.411,44.4.1,40741.4.4........
: 1',

dzitioitou
vmi
1, id w) LIN-mat
p 212 tu
i;

617."'4
1 ' ?.

rft\
cr"2Ltr
,..
'. 4:i
,
:I'd if
),
:Z.? 44.111;.11't :t7
t
r

s,'
Le) .1)4
11.1
11, , 1,11
.,. ,
.-!!:11.1ii, 5
1
4

editura enciclopedica

75

www.dacoromanica.ro
 In tabelul urmtor prezentam un dictionar
comparativ cumano-roman, continnd cuvinte
asemilnAtoare in cele cloud limbi. Acest dictionar a
fost intocmit de autor, din analiza editiei Vladimir
Drimba. a Codex-ulul Comanicus.

Mic dictionar cuma n-romfin

kolan colan
tichil tighel, cusdturd
caparurme acoperire
boya vopse a, boia
tec tac
bgca fard
chindar chindie, seard
conacli ospitalitate
chibrit chibrit
zarat zaraf, bancher
caet hartie
canafora camfor
zafran ofran
canabar chilimbar
marj an margean
hamal hamal
fanar felinar
catifa catife a
perozed peruzea
gigher ficat, cighir
76

www.dacoromanica.ro
 tocma tocmai, ingenies
balt baltag, secera
castana castan
ispanac spanac
marul marold
casap rncelar, casap
chater catar
tengisda tangaj (la navigare)
kalavuz clduzd

In continuare prezentdm un dictionar

comparativ cumano-turco-ggduzo-roman din care
se constat asemndrile si deosebirile dintre limbile
cumand, turcd si ga.gduzd.

Tabelul I

Cuman ture gagauz roman

ghelturme getirme getirmaa a aduce
aarme Kma amaa a deschide
yazsirame saklama saklamaa a ascunde
yzarme yrne ycrnaa a bea
yarasurme anlasma annasmaa a se intelege
yaileerme yarlima iarmaa a crapa
yrlame yrlame salma a canta
tanimac tanimac tanimaa cunoastere
tichil dikis dikis tighel
isserlik sicak sicak cald
77

www.dacoromanica.ro
 ayturina sleme slemad a spune
caparurme kaplama kaplamaa a acoperi
bolurme vaaralma iapma a face
saoc soguc suuk frig
yemis yemis emis furt
tutum duman duman nor
tatma tatma tatlima a gusta
anglarme anlama annarn a a intelege
buiurame buiurma buiurma a porunci
sachez karistirma karismazlik amestec
at ad ad nume
is is is opera, lucrare
iamgur iamur iamur ploaie
baluk balik batik pete
un, saz, ses soda ses sunet
ourluk tohum toom sarnanta
tus tuz tuz sare
cisma yazi yazi scriere
boy.a boya boya vopsea
tec susma susmaa a vinde
chindae chindie ausan chindie, seard
tuman bulut duman nor
tatli tatli tatli dulce
ciugur ki kilt" sat
conaclitkonukseverlik konaklik ospitalitate
orman orman pdure
agac agac aap lenm
chibrit kebrit kibrit chibrit
78

www.dacoromanica.ro
 sahar seker seker zahar
chaget kagit kiiat hrtie
canfor kannfor kanfor camfor
zafi-an sofran sefran ofran
khanabar karabar chihlimbar
fanar fanar fener felinar
giger cigir cigir ficat, cighir
charandas kardas kardas frate
izba oda oda odae, camera
balta okak orak baltag, secerd
castana kastane kostana castana
casap kasap kasap macelar, casap
ispanak ispanak ispanak spanac

Codex Comanicus cuprinde 55 de pagini de

vocabular latino-persano-cuman, intr-o anumita
ordine, dar nu alfabetica, ceea ce face dificila
cautarea unui cuvnt.
Incepnd cu pagina 56 cuprinsul Codex-ului
este variat: cateva cuvinte i fraze cumano-gotice
(avand in vedere ca. in Crimeea golii au vorbit
limba lor pand la sfaritul secolului al XVII-lea,
confirmat de sptarul roman Nicolae Milescu in
urma deplasarii sale in Crimeea), versuri italiene,
fraze cumane disparate, imnuri religioase, parabole
i predici (parabola leprosului i predica de
Vineri), majoritatea incomplete. La paginile 65-66
79

www.dacoromanica.ro
din nou un vocabular cumano-latin, iar la paginile
80-82 un vocabular cumano-got. Intre ele
insenindri diverse.

in continuare, prezentarn denumirea zilelor

sdptainnii in limbile: latin, persand, cumand,
turcd, gagduzd i romand:

latin persan cuman tur gAgfiuz roman

dies
lunae dolanbe tu sanbe pazartesi pazartesi luni
dies
martes selanbe se sanbe sali giini Sall magi
dies
miercuri ceharlanbe caarlanbe caranbe carembe miercuri
jovis dies penklanbe pan sanbe percmbe perembe joi
veneris
dies ciima (azine) ayna cuma giinil cumaa vineri
sabbatum enbe sabat cumartesi
(enbih) kuna gnU cumertesi sarnbt
domini
diec yeklanbe je sanbe pazar pazar duminic

80

www.dacoromanica.ro
 Dam mai jos, o parte din cuvintele traduse
cumano-latin, aratand i semnificatia in romana i
turcqte (gagauza), putandu-se trage anumite
concluzii pentru cele trei limbi, fata de limba
cumand.

Latin cuman tur roman

(gagfiuz)

amfora bardac kup amfork bardaa, chiup

avarus kezganci hasis, cimri avar, zgfircit (haset)
arena kum kum nisip
angnus
(corect agnus) koz kuzu miel
agricola sabanci tarimci plugar
(saban)
avis ku kus pasdre
ala kanat kanat aripa, canatul (ferestrei)
adversum tusman dtisman dusinan, adversar
asinus esek esek mgar, asin
altum buyk Wilk mare, inalt
amarus aci aci amar
licit halal caiz licit, halal (de lauda)
illicit haram yasak ilicit, haram (haram)
superb kuezlu muhtesern superb, mndru
invidia kelmeci kiskanclik invidie
ira opkelmek kizginlik infinie
ol ol yag ulei
gallus cantat horoz caradir horoz tmeer cocosul cinta
lupus boy kurt lup
arcum ja yay arc
(yaa)

81

www.dacoromanica.ro
 Din aceste putine e Kemple, luate la
intamplare, putem trage unele concluzii:
- cuvntul cuman bardac nu exist in limba
turcd nici in gagduzd, dar exist in limba romand-
brdacd, dar i chiup i amfork deci romana a luat
din toate limbile;
- cuvntul cuman kezgarwi nu se gsete in
turcd, nici in ggduzd;
- cuvntul ku din cumand se gdsete in limba
turcd i in gagauza;
- cuvntul cuman kanat se regasete in limba
turcd i in limba ggduza, dar i in limba romnd
(up cu cloud canaturi);
-cuvantul cuman tuman se regsete in turcd,
ggduzd i romnd (duman);
- cuvintele cumane eek, buyk, aci se regdsesc
in limbile tura'. i ggduzd, in limba romnd toate
aceste cuvinte sunt ca in latind: asin, amar, inalt;
- cuvantul latin licet, cumana - halal - nu se
regasete in turcd i gagduzd, dar cu un sens
apropiat se gsete in rornand (ceva ce trebuie
laudat);
- cuvantul cuman pentru ilicit este haram;
acesta este in turcd yasak, in giigduzd haram, iar in
limba romand haram inseamnd ceva primit
necuv enit;
- cuvntul cuman ol nu se gsete in turcd i
gdguzd se regasete in romn, ulei;
82

www.dacoromanica.ro
 - lupul din cumand nu se regsete in turc'd si
gdgduzd;
- arcul din cumand se regsete in tured i
gdgduzd - ja, yay, yaa.
Deci concluzia c limbile tured, gdgduzd i
cumand sunt din ace1a0 trunchi, dar sunt limbi
diferite se verified chiar pe un eantion mic.
In acest eantion sunt cloud cuvinte cumane
care se regsesc in limba romand (barda ca i ulei),
dar nu se regdsese in limbile tured i gdgauza.
In continuare prezentam un tabel avdnd
cuvinte in limba romand, latin, cumand, turcd i
gdgduzd.

Limbile cumand (dupd Codex Comanicus),

latind, turcd i gdgduzd:

romfinfi latini cumanfi tura gfigiluzii

1. tAlmaci interpret telmac terctiman cevirici
dilmac
2. oina ludus oyn oiun oyun
3. ortac socius ortac ortac arkadas
4. catifeaholosericum catifa kadife kadifa
5. colan cingulum colan kolan kolan
6. catar mulus chater katir katir
7. taman perfectum taman taman taman
8. veste res novae haber haber haber
9. maidan locus platus madan meidan meidan
10. murdar mertix murdar mirdar kir, mindarlik
11. cAlduzA dux kalavuz kilavuz yol gsteric
12. praf, pulvis tuzla tuz tuz
pulbere
83

www.dacoromanica.ro
13. colt, angulus bugeac bugeac kd
unghi
14. farftrie discus tobak tabak qanak
15. parte pars Ulm tiles pay
16. alb albus ak ak beiaz
17. luna luna ai ai ay
18. cal equus at at beygir
19. iarba herba ot ot ot
20. cheie clavis akuc anahtar anatar
21. zece decern ttimen on bin on bin
mii miles
22. boal a morbus aprig hastalic hastalic
23. curat clarus ari ad pak

La pozitia 1-11 sunt cuvinte romaneti

provenite din limba cumand, la pozitia 12-23 sunt
cuvinte provenite din limba latin, diferite in
cumand dar apropiate de acestea in turcd i
gagdu zd.

84

www.dacoromanica.ro
 5. CUMAIW1 51 GAGAU711

in cele ce urmeaza, vom prezenta diferite

ipoteze asupra etnogenezei gagauzilor, inclusiv
ipoteza cumand. In capitolul 4 am ardtat diferenta
dintre limba cumand i limba gagduzl
Originea cumand a ggduzilor a fost lansata,
la scartitul secolului al XIX-lea, de savantal ceh K.
Irecek i continuat de savantii rui ptid la 1910 (a
se vedea anexele bibliografice 8.1 i 8.2). Ulterior,
in secolul XX, cercetdtori au emis mai multe teorii:
originea seldjucd (G.D. Balascev, Paul Wittek,
savanti turci), originea bulgard (V. Marinov, K.
Baiev, P. Mutafeiev i alti savanti bulgari), oguza
(V.R. Moskov, Tadeus Kowalski, Zajacikowski,
savantii ggduzi A. Tanasoglu, G. Gaidargi i multi
altii). Vom prezenta diferite opinii ale
gagauzologilor.
In ziarul Acik goz" din Cornrat, nr. 17/1999,
se atrage atentia istoricilor gdgduzi din Republica
Moldova cd istoricul bulgar D. Gurgurov, tot din
Moldova scrie in cartea Gdgduzi potomki tiurok -
oguzov ili bolgar - slaven?" ca. ; Toti ggduzii sunt
bulgari". Se cere istoricilor gagduzi sd ia pozitie
fata de aceast pseudo-teorie.

85

www.dacoromanica.ro
 In cartea noastra Gagauzii" (pag. 7-16) am
aratat opinia majoritati savantilor ca la originea
gagauzilor sunt oguzii (uzii). Cativa sustin originea
seldjuca a gagauzilor, dar nici unul nu sustine
originea protobulgara sau bulgara.
Liuba Cimpoe, ef al Sectiei de
Gagauzologie, dr. in filologie, in cartea sa
"Dostanni epos gagauzov", demonstreaza ca.
gagauzii sunt tiurci, dar nu turci".
De altfel, chiar studiul limbii gagauze arata
diferenta fata de limba tura, care contine mai
multe cuvinte persane sau arabe. Dei au acei*
stramoi comuni - Oguzii, unii au ajuns in Balcani
prin nordul Marii Negre, ceilalti prin Asia Mica
(seldjucii).
Elena Co lta, filolog lingvist la Sectia de
Gagauzologie a Academiei de $tiinte a Republicii
Moldova, a scris o serie de lucrari importante in
dome niul lingvisticii gagauze. En revista Jurnal de
Pedagogie" (in limba rusa.), nr. 1-2/1999, trece in
revistd lucrarile lingvitilor care s-au ocuapt de
limba gagauza i afirma ca limba gagauza este
legata genetic de oguzi (pecenegi, uzi) i de
popoarele turceti nord-pontice (cumani,
capciaci").
Savantul polonez Tadeus Kowalski a
evidentiat trei straturi ale limbii gagauze: oguz,
seldjuk (varianta Siria) i otoman.
86

www.dacoromanica.ro
 Dacd gdgduzii ar fi bulgari turcizati, limba lor
ar trebui sa fie absolut identicd cu limba turcilor
din Turcia. Profesor universitar Dionis Tanasoglu,
de la Universitatea Pedagogica Ion Creangd" din
Chiindu, aratd in numeroase scrieri etnogeneza
acestora din oguzi (hagoguz - gagoguz - gagouz)
(in detaliu vezi in Gdgduzii"). Acelai lucru este
sustinut de savantii istorici i filologi gdgduzi G.
Gaidargi, M.N. Guboglu, S. Curoglu, M.
Marunevici, E. Co lta, L. Cimpoe, v.a.
Este cunoscut cd in cronicile bizantine se
mentioneazd cd in zona formrii poporului gdgduz
- Cavama - Balcic in secolele XI-XII-XIII era o
populatie cosmopolia formatd din pecenegi, valahi
(romdni), greci, raguzani, bulgari, germanici
(ultimii urmai ai gotilor), anglo-saxonii (plecati in
1075 din Anglia la Constantinopol i stabiliti in
Dobrogea), .a. Dar oguzii care s-au stabilit, spre
sfaritul secolului XI in aceastd zond, aveau o
organizare de tip militar, care le-a permis s
organizeze un stat. De acest lucru, tarul bulgar Joan
Asan II ii anuntd pe comerciantii raguzani cu care
erau in bune relatii comerciale, prin scrisoarea
(bula) din anul 1230 cd in zond s-a stabilit un
popor turcmen (oguz) de religie ortodoxd i care s-
a organizat in Principatul Carvuna" (Cavarna) i
depinde ecleziastic de Patriarhia din
Constantinopol (mutatd la Niceea).
87

www.dacoromanica.ro
 In Rusia, etnogeneza ogul a gagauzilor a fost
sustinutd de V.A. Moscov, N.A. Boskakov, L.A.
Pokrovskaia, v.a.
In Romania, adeptii provenientei oguze a
gagauzilor cu o component seldjuka mai mult sau
mai putin important au fost istoricii Gh. Brtianu,
C.G. Giurescu, Aurel Decei, M.P. Guboglu i in
prezent Mihaela Babuca.
Unii savanti occidentali i cei din Turcia nu
impartdesc originea oguza a gagduzilor find de
acord cu teoria lui P. Wittek i anume cd originea
gagauzilor este cea seldjuka, motivand aceasta
opinie prin faptul cd sunt putine urme ale trecerii
oguzilor (uzilor), prin Dobrogea, in evul mediu. De
asemenea considerd cd Moscov i Kowalski nu
cunoteau istoria lui Kaikauz qi din aceasta cauza
nu puteau sustine originea seldjuk a gagauzilor.
In combaterea acestei teorii, mentionam cd
intre zona Varna-Cavarna i zona orawlui Babadag
din nordul Dobrogei, unde a venit Kaikauz cu
oamenii sal, este o distanta de mai bine de 250 km.,
deci cele cloud zone sunt diferite. Este posibil ca
expeditia lui Kaikauz care s-a efectuat pe uscat de-
a lungul litoralului Marii Negre, s se fi oprit o
anumita perioadd de timp in statul gagduz, timp de
care s-a suprapus i stratul seldjuk in limba
gagduza. Dupd opiniile savantilor gdgauzi (D.
Tanasoglu, G. Gaidargi, E. Colta, L. Cimpoq v.a.)
88

www.dacoromanica.ro
episodul Kaikauz nu a avut o influent irnportanta
in etnogeneza ggduzilor, tocmai pentru c'd a fost
de scurt durata. Din statul oguz, Kaikauz s-a
deplasat la Babadag, unde s-a asezat definitiv.
In ceea ce priveste afirmatia lui P. Wittek
precum ca T. Kowalski nu stia istoria lui Kaikauz
este contrazis de faptul cd in studiul limbii
gAgauze. T. Kowalski a determinat trei straturi, al
doilea find cel seldjuk, deci cunostea episodul
seldjuk.
Istoricul roman C. Rezachievici sustine teoria
etnogenezei seldjuke a gaguzilor. Mai mult,
sustine ca aria de formare a etniei gagauze este in
zona Babadag din nordul Dobrogei, unde s-au
stabilit Izzedin si oamenii sdi si nu in zona Varna-
C avarna.
Dupd disparitia lui Izzedin, ggduzii s-au
arnestecat si cu alte populatii existente, in secolul
XIII-lea, in nordul Dobrogei: pecenegi, curnani,
romani, bulgari, greci s.a. Amestecul cu romanii,
care aveau o mitropolie ortodox'a la Vicina, i-a
condus pe ggduzi s treacd la ortodoxism. A avut
loc o apropiere a gdgduzilor de romani, fapt ce a
condus, mai tarziu, in secolul XVIII-lea, in zona
Cavarna-Varna, la folosirea literelor valahe
(romanesti), alturi de cele grecesti, in scrierile
ggduzilor.

89

www.dacoromanica.ro
 Savantii care afirm originea seldjuk a
gagauzilor nu aduc argumente pertinente pentru
respkgerea originii oguze a gdgduzilor. Bula
tarului loan Assan II cdtre negustorii din Raguza
din anul 1230, in care anunta aparitia unei
organizki statale (a unui principat), a unei
populatii de limbd turcicd i religie ortodoxd, in
zona Cavarna (principatul Carvuna) este mult
anterior episodului Izzedin Kaikauz care a avut loc
in 1263.

Concluzii privind etnogeneza ggAuzilor

in legaturd cu etnogeneza ggauzilor sunt mai

multe ipoteze:
I . Ipoteza cumand
Originea cumand a gdgauzilor a fost lansat
de savantul ceh C. Irecek i continuat de savantii
rui pand la 1918: Barthold V.O., Vasilievski V.G.,
Seim Petr. Ulterior s-a constatat cd limba cumand,
dei iarudit cu cea ggduzd, este diferitd i astzi
s-a renuntat la aceast teorie.
Din observatiile consemnate de Mahmud al-
Kagani, rezult apropieri lingvistice dintre oguld
i kipceacd, in perioada de cumpnd dintre milenii
(anul 1000) departajarile erau minore, limba
90

www.dacoromanica.ro
turcica (turca veche comuna) find franca pe
intinderile urige ale Eurasiei (V. Spinei, Mari le
migratii din estul i sud-estul Europei in sec. IX-
Mil", Bucureti, 1999, pag. 153-154).
Este drept ca dupd navalirea ttarilor in nordul
Mdrii Negre, o parte din cumani au trecut Dunarea
i s-au stabilit in zona Cavarna, dar acest Principat
era deja organizat, consolidat, ga c s-ar putea
admite o influent slabd a cumanilor.
2. Ipoteza bulgarei
Bulgarii sustin c ggduzii sunt bulgari turciti.
Este fals. In primul rand nu se aseamand
antropologic (cercetari facute de antropologul Olga
Necrasov de la Universitatea din Igi, vezi poz. 50
din bibliografia de la Gagduzi") i Eugen Pittard
(les peuples des Balkans, 1912, pag. 407-408). Nu
se aseamana nici in temperament (Const.
Leontiev).
Turcii nu obligau popoarele supuse s treacd
la limba turca; ei Ii obligau sa treaca la religia
musulmand; a se vedea cazurile cu Pomacii in
Bulgaria , cu Bosniacii in Serbia, cu megleno-
romnii (vlahi) din Grecia, cu Albanezii din
Albania i Kossovo.
3. Ipoteza seldjukei
Cercettoarea francez Sylvie Gangloff, care
a vizitat i Gagauzia reproduce, intr-un articol
publicat in TURCICA, to 30/1998, pag. 13-63,
91

www.dacoromanica.ro
Strasbourg, ipoteza savantilor occidentali i turci,
bazati pe articolele lui Paul Wittek, din anii 1952-
53, c gagduzii sunt urmaii turcilor seldjukizi ai
lui Izzedin Kaikauz, motivand c prezenta
seldjukizilor in NE Bulgariei este mentionata in
cronici bizantine i otomane, iar prezenta uzilor de
peste Dundre in Dobrogea nu este consemnatd. De
asemenea Paul Wittek considerd Ca Moscov si
Kowalski care sustin etnogeneza oguza, nu aveau
cunotint de episodul Izzedin Kaikauz. $i istoricul
roman Const. Rezachievici sustine i el etnogeneza
seldjuk a gagauzilor i fixeaz aria de formare a
gagauzilor in Babadag, unde s-a stabilit Izzedin
Kaikauz.
In combaterea acestei teorii i in sustinerea
origin iioguze (uze) a gagauzilor, in afara
argumentelor savantilor istorici i filologi gagiluzi
(D. Tanasoglu, G. Gaidargi, M. Marunevici, M.N.
Guboglu, E. Colta, L. Cimpoe) adaugam
urmatoarele:
a) Nu este adevarat ca T. Kowalski nu
cunotea episodul Izzedin Kaikauz. El a
stabilit cele trei straturi ale limbii gagduze:
stratul principal, de bazd, oguz (uz), stratul
seldjuk, stratul otoman. Deci cunotea
prezenta seldjucil or.
b) Episodul Izzedin Kaikauz a avut loc in anul
1261, pe and, in 1230, deci cu 30 de ani
92

www.dacoromanica.ro
 mai inainte, tarul bulgar loan Assan II a
scris negustorilor din Raguza (Dubrovnik),
cu care era in relatii comerciale (raguzanii
au incheiat cu loan Assan II, in perioada
1218-1241, tratate de prietenie i comert)
ca la Karvuna (Cavarna) s-a instalat un
popor de origine turcmend (oguzd) de
religie ortodoxd i s-a organizat in
Principatul Karvuna.
Uzii au gdsit i alte populatii: pecenegi,
romani (vlahi), greci, raguzani, genovezi, bulgari,
dar uzii au format un stat, avnd un Principe in
fruntea statului.
In legdturd cu stabilirea uzilor in Dobrogea,
Cronica apocrifa bulgard din secolul XI scrie de
cumanii care au trecut Dunarea i s-au aezat in
Dobrogea numit Karvuna Hora, adica. Tara
Carvuna (Cavarna) (I. Gradeliev, Ggduzite,
1993, pag. 79-80). Nu poate fi vorba de cumani ci
de uzi, deoarece cumanii au trecut Dundrea pentru
prima oard in anii 1094 i 1095, sub conducerea lui
Tugarcan, ajungand pan la Adrianopol i
neputnd-1 cuceri, s-au intors in stnga Dundrii i
nici nu erau numer4, ca uzii.
Allatiates i Skilitzes Continuatus (in pag.
876, 656-657) redate de V. Spinei in Mari le
migratii in estul ci sud-estul Europei in sec. 1X-
"ffir, pag. 189-190 scriu:
93

www.dacoromanica.ro
 in anul 1064, uzii au trecut Dundrea i au
ajuns pnd in Gretia (cronicile bizantine sustin c
erau in numar de 600.000 de oameni). Decizia unor
grupuri de uzi de a parsi imperiul le-a fost
incurajaa de darurile trimise din ordinul
imparatului Constantin X Duxas. Efectivele care
nu s-au grabit sd se intoarcd au fost decimate de
foamete i ciumd. Cei care au reuit sd se salveze
din cei rdmai in imperiu i-au oferit serviciile
bazilicului, care a dispus sit fie colonizati in
Macedonia. Unii din conducdtorii lor au fost
investiti cu Mahe demnitati oficiale.
Zonares (cartea 17, capitolul 9, redat in D.
Cantemir, Hronicul vechimii romano-moldo-
vlahilor, II,", Bucureti, 2000, pag. 78 i 84 - in
original 430 i 436) scrie:
in anul 1065 uzii in Tracia trecnd peste tot
au priidat i oastea pe care imparatul impotriva lor
o trimisese bdtand, pe hatmanii vii i-au prins i
pnd In Gretia cu ciabilurile au ajuns. Dar ciuma a
topit multi uzi, iar cei rdmai s-au inchinat
imparatului i au Minas in Machedonia. Aici s-au
dat dupd obiceiurile romeilor i s-au facut
ascultdtori, destul ca unii i la cinstea de boieri
senatoristi au incput".
Avdnd bundvointa bizantinilor o parte din uzi
s-au deplasat in Dobrogea pe litoralul Mdrii Negre
in Karvuna Hora cum numeau bizantinii Dobrogea;
94

www.dacoromanica.ro
o alta parte s-a intors in stanga Dunarii, find vasali
cumanilor sau ru0or kieveni. Acetia din urma
numiti in cronicile ruseti torki" sau ciornie
klobuki" sau in cronicile turceti kara-bulak", au
trecut i ei in Dobrogea, in anul 1122, alungati de
cneazul kievean Vladimir Monomahul.
In Karvuna Hora s-au gezat in diferiti ani i
pecenegi i cumani. Tara Carvuna este amintita in
documente in timpul tarului bulgar loan Assan II.
* Istoricul roman C.G. Giurescu in Istoria
Romnilor, vol. II", Ed. Stiintifica $i
Enciclopedica, Bucureti, 1974, scrie:
In partea de sud-estul Dobrogei Tara
Cavarnei" sau in limba greacd Karvuna Hora",
adica Principatul Karvuna), arnintita Inca de pe
vremea tarului loan Assan II, intr-un document din
perioada 1230-1241, a luat natere, in prima parte a
secolului XIII, un stat, cu Balcic, in 1346" (pag.
383):
* Istoricul ieean Ion ToderaFu in Unitatea
romemeascei medievald", vol. I, Ed. Stiintifica i
Enciclopedica, 1988 aratd:
Nucleul statului dobrogean 1-a constituit
Tara Carvunei", amintit pentru prima oard
documentar la 1230, intr-o diploma a tarului loan
Assan II pentru negustorii raguzani (informatie
extras din Din Istoria Dobrogei" de St.
Stefanescu, vol. III, pag. 3-8). In jurul anului 1340,
95

www.dacoromanica.ro
formatiunea se afla sub armuirea arhontelui
Balica" (pag. 88).
" Intre Cavarna i Babadag este o distanta de
cca 250 km. Se poate presupune c seldjucii, and
au ajuns la Cavarna i au gdsit o populatie de
aceeag origine, organizata intr-un stat, sa fi fdcut
un popas mai de duratd (o iarnd sau 1-2 ani), apoi
au plecat mai departe la Babadag, acolo unde
Imperiul Bizantin le-a permis s se geze. De aici,
posibi 1 stratul de mijloc al limbii gdgduze, dupd T.
Kowa lski.
In concluzie, ne raliem opiniei savantilor
gdgduzi in ceea ce privqte originea oguzd a
gdgduzilor i in privinta existentei unui principat uz
(oguz, gagduz) la Cavarna. Aceasta a fost nucleul
principatului lui Balica, al Principatului Dobrogea
al lui Dobrotici, trecut apoi sub sapdnirea
otomand.

96

www.dacoromanica.ro
 6. GAGAUZII DIN BASARABIA I ROMANI!

Gagduzii reprezint o minoritate nationald din

Basarabia, despre care se poate spune ca nu au o
tard-mama; 90% din numarul gagauzilor se gsesc
in Basarabia, iar din acqtia 85% in actuala
Republica Moldova, iar restul in Ucraina (Cetatea
Alba, Ismail).
Alti gagauzi se mai gasesc in Romania (in
comunele Ion Corvin, Deleni, Petreni, Sipotele i
Vama Veche, toate in judetul Constanta), in
Bulgaria, Grecia, Macedonia i Ucraina.
Etnogeneza gagauzilor este controversatd,
insd majoritatea cercetatorilor considerd c ei sunt
urmaii uzilor, stabiliti in zona Balcic-Cavarna,
dupd pardsirea sudului Basarabiei, sub presiunea
cumanilor. Aici, La Cavarna au format un
principat, care, in secolul XIV a intrat sub
dominatia Imperiului Otoman. Gagduzii, cretini
ortodoci, depindeau direct de Patriarhia din
Constantinopol.
In sedcolele XVIII i XIX, in perioada
rdzboaielor ruso-turceti, care se purtau in arealul
ocupat de ei, ruii i-au mutat in sudul Basarabiei, in
special in satele parasite de ttari, care au fost
alungati in Cuban.

97

www.dacoromanica.ro
 intre anii 1918 i 1940, marea majoritate a
gagauzilor a fost cuprinsa in hotarele Romaniei
(Basarabia, Dobrogea, Cadrilaterul). Aceasta a fost
perioada cea mai fast a gagauzilor, ajungand
deputati, profesori de liceu, medici veterinari,
agronorni, preoti etc.
Gagduzii au fost loiali statului roman;
academicianul Stefan Ciobanu Ii caracterizeazd
astfel: Dintre toate minorit6tile din Basarabia,
populatia gagduza este cea care se apropie cel mai
mult de poporul roman prin calitatile sale
spirituale, prin loialitatea i prin blandetea firii
sale. Toti gagduzii vorbesc perfect romanete".
Dupd 1944, gagauzii au fost supui unei
rusificari fortate, incat astazi ga'gduzii nu numai ca
nu cunosc limba romand, dar nu mai cunosc nici
propri a limbd, gagduza. In colile primare,
secundare i in Universitatea din Comrat cursurile
se predau in limba rusk cu putine exceptii.
Gagduzii s-au facut cunoscuti pe scena
pofitica prin solicitarea autonomiei in cadrul
Republicii Moldova, care le-a acordat-o prin Legea
314/XIII din 23 decembrie 1994 a Parlamentului
Republicii Moldova. S-a aprohat formarea Unitatii
Teritorial Administrative (UTA) a Gagduziei,
Gagauz-Yeri, in limba gagauza. In prezent
populatia majord incepe, in ritm alert s invete
limba romana, iar populatia colard o invata, in
98

www.dacoromanica.ro
cele 2 licee din Gagauzia in care se studiazd limba
romand, i in celelalte coli, in care limba romand
este o disciplind de studiu.
De istoria i cultura gagauza se ocupd Sectia
de Gagauzologie a Institutului de Cerceffiri
Interetnice al Academiei de Stiinte a Republicii
Moldova.
In perioada 1918-1940 au aparut primele
scrieri in limba gagauza cu alfabet rornanesc.
Pionerul a fost preotul Mihail Ceachir, considerat
astazi un clasic al culturii gagauze. El a tradus carp
bisericqti in limba gagduza, a scris o istorie a
gagduzilor din Basarabia, pe care a tradus-o in
limba romand, a elaborat un dictionar gagduzo-
roman.
Unul din deputatii gagduzi din Parlamentul
Romaniei, preotul Pavel Guciuna, a militat pentru
infiintarea Facultatii de Teologie, in limba romana,
la Chiinau.
Si astazi majoritatea preotilor din Gagduzia
sunt rornani. 0 serie de gagduzi au fost profesori la
liceele din Chiinau i la Liceul real din Comrat,
cunoscut i apreciat avand profesori de prima
mrime.
In prezent invatamantul i cultura au luat
avant in Grgduzia. Exist un numar apreciabil de
scriitori, personalitatile importante find Dionis
Tanasoglu, care este membru al Uniunii Scriitorilor
99

www.dacoromanica.ro
din Romania i Nicolae Baboglu. Ambii au realizat
trecerea scrierii ga.gduze la alfabetul latin parsind
alfabetul chirilic neadaptat limbii gagduze. Au
elaborat primele abecedare i manuale in limba
ggduza cu alfabet latin. Alti scriitori importanti
sunt: Stefan Curoglu, Tudor Zanet, Petri Ciubotar,
Stefan Bulgar, Liuba Cimpoe i foarte multi
scriitori tineri. Majoritatea scriitorilor cunosc bine
limba romand i ii traduc unele opere in limba
romand.
Oameni de tiinta ggduzologi au fost i sunt:
Gavril Gaidargi, fost sef al Sectiei de gagauzologie
(decedat), M.N. Guboglu, S. Curoglu, Maria
Marunevici (decedatd), Elena Co lta (decedatd),
Olga Radov-Caranastas, V.I. Sarf, Ion Dron, dr.
hab. in filologie turcicd, fost sef al Sectiei de
gagauzologie (roman, decedat) i Liuba Cimpoe,
actuala efa a Sectiei de gagduzologie, D. Nicoglo,
S. Kvilincova i in prezent Fiodor Angheli, care a
publicat un volum impresionant despre tiurci i
altul despre istoria ggduzilor. Este unul din putinii
traducdtori din limba romand (special din
Eminescu). Aceti savanti s-au ocupat de
etnogmeza gagauzilor, de etnografia i de folclorul
gAgau z.
Gagauzii pot avea succese i mai mari dacd se
incadreazd in structurile i conceptiile statului in
care locuiesc, Republica Moldova. Moldovenii
100
www.dacoromanica.ro
niciodat nu si-au propus asimilarea minoritatilor
nationale. Gagduzii fac parte din Europa i trebuie
s se intoarcd cu fata spre Romania i Europa, dacd
vor s ajungd la nivelul civilizatiei tarilor
europene. Aceasta nu inseamnd s nu cunoascd
limba rus pentru a se putea itne1ege cu fostele
republici sovietice din spatiul euro-asiatic.
Suprafata Ggduziei este de 1.835 kmp; are o
populatie de 172.000 locuitori; are trei raioane:
Comrat, care este i reedinta Ggduziei, Ceadar-
Lunga i Vulcdneti.

Savantul francez Gaston Richard despre

gigiuzi.
Savantul francez Gaston Richard, un cunoscut
sociolog, dupd prirnul rzboi mondial a calaorit
prin Romania, devenind un mare prieten al
poporului roman, aldturi de generalul Mathias
Berthelot, Edgar Quinet, Emmanuel de Martonne,
Lucien Romier, Paul Morand i recent Dominique
Fernandez.
Gaston Richard, in cltoria sa prin Cadrilater
a intalnit gagduzi despre care scrie c sunt urmaii
uzilor i oguzilor din Asia Centrald: In cea mai
sudicd din noile provincii romanqti, Dobrogea, se
gdsesc orge, ca Bazargic, in care tralesc turci, cu
101

www.dacoromanica.ro
mult mai credinciNi moravurilor, credintelor,
obiceimrilor stramoilor lor deck cei din Stambul i
Ankara. Acqtia sunt otomani veniti de la sud.
Aldturi de ei trdiete micul popor ggduz, care sunt
turci cretini veniti de la nord, din mijlocul stepelor
asiatice. Dupd nume i limbd, ei se inrudesc cu uni
i oguzii, strabunii indepartati ai acestei rase."
(Gaston Richard, Cultura romand qi statul roman,
Caiete critice", nr. 9-12, 1998, pag. 122,
Bucureti).

Limba romfin i limba gigiuzi

Academicianul St. Ciobanu, referindu-se la

cunoaterea de cdtre gagduzi a limbii romne,
scria: Dintre toate minoritatile din Basarabia,
populatia gagduza este cea care se apropie cel mai
mult de poporul roman prin calitatile sale
spirituale, prin loialitatea ,s'i blandetea firii sale.
Trebuie mentionat faptul ca toti gdgduzii vorbesc
perfect romaneve, iar in regiunea C'omrat multi
dintre ei folosesc atdt limba romand, cat # cea
geigduzd". St. Ciobanu, Basarabia, populatia,
istoria, cultura. Buc., 1941, pag. 34, Academia
RomOnd, Studii i cercetari, XIII).
Cum se explicd inclinatia ggauzilor pentru
insuirea limbii romne? Poate prezenta a destule
102
www.dacoromanica.ro
cuvinte turcesti (de la cumani, tdtari si turci) in
vocabularul romnesc ar putea fi o explicatie.
Fonetica 00-Liza este apropiata de fonetica
roman. Astfel, gdgduzii au sunetele pe ge, gi, care
lipsesc in limba rusa si bulgard. Au deasemenea
vocalele i si a, care lipsesc in limba rusd (a) si in
bulgard (1). Dar gramatica gagduzd este mult
diferit de cea romnd si tocmai aici celelalte
minoritati au greutati in invatarea limbii romne, la
care se mai adauga pronuntarea diftongilor (pentru
bulgari) si accentul (pentru rusi).
0 explicatie ar fi in faptul Ca in formarea
populatiei ggduze au participat si romnii din
Dobrogea, dupd unii autori (Rezachievici si Ion
Dron).
C. Rezachievici sustinea cd formarea
ggduzilor a avut loc in zona Babadagului, odat
cu sosirea turcilor seldgiucizi cu Izzedine Kaikaus
in aceast zond, in anii 1263-1264. In zona Varna-
Cavarna nu a existat, dupd opinia lui C.
Rezachievici, nici un stat ggduz, ci un stat pur
bizantin (Balica, Dobrotici, Ivanhos). Kaikaus s-a
stabilit in zona Babadagului cu cca 10-12.000 de
oameni, avand si un conducdtor religios, pe Sari
Salta. Acesti seldgiucizi, pe care Rezachievici ii
numeste ggduzi (dupd numele lui Kaikaus, care se
pronunt Gaigaus), s-au asezat aldturi de romni,

103

www.dacoromanica.ro
pecenegi, supui mitropoliei din Vicina, a fost
deterrninant in cretinarea ulterioard a gagauzilor.

Ponderea cuvintelor romfinelti in vocabularul

ggAuzesc.

Fcand un studiu analitic al Dictionarului

scurt gagduz-rusesc", elaborat de Petri Cebotar,
sub redactia tiintificd a Elenei Co lta (Comrat,
1992), continand 5.000 de cuvinte, am constatat
existenta unui numr de 360 cuvinte romanqti,
ceea ce reprezint 7,5% din vocabularul gagduzesc.
Acest aport de cuvinte romaneti nu schimba
catacterul turcic al limbii gaguze, deoarece
cuvintele romaneti sunt substantive i adjective cu
o circulatie mai redusa in vorbirea curent pc de o
parte i nu constituie posibilitatea intocmirii unei
propozitii, neflind verbe, adverbe, pe de alt parte.
Cuvintele de origine romand se datoreazd
coabithrii gdgduzilor cu romanii in acelegi
teritoriu. Cateva din cuvintele romaneti au
etimologie turceascd, find preluate de la turci i
intrate in vorbirea curent a romanilor din toat
Romania, cu mult inainte de stabilirea gagauzilor
in Basarabia. 0 alt serie de cuvinte romaneti in
limba romand sunt toponime locale, gsite de
gdgduzi la stabilirea lor in Basarabia.
104
www.dacoromanica.ro
 in privinta acestor microtoponime i toponime
locale, analizand Dictionarul de termeni
geografici geigeluzeol" de Ion Dron (Chiindu,
2001), prin metoda aleatorie Monte-Carlo, am gsit
pe un eantion de 100 de cuvinte (din cca 400 de
termeni ai dictionarului), 13 termeni de origine
romnd, ceea ce or conduce la un procentaj de 13%
fat de 7,5% din Dictionarul scurt. Explicatia
const in faptul ca o bund parte din microtoponime
cu denumiri romneti au fost gdsite de gagduzi la
stabilirea lor in Basarabia i preluate ca atare, unele
referindu-se numai la 1-2 localitti neavnd un
caracter de generalitate. Trebuie sa mentionam cd o
bund parte din microtoponime (rduri importante,
paduri, localitati, lacuri) atat in satele gagduzqti,
cat i in cele mixte sau romneti sunt de origine
nogaica: Comrat, Congaz, Beplma, Copciac,
Cazaclia, Djoltai, Dezghige, Ciumai, Baimaclia,
Samalia, Ciobolaccia, Caiet, Ciucur-Mingir, Orac,
Tomai, Cazangic, Sahaidiac, iar la sud de Valul lui
Traian de sus: Batar, Cenac, CimiOia, Abaclia,
Iserlia, Selemet, Ermoclia, Taraclia, Baceallia,
Baimaclia, Capaclia, Baurci Moldovenesc,
Cociulia, Topal, Cairaclia, Chioselia, Acui,
Samurza, Tarataul, precum i alte localitati din
regiunea Odessa (fostele judete romAnqti Cetatea
Alba., Ismail i Bolgrad).

105

www.dacoromanica.ro
 Ion Dron, in cuprinzdtorul volum Studii
cercetdri" Pontos, Chiindu, 2001, la cap. VI
Articole referitoare la limba i cultura gagduzilor
are un articol care se referd la termenii proveniti
din limba romand (moldoveneascd) referitori la
creterea animalelor. Acest numdr, destul de mare
de termeni, autorul 11 explicd prin faptul ct ambele
popoare se ocupd de peste un rnileniu cu creterea
animalelor, cu pdstoritul, cu prelucrarea produselor
obtinute de la animale.
Apoi din domeniul pdstoritului oilor: baci,
strungar, bordei, strungd, opron, critd (vas de lemn
de forma dreptunghiulard), cupd, carlig, harzob,
oacld (oaie albd cu cercuri negre in jurul ochilor),
buhnatd (oaie cu land mai lungd in jurul botului),
jarca, chistroi (chistrui, pistrui), curnuta (cornutd),
mandrd, tigaie, ciula (oaie cu urechi mici), bolfa
(umfldturd la oi in zona gatului), branzd, dalac, cas,
caNaval, masa, sobd, parnae (oaie cu coada
groasd), toloacd, tap, caerie, odaie.
Din domeniul crqterii vitelor cornute:
neleapcd (vacd avand vitel i find mai tandrd de
trei ani), epurean, breazu, bujor, galba (galben),
balan, boghean, bujor, muhurel (mugurel), ploian
(pldvan), ungurean, florean.
In ceea ce privqte creterea cailor, de
asemenea existd imprumuturi din limba romand in

106
www.dacoromanica.ro
limba gagduza: Man, rnurg, breazu, pantanog
(pintenog), surd, roiba, argd.
In dialectul gdgduz central mai exista
zoonimul copcic pentru cai. Acest zoonirn exista i
la rnoldovenii din zond, dar originea sa este, dup
parerea lui Ion Dron, din limba cumana: copcea,
copceac.
In creterea porcilor se noteaza: godac, zotca
(rat), purcel, scrofa (scroafa), ctara (ctar).
Ca scule se noteazd: furculita, harlet, lopatd.
Ca imbracaminte gdgduzii au preluat de la
romani: cheptar, pantalon, mein, bariz, al, ca i
metoda v1aca" de a le purta.
Exista i unele imprurnuturi din limba
gdgauza in limba romana.
Ion Dron, doctor habiliat in filologie turcica,
ne-a obipuit cu lucrdri de anvergura. In 1992 a
editat lucrarea Denumiri geografice ga-gduzegi"
(in limba rusa), in care a studiat multilateral
istoric, geografic, etnografic, etimologic -
denumirile geografice gagauzeti din Republica
Moldova i din sudul Basarabiei (judetele Cetatea
Alba i Ismail) cu numeroase clarificari din punct
de vedere etimologic.
Acum, se prezinta cu o noud contributie
esentiala in gdgduzologie i turcologie. Este vorba
de Dictionarul de termeni geografici gliguzegi, in
limbile gagauzd, rusa i romnd, explicatiile
107

www.dacoromanica.ro
dezvc ltate i detaliate find in limba rus. Fiecare
din denurniri este tratat complet, devenind practic
o mi.nimonografie. Dictionarul inglodeaza un
num'ar imens de informatii, obtinute atat letric, cat
si din cercetarile efectuate pe teren in clatorii
sisternatice. Sunt comune cu acelea din limba
turcd, ceea ce denot Ca provin dintr-un trunchi
comun. Restul de 36% sunt de origine turcied de
nord-est i nord-vest 8% din oguzd, persand i
arabk toate preluate direct (nu prin intermediul
limbii turceti) - 7%; apoi din romnd - 13%; din
limba greacd - 2%; din limbile balcanice (cuvinte
comune in bulgara, romand, sarbo-croat, etc.) -
4% i necunoscute - 2%. Din aceast enumerare
deducem evolutia diferitd a limbilor gaigatiza. i
turcd, care au totui un fond cornun, in proportie de
2/3. Se demonstreazd i in felul acesta drumurile
parcurse de oguzii din Asia Centrald spre vest; prin
nordul Mrii Caspice i al narii Negre uzii i
prin sudul acestor mari seldjukizii.
Se confirm astfel cele scrise de scriitorul
tau Tutic Aidi in Cartea Muzeului din Bealma:
faptul Ca limba gdgduzd pastreaz cuvinte
neobigmite, caracteristice limbilor vorbite de orti,
hakai, iakuti, demonstreazd calea lunga i
comp licat de dezvoltare a gagiluzilor".

108

www.dacoromanica.ro
 Dictionarul precizeaza i vechile denumiri ale
localitatilor gagsauzeti. carora li s-a schimbat
denumirile astfel:
Karaan - in prezent Nagornoe (in sudul
Basarabiei);
Bolbok - in prezent Kotlovina (in sudul
Basarabiei);
qa lalak (Curci) - in prezent Taurino (in sudul
Basarabiei);
Dermendere - in prezent Kalanciak (in sudul
Basarabiei);
Eni Ciumai - in prezent Mirnoe (in Rep.
Moldova);
Eni Kirhana - in prezent un cartier din Buddi
(in Rep. Moldova);
Maala - in prezent Novokaragaci (in sudul
Basarabiei);
Doluchioi - in prezent Bogatoe (in sudul
Basarabiei);
Ceamlekioi - in prezent Vinogradovka (in
sudul Basarabiei);
Ordek Burnu - in prezent Utkonosovka (in
sudul Basarabiei);
Hagi Abdul - in prezent Al. loan Cuza (in
Rep. Moldova).
Prezintd interes i raspandirea toponimelor i
denumirilor geografice de origine turcied la
popoarele carpato-dundrene i balcanice. Exemple:
109

www.dacoromanica.ro
in Republica Moldova: Caracas, Hagider, Cimea,
Ciucur Mingir, Hagichioi, Hagilar, Hagimus,
Cairaclia, Acui, Caracui, Copcui, Cimechioi,
Enichioi; in Romania: Ceair, Derin Alceac,
Babadag, Cealac, C4mea, Suhat, Sahateni, Ceatal,
Dermendere, etc.
Am dat cateva exemple de informatii ce se
obtin din studierea Dictionarului de termeni
geografici gagduzeti. Lucrarea dr. hab. Ion Dron
reprezint o contributie esentiald la tezaurul
culturii gagduzeti.

Contributia dr. hab. Ion Dron in ggfiuzologie

Doctorul habiliat in filologie (specialitatea

Limbi turcice) Ion Dron, roman din sudul
Republicii Moldova, nscut in Badicul
Moldovenes, judetul Cahul, la 17 iunie 1948,
cercettor in sectia de gagduzologie din cadrul
Institutului Relatiilor Interetnice (fostul Institut al
Minoritatilor Nationale) al Academiei de Stiinte a
Republicii Moldova, a fost un militant deosebit de
activ in afirmarea gagduzilor in viata sociald i
culturald a Republicii Moldova.
a. Dintre numeroasele sale publicatii, lucrarea
Denumirile geografice gagauzeli" (Ed. Stiinta,
Chiinau, 1922, in 1. rust.), un studiu mult mai vast
110

www.dacoromanica.ro
dee& arat titlul, care a necesitat o complexd
documentare pe teren, Ion Dron a tratat aceastd
cerinta cu maximum de exigent, parcurgnd toate
satele locuite de gdgduzi, examinnd arhivele
locale, intervievnd numerosi localnici, pe care i-a
transformat in colaboratorii sdi, reusind s redea un
tablou foarte complet al istoriei, componentei,
caracteristicilor lingvistice ale localittilor
gagduzesti. Cunoscdtor al limbii g5gauze si-a dat
seama de calitAtile intelectuale ale etniei ggduze si
a devenit un militant al afirmrii giagauzilor in
viata sociald si culturald a Republicii Moldova.
Remarcand ca noua generatie a gagauzilor nu
cunoaste limba romand, limba majoritatii
locuitorilor Republicii Moldova, dar si mai gray,
nu cunoaste nci limba parintilor sai, gdgduza,
aceast situatie find rezultatul unei rusificdri
intense, a realizat cd afirmarea plenard a gagduzilor
in viata sociald, culturald a Republicii Moldova,
trebuie sa inceapd cu insusirea limbii romne, in
paralel cu limba gagduld.
Generatia anilor 1918-1944, cunostea perfect
limba romand, ceea ce i-a permis accesul la
functiile si pozitiile sociale, mentionate in capitolul
Personalitati. In mod similar, prin cunoasterea
limbii romane, actuala generatie de ggduzi, va
avea o deschidere largd in viata sociald si culturald
a Republicii Moldova si orientarea spre Europa.
111

www.dacoromanica.ro
 Cunogterea limbii romane nu irebuie
realizat in detrimentul limbii ggduze. In coli
trebuie s se invete ggduzete i, in paralel, s se
invete limba romand, incepand cu coala primard.
b. 0 alt contributie esentiald in gdgauzologie
este Dictionarul de termeni geografici
ggeluzeVi", in limbile gagduzd i romnd,
explic:atiile dezvoltate i detaliate find in limba
rusd. Fiecare din denumiri este treed complex,
devenind practic o minimonografie. Dictionarul
inglobeazd un numr imens de informatii obtinute
atat letric, cat i din cercetarile efectuate pe teren,
in cdLitorii sistematice.
Materialul permite analize ce prezint interes
pentru cultura gdgduz'a. Dictionarul are ca scop
sisternatizarea nomenclatorului geografic
ggduzesc in totalitatea termenilor care ii compun.
Sunt evidentiate antroponimele, etnonimele i
cuvintele insotitoare ale antroponimelor (de ex:
mos, Toadea, baba). Termenii geografici sunt supui
unei analize gramaticale, etnologice i istorice.
Termenii Dictionarului cuprind toat aria de
rdspandire a gagduzilor din interfluviul Nistru-Prut,
din Republica Moldova i din sudul Basarabiei.
Sistemul toponimic al etniei ggduze, ai carei
reprezentanti i-au schimbat la inceputul secolului
)(EX, aria de locuire intr-un mediu nou (populatia
romneascd din Basarabia) a suferit importante
112
www.dacoromanica.ro
modificdri. Este vorba de microtoponimele de
interes local. Aceste microtoponime au fost
influentate de graiul moldovenesc al limbii
romane. 0 bund parte din aceste microtoponime se
referea la formele obinuite geomorfologice sau de
peisaj (deal, vale, podi*, pdure, rapd, movild etc.).
Cuvintele componente ale acestor denumiri sunt de
origine turcicd-oguz, arabd, romand, persana,
nogai i, mai putin din limba rusk greacd, bulgara.
Rdspndirea denumirilor nebalcanice se referd
la toate popoarele turcice din Turcia, Ajerbaidjean,
Turkmenia, limbile turcice din nordul Caucazului
i al Marii Negre (Karaima, kumdka, tatara din
Crimeea, karaceai-balkara, nogai, din Asia
Centrald (kazaha, uzbeka, kirghiza, karakalpaka),
atara de pe Volga i limbile turcice din Asia
nordicd (altaica, ora, hakasa, karagap i iakuta).
Pentru un studiu analitic al rdspandirii in
lumea turcicd a denumirilor precum i al
influentelor, am luat un epntion de 100 de
denumiri din Dictionarul, care contine cca 450 de
termeni, epntionul 1-am realizat prin rnetoda
aleatorie (numere intamplaoare - metoda Monte-
Carlo). Rezultatele acestei analize, privind
rdspandirea denumirilor in limbile turcice, sunt
urmatoarele:

113

www.dacoromanica.ro
 La 100 de denumiri gdpuzeti procentele de
rdspandire in aria turcicd sunt:
Limba turcd 64%
Limba ajerbaidjeand 28%
Limba turkmend 25%
Limba uzbek 11%
Limba kazahd 4%
Limba kirghiza 19%
Limba lakut 6%
Limba altaicd 13%
Limba hakas 13%
Limba or'a. 11%
Limba tuvind 7%
Limba karagaa 6%
Limba uigura 2%
Limba karaimd 25%
Limba kumakd 14%
Limba karacea.balkard 14%
Limba tAtard-Crimeea 5%
Limba fatard (Volga) 20%
Limba bakird 2%
Limba nogai 18%
Limba karakalpak 6%
Din aceastd analizd reiese apropierea limbii
gdgkzeti de limbile tura ajerbaidjeand,
turkmend, -Ward, dar i de altele, precum kirghiza,
hakasa, altaika, kumaka, karaca-balkara, nogai.

114
www.dacoromanica.ro
 Cercetand etimologia cuvintelor din Dictionar
se constat ca 64% sunt cornune cu acelea din
limba turcd, ceea ce denotd, Ca provin dintr-un
trunchi comun. Restul de 36% sunt: de origine
turcica de nord-est i nord-vest 8%; din persand i
arabd, toate preluate direct (nu prin intermediul
limbii turceti) - 7%; apoi din limba romnd
13%; din limba greaca 2%; din limbile balcanice
(cuvinte comune in bulgard, romnd, sarbo-croat
etc.) 4% i necunoscute 2%.
Din aceast enumerare deducem evolutia
diferit a limbilor gagduzd i turcd, care au totu*i
un fond comun, in proportie de 2/3.
Se demonstreazd in felul acesta drumurile
parcurse de oguzii din Asia Centrald spre vest; prin
nordul Mdrii Caspice i al Marii Negre uzii i
prin sudul acestor mari seldjukizii.
Se confirm astfel cele scrise de scriitorul
tatar Aidi in Cartea Muzeului din Beplma: faptul
Ca limba gdgaufa pstreaz cuvinte neobinuite,
caracteristice limbilor vorbite de orti, hakai,
iakuti, demonstreazd calea lunga i complicat de
dezvoltare a gagduzilor".

115

www.dacoromanica.ro
 7. ROMANI! $1 RU5I1 DE-A LUNGUL TIMPULUI

Cine si-ar fi inchipuit, in epoca lui Stefan cel

Mare, cd Mare le cnezat al Moscovei, care se afla
sub jugul Hoardei de Aur, va deveni imperiul de
mai trziu?
Mare le cnezat al Moscovei, care se va
transforma in Imperiul Rus, apoi Sovietic, avea in
anul 1462 suprafata Moldovei i era condus de
cnezatul Ivan al III-lea. Acesta, datorit aliantei cu
Meng li Ghirai al Crimeii i Stefan cel Mare al
Moldovei, a re4t sa se emancipeze de sub
dominatia Hoardei de Aur i s incorporeze la
Mare le cnezat al Moscovei teritorii intinse far a
da vreo lupta. Dupd mrturia baronului Herbestein
(in Rerum moscovitarum commentarii Sigismundi
Herbestein). Stefan cel Mare s-a exprimat ca. in
timp ce cuscrul sdu Ii marete teritoriul tarii, stand
acasa i dormind, el, dei lupta zi de zi, de abia ii
poate apdra hotarele tarii". (Al. Boldur, Istoria lui
,Ftefan cel Mare", pag. 67, nota 6: Magnus ille
Stephanus Moldaviae Palatinus, crebo in conviviis
ejus mentione faciens, dicerit; illum dorni domi
sidendo et dormindo imperiurn suum augere, se
vero pugnando quootidie vix limite delender
posse").
116
www.dacoromanica.ro
 in aceastd perioada, spatiul nord pontic,
dincolo de Nistru pand la Nipru era aproape pustiu,
populatia sa find compus in special din romani.
N. Iorga scrie: Noua Moldova' era numele
teritoriului asezat pe malul stang al Nistrului la est
de Soroca, unde au fost colonizati, dupd 1670,
moldoveni, organizati in slobozii; aceast regiune a
fost rscumparat de colonistii moldoveni de la
tatari" (Locul romanilor in istoria universald, Buc.,
1985).
Rush, insa inaintau vertiginos, in secolele
XVI, XVII si XVIII, spre Marea Neagra i Dunare.
In anul 1774, apoi in 1792, intreaga regiune
nord pontica este ocupat de rusi. Teritoriul ocupat
de rusi avea cinci orase: Oceakov, Hadji-Bei
(viitoarea Odessa), Ovidiopol, Dubdsari i Balta i
cca 150 de sate, locuite in marea lor majoritate de
romani, iar la mijlocul secolului MX-lea erau 192
sate de romani, locul secund dup moldoveni find
ocupat de margineni i mocani, care numai in
Crimeea au fondat 25 de sate (S. Puscasu,
Basarabia, Revista Fundatiei Regale, nr. 8-9, 1941,
pag. 701-702).
Simion Mehedinti: Pe nesimtite s-a nscut o
noud Moldova dincolo de Nistru, cu sate din ce in
ce mai numeroase, asezate indeosebi pe langd rauri
si in zona dintre stepa. i padure (Fruntariile

117

www.dacoromanica.ro
Romasniei spre rdsarit, Rev. Fundatiei Regale, nr. 8-
9, 1941).
Sintagma a treia Romd" se datoreazd
calugrului Filotei din Pskov, care intr-o scrisoare
adresatd tarului Vasile al IIIlea, in anul 1511,
scria: Doud Rome au cazut, dar a treia Moscova
a ramas i a patra nu va fi niciodat".
Ecaterina a II-a se gandqte la restaurarea
Imperiului Bizantin. Ruii ating Nistrul in anul
1792. Tarii de la Moscova a. treia Romd" visau
instalarea la Constantinopol, in fruntea acestui
imperiu find desemnat nepotul imprkesei,
Constantin. La initiativa agentilor imparaitesei
Ecaterina a Il-a o partidd pro-rusa s-a format i la
Iai i Bucureti.
Toate luptele imperiului rus cu imperiul
otoman, in sec. XVIII-XIX s-a desfaurat pe
teritoriul Moldovei i Tarii Romneti.
Marea1u1 rus Munich a intrat in Iai, la 3
septembrie 1739, find primit ca un eliberator de
cdtre boierii rusofili. In octombrie 1739, dupd
incheierea pcii, MUnich cu regret, trebuie sa
prseasca. Moldova. El sperase sa fie numit
guvernatorul Moldovei.
In septembrie 1769, ruii au ocupat Hotinul
nit lupte, iar la 7 octombrie locotenentul Elmpt i-
a facut intrarea in Iai.

118

www.dacoromanica.ro
 Avnd in frunte pe Potemkin, in anul 1771,
Ecaterina a II-a se &idea la realizarea unirii
Principatelor romne chiar sub un rege, avAndu-1 in
vedere pe Stanislas August Poniatowski.
In anul 1789, austriecii, care ocupaser5.
Moldova, i-au chemat pe rusi in ajutor. Din
noiembrie 1789, intreaga Moldov si Tara
Romneascd, in afard de Giurgiu, erau sub ocupatie
austriaco-rus. Austriecii i rusii parasesc Tara
Rom &leased la 24 iulie 1792, la incheierea pdcii de
la $istov si Moldova in decembrie 1792, dupd
incheierea pdcii la Iai.
In tratatul de pace de la Iasi, era stipulat
dreptul Rusiei de a avea reprezentant de drept
international pe lang Poarta i drept de protectie a
populatillor ortodoxe din Imperiul Otoman.
Prin hatiseriful din 1802 Poarta se angaja sa
fixeze pe dornnii Principatelor romane pentru sapte
ani si s nu-i mazileascd inainte de expirarea
acestui termen. Dar in 1806, Poarta i-a mazilit pe
cei doi domni ai Trii Romanesti si Moldovei,
respectiv pe Ipsilante i Moruzi, Med a-1 inforrna pe
tar. La 15 noiembrie 1806, Poarta revine iii
restabileste pe cei doi domnitori, dar Rusia
folosind pretextul inacarii hatiserifului din 1802,
trece Nistrul si la 13 decembrie 1806 ocupd
Bucurestiul. La 24 august 1807, la Slobozia, langa
Giurgiu s-a incheiat un armistitiu intre rusi i turci,
119
www.dacoromanica.ro
care prevedea evacuarea de cdtre rusi a celor cloud
principate romAne (Mustafa Mehmed, Doc.
Turcesti privind istoria Romniei, III, p. 138, Buc.,
1986). Rusii reiau in anul 1810 ofensiva impotriva
Imperiului Otoman. La 29 mai 1812 se semneazd
la Bucuresti tratatul de pace intre Imperiul Otoman
i cel Rus. Hotarul se stabileste pe Prut, Dunare i
bratul Chilia. Imperiul Otoman a cedat ceea ce nu-i
apartinea. Rusia a stiut din totdeauna c Basarabia
este pamnt romanesc.
- In tratatul de alianta. dintre Petru cel Mare si
Dimitrie Cantemir (Lutzk, 1711), Rusia se angaja,
citam: Pamanturile Principatului Moldovei, dupd
vechea hotarnicie moldoveneasc asupra carora va
avea drept de stApdnire sunt cele cuprinse intre raul
Nistru, Camenita, Bender, cu tot tinutul
Bugeacului, Dunare, granitele Valahiei si ale
Transilvaniei i marginile Poloniei, dupd
delimithrile acute cu aceste rani".
Editia in latind, scris de maim lui Dimitrie
Cantemir i avand semndturile lui Petru cel Mare si
a contelui Golovkin, existd la biblioteca Saltykov-
Scedrin": Principatus Moldaviae ditiones
secundum Veterum Moldaviae determinationem
Iuri Principis suberunt, quae circumscribitur Istro
fluvio, Camenico, Bender, tot Bugiakiensi tractu,
Danubio, Valachiae et Transilvaniae limitibus et

120
www.dacoromanica.ro
Poloniae confinijs, secundurn factam cum illis
limitationem.
- Generalul A. Kuropatkin, autor al unor
lucrari din domeniul stiintei militare, afirma in
Problemele armatei ruse" (Petersburg, 1910) ca
Rusia a atins frontierele sale naturale in 1792,
atunci cnd ajunsese la malul stng al Nistrului".
Inelectuali rusi despre Basarabia:
A.F. Veltman: Nacertanie drevnei istorii
Bessarabii", Moscova, 1828: Istoria Basarabiei nu
mai necesit studii speciale; ea este legata de
istoria Moldovei si a prii Romnesti si de soarta
voievozilor lor".
A.N. Egunov, Les mmoirres du comit de
statistique de Basarabie", Chisindu, 1868:
Jusque' son annexion a l'Empipe russe en 1812,
la Bassarabie tait soumise au mme rgime de
gouvernemente que la Moldaviae dont elle faisait
partie intgrante. Par suite, ni l'istorie, ni les
documentss historique sur la Bassarabie ne puevnet
ses passer domaine qui n'alt des documents du
Divan de Moldavie".
La 21 iunie 1853, far nici o declaratie de
rdzboi armatele tariste trec Prutul si ocupd
Moldova si Muntenia, alungand pe domnitorii
romani Barbu $tirbei i Grigore Al. Ghica.
Prin Conferinta de la Viena (15 martie-4 iunie
1855) si tratatul de Pace de la Paris (30 martie
121
www.dacoromanica.ro
1856) protectoratul rusesc este abolit i inlocuit cu
protectoratul colectiv al marilor Puteri,
protectoratul rusesc.

Prin tratatul de pace de la Paris din 30

martie 1856 s-a redat Moldovei Sudul
Basarabiei.

intre anii 1868-1870 tanarul locotenent Lev

Tolstoi, care vizita des Statul Major Rus din
Bucureti", nota poporul roman este foarte bland
i are o soart triste.
La 4 aprilie 1877, se semneafd, la Bucuresti,
Conventia romno-rus prin care se permite
trecerea armatelor ruseti pe teritoriul Romaniei
spre I3alcani, guvernul rus se obliga sa mentind i
s respecte integritatea teritoriald a Romaniei.
Conventia s-a incheiat de pe pozitii de egalitate
intre statele suverane. Pentru prima data trupele
ruseti intrau pe teritoriul Romaniei pe baza unei
conventii incheiate cu statul roman.
Dar, la Congresul de pace de la Berlin (iunie
1878) Rusia a obtinut din nou cele trei judete din
sudul Basarabiei. Chiar i rnarii comandanti i
diplomati ai Rusiei, care realizau atitudinea lipsita
de loialitate a Rusiei fata de conventia de la
Bucurqti din 4 aprilie 1877, nu renuntau la aceasta
122
www.dacoromanica.ro
pretentie pentru a nu-1 deranja pe tar". Granita
urma din nou talvegul Prutului, al Dundrii, al
bratului Chilia i al gurii acestuia Stari - Stambul
(art. 45).
Constantin Leontiev, scriitor i filozof rus,
care a trait in a doua jumatate a secolului trecut,
considera ca va lua natere o confederatie
ortodoxii-greco-slava, in frunte cu imperiul rus.
Leontiev cunWea bine Balcanii, fiindca a fost
multi multi ani secretar la Consulate le ruseti din
Adrianopol, Tulcea, Ianina, Salonic. Rusia, scria
Leontiev, tie cd in afara cehilor, bulgarilor i altor
slavi, care ar urma sa theft' parte din acest megastat
confederativ, mai sunt romanii, maghiarii i grecii,
primele cloud popoare neslave, find prin forta
lucrurilor insule in marea slava, vor fi nevoite sa-i
impartaeasca soarta. Leontiev considera ca
Imperiul rus trebuie sa-i mute capitala de la
Sankt-Petersburg la Kiev, iar Constantinopolul,
care este centrul natural al tuturor popoarelor slave,
trebuie sa. apartind Imperiului rus, dar s nu fie
capitala administrativa, ci centru spiritual al
confederatiei greco-slave. (V.I. Grosul,
Bizantinismul lui C. Leontiev, in Revue des etudes
sud-est europenes, torn XXXIV, 1996, nr. 265-
273, Bucureti). La 2 decembrie 1917, Sfatul Tarii
proclamd Basarabia Republica Moldoveneasca
Demoocraticd Federativd Basarabia", iar la 24
123
www.dacoromanica.ro
ianuarie 1918 proclamd independenta Republicii
Moldoveneti a Basarabiei", la 27 martie 1918
Sfatul Tarii voteazd Unirea cu Romania. Ca urmare
a pactului secret Molotov-Ribbentrop in anul 1940
soviet icii au ocupat prin ultimatum Basarabia,
Nordul Bucovinei i Tinutul Herta. Destramarea
URSS i infiintarea CSI in decembrie 1991 a
modificat vecinatatea Romaniei in est i nord-est.
Au aprut cloud state independente, Moldova i
Ucraina, ambele facand parte din CSI. Ucraina a
preluat toate teritoriile ocupate de URSS. Exist i
in Ucraina i politicieni liberali. Astfel fruntgii
politicieni liberali din Odessa declarau, in
decembrie 1991: Bucovina de nord i Basarabia
de sud sunt teritorii romanqii i suntem pentru
discutii cu Romania in privinta teritoriilor
incorporate Ucrainei ca urmare a pactului
Molotov-Ribbentrop".
Cu Moldova, al doilea stat de limba romana
pe scena politica a Europei, problema se pune cu
totul altfel: se rezolvd prin intrarea Republicii
Moldova in Uniunea Europeand. In prezent relatiile
romanilor cu ruii sunt foarte bune. Nu sunt
probleme care s constituie nuclee de neintelegere.
0 constant a istoriei Rusiei a fost
considerarea tuturor vecinilor ca inamici potentiali.
Rusia este stapanita de frica de incercuire; de aici
dorinta sa de a organiza un cordon de-a lungul
124
www.dacoromanica.ro
frontierei. Romnii 4i dau searna de valoarea
relatiilor bune cu o lard de dimensiunea i puterea
Rusiei i depun eforturi sa-i inteleagd pe rui i
politica bor. Din cauza dimensiunilor geografice i
a complexiatilor ei politice, economice *i
culturale, Rusia dezechilibreazd orice organizatie
din care face parte. Din acest motiv trebuie, in
relatiile internationale, sa se tina seama neapdrat de
Rusia.
Sufletul rusesc este complicat, situat intre
programatism i fatalism. Dostoievski scrie in
jurnalul sdu: Destinul Rusiei este indiscutabil,
paneuropean i indiscutabil panmondial. Rusul este
un om al Universului. Rusia trebuie s fie a treia
Roma. Rusia nu uit cd este i o tard asiaticd, nu
numai europeand. Un anumit sentiment asiatic
trebuie cdutat i in psihologia colectiv rus. El se
degajd dintr-un anumit fel de a percepe spatiul.
Pentru rus un spatiu este un fel de infinit de cucerit.
Exist o paturd din rndul intelectualilor, care
incearcd sa dirijeze poporul spre preocupdri legate
de perfectionarea vietii interne a ruilor spre
asigurarea unui nivel moral i material superior.
Acetia considerd cd ruOi trebuie sa se ocupe de ei
in0i. Aceti ganditori se impart in cloud grupe,
dupd modul in care vdd ridicarea Rusiei.
Una din variante este prezentat de Alexandru
Soljenitin in C'hestiunea rusa la sfeirOtul
125
www.dacoromanica.ro
secolului XX" (Editura Anastasia, 1995).
Eforturile noastre trebuie orientate spre interior,
spre o dezvoltare internd, pe baza de muncd libera,
facutO cu tragere de inirna... Trebuie s ne intre in
cap: Transcaucazia sa-i urrneze drumul sat',
Moldova aijderea, 'raffle Baltice deasemenea, iar
Asia Centrald cu atat mai mult".
Aceti ganditori considerd c ruii s-au
preoc vat prea mult de civilizarea altora i i-au
sacrificat timpul, banii, preocuparile pentru
popoarele periferice ale irnperiului rus, in
detrirnentul interiorului Rusiei, care a rmas in
urma.,
Inca in 1814, Duce le de Riche lien, prefect al
orgui ui construit de el, Odessa, scria: Ma simt
bine printre emigrantii din regiunea Noii Rusii
(nemti, greci, moldoveni, evrei, ttari) cleat printre
functionarii rui. Visez s creez o noud America, in
care s se adune oamenii dezraddcinati i ambitioi
din toate pile. (Neal A scherson, Marea
Neagrei", Ed. Univers, 1999, pag. 146-147). Ruii
vor aprecia calittile noastre i in special,
neagresivitatea fata de raffle vecine, ap cum am
procedat in timpul razboiului civil din Rusia (1918-
1920) sau la dezmembrarea Cehoslovaciei sau a
Iugos laviei.
Trebuie subliniat vocatia de pace a poporului
roman. Trebuie s devenirn o lard a carei
126
www.dacoromanica.ro
neutralitate s fie necesard tuturor. Avem o pozitie
geostrategica deosebita in Europa. Calle de
comunicare din Occident spre Orient i
Transcaucazia, din Rusia spre Balcani, din Turcia
spre Occident i Europa Centrald trec prin
Romania.
Este necesar s ne facem cunoscuti in lume nu
numai pe linia culturald, ci i prin activitatea
politica, aratand partile pozitive ale vietii noastre
politice, nu numai deficientele.
Problemele majore ale Romaniei se pot
rezolva numai printr-o politica inteligenta,
conformd cu dorintele generale ale politicii
europene, precum i cu evolutiile politice ale
vecinilor. Cu Rusia trebuie sal stabilism relatii
culturale, comerciale, economice (colaborare in
domeniul gazelor naturale).
Schimbarea mentalului politic, schimbarea
dreptului international, care evolueazd spre dreptul
naturalal popoarelor vor conduce in viitor la
schimbri imprevizibile, vor conduce la unirea
tuturor romanilor in cadrul unei Europe unificate
cu frontiere spiritualizate.
lard ce spune Viaceslav Samakin,
corespondent de multi ani, in Romania, al
publicatiei Moskovskie Novosti": Romania nu are
nevoie sa se teama de Moscova. In istorie,
Romania a fost hartuita secole de-a randul,
127
www.dacoromanica.ro
incercndu-se chiar eliminarea ei pentru totdeauna.
Cand va intra ea in Uniunea Europeank Romdnia
nu va intra fragmentat pe regiuni, cum doresc
unii, ci ca un intreg, ca Stat National (AS, anul XI,
nr. 495, 17-24 dec. 2001).
Noi, romnii, trebuie sA aspiram la marile
idealuri ale omenirii (libertate, egalitate, justitie,
culturd) pentru a fi tratati cu simpatie de statele
Europei i ale lumii.

128
www.dacoromanica.ro
 8. PREZENTAREA UNOR PERSONALITATI
DIN SUDUL BASARABIEI, CARE AU TRAIT SAU
TRAIESC IN AFARA HOTARELOR BASARABIEI

- Din punct de vedere geografic sudul

Basarabiei diferd de restul acestei provincii. Sudul
Basarabiei este un interfluviu bine conturat, este
Mesopotamia Romaniei, cuprins intre Prut, Nistru,
Dundre i Marea Neagra, este Atelkuzu, este
posesiunea primilor Basarabi, este tinutul prtilor
tdtdreti", alcdtuit predominant din stepd i numai o
portiune, pe partea stang a Prutului Inferior, un ir
de dealuri; este un tinut aparte, cu specificitatea sa.
- Din punct de vedere istoric, a avut o soartd
diferit de restul Basarabiei pan in 1812. Incepand
cu anul 1484, au avut loc rdluiri ale acestui
teritoriu din trupul Moldovei. In anul 1484 turcii au
ocupat cu forta Chilia i Cetatea Albd cu raialele
(hinterlandurile) respective, in 1528 , au ocupat
cetatea Tighina (Benderul turcesc) cu raiaua
respectivd; in 1672, pe vremea Ducai-Vodd
stpanirea turceascd s-a intins pand la Valul
superior al lui Traian, ap numita Vatra lui Halil
Paa" sau teritoriul celor 32 de ceasuri in lungime
i 2 in latime".

129
www.dacoromanica.ro
 De la sfdritul Evului Mediu tarziu i
inceputul istoriei moderne, in orawle Chilia i
Cetatea Alba existau emporii genoveze.
Prin sudul Basarabiei s-au scurs toti
migratorii, care nu-i &eau rostul in carile de
provenienta; unii au plecat mai departe, altii au
ramas i au fost asimilati cu bastinaii (bastarnii,
antii,,scumanii .a.). Ultimii veniti sunt ruii.
Intre anii 1856 i 1879, o parte a sudului
Basarabiei s(Cahul, Bolgrad, Ismail), a apartinut
Rom"6niei. In scurt timp s-au deschis coli, inclusiv
Scoala normald la Ismail i prirnul liceu bulgar din
peninsula balcanied, la Bolgrad.
- Un al treilea motiv: suclul Basarabiei are o
populatie rara i mozaicata etnic. Mijlocul i
nordul Basarabiei este foarte dens populat i
populatia este alcatuita din romani in proportie de
peste 90%. Din aceasta zond a plecat majoritatea
basarabenilor care trdiese sau au trait in afara
hotarelor Basarabiei. De aici a plecat B.P. Hadeu,
M. Kogalniceanu, Alecu Russo, Constantin Stere,
Ion Inculet, Pan Halipa, Ion Buzdugan, Vasile
Harea, Iuliu Friptu, Maria Cebotar - solista la
Operele din Berlin i Viena -, Paul Gorna, Eugen
Coeriu, Eugen Lozovan, V. Rusu, eful catedrei
de Romanistica la Universitatea din Aix-en-
Provence, Ion Inculet jr., membru de onoare al
Academiei Romane, Sergiu Grossu, Nicolae
130
www.dacoromanica.ro
Lupan, fondatorul Asociatiei Pro Basarabia i
Bucovina, Vlad Bejan, prqedintele Societatii
Ginta latina." - Iai, poetul Adrian Pa.unescu,
Nicolae Neaga, profesor universitar - Iai, actorii
Arcadie Domocn Co lea Rdutu, lurie Dade, Stela
Popescu, Tamara Buciuceanu i mitropolitii
Antonie Plamddeald (Sibiu) i Nestor Vornicescu
(Craiova) i multi altii. Tot din aceast zona' sunt
stramoii lui Gala Galaction, Alexandru Phillipide,
Doina Uricariu, Constanta Buzea, Georgeta
Penelea, Magda Isanos (mama ei era sora Elenei
Alista), Pstorel i Ionel Teodoreanu (mama lor era
fiica lui Musicescu).
- Ultimul motiv pentru care rn-am oprit la
personalitatile din sudul Basarabiei este faptul ca
sunt fiu al sudului Basarabiei i cunosc mai mult
despre personalitatile acestui tinut. Pentru o scura
prezentare a sudului Basarabiei vom cita din Gh.
Bezviconi (Prof lull de ieri # de azi, 1992,
Chiindu):
Din vremurile cele mai vechi, Bugeacul a
fost descris de numero# calatori, care au trecut
prin poarta aceasta spre stepele din Rasrit. Dar qi
in poezie, trei genii ale romantismului strain:
Byron, Pigkin # Misckiewicz. 0 admirabila
antologie a poeziei din Bugeac a publicat-o
ceipitanul Dragomir Petrescu, un inimos carturar
scriitor de pe malul Ialpugului. Stepele
131
www.dacoromanica.ro
Bugeacului, astazi sunt cantate de visatorul
Vladimir C'avarnali. Un aspect ciudat Ii prezinta
populatia Bugeacului. Elementul vechi romnesc
formeazei o temelie solida, dar e incadrat in zeci de
formatiuni noi. In decursul istoriei - spre norocul
elementului de ba4.tina, populatia pestrita
Americani basarabeni" 4i gasea o Umbel comuna
in limba romeineasca, iar baza ei o formau
romeinii.
Colonictii germani au venit in Bugeac, mai
ales Entre anii 1814-1818, parasindu-lin numar de
peste o sutei de mii la 1941. Ei reprezentau
elementul cel mai cult al agricultorilor basarabeni.
Francezii din Elvetia au fost intemeietorii
viticulturii de ,51aba. Bulgarii, ucrainenii, gageiuzii
44 multi altii completeaza populatia Bugeacului.
Primii geigeiuzi qi bulg-ari au fost adu# din
Cadrilater, incepand cu anul 1770, de catre
boierul Iordache Ba4 pe moifile sale de langei
Leova.
Vechea biserica din Chilia, zidita de ,51tefan
cel Mare ci recleidita de Vasile Lupu, sau
mormantul medelnicerului Grigore Clucerescu,
ingropat in 1811, in biserica Adormirii Maicii
Domnului din Ismail, refeicutei dintr-o geamie
turceascei, cate imagini ridica ele in amintirea
noastra! Fie chiar acei mo#eri din Bugeac, pe
care ii cunoavem la inceputul secolului XIX:
132
www.dacoromanica.ro
spdtarul Iancu Sturdza la Leova, Bairnaclia,
Taraclia, Tiganca; cornisul Iancu Bal' la
Frumoasa, Pelinei, Greceni; stolnicul Matei
Re4canu la Larga; fratii speitari Panait 'i Petrache
Cazirnir la Tartaul, Negrilqti, Gotegi Toponirnie
romeineascei.."

Persona lititi

Numarul personalitatilor din sudul Basarabiei

care au trait sau traiesc in afara hotarelor
Basarabiei este mare. Sunt zeci de ingineri, medici,
profesori, juriti, preoti, invttori care fac parte
din cei refugiati din anii 1940 i 1944. Ne vom opri
la cativa care au facut ceva mai deosebit sau in
plus in profesia lor sau in viata culturala i sociald.
Prezentarea nu este exhaustiva, am prezentat pe cei
pentru care am gasit surse de informatii sau pe care
mai bine sau mai putin ii cunosc.

Persona IMO co acthititi pubike

(profesional, social, culturara):

- Mareplul Alexandra Averescu, erou

national Prim Ministru, nscut in comuna Babe le,
judetul Ismail; Gavril Musicescu, dirijor de cor,
profesor i compozitor, nascut la Ismail in 1847,
decedat in 1903. Profesor de armonie, apoi director
133
www.dacoromanica.ro
al Conservatorului din 14, membru al Ateneului
Roman din Bucureti; Eugen 13dru, nascut la
17 octombrie 1887, in oraul Ismail, savant, doctor
fizician, magistru, profesor universitar la Cernauti
i Bucureti, deputat in Parlamentul Romaniei din
1920; loan Livescu, nscut la 1873, in Ismail,
valoros actor, regizor i profesor de arta drarnatica,
decorat in 1955, General Ion RAscanu, nscut in
1874 la Cahul, a venit in 1918 in Basarabia in
fruntea Diviziei 1 Vanatori; General Artur
Vitoianu, nascut in 1869 la Ismail, general de
divizie, comandant al garnizoanei Chiindu; Stefan
Ciobanu, nscut la Talmaz, jud. Tighina, in anul
1883, profesor universitar la Universitatea din
Bucureti, academician, orn politic, care a votat in
1940 in Consiliul de Coroand, impotriva cedarii
Basarabiei; Alexandru Bfirladeanu, nscut in anul
1911, in oraul Comrat, vicepreedintele
guvernului roman (1956-1965), preedintele
Senatalui Romaniei (1990-1992); Mihail
Guboglu, nascut in 1911 in oraul Ceadar Lunga,
profesor universitar la Univers itatea din Bucureti,
visiting profesor la Sorbona, reputat turcolog;
Guboglu N. Mihai, nscut la Ceadar Lunga,
savant istoric i etnograf, stabilit la Moscova;
Dumitru Topciu, nascut in cornuna Tomai, Cahul,
deputat in Parlamentul Romaniei in mai multe
legislaturi, in perioada 1918-1940; Vladimir
134
www.dacoromanica.ro
Topciu, nascut in comuna Tomai, Cahul, mambru
al Academiei de Stiinte Medicale din Romania,
profesor la Facultatea de Medicind din Timioara,
director al Institutului de Igiend din Timioara;
Gleb Drfigan, ndscut in comuna Tatar Copceac -
Cahul, in anul 1920, dr. ing., profesor universitar,
membru al Academiei Romane; Vasile Tepordei,
preot, profesor, scriitor, nascut in Carpeti - Cahul,
in anul 1908. A scris Amintiri din Gulag", Dor
de Basarabia"; Alexandru Siperco, nscut in anul
1920, in comuna Tatar Bunar, a fost reprezentantul
Romaniei in Comitetul Olimpic International, a
scris volume de nuvele i reportaje; Elena Ciornei,
mezzo soprana de talie internationala, nascutd in
anul 1924, in comuna Bairamcea, judetul Cetatea
Alba; Nicolae Ciachir, nascut in comuna Vaisal,
judetul Ismail, in anul 1928, doctor in istorie,
profesor la Universitatea din Bucureti, cunoscut
balcanolog; Sergiu Sarchizov, nascut in comuna
Tarutino, judettil Cetatea Alba, in anul 1924, liceul
1-a urmat la Ismail, iar Conservatorul de Muzica in
Bucureti. Dirijor i compozitor de ode, imnuri,
operetd, membru al Uniunii Muzicienilor romani;
Elena Siupiur, nscutd in anul 1940, in comuna
Caracurt, judetul Ismail, filolog, doctor la Institutul
de Litere al Academiei Bulgare de Stiinte,
cercetatoare la Institutul de studii sud-est europene,
scriitoare; Vladimir Cavarnali, nscut in Bolgrad
135

www.dacoromanica.ro
in anul 1910, editeazd cloud volume de poezii
premiate de Revista Fundatiei Regale, dupd 1944,
in Bucureti este redactor la mai multe periodice;
Anatol Mficr4, nscut in comuna Beplma, judetul
Cahill, in anul 1924, doctor inginer, doctor in
management, fost profesor universitar asociat,
autor de tratate, decorat cu Ordinul Meritul
Stiintific cu ocazia Centenarului Academiei
Romthie, i cu Steaua de aur iugoslava, pentru
contributia la realizarea Portilor de Fier 1, Secretar
General al Asociatiei de Istorie Comparativ a
Institutiilor i Dreptului (AICID); loan Chiper,
nascut in Cahul, in anul 1936, doctor in istorie, ef
al Sectorului de Istorie universald i istoria
relatiilor internationale la Institutul Nicolae
Iorga", profesor la Universitatea Dimitrie
Cantemir"; Paul Petrescu, nascut in anul 1921, in
Cetatea Alba, a urmat Facultatile de Litere i de
Drept in Bucureti, etnolog, publicist, membru de
onoare al Academiei Romane, a fost cercetator la
Muzeul Satului, la Institutul de Arta al Academiei
i la Institutul de Etnologie, din 1990 este stabilit
in SUA, publicatii in domeniul artelor i
arhitecturii populare; Veaceslav Harnaj, nscut in
1917, in comuna Baimaclia, judetul Tighina,
profesor universitar, fost rector, membru al
Comisiei Guvernamentale de Hidroarnelioratii,
fondator al Asociatiei Crescatorilor de Albine din
136
www.dacoromanica.ro
Romania, afiliata la APIMONDIA, al carei
preedinte a fost timp de 25 de ani, facand
cunoscut numele Romaniei in toata lumea, a fost
fondatorul Institutului de Cercetari Apicole, al
Editurii i tipografiei Asociatiei; Alexandru
Lungu, poet, pictor, medic, s-a nscut la 13 aprilie
1924, la Cetatea Alba, a absolvit liceul din Buzau
in 1942, iar in 1948 a absolvit Facultatea de
Medicind din Bucureti i a devenit ef de sector la
Institutul de Endocrinologie al Academiei Romane.
in 1973 a emigrat in Germania, impreund cu Ion
Caraion au editat, la Back', revista Zarathustra".
in 1946 publica volumul de versuri Ora 25", apoi
Dresoarea de fluturi" (1968), Timpul
oglinzilor" (1968) i Poeme" in 1971. In
Germania, a publicat mai multe plachete de poezii,
la Bonn, impreuna cu sotia sa, scoate Colectia
Semne" i revista ARGO; Nicolae Gheorghiu,
nscut in orgul Bolgrad, in anul 1908. A terminat
Universitatea Politehnica. din Timioara. in
perioada 1957-1963 a fost ministru al Energiei in
Romania; Lucian Pintilie, regizor i scenarist
celebru, s-a ndscut in anul 1933, in comuna
Tarutino din judetul Cetatea Alba. Este un
profesionist de geniu, recunoscut international i
raspltit cu premii la Mar del Plata i Acapulco,
Cannes i Venetia. Este in plind activitate;
Tavpndi Gheorghe a fost director la Societatea
137
www.dacoromanica.ro
de Telefoane Bucureti, in prezent pensionar;
Bodeanschi Igor, nscut in oraul Comrat in anul
1919, general-medic la Spitalul Militar Bucureti,
decedat; Petre Terzi, inginer energitician, nascut
in comuna Bulgarica Bolgrad, adjunct al
ministrului Apelor, Pdurii i mediului in perioada
1990-1992; Traian Chebeleu, n'ascut in comuna
Bulgarica Bolgrad, fost ambasadorul Romaniei la
Viena; Serge Moscovici, ministra francez in
guvernul Jospin, fiul unui cerealist, s-a nscut i
copnrit la Cahul. Concurenta la comertul cu
cereale find mare la Cahul, s-a mutat la
Basarabeasca.
Guvernanta i gospodina casei era o
gagduzoaica" culla', cu liceul absolvit i build
cunoscatoare a limbii franceze.
A insistat ca Serge s-a. urmeze facultatea find
un copil dotat. In urma acestor insistente a fost
trimis la Bucureti. A emigrat in Franta, a facut
studii strlucite la Sorbona ti este preedintele
Comi3iei Internationale de Sociologia multimii.
Cronica anilor pierduti, Stock., Paris, 1997).

138
www.dacoromanica.ro
 Ser Mori (pot* prozatork eptrami01)
Leonid Dimov, nscut in 1926 in oraul
Ismail, poet important in literatura Romniei,
creator al curentul literar Onirismul.
Aurel Ciurunga (Robert Columbeanu) nscut
in anul 1920 in Cahul, remarcabil poet (ultimul
volum Lacrimi pentru Basarabia, editura Ulisse,
2001, 72 pag.);
Emil Brumaru, nscut la Bahmutea, judetul
Tighina, in 9 ianuarie 1939, este un poet pereche
cu Leonid Dimov, cu care forrneaza un tandem
basarabean onirist"; in 1970, publica versuri,
poezia sa pune in valoare o acuitate senzoriald
ieita din comun, cu inventivitate fonetica.
Sorana Gurian - scriitoare bilingv romfin
si franceld.
Sorana Gurian s-a nascut in oratul Comrat,
judetul Tighina, in anul 1913.
In anul 1945, publica romanul Zile le nu se
intorc niciodata", un mare ducces de librarie.
In 1946, publica volumul de nuvele
Intdinplari dintre amurg i noapte".
In 1948, pleacd in exil la Paris. Aici continua
sa se intalneasca cu Monica Lovinescu. In 1950
publica Les mailles du filet. Journal de
Roumanie", editura Calman Levy, 1950.
Ochiurile retelei" este o carte de rnrturii, despre
139

www.dacoromanica.ro
faptele trite (1947-1949). Unii critici literari o
considerd cea mai reqita carte a Soranei Gurian,
fiind i un document despre o epoca a istoriei
noastre Inca invaluit in ceata (Gab. Dimisianu,
Rom. Literard, 34, sept. 2002).
Era foarte ospitaliera in camaruta sa de hotel
se regseau sotii Eliade, Eugene Ionesco cu sotia,
Monica Lovinescu, Virgil Ierunca. Sorana tia sa-i
hraneasca pe toti i inspira mult incredere".
Moare in 1956, inmormntata in rit catolic,
condusa de prietenii mai sus amintiti i de Clara
Malraux.
Victor Macarevici - un talentat epigramist
Victor Macarevici s-a nscut in comuna
Chirutnea (Corten) din judetul Cahul, la 29
noicmbrie 1924. A urmat Seininarul Teo logic la
Ismail, Ch4indu i Bucureti. Are studii
universitare in Teologie, Istorie i Conservatorul de
Muzica, toate in Bucureti. A fost profesor de
muzica la Scoala Centrald de Fete, una din cele
mai prestigioase coli secundare din Bucureti. A
publicat:
- Epigrame cu ccintec, Bucureti, 1983;
- Prefer sureisul, epigrame, madrigaluri,
rondeluri, sonete, Bucureti, 1999.
- Arc peste timp, Bucureti, 2001. in acest
volum descrie plecarea precipitata din Ch4indu, in
martie 1944; subliniazd organizarea exemplard a
140
www.dacoromanica.ro
refugiului de cdtre autorittile romdnqti, parinti,
copii i prieteni gasindu-se cu ajutorul evidentelor
oficialitatilor.
Victor Macarevici este membru al Societtii
de Istorie Comparatd a Institutiilor i Dreptului. In
cadrul Asociatiei participd la dezbateri,
manifestdnd o gandire dark originald, strdbdtutd
de dorul de Basarabia i de nedreptatea istoricd
abautd asupra acestui vechi pdmant romanesc.
Victor Macarevici mai este membru al
cenaclului de epigramiti Cincinat Pavelescu".
Criticul literar Gheorghe Penciu, referindu-se la
epigramele i rondelurile sale scrie: ele atestd prin
vocatie i fmete preocupdrile eruditului profesor de
muzicd Victor Macarevici". In prezentarea
volumului Arc peste timp", scrie: tineretul cititor
va descoperi in paginile cartii toate lacrimile
Basarabiei Inca nepldnse. Autorul dovedete prin
cartea sa cd din addncul lacurilor fard fund cresc
nuferi".
In anul 2002, publica volumul Cele mai
frumoase epigrame", o selectie intocmitd cu
migald i ingeniozitate. Mai publicd Aspecte
sociale in epigramd ,ci cugetarea romdneascd" i
Dincolo de un surds". In anul 2004, publicd Pe
urmele unui surds"

141

www.dacoromanica.ro
 Este cunoscut i foarte apreciat de Uniunea
Epigram4tilor din Republica Moldova, este mereu
invitat de epigramitii moldoveni.
Nicolae Sptaru - inginerul scriitor.
Nicolae Sptaru s-a nscut in comuna Toceni
din judetul Cahul in anul 1898. A urmat
Politehnica din Bucureti. A fast directorul fabricii
de tutun din Chiindu pina la 1940, apoi director al
fabricii de tutun din Belvedere Bucureti. S-a
pensionat in anul 1956. A scris romanele: Dar
anii trec" (1931), In drumul nostru" (1933),
Inapoi" (1935), nuvele, schite, eseuri, precum i
o versiune noua a romanului Dar anii trec". A
decedat in 1986.
Alfred Basarab Tiberianu (T. Domusciev)
S-a nscut in comuna Traian, din judetul
Cahill, in anul 1909. In 1940, s-a refugiat in orgul
Brik unde a fost muzeograf la Muzeul de Istorie
i Etnografie din Braila. A facut parte din Cenaclul
literar Panait Istrati", a publicat volume de poezii.
lacob Slavov
S-a nscut in orgul Bolgrad, in 1911. si-a
facut studiile la Iai, a fost unul din redactorii
revistei literare Bugeacul" din orgul Bolgraol,
alaturi de Vladimir Cavarnali i Andrei Ciurunga
(Robert Cahuleanu). Dupd 1940 s-a refugiat in
orguk Tulcea. Aici a fost membru activ al
142

www.dacoromanica.ro
Cenaclului Panait Istrati". A publicat volumul in
bratele Deltei".
Ion Buzdugan
Ion Buzdugan s-a nascut la 9 martie 1880, in
comuna Branzenii vechi, judetul Cahul. A scris:
Cdntece din Basarabia", Chiindu, 1921;
Miresme de stepii", Bucurqti, 1922; Tara
mea", Craiova, 1928; Pdstori in timpuri",
Bucureti, 1927. A decedat in 1967 in Bucureti.
Alexandru Calais
Alexandru Calais s-a nscut in 1928, la
Ismail. In 1990, scrie romanul Corabia
neveizura". In 1979, ia premiul Uniunii Scriitorilor
din Romania (USR) pentru traduceri din limba rus
(Belai, Bulgakov, SuOcin etc).
Vitalie Tulnic - poetul pelerin
Vitalie Tulnic (Manolescu), s-a nscut la 9
martie 1931, in comuna Enichicoi - Ismail. In 1940
pleacd impreund cu parintii la Bucureti. Aici
termind liceul, Institutul de literatura, este
repartizat la Radio i pregatea primul volum de
poezii. Eliminat de la Radio in scurt timp dupd
repartizare, ca fiu de preot, parasete tara in 1952 i
se stabilete la Chiindu.
Ion T. Enache
Ion T. Enache, s-a ndscut in anul 1913, in
comuna Ituparatul Traian din judetul Cahul. In

143

www.dacoromanica.ro
 1944, s-a refugiat in Romania i a fost invatator in
judetul Ilfov.
A scris rornanul Firul Ariadnei" i volumul
de versuri Orizonturi in Bugeac".
lulia Cristea-Scutaru o evocatoare a
plaiurilor natale
lulia Cristea-Spataru s-a ndscut la 20 februarie
1930, in comuna Albota de Sus, judetul Cahul.
Taal Iuliei, loan Scutaru era medicul ef al
judetului Cahul. Iulia urmeazd coala primard in
Albota, studiile secundare la liceul ortodox din
Galati. i Facultatea de Filologie la Universitatea
din Bucureti, luanduli licenta in 1952.
A fost redactor la revista Veac Nou", apoi la
publicatiile romneti pand la pensionare, in 1985.
Iulia Cristea Scutaru este nepoata poetului Al.
Mateevici pe linia mamei poetului. Poeziile
poetului Al. Mateevici reprezintd o preocupare
permanentd i are un cult pentru Oda Limba
Noastrd".
Din 1980 colaboreazd permanent la revista
Studioului de Istorie N. Iorga" intitulatd Caietele
Studioului de Istorie N. Iorga".
0 activitate intensd o are la Asociatia
Cultu rata Pro Basarabia i Bucovina infiintatd la 12
ianuarie 1990. Este secretar de redactie al revistei
Pro 13asarabia i Bucovina".

144
www.dacoromanica.ro
 A scris pagini de istorie literard (Un roman la
New York, 1997), reportaje (Se intoarce acasa
Dumnezeu)
Iulia Scutaru are un stil literar deosebit,
concis, clar, precis i elegant. In scrierile sale este
lirica in evocari i nostalgica atunci cand este
vorba de satul natal sau de provincia napastuita,
Basarabia.
Georgeta Horodinc - scriitor, traducAtor
S-a nascut in anul 1930 in comuna Cauanii
Mari, judetul Tighina. A facut liceul la Galati i
Iai. A inceput studiile superioare la Universitatea
din Iai i le-a incheiat la Scoala de Literaturd
Mihai Eminescu" din Bucurqti. A fost redactor la
Romania Liberd, Gazeta Literard i Luceafarul.
In 1979, publica volumul de nuvele
Bastarzii", iar in 1981 romanul Somnambulii
soarelui". In acelai an pleaca. in Ft-ant& Este sotia
filozofului N. Tertulian.

Mihail Grarna - jurist i scriitor

S-a nscut in anul 1923, in oraul Cetatea
Alba. A absolvit Facultatea de Drept din Bucurqti.
A editat volume de poezii in anii 1947, 1967, 1971,
1974. A scris romane: Singuratatea din urma"
(1996), Intrarea in legender (1990) s.a.

145

www.dacoromanica.ro
 Vladimir Cavarnali-fondator de revist
Vladimir Cavarnali (butgaro-gagduz - cf.
Eleonora Hotineanu, Lirica interbelica din
Basarabia, Buc., 2001, pag. 174), -s-a nscut in
oraul. Bolgrad, in anul 1911. A urmat Facultatea
de Litere a Universiatii din Bucureti. A infiintat
la Bolgrad, revista literard Moldavia", a publicat
cloud volume de poezii in 1934 i 1939, premiate
de Revista Fundatiilor Rornne". In perioada
postbelica, in Bucureti, a fost profesor de liceu
redactor la mai multe reviste. A decedat in anul
1969.
Ecaterina Cavarnali - o lloare de stepi
Ecaterina Cavarnali, sora lui Vladimir
Cavamali, s-a nscut la Bolgrad, in anul 1918. A
debutat in Antologia Bugeacului", a continuat in
Vicip Basarabiei", r,Pagini basarabene",
Generafia nouei ", cu poezii pline de frumusete i
de gratie. Este cdstorit cu dramaturgul Mihai
Davidoglu.
Constantin Eretescu - memoralist talentat
Constantin Eretescu (Eretpohian), s-a nscut
la Cetatea Alba, in anul 1937. in anul 1944 se
refugiaza la Targovite, apoi se mut in Bucureti.
A urmat Facultatea de Filozofie, apoi Filologia la
Universitatea din Bucureti. A fost cerceator la
Facuhatea de etnografie i folclor din Bucuresti. In

146
www.dacoromanica.ro
1980 a emigrat impreuna cu sotia Sanda
Galopenta, in SUA.
A publicat volume la Editura Cartea
Romaneascd: Vrajitoarea farniliei" i alte legende
ale orgelor de azi (la Editura Compania).
In exil, Constantin Eretescu este editoriul
versiunii americane a revistei Lupta", editata la
Paris de Mihai Korne i Antonia Constantinescu
Nadia Ichingi, nscutd in Cetatea Alba la
1911, a fost profesoard la Liceul Regina
Elisabeta" din Chiindu. La 1940 a venit in
Romania.
Covalgi Chiril, nascut in anul 1930 in
localitatea Talac (judetul Cetatea Alba, azi in
Ucraina), este cunoscut ca scriitor pe teme
moldoveneti i gagduze. Plecat la Moscova, scrie
in limba rus, dar i le traduce imediat, el singur,
operele in limba romand.
Mihail Vfintu - publicist
Vntu, Mihail (1877, Hagi Abdul, jud. Ismail,
decedat in Bucureti - 28 decembrie 1943),
invatator, publicist.
Maria Bride - Macovei
Maria Bride - Macovei - poeta i traducatoare
din romana in letona.
S-a nascut in anul 1947, in comuna Sdrata-
Razeti de langa orgul Leova, s-a castorit cu
poetul leton Leons Briedis i s-au stabilit la Riga.
147

www.dacoromanica.ro
Aici, Maria Macovei desfavara o ampla activitate
in cadrul comunitatii romaneti din Letonia. Scrie
poeziii in limba romand. Poezia ei vibreazd de
sensibilitate, moderna, este fragila i profunda,
gingaA" scrie Ana Blandiana. Ultima carte
publicata _de Maria Macovei la Chiinau se
nume-te In singureitatea cuvintelor".

Oameni de 010
Valeriu Mer4 - un teoretician at
petrochimiei
S-a nscut in comuna Bealma - Cahul la 1
iulie 1928. Scoala primara i primele patru clase de
liceu le-a facut in orgul Comrat; urmatoarele la
Chiinau i Corabia. A urmat Universitatea de
Petrol i Gaze din Bucumti, pe care a absolvit-o in
anul 1953. In perioada 1953-1956 a functionat la
Institutul de Proiectari Rafinkii, iar in anul 1956 s-
a transferat la Institutul de Proiectare pentru
Petrochimie, unde a coordonat proiectele pentru
realizarea Combinatelor petrochimice din Brazi,
Teleajen, Piteti i Midia. Pentru activitatea depusa
in dezvoltarea petrochimiei din Romania a fost
decorat cu Ordinul Muncii, iar in 1982 a prima
premiul Nicolae Teclu" al Academiei Romane. In
perioada 1975-1985 a fost expert la United Nations
Industrial Development din Viena. A publicat un
148
www.dacoromanica.ro
numar de 5 volume pe probleme fundamentale in
domeniul petrochimiei, a colaborat la editarea
Enciclopediei de Chimie a Rom6niei (in 7
volume).

Boris Tucan - un gguzolog

Boris Tucan s-a nscut la 1 august 1923, in
oraul Comrat, judetul Tighina. A urmat Liceul
Dimitrie Cantemir" din Comrat i liceul din
Bar lad. Studiile superioare i le-a facut la
Universitatea din BA' lti, Facultatea de Filologie. In
perioada 1954-1959, a Jost profesor la colile din
Corneti i Ungheni. In anul 1959, este angajat
cercettor la sectia - nou infiintat - de
ggduzologie i bulgarologie a Academiei de
Stiinte a Republicii Moldova. S-a specializat in
studierea graiului din Vulcdneti al limbii ggduze.
A scris articole tiintifice in acest domeniu. In anul
1965 ii sustine teza de doctorat in filologia
gdgduzd la Academia de Stiinte a Republicii
Moldova cu subiectul Particularittile graiului
ggduz din Vulcdneti fat de cel din Comrat i
Ceaddr Lunga".

Gheorghe Gheorghiev
Profesor doctor docent Gheorghe Gheorghiev
(1907-1999), nscut la Bolgrad, decan al Facultatii
de matematicd a Universitatii din Iai.
149

www.dacoromanica.ro
 Vasile Tutoran
Profesor doctor docent Vasile Tutoran, ndscut
in 1921, la Giurgiulqti, are trei doctorate, in
prezent pensionar, stabilit in Franta.

Margareta Ignat
Margareta Ignat, ndscuta in anul 1931, la
Chilia Noud, profesoard universitard, la
Universitatea din Iai, doctor in fizica teoreticd,
specializare in Italia, autoare de tratate de fizicd.

Valentin Popovici - un cercettor

recut' oscut
Valentin Popovici s-a ndscut la 14 februarie
1930, pdrintii find din sudul Basarabiei. Mama,
Elena Dulgheru, este din comuna Devlet-Agachi,
judetul Cetatea Alba. Valentin Popovici a urmat
liceul in Bucureti i Facultatea de Medicind
Veterinard la Sankt-Petersburg.. A absolvit-o in
anul 1953. A urmat o specializare la Universitatea
din Edinbourgh, Scotia (Marea Britanie). In anul
1967, si-a luat doctoratul in Medicind Veterinard la
Facultatea de Medicind Veterinard din Bucureti. A
functionat la Institutul National de Medicind
Veterinard Pasteur" din Bucureti, incepand cu
1956; intre anii 1972 i 1984 este directorul acestui
institut, iar in prezent, este consilier, find
pensionar.
150
www.dacoromanica.ro
 A publicat numeroase studii si articole in
literatura de specialitate. Este membru al
Academiei de Stiinte Agricole Gh. Ionescu-
Siseti" l i vicepresedinte al acestei Academii in
perioada 1991-1994. Este membru al Asociatiei
Medicilor Veterinari din Romania si a fost
presedintele acestei asociatii in perioada 1977-
1990.

brie Cfisea - un nostalgic al Comratului

Iurie Casea s-a nscut in anul 1922, in orasul
Comrat, judetul Tighina. A facut scoala primard si
trei clase de liceu (Liceul Dimitrie Cantemir") in
Comrat. In 1935 a plecat in Turcia, unde a terminat
liceul, iar in 1944 a plecat la Viena. Aici a studiat
filologia germand.
In Austria, s-a casatorit cu o austriaca si, in
anul 1951, cu sotia i copiii au plecat in Canada, la
Ottawa, Ontario.
Intre anii 1955-1959, a urmat i a terminat
Facultatea de Inginerie Chimicd la Universitatea
McGill din Montreal. Apoi a lucrat in industria
electronic canadiand. Ultimii 17 ani inainte de
pensionare a fost angajatul Ministerului Aprdrii
Nationale al Canadei, pe care a reprezentat-o in trei
Comitete tehnice ale NATO. S-a pensionat in
1991.

151

www.dacoromanica.ro
 Victor Ghenov, inginer, nscut in Ceadir
Lunga, stabilit in Bucureti, a editat un dictionar
ruso-gdgauzo-turco-roman (2008).

Rodica Gheorghie-Segal
Rodica Gheorghi-Segal, nscutd in 1930, la
Satul Nou, judetul Ismail, profesor universitar in
Galati, membru al Academiei de Stiinte Agricole i
Silvice

Muzkieni, comporkeri, cantireti

Constantin Petrovici un remarcabil dirijor

Constantin Petrovici este fiul lui Petre
Petrovici, profesor de rnuzica la Liceul Dimitrie
Cantemir" din oraul Comrat i al Zenoviei Calcic
(sora primarului avocat N. Calcic) din oraul
Comrat. S-a nscut in anul 1927. Scoala primard i
studille secundare le-a facut in Chiindu, tatl sau
find numit profesor de muzica la Chiindu.
A urmat Consercatorul de Muzica din
Bucureti, cu profesori de prima 'nand, in perioada
1947-1952.
Dupd absolvire a fost dirijor al Orchestrei de
Studio a Radiodifuziunii Romane (1952-1959),
apoi, incepand cu 1959, a fost dirijor la Opera

152
www.dacoromanica.ro
Nationala din Bucureti i la Opereta din
Bucure.5ti.
S-a perfectionat la Roma i Milano. A
colaborat cu toti marii muzicieni din Romania i cu
unii din straindtate.
Este unul din reprezentantii de fiunte ai
muzicii romaneti. Ii iubete tinutul copilariei
sale, Comratul.

Ion Fazli - un muzician i compozitor

important
Ion Fazli, un gagduz nascut in Cazaclia (in
anul 1907), a absolvit in 1930, Academia Regald
de Muzica. i Arta Dramatica din Bucureti.
Muzician i compozitor de talent a fost membru al
Societatii Compozitorilor din Romania, in perioada
1930-1940. Cartea de membru al Societatii
Compozitorilor din Romania nr. 366 din 19 oct.
1936, este semnat de preedintele Societatii,
maestrul Alfred Alessandrescu.
In perioada 1930-1940, a fost iiolonist la
Opera Romand i totodat a organizat, in
Bucureti, o orchestra de mandoline, care se bucura
de mult succes.
In perioada 1941-1944, a fost profesor de
muzica la serninarul Teologic Chi*inau.
In 1944, a revenit in Bucureti. A fost
membru al Uniunii Muzicienilor din Romania i
153

www.dacoromanica.ro
bun prieten cu prqedintele Uniunii - Mihail Jora,
in casa cdreia era deseori prezent.
In 1950, s-a mutat la Bacdu, unde a fost
profesor de muzica la Institutul Universitar
Pedagogic.
La Bacdu, o perioadd de timp a dirijat
Filarmonica din Back'.
A decedat, la Bucureti, in urma unei boli
necruptoare, in varst de 73 de ani.

Maria Ziatov
Maria Zlatov, nscuta in 1884, in oraul
Comrat, judettil Tighina, a fost cntdreata de
Operk la Opera din Sankt Petersburg, in 1926 a
venit la Ch4indu i a fost soprana. i profesoard la
Conservatoarele Unirii, Municipal i la
Conservatorul de Stat din Chiindu in perioada
1928-1946. In 1950, s-a mutat in Bucureti, unde a
fost apreciat de regizorul Masini.

Eugenia Lucezarski - o mezzo-sopran

S-a ndscut in anul 1881 in oraul Chilia. A
studiat la Conservatorul Unirii i la Conservatorul
de Slat din Chiindu, cu Maria Zlatov. A fost
solist mezzo-soprand la Opera basarabeand din
Chiindu (1921), Neapoli (1923), Cluj (1926) i
Bucurqti (1926-1933).

154

www.dacoromanica.ro
 Arnutu Mihai - solist i profesor
Arnautu Mihai, nscut in 1912 in comuna
Balabanca, judetul Cetatea Albd. A urmat
Conservatorul din Bucuresti in perioada 1932-
1935. A fost solist la Opera din Cluj si din
Bucuresti (1939-1977). A fost profesor la Institutul
de muzica din Belgrad (1969-1971), Teheran
(1971-1972) si la Academia de Muzica din
Stockholm (1974). A decedat la Buxcuresti in
1995.

Aglaia Ciochirci-Manzoni
S-a nscut la Cetatea Albd, in anul 1926. A
absolvit Facultatea de Litere si Facultatea de Drept
la Universitatea din Iasi si Academia de Arte
Frumoase din Iasi. In 1977, are prima expozitie
personald la Iasi. In 1978, emigreaza in Italia i se
stabilete la Bergamo. Se casatorete cu pictorul
italian Manzoni i au expozitii cornune in multe
pri. Aglaia Ciochircd are cloud teme majore de
inspiratie i meditatie: Venetia i satul romnesc.
Este laureat a Premiului Mondial pentru art i i
se acordd la Zurich, Medalia de Aur (Targa d'Oro).
Luigi Valerio si Constantin Maiorescu au scris
articolul omagial Pictorita Aglaia Ciochircd"

155

www.dacoromanica.ro
 Matty (As lan Matei) - nascut in 1929 la
Ismail, un caricaturist de marcd, a colaborat zilnic
la cotidianul Romania Liberd" cu talent i
inspiratie. Decedat in anul 1999 la Bucureti.

Catrinescu Gabriel - nascut in 1943, la

Ismail. A absolvit Institutul de Arte Plastice
Nicolae Grigorescu" din Bucureti. A participat la
numeroase expozitii din tara i peste hotare.
Alti artiti plastici originari din acelai
perimetru geografic:

Gheorghe Costescu - nscut in anul 1927 in

Cetatea Alba.

Nereuta Vita lie - nscut in anul 1925 in

Cetatea Alba.

Strelet Vladimir - nscut in anul 1923 in

Cetatea Alba.

Zfimbrea Victor - nscut in anul 1924 la

Reni.

Delaport Nicolae - nscul. in 1929 la Ismail.

156
www.dacoromanica.ro
 Pktori din judetele CAW Tighina
loan Papazoglu - nscut in anul 1904, in
orasul Cornrat. Apreciat de public in perioada
1933-1986, a avut 17 expozitii personale. A
decedat la Bucuresti in anul 1988.

Tofan Gheorghe - nscut in anul 1925 in

comuna Tigheci-Cahul, grafician cu activitate si
lucrdri de exceptie, in Bucuresti.

Tofan Mihai - ndscut in comuna Tigheci-

Cahul, in anul 1926, scenograf, Bucuresti.

Aurel Podoleanu - s-a nscut in comuna

Sadaclia, judetul Tighina, in anul 1928. A absolvit
Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu" din
Cluj. A profesat pictura la Iasi, participnd la toate
expozitiile din Ora si la alte multe din strindtate.

Victoria Alexiu - s-a nscut in anul 1934 in

Cdusani-Tighina. A absolvit Institutul de Arte
Plastice din Bucuresti in anul 1958. A colaborat in
domeniul graficii cu diferite edituri, la Urzica",
Magazin" si Agentia Romnd de Impresariat
Artistic (ARIA). A participat la nurneroase
expozitii de grup din tar si peste hotare.

157

www.dacoromanica.ro
 lurk Cojocaru - s-a nscut la 17 martie 1971
in localitatea Sadaclia. A absolvit Academia de
arte vizuale Ion Andreescu" din Cluj-Napoca,
sectia pictura. Se stabileste la Cluj-Napoca,
devenind membru al grupului Sigma. Participd la
expozitia republicand de picturd Bucuresti (1966),
apoi la Chisindu, Bacdu si Anglia.

cantireti celebti
Covali Anatol, nscut in anul 1939, in
comuna Ta1c, judetul Cetatea Albd, tenor, solist
la Opera Romnd din Bucuresti.

Hvorov loan, ndscut in anul 1928, in orasul

Ismail, solist la Opera Romnd din Cluj (1950-
1958) si la Opera Roman din Bucuresti (1958-
1984).

Actori d teatre de valloare

Ciobanu Harlon, nscut in 1931, in comuna
Ciuc Mingir-Tighina. Actor talentat, a profesat in
Bucureti.

lonescu Ovidiu - nscut in 1936, in comuna

Broasca-Ismail. Regizor.

158
www.dacoromanica.ro
 Plfidescu Mihai, nascut in anul 1952 la
Gavanoasa, judetul Cahul. Actor, decedat in 1986
la Bucureti.

Cetatea Albi qi Ismail - o pepithett de pictori

Sofia Uzum - o artist polivalentA

S-a nscut in anul 1911, in oraul Cetatea
Alba. A absolvit Academia de Arte Frumoase din
Bucureti in anul 1936. Are expozitii personale in
Bucureti i Varovia i participa la expozitii de
arta romaneasca din Bucureti, Sofia, Helsinki.
Lucreazd grafica in diferite tehnici, ilustratii de
carte, imprimari pe materiale textile. Este membra
a Uniunii Art4tilor Plastici din Romania. Are
preocupari multiple, scrie cronici de arta i cronici
de teatru, traduce din limbile engleza i germand.

Paul Uzum - ilustrator de carte

S-a nascut in anul 1911, in oraul Cetatea
Alba, a terrninat Academia de Arte Frumoase din
Bucureti, este membru al Uniunii Artitilor
Plastici din Romania. S-a rernarcat in mod deosebit
ca ilustrator de carte.

BIBUOTECA METROPOUTANA
BUCUREVI
SERVICRA
COMUNICAREA COLECTIILOR
159

www.dacoromanica.ro
 Mircea BA lan
S-a nscut in 1931 la Saba-Calonie, judetul
Cetatea Alba. A studiat la Facultatea de Arte
Plstice din Cluj, la Academiile de arta din Roma i
Paris. A fost profesor la Institutul de arta din Cluj
pand la pensionare (1991). A participat la multe
expozitii din tara i peste hotare. In 1993 a facut o
important donatie Muzeului National de arta. din
Chiindu.
Leon Vreme
S-a nscut in Noul Caragaci, judetul Ismail, in
anul 1930. A absolvit Institutul de Arte Plastice
Ion Andreescu" din Cluj, in 1967. A executat
lucrari de arta monumentala la cupola garii
Herculane, holul Universitatii din Timioara, a
participat la numeroase expozitii de picturd din tara
i peste hotare.

Ana Iliut - grafician

Ana Iliut s-a ndscut in anul 1913, la Cetatea
Alba. A terrninat Academia de Arte Frumoase din
Iai in 1938. In perioada 1960-1970 participa la
expozitii internationale de grafica in numeroase
tan. In anul 1972, are o expozitie personala in
Bucureti. Este membra a Uniunii Artitilor
Plastici din Romania.

160
www.dacoromanica.ro
 Natalia Matei-Teodorescu - graficianA
S-a nscut in anul 1916, in oraul Cetatea
Alba. A absolvit Academia de Arte Plastice din
Bucureti in anul 1942. Este graficiand, membra a
Uniunii Artitilor Plastici din Romania. In anul
1974, a avut o expozitie personald de grafica in
Bucureti.

Atte personalititi

Maxim Colibaba- un fondator

Fiul preotului Matei Colibaba din Turlachi,
judetul Cetatea Alba', Maxim Colibaba s-a nscut
in 1880, a studiat la liceul Richelieu" i la
Facultatea de Drept din Odessa. Tanr foarte
apreciat, a fost numit zemsckii nacialnik" la
Comrat.
Foarte distins i manierat, Maxim Colibaba
era un adevarat intelectual, care insa" n-a pierdut
legatura cu taranii i pamantul.
La Comrat locuia latifundiarul Tanco-Calcic,
proprietarul moiilor Sadac, Borogani, Tartaul,
Betemac, .a. Intr-o discutie cu Maxim Colibaba,
latifundiarul s-a exprimat curn ca un gentleman nu
este in stare sa coseasca ovazul. Colibaba a
161

www.dacoromanica.ro
protestat i s-a ajuns la un ramdpg. Colibaba se
obliga sa coseasca 10 hectare de ovaz in 14 zile, in
schimb obligatia lui Tanco-Calcic era s
construiasca in Cornrat o cladire pentru un liceu de
fete, liceu pe care sa-1 doteze cu tot necesarul.
Ramaagul s-a incheiat in 1909.
Colibaba a reqit sa coseasca 10 hectare de
ovaz in 11 zile, in loc de 14. Tanco-Calcic a
construit i infiintat Liceul de Fete din Comrat in
1910.
Colibaba a fost i unul din fondatorii Jokey
Clubului din Chiinau. In anul 1920, Maxim
Colibaba a venit in Bucureti, aici a contribuit
substantial la renaterea hipismului i a
hipodromului din Bneasa. Dupa o activitate
fructuoas, Colibaba s-a retras la moia sa de langd
Cetatea Alba, la Mologhi. A decedat in 1934.

De remarcat cd aproape toate personalittile

consemnate i-au facut studiile liceale sau
universitare in perioada 1918-1944; prin urmare,
astazi sunt foarte in varst sau decedate. Generatia
urmtoare a basarabenilor din Romania tie foarte
putine despre Basarabia - subject tabu in perioada
162
www.dacoromanica.ro
cornunistd - iar de la parinti au retinut depanarea
amintirilor i gandurilor lor, ca despre un trdm
idilic, de vis, indepartat.
Participarea activ in salvarea romnismului
in Basarabia cade pe umerii tinerilor de acolo. Cu
toat opozitia umbrelor imperiului rus, in
Basarabia exist focare de romnism, bineinteles in
sens modern, european, adicd cu respectarea
alteriatii etnice i religioase a conationalilor.
Amintim doar redactiile i cititorii revistelor
Limba Romne, Literatura i Arta", Destin
Romnesc", Revista de Istorie a Moldovei",
Cugetul", Contrafort", Sud-Est", Clio".

in privinta apartanentei etnice a

personalittilor prezentate, aceasta reflect
mozaicul de minoritati etnice din sudul Basarabiei,
avand in frunte pe romani, urmati de ggduzi (A.
Barlddeanu, M. Guboglu, Dumitru Topciu,
Alexandru Topciu, Petre Terzi, Iurie Kasa, Ion
Fazli, loan Papazoglu), urmati de bulgari, armeni,
evrei .a.
Limba franca" a tuturor a fost limba
romnd.
163

www.dacoromanica.ro
 Pentru gagauzi, perioada 1918-1940 a fost cea
mai fertil, find cuprinsi toti gagduzii (Basarabia
sudicii, inclusiv partea care apartine azi Ucrainei,
apoi Cadrilateral) in statul Romania.
Datorita liceului din orasul Comrat, au avut
posibi litatea sa urmeze invtarnantul superior la
Bucuresti, Iasi, Praga, Danzig (Gdansk).

164
www.dacoromanica.ro
 Motto

Trec anii, trece viata i marile

focuri nu s-au stins i nu se vor
stinge sau noi nu vom asista la
stingerea lor.
Monica Lovinescu

Cnd marile focuri se sting la

apus de praguri sonore.
Augustin Doina

165

www.dacoromanica.ro
911 APAINTTRI DESPRE UNELE APRECIERI ASUPRA
CARPLOR SCRIM DE AMOR

incheind seria volumelor Miscellanea, imi

inchel i amintirile, acestea ultimele referindu-se la
intalnirile cu prietenii in pareul Ci*migiu. Aici,
prietenii au apreciat favorabil cartile publicate de
mine incuralndu-m s continui scrisul, cu toed
varsta mea i avatarurile ei.
Dar ce scriu cei ce nu ma cunosc personal!
Rdsfoind corespondenta am ales acele opinii care
mi-au prut sincere i nu scrise de complezenta.
In cele ce urmeazd se prezinta aceste
apreci eri.
Si rat prezinta i versuri comico-satirice
Ridendo castigat mores". (Razand se indreapt
moravurile).

166

www.dacoromanica.ro
 912 ASSOCIATION WHISTOIRE
COMPARATIVE DES INSTITUTIONS DU
DROIT ASSOCIATION FOR
COMPARATIVE HISTORY OF
INSTITUTIONS AND LAW VERBAND FUR
VERGLEICHENDE GESCHICHTE DER
ANSTALTEN UND DER RECHTSORDNUNG

Adresse: Bucarest str, Grigore Mobil ar, 1,

b11,13B4e42, apart 56, cod 023791

****************

Fondateur-Founder-Begriinder: Alexandru Her lea

******************

Prsident d'honneur Honorary President

Ehrenprasident prof univ dr
Gabriel Iosif Chiuzbaian, prsident de l'Union des
Juristes

*******************

167
www.dacoromanica.ro
Membres d'honneur Honorary Members
Ehern mitglieder:
Mihail Albici, Barbu B. Berceanu, Ion I. Gherman,
Toma Istrate, erban Milcoveanu

LE BUREAU EXECUTIF ET LE COMITE DE

REDACTION
EXECUTIF BUREAU AND REDACTION
COMMITEE
LEITUNGSBURO UND
REDAKTIONSCOLLEGIUM
Liviu P. Marcu, prsident en titre
Barbu B. Berceanu, prsident a.i.
Const. C. Theodorescu, viceprsident,
secrtaire excutif et trsorier
Anatol Macris, secrtaire gnral
Cristian C. Theodorescu, membre

Saisie et traitement du txte: Cavallioti

168
www.dacoromanica.ro
 9/1 Asociatia de Marie Comparativi a
Institutillor 0 Dreptului

infiintata in 1976, Asociatia a avut, de-a

lungul anilor, printre membrii sal, personalitti de
prim rang din diferite domenii ale tiintei i ale
culturii in general, precum: dreptul, economia,
sociologia, etnografia, istoria, lingvistica, etc.
Dintre cei ce nu mai sunt in viata, citm, printre cei
mai valoroi, pe Ion Sava Marcu, Alex. Her lea,
Victor Jinga, Vasile Netea, Petre Rthnneanu, Ovid
Sachelarie, Valeriu Sotropa, Petru Strijan, Alex.
Vlimdrescu, Tudor Voinea, Mircea Biju, Salvador
Bradeanu, Nicolae Radu Halipa, ultimii din aceast
galerie a marilor dispth-uti fiind acad. prof. dr.
Valentin Georgescu i acad. prof. dr. doc. Victor
Sahleanu. Dintre actualii membri activi, citam pe:
prof. dr. Maria-Matilda Bulgaru, dr. Barbu
Berceanu, dr. Aur. Condurache, prof. dr. Dan
Dragnea, dr. Radu Economu, prof. Dr. Liviu P.
Marcu, dr. Ilie Marinescu, dr. Serban Milcoveanu,
dr. Petru Popovici, dr. Mircea Rebreanu, dr. Const.
Sescioreanu, dr. Aur. Smaranda, dr. Anatolie
Mdcris, prof. dr. Pan Vizirescu, prof. dr. doc. Ion
Gherman.
In cei 22 de ani de la infiintare, Asociatia a
avut o foarte merituoas activitate stiintifica,
manifestat pe trei planuri: a) dezbaterea unor
169

www.dacoromanica.ro
probleme de interes major, prin conferinte
bilunare, tinute de membrii siii sou de specialivti
strdin i; b) sesiuni vtiintifice anuale pe teme
institutional juridice, tinute la Institutul de Istorie
Nicolae Iorga"; c) tipdrirea unei reviste anuale sub
numete Recherches sur l'histoire des Institutions
et du. Droit", in care membrii Asociatiei sau
specialivti strdini au publicat articole in limbile
francezd, italiand, germand vi englezd, destinatd
informdrii personalitatilor vi forurilor vtiintifice de
specialitate din tard vi din strdindtate, revista find
difuzatd in toate cele cinci continente. Asociatia a
patronat, de asemeni, pe toatd durata aparitiei sale,
revista Ethnologica", scrisd in acelavi limbi vi
destinatd aceloravi cercuri. Revista Recherches..."
nu a primit niciodatd subventii sau subsidii de la
organele oficiale, nici inainte de 1989, nici dupa
1990, costul tipdririi find acoperit in intregime din
cotizatiile membrilor vi din donatiile autorilor
articolelor publicate. Din lips de fonduri, revista
vi-a suspendat aparitia la nr. XV/1990, reapdrand
abia dupd vase ani, cu nr. XVI11996, seditat sub
egida Fundatiei Romania de maine". In prezent,
tot din lipsd de fonduri, revista vi-a sistat aparitia.
In decursul existentei sale Asociatia a tinut
circa cloud sute de conferinte, constituind pretioase
contributii originale la cunoavterea, mai ales in

170
www.dacoromanica.ro
mediile de tiint'd cele mai calificate din strdindtate,
a istoriei dreptului i institutiilor romanqti.
In anul 1997 au fost tratate urmkoarele teme:
10.IV.1997, Evocarea personalittii acad. prof. dr.
Valentin Georgescu (conferentiari Vasile Gionea,
L.P. Marcu, R. Economu i Const. C.
Theodorescu); 29.V.1997 a) Tinutul romanesc
Herta i b) Gdgduzii din Basarabia O.L. Gherman
i A. Mdcris); Un proces celebru redat in limba
romand a sec. XVI (Const. C. Theodorescu);
3.VI1.1997, Forme de guvernamant i regimuri
politice in Romania, in epoca modernd; 2.X.1997,
Tratatul romano-ucrainean (V. Gionea);
16.X.1997, Documente istorice privind
proprietatea in Tara Romaneascd intre 1554-1632
(C. Diaconu); 30.X.1997 a) Armenii in istoria i
cultura romanilor i b) Scurtd incursiune in istoria
cultura i limba unui popor strvechi. armenii (An.
Mdcri i Const. C. Theodorescu; 13.XI. 1997,
Reforma sanitard i reflexele ei juridice (Aur.
Condurache); 27.XI.1997, Inceputul celui de al
doilea rdzboi mondial i pierderile teritoriale ale
Romaniei (H. Berceanu).
Pentru anul 1998 avem programate 12-15
conferinte, din care pentru martie-iunie:
26.111.1998, Legislatia pentru ordonante de urgenra
(V. Gionea); 9.IV.1998, Romanii ii rusii de-a
lungul istoriei (An. Mdcri); 30.IV.1998,
171

www.dacoromanica.ro
Periodizarea dreptului romanesc (L.P. Marcu);
14.V.1998, Romania, stat i natiune in decada
1930-1940 (Serb Milcoveanu); 28.V.1998,
Obiceiuri juridice din tinutul Maramurqului
(Heratiu Florin Iura); 11.VI.1998, Romnii sub
regimul marealului Antonescu (Al. Ioachimescu).
Nefiind infeudata trecutului regim politic,
Asociatia nu a putut obtine un sediu propriu, find
nevoita sa-i desfaoare activilatea in spatiile ce i
se acordau prin relatii personale, in diverse locuri.
incepind cu Decembrie 1990 ni s-a permis accesul
in sala de festivitati a Uniunii Juritilor, careia ii
exprirnam i pe aceasta cale profunda noastr
gratitudine.

BIROUL EXECUTIV A.I.C.I.D

9/3 Dr. Iag. Anatol MAer4 ea ocasia tatpliairil a

80 de aid

Nascut in Basarabia, veche provincie

romaneasca, astazi Republica Moldova, secretarul
nostru general va serba la 30 mai 2004 implinirea a
80 ani, ceea ce ne permite s aruncam o privire
asupra personalitatii sale de exceptie. Si-a facut
studiile secundare la Comrat i Chiina.u, obtine
titlul de inginer la Bucureti i de doctor la
Facultatea de Energetica a Universitatii Politehnice
172
www.dacoromanica.ro
din Bucureti. Va profesa efectiv in specialitatea sa
la Ministerul Energiei Electrice, ocupand in ultimii
ani postul de director i director general la Trustul
Energomontaj. Intre anii 1970 i 1982 a fost
profesor asociat la Politehnick membru in comisii
de doctorat i membru al Comisiei de cercetari
energetice a Ministerului Energiei Electrice, in
Consiliul Stiintific al Institutului de Cercefari
Energetice i al Seminarului de aplicatii statistico-
matematice de pe lnga Directia Centrald de
Statisticd i redactor ef intre anii 1967-1974 al
revistei Constructii i Montaje energetice".
Decorat cu mai multe ordine romneti i
strine Steaua Romaniei" i Steaua de aur"
iugoslava, pentru contributie efectivd la realizarea
Hidrocentralei Portile de Fier!"
La pensionare, devine, in 1988, membru activ
al AICID, unde se bucurd de stima i afectiunea
colegilor. In aceast noua ipostaz el a publicat mai
multe carti in diverse domenii, in special fragmente
i evocdri de istorie punand in evident intinderea
i profunzimea cunotintelor sale de adevarat
erudit.
Starea sanatatii sale a impus, in ultimele luni,
un repaus, dar noi sper5m sd-1 vedem in curand
printre noi, cu noi cunotinte tiintifice i literare,
ca acelea citate la sectiunea VII a acestei reviste
Const. C. Theodorescu
173

www.dacoromanica.ro
 0 temd constantd o reprezint ggduzii, avnd
in vedere reglementarea statutului lor in Republica
Moldova, dupd cca 600 ani de la disparitia
despotatului gAgduz de Balcic-Cavarna

9/4 Dr. Ion Dron a publicat un articol referitor

la Gigauzii i romnii" in Capita la" nr. 60 din 2
august 2000, pag. 4-5. II reproducem:

ARGUMENTE I TOLERANTA
INTERETNICA

Este Out a romanii au fxst i poate stint cea

mai tolerant& etnie, cel putin in Europa, fati de
orice minoritate national& stabi1it tn spatiul etnic
romAnesc .1 fat& de orice straini ce ne yin tn tart
Romiil tntotdeauna au lost pirnitori pe pirnemtul
tor, iau primit ,i pe gAgitui, venitiimigrati In
bejen lite tor din Bulgaria de Nord-Vest, nu numal.
in Basarabia, dar i tn mike alte judge din
provinciile istorice romamti.
Despre populatia gagaudi, la timpul siu,
academiciamtl $teran Ciobanu a scris c aceasta
este cea care se apropie cel mai mutt de poponal
romin, prin calititile sale spirituale, prin lealitatea
174
www.dacoromanica.ro
0 blandetea firii sale. Trebuie mentionat faptul a
toil gagauzii vorbesc perfect rornineste (atit
1941 La)
Ideologia sovietki de coloratura rusk
anumite forte swine au &cut totul ca a
tndeparteze newt& populatie de romani, In primul
rand, educand generatii de gagauft de la 1940
Incoace numai prin intermediul scolilor nisesti 0
numai prin Imbuibarea gagauzilor at istorii ale
cnezatelor feudale rusesti 0 istorii ale partidului
comunist (bolsevic), Anatol Mails, basarabean de
origine, stabilit de mutt limp la Buctuesti, cunoscut
deja cititorilor nostri cu multe alte card, inclusiv ett
Impresii din Siria, Iordania si America CentralC
(Bucuresti, 1980), Gagauzir (Bucuresti, 1999).
Segmente 0 fmgmente de istorie (Bucuresti,
2000) 0 alte vreo 12 dill publicate tn domeniul
electroenergeticii, de aceaUti data ne bucura cu
lucrarea Gagauzii 0 romanii. Insiemnarr, scow&
de sub tipar la Bucuresti, doar en cateva zile in
urma, de Editura Age/press Typo,
Bunul meu prieten, Anatol Mdcri, vine s
restabileasca prin cartea sa bunul nume al
populatiei gagduze, care a fost denigrat pand la
refuz de anumite forte i lideri ai acestei populatii,
comunizati pand la extrem, mai ales prin anii 1990-
1992, cnd acetia, pierzand orice shirt al realitatii,
chiar au cerut Moscovei sil fie primiti in
175

www.dacoromanica.ro
componenta Federatiei Ruse in calitate de
Republica Sovietica Socialista. Gagduza".
Cartea lui Anatol Macris este precedata de un
Cuvant inainte in care autorul spune c Perioada
1918-1944 a fost cea mai fasta pentru gagduzi, un
numar important de gagauzi ocupand functii si
pozitii sociale importante in statul roman",
fenomen i fapte neinregistrate in alte state unde au
trait ori traiesc gagduzi. Este vorba aici de
cunoscute personalitti ce au jucat un rol bine
contu rat in viata politica, culturald i economica a
Romaniei: Lascar Catargiu (s-a afirmat in politica
Romaniei in perioada 1856-1877), maresalul
Alexandru Averescu (ndscut in 1859 in comuna
Babe le din jud. Ismail), Mihail P. Guboglu
(cunoscut istoric, a activat la Bucuresti), Mihail
Ciachir (iluminist gagauz- i cdrturar moldovean),
Dimitrie Topciu (1881-1958; fost prim-adjunct in
Ministerul Agriculturii si deputat in Parlamentul
Romaniei), Ion Papazoglu (pictor roman de origine
gagduza), Alexandru Barldeanu (academician,
viceprim-ministru al Romaniei (1956-1966) si
Presedinte al Senatului Romaniei (1990-1992),
Vladimir Topciu (academician onorific al
Academiei Romane si academician de onoare al
Academiei de Stiinte a Republicii Moldova),
Nicolae Ciachir (istoric roman), Petre Terzi
(secretar de stat in Ministerul Apelor intre 1990-
176

www.dacoromanica.ro
1992), Constantin Petrovici (reputat dirijor la
Opera Romand i la Teatrul de Operetd) .a.
Mai departe cartea este cornpusa din
urmatoarele capitole: 1. Rdspandirea gagduzilor.
Gagduzii in Romania; 2. Savantul francez Gaston
Richard despre gagduzi; Gagauzii i limba romand;
4. Gagduzii i romanii (aici autorul constat ca:
Relatiile gagauzilor cu romanii au fost (cu
exceptia evenimentelor cunoscute *i dirijate din
exterior in perioada anilor 1989-1994 I.D.)
intotdeauna bune. Gagduzii (in cadrul Romaniei
I.D.)... s-au bucurat de acelai drepturi cu romanii,
find ataati i loiali statului roman"); 5. Gagduzii
sunt alaturi de romani; 6. Personalitati gagduze sau
cu ascendent gagauza in viata politica, culturald i
economica a Romaniei; 7. Alfabete folosite de
gagduzi. Comrat. Istoria inceputurilor sale; 9.
Comratul poate i trebuie s devind oraul
intelegerii interetnice; 10. Liceele din Comrat pand
in 1940; 11. Scriitori gagauzi, care militeazd pentru
strangerea relatiilor gagduzilor cu romanii;
Moldova, inclusiv Gagduzia in Euroregiunea
Dundrii de Jos; 13. Un roman militant pentru
afirmarea gagduzilor: dr. habilitat Ion Dron; 14. Un
ofiter gagduz erou (cazut in lupte pentru intregirea
Romaniei in 1941 I.D.); 15. Ocupatia gagduzilor;
16. Concluzii; 17. Scurte informatii docurnentare.

177

www.dacoromanica.ro
 In calitate de anexe A. Maui mai prezint un
subcompartiment Din alburnul de familie al
autorului", harta amplasarii satelor cu populatie
ggduz, in interfluviul Prut-Nistru i harta
localittilor cu populatie gagduzd in actualele
grange ale Romaniei.
In opinia noastr, Insemndrile autorului sunt
bine chibzuite i sunt argumentate, iar in concluzii
Anatol Mdcri scrie: Pentru a avea un viitor
fericit, gagauzii trebuie s se instruiascd in coli
secundare i universitati, s se integreze in
societatea civild a Republicii Moldova, evitand
izolarea i bantustanizarea, s cunoascd limba de
stat, limba romand, sa ocupe posturi de conducere
in ierarhia administrativd a Republicii Moldova, sa
intretind legaturi de prietenie i colaborare cu
Rom'ania i Turcia, s participe la activitatile
Euroregiunii Dundrea de Jos".
Cartea Gagauzii i romanii" este scris cu
caldurd, cu dragoste fata de reprezentantii
populatiei ggduze i cu atgament, stim, credintd
i pretuire aleas hid de romani i fata de statul
roman.

Ion DRON,
doctor habilitat in filologie

178

www.dacoromanica.ro
 9/5 Academia Romini
Instinitul de Istorie A,D, Xenopor
7001074ai, str. Lascdr Catargi, 15
Tel/fax: 0232-212614
E-mail: institut xenopol.is.edu.ro

Academician Al. Zub

Stimate Domnule Dr. Mdcri,

Va multumesc pentru volumul trimis:

Gagauzii in dIpor I la ei acas& 0 carte
necesard, mai ales in momentul de fata. Ea umple
un gol, i va trezi, neindoielnic, interesul celor care
se preocup de identitatile etno-culturale. Am i
predat-o la Biblioteck spre a fi la indemna oricui.
Sper sa se gdseasc cineva s o prezinte unui
public mai larg,
Cu cele mai bune urdri, al Dv.

Ss indescifrabil
Acad. Al. Zub

Iai, 15 feb. 2006

179

www.dacoromanica.ro
 9/6 6.Eugenia Liulenova, in Moldova
suverank din 20 martie 2001, Chiindu

Omul nostru din Hilaire 4t1

in ultimii ani printre cei nscuti pe plaiurile

noastre apare un nume Anatol Macri. In
Moldova i adgduzia este cunscut ca autor al
cartilor GageiuziP i Gdgeiuth ci romcinii".
A. Mdcri* s-a ndscut in comuna Beplma,
raionul Comrat, in anul 1924 intr-o familie de
invtatori. Aici a urmat 2 clase primare, apoi
familia se mutd in or. Comrat, nunde urmeala.
clasele 3 0. 4 la Scoala Madgearu. In continuare la
Liceul Dimitrie Cantemir" din Comrat urmeazd
clasele I-V, iar,sclasele VI-VIl I la Liceul Hadeu
din Chiindu. In 1944 pleacd la Bucureti, i
urmeazd Universitatea Facultatea
Politehnicd,
Electromecanicd. La absolvire a fost inginer,
director, director general al Trustului
Electromontaj. In perioada aceasta s-a construit i
Hidrocentrala Portile de Fier". Pentru contributia
sa a fost decorat cu ordinul Steaua Republicii", iar
preedintele Tito 1-a decorat cu ordinul Steagul
iugoslav cu Stea de aur.
In paralel se ocupd i de tiinta. in 1970 ii ia
doctoratul. La Centenarul Academiei Romane este
decor at cu ordinul Meritul Stiintific".
180

www.dacoromanica.ro
 intre anii 1970 i 1981 este profesor asociat la
Universitatea Politehnica. Publica numeroase cat-0,
cursuri universitare, articole in domeniul
energeticii.
Din 1987, pensionandu-se, este primit ca
membru al Asociatiei de Istorie Comparativ a
Institutiilor i Dreptului. Aici, in flecare an expune
2-3 comunicari tiintifice pe cateva terne, din care
Istoria gagauzilor din Basarabia, ocupd locul intai
in cercetrile sale.
Are o bibliotecd bogatd, din care o parte se
referd la Basarabia, la personalittile din sudul
Basarabiei aflate in diaspora. In 1999 editeazd
Gagduzii", carte bilingva romano-franceza,
aratand relatiile acestor popoare in perioada 1918-
1944, and intreaga etnie a gagduzilor se afla in
cadrul statului Romania.
Materialele cartii se bazeazd atat pe
documente i bibliografle, cat i pe amintirile si
impresiile autorului, copilaria i tineretea cdruia au
avut loc in Sudul Basarabiei.
Autorul mentioneazd c perioada 1918-1944 a
fost cea mai fast pentru gagduzi. Multi gagduzi au
ocupat posturi importante i o pozitie sociald bund
spre deosebire de situatia lor din alte tari (Bulgaria,
Turcia, Grecia, lugoslavia, etc.). Strangerea
relatiilor cu romanii (moldovenii) din Republica
Moldova, unde astazi traiete majoritatea
181

www.dacoromanica.ro
gdgau zil or poate asigura accesul la posturi
administrative si un statut social inalt, cultura si
civilizatia europeand.
Datorit amabilittii autorului, care mi-a
trirnis exemplare din ambele carti, acestea se
gsesc la Biblioteca regionald si in alte biblioteci
ale Giigauziei.
Dacd domnul Mdcris va veni la Comrat vorn
organiza o intalnire cu toti doritorii sd-1 cunoascd si
s-i cunoascd opera acestui fiu al Comratului.

Eugenia Lulenova
Specialist principal in
Directia de cultura a adgauziei

182

www.dacoromanica.ro
 917 UNIVERSITATEA DIN BUCUREM
FACULTATEA DE ISTORIE

Bd. Regina Elisabeta, 4-12 Tel:

0040-1-314 53 89
(fost Carol I, 13) Fax:
0040-1-310 06 80

Bucureti, 19.08.03

Domnule Mai

Revenind la cercetarile arheologice de la

Adamclisi i redeschizndu-se secretariatul dupd
vacanta lor (nu i a mea), am gsit in teancul de
corespondent adunat cartea dvs. despre gagduzi,
pentru care v multumin i pe care o voi inrnna
Bibliotecii de pe langd Facultatea de Istorie.

Cu stim i multumiri
ss indescifrabil

prof. dr. Academician BARNEA

decanul Facultatii de Istorie a
Universittii din Bucurqti

183

www.dacoromanica.ro
 9/8 ACADEMIA ROMANA
BIBLIOTECA
Calea Victoriei 125, 010071 Bucharest
Tel/Fax: 401 212 58 56 E-mail;
completare@biblacad.ro

Nr. inregistrare 102

An 2004 luna ian Zi 09

Domnului Anatol Mcri

Str. $firbei Vodd Nr. 16, ap. 22

Stimate domnuIe Mai

Confirmdm pe aceast cale primirea donatiei

pe care ati avut amabilitatea sa o faceti Bibliotecii
Academiei Romane:
- Anatol Mdcri: Escalle in timp I spatia,
Bucureti, 2003.
Va multumim pentru intersul aratat acestei
institutii de culturd.
Cu deosebitd stim,

DIRECTOR
Prof. Dr. G. Stempel
Membru de onoare al Academiei Romfine
ss indescifrabil
184

www.dacoromanica.ro
 9/9. Bernard Lory, profesor universitar la
INALCO Institut National des Langues et
Civilisations Orientales (prescurtat Langues'0),
una din marile coli superuniversitare din Franta
imi scrie:

Paris, le 22 decembrie 1999

Cher Anatol,
J'ai eu le plaisir de voir Neagu Djuvara
rcemment a Paris et de recevoir de sa main vtre
tude sur les Gagaouzes. BRAVO! C'est une belle
realisation qui s'fforce de clarifier une question
compliquee. La partie la plus difficile conceme
l'ethnognese et l'implantation des Gagaouzes en
Bessarabie; je crois qu'un lecteur franais qui ne
connait rien a question aura du mal a -vous suivre a
travers toutes les theories contradictoires.
Personellement, j'ai beaucop apreci la
presentation de la culture des Gagaouzes. Vous
prsentez tres bien le point de vue des savants
gagaouzes de Ch4indu sur leur propre pass,
langue et culture, sans obligatoirement le partager.
L'anee 1999 m'a promen dans le sud des
Balkans: en juin j'ai participe a un colloque sur
rile de Rhodes, ville tres impressionante avec ses
fortifications bien conserves de l'epoque ou les
chevaliers de St. Jean de Jerusalem (les actuels
chevaliers de Malte) luttaient contre les Turcs. En
185

www.dacoromanica.ro
juillet aoilt j'ai pass trois semaines en Bulgarie,
pour voir mes amis, travailler en bibliotheque et
visiter les villages turcs dans le sud du pays (une
region pauvre de monoculture de tabac, qui connait
une grave crise conomique de nos jours); En
septernbre-octombre j'ai pass trois semains en
Macdonie. C'est depuis quelques annes mon
principal terrain d'tude. Je travaille a une grosse
monographie sur Bitola/Monastir, la ville la plus
polyglotte des Balkans, macdoniens, grecs,
arournains, turcs, albanais, judeo-espagnols,
tsigan es!
Pal malheuresment trouv que le crise du
Kossovo avait des rpercursions tres negatives sur
ce petit pays fragile. La presence militare de
l'OTAN est assez brutale et maladroite. Les
Albartais croient que le monde entier est favorable
a leur cause et devierment plus arrogants.
Le nationalisme macedonien se durcit...
Les perspectives pour l'an 2000 ne sont pas
fres encourageantes dans les Balkans. Les 10
annes de post-communisme sont assez
dcevantes. La majorit de la population s'est
appauvrie et la vie dmocratique a du mal a se
developper.
C'est que j'admire chez les Balkaniques,
c'est leur facult inpuisable pour ragir de facon
positiv au destin historique compliqu de la region
186

www.dacoromanica.ro
qu'ils habitent. On rvigorise sa vie, on reconstruit,
on s'adapte et on sait rester gai, se rjour avec ses
amis, predre les choses du bon ct.
Il me reste donc a vous souhaiter, a madame
Gertrude, a Laura, a sa, maman, beaucup de
moments de joie pour la nouvelle ane 2000, une
bonne sante et satisfaction dans le travail
quotidien.

Tres amicalement,

Bernard

Prezentdm mai jos traducerea acestei scrisori:

Paris, 22 dec. 1999

Dragd Anatol,

Am avut plcerea s-1 vdd pe Neagu

Djuvara, recent, la Paris, i de a primi din mna sa
cartea ta asupra gAgduzilor. BRAVO! Este o
realizare frumoas care incearcd s clarifice o
chestiune complicat. Partea cea mai dificild
187
www.dacoromanica.ro
privg.te etnogeneza i implementarea gagauzilor in
Basarabia. Eu cred c un cititor francez, care nu
cunoate nimic despre aceast5 chestiune, cu greu
va traversa toate teoriile contradictorii. Prezinti
foarte bine cultura gagauzilor. Prezinti foarte bine
punctul de vedere al savantilor gagduzi din
Chiindu cu aspecte ale propriului trecut, limbd i
culturd, fard s flu de acord absolut in toate cu
opiniile bor.
In anul 1999 rn-am plimbat la sud de Balcani;
in iunie am participat la un co locviu despre insula
Rodos, ora impresionant cu fortificatiile sale bine
pstrate din epoca Cavalerilor Ioaniti (actuali
Cavaleri de Malta) in lupta lor cu turcii.
In iulie-august am petrecut trei saptamni in
Bulgaria; mi-am intalnit prietenii, am lucrat in
bibliotecd i am vizitat satele turceti din sudul trii
(o regiune sdrack cu monoculturd a tutunului, care
cunoate o gravd crizd economicd in zilele
noastre); in septembrie-octombrie am petrecut trei
sdptmni in Macedonia. Acesta este de cativa ani
principalul meu teren de studiu. Lucrez la o
monografie masiva despre Bitolia/Monastir, orgul
cel niai poliglot din Balcani: macedoneni, greci,
aromni, turci, albanezi, iudeo-spanioli, tigani!
Am constatat cd, din nefericire, criza din
Kosovo a avut repercusiuni negative asupra acestei
rani mici, fragile. Prezenta rnilitard NATO este
188

www.dacoromanica.ro
destul de brutald i stngace. Albanezii cred ca
toat lumea este favorabild cauzei lor i devin tot
mai aroganti.
De aici i nationalismul macedonean devine
mai dur...
Perspective le pentru anul 2000 nu sunt
incurajatoare in Balcani. Cei 10 ani de post-
comunism au deceptionat populatia, care a srcit,
iar viata democraticd se instaleaza cu greutate.
Ceea ce admir la balcanici este capacitatea
lor inepuizabila de a ractiona intr-un mod pozitiv la
destinul istoric complicat al regiunii pe care o
locuiesc.
Ii revigoreazd viata, reconstruiesc, se
adapteazd i tiu s ramnd veseli, s se bucure de
i cu prietenii i s ia partea bund a lucrurilor.
Nu-mi ramne decat s va urez dvs.,
doamnei Gertruda, Laurei i mamei sale multe
clipe de fericire in noul an 2000, o sndtate bund i
satisfactii in munca zilnicd.

Foarte amical

Bernard

189

www.dacoromanica.ro
 9/10. Dr. Blegovest Njagulov Sofia,
25.01.2006

Stimate Domnule Mdcri

VA multumesc foarte mult pentru cartea Dvs.
trimisd mie. Imi este foarte necesard pentru
lucrarea mea. VA urez un An Nou fericit i multd
sandtate.
Dr.Blagovest Njagulov
Institutul de Istorie Bulgarian
Academy of Sciences.

9/11. Dr, Nem Ivanova, Sofia

25.02.2006,

Stimate Domnule Mdcri

VA multumesc mult cd mi-ati trimis ultima
Dvs. carte despre gAgduzi. Este foarte important
pentru mine, cAci nu aveam de unde sa mi-o
procur. Eu pregatesc o lucrare despre gAgduzi pe
care o voi tipari in Bucurqti, in limba englezd. Cu
sigurantd yeti primi un exemplar. Imi amintesc cu
placere de intalnirea de la Dvs.
Salutari distinsei Dvs. sopi i fiicei Dvs.
Cu stimd
Dr. Miglana Ivan.ova
Bulgarian Academy of Sciences.
190

www.dacoromanica.ro
 2 %mix yds "11, c--/c)('' NP.54

10611.3en

PeAaNuan TaaeTb1
"ARIAN T.C.a" OT scat gyms
uo3Apaam1eT rocnomma
7v

AmaTOARB MaKpinua c
4.0 news Ponugenun! Bpaao,
5mm/tad
nieAaerd Ram Ao5poro
B/A0p08101 H HORNE mop-
;mount y.Ttant
,
r

A.M3Kpmuy -
85 aerr!
Bo3upamem1e Ha powmy swam-
'Heroes moKeHepa Anaromax Mumma ,-
npon3m1Jno mege3 ero mown. Cerowof
on cammri aKTHBBia nonynapH3arop
PmcflormatImi o raray3ax a PyMI,IHNH.
. 1103HaKOMHBWHCa C Knaramn Ana-
Tonna -M3xpinna, noHnuaema, tiro
awrop HOJIMICA rarayseKo-
ro HapoAa, ByAwaxa. A.Maxpkuu AGI-
BeT B ByKapeCTc, HO no MIX nop He
aamme-r Aercime ronal a poAnoil
temaame, orxyAa naHanael, ero Aopora
a MOM,
. ' C.Byarap,nuctunenb
A.Miicris a implinit
85 de ani!
intoarcerea la locul natal
al emeritului inginer Anatol
Macris s-a realizat prin
cartile sale. Astazi este cel
,
mai activ popularizator al
informatiilor despre gagauzi
.
in Romania.
Luand cunostint de
cartile lui Anatol Macris
constati ca autorul apreciaza
gagauzii din Bugeac.
Locuieste in Bucuresti, dar
nu a uitat anii copilariei din
; Besalma natala, de unde a
inceput drumul sau in viata.
Stepan Bulgarscriitor,
191

www.dacoromanica.ro
ROMANIA
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
BIBLIOTECA

Str. Universittii ne. 1, 410087, Oradea Bihor

Tel: 40 259 408223
E-mail: bibliotecauniv. oradea @yahoo.corn
Pagina web: www.oradea.ro

9/13 Dragd Domnule Anatol Mdcri!

Am primit cele cloud carti, pentru care Vd

multumim, le vom inventaria i le vom pune la
cititori. Va felicit pentru mesajul de generozitate al
scrisului Dv. care tine de cea rnai bund traditie a
literaturii romne. Cu ales Respect!
Christos a inviat!

ss indescifrabil
tampilat

192

www.dacoromanica.ro
 MIMSTERUL EDUCATIEI CERCETARII
TINERETULUI I SPORTULUI
UNIVERSITATEA AUREL VLAICU"
DIN ARAD

9/14. Stimate domn

Anatol Maui;

Va felicitam pentru noua durnneavoastr

aparitie editoriald. Cu multumiri in numele
Bibliotecii noastre pentru cartea
,MISCELLANEA"

Cu reald pretuire

RECTOR
Prof. Univ. Dr. Lizica MIHUT
tampilat i sernnat indescifrabil

193

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA CULTURALA TURISTICA
Gala Latina
ROMANIA

9115 Mu It stimale
drag& Domnuie Macarevici

DI. Dr. Vlad Bejan, preedinte al Societtii

culturale Ginta Latind" Iai Ii rdspunde D-lui
Macarevici V., care i-a trimis cateva a40 din ale
mele i ale D-sale.
Multumesc mult pentru cartile trirnise i
felicitari pentru margaritarele epigramelor.

Ca lde multumiri pentru dl Anatol Mdcr4. In

alt ordine de idei, expunerile d-lui A. Mdcri o
literaturd ata.t de variat a-CA prin actualitatea
temelor, varietatea lor, profunzimea
rationamentelor, bogatia temelor i adura
pledoariilor, amintind meleagul natal.
Stiu Ca il cunogteti pe ilustrul ing. A. Mdcri,
fiindcd sunteti citat in vol. II din Miscellanea, la
pag. 173.

Srbtori fericite
Dr. Vlad Bejan

194
www.dacoromanica.ro
9/16
George Corbu, om de culturd, scriitor,
preedintele Uniunii epigramitilor din Romania,
mi-a spus CA Gdgduzii in literatura i publicistica
romand" este o lucrare tiintificd valoroasd

9/17

BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI

Care

Editura AGERPRESS TYPO

Domnului Nicolae ARSENIE Director
Domnului Ioanid Distributie

Suntem interesati in achiz4ionarea

urmaorului titlu apaut la editura dumneavoastrd.

Nr. Titlul si anul Nr

crt. a earitiei Ex
1 Mdcris A Et in Curnania eaol
r, -
Colaboratiunea romano-
cumand in sec. XII-X1V.
Cumanii si etnogeneza 1

gAgauzilor (Deziderat
Germania Kubon und
1 Sagner)
195

www.dacoromanica.ro
 Plata se va face conform facturii, in contul
dumneavoastr nr. 50696476136 din Trezoreria
Sectorului 1
Va mentionam faptul c, prin noul cod fiscal,
bibliotecilor nu li se aplica TVA la carte.
I multumim pentru colaborare i ateptam
coletul dv.

Set' serviciu
Virginica Iamandi

9/18

Stimate Dommile Maui;

Am primit scrisoarea Dvs. i cartile. Va

infonnez ca ultima carte trimisa de Dvs. se va gsi
in fondul de carte al Bibliotecii Congresului SUA.
La noi a fost un reprezentant al acestei
biblioteci i a solicitat tot ce s-a scris despre
ggduzi i Gagauzia. Sper c nu Va veti supara pe
mine.

Eugenia Liulenova

196

www.dacoromanica.ro
9/19

Arcadie Spataru, Aschaffenberg, Germania, 21 mai

2004

Tin dar sa v. multumesc, cartea Dvs. mi-a

facut mult plAcere si am aflat din ea multe lucruri
pe care nu le cunosteam. Mi-a placut si felul in
care a fost scris, cu multd competent i cu talent
de observator, de cercettor si de istoric, si mai ales
de cdldura celui care se simte legat de locurile
natale, pierdute, sperdm, nu pentru totdeauna.
Am gsit cu mare emotie rndurile referitoare
la tatl meu, Spdtaru Nicolae.

9/20

Eugen Harea, membru al MOD, referindu-se

la cartea jile din istoria mai went i mai notta a
Romanier s-a exprimat ca este o adevratei
enciclopedie".

197

www.dacoromanica.ro
 9/21
12 Ott I 1 : 19 Ftodor Anghe1i .5r'322 237380 C-8.198:87
.1

ft AMBASADORUL
REPUBLIC! MOLDOVA
AMBASSADOR OF
THE REPUBLIC OF MOLDOVA
ANKARA ANKARA
- 1998- 2001- - 1998- 2001 -

p Ig) #.

Domnului dr.Auatol IVI0crim .0

Mfforoyaaameauail Asurromdi Huannins,

. Dpenum aCCTO, ;scapulae 6.saronapio Bac 311 IlpaCHAHHIAC '<MICH. OHO

mrrepecma Ise TO.18.7:0 WIN ncromucoa, nsrunoussa urropmo rarayscuoro napo4a,
Ho Ii Ann knee. nxeponoro spyra nor.1111011a1 each.
BEd marwawa a emu pas surfolMa! Ri.i aenollen pennattme# cyna6u
cyjsaiSsa &finer are/futon H C.INCT.311B0b, HIVINIITeAbliOn H HpKO.A. Bea npu annum NH
pparstrazon swarm ocraannu okuenapomias0 rant - OICenesnale Boposaa, nun
urnprornan I0O1Opb11 Arne 1OCYNCTAH1711.10Cb Bari,
AnTop TT= CTPOK a TO DpC11111 pftGOlad 3 Py811.1111114 COBOTCICISM
wypuaancrora. Haponu Pyouannu u /Orocnamur MACON() mien Bum Tpy --
cpyn alcrsumsall II nnosurroopnasil, so6pocoaeonsail H cassoorsemacummt. 113 pyrc
rornammax mamma prc000nniasen Any% crpau Boa norrymum Dammam
roeyaaperuesuisae narpama. 'Item H alma& Base.
But ne TO/11.K0 ',worm nears-Hamm OT.Ifau manaucaosm napony coon
TILISINT a sneprmo. 894 iloW111 BOHNOMIECTI. BC soanurn. roma caoe0 KIHOCTII
Eyninasce. Hu amerce co moron: caepcmuncann-ataxoammus in Byosnana ewe pas
npomnu nyrn., coenansuan Rama co mannhuoll cuassus a Semanme H 30
cerantummere num. Bnaronapa flam mononoe !mount-use a Oyu:Mane carmine
names. 503MOIKHOElla 6733/1.717e plum, o 0101718-B1.IXOZHIO17 Ill OTON 3281.311.
Baum aumorra mOat. aocToRnoc macro a moan HONOR Entire olicropan
rerayscos. Yne6noe noco6nen. YiKe Hangman nowt 100 crpaums. Bcero 6yues
crpaussu 22$-250.
Bu macre, .rro 001111 H3 oinautnypeunux annepon 3naep Hausa anamesco
abnormal,' 173 rarayscaoil cesium pysmancnoit ):(06pyLDICH? OH Oola 130e/MbIM
minute-rpm H HA411.16/1111COM TCHCpeilLHOr0 turas Boopymenmax tiLl OC31014CNOR
munepms.
B narrynannuem 2009 I ay a we:utTo Ban iiptunoro, wpm-Ks:aro snopostas
, Ilepenathe moll nosapenenna Comm 6munura.

66/
--Xxe
0 di...4ge
-174-4,1 .e.LLe sz-i-ce. / o'te

41 j/ (1:74e.ca-
;2. iinstlie -t A."".
af ..

198

www.dacoromanica.ro
 La finalul acestui document este scris in limba
romnd:
Cu o deosebit simpatie
La multi ani!
16.12.2008
ss indescifrabil

Mutt stimate Anatol Mdcr4

inainte de toate, Va multumesc din suflet pentru

cartile trimise. Sunt interesante nu numai pentru
istorici, care se ocupd de istoria gdgauzilor; dar i
pentru un cerc mai larg de cercettori.

Bravo i Inca odat bravo! Sunteti un om cu o

soartia mai rard, strlucit i fcricit, uimitoare i
dud. Viata Dvs. pe parnntul romnesc a Idsat o
urm Portile de Fier, la realizarea cdrora ati
contribuit; la punerea in functiune a Portilor de
Fier am avut ocazia s tiu prezent.

Eu, autorul acestor randuri, eram, la acea vreme,

jurnalist URSS. Popoarele Romniei i Iugoslaviei
au apreciat munca Dvs. Din mdinile conducdtorilor
acestor tad ati primit decoratii importante. Onoare
i laudd pentru Dvs.
199

www.dacoromanica.ro
Dvs. ati contribuit cu talent i energie la cerintele
statului roman, dar ati gasit posibilitatea sa \id
amintiti de tineretea Dvs. din Buceag. Ati parcurs
drumul de la bncile colii din Beplma, pand la
activitatea de astazi.
Datorita Dvs., generatia tandra din Buceag are
posibilitatea sa afle despre personalitatile nascute
pe aceste meleaguri.

Personalitatea Dvs. va gasi un loc corespunzator in

cartea mea Work' eigiuzitor. Manual"; am
scris deja 100 de pagini , in total vor fi 225-250 de
pagini.

Stiati oare Ca Enver Pap este gagduz din Romania

(Dobrogea)?
Cu ocazia anului Nou 2009, va" doresc sanatate
puternica. Aceeai urare celor apropiati Dvs.

Cu deosebita simpatie,
La Multi Ani!
16.XII.2008

200

www.dacoromanica.ro
9/22
BIBLIOTECA METROPOLITANA BUCUREM

Domniei Sale,
Domnului Anatol MACRI$
Str. Stirbei Voda, nr. 16, ap. 22, sector 1
Bucurevti
Stimate domnule Anatol Macri

Am primit ultima Dumneavoastra lucrare

despre istoria gdgauzilor i v rog sa-mi permiteti
sa va felicit i sa va rnultumesc. Este o lucrare
deosebit de interesant i aparitia ei umple un mare
gol in istoriografia romand. Va rog sa rugati editura
sa ne facd o oferta pentru a achizitiona mai multe
exemplare, iar daca v face placere institutia
noastr ar putea organiza o dezbatere despre
aceast lucrare impreund cu cativa istorici
renumiti.

Cu deosebita consideratie,
Director General
Dr. Florin ROTARU

UNWERSITATEA Lucian Blaga" din SIBIU

BIBLIOTECA CENTRALA.

201

www.dacoromanica.ro
9126 Domnului,

Dr. Anatol MACR1$

Confirm Am pe aceasti cote primirea donatiei

pe care ati avut amabilitatea sit o &cell Bibliotecii
Centrale a Universititii ,Lucian Maga" din Sibiu.

MACR1$ Anatol - Conspecte de istorie- 1

ex.
VA' multumim pentru interesul ardtat acestei
institutii de culturd.
Va rugdm sa prirniti asigurarea celei mai
inalte consideratii.

Director Biblioteca Centrald a Universitatii

Lucian Blaga"
Rodica M VOLOVICI

202
www.dacoromanica.ro
9/24

BIBLIOTECA MUNICIPALA B.P. HA$DEU"

Bd. Stefan cel mare i Slant, nr. 148
Chiindu MD 2012
Republica Moldova
Tel/fax (373) 223.360

05/485
16.04.2008

Stimate dr. Anatol Mdcri

Biblioteca Municipald B.P. Hadeu v

exprim sincere multumiri pentru donatia de carte
file din istoria mai veche 0 mai noui a
Romither 1 ex, foarte valoroasa' i binevenitd
pentru completarea colectiei bibliotecii noastre.
Speram la o viitoare colaborare foarte
importanta pentru noi.

Director general
Dr. conf univ. Lidia Kulikovski

203
www.dacoromanica.ro
9/25

MOL DAVIE Le magazine francophone de

MAGAZINE votre communication avec la
Moldavie

Gagauzia- un pays mconnu

Les savants franais ont crit des pages

intressantes sur les Gagaouzes, par exemple Serge
Moscovici, directeur du Laboratoire Europen de
Psych ologie Sociale, ancien ministre dans le
gouvemement de Lionel Jospin (1997-2002) ou
Sylvie Gangloff, auteur des etudes sur l'histoire de
ce peuple.

Un des plus connus spcialistes de l'histoire

et de la culture des Gagaouzes est Monsieur Anatol
Macris, n le 30 mai 1924 dans la ville de
Besalma, auteur de nombreuses etudes concernant
l'ethnogenese, la langue et les traditions du peuple
gagaouse.

Etabli en Roumaine, apres la 2 erne Guerre

Mondiale, Monsieur Anatol Macris a fait des
etudes d'ingnieur energetiques a L'Institut
Polytehnique de Bucarest. En 1970, il a fait le
204
www.dacoromanica.ro
doctorat en management des travaux lectriques,
devenant ainsi le premier docteur en management
de Roumaine.

Suite a la construction du Complexe

Hydroenergtique Portile de Fier I, en 1974, il
recoit la mdaille ordre * Steagul iugoslav* de la
part du president de Yougoslavie, Iosip Broz Tito.

Aprs la retraite, dans sa qualit de secrtaire

general de l'Association Compare des Institutions
et du Droit (AICID), il drule une riche activit de
recherches surtout dans l'histoire4es Gagaouzes.
-4}
A Foccasion d'une recontre sur Bucarest,
Monseur Anatol Macris m'a present ses etudes,
publies en roumain et en francais, des etudes sur
le peuple Gagaouze, qu'il aime tant et qu'il a fait
connaitre au-dela les frontires de la petite region
autonome de la Republique de Moldavie.

Par Jean Popa

205

www.dacoromanica.ro
9/26
Parteneri de discutii in perioada senectutii

Is
1

1
o

'Y

ISEAP:o
20,09.2008-
; ,

Cu Mircea Prelipceanu

206

www.dacoromanica.ro
 -"N 4-:9Y 2.;

Cu prietenul Sabin Tornu

t.
Cu academicianul Gleb Dragan, prof. dr. ing. ,
creatorul Laboratorului de Tehnica Tensiunilor
Inalte (TTI) la Universitatea Politehnicd din
Bucure0, orn de larga culturd.

207

www.dacoromanica.ro
 r -77"r7,7iN4' E

..,. ,e
. .
.-;
,
',Of ..,..e
,
. 1
..,,

. 4
_ ; -
'. F 1 ' ' di.
"
'3 4(

"AS

intainiri aproape zilnice cu prof. Victor

Macarevici, epigramist consacrat.

208

www.dacoromanica.ro
Cu fratele meu Valeriu, un petrochimist
decorat i consultat.

209

www.dacoromanica.ro
 9/27

1mpresii comicorsatirice (it versuri):

Ridendo castigM mores

Cu iahtul Octavia
Am plecat la Batavia
SA le explicAm strAinilor, la fix,
Cum este o Dacia Felix;
L-am luat cu noi pe Motu
Anume
SA nu ramnd cu ideea
C. este unic in lume.
L-am luat i pe Unchiul Valer
Tenace i strAjer
Al strAvechilor moravuri
Si cunosator al tarilor din lume.
Ne dirijeazA, din elicopter,
Personal, Costel,
Critic i sever
Il cautd pe Valer
Care-i ofer magnolia;
Dar aceasta, in Capita la,
Azi, este aproape banald,
Costel vrea ceva special,
Un pin pitic din piscul Aconcagua
Care incape taman (pinul)
210

www.dacoromanica.ro
intr-un geamantan.
Cu sarg i cu zor
Ajungem la Bosfor
Si in Marmara,
FArd dandana,
Prin Dardanele,
Pe catarg cu pdsdrele,
Ajungem in Marea Egee
Cu insule multe
Cu nume de zei i de zee.
La Santorini
Oraul se prAvale
Ca in Doljul de sud
Unde un sat a disprut
Sau un cartier din Tecuci
Care a fost pe butuci, la inundatie.
In insula Rodos
S-a oprit tafeta;
Negasind colosul
Re ludm naveta
Trecand prin Suez
A inceput, surpriza:
In loc de caniculd
0 uoara brild;
Nu gasim in porturi
Crabi, somon, caviar, creveti,
Care in Dacia Felix sunt in pieti
Cu lume gramada.
211
www.dacoromanica.ro
 VAzand situatia
Am schimbat destinatia
$i am indreptat stafeta
Spre insula Creta
SA vedem palatul Cnosos
Cu al sau labirint
$i firul Ariadnei.
La noi la Prim Arie
Labirintul este si mai complicat:
De dai o hrtie
Pentru restituiri imobiliare
Ai nevoie de ghid;
Ghidul poate sd fie
un consultant, un sociolog,
un avocat, un astrolog,
o ghicitoare sau chiar
o vrjitoare.
Functionarii Primriei
Sunt tenaci la treabd
$i nu apreciaza graba
Petentii nonagenari
Primesc rAspuns in zece ani
Lucrurile serioase nu se fac in graba
Cei mai tineri sA astepte
PAnd creste barba albA.
Organizarea originala
Este de esent locald
Cu influent oriental.
212

www.dacoromanica.ro
Timpul nu face doi bani'
Spune orice oriental,
$i la fel, la Primarie,
Aceeai filozofie.

Din Creta intentionam la Malta

Dar ne-am rzgandit pand una-alta
Am plecat la Fiume
Aparat in primul Rdzboi
De un scriitor cu renume.
Acum este orapl Rijeka
$i in apropiere Opatjia
Mamaia din Croatia
Cunoscuta de toti
Ca tara fara hoti.
Seara pe promenada
Se plirnba doamne cu bijuterii gramada
La chioFul de pe plaid
Fuge vanzatorul dupa tine
Cu restul. Numai aa e bine,
Dacd le spui baqi
Se uita cruci;
Este cea mai mare rqine
Baq*.il i paga
Ciandqte Croatia intreaga;
Romanii sunt ca vechii greci
La politica nu-i intreci
Toti vor s fie efi.
213

www.dacoromanica.ro
 larna care a trecut a tiat elanul
Nimic nu mai merge, nu se face planul,
Acest lucru nu-i preocupd pe efi
Pentru wcuri sunt doar subalternii
Care muncesc cu spor:
Timpul trece, leafa merge,
Doar trenurile nu merg.
Dar s'a' nu generalizam
Nici s exagerdm
Ridendo castigal mores
(Razdnd se indreapta moravurile)
Ap gandeau strmNii nNtri romani.

FINE
Bucureti 2007

214

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA5I AUTOR

- Gdgduzii, editie bilingv romnd i francezd.

Editura Agerpress Typo, Bucurqti, 1997, 97 pag.
- Gaguzii i romanii. Insemnri, Editura
Agerpress Typo, Bucureti, 2000, 48 pag.
- Segmente i fragmente de istorie, Editura
Agerpress Typo, Bucureti, 2000, 168 pag.
- 0 cale sigurd de progres. Invtamntul
superior romnesc. Editura Agerpress Typo,
Bucure*ti, 2001, 60 pag.
- Fragmente de istorie i nu numai. Editura
Agerpress Typo, Bucurqti, 2001, 90 pag.
- Gagauzii. Opinii i insemnri. Editura
Agerpress Typo, Bucure*ti, 2001, 54 pag.
- Note de cdratorie i alte insemnri. Editura
Agerpress Typo, Bucureti, 2001, 130 pag.
- Gaguzii. Note despre limba gdgduzd i alte
insemnri. Editura Agerpress Typo, Bucurqti,
2001, 60 pag.

215

www.dacoromanica.ro
 Et in Cumania egol, Editura Agerpress
Typo, Bucuresti, 2002, 66 pag.
- Scrieri, caldtorii, istorii, evocari. Editura
Agerpress Typo, Bucuresti, 2002, 111 pag.
- Gagduzii din Basarabia, in trecut si in
prezent. Editura Agerpress Typo, Bucuresti, 2003,
155 pag.
- Escale in spatiu si timp, Editura Agerpress
Typo, Bucuresti, 2003, 137 pag.
- Gagauzii din Basarabia, file de calatorie....
Istorya yapraklar, Editura Agerpress Typo,
Bucuresti, 2004, 80 pag.
- De la Nistru pan' la Tisa si ceva mai departe,
Agerpress Typo, Bucuresti, 2004, 160 pag.
Trdind, cu gandul, a doua oara, Editura
Agerpress Typo, Bucuresti, 2008, 103 pag.
Gagduzii in diaspord si la ei acasa. Editura
Agerpress Typo, Bucuresti, 2005, 162 pag.
- Gagduzii in literatura si publicistica romand,
Bucuresti, Editura PACO, 2007, 128 pag.

216

www.dacoromanica.ro
 - File din istoria mai veche si mai noud a
Romniei, Editura PACO, 2008, 188 pag.
- Ggduzii, Bucuresti, Editura PACO, 2008,
204 pag.
- Trdind cu gandul a doua oard, vol. 2, Editura
PACO, 2009, 180 pag.
- CAldtor in mai multe tari, Editura PACO,
Bucuresti, 2009, 271 pag.
- Conspecte de istorie, Editura Agerpress
Typo, Bucuresti, 2009, 184 pag.
- Miscellanea, Editura PACO, Bucuresti,
2010, 226 pag.
- Miscellanea, vol. 2, Editura PACO,
Bucuresti, 2010, 226 pag.

217
www.dacoromanica.ro
 Cuprins

Prep.! 11

1. Prezentarea WON politke rorndnegi 6

in periOada 1990-2000 6
2. Orgmkarea politimadministrathd a flomdniei in Vet*
prezent i In perspedna 13
Istorkui organkorii statelorromdne01 43
4. Limbo romdno i influente cumane 67
S. Ciarnanii0 gdgefuzil 85
& Gdgelarii din Basarabia i romdnii 97
7. Rondnii i ru0i de-a tungui timptikal 116
& Prezentarea unor personaii* din Sudul easarabiei,
we au Wit sou triesc in afara botarelor Basarabid 129
9. Amintiri despre unek aprecieri supra allot wise *
auto, 166
De acila0autor .. 215

www.dacoromanica.ro
Tehnorecractam computerizatok
George S. Savu
Prerucrare copertik Marius Corbu

77parit:
tr & ri
-UM5a
lit 021 211 40 74

www.dacoromanica.ro
 / Wir b`-fr
,/eAr r qr4=0 kr= .
_

111 .

ilm .

irr _ 6,

.0
16.
fl_
,
", :
401
2 00.
S
-***-
I
' -
-
I

Dr. Ing. ANATOL MACRIS, doctor in management al Universitatii )

Politehnice din Bucuresti, s-a nascut in comuna Besalma, judetul Cahul,
in anul 1924. A fost director al Trustului Energomontaj Bucuresti,
profesor asociat la Universitatea Politehnica din Bucuresti, secretar
general al Asociatiei de Istorie ComparativA a Institutiilor i Dreptului.
A fost decorat cu Meritul Stiintific" cu prilejul centenarului
Academiei Romane $i cu Steaua de aur Jugoslava" i Steaua
Romaniei" pentru contributia sa la realizarea hidrocentralei electrice

/
Portile de Fier 1.
Anatol Macris este autor al unor tratate de management de pana la
1989, iar dupa aceasta data 0 a unor carti de istorie ( Segmente si
Fragmente de istorie",Et in Cumania Ego", Gagauzii", Gagauzii din
Basarabia in trecut i prezent",Escale in timp i spatiu",De la Nistru

'
pana la Tisa i ceva mai departe", File din istoria mai veche $i mai noud
a Romaniei", Traind cu gandul a doua oara", Miscellanea vol. 1 i 2",
Conspecte de istorie"), note de calfitorii i schite .
/
; oes: rikis
ye- /

111
ISBN 978-606-8006-524. 786068 06529
40, - www.dacoromanica.ro
Njle
A, ,2