DE

www.digibuc.ro PRETUL LEI 45.

SOCIETATEA INGINERILOR

1939
(ANUL XIX

DE
D. TEODORU GROZA

CARTEA

www.digibuc.ro
 AL
INGINERILOR DIN ROMANIA
N. D.
ANTONESCU PESCARU
ST. TICULESCU
General:
Secretar de
de Onoare: C. P. MIHAESCU
AL. ALEXANDRESCU, C. L.
RADA, A. D., G.
GEORGESCU G.,
G. T. A. MUNTEANU, A. NASTA,
N. SAULESCU, M.
D. TEODORU, C. TEODORESCU.
C. OLTEANU, A. ST.
Cenzori D. D. LOCUSTEANU C.
STR. C. A. 35,

Societatea Inginerilor din Romania interesele

ale ei pentru ridicarea
Societatea

PLUGARILOR
pentru popularizarea
an de este folosit de Ministerul Agriculturil,
de a C. A. M., de Camerele de etc.
de
No Septembrie 7,
acest calendar este proprietatea
nerilor din care toate drepturile.

de an de

BULETINUL PROFESIONAL AL SOCIETATII

Apare lunar se membrilor

www.digibuc.ro
MAJESTATEA SA CAROL AL
PLUGAR AL

www.digibuc.ro
 ANIVERSARI ALE FAMILIEI REGALE

Ziva M. Regelui Carol României

Octomvrie
Ziva Sale Mihai, Mare Voevod de

Noemvrie
Ziva numelui S. Mare Voevod de Alba-Iulia.

www.digibuc.ro
 G.

care s'a
alte

Costea
satului era
zilele. Turma
satului era este
de de
holdelor se bucuria
satului
se se tot de
se libere
care care le boer
de
toate toate oamenii satelor
de interese,
ce se

Când venea se la
vechi care
de de sate, de
sat vine de la
nesc fossatum, ajuns fsatum azi sat.
roman
de
unitatea
Dar nu bucuriile

www.digibuc.ro
 Foarte de Dacia
Cuvintele
de Biserica
fost una, de mie de
de
era sat.

juzii, care s'a

veneau la
tot
se
veacuri.
aduna jelire
hramurile adunau la
Drumurile, le

care duceau la la acestea se

la care lucrarea scotea din fire, dar
nici tot
boerii
dar durerile lui,
lui, de cruce.
* *

Dela
Puterea
era la

din vorbe
la ce la
ce osteneau asta se
satele
atunci s'au
multe, vreo care au
sate, acolo era
Ceeace au face veacuri de de
au spart
tabere, multe tabere, tabere
s'a atunci

www.digibuc.ro
G.

www.digibuc.ro
8 INGINERILOR

la se aduna tot numai

de oameni. biserici
s'au la
cete de s'au comunelor
la rude satului,
cineva se
gerea S'a cum se tot cauza
din de
ce gura mare
de ea, frunte chip de satelor. S'a
ce nou mai cele cum
soare, ce
era al la
la silnicie.
Eram
pace, este

Am fost anul 1938.

noua care S. Regele
au de
pace. este din nou una,
de
din nou
ogoare
sunt din nou la dela
se
au let, de
de la lucru, de
calea aceasta
conducätori, M. S. Regele.

www.digibuc.ro
 din la inaugurarea de

Mare 11,23
Papa 53
Prooroc 53 48
celor 53
Sf. Teopempt 53
52 51
52
dupä Botezul 53
Martirul Polieuct Centurionul 54
55 8,42
Pär. Chinoviarchul
J. Tatiana
V. Mart. Stratonic 22,
14 Sinai Rait
D. Dumineca 17, 24,
Inchinarea 49
M. Anton Mare 48
M. Sfintii 48
J. Pärinte Macarie
V. Pärinte Mare 13,
S. 21 Cuviosul Maxim 46 13,57
dupa 45
Clement 45
Xenia 44
M. Pärinte Grigore
J. Xenofon ceata sa
V. Aduc.
S. 28 Cuviosul Pärinte 40 22,48
40
L. 20
M. de 38 10,58

Luna la la
la
Soarele zodia de la Ianuarie.
La Ianuarie post mare.

www.digibuc.ro
 de Roman.

Apune

Tifon 7,38
25 12,28 3,42
V. Sf. Simeon 13,26
Cuviosul Isidor Pelusiotiul 27 14,28
Bisipitor 33 15,35
Cuviosul Smirnei 6,44
M. Partenie 17,47
Martir Teodor Stratilat 30 34 7,34
Martir Nichifor 35 7,55
Haralambie 36
37 21,55
de 38 8,56
Martinian
M. Cuviosul Auxentie din 40
M. Apostol
Martir Pamfil
V. Martir Teodor Tiron
S. 46 12,47
de 4,48 13,55
Pärinte Leon 50
Pärinte Timoteiu
din Eugenia 53 17,47
J. Martirul Policarp Episcopul Smirnei 19,
Cap. Botez. 55
S. 57
D. 26 58 8,24 23,
L. Cuviosul Procopie 8,58
28 Vasile

La la la
la 27
Soarele zodia- la
deslegare de post.

www.digibuc.ro
 din Maramures.

Martira Eudochia 6,55 2,37

J. Martir Teodot Episcopul 12,23
Mart. Eutropiu, Cleonic 13,27
S. Pärinte Gherasim 14,33 4,46
48
din Amoreea 46

M. Pärinte Teofilact Episcopul

Sf. din Sebastia 19,47
Martir Codrat din Corint 38
S. Sf. Pärinte Sofronie Patriarhul
35 22,54
Aducerea Sf. Nichifor 23,56
M. Benedict
Agapie
Sabin 23 10,34
Cuviosul lui 2,39 11,36
S. Sf. Ciril Patriarhul 25
Dumineca 22 14,
de Arabi
Episcopul 4,59 16,38
Martir Vasile Preotul 17,55
J. 23 Sf. Martir Nicon ucenicii
24 Pärinte Artemon 32 6,23 20,39
S. 6,56
34 7,35
27 Matrona din Tesalonic 35
Cuviosul
Cuviosul Marcu Episcopul Aretuzelor
J. Cuviosul Pärinte 38
V. Ipatie 39 12,26

la la
la
Soarele zodia Berbecului Martie.
23 Biserici.

www.digibuc.ro
 scoase la

56 42
Cuviosul Nichita
Cuviosul scriitorul de
Teodul 48
Joia Patimilor 48
Mare 44 21,48
53 22,48
23,45
39 55
Pärinte Vasile
Sfântul Martir 35
S. Aristarch, Trofim 19,
2,29
Martir Simeon Persul
Cuviosul Ucenicul 26 3,26
Cuviosul Paleolavritul
Cuviosul Teodor Trichina
Martir Ianuariu 19,29
Cuviosul Pärinte Teodor Sicheotul 5,26
Alexandra 22,
Mart. Elisabeta Mart. Saba
Apostol
M. Martir Vasile Episcopul
Martir Simeon Episcopul
Sfintii
din Cizic
13,29

la la
La
Soarele zodia la Aprilie.
La Aprilie se biserici. La desleg. post.

www.digibuc.ro
 A

Apune Apune

Aducerea Atanasie
J. Sfânta
V. Sf. Sf. 18,37 3,58
Sf. Dreptul
Apostol
Prooroc 54 29
Sf. Simeon 53
Martir 23,56 8,25
Pärinte Epifan 50 32
49 33 10,43
48 34
Cuviosul eel Mare 47 36 1,26
Pärinte Teodor 37
Apostol 38
44
V. Martir Patriciu 43 40
Talaleu 42 3,58
42 4,46
40 43
Mihail 39
Simeon dela 38 45 7.57
Capului Botez.
V. Sfintii Carp. 47 10,13
27
35 49
L. 35 13,23
Cuviosul 34
33

la
la 25
Soarele Gemenilor la
de post.

www.digibuc.ro
 La coasä,

Martir Justin 19,52

V. Nicefor 33
Martir Lucian
tuturor
Martirul Dorotheiu
Cuviosul Pärinte Ilarion
M. Martir Teodot
Ad. (Särb.
V. Cuviosul Pärinte Ciril Patriarhul
Martir
20, 23,55 10,59
Cuviosul Onufrie
M. 29 13,25
M. Sfântul Prooroc Elizeu 14,42
J. Proorocul 16,
V. Tichon Episcopul
Sfântul Mart. Manuel, Savel Ismail 2,35 18,29
Apostol Pratele
21,
Martir Inlian
J. Martir Eusebiu Episcopul
V. 22,37
30 22,59

Pärinte David din

Cuviosul Sampson de
Aflarea
Pavel

la
Soarele la Iunie.
de post. de

www.digibuc.ro
 Colonistul Traian Salonta (Bihor) premiul la concursul

Apune

S. Doctori Cosma Damian

34
Martir
Andrei 34 19,55
Cuviosul Atanasie din Aton
Pärinte Sisoe Mare 36 21,
din Maleo
Martir Procopiu 38 22,
38 22,24
Sfintii din Nicopolea
M.
Proclu 40
J. Soborul Arhanghel Gabriel
Apostol Achila
dupa 44
Sfânta Martirä Marina 45
M. Martir
M. Dia Macrin 55 5,36
48 54
V. Simeon, 49 53 21,
Sf. Maria Magdalena 52
21,45
L. Martirä Cristina 22,
Adormirea Sfintei Ana 22,30
M. Ermolae 54 48 13, 22,57
J. Martir Pantelimon 14, 23,30
28 Sfântul Nicanor a. 56 46 24,
S. Sfântul Martir
17,
Eudochim 43 17,48

la la
la
Soarele zodia la 23
La sec de

www.digibuc.ro
 Pescarii

Apune
O.
M. Sfintei Cruci 5,
M. 40
P.
V. din Efes 38
7,48
Isus 36
Martir Persul 35 10,20
M. 33
Apostol
J.
Sf. Euplu Nifon Patriarhul 24,
S. Sf. Anicet
25 17,
Prooroc Micheea
23
Aducerea Icoanei Domnului
J. Sfântul Martir Miron
V. 19,28
Sfântul Martir Andrei Stratilat 19,49
20 8,47
Sfântul Apostol Tadeu
Martir Agatonic
Martir Lupu 11,53 21,26
Martir Eutichie Ucenicul 12,54 22,
V. 28
S. Adrian Natalia 23,33
30 15,38
Pärinte Moise Etiopianul 16,

Pavel 34
J. Maicii Domnului 18,

la la la 22
Pätrarul la
Soarele zodia la 23 August.
La Adormirii Maicii La post mare.

www.digibuc.ro
 Tractoarele Ministerului Agriculturii la

V.
S. Sfântul 38 18,56
39 49
Vabila 19,56
M. Prooroc
Arhanghelului Mihail 11,54
Martir Sozont
Ana 46
Cruel
Cuvoioasa Maica 48 35
M. Martir 33 16,45
Martir Corneliu
Nichita 53 17.55
S.
D.
Cviosul Eumeniu Episcopul
Martir
Martir Eustatiu 10,43 20,
20.44
Martir 21,30
S. Pr.
23,25
Eufrosina
Adormirea Evanghel. 0,33
Martir Calistrat 1,43
J. Cuviosul Pärinte Chariton 2,58
V. Cuviosul Ciriac
S. Sfântul Grigore Episcopul

Fazole la
28
Soarele zodia la Septemvrie.
post mare. Septemvrie

www.digibuc.ro
 dela de

D. 17,57
Ciprian 55
Martir Dionisie
M. Ieroteiu 19,58
J. Haritina 20,56 11,56
V. Apostol 21,59 12,54
S. Sergiu 46 23,
Dumineca
Apostol al 42 14,49
24 40
din cei
J. M. Tarah 38 3,28
V. Mart. Carp 28 36
S. 14 Parasehiva 34

Martir 33
Pr. Osie Mart. Andrei 34
M. Luca 18,44
Prooroc 36
Martir Artemie 12,23
S. Ilarion mare 39
12,49
Apostol Iacob Domnului 13,25
M. Sfântul Martir Areta cei el 43
Marcian Martirie 14,24
46
V. 27 Dimitrie M. Nestor
S. 28 Martir 15,49
29
Zenobiu
M. Stachie 53

la la
la
Soarele zodia Scorpiei la

www.digibuc.ro
 de proprietatea C. Vasilescu-Doru
LUNA
RIE
M. de Damian 17,
J. Martir 55
Achepsima a. 20,53 1133
Pärinte Mare 58 22,
D. Dumineca
Pär. Pavel 16,59
Meletina 58 13,42
Soborul Voevozilor 14,
J. Onisifor
V. Rodion 55
S. Mart. Mina, Victor
D. 12 52 5,27 15,38
de
Apostol
M. Samona 49
Apostol Matei 48
V. Grigorie 10,
S. Mart. Roman 10,49
D. 19 Dumineca 26-a 11,25
Grigore Decapolitul 44 22,24
21 Intr. 43
M. 22 42 12,52
Pärinte Amfilochie 23 0,44
V. 24
S. 25
26 Rusalii 40
27 Martir Persanul 29 39 15,31
M. Cuviosul
M. Mart. Paramon 38
J. Sfântul Apostol Andrei 38

Pätrarul la la Pätrarul
la
Soarele zodia la Noemvrie.
Noemvrie postul

www.digibuc.ro
 mangalului

Apune Apune

V. Prooroc 19,44
S. Prooroc Avacum 38
36
Varvara 38
Cuviosul eel 38

J. Pärinte Ambrosiu 40
Pärinte Patapie
S. Sfintei Ana 42

Daniil 44 20 14,43
Pärinte Spiridon 45
M. Martir 46
46
V. 47
S. Sfântul Agheu 48 19,
48 10,
Martir Sebastian 49 38
Sfântul Martir Bonifaciu
20
Sfânta
22 Martirä Anastasia
din Creta

53 42
53 42
mii din Nicomidia 54
de 45
S. Martirä Anisia din Tesalonic 54
Domnulul 54 9,44

la
Soarele zodia Capricornului la
cea cea mai noapte

www.digibuc.ro
 pescarii prins morun

DIN 1939
Miercuri an, de

de
Joi
Postul Domnului,
de
6. Tdierea August.

8. Domnului, de Mircu
ri

ZILE DESLEGATE DE POST

dela Domnului

pentru toate
Vinerea, din Triodului,
pentru lapte,
(25 (2 numai
din
toate ale
6. Vinerea, din
toate
Schimbarea la August) din

8. Intrarea Nicolae

www.digibuc.ro
22 INGINERILOR

LEGALE
Toate

Aprilie Muncii)
Domnului) (Proclamarea Carol
al Decemvrie

CE DE

Toate Duminecile de 6
Domnului) ; loan ; lanuarie (Sdrbdtoarea Unirii) ;
2 Domnului) ; Martie (Buna
; ; Mai Muncii) ;
Mai (Sdrbdtoarea Independenfei) ; Mai Domnului Ziva
; Mai Constantin
mama lui Elena) ; 29 Mai (Rusaliile Treime) ; 8 Iunie (Proclamarea
M. S. Carol -lea ca Rege al Romdniei) 29 Petru
Prooroc 6 la ;

Maria Mare) ; 8 Maria ;

; 26 Dumitru) ; 8 Arhangheli
Mihail 6 Decemvrie ; Decemvrie

Ianuarie Ianuarie (Botezul

Ianuarie Februarie
Domnului). Aprilie de
Aprilie Gheorghe) Mai
Mai Constantin Mai
(Rusaliile ziva (Proclamarea M. Carol
Pavel) August Maicii
August Cap. Bot.) Septemvrie Maicii
Sfintei Cruci)
Mihail
Nicolae)
Curtea de dela
cemvrie dela Dumineca la
dela Septemvrie.
de Ocoale iau dela Decemvrie la Ianuarie
din Joia Mare

www.digibuc.ro
Marele Voevod Mihai la de

Urare plugarilor
de MILITARU

An bun, an bun, cinstitule plugar,

bun voinici la plug,
tu de soare vara car
din
tuturor
De bun,
cum tu plugul pe ogor,
gras slab de

Spre tine dar fiecare,

la icoane face
Ca, ce are,
Cu te 'mbrace
Ogorului Dumnezeu
la vreme,
Cu rodul greu,
plugul,
picure aghiasma din
munca ta, ta
puteri de fier,
de

www.digibuc.ro
24 SOCIETATEA

zarea luncii,
pe pe
Ca brazii de pe
fie de

Nevasta ta, har

fie ca albina din :

Un stup de miere casa ei fie,

nu niciodat'amarul ce e

urma ei creascä numai floare,

pretutindeni
un rai soare,
fie 'ntreaga

La

www.digibuc.ro
 din
Prof. NICOLAE
Soc. Ing.

Nu dacä din cetitorii acestui calendar al pluga-

vor fi de acord mine, atunci
nu inferior din multe ale Spun
lucru, am cetit sau auzit la adresa
nului român prea multe laude la adresa din sträinätate.
Dar, a
demonstra tema
mea.
Agricultura
din are, desigur,
multe metehne. Dar,
de a critica agricultura
trebue
cauza acestor
metehne.
Technica
aratul,
plantelor luate
recoltarea
care o
e celei
practicate sträinätate.
Lucrul acesta e
dar el se unor
cauze de care nu e vinovat Prof. NICOLAE
Soc. Ing.
Prea adesea au fost
dar pentru pe
bun, mai e nevoe dealte conditii.
ne agricultura unde
se apropie de ale noastre. aceste agricultura se
face unelte recolta la hectarul
de nu pe aceea dela noi. mai mult, am

www.digibuc.ro
26 SOCIETATEA

media recoltei dela am

acea unde nu
atunci am americanilor. nu ne putem
compara agricultura din apusul unde,
nu de bun, schimb ploae la timp
serie de alte favorabile. Aceasta
trebue starea agriculturii noastre
Sunt convins mai putem realiza
venituri mai mari cele Trebue
acum n'am cum trebue
agricultura sträinätate, lucrul acesta rezolvat de
depe timpul nici nu vom la
de mare. din Apus
astfel de ce stiinta
abia din de
Agronomice, putem la unele din problemele
practice ale
In Dobrogea, acesta,
firmat local la hectar
Camerei (A. Evident, de
propaganda mai
trebue Numai la un
nu ne facem iluzia vom agricultura milioane
de
alt cap de acuzare adus agriculturii noastre
acela la pentru
ceia ce un pentru un modest
vis rar realizabil. un tractor, chiar pentru
tarul de Ha un de extrem de scump.
aceastä român, trecem prea repede
vederea peste
selor agricole produselor din
nu putem rezolvarea
acestei probleme. Statul român face mari
nu am ajuns la din sträinätate,
unde un mai kilograme de pentru
un plug, la Nu trebue trecem vederea
peste minunatele rezultate ce le
nomice, la vin din ce ce mai pentru
uneltele acestor insti-

www.digibuc.ro
 REGELE
de Ministru Agriculturii Institutul de Cercetari
Agronomice concursul

www.digibuc.ro
28 SOCIETATEA INGINERILOR

In mäsura care vom desvolta cooperativele agricole

in mäsura care von eftini uneltele, agricultura
täräneascä va mijloace de productie din ce ce mai
român concurenta de export,
timp ce din apus are mai mari, mai sigure, mai
putin pe care român e
supusä unei specule excesive. din dpus
e supusä celor severe Asistenta
apus, formeazä una din cele porunci ale ;

timp ce la noi, nu mai are nici traditionalul porc de

român astfel zi de zi un tribut formidabil,
datorit Dar nici de acest lucru nu
e vinovat ci cari a evoluat agricultura
la noi.
Dar nedreptatea ce se face român, e atunci
se spune e nu care
pentru lei ore pe zi soarelui, sau
la de treerat, sau sus pe de pae la o
de grade, e ? Care alt din lume mai
mult ? sustine munca e
face eforturi zig -zag urmeze o linie cu ran
mai mare. Putem sustine täranul nu anumite
metode de a lucra, dar nu e Un fermier american
mult mai zile de muncä la hectar ; un plugar danez
depune cantitativ mai
român. -i munca la teren desfacerea
produselor, atunci randamentul muncii va
pe acela al din Apus.
Trebue avem convingerea unitatea de productie a
nomiei nationale, cele mai de sporire a
damentului, o formeazä selec-
bob de bob, sa cu selectia
massa scoatem de acolo elementele de valoare.
trebue fine, de care se
agricultura din apus. de acolo,
care are drepturi, are datorii. De acea
gativitate a muncii ordonate practicate Noi
am refuzat sa venim Ea
cu am român, care a dat
dovada e un soldat bun, va de stat

www.digibuc.ro
 va ochi buni, mäsurile de reglementarea muncii
Rolul nespus de mare
De aceea colaborarea trebue fie din
ce ce mai In mäsura care ne gândim la
technicii, trebue ne gândim la mijloacelor de
mijlocul rurale. Agronomii, veterinarii,
trebue
la locul pe care agricultori,
la au avut un rol nu numai
de
promovarea agriculturii, dar statului român,
aceia
ei un rol deosebit promovarea agriculturii Nu
numai exemplul pot da culturile dar mai ales
ale
De aceia le revine rolul de fi
ale agriculturii
Desigur nu trebue pierdem un singur moment din
principal al noastre
Trebue avem român. Sunt gata
de la pornesc la
din cunosc tot de bine
pe cei de aci pe de acolo. Acum Ministerul
de trimes
timp petrecut au devenit obiectul de
tuturor. uimit pe prin
care de rezultatul
coasa altul,
transilvänean, s'a dovedit un maestru mulgerea
s'au prin sobrietatea
de care au
Deaceea se bizue pe
aci pentru fi
noastre, vom

Nu ierburile rele nepasarea

Confucius

www.digibuc.ro
 Ministru Agriculturii de la concursul
din

perspective
de G.
Ministrul Domeniilor

agricol poate
agriculturii noastre. S'au acest an vagoane de
grâu, porumb, secará. Aceasta este una
cele mai mari agricole pe care
de
S'a spus de agricultorii mari, de
nu vor mai reia de pioneri. Anul
acesta dovedit contrariul.
S'a spus deasemenea regimul de
nu vor fi stare mare de
calitate. Anul 1938 dovedit un
ochilor bine ei sunt stare
mai au fäcut acuma.
In special de anului acestuia, restabilit
vechea de de S'au
cultivat ha. medie la ha. pe
fost de fost de

www.digibuc.ro
Ministru Agriculturii diferite regiuni.

www.digibuc.ro
 32 SOCIETATEA INGINERILOR

vagoane. miliarde de lei.

din va merge la export. va
exporta miliarde de lei, bani vor
schimbul grâului exportat. Aceasta un spor de
pentru pentru
deosebire s'au acesta
care unora de necrezut pentru
Concursul
unele de peste kgr. la ha., de
83 84 kgr. la hectolitru
un de gluten
uscat de
calitate tot de bunä
chiar mai celor
mai care vin pe
europene.
Aceasta este
agricultorilor de
care ei pot fi care
trebue le imboldul
spre

Porumbul s'a cultivat

de
ha., la
ha., dupa datele provizo-
la concursul de kgr.
de
vagoane, care circa lei.
porumbului fost astfel mai mare
anului trecut, fost mai mica. la
porumb un de aproximativ vagoane pentru export,
valoare este de miliard de lei. Guvernul,
seama de recolta de porumb, ridicat
de export, care fusese de
anul trecut vinderea astfel
cultorii cari au desface
fost foarte diferitele
regiuni ale Acolo unde vremea fost
Transilvania, Banat, Moldovei s'au

www.digibuc.ro
 mari, care mii pe chiar trei mii
la ha. In regiunile de din centrul Munteniei,
Moldovei,

dovedit anul acesta modul mai isbitor

seceta, acolo unde au lucrat
de Ministerul fost
Aceste regule nu au ele nimica tainic greu de
numai de care vor
scape de ale secetei,
caz de care au nevoe, trebue locul,
ogor de
samene nu prea des, lase la prima numai
fir cuib, nu
de pe fel nu nici un
fir de fie mereu
Am un concurs al porumbului pe
la care pe agricultorii La acest concurs
vor da notele cele mari acelora
cari vor lucra amintite. trebue
un milion de vagoane de porumb exporte,
pentru un miliard ci zece cincisprezece
de porumb.
Trebue ne toate puterile pentru atinge acest
acuma este vremea mai pentru aceasta.
se mai porumbul
pe aceste este acuma mai mare la porumb
grâu. vechi se vinde noastre de
lei vagonul, nici din
Statului.
se vinde lei pentru
acest la grâu, Statul face
de de la ieftenit la
de pe calea ce merge
treime din ce
pe grâu, schimbe pe al zilei, ceeace este un mare

Statul nu face toate aceste

nu el cooperative,

www.digibuc.ro
34

la lei, lei mai

porumbului.
Guvernul va continua, se cultura
fiindcä are o deosebitä pentru export,
pentru hrana a armatei Rentabilitatea acestei culturi
de Statului de a face mai departe aceste
ce culturii porumbului este
nici un sacrificiu special din partea

Guvernul deosebitä agriculturii,

seama de bunul ei mers atârnä
Guvernului se mai multe
mäsuri pentru cheltuielilor de
pentru technicei, astfel sä se
mari de calitate mäsuri de valorificare,
de asigurarea de
pentru agonisita
de face
modernizarea agricole, Guvernul intrarea
scutirea taxelor de deci
reducere de celor mai necesare
agriculturii anume tractoare
batoze.
ieftinit chimice, asupra sa parte
lei de vagon,
pentru toamna aceasta de lei.
Pentru comasarea, scutit de impozit terenurile
comasate. Deasemenea pentru incuraja piscicultura
sistematice, acordat serie de pentru
acestei ramuri de care scutirea de impozite.
Ministerul pune la Camerele de
cele 234 tractoare ale sale, care executä aräturile
de cost. aceste tractoare sunt departe de
nevoile de ale plugarilor, chiar numai dintr'o
regiune au primul rostul familiarizeze
pe micii plugari tractoarele, determine se asocia pentru
procura ei tractoare. In acest Ministerul el
un ajutor important pentru tractorului. Aceasta s'a
numeroase cazuri acest an.

www.digibuc.ro
 35

Ministerul pe ce are pentru plantele

noastre porumbul, specialä unor
plante pe care le de mare
Printre acestea plantele de Nu avea
de nici agricole la vreme,
Deaceia Ministerul însemnate
pentru introduce de toamnä. In acest scop
toamna redus distribue acesta.
Pentru realizarea scop, Ministerul prin toate
mijloacele se lucernä mai

Produsele bumbacului national la

mare din islazurile comunale acordä însemnate la

curarea semintei de lucernä.
atentiune specialä se acordä plantelor textile
bumbacul. S'a distribuit cultivatorilor de
in de din cele mai bune mari
din toamna aceasta s'a importat un vagon
de de in de toamnä din Jugoslavia. Acest soiu a dat acolo
rezultate foarte va da, de la Se
clima secetoase, de toamnä
sunt mult mai sigure ca de

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

prelucrarea s'au
se facä sistematice, s'au scop de
de sdrobit, de de däräcit
de tors centre de industrie
casnicä, unde de
In ce bumbacul, depuse de
Textilelor au S'a cultivat acesta
de ha. bumbac. va de vagoane
bumbac brut, din vagoane vor filaturile
va fi prelucrat de industria casnicä.
Sunt agricole, care au fost acum
destul de Printre acestea Fructele
pot deveni un de mai insemnat
mai ales un de export. S'au acesta 220.000
de regiunile pomicole ale plata peste
pomii vor fi rod. plantat toate
sub supravegherea de au
fost de Camerele de redus. Am
controlul la pepiniere, pentru nu se
din am pus
de conservat de uscat
Una din cele mai prielnice regiuni de fructe din
este lunca Nistrului, dela de De pe
de câteva de hectare se scot fructe de calitate
care anual peste lei. Regiunea aceasta
ajunsese fie Canalele de erau
potmolite, pomii se uscau fiecare locul
Cu sacrificii de câteva
de luat se desfunde potmolite, se
se
forestier pentru
decarea ränilor regiunile de
am intensificat la maximum silvice am
pravegheat exploatatorii de
la care legea.
ceeace
animalelor, de are luate de
Ministerul s'au mai ales
de animalelor. Am

www.digibuc.ro
 229 de din
hergheliile
Au acesta de de
au fost armäsarii Statului.
S'au pentru nevoile comunelor
torilor s'au berbeci de
de
Au fost ajutate sindicatele de
au fost ajutate comunele pentru grajduri

In ceeace combaterea boalelor la animale, am

cerut dela 628 de
Ministerului, evident prea de
de focarele de S'au echipe volante
de pentru combaterea boalelor grave cum
durina cailor.
mai complet
laboratoriile din Cluj
bolia, pentru producerea antipestos
dela
S'au seruri gratuit redus, s'au
sute de mii de de mii de

de ajutorare agriculturii, am
concrete de propaganda. Am
tinuat centrelor agricole am le
din ce ce mai spre face din ele focare
de technicei
Organizarea diferitelor concursuri concursul
concursul celei vaci de lapte deosebire
concursul al au trezit vie printre
agricultori pentru metodelor
technice de acuma. de cele

Distribuirea premiilor la concursul al

fiecare fost unor serbäri de de
de catre Regele la

www.digibuc.ro
38 INGINERILOR

Septembrie, solemnitate deschide

perspective agriculturii
Agricultorii au cerut le punem pentru
cele mai importante de actualitate din agricultura
scrise de oamenii mai stil
popular. Pentru da acestei s'a editat
acuma sute de de despre cultura
bului, gunoiul de grajd,
despre
rumbul de
porcilor, iarba de Sudan,
altele.
In de
comunicatul
Ministerului,
care se Duminica la
Radio se toate
comunele rurale, un
interes din ce ce
mare am constatat
vie este
de
nimerit
folositor.

de ridicare
agriculturii, Ministerul
avut concurs din partea
tuturor organelor Statului,
Concursul
din partea Camerelor de
din partea
cari
un devotament
agricole respective,
de ea prosperitatea ridicarea

mai mult aceste

de voie pentru
Scopul acestei este stimuleze puterea de

www.digibuc.ro
 printre spre
masselor, ofere prilejuri care destoinici fie
de de organizeze
de sistematic
care patriotismul de
schimba metodele agricole ale trecutului.

Guvernului se nu numai
cheltuielilor de nivelului technic
noastre,
Valorificarea va
anul acesta un sacrificiu care va fi de un miliard de
lei. mai de anul trecut,
mare, rentabilitatea nu este
Valorificarea se face pe baza legii sub controlul direct
Statului.
celelalte produse, activarea interne,
asigurarea comerciale, moder-
metodelor mai ales la export,
sunt mijloace pe care Guvernul le spre spori
Pentru la un nivel potrivit
interne se
prima de export pentru animale, pentru pentru
Valorificarea este puternic prin modernizarea
de prin tuturor de transport
prin construirea silozurilor de
Astfel, prin gricultorilor prin
grija Guvernului, se pentru agricultura
de
ei mai este stabilitatea
noua Statului, care destoinic desvolta
sale spre binele binele
stabilizarea ne
procesele de agrarä ce mai sunt curs care
sunt desigur cele mai mai
terminäm reforma agrarä,
spre apoi toate mijloacele la cadastrului

www.digibuc.ro
 INGINERILOR

agricol funciare, la desvoltarea

rilor de comasare de colonizare.

Pentru programului Guvernului, ceeace

agricultura, fost nevoe de serie de legislative.
S'au pentru valorificarea legea
modificatoare valorificarea legea controlului
lemnos, legea pescuitului apele de legea
pisciculturii sistematice legea modificatoare
referitoare la de de legea
agricol inferior, mediu de
cum alte legi de mai
suntem lege nu un plan de
promisiune mult mai important este lucrul
plinirea promisiunii.
Pe acest lucru pe punem greu-
tatea.
suntem toate
exterior este secundar principalul sunt
care acestui cadru.
Agricultura se poate la un
de lupta birui, cum
tamentul oamenilor din din
cari sunt servi pe
adresez un de pentru ceeace
s'a fäcut 1938 chemare pentru tot ceeace trebue
cursul anului agricol ce

Vizita lanului de pentru concursul

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

OCTAVIAN GOGA

La
se 'nchine

noastre de mai
Al strunei mele
ce
cei mai buni ai
din lacrimi sudoare.

Cu cerul
voastre

lui
El
se
De glasul frunzelor din codru,
De tainic de

www.digibuc.ro
42 SOCIETATEA

De

tainele

ei

de

Doar'
De sus.

cea
cea

bine
Dar schimbul

www.digibuc.ro
 43

doarme
de
La
noastre

de

frunzelor codru,
ai albastre,

Din casa unde

doinele hora,

ce

genelor se
mieu ce

Ci voastre,
de mare,

Al

www.digibuc.ro
 Elevatorul de Cosmeni.

lui de
C.
de Agronomice.

Din cauza vremei, care a fost altfel la munte la deal

altfel la câmp, s'au cuprinsul României mai multe
de unele mai bogate, altele mai särace.
In care vremea a fost mai mai
s'au näscut mai albite mai särace, când
acolo unde vremea a fost mai s'au
mai negre mai bogate.

pe dealurile care se nu prea

de astfel un de culoare clisos
Din cauza care socotelile
aduc pe pämânturi peste vagoane de pe
un hectar an, se hrana, care se mai
se duce cätre
neagrä de aceleia care
putred care
numele de humus. se face din putrezirea
telor are ea sumedenie de nutritoare

www.digibuc.ro
 45

pentru plante. Fiindcä se materia neagrä, se

face albicios, pe neagrä se mai
din
se face se greu din cauza asta
vite slabe nu pot bäga prea adânc plugul. Rodul fäcut
pe el de mare.

acest pämânt din altele, pentru da trebuitor,

nevoe
acesta mai cätre adâncime.
Intr'o
se face se poate vedea
sub stratul de
dinspre se
cam dela de
metru adâncime, strat de
mânt
pe care
se desface

se din
de
de
tare cum sunt
de care din cauza
asta numele de
de pämânt. peretele groapei Tractorul Camerei Agricole Roman
al este mai adânc cu plugul rotativ la lucru.
se poate vedem
m., de care fost adus de
de ale
despre care vorbim, care din cauza
loarei albicioase se se
dupä harta Institutului Geologic al
multe Am spus el se
Astfel, se întinde din
Apuseni apus pe Satu Mare, Oradia Mare, Zarand
In Banat se întinde cam la care
apoi drept pe cam

www.digibuc.ro
46 SOCIETATEA

dreptul dreptul se
aproape de acest
In face un pe
mai cam dreptul
In Oltenia Muntenia, se aproape
peste tot Dobrogea pe parte din
dealurile din spre M. Noapte. In Moldova se la
de pe la Siret dealurilor dintre
Roman, Vaslui In Basarabia se
Codrului partea de Bucovina se
aproape peste tot.
särac, are nevoe de
semnatä. mai
este
de grajd, bälegarul
aduce
mai parte
pe care
Apoi

din
pämânt clisos greu de
din
lucrat,
la Inst. de Cercetäri Agronomice. cios de Dar
aduce
Se acum, dupä de
neagrä, adicä de legatä multor
care hranä de sorbit
de plante. prin neagrä,
aibe mai
pregäteascä mai plantelor fie
dar mai rodnic.
de bälegar pe care trebue däm pe
este de kilograme la hectar, adicä
care, la
bälegar, atunci, de nevoe, trebue
de Dintre acestea, s'a
chibzuit care au ele azot sporesc
rodul. este un praf care se
de care mai eftin.

www.digibuc.ro
CALENDARUL

la hectarul de de
la azot.
are nevoe de de
el fosfor. Praful acesta
care are
rodul de rod nu
Din cauza aceasta nu se poate pe
prafului (superfosfatul).
Am spus bine
nu avem bälegar atunci
minte de azot. Dorim
pentruca bälegarul
de se mai mult de
dela este nevoe el var.
materia ce plantele fie de
de fie de spälare cätre adâncime.
Cantitatea de la un hectar este kg.
Cine are pe aproape de fäcute din var
stecat un fel de ce
numele de poate folosi acest Cantitatea
se va socoti varul pe care acesta are.
cam de mai la hectar
atunci când se
are neajuns. arde materia
Pentru nu se agricultorul va da
un an mai va da varul vara,
la nevoe toamna, bälegarul Apoi, se va
sub mai la se va
brazdä numai de
Tot la adâncime se vor
de fabricä.

Pämântul ruginiu
Un alt care tot o mare
este numit
de acesta se cel
pe când cel se mai mult
de fag, se mai mult
de stejar. acesta are culoarea ruginie. El nu mai este
cum e peste el cad cam

www.digibuc.ro
 48

vagoane la un hectar, urmare mai

pe hrana pentru plante nu se mai
Materia se
din cauza asta
el nu mai clisos, cum
este nu se
peretele unei peretele unei gropi se poate
vedea cam dela jumätate de metru jos cum el se face mai
ruginie dinspre
mai este mai are el deasemenea
mai pete de de
de vedem numai dacä peretele pe
destul de adânc (mai jos de jumätate).
ruginiu
se
Banat, mai apus

cam pe
dinspre pe
linia care, unind
randul Mare Aradul
se
jos la
In Transilvania
Lot demonstrativ de porumb la se pe
T. Codreanu

In Oltenia
tenia se cam pe mijlocul dincolo de
km se mai apoi pe de
ce cotul
Särat. In Dobrogea se partea de
Tulcea. In Moldova el se
mai mai late aproape fiecare
se
din
ruginiu se poate
prielnice. din ploi
säräcit cum el rod bun, avem
chibzuit.
Mai ales jumätatea de

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

rodnic nu are nevoe de de fabricä

rareori. Deaceea de nu trebue se
locurile unde atinge
cum am bine se pe
In jumätatea de miazä-noapte ruginiu nu
de rodnic. are nevoe de azot.
tatea de azotate de fabricä trebuincioase este
kg de la un hectar. nu totdeauna
de rod care pläteascä
räspândirea lui. Numai la
ne poate spune cheltuiala
el. nu timp facem încercare, dacä am
väzut nu spor de rod, care, pläteascä
cheltuelile, este bine ne lipsim de In acest caz vom
an din an din plante leguminoase cum sunt
fasolea, bobul, care, ce pe
cinile azotul trebuincios
sporesc rodul. azotul adunat de plantele leguminoase
fie pregätit fi sorbit de plante, nevoe se
bine mai ales se are vara se
Dar, azot nu de pe
ruginiu din miazä-noapte. Trebue
de fosfor. de fosfor se la
hectar kg superfosfat, kg de fosfat de Cioclovina
de oase.
ruginiu are mai el
Dar, tot are. Cum
din este nevoe se din
când, fie se partea de
partea de miazä-noapte, Cu kg de
hectar la
rodul. Munca räspândirea
pe este sporul de rod, pe care
chiar din an

Pämäntul degradat

Dacä de unde
mai de un alt de anume
de care se

www.digibuc.ro
negru de mai multe feluri. de
degradat, de degradat, care se de
obiceiu prin unde nu mai bine

Acest este de rodnic. Din

el se cade an
mai de vagoane de pe hectar, materia neagrä nu
se mai spalä adâncime pe stratul dinspre
unde culoarea neagrä Materia neagrä face

la lucru.

de lucrat plugul, mai

care se prin el, mai de materia
rodnic.
negru degradat ruginiu sunt cele mai
bogate din
Cam pe la de metru adâncime, culoarea neagrä
degradat se culoare
mai jos de adâncime, se de var
de bile acest pämânt nu se mai gäsesc pete
de cärbune de pämânt, dar se schimb un fel

www.digibuc.ro
de fire de mucegai, care se cam dela
jos.
degradat se Banat,
pe cam de km., la apus de
la care se întinde apoi
Oltenia Muntenia, la de
un petec sub apoi
mai late mai Dobrogea de
brogea de miazä-noapte Moldova. Basarabia se

Porumb chimice, la Centrul Agricol

pe miazä-noapte, jurul
cätre dealungul mai jos de Tighina
apus alte alt fel de negru,
dealungul Prutului aproape de Dunäre.
negru degradat, rodnic, nu are mare nevoe
de
Intocmai el mai bogat de
partea de miazä-noapte. Deaceea el se
va seama de unde ne gäsim cum
am trebue sä se ruginiu.

www.digibuc.ro
52

alt de pämânt negru numit

de ciocolat.
Acest pämânt are culoarea neagrä
loarea ciocolatei. Din cauzä pe el cad 500 vagoane
pe an pe hectar, materia neagrä stratul dela
Din mai pe
negru degradat mai cald, plantele
mai prin moartea mai materie
neagrä pe negru degradat. Deaceea culoarea lui nu mai
este neagrä, ci se ciocolata.
neagrä, este afânat. El este mai
afânat negru degradat.
jos, la de metru, culoarea
neagrä-ciocolatie se
pe la sferturi de metru se adune pete de
mucegai apoi bile tuburi de var.
negru se
apus Banatul, Olteniei pe
Dunäre, pe mai mai de la
km., de feratä apoi se întinde
parte din Särat,
la de calea feratä ce merge Moldova,
partea de apus lui. Se apoi
brogea Moldova, pe mare
pe mare Basarabia de jos dreapta
de fier ce dela Tarutino cätre
Cetatea
Acest pämânt se secetoase,
goane de pe un hectar an pentruca
bine
acum s'a Institutul de
Agronomice, s'a crezut nu
pierde materia nutritoare din el, are urmare
pentru plante nu trebue
Institutului, de profesor
au dovedit acest trebue
bine. au aflat azotul care
se el nu se bine nu poate sorbit

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 53

de plante. S'a mai aflat apoi fosforul din nu

plantele.
Urmarea fost trebue
ce au ele fosfor ce au
ele azot. Pentru bine, trebue se cam 200 kg
de la hectar, azotat se
pämânt tot de plante leguminoase, cäci sulfatul
de amoniu praf care da pe

sfeclei.

aceste (de kg la hectar) prea scump

sporul de rod
mai bun este de grajd
cantitate de kg. hectar. credeau
nu bun secetoase, arde plantele.
Institutul dovedit sporuri de
rod. la aceste bälegarul trebue bine
de gunoi nu trebue cantitate prea mare.
cantitate se poate da la
la ne fie poate Numai

www.digibuc.ro
54 SOCIETATEA INGINERILOR

pe de care am vorbit mai înainte, pe

degradat, e mai bine nu se dea la ci la o care
se

negru

negru-ciocolatiu negru, numit

de cernoziom zis. negru se
regiuni tot de secetoase pämântul negru-ciocolatiu.
are culoare stratul dela are
mai se pe de var
pe un din mult var, pe
la negru-ciocolatiu, se vede la acest
stratul negru, un strat mai
jos de mucegai.
negru are neagrä mai
ciocolatiu, nu el nu are nevoe de
Din fäcute s'a aflat el trebue
negru-ciocolatiu.
Pämântul negru are mai
El se
cam dela la deasupra
mare
de Basarabiei, satului

negru-eastaniu

Alt negru este numit

cernoziom In tinutul care se el cad
vagoane pe hectar an.
materia neagrä se mai deaceia culoarea
lui neagrä castane. Apa deaceea el se
mai negre de care am vorbit
mai înainte se foarte uneltele agricole.
Partea neagrä a are o
negru
de m. mai jos, ajungem la masa de
neagrä-gälbue, apoi la cea care n'are ea materie neagrä
are o putere de Varul, de bile
se ceva mai jos de partea neagrä.

www.digibuc.ro
 Intocmai la toate acest
fire de mucegai.
materia neagrä are rostul de pästra
strat destul de gros neagrä aduce
putere de pästrare apei putere de mai
pämânturile de acum. de de
de nutritoare.
De aceea trebue

colatiu.

dela Corabia pe la
De se
mult
la mai Culesul inului.
de
la km. din asta se un
lung pe la alt
pinten de mai
la Prutului dreptul apoi se
sudul Basarabiei

eastaniu-deschis

unde mai
pe hectar an, se un deschis care
se are
neagrä din cauza aceasta culoarea lui nu mai
este neagrä.
Stratul castaniu-deschis
adâncimea la care plugul se gäsesc fire de
mucegai, bile de var se gäsesc nu jos adâncimea
Grosimea stratului care are el humus
cm. primind an de an acest
sufere foarte de secetä.
el seceta,

www.digibuc.ro
56

lui
castaniu.
castaniu-deschis se întinde pe
ginea dela la apoi de
Chilia dela la Mäcin, se mai apoi pe
de alta liniei ferate ce Cernavoda
de
Alte pämânturi

de aceste pämânturi se mai cuprinsul

altele. Astfel sunt pämânturile de pe

Potmolitorile pe din gard de nuele

pämânturile de funduri de de

Aceste sunt mai bogate

locul unde se gäsesc. Deaceea nu se pot da sfaturi asupra felului
cum trebuesc ele trebue
vor spune ce le le
Mai avem apoi,
numite rendzine. Ele au de multe
nevoi de

www.digibuc.ro
 Am care date pe feluritele
ce mari de
este nevoe mai asupra felului
cum se folosesc
Astfel, dam trebue dam
inaintea zile, cäci la
semänat poate vatäme Celelalte se pot
da semänatului.
apoi raven
de pe cäci praful care iese din el
omenesc. Amestecarea raven
la celelalte se mai
de nu de
Am arätat, am vorbit de
trebue Agricultorul trebue
numai pe nevoe se
toate de
trebue la trebue la
pämânturile din unde mult la
unde cad mai de vagoane
hectar an.
nevoe mai de
pämäntului, el trebue se acolo unde este
Cu ajutorul apei al
se preface hrana pentru plante apoi topit de
sorbit de

ardenezi proprietatea Camerei

www.digibuc.ro
 Herghelia

pentru nutretul
de G.
Statiunea de

Nutreturile tocate, zdrobite fierte, etc., se pot valorifica

mai bine cele din se dau
cocenii, paiele chiar cotoarele de
mari sub de cartofii,
altele, se greutate, mai de
vaci, le de sus. Deseori se
accidente,
lele sunt lacome, le
mari
se pot
se
ruite, mare parte dintre
ele sunt date
nemistuite unele pot

Animalele
cari mai totdeauna au
Remiza de agricole a Caminului se
Cultural întregi, nu le
pot de ajuns
adesea se de stomac, din care nu se mai
nesc de

www.digibuc.ro
 Apoi, sunt unele cu valoare mare,
altele, pe cari, din cauza gustului
animatele nu le tocate sau uruite, caz,
amestecate bine cu alte le
Tot astfel carnea, oasele se dau hrana tineretului
tot sub formä de amestecate cu alte
ajutorul nutreturilor se poate mai
hrana vitelor,
pe cari le avem, animalelor din gospodärie.
se mai bine unele cu altele sunt
mâncate mai fi alese.
De obiceiu agricultorii hrana vitelor din
tocäturä, uruialä, etc., amestece aceste
nutreturi ele, ci le numai apä sare, fie
gustoase fi mâncate mai Muetura
din tocäturä de paie, coceni altele, se primul de
care, dupä aceea o de uscat de calitate
borceag sau la urmä li se dau
cute din cantitatea de pe care o bea fiecare animal
din uruialä, de sfeclä, cartofi fierti
alte produse cari se
bunä a nu se poate face cu
: tocätori de sfecle, tocätori de paie, uruitori altele. In
timpul din urmä, aceste s'au mult, mai
unde se o mare animalelor.
de Sfeclele se pot toca deosebit sau
Ele se dau hrana vitelor, singure sau amestecate
de paie, de coceni, etc., Pentru
morcovii alte se amestece bine cu pleava
fie mâncate trebue fie date sub formä de
din acestea sunt tocate toporul
o tocätoare mari, cari pot fi alese
dar care pot vitele lacome. Este bine
de a o tocätoare facem proba chiar la depozit,.
pentru a ne convinge de ei care
se pune cucitele bine dacä sunt
märunti, etc. tocätoare de care
merge mult mai una care mari, cea
are multe taie necontenit pe cea
are nevoe de smucituri puternice obositoare

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA

mai mari. Din aceastä mersul ei este

prea mult, de nu mai poate fi
nu prinde merge gol, ceeace
foloase de pe ei.
Cu de (fig. bine
se pot toca kg de pe este
de un kg pe
doi oameni al treilea
kg pe orä, aceastä
este
de un motor cam
doi putere. In acest din
caz este nevoie
de oameni, cari
umple la timp
Tocätorile de sfeclä se
pun
motorul pot fi
jate astfel se
fie mâna, fie
nevoile
putereile ale
astfel de
lei,
ei, felul cum
este construitä, calitatea
Tocatoare de R. Wicov. materialului din care este
etc.
de sfeclä se fie pe un disc,
unui perete al de umplere la fie
tot de
din s'a dovedit
rezultate cele trebue
sä fie schimbätoare.
pot toca paie, coceni, alte
au fixate pe
disc, pe sunt
de S'a dovedit disc se

www.digibuc.ro
 pentru coceni, pentru tocatul paielor,
atât unele, altele, pot
Oricare dintre aceste se fie
miscare mâna, motorul, acestea pot
atât uscate,
verzi.
se
felul
dupä puterea care le pune
miscare (deci numärul
de
etc. pentru
se pot kg
ioase uscate ceas,
pentru motor
se pot
kg ceas, la
lungimea de Tocätoare And. Rieger
pentru päioase.
cm. Când sunt
verzi, de se ajunge la acestor
tocat se poate la pentru
gropile de murat, silozuri menite
silozurilor, sunt preväzute, de ventilator,
care poate duce
la se pun
miscare
Aceste

dupä cum voim,

täturile nezdrobite
nu sunt dospite se
mistuesc greu, aproape
saliva
sucurile din stomac le
Zdrobitoare
cantitate mare de
la de
lapte, gräsime, etc.
se acest neajuns, locul

www.digibuc.ro
62

furajul, animatele pot

mai Aceste sunt dintr'un
tament, pe care se fixeazä o cutie de de otel (fig.
Prin cutie un ax sprijinit pe unul dintre
capetele axului, afara cutiei, este roata de curea care
se cu motorul, cutiei, pe ax, se fixeazä un
la cu Imprejurul acestui
sau tobe sunt de tot dintate, astfel tobei
printre apucat ei se
Pentru ca aceste lucreze conditiuni
trebue ca toba se repede, adicä
pe minut. astfel de care
lungimea tobei de cere un motor de cai
putere cam lei. Sunt universale,
adicä pot zdrobi furaj uscat mai ales verde,
cam kg pe ceas.
Aceste sunt noui nu s'au
fie nu se prea atentie
vitelor, fie din sunt cer motor prea puternic
ca fie puse
cum am väzut, este bine ca
nu se dea la vite, ci se
din din se face la
rile pietre. S'au uruitori anumite, cari aduc
vicii insemnate mai ales acolo unde morile sunt
prea depärtate li se de nu mai pot face
unde se iau taxe mari, sau unde este nevoe de
mai mari de etc.
Uruitorile sunt simple, cari zdrobesc la
fel ca pietre, talere din tare,
cu (valturi) ciocane. Cele pietre, cu talere
din cu numai pe
cele ciocane sunt universale, pot uscat.
Se construesc uruitori de cari au
lugi, pietre sau talere metalice. strivesc la inceput
; apoi pietre, unde se zdrobesc mult
mai Deasemenea, acestea pot fi
altele uruitoare cu de
(fig. etc. Uruitorile pietre, talere cele

www.digibuc.ro
 63

sunt vechi, dar cele cari pot face

rite uruitorile cu ciocane, au la de timp.
uruitoare ciocane este dintr'un postament
puternic, pe care este o cutie de fier. Prin aceasta
pätrunde un care la un capät are roata de curea,
trul cutiei este o care se cu axul. Toba

Batoza de batut uruit porumb

este un oarecare de ciocane, fäcute din talere

de bine cälit, jurul este o din de otel.
se dupä ochiurile mai
mari mai dupä pe care vrem s'o facem.
se jghiabul de umplere, de unde
cade cutiei. Aici este lovit de ciocane este prefäcut

www.digibuc.ro
 mici. Furajul site
când atâta, trece ochiurile
sitei, supt de un ventilator puternic, pentru nu se
Cu aceste se pot urui ;
paie, cotoare de oase, etc.
Cu o uruitoare cu talere metalice, care se pune in miscare
mâna, se pot kg pe ceas, cu o
toare
talere metalice sau
care costä
lei care se pune
care cu un motor
cai se pot
kg pe
cu ciocane,
care
lei, un
motor de 25 cai
poate da la kg
mare de
pe ceas, iar un motor
cam de cai putere.
kg uruialä de paie
coceni pe ceas.
Uruitoare ciocane Schramm Uruiala de paie, fân,
Schmid Toplet.
coceni alte nutreturi
se poate face mai mare sau mai este
pleava. Este bine se mai mare, pentruca
nu se
pe a uruitorilor, general, este cu atât mai
cu cât facem o uruialä mai Nu se poate trece
peste o margine, scade prea mult
nu mai lucreazä bine. talere metalice
ciocane nu pot mai tare decât obisnuitä
a din care se poate face Cele pietre
lucreazä la fel de fel, dar o mai

www.digibuc.ro
 de zarzavat, la Centrul

practice pentru producerea semintelor

de legume
de Dr. E. PRUTESCU
inginer

Producerea de legume, este de

care trebuie ne intereseze mult.
aducem din cari se deosebesc
de regiunile noastre de aceia, le
foarte mari, dar putem avea legume de

un moment, ce vom
legumelor, necesar ne producem
dintre acele mai

Clima regiunilor
cepei. cultura
cepei se poate regiunile uscate ale Dobrogei
rabiei, cad de ploi.
adânc, uscat, bogat cald.
umede reci, ceapa nu se
5

www.digibuc.ro
66 INGINERILOR

Plante cartofi,
etc.
de de se de
pentru face In primul se pentru se
arpagic doilea, an din arpagic se ceapa,
al treilea an, din ceapä se Prin luna August
Septembrie primului an, cum soiul este mai
mai se vor recolta cele mari mai cepe ale
soiului ce avem prea le putem
anul viitor, pentru producere de ceapä
Plantarea cepelor alese se face primävarä, pe
patru la de cm. rânduri
cepe. Dupä fiecare de patru rânduri de ceapä, se
vor primävarä câte patru rânduri de In
se pot face lesnicios culturale,

Cum se

tarea etc. toamnei trecem un marcator

terenul fäcând rânduri la de
cm. urmele marcatorului tragem sapei
de
cm., apoi goluri largi de pentru rânduri
de ce se la depärtare
de 8o cm. mai depate rânduri de ceapä,
libere a. Pentru fäcutul ne
de atunci când ne marcatorul.
Pentru cepelor ne servim de un
tator gerurile se apropie, vom
un dealungul
când vrem cepele le vom peste
iarnä de
iar primävarä, când priel-
se va trece la plantat, se mai face numai
mersul Când apar
ciuliile), avea de le lega nu prea
la un avem trestie

www.digibuc.ro
 67

apoi legäm ele. Inflorirea

se face prin pe la lui August,
lui Septemvrie, se culeg mäciuliile ale cäror au
se culese, se pe un strat
la pod uscat, pentru coacere
carese vor treera. avem
mäciuliile se vor saci, unde se vor bate
la
lopata, vor fi apoi pentru se de toate
mai ales de resturile de
de ele, se va
aceastea un de nu uitäm la un soiu bun
de ceapä, arpagicul nu trebuie

Pentru se harpagic,
luna Mai, cam
gr. la un metru patrat.
Arpagicul trebuie fie
tare, nu de
unei alune.
la fie de
toamnä, arpagicul este copt, galbenä de
Stuttgard.
se scoate sapa din
se se aerisit ferit de
In anului doilea, se
la de cm. cm. plante.
vederea cepei pentru seminceri,
trebue kg. harpagic.
cum am se aleg cele mai cepe
fi plantate spre se
In de
de ceapä Zittauer galbenä, de
bronz), Madeira Madeira
gelbe Riesen galbenä de Stuttgart.

Clima prielnicä culturii este aceia a tinuturilor

soare, timed. Acesta din
trebue fie cald bogat humus negru).

www.digibuc.ro
68

Merg bine cari de grajd

etc., spanac.
de vom
dela fructe bine alese (elite), cari
mai bine soiul. se cultiva grupe de
câte rânduri, de alte rânduri de de
In când trecut, pe la
Mai, se la de 8o cm. rânduri
cm. fire. soiuri fie de
pentru se corcirea câte
cuib. aruncate
vor
când au
ajuns la cm. le rärim, läsând fiecare
una mai bine hectar trebue
kg. ce vrejii cresc, vom avea
de ciupi tot la frunze. In felul acesta se impinge
la mare läturi vrejilor, astfel
un spor de sunt foarte la burueni
le place aerisit, de aceia vom când se
ruenile când ploile fiecare vrej se vor câte
dintre cei mai Sub fiecare castravete
se va mai spre se
de putrezire pentru se gräbi coacerea

In toamnä, cam prin Septemvrie, ce

s'au se depe câmp se aleg mai apoi,
care fruct se taie lung, ajutorul unei lingure chiar
se scot cum se se pe
butoiu alt vas de la
Butoiul, acoperit sac, se de zile la
deobicei grajdul oilor,
dospire se trece la
sunt de atunci când, luate degete
strânse, nu mai pe ele (când strânse
degetul arätätor mare nu mai din
se umple apoi se bine, lemn, care se
se scurge sub butoi
ochiurile de Prelingem apa din butoi fel
goale alte resturi care plutesc.
de mai multe fiecare scurgere apei

www.digibuc.ro
 69

Carnea
ce au cäzut site la scurgerea apei, se
de fundul sitei, ce mai am un pumn
de nisip.
mai departe pentru restul
din butoi.
ce s'a trecut prin tot ce
s'a putut ce
au devenit
aspre la sita
butoi
tot
trecut prin ochiurile sitei,
curate
Scoatem apoi sita, Roman.
pe
saci, strat
la soare ceasuri spre se sunt
apoi duse magazie mai departe strat
pentru se uscarea. Vom avea
fiecare ce se le
pe le lopata. uscare
se vor spre se de cele se vor
pune apoi saci pe care se
vor lipi care
se scrie de
recoltare.
Soiurile de
pentru cultura
Erfutermittellanger,
tzer,
Bismark.
se cultive
numai un singur soi de
In felul acesta se
Delicatéss Ideal. vor soiului.

Vara nu le este
soare, numai astfel
multe de calitate.

www.digibuc.ro
 merg fel de gäsesc hrana
mai bun este bogat
humus adânc. ne de grele.
fasole, bob,

Cultura morcovilor pentru In primal

an se cari, al an, vor da
De recomandat este ne producem
din cari apoi vom la lunei
se morcovii paturi reci. m. p. trebue
gr. Semänatul se face pe rânduri trase ajutorul unei
rânduri de
un care punem ce mai înainte
am tot nisip pentru se
peste tot la fel. bine de nu trebue se
semene prea prea des. Deoarece de morcov
greu vom avea umezim
bine, unde semänäm. Deasemenea, vom
semänat mai umed, aceia vom
am de
nisip, nu punem de
din aceia mai repede,
ne va semänate morcovi vom
plivi, printre rânduri, de apar burueni,
de de morcovi.
deasupra stratului de amestecat jumätate
nisip, apoi deasupra.
peste rândurile bine se
ajutorul unei site, fel,
voie de nisip.
pe strat, stropitoarea.
ceva mai le vom tot la
cm. fir de fir. urma iar ajutorul unei
de ghiare) vom
printre rânduri de se prinde se
apropie, trebue frunzele la cm. deasupra
de se total un strat de paie
tocate nu prea peste paie un strat de aproape
de uscate. este apoi acoperit, forma de
de ce se prinde

www.digibuc.ro
 71

pe marginele de ale stratului care s'au

morcovii. Aceste la prinse de
din pot
peste nisip, suntem siguri
nu vor putrezi primävarä. In acest caz se vor scoate
morcovii toamna din pämânt, se vor mai sus
se vor duce la iernat, nisipul care
vor fi fi uscat. primävarä, pe la lunei
când
voie, scoatem
rcovii din
din strat, alegem pe
mai buni apoi

la
de cm.
cm.
plante.
vor fi
-se numai
din colet(cap).
Pentru plantare ne
servi de

udäm fiecare
In tot
de
apar burueni
se

de nu plantäm soiuri mai aproape unul de

de m., de morcovi se corcesc foarte
ele, morcovul Prin
apar florile, Septemvrie se Recolta se face
cam pe la Coacerea se face
pe de aceia se va face pe ce inflores-
culoare Recoltarea se face inflores-
podul palmei, de jos sus,
palmei apoi dedesubt un
cosor, se de

www.digibuc.ro
72

sac. coacerea
se la un aerisit, strat nu prea unde se
la uscare uscare,
se pun saci pe jumätate se bat apoi
se se strat spre se usca
departe. de morcovi au barbä cari
se kg. sac de
pe care la
sac le curate de
Dintr'un m. p. pentru se cäpäta de
morcovi seminceri, se circa rädäcini, cari trans-
plantate vor da anul al doilea gr.
cum e soiul, mai mai
productiv. Cu
titate se poate
m.p. vederea de
consum.
Se soiuri
Pariser Duwicker ;
mai cäutat
este soiul Nantaise.
foarte greu se capete
Morcovi Nantaise
care ne dea adeväratul
tip. Bun este soiul
; St. Carotte rouge

Clima regiune
prea soare prea prea dese
timpul
de cari cer coacere un timp uscat.
trebue fie (bogat)
Plante sunt aproape toate legumele cari
cer bälegar de grajd, cum
Merge alte legume, cum
varza, spanacul, etc.
salatei se face
la lunei cultura micä, de semänat

www.digibuc.ro
 se la hectar kg.
plantele au
trecut, soiurile de se la
plantatul la depärtare de plante, toate
vor trebui mai
de se se semäna din luna
gust se prin Septemvrie, plantele se
timpul iernei descoperite. unde gerurile sunt mari
multe descoperit de trebue de
salatä de se se poate de
prin Coacerea se face atunci

culoarea mai potrivit al

este primele
Nu vom
culege prea de vreme, atunci când
nu sunt coapte nici
prea deoarece putem pierde
din Tulpinele se vor
secera se vor lega snopi,
unde se va continua coacerea
se vor pe
saci pe la soare, pentru se mai
departe. plantele s'au devenit tare, este
timpul treeratului. scoate din snopi, fie
mâna, fie partea snopului
saci apoi se bate mai bine un Sä ne
ferim cat de zdrobi din deoarece
prea greu. apoi se
se strat pentru se usca
complect. Recolta de dela este de
gr. hectar avem de kg.
de putem socoti
kg la hectar.
Ca de salatä de se
Nordpol, Winterbutterkopf iar de
Böttners de Trotzkopf.

www.digibuc.ro
74

Clima conopidei este aerul

umed. regiunile uscate, Conopida produce
Conopida bine pe unde avem
Soarele
sunt dorite de conopidä.
nu trebue fie nisipos,
dar, pentru conopidä se
bine lucrat bogat climei
producerea de de conopidä este foarte mare,
se regiune mult dela an la an. Astfel
se uneori kilogramul de conopidä la unele soiuri
ajunge la lei mult.
Plante ridichi, morcovi timpurii,
spanac de ne cultiva conopida
ea gulii, varzä de Bruxelles.
Conopida coacerea
se cursul unui an, spre
se va cultura paturi din
la iernei,
producerea de la soiurile timpurii, pe
la Noemvrie prin care
stropitoare mica de se
de zile, au se
un strat de aproape
dela se aproape
pe rand,
intre alte zile se cele mai
plantule ghivece de cm apoi dupa aproape
se transplanteazä din ghivece de cm, timpul
se duc paturi unde la lunei
de unde apoi se duc se transplanteazä la
cm. Amintim trebue
treacä de iar paturi treacä peste nu
se coboare sub In acesta se
normal, de avea plante crescute Paturile
sera, se vor aerisi des numai timp
mos. au pe din lumina)
cm late, cm cm Putem

www.digibuc.ro
 ghivece de cm le apoi de dreptul câmp,
nu sunt prea mult desvoltate timpul frumos de primävarä
ne a le transplanta mai devreme, (de
pe la lui lui Aprilie). In de sera
putem lucra paturi calde, care caz grosimea stratului de
proaspät de cal va fi de amestecat bine cu frunze.
In cazul acesta, se va face la începutul
lunei pentru soiurile timpurii Septemvrie-Octom-
vrie pentru târzii. apoi cu repicaj
dite la depärtare de cm. plante, apoi al doilea repicaj
tot ladite, sau in ghivece de cm. Transplantarea
se va face primävarä, ce
timpul voie. In tot timpul cre-
vom uda se
cere. Udatul se face seara.
vom produce numai
nevoile noastre, se va cul-
tiva conopida paturi calde,
la de
plante putem cultiva
sau ridichi de In acest caz,
peste proaspät de cal
amestecat frunze, se va
un strat de aproape cm gunoi Dippes
vechi de deasupra acestuia
un al doilea strat gros de cm de bun pentru
conopidä format una parte compost, una parte
argilos, una parte nisip una parte bälegar vechi descompus.
nu conopidei deajuns. Conopida
trebuie cel mai la lunei
August, pentru timp se Recoltarea
semintei se face la lunei Octomvrie de multe ori la
soiurile la începutul lunei Noemvrie, dacä nu cad
timpurii. recoltare se taie inflorescentele cu un cutit sau o
se saci. Se apoi inflorescentele la uscat,
dupa care se baga saci se bat cu
semintelor se face sita.
de conopidä : timpurii,
Langlaubiger Zwerk, Nagescher Allerfrühester Zwerk, Lecerf,
; târzii, Frankfurter Riesen, Non plus Ultra,
Italienischer Riesen.

www.digibuc.ro
76

Varza

Varza nu este de la clima, are o

desvoltare umedä.
Deasemenea, nu este pretentioasä la pämânt,
hrana sufi-
cientä. Varza nu
greu.
Plante :

fasolea, castravetii, felina,

gelele
Pentru a ne produce
sunt mijloace : ori alegem
Varzä Braunsweiger Gräster de din toamnä
le peste iar
le cultura din pentruca
viitor din semincerii putem
primal caz alegem din cele mai
ale soiului ce cultiva le
peste paturi reci, le câmp.
In alegem neputrezite le plantäm
la depärtare plante de cm. cum
are desvoltare mai mai mare. adesea,
verzelor peste iarnä nu se face atunci putem
folosi doua metodä, luna se
chiar
paturi de la
depärtare de cm.
Peste aproape sädim

vor ierna. se
desc de
cm, la de 6o cm
plante. Varzä Mohrenkopf
de da se trage
la frunze. iarna
acoperim paie. Varza
färä fi astfel
tivate vor da direct färä mai forma
are luna luna de

www.digibuc.ro
 ca recoltarea, treerarea, etc. sunt ca la

Soiurile bune de varzä :

Kopenhagener Markt, Ditmarscher ;

Etampes, Winnigstedter ; de cu rotund-
eiger grösster Amager de
Rhum von Enkhuizen, Amager Runder.
de varzä : Mohrenkopf Haco

regiunile de

Un dela unde era la

el cum a desaga cu fericit

La o un :
Ce -ai acolo
ce am, desaga din am

Da desaga din ce

www.digibuc.ro
 Perdea de de 25 de 50
proprietatea

Perdelele de împotriva
de AUREL

pädurilor atrage sine ploilor.

pädurile au un rol
larea ploilor. Distrugerea pädurilor mai atrage dupä
sine stricarea (degradarea) terenurilor, cum (deci
scumpirea) trebuitor pentru
spun nu sporesc ploile, nu
pot pädurile fi nefolosi-
toare economiei agricole nationale.
Scopul mai de seamä ce se prin
de apärare este mai cari
aproape totdeauna regiunea noasträ de care
scoate pämânt plantelor.
De regiunea noasträ nu de mult
de de ploi, am pierderea apei
timpul toamnei iernei, pierdere
prin din necontenit.
De seamä are la mijloace
cari se poate secetelor. Printre acestea

www.digibuc.ro
 arätura de
precum celor mai soiuri. toate aceste
de mai sunt ajutate de marea de
umezealä ce ne poate da perdelele de atunci
värat spune seceta poate fi
de au arätat pe
se din de de mai
pe s'a arätat, deasemenea,
regiunea de poate ne recolte
am ce se
Perdelele de apärare pot sluji la
de umezealä care
este de obicei intre
Perdelele de apärare aduc un spor însemnat de
oprirea cantitate mai mare pe terenul care
are care de aceste
este obiceiu de

Acestea fi foloasele de cari un teren agricol,

de perdelele de
de aproape mai mare, plus
pentru pentru animale.
Toate aceste efecte nu pot sä ne pentru
organiza de din regiunea
ceeace
In de cele descrise mai sus, un teren agricol are
de pe urma perdelelor de trei mari foloase, de
ordin social, de al doilea de ordin economic de al treilea
privind apärarea
a) perdelele de se pe
tare, acestea mai fi fi statornicite de
curmarea certurilor, crimelor
Din al treilea an, de da un
venit lemnului pentru haraci de vie.
perdea, de ne poate da un
venit se poate de frumos. Dovada se poate face
sumedenie de exemple, perdea
de ras, un net calculat la lei
anual de Ha.
Este regiunea de are

www.digibuc.ro
 SOCTETATEA

Or, prin perdelele de

dar de de ascunderea trupelor noastre
caz de cari vor deveni astfel mai vizibile
nului deosebi vor fi mai ferite de atacurile

S'a vorbit mult despre (lemnul) care ar fi cel mai

potrivit pentru facerea perdelelor din regiunea de ajun-
la ca perdelele fie
numai acolo unde se nu se planteze
alte mai potrivite.
Din nenorocire nu prea
ce alege, cäci
de dovadä
unde ploile
mai de
anual, nu se poate des
cum trebue
locuit mai peste tot,
ce priesc
de salcâmi pe islaz comunal sunt cele calcaroase
cum ar fi cele
de prin Dobrogea, sau de pretutindeni.
Pentru terenurile cea mai este
glandulosa), care intrece
la care terenurile
roase o uimitoare. Otetarul lemn mult mai
slab salcâmul, nu de dispretuit, lemnul
este foarte pentru bun de In
caz, sunt regiuni din special Dobrogea, care putem
spune nu alt arbore otetarul putem
socoti bine venit. Otetarul are asupra o
plus : mult mai rezistent secetei are un
mai bogat, ceeace face prin putrezire, frunzele dea un
(humus), foarte bun pentru
nesocotite din Dobrogea deosebi cele din
Tulcea, au transformat peste de ha cari
au fost päduri, terenuri de pe care stratul ve-
getal a fost spälat pe care nici un fir de nu mai poate

www.digibuc.ro
 Aceste nu pot fi redate de
printr'o care nu este acea regiune
de ajutorul care, poate, timp de
prin cäderea frunzelor, strat
de
poate sluji, deasemenea, pentru plantarea terenu-
râpoase rupturilor pricinuite de ploi, prin
foarte mare pe care are, va foarte repede
de parte, sub de perdele, ne
foloase de umbrei,
stânjenirei opririi statornicirei
tarelor.

este chestiune care sarcina

ce au unei agriculturi mai
da sfaturi
rialului säditor anume
atât pentru clima
pentru avea pe un mai scäzut din
bine pepiniere, ce se pot
formäm chiar
pe Pepinierele de deosebi,
mai dacä le pe teren ferit, arat adânc de
semänäm la timp, rânduri rare,
spre fi planete.
unei pepiniere de salcâmi atârnä
de mai sus, de cele trei pe care trebue neapärat
le cursul primului an plivitului la timp
pe rândul de abia räsärit.
Intr'o se pot alte
dupä regiunea care ne pentru de
ale comunei, dar trebue ne da
Desigur avem
pe care sträbat pe
trebue ne hotärîm mai cum se cade.
douä de urmat plantarea
ajutorul pepiniere,
mai mare pe care are este nu are
se lucreze mai dinainte destul
pumn de

www.digibuc.ro
 de stâncä pentru creascä. Ar päcat
profita de aceste ale spre
stricate, ajunse stâncä din anumite regiuni
dobrogene.
pregäti de salcie mirosi-
toare (Elaeagnus augustifolia) de plop (Populus alba),
pepiniere. In cätinei galica) ne vom procura
câteva pe care le vom planta pepinierä. Din
vom scoate ne trebue pentru viitoare,
deoarece cätina are meritul de se prinde lesne prin Deci,
fie sub de perdea, fie cätina se va
planta prin Dealtfel plopul alb se poate planta
ajutorul atât numai are nevoie de mai multä

Ca
de de pregätirea mai dinainte terenului care
vom face de arätura de toamnä,
ce se vor face primävara, de pregätirea premergätoare
terenului când vom face toamna.
Este bine se de de
la mai mari.
primävara suferä primul de
de prindere, cäci nu scoate
nu se bine pe
este de obicei de aproape de zile. acest
timp plouat, totul merge bine nu, atunci pämântul se
nu mai pot scoate neavând
de se hräni, mor,. plantatiunea se face
acest lucru nu se deoarece atunci puetii
pämântul are tot timpul se pe ajutat
de ploi de astfel primävarä, de cum
de timp de planta are toatä
umezeala trebuitoare, puternic,
mai adâncä la adäpost de secetä.
plantatiunea de toamnä trebuie sä fie
retezându-se dela pämânt primävarä spre
de totdeauna
mai lesne.
plantatiunea de primävarä este neapärat necesar
timpul când sunt fie retezati la rasul

www.digibuc.ro
 In nu se sunt
tulpina, astfel seva, care ajute
la bine planta,
de secetä, se planta, ne mai
putere destulä, moare.
Este nevoie al doilea an dela
sädire. pentru regiunea aceastä lucrare este
anul planta-

Perdea de corn.

se putem avea
secetoase, cari
Prin täierea tulpinei deja anul doilea dela
planta mai astfel
mai solului, de care secetele nu
au nici putere. este un arbore destul de
la secetä, dar care are rädäcinile la
dacä facem täierea este dovedit planta
rädäcinile, care mai de alta parte,
astfel singur an, pe
nu aceastä lucrare.

www.digibuc.ro
84

Chiar de care au
se refac printr'o
In rezumat, cine vrea trebuie
toamna reteze iar anul
sädirei cea de doua reteze
din

Care ar fi cele mai potrivite pentru regiunea

mai bun mai economic este sädirea pe

hotarele rurale, pe laturea dinspre
dinspre perdele de numai de
se pe hotarul unei mai mari,
poate avea la grosime.
Pentru mari, se perdele
cuprinsul tot din din care bat
de la de unele de altele. In adevär
au arätat grosimea cea mai mare mai
lositoare perdelelor, este de iar
peirderii apei zäpezei, nu se vede
la depärtare de perdea. la mare
am planta perdele la mai mari de ele,
la de
de perdelei, nu de
binefacerile mai sus.

Foloasele de protectie au de
multi agricultori au
perdele cum mai pomenesc
despre frumoasele de pe islazurile din regiunea de
stepä.Socot toatä lumea special organele technice,
mai perdelelor de
problema secetei, lipsei de material

www.digibuc.ro
 pentru prinderea

Cum putem productivitatea de crapi

de T. POJOGA
Prof. de Cosmeni

Tara noasträ are un mare de iazuri

primitive, cari mari,
slabä, care abia ajunge, mijlociu, la kg. la ha.
bine ajunge la kg.
la ha, hränire
putem ce are noasträ
precum acestor iazuri.
prin care putem productivitatea acestor
primul
Construirea iazului mod sistematic
Cultura
celor vechi.
Intocmai la animalelor mari vom aplica
(alegerea) pentru destinat populärii, dar mai
ales vom cäuta avem cari
unor anumite caractere.

se face felul la (recolta

sistematice se face complect, se

pe

www.digibuc.ro
86

groapa de pescuit de unde sunt 1), alegem exemplarele cele

mai mari, dintre crapii cari au etate ; cei
dacä nu sunt dacä nu le lipsesc Dintre exemplarele
alese, face o a doua selectiune definitiva, :

oprim pentru crapii care au aripioare mai :

(aripioarele) mici au scheletul mic, aceasta

ne scheletul corpului este redus. Vom
exemplarele care au capul mai aceasta
un semn de precocitate repede) de schelet redus.
oprim exem-
plarele spinare mai
mai mare,
adicä maxima
se cuprindä mai
ori lungimea
ceeace
crapul repede (este
.

Intre mijloacele
Crap de rasä, care putem, mod sim-
titor, ridica productivitatea
este mai ales a crapului, care se
foarte la acest regim de hranä. In chipul acesta
putem valorifica produsele agricole ce avem mai ales
cari neintrebuintate (de exemplu
dela abator, etc.)Se mai recurge la hrana pentru
a complecta hrana naturalä, mai ales cari sunt
astfel de hranä.
In mod acest lucru putem constata dacä cercetäm
fundul scurgerea apei. cari au
naturalä (purici de larve de insecte
etc.) vor avea fundul pe cari le fac
hrana straturile mai ale fundului. In
hrana naturalä crapul de o
ajunge 8o gr., de 2 veri gr., de veri kgr., de
kgr., (dincolo de veri crapul nu mai de
repede, cultura lui devine .

Calendarul Plugarilor pe

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Alimentele ce se hränirea
sunt de animalä crapul un animal
care de toate este socotit printre porcul
printre animalele mari.
alegerea hranei vom de ei mai ales
ei Coeficientul nutritiv este prin
de kilograme trebuitoare din acest aliment, pentru
un kilogram. Acest coeficient se
de la coeficien-
nutritiv se
mai jos alimentelor hränirea
crapului, coeficientului nutritiv crapii de
mult
de
carne 2
3,5
insecte
dela abator
Porumb

Lupin
30-35

In alimentelor vom avea prin fierbere

ele pierd din valoarea se mistue chiar greu. Cerealele
minoasele nu date
stare
trucât boabele mâncate
fie mai dinainte
muiate uneori

se
ore. Pentru
crapi de se
sub de uruialä,
puiet
crapii vârstä de de stävilar mare,
pot fi date un gard
dar muiate.
fierberea de la abator, cartofi, carne
de cal. avea rezultate mai hränirea

www.digibuc.ro
88 SOCIETATEA

se amestecuri pentru puiet

de de porumb, Pentru
de dela abator, de lupin,
oase pisate. de porumb
animale. acei
de putem
numai boabe de
lupin, mai
dinainte.
Hrana,
nu se deadreptul
este pe
mese
m. lungime
Aceste mese sunt
zate sub la
Ha. se pun
mese. Pentru unde se aceste mese,
din apä.
Timpul se hrana are mare
Hrana nu se va acest caz hrana
din va fi
de prin
urmare, cantitatea de
din va
Hrana va fi
pe
ora
Socoteala
de de care avem
nevoe pentru
de se face Inundarea de primävara
mai fund se pentru hränire.
trebue socotim
vor greutate aceasta trebue
toamna.
doilea seama de
coeficientul nutritiv hranei. De un pe
care -am populat etate de pe care
vom uruiala de lupin galben.
sezonului de crapul de trebue

www.digibuc.ro
greutate kgr., total, pilda
va de kgr. Ca kgr. dupa
tabloul de mai sus, crapul
are nevoe de kgr. de
lupin (coeficientul
Vom avea
deci nevoe, pentru
crapi, pentru perioada
de de
lupin.
Cantitatea de
astfel socotitä va
dupa hranei de
de elevii de
temperatura,
mai mai anume

In luna Mai vom % cantitatea

Cantitatea de socotitä astfel este In mod

practic putem da mai
de
mai
pe mese.
la

mult
parte din
de de
din Cosmeni
au fost
Vederea de
s'au
uscat
unde
randamentul medie

www.digibuc.ro
90 SOCIETATEA

de unde nu s'a Cantitatea de

(mai ales porumb), la hectar fost kg., al
cost de pregätire s'a ridicat la lei kg. Adicä
costul hranei revenit la 2.000 lei pe hectar.

Intoarcere dela

Crapul fost lei kgr., deci s'a

realizat un surplus de de de lei.
putem constata
aproape de lei la hectar.

care nu nevoilor, se
se
Toate nici urmare. Dar
tot de Deci ce chin
peste un vis Bunul
duceau el
nu de
deci face de
lui atunci el
tu tale. de
iar casa.

la
Pentru nu mai la se moaie de
de solfuril Acest
de multe
nu se culolile nu
se

www.digibuc.ro
 Scoaterea apei Dobrogea.

de pompele centrifuge
de M. GHEORGHIU
agronom
la Academia de

Rotile de foarte folosite pentru a ne da

motrice de industriile agricole.
Sunt de mai feluri. Cele mai principale sunt :
1. Roata cupe, pentru cäderi de la la
12 metri. Apa trebue cea mai
pentruca roata se mai ;

apa nu este din cupe, la

rotii.
2. pentru dela 2,60 la Apa
cupe de sus cea de mijloc.
mai ales atunci apei de care ne folosim este foarte

www.digibuc.ro
 de la anotimp la anotimp. Diametrul poate mai
mare

Roata deasupra
cupe). Roata piept.

3. pentru cäderi dela la 2,50 m.

cupe sub trebue
fie deasupra celei mai mari apei 0,25
fie cufundate aval care
cupe.
4. dedesubt, numite

Roata in dedesupt
Roata parte.

palete, la 1,25 Primesc apa

partea dedesubt acestor ne
un mare, trebue fie cincea parte
din care

spre care apa

www.digibuc.ro
 Vedere a unei cu cupe
Fiecare cupä are pe fundul ei o care
de roata.
Se din fer combinat lemn.

Vedere din a
Se vede cum cupa sus
se jghiabul care conduce apa pe
renul de irigat.
Jos se vede cum este o cupä.

www.digibuc.ro
 5. de obiceiu
dedesubt, sunt instalate pe pe care voim
Au, pe un de cupe pe colacul
care se sus se golesc
care duce apa pe locul Forma cupei care
apa fie astfel, mai
sus. sistem foarte simplu foarte folositor de
este jos.
cupele se jurul unui Aceste
merg astfel
este sus, prin
greutatea apei, se sus, apa
din ea nu se deasupra ce apa,
se de un prag, care

Plan de de pentru ridicat apa de

In figurile ce se vede cum cons-

principalele sisteme de pentru ridicat apa.
6. cel mai folositor sistem de
apa, mai ales atunci avem de ridicat
Sunt foarte simple, se nu
pot fi puse de oricine. a fi de un
Nu pot trage apa mai mari de 6
dar o pot impinge la foarte mari. Atunci
avem de pompat apa dela o mai mare de 6 se
pompa pe malul apei, la
de 6 se acolo. Se construesc de puteri
deosebite, putem trebuintele noastre,
fel de tabelul de mai jos, care se poate citi destul

www.digibuc.ro
de pompelor pentru (puterea) dela

din a de mai sus. Se

in stânga lopetile cari roata dreapta
cupele cari apa.
Se din lemn combinat cu fer.

Vedere dintr'o parte a täiatä

lung pentru a se vedea cum este
in jumätatea din se
cari roata jumätatea din dreapta
modul cum e apa.

de cal putere la 200 cai putere, precum la care

se poate ridica apa (dela 4 m la 53

www.digibuc.ro
96 SOCIETATEA

POMPELOR CENTRIFUGE

Diametrul Puterea
conductei
de aspira- de Putere
normal

50.000

950 90.000

1450
200.000 48

300.000
2000 400.000

750 650.000

50

950
400 350 750.000 16
1450

480 750.000
400
950

350
450 480 40
750

480

480 4.000.000 200

Se vede din tablou poate da debite diferite,

puterea cu care este

www.digibuc.ro
 97

Vedere a unui alt sistem de

Cupele fac parte din corpul sunt
parte.
Lateral stint cari roata.
Se in din lemn.

2
Vedere din a rotii de mai complecte.
Se vede cum corp roata are in
lopetile dreapta cupele.

www.digibuc.ro
98

Berbecul hidraulic de

Aparat care merge automat, folosind puterea unei

pentru apa la destul de mari.
de de ridicat apa, are
numai automat.
Nu nevoie de nici supraveghere, de nici
ziva noaptea.

Berbec hidraulic.

Nu are nevoie de ungere.

d) Foarte lung timp de mers sunt aparate de
acestea care merg mereu de peste cincizeci de ; la noi, de

peste treizeci de
e) Nu se dreg rar atunci numai când firesc
se vreo din acele care se mai mult.
Se poate instala nu mai este
nevoie prevedem alte cheltuieli, pentru restul anului.

www.digibuc.ro
 de la de agric. Petriceanca

murat
de C.

lumea ce este murat, acest

de nu s'a destul
agricultorii de foloasele lui.
prielnice, murat se timp
delungat astfel agonisirea hranei din buni, pentru
iernarea animalelor timpurile grele.
Acest este menit parte proaspät
regiuni secetoase.

muratului

cel mai de al muratului este

tului stare verde, mai ales pentru hrana de
nutretul proaspät de se
acidului 1), care se din furajului

care se planta ce aceasta a

ceput

www.digibuc.ro
 ajutorul bacteriilor (mici care nu se
numai prin aparatul de numit microscop). Acidul lac-
tic este cel mai mare al bacteriilor al ciupercilor
care pricinuesc putrezirea alimentelor. gos-
acidul lactic pentru mirosul
dau de sau de castraveli este datorit acestui
acid. In timp se produce bioxidul de carbon (un gaz care
deasemenea la nutretului), mai ales straturile
de sus ale silozului.
In timpul fierberii se petrec unele deoarece bacte-
ele o din materiile Pierderile
de muratul nutretului nu trebue
din cantitatea acestuia.
principale pentru muratului
care este cea mai
de murare,
sunt :

umezelii

pentru formarea acidului

lactic.
2. Impiedicarea
trunderii aerului siloz
timpul muratului.
Aducerea
verde la siloz
recoltare
lui,
de porumb murat la inte de pune
Stänescu (Caliacra). Se poate spune
acidului lactic se
petrece când are furajul este prea uscat
(cum este când muräm strujeni de porumb) trebue
stropim un nutret verde mai apos.
Nutretul prea umed, pe de parte, trebuie stra-
turi de care mai din apä.
pricina umezelii prea mari, pe acid lactic, se
produc mari de acid acetic, se care
sporesc mai ales nu este tare presat (apäsat), de
acid butiric materie animalelor), care
tretului un miros foarte. acidului lactic este

www.digibuc.ro
 numai dacä nu dacä
prin presare, tot aerul care mai rämas plante.
In acest scop picioarele
animalele.
Silozul se acoperä un capac care nu un
strat de lut care se pentru
un strat prin care nu aerul. verde
adus la groapa recoltare, trebue fie absolut curat,
lut nisip, neatins de mucegai de ger este
bine fie

Foloasele nutretului

murat este general mai eftin furaj.

vitelor murat, tot cazul ne
scumpe uruialä, etc.)
din vitelor. murat face vacile
mult lapte, de lapte ne mult
mai numai
uruialä, etc.
siloz mult mai
de Apoi, focului
este mai la siloz, pe la este se poate
de mare.
murat mai pier-
Toate cheltuielile de ale de
se acoperä timp scurt.

Cum se un siloz

Silozurile care se sunt niste

deasupra fie din beton armat, fie
numai o groapä

Intrucât cea mai mare parte din plugarii n'au mai

silozuri se feresc de cheltuieli mari, recomandäm se
la un siloz simplu, chiar numai groapä
a cärui pereti se lut.

www.digibuc.ro
 metru cub de
la kgr de murat bine presat. Dacä
ha cam kgr de porumb verde, atunci
recolta de pe un sfert de ha se groapä

Dacä de murat este de kg

pentru cap de atunci cub de siloz va fi
pentru hrana unei vite mari timpul unei luni. Pentru patru
luni de zile) fi deajuns de siloz.
Astfel, putem socoti märimea silozului care ne trebue pentru
vite pentru vite pentru etc.
Aceste privesc, cum am spus nutretul gata presat.
timpul muratului, nutretul verde are volumul mai mare
%.Deaceea,
socotim
trebue
seama ne trebue un
25% mai mare.
Ca pierdem acest
se poate pune
supra gropii de
care,
zarea nutretului, se
la parte. Pentru
Tocarea nutretului zurile
cea mai
este cea Groapa se la de
nu se face mai mare
gropii se de mai sus, dupä
vitelor cantitatea nutretului care se pune la murat.
Gropile mari, fie mai se
de din scânduri
se din
mizi. Pentru groapä se curtea un
care nu de ploaie cea din
pirea Pentru silozul de apei,
un din scânduri din paie. acoperim
strat de lut gros, forma unui de
care groapa lutos, aproape nu mai este
nevoie se nimic nu
sunt este nevoie carton
de lipite lut.

www.digibuc.ro
 nutretului murat

verde se poate pune groapä

tire cum este cazul când porumb semänat des
nutretul se din porumb semänat rar, la distante
mari, trebue tocätoare de de motor.
In tocätoarei, nutretul se direct
groapä. Borceagurile de floarea soarelui, soaia, sorgul,
iarba de Sudan nu se mureazä tocate.
Nutretul tocat cade direct se preseazä
picioarele. Nutretul märuntit se mai bine groapä,
mai mai lesne.
tocarea nutretului groapä trebue se

umplerea silozului
timp se poate
de scurt. In cazul
silozul se

Cu nutretul se
preseazä bine,
pierderile materiile pentru murat (a doua
sunt mai
Pentru mäsura temperatura, este bine introducem un
termometru tub de metal la de cm.
cazul muratului la rece temperatura se
Conditia de pentru muratului este
nutretului (aproape apä).
Pentru mai bunä pästrare se stropirea
strat de nutret (de cm. grosime) (la kg
de sare), sare. Adaosul
nu nutretul, face mai gustos.
pus la murat, trebue zahär deajuns, pentru
acidului lactic. se mureazä leguminoase trifoi,
care au zahär, se poate stricarea
prin melasei care la formarea
acidului lactic, chiar la trebue
mai dinainte egale In locul

www.digibuc.ro
 regiunile muntoase, se adaosul sfeclei
morcovului care se tocätoare
Muratul leguminoaselor este mai bine fie silozuri
zidite din Când groapa este
siliozul se acoperä carton gudronat direct un strat de
lut pämânt din gros de 8o cm. Stratul acesta se
stare trebue
gaura. se recomandä se
stratul de pämânt care acoperä silozul,
aerul sä nu pätrundä chiar de siloz. este gata
bun pentru hrana animalelor luni dela Când
se vitelor, la parte dela un cap
al pe se scoate de sus
un de täiat paie. fiecare se scoate numai
atât ne trebuie, restul se acoperä din nu pätrundä
siloz.

Plante de murat

Din toate plantele, care sunt pentru murat, porumbul

este mai potrivit, deoarece toate conditiunile de
Pentru murat, porumbul se la distante :

cm. rânduri cm pe rând. Porumbul se recol-

stare atunci este bun de fiert.
Plantele se o tocätoare, in cm. Cele mai
soiuri pentru murat, folosite de noi, au fost de
Cal" i o pentru murat
este care produce recolte mai mari decât
rumbul (aproape kg la Ha). Se recomandä murarea lui
in egale porumbul. Dintre alte plante pentru murat,
pomenim :gaoleanul ; 2. iarba de Sudan ; 3.
rite trifoiu, ; 4. borceagul ;
5. sfecla morcovul cât frunzele) 6.
namburul (napii
recomandäm se zilnicä de a
animalelor numai din nutret murat, mai ales când este vorba
de lapte. Portia trebue fie fel, vitele
alte nutreturi, paie, a.

www.digibuc.ro
 Productia tutunului lume rolul
economic
de PESCARU
C.

Cu opunerea din partea bisericii

ganelor oficiale chiar din capetelor
cultura tutunului s'a oarecum repede pe
bine locurile
sunt favorabile. acestei plante toate
deosobi cele trag foloase sub forma de
vamale fiscale percepute, fie sub forma de
de monopol direct, fie sub forma de monopol
sionat la diferite particulare de monopol indirect
de banderolaje).
ce tutunului luat extindere mai
mare, pe de tutunuri brute s'a desvoltat
el la importante state,
de acest produs luat Ca
urmare acestei s'au creiat de industrii
cartonajului de
Apoi industria tutunului
permanente deci milioane de
zarea produselor fabricate creiat la

Pentru se mai bine desvoltarea

acestui produs agricol mai
pe scurt asupra principalelor resurse la care
anume asupra
zise, asupra industriei ce din
aplicarea taxelor fiscale asupra acestui produs.

www.digibuc.ro
 C. M.

Dr. C.

Prof. LAPEDATU
FOST

Dr. H. AZNAVORIAN
AVOCAT
Col. OROVEANU
GRIG.
DIR. GEN. AL CONTAB. STATULUI
Dr.
DIR. GEN. AL PUBLICE

Dr. C.

Dr. H. AZNAVORIAN Col. OROVEANU

www.digibuc.ro
 Prof. I.

Dr. M.

www.digibuc.ro
 Productia tutunului
de cultivatä tutun fiecare an, se
la hectare pe globul
cantitate ce face obiectul
mondial, interior de export, se poate evalua
3 miliarde kgr
tutun glob din fiecare an nu
se poate aprecia
precis,
de altfel, din
ea se la
punct aproape fiecare
an.
stei sunt
comerciale care nu
la de
climaterice
care sunt mai
alteori mai mult
bile, apoi de
impuse
luntare,
cultivatä. de parte,
având
Dr. St tensiune de mare
Director general al C. A. M. ce
unde se prac-
destul de mari, nu se absolut toate
cifra nu cuprinde

cum am arätat, tutunul se poate cultiva toate

lumii unde sunt favorabile anume cam
la de
Patria lui este regiunea tropice. Aci
se produce de cele mai fine cele mai tutunuri
la lei kgr).
Tutunurile cele mai renumite de fabricantii din
regiune sunt tutunurile de Sumatra, Havana, Brazilia.

www.digibuc.ro
 Toate acestea sunt bune pentru de foi.
Dar regiunile depärtate de tropice se tutunul
destul succes, produse tot de cäutate
lumea cum tutunurile orientale special cele de
Macedonia Turcia, care sunt unice lume cäutate pretu-
tindeni.
Acestea sunt cäutate pentru (tutun
Deosebirea cele 2 categorii de tutunuri o
foaiei ei.
Tutunurile din regiunea au foaia mare foarte
subtire, fapt pentru care se ca la
de foi, pe cele extropicale cum sunt cele orientale,
crescute regiuni secetoase, au foile mult mai
sutul foaiei mai gros mai gras. Din au aroma
caracteristicä.
Cultura tutunului s'a desvoltat mai mult tärile unde
matul terenul au fost mai favorabile, dând produse de
calitate care erau cunoscute cerute pe mondiale de tutun.
Printre unde cultura tutunului a luat o mare extensiune
: Statele Unite ale Americii, China, India iar
dintre cele Grecia, Turcia Bulgaria.
In tabloul de jos se vede tutunului cele
5 continente pe

Media de tutunuri din lume, exprimatä

n mii de tone foi
AMERICA ASIA EUROPA
Unite 550 Indiile Engl. 600 Bulgaria 24
Canada 20 China Grecia 50
12 Japonia Turcia 40
Cuba Coreea Rusia
Formosa Italia 45
Porto Rico Indiile Neerlandeze Germania 35
Columbia 30
Brazilia Ungaria 20
Paraguai Siam
Argentina Iran
Total Polonia
1442 Jugoslavia 8
Belgia 6

Total 449

www.digibuc.ro
 AFRICA OCEANIA
Algeria 20 Australia Noua
Madagascar 4 3
Tunis 0,5 Total 3

Africa de Sud 9

Totalul de tutun cele cinci continente este de

tone la care se
socotite la ioo.000.000 kgr cifra de tone.
de tutun pe continente este astfel
: Asia 2. America 3. Europa
4. Africa Oceania

tutun lumea

Din faptul nu toate de pe glob cultivä tutunul,

unele din cele ce cultivä, produc mai mult de nevoile
proprii, apoi unele sorturi alese de tutun sunt
lumea, ele se produc numai
se comertul cu tutun. care din cauza situatii
geografice a climei, nu pot tutunul trebue importe
din cu Comertul tutun adu-
de venit ca de altfel, a multe
mai pe acelea unde
renumite, cultive mult mai mari de nevoile
altele cultive aproape numai pentru export (Havana,
Sumatra, Brazil, apoi dintre tärile orientale Grecia, Turcia,
Bulgaria).
.Comertul de tutun se mai
ale sau chiar pe tärilor

Centrele de de tutun formate regiunile de

ductie manipularea tutunului sunt : Amsterdam, Roterdam,
Cavalla, Smyrna, Pireu, Samsun, Istanbul, Plovdiv (Europa
Asia) America sunt : Richmond, Baltimore, Louisville.
Bahia (Brazilia), Havana, Manila.

www.digibuc.ro
 Centrele de comert de tutun din tärile stint
Liverpol, Anvers, Brema, Hamburg Drezda.
Comertul de tutun foarte important
zactiunile economice dintre state, obiectul a felurite

Scara Institutului de cultura

tutunului Baneasa

de schimb de mai ales timpul de

diferitelor de
schimburile comerciale.
anii Bulgaria Germania

www.digibuc.ro
tutunuri de sute de milioane leva contra materiale de cale

In civilizate s'a desvoltat o industrie a

tunului, produsele se interior se In
de veniturile rezultate din fabricatelor,
industria tutunului milioane de oameni, care
aceastä industrie.
Prin urmare tutunul lumea un
de comert foarte important, pentru unele principala
este articolul cel mai important pentru
rizarea balantei comerciale. Ex. din tutun
din export, Bulgaria din export, Turcia care are alte
articole de export, atinge la tutun 25% din export. Chiar
Statele Unite ale Americii, tutunul este bine reprezentant la ex-
port, acestei articole de export. Cifra de
export de tutun este de Cuba, aceastä este
de

fiscal al tutunului

Desvoltarea de tutun proportii mari,

beneficiile rezultate din acest comert de asemenea foarte
a atras atentiunea vistiernicilor statelor, care
de resurse pentru bugetelor, au tutun
un articol Impozitele pe tutun se percep
sub forma de taxe vamale de axiz, statele
apoi sub forma de monopol direct, când statul singur
monopolul, monopol indirect când statul dreptul de
monopol la particulare, impozit sub forma de taxe
de banderolaje, când statul nu dreptul de monopol
nici un fel, anumite taxe proportionale valoarea,
asupra tutunurilor fabricate brute.
mai jos un tablou de veniturile obtinute de diferite
state din tutun, anual, comparatie totalul bugetelor statelor
respective. Datele sunt culese din anii

www.digibuc.ro
 Impozitul asupra tutunului in state

Produsul Valoarea Raportul produ-

a net al tutunului in tului sului net tutu- i
bugetar moneda in moneda nului de buget

Germania Taxe vamale de accis

67.523.000 724.567.000 Taxe vamale
Austria Sch. direct
Belgia 10.579.600.000 Taxe vamale de
Statele Unite 3.259.938.756 vamale de accis
1934 314.416.782 4.722.000.000 concedat
3.524.528.079 46.476.993.369 7,6% Monopol direct
Pl. 5,8% vamale de accis
Italia Lire Monopol direct
Japonia 296.303.000 Yeni Monopol direct
1934 Maroc 1.418.549.885 Monopol concedat
86.896.559 2.034.000.000 Monopol direct
1934 România 2.988.443.880 Lei 20.452.000.000 14,6% Monopol direct
1938-39 România 4.075.000.000 Lei 30.549.956.000 13,33% direct
1934 Elvetia Fr. 9,0% Taxe de fab.
1934 Cehoslovacia C. ch. Monopol direct
585.835.600 Monopol direct
Din. Monopol direct

Revue Tabacs Oct.

www.digibuc.ro
 Din cuprinse tabloul de mai sus,
veniturile din monopol sunt destul de importante, apoi aceste
venituri la monopol direct este mai de la cele
monopol direct.
pentru care venitul monopol la monopol
direct mai mari de la celelalte, este acest
monopol se cuprinde beneficiul exploatärii care
se cuvine aceste tot statului.

Valoarea de tutun produ-

selor industriale tabaconifere, la un
liarde franci.
Din reprezintä costul de
venire) al fabricatelor, reprezintä exploatärii

oamenilor care se ocupä

de tutun se multe zeci de milioane lumea
Deci din de al veniturilor
utilizate, tutunul important printre
culturi

de dealuri.

www.digibuc.ro
 aer pentru tutunul Virginia Bright.

Tutunul Virginia Bright

V.

Este un nou soiu de tutun introdus in la noi, pentru

Virginia, care sunt mult de dintre

varietate de tutun e din America, dar nu

cu intentia numai de a ne noi ca altii care
urmäresc aceastä modä, ci cu scopul de a satisface cerintele
sumului a scäpa astfel de tributul importului plätim anual
pentru acest produs de originä
Clima tärilor de originä a acestui tutun anume Virginia,
North Carolina, South Carolina, Georgia altele din Statele
Unite, e foarte apropiatä de clima tärii noastre, având o dife-
de latitudine ; de aceea culturile
fäcute la noi in ani din a arätat o
precum o la Mai putin
s'a arätat de care unii la noi e
De asemenea varietate este de
de culturd, care trebuie fie afânat, adânc umed ;
fie de dar nu särac nici prea gras.
Terenurile de aluvion din lunca mari, ca Oltul,

www.digibuc.ro
116

pentru cultura acestui tutun.

terenurile deschise din lunca sunt dacä
nu prea nu terenurile cum sunt
ritate cele din regiunile indiguite.
de pentru tutunul Virginia, general,
pentru celelalte tutunuri cari se la
sebirea faptul predarea recoltei se face
uscatul, care se
face la

Varietatea
un teren
fund, pentru

pentru deci
de nevoie
terenul de fie
arat din mai
la

mai

la
Februarie
dacä timpul
prielnic pentru caz
de preferat nu
se mai arätura de
Tutun Virginia Bright. se
fiecare ploaie,
nu se din pämânt niciun caz nu se va
transplanta teren plugul nici
se vor pierde timpul
Virginia mai celelalte
ale noastre, trebue mai de
dela Gheorghe mai la
tot tutunul trebuie fie plantat, dacä se
tutunul seceta de teren uscat,

www.digibuc.ro
munca tutunul plantat nu se prinde bine, ce
se prinde nu nici nu ajunge se In
de
nu spre lunii Mai tutunul se
repede, atunci când vin mari, el
nu va suferi de lipsä de va bine
repede.
Pentru avea timpurie, trebuie ai räsad
cum la sunt reci, brume
nu se poate avea timpuriu
fäcute pe platforme de gunoi acoperite geamuri, cum de
altfel au avut din
din Circ.
dintre
din au muncit mai la
transplantare, ea la lunii Mai. Dar
tragem ce nu au pentru tutunul Virginia
s'au minte pentru viitor.
De altfel, pentru nici nu se
cineva face de tutun färä
acestea mai ales pe
timpuri de
de la tutunul Virginia de cm.
adicä cm. fire cm. Dacä
cineva des, pierde mai de
plantelor, acest tutun
foaia mare, se va de se coace, pälite
sunt refuzate la valoare
de parte, va desvoltarea
de pierdere, foilor
Celelalte de ale
la toate copilit,
trebuiesc fäcute la timp.
trebuie fäcut la flori
necesar pentru da mai mare foilor de care
altfel mai nu toate
au atunci se va
mare de
nu se nici una din de pentru nu
dere la cantitatea

www.digibuc.ro
118

necesar se copili pe ce apar,

pe seama foilor le calitatea.
foilor se face când acestea sunt
cum se spune de
adicä atunci foile, verzi,
când plesnesc sunt degete, când foaia
când pe foilor, locul perilor
simte alte semne cunoscute
torilor se culesul, foile se
se chiar se usca atunci sunt refuzate la
deci pierdere destul de mare se la
culese crude, cäci din aceastea nu se poate scoate nimic
atare nu au nici valoare. Tot asemenea se
foile de care nu au fost rupte la timp, foile bolnave,
etc.
Recoltatul trebuie ce s'a uscat roua
bine foile culese se lase un timp (cam ore) pe la
soare, se nu se timpul transportului,
cäci foile rupte nu se pot dospi nici uscatul nu
poate face bine.
Foile recoltate se astfel se la
indicate, unde se stare verde.
se foile proaste, adicä cele crude, cele
prea coapte, cele bolnave, rupte eventual cele de
aceste foi, cari trebuiau pe se distrug,
alese pe märime, se din tariful publicat,
din totalul de foi
verzi predate.
la Ha. variet. Virginia este medie
uscat, care un mediu de lei
pe aduce un venit brut de lei la Ha.
se considerare faptul recolta de foi acestei
se verde, deci nu numai se
de dar se riscul unei
recoltei din cauza timpului nefavorabil, devine
mai pentru cultivatori. asemenea pot
cultura tutunului cultivatorii de ecarete
pentru uscat pästrat tutunul.
Trecând la acestei adicä la
tehnica tutunului Virginia, aceasta,

www.digibuc.ro
 PLUGARTLOR

de technicä precum un
pital pentru uscätorii tutunul la
aceastä parte pe seama
care dispune de personal
aceastä technicä, capitalul necesar
anul 1938, varietatea Virginia Bright s'a cultivat pe
de Ha. Urziceni
la de
Pentru uscarea recoltei s'au de câte
la depozitele de fermentare
Urziceni una de compartimente la la care s'a
uscat recolta dela cultivatorii din regiunile respective. sub
ducerea personalului din Culturii
tunului.

Centru agricol

www.digibuc.ro
 unui cultivator de tutun

Activitatea cultural economicé a C. A.

folosul cultivatorilor de tutun
de Ing. Agr.

Cassa Regatului României,

nu numai producerea de venituri Statului, dar
se de aproape de stare sätenilor
cultivatori de tutun.
de ce le cultivatorilor de tutun,
ajutoare pentru construiri de de
uscat ajutoare cazuri de invaliditate,
cultivatorilor vitelor cazuri de
incendiu etc., A. intervine direct pentru ridicarea
sätenilor.
de toate gradele
ai medii inferioare de
dela Agricole, de Ing. Agr
Consilier Director Technic,
pentru activitatea ce spre binele

www.digibuc.ro
este cazul primare din comuna de pe malul
Nistrului care numele), cu foarte
mult pentru Cassa
pe cunosc menirea marea familie
le dea unui mai bun.
Pentru aceasta ales :

a) organizarea, indrumarea coope-

rativelor agricole.
culturale.

de personalul A. M.,
s'au constitui
un de cooperative
care au
subscris lei capital,
din care au värsat lei.
Dec. au fost
cooperative, 20395
care au subscris
lei au värsat lei.
Deci de coopera-
tive 3836
capital subscris lei
värsat.
V.
Aceastä sporire nu se poate Consilier, Director Technic
pricepe de aceia, Agricol la C. A.
ce nu se
dela väzând foloasele cooperativei, au
devenit ei.
mai crescut., cooperativele au
avut au nevoe de supraveghere control
aproape fiecare din personalului C. A. acest
caz personalul fi sustras dela
tutunului,.
nu sunt cultivatori de tutun au cerut
cooperative, ce binefacerile
acestor nu s'a putut satisface,

www.digibuc.ro
122

cooperativele sunt formate numai din cultivatori de

tutun, care au interese ce cultura tutunului.
Pentru se aplica principiile ce se prin aceste
cooperative, fost nevoe se unele
statutele tip, cari s'au de Institutul National al
care
Nu pot fi ai cooperativelor numai
de tutun.
2. consiliului de administratie nu au dreptul
primii dela la nici un de indemnizatii
toane chiar acestor sunt multe
zuri care membrii din consiliul de administratie nu primesc
nimic.
muncesc numai pentru binele
In dela nu se un
capitalul värsat.
technic agricolM. care nu se alege
C.
de administratie, face parte
de drept din consiliul de administratie,
Toate aceste s'au pentru se asigura
care fie cooperativei
pentru se economisi micile ce precum
pentru se alegerea
menilor care interese materiale.
acest an activitatea unei astfel de coopera-
tive

Cooperativei a Cultivatorilor de tutun Carol

din
cooperativä, un
numär de 307 membri (au subscris lei au värsat lei
a avut la Dec. un care
au subscris lei capital din care au värsat 325.000
la cooperativä, la celelalte, cultivatorii,
foarte timizi au värsat la constituire sume
foarte mici din capital (deabia lei).
merg bine, au värsat aproape intreaga

www.digibuc.ro
 A. Activitatea scurt

de

procurat unelte sape, etc.

de lei 152.975
de plug, de plug, cormane, etc. valoare
de 94.280

grape
de pädure lemne foc 46.777
Bumbac 654.755
pentru de 287.375
pentru de tutun, gherghefuri pentru uscat
tutun
pentru
tocätoare
diferite alimente pentru
Total

In anul cooperativa kgr

de grâu dela Institutul de Agronomice, care
s'au membrilor cooperativei. Cooperativa semänat
ha care recoltat -dl, ce s'au
brilor.
un teren satului, de 2456
de lei 48.796, pentru construí un local.
membrilor cooperativei un taur de
Schwietz, de anul pe care
ne mai scopului, fost
la sat au tauri näscuti din
cari se folosesc
22 trioare de semänat,
ruite de C. M., un tractor, una
una bätut porumb, de care se folosesc
din kgr grâu, dela cari s'a
s'au ha dela s'au
drept 4285 lei, pentru celelalte lei.
procurat, 1937, douä tocätoare de pe care
iarna de mare
din cauza lipsei mari de de
ce de

www.digibuc.ro
 cocenii de porumb, fie
bine
S'au procurat s'au
rumbul se cultive Institutului de
Agronomice.
B. Activitatea
organizat caracter agricol, la care au
luat parte pe säteni
pus la din biblioteca
de A. M.

Concursul de organizat de cooperativa cultivatorilor de tutun din

In anul organizat un concurs de pe locul

primare din comuna Nouä, la au luat parte
un numär de premiind pe mai buni dintre
In anul 1933, organizat un concurs de
tot pe terenul primare din Nouä, la care luat
parte, de atelaje, câte vite, din toate comunele
din circ. de cultura tutunului
Acest concurs s'a Camerei
de s'au premii

www.digibuc.ro
instrumente agricole. Aceste premii s'au de M. de
Camera de
anul comun vagoane de al

C. pentru viitor.
din anan roadele ce
brilor, cooperativa propus pentru viitor
a) locul sat un local
magazie de pentru regulat comun
bucatelor. In scopul acesta au intervenit la Pädurilor
Statului, care aprobat lemnul valoare de lei
pentru agricole, vor

Deasemenea, vor un grajd pentru

cumpere un armäsar vier.
cooperativei vor
eroilor de Intregirea Neamului, pentru care
scop au un prim fond de lei.
e) Din fondul cultural al cooperativei se cumpere
haine copiii silitori din

cum se vede mai sus. activitatea acestei a

destul de mare folositoare, pentru membrii
tivei din pentru agricultura
Din lipsä de nu putem publica aci bilantul cooperativei
dar spicuim din el fondurile ce creiat :

a) Fond lei
Fond cultural 5.897
c) Fond amortis. mobilier 48.796
d) mobilier .

Fond agr. CAM.

coop. 5.000

www.digibuc.ro
 Aceste nu sunt pentru nici nu
sunt nu trebue fie mari, rostul cooperativei acela de
pune la membrilor tot ce le pentru gospo-
mai lesnicioase, atât ce
calitatea materialelor, de cost
Se cuvine arat care sunt persoanele care au muncit pentru
atingerea acestui rezultat atât de rodnic folositor

C. Z. Dobrescu, circ. de onoare

agent activ.
3. M. Stancu, cultivator de tutun
4. Stan I. Dobre, cultivator de tutun
5. P. Dan, cultivator de tutun
6. I. St. Neagu, cultivator de tutun
7. Ion plugar, cultivator de tutun
8. Radu, agent de culturä C.A.M.
M. Stoica, agent de culturä C.A.M.
Radu, agent de culturä C.A.M., Casier

jertfit din timpul destinat altor

niciri ce le au pe munca totul (deoarece
nu nici dela numai de
binele au muncit de la
ceperea
Ca pentru ce de acum se vor
la celor dela Nouä, am
acest care le puncte de
program.

extras

de ce le
fiecare an care se nici
Acest gaz poate servi la producerea
Din de care se scoate se acid
foric tone de se scot tone de

www.digibuc.ro
 Depozitul de fermentare

mai de cultura tutunului

de dr.
Ing. C.

Rezultatul final al muncii unui cultivator de tutun depinde

mai mare felul cum se la
din punct de calitativ, de culoarea
de umiditate cum s'a
ambalarea tutunului.
Aceste depind numai de priceperea care
cultivatorul mai de
culesul, dospitul, uscatul tutunului, sunt anumite
reguli, pe care cultivator trebue le le aplice
pricepere.
Astfel, se va atunci foile vor prezenta
nele caracteristice anume de coacere, care uneori se
de pete albicioase, mai deschise, numeroase
pe marginea foaiei rare la centru. foaie
are verde mai aspru, mai
un de lemnificare
Aceste semne se mai bine din care se

www.digibuc.ro
 128 TNGINERTLOR

aceastä lucrare se aceastä parte

zilei pe ce s'a luat roua.
Foile recoltate prea verzi nu se coloreazä bine de
aceasta, au de suge apä, la de
obiceiu tutunurile umede sunt cele necoapte.
Foile sunt seci
ce s'au cules ele trebuesc pentru fi puse
apoi la dospit
Culesul trebue mare de
le drelim, le rupem general
le mototolim astfel de foi nu se coloreazä bine uniform.
se recomandä se facä imediat, ce au fost
foile de pe de le pune la dospit,
pitul pe etc. rezultate numai
toamnä, când se vremea. timpul verei
dospite näsadä sunt moi, se lipesc unele de altele,
marginele acest caz, se face anevoie,
rezultatele sunt foaie de tutun,
recoltare, nu trebue mai punem la

nu trebue se facä nici prea des, foile se

nu se coloreazä uniform prea rar, cazul
din se prea sfoarä. Din diferite
rezultat pe sfoarä de lungime, bine se
foi foi mari.
Pentru ce urmeazä, se mai recomandä
înainte de foile fie triate de coacere

care urmeazä
Prin aceastä lucrare se foile cam
din pe care schimbe culoarea, din
galben deschis galben auriu, la
foaia mare, de foi, se culoarea
Dospitul se face pe gherghefuri
-le unul de
Deoarece timpul dospitului se foile de tutun
cantitate mare de se va din
perea se se produce Dospitul se va
face se vor scoate la uscat numai ce se va
culoarea

www.digibuc.ro
 poate face dospitul este foarte
primejdios, mare din cultivatorului
din foi, va foile curate de aceea
este bine mai des chiar foile
s'au
repede, verzi
(galben pete verzi), iar se mult, foile se
din se va da mare acestei
mäsuri tutunul se frumos,

se scot la primul rând, uscarea

se face de
dolilea rând, uscarea se face treptat,
nu vom scoate foile proaspete dela dospit direct soarelui,.
ale cäror foi se fie galbene, se vor
scoate sirele dela dospit atunci culoarea este galben-verzue,
ce s'a luat roua, se vor le soarele.
se atunci le vom sub un
magazie. trecerea le vom scoate din
In general, se soarele direct foaia
tutun din acest motiv
mai multe sunt cele mai
de soarelui se
de tutun foaie mare se la
se observä foile sunt aproape uscate
nervura rämas ceva verde, atunci putem
de tutun ziva soare.
tutun uscate se se
uscate.
care se pästreazä trebue sä fie
absolut igrasie, se bine, pentruca
timpul nu ea
timp ferestre, pentru la nevoie.
de tutun, de magazie,
nu aibä foi cotoare umcde, pot
strica foi.
tutunul pare fie tras, atunci se va aerisi, numai
pe restul timpului magazia
Astfel foile de nu numai se

www.digibuc.ro
130 SOCIETATEA

bine, dar se sedupä cum se spune,

se culoarea special petele verzui.
ultimele lucräri pe care trebue le aplice
de tutun, pentru
tutunului, vederea
Deoarece prezentarea depinde foarte de aceste
se va avea
Tutunul, înainte de nu prea
se foarte
Umezirea se gropi, nu
ploaie aburi, care tutunul.
foilor se pe culoare
aprecierea culoarea are unul din cele mai mari
importante roluri din foi de diferite
n'are nici valoare, deoarece ea trebue
zate la de culorile respective.
fel se de
cultivatorul nu aceste
ele vor trebui se din depozit acest
caz, cultivatorul nu poate pe care marfa
din cauza sale.
cultivatorilor de tutun este
prea mare tutunului.
mai mare pe care poate aduce un cultivator muncii
sale de un an de zile tutunul tutun
cäci, pe trebue mod
special, pentru face
rost) tutun, cum fi tratat, pierde culoarea,
se se De aceea se
de nu fie umezit prea tare,
fie baschii, pe douä-trei
des. Baschiile se magazia de tutunului,
unde ferit de
nu se seama de aceste simple,
fi din partea nu va prezenta
predarea tutunului.
cultivator trebue bine tutunul bun nu
numai dar

www.digibuc.ro
 Alee de Sary Sinap la Pepiniera Bucovina -

Culesul fructelor peste

de Ing.

perele din soiuri se pot pästra timp

delungat peste dacä recoltarea fost la
dacä au fost puse la pästrare
acest scop.
Felul cum se fructele are mare asupra
de le pästra, fructele culese
rele, nici nu se bine de

Timpul trebuesc recoltate fructele de specia,

soiul, vigoarea pomului, de felul
meteorologice ale de regiunei, de
de modul de de date pomilor, etc.
deci, nu se poate statornici data
soi oarecare de fructe, deoarece se va schimba
dela an la an.

www.digibuc.ro
132

schimbarea culorii pe
care se desprind cad
ci cele
etc., sunt semne care ne sosit momentul

Recoltarea fructelor trebue se pe uscat

ce s'a ridicat cazul acesta ele se pot pästra bine.
Nu este bine recolta fructele pe cälduri prea mari, deoarece
fructe procesul coacerii dar
timp ploios, acest ele supuse
trebuesc culese aparate
nu se nu se stratul
ceros care le
culese se pun
saci,
pentru se

bine fie mai late

joase
oarece, caz
fundul pot
strivite de greutatea
de deasupra. aceste
Mere ca se svânte fructele se
la sub la locul unde
se
Dar, de le duce camera de pästrare,
trebuesc läsate se se usuce
reala depe ele, trebuesc supuse procesului de
In acest scop ele se m.
de undeva la sub
unde sunt mai bine adäpostite de de fructele
se atunci
ajunge la
Pentru nu läsa bolile criptogamice (putregaiul
fuzicladium), se stropirea
telor zeamä momentul ele sunt
grämezi se svânte.
procesului de ce poate dura
zile la fructele pierd parte din ce

www.digibuc.ro
 133

culoarea din verde ajunge aciditatea scade,

continutul. zahär se fructele devin mai ;

acest de timp, fructele lovite cele infectate

din pomi,
Deaceea, dupä ce s'au fructele trece la
strare, se procedeazä la alegerea trebue
ea fructelor
stricate a celor cu formä de a le clasa dupä
de coacere etc.
Aceastä clasificare este din punct de vedere
comercial, deoarece este lucru se poate vinde mai
cu mai bun un de fructe clasificate decât
un din fructe, dar nealese.
Alegerea cea mai se face cu mâna ;
fructele se pot alege numai dupä märime, nu
calitate.
Clasificarea se face in trei patru In calitatea
fructele cele mai mari, mai bine colorate, de formä
absolut curate, urme
de lovituri pete pricinuite de criptogamice.
In calitatea -a se fructele ceva mai mici märime,
cusururi, dar nici caz nu fructele
viermänoase pätate.
In III se tree toate fructele pätate,
gulate, viermänoase, etc., calitatea toate fructele
putrede.
Pentru peste se iau fructele de
tatea -a II cele de calitatea III fie se stare
chiar de fietree la ; iar

din cele de calitatea se borhot pentru

Peste iarnä, fructele se pot pästra camere
locuit, pivnite, subterane, depozite de fructe
anume in acest scop.
Oricare ar fi ales, el trebue anumite
conditiuni, pentru procentul fructelor stricate fie mai
coacerea poatä fi mai mult spre
färä ele piardä calitate.
Astfel, localul de pästrare trebue fie construit
amenajat, el fructele fie ferite de
Lumina cäldura au o foarte mare asupra proceselor

www.digibuc.ro
134 SOCIETATEA INGINERILOR

chimice ce se petrec fructe timpul

este mai fructele ajung la
maturitate mai repede. puse pästrare n'au
de de aceea ferestrele dela de pästrare trebue
fie preväzute obloane, care asigure interior.
Intunerecul, pe faptul coacerea fructelor, mai
bine asupra gustului, coloritului
Din cauza gazelor ce procesul
fructelor apei din ele, aerul din localul de pästrat
se mereu de aceea trebuesc luate depozitele
de fructe fi aerisite, la mai des, timpul
mai rar, temperatura de va acest lucru.
In ceeace umezeala, ea trebue fie
jurul grade higrometrice. aerul din local
mai umezealä, se apei
din fructe, ceeace atrage sine ce le
valoarea. umezealä prea (peste gr. higr.)
nu pentru desvoltarea diferitelor
fructelor. Umezeala prea mare se poate
fie aerisirea localului, fie
de nestins, care, cum se
soarbe din aerul
Factorul mai important, care are un rol de
pästrarea fructelor este mai ales ei
jurul Temperatura
fructelor, de sub poate
dese de fie chiar numai deasupra lui
trebuesc deoarece asemenea cazuri se
pe fructe ceeace este dauna
de pästrare se mai fie pe un
teren ridicat uscat, din partea
fie preväzute apära interiorul de
prea repezi de temperaturä. Din este
bine din propriu zis nu drept

In läuntrul localului, dealungul se pun

late de 6o cm formate din netede
la interval de cm una de alta. rafturilor are
de cm pentru nu îngädui rostogolirea
sunt suprapuse

www.digibuc.ro
sens vertical de de Asemenea stelaje
simple duble se pun
ele poteci trecere.
Scheletul stelajelor trebue fie destul de solid, pentru
nu se lase se sub greutatea
Tot materialul la facerea stelajelor trebue
fie demontabil pentru la un moment fi
din local desinfectat.
de depozitarea fructelor localul bine
desinfectat. Desinfectarea se poate face prin stropire
de
cupru. Tot
de
se
toate
stelajului. Pardo-
seala, este de
se
teren
se mai
localul,

ce mai
nainte s'au toate

de se
interior cam 48 stelaj pentru fructe.
ore apoi se
ferestrele Toate de sus se
de distruge mucegaiurile, ciupercile, diferitele
insecte care fi local care
ataca fructele Desinfectarea se face
pentru localul
se bine.
se introduc depozit la rece, atunci
temperatura de este de procesul
de descompunere fi ajutat de ele.
Deasemenea, momentul introducerii
trebue fie mai uscate.
se pe straturi foarte

www.digibuc.ro
136

cele de lux numai In acest caz rafturile

se mai dese. Cele de calitatea fructele
soiurile mai rezistente se straturi groase de
cm. bine soiurile se deosebit deoarece fiecare
ele are anume de coacere
supravegherea controlul
depozitarea fructelor se vor ferestrele
pentru asigurarea necesar de se
vor deschise. ce mari se deschide
noaptea dela local, pentru temperatura
depozit. ce temperatura de se apropie
de se interiorul localului de pästrare
fie jurul C. iernile
sunt prea aspre este pericol de trebuesc
pentru nu mari
Soba de nu trebue fie dcpozitul
zis, ci camerä de va pätrunde el numai
aerul In cazul din de fructele au
nu trebuesc scoase la se se
la ele trebuesc
imediat.
Controlul fructelor timpul iernii trebue se
pe se cele ce
se strica.
camera de fructe se admite altor produse
cartofi, de
etc., deoarece fructele trag repede mirosurile sträine ale acestor
produse, care le gustul le valoarea.
se mai sus
fructele puse la pästrare luna Octomvrie pot
Aprilie, celor stricate se poate reduce la
timpul scoaterii din depozit, se din
la alegerea Bine se vor scoate mai
rile coacerea timpurie, acelea ce un
cent mai mare de fructe stricate. Impachetarea fructelor se face
nu de pästrare, camerä din imediata
apropiere depozitului.
Dar, nu pot
caluri anume pentru fructe, modifice acest
scop vreo din mai ales nu

www.digibuc.ro
au speciale de ingrijirea fructelor timpul iernii, de
ar fi mai multi se
depozite mari, care ar cuprinde fructele
tuturor In acest caz ar fi
supravegherea mult mai
Spre a da un imbold de pomicultori pentru
a un drum directiune,
Ministerul Agriculturii a construit
toamna anului magazii mari
de fructe cele mai renumite
centre de cultura anume
jud. Hotin, la Pep. Statului
2) Tighina, 3) la
la de 5) la
Boteni Jud. Muscel 6) la jud.
Hunedoara.
Aceste magazii se vor pune la
contra unei
foarte mici. Depozitarea fructelor se va
face de cätre gospodar
parte, care scop s'au preväzut boxe
separate, cu de
depozit se va pune la
unei Cooperative, care va
comun fructele dela toti
din modalitate este
mult mai mai
se pot aduna la un mari
de fructe, se poate trece la Subsolul de
dardizarea uniformizarea fructe
ceeace va atrage sine
ei, deoarece negustorii
vor prefera din asemenea
vor putea de care vor

Depozitele construite anul trecut sunt foarte mari.

de dela Pep. Jud. Hotin,
are lungime cca. 53 m. m. Este calculat
pentru depozitarea putin a vagoane fructe este
compus : subsol unde se vor pästra merde peste iarnä

www.digibuc.ro
138 SOCIETATEA INGINERILOR

din magazia de deasupra unde se pot depozita fructele pentru

; tot aci se poate face clasificarea, eventual chiar
ambalarea fructelor. In tavanul dintre subsol magazie s'au
care servesc pentru
minei subsol.
In spatele depozitului construit sub
care se vor adäposti sosite fructe, sub ele se va
face alegerea, ambalarea fructelor.
magazia propriu zisä sunt acoperite
; stuful este de frig,

magazie pentru

aceste depozite se va pästra o temperatura cons-

Subsolul are de m este

mai multe In camerile
cele colturi ale depozitului se vor pästra diferite unelte,
scule, etc. ; caz de nevoie ele se va face focul,
aerul prin camera de sortare, va depozitul
zis.
Camerele cele doua capete ale depozitului
vor servi ca pentru primirea fructelor,
precum pentru la scoaterea depozit.
se vor mese, etc.
vor servi pentru propriu
a fructelor. In camera se vor fructele
de calitatea ; din camera fructele
se vor pästra dulapuri pe numai pe

www.digibuc.ro
 139

un singur ; jumätate fructele se vor pästra

cutii tot pe un singur rând.
zare a fructelor va asigura mai riguros control cele mai
ideale de
pästrare.
In camera d"
sunt 44 boxe
rime de m,
din care 24 cele
dela margine, au
boxe suprapuse.
se vor pästra
aceste boxe
vrac,
de
fructelor dulapuri
m.
Pentru asigurarea primenirii aerului din interiorul depozi-
tului, afarä de dela s'au mai preväzut
de aerisire 5 din fiecare parte), ce conduc aerul curat
prin Pentru
darea afarä a aerului stricat din läuntru depozitului, s'au pre-
väzut tavan 7 mari
de aerisire ce ies
supra
Aceste de aerisire
sunt dispozi-
tive pentru deci
pot fi deschise mai mult
mai nevoe.
Cele depozite mari
ca
aprecieze jertfele fäcute de
Stat le
pentru pästrarea fructelor
Vederea a depozitului pentru fructe peste Aceste
dela Pep. Bucovina Sirauti.
sunt puse sub supra-
vegherea cari vor conduce clasificarea
dardizarea fructelor, vor supraveghia bunul mers al
vor da lämurire.

www.digibuc.ro
 Piersici

Regiunile pomicole din România

Speciile potrivite pentru regiune
de Ing. M. BOTEZ
I.C.A.R.

ce de fructe desvoltare tot

mare. Spre deosebire de trecut, se punea mai mult pe
litatea fructelor, chiar acestea veneau amestec de
se mari
fructele culoare, greutate,
ntate etc. Ca la acestor fost
lievoie se mai multe regiuni de se
pentru fiecare de un sortiment din
specii ce trebuiesc livezile care au de
scop
Astfel fost regiuni pomicole
la subregiuni.
s'a fäcut de
diferitelor regiuni, de plantele ce diferite de de
(ploi, etc.) etc.
Pentru fiecare subregiune, oamenii

www.digibuc.ro
ales sortimentele de soiuri mai jos, din
specii. Soiurile cuprinse sortimente sunt
mai hune, multe dintre ele parte din sortimentele
Cele mai din soiurile de care pomenim
sunt cunoscute regiunile pomicole ale rezultate

Mai jos regiune subregiune

sortimentele statornicite, speciile ca varietätile,
pe care o au.

Regiunea

Hotin, Dorohoi,
ceava parte din Soroca. Se cultura
Nucului,

a) London ; 2. Parmain auriu ; 3. Stettin ;

Reinette Cassel 5. Reinette Landsberg de Valea Prutului) ; 6 Wagener

price apple (Idem) Reinette Baumman ; 8. Calville neige 9. Zelenca
Prunul - Anna Späth ; 2. D'Agen ; 3. Tuleu gras 4. Quetsche
d'Italie 5. Tzari 6. Reine Claude.
din locale
- Beurré 2. Beurré d'Hardenpont
; 3. Douchesse
Olivier des Serres ; 6. Curé
d'Angoulême ; Bon Chretien Williams ;
Beurré
e) Ramon 2. Bigarreau negre de Odessa
;

Moldovei" - cuprinde
Baia, Neamt, Bacäu, parte din Roman Putna. Se recomandä
Prunului, Nucului Alunului.

a) ; 2. Parmain auriu ; Reinette ; Rei-

nette Champagne ; Calville 6. London
; Reinette
; Reinette Canada
b) Tzari 2. gras Anna Späth ; ;

ni
- Beurré 2. Beurré
Duchesse d'Angoulême 5. Bon chretien
; ; 3.
; 6.
d'Hardenpont
Olivier des Serres
de Paris.
d) cele locale.

www.digibuc.ro
142 SOCIETATEA

Subregiunea
Prunului, Pärului, Nucului, Caisului,
Persicului.

a)
4. Wagener price apple
-
London Pepping 2. Parmain
Reinette
;

; 6. Virginia roz.
de

Diel 2. ; 3. Duchesse
; Bon chretien Williams ; Olivier des ; 6. favorite ;
8. Comtesse de Paris.
;

5. Pruna
- Tuleu
; 6. Ente Imperial
Späth
D'Agen ; 3. Quetsche
Reine Claude d'Althan.
d) din cele mai soiuri locale.
e) Timpurii de Mai ; 2. Boambe de Cotnari ; 3. Bigarreau
Napoleon; 4. Bigarreau Dönnissen
f)
4. Precoce de Boulbon.
-
Meilleur de ; 2. Dulci de ;

g) Reine Hortense ; 2. Spaniole ; 3. Belle ;

Griotte de Nord.
h) (in locurile potrivite). Sneed; 2. Amsden; 3.
4. Regina livezilor ; 5. Belle de Paris ; 6. Newington ;

Regiunea a doua

Moldovei"
Vaslui, parte Roman, Tecuci
recomandä Prunului,
Nucului, Caisului Persicului
potrivite).

a) Wagener price apple 2. Calville de ; 3. London

Pepping ; 4. Reinette de Champagne ; 5. Parmain ; 6. Napoleon ;

b) Pärul. Beurré d'Hardenpont ; 2. de ; 3.

; 4. ; 5. Bon ; 6. Duchesse

Tuleu ; 2. D'Agen ; 3. Pruna ; 4. Quetsche

; 5. Reine claude d'Althan.
der Mark ; Bigarreau Napoleon ; 3.
d'Odesa ; 4. Bigarreau ; 5. de Cotnari ; 6. Ramon oliva.
e) Spaniole ; 2. Belle ; 3. Reine

; 2. Dulci de 3. Precoce de Boulbon ;

de Ungaria; 5. de 6. de
g) (in locurile prielnice). Regina livezilor ; 2. ;
3. La Prance etc.

www.digibuc.ro
 143

Regiunea

Ismail, Cahul, Covurlui, Tecuci, Ilfov,

Dolj, parte din
cultura Caisului, Prunului,
Gutuiului, Pärului.

a) Calsul. Meilleur de ; Pêche de Nancy ; Gloire

d'Auvergne ; de ; ; 6. Luizet ; Royale ;
8. Paviot.
; Spaniole ; ; Belle Magnifique ;
Reine
c) Prunul. - ; 2. Tuleu 3. ; 4. Bosniace ;
Anna Späth.
6. Reine claude (d'Althan etc.) ; Prunus Simonis
9. Belle de Louvain.
8. Abbaye

e)
-- ;

;
hune
Surpasse Amsden ; 3. ; Regina
; Champion ; 6. Elberta.
Prucheste der Mark ; 2. Timpurii de Mai ; 3. Coburger
de Mai ; 4. Bigarreau ; 5. Bigarreau Jaboulay ; 6. de ;

Bigarreau
g) 1. Beretzky ; Constantinopol ; 3. Portugal.
h) de pentru
iarnd. 3. Reinette
Domnesc locuri ravene sau unde se pot uda ; 5.
i) de varä pentru consumul
de Doyenne de 3. Bon chretien
Williams ; favorite ; Triomphe de Vienne ; 6. Douchesse d'Angoulême ;
Curé.

Regiunea patra

Zona cuprinde inundabilä

din Orhei, Tighina C. Se
Nucului,
Caisului.

a) Märul. Reinette de Champagne ; Kaltherer Böhmer ;

; Tirolca ; 6. Sari Sinap ; Carolca ; 8. ;

Wagener price ; ro.

b) favorite; 3. bonne
d'Avranches ; 4. Doyenné de ; 5. Passe Crassane ; 6.

www.digibuc.ro
144

c) Tuleu Gras 2. ; Ciornosliv ; Reine claude

;

,
-
Victoria
der Mark
Big. Napoleon 5. Big
de 3. Bigarreau ;

e) Selectiuni din cele mai bune soiuri locale

f) Spaniole ; 2. 3. Reine Hortense
;

Meilleur de Ungaria 2. 3. ;

de

Regiunea

Gutuiului, (altoit pe Caisului,

Prunului,
scurse)

a) Sneed 2. Rivers ay; ;

De Italia 6. Vultur de mare ; Newington 8. Valparaiso etc.

b) Constantinopol ; 2. Portugalia ; 3. Beretzky.
2. ; Passe 4. Bon
Williams d'Hardenpont 6. de ; Oliver
Serres.
d) Re Umberto 2. Meilleur de ; 3. de
4. ; 5 Royal ; 6. de
e) der 2. Bigarreau Napoleon 3.

2. Reine Hortense.
g D'Agen 2. Reine Claude ; Ente Tuleu
5.
h) 2. ; Calville neige
; 5. Sari Sinap ; 6. Candil Sinap.

j) - Princesse ; 2. Locale
din soiurile locale
coaja

Regiunea

Dobrogei"
parte judetul
cultura

de Re Umberto Falcä

der Bigarreau

Spaniole.

www.digibuc.ro
 d) Persicul. - (in regiunea ; ; 2. Regina livezilor ;
Vultur de Mare etc.
e) din locale.
Reine claude
; 2. Belle Louvaine ; 3. ;

4. Prunnus Simonis.
g) r. Astrahan alb ; 2. Charlamovschi; 3. Belle fleur

chesse d'Angoulême;
-
galben ; 4. London Pcpping.
2. Andre Desportes ;
bon
; Clapps favorite 4. Du-
6. Bon Chretien Williams.

Ciobanul cânta din fluer caprele

Dobrogei"
Durostor, Caliacra partea din Constanta
toare se cultura Caisului.
Pentru Valea Batovei cultura Persicului,
Gutuiului, Nucului, Prunului,
chinului prielnice).
Pentru dealuri Alunul, Caisul, mai Persicul
de

a) Caisul. - r. Locale (de Silistra) ; 2. Meilleur de ;

; 4. Ananas Royale.
- r. der 2. Bigarreau ; 3. Bigarreau
de porumbel ; Bigarreau

d)
;

- Timpurii
2. Amsden ;
2. 3.
3. de 4.
de Italia.
e)
f)
- Curé 2.
2. Portugal 3. Constantinopol
Duchesse 3. Bon
4. Andre Desportes

www.digibuc.ro
 INGINERILOR

g. din cele mai soiuri

h) Prunul. Reine claude ; 2. D'Agen ; Belle de Louvaine. ;

coaja 2. ; 3. Regina Victoria.

Märul. Astrahan alb ; 2. Charlamovschi ; 3. Belle fleur
galben ; London Pepping

Subregiunea Dobrogei" cuprinde

recomandä cultura Caisului,
Persicului,
Sortimentele sunt cele la regiunea -a.

Regiunea

Subregiunea cuprinde
Särat, Prahova, Muscel parte
din Olt. recomandä cultura Pärului, Prunului,
Caisului, Persicului, Gutuiului, Migdalului.
a) ; 2. ; de London
Parmain
; ; 6. Belle
b) Pärul. ; Comtesse de Paris
2. 3. ;

4. Bon chretien Williams Doyenné de

5. ; 6. d'Hardenpont ;
Duchesse 8. Clapp's favorite Prof. N. I. ;
du
2. ; 3. Reine claude ;

e) Calsul. -
-
4. Vinete ; 5. Anna Späth ; 6.

Meilleur de
de
; 2. Selectiuni

; 2.
cele mai
; 3. Re ;
locale.

de ;

-
Sneed ; 2. Rivers timpuriu ;
Sanguine. 6. Vultur de mare.
Amsden ; La Prance ;

g) Gutulul. - Beretzky ; 2. De Portugalia ; 3. De Prahova ; De

Vrancea.
h)
de Leordeni ;
- Bigarreau Napoleon 2. Bigarreau Dönnissen ;
der Mark
i) ; 2. Belle de chatenay ; 3. Gros ; Belle

; Locale.

Subregiunea Olteniei" cuprinde

din Gorj recomandä cultura,
Prunului Nucului, Caisului, Persicului,
Castanului Migdalului.
a) ; 2. ; Parmain ; ;
5. London Pepping.

www.digibuc.ro
 147

Pärul. ; 2. Passe ; Bon Chr.

Williams ; Bosc ; 5. de iarnä
Tuleu 2. Reine (violete) ; D'Agen ; 4. Anna
Späth ; 5. Bosniace.
d)
e)
- ; 2.
Royale ; 2. Meilleur de
din mai
; Re Umberto
locale.

5. Luizet ; 6. Ananas.

mare.
f) - ; 2. Regina ; 3. Sneed Vultur de
g) der 2. Big. Napoleon 3. Big. Jaboulay ;
Big. de ; Big.
h) ; 2. Spaniole ; de Chatenay ;
Gros Gobet.
Var. locale ; 2. Var. Baia Mare ; 3. Var. de
2. Victoria. ;

Regiunea a opta

cuprinde
Severin, Arad Bihor. recomandä
Prunului, Märului, Nucului, Gutuiului.
a) der Mark ; 2. Timpurii de Mai ; 3. Big. Napoleon
Ramon 5. Big. Dönnissen ; 6. Big. ; Moacre.
b) 2. ; 3.
: ; Reine Hortense
Belle de
c) Prunul.
d)
Reinette
- ; 2. D'Agen ; 3.
2. Parmain
;

; 6. ;
;
;

Reinette de Canada.
Belle de Louvaine.
London Pepping

e)
f)
g.
- ; 2. din locale de valoare.
Beretzky ; 2. De Portugalia ; 3. De Constantinopol.
2. Berg. Bon Chr. Wil ;
Duchesse 5.
h.) Calsul.
-
5. Newington 6. T. H. Halle etc.
Meilleur de Ungaria ; 2. Luizet ; 3.
Sneed 2. Amsden ; 4. Regina livezilor ; ;

- cuprinde jude-
: mare parte din - Mare. Se recomandä :

Prunului, Persicului, Caisului, Castanului

(jud.

London Pepping
6.
De Baia Mare De De

www.digibuc.ro
148 TNGINERILOR

3.
c)
;
-
Prunus
Reine claude d 2. de Louvaine ;

d) 2. Andre Desportes
; Clapp's favorite Duchesse
; Louise bonne d'Avranches ; 6. Bon chr. ;

e) 2. timpurii ; 3. 4. ; Ale
; ; Vultur de mare 8.
Caisul r. Meilleur de Ungaria ; 2. Luizet ;
g) de ; 2. de Baia Mare etc. ;
h) locale etc.

Regiunea noua

Alba, Sibiu, recomandä

Pärului, Prunului, Persicului,

Ionnathan ; 2. ; Parmain auriu ; 4. London

5. Reinette 6. Sovari
; Reinette de Cassel 8. de
Geoagiu Boiken.
b. ; 2. Olivier des Serres 3. Beurré
Bose 5. Louise Bonne 6. ; favorite Bon

; 2. Anna Späth ; 3. Reine Claude Belle de

Liège ; 5. Tuleu gras.
- Reine 2. Spaniole ; Belle , 4. Griotte-

d)
e) Timpurii de Mai 2. ; 3. Bigarreau
4. Bigarreau Dönnissen ; 5. de
g) ; 2. ; 3. Elberta ; 4. Regina livezilor
5. de Paris 6. Newington etc.
h) Caisul. Meilleur de Ungaria ; 2. de ;

de 5. de Lübek.
;

prinde Târnava Mica, Târnava Mare,

Ciuc, recomandä
nului, Pärului, Nucului, locurile adäpostite bine
din restul Târnava Mare, Târnava se pot
cultiva Caisul

a) Ionnathan ; 2. ; auriu 4.
5. Boikcn ; 6. Sovari Nobile 8. Reinette Bauman.
;

b) 2. Bistrita ; 3. Anna Späth ; 4.

;

; 5. Reine Claude ; Quetsche de Italia

www.digibuc.ro
 Curé 2. Crassane ;

Beurré Louise bonne d'Avranches ; 6. Beurré Bosc ; Olivier d s

8. Fondante de Bois.
d) Baia ; din cele
soiuri locale (Râpa Valea Nirajului).
e)
Josika Gabriel.
-
Spaniole ; 3. Reine Hortense 4. Baron ;

f) Timpurii de Mai 2. De Apahida ; 3. De Cisnädia ;

de Bädäcini ; Bigarreau Germersdorf ; 6. Bigarreau Dönnissen
g) Meilleur de 2. 4. Târzii ; ; ;

de
h) ; 2. ; Earli Alexander
Regina livezilor
Subregiunea III Transilvaniei" - cuprinde :
Turda ; se recomandä :

Prunului, Caisului, Nucului Persicului.

a) ; 2. ; London ; 4. Parmain
auriu ; 5. Poinic.
b) Curé ; Crassane 3. Bon Chretien ;

Diel Doyenné de ; 6. Louise d'Avranches ; Fondante

des Bois.
Timpurii de Mai ; 2. Timpurii de Apahida ; 3. De
;

4. Bigarreau Germersdorf ; 5. de 6. Big. Dönnissen. ;

d) Prunul. 2. 3. Anna Späth ;

; Qu- ;

etsche de D'Agen ; 6. Reine

e) Spaniole ; 2. Baron Josika Gabriel Morelle

Caisul. Ambrozia ; 2. Meilleur de ; de Ungaria ;

de Lübeck
g) - Lunca ; 2.
Mayflower ;
;

Amsden ;
Baia
3. Regina ;

5. ; 6. Vultur de mare etc..

Subregiunea Transilvaniei", - cuprinde
: parte din Satu -Mare.
Se recomandä Nucului, Prunului, :

Persicului, Caisului (ultimele specii nu merg

.

a) ; 3. Pätul ; 4. Siculane ; 5. Parrain

;

auriu ; 6. Stettin 7. Reinette Canada

; regiuni umede ; 8.
Baumman ;
b)
Prunul.
-
Reinette Ananas.
De Baia Mare 2. Lunca ; 3.
2. Bosniace ; 3. Anna Späth ;
; Tuleu gras
5. Reine Claude.
d)
4. Big. de Germersdorf ;
- Big. Hedelfingher ; 2.
5. de ;
de
6. Big. Dönnissen.
3. De Cisnädia ;

www.digibuc.ro
150 SOCTETATEA

e) Spaniole ; Baron Josika Gabriel 3. ;

Mayflower ; Sneed ; Regina

; 6. Sunbeam etc.
g) ; Meilleur de ; de ;

5. de

aceasta nu este din mai

trebuesc multe la locului.
aceasta se poate schimba, unele viitor.
In ce introduse sortimente,
se cerceteze anii felul cum se petrece legatul
telor, vom avea putinta mäsura care vor putea fi
sädite foloasele cele mai
Cele varietäti ce nu ne vor multumi pe deplin se vor
cu altele, mai
Revederea cercetarea sortimentelor statornicite a
se face cam din cinci cinci
Spre a ajunge scopul, pentru care s'au fixat regiunile
pomicole sortimentele, vor trebui
iar pomicultorii livezi noi cu
soiurile mai sus. In livezile cari avem soiuri ce nu ne
multumesc putem le pe acestea din cu mult
realtoire.

Stupina gospodarului I. Leon, din

www.digibuc.ro
 M. Regele la C.

Zonele viticole ale

de Prof. C. TEODORESCU
din de Agronomice
al

Ancheta ocazia legii pentru apärarea

din 27 1936, arätat
total de 370.128 hectare acoperite
nerea acestor felul cultivate este
mätoarea
indigene) ha.
de producätori
pentru 587
In total ha.

Din simpla examinare cifrelor de mai sus,

joritatea viilor este din producätori
ceeace prestigiul viticulturii
Cu ocazia anchete, s'a dovedit de asemenea din
totalul viilor de astäzi numai 170.729 hectare se
la pe cele mai multe 199.399
hectare-se gäsesc la locul cerealelor.

www.digibuc.ro
 INGINERILOR

Deci, matca viilor s'a dela deal la ceeace nu este

deloc
Se mai chiar din zonele
sunt cu destul de de hibrizi pro-
ducätori directi. Astfel, din totalul de 199.399 hectare vii
zate podgoriile dela deal, numai 111.229 hectare sunt ocupate
de vii nobile altoite indigene, pe când restul
care sunt ocupate numai de directi.
Cât despre vile dela acestea sunt deja cunoscute
constituite aproape numai din cari
164.379 hectare, pe când altoite din ajung abia
la 34.508 hectare.
Dar de aceste triste a
dovedit alte tot atât de
In deosebi trebue faptul, majoritatea viilor
fie americane altoite, fie indigene plantate cu
de tot felul de sau locale, ceeace face
se dela un proprietar, la altul, ba chiar
dela o la alta, ce comertul,
falsificärile exportului.
comertul, mai ales cel de export, cere
de calitate cu dife-
sitele recolte.
Pentru a se pune de ale
a se mod temeinic comertul de vinuri, legea prevede
mod obligatoriu delimitarea zonelor viticole, fixarea
comun de pentru regiune
pectarea de a vinului produs.
Cu alte cuvinte, se fixeazä prin ajutorul comisiunilor de
delimitare, fiecärei regiuni parte, ne niai
pe viitor plantarea altor acestora.
comisiuni vor soiurile de ce sunt admise a se planta
fiecärei viticole, stabilind chiar
de ce s'au rezervat.
Pentru acele podgorii plaiuri care
curat trecut se de un renume ceeace
calitatea vinului ce produc, fie din
proprie fie la cererea proprietarilor, vor limitele
desface vinul sub
respective ; nu vor avea dreptul negustori

www.digibuc.ro
 numele acelor vinul ce desfac nu
provine din zona pe baza legii.
Comisiunile de delimitare a zonelor viticole, au
lucreze din vara 1936. Ele trebue inchee pânä
la 26 Martie 1941
prezent au fost fixate zonele viticole principalele
podgorii au interiorul acestora mai sunt 34.500
hectare terenuri proprii a fi plantate cu
le vor putea folosi acest scop, de a se respecta
sortimentul de fixat de comisiunea
In felul acesta România va dispune viitor de 205.229
hectare de deal, care au dreptul se replanteze tot cu altoite.
Cât despre cele 199.399 hectare de majoritatea,
hectare plantate cu - este scoaterii
cât de curând, a se putea pune alte locul ; singure
altoite de 35.020 hectare vor fi replantate
dreptul de a se
delimitarea zonelor viticole a putut merge oarecum
repede, nu tot se cu fixarea soiurilor de struguri
ce trebuesc plantate fiecare regiune parte. Problema aceasta
este mult mai grea de rezolvat a fie studiu de
Institutul de Agronomice, care scop se va infiinta o
serie de statiuni experimentale regiunile principale. la
stabilirea sortimentelor definitive, Ministerul Agriculturii s'a
la câteva soiuri care s'au dovedit a da cele mai bune rezultate
practice pana :

varietätilor la România
Deciziunea No. 10443/938, s'a fixat lista
provizorie a de vite petru vin a strugurilor de
a port-altoilor, ce pot fi sau cultivate Romania, cu
dela 1938 anume :

I.
a) albe

Aligoté; ; ; 6.
; ; 8. ; (Mus
toasa) ; ; de . de D ;Mare;
Muscadelle de Bordelais Muscat de Frontignan; Muscat Ottonel;
Pinot Gris Riesling (de de Rhin de Banat ;

Sauvignon; Silvaner Traminer ; Grasa de Cotnari.

www.digibuc.ro
VITICOLA

www.digibuc.ro
 ; 9. ; Dattier de (Aleppo, Lignan ;
;

Royale Muscat de Muscat Perle de Csaba

Chasselas 16. Chasselas Napoleon (Bicano); Caraburnu.

Berlandieri Kober BB).

2. Berlandieri Teleki 8 B.
Berlandieri 420 A.
4. Riparia Rupestris
Rupestris
6. Riparia Portalis (Gloire)
Chasselas
8. Rupestris du -
Berlandieri B.
pentru Caliacra Durostor.

Pentru cititorii Plugarilor" o

idee asupra pe care o au astäzi
harta care se gäsesc regiunile
caracteristice, cercuri mai se podgoriile care
se pot bucura de respectul denumirii de bine dacä
se vor dacä toti proprietarii vor
mod uniform sortimente.

Podgoriile cele mai din România

1. Alba (Transilvania). Intindere : 3500 hectare, apar-
la 159 comune. Vinuri alese se obtin pe 2164 hectare din
42
Centre Alba de Jos,
Bucerdea, Galda, Ciumbrud, etc.
Riesling, Pinot
Traminer.
2. Arad (Transilvania). 5100 hectare : pe
lungime de 60 km. renumit pentru vinuri albe.
Centre principale : pentru Ghioroc, Pau :

Pentru vinuri :

i : Pinot noir
pentru vinuri ; Riesling, Furmint etc., pentru
vinuri albe.
3. Codrul (Basarabia). Intinderea : 15.000 hectare
zate jud. Orhei, Bälti, prelungire spre
zona de delimitare nu cca 6000 hectare.
Centre : Costiugeni,
Tighina, etc.

www.digibuc.ro
156

Aligoté, Chardonnay, Pinot gris,

Traminer, Cabernet, Sauvignon, etc.
4. (Moldova), cea mai vechime, pentru
vinuri Intinderea: 600 hectare situate pe coasta
a dealurilor Cotnari, Vorona, etc.
Cotnari.
Feteasca,
:

5. Mare (Muntenia), situat pe colinele sub-carpatice,

pe o de 60 km. Intinderea : 16.000 hectare, plantate cu
alese. Vinurile cele mai se obtin pe de 17
Valea Teleajenului Valea Cricovului constituind
un masiv de 8.000 ha.
Centre Valea
la Ceptura jud. Prahova. In restul regiunii se
: Säpat, Dealul Zorilor, Valea Teancului,
etc. din jud.
: Riesling, Cabernet,
Sauvignon, etc.
6. (Oltenia). : 8.000 repartizate
la 45 comune, dintre cari 4270 hectare din 16 vinuri
superioare.
Centre Creteni mai ales
pe Oltului, vestit pentru vinuri
: Gordan, Braghina, Ries-
ling Sauvignon, Pinot noir, Cabernet -Sauvignon, etc.
7. (Transilvania). Intindere: 60 ha. pe malul
cu Produce vinuri
vestite. Centrul unic: exclusiv

8. (Moldova). Intindere : 2500 hectare, jurul

din care 1800 hectare produc vinuri superioare.
Centre Copou, Bucium,
:

: Pinot, Riesling, Aligoté, Grassa, Feteasca,

cana, etc.
9. (Moldova). 2900 hectare, dintre care
ha. produc vinuri de alese.
Centre principale : cu podgoriile : Corbului,
Coasta Dealul apoi
Conachi.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

: neagrä (Cräcana) franceze

pentru vinuri albe.
10. (Moldova). Intindere: 12.000 hectare,
un masiv de 60 km. lungime km. Din
acest total, 7000 hectare vinuri albe de de valoare mai mare,
restul neputând conta zona
Centre : Panciu,
cea de Sus Jos, Diocheti,
etc.
: Riesling, Pinot, Sauvignon,
Traminer.
11. Purcari (Basarabia). 500 ha.
pentru vinuri Vinuri alese se produc pe o
de cca. 250 hectare.
Centre :

: (Cräcana) Cabernet -Sauvignon.

12. (Banat). 2000 hectare.
Centre Bacova,
dorf, etc.
: Riesling, Muscat Ottonel, etc.
13. (Transilvania). Intindere: 2300 hectare apar-
la 46 comune. Vinuri alese, albe, de multe licoroase.
Centre Blaj,
lea Sona, etc.
: Riesling, Pinot, Traminer.
14. (Oltenia), Intindere: 9.900 hectare repar-
42 comune pe 37 Un numär de 2500 hectare
vinuri alese anume : T. Severin 1200 ha., 750 ha, Valea
Motrului 550 ha.
Centre :T. Severin, Bresnita, Magheru,
Orevita, Drincea, Strehaia Corcova.
: Seinä, Berbecel, Riesling, Sauvignon,
gris, Cabernet -Sauvignon.
15. (Constanta) Silistra (Durostor) Podgorii cu
producând foarte
podgorii cu caracter local R. (Muntenia)
Sarica, Turtucaia (Dobrogea), Segarcea, Sadova,
tenia), (Moldova), Teaca, Oradea, Silvaniei, Diosig,
Satu -Mare (Transilvania), Teremia-Mare,
Tomnatic Cetatea (Basarabia), etc.

www.digibuc.ro
 din

pentru
de Ing. M. GEORGESCU

Sunt florile pe care le grädinarii, dar

din vom alege pentru a casa
pe acele cari se multumesc cu mai
cari pot rabde la
Lalelele, Zambilele Fuliile, (Zarnacadelele,
cum se mai spune Olteniei) sunt printre cele
cari se deschid primävarä cari dau
de la Epitaf din Vinerea
Acestea sunt plante cari au in o ceapä,
prin puii, sau pe care cepei
mari. Cepele se pun toamna, prin
brie, la o cam de e lungimea
cepei. alte vedem
florile nu nici ele se arate.
ceapä, de poporul nostru, dar ale
flori vin mai este alb.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 159

Crinul mai mare, cepele sale se planteazä mai rar, la

o ceva, una de alta. Timpul se planteazä e
atunci tulpinile s'au uscat cepele se odihnesc,
luna August.
Cepele de crin pot fie pe apoi
fie trecute pe brazdä ; cepele de lalele, zambile
scoaterea se poate face la doi ani sau chiar
fiecare an, prin luna plantarea se despart
de cele cari au se pun
fiecare deoparte.
ne -am numai la florile acestea care se deschid
ar urma tot restul anului fie
de De aceia pe de care am vorbit va trebui
mai punem altele care pe timpul verii toamnä.
Printre aceste flori avem cari träesc mai multi ani,
nu pier venirea toamnei altele pe care
trebue le semänäm fiecare an.
cari träesc mai multi ani sunt flori mari
roz cari se deschid prin luna Mai ; mari
flori albastre albastre cerul albe, cursul
verii ; floare mare Mai ;
toate culorile, cari se deschid prin ; apoi un soi de nap
lung suptire (Hellianthus doronicoides) cari toamnä face o
multime de flori mari galbene. Tot printre florile de toamnä avem
Stelutele (Aster) care se acoperä de o sumedenie de flori albastre
liliachiu galben sau Dumi-
ale zäpada. Tot aici trebue sä amintim
de frumoasa bätute simple, dar care
de bine curtile dela
Inmultirea acestor cari mai se poate
face prin mai prin
Toamna prin Octombrie primävara de vreme läs-
tarii fi crescut mari se scot plantele din se despart
mai multe cari se planteazä apoi brazde
la de palme, pe care o va avea
planta.
voim aceste
se face pe la lui sau prin Aprilie.
se pune pe un cap de bine märuntit se acoperä
un pämânt Se apoi o se tine

www.digibuc.ro
160 INGINERILOR AGRONOMI

umed prin stropiri dese stropitoare ciurul

runt. plantele au s'au imputernicit, se
pe un alt strat la o depärtare cam de un lat de la
o in toamnä, se locul
voim
In de plantele de care am vorbit acum sunt
multe alte flori foarte frumoase, dar care nu träesc o varä.
avem : cu floare
sau mare de culoare portocalie care
; scunde cu strälucitoare
toate culorile afarä de albastru, inflorire continua ;
Gura leului sale alcätuite ciudat, ca gura unui animal ;
apoi Petuniile mirositoare cari cad
; Regina flori cari se deschid numai noaptea,
dar care grädina mirosul pläcut ;
Mixandrele Boului mari arätoase.
Pe aceste culori aprinse sunt
arätoase, dar care sunt iubite pentru mirosul
cum e mai cu dra-
gostei", pe care fiecare tine grädina sa.
Toate aceste cari träesc numai o varä se
multesc prin se face pe lui
sau lunii poate fie deadreptul
pe brazda care plantele au acest caz se
vesc se räresc pe se poate face cum am spus
mai sus.
Pentruca avem räsad mai devreme, semänäturile se mai
pot face pe la lui Martie, acest caz
cutii putin cari se tin la
Stratul de care se nu trebue
sä fie mai gros e ; semintele mari
se mai mult, pe semintele märunte aproape
neacoperite.
Dar pentru a o nu e destul sä
avem un de ; le punem pe fiecare la
le däm
Brazda (stratul) care se vor se vor
florile trebue fie gunoi putrezit, säpatä
maua Apoi la brazdä

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 161

de pe cele scunde
pe cele fund toate
timpul se curate de se
fie mereu vesele
frumos. economisim
bine

pe supt un strat
de gunoi pe
tred grosime de vreo
degete.
Cu aceste
dragostea care vom
purta florilor vom isbuti
avem pe
de bun gospodar
mereu
Tot pe atâta de este grädina casei se
câteva tufe de trandafiri de alb
alte etc. care timp nu
te mirosul tot
atât pe te desfatä
de la casa omului de särac este,
de bunä din
peste tot,
ochii

stint
se cari se

se ce se
de
Pentru de sus, date
de trebuesc de
de
kgr. de de se de de
de trebuesc de teren.
de lucru
mai
de

www.digibuc.ro
 Un din

Construirea unei mori de de

pentru trebuintele
de Dr.
Facultatea de Agricole

Folosirea puterei vântului, mai ales pentru din

Räsäritul un deosebit interes.
Una din cele mai mari piedici, care calea
folosirei generale a acestei puteri, aproape degeaba, era
petea necesare, care puteau fie aduse numai
din foarte agricultori pot constru-
cheltueli o instalatie de care
poate foarte bine interesele unei
chiar mijlocii cum de : apei,
relor de paie, nutret, sfecle, punerea lucru a batoze de
cereale sau porumb, punerea in a pentru
rea cerealelor, etc. Cu ajutorul.unor astfel de instalatiuni, in multe

HP

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 163

fie aprovizionarea
de bäut, amenajarea locurilor de pe izlazurile
etc. de folosirea
unui interesul de de

cele ce vom unui aeromotor,

de diametru,
de cca la viteza
pe
mai de
ale unei astfel de
de
din pe
de

aeromotorului, care
orientarea de
de
transmisie.
mare trebuie
fie data
pelor, deoarece de lucrarea

capacitatea de lucru
motorului. mai
este
capului
aeromotorului, se
realiza orientarea
active
terea de sub
atunci devine pentru aeromotor.
Fig. Dimensiunile ei sunt statornicite
raza de care nostru este de m. Baza
de lemn, rotunda de cca.
cm. Lemnul (brad) fie curat
acestei bare cazul de va fi de cca. 215 cm.,
15 cm. de de fixare aripei pe osia

M. Fateev.

www.digibuc.ro
164 SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI

Fig. de executare a acestei bare de

sprijin. cum se vede din fig. bara de sprijin este

care servesc fixarea traverselor de

planului Aceste au forma de
20 25 latura barei.

www.digibuc.ro
 165

aceste se egale deci cazul

vor de
Forma traverselor este fig. 8, cum se
fig. Pentru lucrarea traverselor folosim scândura de
brad, de 20 grosime 180
Scândura este la fel de aripei.
In cazul nostru lungimea va fi 600
oblice, scândura este (fig 9),
din fiecare se câte cum
fig. 10. traversei, de 20 25 se
din de sprijin aripei, care trebue cca.
cum fig. aceasta trebue
lungimea de 110 de sprijin este
de parte alta (fig. la adâncimea de cca.
introducerea traversei ei trece
60 acesta, ajutorul douä se fixeazä
câte la (fig.
Partea barei de sprijin, care se fixeazä pe de vânt,
se de obicei pätrat. Trebue de
de traverselor se de planul de
(fig. deci de planul
patrat, prin care trece gaura pentru osie.
lucrarea scheletului aripei,
scânduri ajunge la forma fig.
Pentru se scânduri de brad,
de cca. grosime, bine Marginele
fie täiate oblic, pentru avea
(fig 12-14). Scândurile care se lungime, vor
avea lungime de cele din de cca. 200
ce am isprävit aripelor, ele trebue fie
greutatea fie la fel. aeromotorul nostru
avem nevoe de aripi.
sunt fixate pe osie de fier, felul (fig.
Cornierele de 70 pot fi täiate fie din fier
de aceste fie din de fier de
de aceasta avem nevoe de care, ajuto-
barele de sprijin ale aripelor. Pentru
fixarea de vânt osie, pana de fier (e), care
aripelor pe osie. Pentruca de vânt nu
depe osie, ea este de ce trece osie.

www.digibuc.ro
166 SOCIETATEA

osia este de fixarea aripelor se face felul fig.

21. Gujbele (a) pot fi din fier rotund de diame-
tru, contrapläcile din fier lat de mm.
Roata de pe osie, trebue fie
trebue pe ei.
o se va mereu mai
partea aceasta roata este mai grea.

Pentru asigura bunul mers aeromotorului, trebue fie

la deasupra Pentru aceasta
aeromotorului. Trebue fie
de orientare aeromotorului mai
de scoaterea lui de sub
devine mare Pentru

www.digibuc.ro
ceasta aeromotorului (fig.
22-24), suport pentru osia
deci de vânt,
port pentru transmisia dela osia de vânt la baza turnului
pentru orientarea
se compune din bare verticale (8 8', fig.
din bare
sale (4), pene care
sunt fixate pe pivotul
central (9). Barele
vârful pivo-
au pe
de
adâncime,

sale (4) pentru pene

de fixare (5). Barele
transversale sunt

(6). Sub
fie pus un fier
(7) de grosime,
care soliditatea
ce
strânse,
se
penele (5). (2),
care servesc drept
pentru osia
de vânt, trebue fie
mare
una
alteia. 25

(fig. vârful pivotului central,

Barele verticale se lungimea
grosimea 180mm. Barele se de
200 grosime. Penele au lungimea de
grosimea de 150 70
barelor transversale dealtfel de

www.digibuc.ro
168 SOCIETATEA INGINERILOR

rea barele verticale (8 care la de

ce vor fi alese aeromotor.
pivotului central trebue fie de cel
260 In fig. este pivotului de
300 mm. diametru. Pivotul este prin centru de un
canal, care trece prin lungimea lui. acest canal va trece

osia care transmite de la baza

Diametrul canalului trebue fie cca. 20 mai mare
osiei verticale. Pe capetele pivotului trebue fie
2 cercuri de fier. Lungimea pivotului este de 6 m.
Pivotul este sprijinit pe o a este
fig. 30. Baza tälpii o din de
groase de 300 In este o

www.digibuc.ro
 diametrul ceva mai mare pivotului.
de fier, la
se placa
(4) convexitatea din placa

aceasta este trecerea vertical.

Placa de jos avea
metru, grosime, scobitura 25 adâncime, raza
turei de 200 Placa de sus 210 diametru, grosime.

www.digibuc.ro
170 SOCIETATEA

de sus, pivotul trebue printr'un

orizontal, din lemn. Acest pivotul, supus
siunii
31-33 se compune
din de legate ajutorul
burilor. Diametrul este de 15 20 centrul acestei
se mai mare pivotului,
un de fier. Scândurile pentru
lagärului se de 700 lungime 300 150 grosime.
Fig. turnului pentru
Materialul este lemn de brad curat uscat,
de 100, 150 200 diametru. de 100 diametru
servesc pentru contra Din
de 150 diametru sunt picioare ale turnului,
bârnele de 200 servesc drept temelie, ingropate
pämânt pentru picioare ale turnului. Capetele de sus ale
picioarelor sunt legate ajutorul de vertical
pivotului. Capetele de jos fixate ajutorul
unei groase de
mensiunile principale ale turnului, precum de legare
diferitelor lui elemente fig. 34-39.
este de va avea de
necesare pentru construirea
motorului
Dimensiunile

pieselor

de

rotunde de sprijin pt.

barelor
de transversale
pentru nasuri
longitudinale pt.
aripelor 20
Idem transversale
pt. nasurilor 1500

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 171

Denumirea

Metal

Scoabe aripelor pe 240

din de fier
legat
pentru legat barele de sprijin
170
Osia de
bile diametru
Pene 0,45

Bare 1600
Bare transversale 750 50,00
Pene 400
central

barele
sale 450
Fier plat sub 750
plat
de pivot
verticalä pe capätul
de sus pivotului
Placa
Placa
Osia 6500
Roata pe
Roata pe de osiei
verticale
Roata pe de jos osiei
verticale 30,0
28 sub de jos osiei 25,0

www.digibuc.ro
172 SOCIETATEA INGINERILOR

Dimensiunile
materialelor
pieselor

temelia 200

capetelor de
de

Bare pentru 22000 54,0

2000 5,6

Metal
pentru (pentru
elementelor 40

Greutatea
Metal 246,67
Total kg

Agricultorii, care ar un aeromotor

la fel descris, pot Laboratorului de Geniu
Rural (Facultatea de Agricole

este
faceti
Teodor Roosevelt.

www.digibuc.ro
 prinderea cailor arcanul, Herghelia

privitoare la
cailor
de Ing. Inspector R.

vrem sä de
este alegerea locului pe care herghelia.
Pentru scopul acesta mai este teren
dulat, un bogat (var).
Totdeauna, de preferat regiune de
un regim cald, aceste vânturi un rol bine
asupra organism deosebi asupra pielei.
putem masaj la care,
pielei deasemenea la
animale, oameni.
Intr'o asemenea de ploaie
este mult mai regiunile
repede peste tot.
alt avantaj al regiunilor vânturi de
recolta mai de
este uscat de fel,
pierde din pe vreme
face recoltat fie
mai valoare

www.digibuc.ro
174

Cu un un bogat calciu climat

de nervii contribue la
curajului
Cu toate general, este
locului,
fiecare agronom practic are ocazia observe acest
lucru, de cele mai multe ei se chiar voia
arätate mai sus natura
lui atmosferic, sunt pentru
Pentru se alte de sol
de luncile de
ne pot da dimensiunile cerute pentru aceste rase
In tot cazul, un nisipos
nu sunt pentru grei.
de cele arätate mai sus, reese la alegerea
teren pentru de de ce
avem totdeauna este
aceasta
bogate calciu, solurile marnoase,
sunt cele mai pentru
anuale ale regiunii fie
anual, subsolul este permiabil, se
mai mult.
unui de preferat umed.
Este de cea mai mare de ploaie
lunile de August de
prin aceasta iarba se poate regenera repede,
lele avea la
Un mare interes trebuie pentru adäpat, dintre
toate animalele domestice, calul, putem spune, este aproape
mai la
Cele mai cai ce se scurg
din apele de pe din cele
In special pentru tineret apele stätätoare sunt
acestea totodatä cuibare de mijloc
de desvoltare insectelor, special care sunt
rocire ei.
tare, culoare färä miros, este cea
mai aceste animale.
mai pe
liber, soare, mai bine,

www.digibuc.ro
 aer liber are rolul microbii, de ajuta
globulelor din de stimula
pielei, care se face de
ploile repezi brusce de
contra sistemul nervos mare
ceea ce regim de la grajd nu se poate
Avantajul la de acea din grajd
primul acea la nu
prea mare de iarbä din iesle, fapt ce face stomacul
relativ al calului, nu se al doilea
timpul calul alege numai iarba cea mai
care pierde din este la grajd al
treilea, foarte amidon este greu
de dar poate fi de cai gura.
luat la este mai bine mestecat saliva
mai uniform ingerat stomac.
individ
bun la face
fapt care aduce sine nu numai copitelor,
dar tendoanelor, oaselor,
timp corect pe care au general caii de
Instinctul natural cailor, fiecare se
de toate lucrurile curiozitatea de toate
din jocul dintre ei fuga de colo colo,
sporesc desvoltarea stint cele
mijloace, contra sperieturilor de care caii la grajd.
Buna precum sexual poate
spre bine, mai la
pentru tineret trebuie fie se poate de
multe aspecte ce terenului,
acestea contribuiesc bine la
desvoltarea organism.
multe reduse, la
aer liber fost cea mai mare parte
la grajd am nevoia atrage ce
mare are la deosebi pentru cai.
Contele cartea sa de
spune pentru un cal de curse necesar primul
al doilea rând sänätate treilea rând,
Scopul ce trebue general de cai
de curse este (a membrelor,

www.digibuc.ro
176 SOCIETATEA

special nervilor) transmisä la

de reproducere.
prezent, sunt bazate pe nevoie,
pentru realizarea acesteia, rând se la
liber, mai
la desvoltarea la
facerea vederea pentru care sunt

Fiecare crescätor pasionat de cai, trebue räbdare,

ceeace etatea la care va dresarea calului,
desvoltarea lui la caz, la
mai de de sânge care
cum este se
mai

vor jertfi

animalului
complecta desvoltare, va

un sporit de de

de introduce
Caii la Ferma la dresaj, trebuesc
cute anumite
grajd, mai este vorba de cai, care sunt
herghelie.
Caii herghelie, se de libertatea
implinesc patru vorba de jumätate
englez) care timp se numai
timp
de desvoltat cum trebue, se
scoate din este repartizat la grajd, va trebui
fie la fie la
va rând un tratament
ce hrana, corpului,

greu libertatea din au

www.digibuc.ro
 177

fost deaceea trebuie avut personalul ales pentru

ei, fie oameni
ce s'au grajd se
cepe cum dacä vor fi
pentru hamul, dacä vor fi la
Trebuie avem punerea
pe cal produce
se va scoate zilnic
de
de cm.,
de
plimba
pentru
face
mers un pas
Chiar doua
treia va
pe
el, pentru se Deprinderea calului hamul
noua sa
foarte important acestor
respectiv mod blând,
paas, pentru aceste
care mai târziu vor
la
pe care
le
ce trecut,

trebuie mângâiat, deoarece,

toate animalele dar mai
ales calul, un animal ce
acest
calului la tras foarte
atât
pentru

dresarea la ham se
capete le un spatele calului,
astfel acestea frece din'napoi pentru
animalul seama de trebuie

www.digibuc.ro
178

Când calul s'a atunci este prins la un lemn ce

pe la care lungime
de una astfel nu ajungä la coatele
picioarelor.
probele de mai sus au avut un rezultat bun, atunci
nu vom nici greutate când vom pune calul
la träsurä.
pe care se conduc
când calul trebuie pus va sluji
de profesor, un separat care se va
malul, de câte va nu va merge normal.
câteva
calul
acesta se poate

hamului jos,
calul trebuie spälat pe piept,
cäci hamul poate
duce
toate aceste adesea
se
pielea crape
calului la
regiune.
Dela calul trebuie merge träsurä,
atât pe partea stângä, acest mod
pieptul gura. Dealtfel, un cal merge
este de vândut.
la ham, trebuie treptat-treptat
cercat crescânde, pentru se mod
lent forma pieptul mod rational.
alt moment critic dresajul pentru este
acela când calul trebuie la deal mod lent
deoarece el va aproape totdeauna galop
când are de un obstacol mers
natural.
la deal se va face pe un drum tare
uscat. Animalul nu trebuie cäci
el va cäuta scape mai repede de acest obstacol.
läsat va încerca schimbe

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

galop, trebue vorbim

calma.
sus la coama dealului, recomandabil de
avem jos

tot timpul acestor calul trebuie bine

dresaj pierde mult din starea depunând
care nu era trebuie fie
deauna nu
din se poate
lovi destul de
mare trebuie
copitei deosebi
potcovitului. început, se
calul numai la
picioarele dinnainte,
coave iar la cele
din'napoi, numai

la ham. Din cauza

unui defect de
de potcovit, se
poate lovi
tere la
pricini care pot
face târziu
oasele
Biciul nu trebuie proprietatea
losit mod Camerei Agricole Dorohoi
sarea unui cal, ci numai
pentru face atent. cred au biciul
nevoie se folosi de el, dând mereu cal. Acest
lucru totul cal mai mult pentru face
atent, este se numai atunci când
când se nu trag egal.
Deasemenea lovitura nu trebuie brutal
la calul se atunci
piciorul, grave, de cele mai
multe atât pentru vizitiu, pentru cal.

www.digibuc.ro
 la
ce calul aceste merge bine
la ham, trebuie
scos din care crescut. atunci
un mai de preferat acel care mersul
la ham se merge pe pe stradä, unde animalul
se va vehicole un car, etc.
nu trebuie mereu atent la
trece lui, cum
fi nimic pe drum. De ce vedem din
cauza apropierei vehicol animal,
astfel suntem siguri vom forma un
cal bun de
un cal nu merge bine nervos
aceasta, de cele chiar
vina celui ce
talitate nu putem avea un cal bun.
Deaceea, repet caii, trebuie
fie calmi, bine dragoste pentru ei.
Dresarea se face mai pentru ham
se pe acei cai ce sunt mai pe
care voim folosi la mai
la pe la ham.
Dresarea pentru se grajd,
stea pe el Dupä aceea, se
pe el, legat de longe (de însä
ordona In
bate pe cele din un

toate aceste probe au se iese

el de cai dinainte se
acestora. impor-
tant la greutatea nu fie mare de
tot. cum am trebuie
semenea vorbe galoop, paas.
Potcovitul trebuie un defecte la
se vinde mai greu

www.digibuc.ro
 generale, normele care trebue
ne conducem la dresarea unui cal.
mai de micii
ce cailor tineri pereche
acest se la fel
mai se prea mult, astfel se
de nu mai fie bun

important
de
mai
Este de controlat
de
de din
de

kgr. 8%
Anglia 8 %
Germania 7 %
6 %

Austria 2
Italia 39 %
51 %
69
Serbia
%
82

este se
mai atát de carte este mai mare.

animale
savant german de
ce sub
total de
mare

de de
vegetal nu se
din feluri de

www.digibuc.ro
 Vaca Luega (Simmental), proprietatea Stelian

la vitele mari
de Prof. Dr. N. A. DUMITRESCU
Academia Agricola

au falca de
jos, iar mäsele de jos, cea de sus.
Ca boul are de de
de
de sunt de
falca de jos, mäsele falca de jos
falca de sus.
de sunt total din cari
falca de jos, mäsele falca de jos mäsele
cea de sus.
de lapte cei de iarbä
din nu sunt de cei de lapte,
schimb sunt mult mai coroana mai mai
(Fig. A.).
boilor se
sebesc de acei ai calului, din au forma unor
aceasta se un animal

www.digibuc.ro
 183

Tot acest motiv incisivi e

la cal. 1 2
se compun din trei
(Fig.
B.).
se
gingie ea coada

partea
telui din ce se vede
care are forma
acea
ce se coroanä

se deosebi
mai ei au
diferite numiri, dupa
locul Astfel,
cei din se numesc
cei din dreapta
stânga sunt
fine cei din dreapt
2
stânga acestora se cunosc sub Fig. Dinte de lapte.
numele de Avem din dinapoi Dinte
de (permanent). din
väzut dinapoi
secunzi

Cum putem boilor

trei fapte
de lapte.
Inlocuirea de lapte de
Tocirea de
Atât ivirea de lapte,
de iarbä, se face la anumite vârste, pe cari le vom mai jos.
Dar, cum ne poate ajuta tocirea la

Mai de toate dintele de ajunge la

lungimea sa Numai aceia se

www.digibuc.ro
184 SOCIETATEA

In primul moment tocirea marginei din dintelui,

care ceva mai de tocire are forma
unei procesul de tocire pe marginea
dintelui, precum pe forma de
tocire devenit Dar cum dintele are forma
ce se se pe
ce el se de tocire, din
In de tocire, se
pe de tocire dintelui care se poate fig.
tocirea ajuns la baza conice, scobitura se
de tocire dintelui
Atunci dintele se zice
tocirea dintelui merge mai departe,
de
Dar pe de tocire de iarbä
se care se
schimbä forma tocirea dintelui,
venind din apoi
rotundä, dintele se
din
Aceste forme pe cari le de
dintelui, precum corespund unor
Fig. anumite la
ce au
care au se nu mai cresc
la cal. pe lui se tocesc, ei
cari se un semn pentru
Dar
care partea
se
mai
vârstei la bovidee.
partea de deasupra
se räresc realitate, ei
-
pe ei se
rezumat, tocirea de iarbä
se
Tocirea conice dintelui.
de tocire dintelui se schimbä,
forme rotundä.
Steaua ea forme tocire,
de
Prin tocire se se räresc.
semnele cari ni le aduce tocirea de
pentru vârstei

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 185

de lapte
la poate avea
de lapte, Aceasta de
rasei, de aceia Cu
din ea sunt mai mai alte cuvinte cresc
se mai repede, pentru
de carne sunt are mai
la fig.
se de lapte la un
ore dela
dela vitele
mari din rasa
de dupä
cum se mai spun, au la
de obiceiu patru
de lapte.
nu au
de
lapte, se ivesc de obicei
zile.
de Fig. 3. de lapte un
rasa din care face parte un dupä ore dela
sunt din gingie. =centralisau
el va avea la
cunzii
de lapte
mereu cam luna Dela
la se
mai greu
acest ne

coarnelor.
oarecari semne la
de lapte,
tocirii la luni,
de lapte
Cam dela acea-
la
Fig. de lapte la un se
marginea de sus
la astfel de deasupra
acestor nu Intre se

www.digibuc.ro
186

marginea de sus a coroanei secunzilor

Intre luni
chiar coroana
de unde
acum aveau forma
unor
gingie
tocirea coroanei, partea
se duce
de jos
coroanei. Prin tocire
se
Fig. de lapte de se
mai mult ei
dupa ce s'a tocit partea de deasupra.
are tocirea coroanei primilor
pânä la se secunzii

Inlocuirea de

Cei cari cad sunt de lapte.

ei
an 8 luni,
la
deosebi la vitele
ei cad
an 8
luni
proape de 2
In genere
de cresc
pede, la
de 2
animalul are

cari mai
la 2 Fig. la de lapte au
sau 2 au de
lungimea (fig. 6).

www.digibuc.ro
 187

Dela primii de
lapte sunt
de

cari
de
se
complect.
dar se
gura

primii
de
lapte (secunzii
vezi fig.
Intre
cad Fig. la luni Primii de
de au au (2,2).

Fig. la Primii de au
cei au crescut pânä aproape nivelul

www.digibuc.ro
188 SOCIETATEA

lapte, astfel la
de animalul are 6 complect desvoltati
numai 2 de lapte (fig. .

Fig. 9. - la 4 Secunzii de lapte au fost

inlocuiti (3,3).

Intre se duc de lapte, in locul

apar de permanenti. la cresc

Fig. la 5 de lapte au sunt

inlocuiti (4,4).

complect la nu
mai are dinte de lapte.

www.digibuc.ro
 189

de
mite epoci, vârsta se poate bine
de cunoscut vârsta

la ani. au sä se

Fig. 12.- la 7

boului. de orientare ne numai roaderea

de In genere, cât se rod mai atât
ei mai mai mai boul este mai

www.digibuc.ro
190 SOCIETATEA

luare aminte tocirea putem

oarecare vârsta dela
sus. de la jumätate se
la ei erau complect
(de comparat fig. fig.
s'au ros mai aproape

sunt pe
de (fig.
sunt
cam pe (fig.

Fig. la ani.

formä pätratä (fig.

sunt (fig.
Dela se scurteze mereu
de sus coroanei apoi
timp se
genere dela vârsta boului nu mai poate fi
acei au
sunt munca care mai pot
face nu mai de cheltuelile ce le hrana

www.digibuc.ro
 se pot vedea unele nereguli ceiace

Fig. 14. la 9

Printre cele mai mai dese pe care le

sunt : atunci primii de lapte n'au

Fig. 15. la

au crescut ei primii atunci

www.digibuc.ro
cresc dubli, astfel total nu mai
zece.
Primele mäsele pe care le are sunt

Fig. 16. la S'au de mult nu

se mai ating. Sunt roasä
din se pe rädäcinä.

de lapte. creascä mäselele permanente sub

mäselele de lapte pe cari le
Intre este
de cm.

coarne.

zile dela se
locul vor coarnele. cornul trece
piele fiecare din
cornul lunar, timp ce la
din numai pe
cornul dela
la Presupunem gäsim cm, atunci are
luni. Socoteala se face astfel fiecare cm
cazul nostru cm, corespunde

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

la 6 luni. acesta se mai 2 luni, pânä ce cornul a

deci e de 8 prin cornului se poate afla
vârsta numai la
Dela cornul
nu mai regulat. Cre-
lui depinde acum de
rasä de sex. Sunt rase de
cari au coarnele
(boul unguresc) la cari cornul
va mai repede dela
Sunt alte rase cu coarnele
scurte (rasä
la cari coarnele cresc mai
astfel lungimea nu mai
poate ne arate vârsta
Dar cornului Simmenthal de lapte.
dela mai de
sex : la tauri mai decât la vaci. Deci dela
de nu mai poate fi coarne.
animalul are 3 lungime ar avea cornul, se
jurul lui un Apoi, fiecare se câte un
vârsta, cercurile. Avem de
5 cercuri, boul are Socotim astfel: primul dinspre
3 ani, la cari se mai câte cercuri

Fig. 17. - Corn cu cercuri. Sunt 5 cercuri, animalul are 7

cazul nostru cercuri de deci

total
cercurile nu la toate
ele mai dese la de la vaci. Apoi,
aceste cercuri, spre pe

aceia

13

www.digibuc.ro
 Grup de tauri Simmenthal, de luni, la

Tuberculoza vitelor cornute

de Dr. M. VAIDA
Insp.

Tuberculoza e o molipsitoare de de care

pot suferi toate animalele de precum omul.
Cauza boalei este un bacil, care poate animal prin
apa hrana ; prin nas, aerul care plutesc stropi
de bale, aruncate aer prin tuse, sau praful din
jurul animalelor tuberculoase, prin atingerea
lelor animale tuberculoase, a. m. d.
Astfel: dacá grajd mai multe vite, vreuna ar
fi bolnavä de tuberculozä, vita când
aer multi stropi plini de stropi
pot fi de nici vedem. la animalul vecin,
acesta respiró aerul aspirat poate aspire
boalei.
: din gura vitei fire de bale care pot
fi de tuberculozä. Balele pot apa de bäut
de unde vor bea apoi celelalte vite din grajd, ele curg pe
fânul pe nutretul de unde apoi alte
vite. Pe balele curg pe iarbä
apoi o ea poate, iarba
boalei.

www.digibuc.ro
 udul, precum vitelor pot
boalei vitele din
murdärit de
ele vor
boalei. ugerul
unei vaci sänätoase se
de murdärit
de de
boalei poate
intre uger prin
printr'o
pielei.

(furca, de
roaba de pot fi murdärite boalei.
un taur tuberculos se poate
vacilor tuberculoase poate el sämânta
boalei. un
suge de la
poate
Dar omul,
mai ales copii, care beau
din astfel de lapte (crud)
se pot de

vede deci, de

se pot molipsi toate vitele

aflate la un ea.
ceea tuberculoza se
de obiceiu acele
care mai multe vite
la un la

unde nu prea sunt mai

multe vite, tuberculoza n'are
ce cum se deaceea
pieptului. micilor gospodari
se mai rar la

www.digibuc.ro
 luat boalei, de
dar nu prea des nu cantitate mare, poate nu se va
nici un acea nu se va deoarece
stare bacilii
oarecare.
Dar dacä molipsirea se mereu, bacilii tuberculozei
se ei se lipesc
de ficat, parte,
dauna corpului
care
la numai
ale corpului
nimal anume
din jurul
se
care sunt
de tuberculozä.
De aci
vitele
febrä,
de
luciu, asude

Tot de aci
alte
ale corpului,
Tuberculoza de

Aceste pot la
unui ou, unui mär mai mari. Cu timpul
ele se prefac uime calcaroase, ele pot face
puroi.
aflate apropierea
tari,
Animalele tuberculoase au zile de grea, când
nu apoi un timp de
febrä, când animalele se
ele urma urmei mor de tuberculozä.
Animalele suferinde de tuberculozä, la boalei se
pot vindeca dacä ele liber, la unde

www.digibuc.ro
le bate soarele, dar astfel de sunt rare nu putem
dacä boala nu va izbucni din
Nu niciun leac care vindeca tuberculoza.
n'o vindeca, trebuie prevenim. nu aducem
grajdul nostru animale bolnave, dacä astfel de animale
grajd, animalele sänätoase din celor bolnave.
n'avem alt grajd animalelor
nätoase, le vom
liber la desinfectarea
grajdului, care vitele
sänätoase pot fi readuse
grajd, cele tuberculoase
vor fi pentru
Dar
lelor bolnave nu
boala ea
poate fi de multe
(nu tot deauna), dar la
ei semn sigur
nu
vitei sumedenie de
de tuberculozä, care
pot din pot
molipsi alte vite omul.
descoperirea unor
astfel de
pus la
tuberculina. Tuberculoza ugerului.
Hutyra-Marek.
Tuberculina este
de care au crescut de tuberculina
nu deoarece au fost fierbere.
descoperirea vitelor tuberculoase toate vitele din
grajd vor fi altoite altoire numim
tuberculinare vitele sänätoase
toase, tuberculinarea nu le face niciun
In schimb vitele atinse de tuberculozä (chiar la
boalei), ore de la tuberculinare locul
(altoirei) se
Deci prin ajutorul suntem stare
sänätoase de cele tuberculoase.

www.digibuc.ro
 INGINERILOR

Vitele tuberculoase mult, ele nu se laptele

nu poate fi consumat primejduirea de la ele
boala trece la alte animale la deaceea este interesul
tuturor nu grajdul vite
Dealtfel legea pe anunte
sau medicului veterinar ivirea boalei. Medicul veterinar a
mod gratuit, el va tuberculina toate vitele din grajd va da
sfaturi pentru combaterea boalei. Astfel el va care animale
sunt tuberculoase care sunt
Cele bolnave pot avea tuberculozä deschisä sau închisä.
deschisä au acele vite care au
ugerul cu alte cuvinte, la care sunt bolnave acele organe, din
care bacilii pot din corp.
Celelalte vite vor
fi privite ca suferinde de
tuberculozä
veterinar va
cere apoi ca proprietarii
pentru täiere vitele
bolnave de tuberculozä
va dresa acte de
despägubire, :
Uger tuberculos, vita va fi
Hutyra-Marek.
din cauza boalei, sau
se obtine la abator mai de din valoarea
de Statul proprietarului caz de
confiscare din iar dacä din vânzarea ar
zulta o mai de din animalului Statul
suma la
vacilor suferinde de tuberculozä deschisä se poate
consuma numai fiert pasteurizat. Dar dacä o de
tuberculoza ugerului, laptele nu poate fi dat
nici
Vitele bolnave de tuberculozä pot fi numai pentru
täiere.
Mai departe legea prescrie acei cari sunt
ci care tin cel 5 vaci pentru vânzarea laptelui, sunt
datori vacile tuberculinärii.
Tot se vor tuberculina vacile acelor care
cel vaci de lapte.

www.digibuc.ro
 Dar dacä plugar lapte la un de
colectare etc.), va trebui
sale chiar dacä numai
Tuberculinarea de lapte, dacä laptele se
vinde, nu se face mod gratuit.
Statul ajutä pe ce vor scäpa de tubercu-
lozei, de voie

Dacä crescätor medicului veterinar de circum-

ajute la combaterea de bunä
voie tuberculozei, atunci
Intreg controlul, inclusiv cercetärile de
laborator, se face
Statului, nicio
pentru
Laptele de la vacile
controlate indemne de
tuberculozä, se va da

Ministerului Agricul-
tuirii Domeniilor sub
denumirea din
decla-
de de Aplicarea trocarului vita
tuberculozä". de
animalele de care la
veterinar va libera un certificat, scutit de

d) asemenea se vor animale

berculoase, ele vor fi sau proprietarul
o despägubire de din valoare, dacä prin valorificarea acestor
animale s'ar obtine o mai : la
tiunei o a fost la lei, dar la abator carnea
ei se poate vinde numai pentru o de 2000 lei, atunci
200 lei, total
ei din suma de 5000 lei), pe când la ceilalti
care n'au cerut combaterea de voie a tuberculozei,
despägubirea ar fi fost numai de lei, total
tarul ar fi 2000 lei pentru carne, lei pentru despägu-
bire, deci total 2500 lei din suma de lei)

www.digibuc.ro
 Un grup de York -Mare,

porcilor
de Dr. M. GATAN
Agronom

In populatiei noastre, carnea porcilor

un foarte insemnat. In multe pentru a
este cineva de se spune : de nici
porc de nu
Pe faptul porcii sunt o
dar ei hrana pentru tot timpul anului. La
un porc bine mai mult de din greutatea lui
este numai gospodarii au unturä, pot
se bine tot timpul, cartofii, varza alte le-
gume au o mai mare putere de sunt

In se cresc mai multe rase de porci, pe cari

le vom :

a) Porcii de : German, York

Berk. Aceste rase din se mai numesc rase
Porcii de dintre amintim numai rasa

www.digibuc.ro
 Rasele de carne, cum
numele la dau
mai carne chiar dacä porcii sunt bine
Din se pregätesc mezelurile
cele mai scumpe. porci se peste hotare
foarte mare. Astfel, se taie, se se scot
stomacul, iar restul de carne se vagoane
goane se trimete peste hotare. Tot din
stor porci se Bacon (o abatorul
dela Burdujeni, conserve abatorul dela
peste hotare destul de mari.
Porcii de carne sunt mai timpurii, la
mod rational, ajung la vârsta
de la o greutate
de kg.
porci mai sunt
scroafele la
o pot da
la 20 purcei mij-
lociu purcei, la rasa
sunt
mai la
mai
la diferite boale. Rasa
din este mai
cäci Purcei grabnicä
purcei schimb
este mult la la
In de mai sus, se mai
cresc din grupa raselor
Scroafele din purcei o
pe an, cresc nu se bine ajung la
prea In timp ce porcii din rasele pot ajunge
la o greutate de kg (uneori mai mult), cei din
abia ajung la kg.
Pentru a porcii sunt metode : metoda
metoda
metoda timpurie se pun la purceii de de
la vârsta de Dar
mai de aceasta, trebue ne scroafele
dea lapte din

www.digibuc.ro
202 SOCIETATEA

purcel suge cam gr. lapte, scroafa

are purcei multi, pentru produce cantitatea de lapte
trebue
mai scroafele ce aläpteazä, este amestec
de mazäre, egale. Din acest amestec
kg pentru fiecare purcel ce aläpteazä.
Vara, pe hrana de mai sus scroafele ziva la
le sfecle,
kg pe se rece iarna
hranä are
asupra de lapte.
Incepând dela vârsta de trei purceilor le
este deajuns laptele ce sug scroafe ne de
le punem jghiaburi de orz,
pe cari purceii le rod avem lapte smântânit,
acesta este hrana ceva
le de mazäre
la mâncarea trebue
fie tot jghiabul având numai
fiecare punem alta Cum purceii
au nevoie de anumite cari
punem hranä de oase praf de var
la purcei pe De asemenea punem
sare de
Sfätuim pe
acesta este un aliment necomplet, deci nu
toate de cari are nevoie animal creascä.
Vom da trifoiu verde,
pot. vom scoate la la
câte ceasuri pe
Cu hrana ce mai sus, purcei nu se resimt la
cäci bine. se
treptat, mai purceii de
de pe nu mai sug de
trebue fie astfel
nu se creascä. Porumbul
numai, deci, nu la laptele,
bobul, fasolea care animalelor
creascä,
ce se mazäre, bob, turte, etc. Când

www.digibuc.ro
 putem da amestec din parte
de mazäre.
se se pune
jghiab pot mânca. De obiceiu se cam de la
kg zilnic, treptat, pot
purceii adesea de stomac.
le mistuirea pofta de se
jghiab cärbune de lemn de tei este mai bun). Din acest
cärbune purceii vor, le face bine la stomac.
Pentru porcii vor avea tot timpul, jghiaburi,

In prima porcii trebue creascä

ori, cum am mai
numai materiile
proteice din
la In
perioada din a
porcul nu mai are
nevoie creascä, de
poate primi o
mai
proteice, cum este
Astfel, un
amestec bun de Baia a purceilor de rasä York,
cätre la
este fäcut din orz
De observat mai mult orz,
este mai tare, mai timp ce porumbul o face mai
moale, mai
este atunci se pun la porcii
au de un an. Este metoda ce cea
mai mare parte a
Astfel de porci de pune la
se de lärgit
este din de porumb orz,
de oväs, trifoiu mazäre. Din
hranä porcii pot mânca o apoi treptat pleava
Porcii mari nu au nevoie de prea multe substance
proteice hranä, purceii.
porcii vor primi cam 3 kg pe zi,

www.digibuc.ro
204

-se dela alta, ajunge la kg,

(cam din greutatea
se de pe la ore fixe. Adesea
porcii nu pot hrana jghiab,
se duc de se venind restul.
ceasuri înainte de de porcii n'au
de aceasta este prea mare,
deci trebue
Cum porcii nu bine vom vedea adesea
boabe Din aceastä toate se
dau amestecate un fel de

luni, porcii
din ce ce mai cam kg. baliga
fie cade. porcii la
peste aceastä avem sporul
nu
Hrana foarte mult asupra gustului
In de ale noastre unde
sunt hränesc chiar
porcii numai Porcii singuri
sece. Carnea porcilor astfel de are un
miros greu de Pentru acest neajuns,
de porcii, se hränesc numai
orz porumb.
Porcii cari se dau
moale, de coloare Deci acestor le vom
da timp, de orz
de tineri este mai deci
bine. De asemenea purceii mai bine
hrana, cäci din kg cresc un kilogram
greutate pe când la din kg abia cresc
un kilogram.
mai la animal, castratul (scopitul,
are foarte mare asupra
Aceasta s'a observat de vreme, chiar popoarele
vechi nu puteau consuma carnea de vier, din cauza mirosului
greu castrare, pe dispare mirosul,
dar porcul devine mai se
se bine. Sunt vieri

www.digibuc.ro
CALENDARUL

cari sunt foarte porcii din jurul uneori

chiar pe castrare porcul se
putându-se cum trebue. Carnea unui vier
este de rea (miroase a urinä) este peste se
; lucru cu taie
porcii cari au fost vreme vieri, de a pune carnea
trebue facä proba, dacä nu mai are miros.
Pentru aceasta se o se pune la fiert.
de carne
timpul fierberii se din carne miros de
o astfel de carne nu se poate vinde pentru
casträrii este bine se porcii sunt
la de

este foarte
pentru
ce o face, pentru
animal, care sufere mai
purin.
Castrarea nu trebue
se facä vara
sunt cäldurile prea ;
ocol trebue
sä fie cea mai mare
Mai trebue Scroafä din rasa
la castrare sä se
cäci de multe ori numai un ou (testicul)
este scoborit se scoate numai acesta nu
s'a nimic, animalul tot vier.
In multe crescätorii castreazä scroafele cari
fie puse la a scoate organele
(ovarele). Pentru aceasta se deschide cavitatea abdo-
se degete se scot ovarele.
lucrare nu o poate face medicul veterinar
anumite persoane specializate astfel de Castrarea
scroafelor nu trebue se facä sunt prea grase
In cazul sunt prea grase, lucrarea merge greu,
operatorul nu ajunge degetele apuce organele ce trebuesc

scroafele sunt se castreazä, se poate

www.digibuc.ro
206

castrare scroafele ne mai

vier stau mai cu Este un pro-
foarte bun, cäci cari pun scroafe la
necaz au unele din ele, cäci din timp timp (la
trei scroafele vier. Ori acest timp ele
nu sunt este
scroafele ce fac parte din castrarea
nu de mult, cäci la acestea perioada
trece mai la acelea ce fac parte din o
rostul asupra s'a
la scroafe nu este nicio deosebire cele castrate
necastrate.
este o de exploatare destul de
atunci crescätorie nu avem boli. ultimile
statistici, cca trei capete, dintre cari mor
anual cam 70.000, ceea ce revine deci de mult.
Dintre cari porcii nostri, cele mai mari pagube
le face pesta Pesta este o molipsitoare, deci trece
dela un la dela o crescätorie la alta.
Este molima ce face cele mai mari pagube prin turmele noastre
de Dar are leac :
se dupa greutatea animalului, pentru un
porc mai mai putin pentru unul mai mare
mai nu trebue se cäci o
mica de bani, punem la de porci cari au o valoare
de putin de 20 mai mare vaccinului.

La curafitul comunale.

www.digibuc.ro
 Cocina, la de agricultura

de
DANDU

carne de
proaspät, fäinä, kg sare,
linguri ciuperci
se de puiu se pentru
apoi se scot se untul
rämas se pune se devine gälbue,
paiul, se de carne
apoi se adaugä care se bate un de de
se incontinu nu se taie Nu se
face la foc mare ci pe ce sosul
clocote se peste se
ciuperci gust. Se fierbe ce sosul
deajuns.
Pui pui de gr piept de pui,
un ficat, linguri de proaspät, miez dela jumätate

felurile sunt socotite pentru

www.digibuc.ro
208

de franzelä, lingurä stafide, lingurä rom,

ciuperci, un pahar de lapte, sare, piper, unturä.
se face. mod mare
bägare de nu pielea.
foarte bun obiceiu este se
pe deasupra se de
ce s'a de fulgi de se umple,
Umplutura de pui, ficatul
se märunt (se de prin
Untul se se adaugä miezul dela franzelä
lapte bine, se adaugä stafidele,
de carne, se de sare, piper, rom dupä
gust, apoi se umple se coase nu umplutura.
Se unturä pe deasupra, se cuptor. frige
devine rumen, din se
fierbinte din
este se
carne pui,
bucatä potrivit de mare, unturä, jumätate
lingurä de fäinä, bucatä ceapä, zeamä de carne,
bulion, sare.
se face. de pui se pentru
carnea apoi se scot se In
untura se pune se devine
apoi se adaugä ceapa se se
zeamä de carne ce sosul unde se adaugä
peste de carne, apoi se pune conopida, care se
unturä. Se mai adaugä zeama de carne, se
se fierbe ce carnea legumele sunt fierte,
iar Se de sare dupä gust.
Fierbem oasele de dela carne avem
care un gust deosebit Totdeauna
avem oase, face zeamä care se
umple pe gustul deosebit
rilor, mai are rostul de lega sosul prin gelatina ce

de carne dintr'un pui,

lingurä o ceapä, o lingurä
sare, lingurä verde.
se face. carnea pe jumätate se

www.digibuc.ro
scoate, se gräsimea se
se adaogä Mina, se apoi se adaogä zahärul,
se ce se face rumen, se zeamä de
carne, se Sosul se peste carne Intre
timp se se se taie de se
apoi se adaogä peste de carne
se fiarbä. de sare.
atunci se
pe deasupra gräsimea care timpul
se alege la marginea un
V. carne dintr'un lingurä
zeamä de carne, pahar
un bob de de
präjesc de puiu apoi se scot
gräsimea tigae se adaugä de
se se ceapa tocatä se
mereu. ceapa devine se
adaugä un bob de se mai se
de carne se apoi se
zeamä de muiat Sosul astfel
se peste de carne präjite. s'a
fiert sosul se
un de de se un clocot.
orez (präjit fiert) macaroane
scurse opärite piure, se
se fierb sare, apoi se scurg se bat bine
peste care se lingurä
de se la se lingurä de
piure, pe farfurie apoi de carne
VI. de carne de puiu, linguri
lingurä zeamä de carne,
de usturoi, sare, linguri
se face. präjesc de carne
din când, linguri de
Intre timp se face sosul se gräsimea, se adaugä
se potrivit, se adaugä ceapa tocatä fin, se
apoi se zeamä de carne zeamä de
bulion. fiarbä clocote se adaugä peste
carnea aproape se mai pune zeamä de carne se
este bine fierte

www.digibuc.ro
210 SOCIETATEA

suficient se adaugä zeama de usturoi Mai un clocot

apoi se la parte.
VII. pui. puiu potrivit, buc. morcov, buc.
ceapä, buc. ardei, linguri
de ou, jumätate
se face. taie puiul potrivite, se pune la
rece. undä, se apoi se adaugä
zarzavatul subtire fiert sare.
Când carnea este se umplut
din de care se clocot,

Mai un apoi se la parte. este

de servit, se drege de ou
se
este foarte gustos din de
de pui. pui potrivit, de
linguri de linguri de pahar de lapte dulce,
zeama de pui.
face. taie se pune la fiert, se
zarzavatul (morcov, pätrunjel, ceapä). carnea
zavatul sunt fierte se zeama se se
apoi se se lingurä de se
fäina, care se se pe marginea pentru
nu se trebue gälbue, paiul.
Apoi se lapte spre nu se face
se de pui se fiarbä, tot
pe marginea din când când.
ce clocote, se adaugä carnea restul de
se mai apoi se la

de carne de pui,
lingurä de gräsime, jumätate lingurä de cepe,
de bucäti sare.
se face. Se carnea, se
adaugä fäina, se apoi se adaugä ceapa
se se se fiarbä.
ce un clocot, se peste carne se fiarbä

Intre timp se se se pun la fiert

linguri untdelemn, nu se
pune la fiert, deajuns.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 211

sunt fierte bine, se zeama se

peste carne, se Tot se adaugä
de
X. (pilaf). dela
de orez bun, linguri de gräsime
de pasäre, ceapä, sare.
fierb märuntaele de pasäre sare
(morcov, pätrunjel, Când märuntaele sunt fierte, se scot,
se strecoarä zeama fie limpede se incinge untul
simea, se ceapa märunt, se pune orezul,
se mereu lingurä.
zeama dela märuntae, se pune sare se fiarbä.
se face pe marginea la cuptor,
nu se orez, cum se
bobul
Zeama dela se de
mai mult orezul. mai trebue zeamä se mai adaugä,
fiarbä bobul de orez bine. se mai
gräsime de pasäre, pilaful se fie gras. Când orezul
este aproape gata, se märuntaele
mai la cuptor, apoi se pe farfurie.
de carne de puiu, gr
linguri
sime ling. sare piper, jumätate pahar de
vin, pätrunjel verde, zeamä de lingurä bulion.
de carne gräsime. Se
ciupercile se stea
zeamä de nu se le facem mâncare.
ce se scot din se scurg bine, se präjesc
din când când
linguri fiarbä ciupercile fierb greu.
In care s'au de carne, se adaugä Mina,
se apoi se de
zeamä de carne bulion astfel sosul se
peste carne se de sare, piper, se
adaugä vinul, de de se mai
zeamä de carne trebue se fiarbä
acoperitä. Se fierbe deajuns este gata
se pune pätrunjel tocat.

www.digibuc.ro
 Primele caz de
de Dr. M.

Accidentele de la sunt mod

anotimpurile. Astfel, mai
mult din greu iarna de aceea adeseori
chiar viata sunt primejduite. Vom vorbi de câteva din
cidentele mai cum de ingrijirile grabnice pe care
trebue le dam la nevoie.
De timpul treerului, cureaua dela de treer
multi oameni invalizi, mâna celor care nu se feresc.
Daca s'a o astfel de nenorocire este nevoie se
pe câteva curge se
rana (mai dinainte bratul
se doua care fie apoi legate cu o
alba un mai subtire. Ventru a se tine sau
bratul se va face dintr'un
alt un fel de lat, foarte larg, legat pe dupa
care ränitul bratul bolnav. Astfel va
trebui apoi urcat dus la spitalul cel mai
apropiat, pentru a fi de doctor. De tinut minte : astfel
de accidente se bage de bolnavul sa nu mult
sânge, de a dus la spital.
Alte accidente grave, care se pot petrece
sunt oaselor a oaselor testei.
Cea duce la celor 2 picioare,
omul nici nu mai poate merge, nici nu le mai simte
face treaba mare treaba pe mai dea
seama. Bolnavul trebue pe paie curate dus
la spital. In oaselor testei, omul pierde uneori
alteori curge prin urechi Daca
din oamenii dela s'a la cap are aceste semne,

www.digibuc.ro
 213

vor
se poate de rece, pe cap. aceia, mai sus,
ducem la spital, grijä acel caii meargä
pentruca fereascä pe de sguduituri.
mai poate tot de treer, care
spatele batozei ochi pleavä cine ce
gunoi. Este bine acest nu ne frecäm
la ochi, ochiul se poate face puroiu. Pentru
scäpa de acest neajuns, se deschis, pahar
curatä, timp, ce iese gunoiul.
sunt ce ni le putem face
cosit, arat, semänat, bine pentru toate
aceste munci, omul
la
care fost mai
apoi
de
spirt alb
nu are de acesta,
tare, curatä), precum
un
teva bine spälate.
se
trebue bine rana de salcie, canalul Filipoiu
de
apä din säpun, pe deasupra spirt
se lege curatä, foarte peste
care se mai bine.
se bage de rana trebue bine de
care se gäsesc de multeori amestecate acesta,
care boala ce se pe care pot
oamenii rana vine atingere microbul.
Omul trebue se la spital, pansat cum
trebue face ser
ceeace nu este deloc nici care
duce sigur la Boala se poate declara
la zile dela serul trebue
ce chiar dacä se mai face
nu mai scapä, foarte rar foarte greu.
rana mult, nu se pue buruianä,

www.digibuc.ro
214

omul se lege, deasupra de

de strâns aproape
dece sângele mai curge prin piele care se
prin aceea se pielea dedesubtul
Tot la de câmp, se fie de
vre'un acest trebue imediat se lege strâns deasupra
se rana se scuipe ceeace s'a
fier la vom arde, vom merge sat,
pentru face lucrul acesta. este spital apropiere, va
merge repede nu este spital, va
pleca spre unde pot face contra
de s'a la arat, vre'un
burta coarnele, omul va
portat culcat la spitalul apropiat. fi pus
un curat
sacilor, altor nu trebuie
prea mult atunci uneori
este poate putrezi,
omul la fie operat, trage
moartea.
Pentru ne feri de bine
prin dreptul stinghiilor, deoarece astfel se

Tot vremea de oamenii care la

sunt primejdie de se sui sângele la cap, din
cina prea arzätor. acest accident
lovit de jos, pierde poate
chiar nu este ajutat Deaceea el trebue numai
dus la umbra, sus, pe cap
se de lipsa acesteia, se
prosoape udate rece, pe se
lipitori. bolnavul tot fire, atunci
transportat la un doctor, care
facä
deseori ne ardem, cine pe ce parte
In acest este mai
cuprinde mai mare de este bine rana fie
care dinainte apoi
peste se apoi rece se
picure dela care arde. prea

www.digibuc.ro
mare (cuprinde intregime dacä
bolnav are trebue numaidecât dus
la spital.
Cu totul arsurile, sunt degeräturile pe care le
putem timpul astfel, pe gerurile
mari ale lui ne un
picior chiar urechile Aceste dacä nu
sunt bine face organul bolnav, care
cade, omul un deget ureche.
In caz de prin urmare, omul trebue dus
nu tocmai frecat spirt pe tot corpul
se la locul bolnav,
rece, apoi In urmä se pun
de care se de
mai
trebue ce de când cineva
ce auzind crezând
este de mâncat. cei ce se ciuperci
veninoase, este bine numai de ce au semnele
oträvirii de ou lapte
verse, degetul va trebui
(sare nu câteva
zile, decât ceai lapte.
Cam fi, accidentele la care se
da un ajutor grabnic de cei care se
este bine mergem tot la un doctor, deoarece
numai acesta cum räul.

la

www.digibuc.ro
 Ministru Agriculturii vorbind concursul national

cooperative
Dr.

Pentru cei care vor socotim

de prisos câteva pentru complectare
se consulte legea (art. a li se
da de organele Institutului National Coope-
toate
de pentru unei coope-
rative, cei trebuie fie bine de rostul
cuprinsul statutelor respective fie
satisface prin cooperativei pe care vor s'o
creieze, de statutele ei. Trebuie apoi, se
oameni ai modului de conducere
cooperativei technicei pe care cooperativa
le face. pe deasupra, este necesar cei
se unesc mai ales cei cari vor s'o
n'o drept afacere, scop de
mult pentru ei, altora. Acest lucru nu
este de fi mai
seama de el, n'am fi avut atâtea de cooperative, la

www.digibuc.ro
 unei cooperative se
trebuie bine forma de cooperativä corespun-
mai existä obiectul
trebuitoare proiectate, care
nu sunt pentru toate felurile de cooperative.
(cooperative de arendare, cumpärare de
trebuie fie fie
de arendare cumpärare sumele de bani
care le pot aduce membrii cooperativei cele pe care sä le
pete pe cale de
In cazul proprietarii care fac
de potrivit legii, care fac
la la agricol pentru arendare,
cele fixate de proprietar pe cale.
de de
se pot unde locuitori
se pentru procurarea agriculturii
culturii desfacerea
produselor comun.
de
trebuie, deasemeni, asemenea bunuri de arendat
de
de
brici, ateliere trebuie se afle,
aceste mijloace de care
cerut de ce se
asigura mersul adevärat.
prin industrializare,
pot numai acolo existä asemenea produse
unde se poate unde se
poate personal technic mijloacele creiarea
necesare. Cooperatorii nu se bizue numai pe
dela care se pot da
celor care aduc ei un
pe care vor
de se un mai
mare de care procurarea de
consum prin cooperativä, precum procurärii
mai lesnicioase.

www.digibuc.ro
218 SOCIETATEA

mai mic de membri, cerut la infiintare, nu

este la toate categoriile de cooperative.
Cooperativele agricole, se cuprind
tivele de exploatare cele de aprovizionare desfacere
comun - nu se pot decât cel 25
Pentru populare se cere un numär de cel
20 la acele care adoptä prin statut räspunderea nemärgi-
nitä a membrilor, prin aceasta membrii räspund
avere pentru toate
cile populare care prin statute o mai
este obligatoriu la un numär de membri.
cooperativele de consum, legea pretinde cel putin ioo
membri la avându-se vedere o aprovizio-
nare nu se poate face decât membri cât mai multi deci o
cât mai mai
Legea admite un numär mai mic, cel
membri, la cooperativele care nu se cuprind categoriile enu-

Statutele pot prevedea minim al membrilor

fie mai ridicat decât cifrele sus arätate.
Cine vrea
cooperativei, sau la
2
fie membru, trebuie

sociale, la cooperativele
vine
subscrie la
-
care räspunderea membrilor
este numai la capitalul subscris, cele räspun-
derea mai mare, trebuie subscrie cel putin o parte sociale.
Din capitalul subscris la constituire care se trece actul
de fiecare membru trebuie când
statutul, cel plus o de inscriere pentru cele
cheltuieli, care se de
Intreaga adunate contul capitalului, la
se depune la o bancä la federale, la Institutul National
al ori la Casa de Depuneri, recipisa se
la statute.
Statutele se dela Institutul National al
trebuiesc semnate de membrii cinci exemplare.
aceasta, are depunerea capitalului, unui
casier ales de ei, sau deadreptul la o bancä
de pe vor fi legalizate comunele
de primari de autoritatea comunele
urbane.

www.digibuc.ro
 Cele cinci exemplare de statute, recipisa de consemnarea
capitalului social, se vor depune, sub luarea de la
tutul National al Cooperatiei pentru aprobare
Viza aceasta are de scop asigure respectarea, prin
ce se a regulilor cooperatiste unifor-
mitatea organizarea tuturor cooperativelor din
gorie precum creiarea de cooperative, acolo
ele nu ar
Institutul National al Cooperatiei nu nu da viza
statutelor pentru niciun de cooperative, de a face o
cercetare la locului printr'un delegat al Cu acest
se constata este la mijloc libera a membrilor pentru
infiintarea cooperativei, sunt conditiunile cerute
pentru activitatea cooperativei depunerea capitalului s'a

cooperativele de agricole, care se cuprind

cercetarea vederea vizei statutelor, se
prin organe de specialitate, conditiunile economice
agricole din localitate, planul de organizare
exploatare a terenurilor ce se vor folosi de cooperativa.
cercetarea se este cazul a se
cooperativa viza este data. cere ca
tutul National al Cooperatiei dea viza s'o respinga
mult zile dela depunerea statutelor, nepronuntarea, acest
termen, urmând a fi ca o
Statutele cu actul constitutiv vizat, trebuiesc
judecätoriei de ocol, prin chiar prin sta-
tute, pentru autentificare.
este obligat ca, de 3 zile dela pri-
mirea statutelor actului constitutiv, un extract de
pe ele Institutului National al Cooperatiei, spre publicare, dupa
care va autentifica statutele va dispune cooperativei
registrul respectiv, un exemplar din sta-
tute un certificat de functionare. alt exemplar de
statut se la celelalte se trimit Institutului
National al Cooperatiei.
Toate mai sus arätate sunt gratuite
plinirea cere ajutorul vreunui avocat.

www.digibuc.ro
 technice pe islazul comunei

de
agronom

Sub numele de comasare schimbul mai

care apartin proprietar hotarul unei comune
al mai multor comune prin una cel mult patru
toate la fel dar mai de cultivat.
facem comasarea, dintre se
stricate de ape se se pot face
perdele de protectie regiunea de prin etc.
Aceste se pot executa exproprieri, deoarece
prietarii interesati la folosinta contribue intr'o
cu pe care le au.
asupra foloaselor, pe care le aduce
masarea de agricole mai sus amintite,
o la Dorolea, jud. Aceasta este cea dintâiu
din care, la cererea Directia Cadastrului
nouile privire la comasare.
Suntem pe cale ducem la bun
comunä, o de o de aproape
lei la ha.
Dorolea avem o de ha arabil

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

regiune de deal. Ea este

peste care sunt de aproape

copii cari locuesc

Dar, numai familii sunt din Dorolea, restul,
locuesc comunele din
acestora sunt români.
Prin celor ha peste
seamnä un ha revine la aproape un proprietar
abia ha, din
Prin comasare, vom acestor la
bunä parte din
deoarece se
câte un lot de teren arabil, de de pentru
pe bunä pentru
pe care aveau vechile
Nouile loturi vor fi date pe grupe de familii
interesate la se poate prevedea astfel la
acestora vor cäpäta partea ce se
cuvine mai aproape de
aceste ha supuse la comasare, avem cam ha
expuse fiecare an viiturilor de ape alte ha teren
umed, care, prin regularea cursului unor pâraie
unor de drenaj, al cäror drum fost studiat
bägarea de de un delegat al serviciului apelor din
Cluj, vor deveni peste mult mai rodnice
sunt astäzi.
proprietarii la comasare, la executarea
acestor de hotarul comunei
rolea, sunt de comasare
mare legal cäreia Institutul National de Credit
asigurat trebuincioase de pe an.
la care am organizäm
lucräri de comasare tot pe
este din unde
Carol", M. Regelui,
reclädirea satului distrus mare parte de foc
acestui an.
agricole din
curs. deaface, de aproape
ha, de ale

www.digibuc.ro
222

de curele, de
late de
Am avut de ce am putut convinge pe
dintre asupra foloaselor
se organizeze de comasare, pentru
ne da sprijinul trebuitor la facerea
de aceste sunt destul de
Comasarea se va aplica pe teren toamna anului viitor.
ce de la
vom sädi perdele de contra dupa
date ale pe hotar comunei vom
nuci de peste ha, teren folosit
astäzi pentru cultura dar
pe coaste de viiturile apelor.
pärintese. Sub acest proprietate
la de ocol ne mai
art. din pentru
din pentru
reforma Vechiul Regat, extinse asupra
Bunul agricol este
fi de un atelier
care nu pot fi
dimpotrivä, se se
la exploatarea lui, venitul,
fiecare puteri pricepere acest scop.
mai dintre ei se
timpul din capete partea ce se cuvine
bani, ea se poate da aprobarea de ocol, dar
fel, nu fondul averii.
agricole, bazate stabilitatea
pot deveni vreme acele ferme gospodärii
model, de care avem nevoe tot
Printr'o Decizie data de bunurile
se la proectului de comasare, de
proprietarii anumite loturi
capät la mai umblat din hotarul comunei,
deci la depärtare de peste km de sat, pentru se
organizarea gospodärii pe aceste loturi
tivarea

www.digibuc.ro
 Gospodärie din jud. corn.

Centre agricole comunale

de D. M. TEODORU

Nimeni nu poate anii depe urmä Ministerul

Agriculturii intrat rosturile lui pune mai mare
pe îndrumarea agriculturii ridicarea spre mai

Ministerul Agriculturii toate mijloacele pentru

instruirea agricultorilor deosebi nivelul
culturii care fost lipsitä de sfat lipsitä
de ajutor mai de timpurile din urmä.
S'au tot felul planuri pentru îndrumarea micului
plugar. Toate aduc
In din urmä s'a ales un nou pentru
plugärie bunä. S'a zis se spune din
sfat se päräsim
dar ideea apostolatului prin grai convingem pe
ce el

vede lucruri la de
la fermele Statului, la mari gospodari
vrednici. De câte scoatem ochii aceste pilde
de plugärie foloase
mari, când ai la
De aceia s'a ajuns la ideea unei mai
reduse mai apropiate de unui gospodar care
sätenilor, din
le de la lucru cum se
cade al

www.digibuc.ro
224

s'au centrele agricole (cantoanele)

agronomice Elecum se mai
sunt dar peagricole Ha
mult, care fac agricultura regiunii fel
sat produselor in privinta
Ele sunt ori de Ministerul Agriculturii,
ori de cätre Camerele agricole, Prefecturi, de
comunele interesate.
Centrele agricole sunt de feluri :
Centre cari mai multe comune,
au mai mare,
teren mai mult o
strare cum
se agricultura
tinutului ele pot
mai mare pe cultura
pcmilor, a viei etc. Centre
zootechnice s'a
cercat uneori le boteze
nu e bine zis pentru
de
vite nu se poate cre-
vitelor face parte
totalitatea unei gospo-
Platformä de gunoi Marin propriu zis agricole.
Cristea, Mare (Caliacra).
cari privesc nevoile unei
comune, a sate, teren mai putin mai
este ce ar trebui la un agricol?
: Un grajd pentru taurii pentru
ce se spre folosul din satele apropiate ; o pentru
vieri ; o de
pentru unelte ;

pentru ; pentru murat ; pentru

zarzavaturi ; ; pentru ;

o statiune ; o de vestire pentru mana

viilor (in podgorii).

N. B. Ideea nu vechea ele

-am Basarabia, unde au foarte

www.digibuc.ro
 trebue sub
pentru cancelarie mare pentru
laborator, biblioteca, muzeul centrului pentru
cari vin la sfat.
Biblioteca trebue aibä toate de
pentru pentru cum revistele
Muzeul trebue care
la cursuri, sfaturi se dovedi
cele spuse pentru convinge mai trebue
aibä un samovar pentru greutatea un trocar,
aparate pentru analiza laptelui pentru aflarea
din must, de multe altele
nevoile locale.
Centrul agricol trebue aibä model,
model, model regiunea care ne un
mica de de zarzavat.
Deasemenea trebue fie
de ornament trebue pentru nevoile regiunei un câmp
demonstrativ care va fi lucrat locuitorii din sat pentru
zilnic anumite lucruri ce interesa.
Ca animale de agricol va avea
de tauri, vieri, pentru folosul agricultorilor,
nevoile locale, fondurile ce sunt de

Centrul trebue aibä toate agricole

pe care nu le cunosc nu au lucrat ele mod
care prea scumpe, puterile
ele sunt foarte folositoare. De plugul grapa care
temelia nu este nevoe se dee la plugari
pentru se presupune le are fiecare ins nu le are,
nu vrednic fi numit plugar. In schimb care
mai mai
trebue mai mult. trior un selector,
altele, vor fi la fiecare Centru. Pompe de
stropit pomii, de faguri de de
deasemenea trebue fie acolo, pentru le
le felul cum
centrului agricol trebue arate
pe câmp el

www.digibuc.ro
 226 SOCIETATEA INGINERILOR

nu se vor la
locuitori. se la de acele cari
trebue lucreze pe ogor
de mai bine stee la centru
pentru
agricol trebue fie totdeauna cele mai
care trebue le vedea Socot
Casele de depune scop de
fiecare centru la centru
nu fie un atelier pentru dresul
agricole

trebue se afle toate chimice,

leacurile, pentru nimicirea
de cele mai potrivite, de zarzavat cele mai
curate recomandabile de alte plante ce se
plugarul
cele trebuincioase câmpului
centrului agricol trebue
fie plugarul nu nici ci
ieie drept felul
mai

www.digibuc.ro
 227

Hrana vitelor, trebue

fie celor ce vin celor ce
trului. Pepiniera trebue numai
rate, soiuri potrivite pentru regiune. Pepiniera trebue
sub inginerului agronom, care va face
toirile pentru mai va
rostul muncilor ce se fac.
trebue aibä soiurile de
dintre regiune, ei nu va
da de Tot via stupina. Pentru

vezii trebuesc toate

sculele de
de tratat.
In de
va fi
de nu prea costisitoare
care

trebue
acolo un
un gust, care
frumosul.
ceasta, va prinde printre de vite

fac
platforma groapa de
cele trebue fie pentru
plugar ceeace materialul de construit
demonstrativ trebue fie un unde se fac
diferite plante, soiuri, diferite mijloace de
culturi noui, necunoscute partea locului, unde inginerul
agronom dator aduce pe mereu pentru le
fiecare fiecare rezultat pentru le da ce
sunt de tras din aceste
Restul la centrul agricol, se
socotelile regulat
sebit pentru la se face din

www.digibuc.ro
 dare de rezultatele
De chiar inginerul agronom
când are de arätat ceva deosebit agricultorilor trebue
cheme sä le dee ce se ivesc.
In unui centru agricol trebue
se asemene celui mai de plugar din
sebire aci trebue se unui de meserie,
inginerului agronom. centrului agricol nu trebue
se bizue pe fonduri dela pentru exploatare trebue
venit cum face plugar chivernisit.
este un centru agticol mai
destinat nevoile unei de aceia aci poate
fie mai ha) pentru
un demonstrativ. gospodärie nu poate
lipsi reproducätori remiza
Atunci comunalä dela va de
de ea pe
foloasele comunele le vor
face. avem chiar depe acum
Tighina Centre agricole
avem peste
din urmä. Unele nu sunt rosturile Avem
unele tare frumoase roade minunate (de la
Dar, anume am läsat la mai
aceea omului care un centru agricol. acesta,
este mai lucru la un centru
unui centru agricol se de

trebue fie al felului

cum se face cusururilor ce se practica
trebue fie
agricole toate
trebue sä fie un bun cunoscätor
de oameni, un suflet, dor de pentru
un suflet cinstit, un curaj,
daca se poate un apostol,
un
trebue se lege de acolo
un de roadele, pe oameni
fi cunoscut de ei.

www.digibuc.ro
 agricol trebue se
face iubit de agricultori. trebue
lumea
Inginerul agronom trebue
Sindicate, cooperative, de fel,

praveghind de departe felul cum

ele sunt administrate. nu
trebue neglijeze

asigure prietenia
tuturor Coope-
rative de de
de arendare, de
de sindicate
pentru de animale,
buesc pe
chiar la
agricol.
agronom trebue
fie
mice sociale din
Sfatul lui, cuvântul lui,
fie
Totdeauna s'a lucru
Selectorul un centru agrico

Pentru de ridicarea agriculturii

buesc oameni din vechilor
Centrele agricole pornite de Agriculturii vor face
minuni pentru agriculturii, vor avea la conducere
oameni cum am sus.
fericire, am de oameni cari
dragoste pricepere la conducerea acestor centre
agricole.

www.digibuc.ro
 La de animale C.

din
In multe o zi de
se de vite (V), oi porci

Abrud, Mart., 2 25 26 27
Sept., Dec. (Sibiu). M. Febr., 25
Mart., V. Mart.,
Oct. 20 Sept.,
Mart., Nov. 22 Mart., 6 Sept., Oct.
Mart., V. Ian., 20
Dec. Mart., 24 Sept., M. Ian.
Alta Mare (Trei Scaune). Febr., Mart., Sept.
6 Mai, 29 Dec. Atel V. Febr., 20
(Alba). 25 8 Mai, Aug., April., 8 Aug., M. Febr.,
23 Apr., Aug., 7 Dec.
Alämor (Sibiu). Mart., Sept. Atachi (Soroca). Ian., 6 Mai.
22 Mart., 26 Sept., Atid M. Ian., 20
Dec. Mai, Sept.
(Bihor). Avrig (Sibiu). V. Mart., 12
Sept., Dec. Aug., Oct. ; M. zo Mart., 2
Alexandria (Teleorman). Aug., 2 Oct.
Ian.,
Apr., 22 Nov.
23 Ian., Apr., 25 25 Nov. 29 Aug.
6 Febr., 2 25 Oct.
Altina (Sibiu). Febr., Aug. Febr., Mai,
(Sibiu). Febr., 6 Sept., Dec.
Mart., Nov. V.+M.
3 Ian., August. Mart., Sept., Dec.
Arad. Mart., Nov. V.+M. Ian., Febr.
Arehita V. Apr., Mart., Mai, 22 Aug., Nov.
Oct., ; Apr., Oct. ; M.
24 Apr., Oct. Aug.
M. 24 Apr., Oct. 25 Mart.

www.digibuc.ro
 6 Apr., Mai, 24 Oct.,
Mart., Maiu, 25 Oct.
Oct., Dec.
+M. Mart., 31 Aug., 28 Oct., 28 Dec.
Mart., Nov. Domnului. (21 Mai).
V. 25 Mart., (Romanati). Mart.
26 Oct. Ian.,
V. Apr., Sept.
M. Mai, Oct. 29
Baraolt V.+M. Ian. (Mehedinti). 24
la 3 Mai, Mart.,
Aug., 2 Sept., 15 Dec.
26 Apr. La
Buda 24 8 Sept.
Mai, Oct. 25
28 Aug., 25
Sept., 8 Mart., Oct.
(Arad). M. 6 Mart., Mai, (Roman). 29 Iun.
Iun., Oct., 25 Dec. (Prahova). 8 Sept.
Bazna V. Mart., Buteni (Arad).
M. Apr., Aug. Maiu, 5 Sept., Dec.
(Trei-Scaune). M. Ian., : Ian.,
Apr., 7 Oct. 25-26 Oct.
V. M., Ian., 24
22 Ian., 22 Apr.,
Beelean V. M. Apr., 22 7 Oct.
Maiu, Nov.
Bela 20
20 Nov., M. 23 Febr. 23
23 . April.,
V. M. Febr., Apr., Aug., Sept.
Cal. Ian., Mai,
(Satu -Mare) M. 8 Ian., Apr., Oct.
Oct. Dec.
(Cluj). M. 29 M. 21 Apr.,
V. M. Apr., Aug. 28 Aug., Nov.
V. Apr., Mart.
Sept., 20 Dec., M. 17 Apr., 5 (Bucovina). 21 Nov.
Sept., 23 Dec. (Severin). Ian., 21
M. 22 Mart. Mart., 5 Mai, , 6 20
V. M. Febr., Mai, Sept., 20 Nov.
Aug., Nov. 23 Apr.
Blaj. Mart., Ian.,
2 25-28 Sept., Dec. April., Aug., Oct.
Bogdana 6 Aug. (Gorj), 15 Febr.
6 Aug. Iunie.
13 Mart. Mart.,
(Roman), 29 Iun.
23 Mai, 27 7 Febr.,
Aug., 27 Sept., 8 Nov., 6 Dec. Oct.
Bolan. Mart., Aug.
Sept., Dec. Mai,
Bontida (Cluj). Ian., Sept.
Mart., Aug., (Cluj). Febr.
Oct. Apr., 25-27 Oct.
(Vaslui), 7 Dec. (2 Iun.)
(Arad). V.+M. Ian. (Sälaj),
Oct. Febr., Mart.,
(Trei-Scaune). 14 Sept., Oct., 21-22
Febr., Aug., Dec.
Nov. Cermelu. (Arad). M. Mart., 3
M. 24 Febr., 6 Mai, 4 Oct. Oct.
(Roman). 28 Cernat. 3 Mai, Sept.
Bozoviel Apr. Cernatul de (Trei
Oct., Dec. Apr., 5
Brad (Hunedoara). 3 Mart., 2 Dec.
Dec. Nov.
Bran 7 Aug., 5 Oct., de Duminica
8 Aug., 6 Oct. Sf. Petru Pavel.

www.digibuc.ro
 232 SOCIETATEA

(T. mare). Ian.,

Mart., Maiu, Aug.. Oct.
Oct., Dec. G. (Odorhei).
(Odorhei). Febr., Pebr. Mai, Sept.,
Mai, Nov. Dec. 14 Nov.
6 Apr., Oct. Ian., Aug.
25 Mart. (Orhei), 31 Sept.
Dumineca 27 Aug.
ror
5 April., 8 Sept.
(Sibiu). Apr., Oct.
, April., (Roman) 6 Aug.
8 Oct. Nov. Mare) Mart.,
(Arad) 23 April., 24 Sept., 3 Oct.
Dec. Mai,
April., 8 Nov.
25 28 Aug , Oct., Nov. Mart.,
6 : Oct. Oct.
29 Aug.
Febr., Mai, Sept., la .

Oct. Apr., Sept.

Mart., Mart., 31 Mai,
20 Oct., Mart., Iun., Aug., Dec.
Oct. (Vaslui) Aug.
(Salaj), 9 Mart. M. Mart.,
29
Iun., Sept., Nov.
Mart. Ian., Mai,
Oct. 27 Oct., Ian., Mai, 3 Aug.
Mar Oct.
tie, Dec. Febr.,
:
Apr., Oct.;
Nov. Mart., r Maiu, 24 Oct.
20 Aug.
(Ciuc). V. Ian., 2 Febr.,
Mart. Apr., Nov.
Cluj. V. Mart., Febr. Mai,
25 Nov.
Aug., Oct., Nov. 23 Apr., 26 Mai
M. Ian., 12 Mart., 13 Iun., 8 Sept., 26 Oct. 22 Apr., 25 Mai.
Sept., 2 Nov. (Olt) Mai.
Codlea (Brasov). Apr., (Roman), 14 Sept.
Drag. Mart.,
Apr., Aug., Nov.
Nov. 14 Sept.
Colentina 24 Iun. (Olt). 27
9 Mart., 29 Aug., Febr.
2 Dec. V. 26-28 Febr., Oct.,
M. Mart., Nov.
(Sibiu). Apr.,
15 Aug. Aug.
Febr., 27-28 27 Mart.,
Sept. 25 Sept.
:
Mai, 6 Dec.
Iun., 7 Dec. 24-27 Ian., Mart., Mai,
28 Apr., 23 Aug. Sept., Nov.
Aug.
24 6 Mai, Aug.
(Sibiu), Mart., Aug. Eted. Febr., Apr.,
: Aptril., 2 Aug. Sept.
Corond (Odorhei). +M. Ian.,
Mai, Aug. Mart., Mai,
78 Sept., Dec. ; 17 Mart.,
Mai, Nob., Mai, Sept., Dec.
(Ilfov) Aug. 2 Ian., Mart.,
Ian. Aug. 20 Apr., 5 Ian., 25 Aug., 22
Crasna Ian., Oct., 2 Dec.
II Apr., II Oct. 20
. V. 25 Mart.,
Mart., Dec. Dec. 26 Mart., Dec.

www.digibuc.ro
 233

Mart., Ian.,
Oct. Sept.
Frata (Cluj). Mai, Aug., Apr.
Nov. Apr.,
Ian., 26 Aug.
Apr., Sept. Mart., 29
Nov. Mart.,
Noemv.
2 Febr., Mai, 6 Aug., 14 Oct. Ian., Mai, 28
Apr., Sept. 3 Aug., Oct.
(Sibiu), Mai, Oct. Huedin.
6 Febr., Mart.,
Apr., Sept., Noemv.,
Sept., Dec. Dec.
(Ciuc). Hunedoara. Mart.,
Mart., Dec Mai, Aug.,
Gheorgheni Mar Noemv.,
tie, Sept., Dec.
24, 25, 26
; 31 Oct., V. + Apr.,
Dec. Oct.
3 Aprilie, 12 April., Mai,
Sept. Sept., 2 Oct.
Ian., Aug.
Mart., Apr.,
(Arad). Mart., 25 Sept. nului, 15 Aug.
Mart., 29
Nov. 2 Nov., Dec.
(Odorhei). Mai,
Dec. 20-26 Oct.
Mart., Apr., Febr.,
Aug., Oct.
24 20 Aug., 8 Sept. Ian., Mai, 3 Sept.
29 Aug. 7 Ian., 25 Mart., 20-24
Oct. Aug., 29 Sept. ;
(Olt). Mart. Inn., 14 Aug., 28 Sept.
Grind Mart. (Orhei). Mai.
14 Mai, 20 Oct. (Olt).
Apr.,
Sept.
Ian.,
Mart., Mai, Aug., Jugani (Roman). 29 Aug.
Noembrie.
Mai, Oct.,
Dec.
Ian., Mai, 20 Ian., 3 Mai,
27 Aug., 22 Nov.
(Arad). Mart., 23 Apr., Jupa (Severin). 9 Mart.
2 Sept., Dec.
Apr., Oct. Mart.
(Roman). 8 Sept. run., Aug., Dec.
Mart. Ian.,
29 Aug., Mai, Sept.
Nov.
Mart., Dec. Mart., Apr.,
25 Mart., 6 Dec. Sept., Dec.
Ian., Mart., Lipova Apr., 20 8 Sept.,
Aug., Sept. 2 Febr., 8
Mart., 15 Aug., 8 Sept. Lisa 3 21 Sept.
V.
Apr., Nov.
Dum. tuturor
Febr., Ian., Ludu (Mehedinti). Nov.
(Cluj). April., Mai, Oct.,
Sept., Dec. O. 28 Apr. Mai.
Ian., Apr.,
Mart., Sept.
Sept., Oct., M. Febr., Mai,
Nov. Oct.

www.digibuc.ro
234 SOCIETATEA

Lupoala . 23 Apr. 29 April.,

Oct. Aug., Dec.
M.: 4 Mai, 6 Sept. Apr.,
Aug.
Odorhel. 29 Mart.,
Apr., Dec., Mai, Oct., Dec.
2 Ian., 24 Ian., Sept. Apr., Sept.
Apr. ; Dec. Ogra V.: Apr., 15
(Trei-scaune). Sept., Dec., 7 Apr.,
Febr., Apr., Aug., Nov Iun., Sept., Dec.
Martie,
Mart., Sept. Noemv.
Mart., Ian.,
Iun., Aug., Nov. Apr., Aug., Oct
(2 Iun.). Oltenita Mai
Marpod (Sibiu). Mai, (Bacäu). Mart.
Oct. (Bacäu). Mart., 20 29
Mavrodin 13 Mai. Aug.
Febr., Mart.,
Apr., Mai, Oct., Dec., Mart..
Sept., Noemv. 4 4 Oct., Dec.
2 Ian., 23 Apr., 25 8 Oct. 25 Mart., 25
(Sibiu). Febr., 25 Mart., Aug.
Iun., Aug., Nov., Mai, Sept.
Aug. Ozun Mart.,
23 Apr., 29 Mai, Mai, Dec.
26 Oct., Dec.
V. 25 Ian., (T. M.). Mart., Dec
Mai, Oct., M. 28 Ian., Mai, Pantelimon 27
13 Oct. (Arad). Apr.,
Miereurea Clue. Ian., Mai, Oct.
Mai, Sept. Mai,
(Trei Scaune)
Febr., Aug., Dec. Aug., Oct.
(Cluj). Ian., (Arid). V.: 28
Mai, 31 Aug. Ian., M. Ian., Febr.,
Moeiu Ian., 24 Apr., 15 Iun., 24 Sept.
Mart., Aug.
5 Mai, 24 Petelea Dec
21 Apr., 27 (Arad). 24 Febr., Apr.,
20
Mai, Mart.,
Sept. M. Apr., 28 Oct.
2 Febr., 8 Dum. tut. Sfint.
21 Apr., 26 Aug., Apr. ; 8 Nov., 5 Dec.
M.: Febr., 24 Apr., Aug. 2 7 Sept.
Mart., 28 April., 20 24 Iun.
Mai, 2 Noemv. ; M. Mart., la
20 Mai, (Sibiu). Mai,
(Trei Scaune).
5 Mai,
2 25-30
25 Apr., 28 Oct., ; 5 Febr., (Gorj). 23 Apr.
28 Apr., Oct. (Sibiu). Mart., Sept
25-27 Mai, Sept., jos
Noemv. Sept.
tuturor Sfintilor Mart.,
25 Mart., tut. Oct., Dec.,
Sfintilor. 26 Oct., 7 Dec. Mart., 26 Oct., Dec.
23 Apr. Preajba (Gorj). 23 Apr.
(Sibiu). Aug
Mai, Oct. 29
Ian., 6 Apr., 26 Oct.
Febr., 13
Apr., Oct. Ian., Apr., Iun.,
21 Mai, 27 Oct.
8 Noemv. (Hunedoara), Mai, Oct.

www.digibuc.ro
 235

(Târnava mare).
Apr., Sept. Apr., ; M.: Apr.,
20 20 Apr., 27 7 Oct.
(Arad). Sept. -Mare). Ian., 20 Mai,
(Bucovina). 6 Mai, Aug., 22 Nov., 20 Nov. M.
Oct. 12 Ian., 22 Mai, Aug., 25 Nov.
April., (Sibiu). Mart.,
8 Sept. Oct. Oct.
Apr., Oct.
Febr., Mai. Febr., Mai,
Aug., Oct. ; Febr., Aug., Dec.
12 Mai, 23 Oct. (Roman). 14 Sept.
(Alba). Ian.,
Sept. Apr., 0.
Mai, 12 Apr., Mai, Aug.
Sept. V. Mai, 28 Aug.,
Rezina (Orhei) Mai. Dec. Mai M. Mai,
Mart Aug., Dec.
Nov. 8 Noembrie,
(Alba). Mai, 24 Noemvrie.
Oct. V. Apr., Aug.,
Pebr., Dec. 8 Apr., Aug., 8 Dec.
Mai, Aug., Mai, Sep.
Oct., Dec.
Mart., 15 Oct. Apr.,
Bovine (Arad). Mai, Sept. Febr.,
25 Febr., Mart. Apr., Oct.
21 Mai. Sibiu. Ian., 29 Apr., 4
(T. -Mare). Ian., Mart., Mai, Sept.
Oct. Sic 24 Febr., 8 28 Sept.,
Mart., Sept. Nov.
M. Mart.,
Apr., Oct. Sept.,
20 Mai, 25 Oct. Dec.
(Severin). 23 Mai, Nov. V. Ian., Mart.,
Sadagura 6 Apr., 2 Aug., Sept.,
7 Sept., Oct., 6 Noemv. Martie, 24 Noembrie.
(Roman) 29 (Prahova). Aug.
Mai, 20
(Olt). 23 Apr.
(Turda). 4 Apr., 8 Mai, 23 Apr., Oct.
Aug., 20 (Arad). 29 Mai, Oct., Dec.
Dum. tut. (Arad) Febr., Mai,
(Sibiu). Sept.
Oct. 4 Apr., Ian.,
Oct. Apr., Aug., Noemv.
Apr., 24-25 Mart.,
Mai Sept., 27
Oct., Dec.
Apr., Aug. April.,
(Cluj). Febr., Oct.,
22 Apr., 6 Aug., 26 Oct. 23-24
19
Mart., Oct. (Sibiu) Oct.
29 Apr.,
Febr., Mai, 29 Aug., 29 Sept.
Oct., Nov. V.: Apr., 28 Apr
Pebr., 4 ; Apr., 31
Mai, Aug., Sept. Noembrie.
(T. Apr., Sept (Satu Mare). 24-25
M. 25 Apr., Sept., 13 Dec. Febr., Apr., Mai,
Aug., Noembrie, 21 Dec.
Apr., Sept. ; Sovata. V. +M. Ian.,
Apr., Sept. Apr., Iun., Sept., 2 Oct.
Mai, Aug., Mai,
Nov. Sept.
mare. Ian., 25 Mart.
Apr., Oct. Mai, Sept.

www.digibuc.ro
236 SOCIETATEA INGINERILOR

(Hunedoara). 6 Mai, Vad

Dec. Nov.
(Bucovina). Ian., 6 Mart., 20 Sept.
2 Sept., Sept. V.: Mart.,
6 Apr., Ian., Aug.
7 Aug., Oct., Dec. Marti
Apr., 20 Dec. Dum. Rus., 27
V.: 23
Febr., 20 23 Oct., M. 26 Febr.,
29 23 Iun., 26 Oct.
Febr., August.
Noembrie. 8 Apr.,
Mai, 15 14 Oct. 6 Mai, Aug., Dec.
Ian., Mart.,
Mart., Mai, Sept., Sept.
Noembrie. 8 Apr.,
(Salaj). Febr., 24 Mart., 6 , 12 Aug., 25 Sept., 12 Nov.,
Mai, Sept., Oct.,
Vinerea (Huneodora), Mai,
Febr. Dec.
29 Mai, Iun., Nov. Aug., 2 Oct.
Mart. (Alba). Mai,
(Alba). V. Febr., Sept.
Apr., Aug., (Alba). 23 Mart., 23-24
Nov., M. 20 Febr., 28 Apr., 26 13 Sept.,
28 Aug., 8 Nov. Apr., II
Telega (Prahova). Sept., 8 Noemv. Aug.
Febr., 24 Ian., 29
Voila Mai Aug.,
25 Mart. Oct.
C. Mart., 27-28 Mai, Aug.
Aug., Sept. Oct., Mai Sept.
Dec. V. Mart., 26 Mart., 26 Mai, 28 Sept.
Aug., 29 Sept., Dec. Oct.
Mart., Aug., 2 Apr. Sep
29-30 Sept., Dec. Vuleap Mart., Aug.
Mai, Aug., 29 Vurpär (Sibiu) Mart.,
Sept.- Oct., Dec.
(Brasov). Scaune). Febr., 24
Mart., Sept. Oct 25 Nov.
Ian., Ian.
Oct. Mart., Sept.,
(Roman). (2
(Roman). 24 Mart.,
Febr., Sept., Oct., Dec.
Apr., Sept., 20 Mai, 28
Dec. 16 Ian., 6 Apr., 21 Mai,
August. 8 29 Aug., Sept.,
(Arad). Mart.,
tut. Iun., Aug., Dec.
(Ilfov). 8 Sept. (Brasov). Mai, Sept.
2 Mart.,
Mart., Noemv. 23 Nov.
(Turda). Febr., Zerind (Arad). Ian., Aug.
Aug., Oct.
Ian., (Alba) Mart.,
Mai, Dec. Aug. Sept.

www.digibuc.ro
 de in

Oboarele de din
Arad. de f.

(Boascul)
de Potur
Parincea.
Biulbiul de f.
Lespezi. Mangalia, Cogealac, Agem.
Valea lui
G. Duca
Bujor), Rogojeni,
Maria
Bucecea,
Todireni,
Bra
Principele
tianu, Bechet, Cetatea,
Pogoanele, Rastu, Räcari,
Argetoaia, Caraula.
Bazargic, Doroboiu.
Mircea-Vodä, G.
Casim). Darabani.
gara Taraclia, Durostor. Ostrov.
gara
gara
(Bucovina),
Cioara
Särata,
Berezino,
Nisiporeni,
Secureni,
Cobadin, Lipcani, Noua
de Murfatlar,
de f.
Mihai-Vireazu-statie de
de f. Elisabeta Gara Gara
de f. Carol Urziceni,
de c. f. Slobozia,
de f. Topalu,

www.digibuc.ro
238

Gara Romanati. Corabia, Caracal, Caracal

reanu. bariera
sinet.
Moara de
Copou, Pod.
Bivolari. nova, Briceva, Gara
Rediul Mare,
Sculeni.
Rampa f. Barcea, Hanul
pe I. C.
heci gara, com. Pod.
cului,
Teleorman. Balaci,
Rezeni, Ciuculeni, Plosca,
de de Vede, Alexandria,
Orhei, bar. nicea, Salcia, Beuca,
bar. Tecuci gara
bar. Sculeni, bar.
bar. Gara Bahmutea,
Mireni, Rampa Comrat, Bulboca, Cea-
Rampa de gara, gara
Revaca. Besenova
Chisata, Ceacova,
Tabacu, Gara Gataia, Mare,
bolia, Lipova,
Turnu Severin. Stre riam, Mare,
haia, Mare. Tormac, Udivar, Vinga.
Pecineaga,
Neamt. Roznov, badag, Mahmudia, Isacea.
Tg. Bârlad, Banca, Murgeni,
Prut,
Docäneasa, Ghidigeni,
Slatina, Corbu Bârlad Bariera Tutovei,
Potcoava. lad
Rezina, Criuleni, Bravicea.
Cricov.
Adjud. Giurgiu, Oinac,
Pietro-
G. Duca. Vida,

Trasul navodul pe Prut

www.digibuc.ro
 de din Vale, Ilfov.

CALENDARUL Pag.

Sa Regele Carol al -lea 3

ale Familiei Regale 4
al -lui al 5
Agriculturii 7
Calendarul ortodox 9
Posturile 1939 21
legale 22
ce se de 22
vacante 22

plugarilor 23
din 25
perspective
30

Octavian
lui de 44
pentru
practice producerea de
legume Prutescu
de secetei
productivitatea de crapi Pojoga 85
de centrifuge
murat

www.digibuc.ro
240 SOCIETATEA

Cultura tutunului
tutunului rolul economic Pescaru
Virginia Bright V Arghirescu .

Activitatea a folosul
cultivatorilor de tutun Gh.
Câteva mai de cultura tutunului . . Mihailovici .

Culesul fructelor peste iarnä Teodor . .

Regiunile pomicole din loan M. . . 140

viticole ale C. Teodorescu . .

pentru grädina M. Georgescu . . . 158

unei de de H.P.

la

mari A.
M. Vaida
porcilor M. 200
de Eugenia
ajutoare caz de accidente M. L. Alexandrescu

STATUL AGRICULTURA
la unei cooperative I. Oprescu
Comasarea .

Centre agricole D M Teodoru .

TARGURI OBOARE
din 230
Oboarele de cereale din 237
239

din de gospodärie

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro