Tas* poşUi* şl*tU4 <«i MW5M» eoni.
«pr»*>
Wr P. V. T. ord jta i—IT4 -)*í
K e d a c ţia ţ i A d m in is tra ţia :
S i b i u , strada Şaguna Nr. 9 — Telefon 572
___________ L ocuinţa: Telefon 907
l a r i X. - Mr. 42 ■ Sibiu, - 15 Octomvrie 1943
Dreghil la mate §i l e t t
n u e s te u n p r iu e le g iu ...
— Fragment dintp’o euuântare a l. P. S. Sale
Mitropolitului Nieolae al Ardealului —
C u p rileju l a d u n ă rii g e n e ra le a A so cia jiu n il C ui-
* tu rale A rd e len e „ A stra“, c a r e s ’a finut în ziua
d e 3 O cto m v rie , a . c., în S ib iu , I. P . S . S . M itropolit
D r. N ieo la e B ălan , a ţinui o în ă lţă to a re cu v â n ta re, din
c a re d esp rin d e m u rm ă to a re le p a s a g ii:
„N e-am întrunit d in n o u su b ste a g u l culiurii
n o a s tre n a ţio n a le , în c a d re le v e n e ra b ile i A so ciaţiuni
„ A stra“ ; su b ste a g u l a c e le i culturi n a ţio n a le c a r e n e-a
trezit, n e-a în tărit c o n ştiin ţa n a ţio n a lă , c a r e n e-a du s
, p e culm ile c e le m ai în a lte a le a sp ira ţiilo r n o a s tre . In
îm p reju ră rile g re le d e a stă z i av em d a to ria s ă n e m a­
n ifestăm p e n tru d re p tu rile N eam ului n o stru . Şi c e pu tem
d o ri N eam ului şi Ţ ării n o a s tre ? D o rim u n itate n a ţio n ală
şi lib ertate n afio n a lă. Ş i d o rin ţa a c e a s ta a n o a s tră este
c e a m ai f i r e a s c ă ! C e e s te m ai fire sc d e c â t c a fiii
a c e le a ş i n aţiu n i s ă tin d ă s p re u n ita te a şi lib e rta te a
n a ţio n a lă ? D rep tu l la u n itate şi lib e rta te n u e s te un
p riv e le g iu ; e s te un d a r a Iui D u m n ez eu p e s e a m a tu­
tu ro r naţiu n ilo r, n u n u m ai c e lo r m ari.
N oi u rm ăm p ild a sia te lo r m a ri; v oinţa n o a s tră
e s te d e a re în tre g i h o ta re le ţării şi d e a a d u c e în c a ­
d re le lo r p e toţi fiii N eam ului. E ste c e a m a l a rz ă to a re
d orinfă, e s te id ealu l c a re tre b u e re a liz a t şi p e n tru c a re
vom birui to a te p u terile p o triv n ice. D u m n ez eu n ’a c re ia t
* p o p o a re le p e n tru ro b ie . D e a c e e a nu-m i p o t în ch ip u i
c ă a c e s t ră z b o iu s e va term in a altfel d e c â t d e a da
tuturor n aţiu n ilo r u n ita te a şi lib e rta te a n a ţio n a lă . N um ai
d ep lin a lib e rta te a tu tu ro r p o p o a r e lo r p o a te ră sp lă ti
sacrificiile d e p â n ă ac u m . O b se rv ă m c ă toţi s e g â n ­
d e s c din c e în c e m ai m ult la p a c e . Ş i n o i în s e to ş e m
Dtreetor-proprtetar: iib o im n ien l« p e un a m
_______ V A S 1 L E I S â C C _______ Funcţionari, m eseriaşi, mnneltort «1 tárai« L.ei 500*"»
Funejlonarl superiori. Industriaşi şl comerciant! . . 300—
Înscris la Tribunalul Sibiu Nr. 2/1940 Autorităţi, Instituţii, bănci şi societăţi . 2000—
p a r e s ă p t ă m â n a l De sprl)ln , 5000—
Victor Tc rclaţianu
Cu drag şi cu duioasă admiraţie ne aducem că Dumnezeu l-a ajutat să recruteze noui puteri de
aminte noi cei mai vârstnici de Victor Tordâşlanu. muncă pentru biruinfa meseriilor româneşti.
Ca urmaş la preşidenţia Reuniunii meseriaşilor
Amintirile oii şi împovărate de nostalgii ne
plimbă cu răgaz prin vatra satelor din regiunea atât români din Sibiu, al însuflefitului Consilier mitro­
de mândră, prin înfăţişarea frumuseţilor firii şt prin
cuminfenia din judeful Sibiu.
Iafă-l în aria satelor de pe Valea Oltului, în­
tovărăşit de Eugen Brote, vorbind sătenilor, strânşi
în jurul lor ca la biserică, despre foloasele reuniu­
nilor de plugari, despre rostul asigurării vitelor sau
despre binefacerile asociaţiilor economice, azi nu­
mite cooperative. Cuvântul lui era numai sfat şi
îndemn spre realizarea binelui, întru întemeierea
bunei stări ţărăneşti şi întru înălţarea puterilor de
viată ale neamului.
In altă parte, pe valea Hârtibaciului, pe unde
piciorul lui a bătătorii drumurile ce duc peste ră­
zoare şi văi, in sate cuibărite sub streşini de codru,
sau sub umăr de deal cu coapsa încinsă de brâul
lanurilor blonde, îndemnând sătenii, ce-şi păzeau
pe atunci sărăcia la margine de sat, să-şi trimită
copiii la meserii, pen truca să nu mai fie ne voifi să
lucreze în brazdă străină, sau să intre slugă.
Şi nu arareori îl întâlnim în lumina amintirilor,
cutreerând frumuseţea de sate din regiunea Săliştei, politan, Nieolae C ristea ; care patronat de marele şi
unde asistat de soborul preoţilor, învăţătorilor şi ai nemuritorul Mitropolit Andrei Şaguna, a înfiinţat
doctorilor vorbeşte mamelor despre creşterea şi în­ prima reuniune a sodalilor români (căci meşteri pa­
grijirea pruncilor, averea cea mai scumpă şi nepre­ troni nu aveam pe vremea aceea), Victor Tordăşianu
ţuită a neamului românesc. în neţărmurita sa pornire de a fi cât mai folositor
Pentru stimularea dragostei de mamă, pentru meşteşugurilor româneşti, a reuşit să realizeze cel
exaltarea sentimentelor materne, a organizat la noi, dintâi cămin al meseriaşilor români, cea dintâi casă
cele dintâi expozifii de copii, creind premii pentru de întrunire şi lectură, cea dintâi bibliotecă şi cel
cei mai frumoşi, pentru cei mai sănătoşi şi pentru dintâiu cor al meşteşugarilor. Şi, câte fonduri şi
cei mai bine îngrijifi. fondafiuni n’a ştiut el să întem eeze prin colecte şi
Dar iată-l, iar, în zi de târg săptămânal, Marfea „cerşetorii stăruitoare şi obraznice“, cum le pore­
şi Vinerea, cum se furişează ca o umbră, pe uşa cleau cei îmbuibafi şi îngâm faţii?
biroului dela Consisforiul metropolitan din Sibiu, Victor Tordăşianu, îşi odihneşte ostenelile ne­
unde era funcţionar superior şi aleargă într’un suflet precupeţite în cimitirul Sibiului, trăind doar în coiful
pe sub zidurile bătrâne şi mucegăite ale străzilor de suflet al celor cari l-au cunoscut şi prefuit şi în
strâmte, spre piaţa târgoveţilor, în care se pierde, Căminul de ucenici, care a sporit astăzi atât de
cu ochii aprinşi ca două lumânări din noaptea îmbucurător, Cămin care îi poartă numele.
învierii, printre sătenii venifi cu treburi la oraş, Z. Sandu
căutând zorit şi neobosit după copii mai răsăriţi
din satele învecinate spre a-i sfătui, a-i îndemna,
a-i ademeni chiar la meserie. Şi bucuria lui era plină Italia a declarat războiu
şi neîmblânzită, când reuşea să sporească rândurile
meseriaşilor români cu doi trei ucenici noul. Alerga, Germaniei
atunci, să le găsească maistor-jupân şi să le asi­ G u v ern u l italia n d e su b p re şid e n ţia M areşalului
gure un traiu cât mai omenesc. Ce fericiri şt mul­ B a d o g lio , a d e c la ra t ră zb o iu G e rm a n ie i. D e a c i în ain te
ţumiri serafice îi răvăşeau în clipa aceea sufletul tru p ele italie n e vor lu p ta alătu ri d e a n g lo -a m erica n l
c o n tra g erm a n ilo r. D e a s e m e n e a guvernul italian va
p u n e la d isp o ziţia aliaţilo r to a te m ijlo ac ele s a le p e n tru
d u p ă a c e a s tă p a c e . Ia r a c e a s tă p a c e nu s e va re aliza re u şita războiului.
iă r ă v o ia C e lu i d e S u s c ă ru ia tre b u e s ă n e su p u n em .
N oi a m trăit în to td e a u n a p rin cred in ţă. D e aceea ne
T ă cere, u n ir e şi m u n că ; p r in
p u n em to a tă în c re d e re a în A totputernicul, p e care-L
re p re z e n tă m p e p ă m â n t“. a c e s te a vo m în v in g e