Prețul anal numSr 2 Lei,

Orâștie, ÎS Septemvrie 1924. Nrul SS.

LIBERTATEA
ABONAMENTUL: .Libertatea” cu .Foaia Interesantă
* și »Plugarul Luminat” - 120 Lei pe an, 60 Lei pe *f t an, 30 Lei pe */ t de an?
Pentru țărani, preoți. învățători, mici meseriași și mici negustori: .Libertatea” cu .Foaia Interesantă” și .Plugarul
Luminat
* 90 Lei pe an, 45 Lei pe jumătate de an. — Se pot abonă și deosebit: .Libertatea” singură 60 Lei pe an, 30 Lei pe
jumătate de an; .Foaia Interesantă
* singură 30 Lei pe an, 15 Lei pe jumătate de an.
Pentru Iugoslavia și Cehoslovacia 150 Lei pe an. - Pentru America 200 Le! (1 dollar) pe an, trimiși prin cec de bancă foii la Orăștie|
Redacția ta Orăștie (Trans.) | Fiale piatra pipai
*. Directori Pr. 1OAN MOȚA Apare ta fiecare Jel Adninietrația ta Orăștie (Trasa.)

Dacă am avea guverne ctt mare Lugojanu, apoi dl Vaida, senator ; credem, că în contractul ce-1 face
Stăpâni cu numele, și nefățărită iubire pentru neamul
nostru, cel ținut atâta vreme tot
Grofșoreanu, P. Tătucu, și | cu acei bogătași streini, va pune
dl M a a i u. Toți cer alungarea delà aceea, că în vreme de răzbbi toți
încolo — aapoi, In toate. după ușă în acest Ardea’, — o, cârma țării a guvernului Brittana. streinii au să se retragă din sluj­
af Chiar și în creșterea vitelor. — ce mult ar putea el înțelege din — Guvernul nu dă semne că ar bele și chiar delà conducerea Căi­
aceste fapte ! avea gând de plecare. El se pre­ lor Ferată, — căci acelea atunci
La Cluj au avut loc două mari Aceste Expoziții, în care streinii gătește să ducă în fața Sfatului Ță­ nu pot sta decât la îndemâna oa­
ș! mult grăitoare Expoziții : Una se văd în frunte de tot și Românii rii numeroase legi, pe cari să le dee menilor de încredere ai țării.
în coadă, ar trebui să fie pentru gata în toamna asta, și apoi B u- Oamenii necredincioși statului
așazisă .Târgul de Mostre"
adecă expoziția (arătarea) mărfuri­ el ca un strigăt uriaș, năvalnic, getul statului pe anul viitor. și țârii, gazetarii delà foile jidovești
lor de tot felul, pe care le poate zguduitor: Treziți-vă, voi conducă­ Partidele de opoziție (împotri­ (Adevărul și soațele) cereau mai
tori de țară, săriți și ajutați-vă nea­ vire) cred însă, că o să*l poată răs­ mult: ca să fie date Căile Ferate
da ținutul de pe coprinsul căreia
s’au adunat lucrurile puse spre ve­ mul să se ridice din prăpăstia în turna. de tot streinătățil. Că noi
I care vi-1 arată tocmai aceste expo- n’am fi în stare a le mal aduce în
derea lumii. A fost acest Târg de
I ziții !.. Puneți-vă pe lucru pentru a l rânduială în veci. Lor așa le-ar mai
Mostre un bun prilej pentru indus­
tria streină a Ardealului, de a arăta
! ridica din starea asta rușinoasă, a- Autonomia Căilor Ferate fi plăcut. Asta ar fj fost însă o u-
! jutâudu-1 în tot felul, cu toate mij- millre a țării, pe care România nu
ce poate. Și ea a arătat că poate Pentru ca apoi ele tă-șl poată
| loacele, cu toate puterile ! o vrednicește.
mult, că are fabrici ce dau lucruri, mal ușor găsi sprijinul bănesc
! Vor auzi cel delà conducerea Și așa, că se primește numai
mărfuri și mașini, de mare preț, că
! țării, acest glas grozav șl desnă- care azi le llpșește... ortăcia cu bogătașii streini, și încă
avem izvoare de cumpărare însem­
! dăjduit ? o să aducă mari îegreunări pentru
nate chiar aci în Ardealul nostru. Fiiudcă Statul nu ara mijloace
Asta e adevărat. de ajuns, pentru a aduce Căile fe­ țară: veți vedea numai, cum acela
Ceea-ce înse ne privește pe noi rate în deplină rînduială, și așa a- ? o să poruncească scumpirea la
și învățătura ce o scoatem noi din
Expoziția dê mărfuri delà Cluj, e
Sin viața PsâIoiu cika stârnesc atâta nemulțumire în îndoit șl întreit a plăților pentru
obștea cetájéneascá, — guveruul mersul pe trenuri și pentru mărfu­
alta: că noi Românii, poporul s’a hotărît a se pune și față de rile trimise cu trenul. .Noi vă dăm
Fiind aci toamna și apropiin- vagoane și mașini nouă, și contro­
stăpânitorși cel mai numă- Căile Ferate, pe punctul de vedere,
du-se vremea să se deschidă de lori și directori, — dar fala... se
ros al Ardealului, — abia am fost pe care s’a pus la celelalte În­
nou Parlamentul (Sfatul-Țării). Par­ ține cu cheltuială, — ne vor zice el.
văzați șl noi prin acea Expoziție... treprinderi de stat: Să-si caute
tidele politice încep a se mișca de Dar— vom mai vedea.
Aproape tot ce era acolo dt văzut ortaci conlucrători cu
nou, a-șt încordă mușchii pentru
și de preț, era strein: unguresc, punga și cu capul, la ele.
trântesla cea mare ce vor s’o în­
săsesc, evreesc, — iar lucruri de
mâni românești, de fabrici românești,
ceapă, că doară-doară răstoarnă gu­
Ci fiindcă, până Statul e sin­
gurul lor stăpân, nu poți avea or­
Unele — altele.
vernul de azi, spre a-i lua lecui.
— doar’ ca de sămânță, rușinos de dinea și cruțarea dorită (pentrucă
puține...
Mai ales 2 Partide dau semne
așa e lumea rău nărăvită, a crede „Oaspe ales” — ne cercetează.
de pregătiri de trântă:
că ce-i a statului e cam — al ni­ Gazetele din București spun, că
— Urmă îndată Expoziția de .Partidul Naționalist al
mănui, și cu averea statului se fac un nou ,oaspe ales” ne cerce­
vite, care s’a încheiat Dumineca Poporului
* (al diui lorga, unit
mai multe risipe păcătoase, decât tează țara: Președintele sindicatu­
trecută cu împărțirea de premii fă­ cu Argetolanu), care ține în fiecare
cu uua a cetățenilor singuratici, lui foilor engleze, dnul Brittain,
cută de îusuși M. S. Regele (Vezi Duminecă adunări poporale în 4-5
cari cercetează mai aspru gospo­ însoțit de încă doi gazetari... De
amănunte în articolul .Marile Ex­ județe, — iar delà Z!ua Crucii (27
dăria lor), — s’a cerut de bogăta­ formă a venit la București, — ca
poziții din Cluj"). Sept.) încolo, ține adunări regio­
șii cari ar dori să între ca părtași să ceară aci să se dee poruncă de-
Aci par’că am fi fost în drépt nale (pe ținuturi, cam pentru un ju­ ia Căile Ferate, ca acestea să au regătoriilor, să-i stee la îndemână
a ne aștepta să vedem pe Români deț ori mal multe din același ținut) mai fie conduse de guvern, ci ele pe unde va trece prin țară. De aci
în fruntea premlațllor, doar suntem și anume: să-și aibă o conducere deosebită a plecat la Brăila șl Galați și la
popor agricol, plugăresc, care după In 27 Sept, o adunare ținută la
a lor (autonomie). In acest scop Delta Dunării, — ca plimbare pe
vite și pământ trăim. Dar — nici Craiova, în 28 Sept, la Ploești, în ! Dunăre, — apoi... trece în Ba-
guveanul e pe cale a da Căilor Fe­
aci nu am stat în frunte Toate pre­ 5 Oct. la Galați, în 12 Oct. ia rate .autonomie ”, adecă a le I s a r a b i a, pe care se vede că vrea
miile cele mai mari ie-au luat cul­ Cernăuți (Bucovina), în 19 Oct. s face să-și aibă gospodăria lor și i s’o cerceteze mai cu dè amănuntul,
tivatorii de vite streini, până și la la Alba-Iulia, în 26 Oct o întru- , con(jucerea ior deosebită.
I — el știe de ce. Și în deosebi Ba­
expoziția de oi,-unde ue-am crede nire mare, ca pentru toată țara, la | ge SpUng cg ma,j bogătași din ji sarabla. O fi chemat și noul „oaspe
mai tari... București. ! străinătate ar îatra ca părtași în I *ales dè ațâțători! împotriva stăpâ-
Intradevăr s’au împărțit 89 de Aceasta va fi ca un strigăt de j acegt
fel, venind cu banii lor să 1 nirii românești asupra Basarabiei,
premii, delà 1000 până la 8000 Lei, plecare a guvernului. S ajute a se cumpăra vagoanele de * să vie sa vadă câtă nemulțumire
apoi medalii de aur, de argint și I — „Partidul N a ț i o n a 1 ! lipsă,
locomotivele (mașinile) de ï e în acea țară (toți streinii sunt
bronz. Dar 54 din cele 89 de pre­ ! *
Român & ținut la 14 Sept, o | lipsă,
și to?;ie ceie ce lipsesc azi I împotrivă, iar bieții Moldoveni sunt
mii, și anume cèle mai mari, le-au I
mare adunare la Buziaș, în Bă- Căilor Ferate pentru a ajunge în I năcăjiți și ei de o administrație ne-
luat tot streinii, cari ei au avut a- I nat. Au fost de față dnii Iuliu M a- bună rânduială'. Ei vor avea jusnă- ! pricepătoare a vremilor și asmuțați
colo șl armăsarii cei mai frumoși, ! nia, Dr. Alex. Vaida, Stefan C. | täte din membri! Direcțiune) con- « de cei cu cap rusesc), și așa o să
și taurii cei mai voinici, și porcii I P o p, și alții. Au vorbit dnii Sever | ducătoare, jumătate din Çontroiorii • fie și dumnealor, jurnaliștii numiți
cei mai de iaudă, până și oile I
B o c u, deputatul Lipovei, Calus 3 iftkte
*
și slujbașii înalțl, iar j« vor ț (între cari, ceialalțl doi ban e Dzeu
cele mai frumoase. Românii au luat ! B r è d 1 c e a n u, Dr. G r u e s c u, Dr. | fi oamenii de încredere ofi țBaftyu!. j de nu-s jidani!), de părere, că în
și ei 35 premii, dar din cele de — g A. Grozda, Prof. Dragăneseu ? In felul acesta Statul â ră- I Basarabia ar trebui „schimbări“
a doua și a treia mână... * delà Universitatea din Bucovina, ■> mână stăpân pe Qfib Fej^fe și mari, că așa cum e, nu-i bine.
 Libertatea.
Procesul
studenților Moța și Vlad.
Afară de apărătorii arătați de
noi în numărul trecut, ni se serié
din județul Bistrlța-Năsăud, că șl
câteva organizații naționaliste creș­
tine de acolo, își trimit solii lor ca
apărător, la București.
„La procesul studenților Moța
și Vlad, — ni-se scrie — pe lângă
număroșii advocați și delegați (soli)
înștiințați până acum, pleacă, ca a * Desmir ce li-s’a îmbiiat. Aproape numele celor ce vor dărui câte 50 |
părători și următorii :
Ion B rai cu, delegatul comu-
nalor Ragla și Budacul-român ;
Aurel Erem ei u, delegat de
comunele Rebra-Mare șl Rebrișoara;
invalidul Gh. Beleuță, dele­
gatul comunélor Bichiglu și Blaș-
falău.
Procesul are loc în ziua de Vi­
neri 26 Septembre.
* miate, defilând (trecând pe rând) pe
— Dl A. C. C u z a a scris, din pri­
lejul acestui proces, un temeinic
articol în ziarul naționalist creștin
„Unirea“ delà Iași, sub titlul „Pro-
cesuluneigenărațli“, arătând
că acest prôces, izvorînd din miș­
carea studențească, cea pornită
pentru apărarea culturii na­
ționale românești de cotropirea
jidovească, — nu e numai procesul
tlnêrllor Moța și Vlad, ci Proce­
sul rîndului întreg de ti­
neri de azi, — cari vor să asi­
gure Românilor un viitor mai ro­
mânesc în această țară.
Marile expoziții delà Cluj.
Bunul nostru Rese, le-a încuraglat mer­
gând însuși sl le vadă, ba sl chiar pre­
zideze unele părți sărbătorești ale lor.
Marele „Târg de Mostre“
organizat (pus la cale) la Cluj la
începutul lunii acesteia Septembre,
a fost și el cercetat de Maestatea
Sa Régele, după sărbarea sfințirii
locului pentru monumentul lui Iancti
(la 3 Șept.), — prin ce M. S. Re­
gele a dat pildă tuturor, că trebue
să cerceteze astfel de târguri de
Mostre, căci ele nu sunt atîta tîr-
guri, cât mal mult o mare „Ex­
poziție“, loc de arătare a feluri-
têlor lucruri și mărfuri, pe care ți­
nutul care a organizat (pus la cale)
expoziția, poate să ie dee, ca lucru
al mânilor sau al Fabricelor și a
marelui negoț din acel ținut. Astfel
de Expoziții de mărfuri, zise „Târg
de Mostre“, arată cumpărătorilor
izvoarele cele mai bune de cum­
părare pentru tot ce le lipsește în
viața și economia lor.
— Îndată după Târgul de Mos­
tre s’a deschis, tot în Cluj, o mare
Expoziție de vite, la care au
dus spré arătare vitele lor, .econo­
mii și moșierii din tot ținutul Clu­
jului : Români, Unguri și Sași.
Față de această Expoziție, Ma-
éstatea Sa Regele a arătat o și
maideosebită luareaminte!
Dumineca trecută s’a dus s’o vadă,
însoțit de Ministrul Agriculturei Al.
Constantinescu și de cel al Culte­
lor Lăpădatu, și de numeroși
— 2 — Nr. 38.
curteni și fruntași ai vieții econo­ încă multe cheltueli și multă oste­ văzând pe copilul Jidanului, l’a în­
mice. A mers de a văzut pe rând neală. Sunt încă múlté greutăți de trebat : Da asta ce-i mă, Martonuț ?
caii cei frumoși ce erau expuși, a-
învins. Cea dintâi e: câștigarea lo­
cului pe care să se zidească casa,
Cine vă da vouă drept să vă ba­
teți așa joc de acest popor, otră-
poi bovinele (boi, vaci), porcii, oile, căci până azi acel loc lipsește. Co- * vindu-1, în zi de sărbătoare, când
gallțele (paserile de casă), cânii șl mitetul a făcut Apel (chemare) că- | crîșmele trebue sa stee închise?“
pe urmă mașinile economice. La tre Românii de bine, să le dăruiască Atât le-a fost destul cutezătoa­
un loc potrivit ori macar să le |
toate Maestatea Sa arătă deosebită relor vipere, ca să sară toată fa­
vînză. Dar pân’acum nici dăruitorul ! milia asupra-tinerului român și fiind
luare aminte și multă pricepere pen­
nici vânzătorul nu s’a arătat. Des- ei 6, ce mirare că — l’au bătut una
tru creșterea animalelor. La expo­ pre planul casei, aflăm, că ea va bună, pentru-că și-a ridicat cuvân­
ziția de oi și de brânzeturile făcute
I avea: O sală de arme, careva
din laptele lor, M. S. Regele și în­ purta numele celui ce a dăruit lo­
tul pentru neamul său ! Când tine-
rul s’a zmuls din mânlle neblezni-
soțitorii au gustat din cașul firmei cul ; o sală de Bib 11 oté că, cu cilor pui de Jidani, bătrânul Fucks
încă 5 camere (odăi), cari vor purta a strigat, rabiat : să-l omoare, să-i
taie capul, că i... student! (Șl ei de
2 ciasuri M, Sa Regele a umblat I mii Lei pentru această casă, va a- |
nimenea n’au azi frică ca de stu­
prin Expoziție, cercetându-o. I vea un Salon de primire, în î denții Și de ce te temi, nu te prea
Fiind-că după prânz urma să se i care se va afla o tablă de marmoră scapă Dzeul). Un prăpădit de ro­
I în care vor fi săpate numele celor ce mân a și ascultat de Jidan și a în­
împartă premiile între cei cari I vor dărui câte 20.000 Lei; o Sală
au fost aflați de juriul judecător, mare (pentru adunări) în care va ceput a fugi după tinerul elev, ca
să-i facă, poate, cum a cerut Jida­
ca mai buni îngrijitori de vite, — fi altă tablă de marmoră, cu nu­ nul... Nu l’a ajuns însă pe tiner,
M. Sa Regele a mers să prezideze mele celor ce vor dărui câte 10.000 căci întrase în casa sasului Fischer,
(conducă)însuși împărțirea premiilor. Lei ; va avea și 2 dormitoare, în care a certat pe Românul uitat de
care vor fi puse alte table de mar­ sine, pentru că stă în ajutorul Ji­
' Cei premiați erau chemați și ei moră cu numele celor cari, nepu­
danilor. Pe amărîtiil ăsta de slugă
veniau, împreună cu vitele lor pre­ tând da bani, au ajutat cu carul a jidanilor, îi chlamă Simi Timlșan.
sau cu lucrul mânilor atâta, cât a- Vai de el. Sunt dațl în jadecată, și
dinaintea comisiei conducâtoaré, și jutorul lor să fie prețuit în 5000 Lei. vom vedea Judecata ce le va face.
însuși Maestatea Sa Regele Așadar planul casei e făcut așa, Dar pân’atuuci s’auzl numai gură
ca ea să fie un cămin mare și pri­ delà eil Că doar ei au făcut „R u-
dădea cu mâna sa premiul,
milor, ca un monument al voinței munia-Mare“, nu Românii!..
celuipremiat, stând și de vorbă ! de fer a tinerime! de azi, — și care
câteva clipite cu fiecare. Li se dă­ ! se arate, prin scrisoare aurită de E de nesuferit cutezanța aces­
tui neam veninos, față de poporul
deau premii în bani, în medalii de ! pe păreți! feluritelor ei sale, cine nostru cel prea plecat, préa răb­
aur, de argint ori de bronz și di­ ! dintre cel de azi, au dat acestei tl- dător, prea neajutorat de cei ce ar
! nerimi un ajutor mai simțit, ca
plome dovedind că au fost pre­ ! să-și împlinească gândul. putea să-1 ajutore.
miați. — A doua. In crâșmaaceluiaș
Cei cu hotărâre a face vre-un
Această dovadă de înaltă pré­ : dar din cele înșirate mai sus, să se Jidan a întrat într
*o zi un bătrân
toire a celor ce se deprind cu în­ adreseze: Comitetului pentru zidirea ce-și cumpărase o păreche de o-
grijirea vitelor de tot soiul, a plăcut Casei Studenților, Iași, str. Carol 23. pinci din piață, L’ă dus clasul rău
să lase vre-o două parale și jupa­
foarte mult lumii. Premiarea a du- 1 nului, pe beutură. Ce vorbe au
rat aproape 2 ciasuri, și M. Sa a fost în crâșmă, ce nu, destul că Ji­
stat până în sfîrșit, până începuse SCRISORI danul a mers la moșul, muiat de
a se însera, — ca să împartă tu­ beutură, i-a luat opincile și i-a tras
I — Dta Pui. —
turor premiile. câteva zdravene cu opincile peste
obraz! Asta ca plată că i-a călcat
S’au împărțit de tot 89 premii i Domnule Redactor! casa și ca semn că ce mult pre-
în sume delà 1000—8000 Lei. Din­ I In comuna Pui, suntem vre-o țuește el pe — „goimil“ ăștia de
tre acestea s’au dat 35 premii la 12 elevi de Liceu creștini, cari ur- creștini. Și amărâții noștri de creș­
expozanți români și 54 la expo­ I mărim și noi cu toată luarea aminte tini se lasă bătuți, și nu sar unii
zanți streini : unguri și sași din ju­ luptele studențești, a fraților noștri întru apărarea altora. Vai de capul
mai mari, și a „Ligii Apărării lor. Așa vor ajunge a fi aici în
dețul Cluj.
Naționale Creștine“ din Mol­ Palestina, nu în România-Mare.
dova și Bucovina, și nu știm în ce Dar tineretul bun al zilelor noa­
chip le-am da și noi tot sufletul stre, nădăjduim că va înlătura a-
Pentru „Casa Studenților". nostru într’ajutor, — pentru a ne ceastă primejdie prin luptele ce le
pregăti viitorul mai bun, pe care el duce și mai ales prin cele, mult
Din Șag (j. Timiș) am primit Í și-l doresc lor și nouă. Deocamdată mai mari, pe cari le va mai dacé!
delà d. Nicolae Savii, elev la I inimile ne sunt cu ei, iar ca
Școala Superioară de Comerț din I mâne ne vor fi și braț Je și toată
Timișoara, suma de Lei 335. Ne j ființa noastră.
6crie : I Pentru azi facem și noi cât pu-
Pacea lumii
„Mânați de simțământul iubirii față I tem: ținem în ochi toate mișcările stă pé picioare slabe. Ea e greu
de acei luptători ai națlunei, cari se I șl apucăturile Jidanilor și le adu- tulburată în M a r o c o, țară africană,
zbat pentru curățirea, păstrarea și spo­ s cem la cunoștința de obște a popo- stăpânită de Șpania, — de acea
rul națiunii din care fac parte, șl cari I rului nostru, prin foile naționale Șpanle, care fusese odată stăpâna
sunt iublții studenți creștini,— cari stau în ajutorul acestei lupte,
trimitem' și noi ajutorul nostru modest I —pentru-ca, aflându-le poporul pe lumii, cum e azi Anglia și cum fu­
la munca grea de care s’au apucat I toate, — să fie și el sătul de ne- sese pe vremuri împărăția Romană.
Le dorim spor șl împlinirea idealului Ajunsese un Rege al Șpaniei să
? dreptatea ce se face cu él. și să fie
lor cât mai curând. — Au dăruit: I spună odată, că: „In Regatul meu
; gata a conlucra în ori-cé fel, la
Nicol e Savi!, elev șe. sup. com., j spulberarea acestor stări de lucruri. soarele nici-odată nu apune și nu
25 Lei, Nie. lacob, ec. 30 I., Andrelu răsare!“,... — că ori-ce lăture a
Í Că, auzi numai ce văzurăm chiar
Vuiclu, ec. 20 l., Vichentie Casap, pri­ pământului él lumină, peste tot lo-
mar. 30 I., Alexandru Cinca, ec 15 1., I acum aci pe la noi : I cui vedea și țări ce se țineau de
loan Oruian, ec 10 i, Constantin Dă- I In opidul Pui (cu judecătorie și
! Șpania...
răbanț ebv șc sup. com. 5 1, Primă­ I Pretură și alte deregătorli), este un ! Din marea ei mărire a fost în-
ria comunei Șsg, 200 Lei. 1 Jidan cu numele Fucks Márton,
5 înlăturată de Anglia, cáré i-a luat
Am mai primit delà: Nicolae I care în tot chipul arată că lui nu-i
• locul. De-atunci Șpania a dat tot
Gh. Tănăsoiu din Ba’a-de-Aramă ? pasă de Țara-românească și de stă- I mai înapoi. Abia mai are puține
Lei 40, văd. Molsă Grecu din Râșca ț pânirea românească. Iacă dovada
I „colonii“ (țări străină supuse ei),
|(j. Baia-de-Criș) 15 Lei. ? cea mai nouă:
între cari și Maroco.
Suma de azi: Lei 390‘— In 11 Septem, fiind sărbătoarea
; Acum și locuitorii moșneni din
i „Tăierea Capului Sf. Ioan Boteză-
î această țară, s’au răsculat con-
I torul“, acest jupun, nesocotind or-
Suma din nr. trecut : Lei 27.629-— ! dinul de închiderea Crâșmelor în j tra stăpânirii șpaniole și de câteva
De tot la „Libertatea“: Lei 28.019 — \ Dumineci și sărbători, a vîndut ? săptămâni se dau lupte crâncene
ț toată ziua la beuturi, încât din Pui } între armatele spaniole și răsculațL
1 Și Șpaniolii au fost aproape pe
Cum va fi Casa? ? până la Galați (lângă Pui), era plin
£ toată linia — bătuți.
; drumul de oameni beți, — chiftuiți
Din o vestire a Comitetului de
; de șpirt în crâșma lui. — Spre seară i Acum Șpania a trimis trupe de
I conducere a lucrărilor pentru zidi-
I rea Casei Studențești la Iași, vedem ; un tiner elev de Liceu, cl. VI. Ius­ ’ întărire. Nu se știe însă, de va mai
putea răpune pe răsculați și-și va
I că aci se plănuește zidirea unei tin Gherman. trecând pe-aco!o și
’ Case destul de mari și care cere
 Nr. 38.
mai putea ținea stăpânirea asupra
țării.
— In China asemenea sunt
fierberi sângeroase. Mare parte din
uriașa țajă, e în răscoală. Se bat
ei între ei, pentru puterea asupra
țării.
— In R u s i a sunt revoluții mari
în mai multe puncte ale țării. Bol­
șevicii au mâncat bătae în mai multe
locuri. Și focul sc tot lățește.
Noutâți
Generalul Berthelot — la noi. In
curând va sosi în Ardeal de nou
Generalul Berthelot, însoțit de
Ministrul Mau viile și de o misiune
(solie) de 20 de membri, cari vin
să cunoască țara și să întărească
legăturile! de bună’trăție între țările
surori. Sosește la 25 Sept. în Sibiiu,
cercetând jurul atât de românesc
al acelui oraș și Seliștea, pe care
Generalul n’a putut’o uita de când
a fost acolo. El vrea ca și ceilalți
soți Francezi să vadă minunatul
popor. — Apoi vor veni la comuna
Berthelot (fostul Fărcădin) unde
este Conacul și moșia eu acelaș
nume, al Generalului, unde vor pe-
treoe câteva zile, arătând acelor
solii ce dar frumos i-a făcut Ro­
mânia lui, Generalului, care i-a
stat în ajutor în zilele cele mai
grele ale războiului.
*
Harnicii Cercetași din cohorta „Vul­
tur“ din Șlclău, au împlinit o nouă
faptă frumoasă; au ridicat un mă­
reț Monument pe malul Crișului,
acolo unde Ungurii au,, omorît pe
2 preoți români, Cornel Popescu și
Cornel Leucuța, și apoi i-au arun­
cat în apă... Vom da chipul Monu­
mentului în Foaia Interesantă si
J ii mân ești, — cereți cărțile de teatru de Administrație a Statului, dar
amănunte.
* j pentru diletanți și pentru șco­ t ml-se pare că mai bine au reușit
Zgândărările rusești în Basarabia
șl la hotarele ei, nu se mai sfâr­
șesc. Parică mai curând se întețesc.
Ca să trezească în Basarabeni gân­
duri și pofte de „autonomie“, de
conducere de sine, — ci-că Rușii
vor să înființeze, acolo în Rusia lor,
în Ucraina, pe sama Românilor ce
se găsesc și acolo până spre O-
desa, o „republică moldove
nească autonomă“ (cu con­
ducere de sine). Cine nu vede că
asta e numai o amăgire vicleană, fă­
țarnică, prin care vreau să zică celor
din Basarabia : „Vezi, noi, bunii și
iubitorii de libertate ruși, cum dăm
și puținilor „Moldoveni“ (Români)
dintre hotarele noastre, stăpânire
de sine! De ce nu vă cereți și voi
așa o „autonomie“ ori o „republică“
de capul vostru ?...“ Ca spoi să le
tragă cu ochiul mai departè : hai­
deți la noi, în raiul nostru bolșevic,
unde nu mai este Țar, nu mai este
Crai (Rege), ci tot omul e de
capul lui...
Pe de altă parte mereu trimit
ageDți de-ai lor să se furișeze pe
unde pot, în țară la noi. ca să a-
țîțe poporul, mai ales în Basarabia
și în Dobrogea, la nesupunere, la
tulbură'i. Căci dacă poporul s’ar
deda la tulburări, ei ar putea arătă
lumii, că în țara noastră sunt stări
așa de nefirești, nedrepte șl nesă
nătoase, încât ar f! vremea ca chiar
de pe acum să îatervie vecinii noș­
tri cei iubitori de pace, ca Rușii și
Baîgarii, - după el poate și Un­
gurii, —- ca să ne aducă ei pacea
și liniștea...
— 3 — Libertatéd.
1
Numai săptămâna trecută paza „Sirius“, care se încălzește cu ben­ toemitè de Ioan Baciu din Lugo
delà hotarele Basarabiei a prins zină, — din nebăgare de sămă a (str. Bisericii, 4) care vă trimite la
vre-o 5 bărci (luntri) de cele duse luat foc toată benzina ce o avea cerere Catalog gratis. (130) 1-3
cu motor, venind pe Nistru în sus
și dând la țărm! vre-o 20 de Ruși în căsulie și l’a stropit și pe el și
deochiați, cari erau trimiși să sa- a aprins și căsuța în care el lucra.
mene în țară sămânța tulburărilor. La țipetele lui au alergat cei din
Ce fac neamurile lui
Mișcarea e condusă de bolșe­ curte și l’au aflat tăvălindu se pe
vicii ruși, cari caută mereu prilej jos prin iarbă ca să stîngă focul
Marmorosch-Blank ?
de ceartă cu noi.
ce i ardea hainele. Au alergat pom­ Ce fac? Aceea cd poți face în
*
pierii (focarii) din vecini de au stîns mijlocul unui popor, lipsit încă în
Serată studențească urmată de dans,
focul ce cuprinsese lăuntrul căsu- bună parte demândriade sine,
s’a dat în Deva la 6 Septembre de liei. Șoferul, Nicolae Moraru, a fost
Studenții din județ, în scoupl de-a dus la spital, având arsuri grele
și care poartă bucuros jugul umi­
lirii înaintea streinului, — jug cu
aduna fondul de lipsă pentru în­ care prea l’au deprins vremile vi­
pe trup.
ființarea unui „Cămin Studen­ * trege ce a trăit.
Focuri de armă asupra unui tren. Tre­ Și nainte de război era cam
țesc“ pentru studenții din județ.
nul „Express“ ce yenea Luni din­ I așa, dar delà război încoace, e în­
Au dăruit din acest prilej spre fru­
spre Iași, a fost atacat cu focuri de grozitor ce se vede.
mosul scop : Primăria orașului Deva
armă pe când întră în gara Ploești. Nainte de război neamurile lui
3000 Lei, dl senator Ignatie Mircea S’au tras mai multe focuri, între Marmorosch-Blank se mulțumian
2000 Lei, dl Dr. Dubleșiu 500 Lei, cari unul lovind în fereasta vago- să vândă sirêturi de ghete, nasturi,
dl Dr. P. Qroza 500 Lei, Aug. Her­ nului-restaurant, a spart’o și cu ață, unii să se facă negustori mai
bai, 200 Lei, Schneeweiss Herman cioburile ei a rănit 2 persoane ce mari, doctori, ori banchieri-cămă­
tari, pentru a putea smulge vlaga
200 Lei, A. Helles, 160 Lei, Romul se aflau în acel vagon. Și un al
treilea călător cțin alt vagon a fost acestei prea îngăduitoare țări. Dar
Curea 100 Lei, Rezer & Co. 100 delà pace încoace, neamurile Iul
rănit. Mecanicul a oprit trenul, și
Lei, Conzilier Petrișor 100 Lei, — au început a căuta pe răufăcători, Marmorosch au început să dee a-
alții sume mai mărunte, de tot dă­ dar n’au reușit a-i afla. Nici poli­ sait Statului, să-l împăneze cât
ruiri 7895 Lei. Dé tot s’au încassat ția nu i-a putut descoperi după o mai mult, ca cu atât mai ușor să-
Izi și o noapte de cercetări. Se pare și poată începe „munca
* de... ro­
din bilete și suprasolviri. Lei 14 mii
a fi fapta unor mișei, cari au tras zătoare ale însăși vieții acestei
701, s’au cheltuit 6667'50, a rămas țări.
focuri numai așa din plăcerea de
un venit curat de Lei 8033 50 bani. a face rău, pușcând după oameni La această dureroasă credință
Aducem mulțumiri tuturor dă- ce călătoresc cu tren de acesta am ajuns în * zilele trëcute, când,
I mai ales. într’o călătorie spre București, am
ruitorilor și sprijinitorilor în ori-ce *
fel, îndeosebi dlui Subprefect V. ascultat pe doi domni, după toate
FIDANTARE. Se vestește, că la 14 semnele Români buni, cum își des-
Când re a, pentru dărnicia făcută tănuiau năcazul lor unul atuia. U-
Septemvrie a. c. a avut loc în Mi­
mesei studenților în acea seară.
Apelăm în acelaș timp la con-
!lano fidanțarea tinerului orăștian
• Stefan Seiden, econom-proprietar,
nul care vorbea, era dintre cei ce
cunosc bine stările delà Căile
tribulrea tuturora, pentru realizarea ! cu dșoara Bruna Tarchini, fiica Ferate. Iar Căile Ferate sunt una
„Căminului Studenților din județul | Doamnei și Dlui Cavaler Enrico din cele mai uriașe întreprinderi
ale Statului, în țăsătura cărora dacă
Hunedoarei“. Darurile le vom pu­ I Tarchini si sora Comandatorului străbate putreziciunèa, — apoi să
(136) 1—1
blică în foi și sumele së vor de­ I Mario Tarchini. știi că are cc mânca, și statul are
<' **
pune la banca „Decebal“ în Deva. după ce se scărpina în ceafă!
Pt. Cercul Stud. din jad. Hunedoara: Cărți de teatru Iacă ce spunea acel domn, în­
A F lilmon, ! In toate librăriile din România temeiat pe lucruri mari ce le știa:
licențiat în drept, președ. I șl în eele din America și din Ja- Neamul acesta primejdios a în­
* ? goslavia, unde se vâad șl cărți ro­ ceput a se vîrî în toate ramurile
Mare nenorocire în gara Arad. Du­
minecă după prânz la ora 4, o
lari, — precum și Calendarele în- i pân’acum la Căile Ferate. Aci
groaznică nenorocire s’a întâmplat Í
în gara Arad, în împrejurările ur­
mătoare:
Petru muncitori, din serviciul
căilor ferate, ducându-se să caute
Farmacia Vlad
un vagon delà rampă, unul din ei
din Orăștie, Piața Prințul Carol (lângă Liceul A. Vlaicu),
intrând în vagon, a clătinat un bu- condusă azi de proprietarul însuși, Virgil Vlad, —atrage
toiu pentru a vedea dacă este în­ luarea aminte a onoratului public din loc și jur asupra faptu­
cărcat sau gol. Deodată o grozavă lui, că s’a arangeat de nou, complet, fiind bogat înzestrată
bubuitură a răsunat în partea lo­ în afară de articli de farmacie (apotecă), și cu tot felul de
cului, iar alți ceferiști din împre­
jurimi ducându-se la fața locului,
pansamente (de legat), cu parfumerie, articli de gumăf
au văzut lucru grozav: săpunuri fine, etc. (992)29-%
Unul din muncitori, avea capul
zvârlit delà trup, creerii împrăștiați
pe păreți ; iar alții doi, aveau grele
frânturi la mâni și la picioare.
Singur cel de al patrălea era mai
ușor rănit și a putut povești cele
întâmplate. Ci-că butoiul care a
explodat (s’a spart, sărind în laturi) Vă puteți încredința ușor și
era umplut cu spirt și explozia se
datorește unei încărcări în nerân- FÄRÄ BANI, ABSOLUT GRATUIT
duială. a
« (de cinste), în ce formă ideală se curăță intes­
Ciocnire de trenuri a avut loc la tinele (mațele), și cum
Galați în 15 Sept. Un tren de marfă
intrând în gară, îndreptat rău, s’a SE ÎNTĂREȘTE SĂNĂTATEA,
izbit de vre-o 20 vagoane ce stă-
tean încărcate pe-o linie. Au fost
prin întrebuințarea KOPROL-ului, leac care
omorâți doi oameni de serviciu de este de un gust plăcut. — Primiți gratuit (în
pe acele trenuri și 2 greu răniți.
*
cinste), fără bani, o probă, dacă Vă trimiteți
Explozia delà Palatul Cotrocenl. Du­
adresa la: 029) 1—3
minecă seara un șofer (mânător de
automobile) delà Palatul Regal din Labeiatorul „GEA“-KRAYER, S. A. Tlmlșeara, Nr. 36.
Cotroceni (lângă București), um­
blând cu o mașină de iert zisă
 libertatea. í— 4 2=
«’N Ne! 38—19 24.
W văd azi vârîți mulți ingi *
Iată ce „bine“ aduc statului,
l,danI» chiar aci în centru Prospect de emisiune.
pe ori-unde străbat în slujbele Iul,
In București, unde găsești jidani
neamurile luiMarmorosch"
în slujbe însemnate, ca Șefi de Blank.
Secție, Șefi de Divizie. Subsemnați!, în baza hotărîrai luate la consfătuirea avuU
Aflăm că d. Ministru al comu­ în ziua de 7 Sept. 1924, Înființăm o Societate anonimă sub dș
Ajunși aci, ei își caută legături
nicațiilor (Căilor Ferate) auzind
cu anumiți oameni, cu cari să se numirea „Ziârdrm Änadneased“, sccietate pe acții, cu sediul Dew
ceva despre minunata ispravă cu
poată „înțelege
* cât mai ușor !.. Cu a cărei scop este comercializarea cărților și a tet felul de măt
perciuni, a început o cercetare.
aceștia apoi fac dese lucrări „în tun de librărie, etc.
regie“ (pe cheltuiala Căilor Ferate Nu cu peana ’n mână să mergi
Í * f L!1 cJ4 a t1 e O Șl își fac furni- acolo, die Ministru, ci cu măturo­ Capitalul societar l’am hotărît în sumă de Lei 800.000
iul șl să mături adânc, că e gros (Optsute mii Lei), iar suma definitivă se va stabili de adnánk
dtație!ferăr ’ cărău?ir,)’ tot fără u'
stratul stricăciunii pe unde au stră­ generală de constituire.
bătut aceste ploșnițe primejdioase...
Câteva pilde: r • <Capitalul se va împărți In 8000 acțiuni cu nominalul da
Este în București un tinichi­ Lei ÎOO’— și cari la dorință v®r fi cumulate.
Dia casa nici unui Român
giu (plenar), care știlndu-se pune
cărturar, bun patriot, să nu lip­ Din capitalul subscris se vor vărsa 107. la subscriere, dim­
bine cu domnii cari aprobă furni­
sească senzaționala carte, tradusă preună cu 10 /. cheltueli de fondare, 207. până la adunarea e&
zările (dau întărire vînzărilor către
din franțuzetșe de nerală de constituire. 8
Căile Ferate) a ajuns în scurtă
vrema adevărat „Rockfeiler“ Studentul IONI. MOȚA:
Sumele, vărsate Ia Subprefactura județului Hunedoara se
al României (ca Rockfeller-ul Ame-
ricel, cel cu nenumărate miliarde).
»Protocoalele înțelepților vor censemna la „Banca Comercială și Industrială din Deva *
Și asta numai mulțămită liftelor vî- Sionului“ în Cont-curent. ’
rîte și în Serviciile delà C. F. R... care descopăr lumii uriașul și fără Termenul de semnare este până la 8 ©ct. 1924, inclusiv.
El are azi trei automobile, în unul i păreche de vicleanul plan, după
umblă el (în loc să umble pe co- j care cel mal înalt sfat al învă-
Fondatorii își rezervă dreptul de a numi primul ccnsiliu de
periș întinzând la tinichea), în ah taților evrei dë pe glob, conduc administrație.
tul nëvastâ-sa, în al treilea slujnica ; lucrarea de robire și ținere în Deva, la 8 Septemvrie 1924.
când merge la cumpărări în piață!., i robire economică, a tuturor po­
Azi jupânul tinichigiu, are obraz a poarelor din lume, îndeosebi a Dr. P. Groia, Vaier Candrea, Dr. Gh Dubleșîu,
veni Ia Hcitanțil alături de Ingineri celor creștine ! Cetindu-o, multe depntat, fast ministru. subprefect,
Invățați și cu diplome câștigate cu lucruri pe cari azi nu le înțele­ prefect.
învățătură grea, nu cu un ciocan geai, le înțelegi îngrozitor! À se ^n»„«?l™an’.Dc®cf?roLÜCCO,aI »Decebal“ din Deva; Constantin
de lemn întinzând tablă (pleu)..
Spore», Direct Școmei Normale de bieți Æn Deva; loen Moța, di-
cere la „Libertatea“. în
Așa se vîră peste tot locul nea- | O r ă ș t i e (jud. Hunedoarei), t r i» Deva1-”A?aZCt»^berfatea“ Orlștle. — August Herbay, primar
munie lui Marmorosch-Biank, și raîțând nainte prețul ei, pn?raD erhj*’.pfifl?ar Tulea, primar Ha-
dau în lături pe muncitorii pe căile I jj Let, pentru care se expediază Sfe- ÎSrZlT Pïim»ret«r D€va; Vâslite Ni»tor, primpretor
cinstite. 1 franco-recomandat. Cu ramburs K n ’ C1 PnTpretor ßrad '> Nicolae T a r a c a, primprdor
Alta. Ac01eași neamuri dê prin nu se trimite. Ioan Jantea, primpretor Geosgto; Petra Damian,
61?îniOnr?ră* Í ’ uï ioa,n P?î«»pretor Hjnedoara; Amo»
ssrviciile Căilor Ferate, având lip- eiifOF, primpretor Hațeg; Ioan Gal ea, primpretor Paf; Dr. George
să de un „Int re pin ză tor mare*
Drágán, primpretor Petroșenl; — Io«n Mlhu, profesor; Ioan Ber-
câra’a să-i dee lucrări de milioane
(știți d-voastră de ce chiar iui!)
Atelier de ferărie Ni L?»» Profeww; Mariș Drágán, profesor, Julia J o »an, profesor;
S M.Ä'i®901”?'’ Profe« * r’- Dr Cristofo? Tarján, profesor; Ele-
— și-au făurit ei un astfel de
,
„M a aare întreprinzător
* se di ia arând» ori se vinde. A!f h á ’jû t £ n a » e, Petra R1 ni b a ș, Gheorghe.
Astalo a, Gheorghs Su cin, notari cercua’i. - Ioan Popa. Veid, Gh
dintrun... zidar simplu italian... In orașul Sebeșul-« ăseac (jud. Bucur, Valcez, Mhai Däne a s a, Căoi. - Io«n Ni cu Ia, d'recfor de
Bun. De. aci încolo la ori-ce li­ Slbilu) e de vânzare sau de dat
______ birou țudețeaa, deva. (134) i_i
citație mai mare de zidiri pentru în arândă, Atelier»? d
* fer Sri« a
Căile Ferate, „Maaarele întreprin­ subscrisuM — împtxar,g '
zător“, zidarul de ieri, e acolo, și iață stând dis 2 camere. A s a
licitează peste întreprinzătorii cei dresa la :
cu chemare, cu pregătiri. văd. Maria Bena
Acum iaca ce fac dumnealor, 133 1-1 Sebrșnl-săsesc, str. VMegs, 17
numai ce știm aci în București :
In toamna trecută s’a ținut o
licitație pentru o zidire a Căilor
Baie de aburi și Vană din
Ferate în strada Fântânii. Fiind Orăștie cu începutul delà 18 Sep­
Lfiff " "J ■Sm BBlif
invitați la licitație mai muițl între­ tembre, stă la îndemâna on. pnblic
prinzători, între cari și câțiva ro j
precum urmează: i.. Pnem ,ucr«ri bune, Importate din străinătate, și
mâni, lucrarea a rămas pe o Casă
Baia de vând în fiecare Iul, calitate superioară. <124} 1—10
de întreprinderi românească, care
Vineri, Sâmbătă toată ziua șl Ôu-
a făcut îmbiemânt cinstit, nu de
jaf, — așa cum concurenților jidani micecă n. d. a.
nu le trebnesc lucrări ! I Baia de aburi pentru Domni
In același timp era a se da în I în fiecare Sâmbătă d. m. ÓBíifist
ZZL
Of» S
im \ W P!«t®
ccK>*s,t®ta t»
orâștie,
Vfaicu 7 (laefaj.
întreprindere o altă lucrare a Căilor lina baie de vană 25 Lei. Rob). — Plombe. — Scoatere de dinți.
Ferate, în curtea gării. Ca să nu I Una baie de aburi cu vestminte fu î? du&vrio ~ d^nț{, de danturi (93) 7-țp
aibă și aci „norocul“ de a rămâ- I de baie 30 Lei. (131) 1—4
néa lucrarea pe vreun întreprinzător |
român, care se mulțumește cu puțin, ? Crișmarilor dacă ,ă Me?«e
! Oe vânzare,
„jupunii
* din serviciile în drept A apărut în editura »Librăria ~ un Vin bun, să
ale Căilor Ferate, au poftit la lici­ Poporală» din Turda Nr. 1—3 nu cumpăr® fi din alt loc, până nu
3 bufi și an tolcer în stare bună,
tație numai pe câțivadincei din Biblioteca lïomàneascù, . vă interesați la Firma Frații Mayer
mai moite bufi fără fund, și diferite ! din Orăștie, înde se vinde vinul
cu cari erau înțeși... și ținând mărunțișuri de * ale casei. Informa­ di) d confine: «_6
o licitație așa zicând pe sub mână, J cu bufi cu tot, cu prejur! reduse.
ții la: »Tipografia Româneasca»
în familia neamurilor lui Marmo- Dara, Str. Avram lancu. (135) 1-1 „AVRAM IANCU“ ? ____ (1122) 3-6
rosch-Blank, au dat marea lucrare., Vieja și f«ptde hi de vitejie, pe
zidarului italian, — prefăcut în
! Dfâ vâiizar? ; înțelesul poporglrJ, de Teodor i De vânzare.
*...
„Maare întreprinzător Mure șan. prof, la Tcrda. Cu * ș Beriuloi, cu o clădire pe el, din
Apoi las’ de n’a avut Statul Un atelier complect de pan­ prinsul: Nașterea și copilăria; J care cu pu fine spese «e poate con-
„folos“ după asta ! Asămănând pre­ tofărie având și mașină de Anii de școdă; Anii de fapte i șiroi o iocalnțâ cn 4 îacâperi —
țurile îmbiate de întreprinzătorul casat mânată cu piciorul, pentru vitejești ; Anii de amărăciune șl I eventual și local de prâv&Ue, ap»
român dincolo, ce cele îmbiate de pantofari. — Tot aci de vânzare, durere; Sfârșitul lui lancu; Câ­ j buni în curie și grădini. Térítőről
„omul de casă“ al jupunilor din­ un dormitor complect. Ă se adresa teva lupte povestite de el însud; * are o mărime de 316 stângini □,
coace, în aceeași vreme, în a - în Or8știe, strada Avram lancu Averea lui lance ; Un bătrân din J cu un preț foarte convenabil și pe
ceeși toamnă, — rămâi uimit! (fosta Promenăzli), 15. (132)11 Vidra despre laica; Marșul lui lâsgă plată favorabilă. Iaformafii
Devizul (socoata) lucrării începută lancu; lancu și Moț«; lancu și f tot In atrada Beriului, 14. (in) 3 3
cu 3 milioane (ca să pară „Ieftină“ Caut Uognrii ; lancu și Kossuth ; lancu
și să capete lucrarea!), a ajuns și Turda; Carele láncaiul; lancu
Până acum în vară, Ia 12 milioanei, și Clujd; Mormântul tuf lancu;
j Casă de vânzare.
Și Statul, proprietarul Căilor Ferate, 2 învățăcei Armele láncolni ; Până fu lancu. I In ulița cojocarilor din Orăștie,
trebue să tacă și să plătească, — Volumul castă numai 1© Lei. s e de vâazare din mână liberă casa
căci^ așa I raportează oamenii săi pentru meseria de Butnar plus porto postai, și se poate I cu Nr. 11, stând din 4 odăi și ba.
de incrèdere, jidanii pripășiți ca comanda dele: . călărie, grădină mare. — Informa,
-ingineri în Serviciile Căilor Ferate...
Iosif Weiss
(137) 1—2 Batnar, Oriștie. „Librăria Paairală“ din Turda j țîunl »e pat iaa în Sirada Bisericii
s nouă Nr. 2. (121) 3-5.
Tipografia „Libertatea“ în Orăștie.