Marea Unire 2.

În cetatea lui Gelu

Slav aş fi fost, de nu eram latin, Că-s vii când e vorba de ţară

Latin aş fi, de n-aş fi fost şi dac- Şi morţii-n morminte.
Dar a ieşit aşa: să fiu român,
Şi eu cu soarta asta mă împac! – G.Dumitrescu
3. Posada, Rovine
De-aş mânca numai pământ
Eu aici rămân şi cânt.
Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoşii,
C: Ţara noastră nu e ţară de vânzare Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Şi la Neajlov te făcură
Poporul român n-a asuprit pe nimeni, n-a răpit Fără dinţi, Sinane,-n gură,
teritorii ori bogăţii, dar istoria i-a fost deseori Şi punând duşmanii- n juguri
potrivnică: pe Someş, la Posada, la Rovine, la Ei au dărâmat sub pluguri
Vaslui, la Călugăreni şi Şelimbăr, la Plevna şi Sângele Dumbrăvii- Roşii-
Smârdan, la Mărăşeşti şi Mărăşti, iar el şi-a apărat- Asta-i patria română
cum zice Eminescu- sărăcia şi nevoile şi neamul. Unde-au vitejit strămoşii! - G.Coşbuc

Deschideţi-vă cronici ale fiinţei noastre,
Veniţi măreţe umbre din marele trecut
Şi spuneţi cum trecură prin lupte lungi şi aspre
Şi cum atâtea, toate, prin timpi s-au petrecut.
Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai
Din stejarul Romei, tu mlădiţă ruptă,
Ţi-ai cântat amarul din caval şi nai
Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptă
Ştefan şi Mihai.

1. Sus, la Sarmisegetuza în adâncuri de istorie.

Eu sunt Ştefan cel Mare, dinspre Muşatini domn,
Cu răni în trup şi-n suflet cum ştie orişicine
Din zei de-am fi scoborâtori Pe vremea mea duşmanul, cumplitul, n-avea somn
C-o moarte tot suntem datori! Şi-n veac nu o să aibă cât se va şti de mine.
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit,
Dar nu-i totuna leu să mori C: Ştefan, Ştefan
Ori câne-nlănţuit!- G.Coşbuc
4. 1595- Călugăreni

C: Din vremuri vechi pe acest pământ

Traian, atotputernic, el de la mare vine
Prin Dacia romană trecând cu oşti
Cu Decebal alături, învinşi şi glorioşi
Eroi cu toţii, ne spun vestiţi strămoşi.
Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai
Aleargă năvală nebună
Împrăştie singur pe câţi îi adună
Cutreieră câmpul tăind de pe cai
El vine spre paşă: e groază şi vai
Că vine furtună!

5. 1600-Unirea Moldovei cu Ţara Românească

C: Nu uita că eşti român şi Transilvania

1
Io, Mihai Voievod, domn al Ţării Româneşti, al
Ardealului şi a toată Ţara Moldovei.
Cetatea Alba Iulia. Aici
Istoria şi-a luminat obrazul
Intră în fruntea oastei de voinici,
Pentru Unire, el, Mihai Viteazul.
10. 1859- Un act istoric de răsunet: Unirea
Moldovei cu Ţara Românească, săvârşită la 5 şi 24
ianuarie, prin voinţa neamului şi prin dubla alegere
în Principate a lui Alexandru Ioan Cuza, la
Bucureşti şi Iaşi.
C: Hai să dăm mână cu mână/Jurământ pt.Ardeal

C: Ca un glob de aur De când Cuza ne-a unit

Noi cu toţi ne-am jumuit
6. 1784 Să trăim numa-n frăţie
În frumoasa Românie.

Cetatea Alba Iulia. Aici

Au stat în lanţuri Cloşca lângă Horia, Că suntem cu toţii fraţi
Crişan pieri. Trei voinici Şi n-om fi noi blăstămaţi
Purtau pe umeri ţara şi istoria. Să trăim tot în urgie
În război şi duşmănie.

C: Din ţara moţilor

Toţi românii-or auzi
7. 1821 Cum ne-a spus Alecsandri:
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere,
Vine-un chiot dinspre munte, Unde-s doi puterea creşte
Vine freamăt de păduri, Şi duşmanul nu sporeşte.
Tudor Domnul vine-n frunte
C-o mulţime de panduri.
C: Eu fac merele şi vinul/Vin românii vin la Alba

8. 1848
Aşa s-a pornit pe calea cea luminoasă de înfăptuire
C: Deşteaptă-te, române…/Doamne, nu iuta de noi a Unirii: visul de aur al românilor.

Sosesc din veacuri eroi legendari 11. 9 Mai 1877

Eroii libertăţii. Iată flancul
Figurilor, semeţi şi temerari
Cu Horia, cu Tudor, cu Iancu. Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine
stătătoare!

C: Plâng munţii Ardealului/Marşil lui Iancu 12. 1916, 1917 la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz:
Pe aici nu se trece!

9. 40 000 de glasuri la Blaj, pe Câmpia

Libertăţii, au strigat: Vrem să ne unim cu ţara! C: Treceţi batalioane române Carpaţii

2
13. 1918
De la Nistru pân’ la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate. - M.Eminescu
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.- Gr.Vieru
România nu poate fi întreagă fără Ardeal. România
nu poate fi mare fără jertfă. Ardealul e leagănul
care i-a ocrotit copilăria, e şcoală care i-a făurit
neamul… e scânteia care aprinde energia,… e
întristarea care îndepărtează vrăşmaşul, e viaţa
care cheamă viaţa zice Nicolae Titulescu.
100 000 de români au pornit spre capitala simbolică
a României: Alba Iulia. Veneau de pretutindeni ca,
în marşul lor, să şteargă silnicile hotare de pe
Carpaţi.
Veniţi români, veniţi la Mecca noastră
Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal.- A.Păunescu
C: Tu Ardeal
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc. - M.Eminescu
Suntem datori să ducem mai departe
Istoria cu care ne-nzestrară
Pe fiecare dintre noi în parte
Eroii, părinţi făuritori de ţară.
Suntem aici,
vom fi întotdeauna!
Suntem aici,
aicea vom rămâne!

C: Noi suntem aici şi-am rămas stăpâni

C: E trist să ai o ţară…
C: Hai să-ntindem hora mare
Chemarea lui Octavian Goga din Cântec fără ţară
se împlinea cu avânt şi eroism:
Veniţi români! Porniţi-vă spre munte! 1. Sus, la Sarmisegetuza în adâncuri de istorie.
V-arată drumul şi morţii din morminte! 2. În cetatea lui Gelu
Să nu uitaţi a veacurilor carte. 3. Posada, Rovine
Veniţi, veniţi!...căci adevăr zic vouă 4. 1595- Călugăreni
Ori vă mutaţi hotarul mai departe 5. 1600-Unirea Moldovei cu Ţara Românească
Ori veţi muri cu trupul frânt în două! şi Transilvania
6. 1784
7. 1821
Bat clopote cântând reîntregirea 8. 1848
Şi sufletul ia foc în clopotari 9. 40 000 de glasuri la Blaj, pe Câmpia
Întâi Decembrie ne e unirea Libertăţii, au strigat: Vrem să ne unim cu ţara!
Şi strălucirea României Mari. 10. 1859- Un act istoric de răsunet: Unirea
Mihai Viteazul intră-n catedrală Moldovei cu Ţara Românească, săvârşită la 5 şi 24
Şi are harta Daciei în mâini ianuarie, prin voinţa neamului şi prin dubla alegere
Într-însul Burebista se răscoală în Principate a lui Alexandru Ioan Cuza, la
Şi-apoi pe vatra lui se nasc români. Bucureşti şi Iaşi.
11. 9 Mai 1877
Cât flamura roş-galbenă-albastră 12. 1916, 1917 la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz:
Ne este prag şi steag şi ideal Pe aici nu se trece!
13. 1918
3
 1 Decembrie
Patriotismul nu este numai iubirea pământului în
care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără
de care nu există iubire de ţară. (Mihai Eminescu)
1. Românie, ţara mea de grâuri,
De nădejdi şi vise-ntruchipate –
În câmpii şi-n munţi şi-n limpezi râuri
Inima tot tânără îţi bate.
2. Noi aici suntem de la-nceputuri
Neclintiţi în vifor şi-n îngheţ –
Românie, ţara mea de vulturi
Şi de-azur înalt – de Voroneţ.(D.Rachici)
3. Limba noastra-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.(Al. Mateevici)
4. Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag și cu mirare
Ascultă limba noastră.
5. De-ar spune și cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, știu bine,
Din limba sfântă-a noastră.(G.Vieru)
6. Deschideţi-vă cronici ale fiinţei noastre,
Veniţi măreţe umbre din marele trecut
Şi spuneţi cum trecură prin lupte lungi şi aspre
Şi cum atâtea, toate, prin timpi s-au petrecut.
7. Sub cer latin, avem o ţară veche
şi nouă prin puterea de-a renaşte,
bărbaţii ei muncesc şi stau de veghe,
astfel o lume-ntreagă-i recunoaşte. (G.Chirilă)
8. Traian, atotputernic, el de la mare vine
Prin Dacia romană trecând cu oşti
Cu Decebal alături, învinşi şi glorioşi
Eroi cu toţii, ne spun vestiţi strămoşi.
9. Cred într-unul Dumnezeu,
Tatăl ziditorul,
dar mai cred şi-n neamul meu,
înfrăţit cu dorul.
10. Cred în sfinţi, dar şi-n voinici,
cred în flori şi-n cremeni,
căci tăcuţii mucenici
cu haiducii-s gemeni. (R.Gyr)
11. Și îl aud pe Gelu venind cu oastea-n iureș
În sus pe Someș, către păduri din Maramureș.
Bărbat spre Hațeg vine puternic și temut
Și pe tustrele Crișuri stă scut Menumorut.
12. Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoşii
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Şi la Neajlov te făcură
Fără dinţi, Sinane,-n gură,
Şi punând duşmanii-n juguri
Ei au sfărâmat sub pluguri
Sângele Dumbrăvii-Roşii,
Asta-i patria română
Unde-au vitejit strămoşii!(G.Coșbuc)
13. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de
băţ.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ:
14. - Ce vrei tu?
15. - Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.
13. La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
14. - Tu eşti Mircea?
15. - Da-mpărate!
14. - Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
14. - Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale...
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi,
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.
16. Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai,
Din stejarul Romei tu mlădiţă ruptă,
Şi-ţi cântai amarul din caval şi nai.
Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptă
Ştefan şi Mihai.(G.Coșbuc)
4
17. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, 28. Să nu cădem în amănunte
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, şi să uităm esenţialul,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, din râu în râu,
„Viaţă-n libertate ori moarte!”strigă toţi.(A.Mureșanu) din munte-n munte,
cum valul
18. Eu sunt Ştefan cel Mare, dinspre Muşatini face trup cu malul,
domn, în Ziua Sfântă,
Cu răni în trup şi-n suflet cum ştie orişicine Ziua – Punte,
Pe vremea mea duşmanul, cumplitul, n-avea somn acasă s-a întors Ardealul.(A.Păunescu)
Şi-n veac nu o să aibă cât se va şti de mine!
29. Moldova, Muntenia și Ardealul
19. Eu sunt Corvinul din osul de valah Laolaltă-și împlinesc azi idealul.
Care în Ardeal își puse pecetea vitejească Glas de copil răsună cu dulceață:
Și a făcut să cadă chiar steagul lui Alah - Trăiască România dodoloață!
Sub mâna-mi românească și spada vitejească.
30. La Alba-Iulia-n cetate
20. Io, Mihai Voievod, domn al Ţării Româneşti, al Etern aud cum sacru bate
Ardealului şi a toată Ţara Moldovei! Istoria-desagă de iubire,
Strigând românilor: Unire!

21. Pe harta României profesorul ne-arată 31. Suntem datori să ducem mai departe
Cetatea Albei-Iulii, din timpuri luminând Istoria cu care ne-nzestrară
Unirea împlinită pentru întâia dată, Pe fiecare dintre noi în parte
Când Dacia străbună s-a reîmplinit, rotund. Eroii, părinţi făuritori de ţară.

22. Sosesc din veacuri eroi legendari 32. Suntem aici,

Eroii libertăţii. Iată flancul vom fi întotdeauna!
Figurilor, semeţi şi temerari Suntem aici,
Cu Horia, cu Tudor, cu Iancu. aicea vom rămâne!

23. Trei lăncii în stema duratei se-adună 33. Români de pretutindeni, păstraţi-vă întregi,
Vibrând ardelean, moldovean şi muntean, Reînvăţaţi copiii cinstita noastră hartă,
Iar Lancea lui Horea e-aici împreună O lege să se-nalţe din celelalte legi,
Cu Lancea lui Cloşca şi a lui Crişan.(A.Păunescu) Că dorul ţării noastre se-amână, dar nu iartă. (A.Păune)

24. - Ce veşti mai aveţi voi, români, despre Iancu
Să spună ce ştiu toţi acei care ştiu,
- Ce veşti să avem, suntem oastea lui Iancu
La Ţebea, la Ţebea, eroul e viu! (A.Păunescu)
25. Dar iată că o rază a nădejdii se arată.
Cu Cuza Vodă alături…
Noi decretăm Unirea! Prin dreapta ei chemare
S-a ridicat poporul spre o idee mare.
26. Întregul desfăcut în trei
Prin vămi vremelnice de soartă
Îl ţine strâns sub tâmpla ei,
La Alba-Iulia, o poartă.(G.Țărnea)
34. - 1 Decembrie 1918!
E ziua ce-n istorie se va trece
Cu slove mari de aur încrustate,
A luptei pentru libertate.
Românilor ce-și iubesc glia,
Inima le bate pentru România.
35. De azi soarele va străluci mai tare
În roua de pe flori, în spicul greu și mare
Și zâmbete și hore să se-ntindă!
Ne-om bucura sub cer senin de-oglindă.
5
 1 Decembrie
1.Slav aş fi fost, de nu eram latin,
Latin aş fi, de n-aş fi fost şi dac-
Dar a ieşit aşa: să fiu român,
Şi eu cu soarta asta mă împac! (G.Dumitrescu)
2.De-aş mânca numai pământ
Eu aici rămân şi cânt.
3.Cred într-unul Dumnezeu,
Tatăl ziditorul,
dar mai cred şi-n neamul meu,
înfrăţit cu dorul.
4.Cred în sfinţi, dar şi-n voinici,
cred în flori şi-n cremeni,
căci tăcuţii mucenici
cu haiducii-s gemeni. (R.Gyr)
5.Poporul român n-a asuprit pe nimeni, n-a răpit
teritorii ori bogăţii, dar istoria i-a fost deseori
potrivnică: pe Someş, la Posada, la Rovine, la
Vaslui, la Călugăreni şi Şelimbăr, la Plevna şi
Smârdan, la Mărăşeşti şi Mărăşti, iar el şi-a apărat-
cum zice Eminescu- sărăcia şi nevoile şi neamul.
6.De la Nistru pân’ la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate. (M.Eminescu)
7.Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut. (Gr.Vieru)
8.„România nu poate fi întreagă fără Ardeal.
România nu poate fi mare fără jertfă. Ardealul e
leagănul care i-a ocrotit copilăria, e şcoală care i-a
făurit neamul… e scânteia care aprinde energia,… e
întristarea care îndepărtează vrăşmaşul, e viaţa care
cheamă viaţa” zice Nicolae Titulescu.
9. 1 Decembrie 1918!
E ziua ce-n istorie se va trece
Cu slove mari de aur încrustate,
A luptei pentru libertate.
Românilor ce-și iubesc glia,
Inima le bate pentru România.
10. 100 000 de români au pornit spre capitala
simbolică a României: Alba Iulia. Veneau de
pretutindeni ca, în marşul lor, să şteargă silnicile
hotare de pe Carpaţi.
11. Chemarea lui Octavian Goga din Cântec fără
ţară se împlinea cu avânt şi eroism:
12. „Veniţi români! Porniţi-vă spre munte!
V-arată drumul şi morţii din morminte!
Să nu uitaţi a veacurilor carte.
Veniţi, veniţi!...căci adevăr zic vouă
Ori vă mutaţi hotarul mai departe
Ori veţi muri cu trupul frânt în două!”
13. Bat clopote cântând reîntregirea
Şi sufletul ia foc în clopotari
Întâi Decembrie ne e unirea
Şi strălucirea României Mari.
Mihai Viteazul intră-n catedrală
Şi are harta Daciei în mâini
Într-însul Burebista se răscoală
Şi-apoi pe vatra lui se nasc români.
14. Cât flamura roş-galbenă-albastră
Ne este prag şi steag şi ideal
Veniţi români, veniţi la Mecca noastră
Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal. (A.Păunescu)
15. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc. (M.Eminescu)
16. Suntem datori să ducem mai departe
Istoria cu care ne-nzestrară
Pe fiecare dintre noi în parte
Eroii, părinţi făuritori de ţară.
Suntem aici,
vom fi întotdeauna!
Suntem aici,
aicea vom rămâne!
6