PROIECT „1 DECEMBRIE”

CLASA A V-A A
DIRIGINTE MANTA
NICOLETA
 INFORMATII DESPRE ZIUA NATIONALA A
ROMANIEI
• 1 Decembrie este Ziua Naţională a
României, adoptată prin lege după
inlăturarea regimului comunist. Din punct
de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918,
Adunarea Naţională de la Alba Iulia,
constituită din 1228 de delegaţi şi
sprijinită de peste 100.000 de români
veniţi din toate colţurile Ardealului şi
Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care
s-a consfinţit unirea tuturor românilor din
Transilvania, întreg Banatul (cuprins între
râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara
Ungurească (Crişana, Sătmar şi
Maramureş) cu România.
 SEMNIFICATIA-ZIUA NATIONALA A
ROMANIEI
• Ziua de 1 Decembrie 1918 incununează
deci lupta românilor transilvăneni
pentru Unitate Naţională şi marchează
momentul creării României Mari,
situându-se in continuarea precedentelor
acţiuni unioniste ale fraţilor din
Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina
(15 / 28 noiembrie 1918).
• Poporul român a stiut atunci sa
valorifice admirabil conjunctura
internaţională favorabilă creată în urma
primului război mondial şi a destrămării
imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.
 UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA
• Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu patria-mamă.
Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu
proclamarea principiului autodeterminării până la despărţirea de
imperiul multinaţional în care provincia româneasca a fost înglobata
forţat in 1812.
• Lupta de eliberare naţionala a luat amploare in aprilie 1917 odată
cu constituirea Partidului National Moldovenesc, sub preşedinţia lui
Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore,
Vladimir Herţa, Pantelimon Halippa şi Onisifor Ghibu. Partidul avea
ca organ de presă ziarul Cuvânt moldovenesc.
 ACTUL UNIRII
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a
pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ;
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan
 UNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA
• Bucovina a fost a doua provincie
care s-a unit cu patria-
mamă. Acum 90 de ani, la 28
Noiembrie 1918, a avut loc
proclamarea unirii Bucovinei cu
România, moment istoric
important în făurirea statului
naţional unitar român, alături de
unirea anterioară Basarabiei - la
27 Martie - şi de unirea ulterioară
a Transilvaniei, la 1 Decembrie
1918.
 UNIREA TRANSILVANIEI
• Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea
Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal
al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor
vechii Dacii.
• La încheierea Primului Război Mondial, în contextul prăbuşirii Dublei Monarhii,
Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania. În
aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul Social
Democrat înfiinţează Consiliul Naţional Român la Arad la data de 3 noiembrie
1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează
armistiţiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaţie, care lăsa sub controlul
Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste
condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o
Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi.
DELEGATII PARTICIPANTE LA MAREA
ADUNARE DE LA ALBA IULIA
ARAD BISTRITA
DELEGATII PARTICIPANTE LA MAREA
ADUNARE DE LA ALBA IULIA
POIANA SIBIULUI BRASOV
DELEGATII PARTICIPANTE LA MAREA
ADUNARE DE LA ALBA IULIA
BUCURESTI SIBIU
DECLARATIA DE LA ALBA IULIA
REZOLUTIONAREA ADUNARII NATIONALE DE LA ALBA IULIA
DIN 18 NOIEMBRIE/
1 DECEMBRIE 1918
EPISCOPUL IULIU HOSSU DA CITIRE
DECLARATIEI DE LA ALBA IULIA
 CONSILIUL DIRIGENT
• Consiliul Dirigent a fost guvernul Transilvaniei, organism desemnat
pe 2 decembrie 1918 de Marele Sfat Naţional, ales la rândul său de
Adunarea de la Alba Iulia. Preşedintele Consiliului Dirigent a fost
Iuliu Maniu. Atât sediul Marelui Sfat (adunarea legislativă a
Transilvaniei), cât şi cel al Consiliului Dirigent (guvernul
Transilvaniei) a fost stabilit la Sibiu.
• Consiliul Dirigent a fost alcătuit din 15 membri (10 membri din
partea Partidului Naţional Român, doi din partea Partidului Social-
Democrat din Transilvania şi 3 independenţi).
 LEGE ASUPRA UNIREI TRANSILVANIEI,
BANATULUI,CRISANEI,SATMARULUI SI
MARAMURESULUI CU VECHIUL REGAT AL
ROMANIEI
HARTA ROMANIEI MARI
HARTA ROMANIEI MARI
 IMNUL ROMANIEI
• Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,  O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
În care te-adânciră barbarii de tirani!  Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, 
http://Versuri.ro/w/efdiim 
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,  Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare, 
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!  În astfel de pericol s-ar face vânzători! 

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, 
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,  Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, 
Când patria sau mama, cu inimă duioasă, 
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! 
Triumfător în lupte, un nume de Traian! 
N-ajunse iataganul barbarei semilune, 
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,  A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, 
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! 
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, 
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!  N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, 
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,  Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, 
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,  Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! 
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,  Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
"Viaţă-n libertate ori moarte! " strigă toţi.  Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! 
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! 
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!  Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină, 
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,  Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. 
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!  Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, 
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
LA MULTI ANI,PRIETENI!

LA MULTI ANI,ROMANI!

LA MULTI ANI,ROMANIA!