SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

prin ani. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene. Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. . învingând pe Decebal. S-a sinucis.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. Viteaz şi drept a fost Decebal rege. în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi.CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii. Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege. Armate maiestuoase. Românii: din daci şi din romani. Cu mult mai întărite. Provincia Romană Dunăreană. îndurerat. Şi au venit aici la noi. Noi orizonturi. stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. Un suflu nou. datini noi Ce s-au făcut. Căci. Peste a dacilor fiinţă. când luptele s-au stins. nouă credinţă Toate-au născut. nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -. Iar Decebal. Stindardul dac . în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. noi simţiri.

el A apărat mândrul castel. Al Transilvaniei voievod. mare voievod Şi domn.io. Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi. II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara. De neînvins. Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi." I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul. întins şi teafăr Al Daciei. Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin. Roman de v i t a veche. Castelul lui. Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor. nestins. din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: . Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr. Mircea..Urmărit de-un vis. Iubit de nobili şi norod. Încă şi spre părţile tătăreşti. Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator.

Ca.Pe crucea de mormânt I-au scris. Jumătate de veac.. Moldova a-mbogăţit.l acoperi Şi. Se ridica Deasupra biruitorilor. ştiindu-se căzut jos. La lucruri de războaie meşter. Acolo îl aflai. văzându-1 ai săi. Şi unde biruiau alţii. Om întreg la fire.. . neleneş Şi lucrul său ştia a . în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat. Unde era nevoie însuşi se vâra. în Moldova. Că. Nu pierdea Nădejdea. Os de Bogdan şi de Muşatini. Cetăţile a întărit." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit. La luptă când a pornit. unde nu gândeai. Mănăstiri a ctitorit. Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare. Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia.

sub privirea lor cea clară. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate . de vatră. Văzând ce dârză le e firea. De-aceea. Ieşind din pagini vechi de carte Şi.." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare. Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai. scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. CANTEC . străbuna. Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică. Nicolae Iorga. de patrie. Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe.El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia. de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte.FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară. Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam.. Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii.

Să ne-amintim mereu de ei. CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea. Casa mea e-un strop de ţară. Să-i preţuim. Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu. Lacu-n care-not în vară. căci ne-au dat viaţă.-ncredere. punând în fapt străvechiul nostru vis. de_sub astre!. povaţă. Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. Prefigurând Independenţa. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia. Curtea. stupul cu albine. . Alexandru Ioan Cuza. Au pregătit-o pentru viitor. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. Au pus pe temelii de piatră România.A lui Alexandru Ioan Cuza. Mereu să căutăm în ei Tărie. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara. Prim ministru Au făurit un stat înfloritor.

n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi. românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. poet şi faur. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. pe român. tristeţi. Doamne. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate. Ia-i tu povara grea din spate. Când mari primejdii zarea sapă. Ajută-1. Doamne. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. taran roman! . prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. că e bun Şi înţelept. nevoi îl scapă. drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. Doamne. pe român. Doamne. Ajută-1. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. din veac. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur. Ajută-1. De griji. Pe sine să se regăsească. căci. Nădejdea lui e doar la Tine. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. CANTEC:DOAMNE.Tara-ncepe chiar cu mine. taran roman! La Alba Iulia. Calea-i lunga.

Limpezi. A e c tă . muzică şi vers. muzică şi vers. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. Mlădioasă harpă. Noi suntem bogăţia ţării. Prima mea lumină. Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. Mi-ai dat ochi şi suflet.Şi cântece străvechi.-n viitor. g rii. Limba mea romană. vorbă veche. . Mlădioasă harpă. e o sc u . Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări. cea mai dulce limbă. Prima mea fereastră către mări şi ţări. a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . mi-ai vorbit de stele. su t ro â e c rm u rie fle m n s . limbă-a mamei mele. Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. române. Limba mea română. maiestuoase. cea mai dulce limbă. Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor. Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. a o ţii le a ile o V ţă înv c . CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n . ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. b c rie ia e ie lo uu . u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . A lui Burebista îndârjire grea. Răsunau Din zeci de mii de piepturi. c a z i z ri. Şi aud oriunde frazele romane. şi pe buza mea. Triumfal.

noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori. pâna-n Basarabia.V d v jie fa şi m n rie is e ite . Mai aproape de hotare.de la Nistru în Carpaţi.HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare.-bis Noi suntem ai Romaniei. Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. . mai aici si mai colea.-bis Hai sa-ntindem hora mare. sa refacem Dacia. D lc R m n . mai aici si mai colea. lă âd . noi suntem si frati uniti. Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC. Mai aproape de hotare. Nu ne-nspăimântează moartea.