P. 1
sezatoare_poezii 1 decembrie

sezatoare_poezii 1 decembrie

|Views: 336|Likes:
Published by Bungau Angela

More info:

Published by: Bungau Angela on Nov 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2015

pdf

text

original

SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

îndurerat. Stindardul dac . stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. Cu mult mai întărite. Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. Un suflu nou. nouă credinţă Toate-au născut.CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii. Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege. S-a sinucis. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. Viteaz şi drept a fost Decebal rege. Armate maiestuoase. în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. Şi au venit aici la noi. când luptele s-au stins. prin ani. Românii: din daci şi din romani. Căci. . noi simţiri. datini noi Ce s-au făcut. nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -. în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi. Peste a dacilor fiinţă. Provincia Romană Dunăreană. Noi orizonturi. învingând pe Decebal. Iar Decebal.

Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator. mare voievod Şi domn.Urmărit de-un vis. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: . Încă şi spre părţile tătăreşti. Mircea. Roman de v i t a veche. Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin. nestins. întins şi teafăr Al Daciei.. Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr. De neînvins. II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara. Iubit de nobili şi norod. din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara." I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul.io. Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi. Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi. el A apărat mândrul castel. Al Transilvaniei voievod. Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor. Castelul lui.

Nu pierdea Nădejdea. ştiindu-se căzut jos." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una. La luptă când a pornit. Om întreg la fire. Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare.l acoperi Şi. Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia. . Că. neleneş Şi lucrul său ştia a .Pe crucea de mormânt I-au scris. Şi unde biruiau alţii. Unde era nevoie însuşi se vâra. văzându-1 ai săi. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit. în Moldova. Ca. Cetăţile a întărit. Se ridica Deasupra biruitorilor. Moldova a-mbogăţit. unde nu gândeai.. Acolo îl aflai. Os de Bogdan şi de Muşatini. La lucruri de războaie meşter. Mănăstiri a ctitorit.. Jumătate de veac. în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat.

de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte. Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. Nicolae Iorga. de patrie. scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. sub privirea lor cea clară. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească.. De-aceea. Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii. de vatră. Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe. Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai. străbuna. Ieşind din pagini vechi de carte Şi. Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare.FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate . Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam. Văzând ce dârză le e firea. CANTEC . Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică.El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia..

Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine. Prim ministru Au făurit un stat înfloritor. Să ne-amintim mereu de ei. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia. Prefigurând Independenţa. Curtea. de_sub astre!. Alexandru Ioan Cuza. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. stupul cu albine. Lacu-n care-not în vară. Casa mea e-un strop de ţară. Să-i preţuim.A lui Alexandru Ioan Cuza. Au pus pe temelii de piatră România. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara. punând în fapt străvechiul nostru vis.-ncredere. Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu. Au pregătit-o pentru viitor. căci ne-au dat viaţă. CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. Mereu să căutăm în ei Tărie. povaţă. .

din veac. Ajută-1. Nădejdea lui e doar la Tine. Ajută-1. CANTEC:DOAMNE. pe român. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. nevoi îl scapă. Doamne. Doamne. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. Doamne. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. Doamne. românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. Când mari primejdii zarea sapă. pe român. poet şi faur. taran roman! . drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. că e bun Şi înţelept. Ajută-1. căci. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate.Tara-ncepe chiar cu mine. Ia-i tu povara grea din spate. tristeţi. Pe sine să se regăsească. taran roman! La Alba Iulia. De griji. n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi. Calea-i lunga.

u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . vorbă veche. Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor. Mi-ai dat ochi şi suflet. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. Noi suntem bogăţia ţării. Limpezi. Prima mea fereastră către mări şi ţări. a o ţii le a ile o V ţă înv c . cea mai dulce limbă. CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n . Limba mea romană. Prima mea lumină. mi-ai vorbit de stele. Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. maiestuoase. Mlădioasă harpă. a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. b c rie ia e ie lo uu . Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. c a z i z ri.Şi cântece străvechi. e o sc u . Limba mea română. A lui Burebista îndârjire grea. muzică şi vers. Şi aud oriunde frazele romane. A e c tă . Răsunau Din zeci de mii de piepturi. Mlădioasă harpă. .-n viitor. cea mai dulce limbă. g rii. române. muzică şi vers. Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări. şi pe buza mea. limbă-a mamei mele. su t ro â e c rm u rie fle m n s . Triumfal.

Nu ne-nspăimântează moartea. D lc R m n .de la Nistru în Carpaţi. mai aici si mai colea. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC. Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. pâna-n Basarabia. noi suntem si frati uniti. Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti.noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori.-bis Noi suntem ai Romaniei. sa refacem Dacia.-bis Hai sa-ntindem hora mare. lă âd . Mai aproape de hotare.HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare.V d v jie fa şi m n rie is e ite . . mai aici si mai colea. Mai aproape de hotare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->