SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

Armate maiestuoase. Cu mult mai întărite. prin ani. în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi. Un suflu nou. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene. îndurerat.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. Şi au venit aici la noi. Stindardul dac . învingând pe Decebal.CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii. nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -. . nouă credinţă Toate-au născut. noi simţiri. Peste a dacilor fiinţă. S-a sinucis. Românii: din daci şi din romani. Iar Decebal. în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. când luptele s-au stins. Căci. stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. Viteaz şi drept a fost Decebal rege. Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. datini noi Ce s-au făcut. Noi orizonturi. Provincia Romană Dunăreană. Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege.

io. Mircea. Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin. Castelul lui. mare voievod Şi domn. Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi. din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara. Iubit de nobili şi norod. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: .Urmărit de-un vis. II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara. Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi. Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor.. nestins. Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator. întins şi teafăr Al Daciei." I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul. Al Transilvaniei voievod. Roman de v i t a veche. De neînvins. el A apărat mândrul castel. Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr. Încă şi spre părţile tătăreşti.

Moldova a-mbogăţit. .. Mănăstiri a ctitorit. Om întreg la fire. Os de Bogdan şi de Muşatini.l acoperi Şi. unde nu gândeai. Unde era nevoie însuşi se vâra..Pe crucea de mormânt I-au scris. Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia. în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat. ştiindu-se căzut jos. neleneş Şi lucrul său ştia a . văzându-1 ai săi. în Moldova. Ca." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una. Cetăţile a întărit. Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit. Acolo îl aflai. Se ridica Deasupra biruitorilor. Şi unde biruiau alţii. Că. Nu pierdea Nădejdea. La luptă când a pornit. La lucruri de războaie meşter. Jumătate de veac.

Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai. De-aceea. sub privirea lor cea clară.FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate .. Văzând ce dârză le e firea. Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii. de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte. Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai.El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia. Nicolae Iorga. Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică. Ieşind din pagini vechi de carte Şi. Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. de vatră.. scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. străbuna. de patrie. CANTEC . Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe.

Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu. povaţă. punând în fapt străvechiul nostru vis. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia. stupul cu albine. Au pus pe temelii de piatră România. Lacu-n care-not în vară. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. Prefigurând Independenţa. Alexandru Ioan Cuza. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara. Curtea. Să-i preţuim. . căci ne-au dat viaţă. Mereu să căutăm în ei Tărie. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. de_sub astre!.-ncredere. Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine. Casa mea e-un strop de ţară. CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea. Au pregătit-o pentru viitor. Prim ministru Au făurit un stat înfloritor. Să ne-amintim mereu de ei.A lui Alexandru Ioan Cuza.

Ia-i tu povara grea din spate. poet şi faur. Ajută-1. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi. Doamne. Doamne. prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. Doamne. Ajută-1. taran roman! La Alba Iulia. taran roman! . Nădejdea lui e doar la Tine. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. Calea-i lunga. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate. tristeţi. CANTEC:DOAMNE. căci. românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. din veac.Tara-ncepe chiar cu mine. pe român. De griji. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. Când mari primejdii zarea sapă. Ajută-1. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. Doamne. Pe sine să se regăsească. pe român. că e bun Şi înţelept. nevoi îl scapă.

Noi suntem bogăţia ţării. g rii. Răsunau Din zeci de mii de piepturi. CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n . cea mai dulce limbă. vorbă veche. b c rie ia e ie lo uu . a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . c a z i z ri. su t ro â e c rm u rie fle m n s . Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări.-n viitor. ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. Limpezi. Limba mea română. A lui Burebista îndârjire grea. e o sc u . Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. Prima mea lumină. Prima mea fereastră către mări şi ţări. Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. Mi-ai dat ochi şi suflet. române. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. Mlădioasă harpă. Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. Limba mea romană. şi pe buza mea. mi-ai vorbit de stele. Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. cea mai dulce limbă. . a o ţii le a ile o V ţă înv c . Triumfal. muzică şi vers. Mlădioasă harpă. u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . Şi aud oriunde frazele romane. maiestuoase. limbă-a mamei mele.Şi cântece străvechi. Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor. A e c tă . muzică şi vers.

sa refacem Dacia.V d v jie fa şi m n rie is e ite . pâna-n Basarabia. D lc R m n . mai aici si mai colea.-bis Hai sa-ntindem hora mare.-bis Noi suntem ai Romaniei. lă âd . Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. Nu ne-nspăimântează moartea. Mai aproape de hotare.HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare.noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori. mai aici si mai colea.de la Nistru în Carpaţi. noi suntem si frati uniti. Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti. . Mai aproape de hotare. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful