SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

învingând pe Decebal. Românii: din daci şi din romani. noi simţiri. datini noi Ce s-au făcut. Şi au venit aici la noi. Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege. nouă credinţă Toate-au născut. Armate maiestuoase. S-a sinucis. Cu mult mai întărite. nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -.CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii. Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. Provincia Romană Dunăreană. în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi. Un suflu nou. Noi orizonturi. prin ani. Iar Decebal.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. Peste a dacilor fiinţă. stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene. îndurerat. Căci. când luptele s-au stins. Stindardul dac . . Viteaz şi drept a fost Decebal rege.

din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara. mare voievod Şi domn. Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator. întins şi teafăr Al Daciei. nestins. Roman de v i t a veche. Mircea. el A apărat mândrul castel. Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor. Încă şi spre părţile tătăreşti. Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin.. Iubit de nobili şi norod. Al Transilvaniei voievod. Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi. De neînvins. II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara. Castelul lui. Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: .io." I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul.Urmărit de-un vis. Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi.

Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia. Se ridica Deasupra biruitorilor. Că. Mănăstiri a ctitorit. . La lucruri de războaie meşter. Nu pierdea Nădejdea. Cetăţile a întărit. văzându-1 ai săi. Jumătate de veac. în Moldova.l acoperi Şi. Ca. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit. Şi unde biruiau alţii. Om întreg la fire. Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare.Pe crucea de mormânt I-au scris. ştiindu-se căzut jos. în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat. neleneş Şi lucrul său ştia a . Moldova a-mbogăţit.. unde nu gândeai. Unde era nevoie însuşi se vâra.. Acolo îl aflai. Os de Bogdan şi de Muşatini." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una. La luptă când a pornit.

Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. de patrie. de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte. scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. Nicolae Iorga. străbuna. Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică. CANTEC . Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai.El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia.. sub privirea lor cea clară.. Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam. Văzând ce dârză le e firea. Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe. Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare. Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii. De-aceea." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească.FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară. de vatră. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate . Ieşind din pagini vechi de carte Şi. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai.

Au pregătit-o pentru viitor. Să-i preţuim. Au pus pe temelii de piatră România. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara. punând în fapt străvechiul nostru vis. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. Prefigurând Independenţa. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. Casa mea e-un strop de ţară. Lacu-n care-not în vară. CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea. de_sub astre!. Mereu să căutăm în ei Tărie. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia. . Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine.A lui Alexandru Ioan Cuza. căci ne-au dat viaţă. Prim ministru Au făurit un stat înfloritor. Să ne-amintim mereu de ei.-ncredere. stupul cu albine. Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu. Alexandru Ioan Cuza. povaţă. Curtea.

prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. că e bun Şi înţelept. românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. pe român. Doamne. taran roman! La Alba Iulia. Doamne. Nădejdea lui e doar la Tine. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate. poet şi faur. taran roman! . Doamne. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur. tristeţi. CANTEC:DOAMNE. Calea-i lunga. Pe sine să se regăsească. drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. Ajută-1. nevoi îl scapă. De griji.Tara-ncepe chiar cu mine. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. Ia-i tu povara grea din spate. Ajută-1. Ajută-1. căci. pe român. din veac. Când mari primejdii zarea sapă. Doamne.

Limpezi. muzică şi vers. Noi suntem bogăţia ţării. Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. maiestuoase. Limba mea romană. şi pe buza mea. vorbă veche. e o sc u . Mlădioasă harpă. . Prima mea fereastră către mări şi ţări. Mlădioasă harpă. mi-ai vorbit de stele.-n viitor. su t ro â e c rm u rie fle m n s . Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. muzică şi vers. c a z i z ri. Limba mea română.Şi cântece străvechi. g rii. Răsunau Din zeci de mii de piepturi. cea mai dulce limbă. A lui Burebista îndârjire grea. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. române. Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor. Mi-ai dat ochi şi suflet. ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări. Prima mea lumină. limbă-a mamei mele. b c rie ia e ie lo uu . A e c tă . u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . cea mai dulce limbă. a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . Triumfal. Şi aud oriunde frazele romane. a o ţii le a ile o V ţă înv c . CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n .

de la Nistru în Carpaţi.noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori. Mai aproape de hotare. D lc R m n . Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. sa refacem Dacia.HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare. pâna-n Basarabia. .-bis Hai sa-ntindem hora mare. mai aici si mai colea. Mai aproape de hotare. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC. lă âd .-bis Noi suntem ai Romaniei. noi suntem si frati uniti. Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti.V d v jie fa şi m n rie is e ite . mai aici si mai colea. Nu ne-nspăimântează moartea.