SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

învingând pe Decebal. Iar Decebal. în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. Peste a dacilor fiinţă. Armate maiestuoase. datini noi Ce s-au făcut. Şi au venit aici la noi. nouă credinţă Toate-au născut. Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. Cu mult mai întărite. Căci. Noi orizonturi. Stindardul dac . Un suflu nou. Viteaz şi drept a fost Decebal rege. Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege. Provincia Romană Dunăreană. când luptele s-au stins. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene. . noi simţiri.CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi. îndurerat. S-a sinucis. prin ani. nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -. Românii: din daci şi din romani.

Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor. Roman de v i t a veche. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: . Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr. Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator. nestins. Iubit de nobili şi norod. Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi.Urmărit de-un vis. mare voievod Şi domn. el A apărat mândrul castel. Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin. Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi. întins şi teafăr Al Daciei. din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara.io.. Castelul lui." I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul. Al Transilvaniei voievod. Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . De neînvins. Mircea. II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara. Încă şi spre părţile tătăreşti.

Unde era nevoie însuşi se vâra. în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat.. La lucruri de războaie meşter.. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit. Ca. Moldova a-mbogăţit. Jumătate de veac. Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare. Nu pierdea Nădejdea." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una. Se ridica Deasupra biruitorilor. La luptă când a pornit. . neleneş Şi lucrul său ştia a . ştiindu-se căzut jos. Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia.Pe crucea de mormânt I-au scris. unde nu gândeai. Că. Mănăstiri a ctitorit. în Moldova. Om întreg la fire. văzându-1 ai săi. Cetăţile a întărit. Os de Bogdan şi de Muşatini. Şi unde biruiau alţii. Acolo îl aflai.l acoperi Şi.

scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. CANTEC . Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii. Nicolae Iorga.. Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe.FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească. de patrie. de vatră. străbuna.. de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate .El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia. Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai. Văzând ce dârză le e firea. Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare. De-aceea. sub privirea lor cea clară. Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai. Ieşind din pagini vechi de carte Şi. Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam.

Să-i preţuim. Curtea. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. stupul cu albine. Prefigurând Independenţa. Mereu să căutăm în ei Tărie. Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine. . CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea.-ncredere. Casa mea e-un strop de ţară. Lacu-n care-not în vară. Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu. punând în fapt străvechiul nostru vis. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia. Au pus pe temelii de piatră România. Au pregătit-o pentru viitor. Să ne-amintim mereu de ei. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. Alexandru Ioan Cuza. căci ne-au dat viaţă. Prim ministru Au făurit un stat înfloritor. de_sub astre!.A lui Alexandru Ioan Cuza. povaţă. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara.

pe român. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. Doamne. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur. taran roman! La Alba Iulia. Doamne. Ajută-1. Calea-i lunga. n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi. taran roman! . românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. că e bun Şi înţelept. Ia-i tu povara grea din spate. Doamne. pe român. prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. căci. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. nevoi îl scapă. Ajută-1. din veac. Pe sine să se regăsească. Doamne. Când mari primejdii zarea sapă. Nădejdea lui e doar la Tine. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate. De griji. poet şi faur.Tara-ncepe chiar cu mine. tristeţi. CANTEC:DOAMNE. Ajută-1.

ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. muzică şi vers. a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . A lui Burebista îndârjire grea. Mlădioasă harpă.-n viitor.Şi cântece străvechi. . Limba mea romană. Noi suntem bogăţia ţării. şi pe buza mea. a o ţii le a ile o V ţă înv c . A e c tă . g rii. române. Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări. maiestuoase. mi-ai vorbit de stele. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. Limba mea română. Mi-ai dat ochi şi suflet. c a z i z ri. Prima mea fereastră către mări şi ţări. Mlădioasă harpă. vorbă veche. cea mai dulce limbă. limbă-a mamei mele. muzică şi vers. Limpezi. Şi aud oriunde frazele romane. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n . Prima mea lumină. Răsunau Din zeci de mii de piepturi. cea mai dulce limbă. Triumfal. Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor. u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . b c rie ia e ie lo uu . Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. e o sc u . su t ro â e c rm u rie fle m n s .

sa refacem Dacia. Mai aproape de hotare. Nu ne-nspăimântează moartea. D lc R m n . noi suntem si frati uniti. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC. mai aici si mai colea.-bis Noi suntem ai Romaniei. pâna-n Basarabia. . Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti.noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori.HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare.-bis Hai sa-ntindem hora mare.de la Nistru în Carpaţi. Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. Mai aproape de hotare. lă âd . mai aici si mai colea.V d v jie fa şi m n rie is e ite .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful