sezatoare_poezii 1 decembrie

SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi. stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. noi simţiri. învingând pe Decebal. Căci. îndurerat. Iar Decebal. datini noi Ce s-au făcut. Noi orizonturi. Provincia Romană Dunăreană. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene. Cu mult mai întărite. în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. nouă credinţă Toate-au născut. Românii: din daci şi din romani.CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii. Şi au venit aici la noi. Un suflu nou. Stindardul dac . nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -. prin ani. Armate maiestuoase. S-a sinucis. . când luptele s-au stins. Peste a dacilor fiinţă. Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. Viteaz şi drept a fost Decebal rege.

" I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul. Încă şi spre părţile tătăreşti. Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi. Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator. Castelul lui.Urmărit de-un vis.. din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara.io. Roman de v i t a veche. întins şi teafăr Al Daciei. Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr. Iubit de nobili şi norod. el A apărat mândrul castel. Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . Al Transilvaniei voievod. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: . Mircea. Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor. II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara. nestins. Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin. mare voievod Şi domn. De neînvins. Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi.

Moldova a-mbogăţit. Om întreg la fire. Ca. Unde era nevoie însuşi se vâra. Jumătate de veac. în Moldova. unde nu gândeai. ştiindu-se căzut jos. . Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare. Os de Bogdan şi de Muşatini. Cetăţile a întărit. Se ridica Deasupra biruitorilor. văzându-1 ai săi. Şi unde biruiau alţii. Mănăstiri a ctitorit. neleneş Şi lucrul său ştia a . Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia. Nu pierdea Nădejdea. La luptă când a pornit. Că. La lucruri de războaie meşter. în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat.." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit.l acoperi Şi.Pe crucea de mormânt I-au scris.. Acolo îl aflai.

scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. De-aceea.. Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam. sub privirea lor cea clară. Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii.El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia. Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică. Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare. Ieşind din pagini vechi de carte Şi.. de vatră. Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe. de patrie. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate . străbuna. Văzând ce dârză le e firea. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească.FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară. de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte. Nicolae Iorga. CANTEC . Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai.

CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea. Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. căci ne-au dat viaţă. Alexandru Ioan Cuza. povaţă. Să ne-amintim mereu de ei. . Curtea. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. Prim ministru Au făurit un stat înfloritor. Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu.A lui Alexandru Ioan Cuza. de_sub astre!. Să-i preţuim. punând în fapt străvechiul nostru vis. Lacu-n care-not în vară. stupul cu albine. Prefigurând Independenţa. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara.-ncredere. Au pus pe temelii de piatră România. Casa mea e-un strop de ţară. Mereu să căutăm în ei Tărie. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia. Au pregătit-o pentru viitor.

tristeţi. Doamne. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. Ajută-1. Doamne. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate. Ajută-1. taran roman! . Când mari primejdii zarea sapă. drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. Calea-i lunga. pe român. Doamne. căci. că e bun Şi înţelept. din veac. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. Ia-i tu povara grea din spate. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur. nevoi îl scapă. pe român. prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi. Ajută-1. taran roman! La Alba Iulia. CANTEC:DOAMNE. Pe sine să se regăsească. românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. poet şi faur.Tara-ncepe chiar cu mine. Nădejdea lui e doar la Tine. Doamne. De griji.

c a z i z ri. muzică şi vers. Noi suntem bogăţia ţării. Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări. Şi aud oriunde frazele romane. ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. Limpezi. Limba mea romană. g rii. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. A lui Burebista îndârjire grea. cea mai dulce limbă. e o sc u . Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n . Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor. Prima mea lumină. su t ro â e c rm u rie fle m n s .Şi cântece străvechi. Răsunau Din zeci de mii de piepturi. şi pe buza mea. Triumfal. vorbă veche. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. Mlădioasă harpă. Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . A e c tă . . muzică şi vers. române. maiestuoase. limbă-a mamei mele. Mlădioasă harpă. b c rie ia e ie lo uu . a o ţii le a ile o V ţă înv c . Limba mea română. Prima mea fereastră către mări şi ţări.-n viitor. a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . cea mai dulce limbă. Mi-ai dat ochi şi suflet. mi-ai vorbit de stele.

pâna-n Basarabia. Mai aproape de hotare.V d v jie fa şi m n rie is e ite .-bis Hai sa-ntindem hora mare. mai aici si mai colea.de la Nistru în Carpaţi. mai aici si mai colea. Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. Mai aproape de hotare. D lc R m n . noi suntem si frati uniti. lă âd .HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare.-bis Noi suntem ai Romaniei. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC.noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori. sa refacem Dacia. Nu ne-nspăimântează moartea. . Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful