SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

prin ani. Noi orizonturi. învingând pe Decebal. Cu mult mai întărite. nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. Şi au venit aici la noi. stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. nouă credinţă Toate-au născut. S-a sinucis. datini noi Ce s-au făcut.CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii. noi simţiri. când luptele s-au stins. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene. Provincia Romană Dunăreană. Viteaz şi drept a fost Decebal rege. Un suflu nou. . în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi. Armate maiestuoase. Căci. Stindardul dac . Iar Decebal. îndurerat. Românii: din daci şi din romani. Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege. Peste a dacilor fiinţă.

II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara.io.Urmărit de-un vis. din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara. Castelul lui. Încă şi spre părţile tătăreşti. mare voievod Şi domn. Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi. Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor.. Al Transilvaniei voievod. întins şi teafăr Al Daciei. Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin. nestins. De neînvins. Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr. el A apărat mândrul castel. Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: ." I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul. Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi. Mircea. Iubit de nobili şi norod. Roman de v i t a veche.

Acolo îl aflai. văzându-1 ai săi. unde nu gândeai. Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare. Se ridica Deasupra biruitorilor. neleneş Şi lucrul său ştia a . Os de Bogdan şi de Muşatini. Că. Nu pierdea Nădejdea. în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat. Ca. . La luptă când a pornit. ştiindu-se căzut jos. La lucruri de războaie meşter. Cetăţile a întărit." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una. Jumătate de veac..Pe crucea de mormânt I-au scris. Unde era nevoie însuşi se vâra. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit. în Moldova. Om întreg la fire..l acoperi Şi. Mănăstiri a ctitorit. Moldova a-mbogăţit. Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia. Şi unde biruiau alţii.

Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe.. Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam. străbuna. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai. Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii. Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare. Nicolae Iorga. Ieşind din pagini vechi de carte Şi. Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai.." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească.El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia. sub privirea lor cea clară. De-aceea. CANTEC . de vatră.FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate . Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică. Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte. scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. de patrie. Văzând ce dârză le e firea.

Au pus pe temelii de piatră România. Au pregătit-o pentru viitor. Lacu-n care-not în vară. căci ne-au dat viaţă. Alexandru Ioan Cuza. CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea. . Prim ministru Au făurit un stat înfloritor. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara. Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine. Să-i preţuim. Casa mea e-un strop de ţară. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. punând în fapt străvechiul nostru vis. Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu.-ncredere. Mereu să căutăm în ei Tărie. povaţă. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia.A lui Alexandru Ioan Cuza. de_sub astre!. stupul cu albine. Să ne-amintim mereu de ei. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. Curtea. Prefigurând Independenţa.

taran roman! . pe român. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. Nădejdea lui e doar la Tine. Ia-i tu povara grea din spate. n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi. CANTEC:DOAMNE. Doamne. drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. căci. Pe sine să se regăsească. prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. că e bun Şi înţelept. Ajută-1. poet şi faur. Când mari primejdii zarea sapă. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. pe român. De griji.Tara-ncepe chiar cu mine. românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. Doamne. nevoi îl scapă. Calea-i lunga. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur. tristeţi. taran roman! La Alba Iulia. Doamne. Ajută-1. din veac. Ajută-1. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. Doamne.

Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. a o ţii le a ile o V ţă înv c . u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. Prima mea lumină. A lui Burebista îndârjire grea. b c rie ia e ie lo uu . muzică şi vers.-n viitor. Limba mea română. muzică şi vers. vorbă veche. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n . cea mai dulce limbă. A e c tă . Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări. . Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. Mi-ai dat ochi şi suflet. mi-ai vorbit de stele. Triumfal. c a z i z ri. a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. Limba mea romană. Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. române. Mlădioasă harpă. Limpezi.Şi cântece străvechi. limbă-a mamei mele. maiestuoase. şi pe buza mea. Răsunau Din zeci de mii de piepturi. e o sc u . Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor. g rii. Şi aud oriunde frazele romane. Mlădioasă harpă. Prima mea fereastră către mări şi ţări. su t ro â e c rm u rie fle m n s . cea mai dulce limbă. Noi suntem bogăţia ţării.

D lc R m n . noi suntem si frati uniti. . lă âd .noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori.-bis Noi suntem ai Romaniei.-bis Hai sa-ntindem hora mare.V d v jie fa şi m n rie is e ite . Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. pâna-n Basarabia. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC. sa refacem Dacia.HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare. Mai aproape de hotare. mai aici si mai colea.de la Nistru în Carpaţi. Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti. mai aici si mai colea. Mai aproape de hotare. Nu ne-nspăimântează moartea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful