SEZATOARE LITERARA-1 DECEMBRIE IMNUL:DESTEAPTA-TE,ROMANE! “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.

Satul romanesc este acela ce poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romani.. Cantecul popular ne reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita unui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I astazi suntem liberi si uniti. Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti romanii intr-un glas: Ziua Unirii! La-întâi Decembrie, copii, E Marea noastră Sărbătoare. S-o-ntâmpinăm ar trebui Frumos.Dar cum să facem, oare? C-o sezatoare! Să nu uităm: sărbătorim Unirea noastră-a tuturor Românilor, ce glăsuim în grai de doină şi de dor. Fiinţa unică, de neam Născut din daci şi din romani, S-a regăsit pe-acelaşi ram După un lung amar de ani; Printr-un şir sfânt de bătălii Purtate de români-eroi, S-au liberat străbune glii Să vieţuim în pace noi. în amintirea jertfei lor Să revedem, cu inimi vii, Istoria românilor, Nu vom şti niciodată cine suntem dacă nu ne vom întoarce înspre trecut pentru a-i cunoaşte pe aceia care s-au jertfit pentru noi şi pentru pământul nostru.. În fiecare an sfâşiem întunericul cu aducerile-aminte, şoptim slovele de foc şi murmurăm cântecele plaiului străbun pentru a le cinsti memoria celor care s-au ridicat dintre noi şi şi-au făurit vise.

Nicicând el n-a răbdat Vreo fărădelege. în marea bătălie Din 101-102 Soldaţii Romei au fost Forţaţi Să plece înapoi. în Dacia de-aur şi de grâne Cu-o limbă nouă. S-a sinucis. Românii: din daci şi din romani. îndurerat.un cap de lup El dârz 1-a fluturat Şi dârz L -a înfruntat pe Traian Al Romei împărat. Noi orizonturi. Romanii au ajuns stăpânii Ţinuturilor dunărene. Un suflu nou. Au revenit apoi în 105-106 Şi Dacia A devenit Traiană. Cu mult mai întărite. prin ani. când luptele s-au stins. Viteaz şi drept a fost Decebal rege. Peste a dacilor fiinţă. datini noi Ce s-au făcut. Iar Decebal. stăpâne Peste-ale dacilor gândiri. . Armate maiestuoase. învingând pe Decebal. nouă credinţă Toate-au născut. Provincia Romană Dunăreană. nu în mulţi ani O sută şaizeci şi cinci -. Stindardul dac .CANTEC: NOI SUNTEM ROMANI De pe Columna lui Traian Citim cum s-au născut românii. noi simţiri. Şi au venit aici la noi. Căci.

Multe popoare-a salvat el De crunt-al turcilor măcel Iar la biserica Albei Iulii . Mircea. Castelul lui. Dar Mircea fulger se făcu pe sine Fulger eliberator. întins şi teafăr Al Daciei. II ţine minte toată ţara P e lancu de Hunedoara. Iubit de nobili şi norod. din Hunedoara Dar şi castelul cel sfânt: Ţara. mare voievod Şi domn.. Cu mila lui Dumnezeu şi cu harul lui Dumnezeu Stăpânind şi domnind Toată ţara Ungrovlahiei Si părţile de peste munţi. Încă şi spre părţile tătăreşti. nestins. pe veci slăvit! In vechile hrisoave scrie: . De neînvins. Românii-1 poartă-n suflete Nestins! Tot de nestins păstrăm în suflet Pe-al Basarabilor luceafăr." I n mai 1395 Mircea-1 înfruntă la Rovine P e Baiazid zis Fulgerul. Pe tronul Ţării Româneşti El cel dintâi a reunit Ţinutul vechi. Domn şi de amândouă părţile De peste toată Dunărea Si până la Marea cea Mare Si cetăţii Dârslorului Stăpânitor. Şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg Şi Banatului de Severin.io.Urmărit de-un vis. el A apărat mândrul castel. Al Transilvaniei voievod. Roman de v i t a veche.

Mănăstiri a ctitorit. în Moldova. . Nu pierdea Nădejdea. Moldova a-mbogăţit.l acoperi Şi. Ca. în Letopiseţul Ţării Moldovei Spune Grigore Ureche: „Fost-au acest Ştefan Vodă Om nu mare la stat. Şi unde biruiau alţii. Se ridica Deasupra biruitorilor. Cetăţile a întărit. La luptă când a pornit. turcii Zadarnic l-au hărţuit! Ca un stejar Li s-a opus Şi-a dăinuit. La lucruri de războaie meşter. ştiindu-se căzut jos. văzându-1 ai săi. unde nu gândeai. Ca unui sfânt: „S-a stins lumina lumii!" CANTEC: AVEM O TARA MANDRA SI SCUMPA Ştefan cel Mare. neleneş Şi lucrul său ştia a . Că.. Acolo îl aflai. Jumătate de veac.Pe crucea de mormânt I-au scris.. Să nu se îndepărteze Şi pentru aceea Rar război De nu biruia. Os de Bogdan şi de Muşatini. Om întreg la fire. Unde era nevoie însuşi se vâra." Mihai Viteazul a unit Cele trei ţări române-n una.

Iubirea lor o simţim iară Căci ei nu sunt nicicând departe.. CANTEC .FRATI ROMANI DIN LUMEA-NTREAGA Vin voievozii-n ceas de seară. Vin voievozii-n ceas de seară Ieşind din paginii vii de carte Istoricul nostru cel mai mare.. Fără chipul lui De o curată şi desăvârşită Poezie tragică. sub privirea lor cea clară." Un act istoric de răsunet: Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Văzând tăria lor de piatră Şi hotărârea lor de-a face Ca toţi românii s-aibă parte De un destin curat. Văzând ce dârză le e firea. Nicolae Iorga. săvârşită La 5 şi 24 ianuarie 1859 Prin dubla alegere în Principate . Ieşind din pagini vechi de carte Şi. n veci să ţinem minte Măreaţa faptă-a lui Mihai. Să -1 lăudăm mereu fierbinte: El s-a jertfit pe sfântul nostru plai. Fără paloşul sau securea lui Ridicată spre cerul dreptăţii. scrie In „Istoria lui Mihai Viteazul": „Niciun român n-a mai putut Gândi unirea Fără uriaşa lui personalitate. De-aceea. de vatră. străbuna. Lăsăm prezentul la o parte Şi învăţăm ce e iubirea De neam.El viaţa şi-a primejduit Refăcând Dacia. de patrie. de pace Şi neamul lor să n-aibă moarte.

Au pregătit-o pentru viitor. Noi vrem să ne unim cu Ţara! Bunicii noştri au decis La Alba Iulia. Să-i preţuim. povaţă. Domnitor Şi Mihail Kogălniceanu. Prefigurând Independenţa. Să ne-amintim mereu de ei. Au pus pe temelii de piatră România. Curtea. Lacu-n care-not în vară. . stupul cu albine. Alexandru Ioan Cuza. CANTEC: ASA-I ROMANUL Şi iată marea împlinire A visului dintotdeauna – La-întâi Decembrie chemarea – Fierbintea. Prim ministru Au făurit un stat înfloritor. de_sub astre!. Casa mea e-un strop de ţară. Mereu să căutăm în ei Tărie. La-întâi Decembrie-auzim în suflet limpedea şi clara Strigare-a unui neam întreg: Noi vrem să ne unim cu Ţara! Tara-ncepe lângă mine. căci ne-au dat viaţă. La-întâi Decembrie mai blând Istoria priveşte-n noi Şi-nalţă-n soare rând pe rând Dragi chipuri de români eroi. Iar iarna oropsirii noastre Se stinse-n fine. punând în fapt străvechiul nostru vis.-ncredere. sfânta şi străbuna Noi vrem să ne unim cu Ţara! Aduce-n iarnă primăvara.A lui Alexandru Ioan Cuza.

tristeţi. n Domnul Sfant sa ne iubeasca Si-al sau Duh ocrotitor Plin de pace sa pluteasca Peste tara romanească Si-al romanilor popor! Noi.Tara-ncepe chiar cu mine. taran roman! La Alba Iulia. Ajută-1. Doamne. OCROTESTE-I PE ROMANI! Ajută-l. Pe sine să se regăsească. Ajută-1. românii Din vatra noastră din Ardeal Strigau: „Trăiască România!" Cand a fost foc la hotar L-ai zdrobit pe-acel barbar Ai facut din arme plug Zbuciumat. Ajută-1. Când mari primejdii zarea sapă. Doamne. Istoria 1-a răstignit Şi i-a răspuns cu rău la bine. drumu-i greu Vrut-a bunul Dumnezeu Sa ramai aici stapan Zbuciumat. Doamne. pe român. nevoi îl scapă. prin vremi ce ne-ncercara Alta arma n-am avut Numai dragostea de tara Ce stramosii ne-o lasara Si pe Domnul Sfant de scut. Nădejdea lui e doar la Tine. poet şi faur. pe român. taran roman! . Calea-i lunga. CANTEC:DOAMNE. taran roman! Ca stejarul neclintit Nicaieri n-ai pribegit Pieptu-ai pus la cel pagan Zbuciumat. căci. din veac. De griji. Din veacuri lungi de suferinţi La lin liman din nou îl scoate. că e bun Şi înţelept. Parte sunt şi eu din ea: Sângele ce-mi curge-n vine E un râu din ţara mea. Doamne. Ia-i tu povara grea din spate. Sub crusta lui de aspre griji El are-o inimă de aur.

A e c tă . A lui Burebista îndârjire grea. Limba mea romană. Prima mea lumină. Ea ne priveşte-n ochi cu dor Şi ştie că pe braţul nostru Se sprijină în viitor.Şi cântece străvechi. ziceri de eroi – Temple-ale gândirii cu-aurii coloane Din rostiri latine coborâte-n noi. cea mai dulce limbă. române. Soarele şi luna mi-ai aprins pe zări.-n viitor. Triumfal. CANTEC:LIMBA ROMANEASCA C -ţi d re e ţie d lc R m n . Noi suntem bogăţia ţării. Simt mereu în preajmă răsuflarea dacă. maiestuoase. Moşii şi strămoşii au ştiut să facă ' Să-ajungi. u e o â ie T n ră m a ă m m c a o âă ire s . e o sc u . Noi îi jurăm cu drag credinţă Şi învăţăm mereu cu spor: Noi suntem bogăţia ţării Şi vom fi ţara. a ă u m r! F tă tră s ăn m i înfră iii i ia c u a ţie C a n p ste . b c rie ia e ie lo uu . cea mai dulce limbă. Mlădioasă harpă. Răsunau Din zeci de mii de piepturi. vorbă veche. şi pe buza mea. Limba mea română. Mlădioasă harpă. Mi-ai dat ochi şi suflet. a o ţii le a ile o V ţă înv c . su t ro â e c rm u rie fle m n s . Limpezi. c a z i z ri. g rii. Prima mea fereastră către mări şi ţări. Şi aud oriunde frazele romane. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă Liberă prin orice colt din Univers. Doar gândind prin tine mintea mea se plimbă / Liberă prin orice colţ din Univers. . limbă-a mamei mele. muzică şi vers. mi-ai vorbit de stele. muzică şi vers.

-bis Hai sa-ntindem hora mare. mai aici si mai colea.V d v jie fa şi m n rie is e ite .-bis Noi suntem ai Romaniei.noi suntem nemuritori Moartea-i dulce daca soarta ne-o va-ncununa cu flori. Doamne-ajuta hora mare s-o întindem frati cu frati De la Tisa pân’ la mare. Mai aproape de hotare. D lc R m n . lă âd .HAI SA-NTINDEM HORA MARE Hai sa-ntindem hora mare. Mai aproape de hotare. Nu ne-nspăimântează moartea. sa refacem Dacia. . pâna-n Basarabia. Si pe câmp de batalie vom lupta nebiruiti. a ţi-od re c u e o â ie sta o s! CANTEC.de la Nistru în Carpaţi. mai aici si mai colea. noi suntem si frati uniti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful