_A_m .u I -"V
12
S i b i i u , Duminecă, 16/28 Martie 1897
Preţul abonamentului:
Pe un an • . 3 fl; ■ > (g coroane).
Pe o jumState de an... , . 1 fl. 50 cr.; (3 coroane).:
Pentru România 16 lei anual. ,: | ' Apare in fiecare .jDuminecă
Abonamentele se fac la „Tipografia", soc. pe acţiuni, S ibiiu. '
j sfi se desvoalte şi închege pe base naţio-.;
Nu IjB: este j e plac, :;; j naie,' dându-se drepturi naţionale deopo- '
. Monarchia sau împfirăţia' noastră ] trivă la toate popoarele,1 chiar şi lă cele :
; mai mici. , l'-‘ ' ,! : V •lucrurilor: din Austria; Sfi tem adecă, c&>
Anstro-nrigară,a; precum arată şi numele,1
stă de la-1866- încoace, :din două părţi \ Alăturea cu creşterea ,şi isbânda .acer
de i frunte: •Din ţerile 'Coroanei ungare stor.nisuinţe a mers .spre, cădere libera-,
şi din ţerile: aus t r î a c e l ' ^ ^
i lismul, împotrivi torul desvoltării naţionale;
’ a deosebitelor popoare. Din alegerile, ce
în mersul şi desvoltarea din lăuntru
i s’au făcut acum în Austria pentru dieta
ale acestor două părţisfiivesc tot mai
î împărătească din Yiena, partidul jidano-
mari deosebiri şi 'aceasta împrejurare nu
liberal de acolo a eşit cu totul sdrobit şi
le este pe f placul stăpânitorilor noştri;:
aproape nimicit, învingând cu deosebire
bă ea a început să-’i pună pe gânduri.
Şi îngrijirea lor nu este fără temeiu. ' • partidele naţionale-creştineş ( ^*i' *^ (? t
De mai mult ^timpv lucrurile diii ţe- | 1 f)âcâ ăsfimSrilim aceasta Mareea lu-'
rile Austriei au început să ' ia un mers crurilor, cu . stările dela >noi,vom . .vedea
contraK’iinersuluii trebil#-dela3-doi.1 -Acolo îndată deosebirea. în Austria liberaliamul
confesiunile îşi recâştigă cu-încetul tot măi sdrobit, ;— la noi prin o măiestrire silită
multe ^drepturi , bif?ericeşti şi!şcolareV «Deo­ ’ are toată puterea în mână. ;; în Austria;
sebitele ţerii şi, provincii,* cari :alcătuiesc |temeiul naţional sfi desvoaltăşi câştigă tot
partea cealaltă-a împerăţiei, fac înaintare1 mai mult teren, la noi s6 fac încercări >
zi de i zi întru câştigarea1şi îniărirea au­ , desnădăjduite de a sugruma pe popoarele;
tonomiei provincia Ie sau a guvernării de ; nemaghiare ca: naţiuni şi a- le maghiarişa
sine. Polonii au deja autonomia, Cehii cu sîla. în Austria ; bisericile şi şcoalele
luptă pentru sea şi sftnt aproape. de a o ! confesionale s6nt . respectate, la: noi ace-
căpăta, tot asemenea şi popoarele, - cari \ste sfinte aşezăminte stinţ scurtate în
sftut în număr mai mic, precum Slovenii : drepturile lor, prigonite şi bajocorite din
şi Italienii dela meazăzi. \partea liberalismului jidovit dela putere.
Chiar şi fraţii noştri; Românii, din- Din această asfimfinare ori-cine poate
Bucovina, au drepturi însemnate şi luptă vedea, că în Austria lucrurile au luat un
mai departe pentru a le întări şi a-’şi câ­ ; mers,, care duce la mulţumirea popoarelor,
ştiga altele. . ; >'-î menite a alcătui un stat •comun, ear’ d e .
Şi ce e, mai însemnat, toate nisuin- s altă parte sfi vede, că la noi liberalismul
ţele autonomişte :să întemeiază’ Cu : deose- dela putere, stricat şi^pficătos, prin, silui­
bire pe naţionalism. Nisuinţa este ca rile lui neîncetate a făcut şi face zilnic
încât sfi poate fiecarei provinţâ sau ţeară între popoarele nemaghiare neîndestulare
paniile de atunci, am. văzut cu ochii lucru­
rile, fiind de faţă în multe locuri cu centu-
. ria mea.
La foaia 437 a istoriei Domniei-Voastre
0 scrisoare a lui Moş N. Herlea. unde aţi descris bătaia dela Ocna-Sibiiului şi
retirarea lui Bem cătră Deva, să zice că Rit-
. Un prietin al nostru ne trimite o scrisoare a
maisterul Alberti ar fi priDS 400 de Unguri
lui Moş N. Herlea, pe care el o scrisese la 1891, ve­
cu ajutorul lăncerilor. însă raportul acela al
stitului scriitor ăl nostru, George Bariţiu. în ea Moş
Herlea povesteşte unele Întâmplări dela 1848, la care Nemţilor e jumState fals. . E drept ca R't-
a luat partfe. Eată scrisoarea: ; . , maisterul Alberti era postat în partea de că- .
V in erea, 21 Martie 1691. tră apus dela Sebeş cu seddroana lui şi Un­
Mult Stimate Domnule / ' gurii au pus armele jos, pentru-că ii ttrîm-
toriaem între 2 focuri. întâmptarea a
Yenindu-’mi şi mie Ia mână a doaua
fost aşa:
parte din istoria Domniei Voastre despre re­
în noaptea din 5 spre 6 Februarie 1849
voluţia din anii 1848 şi 49, am văzut că cu
fiind Bem în Sebeş, pe la 10 ore noaptea a
multă băgare de seamă te-ai sîrguit a lămuri
trimis un despărţământ de trupă pentru ob­
lucrurile ca se scrii istorie adevărată. însă .
servare, totodată se deschidă comunicaţia şi
văz că în multe locuri ai scris după raportu­
să se concentreze cu trupele care ’i-au venit
rile care' le-a făcut armata imperială cătră
pe la Brad într’ajutor. Fiind eu : avisat des­
General-Comando, care •nu-’s tocmai drepte,
pre retragerea lui Bem încă din 5 Februarie,
fiindcă şi ei au tras foc la oala lor, precum
am făcut avis la tribunul Ignat Viorel, că
şi UDgurii la a! lor şi să laudă pe sine. Eu,
doară vom pută şi noi se-’l atacăm de vre-o
care eram atunci de 30 de ani şi eram şi
parte. Ne-am adunat la Postaria- Jibotului din
eu centurion şi am luat parte activă la cam-
Nr.
se primesc tn b i r o u l a d m l n l s t r a ţ i u n i l (strada
Poplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14.
Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr.
a treia oară f> cr.; ţi timbru de 30 cr.
mare, care este atât de primejdioasă pen-
tru o ţeară;
Pe Maghiari îi supără acest mers al,
i va veni timpul, când în Ungaria încă se:
vor Introduce stările' de-ăcolO, cari tind
şi vor ajunge la deplina îndreptăţire a tu­
turor popoarelor. Sfi tem, că prin pilda
; dată de popoarele din Austria falsul li-,
beralism jidovit sfi va prăbuşi şi aci,
ca acolo. - Eată pentru-ce ziarele jidano-
i maghiare strigă împotriva mersului lucru-'
; rilor dincealaltă parte ă împărăţiei şi le
I osândesc, dar’ opri nu le pot. ; ....
. Noi numai bucura ne putem de acea-
i sta' împ^egiiirare, care nduă bine poate să
’ ne aducS. Trebue însfi sfi ne‘ apărăm,
|ca şi până acum," cu vigoare drepturile,
i naţionale şi sfi . respingem cu bărbăţie
i ori-ce încercare de maghiarisare, <arătând:,
prin aceasta puternicilor zilei şi lumfci,:
că direcţia, în care mână liberalismul
maghiar lucrurile, tiu este potrivită nici
cu interesele noastre, nici cu ale ţerii
şi că stările păcătoase de acum nu e
bine să dăinuiască. ■ • ' ^
Tinerimea noastră — bravă. O ri'
în care parte a Europei se. află tineri de ai
; noştri, ei se poartă foarte brav. Nu numai
, că sânt harnici şi sîrguincioşi şi prin isteţi-,
; mea şi destoinicia lor fac cinste numelui de
Român, dar’ ei sânt totodată şi apostoli ăi
românismului, cari apără în streinătate drep­
turile poporului român şi luminează pe streini™
dramul ţerii, unde aveam posiţie foarte bună.
de atac, despre dealul de, deasupra făgădău-
Iui şi de după >gardurile şi sălciie de amân­
două lăturile de drum. Dar’ tribunul era .
fricos şi s’a tras cu lagărul în comuna Vai-
deiu. Eu am rămas pe loc cu centuria mea
şi am postat oamenii pe după garduri şi după
sălcii, poruncindu-le ca nimenea să nu facă o
puşcătură, pftnâ-ce vor sosi tunurile şi atunci
să puşcăm caii dela tunuri şi să facem
asalt.
La una oră după miezul nopţii ne ve­
niră Ungurii. Nu ne-au simţit. că sflntem
postaţi aicea şi a trecut avantgarda înainte;
acuma venea grosul despărţământului şi tu­
nurile incă nu sosiseră. Erau de 200 paşi
înapo*. Atuncea Dumitru Onescu din Jibot ese
din pândă afară şi sîoboado puşca. Atunci un
Kossuth husariu ’l-a puşcat. Pe fratele seu
Ioan Ones u ’l-a lovit cu sabia în cap, dar’ nu
a murit. în minutul acela am făcut fsalt şi
’i-am .despărţit în două şi au rămas morţi:
dintre ai mei unul, dintre resvrătiţi 24 şi
le-am luat 24 de cară şi 72 prisonieri, între

Pag. 134
despre dorinţele şi dreptele noastre cereri, câ­
ştigând astfel pe streini pentru causa noastră.
Din Miinchen (Germania, Bavaria) pri­
mim înveselitoarea ştire, că tinerimea noastră
dela şcoalele înalte de acolo a început un şir
de conferenţe (vorbiri) în limba nemţească,
cu scopul de a face cunoscuţi pe studenţii
germani cu causa română.
Prima conferenţă a ţinut-o Sâmbâta tre­
cută tinărul I. .Sceopul, (ardelean) care a vor­
bit despre: »Nisuinţele poporului român din
Transilvania şi Ungaria». ,
Tinerimea română din Miinchen este
vrednică de toată lauda!
Pensionări. Cum să mâncă banii
ţerii şi cum să căpătuesc patrioţii, mai bine
ne-o arată pensionările ce s’au făcut în cei
doi ani din urmă. Pensioniştii, cari primesc
pensiunile cele mai mari, nu sânt bătrâni ne-,
putincioşi, ci oameni în putere, în floarea vieţii,
cari ocupă deregătorii, dar- trăgând pensiune
grasă Eată unii din aceştia: Al. Wekerle
este pensionat cu 8000 ft. anual, tot această
sumă o capătă foştii miniştri Stilăgyi D. şi
baronul Eotvds Lorand. Fostul ministru de
comerciu Lukâcs Bila are pensiune de 4000 fl.,
ear’ Pulszky Âgost este căpătuit cu 4080 fl.
pe an, ca fost secretar de stat. Toţi aceştia
au fost ocrotiţi de stăpânul Wekerle şi s’au
pensionat în 1895. Tot în acest an s’au
pensionat 4 comiţi supremi: contele Degen-
feld Ludovic, (acum deputat) cu 1600 fl., Ni-
colics Alex. cu 2000, Rado Kâlmân (acum
deputat) cu 2200 şi Sandor Bt51a cu
3700 fl. ^ ; :? 'X ‘
Pulszky Ferencs şi Jekelfaîusy Lajos au
câte 5000 fl. pensie anuală, cu adaos de
graţie. ni---:
Munciţi popoare, că ştiu ei, jidano-libe-
ralii, să vă împartă banii! ^ : ;
Retragerea dlui D . A. Sturdua.
In nrul trecut am pomenit, că dl D. A. Sturdza
s’a retras dela politică. După-ce s’a lăţit
această veste, la câteva zile a venit alta, că dl
Sturdza, la întrevenirea senatului, guvernului
şi întregului partid liberal, ’şi-a retras abzice-
rea şi a rămas mai departe ceea-ce a fost.
Până-când? asta e întrebarea, căci unde
lucrurile nu se fac cu destulă seriositate si
cumpeneală, nici statornicie nu prea este....
cari au fost şi 5 muieri. Pe prinşi, pentru
apropiere, ’i-am trimis în comuna Jibot.
Alte 2 căruţe, în care au fost preoţii de re­
giment Ioan Muntean dela Oradea-mare şi
Ioan Cristian din Leta-mare şi 2 căpitani,
un căpitan de artilerie, celalalt Ioan Popescu,
român din Haţeg, trecut la răzvrătiţi, ’i-am
trimis în comuna mea Vinerea. Pe ceialalţi
’i-am urmărit neavând călărime, ca să-’i pot
încungiura şi ’i-am împins ear’ înapoi până
în câmpul Sebeşului, unde au pus armele jos
şi s’au predat lui Alberti şi ’i-au dus cu ex-
corta în Petrifalău. însă nu 400 după-cum
scriu Nemţii, ci numai 1S5 şi 2 tunuri şi 20
de care cu proviant, că dintre aceştia 24 au
rămas morţi pe câmpul de luptă, ceialalţi au
fost luaţi prisonieri.
Yiorel şi cu sergentul dela grăniţerii
din Cugeriu, Vasilie FJeaca şi cu o parte din
lănceri întorcându-se, au venit în Vinerea şi
au luat pe căpitanii cei 2 şi ’i-au puşcat în
capul satului. Preoţii Cristian şi Muntean au
avut noroc, că ’i-au luat din prinsoare tatăl
meu, popa Teodor Herlea în cuartir şi când
F OA I A POPORu L U 1
Reuniunile de pace şl Creta. Ştim,
că Cretanii sânt strîmtoraţi de puterile Eu­
ropene, voind aceste a-’i sili să se supue şi
să lucre împotriva voinţei proprie, adecă s
prim ească; autonomia şi să părăsească gându
împreunării cu Grecia. în aceste zile comi­
tetul central din Berna al reuniunilor de pace a
trimis puterilor europene un memorand, în
cate între altele să zice următoarele.
«Congresele de pace au primit două
reguli, cari au să fie ţinute în vedere pentru
încungiurarea certelor viitoare. Acestea sânt:
stîrpirea rSsboaielor de cucerire şi recunoaşterea^
dreptului popoarelor de a hotărî asupra sorţii
lor. Acest drept neschimbat şi netăgăduit, în
numele opiniunei publice din întreaga Europă îl
cerem acum pe seanţa Cretenilor, cari trebue
se poată hotărî singuri asupra sorţii lor vii­
toare, faţă de neputinţa guvernului turcesc,
dovedită întru susţinerea bunei rîndueli. Sân-
tem pe deplin încredinţaţi, că unicul mod de
încetare a încurcăturilor de acum ei acela ca
poporul Cretei să-’şi spuie singur voinţa prin
plebiscit (prin votare de. popor) şi în deplină
neatîrnare asupra sorţii sale viitoare*.
Aşa ar trebui să fie, dacă n’ar stăpâni
în zilele noastre dreptul celui mai tare!
Angelo de Gubernaţis.
Alesul prietin al neamului nostru, dl
conte Angelo de Gubernâtis, profesor şi
mare învăţat în Italia, a fost săptămâna
trecută în România, unde s’a împărtă­
şit de cea "măi caldă şi cea mai priete­
noasă primire, atât din partea M. Sale
Regelui Garol I.ycât şi din partea comitetu­
lui, a membrilor^ Lîgei din Bucureşti şi &
Intregei poporaţii a Bucureştilor.
" Dl Gubernaţis, care era însoţit de
fiica sa, o tinărâ şi deşteaptă domnişoară,
a rămas peste măsură încântat de fru­
moasă primire fee ’i-s’a făcut pretutindeni,
atât la Bucureşti> cât şi la Sinaia, pe
; care a încă visitat-o, şi în repeţite rînduri a
spus, că negrăită bucurie simte, aflându-se
între fraţii sei Români.
Cea mai frumoasă clipă a petrecerii
dlui Gubernaţis în România a fost ban­
chetul, ce ’i-s’a dat din partea Ligei ro-
a venit tribunul înfuriat am sosit şi eu acasă
şi nu ’i-am lăsat să-’i puşte. Dimineaţa'i-am
dat ca prisoneri la trupele imperiale,, care
peste noapte erau încuartirate în comuna. Vi­
nerea. Ei când au plecat cu trupele imperiale
ne-au lăsat spre păstrare 600 fl. m. con. si
un cias şi un inel preţios ca se Ie trimitem
la preotesele lor la Oradea-mare. înse după-ce
’i-au dus la Sibiiu, ’i au eliberat comitetul de
paeificaţiune, atunci, intr’a 22 Februarie ■—
Joi, în săptămâna albă — eu, împreună cu
fratele meu Elie Herlea le-am dus banii la
Sibiiu. Ca să Vă încredeţi, Domnule! eată
Vă trimit aicea alăturata epistolă autografă a
numiţilor preoţi, scrisă cătră iubitul mea tată
preotul Teodor Herlea şi cătră fratele; meu
preotul Ioan. , ,
Despre toate acestea — mai sus scrise
— am făcut raport generalului Puchner când
se afla în Orăştie, încuartirat în hotelul la „2
pistoale". Era translator Andreiu Murăşan.
De raportul meu nu pomenesc Nemţii nimica!
Poate că cu fuga lor raportul meu a picat
în mânile Ungurilor.
Nr. 12
mâne, Vineri, în 12 Martie n., în Bu­
cureşti. Rar s'a văzut în capitala Ro­
mâniei un banchet atât de frumos, atât
de înălţător. Vre-o 80 de persoane din.
tre cele mai fruntaşe în Bucureşti erau
de faţă în sală de banchet, împodobită
cu o mulţime de steaguri româneşti şi
italieneşti şi numeroase şi Însufleţite vor­
biri s’a rostit acolo.
Fiica dlui Gubernaţis era îmbrăcată
într’un strălucit costum naţional ro­
mânesc.
Mai ântâiu a vorbit dl V. A. Ure­
che, marele nostru învăţat şi naţionalist,
închinând în sănătatea casei domnitoare
din România, apoi dl C. Esarcu în să­
nătatea casei domnitoare din Italia. După
aceste dl Ureche se ridică din nou şi
spune, că în vremea procesului Memo­
randului dl Gubernaţis ’i-a trimis o căl­
duroasă scrisoare, în care doreşte isbânda
luptei noastre naţionale.
Adânc mişcat de această vorbire, dl
,
Gubernaţis a răspuns îutr’ o minunată
vorbire românească, lăudând în cuvinte
pline de însufleţire vrednicia, deşteptăciu-
nea şi cultura poporului român, căruia
îi e menit un mare viitor.
Au mai vorbit dl Petre Grădişteamm,
pentru popoarele de obârşie romană, dl
Delavrancea pentru Italia, dl Disescu
pentru contele Gubernaţis, dl Sihleanu
(în italieneşte) pentru d-şoara de Guber-
natis, dl Valerian Urseanu (tot în ita­
lieneşte), dl colonel Obedeanw pentru ar­
mata italiană.
Apoi dl Gubernaţis a mai luat odată
cuvântul, deastă-dată în italieneşte, pen-
tru-că ’i-s’a vorbit în două rînduri tot
italieneşte, şi ’şi-a spus mulţumirea, ce
simte,- pentru frumoasele simţeminte ce
’i-s’au arătat lui şi Italienilor, şi pe cari,
întors acasă le va vesti fraţilor de ace­
laşi sânge cu noi.
A mai vorbit dl C. F. Eobescu,
primarul Bucureştilor, rugând pe dl Gu-
bernatis să ducă Romei, capitala Italiei,
-- -Mai-încolo, la foaia 444 stă scris pre-
cumcâ imperialii ar fi (bătut pe răsvrătiţi la
podul Simeriei. Aicea v’aţi informat eară din
raporturile celor împărăteşti, cari nu sâ»t
adevărate; că eu am fost acolo şi am văzut
cu ochii cum a decurs bătaia, fiind eu laarip*
stângă cu căpitanul Gabler, dela a 4-a com­
panie de grăniţeri din comuna Cugir, pe dea­
lul între comuna Simerea şi Tăuchia-mic*-
Şi resvrătiţii nu bătuţi s’au retras până 1*
locul unde se află astăzi staţii (gara) numită
Pişchi, ei numai ca se se împreune cu trupa,
ce le venise într’ajutor.
Nu. mă pot mira destul nici astăzi
de comanda aceea miserabilă, care a avut-o
generalul Puchner de atunci: pentru-că chiar
un individ care n’a învăţat arta militară so
putea informa mai bine din decurgerea bătăii
şi din punctele strategice teritoriale, unde
putea prinde pe Bem. în Sebeş îl putea
prinde uşor, dacă ar fi vrut. Tot aşa la Sim8'
ria, dacă trupa care a fost trimisă în dreapt*
Murăşului nu ar fi stat cu mânile în sin
comuna Uroiu, ci ar fi trecut Murăşui pe I®
 Nr. 12
salutările capitalei României. Apoi s’au
« a i ţinut câteva vorbiri, pe cari din
lipsă de loc nu le mai amintim.
în timpul mesii o musică militară a
cântat cântări româneşti şi italieneşti.
La depărtarea sa din ţeară domnul
Gubernatis a trimis două preafrumoase
telegrame de mulţumire, una M. Sale
JBegelui Carol al României, alta Ligei
Române.
S C R IS O R I.
Preot şi poporeni bravi.
De lângă Dej, 17 Martie c.
Domnule Redactor!
Comuna noastră Ghichişul-de-sus, In eonii
Solnoc-Dobâca, înainte de aceasta cu vre-o 8 ani
era comuna seracă, atât în privinţa spirituală
cât şi materială.
Causa mai cu seamă a fost un notar
Ungur, dar’ acum mulţumită Domnului avem ca
notari doi Români bravi.
Apoi Dumnezeu ne-a trimis în mijlocul
nostru pe dl paroeh David Deac, care ca
adevărat preot a început a vesti cuvântul şi
frica lui Dumnezeu tntre credincioşii sei, şi a-’i
abate cu duchnl blândeţelor dela căile cele
rele. Şi ce să vezi! acei oameni despoiaţi de
toată bunătatea şi moralitatea, tn timp de 8
ani ce au făcut? La sfatul părintelui David
s’au ridicat toate super-edificatele preoţeşti, apoi
s'a ' înfiinţat un grănariu bisericesc, care azi
are mai bine de 200 merţe cucuruz.
Diu câţiva floreni ce s’au putut strînge
prin colectă de bunăvoie dela popor, tot la în­
demnai preotului, s’a făcut astăzi la o sumă
de peste 200 fi. v. a. în visteria bisericii şi
de am avă norocire câ se-’l ţină Dumnezeu
între noi peste 5— 6 ani ne-am trezi cu o
suma cu care ne-am putea zidi şi biserică.
In comuna noastră înainte de- asta cu
7— 8 ani numai de nume se auzia de gazete,
şi de lupta uiaşe ce o poartă fruntaşii noştri
pentru poporul nostru nu se ştia nimic. Bunul
păstoriu a început a-’şi instrua poporul, că
ee folos ne aduc nouă gazetele curate româ­
neşti şi poporul s’a trezit; dintr’un somn
adânc, a început a-’şi procura „Foaia Poporu-
şi în anul 1894 erau în comună noastră
4 foi, din iubita „Foaia Poporului “, ear’ oa­
menii au început a se mişca şi a lua parte
la toate bucuriile şi la toate; supărările ce
aveau fruntaşii noştri, prigoniţi fiind cu tem-
niţi şi bani grei de cătră jidovitul nostru gu­
vern. în satul nostru nu avem străini afară
de un jidov perciunat, care hrăneşte datinile
fostului notariu. ;■- i y ■ :■ '
Biscarea şi ar fi atacat pe răsvrătiţi în coaste.
Dur’ aceasta nu s’a întâmplat, ci au retirst
cu toţii. Acum dacă au retirat putea sfi le
ţină calea la Rîul-Vinerei, (în: locul unde ata­
casem eu pe resvrătiţi) unde ţermurele acela
peziş de 24 metri înalt şi de un mii şi ju­
mătate lung, întins spre meazăzi, era ca un
zid, având şi de altmintrelea numai 4 cur­
mături pe unde ar fi putut sul răsvretiţii.
Dar’ nici aceasta n’a făcut-o, ci s’a dus până
la câmpul Pianului şi acolo s’a postat deasu­
pra dealului — în depărtare cam de 2500
de paşi dela desbinarea drumului de ţeară
spre Vinţul-de-jos, şi resvrStiţilor Ie-a lăsat
drumul liber ce duce la Vinţ şi Alba-Iulia,
ca să se poată strecura uşor pe acolo, ceea-ce
an şi făcut. Ear’ cei împărăteşti B’au retras
cătră Sibiiu.
După alungarea generalului Puchner în
România, răsvrătiţii începură a aduna de prin
sate pe credincioşii dinastiei şi în 29 Martie
1849 prinseră si pe bătrânul meu tată, preo­
tul Teodor Herlea ca se-’l tortureze pentru
mine. Eu eram retras în pădure. încuno-
FOAIA POPORULUI
Dar’ şi jidovul trebue să peară, căci bu­
nul şi energicul nostru preot a început a lu­
cra din răsputeri la planul seu măreţ de a
stârpi boala beuturii şi nemoralitatea dintre
poporul seu.
Părintele nostru, tocmai ca părintele Ma­
teiu infrâDătoriuI beţiei ln lrlandia, a lucrat
cu atâta zel şi tărie, încât acum în 11 Mar­
tie st. n. 6 o familii din 80, ce se află In co­
muna, s’au obligat sărbătoreşte, că de acum
înainte sub pedeapsă de 10 fl. în seama sf. bi­
serici nu vor suferi, ca nici capul fami­
liei, dar’ nici pruncul sau servitorul să meargă
sfi cumpere ceva dela jidov, fără numai dela
creştini; ba unii s’au legat că în veci nu vor
bea vinars. Vedeţi fraţi Români ce poate face
turma, dacă are un păstor bun şi adevărat
Român. JE. C.
Ruşine.
Comloşul-mare, !n 8 Martie.
Domnule Redactor!
în 16/28 Februarie st. n. corul pluga-
lor din Comloşul-mare a arangiat un concert
împreunat cu teatru. Cântările au fost destul
de bine predate luând în băgare de seamă, că
corul s’a întemeiat abia de 2—3 luni.
Piesa teatrala, „ Sărăcie lucie*, comedie,
a fost foarte bine predată.
Mult rîe a produs dl Ştefan Ureche în
rolul seu de Viligă, „nebunul satului“, apoi
Iosif Pascu, tinăra Cleopatra Pascu; cu un
cuvânt toţi au jucat cât s’a putut mai bine.
Publicul număros a fost îndestulit, e.eea-ce
priveşte concertul şi teatrul pentru a căror reu­
şită n’avem decât să mulţumim bravilor corişti.
Dar’ acum urmează lucrol cel dureros.
După teatru a urmat joc, de n’ar mai fi fost.
Lăutarii afară de Ardeleana, alte zicăli româ­
neşti nu au ştiut, şi din causa aceasta petre­
cerea curat românească s’a schimbat într’una
ungurească, apoi să fi văzut csârdăs şi să fi
auzit strigăte de hogvot, se înţelege din par­
tea străinilor.
Publicul român nu a băgat vină coriştilor,
pentru lucrurile aceste; fiindcă ei să racii la toată
arangiarea petrecerii nu au, avut mult vot, ci
conducătorilor, adecă acelora cariau luat musica.
De 6—7 ani încoace; deşi în fiecare an
se făceau cel puţin câte două petreceri româ­
neşti, csârdăs şi strigăte de hogvot la noi
în comună nu s’au mai pomenit, şi acum să
vezi o ruşine ca aceabta.
în primă linie ori- şi-cum preotul este
învinovăţit, pentru-că dânsal fiind mai învăţat
putea să lei dee sfaturi mai bune coriştilor,
putea să ia o: musică românească, pentru-că
mulţam Domnului, avem destule împregiur, şi
putea sfătui coriştii de a nu ierta lăutarilor
a zice cântări ungureşti. r
Credem, că în viitor lucruri nevrednice
pentru Români, nu se vor mai întâmpla.
Comloşanitl.
ştiinţat despre aceasta, mă grăbiiu a mă în­
făţoşa înaintea celor-ce ţineau prins pe. tatăl
meu şi îi rugai să mă ; primească pe mine,
centurionnl în schimb pentru tatăl meu, câre
nu au făcut altceva decât.,’şi-a păzit bi­
serica.
Fuseiu bine primit, tatăl meu eliberat, ear’
eu excortat la comuna Balomir, unde se afla
lagărul răsvrătiţilor. Ştiam că mă aşteaptă
glonţul, . dar’ iubirea de părinte ’mi-a fost
mai presus de vieaţă. Acolo aduseră lângă
mine şi pe centurionul din Binţinţi şi pe alţii
pe cari îi puşcară în capul satului. Eu însă
fuseiu eliberat ca prin minune. ; Un om din
castrele duşmane roagă pe comandantul să-’mi
cruţe. vieaţa. Eată ce întâmplare! Când am
purces pe Murăş în sus cu „loagherul® am
am dat peste neşte oameni din compania mea
cari voiau să omoare pe un Ungur, ce ză';ea
bolnav pe pat, încungiurat de copii sei mici.
îi Impedecaiu; îndrumându-’i : „Mergeţi şi vă
arătaţi vitejia faţă de viteji, în câmpul de
luptă, dar’ nu faţă de un om bolnav, nepu­
tincios". Acest Ungur se rugă de comandant
Pag. 135
Jertfele temniţelor ungureşti.
în nr. 1 din anul acesta al „Foaiei
Poporului" am pus cu numele pe toţi acei
martiri ai causei româneşti, cari au fost
judecaţi la temniţă şi pedepse de bani,
după marele proces al Memorandului,
adecă în anii 1895 şi 1896. Numărul
acestora a fost: 2 05 Români, osândiţi
la 24 ani, 1 lună şi 10 zile temniţă şi
9392 fl. pedeapsă în bani.
în anul acesta, ca şi mai nainte,
procesele şi Întemniţările merg Înainte
fără Încetare. Am Însemnat In foaia noas­
tră toate aceste jertfiri şi prigoniri, după
cum ele se săvlrşesc de puternicii zilei.
Acum ne vine de odată ştirea despre o
judecată a vestitului tribunal din A. Iulia,
In care Românii sânt osândiţi cu droaia.
Eată ce ’i-se scrie „ Tribunei“ :
Ieri, In 18 Martie, s’a pertractat aici
procesul Buciumanilor, acusaţi pentru În­
tâmpinarea ce au făcut regretatului loznt
Bdbuţ, când s’a reîntors acasă din temniţa
Clujului, tn 27 Iulie 1894.
Pe banca acusaţilor erau 11 Români,
tntre cari 2 domnişoare, 1 doamnă văduvă
şi 8 bărbaţi. Eată numele lor: Virgil
Todescu, doctorand In medicină (B.-Cerb).
Gregoriu Sima, preot. Aurel Danciu, pro­
prietar. George şi Ioan David, candidaţi de
advocat (B.-Şeasa). Nicolae Băişan, preot
(Buc.-Isbita). Ioan Naicu, (B.-Şeasa). Si-
meon Dandea, acum rob în M.-Oşorheiu,
;— Elena, Sofia şi Teresia David (B.-Şeasa).
Dl S. Dandea a fost adus la pertractare
din temniţa ordinară dela M.-Osorheiu,
unde este închis dela 25 Sept. 1896 pe
6 luni, condamnat pentru o vorbire ţinută
în hotelul „Detunata4* din Abrud. Martori
au fost foarte mulţi, între cari musicanţii
din banda lui Ghiuţ. Apărător n’au avut!
Tribunalul ’i-a osândit pe toţi acusaţii.
Damele au fost osândite la amendă de
câte 50 fl. Domnii au fost condamnaţi
la arest ordiinarude câte 8— 30 zile şi
suportarea speselor, cari sânt foarte mari.
să nu mă puşte. Comandantul răsvrătiţilor
ină întreabă că : fost-am eu căpitan şi pen-
tru-ce?“ Şi-am răspuns că: simt căpitan, şi
nu am făcut altceva decât ’mi-am împlinit
datorinţa faţă de. naţiune, precum Dumniata
iţi împlineşti datorinţa faţă de naţiunea
d tale.
Era seară când acel comandant îmi spune că
sânt liber, şi să plec acasă, ’ l-am mulţumit,
însă ’i-am spus că nu pot pleca din castrele
şi lor, că mă tem de forposturile şi patrulele-
lor. ’Mi-audat apoi 2 husari, cari m’au petrecut
până aproape de comuna mea Vinerea. Co­
muna era pustie, toţi locuitorii fugiţi în pă­
dure: aci afloiu şi pe tatăl într’ un bordeiu
săvîrşind singur slujba dumnezeească. Era In
noaptea, când biserica noastră ţină aşa numi­
tele „Denii“, cânta tocmai „apărătoare Doamne"
când întraiu în bordeiu eu, pe care mă ţina
mort. îmi aretâ cartea facându-’mi semn cu
mâna ca să cânt mai deoarte, fără a-’mi zice
o vorbă, ear’ din ochi li porniră două parauă
de lacrămi. Numai după-ce am sevîrşit slujba
dumnezeească, m’a îmbrăţişat şi m’a întrebat,

Pag. 136
Toţi au dat recurs. E de însemnat, că
toţi acusaţii sânt înrudiţi ori încuscriţi
cu părintele răposat Băbuţ, pe care ’l-au
fost întîmpinat la sosirea din temniţă. ^ .
Un alt proces s’a ţinut în Sibiiu,
în 20 Martie c. fiind acusat părintele
Emanuil Be$a din Zlatna, pe cuvânt, că
înainte cu 2 ani la un ospăţ din Poiana
de lângă Sibiu ar fi „preamărit pe mar­
tiri “ . ■ . ' . :
Părintele Beşa, după-ce vre-o
doi ani a fost tîrît pe la judecă­
torii, a fost acum osândii la 25 fl.
jpedeapsă, sau o zile temniţă. , trimiteau pe oamenii, cari îşi frângeau
Mai departe din Alba-Iulia se . r
scrie, că de curând au fost aduşi . Din anul 1842 până la 1847 a func­
acolo la temniţa 17 Moţi din Scălv:,^.
rişoara, osândiţi pentru-că s’au apă­
rat împotriva pădurarilor, . carii au
năvălit noaptea asupra lor. Asemenea
vor întră în curând în 5 temniţă ţe-
ranii: IUe a t lui Nicolae Crăciun,
cărăuş în Dostat (comit. Alba inf.)
şi Maniţiu Ioan Mâniţian, un oier
bătrân din Poiana Sibiiului, cari au.
fost osândiţi toamna trecută În A.-
Iulia, pe cuvânt că ar fi zis că le­
gile „bisericeşti", sânt păgâne: — '
Mai departe trebue să între în tem- ^
niţe studentul în drepturi Aurel
Ciato din Blaj, care a fost osân­
dit în vara anului trecut, tot în A.-
Iulia. Tabla îi scărise pedeapsa la
trei luni, dar’ curia ’i-a ridicat-o la-
6 luni.
Tot aşa numai înainte.... .
Mos Nicolae Herlea.
r — Vezi ilustraţia. —
N i c o l a e H e r l e a (moş) sa năs­
cut în comuna V i n e r e a la anul 1819,
1 Iunie. Şcoale nu a cercetat, dar’ carte
Mai din toate ramume ştiinţei a avut
cunoştinţă; istoria nniyersală şi geografia înse
că cum am scăpat? în Vinerea Paştilor, ve­
niră din Orăştie 24 răsvretiţi că se me prindă,
dar’ înştiinţat de o Unguroaică am scăpat. Se
pusă apoi premiu de 1000 fi. pentru celce
mă va prinde. Atunci se puse Ia cale o goană
împotriva mea. Mă îacungiurară tn munte,
unde se afla cu mine şi cumnatul meu, Ilie
Mibăilă. Şi de aci scăpaiu printre gloanţe;
pe cumnatul meu înse fiind bolnav de friguri
îl prinseră, şi Ungurii din Orăştie II puşcară
a doua zi fără nici o judecată. Scăpat astfel
mă păzâl mai bine Nici chiar soţia mea
nu-’mi ştia culcuşul, carea încă era fugită în
munte şi durmea singură pe sub brazi.
în Dumineca a 4-a după Paşti ă trimis
generalul Liiders, (care se afla în România)
pe un spion cu o înştiinţare la Iancu la Câm­
peni. Acel spion a fost din comuna Selişte
cu numele Oprea Vlad. El s’a şi dus până
la Mureş, însă fiind toate vadurile păzite de
Unguri n’au putut nici într’un chip a isbutl se
treacă MurSşul şi s’a întors îudărăpt fără
nici o ispravă. Din norocire ne-am întîlnit
amândoi tn muntele Văratec, ’mi-a inmanuat
FOAIA POPORULUI
le-a ştiut desăvârşit, nu mai puţia şi sfînta
scriptură, din care îţi recita de ori şi unde
ai fi voit. Şi tot ce a ştiut ’şi-a câştigat
singur pria cetire, la ceea-ce ’l-a ajutat mi­
nunata lui memorie.
Tatăl seu, 'preotul Teodor îl reţind la
economie şi dădii numai pe ceialalţi doi fraţi
la şcoală, să îngriji însă cu atât mai mult de
educaţiunea lui, de cultura inimei şi-’l înveţă
a ceti.
M os N ico la e H e r le a .
. Abecedarul ’i-a fost bibliai Un preot
foarte cuminte şi în înţelesul strict ăl cuvân­
tului morai-religios ;a fost tatăl seu şi ca
atare,; s’a silit să fie pătruns şi fiiul; seu
Nicolae de spiritul religiunei creştine, ceea-ce
a contribuit Ia formarea caracterul seu:; ear’
conştiinţa naţionala ’i-a deşteptat-o istoria Roma­
nilor şi a Românilor, care a ştiut-o atât de bine.
Lui ’i-a fost' cetitul tot aşa de lipsă, ca
şipânea de toate zilele.
o epistolă dela Nicolae Bălăşescu, transilâto-
rul lui Liiders, în cârea ne provoacă ca pen­
tru eliberarea naţiunei şi a patriei să aflăm
mijloace ca sd se poată strecura numitul spion
până la Iancu. Atunci m’am pus eu în frunte*
Am trimis peservitoriru! fratelui meu; pe Apo-
stu Barb, care şi azi e în vieaţă — la un
cumnat al meu din comuna Balomir, cu nu­
mele Nicolae Mihaitt^ ise caute uri vad pe Mu­
reş pe unde se putem trece. Cumnatul meu
ne-a trecut noaptea printre sentinelele duş­
mane; am mers în comuna Acmariu la Botă
George, pe care ’l-am trimis de â condus
spionul până la Iancu. Treeerea aceasta s’a
repeţit de 4 ori, până mai pe urmă au
trebuit dusă o scrisoare generalului Augustin
din Alba-Iulia. Aceasta din- urmă scrisoare
s’a predat preotului Vasilie Crainic din Bulbuc,
care ’şi-a ras barba, şi cu epistola în opinci
a ajuns înlăuntru In fortăreaţă.1 Acestea
le-am păţit eu. /•:
Nicolae Herlea,, sen. A
Nr. 12
De aceea a şi arătat connaţioi»alilor
s e i, că omul şi fără şcoli sa poate cualifica.
Cântăreţ excelent şi pasionat a fost Moş
Herlea. Ca mic copil de 6 ani ştia toate glasu­
rile şi le cânta în biserică ; astfel în decurs
de 72 de ani a servit de cântăreţ bisericei
fără a pretinde vre-o dată plata de cantor.
Mai era Moş Herlea şi un vestit chirurg.
Această ştiinţă a învăţat-o dela moşul sen
P r e cu p Herlea, un ţeran ca şi el, care n’a
, , , ştiut ceti, dar’ era foarte deştept. în de­
curs de 60 de ani, sute de oameni seh>
lăviţi a vindecat pe an, fără a cere dela
cineva vre-un ban.
Doctorii renumiţi din Orăştie, ca
Leszay bătrânul şi ficiorul, Dr. Gohn etc.
mânile sau picioareie, la Herlea la Vine­
rea să-’i vindece.
ţionat ca Învăţător în comuna sa natală.
; Activitatea lui din anul 1848 şi
1849 se vede din o epistolă a sa scrisă
de dînsul şi adresată cătră istoriograful
G; Bariţiii.
’ ' Dela anul 1849 până Ia adânci
bătrâneţe; o mare parte a activităţii
sale a consumat-o întru binele biseri­
cei, şcoalei şi Intru înaintarea comunei
8ale, servind până a fost măi tiner ca
jurat comunal, mai apoi ca primar şi
cassar.
Până la desfiinţarea „fondului regiu“ ,
\neîntrerupt a fost membru în repre­
zentanţa scaunului O r ă ş t i o i , unde a
avut mult a se lupta pentru dreptu­
rile scăunenilor români, împreună cu
protopresbiterul gr .-cat. George Bercian,
pe care îl iubia mult, fiindcă era om
învăţat, foarte deştept şi român bun, a
căruia oratorie îl captivase.
' Naţionalist înfocat, a luat parte
mai, la toate adunările naţionale înca­
sând ..dela cea de pe câmpul libertă-
;ţii. Deşi greutatea anilor îi gârbovise
corpul robust de odinioară şi li sblrcise faţa,
inimă sa ’şi-a conservat focul juneţei, până Ia
moarte.'" "
In anii din urmă îl vedem în deputa-
ţiunea, care a; dus Memorandul; după aeeea
In deputaţiunea de trei exmisă de Românii
adunaţi în Cluj cu ocasiunea procesului Me­
morandului';;
Moş Herlea a foBt. om vial, cu umor
bun, totdeauna vesel, deşi beuturi spirtoase
nu au beut tn vieaţa sa, ci numai apă.
... 1 ;
si
" Vi , " ; : . . J
economii noştri. . ■■■•
u /„ N i c i piatra, nici seceta,
y, t,, nici apa. nu-’mi strică re-
. .. _ , eolta*.
■: ... . (Z ica la jid an u lu i).
: ? Un prieten al foii noastre, român verde
şi cu durere pentru neam, ne de?crie isprăvile
Jidanilor dela sate, cari sunt pricina de frunte
a sărăciei ţeranului român. Mai sunt ele şi
altele, precum, ; dările şi birurile grele, ce
ni-le pune stăpânirea ungurească, ş. a. dar*
toate acestea nu sânt aşa de primejdioase
pentru noi, ca mreaja sau laţul ce-’l întinde
Jidanul, dacă sântem slabi şi ne lăsăm prinşi
în el.
.; Eată ce scrie prietenul nostru:
Causa cea mai mare a sărăciei pe
sate este netăgăduit precupeţia sau sfâr-
năria Jidanului. Eată cum:
 Nr. 12
Ştiut este, că acest popor pribeag
după-ce a supt popoarele creştine de prin
Galiţia, şi alte părţi, s’a văzut silit a-’şi
căuta alt loc cu câştig.
Alesu-şi-a ţeara noastră, graţie libe­
ralismului şi cavalerismului naţiei maghiarei
Şi de când cu năpădirea acestui
popor, ce sub masca patriotismului ma-
gkiar a intrat că lipitoare la noi, popo-
raţia dela sate dă groaznic îndărăpt.
Jidanul Intrat ad, îşi alege bine locul.
Să aşează acolo, unde e sigur de câştig,
unde poporaţia (e uşor crezătoare. şi unde
e un product gras al economiei. Cel mai
sărăcuţ se aşează la sat, unde e agent pen­
tru jidanul mai bogat dela oraşul din
apropriere. El totdeuna e cârclmar şi sfâr-
nariu. Cârcima o conduce jidana, bărbatul
e pentru cele din afară, Cumpără, vinde
tot, începând dela oase şi rîze, până la
lucrurile ce altcum legea lui Moise le
opreşte. Rachiul (vinarsul) însă e arma cu
care pâşeşte el împotriva ţăranului. Acest
rachiu să dă ori-cui, chiar şi în credinţă,
fiindcă cu atât se trece mai mult şi în­
semnarea de pe răvaş" să scoate mai bine. El
ştie sigur că banii de pe rachiu intră la
ori-ce întâmplare. Beutorul de rachiu, când
odată e pătimaş, face ori-ce, numai să aibă
trecere la cârcîmă. Face alte datorii, numai
să plătească pe birtaşul jidan. Şi acesta
nu e alegător, primeşte ori-ce, în preţ
de nimic. El nu samănă, dar’ seceră.
Nici grindina, nici seceta, nici apa lui nu-’i
strică roada. Colea după secere ia muerea
plugarului câte un .cupşor de grâu ca
jarul, ca să-’şi plătească datoria ascunsă,
ori apoi să cumpere alte fleacuri jidăneşti.
Bărbatul- de altă parte cu drag priveşte
ia coşurile sale pline de bucate, umple,
fără ştirea muierii câte un- săculeţ ca să
ducă birtaşului pentru rachiul- bent, care
deodată s’a făcut aşa de aspru cât nu mai
vrea să ştie de alt credit, pânâ nu să
plăteşte cel vechiu.
Aşa mergând treaba vede numai uşor-
crezătorul econom, că colea pe la Crăciun
1-s’au golit jigniţele cele mai înainte pline
cu vârf, şi de ad înainte: îi împrumută
Jidanul bucate, pentru-ca la,secerea vii­
toare se-’i dee măsura îndoită. .
Jidanul birtaş merge cu amăgirile
sale mai departe. Unde poate pune mâna
chiar şi pe onorata antistie comunală.
El ştie, că a cinsti pe domnul primar etc.
spre pildă, ca să bea un rachiu îndulcit,
e a ţi-’l câştiga pe partea ta. Câştigat
odată, de ad încolo toate aldămaşurile b6
fac la el. Şi ori-ce pretensiune a sa pe
lângă grabnică execuţie ’i-să duce înde­
plinire la timp şi cum se cade.
în forma asta creşte năravul de be­
ţie, până-ce să dedă cu ea satul întreg.
ŞL în timp foarte scurt birtaşul jidan e
domnul satului, căruia-i stoit supuşi toţi
locuitorii. ,
Până ad Jidanul ca birtaş.
FOAIA POPORULUI
Am zis, că fiecare birtaş de aceştia, i
mai leagă de cârcîmă şi o boltă. De ad
să zice, că Jidanul e şi neguţătorul. Un
mare bancher Jidan zice: Toată lumea
crede că Jidanul e născut pentru neguţă-
torie, dar’ nu-’i drept, dacă sfârnăria cu V»
cruceriu ■şi mai puţin, ar fi neguţătorie,
atunci, da; căci Jidanul e sfârnar năs­
cut*. — Şi ce e sfâmăria?
în a trage câştig mare pe ori-ce
cale şi chiar şi din marfă de nimica.
Aceasta e înăscută Jidanului. Nu
vrea să se îmbogăţească copilul de jidov
din cea dintâiu capră belită ? Nu vrea
Jidovoaica câştig din cea dintâiu năfrămuţă puţin fagurii doi câ(e doi încă ne putem
vândută uşor-crezătoarei fetiţe dela sat?
E drept dar’ , că cea mai de frunte
causă a sărăciei şi economilor noştri dela
sate e Jidanul cu precupeţiile sale, oare
mult rău ne va face, dacă nu ne vom şti
feri de el.
; -C e trebue să facem noi în faţa ace­
stei primejdii? ! E de lmare însemnătate
aceasta întrebare în economia noastră na­
ţională!
Părerea mea e :
După-ce cârma acestei ţeri e legată
tare \de frânghia Jidanului, să nu aştep­
tăm dela ea ceva mântuire de primejdia
amintită. Să ne încredem şi aci, ca şi
în alte lucruri de interes naţional, în
propriile; noastre puteri. Inteligenţa ro­
mână dela sate şi fruntaşii să se pună
pe lucru, cu cuvântul: şi ca fapta să în­
demne pe economul român la muncă cin­
stită şi ferirea ca de foc de lene şi de,
Iqx, prin ce câştigă cele de lipsă pentru
traiu şi poate purta greutăţile impuse de
stat. Să încungiure birtul şi bolta Jida­
nului, şi să ajute pe neguţătorul român,
prin ce să scapă de urmările neferici-
toare ale rachiului falsificat, >şi’ ;astfel îşi
păstrează puterile sufleteşti şi trupeşti, şi
banul seu merge la un român creştin şi
cu suflet. Să îmbrăţişeze fii economilor
noştri meseriile de tot felul şi negoţul,,
prin ce ne facem o clasă mijlocie naţio­
nală aşa de mult cerută şi de altă parte
banul câştigat cu sudoare, să meargă
în punga fratelui seu binevoitor, pentru
schimbul ârticlelor şi mărfurilor bane şi
trainice.
Aşa lucrând vom pută să ne mân-
tuim neamul de o primejdie atât de ame­
ninţătoare. Voinţă să fie şi vom putea!
„ Săteanul
Vorbe înţelepte.
— U na la se p tă m â n ă .
Cum v o r b im .
Vorbeşte puţin, ascultă mult, nu între­
rupe nici odată. Vorbeşte cu fiecare^ de ce
ştie el mai bine ori de ce îi place mai mult.
în toate materiile fii cumpătat, nu vorbi până
să se sature omul de tine. Nu vorbi despre
tine, nu face liaude prea multe şi nu lăsa
lumea să crează că lauzi, numai pentru-ca să
fi şi tu lăudat.
Pag. 137
PARTEA ECONOMICA.
f, _. • * '
Nutrirea stupilor primăvara.
Mulţi stupi se prăpădesc primăvara,
adecă şi în Aprilie, din lipsă de miere.
Ca să preîntimpinăm acest răn, cu prile­
giul visitării, e neîncungiurat de lipsă să
ne asigurăm .' are fiecare stup hrana de
lipsă.
Greutatea coşniţei de nuele e do­
vadă, că stupul are miere; dar’ întor­
când coştiiţa cu gura în sus şi ferind
convinge despre câtă miere au albinele.
Stupul de tot uşor ne dovedeşte, că mie­
rea în el e pe sfîrşite şi acestuia trebue
să-’i dăm de mâncare; hrănirea în stu­
pină însă trebue să se facă numai peste
noapte.
Pentru a încungiura dedarea la ră­
pire a albinelor şi alte rele, e bine să se
aducă stupul în casă -— ceea-ce se poate
face şi dimineaţa Înainte de a începe să
sboare albinele.— - Şi anume : coşniţă să
ia cu mare grije dela loc, se aşează pe
o faţă de masă şi astfel se aduce în
casă.
Acum se desface tot cu frumosul
pânzătura, se pune nutremântul sub coş-
niţă şi apoi se leagă bine numita pânză-
tură — faţă de masă sau ce ar fi — ca
albinele .să nu poată eşl. în casă fiind
cald, albinele să scoboară şi în scurt
timp cară toată hrana.
Dacă are omul miere curată la în­
demână, e bine să o încălzească cu pu­
ţină apă pentru a o subţia şi astfel să o
pună sub coşniţă, după-ce mai ântâiu a
pus bucăţile de paie deasupra ei, ca al­
binele să nu se înece. Mierea puţin cu­
rată trebue fiartă şi spuma de pe ea
luată, ca să rămână cât mai curată şi
apoi călduţă să o dee albinelor. Având
miere în faguri, celulele acestora se des­
coperea un cuţit şi astfel li-se dă albi­
nelor. ' .
în lipsă. de miere, se fierbe zăhar
şi. adecă 5 părţi de zăhar şi 3 părţi apă,
lăsând să se îngroaşe cam ca mierea
scursă din faguri şi această amestecătură
în stare călduţă se pune sub coşniţă în­
tocmai ca şi mierea.
: în coşniţe mobile, având în reservă
rame cu faguri plini cu miere, li-se pun
aceştia in coşniţă în apropierea albine­
lor. Mierea li-se dă în păhare mari, cari
se leagă bine la gură cu o pânză deasă,
ca prin aceasta mierea numai să se pre­
lingă şi nu să curgă. Păharul astfel gătit
se pune cu gura în jos deasupra gratiei
în despărţământul de miere, de unde al­
binele ’şi-o cară în celule. Fiind timpul
călduros, albinele îşi cară mierea şi pu-
nându-o în partea din jos a coşniţei.

Psg. 138
Prăsirea galiţelor,
' ' (Urmare.)
Găinile comune (de rînd) şi negoţul
curele.’ ';
Găina comună (galus domesticus)
e cunoscută cu pene de coloare cât
de deosebite şi multe, de mărime mij­
locie; creasta ei este de formă diferită,
pecând la găinile de specialităţi şi crea­
sta este de un oare-care caracter hotărît.
Găina de casă comună are de
multe-ori în loc de creastă chică, îndeo­
sebi putem asta vedea în părţile de
maază-noapte. Temperatura părţilor
de mează-noapte are asupra crestei aşa
mare influinţă, încât găinile aduse acolo
din ţerile de mează-zi cu creastă, în
generaţiunea 5 — 6 îşi pierd creasta şi
capătă chică. ,,
Cocoşul nostru comun de casă
are îndeobşte creasta mare stătătoare,
crestată, creasta barburie cam mică,
penele la grumazi sânt de coloare au-
riă sau roşatică, coada mare, penele în
coadă sunt foarte strîmbe şi sclipi-
cioase; are umblet fălos şi îndrăzneţ,
cu temperament v oi, are 4 degete la
picior. "
Găina are creastă mare, statura
găinei faţă cu mărimea trupului e joasă,
picioarele sânt fără pene.
Găina noastră comună de casă
oue peste an 120— 160 de oue, cloce­
şte de 2—3 ori; carnea ei e gustoasă se
îndestuleşte cu puţin şi rabdă atât fri­
gul cât şi căldura. Cocoşii tineri se
pot uşor jugăni, fiindcă se desvoaltă
foarte de vreme; picioarele sânt fără
pene, la cele de coloare mai întunecată
negru, vinete.
Găinile noastre comune de casă
n’au altă greşeală, decât aceea, că sânt
mici, uşoare şi aşa în piaţele cele mari
n’au preţul recerut, pentru aceea avem se
purtăm grijă ca se le corcim cu alte so­
iuri de găini aduse din străinătate în ţeara
noastră sau, ceea-ce este şi' mai bine,
să le înlocuim anume cu soiuri streine
când apoi vom ajunge scopul acela, ca
din prăsirea găinilor să nu avem nu-
mai ouăle şi carnea trebuincioasă pentru
susţinererea căsii, ci se putem şi vinde
din prăsilă şi a exporta în ţeri streine
atât găinile, cât şi ouele. ; alte măsuri deosebite.
Astfel vom ave şi noi parte din
averea aceea mare, ce capătă ţeara din
exportul lor. ,
La negoţul ce facem cu găinile,
să luăm seama că în fiecare comună
să se afle unul dintre plugarii noştri
mai iscusit, care să adune găinile şi
puii dela ceialalţi şi aşa să le ducă în
număr mai mare la oraş, ca aşa se nu
fie silită câte o biată de muere a: să
duce cu 1— 2 părechi de găini, pui,
sau 10— 15 ouă în oraş, şi să petreacă
şi să peardâ câte o jumătate de zi cu
venzarea lor, în care vreme putea acasă
FOAIA PGPORULUI
să isprăvească ceva pe lângă casă sau
să meargă la lucru pentru simbrie şi
aşa să se folosească şi de vremea asta
care ar perde-o cu mergerea în oraş.
Peste tot plugarii noştri şi îndeosebi
muerile noatre, ţeranele, ar :trebui să
priceapă odată, că ce însemnează pier­
derea timpului^ când apoi socotind
dobânda aceea puţină, ce ar da acelui
care cumpără şi adună găinile anume
în sat, cil mult este mai mică, decât
este preţul timpului pierdut prin mer­
gerea de acasă pe la oraş. - "'
Dacă s’ar face aşa cele zise mai
sus, atunci în fiecare sat am avea oa­
meni de ai noştri, cari s’ar deprinde
cu adunarea şi cumpărarea galiţelor în
sat, ear’ în oraşe încă s’ar. înfiinţa ne­
guţătorii anume pentru cumpărarea şi
vinderea galiţelor, când apoi spiritul
neguţătoresc, de care are mare lipsă
poporul nostru, s’ar desvolta cu timp
si la el şi prin spiritul acesta s’ar în­
văţa a vinde productele sale cu preţ
mai mare şi a cumpăra cele de lipsă,
tot dela ai sei, prin ce văzând cu ochii
s’ar îmbogăţi poporul nostru, lipsit până
acum de mijloace. f ,
Voi scrie şi soiurile de găini im­
portate în ţeara noastră, de care se fo­
losesc locuitorii în multe locuri ale ţe­
rii, şi după care au un venit însemnat.
Dar’ şi până-când vom ajunge ca po­
porul nostru să se dedee la prăsirea'
raţională, are să se folosească de găi­
nile noastre de casă comune, şi să pră­
sească din ele cât mai mult, ca să aibă
ce vinde din ele şi îndeosebi ouăle.
' ; Iuliu Bărdosy.
râ Sare pentru vite.
> în anul trecut s’a votat îri dietă
legea pentru sare pe seama vitelor. Pe
temeiul acestei Itgi ministrul a dat o in­
strucţie la direcţiile financiare, la diregă-
toriile de sare şi la comisarii de finanţe,
arătând cum au să îndeplinească cele sta-
torite în lege. 1 ■ ' :^
Ordinaţiunea sau instrucţia stă din
4 părţi. în partea primă se spune des­
pre pregătirea sării, în a doua şi a treia
despre vânzare şi în a patra se cuprind
Sarea pentru vite să pregăteşte deo­
camdată la băile de sare din Uioara şi
Slatina (Maramurăş) şi sfi alcătueşte din
99y* % sare măcinată, y 2% oxid roşu
de fer şi V4% mestecătură de praf de
pelin. Cu vânzarea acestei sări sânt în­
sărcinate diregătoriile di? sattf de pe la
minele de sare şi din oraşe. Aceste vend
sarea, în canţitaţe peste 5,kgrame şi cum­
părătorilor le dau bilet său; chitanţe despre
preţul plătit. Cumpărătorii apoi sâtit datori
a păstra acest bilet de plată până-când
mai au din sare şi trebue să^’l arete la
finanţi, dacă aceştia îl cer. Cei-ce nu au
Nr. 12
biletul vor fi pedepsiţi ca o amendă de
bani, până la 100 de coroane.
k' În locuri, cari sânt departe de ofi­
ciile de dare, să încredinţează cu vânza­
rea şi alţi negustori (boltaşi), cari capătă
dreptul acesta prin licitaţie. Cei-ce do­
resc a lua în întreprindere vinderea de
astfel de sare, vor înainta ofert în scris
la direcţiile financiare.. Dreptul de vin­
dere să dă numai pe temeiul ofertelor în
scris, şi anume aceluia care s’a îmbiat cu
preţ mai mic.
Sarea pentru vite să vinde în starea
in care o primesc dela stat cei încredin­
ţaţi cu vânzarea. Nu este iertat a o
schimba sau a o amesteca ca apă ori ca
alte materii.
Sarea să va da cel puţin câte
5 kilograme unui cumpărător, Cumpă­
rătorilor ie stă apoi în voie, să-’şi pună
sarea îri vase proprii ori să cumpere sa­
cul în care e pachetată. Preţul unui sac
nou e 66 banii (33 cr.), a unuia vechia
36 bani (23 c r )
Localul sau bolta, în care se vinde
sarea, trebue să fie curată şi uscată şi
trebue să aibă firmă.
Nu e iertat nimărui a pregăti ast­
fel de sare, numai erariului şi numai aceia
o pot vinde, cari au acest drept dela stat;
mai departe nu e ertat a o folosi, decât
pe seama vitelor.
Sarea aceasta e foarte bună şi pri-
incioasă vitelor.
Se grijim de sM ate.
Apa curată, aerul curat, lumina soarelui
şi hrană sănltoasă sânt cele patru lucruri de
căpetenie, ca să fie cineva totdeauna sănătos.
j I. Sfi-’ţi ţii totdeauna pielea curată.
Trupul este acoperit cu pori sau găurele mici,
cari se astupă lesne de năduşeală şi de mur­
dărie şi din pricina, aceasta se nasc boale.
De aceea trebue să to speli bine şi s8-’ţi ţii
hainele curate cât se poate. SS te sjalzi cât
mai des:
: II.. Hainele necurate sânt tot aşa de
rele ca şi-pielea murdară şi fac ca sfi se
bolnăvească trupul. Aşternutul şi ori-ce haină
care vine în atingere cu pielea, trebue aeri-
sate şi spălare cât de des.
IH. Este foarte trebuincios sfi rfisufle
cineva aer curat; aerul stricat este adevărată
otravă. .
Cine trage în piept aer stricat, poate
se moară; aerul stricat ori cât de puţin In­
trat In plumâni, vatfimă sanfitatea.
De aci se naşte trebuinţa de a statori
o aerisare în fiecare casă locuită, lăsând la
partea de sus a ferestri o deschizătură, prin
care sfi ese aerul stricat şi încălzit din odăi.
i Nimic nu te poate face sfi mori mai
sigur, cu încetul, decât aerul stricat şi otră­
vit dinţr’o casă prea mult închisă.
IV. Fereşte-te de mirosurile urîte. Ţine
totdeauna sticla dela1ferestri curată, scându-
* rile, scările, spală-le ca sS fie curate.
| . oi Nu lăsa nici odată se se grămădească
i tn casă sau în vecinătate praf sau gunoaie.
| ^ Cum simţi cel mai mic miros neplăcut,
caută sfi vezi de unde vine şi curăţă locul.

Nr. 12
V. Cu câtă mai multă lumină, aer şi
•soare vei avea, cu atât vei fi mai sănătos. SS
laşi sfi-’ţi între In casă ori-cât de multă lu­
mină, ori-cât de mult aer şi ori-cât de mult
soare.
Nici oameni, Dici plante nu pot Înflori
Un loc întunecos; şederea mai mult ori mai
puţin îndelungată la întunerec aduce tînjală
şi boală.
Adu-ţi aminte că este mai bine, st oco­
leşti boala, decât si cazi în ghiarele ei şi pe
-urmă s'o vindeci.
Băncile noastre.
’Şi-au mai publicat socotelile pe anul
31896 urmăroarele din băncile noastre:
,Fortuna“ din Ridna-veche are venit
curat 2735 fl. 12 cr.
nHăţeganau din Haţeg are venit 5556 fl.
:36 cr. adunarea a fost Ja 23 Martie.,
, Furnica* din Făgăraş, are venit 12,323 fl.
adunarea va fi la 15 Aprilie.,
„Borsovta* din Jidovini are venit 400 fl.
adunarea va fi la 4 Aprilie.
„Bocşana* din Boeşa-moitană are venit
:2306 fl. 68 cr. adunarea est* la 28 Martie.
Îndreptar
^pentru întemeiarea însoţirilor; de oumpătare
împotriva beuturilor spirtuoase ; peste un ar.
lucrat de
Gavriil Aluaş,
înveţâtor şi notarul însoţirii de cumpătare din Babţa
Statutele fondului de bucate al „Societăţii
de cumpltare* din comuna Babţa.
§. 1. Societatea de cumpătare are şi
a n fond de bucate, câre va avea de “scop îna­
intarea cumpătării. - 8’au şi început. în primăvara aceasta vor fi
;§. 2. In acest fond va depune fiecare
•membrucâte douămerţe mălaiu cu grăunţe*
§. 3. Din acest fond se vor dă bucate
*cu interese ra ia :
a) Membrilor societăţii de cumpătare.
b) Nemembrilor numai în cas, dacă vor
•dovedi cumpăt şi purtare morală bună.
4. Dividenda de V» (trei pătrare)
j de Bănat stat căutaţi şi pentru armatele
între membri se va face, când va avea fiecare străine. D in Becîcherec se scrie, că Torontalul
în fond 4 cubule, ear’ }.\t parte ca ajutoare. şi comitatele vecine (Timiş etc.) stat cercetate
§. 5. Fondul va fi manipulat şi se vor
da ajutoare conform , statutelor societăţii; de
cumpătare (vezi §-ii dela 8— 21, ear datorin-
vţele după §. 22).
§. 6 .' Dela acei membrii ai societăţii,
cari nu-’şi vor ?ţinfe făgăduinţa, se vor detrage
•dividendele de pe anul, când se vor abate,
„adăugând u-se la fond, pentru ajutorarea a lo r
d o i şcolari săraci,- dar’ harnici, ai membrilor
•cu purtare bună. >
§ . 7. Membrii societăţii la cas de moarte
-sau strămutare din comună îşi pot lăsa fon d u l.
a) Fiilor sau altor rudenii, cari sânt
(membri sau vor păşi de membrii ai societăţii.
b) Bisericii greco-catolice locale.
8. Ear’ din contră acei membri, cari
-din causă de abateri părăsesc societatea, nu
neguţătorilor de vite.din Viena a cerut dela
p o t pretinde din., fondul ridicat eventual; l a ,
' min1işţrul, u n 8 -:de ft>nţunica,ţie, şăînţroducă
2 —3 cubule, decât numai capitalul început de
2 (două) merţe. / , :r;,"
§. 9. Aceste statute primindu-se de a^u-
îiărea generală, se scriu în trei exefnplare şt
p e calea protopretoriâlâse sutişterh* dlui mi­
FOAIA POPORULUI
nistru de interne pentru aprobare; deobligân-
du-se membrii societăţii la toate cele cuprinse
în §. 22 a statutelor .Societăţii de cumpă­
tare».
Dat în Babţa la 2 Ianuarie 1896.
Ştefan Pop m. p., Gavriil Aluas m. p.,
preşed. soc. de cumpăt, notarul soc. de cumpătare.
Ştiri eeonomiee.
Banca „Steaua*. Noua bancă româ­
neasca „ Steaua* din Petrovaselo (comit. To-
rontal) ’şi-a ţinut adunarea de constituire
In 18 Februarie c .; firma nouăi bănci este
împrotocolată la tribunal şi Iu curfind îşi va
începe lucrarea.
Nouă deregătorie de dare. Cu 1
Maiu c. se va deschide In Câmpeni (comit.
Turda-Arieş) o nooă deregătorie de dare. De
ea se vor ţinea 21 de comune din jurul Câm­
penilor, care acuma se ţin de deregătoria de
dare din Turda.
Căi ferate nouă. Linia ferată din
Secuime, Intre Sepsi - S. - Georgiu şi Sereda-
Ciucului va fi visitată oficios tn £9 Martie
şi In 1 Apiilie se va deshide pentru circu­
laţie. Continuarea ei până la graniţă In pa­
sul Ghimeş se va gata până în 1 Noemvrie.
Tot până la acest termin se va găta şi linia
Sibiiu— Tumu-Roşu. Guvernul României va
face legătură cu aceste linii probabil numai
Pom i pe de lăturile drum urilor.
în urma Unei hotărîri a ministrului de negoţ
Daniel, drumurile de ţeară mai mari vor fi
sădite pe ambele lor laturi cu pomi roditori
precum este aceasta în ţerile culte. Sadirea
vor face-o îngrijitorii drumurilor şi lucrările
sădite vre-o 5 drumuri, cu cireşi, nuci, meri
şi peri. Drumil de ţeară (şoseaua) ardelean,
ce duce dela mează-zi spre mează-noapte
şi taie Ardealul îu dooă, împreunând Sibiiul
cu Clujul, va fi sădit cu meri şi peri.
Transport de cai din Bănat. Caii
I de mai mulţi neguţători de cai, cari cumpără
cai cu bune preţuri. Din jurul Timişoarei
: B’au expedat prin oficeri greci mai multe
' transporturi de cat la Atena. Acest negoţ
îmbucurător Va da un avfint şi mai mare
prăsirii cailor în Bănat.
Bani de aluminiu. în America se
fac încercări de a bate monete de aluminiu.
Aluminiul este un metal foarte uşor şi prin
pipăit se poate deosebi de alte metale. Guver­
nul Statelor-Unite din America crede, că
oamenilor le vor fi binevenite monetele din
astfel de materie.
; ’ Trenuri dcelerate de vite. înBoţireă
trenuri a?elerate pentrp trasporturi de vite.
Cererea a fost ascultată şi astfel îpcepSnd cu
1 ; Maia vot circula (umbla) tteriuri repeii
de vite pe următoarele linii: dela Braşov pe
Pag. 139
Ia Teiuş şi Arad Ia Bruck, dela Cacerdea
pe la Orade tot la Bruck şi dela Timişoara
la Marcheg. Cu trenurile aceste timpul de
trasport se scurtează cu 2— 11 ore.
Starea sanitară a vitelor in
Austria. După cum să vesteşte din Viena,
In ţerile austriac a încetat de tot boala de
vite şi aprinderea de plumâni. în urma aces­
teia negoţul cu v:te este liber In întreaga
Austria.
Dacă deregătorii noştri de pe la gra­
niţe ar fi cum se cade, nici la noi n’ar bântui
atâtea boale de vite- Dar’ la noi — chiver­
niseală maghiară!
Ungaria la exposiţia din Paris.
Ungaria, sau mai bine zis Maghiarii, încă
vor lua parte la exposiţia din Paris, la anul
1900. — Ministrul de negoţ Daniel a şi cerut
dela cameră 3 milioane de coroane (1 milion
500 mii fl.) pentru , cheltueli, cari se vor şi
încuviinţa. i ;
Iarăşi bani storşi din punga noastră, ca
Maghiarii să paradeze prin Paris. Dar’ poate
că suma aceasta le Ya fi- prea puţină şi ne
vom pomeni că mai cer: La parade şi benche-
tuiri trebue mulţi baai! ; '
Din traista cu poveţele.
— Răspunsuri. —
Abonent nr. 3600. Ceteşte inai cu bă­
gare de seamă aceea ce s’a scris în „Foaie“
despre văduve, şi atunci vei vedă la ce ai
drept, şi ce poţi pretinde —-
Abonentul din Igriş. \n afacerea cu
puşca nu poţi face alta decât se rogi pe proto­
pretor să aducă sentenţă. Dacă eşti vinovat
te va pedepsi, dacă nu, îţi va da pu?ca îndărăpt.
Abonentul din anul iŞp j în Birzava.
Nici d-ta nn poţi da muierii, şi nici muerea
d-tale slobozenie ca să vă puteţi cununa alt­
cum ci numai legea. Trebue să vă despărţiţi
mai întâi. Mergeţi dar’ Ia un advocat. Mai
bine ar fi însă să vă împăcaţi şi să trăiţi ea­
răşi la olaltă. Carte ca aceea de care întrebi
d-ta nu se mai află de vânzare nici unde.
Abonent 324-5. Mama d-tale a fost în
drept să-ţi predee partea ei de avere, şi dacă
e scrisă şi în cartea funduară pe numele d-tale
im ’ţi-o poate lua nime. Cu toate acestea,
dacă-ţi va face fratele proces, ia-ţi un advocat
care să te apere, căci altcum uşor se poate
să perzi procesul. TSrguealafăcută cu,fratele,
încă e bună şi nu se poate strica. : : ;1
Abonent nr. 9187 . Dacă d-voastră vă
temeţi de eşirea protopretorului la faţa locului, :
ca să cerceteze treaba e semnul că nu prea
aveţi dreptate. De s(Înteţi dar* tari în con­
vingerea că s’au făcut abusuri la comună, atunci
trimiteţi-i anticipaţia cerută, căci la timptil
seu v’o restitue acela care se va afla vinovat;
de nu lăsaţi treaba moartă să nu plătiţi chel- *
tueli şi mai mari, ear’ pe deasupra poate
încă pedepse pentru acuse neadevărate. Repre­
sentanţa nu o puteţi schimba decât numai Ia
alegerile ordinare, cari se fac din trei în trei -
ani. Săriţi atunci cu toţii, şi alegeţi alţi oar
meni în locul celor de azi, dacă credeţi, că
aceştia sânt netrebnici. ’ •
D-sale Mc. S. în Secueu. Moara nu o
poţi strica nici încuia, ci trebue Bă ceri prin
advocat desfacerea tovărăşiei de avere, pentru-că
după cum ne spui, d-ta ai 9 părţi ear’ Jidanul
3. întreaga moară şi întregul fânaţ vine apoi
 FOAIA POPORULUI
Pag. 140
Dacă sânt albine destule în stupi şi In
pus în liţftaţie, şi cine-'I cumpără, acela devine
«tăpân peste întregal, Esplicaţiile de lipsă vreme bună sboară regulat, făcend cele spuse
ţi Ie va da advocatul,; mai sus, n’ai să te. .temi de prăpadirea , stu­
Abonent nr. 8361., La întrebări de acestea pilor. Neavâ*d albinele miere din destul, ş,ă
na putem răspunde, pentru-că formează obiect nu întrelaşi a-’i njlţrl.-
de proces, ear’ noi nu putem şti cum va ho­
tărî judecătoria în causa. Adresează-te dar’
unui advocat, care studiind bine causa te va
putâ îndruma pe cale bună.
D-Ba\e 'GavriJ C. în Igriş. întrebările
Monografia comunei Rehău.
v ;-iD e
ce nile-ai pus rouă, adresează-le în Bcris direc- Nicolae Cărpinişan, paroch.
ţiunei de finanţe, pentru-că numai ea ştie şi
ca e în drept a-ţi spune de se cuvine ori ba III. Starea culturală şi populaţia.
se plăteşti taesele cerute ' de arândatorul 7 - ■ (Urmare.). . - .
d-voastre. Ce-’ţi va răspunde direcţ'ă de fi- : ■ Familiile. Numărul familiilor după
nanţp, de aceea ai să te ţii. ;
lista alegătorilor din periodul de pe
Abonentului A. Munthiu în N. Rapoldt.
urmă 1893 — 96 e 481, după rândul
Una dintre speciile cele mai alese ale viţei
americane se numeşte ■^riparia'1. Precum am alfabetic sunt următoarele:
scris şi în nr; 10 al foii noastre din a. c., A vram . . ; . 4 fam. Lupu . . . . 16
părintele Ştefan E. Cucu, preot în Pir, u, p. Bena . . . . 13 '» Maier i . 6'
Benescu . . . 1 •> Mafteiu (ţigan) . 1
Petr, care însuşi s?a ocupat şi se ocupă cu
cultivarea viţei americane şi a şi scris în Boia ; 11 > Mihailă . 2
Boiescu . . . 2 » Moga . . . • 15
acest obiect, vă poate şi sigur vă va da do­
Boia . . . . 16 » Muntean . ■ . 1
ritele desluşiri, ca unul care se interesează Breazu. . . . 11 Munthiu . . . ';4'
din inimă de înaintarea poporului nostru. Bască . , . . 39 > . Muştea . . . 3
Abonentului. George Alexandru în Or­ Bâscan. . . . 1 > Nechifor . . . 3
C ăcovean . .. . 4 Neagă v i " . . 16
şova. Acelaşi răspuns ca şi abonentului pre­
mergător.; Fă înse întrebare şi Ia direcţiunea
Căpâlnariu - . . . 5 .', > , Neagu . •. 1
Cărpinişian . . 13; > -Nistor.. . . Ţ
şcoalelor de economie: Va.Magyarovdr Kluj- Coman . . . 3 > Oancea . . . 25
Mănăstur (Kolozs-monostor) şi Keszthely. Costandă . / . 7 > Oncescu ; ' .' 1
Abonentului P. Fr. nr. 2978. însăşi firea Ceran (Ţeran) 2 •'■>’.C Oltean . ■v ; 10
Cimpea; . . . 1 ■> Pamfilie. . . .4
ne arată care, e-timpul cel mai potrivit pen­
Dărăbanţu . . < 2 * Pienariu . ; ■. 4
tru semenarea simburilor de poame; ele căzând
Duma . . . . 1 > . Popa . .. . 4
toamna de pe pomi şi ajungând în pământ, Fleşeriu . . . 3 Recean. . . . 1
de regulă răsar primăvara. Sâmburii sămănaţi Floca . . . .2 2 > Rodean . Y . 10
primăvara nu prea răsar până în a doua pri­ Fofeldea 11 » Roşea . . . ‘
măvară şi în timpul acesta îndelungat mai Fulea . . . •53 > Salcu . . .
German . . . 5 > SScaşiu. . . 22
totdeauna pier, mâncându-’i şoarecii ş. a. De
Gib . . . . . 3 Sădean. . • 8
aeeea lasă până; la toamnă, când iţi poţi pro­ Gârbovean . >• 2 i ■>
Spătariu -.
cura însuţi de pe acolo, peutru-că mere şi Gitan . . . . 1 > Stanciu . ' . 13
pere pădureţe sftnt în toate părţile şi de să­ Goţa . 3 > Vlad . . 2
mânţă aceşti simburi sănt mai buni. Gugiu . . ; . 11 >’ Vulc . . .' 21
Pentru ceară de altt scrie Iui Ludwig Irimie : 21 Zbuchea . . ^ 4.;
Rtschner, strada Pintenului în Sibiiu.
I.un gu . . . 4 > , Raţu. . . . . • 2
La olaltă: j481.
“ Cu acel prlegiu ta poţi înţelege şi des­
pre procurarea simburilor trebuin.ioşi pentru
Din acestea cinci sAnt derivate,
toamnă. Alta fii mă mai, vestită pentru să-
mâoţuri este: Edmund Mauthner, Budapesta, precum: Bâscan din Bască, Benescu din
de unde, la crreie; ’ţi-se va trimite şi un Bena, Boiescu din Boia; Oncescu din
cata?og, din care vei vedă preţurile, ce te in­ Oancea şi Ceran (Ţeran) din Fulea, ear’
teresează.
51 sunt originale (băştinaşe) şi 3 de
iy » Utiui abonent Sas-Sebeşu. Verinli albi
ferari (ţigani). Familia Duma şi Cimpea
şi'cii cap* -galbitij cari ’ţ:-s’au prăsit îa stupi
şi de cari în fiecare zi afli sub coşnjţe pe au venit din Cacova, Gitan din Pian,,
poli ţi sânt moliile' fluturilor de ceară, cari îşi se mai crede că familiile: . Căcoveanu
depun oue’e de reguli în sflrmituriie de ceară, ar fi venit din CâcoVa, Cărpinisian din
ce cad mb coşniţă, pe sub păreţii acesteia şi Cărpiniş, Căpâlnariu din Câpâlna, Pie-
prin crepăturile ei şi chiar în faguri. Ver- nariu din Pian, Recian din Rediu^ dar’1
muleţii din vorbă cresc până la grosimea unei
când, cum şi pentru-ce au venit nu ştie
ceruse şi, dacă stupii n’au fost destul de bise
Îngrijiţi, pot se se înmulţească din cale afară nime spune. Dela drum şe crede, că
pricinuind slăbirea sau chiar pustiirea stupu­ au venit fa m iliile B e n a — Benescu,'
lui, in stupii buni cu matcă în regulă nu Cărpinisian, Fulea, Maier, Oancea-On-
pot face prea multă stricăciune; dar’ cu atât cescu, Neag, Popa, Vulc, Secas s.a.s. a-
mai primejdioşi sânt pentru stupii mai slabi
şi acestea să şi socotesc ide cele mai
în albine şi mai cu seamă când ei rămân
fara matcă;, în acel cas toţi fagurii se pot bătrâne şi mai vechi în comună. Mai
umplea de astfel de molii. mari sfint fam iliileFulea cu 53, Bască
- Că vermii îi afli pe poliţă, e semn că cu 39, Oancea cu 35, Floca şi Secaş
albinele înseşi îi scot de prin înfundăturile cu câte 22, Vulc şi Irimie cu câte 21,
nnde s’au încuibat. Dar’ cu atâta nu ajunge, Bota, Lupu, Moga, Neagă cu câte 16,
rrebue să-’ţi •cercetezi bine stupii întumând
Bena, Cărpinişian, Stanciu cu câte 13,
coşniţele cu gura în sus şi privind bine prin- :
tre faguri; ear’ la întâmplare să vezi pe fa­ Boia, Breazu, Fopeldea, Gugiu cu . câte
guri o pânză ca.de paiangin, aceea să o cu- 11, Bodean şi Oltean cu câte 10 familii,,
rateşti ;eât mai, bine, împreună cu vermii din mai aproape sftnt prin încuscrire famiî
faguri, ajutând însuţi albinele în lupta cu po-
Iute: Fulea, Vulc, Oancea, Benă, Căr­
tiivnicul, şi prin măturarea cât mai des sub
coşniţă. .. . , . pinisian, Munthiu, Maier, Goţa, Secaşiu
şi Neagă. ^ ciul (slujba) preoţiei până astăzi neîn­
Nr. 12
< Dacă voim a judeca familiile pfe
temeiul culturii (învăţăturii) lor, cred a
nuvgreşi, dacă voiu însemna măi cu.
seamă pe cele-ce vin în documente
înainte; se începem cu preoţii; re­
produc aici două documente, ce şe-.
află în mâna subscrisului:
1 -) >Nr. 6.P . Ch.<
' «Tuturor ori de ce stare şi vred­
nicie, cărora se cuvine, facem înştiin­
ţare, precum arătătorul aceştia: Ni­
’ . - Y'
colae Carpenisianu din Răheu, slăvită
varmegia Sibiului şi protopopiatul
Sas-Sebeşului, după adusele Atestatuşu-
rile sale dela mai sus lăudata varmegie
din 3. a lunii lui Martie 1788 sub*
fam Nr. 870. asemenea dela protopopul lo­
cului, şi dela sat cumcă cu toţii îl pof­
> tesc s£ le fie diacon la biserică pentm
>
ajutorul celoralalţi preoţi, şi dela toate
»■ greutăţile satului îl vor scuti, după-cum
>
se vede sub Nr. 6 în Protocolul chiro-
>
> tonii anului curgător. Aşa şi noi în-
, •.» dreptându-’l mai nainte Ja învăţătura,
; >
>
trebuincioasă, şi văzend vrednicia lui mai.
'> pe urmă l’am sfinţit Diacon la 18. a
>
lunii trecute Octomvrie; şi în ziua de.
: ;» {
. ». astăzi dela noi se întăreşte a fi Diacon
în satul mai sus numit la chramul sf.
»
>■ Luca evangelist, poruncindu-’i-se că întru:
3 toate să-’şi poarte cinstea sa după-cum
3 >
se crede, se fie cu pildă bună înaintea,
>
> norodului, asemenea şi norodul. pe dîn­
>.
3 sul, să-’l aibă la cinste şi; sub scutinţă
>
> după mai sus pomenita făgăduinţa lor..
Şi preoţii cei de acolo încă să-’l cu­
noască, şi dintru toate cele-ce va slugi
- > .
. cu dînşii de împreună partea ce să va.
cuveni ca la un Diacon, să-’i dee şi
frăţeşte se trăească. S’au dat în Sibiiu.'
1789. De 3. K. Vekin.
Pravoslavnic episcop al
Neuniţilor în M. Pr.
Ardealului.
(L. S .) Gerasim Adam ovicl m. p.
2. (Fără numer).
«Precum-că Nicolae Cărpinişan diir
Răhău Slăvit Scaun al Sas-Sebeşului,
au auzit învăţăturile cele mai D ogm a-
riiceşti şi Moraliceşti, precum şi cele
Normaliceşti, care sânt poruncite ale"
învăţa ceice cugetă a se preoţi, dela
mai naltele locuri, în vreme de 6 luni,-
cu bun spor, şi precum că sub cur­
gerea acelei vremi s’au purtat cu ome­
nie precum se cuvine unui candidat
de preoţie, prin această scrisoare pen­
tru încredinţarea celor-ce se cuvine a
şti, mărturim. Sibiiu, 30 Martie 1823».
Mvise Fulea m. p., Io a n M oga m. p.,
director. profesor când. de preoţie.
- Documentele sunt scrise cu litere;
cirile, eu aici le-am transcris păstrând-
formele ortografice ale acelui timp. Fa­
milia Cărpinişian a purtat aşadară ofi-
trerupt aproape 159 de ani,, ea a dat-

Nr. 12
cei mai mulţi funcţionari şi oameni în­
văţaţi în comună.; Alăturea cu această
familie sfint de a se mâi însemna fa­
miliile: Popa, Maier, Oancea-Oncescu,
Goţia, Munthiu, Fulea, Floca şi Benescu,
din a căror sîn ău eşit parte preoţi şi
învăţători, parte notari, profesori, advo­
caţi şi ingineri.
(Va urma.) .
DIN LUME.
' Din Creta. ••
Blocada Cretei s’a început Dumi­
necă dimineaţa, 0 sută şi zece năi pu­
ternice ale puterilor europene încuri-
giură insula, împedecând pe Cretani de
a sta în atingere cu lumea din afară
şi pe Greci, de a trimite pe insulă aju­
toare şi proviant. Astfel o corabie mai
mică grecească, care ducea proviant
pentru resculaţi, a fost lovită şi cufun­
dată de cătră naia austriacă Sebenico,
încă înainte de începerea blocadei, scă­
pând numai oamenii de pe ea.
Deodată cu aceasta s’a vestit Cre-
lanilor prin comandanţii năilor, că vor
-căpăta autonomie, aşa că vor fi supuşi
Sultanului, dar’ în trebile lor dinlăuntru
neatârnaţi şi liniştea se va restatornici în
pe insulă. Comandanţii au provocat deci
pe resculaţii creştini, ca şi pe moha-
medani, să depuie armele şi să fie pe
pace.
Până acum aceasta provocare na
fost ascultată. Resculaţii nu depun ar­
mele şi ciocnirile nu încetează. în
Creta sftnl la 40,000 de răsculaţi, cari
dacă nu să supun, Europa ar avea lipsă
de 80,000 de soldaţi ca să-’i. supuie.
Mai este apoi generalul Vassos, cu 3000
de oaste grecească regulată.
De altcum Grecia a abzis de lupta
în Creta. Năile şi le-a retras din apele
Cretei şi îşi îndreaptă toată puterea la
h ota ru l înspre Turcia, în Tesalia. Toate
nâile greceşti transpoartă ostaşi prin
portul V o l o , în Tesalia. Puterile; eu­
ropene se nisuiesc a împedeca începe­
rea re s b o iu lu i aci, între Greci şi Turci.
CRQ N ICĂ .
Un proces groasnic Be pertractează
.de câteva zile înaintea tribunalului din Hod-
Mezo- Vâsârhely oraş In U n g a r i a . Acusaţi
Bftnt s femei şi > bărbaţi, părtaşi ai miei
d ia v o le ş ti societăţi de otrăvire. Aceste iare
In chip de om îşi asigurau soţii, parinţu şi
alte rudenii pe la diferite societăţi de înmor­
mântare, plăteau regulat taxsele anuale şi
când capitalul de asigurare ajungea .la an
preţ mai mare, Ii otrăveau pe cei asiguraţi
şi apoi ridicau ba n ii, pentru can fuseseră,asi­
guraţi aceştia. Astfel s'au intemplat mat multe
tasuri, în can soţia ’ şi-a otrăvit soţul, fratele
sora, stăpânul servitoarea sau, servitorul^seu.
Fioroşii ucigaşi se poartă nepăslton înainte
.tribunalului. Mijlocitoaiea uciderilor se susţine
Pag. 141
FOAIA POPORULUI
la — America. Din cercul Varanno (comitatul
a fi fost în toate caşurile o moaşe numită Maria
Szalai-Iâger, care da otrava, de regală arsenic Z^mplen) în vremea din urmă au emigrat In
America la vre-o âooo de Unguri, Intre aceştia
sîu săricică. Otrăvurile 86 amestecau In
mâncările jerfelor. Fierberea împotriva uci­ vre-o 2obo de femei şi aproape 500 de ficiori
da miliţie. întreagă poporaţia cercului e de
gaşilor e foarte mare tn poporaţia oraşului*
24.142, deci a patra parte a locuitorilor’ şi-a
prin împrejurimi, ba chiar şi în depărtări
părăsit vetrele părinteşti. Emigrarea ia din
mai mari. Apărătorii acusaţilor primesc zilnic
ce In ce tot mai mare întindere.' Cu câte un
epistole cari îi ameninţă cu moarte, dacă vor
paşaport emigrează câte 5—6 iDşi. Lucrul
încerca Bă scape pe acusaţi. — Iată ce ticăloşii
8e petrec Intre Unguri! Nici chiar între săl­
se facă aşa, că cel-ce a 8j'its In America, îşi
trimite [paşaportul altui consătean de acasă,
batici nu s'ar putea săvârşi păcătoşenii mai
care vrea şi el să emigreze. Proprietarii cer­
urîte, de'ât acestea!
* cului Bărăcesc*’ văzând cu ochi*, pentru-că n au
Lucruri triste. Din Băreşti (comit.
cine să le cultive pământul. Emigraţii, cari
’şi-au lăsat fimilia acasă, le trimit acestora
Bihorului) ne scrie un corespondent, câ lu­
sume mari de bani din America. Pe aceşti
crurile bisericeşti şi şcolare merg foarte rău
bani cei de acaBă cumpără necontenit pămân­
peaco’ o. BIronii eBte o comună mică şi In
turi dela micii proprietarii scăpătaţi, cari sftnt
cele bisericeşti este Împreunată cu Vaşcăul;
siliţi să se facă zileri sau se plece la cerşit.
vina îa stările triste o poartă Vaşcăuanii. Cei *
din Băreşti au avut 8000 fl. bani gata şi pămân­
Momăni harnici. Din comuna Pe-
turi bisericeşti câştigate prin stăruinţa harni­
triş comitatul Aradului, ni-se scrie, că de unde
cului epitrop Tănase Coroiu. Scopul acestuia
unde pân’ acutn regaliile de beutură au foBt
era Bă zidească In Băreşti biserică. Murit-a
tot In mâna jefuitorilor jidani, acum le-au
Insă el, şi oamonii din Băreşti B’au împăcat
arândătbravii Români George Lupenctu fo­
cu Vaşcouanii să repareze biserica împreună
restier şi soţia sa Maria, cari sflnt vrednici
şi anume ei să dea 2500 fl. Acea*ta B’a în­
de toată' lauda pentru beutură cnrată şi bună,
tâmplat la, 1879. S’au apucat de lucru; dar’
pe care o vând oamenii or. Deasemenea şi
gătându-să cei 2500 fi, Vaşcauanii au zis, ca
boltaş In comună a fost până acum un Ji­
ei n’au de unde b8 dea bani. Aşa au trebuit
dan, deşi comuna e întreagă românească. A-um
cei din Băreşti să cheltue mai departe, căci
însă un Român de ai noştri a pus mâna pe
altcum biserica rămânea negata şi descoperiţii.
boltă şi dă oamenilor numai marfă bună, nu
După gătarea bisericii s’au dat cimiteriul în
ca Jidanul, care Înşela unde numai putea.
arândă, pe 3 aui, cu câte 90 fl, dar’ aceşti
Numele bravului boltaş Român e Vasile Brăz-
bani n’au Intrat. Asemenea şcoala e amenin­
gan. — Laudă şi cinste Românilor din Petriş,
ţatăcu închidere. - . oari atât de frumos {ştiu se spriginească pe
Vina la aceste o poartă presidentul ş»
fraţii de acelaş sânge! '■ •
epitropul, a căror nume nu-’l punem acum,
şi,,cari se îngrijesc de alte lucruri, dar’ nu
, > D in Viena ni-se scrie, că la regi­
de biserică. Corespondentul zice, ca daca
mentul 64 , aL cărui soldaţi sftnt mai toţi Ro­
nu-’ şi vor face datorinţa, va mai desvell din
mâni, ear’ dintre oficeri parte sftnt Români
faptele lor. parte ştiu româneşte, e un harnic doctor Ro­
mân, dl Dr. Aurel Aâui. Acest bun doetor
Poveri din cale afara. Din Miha- a dat un examen foarte frumos cu soldaţii
eşti (comitatul Hunedoarei) ni-se scrie: Aşa cari învaţă cum se lecuese/bolnavii In vreme
numiţii «Feşteri Vannegeşti8 înainte de aceasta
de bătaie. Pentru aceasta domnul Dr. Aba
cu câţiva ani, au început a măsura pădurea
a fost lăudat de cei doi coloneii şi de ceilalţi
şi-’au făcut mape pe cheltuiala locuitorilor.
oficeri, cari au fost faţă Ia examen. După
Oamenii R’an hotărît să nu dea toate coastele examen dl D r . Abui a cinstit pe ficiori?, cari
şipăşunele Ia măsurare, ci să le lase pentru
au luat parte la şcoală, cu un butoiu de bere
păşunea vitelor. Feşterul (pădurarul) a zis
şi cu câte 2 .ţigări. « 1 ' ; ;' '
că ni le lasâ; dar’ nu ni le-a lasat, ci an luat *
pădurea cu păşune cu tot, vre-o 600 de jugăre.
P ă g ă n ism u l ee lăţeşte ca o putere
De 2 ani au început din ce In ce mai aspru
de necrezut îa Ungaria, ales între Maghiarii
a ne globi, în chipul cel mai-tiran, ba a zis
de pe Alfold. N u m a i în săptămâna trecuta
că caprele le stîrpeşte de tot dela locuitori.
60 de locuitori din comuna Bichiş-Ciaba att
Gloabe au scos vre-o 500 fl., care sumă e în
anuţat preotului lor, câ rup legăturile cu sf.
mânile înpintenaţilor. în anul acesta ear
biserică. Nevoind preotul să iee act de decla­
stlnt globiţi vre-e 70 de locuitori sârmam;
r a ţ ia noilor păgâni, aceştia s’au dus la sol-
ei au părăsit hotarul strămoşesc şi au Intrat In
găbireu, care tn înţelesul şi litera păgânelor
păşune şi pădurea unor nemeşi Unguri, pla-
legi „bisericeşti* îndată le-a făcut pe voe.
tindu-le anumite preţuri. Cu contribuţia pă­
mântului Bftntem rămaşi înapoi, căci abia plă­ Lăţirea ridzarenisniului. Din Becî-
tim slujitorii aceştia şi gloabele. Apoi înain­ cherecul mare se telegrafează foilor ungureşti,
tează popor! . că în comuna Cernea din comitatul Torontal,
12 familii, până acum g.-or., au trecut zilele
procesul din Deva. Procesul ce
acestea la nazarineui şi că o mulţime de alţi
era să se ţină în 8 Martie în Dava, împo­
locuitori vor urma pilda aceasta. — Am voi
triva a 6 ţerani Români acusaţi, că au cântat
să ştim, luat-au forurile noastre bisericeşti
Doina lui Lucaciu“ şi „Poesia Libertăţi de pe acolo măsuri faţă de aceste arătări
(strofe din „Marşul lui Iancu“) s'a amtna^
îngrijitoare?
de oare-ce acusatorul, gendarmul Muntyân
Idiios nu s’ a presentat, aflan&u-se tn iticht- D in nobil — cerşitor. în oraşul
soarea din Cluj. Locotenentul de gendarmi american Chicago a răposat deuuăzile în cea
comandat să-’l represente, a spus înaintea mai neagră miserie un biet om, care purta
tribunalului, câ Muntyăn I&nos nu s a putut un nume mare şi era înrudit cu cele mai
presenta din cause de serviciu (! !). nobile familii din Prusia. El se numea Richard
Sydow. în tinereţe a fost ofiţer de husari
Fericită Ungariei într’adevăr, feri­
In Prusia. La 1862 a repăşit din armată şi
cită ţeară şi Ungaria asta! Până şi Ungurii
a plecat la America. Aici s’a ocupat cu tot
B’au săturat de atâta fericire şi cu gloata fug
 Pag. 142
felul de meserii; a fost şi soldat în armata
Statelor-Unite şi a dus-o până Ia gradai de
maior. Mai târzia a părăsit earăşi, armata,
şi de atunci trăia In cea mai păcătoasă mi-
serie, ca purtător de ziare, şi mai pe urmă
ca cerşitor. Nefericitul era înrudit şi cu princi­
pele Bismack, la a cărui nuntă a, fost faţă.
în momente de veselie el povestea de multe-
ori colegilor sei cerşitori despre strălucirea
ce a domnit la acea sărbare.
*.
Protopopiatul Haţegului. Un
credincios care să ţine de protopopiatul român
gr.-or. al Haţegului, & plânge, că de atâta
vreme tractul stă neîntregit şi spune dorinţa
poporenilor, ca ar voi să aibă în frunte un
bărbat vrednic, cum a fost răposatul protopop
Ioan Raţiu.
„S’a eschis concurs pentru acest tract
— scrie el — nu ştiu prin ce persoană să va
întreg), căci noi avem lipsă de un bărbat care
s& ne ştie conduce, se ne ştie apăra căuşele, se
ne ştie aduna pe lângă sine, acela să fie tocmai
ca o regină în stup, care nu lasă albinele ri­
sipite, ci Ie adună pe lângă sine, dându-le po­
runci şi Înbărbătându-Ie în lucrarea lor
Noi dorim, ca Hăţeganii să-’şi capete
no astfel de bărbat vrednic. .
,Gendarmi ungureşti — şl pace!
La tribunalul din Kolomea (Galiţis) se pertrac-
tează acum un revoltător cas de barbsrie un­
gurească. Trei ţerani ruteni au fost prinşi
Ia hotarul ungar al Galiţiei de câţiva gendarmi
ungureşti, cari îi bănuiau de furt. Cei trei
Ruteni au 41 mărturisit furtul înaintea gen-
darmilor, acum însă neagă totul înaintea tribu-
nalulni, pe cuvânt, că gendarmii au stors dela
ei- mărturisirea numai prin isiluri. şi chinuri
groaznice; ei de fapt nu-’s vinovaţi. Bieţii
ţerani au^declarat, că gendarmii ’le-au strîns
fearele^până-ce din mâni a ţîşnit sângele, apoi
i-au înţepat cu baionetele, ’i-au lovitpeste faţă,
P' ’i-au ameninţat, că-’ipuşcă pe loc;dacă nu
mărturisesc, ■că lău Jurat. Pe martorul prin­
cipal, pe femeea Maria Kuzinka, gendarmii au
legat-o, împreună cu copilul ei, de o masă şi
întreaga noapte au ţinut-o acolo. Tribunalul
a jPus pe Ruteni pe picior liber. Şi la ast­
fel de barbari li-se pune în mână paza liniştei
ţerii! ¥ bandele de hoţi, cari ’şi-au făcut întarituri,
S a om°rtt — de groaza luptei
■pentru pane. în oraşul ungaresc Zehlen-
dorf (Germania) a provocat mare părere de rău
sinuciderea unui tinăr teolog protestant. în
scrisoarea lăsată în urmă nefericitul zice: Am
depus amândouă examenele teologice atât de
M e, cum numai s’a putut. După aceea m’am
presentat Ia Veneratul Consistor, unde ’mi-s’a
spus, ca nu mai puţin de 350 de inşi au sg
fie : aşezaţi în posturi înaintea mea. Aceasta
aC6ea «W W ţ
; Minunea minunilor. Cu prilegiul
«tomei numărări a poporului din ^rş^ia
o '« f î rns?ascâ) funcţionarii au dat peste
deverata minune a minunilor. Un om lă-
'«> ' - e i b i ^ e
«MtaSto
iajtttaruk,. î
Anume 1soartea
161 b8Mne
a voit ca bietul
f“ 8 rînduri soţia. Dela
r^mas drept moştenire numai soa-
la line S1MtltUl Ie'a Iuat toa^
> şine şi — ee e mai de mirat — trăeste
în cea mai creştinească pace şi bună învoire
cu ele, — aşa spun şi vecinii. Şi Bg mai
21CJ, ca azi nu-’s minuni!
FOAIA POPORULUI
Pentru prietenul de casă. Pro­
prietarul T<5th Samuel din comnna ungurească
Zăpszony era un om şi foarte bogat şi foarte
fericit. Avea un bobocel de nevestică, pe
care n’ar fi dat-o nici pentru o avere de zece
ori mai mare ca a sa. El îşi peţise odorul
cu un bun prietin al seu, care bătut de vitre-
gimea vremilor, ajunsese să cerşească. Băr­
batul, aflând de nefericirea bunului seu prietin,
’l-a luat Ia sine. în curând bobocelul de ne­
vestică a întrat în dragoste cu prietinul de
casă, cu care ducea o lume albă din banii
„prostului de bârbat“. Când acesta văzii pe
deplin necredinţa femeii, rămase atât de sdro-
biţ, încât ne mai având putere să se resbune,
— se Bpârzurâ. , vieţii sale de cinci ani şi cu judecată conştiin­
Jertfire de sine. într’una din serile
trecute răufăcători necunoscuţi au puşcat de
trei ori asupra unui slujbaş de pe calea ferată
Timişoara — Bâziaş. A doua seară, soţia
temându-’şi bărbatul, a îmbrăcat mantaua
acestuia şi a eşit ea înaintea trenului, ce avea
să treacă peste podul de acolo, dat în paza
lor. Când se auzi din depărtare şueratul
trenului, mai multe puşcături răsunară în în­
tunerec şi femeia, greu rănită de gloanţe,
cazti Ia pământ.j Ucigaşii au dispărut. Gloan­
ţele, cari, au nimerit pe brava femeie, ’i-au
pătruns atât de tare în trup, încât nu se mai
pot seoate. Rana e atât de primejdioasă, încât
curagioara ftmeie cu greu va scăpa de moarte.
Răsplata cumpătării. Nu de mult
un soldat din oraşul svedian Kopenhcga,
membru al unei societăţi de cumpătare, a
aruncat în mare câteva bufi de vin, aduse
pe seama soldaţilor garnisoanei, din prilegiul
zilei numelui regelui. Pentru a easta soldatul
a fost arestat. rUn membru al unei societăţi
germane de cumpătare Va însufleţit atât de
mult Ia auzul cutezanţei soldatului încât
’i*a trimis drept premiu 600 de fiorini.
JZftnde de hoţi în Cducas. Nicăiri
pe lume nu-’s atâţia bandiţi, ca în Caucas.
Cea mai groaznică dintre bandele de hoţi în­
cuibate în uriaşii munţi caucasiani, e cea con­
dusă de un întemniţat fugit, cu numele Kerim.
Nu de mult o învoială puternică s’a făcut între
în cari se pot simţi asiguraţi f-ţă de urmă­
ritorii lor. Bandiţii sfint minunat înarmaţi
şi această împregiurare e cea mai mare greu­
tate^ Ia prinderea lor. Cârmuitorul Caucasului
a dispus punerea la cale a unei adevărate
goane militară împotriva hoţilor, cari ţin în
cea mai mare spaimă poporaţia locului, până
în depărtări răpind o mulţime de averi şi
ucizând fară de milă pe cei-ce li-se împotrivesc.
Curs de altoit pomi. ^ POSTA REDACŢIEI.
învitare.
< Subsrisul comitet central va ţinâ Dumi-
16/28 Martie c- în comuna Cacova
(lângă Selişte), un curs de altoit pomi. Scopul
acestui curs este a da Instrucţiuni practice
dm pomant Cursul se va ţic6 sub condu­
cerea subscrisului president în ziua amintită
începând de după serviciul D-zeesc. Ne per-
r f ™ f 6 *»t> c o r n ii
dnate™ “ P “ minele tare-
S i b i i u , 13/25 Martie 1897.
* a> J * ™ * # romăn,
a&ncultură din comitatul Sibiiului
secretar.
Nr. 12
cătră preparanzii absoluţi din anul ţCoi
i 8pijp2, la preparandia gr.-or. română d i
Arad. m
Iubiţi colegi i
Cu finea acestui an şcolatic se înplinea,
cinci ani de când plini de speranţe mari arn
părăsit banca şcoalei, pentru a fi şi noj
falangă spirituală a poporului român. Mândri
de acest nume am păşit în lumea mare. Ea
ne va judeca dacă merităm, ori nu acest nume
ear’ rouă ne rămâne datoiinU să facem rea-
sumarul celor cinci 8ni espiraţi. Nu pregete dară
nici unul dintre noi a faca o reprivire asupra
cioasă şi sinceră a detrage consecinţele adevă­
rate.1 Apoi liberi de ori-ce patimă şi cu sâng^
rece să împărtăşim unul altuia consecuinţele
drepte şi pe basa acestora se ne pregătim în
viitor preliminarul vieţii. Cind ani diu viata
petagogică fac un veac întreg, drept acea să-
nu lăsăm neapreţiat trecutul lor.
Subscrişii întruniţi ocasional într’o con­
ferenţă în Timişoara la 8 /2 0 August 1896
mânecând din cele înşirate şi din dorita conve­
nire colegială, am hotărtt a vă convoca, fraţi
colegi, la o convenire colegială de cinci ani. Ear*-
pentru comoditate şi ocasiune binevenită ter-
minul s’a statorit, pe feriileS telor Paşti, anume
Vineri (18/30 Aprilie) în săptămâna luminată
a. c. la 9 ore a. m. in o sală a seminarului
gr.-or. român d in 'A n d : în a^el fcmilar, de
unde am supt razele pedagogice.
Când el'berâm această Invitare, apelăm
la simţul vostru colegial şi sperăm că nici
unul nu va fi indiferent. Colegialitate ade­
vărată numai, şi nimic nu vă va împedeca a
lua parte.
; T im iş o a r a , Ia 8/2 0 August 1896. >
Georgiu Petroviciu, m. p. pres. ad-hoc; Iuliu
Puticiu. m. p. notar ; Atanasie Baicu, m. p.,.
S îff f i0r°ganu, m. p , Nicolae Savu, m. p.,
Mihaiu G. Crăcttm, m. p., Iulian Barzu, m. p:,
Atanasie Lipovan, m. p., Petru Banzu, m. p.,
Mthatu Stanciu, m. p., Ioan Crişan, m, p„
R ÎS .
Doamna a zis.
O. doamnă sS duse la biserică, darT
la -plecare a zis cătră slugă, care era
Ţigan, că de va ploua, să-i aducă cor­
tul (parapleul). începend a ploua, Ţi­
ganul să duse cu cortul la biserică şi
aştepta la uşe. Slujba era pe sfîrşite şi
preotul cetea din carte: „ Cine te trimite
pe tine?*
. ^ ro9i doamna noastră a zis
s vtu —- strigă Jiganul gândind că
preotul îl întreabă pe el.
Com. de E lisabeta D . Mandeal.
I- GVî a .Sîrb- Lucrarile, ce ni-le scrii, sS ţia
mu e eregătoriile bisericeşti ;• dacă parochnl
d-roastre are astfel de purtări, argtaţi-1 la scaunul
protopopesc şi mai departe la consistor
t.riv5n f ^ M^ " . în ^ Măn- S*™ Ia următoarele
TOan. t : Demetriu Anthon sau Teodor Po-
pescu (amendoi In piaţa mică).
stirp fniAb°?x nt 2° 5.9 c*e miliţie se dau
cgi,, fSUI , nuinai ^ela bonyezL Prin comune de obi-
toamn» aCB • 6 ?tire’ sAnt de dat, mai cu seamă,
toamna şi primăvara. întreabă la notarul cercual.
\ I' / ' în Z ‘eşl in nr. yiitor.
tn '•
,Med- rom^nă- nKereskedo seg(5d“ (Gesell)
*u Komâma să nunip^o»
«mese, *fu n cţio n a ri• com erciali
.
c, tla■ DOI
“ pr*T“ e‘ ■“ * Ce*
Pwtni redacţie fl edlmri responsabil; Joan Morari»,
opne . Pentru „Tipografia" societate pe
acţiuni: V. H. Dressnandt.
 Pag. 143
Nr. 12 FOAIA POPORULUI

LOTERIE.
Tragerea din 20 Martie n.
C on vocare.
Timişoara: 69 48 39 36 35
Viena: 60 7 72 1 4 Subscriitorii acţiilor „Cassci de păstrare în Mercurea", Bocietate pe
Tragerea din 24 Martie n. acţii se Invită prin aceasta, în virtutea §-lui 154 al legii comerciale, la
Brunn: 14 72 56 78

TIrgnrile din sSptemâna ylitoare după căi. ţechin.

29
adunarea generală constitnantă
Duminecă, 1G M artie: Dengheleag. care se va ţinfc In M ercurea, M ercuri, în B l Martie n. 1897 înainte de
lAtni, 17 M artie : Bonţida, lernut, Cincul-mic. ameazi la 10 ore, In localul şcoalei gr.-or. [1022] 2 2
M arti, 18 M artie: Ruşii-mnnţi (Maros-Orouzfalu),
HaşfalSu, Săsciori, Zentelke.
M ercuri, 19 M artie : Dengheleag. Ob i e c t e l e :
- J o i , 20 M a rtie : Basna, Marcod, Ocna-bibnuliu,
1. Raportul fundatorilor.
PetrifalSu (comit. B.-Năs6ud.) ■ „
Tineri, 21 M artie: Cernatul-infenor, 22—27 tîrg 2. Constatarea subscrierii capitalului social.
de oi in Sebeşul-săsesc. ____ _ , . 3 ! Stabilirea statutelor societăţii. fl * \
JSâmbătă, 22 M a rtie: B&iuţ (Olâh-Lâpos-Bânya).
4. Constituirea societăţii cu capital social 60.000 coroane (30.000 fl. v. a.)
Călindarul săptămânii. 5 Alegerea comitetului de supraveghere. ..
6. Absolvarea fundatorilor de responsabilitatea normată In §. 152 al legii

comerciale. 155 ai legii comerciale, fiecare acţie subscrisă dă u n ™ 1»

Dum. 16 Mc. Sabin 28 Maieu 6 47 613 mai mult de 10 voturi însfe nime nu poate exercita, ear’ subscrntoni pot participa
29Eusta8iu 5 45 616
ÎAini 17 Preacuv. Alexie la adunare sau In persoană sau prin plenipotenţiaţi.
80 Culrin 644 6 16
Marţi 18 P. Chirii Arch. Iers.
Mere. 19 M. Hris. şi Darie 181 Balbina 5 42 618 Mercurea, to 18 Martie 1897. ' J T u n d a to r ii.
20 PP.ucişi în MJ3.Savf 1 Apr. Hugo 5 41 619
Joi
2 Paula 5 40 620
Vineri 21 Cut. P. Iacob
3 Itichard 6 37 6 28
fiâmb. 22 8. N. Art. Vasilie

' „SOMEŞ AN A“
Un învăţăcel institut de credit şi economii, societate pe acţiuni în Dej.

înfiinţată în 1890.
rom ân l " 1] 1-1
din familie bună se primeşte la Capital social: 1 0 0 .0 0 0 fl. - Fond de ™s«va 2 4 .0 0 0 fl.
âctttsle insUtntnlni: 4 5 .0 0 0 fl. - Clrealaţla annlol 1896: 8 ,0 0 0 .0 0 0 fl.
Ioan Andrescu, Primeşte d e p u n e r i spre fructificare după care solveşte:
friseur în Orăştie.
Condiţiuni favorabile. a) 5 % interese după depuneri nestabile şi sub J ",?0?*
b) 5V.°/n interese după depuneri neBtabile şi sub ti. 50U.
) taterLe a»Pl toate depunerile ftcute de biserici, şcoale, cor- -
p o r c ii e W t ^ M i dupV acelea depuneri stabile a!e singuraUcdor, » n I

s“ “ Dareafl'de'interese după depuneri o solveşte institutul se p a ra t +

Ioan N. Bidu în Braşov, Depuneri stabile se consideră acelea, cari cel puţm 6 luni se fructifică
Tîrgul Straelor (Kotzenm arkt^Nr. 2 5 .
?ft O p u n e r i până la fi. 500, pe lângă presentarea libelului şe pot
Mare măgăzin rid ica im ediat. . , ,
D ep u n eri se p o t fa ce şi pe cale poştala.
I M M ol ie pstarit, [554] 9— 10
Direcţi unea.
icre roşii tescuite, măsline,^ sta­
fide, smochine, roşcove şi lână.
Pentru preţu ri a se adresa deadreptul.

Comandele, — îa mesură mică şi mare —

se împlinesc cu punctualitate. A n d reiu R ieger,
~La librăria „T ip o g r a fie i", soc. pe a cţiu n
prjma fabrică ardeleană de maşini agricole şi turnătoare de fer
tn Sibiiu se vând: în S ib iiu [946] 5 - 1 0
O perele p reotu lu i K n e ip p :
recomandă pentru sesonul de primăvară dlor p. t. economi
H fV x tu r i şi proprietari, celea mai plăcute şi de dînsul înfiinţate:
asupra

sănetăţii copiilor sau îngrijirile

ce trebnesc date copiilor bolnaYi şi sănătoşi.
[jff* Preţul 1 fl• v. <*•
Precum şi ___ w
O U B A P E A P A .
Cum trebue s& trăiţi.
Testamentul meu şi Conferenţe publice. P luguri s c h i m b ă t o a r e i !
------ P reţu l 1 fl- 5 0 er" (original R lcjfer),
La „Tipografia", societate pe acţiuni în precum si pluguri universale şi cu brasdă aduncă.
Sibiiu se află de vânzare:
T ă fă lu g u r i pentru oblit livezi. G ra p e o u la n ţ pentru grăparea livezilor,
Tabloul condamnaţilor cu preţurile cele mai moderate.
m p P r e ţu r i c u r c n t c f r a n c o şi g r a t is .
PROCESUL MEMORANDULUI. n .. o 41
Cu SS fl.
 Pag. 144 FOAIA P OPO R U L U I Nr. 12

CAROLF, JICKELI, SIBIIU, întreprindere ardeleană specială

[2827] 16— , , recomandă: .. / pentru lucrări de eement-beton şi asphalt
maşina de măcinat carnea i D t m e ie r G ă r i n e r & C om p.
galvânisată- a r g in tiu .'i; 5: •
, Constă numai, ' ■ # . B r a ş o v — Si bi i u . .;./;:,,vr •
din doue părţi, ”• primesc spre executare
părţile., de
întregire nu IU lisc r& ri de b e to n . de t o t f e l u l :
canâlîsări,1 fundamentări,: arangiare de băi, poduri şi tuneluri, basenuri, pavajuri'
stint,
r curţi culine de spălat, terasse, trepte (cu un sistem propriu) ca specialitate propriei
trebuincioase.
■| a s p la & lta re ■:;:
1 Părţile tăietoare de pavaj, drumuri, intrări Ia curţi, pivniţe, magazinuri de bucate, stirpirea totală a aşa-
.se ascut de sine numiţilor bureţi de părete după un sistem probat, uscarea pe lângă garanţie a locuinţelor
“■ v- umede.
la întrebuinţare.
Vînele se prelucră tot aşa de mărunt. . Goperlşe» de c a s ă ..
ca carnea şi fără osteneală mare. Curăţirea ■■; cu ţigle de cement (Hockenfalz-Zementziegeln), cement de Iehm, cartonagiu de coperit
maşinii urinează cu totul de sine, prin > (Dachpappe). .1 “ .
aruncarea unei bucăţi de pâne în lăuntru.
Se fapetil In p atrii m ă r im i:
Deposit de fabrică din tot ftlul d^ producte de asphalt,
asphalt de isolare, lespezi de isolare, asphalt de fundament, m issa de coperit sistem Iliitl
........ - ....... Nr. 2 4 ..... 6 8 ..........
etc., ţevi de cement,; ţevi de peţriş, lespezi de cement; lespezi de M etjachrde tot felul.
macină pro minute * i/ i * 1 2 3 chilogrâme.
Deposit de cement de Portland şi cement roman.
Preţul fl. 3.40 4.60 5.60 7*90
W * Proiecte şi prelim inare de spese g ra tis.

R e p r e s e n t a n t p e n tr u S i b i i u j | rV ^ Ţ ; -O e o iilia ir c lt j
. - Biroul: Strada Cisriădiei nr. 4 3 . / •- ■: m-si 5—io

sânt în g en ereM p w scu te^ e,b u n e şi;ieftine! :

^inontomniker fl.'. 3.5oY’remon- ‘
toir-argint 80®/J„'0() fl. — ; remon-
toir-anker Spiral -Brequet 15 ba-
.căţî, fl. 10. - ; 10 bu-ăţi, 1 cu­
tioara, calpac; d e ; sticla ^

__
Orologitf deşteptător,; anker, lu-
minător. ealiţatea primă 11. 1 70
Regulator de tras odată pe zi tl 5.75. R e­
d e :oţel p a t e n t a t ' „G d e £ p in g e r“
gulator de tras odată în 10 zile il. 8.50. Ca cu zale fără fertură (neforostuite)
talog ilustrat de oroloage, lanţuri de oroloage,
regulatoare; objecte de? aur şi argint, pîină Ia
CSm ®0D^0nr\ constatării oficiale de :2-X'2 f/ , * r î mai tare decât lanţurile
<*-*a mai fină-sorţă se -trimite franco şi gratis. .. celelalte (cu .-zale forostuite), şi poate s6, se Întrebuinţeze' cu deplină sigu-
Ce nu convine, se schimbă sau se restitue " 3 : 5 Cal ya numen mai subţire, decum e posibil''aceasta la lanţuri
preţul. .....f22521 7_ i o :■ îl ’ i Pinn' ac®asî a se ajunge la o considerabilă uşurare de greutate.
Deci lanţul de oţel patentat este lanţul cel mai ieftin.
Karecker, fabrică de oroloage. ,aflVin% o s ^ l v eSte“ C'lt *“ 31te,:ite feluri şi spre diferite scopuri; 86
46. Bregenz (lângă lacul Boden).
Garunţă de d oi a n i. - ş s q [2826] 11
Carol F. Jickeli, Sibiin.

Subscrisul îmi iau voie a face atent p t. pu-

bucul meu la

cassele sigure de foc şi spargere,

cari se fac în fabrica mea. La mine se fac c a s s e
numai dm material bun şi tare. De aceea rog cu

a fi cuf atpnt PUbll« ’ Cf*e C£utâ o a s s p > binevoească

*1™ f i r llsta prtţurilor ]a s e t a t e . V
Tfară 1 f f P? tru‘ ca Pn^indu-le numai pe din-
cu-alte casse ce o b v h /în co-
cin, făcute din material slab şi uşor.

m&surk cn ^ rp f01^ *+• Pre^ tesc. (ia comandă, după

t“ rate^ din 4 K1 r ? ine) casse * tresort - e P“ -
ţerate din oţel absolut imposibile de a le găuri.

J g g ţ j j j M ^om iine casse dnDă înţelegere cu plătire în rate.

i: ^ p re î npiI« * gratfs şi fr a n c o

- Gustav Hoess [60215-24

fa b r ie â , d e c a s s e îu
strada Poplăcii-mare Nr. 8.

Pentru tipar responsabil Iosif Marschall.