Agricultura

Agricultura este ramura de bază a economiei naţionale, fiind formată din cultura plantelor şi creşterea
animalelor
Fondul funciar – reprezintă totalitatea terenurilor incluse între graniţele ţării. Este de aproximativ 23 milioane
ha, repartizat astfel: teren agricol - 62% din care: terenuri arabile - 40%, păşuni şi fâneţe - 20%, vii şi livezi - 2%;
păduri - 28%; suprafeţe acvatice - 4%; alte suprafeţe -6%.
Cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale
a) Cultura cerealelor: ocupă 60% din terenurile arabile. Se cultivă:
- Grâu – 2,5 mil. ha, la sub 400 m altitudine, folosit ca materie primă pentru industria morăritului şi panificaţiei;
- Porumb – cca. 3 mil. ha, în câmpii şi dealuri, folosit ca materie primă industrială (la fabricarea spirtului), în hrana
animalelor (ca furaj) şi în alimentaţie;
- Orz – de la câmpie până în zonele joase din munte (Câmpia Română, Câmpia de Vest, Dobrogea), folosit ca
plantă furajeră şi materie primă pentru industria berii;
- Ovăzul, secara – pe terenuri cu climat răcoros, folosit ca plantă furajeră;
- Orez – în locuri irigate şi calde (în Luncile: Dunării, Ialomiţei, Argeşului)
b) Plante tehnice:
- Plante oleaginoase: floarea-soarelui, soia, rapiţă, in (în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Dobrogei,
Câmpia Moldovei). Uleiul comestibil se fabrică la Bucureşti, Iaşi, Buzău, Slobozia,, Constanţa, Craiova, Oradea;
- Sfeclă de zahăr – se cultivă în: Câmpia Română, Culoarul Siretului, Depresiunea Colinară a Transilvaniei,
Depresiunea Braşov, Podişul Dobrogei, pentru industria zahărului în centre ca: Craiova, Luduş, Oradea, Buzău,
Corabia, Urziceni, Babadag, Călăraşi, Carei, Giurgiu, Roman;
- Plante textile: cânepă (în Câmpia de Vest şi Podişul Someşan) şi in (în Podişul Sucevei, Podişul Târnavelor,
depresiunile Giurgiu, Ciuc, Braşov).
c) Cartoful: se cultivă în zone reci şi umede: Podişul Sucevei, Depresiunea Braşov, Ciuc, Gheorgheni, nord-vestul
ţării.
d) Legumele – se cultivă în câmpii, lunci, zone periurbane
e) Viticultura (cultura viţei de vie):
- se cultivă în zonele de deal cu o expunere spre sud a pantelor, pe terenuri nisipoase;
Zone viticole (podgorii):
- la contactul dintre Câmpia Română şi Subcarpaţii de Curbură, Podişul Moldovei şi Podişul Getic: Panciu, Odobeşti,
Dealu Mare, Drăgăşani, Valea Călugărească, Nicoreşti, Coteşti, Piteşti;
- Podişul Moldovei: Cotnari, Huşi, Iaşi;
- Podişul Dobrogei: Murfatlar, Niculiţel, Ostrov;
- Podişul Transilvaniei: Târnava, Alba Iulia, Şard, Aiud;
- Câmpia de Vest: Arad, Şiria, Valea lui Mihai, Teremia Mare;
Centre de vinificaţie: Iaşi, Cotnari, Murfatlar, Panciu, Odobeşti, Focşani, Valea Călugărească, Jidvei, Huşi,
Pâncota.
f) Pomicultura:
– specii pomicole: prun, măr, cireş, vişin, păr, piersic, cais, ş.a.
Zone pomicole: prun şi măr în Subcarpaţii Getici şi de Curbură (40% din suprafaţa pomicolă a ţării), sudul
şi sud-vestul Transilvaniei; piersici şi caişi în Dealurile de Vest, Podişul Dobrogei;
Conserve de fructe se fabrică la: Vălenii de Munte, Topoloveni (pe Argeş), Feteşti, Baia Mare, Râureni,
Haţeg, Valea lui Mihai (Oradea).