DISCURSUL LUI MIHAIL KOGALNICEANU LA ALEGEREA

LUI ALEXANDRU IOAN CUZA CA DOMNITOR

;~ i
l Pet90nalitate complexă a vieţ.ii politice şi culturale româneşti Mihai~
. cf(ogă~nic.eanu se ÎI!-scrie pri.ntre corifei: care şi-au pus întreaga capacitate de
·~unea Ş1 de creaţie în slu1ba prosperării societăţii româneşti ridicării ei pe
Lcalea progresului şi civilizaţiei. ' '
Făoînd parte organică din generaţia paşoptistă, rnilitînd pentru ideile
rl~ .lirbert~tC: şi ·dreptate socială, omul politic şi diplomatul iscusit nu se opreşte
:.w.c1. Actlvitatea sa se întinde pe o perioadă îndelungată. El este alături de
.J;Alexandru Ioan Cuza exponent al ideii de Unire, întemeietor al statului na-
qţional român modern, iniţiator al reformelcr esenţiale menite ~~ creeze insti-
JltUţÎile României moderne, iar Într-o a treia perioadă istorică, militant pentru
IQinidependenţa naţională.
Dar, omul de cultură şi lciiplomatul a fost şi un valoros orator. Discursu-
·~rile lui se axează pe marile acte istorice şi deziderate ale românilor. Unul
r!dintre acestea este şi discursul rostit la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca
ddomnitor, <liscui:s ce va rămîne în istorie ca model de elocinţă.
• Rostit ·Într-un moment hotărîtor pentru destinele istorice ale Principa-
litelor Române, discursul trebuia să atragă atenţia că Unirea devenea un fapt
~împlinit şi, în acelaşi timp, să sugereze linia politicii generale care trebui:i.
Jpusă încă de la început în aplicare, în vederea consolidării şi desăvîrşirii
~actului istoric al Unirii.
Discursul este străbătut de la un capăt la altul de spirit realist, darvă­
iizător, de cald sentiment patriotic, dezvăluie concepţia omului politic şi diplo-
' ~atului care ·Înţelege epoca prin prisma cerinţelor ei legice, conjuncturii interne
ş1 externe.

Textul

"Măria ta, 1
După una sută cincizeci şi patru ani .de ic!ureri, de urnili!i _şi de. degr~­
daţie naţională, Moldova a reintrat fo orvechiul sau drept, consfmţ1t prm capi-
tulaţiile sale, dreptul de a-şi alege pre capul său, pre domnul. 2
Prin înălţarea ta pre tronul lui Ştefan cel Mare, s-a reînălţat însăşi na-
ţionalitatea română 3. Alegîndu-te de capul său, neamul nostru a voit sâ
împlinească 0 veche datorie cătră familia ta, a voit să-i răsplătească sîngelc
strămoşilor tăi, vărsat pentru libertăţile publice. 4 Alegîndu-te pre tine domn

https://biblioteca-digitala.ro
 PETRU DEMETRU POPESCU
152
V voi"t ~av aravta"m lumei aceea ce toată ţara d:>reşte .-
•

în ţara noastra, noi am -

la legi nouă, om nou.
5
~ v • • • '
O, doamne ! mare şi frumoasa iţi est·~ mma .
Constituţia din 7 (19) august ne însemne~ză ~ epohă nou~ şi mări.a
eşti chemat să o deschizi ! Fii dar ~m~l epoh~ : fa ca legea sa J_nlocu1as
arbitrariul ; fă ca legea să fie ta:e, 1~ra tu, .~ana t~, ca domn, f ~ ,?un. m
ales pentru acei pentru care mai toţi domnu trecuţi. au fost nepasaton sa
răi. 6
că d.acă cincizeci de deputaţi te-am ales domn, însă ai s
Nu uita
'·

domneşti peste două milioane de oameni !

7

Fă dar ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate, împac

patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie.
Fii simplu, măria ta, fi\ bun, fii domn cetăţean ; urechea ta fie ourur
deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi linguşire.
9
•
Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun.
trăieşti dar mulţi ani, ca şi dînsul ; să domneşti ca şi dînsul şi fă, o,
doamn
ca prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituţiilor noastre, prin sinti
me1!-t~le tale pat;iotice, să mai putem ajU:nge la acele timpuri glorioase al
n~ţ1e1 _noa_;;tre, cmd Alexandru cel Bun zicea amba~adorilor împăratului di
Bizanţ1a ca :
•România nu are ah ocrotitor decît pre Dwnnezeu ş1 sabia sa !» to
Să trăieşti. măria ta !"
(Supliment la nr. 28 al Monitorului Oficial al Mol
dovii, laşi, 28 ian. 1859, în: M. K o g ă 1 ni ce anu
, Scriai littrarr, istorice, poli1irr, Ediwra Tineretu
lui, 1967, p. 222-223).

'l
Comentariu istoric

ror vJ~!:~~;n~ud~md~i~:rril~~ ~~mo~~fnuitaM~o~mulă mediev~lă. adresată tutu-J~

aria ta - Koga.lmceanu a urmă 1
~les:andr1ezle politică, st~tală
r·t " bl" · · · -
ci contCmu1tatea ?e organizare a Moldovei faptul, l
tori, mai ales că în continuarea a· l . urm~şu egmm a man or domni···
u oan uza era m mod firesc l ) ·· l ·1 '
şi Ştefan cel Mare. iscursu Ul va invoca pe Alexandru cel Bur.

Umm, perioadă în timpul căreia marile sec? u a X\:'.III-le~ ş1 pma la actul

... 2. Se referă la istoria Moldovei din l l 1 · v A

Moldova, au supus-o la tot felul d ~ren ale vremu au cautat să cuprindă

la »degradaţia. naţională a. Aş e u;: mţe care condu~eau la decăderea ei.
J
mu~ habsburgic în Bucovina teand~~ţ 1 5 pe rîn~, regimul fanariot, regi-
pei:oada Ja.nariotă se pierde' auton~mi: e . e.xeans1une .. al~ ţarismului rus. In
baţi
polul
du.pa bunul plac al Porţ··
'
polioca, domn'll 'Stnt numiţi şi schim
11, armata este dcsfi" T v · "f" v ·
turcesc asupra comerţului . tributul m,a.~a, se. mten.S'l ica monl)-
Poarta cresc mereu, se fac ampdtar.i .teri~ri~cheşunle ş_1 corvezile pentru
• V

etc. Vecltiul drept se referă

https://biblioteca-digitala.ro
 DISCURSUL LUI MIHAIL KOGĂLNICEANU
153

!a dre~tul l~!in~ipate_lor de a-ş~ a:ţege domnul şi la acela de autonomie, cuprins

m c~pitulaţule ii:ic.heiate de Prmcipate... cu Înalta Poartă în secolele XIV-XV,
al c_aror _text. ~rigmal este deocamdata necunoscut, dar ,care au reprezentat o
1

realitate istorica.
. 3. ..,~ctul Unirii a f_?st consi~er.at de contemporanii lui ca o „renaştere
naţ10nala . Pe drept c~v';.n~ Kogalmceanu privind în istorie, în evoluţia sa,
de la Şt~fan. cel Mar~ ŞI pma Ja f1.lexandru Ioan Cuza, veide în urcarea pe tron
ii. aceştui ultim dommtor roman 1ncununarea momentelor luminoase din istMÎJ.
i'oporului nostru, o adevărată reînălţare a naţionalităţii române.
4. Kogălniceanu se referă la unii înaintaşi din familia lui Cuza care au
plăti~ cu viaţa anu~it; acţiuni menite să sta_bilească. dreptatea. De e;cmplu,
Dumnru Cuza, comis rn 1677, pe vremea lui Antome Ruset, clucer in 1691
~ mare spătar în 1701, este implicat într-un complot urzit de marele stolnic
Vasile Ciaurul Împotriva domnului Moldovei din vremea aceea, Mihail Ra-
c:oviiţă. Complotul îmă a dat greş, complotiştii au fost descoperiţi şi Dumitru
sau. Dumitraşco Cuza ucis în ianuarie 1717. A doua jertfă pe care o dă familia
Cuza pentru rezolvarea unor probleme politice a fo.5t ace.ea a lui Ioan Cuza,
mare spătar, care s-a ridicat împotriva domnitorului Constant•:n Moruzi şi a
fost omorît în august 1778.
5. Prin aceste cuvinte este redată concepţia politică a lui Kogălniceanu
care sugera reformele ce urmau să se înfăptuiască, legile noi care, pentru a
schimba din temelii vechile rînduieli statale depăşite şi a crea instituţiile
României moderne, aveau nevoie de un om corespunzător, clarvăzător, larg
şi Înnoitor în concepţii, îndrăzneţ În fapte, gata să le pună În practica statală.
6. Constituţia din 7 (19) august nu este altceva decît Convenţia „Prin-
cipatelor Unite" elaborată de Confeninţa de la Paris a celor 7 mari puteri,
care îşi deschisese lucrările la 10/22 mai 1858. Se ştie că din cauza atitudinii
potrivnice a Austriei, Turciei şi· Anglâei, principalul deziderat al românilor,
unirea Ţării Româneşti cu Moldova sub un singur domnitor pămîntean, nu
fusese prevăzut. De aceea, cuvintele lui Kogălniceanu sînt pline de Înţeles şi
sugerează că domnitorul va trebui să deschidă epoca în care Moldova şi Ţar.1
Românească vor fi unite sub conducerea sa. în acest caz, Cuza devenea omul
de care avea nevoie epoca. El trebuia să rezolve toate problemele cheie ale
noului stat : în locul arbitrariului să existe şi aqioneze puterea legii, adică
totul să se rezolve nu conform dorinţelor boierimii ci legalităţii .şi dreptăţii.
Concepţia socială a lui Kogălniceanu reiese din îndemnul ca ?omnitorul să
iie bun mai ales cu poporul, izvorul producerii bunurilor materiale. .
7. Mihail Kogălniceanu evidenţiază rolul maselor populare care pnn
numărul şi forţa lor hotărăsc destinul istoric. „ Unirea naţia a !ăcut-o !" v:
spune el. Iar cei două milioane de oameni peste care avea sa domneasca
Al. Ioan Cuza valorau mai mult decît grupul restrîns din adunarea electivă.
8. Kogălniceanu vede mai departe în evol~ţia J?Ol~ui~ă .a.., s~:itul~ _modern
şi îl cheamă pe d.om.nitor să pună capăt certunlcr şi fanmiţam politice care
lovea În cauza unităţii românilor.
9. Sînt fixate atributele esenţiale necesare unei domnii adevărate care
să servească, deopotrivă, cauzei Unirii şi propăşirii românilor. Simplitatea
însemna modestie, înţelegerea situaţiilor grele care se creau, colaborare cu

https://biblioteca-digitala.ro
 PETRU DEMETRU POPESCU
154

· te . bunătatea însemna apropiere de suferinţele poporului,

toate f orţe1e progres1s , „ „ 1 " " ·
„ · aţU··1or sale. domn cetaţean msemna ca omu sa puna, mas
mţe 1egerea aspir
· "'t treaga f 1
• · „ l 'b ul ·
"ifJ ră întreaga capacitate m s UJ a stat u1 roman. "
presus d e once, n 't • d „ l " l f aca" sa" trium
· fe
C a d omn ce ta
"ţean Cuza trebuia să promoveze a evaru, sa-
, „ ·· · · ·· l' · ·· ·1 1
!n practica vieţii statale, împotriva nedreptaţlll, mmc1unn, mguş1rn, raci e a. e
societăţii feudale. . . . . " E .
10. ,Jncheierea este patetică şi î~ ~ce!a~1 ump 1m.pres10nanta. ~ conţine
în esenţă ideea că prin dezvoltarea şi mtanrea noulw stat, se v.a. a1unge, ca.
şi în trecutul istoric, ca România să se bucure de un mare presug1u În afara
hotarelor ei, în faţa străinătăţii.

Indicaţii metodice
Textul cuvîntării rostite de Mihail Kogălniceanu Ia alegerea lui Al. Ioanu
Cuza ca domnitor al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, poare fi folosit la lecţia;i
privinicl Unirea Principatelor, arit la clasa a VIII-a, oit şi la anul IV liceal.li
La clasa a VIII-a, însă, comentariul istoric va fi redat mai f.implu şi vonJ
fi explicate unele cuvinte din text ca : degradaţie naţională-, capitulaţii, na-Iii
ţÎonalitate, libertăţile publice, misia, arbitrariul, instituţii, ambasador. ·
Comentariul prezentat poate fi folosit în special la anul IV liceal
Pe plan instructiv, textul poate Întregi atmosfera epocii, evenimentele car
au dus la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi care au pregătit'
terenul pentru alegerea lui şi în Tara Românească. Pc plan educativ, textul
oreră protesorului de istorie posibilitatea de a reliefa trăsăturile moral-poli-1
t~e .care au caracterizat pe făuritorii Unirii : Al. Ioan Cuza şi Mihail K:>-.4
galniceanu. J
Lectura textt-!lui şi comentariul istor}c se p~t realiza cînd se ajun~
c:i expun.erea evenime!n~lor Ia alegerea lui Cuza m Moldova. Se va arătai)
ca, . folosm4 acest pi'lleJ, <;>mul politic şi oratorul Mihail Kogălniceanu a l
rosti~ un discurs. Le~tura. ş~ comentarea textului se va lega apoi or~anic de~
cont1,?uarec: expun~ru p~1vmd alegerea lui Cu.za ca domnitor şi m Ţar1ni
Romaneasca, la 24 1am:arie 1859.

INDICATII BIBLIOGRArICE

M A. P· ~ e no P o I. f!o'!ln~a lui Cuza t "odă, Ia.şi 1903, f. 16-1 S ; 25-.H ; .ll-·P . I

' . C~Go ~a I n Ic c .1Anlu, S_c~1m 11ttrarr, istorice, "oliiict. Ed. tinc~tului 1967 P 222-22J' (
C · • 11 urc s cu, runaru Ioan C11za Ed. "li ră B · ' ' · -
( ă peanu Epoca lu· c ~· d- ' . Dll ta • ucure,n, 1973, f. 7-21 i V. Cur t i·
34-46. N Ad~ · '1 u~a Ao :z, &i .. Enc1dopodică roinână Burure~ti, 1973 p. l0-32: ;
_, _ ~ · an 1 o a 1 e, . Pc t r 1 c Umrra dr I t8J9 · • - ' · · •
Ed. polmca, Bucureşti, 1974 , f. 47 _ 5 1. ' a 11 mumnatatra sa istorica

PETRU DEMETRU POPESCL

https://biblioteca-digitala.ro