CONTRIBUTIA ROMANIEI LA EDIFICAREA STRUCTURILORECONOMICE ALE ANTANTEI BALCANICE

(1934 -1940) (I) NICOLAE DASCALU Cooperarea economicA a tArilor balcanice, mult timp limitatà la
relatii cornercialel, a facut progrese vizibile in perioada dintre cele douà rAzboaie mondiale instransA
legAturà cu douä idei de largA circulatie in epocA. A fost vorba, mai intai, deaplicarea partialà a ideii
federalizArii Europei prin crearea unei confederatii dunArenein care statele balcanice urmau a juca
un rol important2. Acesta era determinat maiales de aprecierea, in fapt supra-aprecierea, rolului
economic al statelor din sud-estul european, inclusiv al celor balcanice, in cadrul circulatiei mondiale
a valorilormateriale3. Mu It mai realistä, §i deci cu §anse reale de aplicabilitate, s-a dovedit a fi ideea
cooperarii regionale ca inlocuitoare a vechilor tratate bilaterale bazate, inraporturile comerciale cel
putin, pe actiunea clauzei natiunii celei mai favorizate. NuintamplAtor ideea cooperkii economice
regionale inregistreazA mari succese practicein anii depresiunii declan§atà la sfar§itul anului 1929.
Sub impactul extraordinar al acesteia s-a ajuns la incheierea unor acorduri speciale: conventiile de la
Ouchy §i Ottawa, in 1932, Pactul de la Roma, in 1934, iar ulterior Acordul de la Oslo (1937)4. Am
lAsat ca ultim exemplu de cooperare economicA regional Mica intelegerecare, dupA adoptarea in
februarie 1933 a Pactului de reorganizare, a pà§it ferm pecalea consolidArii aliantei politice printr-o
apropiere economicA multilateralà §i planificate. In acest context se inregistreazA un numAr mereu
crescand de studii care, tot sub impulsul marii depresiuni, pledau pentru lArgirea organizatà a
relatiilorNicolae lorga, Lega'turile comerciale ale Romliniei cu halcanice in trecut, In
AnaleleEconomice i Statistice", 18, 1935, nr. 7-9, p. 1-17; C. Popi§teanu, Romeinia i Antanta
Balcanicci, Editura politica', Bucure§ti, 1971, p. 19-50. Augustin Tataru, Colahorarea economicei a
ginilor dundrene, Tipografia Nationala, Cluj, 1938, p. 15-30; C. Rudescu, Problema confederatiei
dundrene in lumina datelor economice, Gutemberg, Bucure§ti, 1932, p. 23. 3 Vezt, de exemplu. Ion
Raducanu, Le sud-est europeen dans le cadre de l'economie mondiale, in Observatorul Social-
Economic" 2, 1932, nr. 1-2, p. 165-167. 4 Ovidiu Al. Vladescu, Romilnia in raporturile de schimh cu
järile infelegerii Balcanice, InBuletinul Consiliului Economic Superior", 1, 1940, nr. 1, p. 127. 5 Nicolae
Dascalu, The Economic Lille Entante, 1922-1938, In ,Revue des Etudes Sud Est Européennes", 1981,
nr. 1, p. 81-96. Revista istorica", torn VI, nr. 1-2, p. 43 59, 1995 prile = www.dacoromanica.ro 44
Nicolae Dascillu politicc §i economice dintre statele balcanice6. in acest climat au fost
pregAtiteConfcrintele balcanice. Inca de la lansarea acestei idei a unor reuniuni regionale G. G.
Mironcscu,ministrul de externe, a precizat CA ... Romania prive§te cu simpatie incercarea decreare a
unei legAturi intre popoarele balcanice". Cum nu existau Inca in acelmoment, 1930, condipi pentru
realizarea unei federapi balcanice, era posibil a sediscuta mai intai posibilitatea infaptuirii unei
intelegeri cu caracter economic careputea chiar imbraca forma unei uniuni regionale. In acest sens,
aprecia §efuldiplomaPei romane, se putca ajunge cu uprinta la acorduri de facilitare atransporturilor
§i de cooperare in diverse ramuri ale economiet . Aceste Raspecte aufost pe larg abordate de cele
patru conferinte balcanice din anii 1930-1933 . Astfel, regulamentul de lucru al primei Conferinte
balcanice stabilea ca scop alreuniunii analiza metodelor menite a duce la apropierea popoarelor
balcanice (art. 1)prin abordarea problemelor cooperarii politice, economice §i intelectuale (art.
2).Trite comisiile de lucru ale reuniunii cea de-a IV-a era insarcinata cu studiereaproblemelor
economice circumscrise urmatoarelor aspecte: realizarea unei intelegerieconomice; protecpa
comuna a productiei agricole balcanice; crearea unei banci §i aunei camere de comert §i industrie
interbalcanica. Iar cea de-a V-a comisie erainsarcinata cu abordarea problemelor de comunicatii
vizand in mod specialamsliorarea §i dezvoltarea liniilor balcanice §i crearea Uniunii po§tale balcanice
(art. 20) . Problemele cooperdrii economice §i ale comunicapilor au fost discutate §i in atreia
§edintA plenara a conferintei. Ca urmare a acestui interes au fost adoptate o seriede rezolupi vizand
apropierea economica a statelor balcanice. In acest sens sesublinia ca statele balcanice formau o
unitate geografica care nu a fost insaexploatata a§a Inc& era necesara organizarea rationala a
productiei, consumului §iexportului. Se cereau studii speciale menite a indica: Calle de abolire a
obstacolelordin calea comertului; unificarea nomenclaturii din tarifele vamale; prevederi
specialepentru tratatele economice interbalcanice; crearca unui regim special pentrustudierea
protectiei tutunului §i stimularea legaturilor dintre asociapile cooperativeexistente in regiune;
analiza posibilitatilor de creare a unei uniuni monetare §i decolaborare a institupilor de credit '°. 6 Se
pot cita: I. Rklucanu, Les rapports économique des Pays Balkaniques et les mesuresles plus
appropriées pour la développement de ces raports, Istanbul, 1932, 168 p.; Chifres essentielsdu
commerce extérieur des pays danuhiens, Geneve, Societe des Nations, 1932, 70p; M. Manoilescu,
Rationalisation de la production et du commerce danuhien, Bucarest, 1932, 41 p.; V. Madgearu,
Inielegerea economied a statelor dundrene, Bucure§ti, 1932, 31 p.; Stelian Popescu, Spreo
Infelegere balcanicd in Buletinul lnstitutului Economic Roman", 11, 1932, no. 7-9, p. 367-413. 7
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (mai departe Arh.M.A.E.) fond Intelegerea Balcavol. 10, 1. 120,
G. G. Mironescu, Geneva, 24 septembrie 1930, telegrama (mai departe tel.), nr. 45, ciltre Ex terne,
Bucure§ti. 8 Pentru pregIitirea §i desfil§urarea Conferintelor balcanice vezi: Eliza Campus,
InplegereaBalcanied, Editura Academiei, Bucure§ti, 1972, p. 55-107; C. Popi§teanu, op.cit., p. 76-
101. 9 Arh. M.A.E., fond iNelegerea Balcanicii, vol. 10, f. 96-100. Reglement des travaux de la Iere
Conference balkanique, copie. iu Ibidem, f. 170-171, Resolutions de la premiere Conference
Balkaniquc. nica, 2www.dacoromanica.ro 3 Antanta balcanicri (I) 45De ascmcnca cca dintdi
Conferinta balcanied, desfa§uratd la Atena in octombrie 1930, a adoptat o rczolutic generald §i in
problema comunicatiilor. Aceastapreconiza, pentru transporturile feroviare: racordarea retelelor
statelor balcanice; construirea a cel putin cloud linii de importantà europeanA; pentru Calle rutiere
sementiona necesitatea unor legdturi directe intre capitalcic din Balcani; pentru cailemaritime se
sugcra analiza posibilitdcilor de stabilire a unui tratament egal al navelorstatelor balcanice §i
acordarea unor facilitdti vamale acestora, iar in sfera transporturilor aeriene se mentiona
necesitatea infiintarii unei companii aviatice balcanice. Conferinta a elaborat §i adoptat un proiect
de conventie po§tala interbalcanicAi arecomandat crearea unei federatii turisticc ca §i adoptarea
unei pozitii comune latoate reuniunile internationale din sfera turismuluill. UrmAtoarele reuniuni ale
statelor balcanice au largit aria chestiuniloreconomice abordate tot in cadrul celor douA comisii
specializate, economicA §i detransporturi. Astfel, la a IV-a conferinta, de la Salonic din noiembrie
1933, a fost discutat §i adoptat un proiect de Conventie pentru cooperarea economicA a
statelorbalcanice i un proiect de statut al Oficiului balcanic de cooperare12. In sferaagriculturii s-a
analizat chestiunea creditului agrar balcanic §i protejarea produselordin zond in comertul
international. 0 mare atentie s-a acordat proiectului elen ce vizarealizarea uniunii vamale partiale
care era menitä a stimula schimbul de produse peplan regional, a apara produsele balcanice pe piata
mondialà etc. Ca solutii practicede atingere a scopurilor mentionate se avansa ideea unor tarife
preferentiale bazatepe clauza natiunii celei mai favorizate, stabilirea unor contingente echivalente
sauproportionale la exportul de produse agrare §i crearea unei camere balcanice decompensatie13.
Delegatia românA a subliniat cA denumirea de uniune vamala eraexageratA, cA stabilirea unor
contingente la export putea reflecta doar interesul unorstate balcanice i cA tariful preferential
aplicat limitat nu putea stimula comertul exterior. Discutiile aprinsc care au urmat au dus la
adoptarea punctului de vedercromOnesc: contingentele urmau a fl fixate prin discutii bilaterale §i
doar pentruprodusele stabilite de comun acord14. Discutiile consacrate problemelor agrare au
relevat mai ales necesitateadepA§irii crizei prin adoptarea unor mAsuri speciale: crearea unei piete
balcanice, adoptarea unor tarife interbalcanice preferentiale, crearea unui front comun, balcanic,
pentru valorificarea integralA a produselor lor de export, renegociereatratatelor comerciale
bilaterale. Delegatia romdnd a avansat proiectul pentrufondarea Oficiului balcanic de cooperatie §i
credit agricol. 0 rezolutie specialA aConferintei recomanda dealtfel statelor balcanice sA favorizeze
formarea decooperative prin acordarea de credit pe termen scurt §i sA initieze crearea unoruniuni
centrale ale cooperativelor care trebuiau apoi sà stabileascA legAturi, cu celelbidem f. 173,
Resolution generale sur les communications. 12 . vol. 21, f. 283-288, LegtAia Roiiiiniei, Atena, 12
decembric 1933, raport nr. 3065, Langa-R4canu. 13 f. 289. 14 Ibiclem f. 290. Ibidem, "
www.dacoromanica.ro 46 Nice lac Dascalu 4din rcstul tArilor balcanice 15. Chestiunile dc
comunicatie au fost abordate in cadrul apatru subcomisii spccializatc. Cea pentru cAile ferate a
rccomandat construirea linieidirecte Bucuresti-Sofia-Salonic si ridicarea unor poduri peste Dun Are la
GiurgiuRusciuc §i unul romano-iugoslav. S-a sugerat rcduccrea tarifelor pentru liniilcinterhalcanice si
propus includerea de vagoane directe in trenurile care lcgaustatele balcanice. In materie dc
transporturi rutiere s-a constatat starea precarA asoselelor in Balcani, pe unde treceau doar cloud
drumuri europene. Pentru stimulareanavigatiei aeriene s-a analizat posibilitatea incheierii unei
conventii balcanice si aunui Oficiu aeronautic regional '6. Expertii statelor balcanice au mai
discutatproicctul Uniunii postale balcanice §i modalitAtile de strangere a legAtulllor in
sferaturismului §i sportului. In toate aceste chestiuni au fost adoptate rezolutii . Complexitatea
problemelor economice abordate de Conferintele balcanice aconstituit, fArd indoialA, un experiment
util care a pregAtit terenul unor realizAriconcrete. Crearea intelegerii Balcanice, in februarie 1934, a
fost desigur evenimentul major care a insemnat si crearea cadrului oficial al abordArii
chestiunilorcooperArii economice interbalcanice. In optica fondatorilor alianta politicA putea
ficonsolidatà prin mAsuri de apropicre economicA a statelor membre. In acest fel seputea dezvolta
sentimentul de solidaritate a popoarelor aliantei care devenea uninstrument util al mentinerii pAcii.
Conjugarea eforturilor statelor IntelegeriiBalcanice putea contribui §i la modificarea conjuncturii
economice. Prin toateacestea era evidentA misiunea Intelegerii Balcanice economice apreciatA, pe
bunAdreptate, a fi grea si de lungA duratA. Reunit la Ankara, la sfarsitul lui octombrie-inceputul lui
noiembrie 1934,Consiliul permanent al Antantei Balcanice a adoptat statutul aliantei.
Scopurileacesteia erau astfel formulate: mentinerea si organizarea pAcii ca §i intensificarearelatiilor
economice cu toate statele si in special intre tArile membre (preambul). Articolul 5 din Statut
preconiza crearea Consiliului economic consultativ al alianteiinsArcinat cu coordonarea progresivA a
intereselor economice ale celor patru si avandin componentd experti economici, financiari sau
comerciali'8. De altfel fusesepregAtit deja i proiectul de statut al Consiliului economic care a fost
adoptat la 2noiembrie 1934. Consiliul economic era format din patru sectii nationale
(greacA,romanA, turcA §i iugoslavA, art.1), fiecare incluzand cinci delegati specializati inprobleme
comerciale, agrare, industriale, financiare §i de comunicatii (art. 2). Fiecaredin sectiuni urma a
pregAti studii §i a face propuneri concrete in problemele deinteres comun ce trebuiau discutate la
reuniunile bianuale convocate, prin rotatie, incapitalele statelor membre. Reuniunile trebuiau sA
gAseascA un punct de vedere15 IV-eme Conférence Balkanique, Salonique 5-12 novembre 1933.
Documents ofliciels, Athenes, 1934, p. 502-528. 16 Vezi E. Campus, op.cit., p. 110-125. 17 Ion
Christu. Rolul economic al injelegerii Balcanice, in Analele Economice §i Statistice", 18, 1935, nr. 7-9,
p. 184-185; C. Petroff, Le travail de cooperation économique entre les payshalkanique, in Les
Balkans", 4, 1934, no. 5 6, p. 430-431; 0. Al. VIAdescu, L'Entante Balkanique, Bucarest, 1939, p. 70-
72. 18 Arh. M.A.E., fond intelegerca Balcanicii, vol. 16, 1. 39-40, Le Statut de l'organisation
del'Entente Balkanique, copie. s-a www.dacoromanica.ro 5 Antanta balcanicii (1) 47comun pc
marginca propuncrilor flicutc de sectii i sä ?loptc propuncri cc urmau a fisupuse aprobarii Consiliului
permanent al aliantci . Acesta a decis ca primareuniunc sii aihà loc la Atena, in urmiltoarele cinci luni,
pcntru a discuta:intensificarca relatiilor economice §i comercialc dintre statele membre;
dczvoltarcacailor de comunicaric interbalcanice pc Dunare, §i Marea Neagra mai ales;posibilitatca
crearii unei banci balcanice ca §i stimularea turismului regional. Analizand deciziile con ferintei dc la
Ankara a Consiliului permanent, ziarulelvetian Der Bund" aprecia, in editia din 10 noiembrie 1934, ca
hotararile de naturaeconomica puteau avea efecte practice limitate datorita stnicturii economice
similarca celor patru tan aliate ca §i datorità puterii reduse de absorbire a pietelor lor in timpce
situatia financiara era precara in toate cazurile2`). Dincolo de asemenea prognoze, statele Antantei
Balcanice au inceput imediat actiunea de apropiere economica. La16 noiembrie 1934 era promulgat
decretul regal prin care erau numiti cei cincimembri ai delegatiei romane in Consiliul economic
consultativ al statelor IntelegeriiBalcanice: N. Tabacovici, pre§edinte §i expert in probleme de
comunicatii, ing. N.Theodorescu, expert in problemele industriale, I. Christu, in probleme
comerciale, V. Bädulescu, in probleme financiare §i de credit, iar E. Marian, in chestiuni agricole2t. La
cateva luni doar de la numire N. Tabacovici, demisionat, a fost inlocuit laconducerea delegatiei
romane de ing. N. Theodorescu22. Componenta reprezentancsiromane§ti a fost anuntata pe canal
diplomatic, la Atena, Ankara §i Belgrad-. Delegatia elena s-a format la 26 noiembrie 193424, iar cele
ale Turciei §i Iugoslavieila sfarptul lunii decembrie 193425. Inca de la 12 ianuarie 1934 Romania a
propus guvernului elen ca primasesiune a Consiliului economic sä aiba loc la Atena, in ianuarie
193526. Ministrulde externe2flen a fost de acord cu sugestia §i a informat in consecinl'8a §i Ankara
§iBelgradul . Dupa numai cateva zile s-a primit un raspuns pozitiv a§a incat aufost pregatite
delegatiile nationale29. Le Messager d'Athens" informa la 29decembrie cà la 3 ianuarie 1935 se vor
deschide la Atena lucrarile primei sesiuni aComitetului economic consultativ al Antantei Balcanice.
Ziarul aprecia ea sarcinile reuniunii erau dificile deoarece impuneau cautarea solutiilor de modificare
a19 Ibidem, vol. 27, f. 14-15, Statut du Conseil Economique Consultatif de l'EntenteBalkanique,
copie. 2a Ibidem, vol. 16, f. 97-102, Legatia României, Berna, 21 noiembrie 1934, raport nr. 2092,
indescifrabil. 21 Ibidem, vol. 27, f. 1, Decret regal, nr. 3104, Bucure§ti, 16 noiembrie 1934, Carol. '17
f. 7. 23 Ibidem, f. 17, 18, 20 notele respective. 24 Ibidem, f.21, Legatia Romaniei, Atena, 28
noiembrie 1934, tel. nr. 2961, Langa-RA§canu. 25 Ibidem, f.32, Legatia Romtniei, Belgrad, 29
decembrie 1934, raport nr. 3232, Guriinescu. 26 Ibidem, f. 23, M.A.S., Buctire§ti, 13 decembrie 1934,
nr. 66728, Savel Riidulescu, citrcLegatia,Atena. Ibidem, f. 24, Legatia RorriAniei, Atcna, 16 decembrie
1934, tel. nr. 3117, Langa-RIicanu. Ibidem, f. 37, Legation de la Republique Turque, Bucarest, lc 28
décembre 1934, nr. 1091, indescifrabil. 29 . 1. 33, M.A.S., DirecOa economicii, Bucure§ti, 28
decembrie 1934. Istoth, I. Christu(componenta delegatiei romane: cei cinci reprezentanki in Consiliul
economic plus doi membri ai legatiei din Atcna) Ibidem, www.dacoromanica.ro 48 Nicolae Dascillu
6sistemului relatiilor economice dintre statelc balcanicc". Este vorba, se sublinia inarticolul rcspectiv,
de a modifica obiceiurile create de limp i dc natura productieibalcanice, aceasta find intr-un fel
unitarr. Se sublinia faptul cA nou crcatulConsiliu economic putea da doar indicatii, factorii nationali
de decizie aviindputerea dc a le punc in aplicare- . Fiir indoial5 cA sccpticismul ziarului elen era
impArt4it de multi. in aceastäatmosfcrA au loc in zilele de 3-9 ianuarie 1935, la Atena, Iucràrilc
primei sesiuni aConsiliului economic. Delegatiile celor patru state au fost formate de expegi: 8rombi,
10 turci, 7 greci §i 4 iugoslavi 1. Deschizfind lucrArile, ministrul de externe alGreciei a fAcut apel la
factorii economici din cele patru state pentru a-§i uni eforturilein vedcrea intaririi aliantei. efii
celorlalte trei delegatii, N. Tabacovici, Hassan Saka§i L. Pelinanovió, au dat glas sperantei cA lucrarile
reuniunii vor fi fructuoase §i vorcontribui la apropierea de telul propus . Dezbaterile au avut loc in
plenare §i incomisii specializate in probleme: comerciale (I), comunicapi (II), finante, credit,barici de
emisie (III) i turism (IV). Inca din prima plenard delegatia romana aprezentat un Plan de colaborare
economica a statelor Antantei Balcanice".Documentul sublinia ideea ca legaturile economice §i
financiare erau menite acompleta raporturile politice. Statele aliantei aveau in sfera economica
interese careputeau concilia, find cert faptul ca o mai bund cunoa§tere reciproca era o
conditieesentiald a coordonarii i dezvoltarii legaturilor economice. Delegatia romana aavansat
totodatd proiecte de rezolutii in principalele probleme inscrise la ordinea dezi, stabilita in funcpe de
indicapile date de reuniunea de la Ankara, din noiembrie1934, a Consiliului permanent al aliantei33.
Comisiile specializate au discutat proiectele de rezolutie avansate de Romania,au adus unele
modificari §i le-au inaintat plenarei care le-a adoptat in ultima §edinta.Tot atunci s-a decis ca
urmatoarea reuniune a Consiliului sä aiba loc la Ankara, lainceputul lunii aprilie 1935. Prima rezolutie
adoptatd se referea la relapile comercialedintre statele aliantei. Pentru intensificarea schimbului
reciproc de marfuri sepreconizau urmatoarele mijloace: studierea cailor de evitare a piedicilor §i
restricValor ivite in calea relatiilor comerciale bilaterale; schimbul regulat de informatii §istatistici
comerciale prin intermediul secpilor nationale; avansarea unor propuneripentru incheierea de
acorduri stimulatorii; elaborarea de studii privind instituirii unui regim preferential regional;
propuneri pentru adoptarea unui punct devedere comun la reuniunile internationale de profil §i
analiza posibi1itAii plasariiunor produse comune pe pietele extrabalcanice. Apreciind cA o politica
economicauniforma §i eficace depindea direct de situapa comunicapilor, cea de-a douarezolutie
avansa propuneri privind: crearea de servicii speciale, pentru comunicapilebalcanice, in cadrul
organismelor nationale din domeniu; convocarea unei comisiiIbidem, f. 30-31, Legatia României,
Atena, 29 decembrie 1934, raport nr. 3245, LangaRil§canu. .31 Ibidem, f. 57-58, lista delegatilor. 12
Arh. M.A.E., fond Intelegerea Balcanicil, vol. 27, f. 59-66, Premiere session du Conseilconsultatif
éconornique dc l'Entente Balkanique, séance inaugurale, Athenès, le 3 janvicr 1935. 33 Ibidem, 1 96-
97, Plan de collaboration Cconomique entre los Etats de l'Entante Balkanique, projet rou mai n. se
posibitilOtitewww.dacoromanica.ro 7 Antanla balcanicil (I) 49mixte de experti in problerne de
comunicapi in ziva de 11 martie 1935. la Belgrad, pentru a pregati un set de sugestii asupra
modalitaplor de cooperare in sferatransporturilor (regulamente uniforme, simplificarea
formalitaplor varnale, unificarea taxelor portuare, construirea in comun a unor drumuri §i poduri,
acorduriprealabile asupra proiectelor de conexare la liniile internationale §i pregAtirea unuiproiect
de acord po§tal interbalcanic)34. A treia rezolutic adoptata de prima sesiune viza crearea unei
BAncibalcanice. Se aprecia CA, pentru moment, proiectul nu se putea realiza, dar ocomisie speciala
urma a Ii creatA pentru a analiza problema §i a face propunericoncrete. Subliniind ca turismul era o
cale de cunoa§tere reciprocA a popoarelor, dar §i o ramurA economick a patra rezolupe evidenpa
necesitatea organizAriipropagandei in domeniu, a studierii posibilitAplor de unificare a
formalitAtilorvamale §i a vizei, a studierii reducerii reciproce a taxelor de transport, a
lichidariisoldurilor restante, a posibilitatii de creare a unor birouri de turism comune inmarile centre
din strainAtate, a stimularii turismuluiln grupe mari, a gAsiriioricAror solutii stimulatoare pentru
turism in general. In fine, a cincea rezolupeprivea colaborarea intre institupile economice existente
deja in cele patru statealiate. In acest sens se recomanda intocmirea unei liste cu respectivele
institupi, crearea in cadrul acestora a unui serviciu special insarcinat cu problemele cooperarii
balcanice, organizarea schimbului de publicapi, de conferinte, cxcursii §ichiar a participarii comune la
targuri internaponale35. Prima sesiune a adoptat §i unproiect de statut, in fapt regulamentul intern
al Consiliului economic, ce urma a fisupus aprobarii Consiliului permanent36. Comunicatul dat
publicitatii dupA incheierea lucrArilor primei sesiunisublinia ca rostul Consiliului economic era de a
consolida alianta politica §i acontribui la refacerea statelor membre. Aceasta incercare, se sublinia in
document, era importanta deoarece eforturile europene nu au reu§it, iar chestiunile generatede
criza erau prea mari §i grele pentru a fi rezolvate izolat. Intre solutia generalacea autarhica, negativk
statele balcanice au pa§it pe drumul cooperarii regionale.In acest sens prima sesiune a Consiliului
economic a avut sarcina de a analizacondiple economice din cele patru state in vederea elaborarii
unui plan adecvatpentru atingerea apropierii economice §i financiare. Se aprecia cA discupile au
fostamicale, ducand la elaborarea unui protocol care trasa secPilor nationale normeprecise de lucru
si organizare. Se preciza totodata ca secpile nationale activau intresesiunile Consiliului economic ce
avea misiunea de a coordona eforturile §i astabili directive comune37. Pentru pregatirea lucrarilor
celei de a doua sesiuni a Consiliului economicurma a se intruni la Belgrad o conferinta a expertilor in
probleme de comunicapi. Lainceputul lunii martie 1935 guvernul clen a solicitat amanarea acestei
reuniuni iar34 Ibidem, f. 76-78, Protocol final de la premiere session du Conseil Economique dc
l'EntentcBalkanique, Athgnes, le 9 janvier 1935, Tabacovici, Varvaressos, Pelivanovió, Saka. Ibidem, f.
79-95. 36 Ibidcrn, f. 98-103, Projct de réglement interieur du Conseil Economique. 37 ThicIrro I A1 -
47 rewn,,,;,,t si www.dacoromanica.ro 50 Nicolae Dascillu 8Romania, lugoslavia38 si Turcia39 au
acccptat considcrand c este neccsara o maibunii prcgatire a discutiilor. Romania urma a fi
reprezentata dc o delegatie formatadin comandorul Scarlat Radulescu, avocatul S. Verona §i consulul
general de laBclgrad, D. Nicolau4". Totodata guvcrnul roman a propus aIiailor ca reuniuncaexpertilor
sa inccapa la Belgrad, la 5 aprilie, iar a doua sesiune a Consiliuluieconomic la Ankara, incepand cu 18
aprilic41. Acest calendar a lost acceptat decelelalte state din a1ianti142. Ca urmare, intre 5-9 aprilie
1935, la Belgrad a avut loc reuniunea expertilordin Antanta Balcanica in problcme de comunicatii. Pc
ordinea de zi s-au aflat cincipuncte priviind comunicatiile feroviare, fluviale, de po§ta, telefon,
telcgrafie, rutiere§i acriene4- . Discutiile au fost laborioase asa Inc& a fost posibila adoptarea
unorpropuneri privind cooperarea statelor balcanice in materie de comunicatii feroviare:ameliorarea
traficului prin noi amenajari tehnice; fixarea unor regulamente comunepentru calatori, bagaje §i
marfuri; stabilirea unor tarife directe intre statele aliantei simplificarea formalitatilor vamale. In
problemele de comunicatii maritime §ifluviale s-a cazut de acord sä se solicite sprijinul guvernelor
pentru stabilirea delegaturi directe intre companiile de navigatie nationale, pentru incheierea unui
acordintre acestea, vizand fixarea unui trafic combinat, unificarea tarifelor, crearea de noistudierea
taxelor portuare §1 crearea unui Comitet permanent de experti in toateaceste chestiuni. Privind
comunicatiile rutiere s-a propus stabilirea de legAturi intredrurnurile nationale existente,
mentinerea in buna stare a §oselelor de importantaeuropeana §i studierea masurilor adiacente".
Expertii au adoptat §i un proiect de aranjament pentru cooperarea in domeniulpo§telor §i
telecomunicatiflor 0 care viza crearea unei uniuni restranse in acestdomeniu, adoptarea unei poziii
comune la reuniunile internationale de profil,studierea unificarii yviciilor interne de po§ta §i
telecomunicatii ca §i adoptarea unortaxe po§tale unice . in fine, subcomisia pentru probleme
feroviare a discutatproiectele prezentate de Grecia i Turcia privind crearea de noi linii directe
intreSalonic i Europa Orientalä. Reprezentantii Romaniei §i Iugoslaviei au apreciat cAproblema nu
era deernpetenta subcomisiei a§a incat nu s-a luat nici o decizie inproblema respectiva . In urma
discutiilor, expertii in materie de transporturi aerieneau adoptat un proiect de conventie privind
re1aii1e aeriene dintre cele patru state, pentru unificarea regulilor de circulatie i trafic ca §i pentru o
cooperare efectiva a38 Ibidem, f. 106, M.A.S., Bucure§ti, 8 mantic 1936, nr. 13610, Savel Rildulescu.
39 Ibidem, f. 107, Legalia Romaniei, Ankara, 9 martie 1935, nr. 282, Eliad. Ibidem, f. 257, M.A.S.,
Bucure§ti, 28 martie 1935, Notil, Anion. 41 Ibidem, f. 110, M.A.S., Bucure§ti, 25 martie 1935, nr.
18144, Arlon. 42 Ibidem, f. 115, Legatia Romaniei, Atena, 27 martie 1935, no. 977., Langa-R4eanu;
Ibidem, 1. 116, Legalia Romiinici, Ankara, 28 martie 1935, nr. 394, Eliad. 43 Ibidem, f. 187, Ordinca
de zi, copie. 44 Ibidem, f. 188-193, Proposition de la Commission des experts au sujet de la
cooperation desEtats de l'Entente Balkanique en matière des communications, Beograd, le 9 Avril
1935, copic, nesemnatà. 45 Ibidem, 1. 194-199, textulproiectului de aranjament. 46Ibidem, f. 200,
Proccs verbal de la séance du 9 Avril 1935 de la sous commissions d'expertspour les questions
feroviares, copie, nesemnatIl. §i www.dacoromanica.ro Amnia balcanica 5 ! celor patru state in
problernele de trafic acrian. Expertii au constatat c toate sta teledin nordul §i vestul european
fAceau eforturi pentru dezvoltarea liniilor aeriene spivOrient §i Extremul Orient, §i care in pane
treceau prin Balcani. De aici §i rnsa creeri unei retele regionale de navigape aerienA, dar §i
necesitatea unirii eforturilor statclorbalcanice pentru a beneficia pe deplin de pozitia lor geograficA.
S-a sugerat §i crearealiniei aeriene Belgrad-Salonic, §i in acest sens s-a elaborat un proiect de fford.
Unasemenea document a vizat §i transporturile ocazionale (aero-taxi) . Toatedocumentele adoptate
au fost anexate Protocolului incheiat de experti din Grecia, lugoslavia §i Romania §i care urma a fi
prezentat §iTurciei care nu a trimisspeciali§ti in navigatie aeriand la reuniunea de la Belgrad4 .
Rezultatele acesteia sunt sintetizate de pre§edintele sectiei iugoslave, Pelivanovié §i prezentate
plenarei celei de a doua sesiuni a Consiliului Economic. Documentul subfinia cA expertii din cele
patru state aliate au dezbAtut probleme decomunicaPi de interes comun49. Au fost adoptate
proiecte privind acordurireferitoare la comunicapile feroviare, fluviale §i maritime, po§tA §i
telecomunicatii, rutiere §i aeriene50. Se sublinia cA Grecia nu a avut delegat in probleme
detransporturi pe apA iar Turcia in cele aeriene. Pe de altà parte, acordul de po§tA sereferea doar la
Romania §i Iugoslavia deoarece intre Grecia §i Turcia exista deja oconvenpe in sfera respectivA.
Conform acordului inregistrat, la 18 aprilie 1935 la Ankara se deschideaulucrArile sesiunii a doua a
Consiliului Economic. Grecia avea §ase delegap, Iugoslavia trei, Romania §apte, iar Turcia nouA51. La
ordinea de zi se aflau §asepuncte: analiza activitAtii secpilor naponale; discutarea raportului
privindreuniunea expertilor in comunicatii de la Belgrad; schimb de opinii in problemaregimului
comertului reciproc al statelor membre; elaborarea unui proiect deraport destinat Consiliului
permanent al aliantei; discutarea tuturor propunerilormenite a duce la intensificarea legAturilor
economice reciproce §i fixarea dateiurmAtoarei reuniuni52. DupA obi§nuitele discursuri inaugurale,
in prima plenarA s-adiscutat raportul comisiei de experp reunitA la Belgrad §i s-a decis ca
problemaliniei de cale feratA Salonic-Europa OrientalA sA fie prezentatA Consiliuluipermanent. A
urmat apoi formarea celor patru comisii ale sesiunii: politicdcomercialA, prezidatA de Tabacovici;
comunicapi, condusA de Pelivanovié;bancarA, de Hasan Saka §i turism, de Charitakis53. 47Ibidem, f.
136-137, Protocole contenant les resolutions prises par les experts aeronautiquedes Pays de
l'Entente Balkanique lors de leur reunion a Beograd du 5 au 9 avril 1935, copie, nesemnata. Ibidem,
f. 138-157. 49 Ibidem, f. 224-226, Rapport de la Section nationale Yougoslave du Conseil Economiquc
sur les travaux des Commissions d'experts pour les questions des communications qui ont siege
aBeograd du 5 au 9 avril, Pelinanovie. 5° Ibidem, f. 189-200, copii proiecte acorduri. 51 Ibidem,f.
164-168, lista delegatilor. 52 Ibidem, f. 170, Projet de l'ordre du jour de la 11-eme session du Conseil
Econornique. 3Ibidern, f. 169-177, Proces-verbal. Deuxième session du Conseil Economique,
séanceinauguralc, Ankara, le 18 Avril 1935, copie nesemnata. (1) www.dacoromanica.ro 52 Nicolac
Dasau 10Sub conduccrea pre§edintelui sect:lei romane comisia pentru politicA comercialA s-a
intrunit la 20 aprilic §i a inccput dezbatcrilc cu opinia delegatului turc carerclevA gravitatea
diversitAtii picdicilor cxistente in calea schimbului de mArfuri dintrestatcic aliatc. Suprimarea
contingentclor, propusä de un document rornfinesc, nuridica piedica majorA ce era cunoscutA dc
modalitAtflc de platà. Delegatul turc apropus ca reducerile tarifelor vamalc sA se facA in baza clauzci
natiunii celei maifavorizate §i a sugerat intocmirea unei lisle cu produsele balcanice specifice
invederea constituirii unei clauze balcanicc. Expertul roman in comisic, I. Christu, aconstatat cA
obiectiile delcgatului turc erau scriose §i anulau proiectul prezentat, a§aInc& se cerea gAsitä o altA
solutie. Delegatul turc a insistat asupra necesitAtiiprocedurilor comerciale §i a fost sprijinit in
aceastA directie dereprezentantul Greciei. Delegatul iugoslav a sprijinit proiectul romanesc ce putea
fi outilA bazA de discutii, de§i avea o care* importantà: nu definea scopurile §iponderea colaborarii
economice in centrul careia se aflau douA chestiuni, traficul cudevize §i schimbul de marfuri.
Expertul roman a apreciat ca adoptarea unei clauzebalcanice era calea cea mai sigurà pentru
realizarea unei uniuni vamale. Delegatulgrec a subliniat csa scopul reuniunii nu era numai gAsirea
unor avantaje reciproce, ci§i protejarea propriilor interese ma incat concesiile se puteau face doar in
limiterezonabile determinate §i de conjuncturA. Crearea clauzei balcanice5etra de duratä maincat
expertul grec a propus gAsirea unor mijloace practice imediate . Ideile prezentate de Grecia in
Comisia de politicA comercialA au fostcristalizate intr-un proiect de acord. Christu a propus sA se
uneascA cele douàdocumente supuse atentiei, cel roman si cel elen, dar delegatul turc
sugereazAincheierea unui acord multulateral simplu, care sA prevadA transferul liber de devize, rarA
intentie de echilibrare, ca §i stabilirea unor liste bilaterale cu produse de schimb. Delegatul iugoslav
a afirmat cA proiectul elen era ingust §i insuficient §i a cerutdiscutarea proiectului romanesc pe care
1-a apreciat ca satisfAcator. In final s-a decisca bazele politicii comerciale sA fie stabilite in functie de
prevederile proiectelorroman §i elen reunite55. LucrArile celei de a doua sesiuni au fost incheiate la
25 aprilie 1935 prin adoptarea Protocolului final §i a raportului adresat Consiliului permanent al
aliantei.Protocolul sublinia seriozitatea schimbului de opinii in problemele: intensificareaschimbului
de marfuri, dezvoltarea §i ameliorarea comunicatiilor §i largireaturisvlui. S-a stabilit ca urmAtoarea
sesiune sA inceapà la Bucure§ti, la 4 noiembrie1935 . Raportul inaintat Consiliului permanent era
mai detaliat §i concret, incepandcu sublinierea cA apropierea economicA consolida alianta politica §i
servea intereselegenerale ale pAcii, ameliora conditiile de viatà din Balcani. Statele aliantei cu
peste54 Ibidem, f. 178-186, Deuxième session du Conseil Economique, Commission de la
politiquecommerciale, premiere seance, 20 avril 1935, Tabacovici. 55 lbidem, vol. 34, f. 13-18,
Proces-verbal, Commission de la politique commercial, deuxièmeséance, 21 avril 1935, copie
nesernnatA; vezi §i Conferinia intelegerii Balcanice. ImportanfaIncheierilor pentru paltica comerciald
a Romaniei, In Bursa", an 34, 1935, nr. 1510, p. 615-616. s6 Arh. M.A.E., fond iniclegerea Balcania
vol. 27, f. 222-223, Protocole final de la deuxicme session du Conseil Economiquc, Ankara, le 25 Avril
1935, semnat de §efii celor patrudeIegaii. simplificirii www.dacoromanica.ro 11 Anima balcanica (1)
5358 rnilioanc dc locuitori §i o suprafatA de aproape 1,5 milioanc km2 dispuncau de opo/itie
geograficA §i de resurse naturalc care le conferea mart posibilitilti dedezvoltare. Ca urmare, toate
eforturilc dc cooperare depindeau doar de organizarede buna intelegcre. Era totu§i grcu de realizat
o schimbare bruscA date fiindnumeroascle bariere comerciale ridicate in toatii lumea. Se cerea deci
o actiunegradatA §i prudentrt menità a duce, in final, la realizarea unei comunitAti
economice.Documentul sublinia cA pentru moment se putea actiona cu folos in directiaintensificArii
schimbului de rnArfuri, a ameliorArii cAilor de comunicatii, a dezvoltAriiturismului ca §i al cooperArii
bAncilor de emisie. Erau ari prezentate rezultatelediscutiilor avute in cadrul sesiunii in directiile
mentionate5 . Consiliul permanent al Intelegerii Balcanice a aprobat la 13 mai 1935
raportulConsiliului Economic sub rezerva ratificarii protocoalelor de cAtre guvernele Ins.58 cauza . in
privinta liniei de cale feratà Salonic Europa Orientalà, Consiliul permanent a decis in unanimitate a-I
sprijini, guvernele implicate urmind a actiona pentruaplicare practicA59. De precizat CA guvernul
roman a ratificat la 24 mai 1935 toatehotararile adoptate de Consiliul Economic in sesiunile de la
Atena §i Ankara, §iaprobate de Consiliul permanent 60. Data fixatä, de 4 noiembrie 1935, pentru a
treia sesiune a ConsiliuluiEconomic nu a putut fi respectatà. Inca de la sfar§itul lunii octombrie §efu1
sectieiiugoslave a anuntat reorganizarea acesteia §i a propus arnanarea sesiunii pentru odata
ulterioare 1. S-a fixat initial ziuna de 10 ianuarie62 iar apoi, la solicitareaguvernului den, 17 ianuarie
193663. intre timp a fost pregAtit proiectul ordinii de zi, care nu avea nimic nou fata de cele
anterioare64, §i au fost alcAtuite cearomanA avea 8 membri, 13 experti §i un observator; cea elena
5 membri §i 2 experti;cea tured 5 membri, 1 consilier §i 1 secretar, iar cea iugoslavA 3 membri, 3
exper0 §i1 secretar". Cei 43 de reprezentanti s-au intalnit la Bucure§ti la 17 ianuarie 1936 §i, timp de
o saptarnana, au dezbAtut problemele de pe ordinea de zi in cadrul plenarelorsau a obi§nuitelor
deja comisii. In cadrul Comisiei pentru schimburi comerciale Romania a propus infiintareaunui
Buletin balcanic care sA publice datele privind schimbul reciproc de mArfuri. 57 Ibidem, 1. 136-135,
Rapport au Conseil Permanent de l'Entente Balkanique presentée par leConseil Economique de
l'Entente Balkanique lors de la reunion du Conseil politique a Bucarest, le10-13 mai 1935, copie,
nesemnata. 58 Ibidem, f. 245, Proces-verbal, Bucarest, le 13 mai 1935, semnat de mini§trii de
externe. Ibidem, f. 242, Decizia Consiliului permanent al intelegerii Balcanice, Bucure§ti, 13 mai
1935, copie, nesemnata. Ibidem, f. 241, Jurnalul Consiliului de Mini§tri, nr. 507, 24 mai 1935, copie,
nesemnata. 61 Ibidem, f. 268, Conseil Economique de l'Entente Balkanique, Section nationale
jugoslave. Beograd, le 19 octobre 1935, Pelivanovie. 62 Ibidem, f. 263, M.A.S., 22 octombrie 1935,
nr. 60280, Savel Indulescu, cave legatia Atena. 63 Ibidem, f. 271, M.A.S., 3 ianuarie 1936, ni 223,
Savel Radulescu catre legatia Belgrad. 64 Ibident, f. 269. Projet d'ordre du jour la troisième session
du Conseil Economique cope, nesemnatrt. 65 lbidern, f. 314-317, 111-erne session du Conseil
Lconomique, Bucarust, le 17 Janvicr 1936les, delegations. delegatiile: " www.dacoromanica.ro 54
Nicolac Dascalu 12Aceste cifre puteau apArea §i in publicatiile existente ale bAncilor de cmisie din
celepatru state aliate. Delcgatia [urea a anuntat cA a introdus deja clauzA balcanied intratatul
comercial pe care 1-a semnat cu Spania. In discutiile care au urmat s-a cdzutde acord asupra
necesitAtii unui project de tratat comercial uniform pentru statelealiantei, asupra consoliddrii
legAturilor dintre institutiile de expog nationale ca §ianaliza participArilor comune la expoziiile
internationale de profil . In timpul celeide a doua §edinte a Comisiei comerciale au fost prezentate
memorandumuri privindschimbul reciproc de mArfuri. Raportul prezentat de RomAnia asupra
relatiilor comerciale cu partenerii dinaliantd evidentia cà problema centralA era cea a mijloacelor de
platd date findfluctuatiile mari din rata de schimb. Tendinta de folosire a devizelor forte,
contingentArile §i imobilizarea creditelor erau piedici majore in calea exportuluiromanesc care se
autofinanta prin valoarea propriului capital. In ce privea regimulplAplor situatia cea mai dificilä exista
in raporturile comerciale romfino-elene. Romania exporta in Balcani mai ales produse de mare
autare, precum petrolul §i cheresteaua. Existau insä §i multe alte produse ce se puteau exporta §i, in
aceastädirecpe, se cerea organizatä mai bine propaganda comercia1567. Delegatia elend aprezentat
un raport in care se sublinia cä Grecia aplica in relapile comercialeprincipiul necesitAPi reglementärii
mi§cdrii monetare §i a celei de marfuri pentruechilibrul balantei generale. Piedicile din calea
schimbului de marfuri cu Romaniaapareau doar din sistemul licentelor, modificarea repetatà a
regimului comertului exterior, din mulpmea formalitaplor cerute pentru transferul de devize libere
ca §i datoritd taxelor vamale ridicate. Documentul preciza ea' in raporturile cu Turcia §i Iugoslavia
comertul elen nu intampina greutdp deosebite68. TotodatA, delegatia greacä a prezentat un räspuns
la memoriul delegatieiromane prin care se respingeau toate aluziile la sistemul romantic al
liberuluischimb §i se sublinia ca" in 1935 importul elen din Romania s-a ameliorat vizibil, cu excepPa
celui de grau care a fost concurat de alte äri69. Sectia nationalaromanä a dat, la randu-i, un rAspuns.
Documentul preciza cA ideile din raportulromanesc erau inspirate mai ales din deciziile adoptate de
Consiliul economic insesiunea de la Ankara §i ca.' a infäti§at situatia realà in baza statisticilor pentru
1934§i 1935. Se sublinia CA nu se excludea de fel posibilitatea amplificarii schimbului reciproc de
marfuri. Orice modificare depindea ins6 de ridicarea restricpilorcomertului exterior, cele din
Romania find tot atat de criticabile ca §i cele deordin general, adoptate de toate statele lumii70 . 66 .
f. 388-392, Proces-verbal de la Commission des échanges commerciaux, premiereseance, du 18
janvier 1936, copie nesemnatà. 67 Arh. M.A.E., fond Inielegerea Balcanid, vol. 27, f. 319-346,
Raportul sectiei nationaleromanesti asupra relatiilor comerciale cu partenerii din intelegerea
Balcanica, C. Orghidan. Ibidem, f. 347-349, Memoire presentee par la delegation hellenique a la
Commission deséchanges commerciaux, copie, nesemnata. 69 f. 360-363, Reponse de la delegation
hellenique au mémoire de la delegationroumaine, copie, nesemnatC. Ibidem, f. 364 369, Reponse de
la delegation roumaine aux observations hellenique, copie, nesernnata. Ibidem, 7()
www.dacoromanica.ro 13 Antanta balcanicii (I) 55Memoriul prczentat de delegatia turcil analiza
raporturile comerciale cucelelalte state din a1iant5. Turcia avea acorduri de clearing cu Romania §i
Iugoslavia§i un acord de cornpensatic cu Grecia. Mari piedici in schimbul bilateral de mArfurierau
ridicate de sisternul românesc al licentclor ca §i dc evitarea plAtilor In devizelibere de cAtre Banca
Nationa là a Romaniei.Opinia delegatiei turce era cA trehuiamentinut sistemul slearingului panA la
gAsirea unei solutii realiste in problcmamijloacclor de platA in fine, mernoriul iugolav preciza cA in
relatiile bilaterale cuTurcia an fost reglcmentate toate problemele litigioase cu ocazia negocierii
acorduluicomcrcial, semnat in iulie 1934; cu Grecia se impunea ameliorarea sistemului deiar cu
Romania existau re1aii precare din cauza acordului de clearing §i aregimului protectionist creat de
legislatia romaneascA. i delegatia iugoslavA insistapentru o solutie unanim acceptabila a problemei
plAtilor . Subcomisia pentru comunicatii maritime §i fluviale s-a intrunit la 18 ianuarie1936 in prima
§edintA. Cu acest prilej s-a cAzut de acord asupra necesitatii asocieriila negocieri a companiilor de
navigatie, care erau in parte private, §i a gàsirii unuipunct de vedere comun cu interescle statelor
respective. S-a ckut de acord pentruconvocarea unei reuniuni speciale la Istanbul, in a doua
jumAtate4 lunii aprilie1936, la care sa fie invitati §i delegati ai companiilor particulare .
Subcomisiapentru transporturi feroviare a constatat cu satisfactie ea, in aplicarea hotarfirilorsesiunii
de la Ankara, s-a realizat deja legatura de cale ferata Bucure§ti-Belgrad(prin Timi§oara). S-a subliniat
necesitatea unor studii pentru unificarea regulamentelor de transport §i inceperea discutiilor pentru
stabilirea tarifelor directe. S-arecomandat Comisiei pentru turism sa initieze elaborarea unui
regulament privindunificarea §i simplificarea formalitAtilor vamale pentru calatori §i bagaje 4. In
fine,expertii in aeronautica au discutat §i au recomandat crearea unei retele aerienebalcanice ce
urma a fi utilizata exclusiv in folosul celor patru state aliate. S-aanalizat §i calea de infiintare a celui
mai bun sistem national de exploatare aliniilor aeriene §i s-a cazut de acord asupra necesitatii
acordariliseciproce a unorconcesii ce urmau a fi precizate de o conventie aeriana specialA 3. Un
proiect a §jfost elaborat de experti iar ulterior adoptat rapid de Romania §i Grecia. S-arecomandat
infiintarea liniei aeriene Bucure§ti-Istanbul care, pentru Romania,avea o importanta deosebita in
legaturile spre India76. In sfera turismului s-a decis constituirea unui comitet permanent §i a
fostdiscutat i adoptat statutul acestuia77, in baza unui proiect romanesc, dupa care s-a71 Ibidem, f.
350-356, Mémoire pr6sentde par la délôgation turque, copie, nesemnatd. 72 Ibidem, f. 357-359,
Mémoire présentée par la delégation jougoslave, copic, nesemnatii. 73 Ibidem, f. 372-373, Proces-
verbal de la sous-commissions pour les communications maritimes et fluviales, Bucarest, le 21
janvier 1936, indescifrabil. 74 Ibidem, f. 374-376, Proces-verbal concernant la collaboration des Etats
de l'EntenteBalkanique en matière des Chemins de Fer, Bucarest, le 22 janvier 1936, copie,
nesemnatil. 75- Ibidem, f. 377-383, Proces-verbal contenant les resolutions prises par les
experIAaeronautiques repnis en sous-commission it Bucarest du 17-24 janvier 1936, copie,
nesemnata. 76 Arh. M.A.E., fond intelegerea Balcanicii, vol. 27, f. 295, M.A.S., Notil relativä la
liniaaeriana Bucuresti-Istanbul si Ia Conventia aeriang balcanicil din 24 ianuarie 1936, nedatatil,
nesemnaa 77 Ibidem, f. 406-407, Statut du Comité permanent touristique, copie. plati,
www.dacoromanica.ro 56 Nicolac DasciiM 1-1 claborat un plan de activitatc. Accsta din urmä punea
accent pc pelicarea uneibrosuri turisticc pcntru fiecare Ora' a aliantei ca a unui ghid comun .
Rezultatelcgenerale ale celei de-a treia scsiuni a Consiliului economic sunt consemnate inprotocolul
final, cc avea statut de document intern. Acesta prcciza ea problemaNina balcanice nu s-a discutat
din cauza conjuncturii dar au fost dezbatute aspeetcimportantc ale relatiilor comercialc, ale
dezvoltarii §i ameliorarii cailor decomunicatie ca §i ale turismului79. Comunicatul final, dat
publicitatii, sublinia ca atreia scsiune a inceput transpuncrea in practica a programului do actiune
adoptat dereuniunile anterioare. Se evidentia ca un succes insemnat intrarea in vigoare, de la
1ianuarie 1936, a Conventiei po§tale §i de telecomunicatii semnata de cele patru statealiate;
semnarea unci Conventii in chestiuni aeronauticc §i crearea Comitetuluituristic parmanent. Se
preciza cà urmatoarea sesiune urma a avea loc la Belgrad, la 6iulie 193680. Consiliul permanent al
Intelegerii Balcanice intrunit la Belgrad aaprobat la 6 mai 1936 protocolul final §i anexele adoptate
de sesiunea8a III-a aConsiliului economic sub rezerva ratificarii lor de Care guvemele in cauza . In ce
oprivea, Romania a aprobat la 24 noiembrie 1936, prin Jurnal al Consiliului deMinistri, hotararile
sesiunii a treia82. La inceputul lunii aprilie 1936 guvernul Turciei a propus ca pe viitorConsiliul
economic sa aiba o singura sesiune pe an. Pe marginea notei eramentionat acordul guvernului
roman §i necesitatea discutarii sugestiei laurmatoarea reuniune a Consiliului permanent al aliantei .
Sesiunea a IV-a findfixata pentru luna iulie 1936, Directia economica din Ministerul Afacerilor
Straineal Romaniei a inceput pregatirile Inca din luna februarie. Intr-un referat datat 1februarie 1936
se mentiona Ca' lucrarile urmau a se desfa§ura la Belgrad, intre 1015 iulie, avand la ordinea de zi
vechile probleme. Cea mai importanta dirndl-tea ceaa schimburilor comerciale, urmand a se relua
discutia despre politica comerciala §imetodele de ameliorare §i intensificare a schimbului de marfuri
dintre cele patrustate aliate. Conform hotararilor anterioare urma ca Institutul National de Exportdin
Bucure§ti sa elaboreze, in colaborare cu organismele similare, un plan detaliatde colaborare
economica. Se mai cerea a fi studiata chestiunea unei expozitlieconomice permanente, comunä;
participarea fiecarei tari la targurile §i expozitiileorganizate de celelalte state ale aliantei; elaborarea
unui plan de vanzare in comuna unor produs'e pe pietele extrabalcanice; covocarea unui congres al
camerelor decomert §i industrie din cele patru state ca §i inserarea clauzei balcanice in tratatele78
Ibidem, f. 383-386, Comité permanent touristique. Avant-projet du plan d'activité, copie, nescmnatii.
79 . f. 413-416, III-ème session du Conseil Economique de l'Entente Balkanique, Bucarest, lc 17-24
janvier 1936, semnat de §efii delegatilor. 8') Ibidern, f. 313, Comunicatul final al sesiunii a III-a a
Consiliului economic, copie, nesemnatil. Ibidem, f. 310-311, Consiliul permanent al intelegerii
Balcanice, Belgrad, 6 mai 1936. Proces-verbal, copic, nesemnat5. Ibidem, f. 430, Jurnalul Consiliului
de Mini;tri, nr. 2624, 24 noiembrie 1936, semnat de83 Ibidem, f. 309, Légation de la République
Turque, Blicarest. le 3 avril, 1936, fiirdscmaturii. §i X2 " www.dacoromanica.ro 15 .Antanta balcanicil
(11 57comcrciale incheiatc cu alt.] parteneri. In domeniul comunicatillor sc ajunscse lacrcarea
Cornitetului maritim al Intelegerii Balcanicc, se lucra la unilicarca rcgulamentelor de transport i
bagaje pc càile ferate, intrase in vigoarc Conventia depostä i telecomunicatii i se incheiase un
Aranjament de pos111 §i telecomunicatii cu Mica Intelegere. In line, in sfera turismului s-a ajuns la
scmnarca unei conventiispeciale romfino-iugoslave, ce urma a intra invigoare in iulie 1936, i
seconstituise Comitetul turistic permanent al a1iantei . Pcntru lucrjirilc sesiunii a IV-a a fost alatuitä o
delegatie romfinii formatrtdin 13 persoane, intre care 5 experti §i 1 consilicr tehnic". Fixatä initial
pentruziva de 6 iunie 1936, la Bled", deschiderea a fost amanatil la cercrea delegatieiturce pentru 6
iulie87 iar mai apoi pentru 10 iulic". Sectianationald tura avansatotodatà §i proiectul ordinii de zi,
incluzdnd §apte pun8cte. Intre acestea elerrientul nou era cel al cooperilrii industriale a tarilor
aliantei . Propunerile in ce priveaordinea de zi au fost insu§ite de celelalte de1egatii90. Referitor la
colaborareastatelor aliantei in sfera navigatiei aeriene un diplomat roman de la legatia dinAnkara
aprecia: Personal tin sa comunic parerea mea ea va mai curge multä apàPe Dunare pana and se va
face un pas inainte in materia colaborärii aeronautice. Turcia s-a cantonat in acest domeniu intr-o
atitudine refractara oricarei concesiisau colaborari"91. Sesiunea a IV-a a Consiuliului economic a avut
loc la Bled in zilele de 10-15iulie 1936 §i s-a desfa§urat in cadrul a trei comisii: comercialà,
comunicatii §ituristica. In comisia comerciala delegatia tura a prezentat un memoriu asuprastarii
schimbului de marfuri cu partenerii din alianta92, cea iugoslava un memorandum in acela§i sens93,
iar cea romand un amplu document care sintetizarezultatele unei anchete facute in randul
comerciantilor. Se sublinia faptul ea 1935inregistra un progres fata de anii anteriori, §i datorità
ameliorarii regimuluicomertului exterior al Romaniei prin restrangerea contingentarilor. Dar relatiile
cuGrecia mai erau dificile datoritä politicii agrare protectioniste a republicii elene, ataxelor vamale
mafi ca §i a blocarii depozitelor romane§ti din bancile grece§ti. Documentul aprecia ea in calea
comertului Romaniei cu partenerii din AntantaBalcanica se aflau o serie de piedici nejustificate94. 84
Ibidem, vol. 28, f. 29-30, M.A.S., Directia economic& Bucure§ti, 1 februarie 1936, Referat, D. Nicolau.
85 Ibidem, f. 2-4, M.A.S., Bucure§ti, 13 iunie 1936, Referat, nesemnat. ti6 Arh. M.A.E., fond
intelegerea Balcania, vol. 28, f. 6, Conseil Econornique de l'EntenteBalkanique, Section national
Jugoslave, Beograd, le 15 juin 1936, Predió. Ibidem, f. 7, Section national turque, Ankara, le 17 juin
1936, Hasan Saka. 88 Ibidem, f. 11-12, Legatia Romilniei, Ankara, 19 iunie 1936, nr. 1144,
indescifrabil. Ibidem, f. 13-17. Ibidem, f. 31, Ordre du jour de la 1V-ème session. 91 Ibidem, f. 18-19,
Lega0a Rornâniei, Ankara, 22 iunie 1936. fir nurndr. Filotti. 92 Ibidem, 1. 75-76, Mémoire présentoe
par la délégation turque sur les echangcscommerciaux, copie, nedatatil, nesemnatil. 93 Ibidem. 94
Ibidem, f. 32-71, Mernoriu asupra cornertului Romilniei cu statele din intelegerca Balcanic5, ncdatat,
nesemnat. 81 89 vo www.dacoromanica.ro 58 Nicolac lu 16Subcomisia pentru navigatia maritimil a
discutat problematica de profilpornind de la rezultatele rcuniunii expertilor, ce a avut loc la Istanbul,
intre 27 mai 3 iunie 1936. A fost discutatä s-au facut recomandari pcntru amcliorarea
traficuluimaritim rcciproc, o masura directa fiind decizia de crcare a Comitctului maritimpermanent
pentru care delegatia romana urma a intocmi un proiect de statut. Acestatrcbuia discutat la prima
rcuniunc independentrt a comitctului stabilita pentruoctombrie 1936, la Pireu95. In materie de cal
ferate s-a discutat proicctul de tarifpcntru ciliitori, unic pentru statelc aliantei, i s-a acceptat teza c
largirea cailorferatc iugoslave nu cra justificatä comercial9 . ln baza statutului aprobat,
Consiliulpermanent turistic inaugural activitatea la Bled prin adoptarea planului deDelegatia
iugoslava a prezentat proiectul unui acord turistic interbalcaniccare a fost definitivat, urmand a fi
prezentat guvernelor in cauza. Au fost discutatc §imodalitatile de propaganda turistica prin radio,
editarea unui buletin special §icrearea unor birouri interbalcanice de calAtorie §i documentare
turistica in marilecentre internationale. S-a analizat §i importanta calAtorifor §colare, find sugeratA
dedelegatia romanA numirea unei zile a propagandei pentru turism in §colile primare.De asemenca,
s-a discutat eventuala afiliere a Comitetului permanent turistic alaliantei balcanice la organismele
internationale de profil97. Protocolul final consemna deciziile adoptate de Consiliul economic
insesiunea din iulie 1936. in sfera relatiilor comerciale se recomanda participarea latArgurile
balcanice, de la Bucure§ti, Izmir, Lublyana §i Salonic; vfinzarea in comuna unor produse pe piete
extrabalcanice; continuarea eforturilor de includere aclauzei balcanice in tratatele comerciale
incheiate cu alte state; analizaposibilitAtilor de rnArire a exportului grecesc in celelalte state aliate, la
fel §i aexportului turcesc". S-a constatat cA bAncile de emisie din cele patru state auinceput a
publica in organele lor de presA date privind comertul interbalcanic §i s-adecis ca Institutul de export
din RomAnia sà organizeze colaborarea institutiiloreconomice din cele patru state §i sä analizeze
posibilitatea unei expozitiipermanente comune. Camerele de comert §i industrie erau invitate a se
reuniinainte de urmAtoarea sesiune a Consiliului pentru a adopta un plan de cooperare. In sfera
comunicatifor se sublinia mai ales decizia de convocare a expertilor inmaterie de po§tA, la Bucure§ti,
la inceputul lunii octombrie 1936, pentru a analiza§i adopta propuneri concrete de reducere a
taxelor telegrafice §i telefonice. Consiliul economic a mai recomandat convocarea unei reuniuni a
guvernatorilorbAncilor nationa1e, pentru a discuta cooperarea in materie financiarA §i a decis ca95
Ibidem, f. 79, Proces-verbal de la Commission de navigation maritime reunie a Bled du 10au 14 juillet
1936, copie, nesemnatil. " Ibidern, f. 80-81 Proces-verbal concernant Ia collaboration des Etats de
l'EntenteBalkanique en matière des chemins de fer, Bled, le 15 juillet 1936, indescifrabil. 97 Ibidem,
1. 82-104, Proces-verbal de la Conference du Comité permanent turistique del'Entente Balkanique
minis a Bled, le 10 a 15 juillet 1936 copie, nesemnatil. 98 Arh. M.A.E., fond intelegerca Balcanicii, vol.
28 f. 108-110, IV-6rne session du Conseil Economique dc l'Eniente Balkanique, Bled, 10-15 juillet
1936, Prolocole finale, copie, neernnatil. §i §i-a munch. www.dacoromanica.ro 17 Antanta balcarucli
(I) 59urmiitoarca scsiune sA aih loc la /Mena, in martic 1937. 99 Un comunicat dildcapublicitiltii
principalelc hotilrfiri ale Consiliului economic carc. in ce privcaRomânia, au fost aprobatc de Consiliul
de Mini,tri la inceputul lunii mai 1937, blind men(ionatA existenta unor rezerve din partea Greciei §i
Turcici legate dcConventia turisticii §i cea aerianA II". Intr-adevilr, cu ocazia sesiunii din
februarie1937 a Consiliului permanent, rniniwii de externe ai Grecici §i Turcici au anuntat rezervele
guvernelor lor fatil de conventiilc referitoare la turism i navigatiaaerianä. Cu aceste exceptii, cclelalte
decizii ale reuniunii de la Bled au lostinsu§ite de Consiliul permanentm.