Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIBLIOGRAFIE GENERALA.............................................................................................................72
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
1
Silviu Cerna, Unificare monetară în Europa, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
2
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
3
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
A.E.L.S (1960)
Uniunea Europeană (1992).
La 25 martie 1957 Franţa, Germania de Vest, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg
semnează un tratat la Roma, stabilind bazele Comunităţii Economice Europene (CEE),
cunoscută de asemenea şi ca Piaţa Comună. CEE, care a inceput să functioneze în ianuarie
1958, a reprezentat un pas important în mişcarea Europei spre uniunea economică şi
politică. Scopul CEE a fost liberalizarea circulaţiei bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi
persoanelor între statele membre.
Planul Marshall face parte din ajutorul american acordat continentului european,
care a cuprins fonduri acordate sectorului militar (GARIOA), Fonduri pentru reabilitare
economică prin intermediul Naţiunilor Unite, Fonduri nerambursabile (22 miliarde USD,
reprezentând 15% din bugetul american).
OEEC (Organizatia pentru Cooperare Economica Europeana) a fost creată pentru
administrarea fondurilor din Planul Marshall, în 1961 s-a transformat în OECD
(Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica). Fac parte: Italia, Franța,
Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie şi Irlanda, Danemarca, Norvegia,
Suedia, Finlanda, Austria, Spania, Portugalia, Grecia, Polonia, Cehia, Ungaria, Canada,
Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Statele Unite.
Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), integrare bisectorială,
realizată pe baza Acordului de la Paris (1951) a avut ca state fondatoare: Italia, Franţa,
Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg. Punerea sub control comun a resurselor necesare
reconstrucţiei economiei europene, o mai bună exploatare a resurselor rare şi creşterea
producţiei de oţel, dar şi a utilajelor produse cu acesta, sunt doar principalele scopuri ale
acestei comunităţi.
EURATOM înfiinţat prin Tratatul de la Roma, din anul 1957 a avut ca membri
fondatori : Italia, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, scopul fiind creşterea
surselor de energie destinate dezvoltării europene.
Retrospectiva istorică ne arată că instituirea CEE şi a Euratom au fost adevărate
puncte de referinţă în procesul de realizare a unei uniuni cât mai solide între un număr cât
mai mare de state şi popoare, care în ultimul deceniu al secolului al XX-lea a făcut
posibilă, în cele din urmă, depăşirea divizării Europei.
5
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
7
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Sistemului Monetar European, al cărui obiectiv declarat era crearea unei zone de
stabilitate monetară în Europa Occidentală, care să protejeze economiile acestor ţări de
instabilitatea financiar–monetară internaţională şi, în mod deosebit, de fluctuaţiile
puternice ale dolarului american în acea perioadă, precum şi relansarea procesului de
integrare europeană, a funcţionat cu dificultate, cu dese momente de retrageri şi reveniri
ale statelor membre şi cu numeroase reajustări de parităţi prin devalorizare şi
revalorizare.
El a fost înlocuit de către Sistemul Monetar European, în urma Consiliului
European de la Bruxelles din decembrie 1978. Pe baza propunerii comune a cancelarului
Helmut Schmidt şi a preşedintelui Franţei, Valery Giscard d’Estaing s-a creat Sistemul
Monetar European, văzut ca un instrument de creare a unei zone de stabilitate monetară în
spaţiul comunitar, dar şi ca o verigă de legătură între Bretton Woods şi Uniunea
Economică şi Monetară.
Principalele componente ale sistemului au fost:
• unitate de cont europeană (ECU) utilizată în decontările financiare ;
• un fond de cooperare monetară, instituit оn 1973;
• mecanismul ratei de schimb ;
• Institutul Monetar European.
8
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
9
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
10
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
11
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
A doua etapă a început la 1 ianuarie 1994 şi s-a încheiat la finele anului 1996. Este
considerată fază de tranzacţie către etapa finală şi vizează realizarea Uniunii Monetare.
Dificultatea acestei tranzacţii reiese din organizarea transferului puterii de decizie a
autorităţilor naţionale în mâna unei instituţii europene.
În cadrul acestei etape statele membre sunt chemate să acţioneze pentru evitarea
înregistrării de deficite publice excesive şi să realizeze independenţă faţă de băncile lor
centrale. În 1990, se creează Banca Centrală Europeană (EUROFED): aceasta este precedată
de crearea Institutului Monetar European (IME), care este embrionul viitoarei Bănci Centrale
Europene (BCE), şi care a început să funcţioneze de la 1 ianuarie 1994, având sediul la
Frankfurt (Germania).
Atribuţiile Institutului Monetar European sunt :
• să întărească coordonarea politicilor monetare ale statelor membre în vederea
asigurării stabilităţii preţurilor;
• să întărească cooperarea între băncile centrale naţionale;
• să supervizeze funcţionarea SME;
• să organizeze consultări cu privire la problemele aflate în competenţa băncilor
centrale naţionale şi care afectează stabilitatea instituţiilor şi pieţelor
financiare ;
• să faciliteze utilizarea ECU şi să supravegheze dezvoltarea sa.
Referitor la mişcările de capitaluri între statele membre şi ţările terţe,Tratatul prevede ,
prin derogarea de la principiul totalei liberalizări a circulaţiei capitalurilor între statele
membre şi ţările terţe, că statele membre care beneficiază la 31 decembrie 1193,de o derogare
în virtutea dreptului comunitar în vigoare vor fi vor fi autorizate să menţină, pană cel tarziu 31
decembrie 1995, restricţiile privind circulaţia capitalurilor autorizate prin derogările existente
la această dată.
12
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
13
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Bibliografie Cap. 1.
14
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
2
Chabot, C., Euro-moneda europeană, Ed Teora, Bucureşti, 2000, pag. 13
15
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Deşi euro este în primul rând un proiect politic puternic ancorat în istoria europeană,
obiectivele economice ambiţioase, cum ar fi realizarea unei creşteri economice şi creşterea
nivelului de trai în Europa, au jucat întotdeauna un rol important, chiar dacă acesta a fost unul
secundar.
Adoptarea monedei unice prezintă numeroase avantaje, însă este greu de spus dacă
acestea sunt mai presus decât dezavantajele, pe termen lung.
3
Turliuc V., Politici monetare, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pag.133
4
Turliuc V., Politici monetare, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pag. 134
5
Chabot C. N., Euro-moneda europeană, Ed Teora, Bucureşti, 2000, pag. 38
16
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
6
Brociner, A., Europa monetară, SME, UEM,moneda unică, Institutul European, 1999, pag. 38
7
Paxino, D., Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale, Editura Economică,
Bucureşti, 2003, pag. 83
17
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
f) Identitate europeană
Existenţa unei singure monede va întări identitatea europeană. Europa, cu o monedă
unică, va fi mai bine plasată pentru a negocia cu alte ţări un sistem monetar internaţional care
ar putea să-i apere mai bine propriile interese.
Liderii UE speră că euro va deveni o monedă în care să se plaseze pe scară largă
rezervele internaţionale. Monedele în care se plasează rezervele sunt folosite de băncile
centrale, de guverne şi de companiile private din întreaga lume ca un depozit pe termen lung
al valorii şi pentru a răspunde cerinţelor lor financiare continue. Monedele în care se plasează
rezervele sunt foarte solicitate şi beneficiază de pe urma acestei lichidităţi ridicate şi a
costurilor extrem de reduse ale tranzacţiilor de pe pieţele externe de schimb. Statutul de
monedă în care se plasează rezervele aduce de asemenea beneficii pieţelor de capital dintr-o
ţară, deoarece cumpărătorii interesaţi să păstreze o monedă în care se plasează rezervele
cumpără active exprimate în această monedă. Acest lucru, reduce costul împrumuturilor
pentru firmele şi guvernele care adună bani în respectiva monedă.
Pe plan internaţional efectele UEM constau în:
• “utilizarea crescândă a monedei în cadrul tranzacţiilor comerciale, ceea ce duce la
reducerea instabilităţii generate de fluctuaţiile cursului dolarului şi yenului;
• posibilitatea emitentului de monedă de a beneficia de venituri de pe urma sumelor
deţinute în străinătate (în afara UE);
• redistribuirea portofoliului de active financiare în favoarea titlurilor în Euro;
• coordonarea monetar-internaţională prin restrângerea dialogului la cadrul tripartit
ar putea avea progrese notabile;
• prin dispariţia necesaruli de rezerve naţionale, în cadrul intracomunităţii se pot
realiza economii importante.”8
8
Turliuc, V., Politici monetare, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pag. 137
19
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Costurile reduse ale tranzacţiilor şi riscul mai mic legat de rata de schimb, împreună
cu transparenţa preţurilor şi cu o modalitate unică de plată, au sporit mărimea efectivă a
pieţelor de produse din zona euro. “Rezultatul acestor factori, este acela că euro va duce
Europa într-o glorioasă epocă de creştere economică ridicată. Preşedintele BCE a afirmat că
euro poate spori în cele din urmă creşterea economică cu până la un procent pe an.”9
h) Putere
Noua monedă euro va fi una dintre cele mai puternice monede din lume, alături de
dolarul american şi yenul japonez. În curând va deveni o a doua monedă de rezervă ca
importanţă după dolarul american, o monedă internaţională de tranzacţie, depozit, investiţii şi
rezervă.
i) Disciplina politicii monetare şi fiscale
Politicile monetare naţionale vor fi înlocuite cu politica monetară a Băncii Centrale
Europene. Se va produce o sporire a credibilităţii, importantă pentru consecinţele sale în
menţinerea sistematică a stabilităţii preţurilor, a capacităţii de luptă împotriva inflaţiei.
Dacă se are ca referinţă o singură monedă, guvernele vor avea interes în armonizarea
şi introducerea în ţările respective a unor măsuri care să elimine deficienţele vizând disciplina
fiscală.
O clasificare a avantajelor monedei unice europeane a fost făcută de Cristian
N.Chabot în lucrarea sa Euro-moneda europeană astfel: avantaje directe şi indirecte.
Avantajele directe ale euro şi relativ lipsite de controverse sunt:
• Reducerea costurilor tranzacţiilor
• Eliminarea riscului legat de rata de schimb
• Transparenţa mărită a preţurilor
• Crearea unor pieţe financiare profunde
Avantajele indirecte se referă la:
• Rate mai mici ale dobânzilor
• Reformă structurală fundamentală
• Crearea unei noi monede globale în care se plasează rezervele
• Creştere economică sporită
a) Costul introducerii
Unul dintre dezavantajele monedei unice îl reprezintă costul introducerii, deoarece
consumatorii şi agenţii economici vor trebui să-şi convertească atât bancnotele şi monedele,
cât şi toate preţurile şi salariile în noua monedă. Acest lucru va determina costuri
suplimentare pentru bănci şi întreprinderi, de ordinul miliardelor de dolari, deoarece acestea
vor trebui să înlocuiască facturi, liste de preţuri, etichete cu preţuri, formulare utilizate în
birouri, conturi bancare, baze de date, programe software, case de marcat, automate bancare,
maşini de numărat bani, etc.
21
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Cursurile de schimb fixe sau semifixe sunt vulnerabile din perspective atacurilor
speculative. Guvernele au acţionat împotriva speculaţiilor cu monedă naţională prin majorarea
dobânzilor, influienţând astfel creşterea deţinerilor în monedă respectivă. O asemenea politică
duce la creşterea costurilor la împrumuturi, costuri care trebuie să fie suportate de către
împrumutaţi, aceştia putând să scadă volumul activităţii şi al investiţiilor, şi deci, să
influienţeze negativ creşterea economică.
Bibliografie Cap. 2
10
Paxino, D., Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale, Editura
Economică, Bucureşti, 2003, pag. 84
22
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
1. Brociner, A., Europa monetară, SME, UEM, moneda unică, Institutul European,
1999
2. Chabot, C., Euro-moneda europeană, Editura Teora, Bucureşti, 2000
3. Paxino, D., Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile
internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003
4. Popescu, I., Profiroiu, M., Politici europene, Editura Economică, Bucureşti, 2003
5. Turliuc, V., Politici Monetare, Editura Polirom, Iaşi, 2002
6. Voinea, G., Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura
Sedcom Libris, Iaşi, 2002
7. www.uniuneaeuropeana.ro
23
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
România, ca de altfel toate statele din centrul şi estul Europei, are la rândul sau o serie de
motivaţii obiective şi subiective ce stau la baza interesului fata de investiţiile străine directe dintre
care putem retine, mai ales, nevoia de capital în vederea retehnologizarii, a refacerii economice în
urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei de piaţa,
constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. Trecerea la economia
de piaţa presupune câteva mutaţii de esenţa în structurile economice. Implementarea proprietaţii
private ca forma preponderenta în economie devine o cerere, de prim ordin, a tranziţiei.
SC DRYAS SRL a fost infiinţată în ianuarie 1998, cu capital 100% belgian şi face parte
dintr-un grup familial cu o traditie de peste 30 de ani în domeniul productiei de mobila şi
comercializării produselor de mobilier din lemn. Grupul familial dispune de două magazine de
desfacere a produselor şi de o fabrică de mobilă. Totodată, prin calitatea şi prestanţa deosebită a
produselor, grupul şi-a format un nume şi o piaţa stabila fiind cunoscut, prin clienţii săi, în ţări ca
Olanda, Franta, Italia, Japonia, Statele Unite.
Având un produs de o calitate foarte bună şi faptul ca firma dispune de o tehnologie foarte
greu de implementat în alte fabrici din lume, cu un know-how specific pentru clienţii firmei, îi
conferă o pozitie pozitivă, puternică vis-à-vis de clienţii sai, având o situatie privilegiată în
negocierea termenelor de livrare şi de încasare.
24
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
SC DRYAS SRL a fost infiinţată în ianuarie 1997. Societatea constituie investitie străină,
obiectul de activitate fiind producţia de mobila, import şi export. În acest scop societatea detine în
localitatea Teliu o fabrica de mobila din lemn masiv, producţia fiind destinata exclusiv pietei
externe. Societatea este în continua dezvoltare, scopul ei fiind achizitionarea de noi obiective şi
modernizarea celor existente în vederea cresterii capacitatii de producţie.
Proprietaţi
Localizate în Teliu / Brasov
• - Hală de Utilaje, top 965/1/2 – dobândită prin cumparare în 1997 destinata
prelucrarii mecanice a lemnului;
• - Hală montaj, top 965/ 1/1/4 – dobândită prin cumparare în 1997 destinată
montajului şi ambalării mobilierului. Pe acest numar topografic firma a construit în regie
proprie patru şoproane de zvântare naturală a masei lemnoase verzi şi un depozit de stocare
cherestea uscată;
• - Corp administrativ, top 965/1/1/3 - dobândit prin cumparare 1998, cuprinde un
mic atelier SDV şi întretrinere, şi birourile administrative;
• - Centrala termică, amenajata în regie proprie, top 965/1/1/1/1/2/2 dobândită prin
cumparare în 2002, pe care s-a amplasat o centrală termica de 4 cazane de o 1Gcal, centrală
care deservește întreaga suprafață construită a lui Dryas Invest şi a lui Manăuco SRL.
25
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Firma este în plină ascensiune, aflată într-un proces de continuă modernizare, beneficiază
de comenzi ferme din Belgia pe o perioda de cel putin şase luni în avans, ceea ce implică
necesitatea creşterii capacităţii de producţie, implementarea de noi tehnologii care să aducă o
valoare competitive a produsului finit, atât calitativ dar şi ca preţ.
Având un produs de o calitate foarte bună şi faptul ca dispune de o tehnologie foarte greu
de implementat în alte fabrici din lume, cu un know-how specific pentru clienţii firmei ne confera
o poziţie pozitivă, puternică vis-à-vis de ei, având o situaţie privilegiată în negocierea termenelor
de plată.
Deoarece produsul din 100% lemn masiv va fi schimbat cu un produs cu părţi din panel
furniruit, va duce la o reducere a stocului necesar de cherestea, şi implicit la scăderea necesarului
de bani al firmei.
Un element specific activitaţii de producţie a mobilierului din lemn masiv este durata mare
de timp necesară executării produsului finit .
Acest procedeu influenteaza necesarul de lichiditaţi al firmei. Cantitatea stocată de materie
primă determină continuitatea fluxului de producţie la o capacitate mai mare care se va reflecta în
exportul efectuat. Media lunară a exporturilor pe anul 2007 este de 150.000 EUR tendința pentru
anul 2008 este o crestere de 20%-30% la trei exporturi pe lună. Se prevede mărirea volumului
exporturilor până la o valoare medie de 230.000 EUR.
Produsele firmei au desfacere pe piaţa Uniunii Europene, în special în ţările Benelux.
Mobilierul produs este foarte bine cotat pe piaţa europeana. Este un produs din lenm masiv de
stejar, cireş, paltin, antichizat manual, finisat manual, cu îmbinări din diferite esenţe de lemn. În
acelaşi timp se realizează şi o colecţie cu linii moderne, tocmai din dorinţa de a acoperi cât mai
mult piaţa cu schimbările ei de trend. În viitorul apropiat se vor promova produsele şi pe piaţa
interna, în dorinta de a acapara segmentul de piaţa specific acestui produs.
Colecţiile se realizează în serii mici, dar la cererea şi în funcţie de dorinţa clientului, chiar
unicate. Din dorinţa de a veni în întimpinarea clientului, s-a creat un stoc “tampon” de produse
finite, pentru a se realiza finisajul/ culoarea dorita de client, creând astfel o flexibilitate mai mare a
livrărilor.
26
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Pentru a da o valoare adaugata mai mare a produsului finit s-au adus unele modificari la
realizarea sa prin inlocuirea unor parti de mobilier de lemn masiv cu panel furniruit. Pentru a se
atinge acest obiectiv au fost achiziţionate două utilaje speciale, specifice tehnologiei de furniruire.
Ciclul de producţie, se desfasoară pe perioda de un an, ciclu ce cuprinde o perioada de 1 an
de la achiziţia materiei prime:
COLECŢII
SONATE
27
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
ST
MARSEILLES
28
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
FURNIZORII
Principalii furnizori de materiale necesare producţiei (feronerie, adezivi, lacuri, vopsele,
abrasive etc.) sunt în proportie de 90% din ţările comunitare, cum ar fi:
• VALSPAR bvba – Belgia,
29
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
CLIENŢII EXTERNI
Mobila se exportă către clienţi externi din ţările Benelux care vând produsele atit în
magazinele proprii, sau către detailişti din ţările respective, le distribuie pe piaţa din UE, Canada şi
Japonia.
Prinicipalii clienţi sunt:
• Deconinck Collections , Belgia – 48%
• Manuco bvba, Belgia – 24%
• St-Paul, Belgia – 16%
• Vinco, Belgia – 8%
• Maat, Belgia – 2%
• Intres, Olanda – 1%
• Raanhuis, Olanda – 1%.
30
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
32
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Datele mai sus mentionate ilustreaza baza financiara a firmei, comenzi ferme confirmate
care vor fi livrate clienţilor în baza intelegerilor dintre cei doi parteneri. Totodată, aceste date
financiare, reprezinta şi oglinda financiara a firmei, care permite dezvoltarea sa, prin obtinerea
finantarilor necesare, fiecarea comanda confirmata inseamna livrarea sa în max 120 de zile de la
data confirmarii şi 30 de zile de la livrare.
33
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Din tabel se observă scăderea cifrei de afaceri, în anii 2005 şi 2006, perioada în care Leul
s-a apreciat de la 3,9663RON la 31.12.2004, la 3,6771RON la 31.12.2005, la 3,3817RON la
31.12.2006. Apogeul aprecierii leului şi deprecierii monedei EURO a fost în iulie 2007 cind
EURO a atins cotatia de 3.112RON. La data de 31.12.2007 EURO revenind la o cotaţie de
3,6102RON. Toate aceste deprecieri ale EURO în raport cu moneda naţionala au influenţat în
raport dublu creşterea preţurilor la combustibili, energie şi gaze, majorări de preţuri care au
influenţat cheltuielile de producţie. Moment în care firma a ajuns în 2007 să exporte un produs
mult prea costisitor înregistrând pierderi foarte mari, datorate diferenţei de curs nefavorabile.
34
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Bibliografie Cap.3
1. *** Interviu cu domnul Babuşcă Aurel – Director de Producţie, S.C. DRYAS S.R.L;
2. *** Interviu cu doamna Grigorescu Gabriela – coordonator import-export la
S.C. DRYAS S.R.L;
3. *** Interviu cu doamna Samoilă Liliana – contabil, S.C. DRYAS S.R.L;
4. *** Site-ul Grupului MASTERMEUBEL – www.MASTERMEUBEL-be.com;
5. *** Site-ul de prezentare a produselor – www.our-collections.com.
35
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
36
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Scenariul cel mai pesimist vine din partea Ministerului Finanţelor Publice. Nicolae
Ivan, secretar de stat în cadrul acestuia, afirmă că noua monedă va fi introdusă doar dupa 7-
10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, perioada relativ
îndelungată este necesară pentru ca România să recupereze din decalajul care o desparte de
statele vestice din UE.
Conform previziunilor BNR, România va putea adopta moneda euro undeva în cursul
intervalului 2012-2014 (Isărescu 2005), perioada 2010-2012 urmând a fi dedicată participării
la mecanismul cursului de schimb.
Când euro va deveni şi moneda României, supravegherea economică va fi şi mai
consistentă, cu vectori la Banca Central Europeană şi la Consiliul « eurogrupului ».
Leul rămâne şi pe mai departe moneda naţională a României şi singurul mijloc legal
de plată pe teritoriul ţării noastre. Ca urmare, plăţile între rezidenţi pe teritoriul României se
efectuează în continuare în lei grei, în conformitate cu reglementările valutare în vigoare.
O dată cu aderarea la Uniunea Europeană, România participă în cadrul Uniunii
Economice şi Monetare, dar nu adoptă automat moneda unică Euro.
România a preferat să introducă leul greu în loc să accelereze pregătirile pentru
preluarea monedei europene. Din moment ce în România nu s-a declanşat campania de
pregătire a populaţiei în vederea introducerii euro, ci dimpotrivă, s-a bulversat cu leul greu o
parte a pieţei, este evident că adoptarea monedei unice europene nu este o prioritate.
În legătură cu criteriile de convergenţă, situaţia României este, de departe, cea mai
complexă din perspectiva stabilităţii preţurilor, având în vedere ritmul mai lent al dezinflaţiei,
însă evoluţiile din ultima perioadă sunt încurajatoare şi există speranţe ca în următorii câţiva
ani să poată îndeplini această condiţie.
În cazul celui de-al doilea indicator, nivelul ratelor dobânzii la titlurile de stat pe
termen de 10 ani, situaţia României nu este comparabilă cu cea din ţările vecine sau cu
„norma” UE, întrucât până în prezent, în condiţiile unei inflaţii relativ ridicate şi mai apoi pe
trendul descendent al dobânzilor, statul român nu a emis obligaţiuni decât pe termen de
maxim 5 ani, preferând finanţarea externă sau emisiunea unor titluri pe termen scurt. Este insă
evident că acest criteriu este direct legat de inflaţie şi fără îndeplinirea celui dintâi este
aproape imposibil ca cel de-al doilea să fie realizat.
37
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Din perspeciva deficitului bugetar, situaţia României este bună, în ultimii ani bugetul
fiind conceput permanent la un nivel inferior limitei de 3%, în parte datorită acordurilor
încheiate cu Fondul Monetar Internaţional, care au impus şi o asemenea condiţie. Nivelul
datoriei publice, raportat la PIB, nu reprezintă o problemă, fiind inferior limitei stabilite prin
Tratatul de la Maastricht.
Poate părea surprinzător faptul că România îndeplineşte criteriile ce ţin de finanţele
publice, criteriu cu care se confruntă majoritatea noilor state ale UE, dar şi cele 15 care
formau UE înainte de 2004. Reducerea deficitului presupune creşterea impozitelor, taxelor şi
investiţii mai mici în sectorul şi serviciile publice. Foarte multă vreme a fost chiar criticat
gradul de fiscalitate mai ridicat comparativ cu alte state candidate sau din membre UE. Este
clar însă că un deficit bugetar redus ajută la combaterea inflaţiei.
În sfârşit legat de ultimul criteriu de convergenţă, participarea la mecanismul de
schimb (de cursuri fixe) al Sistemului Monetar European, se observă că evoluţia monedei
naţionale în România a fost multă vreme spre devalorizare (16,7% în anul 2002; 16,8% în
2003), însă anul 2004 a adus o evoluţie surprinzătoare, cu momente de apreciere a leului atât
faţă de euro, cât şi faţă de dolar. De fapt, politica BNR de uşoară apreciere a leului faţă de
euro şi dolar (practic o depreciere mai mică decât rata anuală a inflaţiei), a vizat accentuarea
procesului dezinflaţionist, dar pe de altă parte, este singura cale de creştere a puterii de
cumpărare a monedei naţionale, aspect de interes din perspectiva integrării europene şi a
apropierii, măcar într-o mică măsură, a nivelului veniturilor.
Însă pe lângă criteriile de convergenţă menţionate mai sus, Tratatul Uniunii Europene
prevede respectarea în prealabil a unor criterii de convergenţă reală, legate de reducerea
decalajului dintre veniturile pe cap de locuitor, condiţionate de creşterea productivităţii şi
convergenţa preţurilor relative.
Cum se va petrece circulaţia în paralel a leului cu euro? Este una din problemele ce ar
apărea la adoptarea monedei unice europene. Există multiple posibilităţi. Statele care au
introdus la 1 ianuarie 2002 (“ziua €”) moneda europeană au procedat la o alimentare din timp
a băncilor naţionale cu euro. Băncile naţionale au alimentat, la rândul lor, cu bancnote şi
monede, marile bănci comerciale şi lanţuri de magazine, în aşa fel ca în “ziua €” să se poată
face nestingherit plăţile în euro. Una din problemele cu care s-au confruntat acele ţări a fost
colectarea vechilor monede şi mai ales bancnote. De aceea, o bună organizare şi o fixare a
unor termene rezonabile sunt esenţiale pentru evitarea unor astfel de dificultăţi.
38
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
39
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
40
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
În 2006, a fost publicat pentru prima dată un calendar al titlurilor de stat pe întregul
an. Conform planificării, s-a stabilit că pe parcursul anului vor fi emise obligaţiuni de stat de
3,5 şi 10 ani şi titluri de stat cu scadenţa la 6 şi 12 luni. Dar, datorită evoluţiei cheltuielilor şi
excedentului constant ce s-a observat pe parcursul execuţiei bugetului toate licitaţiile
planificate au fost anulate. Practic, finanţarea din surse interne a fost redusă la împrumutări pe
termen scurt din lichidităţile disponibile în contul curent al trezoreriei statului, provenind în
special din excedentele înregistrate la bugetele locale şi la alte bugete (bugetul asigurărilor
sociale şi fondul de somaj). 11
11
www.mfinante.ro/ programul de convergenţă 2006-2009
41
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Rata datoriei publice pe care o are România este sub 20% din PIB,
mult mai redusă decât plafonul de 60% stabilit de Tratatul de la
Maastricht. La sfârşitul anului 2005, datoria guvernamentală, calculată după metodologia
UE (ESA95), a reprezentat 15,9% din PIB, din care datoria internă a fost de 3,2% şi datoria
externă de 12,7%.
42
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
12
www.mfinate.ro/ programul de convergenta 2006-2009
43
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Participarea pentru cel puţin 2 ani la mecanismul SME II, în care moneda naţională va
trebui să manifeste un grad ridicat de stabilitate faţă de euro, este obligatorie pentru adoptarea
Euro.
Două decizii sunt de importanţă crucială pentru aderarea României la zona euro şi
anume momentul intrării în mecanismul SME II şi durata participării la acest mecanism.
Recomandările Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene sunt:
Intrarea în mecanismul SME II să se facă după aderarea ţării respective la Uniunea
Europeană;
Durata participării la SME II să nu depăşească, de regulă, perioada obligatorie a celor
2 ani, ceea ce presupune ca ţara respectivă să fie relativ bine pregătită în momentul
intrării în SME II;
Criteriile de convergenţă nominală să fie îndeplinite într-o manieră sustenabilă.
Cursul de schimb al monedei nationale fata de euro trebuie sa se încadreze în
intervalul de variaţie de +/-15%, fără tensiuni majore pentru o perioadă de doi ani înaintea
momentului examinarii.
În România, în perioada 2005-2006, aprecierea/deprecierea zilnică maximă a cursului
de schimb leu/euro faţă de media celor doi ani a fost de +10,0/-6,1%.
Fluctuatiile monedei naţionale din ultima perioadă, căderea bursei pe fondul crizei
economice mondiale au condus la aprecierea procesului inflationist şi ar putea avea un impact
negativ asupra intervalului de aderare stabilit: 2012-2014, avertizează analiştii.
Insă, cel de al cincilea criteriu de convergenţă nominală, privind stabilitatea cursului
de schimb, depinde în mod critic de îndeplinirea criteriului privind rata inflaţiei. De când
inflaţia a fost adusă la valori cu o singură cifră, cursul de schimb a început să manifeste un
grad de stabilitate compatibil cu îndeplinirea acestui criteriu. Trebuie precizat că relaţia dintre
rata inflaţiei şi cursul de schimb este biunivocă, în sensul că ele se potenţează reciproc.
Cu alte cuvinte, cursul de schimb mai stabil nu este numai un rezultat al unei rate mai
scăzute a inflaţiei ci, la randul său, printr-o depreciere nominală mai mică (sau - ceea ce este
acelaşi lucru- printr-o apreciere reală mai mare) poate conduce la o scădere a ratei inflaţiei.
44
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
45
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Valoare de
Indicatori de convergenţă Criterii Maastricht referinta România
nominala 2007 2007
RATA INFLATIEI
<1,5 p.p peste media celor 6,573)
-medie anuala , %- 13
2,85)
trei state membre U.E )
DEFICITUL BUGETAR
max. 3% - 2,53)
(% din PIB)
13
46
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
DATORIA PUBLICA
max. 60% - 15,6
(%din PIB)
47
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
48
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
49
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
50
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Fig.4.4 Fig.4.5
România are un grad mediu de deschidere a economiei, de 76,7% în 2006. Din acest
punct de vedere, economia românească este mult mai puţin deschisă decat economiile Cehiei,
Slovaciei sau Ungariei, pentru care comerţul exterior joacă un rol mult mai important, similar
celui din ţările BENELUX. Totuşi, România are un grad de deschidere a economiei mai mare
decat al Poloniei, ceea ce era de aşteptat, având în vedere corelaţia inversă care există intre
deschiderea economiei şi mărimea pieţei interne. Se poate aprecia că în anii următori
ponderile exporturilor şi importurilor în PIB vor continua să crească, iar România va deveni o
economie foarte deschisă, similară ţărilor de mărime mijlocie şi mică din UE.
51
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Fig.4.6 Fig.4.7
52
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
53
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Aprecierea în termeni reali este benefică atat din perspectiva criteriilor de convergentă
nominală (deoarece contribuie la reducerea ratei inflaţiei), cat şi din perspectiva criteriilor de
convergenţă reală (intrucât ajută la scurtarea timpului necesar egalizării nivelurilor
PIB/locuitor).
În aceste condiţii, se pune problema găsirii unor modalităţi de stimulare a exporturilor,
altele decat deprecierea competitivă a monedei naţionale. Competitivitatea sporită nu trebuie
să se mai bazeze exclusiv pe costul scăzut, ci şi pe alţi factori, precum: inovaţia încorporată în
produs, livrarea la timp, produse specifice pentru clienţi specifici, crearea unor reţele de
distribuţie proprii, asigurarea de service şi de perioade de garanţie etc.14
14
www.bnr.ro/ Mugur Isareascu, Drumul catre euro
54
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
15
Stefura, G., Romania şi problemele integrării europene, Editura Universităţii ‘Al.I.Cuza’, Iaşi, 2007,
pag. 203-204
16
www.bnr.ro/
55
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
57
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
58
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
pierdere 0 0 1746771
Sursa: datele interne ale SC DRYAS SRL
4000000
3000000
2000000
1000000 2005
2006
0 2007
Cheltuieli cu Alte cheltuieli Cheltuieli cu Alte cheltuieli Profitul sau Profitul sau
materialele externe(cu personalul exploatare pierderea pierdereanetă
-1000000 energie si apa) financiară
-2000000
-3000000
59
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
2 CASH FLOW
A Activitatea de exploatare
B Activitatea de Investiţii
C Activitatea financiara
60
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
4 Active circulante
+ stocuri 3.746.342 3.687.819 3.729.941
+ creante (inclusiv intragrup) 683.086 1.533.327 1.980.218
61
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Comparativ cu 2006, când cifra de afaceri a suferit atât din cauza portofoliului de client şi
a fluctuaţiei cursului de schimb al Euro, în 2007, firma şi-a revenit, realizând o crestere de 18%,
apropiindu-se de rezultatul anului 2005.
Pâna în 2005, întregul export al firmei era realizat către firma belgiană care revindea
produsele clienţilor sai. Pentru o creştere a cifrei de afaceri prin eliminarea revânzatorului, sau
stabilit noi legaturi de afaceri, şi astfel firma a castigat la valoarea adaugata a produsului vândut.
Din datele prezentate, se poate observa că firma şi-a asigurat producţia şi vânzările prin
comenzi ferme, prin livrari directe, şi printr-un management atent al cheltuielilor. Se poate
observa că cheltuiala cu materialele s-a redus de la 40% în 2006 la 37% în 2007, egală cu cea din
2005.
Cheltuiala cu salariile, a crescut de la 19% în 2005 la 28% în 2006, creştere ce a continuat
şi în 2007 pâna la 32%. Cresterea se datorează introducerii în cheltuiala cu salariile şi a ticketelor
de masă acordate angajatilor, crestere generate însa şi de legislatia privind salariile minime pentru
fiecare încadrare.
Se poate observa ca pierderea din activitatea curenta se înregistrează începând cu anul
2005, profitul din 2005 şi 2006 a fost realizat ca urmare a vânzărilor de active.
Bibliografie Cap. IV
63
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
64
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
Sursa: www.bnr.ro
15 state membre din uniunea europeana au adoptat acesta moneda. Acestea sunt:
• Belgia
• Germania
• Grecia
• Spania
• Franta
• Irlanda
• Italia
• Luxemburg
• Olanda
• Austria
• Portugalia
• Finlanda
• Slovenia
• Cipru
• Malta
65
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
66
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
67
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
68
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
69
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
70
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
71
Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”
BIBLIOGRAFIE GENERALA
CARŢI
ADRESE INTERNET
www.uniuneaeuropeana.ro
www.bnr.ro
www.guv.ro
www.insse.ro
www.mfinante.ro/Programul de convergenţă 2006-2009
www.MASTERMEUBEL-be.com;
72