Politica de clemenţă este un tratament favorabil acordat de Consiliul Concurenţei agenţilor

economici implicaţi într-un cartel, care cooperează cu autoritatea de concurenţă în vederea

descoperirii acestor practici anticoncurenţiale. Începând cu anul 2009, politica de clemenţă se
aplică şi înţelegerilor verticale foarte grave, cum sunt cele referitoare la:
 fixarea preţurilor;
 împărţirea pieţelor care conduce la protecţie teritorială absolută.
Sintagma „politica de clemență' a fost preluată în legislația română ca echivalent al sintagmei
„leniency policy' utilizată în UE pentru a defini toate programele care prevaăd orice reducere a
sancțiunii în schimbul obținerii de informații sau al cooperării. În programul UE sintagma
„leniency' este descrisă în termeni de reducere a amenzii. În programul SUA, unde cartelurile fac
obiectul unor sancțiuni penale, sintagma „leniency' înseamnă imunitate de la urmarire și
incriminare. UE a inițiat în 1996 politica de „leniency' pentru companiile care dezvăluie
informații despre carteluri, politică ce a fost modificată în 2002.
Agenţii economici care apelează la politica de clemenţă pot beneficia de:
 imunitate la amendă (amendă zero)
 reducerea amenzii
Noua reglementare a politicii de „leniency' stabileste conditii clare pentru acordarea imunitatii la
amenda primei companii care aduce in fata Comisiei suficiente elemente probatorii (informatii,
documente, dovezi si marturii), care sa incrimineze cartelul respectiv. In mod suplimentar acor-
darea imunitatii complete este conditionata de:

 cooperarea totala si continua cu Comisia de-a lungul procedurii administrative in vederea

furnizarii de elemente probatorii;

 incetarea implicarii in cartel;

 neimplicarea in activitati de constrangere a altor companii pentru a participa la actiuni de

incalcare a legii.

Procedura de acordare a imunitatii presupune ca aplicantul sa prezinte Comisiei informatiile

de care dispune, inclusiv copii ale documentelor din care au fost extrase pasajele sensibile De
asemenea, noua reglementare prevede ca in cazul dezvaluirii de informatii Comisiei, care
reprezinta o contributie suplimentara semnificativa comparativ cu informatiile deja detinute de
aceasta, compania poate beneficia de o reducere a cuantumului amenzii. Prima companie care
indeplineste conditiile va beneficia de o reducere cuprinsa intre 30-50%, a doua intre 20-30%, iar
a treia de maximum 20%.
In deciziile pe care le emite la incheierea procedurii administrative, Comisia va preciza pozitia
finala a fiecarui agent economic care a inaintat o solicitare pentru reducerea cuantumului
amenzii. Comisia Europeana a aplicat amenzi unor firme, in valoare de 216,91 milioane EURO,
pentru formarea unui cartel pe o anumita piata specifica unui produs chimic. Investigatia
Comisiei s-a declansat in urma informatiilor primite de la una din firmele participante la cartel,
a-ceasta solicitand, in schimb, imunitate in conformitate cu programul de clementa pus in
practica de Comisie. S-a descoperit ca firmele mentionate controlau impreuna 90% din piata
produsului in spatiul economic european, iar in perioada 1984-1999 au implementat activitati
care vizau alocarea de piete si clienti, fixarea preturilor, schimbul de informatii privind volumul
vanzarilor, precum si stabilirea unui mecanism de compensatii intre ele. Comisia a considerat
aceste practici ca o incalcare grava a concurentei si, la stabilirea amenzilor, a luat in considerare
valoarea pietei produsului in spatiul economic european, durata cartelului, ponderea fiecarei
firme in cadrul a-cestuia si la nivel european, precum si faptul ca unele dintre aceste firme
recidivau in astfel de practici. De asemenea, a aplicat politica de clementa fata de una dintre
firme, prima care a dat informatii privind cartelul, acordandu-i imunitate completa si a redus
sanctiunile pentru firmele care au cooperat in timpul investigatiei cu 40%, respectiv 25%.
Temeiul legal al luptei contra cartelurilor este reprezentat de art. 81 din Tratatul UE, care
prevede ca:

„(1) Vor fi interzise ca incompatibile cu Piata comuna toate intelegerile intre agentii economici,
deciziile asociatiilor de agenti economici si practicile concertate care pot afecta comertul dintre
Statele Membre si care au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrictionarea sau denaturarea
concurentei in cadrul Pietei Comune, in special cele care:

 fixeaza, in mod direct sau indirect, preturile de vanzare sau de cumparare ori alte conditii
comerciale;

 limiteaza sau controleaza productia, pietele, dezvoltarea tehnica sau investitiile;

 impart pietele sau sursele de aprovizionare;

 aplica conditii diferite la tranzactii echivalente cu alti parteneri de comert, plasandu-i pe

acestia intr-o pozitie dezavantajoasa din punct de vedere concurential;

 conditioneaza incheierea unui contract de acceptarea de catre alte parti a unor obligatii
suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au
legatura cu subiectul acestui contract.
Orice intelegeri sau decizii prohibite conform acestui articol vor fi in mod automat interzise.
Prevederile art. (1) pot fi, totusi, declarate inaplicabile in cazul:

 oricaror intelegeri sau categorii de intelegeri dintre agentii economici;

 oricaror decizii sau categorii de decizii ale asociatiilor de agenti economici; 141h72b

 oricaror practici concertate sau categorii de practici concertate, care contribuie la

imbunatatirea productiei sau distributiei de bunuri sau la promovarea progresului teh-
nic/economic, permitand in acelasi timp consumatorilor o impartire corecta a beneficiilor
rezultate si care nu:

 impun agentilor economici implicati restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea
acestor obiective;
  dau posibilitatea acestor agenti economici de a elimina concurenta pe o parte substantiala
a pietei produsului in cauza.

Amenda maxima pe care Comisia Europeana o poate impune in cazul unui cartel a fost stabilita
de Regulamentul Consiliului nr. 17/1962, care este prima reglementare in aplicarea art. 81 si 82
din Tratat. Conform art. 15 (2) din aceasta reglementare, Comisia poate impune agentilor
economici - prin decizie - amenzi de la 1000 pana la 1 milion EURO sau o suma de pana la 10%
din cifra de afaceri realizata in anul precedent recurgerii la comportamentul anticoncurential
fiecarui agent economic care - in mod intentionat sau nu - a incalcat prevederile art. 81(1) sau
art. 82 din Tratat.
Toate deciziile luate de catre Comisie in cazurile de cartel pot fi atacate in fata Curtii de Prima
Instanta si, ulterior, in fata Curtii Europene de Justitie, care se bucura de libertate totala in a
reduce sau a creste amenzile aplicate de catre Comisie. Dupa cum se stie, cartelurile secrete
reprezinta cele mai grave incalcari ale regulilor de concurenta, odata ce ele au ca rezultat preturi
mai mari pentru consumatori. Detectarea, interzicerea sau sanctionarea cartelurilor este una din-
tre cele mai mari prioritati ale Comisiei Europene in domeniul politicii de concurenta.
Urmand experienta SUA in domeniu, Comisia Europeana a adoptat - in anul 1996 - pentru
prima data, o Nota prin care acorda imunitate sau o reducere a amenzii companiilor care ajutau
Comisia sa descopere si sa sanctioneze cartelurile. Aceasta politica a contribuit in mod
substantial la adoptarea, in anul 2001, a 10 decizii in cazuri de cartel, decizii prin care au fost
sanctionate 56 de companii. Cuantumul acestor amenzi a fost de 836 milioane EURO, considerat
a fi un adevarat record comparativ cu oricare din anii precedenti. Necesitatea adoptarii in 1996 a
unei politici de indulgenta in raport cu agentii economici participanti la un cartel, materializata
fie in imunitate, fie in reducerea amenzii, a aparut pentru a impulsiona anumiti agenti economici
participanti la asemenea intelegeri sa informeze Comisia asupra existentei cartelului si aceasta
fara a fi impiedicati de asumarea riscului de a fi sanctionati aspru, in considerarea calitatii lor de
participanti la intelegerea respectiva. Dupa o perioada de 5 ani de la aplicarea Normei precedente
din 1996, Comisia a ajuns la concluzia ca a acumulat suficienta experienta in aplicarea politicii
de clementa fata de participantii la un cartel si a decis ca e necesar sa modifice politica in aceasta
materie. Din experienta acestor 5 ani, a rezultat faptul ca eficienta principiilor care au stat la baza
acestei politici ar putea fi imbunatatita in ceea ce priveste transparenta si certitudinea conditiilor
pe baza carora se poate acorda orice reducere a vreunei amenzi. Pentru a creste eficienta politicii
de clementa trebuie sa existe o legatura stransa intre nivelul de reducere a amenzilor si valoarea
contributiei companiei respective in stabilirea, de catre Comisie, a incalcarii legii. Astfel, la data
de 14.02.2002 a intrat in vigoare noua Nota a Comisiei Europene privind imunitatea si reducerea
amenzilor in cazurile de cartel, care o inlocuieste pe cea din 1996.
Comisarul european Mario Monti a declarat ca „politica de indulgenta din 1996 a jucat un rol
important in descoperirea si sanctionarea cartelurilor secrete din ultimii 5 ani. Noua politica in
acest domeniu va stimula si mai mult denuntarea acestor practici, prin care companiile realizeaza
profituri ilicite pe seama consumatorilor'. Comisia considera ca este in interesul comunitar sa
acorde un tratament favorabil agentilor economici care coopereaza cu ea in anumite circumstante
bine determinate, cooperare care are ca rezultat depistarea si interzicerea cartelurilor. Cartelurile
secrete intre 2 sau mai multi concurenti, care au ca obiect fixarea preturilor, a productiei sau a
cotelor de vanzare, impartirea pietelor, inclusiv trucarea licitatiilor sau restrictionarea
importurilor/exporturilor sunt considerate ca facand parte din categoria celor mai grave restrictii
ale concurentei care, in final, duc la cresterea preturilor si la reducerea posibilitatilor
consumatorilor de a alege. In aceasta situatie, se considera ca interesul consumatorilor de a se
asigura ca asemenea practici sunt detectate si interzise prevaleaza asupra interesului autoritatii de
concurenta de a sanctiona agentii economici care, desi implicati intr-un cartel, coopereaza cu
aceasta, ajutand la descoperirea si interzicerea cartelului.
Comisia Europeana considera ca o contributie decisiva la deschiderea unei investigatii sau la
descoperirea unei incalcari poate justifica acordarea imunitatii in ceea ce priveste aplicarea unei
amenzi agentului economic in cauza, sub conditia indeplinirii anumitor cerinte suplimentare. De
asemenea, cooperarea unuia/mai multor agenti economici poate justifica o reducere a unei
amenzi de catre Comisie, dar aceasta reducere trebuie sa reflecte contributia actuala a agentului
economic respectiv, in ceea ce priveste calitatea informatiei furnizate si momentul furnizarii
acelei informatii, la stabilirea de catre Comisie a incalcarii. Potrivit acestei noi reglementari, vor
beneficia de reduceri ale amenzilor acei agenti economici care furnizeaza Comisiei dovezi care
au o valoare semnificativa in raport cu cele aflate deja in posesia Comisiei.
In ceea ce priveste imunitatea, Comisia va acorda imunitate unui agent economic, de la
aplicarea unei amenzi ce altfel i s-ar fi aplicat, atunci cand:
a) acesta este primul care transmite dovezi care, din punctul de vedere al Comisiei, o pot
indreptati sa adopte o decizie de declansare a unei investigatii in sensul art. 14 (3) din
Regulamentul Consiliului nr. 17/1962 in legatura cu un eventual pretins cartel ce afecteaza
Comunitatea. Imunitatea in acest caz va fi acordata numai sub conditia ca, la momentul
transmiterii dovezilor, Comisia sa nu aiba in posesie suficiente probe pentru a adopta o decizie
de declansare a unei investigatii conform art. 14 (3) din Regulamentul Consiliului nr. 17/1962 in
legatura cu un eventual, pretins cartel ce afecteaza Comunitatea.
b) acesta este primul care transmite dovezi care, din punctul de vedere al Comisiei, pot
indreptati sa descopere o incalcare a art. 81 din Tratatul CE in legatura cu un eventual pretins
cartel ce afecteaza Comunitatea.
Imunitatea in acest caz va fi acordata numai sub rezerva indeplinirii cumulative a urmatoarelor
doua conditii:
- Comisia sa nu aiba, la momentul transmiterii dovezilor, suficiente probe pentru a descoperi o
incalcare a art. 81 din Tratatul CE in legatura cu un eventual, pretins cartel, ce afecteaza
Comunitatea;
- nici unui agent economic nu i s-a acordat imunitate conform lit. a) referitor la cartelul in
cauza.
In plus, fata de conditiile mentionate mai sus, pentru ca un agent economic sa se bucure de
imunitate, acesta va trebui sa indeplineasca cumulativ si urmatoarele conditii:

 sa coopereze in mod total, continuu pe parcursul derularii procedurii administrative a

Comisiei si sa ii furnizeze acesteia toate probele care intra in posesia sa ori care ii sunt
disponibile referitor la incalcarea suspectata. In particular, ramane la latitudinea Comisiei
sa raspunda pe scurt oricarei cereri care poate contribui la stabilirea faptelor in discutie;

 sa puna capat implicarii sale in practica suspectata a constitui o incalcare, dar nu mai
tarziu de momentul transmiterii probelor conform lit. a) sau b);

 sa nu fi facut pasi pentru a obliga alti agenti economici sa participe la savarsirea practicii
ilegale.
Referitor la procedura, agentul economic care doreste sa beneficieze de imunitate va contacta
Comisia. Daca se constata de catre Comisie ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile stabilite
anterior, agentul economic va fi informat imediat ca imunitatea nu ii poate fi aplicata pentru in-
calcarea suspectata. In cazul in care se constata ca se poate aplica imunitatea pentru incalcarea
suspectata, pentru a indeplini conditiile stabilite la lit. a) sau b), agentul economic poate:
1. sa transmita imediat Comisiei toate probele referitoare la incalcarea suspectata, de care
dispune la acel moment;

2. initial sa prezinte aceste dovezi in termeni ipotetici, caz in care va trebui sa prezinte o
lista descriptiva a probelor pe care isi propune sa le dezvaluie la o data ulterioara. Aceasta
lista trebuie sa reflecte cu acuratete natura si continutul dovezilor, pastrand insa natura
ipotetica a dezvaluirii.
Pentru a ilustra natura si continutul dovezilor, se pot prezenta copii dupa documente, ale caror
parti „sensibile' au fost sterse. In ambele cazuri, Directoratul General pentru Concurenta va
transmite o confirmare scrisa a aplicatiei pentru imunitate a agentului economic, confirmand data
la care acesta fie a transmis probe, fie a prezentat Comisiei lista descriptiva.
Odata ce Comisia a primit dovezile transmise de agentul economic si a verificat daca acesta
intruneste conditiile stabilite la pct. a) sau b), ii va acorda agentului economic imunitate
conditionala, in scris, de la aplicarea amenzilor.
In mod alternativ, Comisia va verifica daca natura si continutul dovezilor descrise in lista
furnizata de agentul economic indeplinesc conditiile stabilite la pct. a) sau b) si va informa in
acest sens agentul economic. Daca dezvaluirea dovezilor are loc nu mai tarziu de data stabilita si
daca, dupa verificare, se constata ca acestea corespund descrierii facute in lista, Comisia va
acorda agentului economic imunitate conditionala, in scris, de la aplicarea amenzilor. In situatia
in care un agent economic nu indeplineste conditiile stabilite la pct. a) sau b), acesta isi poate
retrage dovezile pe care le-a furnizat in scopul dobandirii imunitatii sau poate cere Comisiei ca
acestea sa fie luate in considerare pentru o reducere a amenzii ce ii va fi aplicata, el neputand
beneficia de imunitate.
Comisia nu va lua in considerare alte aplicatii pentru imunitate inainte de a-si mentiona pozitia
asupra unei aplicatii referitoare la aceeasi incalcare. Daca la sfarsitul procedurii administrative,
agentul economic a indeplinit conditiile stabilite pentru a putea beneficia de imunitate, Comisia
va mentiona acest aspect in decizia pe care o va adopta.

Reducerea cuantumului amenzii

Agentii economici care nu indeplinesc conditiile pentru a beneficia de imunitate pot beneficia
insa de reducere a amenzii prevazute pentru savarsirea practicii anticoncurentiale in cauza. In
acest sens, un agent economic trebuie sa furnizeze Comisiei dovezile incalcarii suspectate, iar
acestea trebuie-sa aiba o valoare suplimentara semnificativa in raport cu dovezile aflate deja in
posesia Comisiei. Mai mult, agentul economic respectiv trebuie sa puna capat implicarii sale in
practica suspectata a incalca prevederile legale si a-ceasta nu mai tarziu de momentul la care a
informat Comisia asupra practicii respective.
Conceptul de „valoare suplimentara' se refera la masura in care dovezile furnizate de agentul
economic in vederea obtinerii unei reduceri a amenzii intaresc, prin natura sau nivelul detaliilor,
capacitatea Comisiei de a dovedi faptele in cauza. In efectuarea acestei analize, Comisia va lua in
considerare, in general, dovezi scrise datand din perioada de timp in care s-au savarsit faptele,
dovezi care au o valoare mai mare decat dovezile stabilite subsecvent. In mod similar, probele
directe relevante pentru dovedirea faptelor in chestiune sunt considerate ca avand o valoare mai
mare decat cele care au doar relevanta indirecta.

In decizia finala pe care o adopta la sfarsitul procedurii administrative, Comisia va preciza, pe de

o parte, daca dovezile furnizate de un agent economic prezinta valoare suplimentara
semnificativa fata de cele aflate deja in posesia Comisiei in acea perioada si, pe de alta parte,
nivelul reducerii de care a beneficiat agentul economic in ceea ce priveste amenda care, in lipsa
cooperarii, i s-ar fi aplicat. Referitor la acest ultim aspect, nivelul reducerii amenzii variaza de la
20-50% , astfel:

 amenda va fi redusa in proportie de 30-50% in cazul primului agent economic care

indeplineste conditiile pentru a beneficia de reducerea amenzii;

 al doilea agent economic care indeplineste conditiile mentionate va beneficia de o

reducere a amenzii de 20-30%;

 agentii economici urmatori, care indeplinesc de asemenea conditiile mentionate, vor

primi o reducere a amenzii de pana la 20%.

Pentru a determina nivelul reducerii pentru fiecare din aceste categorii, Comisia va lua in
considerare momentul la care au fost transmise probele care intrunesc conditiile stabilite si
masura in care acestea prezinta o valoare suplimentara semnificativa. De asemenea, Comisia
poate lua in considerare durata si continuitatea cooperarii agentului economic, ulterioara datei
transmiterii probelor. In plus, daca un agent economic furnizeaza dovezi privitoare la fapte
necunoscute anterior de catre Comisie, care au legatura directa cu gravitatea si durata cartelului
suspectat, Comisia nu va lua in considerare aceste elemente atunci cand stabileste amenda ce va
fi impusa agentului economic care furnizeaza aceste probe.
In ceea ce priveste procedura, agentul economic care doreste sa beneficieze de o reducere a
unei amenzi trebuie sa furnizeze Comisiei dovezile privind cartelul in cauza. Agentului
economic i se va transmite o confirmare de primire de catre Directoratul General pentru
Concurenta, mentionandu-se data la care probele relevante au fost transmise. Comisia nu va lua
in considerare nici o transmitere a vreunei probe de catre un aplicant, efectuata in vederea
reducerii unei amenzi, inainte de a fi luata o pozitie privind orice aplicatie existenta pentru
imunitate conditionala in legatura cu aceeasi incalcare suspectata.
In situatia in care Comisia ajunge la concluzia preliminara ca probele transmise de catre agentii
economici prezinta valoare suplimentara, va informa agentii economici, in scris, despre intentia
sa de a aplica o reducere a vreunei amenzi prin incadrarea intr-una din categoriile mentionate, nu
mai tarziu de data notificarii raportului. In decizia pe care o va adopta la finalizarea procedurii
administrative, Comisia va evalua pozitia fiecarui agent economic care a notificat in vederea
reducerii unei amenzi.
Una dintre cerintele necesare pentru a obtine beneficiul imunitatii, conform politicii din 1996,
era aceea ca agentul economic sa nu fi actionat ca instigator sau sa nu fi jucat un rol determinant
in cartelul respectiv. Aceasta cerinta nu a mai fost retinuta in noua politica, intrucat experienta
acumulata a aratat ca notiunea de instigator era oarecum vaga, in rare cazuri fiind clar daca si
cine este instigator intr-un cartel: de exemplu, cine este liderul intr-un cartel de 2 sau 3 membri?
Conform noii politici, cerinta principala pentru a beneficia de imunitate este aceea de a nu obliga
alti agenti economici sa participe la savarsirea practicii anticoncurentiale, un standard mult mai
clar fata de cel de „instigator'.

De aceasta imunitate in ceea ce priveste amenda vor beneficia, conform noii politici,
companiile care furnizeaza informatii si probe importante in doua momente cruciale ale
investigatiei intr-un caz de cartel: fie furnizeaza Comisiei informatii si probe care duc la
descoperirea de catre Comisie a unui cartel despre care nu avea cunostinta, fie furnizeaza dovezi
cruciale, pe care Comisia nu le avea in posesie si care vor conduce la sanctionarea cu succes a
membrilor unui cartel despre care avea cunostinta.
O alta imbunatatire a noii politici este aceea ca agentii economici care solicita obtinerea
beneficiului imunitatii totale/partiale si care indeplinesc conditiile prevazute de prevederile
legale vor fi informati prompt de catre Comisie printr-o scrisoare, care confirma acordarea
imunitatii daca aceste conditii sunt indeplinite.
Din anul 1996, Comisia Europeana a luat decizii formale in 16 cazuri de cartel in care
companiile au cooperat pe durata investigatiilor. Decizia vizeaza: Alloy Surchange (1998),
British Sugar (1998), Pre-Insulated Pipes (1998), Greek Ferries (1998), Seamless Steel Tubes
(1999), FETTCSA Maritime Transport (2000), Lysine (2000), Graphite Electrodes (2001), SAS -
Maersk Air (2001), Sodium Gluconate (2001), Vitamins (2001), Belgian Brewers (2001), Zinc
Phosphate (2001), Carbonless Paper (2001). Toate cele 16 cazuri totalizeaza amenzi in valoare
de 2240 mii. EURO. Reducerile amenzilor, acordate conform Notei Leniency, in aceste cazuri,
au mers de la imunitate totala (scutire 100% de la plata amenzii), in cazul unei cooperari totale si
permanente pana la reducerile de 10% din valoarea amenzii, pentru cazurile in care companiile
nu au cooperat activ pe durata investigatiei, dar au contestat in mod substantial faptele
mentionate in Declaratia de Obiectii a Comisiei Europene. Mai mult de 80 de companii au depus
informatii in contextul aplicarii Notei Leniency in cazuri de cartel de la adoptarea Notei Comisiei
in 199 Numai 3 firme au beneficiat de imunitate totala, in cadrul acestei Note: Rhone-Poulenc, in
cazul a doua dintre cele 3 carteluri, in domeniul vitaminelor, in care a fost implicata, Brasserie de
Luxem-bourg, in cazul producatorilor de unt din Luxembourg si Sappi, in cazul hartiei fara
carbon. Este important de remarcat faptul ca numai in a doua jumatate a anului 2001, Comisia
Europeana a adoptat 8 decizii prin aplicarea prevederilor art. 81 (1) din Tratat si in cele mai
multe cazuri a prevederilor art. 53 (1) din Acordul SEE impunand amenzi substantiale pentru o
serie de carteluri deosebit de grave. Produsele vizate de impartirea ilegala a pietei si de acorduri
de fixare a preturilor acopera de la aditivi pentru vitamine si alimente (acid citric) pana la servicii
financiare si de la bauturi (bere) pana la hartie si produse chimice.
In total, in anul 2001 au fost impuse amenzi in valoare de 1836 mii. EURO la 56 de firme
(dintre care 3 firme au fost amendate de 2 ori). In cazul Vitamins, cea mai mare amenda
cumulata din toate timpurile, insumand 462 mii. EURO a fost aplicata companiilor elvetiene F.
Hoffmann - La Roche AG pentru implicarea simultana in mai multe carteluri.
In cazul Carbonless Paper, compania britanica Arjo Wiggings Appleton Limited a fost
amendata cu 184,27 mii EURO, cea mai mare amenda impusa pana la acea data unei companii,
pentru o singura infractiune. De asemenea, in 2001, Comisia a aplicat pentru prima data
sectiunea B a Notei Leniency, un nivel foarte inalt al reducerii amenzii pentru cooperare decisiva
si deschisa in 5 cazuri: Sodium Gluconate, Vitamins, Citric Acid, Luxemburg Brewers,
Carbonless Paper. Reducerile acordate in aceste cazuri au variat intre 80% si 100%, in conformi-
tate cu particularitatile fiecarui caz in parte. Diferite state membre ale UE, Germania, Franta,
Marea Britanie si Irlanda au adoptat propriile Note in domeniul leniency, in timp ce altele ca
Danemarca, Olanda si Suedia au examinat posibilitatea adoptarii unor reglementari similare.
Legea concurentei prevede la art. 51 alin. (2) o situatie de exceptie de la principiul sanctionarii
cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar anterior
sanctionarii, si anume „aplicarea unei politici de clementa, care poate merge pana la absolvire de
raspundere pecuniara'. Conditiile si criteriile de aplicare a politicii de clementa fac, in baza legii,
obiectul instructiunilor publicate in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430/13 mai 2004, puse in
aplicare in baza Ordinului nr. 93 din 22 aprilie 2004 al Presedintelui Consiliului Concurentei.
Politica de clementa se aplica in cazul unor structuri denumite generic „carteluri', care au ca
obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata
romaneasca sau pe o parte a acesteia, si anume:

 intelegeri, exprese sau tacite, intre agenti economici ori asociatiile de agenti economici;

 deciziile luate de asociatiile de agenti economici;

 practicile concertate.

Obiectul acestor practici anticoncurentiale il constituie:

1. fixarea preturilor;

2. stabilirea nivelului productiei si a cotelor de vanzare;

3. impartirea pietelor sau clientilor;

4. licitatii trucate;

5. restrictionarea importurilor sau a exporturilor.

Efectele nocive, pe termen lung, asupra concurentei si oportunitatilor de alegere, a acestor
practici anticoncurentiale dar si dificultatile procesului de descoperire si sanctionare a lor au
justificat punerea la punct a unei proceduri prin care una, sau unele entitati implicate sa poata
coopera cu autoritatea de supraveghere.
Reglementarea elaborata de Consiliul Concurentei acorda doua tipuri de stimulente in vederea
descurajarii practicilor anticoncurentiale:

 imunitatea la amenda, in cazul in care prin colaborarea unui agent economic cu Consiliul
Concurentei se aduce o contributie decisiva la declansarea procedurii de investigatie
privind un posibil cartel;

 reducerea cuantumului unei amenzi, care reflecta contributia efectiva a agentului

economic in colaborarea cu Consiliul Concurentei pentru reprimarea practicilor anti-
concurentiale.
Definitia retinuta de instructiunile elaborate de Consiliul Concurentei a imunitatii la amenda
este „exonerarea de la aplicarea amenzii a contraventiilor prevazute la art. 51 alin. (1) lit a) din
Legea concurentei'. Art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei se refera la „incalcarea
prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12', deci atat in cazul practicilor
anticoncurentiale propriu-zise cat si al concentrarilor economice.
Acordarea imunitatii la amenda este la latitudinea Consiliului Concurentei si se face daca sunt
indeplinite doua categorii de conditii:

1. conditii specifice fiecarei situatii, care fac obiectul punctelor 2-4 din instructiuni;

2. conditii suplimentare, prevazute la pct. 6 din instructiuni si care trebuie indeplinite

cumulativ, comune tuturor situatiilor.
Acordarea imunitatii la amenda este analizata distinct, in functie de faza in care partea implicata
(in speta, agentii economici) decide sa coopereze cu autoritatea de supraveghere:

 inainte ca institutia de supraveghere sa detina elemente suficiente care sa-i permita

declansarea unei investigatii;

 cand Consiliul Concurentei dispune de informatii si investigheaza elementele constitutive

ale practicii anticoncurentiale respective.
Recunoasterea de catre Consiliul Concurentei a eligibilitatii agentilor economici pentru a
beneficia de imunitate la amenda semnifica acordarea unei imunitatii conditionale la amenda.