EVREI ORIGINARI DIN ROMANIA IN ISRAEL EUGEN GLUCK Pe paleta largA a comunitätilor române§ti,

respectiv a originarilor din Romania, un loc de frunte ocupA tribul" din Israel. El s-a format in
decursul celor dona"secole din urmA, in special Incepand cu 14 mai 1948, data proclamarii
independentei Israelului'. Cercetarile istorice au confirmat faptul cä in decursul secolelor mai
Indepartate nu putini evrei au plecat din Wile române In Palestina, mai ales la o varstAinaintatA,
dorind sä doarmä sonmul de veci in cimitirul de la poalele Muntelui MAslinelor din Ierusalim. Desve
acest cimitir se crede cA la judecata de apoi aici va incepe reinvierea mortilor . Printre cei plecati cu
asemenea intentie a fsst Davidcion Bally, care jucase un rol in revolutia de la 1848 din Tara
RomâneascA. La inceputul secolului al XIX-lea a luat fiintä colel Romania" dinIerusalim, in frunte cu
Eliachu Pasker4. In colonia agrarä infiintatä in Ora§u1 PAcii de sir Moses Montefiore, dotatà §i cu o
mare moarà de vant, au intrat-§i evreii proveniti din pile române (1827)5. In cartierul Mea Shearim"
s-au stabilit mai multi tineri dornici sä invete studiile iudaice, provenip din Transilvania6. Pe laanul
i809-1910 s-au a§ezat ateva zeci de familii §i in laffo (azi Tel-Aviv-Iaffo) §i Sefat . Pe parcurs s-au
format in Palestina mici a§ezAri agricole ale evreilororiginari din Romania, multi dintre ei au invatat
in §coala de specialitate MikveIsrael", mai ales incepand cu anul 18708. in ultimele decenii ale
secolului trecut a crescut con§tiinta identitätii iudaice, mai ales Intre cei din Moldova. Totodatä se
cdutau soluii favorabile situatiei lor. In 1878 au fost Impamânteniti combatantii din rAzboiul de
independentA §i familiile lor9. Refuzand propunerile consulului american Benjamin F. Peixotto
(1872)privind emigrarea evreilor din Romania in Statele Unite, s-a preferat ideeaRomanian Jewry
and the revival of Israel, Tel-Aviv, 1992, passim. 2 Mose Maur, lstoria Israelului, Tel-Aviv, 1973,
pa.ssim. 3 Monumentul lui a disparut in perioada 1948-1967. 4 Cartierul se nume§te astfel §i in
prezent. 5 Mose Montefiore a fost sprijinitor al evreilor din Rombia, in interesul lor a dus tratative §i
curegele ,C,arol I. Vizita noasträ din 12 decembrie 1992. 7 M. Maur, op.cit., p. 129. 8 Ihidem, p. 134.
9 NumArul lor se ridica la 880 titulari, impreund cu membrii de familie la aproximativ 4(XX)
persoane. Revista istoricd", tom VI, nr. 1-2, p. 125 134, 1995 www.dacoromanica.ro 126 Eugen Gliick
drumului Palestinei. Ca urmare, in 1875 s-a format la Moine§ti o asociaPe cu acestscop. Forta
mobilizatoare a mi§cdrii mai largi a dcvenit asociatia Havove Zion"care §i-a extins activitatea in
multe centre. La confcrinta tinuta la Foc§ani in 1882, prezidata de Samuel Pine les, erau prezenp
deja 51 delegati din 36 societati. In sfar§it, in 1881, au plecat spre Palestina pe vasul Thetis un numar
decateva zeci de familii. De§i s-au lovit de greutap multiple, cu ajutorul organizatiilor evreie§ti
precum §i a baronului Edmand de Rotschild, cei plecap dinRomania i cei care i-au urmat ulterior au
contribuit la formarea primelor noilocalitap evreie§ti ca Rosh-Pina, Zichron, Iaacov, Rishon le Tzion,
Petah-Tikva,iar alpi s-au stabilit la Safed'°. Ace§ti emigranP au facut parte din mi§carea presionista §i
cea mai mareparte s-au dedicat muncii agricole. Au fost insa printre ei intelectuali de seama caDavid
Iudelevitz (1863-1943), originar din Ia§i, care la Rishon le Tzion acontribuit la crearea primei
gradinite cu limba de predare ebraica (1888) §i adestl§urat apoi procesul instructiv-educativ in
aceemi limbä la §coala localà. Miide turi§ti admira la intrarea in Iaffo turnul cu ceas ce a fost ridicat
pe la 1900 pringrija in,Finerului Mose Schenberg, care a pus in valoare economice§te
domeniulBustrus Forurile decizionale ale Romaniei nu au impiedicat plecarea evreilor inPalestina,
punandu-se chiar in Camera Deputaplor, in 1882, problema crearii unuiregat" al Palestinei.
Congresul de la Basel, sub conducerea lui Theodor Herzl, aformulat dorinta evreilor de a reveni pe
pämantul Palestinei, ideea find aprobata §ide o mare parte a celor din Romania. In Transilvania
initiatorul mi§carii sioniste afost avocatul Janos Rónai din Blaj'2. Sub influenta acestor deziderate s-a
formatun nou val de alalia", ceea ce a facut ca in anul 1914 sa se &eased' in Palestina85.000 evrei.
Pe langa activitatea economica ora§eneasca numarul a§ezarilor cuprofil agrar a crescut la 44, iar
incepand cu anul 1909 s-a dezvoltat i mi§careacooperatistä and na§tere kibuturilor". Desigur cii
printre emigranp se &eau §imulti originari din provinciile romane§ti. Printre ei ii gasim pe Meir
Dizengoff(1861-1937), originar din Basarabia, care a jucat un rol principal in formareaoraplui Tel-Aviv
incepand cu anul 1909. Aaron Aaronsohn a aclimatizat un nousoi de grail potrivit climei Palestinei.
Ben Zion Simka (1870-1932), nascut laTelene§ti, s-a remarcat ca poet. In timpul primului rizboi
mondial multi membri ai Ii§uvului (comunitateevreiasca din Palestina) au contribuit la lichidarea
stapanirii otomane. in armataengleza a existat o legiune evreiasca. Printre alPi a luptat aici §i Nahum
Gutmann, originar din Telene§ti, renumit pictor-artist. Servicii deosebite a adus englezilorgrupul
Nili", care a oferit informapi despre fortele otomane. Printre cei care auplata cu viata activitatea lor a
fost §i Sarah Aaronsohn 13. 12 CorespondenW lui I. Rónai cu Th. Herzl se gAsqte in arhiva sionista'
din lerusalim. Xerocopiilescrisorilor lui I. Rónai stint in posesia noastrii. 13 M. Maur, op.cit., p. 143
145, 147-148. M. Maur, op.cit, p. 138; Rumanian Jewiy..., passim. M. Maur, op.cit., p. 131. I. '
www.dacoromanica.ro 3 Evreii din Romania 1270 nouA situatie s-a conturat in urma Declaratiei
Balfour (1917), in care s-apromis din partea Angliei, viitoarea stApanitoare mandatara a Palestinei,
crearea unui camin national" pentru evrei. in perioada urmatoare s-a intensificat procesul de
emigrare, inclusiv dinRomania, ceea ce reiese din tabelul urmator: Anii Imigranti Imigranti din
Románia 1919-1923 25.838 1.404 1929-1931 64.350 4.063 1932-1938 156.853 10.538 in ceea ce
prive§te tara de origine, Romania ocupa locul 3. In realitate alalia"atingea doar o mica fractie a
evreilor din Romania. Potrivit recensamantului din1930, 728.115 persoane s-au declarat a avea
aceasta nationalitate. In tot cazul mediaanualA era in cre§tere, mai ales dupa instaurarea regimului
nazist in Germania (1933)§i aparitia agenturilor sale in diverse tAri ale Europei. In Romania acest
sinistru rol revenea mi§carii legionare, care Impreuna cu alte mi§cAri extremiste, ca de pildacuzi§tii,
au alimentat rni§cari antisemite14. Nerespectarea integrala a Declaratiei Balfour de puterea
mandatara §i emitereaunui numar limitat de certificate" de imigrare au dus la dezlantuirea unui
largproces de imigrare ilegalA (1931). Promotorii acestuia au fost in principal revizioni§tii-sion4ti
condu§i de Vladimir Jabotinski §i de Hagana (organizatie deautoaparar5e evreiascA) care ulterior a
Infiintat o organizatie specializata numitaMosad" . Cea mai mare parte a imigrantilor ilegali foloseau
marea. intre anii 1934-1948, 118 vase au facut 140 curse transportand 107.000 persoane,
inclusivmulti din Romania'6. In anul 1939 principalele baze de plecare a navelor devinConstanta §i
Sulina. intre 6 februarie 1939 §i 19 martie 1941, din porturile romanqti au pornit cel putin 23 curse.
Nu de aceca§i toleranta au dat dovada autoritatilebritanice, interceptand adesea vasele. Astfel, la 24
noiembrie 1940, cei 1880 vlecati au fost deportati in insula Mauritius. Alte vase, ca Panciu, au
naufragiat (1940) 7. Cei plecati din Romania au contribuit la crearea de noi a§ezari. La Haifa, rodul
muncii lor s-a materializat in cartiere noi (Ahuda, Kiriat, Iam). Ei au participat laInfiintarea unor
a§ezari ca Hashamer Ha-Tza, kibutul Ma'barot (1925). Originari dinRomania au fost prezenti la
crearea a§ezarii urbane Givathaim (1925). Tineri dinmi§carea gordoniana au fost parta§i la lucrarile
masive de constructie la Herzilia(1924), Massada §i Hu lda (1937), etc. in perioada data au aparut i
primele organizatii durabile ale olimilor" dinRomania. intre acestea primeaza Hitahdut ole Romania",
cu centrul la Tel-Aviv(1934), ocupandu-se de atunci cu asistenta noilor veniti, organizarea unor
activitati 14 Ibidem, 15 loseph Nedava, Vladimir Jahntinsky, Tel-Aviv, 1986, p. 57 i urm., Shlomo
Laish, Ilegalitateinserat in vdl. M.Maur, op.cit., p. 3-11. 16 aandestin hnigration and Naval
Musetn,Haifa, p. 2. 17 Mordechai Naor, Haapala. Clandestine immigration 1931-1948,Tel-
Aviv ,1987 , p. 108 si urm. f.a., treatS, www.dacoromanica.ro 128 Eugen Gltick 4culturale etc. Este
interesant de remarcat cxistenta obiceiului horei", cu precAdere inmediul rural. Versiunea
palestinianA apare in 1924, datoritA lui Barukh Agadati, nAscut in Romania 18. Izbucnirea celui de-al
doilea rAzboi mondial (1939) a determinat mii de evreioriginari din Romania sä se incadreze in
unitAtile armate cu scopul de a lupta contrahitlerismului ce ameninta cu nimicire pe izraelitii de
pretutindeni. Este de mentionatcA din cei 32 parapti§ti evrei lansati de aviatia britanicA in sud-estul
Europei, cumisiuni speciale, 10 erau originari din Romania, iar unul dintre ei, Peretz
Goldstein(192371945), originar din Transilvania, §i-a sacrificat Odd §i viata'9. In perioda 1941-44,
plecarea evreilor din Romania in Eretz-Israel a fost multlimitatA. De la 22 iunie 1941 panA in martie
1944 au plecat numai douA vase, intrecare §i Struma" (februarie 1942), care este torpilat de un
submarin sovietic §i, din769 pasageri, a supravietuit doar unul. Cealaltä navA, Vicol" (sept. 1942),
avea labord doar 120 oameni20. In anul 1944 guvernul antonescian autorizeazA emigrarea,
deschizandu-se chiarla Bucure§ti un oficiu legal, sub conducerea lui ALZissu (1888-1956). Acesta
aveamenirea de a organiza plecarea evreilor din Romania §i a refugiatilor din Ungaria. Caurmare, in
perioada martie-august 1944, pleacA de pe litoralul romanesc mai multevase. in pragul prAbu§irii
sistemului legilor rasiale (august 1944) se producenaufragiul vasului Mefkure", cu 394 oameni la
bord, salvatA insA de Bulbula", indrum cu aceea§i destinatie21. In perioada 1944-1948 guvernul
Romaniei a autorizat emigrarea, astfel Meatintre 1946-15 mai 1948 au fAcut alalia" 16165 persoane.
Multi dintre ei au trecut §iprin lagarele din Cipru, debarcarea lor net-dud autorizatA de autoritatile
britanice. Este important de remarcat faptul cA la proclamarea independentei Israelului(14 mai
1948), dupà cuvantarea solemnä a lui David Ben-Gurion, primul ministru alnoului stat, rugAciunea a
fost rostitä de rabinul Fi§mann-Maimon, originar dinBasarabia, apoi unul din cei 13 mini§tri ai
guvernului provizoriu. Secretar al acestuiaa fost numit Zeev Sherf, originar tot din Romania22. In
cadrul razboiului deindependentà (1948-1949), dus impotriva unui adversar mai numeros, orignarii
dinRomania au plait un important tribut de sange, cAzand 1400 combatanti . Acela§isimt al datoriei
a caracterizat tribul" §i in rhboaiele ulterioare de aparare aleIsraelului. In urma constituirii statului §i
stabilirea lirnitelor lui pe baza conventiilor dearmistitiu incheiate cu statele arabe (1949), s-au
produs mari mutatii demografice. Cel mai important element al acesteia a fost disparitia IngrAdirilor
puse fatA dealalia". In acest context numarul celor sositi de pe teritoriul Romaniei intre18 M. Maur,
op.cit., p. 160-161. Multumesc d-lui S. Cut4teanu pentru sprijinul acordat in cursul documentatiei
pentru studii. 19 Informatii obtinute la arhiva Haganei din Tel-Aviv. 20 M. Naor, op.cit., p. 110-128.
21 Ibidem, p. 39, M. Rössel, Istoria unui vas Cu emigrung (Merfkure), mss, arhivaACMEOR. 22 M.
Maur, op.cit., p. 174. Shimon Peres, David et sa fronde, Paris, 1971, p. 3; Magazin Istoric", nr.
1211991, p. 19. www.dacoromanica.ro 5 Evreii din Romania 1291881-1993 s-a ridicat la aproximativ
400.000 de sullete. Intre 15 mai 1948 §i 31decembrie 1978, au debarcat 264.347 persoane. In
aceastä actin= un rol deosebit ajucat vasul Transilvania", care, facand curse sAptdmanale singur a
transportat118.940 oameni24. incepand cu anul 1952, regimul de la Bucure§ti a impus restrictii la
alalia", ca devenind posibild la nivelul de masa' doar dupd anul 1960. De altfel, lcgileisracliene
considerA cetAtean al tdrii imigrantul din momentul and pune piciorulpe teritoriul respectiv. Fiind un
slat de drept, este la libera alegere a cetAtenilorstabilirea domiciliului. Cei mai multi originari din
Romania s-au a§ezat peteritoriul propriu-zis al Israelului (inclusiv Ierusalimul de Ras Arit, incorporat
in1967, dupd rdzboiul de §ase zile). Doar un numAr mic s-a a§ezat in teritoriilecontrolate", situate la
vest de Iordan, precum §i in zona Gaza. Cei mai multi, aproximativ 95% dupd 1948, s-au stabilit in
centre urbane, majoritatea (78%) chiarin a§ezdri urbane vechi ca Ierusalim, Haifa, Tel-Aviv etc.
Acesta din urmd in 1983avea o populatie romanofond de 7,5%, iar Ierusalimul de 4,30%. Un
numArapreciabil §i-a ales domiciliul in orme noi. La Beer-Sheva in anii 1960-65procentajul
originarilor din Romania era de 66%. Ulterior, in urma noilor valuri deimigranti, ponderea lor a scazut
la 11% (1975-1980), dintr-o populatie de 110.000suflete. Nazaret-Illit s-a ridicat dupd 1948, alAturi
de istoricul Nazaret. In ultimii ani s-a preferat §i tandrul ora§ Carmiel. Pe aceea§i listä se in§ird
Asdod, noul portmodern, Askelon, intemeiat in 1948 de 8-10 familii, iar la Ramleh s-au stabilitcativa
transilvdneni in acela§i an. Numdrul celor care au ales a§ezAri rurale seimparte intre unele kibuturi
vechi sau altele noi ca Hagosirin, Amiad etc. In ciuda cre§terii sale numerice, ponderea tribului" in
ansamblu populatieieste in scAdere. In timp ce in anul 1950 se gäsea pe locul patru, dupA Maroc,
Irak§i Po Ionia, ulterior au trecut inainte §i cei originari din Rusia §i tArile orientale25. A§ezarea in
Israel nu a permis tuturor continuarea ocupatiilor iniia1e. Totu§i ei au incercat sA fie folositori cu
orice pret. Voi sunteti o Alia care a venit in lardcu pantofi cu talpd de cauciuc" aprecia Simon Peres,
unul dintre liderii vietiipolitice26. In ceea ce prive§te structura populatiei pe profesii au fost
publicate dateprivind doar anii 1961, 1972 §i 1981. Potrivit acestora, intre 1961-1981 ponderea
populatiei active a originarilor din Romania a crescut §i paralel a scAzutgreutatea specified a
femeilor casnice §i pensionarilor de la 46% la 37%. In1981, un procentaj de 29% lucra in industrie,
25% in comert, credit §i comunicatii, 7% lucrau in servicii. Ceea ce este incA semnificativ este faptul
cdin perioada studiatA ponderea celor incadrati in agriculturA s-a redus la 2%. Totun fenomen
semnificativ a fost reducerea ponderii celor care munceau manual de la 55% la 30%27. Uriel
Schmelz-Gad Nathan, Studies in the Population of Israel, Jenisaleim, 1986, p. 10. 25 Ihidem, pa§sirn.
26 Magazin istoric", I.e. 27 V. nota 25. www.dacoromanica.ro 130 Eugen Gluck 6Piramida de varstA
de asemenea ofera date imbucurAtoare. in anul 1974,persoanele de varsta activA (19-65 ani)
intruneau 66,25%, iar tinerii panA la 18 anireprezentau 16,86%. Varstnicii totalizau doar 14,89%28.
Potrivit constitutiei toti cetAtenii indiferent de nationalitate, rasA sau religiesunt egali in drepturi §i
obligatii, cu exceptia serviciului militar, la care nu suntobligati arabii §i cursantii ie§ivelor (roli
religioase de diferite grade); in schimb,sunt obligate la serviciul militar in termen fetele nemAritate.
Multi dintre originariidin Romania pe langA cetAtenia israelianA §i-au mentinut §i pe cea romanA, ca
semnal legaturilor spirituale. In urma noilor legisl4ii ambasada din Tel-Aviv prime§tecereri pentru
redobandirea calitatii de cetAtean roman din partea celor carc indeceniile trecute au fost obligati sA
renunte la ea. Evreii originari din Romania nu formeazd o organizatie politicA aparte §i ceiactivi in
acest sens se impart in diferite partide. Se pare insä ca cei mai multi sprijinAPartidul Muncii, de
orientare social-democratA29. Problemele religioase joacA un rol important in viata statului. Cultul
israeliteste organizat unitar, sub conducerea consiliului superior rabinic, prezidat alternativde
rabinullef a§kenaz, respectiv sefard. Originarii din Romania nu dispun de o reteaaparte de sinagogi.
Este insä de mentionat la Tel-Aviv sinagoga Beit-Iacov, Iosef,Ray, Zwi Gutmann, dedicatA rabinului
bucure§tean §i fiilor lui asasinati in cursulrebeliunii legionare in 1941. Sinagoga §i centrul comunitar,
infiintat in 1981, estedeservit de rabinul Efrain Gutman. Intr-o serie de localitati insä functioneaza
rabini originari din Romania, ca la Beer-Sheva, Dimona, Askelon, Haifa etc. Tot in viatareligioasa se
remarca personalitki ca rabinul Filip Fischer-Clain, originar din TarguMure§, redactorul unei
enciclopedii privind deciziile rabinice (1959-60). DavidSperber, originar din Brarv, in 1950 a publicat
un volum de judecAti rabinice. Rabinul Anton Miller-Petrorni a tipArit comentarii la uncle carti
sfinte30. Trebuie sA facem mentiune i despre ieive1e cu sorgintA in Romania. Faimoasa ie§iyA
bucovineanA din Vijnita s-a vAzut obligati:1 sa se refugieze de teamatrupelor tariste la Oradea
(1915). In 1944, rabinul conducator i cursantii lui s-aurefugiat in Romania i apoi in Israel. Ulterior
unul din fiii lui Rebe" a infiintat unarzamant impunAtor Bnei-Brak, cu sucursale la Haifa, Natania etc.
0 altä tumulis-a stabilit in S.U.A. In Israel s-a mai reinfiintat ie§iva din Sadagura pucovina), Satu-Mare
etc. Este in curs de edificare un centru cu filiatiune din Buhu§i I. Originarii din Romania dispun de o
searnA de organizatii in special cu caractercultural §i de ajutor. H 0 R actualmente pe langA centrala
din Tel-Aviv dispune de12 filiale, iar organizatia din Ierusalim se bucurA de autonomic. Prerdintele
infunctiune este Uri Eliav. Organizatia aparte este Hitahdut Bukowina". Un programmai larg §i-a
propus Asociatia Culturalà MondialA a Evreilor Originari din Romania, '8 Ibidetn Party and Politics in
Israel, New-York, 1981; Etnicity, religion and classes in Israeli Society, Tel-Aviv, 1991; Asher Aria, The
election in Israel, Tel-Aviv, 1983. Mulcumesc d lui Ray Efraim Guttmann pentru informaiiile acordate
in problerne religioase. ACMEOR Buletin informativ trimestrial, ianuarie-martie 1991, p. 3.
Multumesc d-lui S. Leibovici Lai pentru sprijinul acordat cercetiirilor mele. www.dacoromanica.ro 7
Evreii din Romania 131infiintata in 1981, cu scdiul la Tel-Aviv (pre§edinte Slomo Leibovici-Lay. Ea
aretrei filialc in tará si contacte cu originarii din Romania in cel putin §asc Au mai aparut comitete
regionale sau locale, dintre care cel mai activ pare säfie eel al celor din Dorohoi. Recent un Erup de
fo§ti aradeni a initiat elaborareaunei monografii a comunitatii de origine. In ultimii ani s-au
evidentiat o serie de activitati culturale. Astfel au luatnastere biblioteci cu carti in limba romana la
A§dod, Nazaret-Illit etc. Cea maimare biblioteca insii pare sà fie a ACMEOR-ului cu peste 7500 titluri.
Alaturi de biblioteci apar cluburile, pc care le identificarn la Tel-Aviv,Nazaret-Illit. Givataim. Rehovot,
Haifa §i desigur la Ierusalim. Activitatea lor estemultipla, incepand cu seri literare §i pana la
gdzduirea formatiilor din Romania, cade exemplu cu ocazia Hanulcai din 1992.33 in decursul
deceniilor au aparut o multime de publicatii periodice, dintrecare ne putem referi doar la unele din
contemporaneitate. in primul rand amintimcotidianul Viata Noastra", ce ajunge in mana cititorului
incepand cu anul 1950. Multi originari din Transilvania se aboneaza la ziarul Uj Kelet"34.
Bucovineniiediteaza in limba idi§ Die Stimme". Toate trei apar la Tel-Aviv. Mult raspanditä este
Revista Mea", cu profil cultural §i peridiocitatesaptarnanala. Tot la Tel-Aviv apar Adevarul" (vechime
de 36 de ani) §i Facla". Izvoarele" este revista scriitorilor de limba romana (din 1975). 0 revista
lunaräcu o tinuta cultural-§tiintifica inalta este Minimum".35 Tot acela§i calificativapartine revistei
lunare Hatzionut", cu un continut religios §i §tiintific. Apar §icateva public* locale, ca de pilda cea de
la Rehovot (Carnet literar Menora"1992). Posibilitatile de spatiu ne permit doar o privire sumara
despre intensaactivitate din cadrul Asociatiei scriitorilor israelieni de limbä romand",
avandaproximativ 50 membri. In fruntea organizatiei sta Sebastian Costin presedinte§i Shaul Carmel
secretar. in cadrul asociatiei colaboreaza prozatori. poeti,critici §i istorici literari, dramaturgi etc.36
Anual se acordä premiul Sionautorului a carui lucrare a starnit cel mai mare interes.37 Un moment
semnificativ in cunoa§terea produselor lor literare 1-a constituit expozitia de carteorganizata in 1992
de ACMEOR in colaborare cu Ministerul Culturii laBucure§ti, prezentandu-se opere semnate de 84
autori. Dintre lucrarile in prozaspicuim: Femeia lui Loth" de Tania Lovinescu, La marginea cerului"
deSebastian Costin si poeziile lui Solo 131ar-Herescu cuprinse in volume ca Lan deganduri" §i
Suspendat pe o raza" Nu putem uita ca prin straduinta unortraducatori ca Iosua Tanpai, I. Ruveini au
fost traduse in ivrit 40 poezii12 Informatii de la d-nul Rav Nicolae Schönfeld-Haifa. 33 Vizita noastrA
la biblioteca ACMEOR 22-24 noiembrie 1992. Vizita noastra la redactiile arnintite 20 noiembrie 1992.
15 V. aprecierile oamenilor de culturd din Romania, Israel §i alte tAri cu diaspora romfineascrt
cuocazia aparitiei nr. 50 (mai 1991), publicate in nr. 50 §i 51. 3 Informatff obtinute la sediul
asociatiei. 37 in 1991, prerniul 1-a primit Eugen Luca. 38 V. lista Cruli in expozitie", tiparita cu accemi
ocazie. 14 38. www.dacoromanica.ro 132 Eugen Glfick 8eminesciene §i fragmente din operele lui T.
Arghezi, M. Banu§, N. Cassian, I.Calugaru etc. Tot de acest capitol se leaga activitatq podia
prodigioasa inlimba ivrit a lui Ezra Fleischer, originar din Timi§oara.- Cercetarile efectuate in Israel au
confirmat existenta unor arhive bogatereferitoare la Romania, fire§te indeosebi privind trecutul
evreilor de pe acestemeleaguri. Intre ele se numärä arhivele ACMEOR §i Jabotinsky din Tel-
Aviv,Arhiva Centrala Sionista, Arhiva Centralä a Istoriei Poporului Evreu, sec0a de arhivade la Iad-
Vashem, precumo§i departamentul de manuscrise al Bibliotecii UniversitatiiEbraice din Ierusalim
etc.4 Valorificarea acestor fonduri apartine sectiei romane§ti aInstitutului Diasporei" (Fundatia
Grossmann-Goren) din Tel-Aviv, institutului despecialitate de la Universitatea din Ierusalim §i
Institutului Sevet Iudei Romania",intemeiat in 1988. Acesta publicä la Tel-Aviv in limba ivrit o revista
cu acela§inume. In anul 1992 s-a tiparit primul volum dintr-un serial ce cuprinde atat trecutul,cat §i
contributia evreilor originari din Romania la dezvoltarea statului Israel. 41 0perioada de timp a
aparut in limba romana revista istorica Toladot" 42. in domeniulistoriei s-au evidentiat Mose Maur,
Theodor Lavi-Löwenstein, Mordechai Rössel,Marius Mircu, Ernb Marton etc. Tribul" se mandre§te cu
aportul sdu la viata artistica israeliana. insa§i prima§coala superioara de pictura Bezalel" a fost
fondata de un originar din Romania.Este suficient sa vizitam Muzeul de Arta din Tel-Aviv §i Muzeul
Israelului dinIerusalim ca sà ne dam seama de creatia pictorilor ca A. Avigor, I. David, M.Levanon, N.
Gutman etc. intaietatea revine insä lui Reuven Rubin (1893-1974) §iMarcel Iancu (1895-1984) 43.
Primul, nascut la Galati, pe langa prodigioasa luicreatie artistica, vizibila in special intr-un muzeu
aparte la Tel-Aviv, a fost §i primulambasador al Israelului la Bucure§ti (1948-1950). Marcel Iancu,
unul dintreanimatorii mi§carii artistice Dada", a infiintat faimoasa colonie de pictura din EinHod
(1953) 45. Un numar de actori cu renume s-au format in Romania. Lya Konig, actrità ateatrului
Habima" din Tel-Aviv, este laureata a premiului Israel. Ace la§i teren deactivitate 11 are Mosco
Alcalay, iar Gite Munte s-a evidentiat la teatrul Cameri",ambii activand tot timpul la Tel-Aviv. Nu
putem uita nici pe cineastul AndreiCa lamp". In domeniul muzicii amintim pe compozitorii Alexandru
Boscovich §i Dor_..,Lzer, cat §i pe dirijorfi Sergiu Comissiona (orchestra simfonica Haifa) §i M.
Rodan39 Lista lucrarilor a fost vazut'a in arhiva ACMEOR. 40 0 dare de seama privind arhivele
israeliene este depusil spre publicare la Revista Arhivelor". 41 Este regretabil a nu s-a adaugat
volumului un extras in limba romana, ci doar o introducere, ceea ce ingreuneaza valorificarea
volumului de cercetatori din Romania. 42 Cateva numere se ga'sese §i in Biblioteca Academiei
Romane Bucure§ti. 43 Rubin, My life, my art, New-York, f.a. " Rubin Museum Foundation. Vizita
noastra la 6 noiembric 1992. 45 Mitza-Rosowsky-Yoy Ungerleider, The Museum of Israel, New-York,
1989, p. 142-143. 46 Lista selectiva a personalitatilor nominalizate a fost intocmita pe baza
Encyclopedia Iudaica, Encyclopedia of Zionism (ed. I. Patai), precum §i cu ajutorul persoanelor
mentionate ca sprijinitori ai cercetarilor efectuate in vederea acestui studiu. www.dacoromanica.ro
9 Evreii din Rornãnia 133(orchestra Radio Col-Israel-Haifa, apoi orchestra simfonicA Beer-Sheva).
RaduDr Agan a fondat conservatorul din Nahariya. Din lunga lista a oamenilor de fiinta ne referim
doar la S.Shamir, orientalist, actualmente directorul Institutului pentru problemele pAcii Tel-Aviv §i
Zeer Vilnay(nAscut la Chi§inAu), geograf §i topograf, autor al faimosului ghid al Israelului, caredin
1955 a cunoscut 14 editii numai in limba ivrit. Din lista la fel de lungA a inventatorilor §i a oamenilor
de specialitate tehnicaevidentiem pe Simcha Elad, autorul unor proiecte de avioane. Mirel Bercovici
a adusimbunAtatiri avioanelor de tip Phantom realizand §i alte doua proiecte de aparatezburAtoare.
Tribul" este reprezentat §i la diverse nivele ale vietii politice. Itzhak Artzi, membru in conducerea
oraplui Tel-Aviv, este totodatA vicepre§edinte al organizatiei internationale a partidelor liberate.
Ray. Mesulan, fost prim-rabin de CernAuti §i Suceava, a indeplinit in primii ani de existentA a statului
functia de membru altribunalului suprem. in actualul guvem Misha Haris, originar din Timi§oara,
estetitularul Ministerului Industriei i Comertului. Pe parcurs a avut insArcinariguvernamentale Itzhak
Ben Aharon. In parlament gasim actualmente deputati caEster Salamovici, Avram Poraz, Alexandru
Goldfarb, Itzhak Korn etc. Mai multi originari din Romania au ocupat functii in diplomatia israelianA 0
prezenta similarA gAsim §i in fruntea organelor locale. Zwi Rosen, prerdintele H 0 R local, face parte
din conducerea capitalei. Cunoa§tem primarii I rael Doron din Acco, Nahum Iticovici din Beer-Iacov,
Efraim Shamir dinNahariya Bernard Wangler din Carmiel, Menachem Ariaf d'n Nazaret-Il t e C. n
ultimii ani s-au intensificat legAturile dintre , Tnb" i Romama pe toa eplanurile Rep ezentantii
diasporei au participat la intalnirea tu uror romanilor §i orig-naril r din Romania din 1992. Au fost
incheiate conventii de co bo e, ca deintre Uniunea Scriitorilor din Romania §i asociatia scriitorilor de
-mba romanad n Israel (1991). in final, ne exprimam speranta in perspectiva trAinic-ei tribu ui ' ong
nanl cIn Romania ca pAstrAtor ai traditiilor strArno§qti imbinate cu stedui t le lor de apromova
progresul noii lor DIE AUS RUMANIEN STAMMENDE JUDEN IN ISRAEL Zusammenfassung Der
Verfasser veröffentlicht Angaben, denen nach zeigt sich die Tatsachehervor, daB em bedeutender
Teil der Bevolkerung Israels eine rumänische Herkunft hat. Die Anzahl deren, die in dem 19.
Jahrhundert und in den ersten drei Vierteln des20. Jahrhundert9s weggingen, war limitiert. In der
folgenden Periode ihre Zahlnimmt zu, besonders nach der Erscheinung der zionistischen Bewegung,
initiiert vonT. Herzl (1897). Nach der Entstehung des Staates Israel nahm die Auswanderung
derpatrii. dd www.dacoromanica.ro 134 Eugen GlUck 10aus Rumanien stammenden Leute einen
Massencharakter und die Zahl der Diasporaerreicht ungefahr 400.000. Sie trugen zur
wirtschaftlichen und kulturellenEntwicklung Israels bei aber sie bewahrten und pflegten gleichzeitig
die geerbtenTraditionen aus dem Herkunftsland. In der letzten Periode entwickelten sich
dievielseitigen Beziehungen dieser Diaspora mit Rumanien.