Emigrarea fortata a evreilor din

Romania

LUPSA CRISTEA ANA

SOVAR ALEXIA
 Emigrarea evreilor inainte de caderea
Cortinei de fier
Ce a reprezentat Cortina de Fier?
Ei bine, in anul 1919, termenul de “Cortina de Fier” a fost folosit cu sensul de “bariera impenterabila” intre lumea comunista si celelalte
state, de catre scriitorul rus Vasili Rosanov.
 Din 1920 a început să fie asociat cu limita vestică a Uniunii Sovietice, odată cu publicarea cărții Through Bolshevik Russia de către
Ethel Snowden o feministă socialistă britanică.
 In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, sintagma a fost folosita de ministrul roman de externe, grigore Gafencu într-o
telegramă trimisă lui Winston Churchill în ziua de 2 iulie.

Sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost un fel de miracol pentru evreii din România: cel puțin 350.000 de evrei, majoritatea din
Vechiul Regat, au supraviețuit Holocaustului.
 Cu excepția Uniunii Sovietice, România era țara cu cel mai mare număr de evrei din Europa“. Mulți evrei supraviețuitori doreau să
emigreze, pentru a începe o viață nouă în Țara lui Israel, pe atunci Palestina, sub mandat britanic.
 Agenți ai organizației pentru sprijinirea emigrației Alyah Beth Mossad au fost trimiși în România și au reușit, în 1946, să organizeze, cu
aprobarea autorităților române, cîteva vase cu emigranți spre Palestina. Apoi, când plecarea vaselor din România a devenit imposibilă,
s-a recurs, în 1947, la transferul emigranților prin Iugoslavia și Bulgaria.
 De la sfîrșitul anului 1947 și pînă pe 14 mai 1948, cînd a fost proclamat statul Israel, nici un evreu român nu a mai emigrat în Palestina.
Pe 11 iunie, România a recunoscut noul stat și, ca urmare, o misiune diplomatică israeliană a sosit la București.
Marea migratie a evreilor de dupa Holocaust. Ce a insemnat pentru
Romania acest fenomen

01
Romania avea la inceputul
anului 1940 peste 800.000 de
evrei, o populatie destul de
numeroasa, care a fost
nevoita sa treaca prin
catstrofa numita holocaust.
03
04
02 Acest fenomen al emigrarii
masive a populatiei
evreiesti a insemnat de Astfel, la inceputul anului
fapt reducerea aproape in 1947 traiau in Romania
intregime a locuitorilor 428.312 evrei, dintre care
Supravietuitorii celei mai evrei din Romania. 84,8 % in mediul urban si
mari orori a omenirii numai 1 6.934 in mediul
provocata de nazisti erau rural.
hotarati sa-si inceapa o
noua viata.
Migratia evreilor din Romania
Emigrarea evreilor din Romania spre Palestina si Israel a fost si va fi un proces
neintrerupt din secolul XVIII. Aceasta a continuat în pofida tuturor pericolelor şi
pierderilor suferite prin scufundarea, de către sovietici, a două vase cu emigranţi evrei
din România.
 Cei care au supravieţuit catastrofei provocate de nazişti erau decişi să-şi înceapă
o nouă viaţă, „în spiritul regenerării poporului evreu”.
 Pentru evreii rămaşi, prioritar era să-şi revină la normalitate si să se redreseze
economic, lucru care nu s-a întâmplat, pentru că în anul 1948 a intervenit
naţionalizarea, care i-a afectat puternic.
 În perioada de tranzit, de după război, emigrarea a continuat, mai mult sau mai
puţin cu aprobarea autorităţilor, interesate să îndepărteze pe această cale
elemente neacomodabile, dar mai ales supravieţuitori din lagărele de
exterminare, îndeosebi refugiaţi din alte ţări refugiati prin România.
 Prin urmare, crearea statului Israel, pe 14 mai 1848, a însemnat pentru populaţia
de religie mozaică o nouă şansă de a începe viaţa de la capăt.
 Presiunile Marii Britanii, ca membră a Comisiei Aliate de Control, împotriva
emigrării spre Palestina i-au îndreptat pe emigranţi spre graniţele de vest, pe
unde au trecut în Ungaria şi de acolo prin Germania şi Italia spre porturile de la
Mediterană sau prin Iugoslavia în aceeaşi direcţie.
Holocaustul

Motivul Holocaustului era pur ideologic, înrădăcinat într-o lume

existentă numai în imaginaţia nazistă, unde unei conspiraţii
evreieşti internaţionale de a controla lumea i se opunea o misiune
“ariană” paralelă.

Nici un genocid de până în ziua de azi nu fusese bazat atât de

complet pe mituri, halucinaţii, pe o ideologie abstractă,
nepragmatică – care a fost apoi pusă în aplicare prin mijloace
foarte raţionale şi pragmatice.” (Yehuda Bauer)
 In 1949 PCR a trimis confratelui israelian o tipografie
întreagă pentru a tipări o versiune românească a
organului său "Kol Haam", recte "Glasul Poporului",
destinată celor nou veniţi cu menirea de a se alătura
partidului din Israel.
 Acţiunea a eşuat, deoarece mai puţin de 100 dintre cei
instruiţi s-au prezentat la sediile Partidului Comunist
Israelian, ceea ce a pus capăt emigrării din România.
 Deziluzia lui Dej şi a patronilor săi i-a întărâtat şi mai mult
împotriva sioniştilor. Înăbuşirea speranţei de emigrare a
provocat o serie de manifestaţii, în faţa Legaţiei
Israeliene la Bucureşti, pe care toate măsurile poliţieneşti
nu au reuşit să le înăbuşeasca.
 La vizita lui Hruşciov în România
 în 1958, Gheorghiu-Dej s-a sfătuit cu el cu privire la plecările evreilor, contra unor
mărfuri, pe care israelienii erau dispuşi să le livreze României. Hruşciov s-a mulţumit
să spună: "mărfuri, dar nu bani". A fost începutul trocului evrei contra marfă.
 Afacerea a fost predată Direcţiei Generale de Informaţii Externe (DGIE) a Securităţii,
care până la căderea regimului comunist a dirijat acţiunea de vânzare a evreilor.
 Începută prin mediaţia unui negustor evreu din Anglia, originar din România, cu care
avea relaţii comerciale, DGIE a fost încurajată să aducă valută în schimbul unor vize
de ieşire pentru evrei.
 Ceauşescu a dirijat această afacere care a adus României milioane de dolari, intraţi în
conturi secrete, la dispoziţia lui. Contactele directe dintre generalul Marcu, din
partea României şi Şaike Dan, din partea Israelului, s-au concretizat în contracte care
se schimbau din când în când, pofta României fiind în continuă creştere.
 Plata se făcea în bani peşin, iar predarea lor se efectua când la Viena, când la Zurich
sau chiar în Danemarca, crezându-se că astfel se păstrează secretul. Pe parcurs,
problemele nu au lipsit, iar amănuntelear avea nevoie de mai multe volume. (157)
 Vânzarea evreilor din România a fost una din cele mai cinice produse ale perioadei
comuniste.
 Pentru acest regim, cetăţenii în general şi evreii în special au fost nişte sclavi, de a
căror soartă dispunea total.
 Relaţia faţă de evrei nu a fost lipsită de un antisemitism înrădăcinat;

 Plecarea evreilor din România numai prin prisma banilor ar fi o privire mult prea simplistă. Ieşirea
evreilor din România a fost legată de interese. Conjunctura politică dicta.
 Aşa, de pildă, când toţi ambasadorii ţărilor arabe au ameninţat să părăsească ostentativ
Bucureştiul, plecările au încetat. Atunci când momentul politic a fost considerat prielnic, începeau
sau reîncepeau negocierile financiare.
 "Comerţul cu carne vie practicat de autorităţile de la Bucureşti este o altă pagină a istoriei
comunismului, care este păită astăzi cu străşnicie de orice ochi curioşi".
Va multumim!