CIOANA PATRICK

DRĂGHICI RARES
GHERGHINOIU MARIA
PAPA AIDA
Clasa a VIII a C

Evreii în România
 •Minoritatea (etnia) evreiască pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde pe aproximativ două milenii, dar a
devenit semnificativă din punct devedere numeric și al ponderii economice și culturale mai ales începând cu secolul al XIX-
lea. Potrivit recensământului oficial din 1930, totalul evreilor dinRomânia era de 756.930.

•Această minoritate a încetat - practic - să mai existe la sfârșitul sec. XX. În 2002 au fost recenzați în România6.179
evreiSituația evreilor din Principatele Române și apoi în Regat în sec. XIX Situația evreilor din Principatele Române și apoi în

PREZENTA
Regat în sec. XIX

• Situația evreilor din Principatele Române și apoi în Regat în sec. XIX

REA
•Principatele Române

•Calea spre emanciparea evreilor din Principatele Române, Moldova și Valahia, în sec. XIX a fost lungă și plină de obstacole.
Încurajați de promisiunile pașoptiștilor, care au importat idealuri liberale vest-europene, de soluționare umanistă a

ISTORICĂ A
problemei minorităților și a emancipării evreiești - „...emanciparea israeliților și drepturi egale pentru toți locuitorii...” în 
Țara Românească și respectiv, „...emanciparea treptată a israeliților...” în Moldova - promisiuni care urmau să le deschidă
porțile spre prosperitate economică și socială, spre modernizare și libertate - evreii au sprijinit cu entuziasm revoluția din 
1848 și grupările politice care au dus la unirea principatelor. Barbu Iscovescu, Solomon Halfon, Davicion Bally, 

POPORULU
Hillel Manoah și mulți alți evrei au participat la revoluția pașoptistă din Țara Românească. Pictorul revoluționar 
Constantin Daniel Rosenthal a plătit cu viața participarea la revoluție fiind prins de către autoritățile austro-ungare, dus la 
Budapesta și torturat până la moarte.

•La 9 (21) iunie 1848, Proclamația de la Islaz a revoluționarilor pașoptiști din Țara Românească proclama

I EVREU „emanciparea israeliților și drepturi politice pentru compatrioții de altă credință” (art. 21) [19].

•În anii următori Unirii, Alexandru Ioan Cuza a făcut primii pași spre emancipare. Au fost cooptați evrei în posturi publice iar
legea comunală din 1864 le asigura dreptul de a participa - în anumite condiții - la alegerile municipale. Codul Civil din
același an (art. 9 coroborat cu art. 16) stipula posibilitatea de încetățenire a ne-creștinilor.
Sionismul în România

În zilele 30 și 31 decembrie 1881 s-a desfășurat la Focșani primul

congres sionist al asociațiilor „Iubitorilor Sionului” (Hibat Țion sau
Hovevei Țion) din România.
Scopul acestora era sionismul practic - recolonizarea cu evrei a 
Țării Israel, cunoscută și ca Palestina sau Țara Sfântă și aflată atunci
sub stăpânire turcească. La congres au participat 56 de delegați care
au reprezentat 33 de organizații sioniste locale, reprezentând
aproximativ 70.000 de membri.
Președintele congresului a fost Samuel Pineles din Galați și secretarul
congresului a fost David Rintzler. La congresul din Focșani a fost
intonat pentru prima oara „Hatikva” - astăzi, imnul național al Statului 
Israel, a cărui muzică se bazează pe o melodie populară românească.
Primul val de emigranți sioniști spre Țara Israel a ieșit din România în
anul 1882, conduși de Moșe David Iancovici. Acești emigranți au
fondat coloniile Roș Pina și Zihron Iac
 Dispariția minorității evreiești din România în secolul al XX-lea

O parte însemnată din populația evreiască a Israelului e originară din România și din Republica Moldova, sau sunt descedenți ai emigranților care
provin din aceste țări. Evreii din țările române au susținut legături cu Țara Israel timp de secole. Evreii religioși care aveau posibilitatea, plecau la
bătrânețe ca să moară și să fie îngropați în Pământul Sfânt. Comunitățile evreilor din România îi ajutau economic pe acești evrei, care trăiau în sărăcie
în cele patru orașe considerate sfinte, în care existau comunități evreiești de mii de ani: Ierusalim, Hebron, Tiberias și Safed. După Congresul sionist
de la Focșani, 1881 a început o emigrație evreiască organizată spre Israel (1.332 evrei din România numai în anul 1882). Tânărul stat român, inițial
încă vasal al Imperiului Otoman (1859-1878), nu acorda cetățenie evreilor pe motivul că era definit ca stat ortodox, iar catolicii, protestanții, 
musulmanii și evreii nu erau considerați cetățeni români, ci supuși austrieci, germani sau otomani.
Legile au evoluat semnificativ abia după Primul Război Mondial, sub presiunea Anglo-Franceză. Simultan au apărut forme de antisemitism privind
nu evreii „romanioți” (greci), „sefarzi” (otomani, de origine spaniolă) sau „avdetiți” (otomani turciți, adică deveniți musulmani, numiți „dönme” în
turcește), cu toții instalați de secole în țările române și vorbind perfect limba română[28], ci evreii „așkenazi” („nemți”) veniți numeroși și recent din
Germania, Austria, Galiția, Polonia, care vorbeau idiș[29]. Dintre aceștia din urmă, la sfârșitul veacului al XIX-lea, un mare val de emigranți săraci au
părăsit România mergând pe jos în drumul lor spre Apus sau spre Palestina, otomană la vremea respectivă, pentru ei „Țara Israel” [30]. O emigrație
sionistă de proporții mai reduse a continuat, în pofida interdicțiilor autorităților turcești.
În decursul celui de al doilea Război Mondial, un al doilea val de emigranți au părăsit România, sub auspiciile societății evreiești „Aliyah” (condusă
de Șmuel Leibovici și de Eugen Meissner) în vremea prigoanei antonesciene și imediat după lovitura de stat de la 23 august 1944. Evreii care plecau
atunci trebuiau să-și lase toate bunurile și toți banii, și călătoreau în condiții de război, unii pierind în aceste tentative (cazul navei „Struma”, torpilată
de un submarin sovietic, ducând la moartea tuturor pasagerilor și membrilor echipajului, peste 700 de oameni, înecați în Marea Neagră, cu excepția
unui singur pasager)[31]. În perioada antonesciană au părăsit România circa 60.000 de evrei [4] iar după 23 august 1944 încă aproximativ 120.000, deși
mulți nu au putut intra în Palestina deoarece autoritățile britanice, pentru a augmenta relațiile cu lumea arabă, îi socoteau „cetățeni ai unei țări
inamice” și oricum se opuneau imigrării evreiești. După multe dificultăți, majoritatea au ajuns în Israel, iar unii în Statele Unite și Franța. Evreii
basarabeni (în majoritate evrei ruși) care supraviețuiseră holocaustului (circa 130.000) au devenit definitiv sovietici în 1944[32].
Al treilea și ultimul val de emigranți s-a produs în deceniul 1945-1955, sub regimul comunist, când circa 166.400 de evrei români s-au stabilit în
Israel. Și aceștia au trebuit să-și abandoneze bunurile și să plătească (sau să plătească Israelul pentru ei) taxe proporționale cu nivelul de studii, care
era în general ridicat. Dintre cei 756.930 evrei recenzați în România în 1930 (441.293 în 1941 fără nordul Transilvaniei, aproximativ 250.000 în
toamna 1944 fără nordul Transilvaniei și Bucovinei, și fără Basarabia), în 1956 mai rămăseseră în Republica Populară Română 146.274 evrei ] care au
continuat să plece: în 1970 mai erau încă 24.667, în 1992 un număr de 9.670 iar în 2002 doar 6.179. Plecarea evreilor basarabeni a fost mai târzie,
valul producându-se în deceniul 1980-1990 ca pentru ceilalți evrei sovietici ].
 Iudaism

Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: ‫יהודה‬, Yehudah,

„Iuda”; în ebraică: ‫ יַהֲדּות‬, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov),
cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, 
Moise) este religia poporului evreu. Preceptele iudaismului au stat la baza
religiilor monoteiste creștinism și islam. Termenul iudaism își are originea în
numele regatului Iuda, țara tribului Iuda—descendenții celui de-al patrulea fiu al
patriarhului Iacob (secolul XVIII - finele secolului XVII î.Hr.) -- cu capitala la 
Ierusalim, lăcașul Marelui Templu.
 Preparatele culinare
 
Reteta Cymes cu miere
Pentru a pregăti un fel de mâncare conform primei rețete, veți avea nevoie de:
morcovi, fructe uscate, miere și puțin ulei vegetal. Luați ingredientele în funcție de
numărul de oameni care mănâncă. Puteți folosi un pitic special varietăți de
morcovi, aceste legume sunt vândute într-o formă rafinată și congelată. Nimic nu
este necesar pentru ei. O legumă comună trebuie să spălați, să îndepărtați de pe ea
pielea și să tăiați în cani sau brusochki. Fructe uscate ia orice: stafide, caise uscate,
prune uscate. Acestea ar trebui să fie clătite în apă fierbinte. După prepararea
ingredientelor din tigaie, se toarnă puțin ulei vegetal, aproximativ 50 ml. Așezați
un strat de cercuri de morcov. Răspândește-le din belșug cu miere. Un calcul
aproximativ: 5 (cu un diapozitiv) de linguri la 400 de grame de morcovi. Draga
mea nu regretă - cu atât mai mult, cu atât mai bine. Puneți cratița într-un foc lent și
acoperiți-o cu un capac. Nu uitați să vă amestecați, astfel încât produsele să nu se
ardă. După 10 minute, puneți fructele uscate spălate într-o cratiță și amestecați.
Dacă este necesar, adăugați puțină apă. Scoateți 20 de minute. Morcovii ar trebui
să devină foarte moi. Încercați-l pe gură. Tsimes este gata.
Reteta Cymes cu carne

Tsimes poate fi gătit cu carne. Pentru aceasta avem nevoie d e: morcovi coapte (poate pitic
cultivar sau normal) într-o cantitate de 1 kg; făină cântărind 70 g; carnea grasa (mielul este cel
mai bun); ulei (grăsimi grase), zahăr, condimente; stafide și prune - 100 de grame fiecare.

Spălați morcovii, coajați și tăiați în benzi cât mai subțiri posibil. Se amestecă cu făină. Clătiți
stafidele și prunele și adăugați morcovii. Sare, puneți zahărul și untul cu ulei. Pune ingredientele
într-o cratiță și se fierbe la foc mic. În acest caz, ar trebui să turnați o jumătate d e cești de apă.
Între timp, tăiați carnea și prăjiți într-o tigaie separată. Ad ăugați la acesta morcovi coapte și
fructe uscate. Gatiti pana la carne moale. Serviți pe masă, decorată cu verdeață. Reteta pentru
Cymes este destinata pentru 4-5 persoane
 Challah – paine evreiasca impletite in 6

Challah este o pâine împletită absolut spectaculoasă. Challah are origini evreiești
și se pregătea d e Șabat sau d e sărbători. Această pâine are o coajă rumenă și lucioasă, presărată
cu semințe d e mac sau susan și un miez d ulceag, d eosebit d e pufos

Ingrediente

 630g făină tip 650 (22 oz)

 225ml apă “ca d e pâine” (36-38°C) (8oz)
1 plic d e d rojd ie uscată activă (7g)
 2 linguri zahăr granulat (30g)
 1 linguriță și jumătate d e sare (8g)
55ml ulei vegetal (2 oz)
 4 ouă (2 ouă + 1 gălbenuș pentru aluat, 1 ou pentru uns)
 2 – 3 linguri semințe d e mac
• MOD DE PREPARARE RETETA Challah, paine evreiasca:

•Se frământă un aluat din: făină, apă rece, oul întreg, gălbenușurile, mierea, drojdia mărunțită, zahărul
tos și sarea. Când aluatul este ferm, se încorporează uleiul și apoi se lasă la dospit, timp de 45 de
minute, acoperit cu un prosop de bumbac și într-un loc călduros, ferit de curenții de aer rece.

•După acest interval de timp, se răstoarnă aluatul pe planșeta înfăinată, se întinde o foaie cu grosimea
de 6-7 mm, care se împăturește ca o foaie de hârtie și se lasă din nou la dospit 45 de minute, în aceleași
condiții, până ce își dublează volumul.

•Atunci se depune aluatul pe masă și se împarte în 3 sau 5 bucăți, în funcție de cum ați ales să faceți
împletitura. Din fiecare bucată se fac șuvițe, cât mai netede, la suprafață și de grosimi similare. Pentru
împletitura în cinci se procedează în felul următor:

•Se pun șuvițele pe planșetă, prinse la capătul de sus, după care se începe împletirea, luând prima 
șuviță din dreapta și aducându-o în poziția a doua, din stânga. Apoi  prima șuviță din stânga se aduce în
poziția a treia și se răsucește cu șuvița a doua. Se reia împletirea cu prima șuviță din dreapta, care se
trece pe deasupra celorlalte, până în poziția a doua din stânga, iar prima șuviță din stânga se trece în
poziția a treia și se răsucește cu cea din poziția a doua. Astfel se continuă până la capătul șuvițelor.

•Odată împletită, pâinea se pun în tavă (unsă, sau prevăzută cu hârtie de copt), se acoperă cu un prosop
de bumbac și se lasă la dospit, până ce mai crește cu 50%. Atunci se unge cu ou (și mai bine, doar cu
gălbenuș) se presară semințe (de susan, sau de mac) și se dă la cuptor, la temperatură medie, până ce
crește și se coace i se rumenește frumos
 Latkes crocante din cartofi:

Latkes sunt clătite de cartofi, care sunt probabil cele mai cunoscute ca hrana trad ițională
Hanukkah. Făcute cu cartofi, ceapă și matzah sau pesmet, aceste mâncăruri crocante
simbolizează miracolul lui Hanukkah, deoarece sunt prăjite în ulei.

ingrediente:

 7-8 cartofi rotunzi mari, decojiți

 1 1/2 ceapă medie
 6 ouă mari, bătut
 Mănâncă 3/4 cana matzo sau prăjituri de pâine
 2 1/4 linguriță sare kosher
 1/2 linguriță piper negru
 3/4 cana ulei de canola (pentru prăjire)
 Mâncare de mere și smântână, pentru servire

Mod de preparare:

Îndepărtați cartofii și ceapa într-un castron sau puls în procesorul de alimente (aveți grijă să nu-l
curățați). Scurgeți orice lichid în exces din castron și adăugați ouăle, masa matzo, sarea și
piperul. Se amestecă toate ingredientele împreună pentru a le combina complet.

Într-o tigaie mare, încălziți uleiul peste căldura medie.

Se amestecă amestecul de lingură în ulei fierbinte care formează clatite mici, folosind 3-4 linguri
de aluat pentru fiecare clocot. Gatiti pana cand partea inferioara este aurie, aproximativ 2-3
minute. Întoarceți șervețelele și gatiți până ce cealaltă parte este aurie și cartofii sunt fierți,
aproximativ încă 2 minute.

O modalitate de a spune că sângele dvs. este făcut este prin sunet: când se oprește sizzling este
timpul să-l întoarce. Permițându-le să rămână în ulei după ce sizzling-ul s-a oprit va avea ca
rezultat zgârieturi uleioase, umplute cu ulei (ceea ce nu este ceea ce vreți).
PORTUL POPULAR

Hainele tradiționale ale evreilor sunt foarte colorate și subliniază reprezentanții acestei națiuni
din mulțime . Modul evreiesc de a se imbrăca se bazează în întregime pe credințele religioase.
CUM ARATĂ COSTUMUL NAȚIONAL AL EVREILOR?
Paltoane negre, pălării,curele: aceste articole de costum evreiesc au devenit ” semnul
distinctiv” al unui adevărat evreu. Yarmulke este costumul tradițional pentru un evreu
evlavios. Ea poate fi purtată sub o pălărie sau ca o coafură independentă. În unele cazuri,
capacul este atașat de păr cu o clemă.
Oamenii evrei nu au vrut să fie în centrul atenției femeilor prin haine de lux. Au plecat invers.
Costumul național al evreilor pentru bărbați evocă simpatia cu eleganța sa specifică,
subliniază cu îndemânare masculinitatea și religiozitatea. Rochia este o mantie neagră și o
haină roșie. Capul are un nume oficial - tallit katan. Fără acest element este imposibil să ne
imaginăm îmbrăcămintea națională a bărbaților! Capul arata ca un dreptunghi alb de tesatura
cu o fantana larga pentru cap. La margini sunt ciucuri speciale. Pe fiecare dintre ele atârnă opt
fire. Fetele care aderă la vederile religiei au optat pentru rochii cu mâneci lungi, ascunzând
mâinile până la încheieturi. Costumele acestor femei au fost decorate cu dantelă albă și
broderie, care simboliza puritatea și bunătatea. Rochia se distinge printr-un guler înalt, de
asemenea, completat de dantelă. O centură de piele strânsă este concentrată pe talie .
TRADIȚII ȘI OBICIEIURI EVREIEȘTI

ANUL NOU EVREIESC

Rosh Hashanah (Anul Nou Evreiesc) este sărbătorit timp de

două zile consecutive pe luna nouă a lunii de toamnă Tishrei
(Tishri) conform calendarului evreiesc. Conform calendarului
nostru, sărbătoarea cade de obicei în septembrie sau
octombrie. Din ziua sărbătoririi lui Rosh Hashanah conform
calendarului evreiesc, începe numărătoarea inversă a zilelor
noului 5783.
Ha-Ivri este calendarul luni-solar al evreilor, calendarul oficial
din Israel alături de cel gregorian familiar europenilor. Toate
lunile calendarului încep pe o lună nouă, deci fiecare dată cade
pe aceeași fază a lunii.
Conform acestui calendar, se sărbătoresc sărbătorile evreiești,
capitolele corespunzătoare ale Torei sunt citite în sinagogi, se
sărbătoresc zilele de naștere și zilele de memorie ale rudelor
decedate, datele sunt ștampilate pe documentele oficiale și
comerciale
YOM KIPPUR
Un a din tre cele mai sfin te sărbători este Yom Kippu r. Cei care cred, de obicei
postesc timp de 25 de ore, n u poartă h ain e și în călțămin te din piele. De asemen ea,
n u se spală. În această perioadă, ei se roagă în sin agogă, ispășin d pen tru păcatele
lor. Semn u l că s-a termin at o astfel de zi este su n etu l sh ofarului - u n in stru ment din
corn u l berbecu lui .

HANUKKAH
Tradiţiile de Han u kkah se în vârt în ju ru l aprin derii celor n ou ă lu mân ri ale men orei. La
sfârşitu l fiecărei din cele opt zile, în că o lu mân are se adau gă men orei, cea de -a
n ou a, sh amash , este folosită pen tru a le aprin de pe celelalte. Evreii spu n ru găciuni în
timpu l acestu i ritu al, şi pu n men ora la geam, pen tru a le amin ti şi altora min u n ea care
a in spirat sărbătoarea. O altă tradiţiei este aceea ca mân carea să fie prăjită în u lei.
Plăcin ta de cartofi sau gogoşile u mplu te su n t u n ele din tre felu rile de mân care
prezen te pe fiecare masă de Han u kkah. De Han u kkah se oferă cadou ri. În u ltimu l
secol, în special în America de Nord, sărbătoarea a deven it u n fen omen comercial, în
special pen tru că este în aproprierea sau ch iar se suprapu n e cu Crăciu nul. Din
perspectiva religiei, Han u kkah rămân e totu şi o sărb ătoare care n u restricţion ează
mu n ca, mersu l la şcoală sau alte activităţi.
.

PAȘT ELE
Pastele în cepe să fie sărbătorit în ziu a a 14 -a a lu n ii de primăvară din Nisan . Aceasta
este prima lu n ă a an u lui biblic din calendarul ebraic, care corespu n de aproximati v din
martie-aprilie în calcu lu l gregorian. Sărbătoarea du rează 7 zile în Israel (în timp ce
prima și u ltima zi su n t zile libere oficiale), iar în alte țări în care trăiesc diaspora,
aceasta crește cu o altă zi.

Pastele evreiesc se sarbatoreste in prezent fara mersul la T emplul din

Ierusalim, asa ca si alte aspecte ale celebrarii s -au schimbat. Masa tradition ala
Seder si ru gaciu n ile speciale su nt rostite in seara zilei de 14 Nisan iar man carea
simbolica a Sederu lu i este ciolan ul afumat. Afikoman este o tu r ta speciala care se
man an ca la sfarsitu l mesei Seder si simbolizeaza in fru ptarea din mielu l jertfit. Cei mai
mu lti evrei pastori sau cei care vor sa pastreze traditia man an ca la masa Seder
bu cate din carn e de miel.
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_evreilor_din_Rom%C3%A2nia
https://rum.agromassidayu.com/evrejskie-tradicii-i-obichai-opisanie-nazvaniya-nravi-read-335400
https://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaism
https://www.e-stireazilei.ro/traditii-si-obiceiuri-religioase-evreiesti/
https://idress-ro.techinfus.com/kostyumy-nacionalnye/evreev/
https://www.scribd.com/document/85337255/Istoria-Evreilor-in-Romania
https://bonduelle.ro/articol/bucataria-evreiasca
https://olnafu.ru/alimente-%C8%99i-b%C4%83uturi/43072-reteta-pentru-cymes-bucataria-evreiasca.html