Topul conspiratiilor si controverselor politice romanesti

Istoria Romaniei nu putea fi ocolita de masinatiuni de culise si de intrigi cu substrat politic, religios sau economic. Conspiratiile, miscarile si tratatele politice discutabile au fost parte integranta a istoriei noastre nationale, la fel ca in oricare alt colt de lume. Chiar daca in vechime erau numite hiclenii, comploturi, tainuiri, sfatuiri sau uneltiri, aceste modalitati ascunse de influentare a mersului firesc al istoriei, nu se deosebeau in esenta de conspiratiile moderne care fac sa curga rauri de cerneala. 10. Enigmele Tezaurului de la Pietroasa

Tezaurul de la Pietroasa consta probabil in cea mai mare si mai valoroasa comoara descoperita in ultimele secole pe teritoriul Romaniei. Faimoasa Closca cu puii de aur este, de fapt, cel mai pretios artefact din cadrul acestei comori. In primavara anului 18 !, constructorii palatului "piscopal din #uzau solicita taranilor din comuna Pietroasa sa e$tra%a o cantitate sporita de calcar necesar ridicarii edificiului. Intr&o dimintata de sfarsit de aprilie,Ion emnaru si socrul sau, !tan "vram, descopera faimoasa comoara compusa la randu#i din vase de ornament, bi$uterii, podoabe si obiecte de cult ceremonial de origine gotica. Cei doi sateni erau constienti ca descoperisera o comoara, dar 'abar nu aveau de valoare sa, dupa cum a dovedit Ion (emnaru care a vandut un lant si o fibula de aur unui nepot de arendas, pentru doar ) de parale si o sticla de tuica. Comoara a ramas ascunsa in %ospodaria celor doi pana pe data de 11 ianuarie 18 8, cand in urma unui cutremur, Ion (emnaru a fost somat de autoritati sa&si darame casa puternic avariata. *in acest moment incepe o adevarat epopee cu rezonante europene pentru stravec'ea comoara de la Pietroasele. Cei doi tarani sunt pacaliti de catre +nastase Tarba, un antreprenor veros care le cumpara intrea%a comoara. ,atenii se lauda in %ura mare de isprava facute, autoritatile si a%ia afla si intervin pe fir. +nc'eta a fost suprave%'eata de nimeni altii decat -i'alac'e .'ica si Petrac'e Poenaru. Comoara este recuperata in mare parte, pentru ca, in anul 18!/, sa fie furata din incinta 0niversitatii #ucuresti. Tezaurul este din nou recuperat, pentru ca in timpul incendiului din anul 1881 sa fie aproape de distru%ere. Totul a culminat odata cu calatoria si e$punerea tezaurului la Paris, la (uvru, cu ocazia celei de&a doua "$pozitii 0niversale din anul 12)). %urile rele afirma ca tezaurul e&pus la 'uzeul de Istorie al Romaniei nu este decat o copie care s#ar fi putut efectua in cadrul calatoriei sale in afara granitelor tarii. +r%umentul lor

este acela ca in cadrul e$pozitiei de la Roma din anul 1211, nu ar fi fost e$pus ori%inalul, ci o copie %alvano& plastica realizata de restauratorul Paul Tel%e.

9. Conspiratia din spatele abdicariii lui A.I. Cuza

+bdicarea domnitorului +le$andru Ion Cuza reprezinta un subiect insuficient cunoscut ma3oritatii romanilor, un subiect tratat incomplet in manualele scolare si i%norat pe nedrept de istorici. "poca domniei lui Cuza este caracterizata prin trecerea brusca de la oranduirea preponderant feudala a societatii romanesti catre o alta structura social&istorica, caracterizata prin modernism si dezvoltarea industriei. "sistat de catre consilierul sau, 'ihail (ogalniceanu, Cuza a initiat o serie de reforme care au dat un nou inceput societatii romane din acele timpuri. Prima sa masura din anul 184 a vizat confiscarea mosiilor detinute de manastiri. Pentru a savarsi aceasta 'otarare controversata, domnitorul Cuza a avut nevoie de tot spri3inul pe care putea sa&l ofere Parlamentul. 0n an mai tarziu, +le$andru Ioan Cuza purcede la dezrobirea taranilor de sub influenta 'otaratoare a boierimii, precum si la impropietarirea marilor mase de tarani a%ricultori. Principalele sale reforme au avut un mare impact in strainatate si au dus la intensificarea activitatilor diplomatice ale Romaniei. +dopta primul Cod Civil si Cod Penal din tarile romane, inspirate dupa Codul 5apoleonian. + fondat 0niversitatea din #ucuresti si cea din Iasi si a modernizat +rmata Romana. )atorita acestor masuri neagreate de cler, Cuza a fost in pericol de a fi asasinat, datorita conspiratiilor si intrigilor arhimandritului *+los din Constantinopol, actiunile acestuia fiind de3ucate de catre a%entii romani. ,&a stabilit, astfel, un %rup de complotisti compus din reprezentantii clerului %rec si 6enr7 #ul8er, ambasadorul -arii #ritanii la Constantinopol. +cestora s&au alaturat imediat mosierilor liberali care considerau ca domnitorul Cuza nu le mai reprezenta interesele. Totul a culminat cu o lovitura de stat, in care domnitorul a fost fortat, sub amenitarea armei, sa abdice de catre asa&numita -onstruasa Coalitie, o asociere politica de moment dintre conservatori si liberali. a ora , dimineata, pe data de -- februarie 1.//, un grup de conspirationisti inarmati l#a fortat pe Cuza sa abdice dupa care l#a condus pana la granita. *omnul 0nirii a murit in e$il9

8. Nicolae Titulescu Victima conspiratiilor naziste?

Considerat cel mai bun diplomat roman din perioada interbelica, *icolae Titulescu este creditat de o parte a istoricilor drept victima unei adevarate conspiratii politice ai carei autori ar fi fost cercurile care guvernau %ermania lui 0itler si Italia lui 'ussolini . Pentru a&si atin%e scopurile, diplomatia fascista nu s&a dat in laturi de la folosirea pe scara lar%a a asasinatelor politice. In aceasta directie, cancelaria de la #erlin intocmise de3a o adevarata (ista 5ea%ra pe care fi%urau nume importante ale politicii europene interbelice precum "n%elbert *olfuss, +le$andru I :ara%'ero%'evici ; re%ele Iu%oslaviei, "duard #enes, +lbert I ; re%ele #el%iei, (ouis #ar'ou, +rmand Calinescu, I. .. *uca, 5icolae Ior%a si 5icolae Titulescu. +cesta din urma a fost in mai multe randuri -inistru de "$terne al Romaniei si dele%at permanent al statului roman la (i%a 5atiunilor de la .eneva. Intrea%a sa activitate s&a bazat pe problemele ma3ore ale politicii e$terne a Romaniei. Invinuit de apartenenta la 1rancmasonerie, dar si la ideile de stanga, Titulescu a ramas toata viata un patriot convins. < prima incercare de asasinat a avut loc in anul 12 1, in apropiere de =a%reb, in momentul in care o bomba a e$plodat pe calea ferata la cateva secunde dupa ce trecuse un tren in care se afla Titulescu alaturi de alti diplomati. < alta incercare nereusita a avut loc in anul 12 4, la Paris. ,erviciile si a%entiile secrete naziste nu se lasa, astfel incat Titulescu a3un%e sa fie demis, urmarit, suspectat si ani'ilat politic din ordinul e$pres al re%elui Carol al II&lea. "$ilat in "lvetia, apoi in Franta de catre re%e, 5icolae Titulescu a continuat propa%area ideilor sale printr&o serie de articole si conferinte cu tematica social&pacifista. Pe data de 12 martie 13,1, Titulescu moare brusc, analiza sangelui sau demonstrand ca a fost vorba de un asasinat prin otravire. In octombrie 1211, ziarul Fapta publica un articol in care denunta otravirea lui Titulescu de catre Franco Trandafino, un presupus a%ent .estapo.

7. Manuc Bei rimul spion din Vala!ia?

Cel mai cunoscut 'an al #ucurestilor a fost resedinta unui persona3 pe cat de putin cunoscut, pe atat de misterios. "ste vorba de 'anuc 4ei, un negustor si hangiu armean nascut in orasul Rusciu5, pe malul bulgaresc al )unarii.In urma activitatilor sale cu caracter comercial, a3un%e bo%at in scurt timp. Initial ne%ustor de %rane, -anuc a fost considerat de catre contemporanii sai, drept cel mai bo%at si influent om din #alcanii acelei perioade. 0rca repede treptele puterii, astfel incat a3un%e usor in slu3ba vizirului -ustafa +lemdar, pasa peste #aira>tar. Initial, -anuc intentiona sa ocupe tronul ?ala'iei, dar planurile sale sunt zadarnicite de caderea protectorului sau. *esc'ide un 'an celebru in #ucuresti care&i poarta si astazi numele. *evine creditorul principal al domnitorului fanariot Constantin Ipsilanti, pe care&l sponsorizeaza cu suma de 14).))) de taleri. In timpul razboiului Ruso#Turc din anii 1.0/#1.1-, 'anuc este mediatorul dintre "rmata Imperiala Rusa si o garnizoana rebela din %iurgiu. In acelasi timp, -anuc #ei se lanseaza intr&un adevarat rol de a%ent dublu, acceptand misiunea Inaltei Porti, in care trebuia sa trateze cu rusii inc'eierea pacii in termeni propice pentru puterea otomana. Pacea dintre rusi si turci semnata la #ucuresti in luna mai 181@, prevedea insa cedarea unor teritorii rusilor, fapt ce a provocat furie la Istanbul. -anuc #ei este invinovatit fatis de catre turci, fiind nevoit sa fu%a in #asarabia pentru a&si salva viata. In anul 181!, -anuc moare intr&un accident de calarie si este in%ropat la #iserica +rmeneasca din C'isinau.

". Conspiratia din spatele asasinarii lui Barbu Catar#iu

4arbu Catargiu a fost, fara indoiala, una dintre cele mai ilustre figure ale politicii romanesti din secolul al 6I6#lea. Aurnalist si politician roman de succes, Catar%iu a ocupat functia de prim&ministru al Romaniei pana pe data de @) iunie 184@, cand a fost asasinat. +cest politician conservator a fost, de fapt, primul prim&ministru al statului roman, patriot desavarsit, demn urmas al unei vec'i familii boieresti, al carui motto dupa care se calauzea era Totul pentru Tara, nimic pentru noi. + fost un e$i%ent barbat de stat, care a servit drept model pentru tinerii sai adversari liberali din acea perioada, -i'ail :o%alniceanu si Ion C. #ratianu. *atorita calitatilor sale, a fost numit initial -inistru al Finantelor de catre +le$andru Ioan Cuza. + faptuit o serie de reforme revolutionare, astfel incat istoricii il considera si astazi drept cel mai european om politic al epocii sale. + interzis totusi adunarile publice, inclusiv adunarea de comemorare a Revolutiei de la 1818, fapt care i&a adus animozitati. Personalitatea sa cu convin%eri puternice i&a facut pe adversarii sai din ambele tabere politice sa se uneasca in 7'onstruoasa Coalitie8 care apoi l#a mazilit pe Cuza . Radicalii liberali si ultraconservatori au decis se pare, asasinarea premierului #arbu Catar%iu. 0ltimul sau cuvant politic a fostB Pacea, domnilor, pacea si odi'na sunt scaparea tarii, si voi prefera moartea mai inainte de a calca sau a lasa sa se calce vreuna din institutiile tarii. Pe data de @) iunie 184@, pe cand parasea cladirea Parlamentului din #ucuresti si se afla in trasura alaturi de Prefectul Capitalei, Principele 5icolae #ibescu, 4arbu Catargiu a fost asasinat prin impuscare. *esi nu a putut fi dovedit vinovat niciodata, asasinul sau prezumtiv se pare ca a fost .'eor%'e #o%ati. 'oartea lui 4arbu Catargiu a fost cu adevarat o crima politica perfecta.

$. %epublica de la loiesti Conspiratie acasa la Nenea Iancu&

In esenta, fenomenul istoric cunoscut sub numele de 7Republica de la Ploiesti8 a fost o simpla revolta de o zi, mai precis in data de . august 1.20, indreptata impotriva re%imului monar'ist care conducea Romania. Totul a inceput ca banala rebeliune pe plan local orc'estrata de radicalii filialei Partidului (iberal din orasul Ploiesti. +cestia se opuneau noului conducator al tarii, Printul Carol I de 6o'enzollern&,i%marin%en, dorind sa instaureze o republica in locul re%imului monar'ist stabilit de Constitutia din 1844. (iderul conspirationistilor liberali din Ploiesti era capitanul +le$andru Candiano& Popescu care, in prealabil, fusese arestat in 184! pentru ca publicase in ziarul personal, Perseverenta, o serie de articole virulente in care il ataca pe Printul Carol I. In noaptea de 8 au%ust 18!), Candiano&Popescu a or%anizat doua intalniri secrete la Ploiesti, anuntand ca are informatii de la #ucuresti, conform carora -onar'ia va fi abolita in noaptea urmatoare, marile orase se pre%ateau de revolta contra monar'istilor, iar in ultima instanta, Republica Romania trebuia proclamata. Candiano&Popescu i&a asi%urat pe conspirationisti inclusiv de spri3inul -arilor Puteri. In entuziasmul clipei, Candiano#Popescu a anuntat in public ca va deveni noul prefect de Prahova, iar !tan Popescu va a$unge noul sef al Politiei din Ploiesti. In noaptea urmatoare, seful Politiei din Pra'ova a fost arestat de conspirationisti, iar statia de tele%raf a fost ocupata de Candiano si .uta +ntonescu. Candiano&Popescu ramas fara alt obiectiv de ocupat, s&a instalat in 0nitatea de Pompieri. Conspirationistii au trimis o tele%rama la #ucuresti, anuntand ca proaspatul prefect Candiano este sustinut de administratia civila si militara a orasului. Partea 'azlie de abia acum urmeaza. In seara de 2 au%ust 18!), o unitate de soldati de la #ucuresti a sosit in %ara Ploiesti si a arestat intrea%a administratie autoinstalata. 'a$oritatea 7conspirationistilor8 au declarat ulterior autoritatilor de stat ca ei nu facusera o revolta, ci participau la o petrecere prelungita9

'. Ma( )oldstein si atentatul din *ealul +pirii

-ulta cerneala a curs de&a lun%ul timpului in 3urul atentatului de la *ealul ,pirii. (a urma urmei, este vorba de primul atentat cu bomba din istoria Romaniei. -asina infernala, cum a fost poreclita bomba de catre presa vremii, a fost detonata la data de 8 decembrie 12@) c'iar in sala ,enatului Romaniei de catre anar'istul -a$ .oldstein. Printre victimele vizate s&au aflat -inistrul Austitiei din acea perioada ; *imitre .receanu care, alaturi de alti doi senatori, a murit in urma e$ploziei. Complotistii au fost comisarii bolsevici trimisi de regimul sovietic de la 'oscova cu misiunea de a crea un Partid Comunist in Regatul Romaniei, si a lansa, mai apoi, o stare de revolta si anar'ie populara in urma careia noul Partid Comunist sa acapareze puterea, Romania urmand sa devina un nou stat&satelit al 0niunii ,ovietice. Inainte cu o luna de e$plozia de la ,enat, anar'ist&socialistul -a$ .oldstein a mai atentat la viata -inistrului de Interne Constantin +r%etoianu, un dusman neimpacat al ideolo%iei comuniste si al adeptilor acesteia. 'a& %oldstein, a$utat de alti doi bolsevici, !aul 9sias si eon iechtblau, a fabricat bomba artizanala si a reusit sa o introduca in secret chiar in sala !enatului Romaniei. 0nul dintre complicii care i&au a3utat in acest sens a fost +le$andru Constantinescu, liderul de e$trema stan%a al proaspatului infintat Partid ,ocialist din Re%atul Roman. Imediat dupa comiterea faptei, -a$ .oldstein a fu%it in #ul%aria. + fost prins totusi in anul 12@1 lan%a vama din Rusciu>, pe cand incerca sa reintre in Romania. "narhistul %oldstein a fost condamnat la munca silnica pe viata, murind de pneumonie in anul 13-, , pe cand isi ispasea sentinta la inc'isoarea din *oftana.

:. Conspiratia din spatele Revolutiei din )ecembrie 13.3

Revolutia din anul 1282 a fost, fara indoiala, cel mai important eveniment din istoria recenta a Romaniei. In prezent, tot mai multi istorici si cercetatori avanseaza ideea ca in spatele evenimentelor san%eroase din decembrie 1282, care au culminat cu arestarea si e$ecutia cuplului Ceausescu, a stat de fapt o mare conspiratie. +ceasta a avut epicentrul la nivel mondial si s&a desfasurat inca din timpul consfatuirilor de la Calta si -alta, de la mi3locul anilor D8). In cadrul acestor intalniri discrete intre liderii mondiali din acea perioada s#a hotarat abolirea comunismului in tarile Europei de Est si in fosta ;niune !ovietica. *irectivele stabilite au fost urmate fidel de catre con3uratii din Romania socialista, care au profitat pe plan national de 'otararile puterilor mondiale. .rupul conspirationistilor romani erau alcatuiti din membri de partid din esaloanele 1 si @, precum si de o parte a conducerii ,ecuritatii. Pentru a se face transferul de putere intre cele doua re%imuri, unele servicii secrete straine au or%anizat o diversiune de proportii in decembrie E82. Peste aceasta diversiune s&a suprapus revolta populara a marilor mase de oameni nemultumiti de inrautatirea conditiilor de trai. "restarea si e&ecutia in mare graba a cuplului Ceausescu, nu a facut decat sa alimenteze discutiile din $urul mai multor conspiratii care au vizat atat momentul din @@ decembrie 1282, cat si viitorul Romaniei postdecembriste.

,. -orea Mason sau initiat zalmo(ian?

a data de 1< mai 12/2, opt tineri sasi din Transilvania reveniti de la studii din %ermania, au fondat la !ibiu o$a !fantului "ndrei, prima lo$a masonica atestata pe teritoriul "rdealului. -asonii isi ale%eau noii membri fara sa tina cont de ori%inea etnica sau de reli%ia acestora. +stfel, intalnim la acea data, in Transilvania, 11! masoni catolici, ! evan%'elisti, 8 ortodocsi si @ unitarieni. Istoricul Iona C'inc'is sustine cu dovezi ca 0orea, eroul motilor din "puseni si conducatorul rascoalei din 12.,#12.<, a fost membru al unei lo$i masonice. (a baza acestei supozitii stupefiante, stau le%aturile dintre 6orea si I%natius #orn, francmason celebru al acelei epoci, de profesie prospector minier. I%natius #orn a fost unul dintre apropiatii imparatului Iosif al II&lea. (a domiciliul lui #orn activa un cerc al artistilor adepti ai masoneriei printre care se numara si %ravorul Aa>ob +dam, nimeni altul decat autorul celor mai cunoscute portrete ale lui 6orea, Closca si Crisan. I%natios #orn ar fi fost persona3ul care l&a introdus pe 6orea imparatului Iosif al II&lea. Conform unui curent recent de opinie, tot mai multi masoni romani sustin apartenenta lui 6orea la aceeasi lo3a masonica cu imparatul Iosif al II&lea. In spri3inul acestei afirmatii, sunt aduse cererile aduse de 6orea, cereri care, in opinia masonilor, semanau partial cu idealurile care au stat la baza Revolutiei de la 1818, revolutie initiata si dezvoltata in proportie de 1))F de catre -asoneria romaneasca. ;n alt argument vine din partea faptului ca 0orea stia sa scrie si sa citeasca, ceva foarte rar printre romanii din "rdeal care erau tinuti intr&o adevarata stare de sclavie. 0n mister nedezle%at nici astazi este cel care invaluie momentul prinderii lui 6orea care se ascundea in padurea ,oracetului din -untii .ilaului, undeva lan%a +lbac. In momentul arestarii sale, 6orea a scos din san cateva manuscrise pe care le&a aruncat in foc. 6artiile au ars complet, inainte ca cei care l&au arestat sa le salveze. +cest fapt adanceste misterul care incon3oara personalitatea taranului mot 5ecula 0rsu. < ipoteza si mai tulburatoare cu privire la natura adevarata a lui 6orea vine de la o serie de istorici care afirma ca 0orea ar fi fost un ultim initiat in cultul dacilor. Ipoteza nu pare deloc fantezista, daca tinem cont de faptul ca motii din +puseni sunt urmasi directi ai dacilor. -ai mult, in ultimatumul sau adresat nemesilor un%uri si curtii vieneze, 6orea face un apel la libertate total lipsit de frica, in spiritul ilustrilor sai inaintasi. In plus, dupa arestare, 6orea manifesta o noblete neobisnuita afirmand ca&i cunoaste pe cei 4 tarani care l&au tradat, dar ca&i iarta din toata inima.

.. Alianta secreta a lui +te/an cel Mare cu ersanii

?estea despre uluitoarele victorii ale lui voievodului ,tefan cel -are asupra celei mai puternice forte armate a vremurilor au incon3urat lumea. *aca liderii care domneau in "uropa crestina s&au mar%init doar la incura3ari si laude scrise, in celalat capat al lumii o alte putere militara admira lupta si succesele voievodatului -oldovei, sperand la un eventual atac combinat contra turcilor otomani. In aceasi perioada, Persia, "fganistanul si (urdistanul erau sub stapanirea unei confederatii de triburi a turcilor oguzi, dusmani traditionali ai Imperiului 9toman. Confederatia +G :o7unlu, sau a 9ilor "lbe turcmene a reusit in urma unor mari eforturi militare sa stopeze e$pansiunea spre "st a otomanilor. In cautarea unor aliati, o%uzii din Persia au apelat c'iar si la statul venetian, caruia 'anul 0zun 6assan i&a cerut a3utorul in anul 1141. ?enetienii au promis, dar nu au a3utat cu nimic armatele de calareti ai turcomanilor o%uzi. In acelasi timp, ,tefan cel -are scria epistole tuturor dusmanilor Imperiului <toman. " e&istat astfel o corespondenta intre !tefan cel 'are si stapanitorii Persiei, in care oguzii lauda si spri$ina eforturile domnitorului moldovean. Insa lucrurile au mers c'iar mai departe decat niste simple epitete de %ratulare reciproca din epistole cu caracter diplomatic. (a finele anului 112), turcmenii se an%a3eaza sa atace Imperiul <toman, in cadrul unei campanii in +ntolia, urmand ca voievodul -oldovei sa inceapa la randu&i o campanie la *unare. *usmanul otoman urma sa fie prins in cleste. Forta militara a clanurilor <ilor +lbe era cu adevarat impresionanta. Cronici c'inezesti si rusesti relateaza ca apri%ii luptatori din stepe intunecau orizontul cu multimea lor. Planul prin care romanii ar fi putut schimba fata lumii pentru prima data in istorie s#a naruit odata cu moartea accidentala a hanului oguz. 6oarda <ilor +lbe s&a risipit odata cu dinastia pe care au fondat&o in Persia. Restul este istorie9 descopera.ro

octombrie 14, 2009 Scris de 2012en | Mistere din Romania | 2012en, enigme, mistere, Mistere din Romania, mistere romanesti, Teoria conspiratiei | 1 comentariu

Tablitele cerate de la %osia Montana

Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc, dar si pentru istoria Europei. Atat de putin mediati ate, tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor repre inta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu e!ploatau aurul, ca nu stiau sa il prelucre e, deci nici un te aur scos la lumina de"a lungul timpului, nici macar #aimoasele bratari de aur, nu pot #i dacice. Teoria originii latine a romanilor sta, si ea, cu greu in picioare, pentru cine cercetea a tablitele de la Rosia. Ele demonstrea a, de pilda, ca minerii peregrini iliro"dalmatini, din marele neam al tracilor, ca si $auto%tonii&, adica dacii, se intelegeau #oarte bine cu romanii, in limba latina 'ulgara. (n tablite se stipulea a clar ca, desi aproape nimeni $)uia se litteras scire nega'it& * $nu stia a scrie literele& ", partile se intelegeau 'erbal asupra obiectului contractului. Si asta, in anul 1+1 ,dupa cum este datat in scris cel mai 'ec%i triptic-, ceea ce naste o intrebare legitima. cand anume in'atase neamul trac limba latina 'ulgara/ 0at despre 'ec%imea e!ploatarii in subteran, datarile cu 014 au adus do'e i indubitabile ca dacii e!trageau aurul cu +00 de ani inainte de a #i partial cuceriti de romani si ca acestia nu au #acut altce'a decat sa intre in galeriile sapate de daci. Rosia Montana, dupa e!plorari care durea a din 1999, este inca o sursa inepui abila de istorie ade'arata, ne#alsi#icata, care supara pe multi academicieni. Si inca re er'a surpri e, cum a #ost cea de la 1eagra, unde, intr"o neinsemnata 'alcea si intr"un mic paraias, s"a descoperit aurul cel mai #in, poate din toata lumea cunoscuta, aur de 24 carate. (storia tripticelor ,carti cu trei #oi de lemn cerat, legate intre ele- de la Rosia Montana a #ost po'estita in detalii, in cartea $Romanica&, de 2. 3opa"4isseanu, editata in 1925, la tipogra#ia (on 0. 6acarescu. 0ontracte in limba latina 'ulgara 4a Rosia s"au gasit 70 de piese ,tablite-, dintre care 8umatate au #ost distruse integral sau partial, din nepricepere, ignoranta, sau rea"credinta, pastrandu"se intregi sau parti doar 27. 0ele mai multe au #ost scoase din tara si se a#la la 9udapesta, 6iena, 9erlin. 3rin continutul si destinatia lor, tripticele repre inta contracte intre $proprietari& de mine romani si $arendasi&" baiesi priceputi ", un edict de di ol'are a unui colegiu #unerar ,cel mai important document despre colegiile #unerare din antic%itate-, o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi, contracte de 'an are"cumparare de scla'i si asocieri in 'ederea e!ploatarii unor $gauri de mina&. Am pus in g%ilimele $proprietari&, pentru ca in tablite, #ormularea este deosebit de interesanta. :am un e!emplu. $;lpius 6alerius, nestiutor de carte, inc%iria a o groapa de aur, despre care ice ca e a sa, lui Socratio Socrationes, de asemenea nestiutor de carte&. Este cel putin ciudat ca ;lpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca auro#odina era a sa< Atunci care era proprietarul ade'arat/ 1u cum'a un localnic dac/ (n anul 1=>+, cele 27 de tablite au #ost publicate integral, cu comentarii si ilustratie gra#ica, de catre eruditul german T%eodor Mommsen. 0eea ce sustin toti cei care le"au studiat este #aptul ca tripticele sunt documente e!trem de rare si de o #oarte mare importanta, ele constituind o do'ada despre raspandirea limbii latine 'ulgare in secolul (( d.?r., despre scrierea in aceasta limba, pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana, cu totul necunoscuta in lume. (ar #aptul ca aceste triptice au #ost descoperite accidental, e!istand posibilitatea sa e!iste multe altele, ascunse in galeriile dacice, ar trebui sa constituie un argument #undamental pentru oprirea proiectelor de e!ploatare care ar distruge orice 'estigiu de o asemenea importanta culturala. Scrisul pe tablite

cerate este socotit o in'entie greceasca. Aristo#an pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara, la #el ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. Ascunse in subterane Tripticele au #ost semnalate prima oara in anul 1=+7, la Munc%en, ca #iind gasite in minele de aur de la Rosia. Ele au #ost descoperite accidental, prin surparea unor galerii, in minele numite 4arnic, unde, pe langa tablite, s"a gasit si un stil, pe care oamenii din ona il numesc condeiu si pe care asta i il #olosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de 3asti@ in minele din 4etea, unde langa triptice a #ost gasit si cada'rul unui barbat cu barba lunga, cu 'arsta apreciata la 40 de ani@ intr"o mina din 0arnicul Mare, intr"o odaie subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, a'and si o 'atra ,11 triptice-@ langa Rosia Abrudului, in mina numita S#. Ecaterina, la o adancime de 2>> metri, unde au #ost gasite cele mai multe, impreuna cu obiecte casnice. 3o'estea tablitelor descoperite in minele 4etea s"a pastrat in detaliu. (n anul 1>==, un baies caruia nu i s"a pastrat numele a gasit trei triptice intr"una din minele de aur restaurate de catre Societatea S#. (osi#, al carei conducator ,magister- era 3aul 4aurentiu Ao'acs din Abrud. ;nul din triptice a a8uns la Ao'acs, iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. Ao'acs a daruit tripticul cumnatului sau, Ste#an 4a ar, superintendentul ;nitarienilor din 0lu8, scriindu"i ca s"a gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. Ste#an 4a ar, cunoscand 'aloarea tripticului, l"a daruit la randul sau 0olegiului ;nitarienilor din 0lu8, unde s"a pastrat ca o curio itate pana la 1=1l, cand Ste#an 4a ar a murit. Biul sau, Samuel, colectionar de antic%itati, l"a cerut inapoi si i"a #ost returnat, apoi #iul lui l"a 'andut, in anul 1=+4, librarului anticar Samuel 1emes. Se pare ca la acest anticar au a8uns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le #alsi#ice. ;na dintre acestea a a8uns la Mu eul 1ational din 3esta, care a ac%i itionat e!emplarul cu pretul de 1000 #lorini. Balsi#icarea grosolana 2. 3opa"4isseanu scrie in $Romanica& despre incercarea grosolana de #alsi#icare a unor tablite. $3e alocuri, ceara #usese topita atat cat sa se stearga literele initiale si, pe langa unele 'orbe barbare, #ara de nici un inteles, scrise cu litere pseudo"scitice si cursi'e neo" grecesti rau #ormate, au aparut numele mai multor $eroi& din migratiunea %uno" ungarica&, asa" isi scla'i adusi de romani pentru a munci in mine. Timot%eiu 0ipariu, membru al 0omisiei pentru 0onser'area Monumentelor 6ec%i ale Transil'aniei, a a'ut doua e!emplare de ast#el de tablite #alsi#icate, unul in original, altul in copie, amandoua comunicate de un pro#esor de la 0raio'a. :in cau a acestor #alsuri care au circulat in mediile europene de pro#il, doi paleogra#i #rance i, 1atalis de CaillD si 4etronne au publicat, pe buna dreptate, in $Eournal des Sa'ants&, niste disertatii total ne#a'orabile despre tablitele cerate, pronuntandu"se in contra autenticitatii lor. 3artea buna este ca cei doi au de'enit curiosi cu pri'ire la modelele ce au stat la ba a #alsurilor studiate de ei. Mai ales dupa ce, in 1=>7, tablite asemanatoare au mai #ost descoperite intr"un cu#ar din casa banc%erului 0ecilius Eucundus din 3ompei, toate #iind c%itante scrise cu acelasi #el de litere, cursi'e, in latina 'ulgara. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol, dar impreuna constituie singura do'ada a 'ec%imii scrierii cursi'e in latina 'ulgara. 0ele de la Rosia Montana sunt insa mult mai 'aloroase, pentru ca ele nu sunt simple c%itante, ci documente care o#era indicii nepretuite despre relatiile sociale

dintre oamenii de rand, care constituiau o clasa aparte #ata de conducatorii 'orbitori de limba latina culta. 0iudateniile ling'istice Te!tul documentului incrustat in ast#el de table cerate se scria de doua ori, iar numarul sigiliilor martorilor ,cu e!ceptia unui singur contract- era, obligatoriu, de sapte. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul te!tului, #ara a se des#ace sigiliile, iar scopul contractului era, dupa cum stipula cel ce le scria, sa se #i!e e si in scris obligatiunea 'erbala. Biecare triptic este scris de aceeasi mana, de la cap la coada, inclusi' semnaturile celor sapte martori obligatorii, deoarece este speci#icat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari, nici baiesii arendasi, nici martorii $)uia se litteras scire nega'it& ,nu stiau sa scrie literele-. F $ciudatenie& a limbii latine 'ulgare utili ate in contracte o constituie #olosirea $oltenismelor&, pe care ling'istii le considera tipic romanesti. :e e!emplu, la un contract de 'an are al unei #emei, un martor se subscrie cu #ormula segnai, in loc de signa'i, adica per#ectul simplu romanesc sau $oltenismul& semnai. (n alte parti, gasim iarasi o #orma $auto%tona&, $siesi&, scrisa $sies& sau $sues&. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe 6alea Mo acului, care poarta inscriptia in limba latina 'ulgara $S6( M( 3(E&, $al meu, patriar%ul&< :atarea acestui topor este uimitoare. 1700"1+>7 i.?r. Si atunci, cine pe cine a $latini at&/ 3rintre monumentele epigra#ice de la Rosia Montana se a#la si o stela inc%inata eului (anus, cel cu doua capete, considerat patriar%ul latinilor ,'e i #oto-. Acesta este incadrat de cu'intele $(M& si $3(F&, $patriar%ul imortales, nemuritor&. Acest eu misterios cu doua capete a #ost adorat din timpuri stra'ec%i la Tartaria, sub numele de Su, sau Saue, #iind o di'initate al carei simbol era soarele. El apare si pe monedele dacice, sub denumirea de (anus. (sidor, in lucrarea sa $Frigini&, ne spune ca $limba prisca ,'ulgara-, adica limba batrana, a #ost aceea pe care au #olosit"o locuitorii cei mai 'ec%i ai (taliei, in timpul lui (anus&. (ar limba latina culta, #olosita de patura conducatoare, il supara pe 0atilina. $(spra'iti cu atatea grecisme in limba, ca nu ne mai putem intelege cu poporul<&. (ata de ce tablitele cerate descoperite pana in pre ent, si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt do'e i nepretuite ca latina 'ulgara se 'orbea cursi' de catre neamul trac, probabil cu di#erente mici de pronuntie, dupa cum demonstrea a $greselile gramaticale& din te!te. 3rotagonistii contractelor :intre semnatarii contractelor, 'reo suta de nume sunt de origine romana, aceia care pretindeau ca $gaurile de mina& pe care le inc%iriau erau ale lor. 0ei mai multi dintre $arendasi& erau baiesi din tribul dalmat al 3irustilor, ase at in Rosia Montana in $'icus 3irustarum&. :intr"un contract a#lam ca o scla'a, 3assima, a #ost cumparata de $:asius 6er onis&, care $pirusta e&. (n Muntii Apuseni traia un alt trib, al pirustilor daci. Se poate presupune ca cele doua $neamuri& se a#lau in bune relatii. Alti baiesi, 'reo cinspre ece, au nume grecesti si nu este e!clus ca si acestia sa se #i a'ut bine cu dacii, asa cum s"au a'ut intotdeauna. 6reo patru eci de nume pomenite de tablite sunt $barbare&, originare :aciei , dar si altor neamuri de traci, iliri indeosebi. Este important sa a#lam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte, pentru a intelege de ce documentele n"au #ost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani, la Glatna, acolo unde se tineau socotelile re#eritoare la toate e!ploatarile auri#ere< A#aceri dubioase

(storicii sustin ca minele $romane& erau e!ploatate direct de catre imparat, prin $procuratori aurari&. Tablitele ne spun ca ma8oritatea procuratorilor erau doar niste liberti, dar de conditie mai buna. (n a#ara de acestia, e!ista o multime de $particulari& romani, tot liberti, care pretindeau ca stapanesc $gropi de aur&. (ntregul personal al minelor era #ormat din liberti, in #unctiile superioare, din scla'i in cele in#erioare si din baiesi priceputi, coloni ati in tinutul auri#er, in numar relati' mic. 0ontractele scrise pe tablite par cel putin dubioase, pentru ca cei care le inc%eiau erau in a#ara organi arii e!ploatarilor de catre procuratorii romani, iar cei care le scriau cursi' in latina 'ulgara nu erau #unctionari romani, pentru ca acestia #oloseau latina o#iciala, culta. Si de ce au #ost $ingropate& tablitele in galeriile miniere greu accesibile/ S"a spus ca din cau a atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor, aliate cu triburile sarmate, #ratii dacilor, si ale dacilor liberi. 0u atat mai mult acestea ar #i trebuit sa #ie puse la adapost la centru, pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n"ar #i 'rut sa le piarda< Se poate presupune #ie ca erau $#urtisaguri&, #acute pe la spatele comenduirii romane, ne#iind 'orba de minele mari, ci doar de $gropi& auri#ere, #ie ca $scribii& erau in bune relatii cu dacii si nu au 'rut ca romanii sa #uga cu ast#el de acte de proprietate. Monumente unice :in cele 27 de tablite cerate, noua dintre documente au #ost redactate la Alburnus Maior, doua in ca armile 4egiunii a H((("a 2emina de la Apulum, iar restul in localitatile neidenti#icate pe teren deocamdata. 'icus :eusara, (mmenosum Maius, Anssium, Resculum, 9aridustarum, toate, in a#ara de (mmenosum, purtand denumiri auto%tone. (ncepand cu 1999, la Rosia Montana cercetea a o ec%ipa de ar%eologi si specialisti #rance i de la $0entre 1ational de la Rec%erc%e Scienti#i)ue&, de la $;nite Toulousaine dIArc%eologie et dI ?istoire ,;TA?-& si de la ;ni'ersitatea $4e Mirail&, plus geologi de la ;ni'ersitatea Te%nica 9abes 9olDai din 0lu8 si de la ;ni'ersitatea Te%nica din Mnc%en. 4a ;TA? e!ista un departament de ar%eologie miniera, #oarte a'ansat ca metode de cercetare. 4a inceput, misiunea stiinti#ica a #ost sponsori ata de statul #rance , apoi 40J din c%eltuieli au #ost preluate de S. 0. $Rosia Montana 2old 0orporation&. Re ultatele cercetarilor laborioase au #ost publicate in 'olumele $Alburnus Maior& ( si ((. 0on#orm acestor specialisti, Alburnus Maior era o $structura de sine statatoare, cu un statut 8uridic incert, deocamdata, in cadrul municipalitatii romane, iar toponimele amintite ori repre inta cartiere, ori ase ari pe criterii etnice, de tip 'icus si castella&. Aceste ase ari, locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro"dalmati, au #ost parasite simultan, unde'a in sec. (((. $Stilul monumentelor epigra#ice este unic, speci#ic pentru Rosia Montana. banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un #ronton triung%iular la mi8loc&. Este 'orba de simboluri stra'ec%i, #olosite de populatia auto%tona din cele mai 'ec%i timpuri, pe ceramica, si inca pastrate ca moti' decorati' pe costumele populare. ;n opait catalogat ca $ceramica romana atipica& este decorat central cu un #rumos simbol solar, la #el de 'ec%i pe aceste meleaguri ca si spirala si triung%iul. :acii, initiatorii e!ploatarii in subteran 0itam in continuare din conclu iile #rance ilor, pentru ca suna alt#el cand o spun ei. $(n opinia noastra, este #oarte posibil ca Rosia Montana sa #i cunoscut o acti'itate miniera c%iar din epoca bron ului. Biloanele bogate au #ost cu siguranta e!ploatate initial la supra#ata, apoi in subteran. (n campania din 2000, a #ost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina, datata cu 014 la mi8locul sec.( i.?r. s#arsitul

sec. ( d.?r. 1imic nu ne impiedica sa credem ca e!ploatarea miniera a #ost initiata de daci. 0ampania din 2002 a #urni at noi datari dacice&. (n capitolul $Retelele miniere antice& din 'olumul ( $Alburnus Maior& se propune in repetate randuri desc%iderea unor galerii #oarte 'ec%i, idite nu se stie de catre cine, pe care cercetatorii #rance i le banuiau $si mai interesante& decat cele cercetate. $Sectorul ?abad este renumit ca ga duieste lucrari #oarte 'ec%i. Mai multe intrari apar relati' usor de redesc%is manual sau cu e!ca'atorul. :aca sectorul este amenintat de e!tinderea e!ploatarii de supra#ata, s"ar impune demararea acestor in'estigatii&. A'eau si de ce sa recomande acest lucru. $3e santierul 0arnic ( datarea dacica obtinuta cu 014 are o cronologie intre 257 si 90 i.?r. :e #apt, dupa di#eritele #a e de sapare obser'ate in plan si topogra#ia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante sc%imbari in te%nica miniera. Singura noutate pe care o aduce romani area se pare ca re ida in introducerea opaitului, pentru care sunt sapate nise in pereti. (nainte se #oloseau bete de lemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca acti'itatea miniera dacica era bine de 'oltata in subteran la Rosia Montana, atat la Tarina, cat si la 0arnic, in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. Apoi, dupa cucerirea si relansarea acti'itatii miniere, s"au reluat lucrarile de8a sapate in epoca preromana si 'or #i #ost date in utili area probabila a acelorasi #amilii de mineri indigeni. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral 'or continua sa"si desc%ida santierele lor, in aceeasi maniera de abata8, atat de caracteristica, cu proportii regulate, calibrate si #oarte geometrice, probabil o te%nica miniera dacica&. Recomandam aceste 'olume si $academicienilor& care sustin ca dacii nu e!trageau aurul din subteran si nu il prelucrau< Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc, dar si pentru istoria Europei. Atat de putin mediati ate, tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor repre inta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu e!ploatau aurul, ca nu stiau sa il prelucre e, deci nici un te aur scos la lumina de"a lungul timpului, nici macar #aimoasele bratari de aur, nu pot #i dacice. Teoria originii latine a romanilor sta, si ea, cu greu in picioare, pentru cine cercetea a tablitele de la Rosia. Ele demonstrea a, de pilda, ca minerii peregrini iliro"dalmatini, din marele neam al tracilor, ca si $auto%tonii&, adica dacii, se intelegeau #oarte bine cu romanii, in limba latina 'ulgara. (n tablite se stipulea a clar ca, desi aproape nimeni $)uia se litteras scire nega'it& * $nu stia a scrie literele& ", partile se intelegeau 'erbal asupra obiectului contractului. Si asta, in anul 1+1 ,dupa cum este datat in scris cel mai 'ec%i triptic-, ceea ce naste o intrebare legitima. cand anume in'atase neamul trac limba latina 'ulgara/ 0at despre 'ec%imea e!ploatarii in subteran, datarile cu 014 au adus do'e i indubitabile ca dacii e!trageau aurul cu +00 de ani inainte de a #i partial cuceriti de romani si ca acestia nu au #acut altce'a decat sa intre in galeriile sapate de daci. Rosia Montana, dupa e!plorari care durea a din 1999, este inca o sursa inepui abila de istorie ade'arata, ne#alsi#icata, care supara pe multi academicieni. Si inca re er'a surpri e, cum a #ost cea de la 1eagra, unde, intr"o neinsemnata 'alcea si intr"un mic paraias, s"a descoperit aurul cel mai #in, poate din toata lumea cunoscuta, aur de 24 carate. (storia tripticelor ,carti cu trei #oi de lemn cerat, legate intre ele- de la Rosia Montana a #ost po'estita in detalii, in cartea $Romanica&, de 2. 3opa"4isseanu, editata in 1925, la tipogra#ia (on 0. 6acarescu.

0ontracte in limba latina 'ulgara 4a Rosia s"au gasit 70 de piese ,tablite-, dintre care 8umatate au #ost distruse integral sau partial, din nepricepere, ignoranta, sau rea"credinta, pastrandu"se intregi sau parti doar 27. 0ele mai multe au #ost scoase din tara si se a#la la 9udapesta, 6iena, 9erlin. 3rin continutul si destinatia lor, tripticele repre inta contracte intre $proprietari& de mine romani si $arendasi&" baiesi priceputi ", un edict de di ol'are a unui colegiu #unerar ,cel mai important document despre colegiile #unerare din antic%itate-, o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi, contracte de 'an are"cumparare de scla'i si asocieri in 'ederea e!ploatarii unor $gauri de mina&. Am pus in g%ilimele $proprietari&, pentru ca in tablite, #ormularea este deosebit de interesanta. :am un e!emplu. $;lpius 6alerius, nestiutor de carte, inc%iria a o groapa de aur, despre care ice ca e a sa, lui Socratio Socrationes, de asemenea nestiutor de carte&. Este cel putin ciudat ca ;lpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca auro#odina era a sa< Atunci care era proprietarul ade'arat/ 1u cum'a un localnic dac/ (n anul 1=>+, cele 27 de tablite au #ost publicate integral, cu comentarii si ilustratie gra#ica, de catre eruditul german T%eodor Mommsen. 0eea ce sustin toti cei care le"au studiat este #aptul ca tripticele sunt documente e!trem de rare si de o #oarte mare importanta, ele constituind o do'ada despre raspandirea limbii latine 'ulgare in secolul (( d.?r., despre scrierea in aceasta limba, pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana, cu totul necunoscuta in lume. (ar #aptul ca aceste triptice au #ost descoperite accidental, e!istand posibilitatea sa e!iste multe altele, ascunse in galeriile dacice, ar trebui sa constituie un argument #undamental pentru oprirea proiectelor de e!ploatare care ar distruge orice 'estigiu de o asemenea importanta culturala. Scrisul pe tablite cerate este socotit o in'entie greceasca. Aristo#an pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara, la #el ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. Ascunse in subterane

Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835, la Munchen, ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia.

Ele au #ost descoperite accidental, prin surparea unor galerii, in minele numite 4arnic, unde, pe langa tablite, s"a gasit si un stil, pe care oamenii din ona il numesc condeiu si pe care asta i il #olosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de 3asti@ in minele din 4etea, unde langa triptice a #ost gasit si cada'rul unui barbat cu barba lunga, cu 'arsta apreciata la 40 de ani@ intr"o mina din 0arnicul Mare, intr"o odaie subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, a'and si o 'atra ,11 triptice-@ langa Rosia Abrudului, in mina numita S#. Ecaterina, la o adancime de 2>> metri, unde au #ost gasite cele mai multe, impreuna cu obiecte casnice. 3o'estea tablitelor descoperite in minele 4etea s"a pastrat in detaliu. (n anul 1>==, un baies caruia nu i s"a pastrat numele a gasit trei triptice intr"una din minele de aur restaurate de catre Societatea S#. (osi#, al carei conducator ,magister- era 3aul 4aurentiu Ao'acs din Abrud. ;nul din triptice a a8uns la Ao'acs, iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. Ao'acs a daruit tripticul cumnatului sau, Ste#an 4a ar, superintendentul ;nitarienilor din 0lu8, scriindu"i ca s"a gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. Ste#an 4a ar, cunoscand 'aloarea tripticului, l"a daruit la randul sau 0olegiului ;nitarienilor din 0lu8, unde s"a pastrat ca o curio itate pana la 1=1l, cand Ste#an 4a ar a murit. Biul sau, Samuel, colectionar de antic%itati, l"a cerut inapoi si i"a #ost returnat, apoi #iul lui l"a 'andut, in anul 1=+4, librarului anticar Samuel 1emes. Se pare ca la acest anticar au a8uns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le #alsi#ice. ;na dintre acestea a a8uns la Mu eul 1ational din 3esta, care a ac%i itionat e!emplarul cu pretul de 1000 #lorini. Balsi#icarea grosolana 2. 3opa"4isseanu scrie in $Romanica& despre incercarea grosolana de #alsi#icare a unor tablite. $3e alocuri, ceara #usese topita atat cat sa se stearga literele initiale si, pe langa unele 'orbe barbare, #ara de nici un inteles, scrise cu litere pseudo"scitice si cursi'e neo" grecesti rau #ormate, au aparut numele mai multor $eroi& din migratiunea %uno" ungarica&, asa" isi scla'i adusi de romani pentru a munci in mine. Timot%eiu 0ipariu, membru al 0omisiei pentru 0onser'area Monumentelor 6ec%i ale Transil'aniei, a a'ut doua e!emplare de ast#el de tablite #alsi#icate, unul in original, altul in copie, amandoua comunicate de un pro#esor de la 0raio'a. :in cau a acestor #alsuri care au circulat in mediile europene de pro#il, doi paleogra#i #rance i, 1atalis de CaillD si 4etronne au publicat, pe buna dreptate, in $Eournal des Sa'ants&, niste disertatii total ne#a'orabile despre tablitele cerate, pronuntandu"se in contra autenticitatii lor. 3artea buna este ca cei doi au de'enit curiosi cu pri'ire la modelele ce au stat la ba a #alsurilor studiate de ei. Mai ales dupa ce, in 1=>7, tablite asemanatoare au mai #ost descoperite intr"un cu#ar din casa banc%erului 0ecilius Eucundus din 3ompei, toate #iind c%itante scrise cu acelasi #el de litere, cursi'e, in latina 'ulgara. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol, dar impreuna constituie singura do'ada a 'ec%imii scrierii cursi'e in latina 'ulgara. 0ele de la Rosia Montana sunt insa mult mai 'aloroase, pentru ca ele nu sunt simple c%itante, ci documente care o#era indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand, care constituiau o clasa aparte #ata de conducatorii 'orbitori de limba latina culta.

0iudateniile ling'istice Te!tul documentului incrustat in ast#el de table cerate se scria de doua ori, iar numarul sigiliilor martorilor ,cu e!ceptia unui singur contract- era, obligatoriu, de sapte. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul te!tului, #ara a se des#ace sigiliile, iar scopul contractului era, dupa cum stipula cel ce le scria, sa se #i!e e si in scris obligatiunea 'erbala. Biecare triptic este scris de aceeasi mana, de la cap la coada, inclusi' semnaturile celor sapte martori obligatorii, deoarece este speci#icat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari, nici baiesii arendasi, nici martorii $)uia se litteras scire nega'it& ,nu stiau sa scrie literele-. F $ciudatenie& a limbii latine 'ulgare utili ate in contracte o constituie #olosirea $oltenismelor&, pe care ling'istii le considera tipic romanesti. :e e!emplu, la un contract de 'an are al unei #emei, un martor se subscrie cu #ormula segnai, in loc de signa'i, adica per#ectul simplu romanesc sau $oltenismul& semnai. (n alte parti, gasim iarasi o #orma $auto%tona&, $siesi&, scrisa $sies& sau $sues&. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe 6alea Mo acului, care poarta inscriptia in limba latina 'ulgara $S6( M( 3(E&, $al meu, patriar%ul&< :atarea acestui topor este uimitoare. 1700"1+>7 i.?r. Si atunci, cine pe cine a $latini at&/ 3rintre monumentele epigra#ice de la Rosia Montana se a#la si o stela inc%inata eului (anus, cel cu doua capete, considerat patriar%ul latinilor ,'e i #oto-. Acesta este incadrat de cu'intele $(M& si $3(F&, $patriar%ul imortales, nemuritor&. Acest eu misterios cu doua capete a #ost adorat din timpuri stra'ec%i la Tartaria, sub numele de Su, sau Saue, #iind o di'initate al carei simbol era soarele. El apare si pe monedele dacice, sub denumirea de (anus. (sidor, in lucrarea sa $Frigini&, ne spune ca $limba prisca ,'ulgara-, adica limba batrana, a #ost aceea pe care au #olosit"o locuitorii cei mai 'ec%i ai (taliei, in timpul lui (anus&. (ar limba latina culta, #olosita de patura conducatoare, il supara pe 0atilina. $(spra'iti cu atatea grecisme in limba, ca nu ne mai putem intelege cu poporul<&. (ata de ce tablitele cerate descoperite pana in pre ent, si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt do'e i nepretuite ca latina 'ulgara se 'orbea cursi' de catre neamul trac, probabil cu di#erente mici de pronuntie, dupa cum demonstrea a $greselile gramaticale& din te!te. 3rotagonistii contractelor :intre semnatarii contractelor, 'reo suta de nume sunt de origine romana, aceia care pretindeau ca $gaurile de mina& pe care le inc%iriau erau ale lor. 0ei mai multi dintre $arendasi& erau baiesi din tribul dalmat al 3irustilor, ase at in Rosia Montana in $'icus 3irustarum&. :intr"un contract a#lam ca o scla'a, 3assima, a #ost cumparata de $:asius 6er onis&, care $pirusta e&. (n Muntii Apuseni traia un alt trib, al pirustilor daci. Se poate presupune ca cele doua $neamuri& se a#lau in bune relatii. Alti baiesi, 'reo cinspre ece, au nume grecesti si nu este e!clus ca si acestia sa se #i a'ut bine cu dacii, asa cum s"au a'ut intotdeauna. 6reo patru eci de nume pomenite de tablite sunt $barbare&, originare :aciei , dar si altor neamuri de traci, iliri indeosebi. Este important sa a#lam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte, pentru a intelege de ce documentele n"au #ost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani, la Glatna, acolo unde se tineau socotelile re#eritoare la toate e!ploatarile auri#ere<

A#aceri dubioase (storicii sustin ca minele $romane& erau e!ploatate direct de catre imparat, prin $procuratori aurari&. Tablitele ne spun ca ma8oritatea procuratorilor erau doar niste liberti, dar de conditie mai buna. (n a#ara de acestia, e!ista o multime de $particulari& romani, tot liberti, care pretindeau ca stapanesc $gropi de aur&. (ntregul personal al minelor era #ormat din liberti, in #unctiile superioare, din scla'i in cele in#erioare si din baiesi priceputi, coloni ati in tinutul auri#er, in numar relati' mic. 0ontractele scrise pe tablite par cel putin dubioase, pentru ca cei care le inc%eiau erau in a#ara organi arii e!ploatarilor de catre procuratorii romani, iar cei care le scriau cursi' in latina 'ulgara nu erau #unctionari romani, pentru ca acestia #oloseau latina o#iciala, culta. Si de ce au #ost $ingropate& tablitele in galeriile miniere greu accesibile/ S"a spus ca din cau a atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor, aliate cu triburile sarmate, #ratii dacilor, si ale dacilor liberi. 0u atat mai mult acestea ar #i trebuit sa #ie puse la adapost la centru, pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n"ar #i 'rut sa le piarda< Se poate presupune #ie ca erau $#urtisaguri&, #acute pe la spatele comenduirii romane, ne#iind 'orba de minele mari, ci doar de $gropi& auri#ere, #ie ca $scribii& erau in bune relatii cu dacii si nu au 'rut ca romanii sa #uga cu ast#el de acte de proprietate. Monumente unice :in cele 27 de tablite cerate, noua dintre documente au #ost redactate la Alburnus Maior, doua in ca armile 4egiunii a H((("a 2emina de la Apulum, iar restul in localitatile neidenti#icate pe teren deocamdata. 'icus :eusara, (mmenosum Maius, Anssium, Resculum, 9aridustarum, toate, in a#ara de (mmenosum, purtand denumiri auto%tone. (ncepand cu 1999, la Rosia Montana cercetea a o ec%ipa de ar%eologi si specialisti #rance i de la $0entre 1ational de la Rec%erc%e Scienti#i)ue&, de la $;nite Toulousaine dIArc%eologie et dI ?istoire ,;TA?-& si de la ;ni'ersitatea $4e Mirail&, plus geologi de la ;ni'ersitatea Te%nica 9abes 9olDai din 0lu8 si de la ;ni'ersitatea Te%nica din Mnc%en. 4a ;TA? e!ista un departament de ar%eologie miniera, #oarte a'ansat ca metode de cercetare. 4a inceput, misiunea stiinti#ica a #ost sponsori ata de statul #rance , apoi 40J din c%eltuieli au #ost preluate de S. 0. $Rosia Montana 2old 0orporation&. Re ultatele cercetarilor laborioase au #ost publicate in 'olumele $Alburnus Maior& ( si ((. 0on#orm acestor specialisti, Alburnus Maior era o $structura de sine statatoare, cu un statut 8uridic incert, deocamdata, in cadrul municipalitatii romane, iar toponimele amintite ori repre inta cartiere, ori ase ari pe criterii etnice, de tip 'icus si castella&. Aceste ase ari, locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro"dalmati, au #ost parasite simultan, unde'a in sec. (((. $Stilul monumentelor epigra#ice este unic, speci#ic pentru Rosia Montana. banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un #ronton triung%iular la mi8loc&. Este 'orba de simboluri stra'ec%i, #olosite de populatia auto%tona din cele mai 'ec%i timpuri, pe ceramica, si inca pastrate ca moti' decorati' pe costumele populare. ;n opait catalogat ca $ceramica romana atipica& este decorat central cu un #rumos simbol solar, la #el de 'ec%i pe aceste meleaguri ca si spirala si triung%iul. :acii, initiatorii e!ploatarii in subteran

0itam in continuare din conclu iile #rance ilor, pentru ca suna alt#el cand o spun ei. $(n opinia noastra, este #oarte posibil ca Rosia Montana sa #i cunoscut o acti'itate miniera c%iar din epoca bron ului. Biloanele bogate au #ost cu siguranta e!ploatate initial la supra#ata, apoi in subteran. (n campania din 2000, a #ost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina, datata cu 014 la mi8locul sec.( i.?r. s#arsitul sec. ( d.?r. 1imic nu ne impiedica sa credem ca e!ploatarea miniera a #ost initiata de daci. 0ampania din 2002 a #urni at noi datari dacice&. (n capitolul $Retelele miniere antice& din 'olumul ( $Alburnus Maior& se propune in repetate randuri desc%iderea unor galerii #oarte 'ec%i, idite nu se stie de catre cine, pe care cercetatorii #rance i le banuiau $si mai interesante& decat cele cercetate. $Sectorul ?abad este renumit ca ga duieste lucrari #oarte 'ec%i. Mai multe intrari apar relati' usor de redesc%is manual sau cu e!ca'atorul. :aca sectorul este amenintat de e!tinderea e!ploatarii de supra#ata, s"ar impune demararea acestor in'estigatii&. A'eau si de ce sa recomande acest lucru. $3e santierul 0arnic ( datarea dacica obtinuta cu 014 are o cronologie intre 257 si 90 i.?r. :e #apt, dupa di#eritele #a e de sapare obser'ate in plan si topogra#ia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante sc%imbari in te%nica miniera. Singura noutate pe care o aduce romani area se pare ca re ida in introducerea opaitului, pentru care sunt sapate nise in pereti. (nainte se #oloseau bete de lemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca acti'itatea miniera dacica era bine de 'oltata in subteran la Rosia Montana, atat la Tarina, cat si la 0arnic, in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. Apoi, dupa cucerirea si relansarea acti'itatii miniere, s"au reluat lucrarile de8a sapate in epoca preromana si 'or #i #ost date in utili area probabila a acelorasi #amilii de mineri indigeni. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral 'or continua sa"si desc%ida santierele lor, in aceeasi maniera de abata8, atat de caracteristica, cu proportii regulate, calibrate si #oarte geometrice, probabil o te%nica miniera dacica&. Recomandam aceste 'olume si $academicienilor& care sustin ca dacii nu e!trageau aurul din subteran si nu il prelucrau< #ormula"as.ro septembrie 9, 2009 Scris de 2012en | Mistere din Romania | 2012en, aur, daci, enigme, mistere, Mistere din Romania, Rosia Montana | 1iciun comentariu pKnL acum.

Cronici bizare
(n curtea bunicilor. Eram #oarte mici. 1e 8ucam in curtea bunicilor sub un dud. 3e iarba din apropiere, am obser'at niste pete albe. Apropiindu"ne, am gasit niste saculeti mici de pan a. ("am des#acut. contineau un pra# care semana a pamant. 4e"am aratat bunicii, nebanuind ce a'ea sa urme e. (n cate'a clipe, s"a produs o agitatie si o in'almaseala greu de imaginat. Toti ai casei s"au repe it la noi, ne"au smuls $8ucariile&, le"au aruncat, ne"au spalat pe maini, stropindu"ne cu o apa pastrata intr"o sticla ,posibil ag%easma-. 6a andu" ne speriati, ne"au spus sa nu mai punem mana pe tot ce gasim@ ca unii oameni arunca lucruri pe care, daca le atingi, te imbolna'esti. 4egaturile mortului Au trecut aniiM 3e atunci, circulau brosuri cu di#erite leacuri si retete de #armece. Mi"a ca ut in mana o carticica cu #oile rupte si m"am amu at citind"o. 1"am cre ut nimic. 0um puteau sa"ti

#aca rau trei catei de usturoi din botul unui caine mort, ase at la o raspantie, sau o broasca uscata pusa la intrarea in casa/</ A#landu"ma la o inmormantare, am obser'at ca o #emeie a des#acut legatura de la picioarele mortului si, in#asurand"o pe mana, si"a strecurat"o in bu unar. ;nii si"au dat coate si au soptit. $Bace #armece<&. Eram s#atuiti ca in asemenea ca uri sa ne inc%inam, sa spunem o rugaciune, alt#el suntem in pericol de a ne descura8a. 3apusa intepata Am asistat la situatii ce mi se pareau de"a dreptul %ilare. o 'ecina care se temea de $#acaturi& intra in panica daca gasea in #ata casei o papusa intepata cu ace sau niste #ire de paie legate cu un snur rosu. A#land ca niste copii din 'ecini se distrau punandu"i in cale cate un obiect mai $ciudat&, am 'orbit cu parintii lor, pentru a scuti biata #emeie ,mai saraca cu du%ul- de teama care o c%inuia. Mana din pod Am a#lat apoi despre intamplari mai gra'e, care erau de natura sa te puna pe ganduri. F matusa de a mea a gasit in podul casei o mana de om mumi#icata. 4uand"o la intrebari pe c%iriasa ce ocupa apartamentul de sub pod, aceasta i"a raspuns cu rautate ca numai daca 'a saruta mana mortului 'a pune cununie pe cap. Matusa mea era cununata ci'il. A'ea doi copii, dar nu putuse sa #aca cununie religioasa, #iind 'reme de ra boi si sotul ei #iind #ie concentrat, #ie pe #ront. 1"a dat atentie spuselor 'ecinei. Si, bineinteles, nu a sarutat mana mortului. (ntr"ade'ar, nunta nu a mai a'ut loc niciodata. :e alt#el, casatoria lor s"a destramat, ea ramanand sa"si creasca singura cei doi copii. 6ra8itoarea si sobolanii 1iste rude apropiate, intorcandu"se acasa spre mie ul noptii, au 'a ut, pe un loc 'iran, o #emeie complet goala, despletita, cu o matura intr"o mana si cu un #aras in cealalta. Alerga nauca, urmata de sute de sobolani. Famenii erau seriosi, nu puteau in'enta, nu consumasera alcool. Si asa, incet"incet, mi"am #acut o idee despre #ortele male#ice $care" si #ac de lucru& in 'iata oamenilor. 0aramida noua (ntamplator, am cunoscut doua situatii di#erite, la una din drame asistand personal. A'eam 'ecini de apartament niste oameni ase ati. barbatul, cu munci de raspundere, mergand cam des pe teren, doamna gospodina, buna sotie si mama, si baiatul disciplinat si ascultator. Totul a inceput sa mearga prost cand s"a a#lat ca barbatul ar #i a'ut o legatura e!tracon8ugala. (ngri8orata de situatia maria8ului lor, sotia s"a adresat organi atiei de partid ,ca pe atunciM-. S"au aran8at lucrurile, des#acandu"se contractul de munca al $intrusei&. :upa scurta 'reme, a#landu"ne in %olul apartamentului, am obser'at sub o masuta un obiect alb. 9aiatul s"a aplecat sa"l ridice. (ntuind un e'entual pericol, am strigat toti la el sa nu atinga obiectul. Bacand %a , tanarul l"a luat si l"a des#acut. Era o caramida noua, in'elita intr"o pan a curata@ in acelasi pac%et se a#lau niste pungi mici cu un pra# negru. :upa putin timp, tanarul a mani#estat o sc%imbare in rau in starea de sanatate, psi%ic si comportamental. A inceput sa aiba dureri mari de cap si o ner'o itate ine!plicabila, ducand pana la cri e de #urie. Relatiile dintre el si mama lui au de'enit atat de tensionate, incat a8unsesera la 'iolente #i ice, aruncand unul in celalalt cu obiecte dure, c%iar si cu un topor. Si"a retras pana si actele depuse pentru concursul la #acultate. :upa o perioada lunga de slu8be si rugaciuni, a reusit la o scoala postliceala si apoi a terminat si 3olite%nica, reali andu"se atat pro#esional, cat si in 'iata personala. 4aptareasa Am cunoscut mai demult un cuplu 'arstnic, el a'and un aer de $boier&, iar doamna, #oarte draguta, cu o 'oce dulce, cu care ne delecta cantandu"ne cantonete. Se tot susotea totusi pe seama luiM Era 'orba * dupa cate am inteles * de o $relatie& ine!plicabila a domnului, care dura de circa 20 de ani. :e data aceasta, intrusa era o persoana #oarte di gratioasa, de care el nu se mai putea desparti. (ntr"o buna i, o #emeie care aducea lapte doamnei a intrebat"o cine a iesit pe poarta. A#land ca este sotul ei, a inceput sa planga in %o%ote, cerandu"si iertare de la doamna. Busese platita de cine'a

ca sa"i #aca #armece barbatului, in asa #el incat sa nu se mai apropie niciodata de sotia lui. S"a terminat trist. :oamna a murit de inima rea, iar peste cati'a ani, l"am 'a ut pe batranul crai intr"o statie de autobu , pri'ind in golM Sunt con'insa ca singura solutie de a lupta cu #armecele este credinta. 0redinta care"ti da cura8, rugaciunile insistente si slu8bele ce pot contracara raul, oricat ar #i el de puternic. Este singurul spri8in la care omul poate apela, in ca uri ce par #ara iesireM 1icolescu 6irginia * str. Saturn nr. 2, bl. 91, sc. 2, ap. 14, Tiglina (, 2alati #ormula"as.ro #ebruarie 27, 2009 Scris de 2012en | Mistere din Romania | enigme, mistere, Mistere din Romania | 1iciun comentariu pKnL acum.

*isparitiile misterioase din Marea Nea#ra

:isparitiile misterioase din Marea 1eagra In Marea Nea#ra0 in imediata 1ecinatate a Insulei +erpilor0 a/lat la '$ 2ilometri nord31est de +ulina0 se a/la un misterios Triun#!i al Bermudelor.

3otri'it do'e ilor de ar%eologie subac'atica descoperite de Robert 9allard, cel care a detectat epa'a $Titanicului&, 3otopul lui 1oe s"

ar #i produs acum apro!imati' >.700 de ani. A'and $epicentrul& in dreptul Turciei de a i, un 'olum urias al Mediteranei s"a re'arsat peste onele din 8ur nimicind totul in cale. oameni, animale, plante. Asemenea miscari de mai mica sau mai mare amploare au continuat la di#erite inter'ale de timp, dar inca din E'ul Mediu, in Marea 1eagra, a inceput sa se 'orbeasca de o ona male#ica unde dispareau di'erse ambarcatiuni. RE2(;1(4E MA4EB(0E (n anii N>0, ('an T. Sanderson, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori ai Triung%iului 9ermudelor, a elaborat o %arta cu douaspre ece regiuni male#ice, identica celebrului Triung%i al 9ermudelor. Subliniind ca planeta noastra operea a prin electromagnetism, Sanderson se intreaba, pe buna dreptate, daca nu cum'a onele respecti'e #unctionea a ca niste uriase generatoare care creea a 'altori in interior si e!terior, unde obiectele pot #i atrase si eliminate in a#ara altor dimensiuni, cunoscute de noi. ;na dintre aceste regiuni ar #i si in Marea 1eagra, in apropierea (nsulei Serpilor. 0R;0(SATFR;4 T(F4AF6SA( 0ercetatorii rusi si ucraineni a#irma ca #alia magnetica din misteriosul triung%i mobil din Marea 1eagra se desc%ide de la o #ractiune de secunda pana la cate'a minute. (ntr"o ast#el de #alie a disparut in plina i, pe o 'reme e!celenta, la +1 mai 1944, crucisatorul so'ietic $TiolOo'sOi&, unde'a la >0 Om sud de 0rimeea. (ntamplarea na'ei de ra boi disparuta brusc pentru totdeauna intr"o stranie ceata neagra a #ost imortali ata in niste dosare secrete, al caror continut a #ost de 'aluit de #ostii o#iteri ucraineni din #lota so'ietica a Marii 1egre. 4(0?(:AT( :E A29 :upa o luna, cati'a pescari, au #ost martorii unei alte disparitii uluitoare. Ei au 'a ut iua"n amia a"mare cum cate'a a'ioane au disparut intr"un nor inc%is la culoare. Era 'orba, de #apt, de o #ormatie decolata de la Fdessa, in scopul unei recunoasteri marine. 3escarii n"au a'ut insa norocul #ostilor o#iteri ucraineni. Rudele lor au trebuit sa poarte 'esminte cernite, deoarece pescarii, martori incomo i, au #ost lic%idati de A29. S3A(MA ;0RA(1E1(4FR ;crainenii pa esc cu strasnicie ona, con#iscand orice ambarcatiune straina de pescuit. 3entru ca aici mai sunt gasite inca mine a#late in deri'a din timpul ra boiului. F ast#el de mina a #ost recuperata de ucraineni, la limita cu apele noastre teritoriale, dar cate mai sunt in aceeasi situatie, nimeni nu stie. 0aci e greu de pre'a ut consecinta e!plo iei unei mine, in #alia magnetica, pentru 'asele a#late in prea8ma, 'ase care ar putea #i ast#el proiectate intr"o alta dimensiune. (1S;4A SER3(4FR (n 1991, ;craina a mostenit de la de#uncta ;niune So'ietica, (nsula Serpilor, de #apt o imensa stanca, ale carei laturi pot #i parcurse la pas normal in circa 40 de minute. Sarpele

de apa, care a dat numele insulei, complet ino#ensi', dar cu o in#atisare de agreabila, a disparut complet la mi8locul secolului trecut, din cau a amplelor lucrari secrete des#asurate de so'ietici. (n noiembrie 200+, ucrainenii au declarat (nsula Serpilor ona de re er'atie naturala, ca sa demonstre e ca locul poate o#eri conditii pentru turism. RA:AR :E MARE 3;TERE Singurii turisti din (nsula Serpilor sunt militarii din personalul de $deser'ire&. Acesta intretine doua imense antene ale unui radar de mare putere, care $'ede& o buna parte a 9alcanilor si tot ce misca in Mediterana, pana la coasta de nord a A#ricii si ona controlata de (srael. Mai sunt intretinute statii de bruia8 si de ascultare a con'orbirilor in sistem #onic si prin cablu si un c%ei unde pot acosta submarine/ de bu unar. Sursa.PPP. iarulcn.com #ebruarie 22, 2009 Scris de 2012en | Mistere din Romania | crime, disparitii, enigme, insula serpilor, israel, Ogb, marea neagra, mistere, radar, romania, rusia, sulina, titanic, Triung%iul 9ermudelor, ucraina, urss | = 0omentarii

4antomele din *ealul 5un#anilor

+alcamul lui *ela1rancea . Cititorule, de 'rei sa"ti des#eti pri'irea cu meleagurile unde a trait autorul trilogiei Apus de soare, 4ucea#arul si 6i#orul, al sc%itelor ?agi"Tudose, :omnul 6ucea, cat si al po'estirii 1orocul :racului, 9arbu Ste#anescu :ela'rancea, ia trenul din gara (asului catre 3ascani si coboara in statia Sarca. Sosit acolo, porneste $per pedes apostolorum& catre satul 2oesti al comunei 4ungani, ase at pe culmi de dealuri. 3e tot drumul 'ei #i intampinat de o mare pustietate si lipsa a oamenilor. Rar intalnesti 'reun drumet, dar a8uns in aceasta mica ase are molda'a, orice satean intrebat de tine despre :ela'rancea iti 'a indica, cu legitima mandrie, conacul lui Misu Ste#anescu, #ost boier, nepot al #ecundului scriitor, ingradire in interiorul careia se inalta mandru salcamul 8apone sub care :ela'rancea si"a scris 'estita trilogie istorica a Moldo'ei, in timp ce se a#la in 'i ita la rubedenia sa. (nsa, iubitorule de drumetie si cunoastere, sa nu te impinga pacatul sa pleci din gara Sarca catre 2oesti in pas de seara, mai ales daca ai su#letul curat, #iindca o sa ti se intample $o ne#acuta&. Aceasta recomandare ii apartine domnului 6asile 9aciu, om de ade'ar, #runte a satului, batand catre tomnatica 'arsta de 7+ de ani, si mi"a #acut"o si mie, pe cand ne indreptam catre tinta propusa de mine, $salcamul lui :ela'rancea&. (ntrebandu"l despre temeinicia si moti'atia spuselor lui, mi"a raspuns. $0a sa nu spuneti ca #abule , 'oi incerca sa 'a dau nume de sateni de la care puteti a#la ade'arul. batrana Elena Surugiu, in 'arsta de >4 de ani, de asemeni, consateanul sau, 3etruta Muscalul, carora li s"a intamplat ce li s"a intamplat acum 'reo 27 de ani. Si de la ei o sa a#lati si alte nume de patiti. (nsa, mai apropiat de ilele noastre, ar #i anul 19>=, cand in luna decembrie, d"na 3iper Maria, care 'enea in #apt de seara de la gara Sarca catre satul 2oesti, a intampinat o mare spaima&.

o1estile d3nei Maria 0urios, l"am rugat pe domnul 9aciu sa ma conduca la #amilia 3iper, spre a ma edi#ica asupra acestui aspect. :orinta mi"a #ost satis#acuta cand am a8uns in sat. Am #ost intampinat de o batranica cu parul inspicat, cu c%ipul asprit de 'itregiile 'remilor. Am dat binete si, din 'orba in 'orba, am intrebat"o. $:oamna Maria, ati au it ce'a despre niste sta#ii care bantuie prin impre8urimi/ :omnul 6asile 9aciu m"a trimis la d's.&. Am 'a ut ca pe loc s"a sc%imbat la #ata, iar oc%ii i"au ca ut, cam speriati, in aduceri aminte. A stat cate'a clipe in cumpana, ne%otarata daca sa"mi raspunda sau nu, insa in #inal s"a decis. $Ma intorceam de la trenul de seara, prin luna decembrie a anului 19>=, din gara Sarca, catre satul meu, 2oesti, impreuna cu nepoata mea, tot in nume cu mine, Maria, in 'arsta de opt ani. Au isem eu despre niste lucruri necurate petrecute seara pe acest drum, insa speram sa nu ni se intample tocmai noua. 3e cat ne apropiam de sat, dar, mai ales, de bi#urcatia drumurilor catre satele 0rucea, 2oesti, 4ungani, loc de prost renume, unde prin 1950 a #ost trasnit 6asile :ruga, un consatean de"al nostru, simteam ca teama ma apasa tot mai tare in su#let. (nsa am mers mai departe. Ma pregateam, totusi, sa trec prin locul blestemat si trebuia sa #iu tare, sa nu o alarme pe nepotica. Este 'orba de capatul ia ului secat nu de mult, unde se spune ca celor slabi de inger le apar in cale sta#ii care merg langa ei 'reo trei Oilometri, pana la #osta moara a lui Tar iu, din capatul 2oestilor. 9atranii satului po'esteau ca prin ra boiul din 191>, #usesera aruncati in acel loc intr"o groapa comuna mai multi soldati morti, #ara lumanare si impartasanie. 3e cat ma apropiam de ia , parca #rica ma impresura mai tare. 1ici n"am a8uns la marginea locului unde se petrecuse ingropaciunea, si mi s"a parut ca ce'a alb, ca o statura de om, aparuse in dreapta noastra. (nstincti', am intors capul spre stanga. Si acolo, alta umbra alba. 6oiam sa o intreb pe Maricica daca 'ede si ea aratarile albe, insa nu puteam, mi se inclestasera dintii. Mutenia imi luase graiul si paseam mecanic,

accelerand pasii. Am cre ut ca 'ise , 'edeniile albe de pe alte taramuri mergeau in rand cu noi, #ara sa ne #aca nimic, #ara sa scoata 'reun sunet. Am mers, cu inima plesnind de spaima, pana la marginea satului, unde, dintrodata, ne"au parasit. M"am ase at s#arsita pe un parapet de pod, tremurand din tot trupul, #ara sa"i dau drumul nepoatei de mana. 0and mi"am re'enit, am intrebat"o. $Maricico, tu ai 'a ut ce'a pe drum de la ia incoace/&. $9unico, mi s"a parut ca in dreapta si in stanga noastra 'edeam niste umbre ca de oameni, albe, care ne pri'eau cu oc%i blan i si rugatori, insa #ara sa spuna nimic. 1u ti"am spus, #iindca am cre ut ca mi se pare si ai sa ra i de mine&. A8unsa acasa m"am mai linistit, iar a doua i am purces la (leana lui Surugiu, despre care

au isem ca i se intamplase acelasi lucru ca si mie. (ntreband"o, mi"a raspuns, dupa ce i" am po'estit, ca asa era. :in spusele ei am desprins ca acele umbre nepamantene spariau oamenii cu su#letul curat, in dorinta de a"i ruga pentru mila si indurare, asteptand ca pe locul acela sa se #aca o s#intire, si ca erau su#letele celor ingropati #ara impartasanie si lumanare&. +urpaturile Acelasi domn 6asile 9aciu, #urni orul subiectului pentru primul episod al serialului, mi"a mai po'estit o misterioasa intamplare in care a #ost implicat bunicul sau, 9aciu Toader. 0eea ce scriu nu sunt #ictiuni sau in'entii personale, ci redau 'eridic cu'intele intiparite in memoria nepotului. $Era prin toamna anului 192= si, impreuna cu niste consateni din satul 2oesti al comunei 4ungani, idari si dulg%eri, ne anga8asem sa ridicam un lacas de credinta si inc%inaciune in satul 'ecin, 9raesti, ase are situata tot pe culme de deal precum comuna noastra. 1e tocmisem cu preotul paro% ca noi, meseriasii, sa 'enim cu tainul ,mancarea- nostru, iar la inc%eierea lucrarii, sa primim plata in bani. 1oi, cei din 2oesti, ca mai erau lucratori si din alte locuri, ne randuiam #iecare sa aducem cele trebuincioase mesei ilnice, adica barabule ,carto#i-, #asole, ulei, #aina de grau si papusoi, iar ca sa terminam constructia mai repede, ne duceam doar in iua de duminica acasa. Se intampla ca intr"o 8oi sa ni se termine pro'i iile si magareata sa #ac apro'i ionarea ca u pe mine. :upa ce trebaluii la idarie pana seara, ma indreptai spre casa neamului meu, Amariutei din 9raesti, la care ga duiam in cursul saptamanii. Acolo ma spalai si primenii, insa g%inionul #acu sa"l gasesc pe ga doi cu c%e# si ma tinu la taclale pana aproape de mie ul noptii, cand in #ine, il dobori somnul si putui sa plec la drum. 1e#iind temator de intuneric, am purces domol la pas, coborand dealul 9raestiului, apoi trecui prin toloaca din 'ale si incepui sa urc dealul 4unganilor. 0um mergeam asa, la un moment dat, in #ata imi aparu o surpatura pe care n"o cunosteam, desi mai trecusem pe acolo. Bacui cati'a pasi sa o ocolesc si imi iesi in cale alta risic%itura de pamant. Si pe asta o depasii, insa, ca un #acut, mai departe era alta prapastie. (ntrai in banuieli si #rica incepu sa"mi dea tarcoale. 0red ca ceasurile erau trecute de doispre ece cand, in stanga mea, au ii niste le%aituri ,'orbe #ara sens-, c%icoteli si glasuri ce"mi spuneau. $4as& Toadere, ca"ti dam noi #aina sa te saturi. Te"ai apucat sa #aci biserici<&. Spaima ma potopi. Simteam cum imi bu%neste teasta. Mi"am #acut cruce cu limba in cerul gurii si, pentru un timp, parca m"am mai limpe it si am mai inaintat. (nsa iarasi am au it c%icoteli, atat in #ata mea, cat si in spate. Si iarasi imi aparu o surpatura< (ncercam s"o ocolesc. 4a cati'a metri imi aparea alta, parca era o 'iroaga in care se miscau bulgari de pamant. 3ierdusem mersul timpului si mintea mi se incalcise, nestiind pe unde mai calc. M"am de meticit abia in orii ilei, i bindu"ma cu #runtea de un gard de stana. 0ainii au inceput sa bata si a iesit ciobanul. S"a uitat spariet la mine, m"a recunoscut si mi"a is. $Toadere, mai omule, ce cati la asta ceasuri aice/ 0red ca esti bat, de umbi %ar%aleaua<&. :ar eu nu puteam sa ingaim o iota. Tremuram din toate inc%eieturile. Apropiindu"se de mine si 'a andu"ma galben ca ceara la #ata, m"a luat binisor de brat si m"a dus in stana. Acolo m" a ase at pe o laita, a luat dintr"un ra#t o gara#a, mi"a turnat intr"o canita si mi"a dat sa beau. Era rac%iu. 4"am ing%itit lacom. Mi"am mai re'enit. ("am po'estit ce petrecusem. Si"a #acut cruce si a glasuit. $Apai, mai Toadere, aista a #ost lucru rau. 0red ca era necuratul ce te"a pus la incercare sa nu mai ridici biserici&.

sursa . #ormula"as.ro ianuarie 5, 2009 Scris de 2012en | 3o'estiri incredibile | 2012en, enigme, #antome, mistere, Mistere din Romania, romania, spirite, strigoi | 1iciun comentariu pKnL acum.

Buce#i0 zona 1ietii 1esnice 6

3 In muntii Buce#i e(ista o zona de un 2ilometru patrat in care or#anismul nu oboseste0 iar /unctiile /izico3c!imice se re1i#oreaza brusc 7 +pecialistii spun ca a1em de3a /ace cu le#endarul loc dintre cer si pamant

In .9990 un institut de cercetari particular din Bucuresti0 an#a8at de o /irma straina pentru a studia subteranul unei zone din Buce#i0 a #asit ce1a care poate /i asimilat cu le#endara 9)ura de %ai:. ; 1orba despre o panta cu o supra/ata de apro(imati1 un 2ilometru patrat0 unde se mani/esta o anomalie ma#netica atipica0 dupa cum o de/inesc specialistii0 zona care are e/ecte bene/ice uluitoare asupra or#anismului uman. ;ste0 /oarte probabil0 cea mai ciudata descoperire /acuta 1reodata in %omania. (n traditia populara romaneasca, 2ura de Rai este un mediu intre cer si pamant cu un caracter sacru, un drum spre Rai, un loc bene#ic. 0a po itionare geogra#ica, 2ura de Rai este situata pe un picior de munte si se desc%ide intr"o pa8iste inalta sau un gol de munte.

0on#orm $Mitologiei Romane&, cartea lui Romulus 6ulcanescu, 2ura de Rai este sinonima cu $plaiul&, iar autorul considera ca acestor one miri#ice li se rele'a caracterul sacru si prin titulatura mitropolitilor romani, denumiti $e!ar%i ai plaiurilor&. Romulus 6ulcanescu sublinia a ca in ona 2urilor de Rai s"au incuibat cu timpul 1edeiele, sarbatori populare si institutii comple!e etnoculturale satesti cu implicatii mitologice. Sabina (spas, cercetator la (nstitutul de Etnogra#ie si Bolclor, considera ca termenul de $2ura de Rai& e!prima o realitate simbolica a sacrului si una meta#orica, in poe ia populara, ca imagine artistica a atingerii armoniei absolute. 0u alte cu'inte este 'orba doar despre o traditie populara, #ara o ba a in realitatea concreta, palpabila. 5ocul in care or#anismul nu oboseste Acestor date li s"a adaugat insa si o imagine #i ica, concreta, a unei $2uri de Rai&, un loc cu o supra#ata de apro!imati' un Oilometru patrat, care are e#ecte terapeutice e!ceptionale asupra organismului uman. (n 1999, (nstitutul particular de cercetare $Terra& a #ost anga8at de o #irma romano"#rance a sa studie e o ona din 9ucegi, situata in apropierea 3esterii (alomicioara. Societatea era interesata de stabilirea detaliilor din subsolul acestei one si a oportunitatii de a construi un comple! %otelier. 4a studiu au participat specialisti din mai multe domenii, in special #i icieni si geo#i icieni. 0ercetarile s"au #acut cu aparatura de geodetectie. :upa mai multe ile de urcat si coborat pe acele coclauri pentru sonda8e, geo#i icianul :umitru Stanica, unul dintre membrii ec%ipei, a descoperit ce'a sen ational in prea8ma 'ar#ului :oamnei. a8uns intr"un anume loc, i"a disparut oboseala. $1e"am speriat cand ne"a strigat alertat, nu stiam ce s"a intamplat. E'ident ca am pri'it cu neincredere #enomenul, la inceput. (n timp insa am constatat, pe propria noastra piele, ca el este real. Abia apoi am demarat in'estigatiile asupra acestui loc&, spune 6asile Rudan, coordonatorul ec%ipei. 3rimul stadiu al in'estigatiilor a constat in 'eri#icarea tuturor 'ersantilor din ona. $Am constatat ca oricat ai urca, oricat de obosit ai #i dupa mers, in momentul in care ai a8uns in ona respecti'a dispare oboseala, lucru care nu se mani#esta pe alti 'ersanti. Este 'orba de o re'igorare a #unctiilor #i ico"c%imice cu o rapiditate iesita din comun&, declara :umitru Stanica. < anomalie #eoma#netica atipica A doua #a a a constat in testarea medicala. A #ost adus un medic, care a 'eri#icat tensiunea #iecarui subiect care urca panta cu $ciudatenii&. Testele medicale au #ost reluate si pe o alta culme din apropiere, cu o inaltime apro!imati' similara. Re ultatele au condus catre o singura conclu ie. in ona cu pricina, e!clusi', se intampla ce'a deosebit. 1u numai ca ritmul cardiac isi re'ine uluitor de repede, desi urcusul se #ace pe o panta abrupta, dar oamenii in 'arsta care au #ost supusi testelor au declarat o stare de bine general cand stau in acel loc. S"a trecut apoi la testarea onei prin magnetometrie di#erentiala, respecti' radiogra#ierea subsolului cu aparate de tip 3artington, care pot masura, printre altele, magnetismul 3amantului. Asa a #ost depistata o anomalie magnetica atipica, pe o supra#ata de apro!imati' un Oilometru patrat. $Anomaliile geomagnetice cunoscute de specialistii din domeniu apar in rupturile de #alii, in re#le!ii ale scoartei terestre sau in alte asemenea #enomene geologice care se inregistrea a intr"o #orma atipica pe diagrame. Aici e 'orba insa despre ce'a necunoscut, un pro#il al diagramelor pe care nici pro#esorul Stanica, unul dintre cei mai buni

geo#i icieni de la noi, nu a stiut sa"l interprete e. (n acel moment am #acut legatura cu alt gen de anomalii atipice, pe care le cercetam de mai mult timp si care se mani#esta printr"o emisie de radiatii patogene, inca ramase cu o origine necunoscuta&, ne"a spus 6asile Rudan. *e la coltii dra#onului la retelele male/ice -artmann roblema zonelor #eopato#ene sau a anomaliilor ma#netice atipice male/ice a /ost ridicata de Institutul 9Terra: cu mai multi ani in urma. =n nod #eopato#en inseamna un loc in care se mani/esta /enomene de natura necunoscuta care sunt ostile 1ietii.Trebuie mentionat insa ca e(istenta acestor zone 9rele: este cunoscuta de societatea omeneasca de /oarte mult timp. (n 0%ina antica, spre e!emplu, nimeni nu a'ea 'oie sa construiasca o locuinta pana ce ona nu era testata de specialistii imperiali, oameni in estrati cu capacitati paranormale, pentru a 'edea daca subsolul are sau nu are $coltii dragonului&. :aca acesti $colti& subpamanteni erau detectati de #unctionarii imperiali, locul respecti' era etic%etat male#ic, pe el nu se putea construi nici o casa. 3ornind de la aceeasi idee, in perioada interbelica, o serie de e!periente dintr"un orasel din El'etia au condus la teoria $Retelelor ?artmann&. :octorul Ernst ?artmann a obser'at ca soarecii a#lati intr"o anumita incapere stateau grupati dupa directia liniilor si nodurilor unei retele in'i ibile. Aceiasi soareci se comportau insa normal intr"o incapere di#erita. Acest tip de reactie al animalelor i"a dat de gandit si ast#el a inceput sa studie e #enomenul si sa traga conclu ii interesante. 0on#orm teoriei ?artmann, interiorul scoartei terestre ascunde retele longitudinale si latitudinale male#ice. Benomenul se mani#esta insa ca atare doar in nodurile de la intretaierea acestor retele. Armata este interesata de subiect 9*escoperirea absolut intamplatoare a zonei bene/ice din Buce#i0 9)ura de %ai: in traditie populara0 1ine sa rotun8easca ceea ce stiam pana acum despre anomaliile ma#netice atipice. In primul rand ne intareste ideea ca nimic din ceea ce a1em lasat ca memorie colecti1a prin /olclor nu este #ratuit0 are cel putin un sambure de ade1ar:0 declara Vasile %udan. $0eea ce am gasit noi in 9ucegi are o dispo itie geogra#ica identica cu cea descrisa in #olclor. (n al doilea rand, stim acum ce si cum sa cautam. 3e diagrame, %arti ale subsolului, pro#ilele micromagnetice ale onelor male#ice, despre care a'em mai multe date, sunt ascutite, pe cand cele ale onei bene#ice sunt liniare, aproape drepte. Timp de mai multi ani am #ost ocupati cu alte proiecte de cercetare si am suspendat in'estigatiile din 9ucegi, dar intentionam sa reluam cercetarile si sa #acem c%iar o demonstratie publica. Apoi 'om largi ona in'estigatiilor, deoarece a'em semnale ca asemenea locuri deosebite se mai gasesc, cel putin in ona Masi'ului Rete at. (nteresant este #aptul ca din in#ormatiile de pana acum re ulta ca #iecarei one male#ice trebuie sa ii corespunda, unde'a in apropiere, o ona bene#ica, la o distanta de cel mult cate'a sute de metri. :eocamdata nu 'om di'ulga locatia e!acta&, spune Rudan.

Acesta mai sustine ca, pe tema cercetarii anomaliilor magnetice atipice din Romania, bune sau rele, urmea a sa apara o carte si ca Ministerul Apararii se arata #oarte interesat de acest domeniu. 0ercetatorii de la (nstitutul $Terra& spera sa se reali e e, cu concursul Armatei, o %arta a Romaniei care sa puna in e'identa aceste one iesite din comun. roiectul Constiintei )lobale (n ideea e!istentei unor legaturi de natura spirituala #oarte putin cunoscuta intre om si 3amant se inscrie si proiectul 0onstiintei 2lobale. 3roiectul 0onstiintei 2lobale a luat #iinta in anul 199=, #iind instalate, cu o dispersie mondiala, ec%ipamente electronice interconectate in retea, cu centrul la 3rinceton, S;A. Reteaua de generatoare aleatorii arata aparitia unor anomalii in #unctionare in timpul unor e'enimente ce a#ectea a milioane de persoane. (n general, aceasta constiinta globala a omenirii comunica cu Terra. 3laneta anunta din timp orice catastro#a care urmea a sa se produca. Acest comportament nu poate #i atribuit #i icii clasice. 3ana in pre ent, au #ost amplasate 57 de generatoare numerice aleatoare in intreaga lume. Anticiparea e1enimentelor 0ercetatorii au obser'at ca in timpul unor e'enimente la ni'el global, diagramele sunt de'iate de la po itia normala, iar sc%imbarile apar uneori c%iar inainte de producerea e'enimentelor. (n ca ul cutremurului si 'alurilor uriase din Asia, in 2007, de'iatiile au #ost anticipate cu peste 20 de ore inaintea producerii tragicului e'eniment. $(nitiatorii proiectului spun ca este prematur sa se discute despre o aplicatie practica a acestui #enomen. 0%iar daca se stie ca ce'a gra' se 'a intampla, nu se stie ce anume se 'a intampla, unde si cand. 3robabil ca dupa ce 'or #i instalate mai multe sisteme, in 8ur de 100, se 'a putea identi#ica si ona e!pusa. 6om anali a toate inregistrarile, pentru a 'edea cum s"a propagat unda emotionala&, a spus Adrian 3atrut, cel care supra'eg%ea a singura unitate de acest #el din Romania. 3otri'it cercetatorului clu8ean, acest #enomen este recunoscut de peste 40 de ani, dar acum s"a incercat 'eri#icarea acestei teorii la o scara mai mare, cu mai multe persoane. (deea a #ost 'eri#icata pe teritoriul S;A, iar din 199=, prin proiectul psi%ologului Roger 1elson, s"a trecut la montarea de ec%ipamente pe toate continentele. (n pre ent, proiectul este coordonat la 0entrul 302, desprins din ;ni'ersitatea din 3rinceton.

$Este clar ca lumea #i icii si cea a spiritului uman sunt legate, aceste e!perimente o do'edesc, dar inca nu putem sti cum se intampla aceasta&, a mai spus Adrain 3atrut. >onele #eopato#ene #enereaza cancer (n Romania, aceste lucruri se studia a inca de la s#arsitul anilor N=0, adica de peste 20 de ani. E!perientele romanesti au condus catre ideea ca onele geopatogene sunt reale, #ocarele geopatogene emit radiatii de alta natura decat cele cunoscute, daunatoare organismelor 'ii, dar ca aceste #ocare nu sunt constituite in nodurile retelelor ?artmann, adica nu au o dispunere geometrica, regulata in structura scoartei. (n urma e!perientelor din Romania, s"a tras conclu ia ca un om care locuieste intr"o asemenea ona timp de ece luni este predispus, in #a a incipienta, la insomnie, apoi apare starea de greata, ce#aleea, dis#unctii ale musc%ilor inimii, puls aritmic, #ibrilatie, contractii musculare dese si intense. (n ultima #a a apare cancerul. 0%irurgul 1icolae 0onstantinescu a identi#icat c%iar #amilii intregi bolna'e de cancer, ale caror locuinte au #ost construite pe asemenea locuri geopatogene. sursa . Giua ;1 0FME1TAR(; (1TERESA1T :E 3E #orum.acasa.ro (n anul 2005 au aparut niste carti ale lui R.0inamar in care se spune ca in interiorul muntilor 9ucegi ,3arang ,Rete at ar e!ista locuri subterane in care se gaseste o ci'ili atie superioare noua ,poate ca tocmai de aceea e!ista re er'atia naturalL din Rete at<-, ci'ili atie care coordonea L, de la panoul de comanda ,'edeti mesa8ul despre descoperire si cartea lui 0inamar- tot ce se intampla cu clima Qi natura Romaniei. tornade, inundatii, cutremure, incendii de padure etc. Se pare ca nimic nu este intamplator * si ca nu ar #i este consecinta asa" isei $incal iri globale&. Se pare ca totul are o logica, inclusi' alegerea onelor unde sa se produca tornade si inundatii . :upa 0inamar e!ista printre noi, oameni care merita atentia celor de sub munti. AceQtia sunt luati de $ei&, li se transmit #ranturi din ni'elul lor de ci'ili atie, iar apoi sunt adusi la locul de unde au #ost luati. AceQtia sunt numiti $maestri spirituali&, #iindcL asa li s"a spus sa se recomande. 0eea ce e mai important in carti este ca se spune despre tunele subterane despre o sala unde e!ista mai multe c%estii dintre care %olograme cu in#ormatii despre orice domeniu si ca din acel loc mai pornesc + tunele dintre care doua spre alti doi centri din alte doua tari, si al treilea spre interiorul pamantului MSe mai spune si despre #rancmasoni si ca asta ar #i un secret de stat bine pa it M :aca 'reti sa cititi cartile online le gasiti aici . %ttp.RR=0.59.=+.51RdigibooORinde!.p%p/dirS0J20Spiritualitate , cautati Radu 0inamar cu Misterul din Egipt ,6iitor cu cap de mort si 12 ile - iar la nume utili ator. di#iboo2 , cu parola. cartionline Acelasi lucru a a#irmat ,cu mult timp inainte o clar'a atoarea bulgara 6anga ,se pare ca e celebra - despre muntii 9ucegi Tn anul 1992. A murit pe la mi8locul anilor N90.. Era oarba si nedeplasabila, tocmai de aceea spusele ei au o greutate mult mai mare decat ale lui 0inamar, sau cel putin asa se presupune octombrie +0, 200= Scris de 2012en | Benomene (ne!plicabile, Mistere din Romania | anomalie, anomalie geomagnetica, bucegi, constiinta globala, enigme, etnogra#ie, #, #olclor, geogra#ie, gura de rai, magnetism, mistere, Mistere din Romania, mistere romanesti, Mitologie, muntii bucegi, nedeiele | > 0omentarii

Burebista0 primul re#e dac.

?ntemeierea statului dac
de la CiOipedia

:acia Tn timpul lui Burebista Un prima 8umLtate a secolului ( T.?r. de 'oltarea societLVii dacice, TntLrirea aristocraViei tribale militare Qi trans#ormarea ei Tn clasL politicL au determinat trecerea la organi area de tip statal. 9urebista, care TQi Tncepe domnia Tn anul =2 T.?r. 0on#orm istoricului (ordanes, 9urebista a moQtenit o puternicL uniune tribalL, care s"a trans#ormat Tn stat odatL cu supunerea treptatL a tuturor triburilor Qi uniunilor de triburi geto"dace cLtre autoritatea centralL. 4a acest proces de uni#icare nu au contribuit numai #actori interni ,aristocraVia tribalL Qi masa rL boinicL, puterea Qi iscusinVa lui 9urebista-, ci Qi cei e!terni ,creQterea ameninVLrilor celVilor Qi romanilor-. ;ni#icarea triburilor geto"dace s"a reali at pe 2 cLi. pe cale paQnicL, cKnd Qe#ii de trib acceptL supunerea #aVL de 9urebista de bunL 'oie, Qi pe cale rL boinicL, cKnd se doreQte pLstrarea puterii tribale de cLtre unii conducLtori locali ,cetatea TDras a #ost arsL din temelii-. :esigur, creQterea puterii militare a lui 9urebista a determinat supunerea de bunL'oie a multor uniuni tribale geto"dacice. Strabon scria cL, ascultKndu"l pe :eceneu, geto"dacii $s-au lsat nduplecai s taie via de vie i s triasc fr vin$. ;ni#icarea triburilor geto"dacice se terminL pe la 50 T.?r."79 T.?r, cKnd 9urebista Tncepe campania Tmpotri'a celVilor. Un munVii FrLQtiei 'a #i centrul statului dac #ormat de 9urebista. Aici el #ormea L cetLVi de piatrL, cele mai importante #iind. 0osteQti, 9lidaru, 0apalna si Sarmisegetu a, ultima trans#ormatL, pKnL la urmL, c%iar Tn capitalL a regatului.

5uptele cu cel@ii
3ericolul cel mai apropiat de centrul statului lui 9urebista era repre entat de celVi. Un anul 50 T.?r. sau 79 T.?r. porneQte o campanie #ulgerLtoare Tmpotri'a boilor, tauriscilor Qi anarVilor, pe care"i distruge. Re ultatul a #ost o masi'L migraVie a celVilor spre 'est. Un teritoriile cucerite au apLrut aQe Lri geto"dace. Un aceeaQi

campanie au #ost drobiVi probabil Qi scordiscii de la gura Tisei. ?otarele :aciei s"au e!tins ast#el pKnL la con#luenVa rKului Mora'acu :unLrea Mi8locie.

Cucerirea litoralului MArii Ne#re

:upL campania Tmpotri'a celVilor, 9urebista a acordat mare atenVie onei istro"pontice, unde prime8dia romanL era Tn creQtere. Un anii >+ T.?r.">2 T.?r. cetLVile greceQti pontice sunt cucerite de generalul roman Terentius 6arro 4ucullus. 0etLVile se rLscoalL Tmpotri'a gu'ernatorului Antonius ?Dbrida. ?Dbrida a organi at o e!pediVie, dar a #ost Tn#rKnt de greci, aliaVi cu bastarnii Qi geVii. 9urebista %otLrLQte apoi sL supuna cetLVile de pe litoralul 3ontului Eu!in ,Marea 1eagrL-. Un 77 T.?r. cucereQte oraQul grecesc Flbia de la gurile 9ugului, apoi TDras. Au urmat apoi?istria, Tomis, Mesembria. Untregul litoral pontic Qi teritoriul pKnL la munVii ?aemus ,9alcani- se a#la sub stLpKnirea lui 9urebista. :e aici, 9urebista a organi at e!pediVii pKnL Tn MacedoniaQi (lliria. :e'ine ast#el $cel dinti i cel mai mare dintre regii din Tracia$, cum Tl numeQte o inscripVie greacL contemporanL.

%ela@iile cu %oma
0uceririle istro"pontice ale lui 9urebista au pus statul dac Tn con#lict cu Roma. Aceasta n" a inter'enit TnsL imediat din cau a situaViei interne, care culminase cu rL boiul ci'il dintre 0e ar Qi3ompei ,49 T.?r.-. Un primL'ara anului 4= T.?r, cKnd luptele dintre 0e ar Qi 3ompei se dLdeau Tn peninsula 9alcanicL, 9urebista l"a trimis pe Acornion ca delegat cu o misiune pe lKngL 3ompei. Un sc%imbul a8utorului militar, 3ompei recunoQtea 'astele %otare ale :aciei. Acesta este TnsL Tn#rKnt la 3%arsalos Qi se re#ugia L Tn Egipt, unde este ucis. :upL aceastL 'ictorie 0e ar plLnuia o campanie Tmpotri'a :aciei. UQi concentrase Tn anul 44 T.?r. o mare armatL pe malul de est al MLrii Adriaticei. Este TnsL asasinat Tn acelaQi an.

Moartea lui Burebista Bi destrAmarea statului dac

Un acelaQi an Tn care 0e ar este asasinat ,44 T.?r.-, 9urebista este Qi el TnlLturat Qi ucis de aristocraVia nemulVumitL de creQterea puterii acestuia. Moartea lui 9urebista a pro'ocat mari trans#ormLri Qi tulburLri. Regatul dac se destramL Tn 4, mai apoi Tn 7 state. 0entrul din Transil'ania 'a #i condus dupL moartea lui 9urebista de marele preot :eceneu. Moartea lui 9urebista a a'ut drept e#ect destrLmarea regatului sLu, ale cLrui limite #useserL. Tn 1ord. 0arpaVii 3LduroQi, Tn Est. 3ontul Eu!in, Tn Sud. munVii ?aemus, Tn 6est. con#luenVa rKului Mora'a cu :unLrea Mi8locie. :upL moartea lui 9urebista continuitatea 'ieVii politice se menVine Tn Sud"6estul Transil'aniei, Tn ona #orti#icatL a Sarmisegetu ei. 3uterea Tn stat a #ost preluatL de :eceneu. Acesta era rege, mare preot Qi 8udecLtor suprem. Sub :eceneu, statul dac are un caracter teocratic ,religios-.

=N A5T =NCT *; V;*;%; de la Gamol!is.ro

B=%;BI+TA0 cel mai mare dintre %e#ii T%ACI;I0 s3a nAscut cam pe la Cnceputul secolului I B.C.0 la mai mult de ,DDD3EDDD de ani de la prAbuBirea MA%;5=I IM ;%I= ;5A+)IC0 atunci cFnd lumea anticA era dominatA de Imperiul %oman. Burebista CBi propune Bi realizeazA reuni/icarea popula@iei tracice0 Cn care rolul limbii Bi reli#iei comune pA#Fne au constituit un mi8loc puternic de neCntreruptA le#AturA a unitA@ii Bi /rA@iei Cntre toate pFlcurile neamului nostru0 /ArFmi@at pFnA la ;5G Burebista a unit neamurile Cntr3o CmpArA@ie respectatA aici Cn C;NT%=5 Bi %A+A%IT=5 ;=%< ;I0 CntinzFndu3Bi !otarele de la pAdurea -ercinica HMora1ia de aziI pFnA la Bu# Bi din Carpa@ii Nordici pFnA la +ud de Balcic H*ionJsopolisI. 1umele ade'Lrat al lui 9urebista s"a pierdut unde'a prin 'eacuri, dar inteligenVa, puterea Qi 'ite8ia lui Tn luptL a'ea sL"i aducL meritatul nume de 9;"ERE"9;"(ST"AS ,0are"era" care"este"nu- TnseamnL $1emaipomenitul&, $0um nu a mai #ost Qi nu mai este&. Monede descoperite din 'remea lui, Tn Transil'ania, ni"l Tn#LViQea L pe acest rege al regilor cu douL capete, simboli Knd trecutul Qi pre entul. (nscripViile de pe monede sunt Tn limba tracicL $latinL 'ulgarL&, SARM(S 6AS(4, 0el Mai Mare Rege. 1umele soViei lui G(1A, TmpLrLteasa Qi marea preoteasL a tracilor s"a gLsit tot pe douL monede din Transil'ania. Alt nume al lui, cu TnVelesul de stLpKn absolut al tracilor $3A6E4"TER&. S#Ltuitorul lui Marele 3reot :eceneu i"a instruit pe traci sL trLiascL potri'it cu legile 1aturii cunoscut pKnL a i ca $4egile 9elagines&. Se pare cL Tn timpul lui 9urebista s"a decis ca anul ( sL #ie anul cKnd s"au nLscut cei doi Gamol!is, >1+ 90, iar anul re#ormelor politice"religioase 555 apare pe tot #elul de inscripVii de pe tot teritoriul pelasgic, ca $SSS& ,5,5,5- sau $000& ,0"grecesc- ori $6(6(6(& ,5"latin-. Si nu pot sL nu amintesc Qi rugLciunea unei #emei gete, Gamol!iene, gLsitL pe o placL de

marmurL la Tomis, conVinKnd Qi un M A0RFST(?M do'edind TncL o datL marele ra#inament atins de geto"daci. ,dupL A. 9ucurescu+CR"(I+ ,TRH(0CIT<+R" #"5"RI+ C0R+TH ,C- F<R< -HR"+IH *<+-5H ,C5 *I< ,05T CR"*I5CI<+,H ,C5 =" ,+," TRI ,05T C0 TR"I *" J+," :+I T"T6I .+TRI *+R +TKT T" R<. +CRI, 5<5+CK5*?+ ,H -H +A0II 5I+,C6+RI+5 ,H R"5+,C *ar citind doar primele litere apare +#T ,,, :+5B Cu 444, de ani acesta fiind semnul la care se Lnc'inau cei LntorMi la adevNrata reli%ie, semn ce se purta pe mOna dreaptN sau pe frunte.

ReQedinVa iniVialL a regelui ,Argeda'a sau Sargeda'a- este locali atL pe unde'a pe la 0osteQti ,dealurile FrLQtiei-. 3rincipalul a8utor al regelui trac de atunci era :E0E1E;, marele preot care, dupL ce a #ost pentru o perioadL de timp Tn Egipt, iniViindu"i pe preoVii egipteni Tn tainele sacerdotale pelasgice, re'ine Tn 2eVia ,2otia * dupL po'estirea istoricului ostrogot (ordanes-, de'enind Qe#ul suprem al spiritualitLVii tracice, reuQind TmpreunL cu 9urebista sL"i uneascL pe traci atKt militar, cKt Qi spiritual. 9urebista TQi TndeamnL supuQii la $abstinenVL, sobrietate Qi ascultare de porunci&, noul mod de 'iaVL #iind propagat dintr"un centru spiritual, numit de Straborn $Muntele S#Knt&, 4egendarul AA2A(F1 care, dupL Adrian 9ucurescu din $:acia SecretL&, ar #i unde'a Tn munVii 9ucegi, lKngL $S#in!ul RomKnesc&, deoarece AF2"A"(F1 Tnsemna Qi $0apul Magni#icului&@ cu toate astea, a i, mulVi ar%eologi locali ea L legendarul Aagaion unde'a pe :ealul 2rLdiQtei ,1200m altitudine- Tn Masi'ul Sureanu, la Sarmi egetusa Regia ,2rLdiQtea Muscelului- a#lKndu"se Qi unul din sanctuarele patrulatere. SL #ie oare acesta locaQul unde preoVii lui Gamol!is, Geul sub"pLmKntean, o#ereau credincioQilor acea nemurire completL, atKt a su#letului, cKt Qi a trupului, unde ucenicii ,$recruVii&- cKntau. $S#Knt e :omnul 1opVii&/ 4a sudul :unLrii proconsulul pro'inciei Mac%edonia, generalul 6arro 4ucullus, Tn cadrul celui de"al doilea $rL boi Mit%ridatic& ,>4">2 9.0.-, ocupL oraQele greceQti 'est"pontice, de la Apollonia pKnL la :elta :unLrii, Tnc%eind un tratat Tntre romani Qi alte cetLVi 'ecine, cu a'anta8e Qi obligaVii pentru ambele pLrVi. AceastL tutelL mascatL Ti nemulVumeQte pe locuitorii oraQelor greceQti, care trimit o solie la 9urebista sL"i a8ute. Fastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius ?Dbrida este Tn'insL lKngL ?istria@ 9urebista supune pe cale paQnicL oraQele. Tomis ,0onstanta de a i-, 0alatis ,Mangalia-, :ionDsopolis ,9alcic- Qi Apollonia. 3e calea rL boiului sunt integrate cetLVile. Aliobri! ,0artal, sudul 9asarabiei, ocupat a i de ruQi, sub numele de Frlo'Oa-, TDras ,Tiraspolul de a i, ocupat tot de ruQi, unde (lie (laQcu, un ade'Lrat erou naVional, este Vinut pri onier<-, Fdessas ,Fdesa, a i oraQ ucrainean ce are Tn centrul lui cel mai romantic cartier, cartierulM $Moldo'eanca&<-. 9urebista TQi Tncepe organi area puterii monar%ice cu caracter militar prin acti'itLVi administrati'e cum ar #i. recrutarea de oameni TnsLrcinaVi cu administrarea agriculturii, strKngerea dLrilor, supra'eg%erea muncilor obQteQti obligatorii, #LcKnd posibilL reali area

sistemului de #orti#icaVii Tn :acia ,nucleul din MunVii Sureanu Tntins pe o supra#aVL de 200 Om pLtraVi-. (ncinta militarL din centrul religios are o supra#aVL de + %ectare, cu iduri de piatrL ecarisatL ,blocuri de calcar #asonate- care #ac din Sarmisegetusa dacicL un unicat Tn Europa@ Gidul :acic ,Murus :acicus- este #ormat din cetLVi construite din blocuri de calcar@ a construit Qi cetLVi de piatrL ne#asonate, legate cu lut, ca cele de la 3iatra 1eamV ,3iscul 9Ktca :oamnei Qi colina 0o la-, 0etLVeni ,Eud. ArgeQ-, 0o'asna" 6alea GKnelor sau Sig%iQoara. Armata lui numLra, la 'reme de rL boi, mai mult de 200.000 de oameni, #LcKndu"l de temut. 9urebista ducea Qi o politicL e!ternL acti'L, inter'enind c%iar Qi Tn cadrul con#lictului desc%is dintre cei doi ri'ali ai Romei ,respecti' 0e ar Qi 3ompei- Tn anul 4= 9.0. Un legLturL cu aceasta, o inscripVie recent descoperita la 9alcic ,anticul :Donisopolis- citea L numele lui Acronion, un mesager personal trimis de 9urebista la generalul 3ompei pentru a"i sugera ipote a unei alianVe cu ultimul. 6or mai trece cam +"4 ani pKnL cKnd 0e ar, dupL ce"l 'a Tn'inge decisi' pe 3ompei lKngL Barsalla, pentru a se rL buna pe #ostul aliat al inamicului sau Qi ca re ultat, sL trimitL numeroase legiuni cu $misiuni de pedepsire& cLtre graniVele regelui geto"dacilor. Fricum, la scurt timp Tnainte de a Tncepe lupta decisi'L cu regele trac, pe 17 martie 44 9.0., 0e ar a #ost asasinat Tn senat de noii sLi ad'ersari politici secreVi Qi la scurt timp Qi 9urebista 'a muri Tn circumstanVe asemLnLtoare. :oi dintre cei mai strLluciVi militari ai lumii antice au dispLrut ast#el, aproape simultan, istoria con#erindu"le ast#el destine similare. Marele preot :E0E1E; a #ost ulterior numit succesor al regelui de#unct. A i e di#icil sL apreciem Tn Tntregime cunoQtinVele sale QtiinVi#ice e!trem de 'aste. 1umeroase inscripVii Tn piatrL sugerea L noViuni de matematicL cum ar #i triung%iul lui 3itagora, aQa"numitul $numLr per#ect& 5 sau $numLrul cosmic& +5@ in#ormaVii de astronomie despre $pentagonul planetar& ,acesta #iind. Saturn, Eupiter, Marte, 6enus Qi Mercur-@ po iVia soarelui la ec%ino!ii Qi solstiVii@ po iVia 4unii la cele patru #a e ale sale Qi calendarul dacic ,unde un an de +50 de ile alterna cu unul de +57 de ile-. ;ltimul este con#irmat de scena pictatL pe o cupL de #ructe descoperitL la 9Ktca :oamnei, ca Qi pe o lampL de lut ars gLsitL pe lKngL 9arboQi"2alVi. F tabletL descoperitL la :umbra'a ,8udeVul (aQicon#irmL TnVelegerea de cLtre Marele 3reot a celor 4 anotimpuri Qi 12 semne odiacale Tntr"o manierL ce aminteQte de odiacele 'ec%i c%ine eQti sau maiaQe. Un conte!tul celor pre entate, cum putem crede cL aQa o societate e'oluatL Qi puternicL Qi" ar #i putut uita limba naVionalL, costumele tradiVionale Qi obiceiurile adKnc TnrLdLcinate Tn mai puVin de douL secole de asuprire romanL, aQa cum unii $istorici& ,sunt ei oare ai noQtri/- cautL sL ne Tn'eVe/< 0um este posibil ca, Tn timp ce doar 14J din teritoriul dacic #iind cucerit Qi ocupat de nesLtulul imperiu Roman ,constKnd aproape numai din trupe de mercenari anal#abeVi, care de"abia puteau Tnc%ega douL 'orbe Tn latina- aceQtia sL ne Tn'eVe pe noi o limbL pe care ei TnQiQi nu o 'orbeau cum trebuie/ Fricum, se argumentea L cL ei ne"au Tn'LVat latina Qi mai mult, ne"au #Lcut sL ne uitam dialectul nostru matern pKnL la limita la care doar 'reo >"= cu'inte au mai rLmas Tn limba noastrL romKnL contemporanL< Tracii ar #i putut #i, Tn ceea ce ne pri'eQte, oameni inteligenVi, dar, 'L rog, lLsaVi"o baltL, domnilor $istorici&, pentru cL este absurd sL Qi gKndim cL strLmoQii noQtri, trLind liberi Qi #ericiVi pe restul de =5J din teritoriile trace, sL TnceapL subit un maraton prin 'Li Qi

de#ileuri, pLduri Qi mlaQtini cLtre teritoriile ,mult mai mici- dominate de opresori, %otLrKVi sL Tn'eVe o limbL mai la modL< UnsLQi gKndul este absurd. 0olegii :umnea'oastrL de peste 3rut ,nu mai puVin $ling'iQti Qi istorici de renume mondial& decKt :omniile 'oastrepropo'Lduiesc #LrL Tncetare ma8oritLVii romKne din 9asarabia despre limba $lor& ca #iind numitL $moldo'eneascL&, cu rLdLcini sla'e $clare& sau despre propria $lor& istorie ca #iind aQa de di#eritL de a noastrL/< <*=5 *; IAT%K *; ;+T; *=NK%; 3odul de piatrL de peste :unLre a #ost una din minunile antic%itLVii pe care romanii ni"l pre intL ca #iind o reali are a lui Apollodor din :amasc, idee preluatL Qi de unii dintre $istoricii noQtri&. E!istL unii care nu i"au cre ut, cum a #ost domnul 0. (ordac%e ,StiinVaM culturaM documente din RenaQterea :aciei * 1oiembrie 1992-. Este ilogic ca o armatL care posedL teritoriul doar de pe un mal al #lu'iului :unLrea ,(strul- sL reuQeascL construirea unui pod de piatrL, al cLrui al doilea capLt se a#la pe teritoriul inamic. AstL i, cu toatL te%nica modernL de care dispunem, un pod de piatrL peste :unLre se poate construi Tntr"o perioadL de apro!imati' 7"> aniM ori $istoricii& susVin cL Traian l"a construit la Tnceputul celui de al doilea rL boi cu dacii Tn doi ani /<M :omnilor $istorici&, credeVi cum'a Tn minuni ori magie/ 0onsiderLm imposibilL construirea Tntr"o perioadL atKt de scurtL, de numai doi ani, a unui pod de piatrL peste :unLre, Tn special cKnd Traian se gLsea Tn plinL campanie militarL, contraatacurile lui :ecebal pro'ocKnd mari pierderi in'adatorilor romani. Este ciudat cL nici un itinerar antic Qi nici un te!t epigra#ic nu ne 'orbesc de $podul lui Traian& Qi nu a #ost gLsit niciodatL 'reun te!t care sL 'orbeascL de te%nica construcViei lui.

:eoarece $0omentariile & :e 9ello :acico & ale lui Traian sunt pierdute pe unde'a, prin podurile ori beciurile unor biblioteci sau ar%i'e romKne, astL i a'em la dispo iVie numai 0F4;M1A lui TRA(A1, unde se 'ede clar cL Tn anul 101 A.:., romanii treceau :unLrea pe un pod de 'ase. :e ce oare, mKndrul ar%itect Apollodor din :amasc, cLruia i se atribuie construcVia podului Qi a 0olumnei lui Traian, a uitat sL imortali e e pe 0olumnL o asemenea mare reali are * un pod de piatrL peste :unLre care era c%iar opera sa /<

Fare nu este mult mai 'erosimil ca podul de peste :unLre sL #i #ost construit de poporul care stLpKnea ambele maluri ale #lu'iului, popor condus de cel despre care STRA9F1 scria. $9urebista stLpKneQte tot teritoriul de pe ambele maluri ale :unLrii, este temut de romani, ataca, trecea #lu'iul cKnd 'oia prin Macedonia&. 4uat prin surprindere de in'a ia romanilor, :ecebal, un mare strateg, TncearcL sL opreascL Tnaintarea romanilor, demolKnd partea de lemn carosabilL a podului, iar restul #iind incendiat, dupL cum arata bKrnele arse de la #aVa locului. :in acest moti' Traian Qi"a trecut trupele Tn :acia nu pe un pod de piatrL ci pe unul de 'ase, dupL cum c%iar Apollodor din :amasc aratL pe 0olumna lui Traian. Mai tKr iu armata romanL a re#Lcut 'ec%iul pod de piatrL a lui 9urebista pentru a transporta prada luatL de la populaVia dacicL, dar cLrLmi ile cu Qtampila legiunilor romane gLsite pe acest loc nu do'edesc cL ei au Qi construit podul < Un secolul al ((("lea A.:., 0onstantin cel Mare, dac de origine nLscut la 1(S, reconstruieQte podul de la :robeta, adaugL un castru cu patru turnuri Qi un edi#iciu cu numeroase TncLperi. MenVionLm cL Tntr"o baladL aromKnL, $3untea din artL&, se 'orbeQte de trei meQteri iscusiVi, care au construit un pod peste :unLre Qi care au lucrat la el 5 ani. octombrie 29, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania, 3ersonalitati | 2012en, burebista, ce ar, :acia, deceneu, enigme, imperiul geto"dacic, imperiul roman, mistere, Mistere din Romania, mistere romanesti, pontul eu!in, transil'ania, PiOipedia, amol!e, Geul 4up | 4 0omentarii

Castelul Bran si *racula.

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Castelul Bran ,Tn germanL Tr burg, Tn mag%iarL Trcsv!r- este un monument istoric Qi ar%itectonic, situat Tn 3asul 9ran"RucLr, la +0 de Oilometri de 9raQo'.

;n document emis de regele 4udo'ic ( al ;ngariei ,1+42"1+=2- la 19 noimebrie 1+>> Tn G'olen con#irmL saQilor din Scaunul 9raQo'ului ,tota"ue communitas #a$onum sedis %rassouiensis- dreptul de a ridica, con#orm promisiunii, pe c%eltuiala Qi cu meQterii lor, o nouL cetate de piatrL la 9ran ,promiserunt novum castrum in lapide T&drici edificare-. 0u aceastL oca ie, regele promite braQo'enilor cL, dacL Wara RomKneascL 'a a8unge $Tn mKinile noastre&, atunci 'ama 'a #i mutatL de la RucLr ,Ru##a Arbor- la 9ran. Re#erinVa din te!tul documentului din 1+>> cu pri'ire la o $nouL cetate de piatrL&, permite deducVia cL #orti#icaVia de piatrL, ce urma sL #ie edi#icatL pe acest loc, a #ost precedatL de o TntLriturL de graniVL mai 'ec%e. AceastL cetate, probabil din lemn, 'a #i #ost ridicatL de ca'alerii teutoni Tntre 1211"1227. Ea este atribuitL magistrului T%eodoriOus. Un secolul al H((("lea teritoriul cetLVii 9ran a #ost supus 8urisdicViei comitatului regal de Alba (ulia. Un anul 1+97 Sigismund de 4u!emburg, TmpLrat german Qi rege al ;ngariei, a #olosit castelul 9ran ca ba L strategicL pentru o incursiune Tn Wara RomKneascL, Tn urma cLreia l"a TndepLrtat pe 'oie'odul 6lad ; urpatorul, ri'alul lui Mircea cel 9LtrKn, 'asalul sLu. Un 140> Sigismund Ti acordL lui Mircea stLpKnirea castelelor 9ran ,#LrL domeniul a#erentQi 9ologa. 9ranul rLmKne sub autoritatea WLrii RomKneQti pKnL Tn 1419. Un anul 142> castelul 9ran a trecut din proprietatea scaunului 9raQo'ului Tn cea a coroanei ;ngariei, care a #inanVat lucrLrile de #orti#icare Qi de e!tindere. Un 149= cetatea 9ranului a #ost Tnc%iriatL de regalitatea mag%iarL cLtre scaunul 9raQo'ului. Un 1920, 0onsiliul FrLQenesc 9raQo' a donat 0astelul 9ran reginei Maria a RomKniei, Tn semn de recunoQtinVL #aVL de contribuVia sa la Tn#Lptuirea Marii ;niri de la 1 :ecembrie 191=. Regina l"a amena8at Qi l"a lLsat moQtenire #iicei ei, principesa (leana, sora regelui 0arol al (("lea. :upL e!pul area din VarL a #amiliei regale, Tn 194=, 0astelul 9ran a intrat Tn proprietatea statului romKn, #iind abandonat Qi de'astat. 0astelul s"a redesc%is apoi 'i itelor publice Tn 1975, #iind parVial amena8at ca mu eu de istorie Qi artL #eudalL. Un 19=> a intrat Tn restaurare, lucrare terminatL Tn linii mari Tn 199+. :eQi a intrat Tn circuitul Qi #olclorul turistic drept castelul lui :racula, aici turnKndu"se Qi un #ilm, (nter'iu cu un 'ampir, se pare cL 6lad WepeQ nu a locuit niciodatL la castel. Recent el a #ost restituit Tn naturL de statul romKn lui :ominic de ?absburg Qi celor douL surori ale sale, Tn calitate de moQtenitori ai principesei (leana. 3roprietarii s"au anga8at ca timp de trei ani sL nu"i sc%imbe destinaVia de mu eu. RomKnia Qi"a asumat Qi costurile reno'Lrii Qi TntreVinerii castelului Qi are un drept de preempViune pentru ac%i iVia 'iitoare a castelului.

rezent
0astelul 9ran se situea L la mai puVin de +0 Om de 9raQo', pe Qoseaua ce iese prin 'ec%iul cartier 9artolomeu Qi care leagL 9raQo'ul de 0Kmpulung. 0astelul 9ran este construit pe o stKncL, Tntr"un punct c%eie din punct de 'edere strategic. El adLposteQte Tn acest moment mu eul 9ran, mu eu ce se Tntinde pe cele 4 eta8e ale castelului. 4a mu eu

sunt e!puse colecVii de ceramica, mobilier, arme Qi armuri, iar Tn curtea castelului se a#lL un mic mu eu al satului, cu case tradiVionale din regiunea culoarului RucLr"9ran. XXXXXX Castelul Bran, situat intre Muntii 9ucegi si 3iatra 0raiului, la +0 de Om de 9raso', este singurul punct turistic care atrage sute de mii de turisti datorita unei legende. 5e#enda Contelui *racula, desi i 'oarele istorice spun ca 6lad Tepes ar #i trecut pe aici o singura data, in drum spre 9raso'. (nitial 0astelul 9ran ,in limba sla'a YbranaZ inseamna YpoartaZ- a #ost o #ortareata cunoscuta sub numele de *ietric!stein, construita de <rdinul Ca1alerilor Teutoni in anul 1212, ce a #ost cucerita de sasi spre s#arsitul secolului al H((("lea. 3rima atestare documentara este din 1+>> cand braso'enii au primit, din partea lui 4udo'ic ( dIAn8ou, dreptul de a ridica cetatea pe locul #ostei #ortarete. Apoi, intre 1419" 1424 a intrat in posesia lui Sigismund. 4a s#arsitul secolului al H6"lea a #ost subordonata comitetului secuilor si sub domnia lui Iancu de -unedoara a trecut sub conducerea 'oie'odatului Transil'aniei. 4a 1 decembrie 1920, 0astelul 9ran a #ost donat Reginei Maria a Romaniei Mari, in semn de recunostinta din partea orasului 9raso' pentru contributia la ;nirea cea mare de la 191=. (mediat dupa aceasta, timp de > ani, 0astelul a intrat intr"o perioada de restaurare, sub conducerea ar%itectului 0urtii Regale, 0arol 4iman. Acesta a conceput ansamblul ca o resedinta de 'ara. Tot in a aceasta perioada a #ost construita si 0asa de ceai. (n timpul acestor lucrari, 0astelul a #ost dotat cu apa curenta de la o #antana sapata in stanca, adanca de 7> de metri, si iluminat de la o u ina electrica cu turbina. :e la aceasta u ina au #ost apoi electri#icate, in 19+2, satele 9ran, Simon si Moeciu. Apoi, in 19+=, Regina Maria a lasat 0astelul 9ran drept mostenire 3rincipesei (leana, care l"a stapanit pana in 194=.

0astelul 9ran. :upa abdicarea Regelui Mi%ai si e!pul area 0asei Regale, 0astelul a intrat in proprietatea statului, #iind abandonat si de'astat. Abia in 1975 a #ost amena8at ca mu eu

de istorie si arta medie'ala. (ncaperile celor patru eta8e ale mu eului adapostesc colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri. (n curtea 0astelului este amena8at un mu eu al satului ce pre inta 'iata taranilor din ona, munca si traditiile din ona Rucar"9ran. (n perioada sarbatorii -alloLeen, 0astelul 9ran este destinatia pre#erata a turistilor americani si engle i. XXXXXX 4E2E1:E 5e#enda lui *ietric! este legatL de ridicarea 0astelului 9ran. Se spune cL piatra de temelie a castelului a #ost pusL de cLtre un ca'aler teuton, pe nume :ietric%, pe unde'a prin secolul 1+. Teutonii urmLreau ca, prin aceastL nouL #orti#icaVie, sL apere porVile Transil'aniei Qi sL susVinL e'entuale noi cuceriri Tn ona e!terioarL 0arpaVilor. StKnca pe care se ridica, iniVial, castelul a preluat numele ca'alerului, #iind cunoscutL Qi acum ca [:ietric%stein&. ;lterior, cLtre s#KrQitul secolului 14, saQii din Wara 9Krsei au reconstruit #orti#icaVia, de'enind ceea ce astL i se 'ede a #i 0astelul 9ran. 5e#enda lui *racula.0el care a creat #aima 0astelului asociat cu :racula, a #ost scriitorul Bram +to2er, care a publicat, in 1=9>, la 4ondra, romanul Y*racula0 1ampirul din CarpatiZ. 0artea este considerata mediocra de criticii literari, dar a a'ut un impact mare in randul publicului cititor, din moment ce pana in 190+ se tiparisera 5 editii. :e alt#el, StoOer nu stabileste cu e!actitate locul in care se a#la castelul din romanul sau, dar unii istorici spun ca ar #i 'orba de Regiunea 9argaului, in trecatoarea care uneste Transil'ania de Moldo'a. Fricum, cert este ca datorita acestui roman si a ecrani arilor reali ate, s"a creat o asociere indestructibila intre :racula, 0astelul 9ran si Transil'ania.

0astelul 9ran * interiorul unei camere. :e #apt, legenda contelui sangeros, supranumit :racula, a #ost asociata cu domnitorul 6lad Tepes abia in secolele H(H * HH. Aceasta suprapunere de imagini s"a datorat #aptului ca domnitorul roman era cunoscut ca #iind #ara mila #ata de cei care nu i se supuneau sau incalcau legile, iar pedeapsa cea mai des utili ata era trasul in teapa. F alta

e!plicatie a numelui :racula ar putea 'eni de la #atul ca in 14+1, Sigismund de 4u!emburg l"a in'estit pe 6lad al (("lea, tatal lui Tepes, cu <rdinul *ra#onului, un ordin ca'aleresc dedicat luptelor impotri'a turcilor, iar emblema era un dragon, asociat cu simbolul dia'olului. :in cau a acestei embleme se pare ca 6lad Tepes a primit supranumele de Vlad *racul. :e alt#el, 0astelul 9ran nu este singurul punct turistic legat de aceasta legenda. ;n al loc e'ocat atunci cand 'ine 'orba de :racula este si Manastirea Snago'. octombrie 24, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | 1, 2012en, bram stoOer, bran, castelul bran, dracula, enigme, 4egenda lui :ietric%, 4egenda lui :racula, legende, mistere, romania, stoOer, transil'ania, 'ampiri, 'ampirism | 7 0omentarii

*racula 5e#enda lui Vlad Tepes.

Se presupune cL 6lad WepeQ, #iul lui 6lad :racul s"a nLscut Tn 14+1, mai probabil la curtea domneascL din TKrgo'iQte ca ma8oritatea 'oie'o ilor munteni, sau poate la Sig%iQoara Tn timp ce tatLl sLu se a#la Tn Ardean Tntre anii 14+1" 14+5M,'e i. \1] ,din pLcate sursa, oricum contro'ersatL, este Tn limba germanL-- numele lui o#icial #iind $6aldislaus ( 9asarab"4u!emburg&, bote at Tn s#Knta cristelniVL de la biserica $S#Knta Maria&. El obiQnuia TnsL sL se semne e cu numele tatLlui sLu, $:racula&, #apt do'edit de o primL Tnsemnare documentarL de la 9ucureQti, datatL 20 septembrie 1479, Qi de portretul datorat lui Fd%senbac% Stambuc% ,Stuttgart-. Termenul de :racula este deri'at din romKnescul * :rLculea * #iul lui :racul, tatLl sLu a'Knd acest titlu datoritL decoraViei, primitL de la regele ;ngariei, care Tn#LViQa un dragon.

5e#endA

Scriitorul britanic 9ram StoOer putea uQor consulta la RoDal 4ibrarD din 4ondra cKte'a din acele gra'uri sLseQti din secolul H6, ce se gLseau Qi Tn colecViile de la 9ritis% Museum, Tn care 6lad WepeQ este descris ca un monstru, un vampir ce bea snge de om Qi un mare amator de cru imi. A a'ut probabil acces Qi la cartea 'istor& of (oldavia and Wallac)ia a lui Eo%ann 0%ristian Engel, care Tl descrie pe 6lad WepeQ ca un tiran sKngeros, ceea ce i"a dat probabil ideia sL ia prinVul 6ala%iei ca model pentru

persona8ul sLu #icti', $*racula$. ;nii istorici au propus ideea cL StoOer ar #i a'ut o relaVie de amiciVie cu un pro#esor mag%iar de la ;ni'ersitatea din 9udapesta, Arminius 6amberD ,?ermann 6amberger-, Qi este posibil ca acesta sL Ti #i dat in#ormaVii despre 6lad WepeQ. Mai mult, #aptul cL :r. Abra%am 6an ?elsing Tl menVionea L pe prietenul su *rminius Tn romanul din 1=9> ca sursL a cunoQtinVelor sale despre 6lad al ((("lea numit :racula, pare sL spri8ine aceastL ipote L. Trebuie reVinut Qi #aptul cL aceasta pare sL #ie singura cau L, nee!istKnd o legLturL realL Tntre 6lad :rLculea din istorie ,14+1"14>5Qi mitul literar modern al 'ampirului care este cartea lui 9ram StoOer. Acesta s"a #olosit de surse #olclorice, menViuni istorice Qi e!perienVe personale pentru a reali a un persona8 comple!. 3e de altL parte, meritL menVionat #aptul cL detractorii politici principali ai lui 6lad * Tn general saQii * se #oloseau de sensul de diavol al cu'Kntului drac pentru a umbri reputaVia 'oie'odului. Ast#el ar putea asocierea dintre cele douL sensuri ale cu'Kntului, dragon Qi diavol, sL e!plice o legLturL mai puternicL Tntre 6lad WepeQ Qi 'ampirism/ Tot 9ram StoOer a a'ut ideia sL asocia e acestei legende europene un animal sud" american. liliacul %emato#ag is +ampir ,Desmodus rotundus-.

<ri#inea poreclei 9MepeB:

3orecla este Tn legaturL cu ideea cL 6lad ar #i #ost un despot Tnsetat de sKnge care a instituit pentru prima oarL, ca mLsurL puniti'L, trasul Tn VeapL.

Aici trebuie #acutL o preci are. 6lad TepeQ a adoptat aceastL metodL, e!trem de rLspKnditL Tn E'ul Mediu occidental, de la 'Lrul sLu bun ^te#an cel Mare, acesta din urmL #iind primul care a #olosit acest teribil supliciu Tn VLrile romKne. Fricum, despre ^te#an cel Mare e!istL descrierea #LcutL de (on 1eculce, Tn lucrarea antologicL intitulatL $F samL de cu'inte& unde este descris ca #iind $un om nu mare de stat, aprig Qi la ospeVe degrabL 'LrsLtoriu de sKnge #LrL de giudeV&. Fri aceastL descriere spune multe despre caracterul domnitorului moldo'ean. 4a #el de eronate sunt Qi descrierile #Lcute de negustorii saQi din 9raQo', care a#irmau cum cL domnitorul 6lad lua masa Tncon8urat de Vepe Tn care agoni au ne#ericiVii cL uVi pradL mKniei domneQti. Totul nu s"a do'edit a #i decKt niQte a#irmaVii calomnioase, datorate #aptului cL dupL

urcarea lui TepeQ pe tron, acesta a instaurat ta!e 'amale Qi de tran it celor care treceau prin Wara RomKneascL spre 9ucureQti, 9ulgaria sau (stambul.

resa strAinA Bi ecranizAri

:acL nu ar #i scris 9ram StoOer romanul $:racula & Tn 1=9=, cu siguranVL 6lad WepeQ ar #i rLmas necunoscut pentru cei din a#ara RomKniei. :eQi romanul se TndepLrtea L de realitate, descriindu"l pe 6lad WepeQ ca un persona8 mitologic * 'ampir, el este cau a notorietLVii de care se bucurL Qi Tn pre ent domnitorul romKn. 3rima ecrani are a romanului a #ost #LcutL Tn 2ermania Tn 1922, #ilmul numindu"se $1os#eratu, Eine SDmp%onie des 2rauens& ,1os#eratu. F sim#onie a ororilor-, a'Kndu"l Tn distribuVie pe actorul Ma! Sc%recO. 1umele contelui :racula este sc%imbat aici Tn contele FrloO, din cau L cL regi orul #ilmului, B.C. Murnau nu putuse obVine la acea 'reme acordul autorului pentru ecrani are. 1umele de ,osferatu seamLnL e'ident cu 'orba nesuferitu\necesit citare] prin care sLtenii romKni de odinioarL e'ocau :racul. Ecrani area propriu" isL a romanului ,cu numele eroului nesc%imbat- se #ilmea L Tn 19+1 * %orror"ul clasic $:racula&, a'Kndu"l Tn rolul principal pe actorul de origine mag%iarL 9ela 4ugosi. ;ltima ecrani are * Qi cea mai #idelL, Qi cea mai cunoscutL * este #ilmatL Tn 1992. Bilmul * $9ram StoOerIs :racula& este regi at de Brancis Bord 0oppola Qi are Tn distribuVie actori consacraVi de la ?ollDPood ,unii dintre ei necunoscuVi la acea 'reme-, TncepKnd cu 2arD Fldman * contele :racula, alLturi de Ant%onD ?opOins * :r. 6an ?elsing, Cinona RDder, Aeanu Ree'es Qi 0arD ElPes, care mai tKr iu 8oacL Qi Tn $S%adoP o# t%e 6ampire& ,;mbra 6ampirului-, TmpreunL cu Eo%n MalOo'ic% Qi Cilliam :a#oe, un #ilm despre ecrani area $1os#eratu&. 3ersona8ul mititc :racula, este cunoscut Tn primul rKnd pentru pedeapsa prin trasul Tn VeapL a cerQetorilor, %oVilor, etc. :e aici Qi numele $,6lad-WE3E^&. Sunt pre ente Tn #olclorul romKnesc po'eQtile cu strigoi, po'eQtile cu 'ampiri Qi po'eQtile cu 'Krcolaci. Sursa . PiOipedia.ro Legendele au nevoie de misterul in care s-au nascut pentru a supravietui. Prea multe explicatii le le ucid frumsetea. Asa se intampla de veacuri si cu povestea lui Vlad Tepes, enigmaticul print valah, cu istoriile despre iubirea sa nestiuta si despre o comoara fabuloasa, pierduta undeva sub apele unei fantani :espre 6lad Tepes, domnitor al Tarii Romanesti, s"a spus ca ar #i #ost de #apt $modelul lui :raculai, singuraticul conte"'ampir a carui soarta incepe si se s#arseste intr"o trecatoare din inima 0arpatilor. :omnia lui a #ost agitata si s"a petrecut intr"o lume la #el de miscatoare si de nesigura.

<rdinul *ra#onului 6lad se incoronea a in 'remea cand ?enric al 6("lea si engle ii se luptau in Ra boiul celor :oua Ro e, cand in ;ngaria domnea marele rege de origine romana Matei 0or'in si cand sultanul Ma%omed al (("lea spulbera cu ostile lui Europa crestina. Radacinile contro'ersatelor po'esti sunt, aparent, usor de deslusit. 3rimul dintre :raculesti, celalalt 6lad, tatal lui Tepes, care era gu'ernator al Transil'aniei, a #ost primit de imparatul Sigismund in $Frdinului :ragonuluii * :rago, un ordin ciudat, construit impotri'a simbolisticii bisericii, #iind dedicat $balauruluii ucis de S#antul 2%eorg%e. (storicii spun ca de la numele ordinului, :rago, ordin in care a #ost primit in secret si Tepes, deri'a porecla :racul, care ulterior s"a trans#ormat in :racula. :e aici insa intri pe taramul misterului. < po1este de iubire A'enturoasa 'iata a printului :racula se scurge, 'reme de trei domnii, intre do'e i istorice acceptate si legende transmise din om in om, intre semnele sigure ale trecerilor lui prin lume si enigmatica sa moarte, care n"a putut #i probata cu ade'arat, niciodata. 0iudat, dar nimeni nu stie cu e!actitate unde si cand ar #i s#arsit 6lad Tepes. E!ista doar mentiuni #ugare si ipote e necon#irmate. ( 'oarele din 'ec%ime, parte din ele consemnate de pro#esorul american de origine romana Radu Blorescu, ii conturea a lui 6lad un portret de erou romantic. :e'enit print al 6ala%iei dupa ce a #ost ostatic la curtea sultanului Murad al (("lea, Tepes, nepot al lui Mircea cel 9atran, il ucide pe asasinul tatalui sau si se desparte de #ratele lui, Radu cel Brumos, care ii 'a purta o dusmanie #ara isto', pricina a damnarii de mai tar iu. Radu, #a'oritul turcilor la tron, l"a urmarit pe Tepes pana la castelul 3oenari, de pe malul raului Arges. 0on#orm legendei, aici se sinucide sotia lui, aruncandu"se de pe stanci, pentru a nu #i prinsa de turci, in 'reme ce 6lad reuseste sa scape printr"un pasa8 secret din munte. A8utat de niste tarani, el a8unge prin Are#u, in Transil'ania, la 'arul sau, Matei 0or'in, unde ramane 'reme de 12 ani. 4a 6isegrad se naste legenda lui :racula, 'ampirul #ara somn, pornita dintr"o po'este de iubire. Tanarul 6lad se indragosteste nebuneste de sora regelui ;ngariei si incearca sa #uga cu ea peste munti. 3entru dragostea #rumoasei printese mag%iare, se pare ca 6lad trece la catolicism si c%iar se insoara cu ea in cadrul unei ceremonii nestiute de nimeni, o#iciata in secret in modestul castel din pasul Ti%uta, trecatoarea din inima 0arpatilor. (ubirea inter isa a celor doi pro'oaca mania lui Matei 0or'in, care isi rapeste sora si o aduce inapoi in ;ngaria. Burios, 6lad arunca blestemul sangelui asupra #amiliei regale ungare si isi 'inde su#letul dia'olului, intr"un legamant de a de'eni 'esnic ne"mort, semn al supunerii #ata de 4uci#er, 3rintul (ntunecat. :e atunci, orice incercare de a"l ucide era, se spune, sortita esecului, aceasta #iind si e!plicatia decapitarii sale caci, de'enind 'ampir, nu putea #i omorat alt#el. rintul /ara moarte :upa parerile altor istorici si cercetatori, nimic nu do'edeste #aptul ca, asa cum se crede, lui 6lad Tepes i s"ar #i taiat capul, care a #ost dus la 0onstantinopole, ca do'ada a mortii sale, si nici ca acesta ar #i #ost #urat din capitala Turciei si ingropat, in 14>5, sub lespedea de piatra de la Snago'. (nsa 'ampirologii sustin ca :racula nu a disparut niciodata de#initi' din lume, ci ca este doar adormit de cate'a sute de ani sau poate se ascunde in intunericul locurilor din prea8ma mormantului sau.

0ert este ca urmele misteriosului conte :racula incep si se intorc mereu unde'a aproape de 9ucuresti, oras a carui prima mentiune scrisa ,20 septembrie 1479- datea a tot de pe 'remea acestui 'oie'od. Aici, intr"o manastire micuta, ridicata pe o insula din mi8locul lacului Snago' si unde e!ista doar un singur calugar, stau #erecate multe dintre enigmele ce incon8oara disparitia straniului print. (n centrul bisericii de pe insula, in #ata altarului poleit se a#la o lespede #unerara simpla, taiata in piatra alba si luminata de palpairile galbui aruncate de doua candele. Sub ea se ice ca ar #i ingropat capul desprins de trup al lui 6lad :racula, printul #ara moarte. ;nde'a in adanc, sub turla clopotnitei, se spune ca se a#la un comple! de tuneluri si ascun atori subterane care trec pe sub lac si despre care nu se stie nici acum unde a8ung. 3o'estea spune ca prin adancul intortoc%eat al lungilor coridoare scu#undate s"ar ascunde de lumina ilei su#letul blestemat sa nu moara niciodata al 'oie'odului 6lad. (ar alaturi, #erite de umbra bisericii, sclipesc adancurile unei #antani sub i 'orul careia si"ar #i ingropat odoarele si o comoara #ara pret. Ceausescu a ordonat zidirea coridorului Toate acestea pot #i doar simple 'orbe, tot asa cum, la #el de bine, pot ascunde urme de ade'ar. :o'e i nu sunt nici de o parte, nici de alta. :oar semne stranii, care nu pot #i desci#rate, semne ramase din 'ec%ime, din cei aproape 200 ani cand manastirea a #ost total pararsita si despre care staretul Snago'ului, parintele 6ara#il, nu 'orbeste aproape deloc. 1u stie, ice, decat din au ite, despre enigmele bisericii, scris nu e nimic, si nici el nu e aici de asa de multa 'reme ca sa #i 'eri#icat ce'a. 3oate sa #ie si asa cum spune cu'iosul parinte ori poate canoanele bisericii ii opresc 'orbele. (nsa batranii din comuna de peste lac po'estesc despre lucruri stranii si despre semne care ingro esc. :espre sunetele ce se aud de pe insula in noptile in care #urtuna urla deasupra apelor, sunete tanguite ca un tipat prelung 'enite din capatul debarcaderului, acolo unde apa ar #i inc%is trecerile catre tuneluri si dinspre clopotnita unde se desc%idea odata $galeria lui :raculai. :espre cei cinci oameni care au disparut #ara urma pe cand cautau intrarea catre tainitele comorii contelui blestemat, asta c%iar inainte ca 0eausescu sa #i pus sa se ideasca coridorul care a8ungea pana sub 3alatul 3re idential. Apoi de apa #antanii #ara #und, cea care nu se alterea a niciodata, asemenea ag%easmei, #iindca are o concentratie #oarte mare de ioni de argint pur. Fri despre umbre negre, latite peste apa, si #ocuri albastre plutind pe apa #antanii #ara somn si despre urletele de lupi din noaptea S#antului 2%eorg%e, cand pe insulita nu traieste nici picior de animal salbatic, necum de lup. 3ricina e spiritul lui Tepes. Mormantul e #ol? Famenii po'estesc ca peretii clopotnitei au doua $urmei inc%ise, ce nu se pot usca niciodata, #iindca pe acolo rasu#la trecerile din adanc pe unde umbla contele #ara odi%na. Si tot din pricina lui :racula niciunul dintre cei care au incercat nu a reusit 'reodata sa sece #antana cu g%i duri cioplite rotund, in piatra, ca sa a#le taina incaperilor neumblate de om a#late dedesubt si peste care dansea a, in noptile #ara luna, lumini albastrui. 0el care ar putea #ace asta ar a#la, se ice, secretul obtinerii celui mai pur aur din lume, Aurul Roman, cel ce continea 99,7J aur. :ar n"ar #i treaba simpla, caci ar trebui sa cunoasca mai intai scrierile de la Sc%olomance, 'estita ;ni'ersitate de magie neagra, mostenite de contele :racula, din 'remea cand :iocletian a poruncit distrugerea manuscriselor de alc%imie pentru a #i sigur ca moneda sa ultrapura, aureus, n"ar #i putut sa #ie #alsi#icata de

alc%imisti. 6orbe sau nu, basme de E' Mediu intunecat sau ilu ii, batranii se tem si isi #ac de trei ori cruce daca 'ine 'orba despre mormantul din manastire. Multi cred ca sub placa groasa idita in pardoseala nu e!ista nimic. Si asta nu pentru ca trupul lui Tepes ar #i ingropat in alta parte, la Stambul ori aiurea prin lume, ci #iindca el ar #i reusit cum'a sa pacaleasca timpul, ducand de secole po'ara unei osande de nebiruit. moartea #ara moarte. 0at ade'ar si cat e #ictiune in legenda lui 6lad Tepes/ 1imeni nu stie cu e!actitate si poate ca nici nu trebuie sa ne %a ardam intr"un raspuns #erm. 0aci, in de#initi', #iecare are dreptul sa"si aleaga $bucatai de mister si de a'entura in care sa creada. Si, asa cum te duci sa 'e i casa Eulietei si a lui Romeo ori carciuma unde se spune ca bantuie umbra 'ra8itorului Baust, poti trece si lacul catre contro'ersatul mormant al tragicului :racula. Sa"l 'e i in tacere si sa cauti singur raspunsul la intrebarea cat de mare sa #ie pasul ce desparte taramul legendei de al realitatii. Si sa constati ca, uneori, pasul poate #i numai cat o #al#aire de pleoapeM octombrie 1>, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | ceausescu, dracula, dragon, draOula, enigme, enigmele istoriei, #antome, impalare, istorie, mistere, mormant, ordinul dragonului, romania, ungaria, 'arcolaci, 6lad :racula, 'lad tepes, ombies | 17 0omentarii

Ada Nale!0 insula scu/undata.

1umai cei mai Tn 'KrstL TQi amintesc, poate, de #armecul inegalabil al petecului de pLmKnt terasat Qi de arQiVa soarelui, de tranda#iri, gutui, leandri uriaQi, smoc%ini Qi 'iVL"de"'ie, situat pe :unLre, la circa trei Oilometri Tn a'al de FrQo'a. Fstro'ul, care a cunoscut alternanVa 'remurilor de rL boi Qi de pace, a #ost rebote at de ocupanVii turci, Tn 1>==, Ada Aale%, ceea ce se traduce drept [BortLreaVa (nsulei& sau [0etatea (nsulei&. Un 19>1, turnul minaretului geamiei, locul de rugLciune a celor apro!imati' 1000 de musulmani 'orbitori de romKnL, a cL ut spulberat de dinamitL, pentru a #ace loc apelor supraTnLlVate din cau a

construirii bara8ului ?idrocentralei 3orVile de Bier, 'edeta, un co'or imens cu moti'e orientale ,17_9 m- Qi o greutate de 4=0 Og, dar al sultanului Abdul ?amid al (("lea ,1=>5" 1909-, umplKndu"se de pra#. A cL ut sub pri'irile uimite ale bLtrKnelor care TncL mai purtau #eregea Qi c%ioQcul #rumos de la intrarea Tn geamie, unde credincioQii mulsulmani TQi spLlau ritual mKinile Qi picioarele, aceQtia luKnd Tn cea mai mare parte calea Turciei, iar o mKnL de oameni pe cea a FrQo'ei, a Turnului Se'erin etc. Ada Aale% a dus sub ape multe regrete, dar Qi multe secrete, ce meritL sL #ie scoase la luminL.E!pediViile lui ?ercule, ale argonauVilor Qi ale barbarilor Ada Aale% s"a #ormat din depo itele de prundiQ cu nisip amestecat cu mKl cLrate de 0rena Qi :unLre peste blocurile stKncoase de la ba L, a'Knd 1>70 metri lungime Qi 400"700 lLVime, cam aceleaQi dimensiuni #iind menVionate cu 2700 de ani mai Tnainte de pLrintele istoriei, ?erodot, despre insula numitL pe atunci 0Draunis. ( olatL Tn mi8locul bLtrKnului :anubiu Qi Tncon8uratL de am#iteatrul munVilor Alion Qi :amoglet, insula inspira multL liniQte. :atoritL rolului strategic de trecere dintr"un ba in %idrogra#ic al :unLrii Tn altul, de la liniQte la rL boi nu a #ost decKt un pas. 2recii antici numeau insula 0ontinusa, adicL patria mLslinului sLlbatic, un ast#el de arbust #iind luat de aici de ?ercule ca sL"l transporte Tn templul tatLlui sLu, Eupiter. 3oetul F'idiu menVionea L TnsL cL ?ercule, dupL ce a cucerit Vara uriaQului 2erDon Qi a #raVilor sLi, de pe insulL, le"a luat Tn'inQilor #aimoasele cire i de boi. Un poemele epocii doriene, insula, denumitL 0ontinusa, este pre entatL ca un tLrKm #ermecLtor, de unde cei 17 #raVi ArgonauVi au adus Tn patrie oli'ul simbolic. 3rin apropierea insulei 'or intra Tn secolul ( romanii Tn :acia Qi, mai tKr iu, %oardele 'i igoVilor, ostrogoVilor Qi %unilor, urmaVi de re'Lrsarea sla'ilor. Tunelurile de sub :unLre, secretul neelucidat (ancu de ?unedoara a ordonat ridicarea primelor #orti#icaVii pe insula mLslinilor Tn 1444 pentru a o apLra de e!pansiunea turcilor, dar dupL dispariVia regatului ungar la 1725, otomanii au de'enit stLpKnii onei peste un secol Qi 8umLtate. 3entru a #ace #aVL con#runtLrilor cu austriecii, otomanii au adus, Tn 1>15, 4000 de lucrLtori din Wara RomKneascL sL ridice #orti#icaVii pe insulL. (nutil, deoarece, Tn anul urmLtor, armatele prinVului Eugeniu de Sa'oia ocupL insula, denumitL pe %LrVile 'remii 0arolina. 3rinVul a %otLrKt ridicarea unei puternice #orti#icaVii Tn stilul cunoscut dupL numele ar%itectului 6auban, #ortLreaVa #iind pre'L utL Tn colVuri cu bastioane, legate de douL redute e!treme prin galerii subterane. 1eobositul cLlLtor M.T. Romano menVionea L cL, Tn perioada interbelicL, se 'edeau TncL pe malul sKrbesc al :unLrii, urmele unde rLspundeau tunelurile. Romano mai de 'Lluie cL, dupL spusele localnicilor, o altL galerie comunica cu malul romKnesc, conclu ionKnd cL o ast#el de lucrare trebuie sL #i ridicat multe di#icultLVi. 0ert este cL idurile cetLVii, cu o grosime ma!imL de 27 de metri, au re istat, Tn 1>+>, timp de 59 de ile, la douL asedii turceQti. Un 1=10, pe iduri, pentru scurtL 'reme, au #ost ridicate steagurile ruseQti ale batalionului de panduri condus de Tudor 6ladimirescu. 3rin TnVelegerile dintre 3oartL, care stLpKnea insula Ada Aale% dupL Tratatul de la 9erlin ,1=>=-, Qi 6iena, puterea protectoare, populaVia turceascL insularL * cu o constituVie 'ionicL Qi TnaltL ca staturL * au primit pri'ilegii importante, printre care cel de a importa orice #el de mLr#uri, Tn orice cantitate, #LrL nici o ta!L 'amalL, situaVie ce a durat pKnL Tn 191=. BortLreaVa Qi ca ematele Tncep sL se surpe treptat, dupL ce, Tn 1==7, prin decretarea de cLtre Austro";ngaria a statutului insulei Ada Aale% drept [garni oanL desc%isL&, autoritLVile au retras tot ce au considerat recuperabil din #orti#icaVii. Ast#el cL,

acestea nu au 8ucat niciun rol cKnd, la 19 august 1915, douL companii romKneQti au ocupat 'remelnic insula. 3rin Tratatul de 3ace semnat de 9ucureQti cu Turcia Tn 192+, Ada Aale% cu ruinele ei impo ante de cetate au re'enit RomKniei, aceste ruine #iind Tng%iVite de#initi' de ape prin inundarea arti#icialL a insulei Tn anii I>0, iar proiectul ceauQist de reconstruire a 'ec%ii cetLVi pe ostro'ul ^imian, la 7 Om, Tn a'al pe :unLre, de Tr. Se'erin, nu a #ost dus la bun s#KrQit. ;rme ale ci'ili aViei insulare se mai gLsesc la mu eul Regiunii 3orVile de Bier. Misc%in 9aba, prinVul cu TnsuQiri paranormale 2. 4ungulescu scria Tn [;ni'ersul& din 1+.0=.19+2 despre minunile ultimului prinV Samanid din 'ec%ea dinastie de ; bec, care, Tn 1>=5, a renunVat de bunL'oie la tron, plecKnd din 9u%ara, dupL cum i se ceruse Tn 'is, pe insula socotitL s#KntL de la :unLre. 3rinVul Misc%in 9aba, #oarte credincios Qi Tn'LVat, a a8uns dupL multe peripeVii Tn Ada Aale%, stabilindu"se Tn %rubele cetLVii unde a dus un trai #oarte modest. A rLmas Tn memoria localnicilor prin #aptele sale paranormale, printre care redarea sLnLtLVii #iului caimacamului, Fsman 9eD, bolna' de ner'i, Qi umplerea butoaielor goale cu 'in dintr"o cKrciumL, printr"o simplL atingere. A decedat la cKrsta de 97 de ani, #iind Tngropat la dorinVa sa e!presL Tn solul nisipos din insulL, mormKntul sLu de'enind loc de pelerina8 pentru credincioQii din Tntreaga lume musulmanL. MormKntul sLu, ca Qi o parte a cimitirului musulman cu cea mai 'ec%e piatrL de la 195+, a #ost strLmutat cu prile8ul lucrLrilor %idroenergetice amintite pe ostro'ul ^imian. 0arol al (("lea a bLut la [MoOa& o ca#ea &la nisip& ?ogea, preotul musulman Qi cu atribuVii de Tn'LVLtor, ?. ; eDir, i"a relatat iaristului 2. 4ungulescu cL S#Kntul 9aba l"a s#Ltuit Tn 'is pe (bra%im Ali, cel mai netot om din Ada Aale%, care rKdea tot timpul, cL, Tn a patra i a lunii mai a anului 19+1, 'a 'eni Tn insulL mai marele VLrii, care 'a reda locuitorilor musulmani pri'ilegiile pierdute. 6isul s"a ade'erit cu e!actitate, 0arol al (("lea 'i itKnd inopinat insula, TnsoVit de primul"ministru 1. (orga. Regele a ascultat Tntr"o stare de bunL dispo iVie, pLsurile insularilor Tn timp ce sorbea tacticos dintr"o ca#ea #LcutL [la nisip& din ceaQca din care bLuse pe 'remuri tatLl sLu, Berdinand (. Un anii I=0, dupL mie ul nopVii, la restaurantul [3opasul 0Lprioarelor& din 1eptun un bLtrKn cu #es roQu, pe numele 3apa Ali, o#erea dintr"o ca#etierL spectaculoasL clienVilor spre 'Kn are o e!celentL ca#ea preparatL Tn nisipul #ierbinte. 0arol al (("lea le"a declarat solemn o#icialitLVilor insulei cL localinicilor li se 'or reda pri'ilegiile, ceea ce s"a materiali at prin scutirea de 'amL pentru tutun strLin, a%Lr auto%ton, bLuturi spirtoase, obiecte de su'enir etc., Tn anumite limite. :eoarece pLmKntul este impropriu agriculturii, ma8oritatea locuitorilor se Tndeletniceau cu comerVul, centrul de re istenVL #iind ba arul oriental Qi uliVele din 8ur presLrate cu ca#enele Qi douL restaurante ce erau ticsite de clienVi, mai ales dupL ce Ada Aale% a #ost declaratL, Tn 19+2, staViune climatericL. 0irca 40.000"70.000 de turiQti romKni Qi strLini poposeau anual Tn insulL atraQi de pitorescul locului, de 'estitul ra%at cu alune turceQti loOum, de %al'iVL, acadele, dulceaVL de smoc%ine Qi tranda#iri, sau de inegalabila bLuturL rLcoritoare braga, obVinutL, printr"o reQetL secretL, se pare, prin #ermentarea #asolei Tn apL. 4a FrQo'a, mai e!istL o doamnL care 'inde bragL preparatL dupL reVeta Oale%ianL.

0asa regalL britanicL pre#era Vigarete &made in Romania& Un urma 'i itei pe insulL a primului ministru A. A'erescu, Tn 1921, Qi cu concursul deputatului T. (oanid, s"a Tn#iinVat pe Ada Aale%, Tn 192>, o #abricL de VigLri sub egida Regiei Monopolurilor Statului, care a absorbit 'reo 120 de lucrLtori. Un perioada interbelicL, a luat a'Knt #abricarea VigLrilor de #oi, care concurau 'estitele %a'ane cubane e, pe care tradiVia le atribuie ca rulate pe pulpL de #ecioarL. Un atelierele RMS din Ada Aale% se produceau Qi Vigarete #ine, prte#erate de unii membri ai casei regale britanice Qi de regele 0arol al (("lea, un TnrLit #umLtor. 0ele mai scumpe Vigarete de acest tip se numeau [0abinet&, Tnlocuite, Tn anii I70, de regimul de8ist cu #abricarea meiocrelor [0arpaVi&. sursa PPP.independent"al.ro octombrie =, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | 2012en, ada Oale%, comunisti, dunare, enigme, insule scu#undate, mistere, misterele marilor, portile de #ier, tuneluri, turci | 1iciun comentariu pKnL acum.

Centrul ener#etic al amantului se a/la in Buce#i ?

In Bucegi, in apropierea Virfului Omu, se afla cel mai important Centru energetic-informational natural al Planetei. Aceasta este parerea cercetatoarei Cristina Pinculescu, din Bucuresti. Iata, in esenta, citeva informatii despre aceasta teorie.

E!istenta&0entrului& este semnalata de toate traditiile stra'ec%i. Ast#el, in e oterismul musulman este $Muntele 3olar&, sau $Muntele `AB&. (n (ndia si Tibet i se spune S%ambala, sau $Muntele Meru&. (n Fccident se 'orbeste de $Monsal'at&, sau $Sediul 2raalului& * $acolo unde timpul se pre#ace in spatiu&. 4a c%ine i este $Muntele Tai& * sediul nemuritorilor. El se mai gaseste si sub denumirea $A!is&, sau $0ardines Mundi&, $stilpul cerului&, $piramida cosmica&. (n 0restinism este $crucea&, sau $arborele 'ietii&. Acest 0entru are prioritati cu totul speciale. (n lucrarea pe care autoarea a elaborat"o in urma acestor cercetari ,#inali ate in 19==- sint descrise mai multe e#ecte energetice speciale ale centrului in cau a * surprinse pe pelicula #oto, electronogra#ice si mostre de roca a'ind proprietati stranii, prele'ate de pe 'ir#ul respecti'. Aceste probe con#irma pe parcursul lucrarii ,deosebit de 'asta- acti'itatea 0entrului. Structura energetica a Terrei este mult mai comple!a decit se crede. 0entrul energetic din 9ucegi este cel mai important, insa nu este singurul. Mai e!ista sase centre energetice de prima importanta ,pe linga multe altele secundare-, care sint in corelatie cu acesta, si este posibila locali area lor pornind de la cel din 9ucegi. Acest&centru&, precum si toate celelalte centre secundare sint $c%eile& care 'or da acces $Fmului Mare&, care este ;manitatea, la oceanul in#init al energiei si in#ormatiei cosmice. 3entru intreaga structura a uni'ersului nostru, e!ista o $c%eie&. Aceasta $c%eie& apare in traditie sub denumirea de A!is, sau 0ardines Mundi, care nu repre inta altce'a decit locul geometric al centrelor tuturor structurilor macrocosmice ale ;ni'ersului nostru si, in acelasi timp, locul geometric al tuturor uni'ersurilor. E!ista un sistem energetic"in#ormational natural, in care totul este in contact cu totul, #acind posibile comunicarea si sc%imbul. (n realitate, centrul din 9ucegi repre inta o ade'arata $poarta& de iesire din uni'ersul terestru, el constituind punctul 3lanetei 3amint plasat pe acest loc geometric de cone!iune uni'ersala. 3rin proprietatile pe care le are acest centru ar re ulta ca timpul ,a patra dimensiune terestra- poate #i abolit, deci poate #i controlat, si, in acest ca , 'ite a luminii incetea a de a mai #i o bariera in calea omului spre 0osmos. (n urma cercetarilor a re ultat ca acest centru are o acti'itate ciclica ,pre entind ma!ime si minime-, cu perioada de un an. :in datele pro'enite din traditie re ulta ca aceste cicluri anuale sint inscrise in niste cicluri mult mai mari, care se intind pe milioane de ani. ;n ciclu complet, in traditia 'edica, se regaseste sub denumirea de Ma%aDuga. ;n ciclu Ma%aDuga se compune din patru Duga, sau 'irste ale umanitatii. Aceste patru perioade nu sint egale. F serie de argumente pledea a pentru ipote a ca, incepind cu anul 19=5, intensitatea acti'itatii cerului a depasit&pragul de latenta&, urmind si in pre ent o crestere accelerata. Gona care contine acest centru este Sanctuarul principal al AogaDonului, deci $Muntele Sacru& al dacilor. A#lat in 9ucegi, el se compune din + trepte supreme de initiere, la care se adauga alte 12, superioare, precum si numeroase trepte in#erioare de

$in'atatura&, accesibile numai initiatilor. Teoria pre entata de 0ristina 3inculescu la tele'i iune, radio si in presa a suscitat un 'iu interes, cercetatori de renume din intreaga lume aratindu"se interesati de $straniile #enomene& din muntii nostri.

octombrie 5, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | bucegi, centru energetic, energie, enigme, (pote e, mistere, Mistere din Romania, muntii bucegi, pamant, paranormal, terra | = 0omentarii

5e#ende si superstitii despre Craciun.

CrAciunul sau NaBterea *omnului este o sLrbLtoare creQtinL celebratL la 27 decembrie ,dupL calendarul gregorian- sau > ianuarie ,dupL calendarul iulian- Tn #iecare an. Ea #ace parte din cele 12 sLrbLtori domneQti ,pra nice TmpLrLteQti- ale 9isericilor bi antine, a treia mare sLrbLtoare dupL cea de 3aQti Qi de Rusalii. Un anumite VLri unde creQtinii sunt ma8oritari, e de asemenea sLrbLtoare legalL, Qi se prelungeQte Tn iua urmLtoare, 25

decembrie. a doua i de 0rLciun. :e la debutul secolului al HH"lea, 0rLciunul de'ine Qi o sLrbLtoare laicL, celebratL atKt de cLtre creQtini cKt Qi de cLtre cei necredincioQi, centrul de greutate al celebrLrii deplasKndu"se de la participarea Tn bisericL la rit spre aspectul #amilial al sc%imbului de cadouri sau, pentru copii, $darurilor de la MoQ 0rLciun&. 0rLciunul Tn tradiVia romKneascL 3este tot unde e!istL su#lare romKneascL cu simVLmKnt creQtin, 0rLciunul este una din cele mai importante sLrbLtori religioase, este sLrbLtoarea 1aQterii :omnului, prile8 de bucurie, pace Qi liniQte spiritualL. Este o i Tn care dLruim Qi primim multL iubire Qi cLldurL su#leteascL. Acest lucru se remarcL Tn entu iasmul cu care se #ac pregLtirile pentru 0rLciun.

Credin@A Bi le#ende populare pri1itoare la ori#inea termenuluiO

3entru ling'iQti, cu'Kntul $0rLciun& este un cu'Knt ciudat. ;nii susVin cL ar pro'eni din limba latinL, Qi anume din -creatio., care TnseamnL creaVie, naQtere. Un #olclor se spune cL Becioara Maria, cKnd trebuia sL nascL pe #iul lui :umne eu, umbla, TnsoVitL de dreptul (osi#, din casL Tn casL, rugKndu"i pe oameni sL"i o#ere adLpost. A8ungKnd la casa unui anume 0rLciun, este dusL de soVia acestuia Tn gra8d, unde dL naQtere lui (isus. :e asemenea, se spune cL Tn noaptea s#KntL a naQterii lui ?ristos s"au desc%is cerurile Qi :u%ul S#Knt a coborKt deasupra Biului lui :umne eu, luminKnd gra8dul Tn care domnea Tntunericul. :eci 0rLciunul este o sLrbLtoare s#KntL care aduce luminL Tn su#letele oamenilor.

Colindele de CrAciun
SLrbLtoarea 0rLciunului este anunVatL prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a 'esti 1aQterea MKntuitorului. :e asemenea, o 'ec%e tradiVie este $mersul cu icoana&, un #el de colindat care se #ace de cLtre preoVii comunitLVii locale cu icoana 1aQterii :omnului, binecu'KntKndu"se casele Qi creQtinii. 0olindele de iarnL sunt te!te rituale cKntate, Tnc%inate 0rLciunului Qi Anului 1ou. Friginea lor se pierde Tn 'ec%imile istoriei poporului romKn. E'ocKnd momentul cKnd, la naQterea lui (isus, s"a i'it pe cer steaua care i"a cLlLu it pe cei trei regi magi la locul naQterii, copiii * cKte trei, ca cei trei magi * merg din casL Tn casL cKntKnd colindul -#teaua sus rsare/., purtKnd cu ei o stea. A8unul 0rLciunului Tncepe cu colindul -%un dimineaa la (o *0un1., casele #rumos Tmpodobite TQi primesc colindLtorii. AceQtia sunt rLsplLtiVi de ga de cu #ructe, co'rigi, dulciuri Qi c%iar bani. ;nele cKntece de colindat au #ost reali ate de compo itori de mu icL cultL, cum ar #i. -2at vin colindtorii. de Tiberiu 9rediceanu, -3, ce veste minunat. de :.2. Airiac, -Domnule i Domn n cer. de 2%eorg%e 0ucu. Scriitorul (on 0reangL descrie Tn -*mintiri din copilrie. a'enturile mersului cu colindele. 0olindele, precum Qi obiceiurile colindelor sunt pre ente Qi la alte popoare, Qi s"ar putea ca ele sL date e din timpul romani Lrii. :e pildL, colinda romKneascL -#coal, ga d, din ptu. e!istL Qi la 'aloni, unde aceasta e cea mai rLspKnditL, sub numele de -D0i v4n c5er m6cougnou d6,o&4..

<biceiurile culinare
Timp de 40 de ile Tnainte de sLrbLtori creQtinii respectL 3ostul 0rLciunului, care se Tnc%eie Tn seara de 0rLciun dupL liturg%ie. TLierea porcului Tn iua de (gnat ,la 20 decembrie- este un moment important ce anticipea a 0rLciunul. 3regLtirea mKncLrurilor capLtL dimensiunile unui ritual strL'ec%i. cKrnaVii, c%iQca, toba, rLciturile, sarmalele, caltaboQul Qi nelipsitul co onac 'or trona pe masa de 0rLciun, #iind la loc de cinste alLturi de 'inul roQu preVuit de toatL lumea.

<ri#inea termenului Hetimolo#ieI

0ei mai mulVi cercetLtori ,3ericle 3apa%agi, 6asile 3Kr'an, Se!til 3uQcariu, Teodor 0apidan, 1icolare :rLganu- considerL cL termenul pro'ine din latinescul calatio cu #orma sa de acu ati' calationem . 4a romani prin calatio se TnVelegea con'ocarea poporului de cLtre preoVii pLgKni Tn #iecare i de TntKi a lunii pentru anunVarea sLrbLtorilor din luna respecti'L, Qi, prin e!tindere, srbtoarea Tn general, cLci cea mai importantL calatio era aceea de la 1 ianuarie. Este lucru bine Qtiut cL pKnL cLtre s#KrQitul secolului al (6"lea, naQterea lui ?ristos se sLrbLtorea odatL cu 9obotea a la 5 ianuarie, cKnd se obiQnuia sL se #acL anunVarea sLrbLtorilor de peste an ,3aQti, etc.-. ^i cum celor de curKnd creQtinaVi din :acia Qi din sudul :unLrii aceastL anunVare li se pLrea apropiatL de sLrbLtoarea pLgKnL calatio, au denumit cu acest termen sLrbLtoarea creQtinL a naQterii lui ?ristos. AlVi cercetLtori ,Tntre care Aron Qi F'id :ensuQianu, Al Rosetti, Al. 2raur Q.a.- deri'L cu'Kntul 0rLciun din etimonul creatio ,cu acu ati'ul creationem , Tn latina 'ulgarL creation R creatiun - deci iua creLrii sau a #acerii lui (isus. :eQi s"ar putea obiecta cL acesta ar #i o concepVie arianL ,care socoteQte cL Biul este o creaturL a TatLlui-, se poate rLspunde cL poporul care a creat termenul nu putea cunoaQte ,Qi nu cunoaQte nici acumasemenea subtilitLVi teologice. Un reacVie la aceastL ambiguitate, elitele bisericeQti au Tnlocuit aceste termen popular cu acela de srbtoarea Nscutului ,tot de origine latinL-, aQa cum se constatL Tn 7vang)elia nvtoare din 1542 Qi Tn 8a ania lui 6arlaam din 154+, pe ba a aceluiaQi termen deci cu care Qi celelalte limbi neolatine ,romanice- * Qi nu numai * au deri'at numele sLrbLtorii ,1oal, 1atale, 1a'idad 1ati'itD-. Alte etimoane latine care au #ost propuse de ling'iQti, #LrL a #i con'ins un numLr su#icient de specialiQti, sunt , in - carnationem ,4e!iconul de la 9uda-, crastinum ,?asdeu 517- Qi Christi ieiunium ,Sc%uc%ardt, 4iteraturblatt 6((, 174-. Termenul apare cu di'erse semni#icaVii sau ca nume propriu Tn mai multe limbi care au #ost Tn contact cu romKna. lb. bulgara, lb. ucraineanL, lb. sKrbeascL, rusa 'ec%e Qi lb. rusa ,rusa modernL-. \1] 3e de altL parte, o posibilL etimologie poate #i legatL de denumirea unei 'ec%i sLrbLtori pLgKne a sla'ilor 'estici Qi anume Aoroc%un \1] , Arabcn, Aarac%un ,Tn limba mag%iara AardcsonD TnseamnL c%iar 0rLciun iar cu'Kntul a #ost preluat odatL cu creQtinismul de la sla'i-.

Istoria sArbAtorii

Tablou german din 9:;< 0rLciunul este serbat de cLtre creQtini pe 27 decembrie dupL cel puVin trei secole de la moartea persona8ului principal al e'ang%eliilor, anume TncepKnd cu secolul al (6"lea Tn 6est Qi TncepKnd cu cel de"al 6"lea secol Tn Est. (niVial, sLrbLtoarea naQterii lui ?ristos era VinutL pe 5 ianuarie, istoricii Qtiind a i cL ea se celebra de8a Tn ++5 e.n. la Roma. \2] ,Tn Est, $9obotea a&, serbatL la data de 5 ianuarie TncepKnd cu secolul al (6"lea, celebra pe atunci naQterea, bote ul Qi primul miracol al lui (isus, Tn timp ce gnosticii ,sectL creQtinL consideratL ereticL de cLtre creQtinismul canonic- serbau aceeaQi $Epi#anie& Tn Egipt, TncL din secolul al (("lea, tot la data de 5 ianuarie, cKnd, Tn 'i iunea lor, $(isus s"a arLtat ca Biul lui :umne eu la bote & \+]-. Se!tus Eulius A#ricanus, un creQtin din secolul al ((("lea, este primul care alege Tn 221 e.n. aceastL datL pentru naQterea lui (isus, care TnsL nu 'a #i celebratL TncL multL 'reme de cLtre ceilalVi creQtini, care pre#erau 5 ianuarie. \4] Un primele douL secole creQtine, a e!istat o puternicL opo iVie la celebrarea ilelor de naQtere a martirilor Qi a lui (isus. 1umeroQi 3LrinVi ai bisericii au emis comentarii sarcastice pri'itoare la obiceiul pLgKn de a celebra ile de naQtere, cKnd, de #apt, s#inVii Qi martirii trebuiau, Tn 'i iunea lor, sL #ie celebraVi la data matririului lor, adica la $data ade'Lratei lor naQteri& din prespecti'a bisericii. \7] MulVi creQtini ai primelor secole erau scandali aVi Qi de 'eselia Qi #esti'ismul celebrLrii, pe care Tl 'edeau ca #iind o reminiscenVL a pLgKnismului, Tn special al Saturnaliilor romane. \5] Ei a'eau dreptate sL a#irme asta. plasarea sLrbLtorii naQterii lui (isus ?ristos din momentul Tn care aceasta a Tnceput sL #ie celebratL de creQtini, e!act la #inele lui decembrie sau Tnceputul lui ianuarie ,adicL 27 decembrie sau 5 ianuarie-, se datora copierii tradiViilor pLgKne, cLci E'ang%elia nu dL nici un detaliu despre data naQterii lui (isus. \>]

:in moti'e politice, aQa cum sugerea L istoricul EdPard 2ibbon, ierar%ia creQtinL a considerat copierea sLrbLtorilor Qi a riturilor pLgKne ca #iind soluVia rLspKndirii accelerate a cultului lor Tn mase, mase care pe atunci erau puternic ataQate 'ec%ilor sLrbLtori Qi practici rituale pLgKne. \=] Bactorul pentru care primii creQtini au ales datele de 27 decembrie sau 5 ianuarie ca moment al naQterii eului lor, a #ost deci cL la aceste date, Tn lumea romanL, germanicL Qi orientalL se celebrau di'erse date de naQtere ale altor ei. \9] 3o'estea unui eu sal'ator nLscut din #ecioarL pe 5 ianuarie sau 27 decembrie, nu era deloc nouL, cele mai multe culte pLgKne ale 'remii adorKnd cKte un ast#el de eu. Ast#el, pe 5 ianuarie, data solstiViului egiptean, era celebratL re'Lrsarea apelor 1ilului Qi Tn $cultele misterelor& locale naQterea $eonului& din #ecioarL. \10] Epi#aniu, scriitor creQtin, redL Tn lucrare sa ritul celebrLrilor din 5 ianuarie Qi semni#icaVia acestuia la egipteni Qi la arabii $3etra&"ei ,Eleusa, unde se serba naQterea pruncului" eu :usares din #ecioarL. Alt scriitor creQtin, anume (polit, descrie cum la Eleusis, Tn 2recia, se celebra tot atunci sLrbLtoarea misterelor, cKnd iero#antul e!clama la naQterea pruncului sacru. $Becioara care era grea a conceput Qi a nLscut un #iu<&. Tot pe 5 ianuarie grecii sLrbLtoreau naQterea eului :ionisie, eul care ca Qi (isus, trans#orma apa Tn 'in. F sLrbLtoare popularL la Roma celebra pe 27 decembrie naQterea Soarelui neTn'ins ,:ies Solis (n'icti 1ati, :eus Sol (n'ictus-, ca simbol al renaQterii soarelui Qi alungLrii iernii ,ca Qi Saturnaliile-. FdatL ce creQtinii au abandonat celebrarea naQterii eului lor pe 5 ianuarie optKnd pentru data de 27 decembrie, scriitorii creQtini #ac #rec'ente legLturi Tntre renaQterea soarelui Qi naQterea lui ?ristos. . \11] Triburile nordeuropene ,germanicecelebrau Qi ei la aceeaQi datL $(ule&, pentru a comemora $renaQterea soarelui dLtLtor de luminL Qi cLldurL&, de maniera Tn care Qi creQtinii spuneau despre eul lor nLscut tot atunci, cL este $4umina lumii&. \12] Repre entLrile numismatice romane ale lui Sol in'ictus pre intL adesea un c%ip cu o coroanL de ra e, aQa cum Tn primele repre entLri creQtine (isus a'ea Qi el o coroanL de spini. Ast#el cL, Tn secolul al 6"lea c%iar, Tn 'remea papei 4eon TntKi, erau creQtini care a#irmau cL serbea L nu atKt naQterea lui ?ristos, cKt a eului"soare, #apt care l"a determinat pe acest papL sL"i mustre pe rLtLciVi, TnsL nu negKnd cum'a cL trebuie cinstit eul"soare, ci doar cL nu trebuie cinstit mai mult decKt ?ristos ,Sermo HH((- \1+] ;nul dintre eii cei mai populari la Roma Tn perioada ridicLrii creQtinismului, anume Mitra, a'ea Qi el iua de naQtere serbatL pe 27 decembrie. Mitra era un eu persan al cLrui cult Qi rit era Qi #oarte asemLnLtor creQtinismului, aQa cum constata scriitorul creQtin (ustin Matir Tn Apologia sa prin secolul al (("lea, aQa cum 'a remarca mai tKr iu Qi Tertulian la debutul secolului (((. ,:e praescritione %aereticorum- \14] 3e la mi8locul secolului al (((" lea, S#Kntul 0iprian cartagine ul, clama e!ta iat. F%, ce magicL lucrare a 3ro'idenVei cL iua Tn care Soarele s"a nLscut M ?ristos Qi el se naQte< \17] 0reQtinii secolului al ((("lea credeau cL creaVia lumii a a'ut loc la ec%inocViul de primL'arL, pe atunci plasat pe 27 martie@ prin urmare, noua creaVie prin $Tntruparea lui ?ristos& ,concepVia-, trebuia, Tn 'i iunea lor, sL aibL loc tot pe 27 martie, moment de la care numLrKndu"se 9 luni ,sarcina, gestaVia- se obVinea data de 27 decembrie. \15] SLrbLtorile din 8urul solstiViului de iarnL au, dupL cum se 'ede, o origine precreQtinL. Ele

sunt legate Tn mod indisolubil de e'enimentele astronomice care au loc Tn acea perioadL. ,Traducere din CiOipedia 'arianta Tn engle a- \2] $E'enimentele astronomice, care Tn 'ec%ime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, semLnLturi i mLsurarea re er'elor de %ranL pentru iarnL Tntre recolte, ne permit sL Tnelegem apariia di#eritelor mitologii i tradiii culturale. Un noaptea solstiiului de iarnL, un obser'ator a#lat Tn emis#era nordicL poate obser'a cum cele trei stele din centura lui Frion se alinia L cu cea mai strLlucitoare stea din est, Sirius, indicKnd puntcul unde 'a rLsLri soarele Tn dimineaa de dupL solstiiul de iarnL. :e la data solstiiului de 'arL, soarele a descris un arc de cerc descrescLtor de"a lungul cerului sudic. 4a data solstiiului de iarnL, soarele Ti oprete coborKrea pe cer iar durata de luminL ilnicL atinge minimul pentru + ile, timp Tn care soarele nu Ti modi#icL po iia pe ori ont. :upL acest moment soarele Ti Tncepe ascensiunea pe cerul nordic iar durata ilelor Tncepe sL creascL. 9a Kndu"se pe aceste #apte, multe culturi dau acestui inter'al interpretarea unei renasteri a soarelui i a unei Tntoarceri a luminii. AceastL Tntoarcere este sLrbLtoritL din nou la data ec%ino!ului de primL'arL, cKnd durata ilei o egalea L pe cea a nopii. ,n.trad., datL de care se leagL Tn cretinism sLrbLtorirea 3atelui- $ #rom PiOipedia XXXXX" 4a #el ca orice alta sarbatoare crestina sau nu, si 0raciunul are o serie de legende si superstitii, care s"au transmis de"a lungul anilor, de cele mai multe ori prin 'iu grai. 9ineinteles, gradul acestora de 'eridicitate nu poate #i 'eri#icat, ma8oritatea #acand parte din traditia noastra populara. 1u suntem obligati sa le dam cre are, dar este bine sa le cunoastem . 5e#ende 1ec!i $F legenda spune ca Maica :omnului, #iind cuprinsa de durerile #acerii, cere adapost lui Mos A8un. Acesta, moti'and ca este om sarac, o re#u a, indrumand"o spre #ratele sau mai mare si mai bogat Mos 0raciun. Acesta era stapanul staulului unde au #ost ga duiti (osi# si Maria. Mos A8un era credincios de noapte la pa a 'itelor. Mos A8un i"a spus lui Mos 0raciun ca Maria statea sa nasca si 0raciun si"a trimis sotia sa o moseasca. :upa nastere, el l"a ascuns pe (isus sub un mar si, culegand #ructe, le a 'arlea de bucurie, ca semn de darnicie, copiilor care treceau pe acolo. Mos A8un a murit curand dupa aceea si 0raciun l" a ingropat sub pomul unde #usese pus intai (isus&, a mentionat etnologul Ro!ana 0ornea, din cadrul 0entrului pentru 0onser'area si 3romo'area 0ulturii Traditionale 9raso'. F alta legenda spune #aptul ca, #ara acordul sotului, 0raciuneasa o primeste in ga da pe Becioara Maria, o#erindu"i adapost in gra8d. A#land acest lucru, 0raciun se in#urie si ii taie mainile sotiei sale. Maica :omnului a'u puterea de a i le lipi la loc. Aceasta minune il con'erti pe 0raciun la crestinism. :e bucurie ca ne'asta sa a scapat ne'atamata de pedeapsa lui necugetata, 0raciun aprinse un rug din trunc%iuri de brad in curtea lui si 8uca o %ora cu toate slugile lui. E!ista legende legate si de bradul de 0raciun. :espre acest subiect, una dintre ele este despre calugarul engle S#antul 9oni#ace, care a 'rut sa impiedice un copil a #i sacri#icat si a taiat copacul unde acest lucru a'ea sa se intample. 4a locul unde pomul a #ost taiat, un mic bradut a inceput sa creasca, iar el a con'ins

localnicii ca acesta era 3omul 6ietii, simboli and 'iata lui ?ristos. Mai e!ista o po'este, despre Martin 4ut%er, care a mers intr"o noapte prin padure si a 'a ut stele licarind printre crengile unui brad. ("a placut aceasta imagine atat de mult incat a 'rut sa o arate si altora, asa ca a #acut o copie #olosind mici lumanari. Acestea sunt, insa, doar niste po'esti, despre care nu 'om sti niciodata daca sunt ade'arate sau nu. o1estea lui Mos Craciun 4egenda Mosului 0raciun este 'ec%e de sute de ani si este deri'ata din po'estea S#antului 1icolae. Se crede ca S#antul 1icolae s"a nascut in 8urul anului 2=0 d.?r. in 3atara, langa MDra, in moderna Turcie. Boarte admirat pentru credinta si bunatatea sa, S#antul 1icolae a a8uns subiectul multor legende. Se spune ca el a renuntat la o parte din a'erea sa si a decis sa calatoreasca in onele rurale pentru a"i a8uta pe oamenii saraci de aici. 3ana in perioada Renasterii, 1icolae era cel mai popular s#ant din Europa. 0%iar si dupa Re#ormarea 3rotestanta, cand 'enerarea s#intilor a inceput sa #ie descura8ata, S#antul 1icolae si"a mentinut reputatia po iti'a, in special in Flanda. < serie de superstitii Se spune ca aduce g%inion sa porti panto#i noi de 0raciun. :e asemenea, un cer senin de 0raciun anunta un an roditor, iar daca bate 'antul de 0raciun, se anunta g%inion. 1u e bine ca intre 0raciun si Anul 1ou sa se tricote e, sa se coase, sa se spele ru#ele. Este bine sa a'eti pe masa de 0raciun crengute de 'asc, pentru ca aduce noroc. :aca #aceti baie in iua de 0raciun, 'eti ramane curati tot anul, iar daca mancati mere in a8un de 0raciun, 'eti #i sanatosi tot anul. Se spune, de asemenea, ca cei nascuti de 0raciun sau de Anul 1ou sunt norocosi. Maramuresul e plin de tot #elul de superstitii legate de seara de A8un. Multe practici din A8un au ca principala gri8a 'itele din batatura, dandu"li"se mancare pe saturate, ca doar in aceasta noapte $s"a nascut ?ristos in iesle&. 3entru a a'ea $#rupt& 'acile, era bine sa nu se imprumute nimic din casa in toata aceasta perioada, #ocul ,deloc intamplator<- si aluatul dospit trebuind sa #ie #oarte bine pa ite si nicidecum imprumutate. XXXXXX* Craciunul " singurul cu'int in limba romana care desemnea a 1asterea :omnului. 4a romani amintirea acelor 'remuri este inca proaspata, de 'reme ce in unele sate banatene si transil'anene iua de 1 ianuarie se numeste 0raciunul Mic, nu Anul 1ou. (n spatiul sud"est european, 0raciunul a #ost o sarbatoare solstitiala, cind oamenii celebrau di'initatea solara. Termenul de $mos& indica 'irsta eului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca impreuna cu timpul calendaristic. 3este sarbatoarea auto%tona a 0raciunului s"au suprapus Saturnaliile romane ,la inceputul mileniului 1 i.?. eul Saturn se celebra intre 1> si 2+ decembrie-. (n satele de pe 6alea Muresului, 0raciunul este inca legat de

anumite credinte populare care se pastrea a si in pre ent, iar obiceiul de a o#eri daruri isi are originile intr"o legenda pe care numai batrinii o mai cunosc. 4egendele spun ca Mos 0raciun era un cioban rau, care nu a 'rut sa o lase pe Maica :omnului sa nasca in staulul sau. (n satul ?arpia, oamenii cred ca daca primul care intra in casa de 0raciun este un barbat este un semn de bunastare si sanatate pentru anul urmator. 3entru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii tin masa intinsa toata noaptea.0olindatul este unul dintre obiceiurile de 0raciun care se pastrea a cel mai bine in toate satele romanesti, inclusi' cele din 8udetul Alba. 3e linga mesa8ul mistic, multe obiceiuri practicate in aceasta i sint legate de cultul #ertilitatii si de atragerea binelui asupra gospodariilor. 0opiii din satele de pe 6alea Secasului pornesc sa colinde pe la casele oamenilor, iar ga dele trebuie sa"i primeasca pe colindatori. (n unele sate se mai pastrea a si un alt obicei. cel mai in 'irsta membru al #amiliei trebuie sa arunce in #ata colindatorilor boabe de griu si de porumb. 9atrinii spun ca daca boabele peste care au trecut colindatorii 'or #i date gainilor, acestea 'or #i spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, ca 'or a'ea o recolta #oarte buna in anul urmator daca 'or amesteca saminta pe care o 'or pune in bra da cu boabele #olosite in a8un la primirea colindatorilor. 0raciunul nu a #ost intotdeauna asa cum il 'edem acum. :e alt#el, el a de'enit sarbatoare legala abia in secolul al H(H"lea. 1u au e!istat nici bra i si nici Mos 0raciun dintotdeauna. Si nici macar colindeM ;nul dintre cele mai indragite obiceiuri de 0raciun, colindatul, era pe 'remuri inter is. 0el care a decis ca mu ica este nepotri'ita pentru o i solemna cum este 0raciunul a #ost Fli'er 0romPell, care in secolul al H6((" lea a inter is colindele. 0el mai 'ec%i cintec crestin de 0raciun este $Eesus re#ulsit omnium&, compus de St. ?ilarD din 3oitiers, in secolul al (6"lea. 0ea mai 'ec%e transcriere dupa un colind engle esc este unul scris de Ritson, in 1410. (n 1=1=, a8utorul de preot austriac Eosep% Mo%r a #ost anuntat cu o i inaintea 0raciunului ca orga bisericii sale s"a stricat si nu poate #i reparata la timp pentru slu8ba de 0raciun. Boarte trist din aceasta pricina, el s"a apucat sa scrie trei piese care sa poata #i cintate de cor, acompaniat la c%itara. ;na dintre ele era $Silent 1ig%t, ?olD 1ig%t&, care asta i este cintata in peste 1=0 de limbi de milioane de persoane. 0ea mai 'induta piesa de 0raciun din toate timpurile este $C%ite 0%ristmas& a lui 9ing 0rosbD, din #ilmul clasic $?olidaD (nn&. 3este +0 de milioane de e!emplare din acest single au #ost 'indute in intreaga lume. F alta po'este mai putin cunoscuta legata de 0raciun este #aptul ca in secolul al 6(("lea calugarii #oloseau #orma triung%iulara a bradului pentru a descrie S#inta Treime. (n 8urul anului 1700, oamenii au inceput sa 'ada in bradul de 0raciun un simbol al copacului din 3aradis si au atirnat in el mere rosii, simbol al pacatului originar. (n secolul al H6("lea, #amiliile crestine au inceput sa decore e bra ii cu %irtie colorata, #ructe si dulciuri. :ar mai inainte, in secolul al H(("lea, oamenii obisnuiau sa atirne bra ii de 0raciun in ta'an, cu 'ir#ul in 8os, ca simbol al crestinatatii. (nca nu este clara originea acestui gest.

Astazi stim ca Iisus nu s3a nascut la ,$ decembrie0 ci cind1a in martie. *ecembrie a /ost ales pentru aceasta sarbatoare pentru a coincide cu sarbatorile romane pa#ine dedicate zeului +aturn H+aturnaliiI si Mit!ra H1ec!iul zeu al luminiiI0 o /orma de 1enerare a +oarelui. 3rimii crestini nu celebrau nasterea lui (isus. Sarbatoarea nasterii era considerata in luna septembrie, o data cu Ros ?as%ana ,sarbatoare din calendarul iudaic-. (n anul 254, Saturnaliile au ca ut in 27 decembrie si imparatul roman Aurelian a proclamat aceasta data $1atalis Solis (n'icti&, #esti'alul nasterii in'incibilului Soare. (n anul +20, 3apa (uliu ( a speci#icat, pentru prima data o#icial, data nasterii lui (isus ca #iind 27 decembrie. (n +27, imparatul 0onstantin cel Mare a introdus o#icial 0raciunul ca sarbatoare care celebrea a nasterea lui (isus. :e asemenea, el a decis ca duminica sa #ie $ i s#inta& intr"o saptamina de sapte ile si a introdus 3astele cu data 'ariabila. 0u toate acestea, cele mai multe tari nu au acceptat 0raciunul ca sarbatoare legala decit din secolul al H(H"lea. (n Statele ;nite, Alabama a #ost primul stat care a adoptat 0raciunul ca sarbatoare legala, in .8E". FOla%oma a #ost ultimul stat, in 190>. 3e 'remuri, nici spiridusii nu erau ce sint acum. Ei #urau cadourile de sub brad, nu le aduceau. 0onceptul de spiridusi de 0raciun pro'ine din credinta stra'ec%e ca gnomii pa eau casa omului de spiritele rele. Spiridusii au #ost iubiti si uriti, pentru ca desi uneori se purtau cu buna'ointa puteau #oarte usor sa se trans#orme in niste #iinte rautacioase si nesu#erite, atunci cind nu erau tratati cum se cu'ine. 3erceptia cea mai raspindita era ca ei erau dupa cum era si persoana cu care a'eau de a #ace, rautaciosi sau draguti. (n E'ul Mediu, ei mai degraba asteptau daruri decit sa le #aca. Abia pe la mi8locul secolului al H(H"lea spiridusii au de'enit prieteni ai lui Mos 0raciun. Mos craciun a #ost imbracat la inceput in %aine 'er i, in ani 20 sub enorma presiune de marOeting e!ecutata de 0oca"0ola, Mos 0raciun s"a imbracat in rosu M si asa a ramas pana asta i. septembrie 29, 200= Scris de 2012en | 4egende. | 2012, 2012en, craciun, decembrie, %ristos, istorie, legenda, legenda lui mos craciun, mos craciun, nastere, Religie, romania, sarbatoare, saturnalii, s#anta treime, C%ite 0%ristmas | 5 0omentarii

5e#enda *oc!iei.
1umele pare a pro'eni din calendarul bi antin, care pe 1 martie celebra S#anta Martira E'doOia. Gilele 9abelor sunt de obicei sapte. (n unele parti ale tarii sunt considerate ile ale 9abelor primele douaspre ece ile ale lui martie. Acestea ec%i'alea a simbolic numarului de luni ale anului. 0i#ra 12 isi con#irma puterea magica prin cele doua grupari de ile. sase calduroase, sase #riguroase. Aceste ile ar trebui sa marc%e e iesirea treptata din iarna si instalarea prima'erii. 5e#enda

Se spune ca :oc%ia ar #i #ost #iica regelui dac :ecebal, de care s"a Tndragostit Traian, cuceritorul :aciei. ;rmarita #iind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde pe muntele sacru, 0ea%lau, Tmpreuna cu oile. Este a8utata de Maica :omnului, care o trans#orma Tmpreuna cu turma sa Tntr"un comple! de stKnci. F alta 'arianta po'esteste despre 9aba :oc%ia care a a'ut un #iu, pe numele sau :ragobete care s"a casatorit Tmpotri'a dorintei ei. 3entru a"si neca8i nora, Tntr"o i rece de iarna, i"a dat acesteia un g%em de lKna neagra si a trimis"o la rKu sa"l spele, spunKndu"i sa nu se Tntoarca pKna cKnd lKna nu de'ine alba. Bata a Tncercat sa spele lKna, dar c%iar daca degetele sale au Tnceput sa sKngere e, culoarea lKnii ramKnea tot neagra. :e disperare, pentru ca nu se putea Tntoarce acasa la sotul iubit, a Tnceput sa plKnga. (mpresionat de durerea #etei, :omnul (isus 0ristos i"a aparut Tn cale si i"a dat o #loare rosie, spunKndu"i sa spele lana cu ea. Multumindu"i, #ata a pus #loarea Tn apa, a spalat lKna si a constatat cu uimire ca lKna s"a albit. Bericita ca a reusit sa duca la bun s#Krsit aceasta sarcina grea, si"a Tndreptat pasii spre casa, dar nu a #ost primita bine, soacra sa, din contra, au ind po'estea #etei aceasta a acu at"o ca Martisor ,asa Ti spunea #ata, deoarece nu"l recunoscuse pe (isus- era iubitul ei. :upa aceasta TntKmplare, :oc%ia a pornit Tmpreuna cu turma sa spre munte, #iind con'insa ca prima'ara 'enise de8a, alt#el de unde ar #i putut Martisor sa aiba #loarea/ 3e parcursul calatoriei sale, si"a scos, rKnd pe rKnd, cele doispre ece co8oace pe care le purta, pKna a ramas #ara nici unul. :ar 'remea s"a sc%imbat. 3e cKt de #rumos #usese la Tnceputul ilei, pe atKt de urKt se #acuse acum. 1ingea si totul Tncepuse sa Tng%ete. :oc%ia a Tng%etat Tmpreuna cu oile sale, trans#ormKndu"se, con#orm legendei, Tn stana de piatra. Rocile se pot obser'a si asta i pe muntele 0ea%lau si sunt o marturie 'ie a acestui mit romKnesc. XXXX" asemenea stnci antropomorfe ca stnca Doc)iei i oile, sunt simbolul unui idol pgn care dinuia de veacuri la 8arpi, la dacii liberi din 8arpaii orientali/ Vasile Fr1an =e urmele unei informaii aduse de un le$icograf, #u>i?das @ sub Aalmo$is @ , s-a pus problema e$istentei la geto-daci, a unei eiti feminine a pmntului, soie a lui Aalmo$is >/?B 3 repre entare din care se ridic n iposta divin Aalmo$is-T)ales i na Doc)iaB )!. MuBu

Un ceea ce pri'eQte StKnca :oc%iei, ea este, poate, locul cel mai Tn'Lluit Tn mister. :espre aceastL stKncL unii spun cL ar #i pietri#icarea unei bLtrKne ciobLniVe, care, Tn'eQmKntatL cu nouL co8oace, a pornit, TmpreunL cu oile Qi caprele sale, spre 'Kr#ul muntelui, deQi 'remea nu"i TngLduia. ^i, cum mergea ea, a Tnceput sL plouL Qi sL ningL. ^i, #iindcL co8ocul de deasupra se uda mereu Qi se Tngreuna, obosind"o la drum, bLtrKna ciobLniVL a lepLdat, unul cKte unul, opt din cele nouL co8oace. Atunci, s"a pornit un ger mare de la :umne eu, ger care a Tng%eVat"o TmpreunL cu oile Qi caprele sale. AlVii po'estesc cL despre 9aba :oc%ia se spune cL era aQa de rea TncKt Qi copiii, care cum creQteau, #ugeau de ea, pentru a scLpa de rLutLVile ei. 1umai unul singur, un bLiat, cel mai rLbdLtor dar Qi cel mai puVin la minte, i"a #ost rLmas dintre toVi copiii Tn prea8mL. :ragomir, c"aQa Tl c%ema pe #ecior, era mereu dus cu oile Qi numai biata ne'astL"sa, %arnicL Qi bunL la su#let, rLbda Qi su#erea toate %ac%iVele soacrei sale, care Ti pusese gKnd rLu, sL scape de ea. Ast#el, Tntr"o bunL i, o trimise la rKu pe norL sL spele lKna cea albL pKnL s"o Tnnegri. Se munci sLraca #atL cKt se munci, dar dupL trei ile de trudL lKna tot albL era. 1ecL8itL cL nu reuQeQte sL TndeplineascL porunca soacrei, #ata Tncepu sL plKngL. ^i pe cKnd plKngea ea, numai ce se tre i cu doi bLtrKni Tn prea8mL, :umne eu Qi S#. 3etru. Au indu"i neca ul Qi #LcKndu"li"se milL de ea, Ti TnnegrirL lKna. 6L Knd una ca asta, baba o trimite iar la rKu, de data asta sL spele lKna pKnL s"o albi. 3e cKnd se c%inuia biata #atL, iaca apar Qi cei doi bLtrKni. :ar Tn loc sL"i albeascL lKna, cei doi Ti dete #etei o grLmadL de #lori Qi #ragi spunKndu"i #etei sL le ducL babei. 0Knd 'L u %Krca #lorile Qi #ragii, uitL de lKnL, Tl c%emL repede pe :ragomir Qi"i spuse. $MLi :ragomire, dac"au Tn#lorit #ragii TnseamnL c"a 'enit 'remea sL mergem la munte, la stKnL, sL mLsurLm oile&. ^i rLpe itL cum era baba, Tl luL pe :ragomir Qi plecL TmbrLcatL aQa cum o prinse 'remea, cu nouL co8oace pe ea Qi cu oile Tn urmL. A#arL se TncLl ise bine Qi, cum mergea urcKnd la deal, baba grLbitL se Tncinse Qi Tncepu a lepLda co8oc dupL co8oc, TncKt pKnL Tn 'Kr#ul muntelui nu mai rLmLsese decKt Tn cLmeQoi. Atunci porni TnsL cel de sus o 'i#orniVL cu loatL, de au Tng%eVat Qi baba Qi oile, cu :ragomir alLturea. F altL legendL, TntKlnitL Tn 9uco'ina, o pre intL pe :oc%ia drept o #atL de TmpLrat care, #ugind de TmpLratul cotropitor ce 'oia sL o ia de ne'astL, s"a tra'estit Tn pLstoriVL, urcKnd cu o turmL de oi Tn munVi. 0um timpul era #rumos, a Tnceput sL lepede din co8oace unul cKte unul. :ar aproape a8unsL Tn 'Kr#, se lLsL deodatL un #rig, de iceai cL e iarnL. 1e#iind deprinsL cu #rigul Qi temKndu"se sL se TntoarcL, Tncepu a cKrti Tmpotri'a lui :umne eu. Acesta o pedepsi pre#LcKnd"o Tn stanL de piatrL, iar oile Tn bolo'ani. AltL 'ariantL spune cL #iind pe cale de a #i prinsL de TmpLratul cotropitor, #ata ceru lui :umne eu sL #ie trans#ormatL Tn stanL de piatrL, rugLminte ce"i #u TndeplinitL. ;n te!t despre :oc%ia, intitulat Mrior ,despre care nu se Qtie dacL este de inspiraVie popularL sau e doar nLscocire-, a scris Qi marele Sado'eanu.

Spune po'estea cL :oc%ia era o bLtrKnL 'rL8itoare ce sLlLQluia Tntr"o casL de stKncL sus pe 0ea%lLu. 9aba trLia singuraticL, unde se tKrLsc 8nepenii pe piatrL Qi unde Tn#loresc mLrunVii tranda#iri ai stKncilor. Un nopVi de 'arL pluteau cLtre ea du%urile prLpLstiilor. 3e negre 'i8elii cKnd scLpLrau #ulgere rupte, suiau pe Vancuri 'Krcolindu"se #Lpturi de pe tLrKmul de dedesupt, din TmpLrLVia necuratului Tartar. Untr"o colibL s#LrKmatL de pu%oaie, 9aba :oc%ia a gLsit odatL o copiliVL pe care a crescut"o Qi a TndrLgit"o. BetiVa de su#let a 'rL8itoarei crescu #rumoasL Qi mlLdie acolo, aproape de nori. Untr"un rKnd, Tn puterea primL'erii, #ata a#lL cL Tn 'Li sunt aQe Lrile oamenilor. AtrasL de glasul buciumelor, ea coborT spre 'Li. 0Knd 'L u :oc%ia cL #ata nu se mai Tntoarce, porni Tn'LluitL Tn co8oacele ei sL o gLseascL. RLtLci departe de lumea ei pKnL cKnd TnVelese cL #ata nu se 'a mai Tntoarce. UndureratL, re'eni Tn si%Lstria ei singuraticL Qi acolo, #LrL dragostea din urmL a anilor ei tKr ii, spun bLtrKnii cL s"a stins. Au pre#Lcut"o Tn sloi Qi stKncL nopVile reci de mLrViQorM septembrie 2=, 200= Scris de 2012en | 4egende. | anotimpuri, baba doc%ia, cea%lau, :acia, decebal, doc%ia, dragobete, enigme, legenda doc%iei, legende, legende romanesti, mistere, mistere romanesti, M(T, romani, romania, traian | 1iciun comentariu pKnL acum.

5e#endele esterilor.
0e ar #i speologia #ara legendele tesute in 8urul pesterilor pe care tocmai le"am 'i itat/ :e cele mai multe ori, localnicii sunt cei care ne indruma spre gaurile ascunse in %atisurile de pe 'ersant ori ne a'erti ea a sa nu intram in %oancele $#ara #und& din #anetele de pe deal. S( tot ei, cu oc%i iscoditori, ne cercetea a sperand sa desluseasca iesind din banana, 'reo bucata de %arta pe piele de 'itel ori 'reun detector de metale. 0aci nu e!ista pestera despre care localnicii sa nu impleteasca ade'arul cu mitul, po'estea din mosi stramosi cu 'isurile despre comorile dacilor sau ale %aiducilor. (naccesibilitatea acestor ca'itati pentru locuitorii din ona plasea a pesterile pe primul loc pentru ascunderea unei comori, iar dorinta noastra de a in'inge necunoscutul si intunericul este de multe ori gresit inteleasa. (n aceasta sectiune puteti gasi legende depanate seara la #oc, unele relatate c%iar noua, altele spicuite de pe net. 1e #ace placere sa 'i le o#erim asa cum circula ele pe cale nescrisa, din gura in gura, pe miri#icile plaiuri carstice ale Romaniei.
5e#enda lui Vulcan si a /lacaului +tra8a 5e#enda lui Io1an Ior#o1an Comorile Is1ernei Hnou6I

5e#enda lui Vulcan si a /lacaului +tra8a 4a sud de 6alea 4apusnicului, pe unde altadata se scurgea cel mai lung g%etar din 0arpatii romanesti ,1+ Om lungime, +00 m grosime-, se a#la asa"numitul Rete at Mic, alcatuit preponderent din calcare.

Aici se a#la paradisul pesterilor ,3estera ;rsoaicei, 3estera lui Geicu, :alma cu 9ra i, 3estera cu 0uie-, a'enelor ,A'enul din Stana Tomii- si c%eilor ,9utii, Scocului-, dar si $resedinta& unui persona8 legendar, (o'an (orgo'an, care l"a tarat pe balaur printre munti, sapand cu spinarea acestuia 6alea Earului. :e numele acestui erou ne aminteste cel mai inalt 'ar# din ona, 3iatra (orgo'anului ,2014 m-, in care putem 'edea, cu putina imaginatie, silueta impietrita a 'itea ului tinand bu duganul in mana, si 3estera (orgo'anului, locul unde a murit balaurul dand nastere mustelor columbace, c%inul 'itelor de asta i. 3utini oameni mai cunosc po'estea mesterului 6alcan si a #lacaului Stra8a, baiatul blestemat de o 'ra8itoare sa orbeasca de un oc%i. (nc%is intr"un turn mesterit de S#arma * 3iatra, #lacaul 'eg%ea a de mii de ani. 0u singurul sau oc%i, el 'eg%ea a pasunile pe care alta data o intalnea pe #ata ciobanului cea #rumoasa. 3ana de curand stra8erul muntelui isi plangea singuratatea in bataia 'antului aprig. Asta i insa el are la ce pri'i. mii de turisti urca in #iecare anotimp pe muntele Stra8a, unde s"au construit eci de cabane si cabanute menite sa #aca sederea omului mai lunga si mai placuta. (arna ei #olosesc partiile si telesc%iurile spre a"si satis#ace pasiunea pentru sporturile anotimpului rece, c%iar intrecandu"se in di#erite competitii. $0upa minerului&, $0upa 'eteranilor&. 6ara o plimbare de 20 de minute cu telescaunul ii duce pe oameni mai departe de #or#ota oraselor, unde ei isi incanta pri'irea cu #rumusetile create de mesterul 6alcan si de S#arma"3iatra. Si omul s"a do'edit un mester iscusit ridicand o cruce de metal in cinstea eroilor neamului, asemanatoare celei de pe 0araiman, si un #rumos sc%it de lemn, spre a"i apropia si mai mult de cer pe 'i itatori. Stra8a nu mai este doar numele unui 'ar#, este asta i o prospera ase are turistica ce"i atrage pe iubitorii muntelui din intreaga tara nu numai prin #rumusetea peisa8ului, ci si prin preturile accesibile oricarui bu unar. 0u sau #ara rucsac in spate se poate a8unge de la Stra8a pana la 3asul 6alcan, unde alte cabane stau la dispo itia turistilor, traseul trecand c%iar pe langa stanca unde pa nicul muntelui inca scrutea a arile in cautarea iubirii pierduteM 6alcanul ne asteapta si c%iar ne c%eama, cu toate ca glasul Rete atului 'ecin este mai puternic, dar nu are posibilitatea sa ne in'ete cum sa"l apreciem. Aceasta putere sta numai in constiinta si educatia noastra, care isi lasa semnatura pe #iecare urma a pasilor #acuti pe munte sau in munte. 5e#enda lui Io1an Ior#o1an :e la casa de 'inatoare 0impusel, daca o apucam pe o poteca insemnata cu marca8ul triung%i rosu, depasim piriul ;rsu, o stina si o pepiniera sil'ica, apoi incepem sa urcam peste cite'a praguri si, tot tinind marca8ul, intram intr"o padure #rumoasa. Trecem apoi printr"o caldare glaciara a'ind pereti abrupti, in care se desc%ide gura unei grote mari, 'i ibila de la mare distanta, numita de popor pestera (orgo'anului. 3oteca ne scoate indata pe un platou pe care tronea a, 'elta dar impunatoare, legendara piatra a (orgo'anului@ pina pe 6alea 0ernei nu mai este mult. (n aceasta 'ale, care a i a #ost legata printr"o sosea de as#alt de 6alea Eiului, oamenii locului au amislit de demult, pe ba a unor 'ec%i mituri trasmise pe cale orala peste generatii, 'reme de eci de secole, o tulburatoare balada populara, brodata pe stra'ec%ea legenda a 'oinicului (o'an (orgo'an, 'itea intre 'ite8i, pe care 1icolaie :ensusianu il con#unda cu ?ercule al protodacilor.

Sus,pe 0erna"n sus, Multi 'oinici s"or dus. Si toti s"au rapus. :ar a mai ramas ;n Roman 'itea . (o'an (orgo'an, 9rat de bu dugan, 0u un calusel 0a si"un 'ulturelM Si"n 'ersuri de mare #rumusete, balada po'esteste cum (orgo'an, acest 'itea intre 'ite8i, tot 'anand cu spor pe 0erna"n sus, a#la o prea #rumoasa #ecioara, Ana 2iordanel pe nume. Sora cea mai mica, 0a si"o porumbica. Ana 2eordanel, 1ume #rumusel 4e"ntrecea pe toate, Ea,o stea de noapte, 4ucea#ar din ori, Bloarea #lorilor. Ana insa este #urata de un balaur,sarpe- in#ricosator ce pustia de multa 'reme 6alea 0ernei, pe care, spuneau preci arile, doar (o'an il putea rapune. (o'an (orgo'an, 9rat de bu dugan, Sabia scotea, (n 'int o"n'irtea, 3e serpe"l lo'ea, Trupu"i druncina, :arabe"l #acea :upe care 'itea ul trage peste munti %oitul balaurului, #acindu"i 'int intr"o pestera adinca. Si, ice legenda, din trupul 'eninos al sarpelui ies, 'eac dupe 'eac, muste 'eninoase, numite 0olumbace, ce 'or pustii, peste 'reme, in locul balaurului, locurile acestea #rumoase. Si il ascundea (n pestera rea. 6iermi sa"nmulteau, Muste slobo eau Si"n 'eci nu piereau. Musca tot iesea Mare rau #acea, 0aci caii musca, 9oii otra'ea, 3lugurile "oprea<

Si a i localnicii * mai ales ciobanii sau #orestierii * iti arata ca 3iatra (orgo'anului seamana aidoma cu silueta impietrita a 'oinicului din legenda, ce tine bu duganul in miini. 9a unii iti mai arata si cum 'alea ce se des#ace de la stina din 0impusel si care duce pina la 3eftera lui (orgo'an a #ost adincita de stir'ul balaurului in timp ce 'itea ul il tira peste munte, dupa ce l"a rapus in lupta apriga ce a durat cit o i de 'ara, din ori pina" n seara. Comorile Is1ernei Biecare munte are pesterile sale si #iecare pestera are o comoara. Sau cel putin o legenda despre o comoara. Sub 'ir#ul lui Stan si 3iatra Mare se a#la pesterile cu comorile lui Tudor 6ladimirescu. (n 6alea Tesnei si sub 3iatra 0osutei sunt comorile lui :uncea. 4a Topolnita se a#la re er'ele de aur ale dacilor. 4a 0erna'ar# este ascuns te aurul printului sarb Fbreno'ici. (ar pestera (s'erna, ice"se, ga duieste un depo it de argint al (mperiului Austro";ngar, ascuns din ordinul imparatesei Maria Tere a. (n cautarea obarsiilor 0and sca#andrii 2rupului de E!plorari Subac'atice si Speologice si"au #acut aparitia la (s'erna,cu ani in urma, ec%ipati cu casti, #rang%ii, barci pneumatice si costume de scu#undare, con'ingerea localnicilor a #ost de ne druncinat. astia au 'enit sa caute comoara. (ntr"un #el a'eau dreptate, caci (s'erna este o ade'arata nestemata a pesterilor romanesti. 1u pentru ca ar a'ea cine stie ce cristale sau stalactite, nici pentru dimensiunile galeriilor ei, care nu impresionea a. :in pestera iese, insa, un rau subteran de o puritate rar intalnita. 0anionul scu#undat Speologul sca#andru dispare sub $clopotele 'er i& care #iltrea a #eeric lumina proiectoarelor subac'atice. 4a 17 metri adancime si#onul strabate un pasa8 ori ontal, apoi urca intr"un canion ingust. ;rmatorul si#on este cel $galben&, numit asa din cau a unor pelicule galbui care captusesc peretii. Aproape de capatul pesterii se a#la marele Si#on 1egru. Aici s"a oprit inaintarea sca#andrilor, dupa un parcurs intortoc%eat de peste 400 de metri si adancimi ce depasesc 40 de metri. Re er'ele limitate de aer, #rigul patrun ator, pericolul narco ei si al accidentelor de decompresie #ac din (s'erna o piatra de incercare a speologilor scu#undatori. Aici si"a oprit inaintarea nu numai Blorin 3aroiu, 'eteranul roman al scu#undatorilor in pesteri, dar si el'etianul 9olan , unul dintre cei mai e!perimentati sca#andri ai lumii, precum si o ec%ipa de $asi& ai clubului britanic din Cestminster. Fbarsiile de cristal ale (s'ernei, ascunse in inima Muntilor Me%edinti, repre inta inca o pro'ocare, un pisc inca neatins al lumii subpamantene. \...] F perla intr"o salba 0omuna (s'erna este o pitoreasca ase are de munte, unde traditiile si portul speci#ic sunt inca 'ii. (n cea de"a treia i de 3aste, aici e!ista un obicei. pe paraul pesterii pornesc la 'ale, prin luncile abia tre ite la 'iata, do'leci uscati cu lumanari aprinse inauntru, pentru pomenirea celor dusi spre alte ari. F procesiune tacuta de lumini se indreapta spre :unare. 3amantul de aici nu este prea roditor, dar oi %arnice trans#orma puritatea

poienelor in cas, pe saturate. (ar mierea de salcam a lui 2%eorg%ita ( 'erceanu nu are seaman pe lume. (n ona se a#la si alte nestemate ale carstului me%edintean. 3oienele de sus ale (s'ernei, sub 6ar#ul lui Stan, repre inta un peisa8 miraculos. (ntre peretii abrupti de calcar se a#la depresiuni ori ontale, inierbate, unde #agi nodurosi si batrani iti dau sen atia ca te a#li intr"un imens parc suspendat. 3esteri sunt pretutindeni. ;na dintre ele este 0urecea, langa comuna 9alta, un tunel natural #oarte spectaculos, de doi Oilometri lungime, ce se poate tra'ersa cu usurinta in doua ore. 3estera 3odului, lacul Gaton si 3odul lui :umne eu de la 3onoarele se a#la si ele in apropiere si pot #i usor 'i itate. 3ornind pe drumul de sub munte ce leaga obarsiile Motrului de :unare 'om intalni si alte surpri e. :ar despre ele si legendele tesute in 8urul lor 'om po'esti alta data. sursa . S3EF4F2(E.RF septembrie 2=, 200= Scris de 2012en | 4egende. | 2012, 2012en, enigme, enigme din romania, legende, legendele pesterilor, mistere, mistere romanesti, speologie | 2 0omentarii

Intamplari stranii po1estite de autori..

5uminita ;ra in anul 1970, in a8unul 0raciunului, cand parintii mei m"au trimis in orasul 3etrosani, pentru a cumpara o perec%e de bocanci pentru sora mea. Am plecat deci din satul meu, 6oitesti din :eal, dimineata, pe un drumeag, de #apt o potecuta ce taia drumul $mai scurt& peste dealuri si 'aiM Am coborat in 6alea 2ruiului, am tra'ersat paraiasul cu acelasi nume, apoi am urcat dealul, am tra'ersat satul 2ruiu, 0ampia (noasa, am trecut prin capul satului 4a aresti, apoi prin padure, pana in satul 9umbesti, 0ampia 9umbestilor si, in s#arsit, gara 9umbesti"Eiu. 4a intoarcere, in 8urul orei 2+, am coborat repede din tren, sperand sa mai intalnesc to'arasi de drum. 3e peron, dupa plecarea trenului, linisteM 0u bocancii intr"o traista, tra'erse cele cate'a linii si o iau cu inima stransa pe potecuta usor mai inc%isa la culoare #ata de albul ape ii. (n #ata mea, la circa +00 m, aresc o luminita 8ucausa, parca era un #elinar purtat de cine'a. (utesc pasul, alerg sa prind luminita si pe purtatorul ei. Am tra'ersat 0ampia 9umbestilor, am a8uns in satul 9umbesti, n"am a8uns luminita si inima mi s"a strans de #ricaM :aca luminita se oprea in sat, ce ma #aceam/ ;rma sa tra'erse padurea singur, noapteaM Toate rugaciunile stiute le"am spus cu 'oce tare si m"am rugat la :umne eu sa"mi dea cura8. Am intrat cu teama in padure. 0and ma uit in #ata, am arit la aceeasi distanta, circa +00 m, din nou luminita. Am inceput sa alerg s"o a8ung. Am strigat. Am tra'ersat padurea, am trecut prin capul satului 4a aresti, iar luminita care imi mergea inainte ca o stea calau itoare era de nea8uns. Am tra'ersat din nou 0ampia (noasei, cu aceeasi calau a in #ata. Am tra'ersat satul 2ruiu, urmand sa cobor 6alea, apoi sa urc, in s#arsit, :ealul 6oitestilor. Ma uit in 'aleM nici urma de luminitaM 3e cer, 4ucea#arul urcat de un stat de om. Fare sa #i alergat tot drumul, circa = Om, dupa 4ucea#ar/ (mposibil< 3rin padure, oricum, nu s"ar #i 'a ut< :ar ce a #ost acea luminita/ (n lipsa ei,

m"a cuprins o teama cumplita si am inceput sa strig. $mamaaaM mamaa&. :upa cate'a secunde, am au it glasul mamei, care din 'ar#ul dealului ma c%ema. $Sunt aici, %ai acasaaaM&. 1ici nu stiu cum am coborat in 6alea 2ruiului si am urcat dealul. :ar mama nu era< S#arsit de oboseala si cu groa a in su#let, desc%id poarta in momentul cand mama iesea din casa, sa 'ina in intampinarea mea. :ar atunci, cine ma strigase/ 0ei de acasa s"au tre it cu totii ca sa"mi asculte uimiti po'estea, ci numai sora"mea topaia in bocancii cei noi, cu care s"a dus apoi la bisericaM Era asa de bine si de cald in casa, incat am adormit obosit, leganat in 'ise de copil. A trecut mult timp de atunciM (n #iecare an, la 'enirea 0raciunului, imi amintesc cum un semn nestiut a calau it atunci, in noaptea 0raciunului, un su#let pur si trupul #ira' al unui copil de 12 ani. in#. +tancioiu Aristotel Barca de sal1are Ma numesc Elena si locuiesc in Resita. 4ocurile din prea8ma Resitei sunt minunate si in tot timpul anului te c%eama sa le admiri #rumusetea. 3o'estea mea este ade'arata si s"a intamplat intr"o duminica insorita de 'ara, prin august 1997, cand m"am %otarat sa plec cat mai departe de #or#ota orasului. 3regatita cu tot ce trebuie pentru o iesire la iarba 'erde, aer curat, soare si apa, am plecat impreuna cu sotul, sora si cumnatul meu la bara8ul 6aliug. A8unsi acolo, ne"am instalat cat mai aproape de apa si admiram peisa8ul miri#ic. Totul era minunat, albastrul lacului parea unit cu 'erdele padurii si padurea se intindea pana la cer. :upa un timp, ne"am intalnit cu niste cunostinte care a'eau cu ei o barca de lemn. Am imprumutat barca si ne"am incumetat sa iesim in largul lacului, doar eu, sora si cumnatul meu. Totul a decurs normal, pana aproape de malul celalalt al lacului, cand una dintre 'asle a ca ut in apa. (n 8urul nostru apa, doar apa si linistea padurii, iar noi riscam sa pierdem 'asla barcii imprumutate. 3reci e ca nu a'eam cu noi decat un colac de sal'are destul de mic, desi eu si sora mea nu stiam deloc sa inotam. Si" apoi, e!act in aceeasi clipa, eu si cumnatul meu ne"am aplecat sa recuperam 'asla si barca s"a rasturnat. Totul s"a intamplat #oarte repede. Sora si sotul ei au #ost aruncati in a#ara barcii, iar eu am #ost prinsa sub barca. :adeam disperata din maini si din picioare, eram speriata, tipam si strigam dupa a8utor. :eodata, am simtit o liniste su#leteasca si prin miscari precise cautam iesirea la $liman&. 0ine'a ne'a ut imi indruma mainile si picioarele in miscari speci#ice inotului. Am nimerit perna de burete si scaunul din barca ,erau #i!e- si ast#el am reusit sa ma deplase si sa prind marginea barcii rasturnate peste mine. 0u mult cura8, dat de pre enta care ma ocrotea, am iesit de sub barca, #ara a lua mana de pe marginea ei. 0and am 'a ut lumina ilei, parca m"am tre it dintr"un 'is urat, dar si #rumos deopotri'a, pentru ca simtisem pre enta :umne eului protector mai aproape de mine ca oricand. :atorita 4ui am inotat pentru prima data in 'iata si am scapat de la inec. (mediat ce m"a 'a ut, cumnatul meu m"a incura8at si el si mi"a spus sa ma tin bine ca suntem intr"o postura #oarte grea. Eu prinsesem barca de o parte, sora mea de partea cealalta, barca era tot rasturnata si nu a'eam cum sa o intoarcem, pentru ca riscam sa ne ducem la #undul apei. 1u era nimeni in 8urul nostru, strigatele noastre de a8utor nu se au eau pe malul de unde plecaseram si atunci cum sa a8ungem la mal/ (nca o data am simtit acea pre enta bine#acatoare si, incet"incet, am inceput sa ne miscam. 0umnatul meu impingea barca rasturnata si, ca prin minune, ne deplasam prin apa lacului, #oarte adanc de alt#el, ca pe o carare #oarte clar delimitata. (n scurt timp am simtit

sub picioare stancile sal'atoare. :a< 0u a8utorul lui :umne eu, am reusit sa scapam 'ii si ne'atamati. :upa ce am tras si barca la mal, am reusit sa o intoarcem in po itia normala. 4a scurt timp, sora si cumnatul meu, mai cura8osi din #ire, s"au intors cu barca, iar eu am ramas singura pe malul pustiu, nede lipita de pietrele pe care ma ase asem, cu riscul de a ramane acolo mult si bine. 4a cate'a minute de la plecarea lor, dupa un cot al lacului, a aparut o %idrobicicleta, condusa de doua persoane. ("am rugat sa ma duca si pe mine la mal. Eram inca sub in#luenta celor intamplate si nu cred ca am scos 'reo 'orba pana cand nu am simtit pamantul sub picioare. 1u stiu daca le"am multumit acelor oameni, daca nu, o #ac acum, din tot su#letul. 0e a urmat a #ost o lunga perioada de c%in, cu re'ederea scenei, ori de cate ori inc%ideam oc%ii. 3arado!al, in acea i, mama mea dadea de pomana mancare gatita unei tiganci g%icitoare. Era #oarte neca8ita atunci, presimtea ce'a rau si se gandea la noi, ca de obicei, #iindca eram departe de ea ,mama locuia in comuna Milesti":ol8 si noi la Resita-. :upa ce a mancat, tiganca s"a o#erit sa"i g%iceasca mamei, drept multumire pentru $ospat&. 3rintre altele, i"a is ca cine'a apropiat ei su#leteste si care locuieste departe 'a a'ea neca la o apa mare, dar sa stea linistita, ca nu se 'a intampla nimic rau. Acest lucru l"am a#lat peste 'reo doua luni, cand am mers la tara, la mama. Mama ne"a po'estit intamplarea cu g%icitoarea si ne"a intrebat daca n"am a'ut neca uri in acea perioada. :e"abia dupa aceea i"am po'estit si noi ce s"a intamplat in august 1997, e!act in acea duminica. F coincidenta/ 1eca ul nostru la bara8ul 6aliug si spusele g%icitoarei la sute de Oilometri distantaM 0um sa e!plic acest #apt/ Boarte simplu< :umne eu este mereu alaturi de noi. El a 'a ut #apta buna a mamei si, pentru a o rasplati, ne"a scapat de la inec. Mama a %ranit un trecator si El ne"a a8utat pe noi, #etele ei plecate departe de casa. Acum, mama este cu noi la Resita, si impreuna, inca (i multumim lui :umne eu pentru sal'area noastra de la inec. Atunci si mereu, :umne eu este barca noastra de sal'are. ;lena Nacu str. Ion Cor1in0 bl. ,0 sc. ,0 ap. 70 %esita Tunelul In anul 1995, in lunile ianuarie"#ebruarie, am a'ut o problema cardiaca, o aritmie e!trasistolica 'entriculara, destul de gra'a, care a necesitat internarea mea in spital, la sectia de cardiologie, deoarece nu ceda la nici un #el de tratament. Am #ost dus cu caruciorul direct la terapie intensi'a, cuplat la aparatura de specialitate si mi s"a instituit tratamentul corespun ator. Am stat cinci ile la reanimare, timp in care au #ost adusi bolna'i cu in#arct si care dupa doua"trei ile erau dusi in salon. 1u m"am speriat, dar ma saturasem sa stau pe spate, impanat cu ace ca un arici, #ara nici un re ultat. Mentione ca in a#ara de unele mici raceli, sau uneori %iperaciditate gastrica, nu am #ost bolna' niciodata. (n a cincea i mi s"a dat o do a dubla de insulina ,in per#u iile gluco ate se bagau si cate'a unitati de insulina pentru ec%ilibrarea glicemiei-, care m"a bagat in coma %ipoglicemica. Am simtit ca mi se racesc mainile si picioarele dinspre e!tremitati, m"am uitat la ceas, era ora 15.40, si am c%emat asistenta de salon care era la al doilea pat distanta, spunandu"i ce simptome am si rugand"o sa"mi 'eri#ice pe monitor tensiunea arteriala. (n acel moment, am 'a ut o pata mare neagra, rotunda, in mi8loc a'and o pata luminoasa aurie, tot rotunda, cam 8umatate din supra#ata neagra, 'enind cu 'ite a spre mine, dupa care nu am mai stiut nimic. Mi"am re'enit la ora 19.20. M"am tre it band un

ceai #oarte dulce si mancand automat macaroane cu pesmet, pe care era #oarte mult a%ar si pe care mi le $administra& #emeia de ser'iciu ,:umne eu sa"i dea multa sanatate<-. M" am e!ternat ameliorat. :e ce '"am plictisit cu aceste patanii ale mele/ 3entru ca din acel moment, eu nu m"am mai temut de moarte absolut deloc ,nici pana atunci nu o prea bagam in seama, con'ins ca ne gu'ernea a un destin-. Am de'enit brusc un om credincios. :e atunci, in #iecare seara si dimineata, ma rog lui :umne eu pentru mine, #amilie, orasul, tara mea si pentru lumea intreaga, pentru tot globul pamantesc. Si (i multumesc. Mi"am sc%imbat total mentalitatea. Ma straduiesc sa gandesc numai po iti', nu mai 8udec pe nimeni si ma #eresc sa am de"a #ace cu cei + 9, adica. blestem, blas#emie si bar#a. F liniste si o pace interioara au coborat asupra mea, sunt multumit cu ceea ce am si ceea ce nu am, sunt optimist si doar comportamentul alesilor poporului care n"au reusit sa #aca mare lucru pentru aceasta tara #rumoasa imi mai lasa un gust de amaraciune. Mi"am reamintit ca ma trag din neam de preoti, atat din partea tatalui, cat si a mamei ,ortodo! si greco"catolic-, si ca eram programat sa urme teologia, dar odata cu sc%imbarea de regim, acest lucru nu a mai #ost posibil. E!perientele mistice, insa, nu s"au s#arsit. 4a cate'a luni dupa e!ternarea din spital, cand lasasem #umatul si nu mai consumam alcool deloc, iar regimul alimentar era preponderent 'egetarian, am a'ut doua 'ise ,'i iuni/-, la scurt timp unul de altul. 3rimul. mergeam pe un drum de pamant destul de larg, marginit in partea dreapta de un gard din scanduri negeluite, inalt cam de 2,7 m, ase ate in picioare ,'ertical-, iar in partea stanga, de calea #erata. 1u erau case sau alte constructii. :rumul cotea la dreapta in sensul de mers, iar dupa ce am trecut cam 20"+0 m de curba, am au it un gomot in spate. M"am intors sa 'ad ce e. ;n calaret pe un cal rosu, in armura, cu coi# pe cap, imbracat in ale, cu scut, lance si sabie. 0u oc%ii oblici, 'enea intr"un galop nebun. M"am lipit de gard sa nu #iu lo'it si ma uitam uimit dupa el, cum se indepartea a, intrebandu"ma mirat ce"o #i cu aratarea asta. 1u m"am de meticit bine, cand aud din nou gomot de cai galopand si, intorcandu"ma, 'ad un cal negru, cu un calaret tot in armura, dar #ara coi#, cu pletele roscate in 'ant. (mediat dupa el, aproape alaturi, la o distanta de 1R2 cal, alti doi calareti in armuri, carora nu le"am distins #ata, unul pe un cal alb si unul sur, gonind nebuneste. ;ltimii doi au trecut aproape de mine, dar nu m"au atins. ("am urmarit cu pri'irea pana au disparut din ra a 'i uala. Stand pe loc, m"am intrebat. $:oamne, ce e cu nebunii astia/&. Atunci am au it un raspuns, care nu mi"am dat seama de unde 'enea. $0um/ 1u recunosti cei 4 ca'aleri ai apocalipsei/& M"am tre it lucid, parca nici nu dormisem. ("am po'estit sotiei, care dupa ce a ascultat mi"a replicat doar atat. $:oamne #ereste, ca prostii mai 'ise i&. 4a ser'iciu, po'estindu"le colegilor 'isul, s"au uitat unul la altul, cine'a a spus. $(nteresant<&. (ar unul m"a intrebat. $Si galopau puternic ca'alerii astia, mai Tete/&. Biind cel mai batran din sectie, cred ca in gandul lor colegii si"au is. $S"a scrantit batranul&. :oar baiatul meu cel mai mic, care este psi%olog, m"a ascultat cu atentie. 1u am mai po'estit acest 'is"'i iune nimanui, de teama ridicolului. Al doilea 'is. eram la gradina mea particulara de =00 m.p. din :ealul 9udiului din Targu" Mures. Se insera, dar inca nu aparusera stelele. Stateam la poarta si ma gandeam ca o sa dorm la baraca in noaptea aceea, a'and mancare pentru a doua i, si nu are rost sa mai pierd timpul pe drum. Ridicandu"mi oc%ii spre cer, 'ad in partea de sus, spre 9udiul mic, un cerc luminos, cu o cruce luminoasa impartind cercul in patru. :in partea de 'est, unde apune soarele, spre cerc se indrepta un obiect luminos lunguiet, care intra in cerc de"a

lungul $Ecuatorului& si aproape de intalnirea cu $meridianul& e!plodea a. 1u am au it gomot, doar intreg cercul s"a luminat puternic o clipa, dupa care cercul, crucea, obiectul luminos au disparut si in supra#ata cercului a aparut o lumina di#u a ,ca si cand stingi tele'i orul si ecranul mai ramane un timp slab luminat-. :edesubtul acelui rotund de lumina di#u a, au aparut scrise ca la tele'i or, doua randuri, intr"o limba straina. ;itandu" ma, am is. $1u cunosc scrierea araba sau ebraica, scrie te rog in romaneste&. Atunci scrierea aceea a disparut si a aparut scris in romaneste, tot pe doua randuri. $S#arsitul lumii 'a #i in anul 7>55g. Apoi au disparut, si lumina di#u a, si scrisul. Ma uitam nauc spre cer. Mi"am is. $Sa ma tre esc si sa note anul, sa nu"l uit&. M"am sculat si l"am notat, eram atat de trea si de lucid, parca nu dormisem. 1"am mai putut sa dorm in noaptea aceea, de alt#el a si sunat ceasul nu peste mult timp. Acestea sunt cele doua 'ise" 'i iuni ale mele din anul 1995, iulie si septembrie. :esigur ca am incercat sa po'estesc acest 'is colegilor, dar in timp ce"l po'esteam, doi dintre ei au inceput o alta discutie. Am lasat"o balta, considerand ca nu sunt 'rednici sa stie. Bamiliei i"am po'estit, dar parca se #eresc sa asculte. :oar sotia, care este #oarte credincioasa, dar total ignoranta a #enomenului paranormal, si"a #acut cruce si a is. $:oamne, apara"ne<&. (ata de ce, cand am citit articolul publicat in re'ista cu decodi#icarea 9ibliei, si 'a and ca anul corespunde cu cel 'isat de mine, m"am racit. Mi s"a #acut pielea gainii si mi"am is. $0ine esti tu, ne'rednicule, sa ai acces la asemenea pre'i iuni/&. Am re#lectat mult dupa aceste $aratari&. (n #inal, mi"am dat seama ca dupa moartea clinica, din spital, 'iata mea a intrat sub semne ciudate, pe care sper sa le inteleg cand'a. Moldo1an Ioan Nitu Tar#u3Mures Moartea 1ra8itoarei Numele meu e 1astaca si 'a 'oi spune niste po'esti necre ute, petrecute in satul natal. Acum sunt pensionara si locuiesc la copii, in 9aia Sprie, da cat am #ost buna de munca am stat la tara in 9udesti. Anii mei cei #rumosi sunt acolo si tot acolo am sa ma intorc in pamant. :ar sa 'a spun po'estea. 1iculaie, barbatul meu, :umne eu sa"l odi%neasca in 'eci, era, inainte sa ne luam, sluga in Somcuta Mare. Slu8ea la niste domni care a'eau tare multe 'aci. (ntr"o seara, niste ciobani cu o turma de oi s"o rugat de domnii aceia sa"i lase sa innopte e in curtea lor. Si"i lasa domnii in curte si sara s"o adunat pacurarii la un #oc si po'esteau. 1iculaie s"o dus in gra8d sa mulga 'acile, da nu s"o putut apropia de ele, gandesti ca erau nebune. Si"o 'enit repede la mine, la bucatarie. $6ai de mine, tu 1astaca, du"te #uga si spune"i la Ali!andor sa 'ie sa"mi a8ute, ca nu pot mulge 'acile, sa 'ie si sa taie de ele&. 3acurarii aceia care sedeau pa langa #oc o au it si l"o intrebat ca ce"i baiu si el le"o spus. $1o lasa, nu mere nicari, c"om #ace noi oare ce'a :u"te numa pana la co'acie si cere de la #ierar o potcoa'a cu cinci gauri si ad"o aici&. S"o dus 1iculaie si o adus potcoa'a. 3acuraru i"o spus s"o bage"n #oc, sa sa roseasca si sa i"o aduca numa cand ii in#ocata bine. Ase o #acut 1iculaie. F pus potcoa'a inrosita pa pragul gra8dului si cu c%iu si 'ai o muls un pic de lapte de la o 'aca mai blanda. Si"apoi, o is pacuraru catra 1iculaie. $1o, baiete, picura cate un pic de lapte pa potcoa'a<&. 1iculaie o picurat laptele pa potcoa'a #ierbinte si pacuraru batea cu ciocanu pa potcoa'a laptele care s#araia. 1"o durat nici cinci minute si dupa gra8d s"au au it strigate mari. $(oi si tul'ai&, striga o muiere. $1u ma omorati, nu ma omorati<&. 3acuraru s"o #acut ca n"o aude si, cand o gatat de batut laptele pa potcoa'a,

baba care striga murise in dosul gra8dului. Era 'ra8itoare. Stia sa #ure laptele de la 'aci. F samtit cand pacuraru o"nceput de legarea si"o 'enit sa 'ada ce"i. Si 'acile erau, ca nebunele. $1o, lasa numa&, icea pacuraru, $c"om 'edea noi cine"i 'ra8itoriul&, si tat dadea cu ciocanu pe potcoa'a stropita cu lapte. :imineata, o 'enit si 8andarul, da n"o putut banui pa nimeni c"o omorat"o pa baba, ca nime n"o pus mana pa ea. 3oate ca nu ma credeti, da intamplari din astea sunt cu sutele in Maramures, c%iar si in iua de a i. Nastaca op Baia +prie sursa .Bormula"as septembrie 27, 200= Scris de 2012en | 3o'estiri incredibile | 2012, 2012en, ardeal, craciun, credinta, dumne eu, enigme, minune, miracol, mistere, moarte, ortodo!, paranormal, resita, romania, spirit, su#let, 'ra8a | 2 0omentarii

*escoperire eni#matica in Buce#i.

Cartea lui Radu Cinamar, Viitorul cu cap de mort a fost o sursa iminenta pentru adeverirea sau denigrarea Descoperirii din Bucegi. Radu Cinamar ne informeaz despre o parte din cel mai mare secret de stat din Romnia (presupus), care poate fi cel mai teribil secret de pe planet. Demersul autorului este recunoscut c iar din prima pagin, !i anume ani ilarea zidului gros al disimulrii, tinuirii !i minciunii "ntre#inute de factorii de rspundere !i de interesele oculte ale anumitor organiza#ii !i persoane din #ar !i din afara ei.

$n %&'% Departamentul (ero, care, de!i face parte din )R*, are o activitate mai mult sau mai pu#in independent, a fost solicitat s intervin "ntr+o zon muntoas, la $ntorsura Buzului. (ona era foarte retras !i aproape nelocuit. Doi fra#i alpini!ti se antrenau escaladnd o stnc "nalt !i relativ izolat din masivul muntos, cu pere#i abrup#i. ,nul dintre ei a urcat pn pe la trei sferturi din "nl#imea stncii, unde a observat ni!te semne bizare spate "n piatr !i aproape erodate de timp. Cnd a a-uns sus, pe platforma "ngust a

stncii, s+a aplecat !i a ridicat un obiect ciudat de culoare galben care semna cu un lan#, dar "n clipa urmtoare a disprut brusc sub privirea inmrmurit a fratelui su care se afla -os, la baza stncii. . fost alertat /ili#ia, au fost anun#a#i prin#ii, afla#i la Brila. *ni#ial, autorit#ile l+au bnuit, pe cel care i+a c emat, c le ascunde adevrul. $ns tatl fra#ilor, fost alpinist, a escaladat !i el stnca, a ridicat obiectul, !i a disprut instantaneu "n fa#a a mai mult de zece martori. Au sosit imediat la #aVa locului mai mulVi o#iVeri de Securitate de la 9ucureQti, care au anunVat :G Tn aceeaQi searL. Gona a #ost i olatL de o ec%ipL militarL pe o distanVL de o sutL de metri Tn 8urul stKncii. Repre entanVii unei alte :irecVii din Securitate s"au ocupat cu de in#ormarea sLtenilor Qi liniQtirea martorilor oculari. Un ilele urmLtoare un elicopter a #ost #olosit pentru a cerceta de sus stKnca respecti'L. Fbiectul era un gen de pKrg%ie ancoratL Tn piatra stKncii. 1u se Qtie cine, cum, Qi de ce a #Lcut"o. Scrierea de pe stKncL a rLmas necunoscutL. Semnele pLreau #oarte 'ec%i. 4ipsiVi de e!perienVL Qi presaVi de panica creatL, cei responsabili au dinamitat stKnca. :ar Tn locul ei a continuat sL rLmKnL un contur strL'e iu de culoare 'erde desc%is, ca un abur uQor. :upL cKte'a ile TnsL, a dispLrut Qi el, de#initi'. 0on#irmare a acestor e'enimente o gLsim c%iar Tntr"un cotidian , Giarul- unde se relatea L pe larg despre misterioasele dispariVii. Acesta #ace re#erire catre 2 braileni care plecati intr"o e!cursie spre catunul 1ucu au gasit un lant metalic iar unul dintre ei l"a atins si a disparutM 0%iar #ratele dispLrutului a urcat pe stKncL. A gLsit Qi el lanVul metalic, pe care l"a ridicat QiM a dispLrut Qi el. 1imeni n"a mai TndrL nit sL repete $#igura&. 0ei doi #raVi, cLutati Tn adar prin Tmpre8urimi, n"au mai apLrut niciodatL.& Un primL'ara anului 1990, 0e ar 9rad a #ost numit director te%nic al :G, iar Tn 1992 au #ost clari#icate raporturile dintre :G Qi 3reQedinVia RomKniei. ^e#ul statului a ordonat subordonarea totalL Qi politi area :G@ TnsL 0e ar i"a pre entat cKte'a din realitLVile Qocante care au #ost descoperite de"a lungul timpului Qi implicaViile lor enorme Tn stabilitatea VLrii, ast#el TncKt buimLceala 3reQedintelui a #Lcut loc unui acord asemLnLtor celui 'ec%i, Tn care :G este c'asi"independent. (n mai 200+, 0e ar a primit 'i ita unui persona8 important, pentru o discuVie Tn particular@ solicitarea Tntre'ederii a 'enit prin intermediul SR(. ;n elic

opter al SR( l"a adus pe acest domn, Tnalt, TmbrLcat cu un costum negru Qi VinutL elegantL, dar tru#aQL. A'ea un baston cu mKner de #ildeQ Qi TncrustaVii de aur. BaVa lui e!prima duritate, iar oc%ii 'er i a'eau un e#ect straniu, radiind o rLcealL neobiQnuitL. S"a pre entat sub numele de senior Massini. Era #oarte sigur pe el Qi crea impresia unei persoane care obiQnuia sL dea ordine. Era unul dintre 'enerabilii de #runte ale celei mai importante lo8L masonice din Europa Qi #Lcea parte din cea mai in#luentL organi aVie masonicL la ni'el mondial. 2rupul 9ilderberg. 0e ar Qi"a dat seama cL masoneria mondialL urmLrea sL dobKndeascL Tntr"un timp cKt mai scurt controlul asupra unei locaVii secrete din munVii 9ucegi, e!clu Knd orice #ormL de populari are Qi dorind c%iar tLinuirea gradatL a e!istenVei acestui loc #aVL de puterea de la 9ucureQti, dupL ce repre entanVii elitei ar #i a'ut acces acolo. 3entru a controla Qi manipula populaVia globului, elita masonicL se #oloseQte de inerVia, lenea Qi Tntunecimea mentalL a ma8oritLVii oamenilor, care nu au #orVa interioarL necesarL pentru a renunVa la obiceiurile lor rele Qi la tendinVele negati'e. Masonii mane'rea L cu mare uQurinVL aceastL energie a lipsei de reacVie, a Tncetinelii, inerViei, obscurantismului. Un asemenea situaVii masoneria generea L, practic, o 'eritabilL stare de somnolenVL colecti'L, care Ti ser'eQte #oarte bine interesele. AcViunile #rancmasoneriei * care Tn anumite cercuri Tnalte masonice implicL reali area unor ritualuri comple!e de magie neagrL * sunt reali ate uneori c%iar de la distanVL, iar cei care sunt mai recepti'i #aVL de aceste energii TnlLnVuitoare, apLsLtoare, le cad cu uQurinVL 'ictime, lunecKnd Tntr"un #el de somn bi ar, ca de plumb. Aici nu e 'orba doar de somnul #i ic, ci un gen de stare abulicL

Tn care sunt cuprinQi oamenii care Ti #ace sL de'inL obedienVi, ascultLtori, Qi sL se comporte precum niQte marionete. Sunt #oarte multe opinii di'ergente, contradicVii Qi neTnVelegeri Tntre di#eritele lo8i masonice Tn lume. ;na dintre marile pLcLleli pe care le reali ea L elita masonicL este aceea de a genera impresia cL douL sau mai multe lo8i masonice se luptL Tntre ele. Un realitate, la 'Kr#ul structurii lor piramidale marii maeQtri #rancmasoni care alcLtuiesc elita

co nducLtoare se TnVeleg #oarte bine, TnsL la ba a ei apar ca #iind duQmani. (deea este de a crea derutL Qi con#u ie, Qtiind cL acestea adorm 'igilenVa omului de rKnd. :e #apt, e 'orba de o pLcLlealL diabolicL. cel care cade Tn plasa ei #LrL sL #ie a'i at, nu 'a alege una dintre lo8i cre Knd cL e rea, ci o 'a alege pe cealaltL despre care 'a crede cL e bunL. 0e i"a putut determina pe cei mai mari masoni ai lumii sL se oriente e cu atKt de mare interes spre RomKnia< E!istL unele pro#eVii #oarte secrete #Lcute de doi mari s#inVi creQtini la Tnceputul secolului trecut Qi se re#erL la 'iitorul RomKniei Tn conte!tul Tntregii omeniri. :e asemenea, e!istL un pergament #oarte 'aloros Tn marea bibliotecL de la 6atican care e!pune aceeaQi problemL Tn legLturL cu teritoriul RomKniei, situaVie aproape de neconceput pentru mentalitatea Qi orgoliul marilor state Qi puteri ale lumii. Un ar%i'a secretL a Mu eului de (storie din 6iena, se a#lL un document #oarte 'ec%i care e!pune trecutul istoric e!trem de TndepLrtat Qi totodatL #abulos al ci'ili aViei care a e!istat Tn acele timpuri pe teritoriul RomKniei. (atL deci toate aceste surse di#erite care se re#erL la aceleaQi lucruri. E!istL multe aspecte care se corelea L. 3ro#eViile a#irmL cL este o problemL de doar cKVi'a ani pKnL la apariVia semnelor care 'or atrage atenVia asupra acestui teritoriu. Un neQtiinVa lor, mulVi oameni acVionea L in'oluntar Tn consensul directi'elor #rancmasonice, #LrL sL bLnuiascL cL #ac 8ocul murdar al grupLrilor masonice. Acestea, #olosindu"se de intermediari, sunt #oarte 'irulente Qi per#ide. Un acest #el, ei nu au nici"o

rLspundere, iar dacL lucrurile nu ies aQa cum au urmLrit, 'or da 'ina totdeauna pe intermediar, arLtKnd cu degetul Qi incriminKndu"l pentru #aptele comise. Ei urmLresc sL promo'e e mai mereu oameni de paie, oameni corupVi, Qi c%iar sL instituie o atmos#erL generalL de corupVie, tocmai pentru

a putea dupL aceea sL"Qi asigure aceastL in#iltrare care sL le asigure succesul 8ocurilor murdare pe care le #ac. :acL Tn posturile c%eie ar #i plasaVi oameni intransigenVi Qi de bunL credinVL, aceQtia nu s"ar mai putea preta la intrigile, 8ocurile Qi mi eriile de culise care in#estea L politica Qi economia VLrii. Baptul cL lucrurile trenea L TnsL, deQi de ani de ile sunt TncercLri, sc%imbLri, Tnlocuiri, anga8amente, promisiuni, aratL ade'Lrata #aVL a in#luenVei masonice care TntreVine deliberat o stare tensionatL Tn VarL prin minciunL Qi ipocri ie. 0u cKt oamenii de'in mai luci i Qi a'i aVi de planurile #rancmasonice, cu atKt mai repede ei se 'or opune 8ocurilor murdare ale acesteia. Apoi trebuie reali atL demascarea publicL

a intenViilor male#ice ale masoneriei. 3olitica masoneriei este aceea de subminare a speranVei oamenilor. Scopul principal este sL genere e o stare negati'L de absenVL a speranVei Tn oameni, de lipsL de Tncredere Tn #orVele acestui popor. 0Knd TnsL o mare masL de oameni are o speranVL pe care o culti'L, o %rLneQte Qi o TntreVine cu entu iasm, ea creea L un curent gigantic de #orVL spiritualL. :acL o idee pro#und bene#icL cuprinde masele de oameni, ea generea L atunci o undL colosalL de energie po iti'L care poate #i TnsLQi c%eia trans#ormLrii acestui popor. Masonii acVionea L e!trem de 'irulent Qi cu ma!imL TndKr8ire prin mass"media ,pe care o au sub control total- atunci cKnd unii oameni sau grupLri #ac cunoscute lumii Tntregi ade'Lrul oripilant despre acViunile Qi intrigile lor. Masonii de la 'Kr# cautL atunci sL distrugL prin orice mi8loace persoanele sau organi aViile respecti'e, pro#itKnd de credulitatea tKmpL a omului de rKnd care poate #i manipulat cu uQurinVL. F a doua TntKlnire cu marele mason Massini a a'ut loc Tn 'ila lu!oasL a unei diplomaVii strLine. :eQi TntKlnirea a Vinut mai puVin de o orL, in#ormaVia o#eritL de Massini a #ost ca o bombL. El a spus cL dispune de o in#ormaVie ultrasecretL care pro'ine direct de la Statul Ma8or al 3entagonului, Qi cL acea in#ormaVie se re#erL la un anumit loc din RomKnia. septembrie 4, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | bucegi, disparitii, enigme din romania, istorie, masoni, Mistere din Romania, muntii bucegi, romania | = 0omentarii

Misterioase constructii antice din %omania.

Atlantidele %omanesti
4egende 'enite parca de dincolo de timp, 'orbesc despre pamnturi s#inte a#late pe locul unde acum domina Marea 1eagra. ;nii cercetatori a#irma ca aici este locali ata stra'ec%ea Atlantida, cu templele sale, in special Templul lui Apollo, eul soareluri, a carui origine %iperboreana incepe sa capete un contur tot mai precis. :in stra'ec%ea Atlantida a ramas doar (nsula Serpilor. 4a ora actuala, Insula +erpilor nu mai apartine stapinilor de drept, adica noua romanilor. Si desi s"a bagat in #ata moti'ul marilor re er'e de petrol e!istente in ona, realitatea este cu totul alta. (nsula Serpilor a #ost un teren mistic, un loc de trecere intre doua lumi. Aici, pe colturile de stinca acum pustii, se ridica pe 'remuri un superb templu care a #ost inc%inat solarului Apollo. Apele marii ii prote8au pe preotii solari de 'i itele curiosilor si ale pro#anilor. Fare stie cine'a din cei ce citesc aceste rinduri de unde isi trage numele Marea 1eagra/ ;nii ar spune ca e din cau a lipsei, la anumite adancimi, a #lorei si #aunei, din cau a to!icitatii apelor. Altii 'or spune ca numele 'ine de la 'alurile care altadata scu#undau corabiile care se a'intau sa o strabata. (n sc%imb, istoricii misticii, in special ai istoriei atlante, stiu ca numele pro'enea de la stapinitorii marii. 0ei care au #ost cunoscuti sub

numele de 0a'aleri 1egri si ai caror urmasi au dat Tarii Romanesti si Moldo'ei, pe cei mai de seama descalecatori, intre care si 1egru 6oda.

Multi 'or #i uimiti sa a#le ca printre cei care cunosteau secretul misticei Atlantide a Marii 1egre a #ost si Mi%ai Eminescu, care a 'orbit in 'ersurile sale de enigmaticul tarim magic. Recititi hMemento morii. 9*in 4undul Marii Ne#re0 din inalte3adance !ale P *intre stance arcuite0 din #i#antice portale P <astea zeilor *aciei in lun#i siruri au iesit& 9>eii *aci a8un# la marea0 ce desc!ide3a ei portale0 P +e reped pe trepte nalte si cobor in sure !ale P Cu lumina0 ei in#roapa a lor trai intunecosG P *ara ea0 in/iorata de adanca ei durere0 P In ima#ini de talazuri cant3a *aciei cadere P +i cu3albastrele ei brate tarmii man#aie duios.: &Marele :iodor amintea in scrierile sale (nsula Serpilor, cunoscuta ca (nsula 4euOD. $(n #ata tinutului celtilor, in partile Fceanului, este o insula numita 4euOD, adica Alba. 4atona, mama lui Apollo, s"a nascut aici si din cau a asta Apollo este mai 'enerat aici decat ceilalti eiM Aceasta insula era numita si ?eli!ea ,Belicia- sau hnesos maOaroni, (nsula 3rea#ericitilor. 1u departe de acolo erau muntii Rip%ei ,0arpati-M& 3rea#ericitii sau 9la8inii erau urmasii atlantilor, cunoscuti si sub numele de ramani. :espre ei te!tele 'ec%i amintesc ca locuiau pe langa apele cele mari in care se 'arsa toate apele, iar #olclorul romanesc spune ca in acele taramuri isi are :umne eu cetatea de unde gu'ernea a toate ale lumii, bune si rele. (pote a e!istentei unei Atlantide pe teritoriul actualei Mari 1egre a #ost imbratisata si de Robert 9allard. Acesta sustine ca in urma cu circa >.000 de ani, #isia de pamint care separa Mediterana de lacul Marii 1egre a cedat sub presiunea apei. Re'arsarea acesteia a #ost catastro#ala pentru ci'ili atia momentului respecti'. Borta apei a distrus totul in calea ei, iar egali area celor doua ni'ele s"a #acut abia dupa 40 de ile. F serie de constructii ciudate a #ost depistat, cu a8utorul sonarului, pe #undul marii. Sa #ie oare 'orba despre Atlantida/<M 0ei care a8ung sa 'ada ruinele -istriei raman uimiti inaintea constructiei in sine. 3entru ca, inca de la intrare, oc%iul specialistului depistea a o $anomalie& a te%nicii 'ec%i. Este 'orba despre un sistem de coloane ori ontale peste care a #ost construit idul propriu is. 3entru cei care nu sunt specialisti le spunem doar ca ast#el de constructii #olosesc, la ora actuala, ar%itectii 8apone i pentru a atenua socul cutremurelor. Este celebrul sistem de $cladiri pe role& care asigura siguranta inaintea cutremurelor de orice #el. :e unde cunosteau grecii 'eniti aici, pe tarmul Marii 1egre, aceasta te%nica/ Si daca o cunosteau, de ce cetatile din patria lor si din alte one coloni ate, nu au #ost construite in acelasi mod/M

:ar asta nu e tot. 3rintre o serie de descoperiri bi are se numara si i 'oarele cu apa termala din mlastina Man#aliei. 1u pentru ca i 'oarele ar #i #ierbinte, ci pentru ca nimeni nu a reusit sa dea un raspuns e!act asupra originii lor. (nitial geologii au imbit si au spus ca i 'oarele #ierbinti nu sunt unice in lume si ca se #ormea a simplu, prin parcurgerea unui platou calcaros, trecand prin niste concretiuni carbonice mai ciudate. Mai e!act, i 'oarele e!istau sub 'ec%ea Mare Sarmatica, cea care acoperea in urma cu milioane de ani teritoriul Romaniei. :epunerile sedimentare le"au acoperit si le"au conser'at pentru mai tir iu, iar sc%imbarea relie#ului marin intr"unul de cimpie, ar #i adus la supra#ata si 'ec%iul #und al marii si o data cu el i 'oarele termale. 0a #ierbinteala este data de depunerile in adancime ale carbonatului de calciu. $1umai ca e!plicatia asta nu tine&, a#irma domnul Marius Toader, pro#esor de geogra#ie si pasionat geolog. $3entru ca in nici un alt loc identic, nu e!ista ape termale&, spune domnul Toader. Si atunci, cum au aparut i 'oarele din mlastina Mangaliei/Toate cele 20 * +0 de i 'oare, curg prin niste concretiuni sub #orma de trunc%i de con care pre inta un ori#iciu central. (ar trunc%iul de con este reali at arti#icial, ceea ce inseamna ca a'em de"a #ace cu un sistem de incal ire centrala 'ec%i de mii de ani. ;nde'a, pe cel mai inalt deal dintre 0ea%lau si ;rali, se gasea pana nu demult, singura cetate acoperita din lume. 3ornindu"se de la importanta constructiei, s"a a8uns la conclu ia ca, in 'remuri indepartate, dealul Catalina, apartinand 8udetului (asi, indeplinea, pe langa un rol de aparare in #ata na'alitorilor si unul initiatic, #iind un perimetru sacerdotal important. A'and o 'ec%ime de peste +000 de ani, cetatea era prote8ata de un acoperis care se ridica la o inaltime de apro!imati' +0 de metri. :ar, daca moti'atia construirii idurilor a #ost una de ordin strategic si militar, pentru e!istenta acoperisului nu s"a gasit, deocamdata, nici o e!plicatie logica si acceptabila de marea ma8oritate a specialistilor. Si totusiM (n anii j>0, inca mai e!ista un basorelie# in care apareau aparatorii cetatii care luptau cu niste inamici ne'a uti din aer. :ar cine ar sa atace din aer acum +000 de ani/ Se spune ca triburile care locuiau in ona au construit"o de teama eilor care isi pedepseau din cand in cand supusii, ori de cate ori acestia nu"si aduceau prinosul pe altarele lor. :ar cine erau acei ei, acei luptatori care se puteau deplasa prin aer/ Ar%eologii care s"au ocupat in urma cu 22 de ani de studierea ramasitelor cetatii, au constatat ca, pe o ra a de apro!imati' 500 de metri #ata de locul constructiei pamantul nu era deloc #ertil, iar la o adancime de apro!imati' =0 de centimetri e!ista o pelicula de pamant carboni at cu o grosime de circa 27 de centimetri. 0onclu ia a #ost stranie si inacceptabila pentru istoricii de atunci. urme de ardere pe o adancime asemanatoare putea lasa doar o armaM atomica de putere medie. 0u toate acestea, cetatea nu a #ost mistuita de #oc, ceea ce demonstrea a ca aparatorii sai a'eau arme cel putin la #el de redutabile cu ale atacatorilor. Mi!ailesti0 8udetul Ar#es. Ani de ile, localnicii au de gropat trunc%iuri de copaci, #ara sa stie ca in sobele lor ardea lemn multi"milenar. 3adurea de la Mi%ailesti este ingropata la o adancime cuprinsa intre 27 * +0 de metri si contine soiuri disparute de mult de ste8ar,

gorun, #ag si tei, toate cu o 'ec%ime cuprinsa intre 10.000 * 12.000 de ani. 0opacii au #ost e!trem de bine conser'ati din cau a compo itiei sarate a nisipului care i"a acoperit. 0ercetarile e!tinse au aratat ca pe linia 2lina"9obesti, Eila'a, :omnesti, Mi%ailesti" 0ornetu, se gaseau locuri asemanatoare, totul trecand granita catre 9ulgaria. :ar nu descoperirea in sine a #ost bi ara, cit mai ales compo itia nisipului, care i"a determinat pe specialisti sa emita o ipote a #ascinanta. nisipul a #ost depus de un 'al seismic cu o inaltime ametitoare de circa 170"200 metri si care ar #i maturat ona Europei de sud, inclusi' actualul teritoriu al Romaniei. ;rme de 'aluri seismice uriase au #ost descoperite peste tot in lume si producerea lor a #ost pusa, pe seama caderilor de meteoriti, #unctie de marimea lor si a e!plo iilor 'ulcanice. ;n ast#el de meteorit a generat si uriasul 'al care a maturat Romania si care, in mod sigur, a distrus tot ce e!ista in urma cu 10"12.000 de ani. <rastie. Resturi de cetati dacice. Ani de ile istoricii si ar%eologii au #acut sapaturi pentru a de lega misterul mortarului dacic. Si in timp ce incercau sa dea niste raspunsuri au aparut alte intrebari. E 'orba despre terasele pe care au #ost construite cetatile si care nu retin deloc apa de ploaie. 0a si cum interiorul muntelui ar #i gol. S"a mers mai departe si s"a anali at solul terasei. Stupoare, compo itia sa este identica cu cea a otelului ino!idabil. :ar cum s"a putut obtine o ast#el de puritate in urma cu mii de ani si de catre cine/ 3entru ca dacii nu a'eau nici macar sabiile din otel. 3oate ca si aceste cetati sa #i apartinut altei ci'ili atii/ Aceleiasi ci'ili atii care a construit bai speciale pentru stapinii cetatilor de pe 'ir# de munte. 9aile erau alimentate concomitent de i 'oare reci, care 'eneau din interiorul muntelui, dar si de i 'oare termale, pe alocuri sul#uroase. (ar in mi8locul imenselor ba ine e!ista un mic stilp #acut din cristale. Se spunea ca daca regii #aceau baie in anumite ile in acele ba ine, erau #eriti de boli si nu"i in'ingea nici un ad'ersar. :ar baile erau aproape necunoscute oamenilor de la munte, luptatorilor care a'eau cusme si posta'uri din lina si mai putin din cinepa. Atunci cine a reali at ciudatele constructii/ Este o intrebare care 'a ramane multa 'reme #ara raspuns. Buce#ii sunt un alt loc unde s"a spus ca ar #i trait atlantii, ca acolo, sus, la 9abele, ar #i ultimul loc ramas dupa scu#undarea Atlantidei. 2reu de spus ce e realitate si ce e legenda, dar toti 'oie'o ii acestui popor isi pregateau soldatii sus, pe platourile 9ucegilor si ascundeau te aurul tarii in pesterile care strabat muntii in toate partile. Mai mult, in ultimii ani, radieste istii si alte persoane cu di'erse capacitati paranormale, sustin ca au descoperit cimpuri si linii de #orta de o putere #antastica. ;nii dintre ei spun ca au contactat entitati superioare care s"au pre entat ca #iind spirite ale atlantilor de demult, iar altii sustin ca, de #iecare data cand sunt in ona, simt pre enta unor entitati energetice. sursa . ra boiulne'a ut.com

august 2>, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | appolo, atlantida, bucegi, constructii misterioase, :acia, enigme, %istria, insula serpilor, mangalia, marea neagra, mistere, Mistere din Romania, orastie, romania, ruine, sarmisegetusa, soiritualitate | 1iciun comentariu pKnL acum.

Misterul de la estera Tausoarelor

Nisele ciudate Situata in sud 'estul Muntilor Rodnei, pe 'ersantul sting al 6aii ( 'orul Tausoarelor, la o altitudine de aproape 1000 m, 3estera Tausoarelor #ascinea a nu doar turistul care reuseste sa obtina aprobare pentru 'i itarea sa, dar c%iar si pe speologi, oameni care au 'a ut multe asemenea drumuri subterane care bra dea a muntii. F multitudine de galerii si patru riuri subterane care apar de mai multe ori si se pierd sub stinci, 'in sa in#rumusete e locul, dindu"i un aer misterios. :escoperita in 1977 de catre in'atatorul 4eon 9arte din 3ar'a, pestera suscinta si acum interesul nu doar al speologilor ci si al cercetatorilor din mai proaspatul domeniu al ocultismului si e'enimentelor paranormale. Si asta pentru ca in ona, de"a lungul timpului s"au petrecut e'enimente care nu au putut #i e!plicate prin logica omeneasca. 3rima descoperire ciudata a #ost #acuta in anul 195> de Marin Teodoru, un in'atator pensionar pasionat de speologie. Acesta a remarcat in ceea ce se 'a numi Sala ;rsului de ca'erna trei nise cu diametrul de circa 17 cm, dispuse sub #orma unui triung%i cu ba a in sus si a'and o distanta de aproape un metru si 8umatate intre 'ir#uri. :aca primele doua #iride a'eau o adincime de circa +0 * +7 cm, terminindu"se brusc, cea de a treia, 'ar#ul, parea mult mai lunga. $Tata po'estea ca a luat bastonul de care se #olosea si l"a bagat pe nisa, dar nu i"a dat de capat. A #ost con'ins ca dincolo de acel perete se mai gaseste ce'a&. 0u toate acestea, domnul Teodoru nu a spus nimic despre descoperirea celor trei nise pe care, mai mult, le"a astupat cu pietre si calcare din pestera. $Se temea sa nu le 'ada si altii si sa sape acolo, sa distruga pestera. 3entru ca el era con'ins ca in partea cealalta se a8ungea printr"o galerie pe care a cautat"o cati'a ani buni&. (n cele din urma a gasit o mica galerie subterana de trecere. 0e a 'a ut domnul Teodoru in pestera, nu se stie. 1u a 'rut sa le po'esteasca nici macar copiilor sai. $1e"a spus doar ca pesterile din munti ascund ade'arata ci'ili atie. 3area de"a dreptul #ascinat de ceea ce 'a use acolo. 4a un moment dat nu a mai re istat si a scris o carte pe care a publicat"o inca prin 19>=. :oar ca era scrisa sub #orma unor po'estiri #antastice. Spunea ca nu 'rea sa a#le comunistii ce e acolo, ca ar distruge totul. A lasat in urma lui

un manuscris pe care trebuia sa il publicam noi peste mai multi ani, cand romanii ar #i #ost in stare sa inteleaga unele lucruri&. :ar manuscrisul a pierit intr"un incendiu care a distrus casa la cate'a saptamini dupa decesul domnului Teodoru, #ara ca cine'a sa #ii a#lat secretul pesterii. +anctuar primiti1 sau intamplare?6 0eea ce i"a uimit pe primii speologi a #ost descoperirea unor sc%elete de ursi din doua specii. ursus arctos si ursus spealeus. 0ele doua specii se pare ca au con'ietuit impreuna in acele galerii subterane, lucru care contra'ine tuturor cunostintelor despre aceste doua specii. (n plus, oasele erau dispuse intr"un mod ciudat, circular, partea de nord spre nord 'est si sud #iind ocupata de ursus arctos si cea de nord spre nord est si sud, de ursus spealeus. 0um este putin probabil ca ursii sa #ii murit intamplator in acele po itii, se presupune ca ei au #ost ase ati de cine'a intr"un anumit scop. Ar%eologii spun ca poate #i 'orba despre un cult al omului primiti' inc%inat ursului. :ar c%iar si aceasta ipote a pare subreda in #ata e!istentei celor doua specii alternati' ase ate. Aproape imediat dupa descoperirea ei pestera a #ost inc%isa circuitului public, 'i itarea acesteia putindu"se #ace doar cu acceptul unui custode care indruma turistii sau alti doritori sa 'i ite e locul. ;nii spun ca in #elul acesta s"a incercat ascunderea anumitor galerii si sali care nu trebuiau 'a ute de public si nici #acute cunoscute, ca 'i itatorii trebuiau indepartati de anumite locuri din pestera, sub aspectul indrumarii. Bilele de Tausoare F alta descoperire bi ara o constituie $bilele de Tausoare&, despre care nimeni nu poate a#irma cu e!actitate cum s"au #ormat. 9ilele se gasesc incastrate in peretele calcaros si in podeaua partii din pestera careia i"au imprumutat numele, Sala 9ilelor. ;nii dintre cei care au 'i itat locul a#irma ca uneori, daca asculti atent, poti au i murmure ce par a 'eni din interiorul bilelor. 4.T., speolog, a#irma. $3rima data cand am au it murmurele eram cu alti doi colegi. Am cre ut ca 'orbesc ei, iar ei au cre ut ca 'orbesc eu. Apoi am cre ut ca dincolo de perete mai e cine'a si ca se aude ecoul. 1umai ca, lipindu"mi urec%ea de mai multe bile, am constatat ca murmurele sunt di#erite, nu apartin acelorasi persoane. 0a si cum #iecare din acea bila ar #i un tran istor si ar transmite posturi di#erite de radio. 1iciodata nu am putut desci#ra ce'a clar in acele murmure, dar sigur erau omenesti, pentru ca se au eau si barbati si #emei si c%iar 'oci de copii. 1umai ca nu intotdeauna se aud acele gomote. (n 21 de 'i ite pe care le"am #acut acolo, de"a lungul anilor, uneori de mai multe ori pe an, le"am au it doar de cinci sau sase ori&.

;nii, mai reticenti la spusele domnului 4.T., a#irma ca murmurele, sunt in #apt gomotele produse de riurile subterane de acolo si care dau impresia unor dialoguri. :ar ipote a cade intrucit gomotele s"ar au i permanent, nu doar din cand in cand. 9Am ispitit /orte mai presus de intele#erea oamenilor: :omnul 2. S. din Timisoara a #ost martorul unui e'eniment pe care nici acum nu si"l poate e!plica. (ntr"o seara de august a anului 19=>, domnia sa s"a strecurat, e#ecti' in Sala 9ilelor. Au ise despre murmurele de acolo si era con'ins ca numai noapte pot #i au ite. Era pregatit si cu un mini"caseto#on S%arp ca sa inregistre e orice gomot. $M"am in#asurat intr"o patura si am asteptat pe intuneric. Si la un moment dat le"am au it. Am dat drumul la caseto#on&. Murmurele se inmulteau si cresteau in intensitate, acoperind toata sala. (ndra netul a #ost cuprins de panica siM a lesinat. 0and s"a tre it era dimineata si se gasea in #ata pesterii. $:ar ciudatenia 'ine de acolo ca nu eram la pestera mea ci la cea a (alomitei, din 9ucegi. 0and m"a 'a ut calugarul care a'ea o c%ilie in gura pesterii, a #ost uimit. 1u intelegea ce e cu mine in#asurat in patura si lungit in #ata pesterii. Am incercat sa"i e!plic si a inceput sa rida. :ar nu radea ca nu m"ar #i cre ut, ci pentru ca lui i se parea ce'a normal. Atunci mi"a po'estit parintele Teo#il * asa il c%ema, :umne eu sa"l ierte * despre 'ocile din pesteri si despre #aptul ca eu, in in#umurarea mea am ispitit #orte mai presus de intelegerea oamenilor&. :e caseto#on nu a mai dat, c%iar daca s"a intors in iua urmatoare la Tausoare. 3oate ca l" a luat un turist, bucuros ca pestera i l"a dat cadou. Sau poate ca s"a pierdut pe drumul dintre Rodna si 9ucegi. :omnul 2.S. este con'ins ca acele bile sunt, in #apt, un dispo iti' de teleportare. $Alt#el nu pot sa"mi e!plic cum am a8uns intr"o clipita la o distanta atit de mare. Timpul o sa"mi dea dreptate&. 0u toate acestea, c%iar daca de atunci a mai incercat de cite'a ori e!perimentul, nu a mai au it nici murmurele din sala si nici nu s"a mai tre it cine stie pe unde. Multe sunt pesterile pe care speologii * si nu numai ei * incearca sa le scoata din circuitul turistic. Ei a#irma ca pentru a prote8a acele comori inestimabile. Si sunt de acord ca multi turisti nu au respect pentru acele te aure naturale #antastice ascunse in adincurile pesterilor. 0u toate acestea, uneori protectia depaseste o anumita limita si a8unge pana la a ascunde unele descoperiri care ar trebui cunoscute de toata lumea. 3entru ca nu o data, acolo, in subteran, se gaseste istoria trecuta si 'iitoare si radacinile noastre spirituale. Elis ar sursa . ra boiulne'a ut.com

august 2>, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | enigme, mistere, Mistere din Romania, muntii rodnei, pestera tausoara, romania, sala ursului, sanctuar, teleportare | + 0omentarii

< eni#mA nedezle#atAO tezaurul dacic

Cu .."DD de ani Cn urmA0 istoricul *io Cassius a notatO 9+e #AsirA Bi comorile lui *ecebal0 cu toate cA erau ascunse sub apa rFului +ar#etia& 0Lci :ecebal, prin mi8locul capti'ilor lui, abLtu rKul, sLpL albia lui Qi punKnd Tntr"Tnsa mult aur Qi argint, precum Qi alte lucruri de mare preV Qi care puteau su#eri ume eala, puse peste ele pietre Qi grLmLdi pLmKnt@ dupL aceea aduse din nou rKul Tn albia lui, iar Tn peQteri, tot cu a8utorul acelor capti'i, ascunse 'eQmintele Qi alte lucruri de #elul acesta. :upL ce #Lcu acestea, el ucise pe capti'i, ca sL nu spunL nimLnui nimic. :ar 9icilis, un soV de"al lui, care Qtia ce se lucrase, #u prins Qi dLdu pe #aVL toate acesteaM& 0ele de mai sus erau scrise la 200 de ani dupL cel de"al doilea rL boi daco"roman. 1u se Qtie dacL ele repre intL ade'Lrul istoric, dar o realitate a rLmas. dupL acel rL boi, imperiul Qi"a re#Lcut #inanVele, un an romanii au #ost scutiVi de impo it, Traian a organi at timp de 12+ de ile sLrbLtori la Roma Qi a construit o serie de edi#icii mLreVe. 0ercetLtorii au e'aluat la 157 de tone aur Qi ++0 tone argint prada luatL de Traian din :acia, dar oare acesta era tot aurul strLmoQilor noQtri/ ;nii oameni de QtiinVL, e'aluKnd producVia de aur din MunVii Apuseni la 17"20 toneRan ,e!ploatarea era intensL Qi strL'ec%e, sL nu uitLm cL aur din minele de lKngL 9rad s"au gLsit Qi Tn te aurele antice din piramidele egiptene, #apt demonstrat prin anali e c%imice-, au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1.000 tone< Atunci unde este restul/ 0u siguranVL cL :ecebal nu a ascuns tot te aurul Tn acelaQi loc. Un plus, Tn mod sigur, #iecare tarabostes a'ea a'erea lui. SL nu uitLm nici stocurile de la e!ploatLrile miniere, care erau nu numai Tn Apuseni, ci Qi Tn 9anat, Tn ona Fcna de Bier. ;nde poate #i acel aur/ :in cKnd Tn cKnd, aurul dacic a trimis cKte un $semnal&, cele mai semni#icati'e #iind. * Un secolul H6(, la 'Lrsarea Streiului Tn MureQ, un pescar a scos de pe #undul apei cKte'a monede de aur. Mai sus, Tntr"o boltL iditL, a gLsit 40.000 galbeni Qi bucLVi de aur nati'. ;nul dintre bene#iciarii comorii a Tncercat sL 'KndL cKte ce'a la Alba (ulia, dar a a#lat cardinalul Martinu i, care, prin mi8loace $speci#ice& a recuperat totul, Tn urma unor cercetLri intense Tn apa rKului el rotun8indu"Qi te aurul. 0ardinalul a Tnceput sL c%eltuie #LrL socotealL, construind un castel la 6Kntu de Eos Qi cumpLrKnd cu nemiluita cai, bi8uterii Qi alte obiecte de lu!, atrLgKnd ast#el atenVia asupra lui. :rept urmare, TmpLratul Berdinand de ?absburg l"a trimis Tn onL pe generalul 0astaldo, care l"a lic%idat pe Martinu i, dar nu a mai gLsit decKt 2.000 de monede de aur. ;n cronicar po'estea cL la 2%erla, un alt domeniu al lui Martinu i, s"au gLsit 1.500 Og. aur nati' si 270.000 #lorini. * 0ronicile 'orbesc de niQte butoaie cu monede 'ec%i de aur a#late Tn posesia domnitorului 3etru RareQ al Moldo'ei. * 4a 1>15, un clu8ean pe nume 3a'el 6arga, TmbogLVit brusc, lLsa un testament Tn care pomenea de o mare comoarL din care luase ce'a, restul, care ar #i putut TmbogLVi toatL populaVia Transil'aniei, rLmKnKnd ascuns. * 3e la 1=00, copilul unui VLran a gLsit 254 monede de aur pe :ealul AnineQului. * Un 1=04, un preot din 6Klcele a descoperit la rLdLcina unui #ag bLtrKn 400 de monede dacice tip

$Ooson&. ;lterior, Tn aceeaQi 'arL, s"au mai gLsit +7, respecti' 9=> monede de acelaQi tip. * Un 19>0, un lucrLtor a gLsit o monedL tip $Ooson& ,nume care se presupune a pro'eni de la regele 0otiso, ceea ce ar con#irma 'ec%imea Qi acumulLrile din te aurul dac- Tn ona sanctuarelor de la Sarmisegetu a. Enigmele rLmKn. :acL e'aluarea la 1.000 tone a te aurului dacilor este mLcar apro!imati' realL, TnseamnL cL romanii au mai #ost pLcLliVi o datL de TnVeleptul :ecebal, c%iar si dupL moarte, 9icilis 8ucKnd, probabil, rolul de $pion otrL'it&. 0%iar dacL o parte din aur a #ost TngropatL Tn albia Streiului, restul poate #i oriunde Tn arealul #ostului regat dacic, ona cetLVilor de lKngL FrLQtie #iind cea mai $#ierbinte&, dar sL nu uitLm cL toatL ona montanL dintre Flt Qi Wara ?aVegului, probabil c%iar Qi Masi'ul 2odeanu, era un spaViu strategic, cu drumuri de culme Qi cu cetLVi la gura 'Lilor. :acL mai adLugLm Qi ona aQe Lrilor Qi a e!ploatLrilor auri#ere din MunVii Apuseni Qi Munceii :ognecei, aria de cLutare se mLreQte, la #el Qi Qansele de a se mai gLsi ce'a Qi doar norocul sau ero iunea naturalL pot aduce ce'a nou august 21, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | aur, comori, :acia, decebal, enigme, mistere, Mistere din Romania, roma, romania, te aurul dacic | 1iciun comentariu pKnL acum.

+tri#oii
9+tri#oii sunt0 dupA credin@a romFnilor de pretutindeni0 de douA /eluri Bi anume unii mitici0 iar al@ii reali. Cei mitici sunt un /el de spirite necurate Bi rele0 care numai rar se aratA oamenilor Cn c!ip omenesc G cei reali au CnsA c!ip omenesc Bi petrec CmpreunA cu oamenii pFnA la moarte0 iar dupA ce mor se pre/ac Bi ei Cn stri#oi Bi stri#oaice ade1Arate adicA Cn spirite rele0 dacA atunci cFnd se CnmormFnteazA nu se CmplFntA Cn trupul lor un par care sA a8un#A pFnA la corp sA le strApun#A inima. AtKt strigoii"spirite cKt Qi strigoii"oameni dar mai ales strigoaicele #ac omenirii #oarte multe neplLceri, nea8unsuri Qi daune. :ar Qi oamenii le pot 'eni de %ac, iar aceasta se #ace mai ales Tn prima Qi a doua i de 3aQti. 0ine ia Tn iua de 3aQti lingura cu care s"a amestecat Tn oala Tn care s"au 'opsit ouLle Qi o pune dupL Qerpar , curea - Qi apoi se suie Tntr"un pom Tnalt, poate 'edea toate strigoaicele care merg ne'L ute cu ciurda ca sL ia laptele de la 'aci. 0ea mai mare strigoaie e cLlare pe taurul satului. 3recum se pot 'edea strigoaicele"spirite Tn iua de 3aQti, tot asa se pot cunoaQte Qi strigoaicele"#emei sau 'rL8itoarele care uneori sunt c%iar mai rele. A8unul sLrbLtorii de S#. 2%eorg%e , 2+ aprilie - se numeQte Tn unele pLrVi din 9anat SKngeorgiul 6acilor, deoarece de cum se Tnserea L Qi pKnL la cKntLtori umblL spiritele rele, cu deosebire strigoii Qi strigoaicele ca sL ia mana de la 'itele mulgLtoare Qi mai ales de la 'aci. Strigoaicele TnsL nu merg pe 8os, ci boarL prin aer, #oarte sus, TncKt abia se aud, cLlLrind pe anumiVi oameni care, din nenorocire, au ieQit cu capul gol a#arL Tn preseara SKngeorgiului 6acilor. :ar Tnainte de a merge Qi a lua laptele de la 'aci, strigoaicele, dupL credinVa romKnilor din

9uco'ina Qi Transil'ania, se adunL Tn locuri singuratice, Tn 'i uinile codrilor, Tn case pLrLsite Qi Tntre %otare unde se %otLrLsc mo"Qiile mai multor comune. Acolo se apucL la bLtaie cu limbi de meliVe Qi se bat pKnL la mie ul nopVii, apoi TncalecL pe cKte o meliVL Qi merg sL ia laptele de la 'aci. :in cau a aceasta, #emeile care au 'aci cu lapte ascund Tn noaptea spre S#. 2%eorg%e toate meliVele, sau le ung cu usturoi, ca sL nu le poatL lua strigoaicele cKnd 'in dupL dKnsele. :ar nu numai strigoaicele iau Tn noaptea de S#.2%eorg%e laptele de la 'aci, ci Qi o serie de 'rL8itoare. Tn Muntenia se spune ca 'rL8itoarea care 'rea sL ia mana de la 'aci se de bracL Tn noaptea de S#.2%eorg%e Qi apoi, cu o oalL nouL Tn mKnL Qi cu o pKn L nouL lucratL noaptea Tnaintea cKntLrii cocoQilor, iese pe isla tKrKind pKn a, strKnge roua Tn oalL, 'ine acasL, udL sarea Qi tLrKVele Qi le dL 'itelor ei stropindu"le cu apL de rouL. Si 'itele care 'or pLQuna pe unde a strKns 'rL8itoarea rouL, acelea pierd laptele Qi untul, iar la 'rL8itoare laptele sporeQte. 6acile cLrora li s"a luat laptele, Tn scurt timp dau Tnapoi Qi slLbesc mai rLu ca iarna, pLrul li se bKrleQte de parcL ar #i bolna'e, iar dupL o lunL"douL stKrpesc cu desL'KrQire. Un timp ce, dimpotri'L, 'acile 'rL8itoarelor pe i ce trece se #ac tot mai grase Qi #rumoase Qi dau lapte una cKt ece. :in cau a aceasta romKnii de pretutindeni TntrebuinVea L, atKt Tn a8unul cKt Qi Tn iua de SKngeorgiu, #el de #el de mi8loace ca strigoaicele Qi 'rL8itoarele sL nu se poatL apropia de 'acile lor. RomKnii din unele pLrVi ale Moldo'ei Qi Munteniei, care au 'ite, dar Tndeosebi #lLcLii, cKntL din gurL, buciumL din bucium sau #ac gomot cu Vea'a de la ca an ca stri"goaicele Qi 'rL8itoarele sL nu se poatL apropia de 'aci Qi de oi, sL le 'rL8eascL Qi sL le ia laptele. Se ice cL numai pKnL unde a8unge 'ocea lor sau sunetul buciumului, numai pKnL acolo a8ung Qi 'rL8itoarele @ nu se pot apropia mai mult sL ia mana de la 'aci Qi prin urmare toatL osteneala lor este adarnicL. Tineretul din Transil'ania iQi #ace Tn seara de S#. 2%eorg%e buciume Qi #luiere din coa8L de rLc%itL Qi alun din care cKntL ca sL #acL larmL. Un 9anat, pentru a Tmpiedica 'enirea srigoaicelor, Tn seara de SKn"2eorgiu se Tmpodobesc #erestrele Qi uQile cu crengi de rug sLlbatic care se adunL de prin locuri TndepLrtate unde nu se aude cKntatul cocoQului, sau se descKntL leuQtean, pelin Qi bo care ast#el descKntat se pune la picioarele 'itelor Qi oilor. Se mai pot #olosi rugi de mLceQe care se pun nu doar la gra8duri, ci Qi la #erestrele Qi uQile caselor, pentru ca #emeile care alLptea L sL nu"Qi piardL laptele. MulVi romKni din 9anat mai pun pe lKngL rug Qi odolean sau rostopascL. :e aceea se spune cL cei care nu dorm Tn noaptea S#. 2%eorg%e poate au i cum cKntL strigele cKnd pornesc dupL mana 'itelor . [:e n"ar #i %odolean R %odolean Qi rostopastL R #ir"ar lumea toat"a noastrL$. ;nii spun cL le"au au it cKntKnd aceste cKntece Tn noaptea SKn"georgiului 'acilor Qi de aceea au dat 'itelor tot anul odolean Qi rostopascL, iar strigele nu le"au mai putut #ace nimic. Marele nostru poet Mi%ai Eminescu descrie ast#el aceste obiceiuri Tn ona Moldo'ei . [UncL din dupL amia a a8unului S#Ktului 2%eorg%e #etele, #lLcLii Qi copiii ies Tn VarinL Qi se duc la pLdure Qi se Tntorc acasL TncLrcaVi cu iederL Qi crengi de rug. :in iederL se Tmpletesc cununi 'er i, iar crengile de rug se pun Tn cruci pe la portiVe pe la #ereQti pe deasupra uQilor Qi mai cu deosebire pe la gradul unde se adLpostesc 'itele Qi caii. AQa e bine@ alt#el, intrL ielele Qi strigele, #urL laptele de la 'aci, #urL somnul copiilor, 'isul

#etelor Qi norocul #lLcLilor. Acolo unde intrarea e Tnc%isL prin rugi Tmg%impaVi, nici iele nici strige nu intrL, pentru cL 'Ld semnul pe care nu au putere de a"l trece Qi 'acile dau lapte, copiii dorm duQi, #etele se pierd Tn 'isuri plLcute iar #lLcLii ramKn %arnici Qi cu noroc. Ast#el toate casele Qi toate curVile se TncarcL de podoaba primL'erii&. NotAO ,din Simion Blorea Marian * Mitologie romKneascL-& august 21, 200= Scris de 2012en | Mitologie Romaneasca | enigme, mistere, Mitologie, Mitologie Romaneasca, strigoi | 1iciun comentariu pKnL acum.

>amol(is >eul 5up

>almo(is0 numit uneori simplul muritor0 alteori demon Bi c!iar zeu al daco3#e@ilor0 din cauza datelor /oarte sArace Bi aparent contradictorii de care dispunem0 a /ost considerat adesea un persona8 cu totul eni#matic. 0omparat TnsL cu alte persona8e din 'remea lui, cum au si #Lcut"o uneori anticii, se poate do'edi cL toate datele re#eritoare la Galmo!is Qi c%iar la urmaQii lui le regLsim Qi la acestea. 0oincidentele nu e!clud insL nota de originalitate a lui Galmo!is, ci Ti con#erL un grad mai mare de plau ibilitate, sugerTnd #aptul e'ident cL, asemenea daco"geVilor, care ocupau un loc determinant, alLturi de celelalte popoare ariene, Qi eitLVile lor pot #i alLturate, Tn mod #iresc, celor din mitologia indo"europeanL. 2enetic, trebuie pornit de la #aptul indiscutabil cL totemul 'ec%ilor arieni era lupul. :o'ada o constituie, Tn primul rind, numele unor populaVii Tntregi Qi ale unor state antice de origine e'ident indo"europeanL, apoi numeroasele toponime, numele 'ec%ilor eitLVi Qi ale eroilor antici, legate de numele lupului. :acii, prin #aptul cL daci pro'in din daoi ,pluralul lui daos" lup-, iar, da'a care apare Tn numeroase toponime, din da'os ,'ariantL a lui daos-, nu constituie deci o e!cepVie. :e alt#el, 'ecinii lor din nord"est se numeau 4upiones Sarmatae ,'e i Tabula 3eutingeriana-, iar cei din nord"'est, neurii, erau cunoscuVi pentru obiceiurile lor lDOantropice ,?erodot, ?istoriae, (6, 107-. 1u trebuie uitat insL #aptul cL datele cele mai 'ec%i despre aceste populaVii ,inclusi' daco"geViipro'in dintr"o epocL tTr ie, care nu depLQeQte secolul al 6"lea T.e.n., X epocL Tn care nu mai poate #i 'orba decit de 'agi ecouri ale tradiViilor totemice, care luaserL, TncL din epoca bron ului,#orme speci#ice social"culturale. (ntreaga onL daco"geto"tracicL, din Macedonia pTnL in 3anonia Qi nordul 3ontului Eu!in, @ despre care ne lipsesc datele istorice amLnunVite, poate #i totuQi circumscrisL pe ba a cKtor'a coordonate spaVio"temporale. Este 'orba de tradiViile mitologice pre"greceQti sudice ,din 3elopones pTnL Tn 0reta- legate de populaVii de origine tracL ,ele surprind perioade anterioare celei %omerice-@ de tradiViile mitologice anatoliene, cuprin Knd Qi insulele din sudul Macedoniei ,datele pro'in din perioada %omericL Qi se re#erL Tn mod e!pres la populaVii de origine tracL-@ de tradiViile romane Qi celte ,primele dinaintea erei noastre, mergTnd pTnL spre secolul al 6((("lea, T.e.n., ultimele din prea8ma erei noastre- Qi de tradiViile nordice ,de la Tnceputul erei noastre pTnL Tn E'ul Mediu-. (n pri'inVa stadiului de e'oluVie a tradiViilor se constatL, TnsL #aptul cL nordicii au #ost mult mai conser'atori

,datoritL i olLrii Qi Tnapoierii lor culturale-. TradiViile lDOantropice, care dispLruserL din 3elopones Tn epoca %omericL, au dLinuit la popoarele germanice pTnL Tn E'ul Mediu. :atele despre Galmo!is pro'in din secolul al 6"lea T.e.n. ,?erodot-, iar #aptul cL dacii, Tn timpul rL boaielor cu romanii, menVineau TncL stindardul cu cap de lup Qi erau pTnL Tn secolul al ((("lea, e.n. ,Tabula 3eutingeriane-, 'ecini cu popoare de [lupi&, TndreptLVeQte Tncadrarea tradiViei despre Galmo!is Tn conte!tul general, indo"european al #ormelor social"culturale determinate de #ondul totemic patriar%al. Bocarul mitologiei greceQti l"a constituit regiunea Elis, locuitL Tn 'ec%ime, dupL tradiVie ,Strabon, 2eograp%iOa, 6((, >, 1X2-, de barbari, Tn special cauconi de origine tracL ,ca Qi cei din Asia MicL-. Eroul eponim al acestora era 0aucon identikicat adesea cu 4DOos ,S lupul-, Xo 'ec%e eitate de origine tracL. ,3aulD"CissoPa, Real"EncDlopedie, [4DOos&-. (n alte 'ersiuni, 0aucon este numit #iul lui 4DOaon, tot o eitate de origine tracL, considerat Tn legende ca un #el de rege al eilor ,2otterOonig-. ,(bidem, 'ol. HH6, 22+9-. :espre 4DOaon se spune cL ar #i #ost regele ArOadiei. El ar #i Tntemeiat pe muntele 4DOaion ,S muntele lupilor- un sanctuar, numit 4DOosura, pentru Geus 4DOaios. :e alt#el, c%iar numele 'ec%i al ArOadiei era 4DOaonia ,S Vara lupilor-. Acest om"lup era numit Qi 4DOurgos. :e numele lui sunt legate sLrbLtorile 4DOaia, care se Vineau periodic ,din patru in patru ani-. El apare Tn repre entLri gra#ice ca un om TmbrLcat Tn piele de lup. ,(bidem, sub 'oce [4DOaios&-. (n cadrul serbLrtlor 4DOaia se aduceau 8ert#e umane, Tn special tineri. 6ictima umanL era sacri#icatL Qi apoi mTncatL de cLtre tinerii luptLtori care de'eneau ast#el lDOantropi. ,:aremberg et Saglio, :ictionnaire des Anti)uites, [4DOaia&-. 0ultul lupului era practicat Qi Tn Argos Qi Tn Asia MicL, la lDOienii din 4DOia ,care Tnsemna, ca Qi 4Daonia, tot [Vara lupilor&-. Mai erau Qi alVi ei care a'eau legLturL cu lupul . Artemis 4DOoartis, Tn regiunea 'ec%iului oraQ 4DOon @ Apollon 4DOaios, Tn Argos @ Apollon 4DOogenes Tn 4DOia. S#TrQitul cultului lDOantropic din Elis Qi regiunile Tn'ecinate este po'estit Tntr"o 'ec%e legendL a ArOadiei. Se apunea cL Geus ,cel autentic #LrL atributul 4DOaios- 1"a 'i itat pe regele 4DOaon. Acesta, dTndu"i respectul cu'enit, l"a sLrbLtorit dupL obiceiul locului, o#erindu"i ca 8ert#L pe propriul sLu copil, numit ArOas. Geus, re'oltat de sacrilegiul petrecut, 1"a trans#ormat pe 4DOaon Tn lup Qi a instituit ca pedeapsL, pentru oricine 'a mai minca carne de om, trans#ormarea pe nouL ani Tn lup, dupL care de'enea om numai dacL, Tn acest inter'al, nu se atingea din nou de mTncarea inter isL. ,4. 3reller, 2riesc%isc%e MDtologie, (, p. 100X 102-. Re ultL din aceste relatLri ,despre o perioadL #oarte 'ec%e, cTnd nu erau greci aVi TncL tracii din 3elopones- cL eitatea cea mai 'ec%e a acestora era lupul TnsuQi. Acestuia i se aduceau 8ert#e umane periodice ,la patru ani-. E'enimentul era legat de anumite rituri de iniViere ,mTncarea 'ictimei- Qi rituri de trecere ,trans#ormarea Tn lup-. Animalul iniVial ,lupul- a de'enit om"lup ,4DOaon- Qi apoi eu"lup ,Geus 4DOaios-, pentru a s#TrQi ca eu pur ,Geus-. A'Tnd Tn 'edere cL Tn epoca %omericL nu se mai pLstra amintirea eilor oomor#i, tradiVia eului lup trebuie consideratL cu mult mai 'ec%e.

RelatLri asemLnLtoare apar TnsL Qi la romani, pentru o perioadL e'ident mai tTr ie. Este 'orba de amintirea unei di'initLVi numitL 4uperOus ,F. 2ruppe, 2riesc%isc%e MDt%ologie, p. 204l Qi repre entatL sub #ormL de idol. (n legLturL cu acesta este amintitL o peQterL ,4upercal-, Tn care era pLstrat idolul Qi o sLrbLtoare ,4upercalia-, Tn cadrul cLreia se aduceau sacri#icii animaliere la intrarea Tn peQterL. 0u oca ia acestui sacri#iciu, erau aduQi Tn #aVa altarului Qi doi tineri cLrora preotul le atingea #runtea cu cuVitul TnroQit Tn sTngele 'ictimelor sacri#icate, ceea ce se considerL cL aminteQte de 'ec%ile sacri#icii umane. ^i Tn mitologia nordicL apare un #el de eitate"demon, lupul Benrir, care a'ea doi #ii ,SOoll Qi ?ati- @ unul alerga pe cer sL Tng%itL soarele, celLlalt alerga dupL lunL, cTnd reuQeau sL le a8ungL, se petreceau eclipsele ,M. (sbLQescu, Cal%alla Qi T%ule, p.27X+0-. E!istau TnsL Qi persona8e legendare, ca tatLl lui SOallagrim, care se numea ;l# ,lupul- Qi care se trans#orma dupL 'oie Tn lup sau Tn om. ,4. Ceiser, Altermanlic%e, EuglingsPeic%en und Mannerbunde, p. 44-, TradiVia lDOantropiei s"a menVinut Tn nord pTnL Tn E'ul Mediu tir iu. 4DOantropul era numit ;l#epnar sau berserOr Qi era recunoscut dupL pielea de lup sau de urs pe care o purta. 4ongobar ii se pare cL adoptaserL trans#ormarea Tn cTine, cLci luptLtorii lor, cu atribuVii lDOantropice ,beau sTngele duQmanilor-, erau numiVi Tn cronici ,secolul al 6((("lea e.n.- 0Dnocep%ali. ,(bidem, p. 49-. Multe eitLVi, printre care Qi Codan, a'eau ca semn distincti' TmbrLcLminte animalierL, ca Qi di'initLVile indiene 9%a'a Qi Sar'a, care erau repre entate ca oameni TmbrLcaVi Tn piele de lup. ,S. CiOander, 3er arisc%e Mannerbund, p. >2X>+-. 4DOos Qi 4upercus sTnt particularitLVi ale di'initLVii de origine totemicL ,lupul-. Repre entarea lui ca om TmbrLcat Tn piele de lup denotL preluarea atribuViilor di'ine de cLtre unul sau mai mulVi conducLtori ai cultului, care puteau #i regi ,4DOaon-, persona8e legendare ,;l#-, cLpetenii de oQti ,0Dnocep%alii-, demoni ,Benrir, SOoll, ?ati- sau c%iar ei ,Codan, 9%a'a, Sar'a- X unii dintre aceQtia purtau c%iar numele lupului. :e cultul lupului sTnt legate toponime ,4DOaion, 4DOosura, 4upercal, 4DOaonia, 4DOia- deri'ate din numele lui. (ntr"un studiu mai recent au apLrut ei"lupi ,Geus, Apollon, Artemis-, care, treptat, Qi"au pierdut atributul de lup. 4a greci a'em atestate toate #a ele . lup, om"lup, eu"lup, eu. 4a romani surprindem prima #a e, Tn #orma idolatrice, si a doua ,lupoaica legendare-, Tntr"o #ormL tir ie, mult prelucratL, amintind totuQi Qi de #a a a treia ,a naQterii eului din lup-. 4a nordici nu mai apare tradiVia lupului originar, dar sint bine repre entate #a ele doi ai trei ,ca Qi la indieni-. Galmo!is, pe aceste coordonate spaVio"temporale se Tnscrie Tntre #a ele doi si trei. El era considerat un muritor, care #usese scla' ,?erodot. op. cit, (6. 97- Qi a8unsese rege ,3laton. 0%armides, 17> a-. AlVii Tl numeau TnsL demon ,?erodot, (6, 94- Qi c%iar eu ,Strabon, 6((, +,7-. FscilaViile nu denotL neapLrat ine!actitLVi. 3ro'enind din epoci di#erite, dar ulterioare secolului al 6"lea T.e.n.. este posibil ca persona8ul Galmo!is sL #i su#erit trans#ormLri. Este posibil ca relatLrile sL se re#ere la persona8e deosebite, care au trLit in perioade di#erite, a'eau alte atribute, dar purtau acelaQi nume dupL cum erau relatate

aceleaQi lucruri ,ca despre Salmo!is- Qi despre persoane cu nume di#erite ,Strabon. 6((. +. 11-. 1ici el Qi nici celelalte persoane n"au a8uns TnsL ei autentici, c%iar dacL s#TrQeau prin a #i numiVi ast#el. Galmo!is Qi descendenVii sLi indi#erent cL erau consideraVi muritori, demoni sau ei erau preoVi ai uneia sau ai mai multor eitLVi ,Strabon. 6((. +,7- ale caror nume ne"au rLmas TnsL necunoscute. Baptul cL Galmo!is Vine de #a a a doua ,om"lup- o do'edeQte numele sLu. Salmos, care apare si Tn 'arianta almos, este atestat la 3orp%Drius ,secolul al ((("lea e.n.- ca TnsemnTnd piele. ,3orp%Drius, 6ita 3Dt%agorae, 14"17-. Termenul a'ea multe semni#icaVii Tnrudite TnsemnTnd Qi Tn'elitoare, coa8L, scoarVL, acoperiQ, acoperLmTnt Tn genere Qi al capului Tn special, deci cLciulL, coi#, etc ,(. :uridano'. E iOat na traOte, [Galmos&-. El apare Tn numeroase toponime 'ec%i din sudul 2reciei ,Salmonion- pTnL Tn nordul TndepLrtat ,Salmi, Salmela-, dar Qi pe teritorii traco"gete ,SalmDdessos, Salmorude- Qi s"a menVinut aproape in aceeaQi #ormL si cu acelaQi TnVeles Tn prusaca 'ec%e ,salmis- Qi Tn lituanianL ,salmas-, ,(. :uridano'. T%raOisc%"daOiec%e Studien, (, p. =7-. 3artea a doua a numelui ," !is- a #ost pusL Tn legLturL cu rLdLcina indoeuropeanL OseD", din care au deri'at cu'inte indoeuropene care TnseamnL [stKpTn, rege&. ,6. 2eorgie'. TraOite i tec%ni8aO e ic, p. 17-. :eci Salmo!is ar Tnsemna [rege TmbrLcat Tn piele sau blanL&, cum era numit Qi Codan ,Manteltrager-, cum erau repre entaVi 4DOaon, 9%a'a, Sar'a etc, Qi cum apLreau lDOantropii nordici Tn piele de lup sau de urs. 3orp%Drius aminteQte Tn legLturL cu aceasta, #aptul cL lui Galmo!is la naQtere $i se aruncase deasupra o piele de urs&. Se poate conc%ide cL Galmo!is era un #el de preot"rege care slu8ea unui eu asemLnLtor cu 4DOos, a'ind Qi el anumite atribute animaliere. (n legLturL cu aceastL #uncVie este amintit Qi un munte ,0ogaionon- Qi o peQterL. Muntele apare Qi Tn tradiVia greacL, ca Qi peQtera ,menVionatL Qi la romani-. 3eQtera apare la greci Tn legLturL cu naQterea lui Geus pe muntele (da. Tot Tn legLturL cu Galmo!is sTnt amintite atribuViile sale de interpret al #enomenelor cereQti, de cunoscLtor al te%nicii sacri#iciilor Qi al ceremoniilor pentru ei. ,3orp%Drius, loc cit.- STnt amintite sacri#icii ale tinerilor ,?erodot. (6. 94- @ un andreion ,o casL a bLrbaVilor- ,(bidem, (6. 97- ca sediu al adepVilor sLi @ amLnunt, care pare accidental, cL Galmo!is era tatuat ,3orp%Drius. loc cit.- Qi Tn #ine contribuViile sale pe linie medicalL. ,3laton. loc cit.- Toate acestea sTnt TnsL atribuVii ale unui preot"Qaman legate Tn mod tradiVional de obiQnuitele ritualuri de iniViere Qi trecere ale tinerilor Tn rTndul bLrbaVilor. Galmo!is poate #i comparat deci si cu persona8ele ,legendare sau nu- despre care se Qtie cL a'eau atribuVii iniViatice. Este 'orba Tn primul rTnd, de Epimenide 0retanul. Acesta era un preot al lui Geus (daios, numele lui #iind legat de acelea ale curetilor si corDbanVilor ,:iogeoes 4aertios, 6itae p%ilosop%orum, (. 10. 111-. El TnsuQi, dealt#el era numit [curet& ,(bidem, (, 12, 117-. ( 'oarele tTr ii Ti atribuie c%iar [contribuVii teoretice& Tn legLturL cu iniVierile Tn cultul lui

Geus (daios ,E. Ro%de, 3sDc%e, p. +45-. :atoritL unei TntTmplari e!cepVionale Qi #aimei sale, el a s#TrQit, ca Qi Gamol!is, prin a #i adorat ca eu, cLruia i se aduceau sacri#icii. ,:. 4aertios, op.cit., (, 10, 114-. 0ultul lui Geus a #ost adus Tn 0reta odatL cu ocuparea acesteia de cLtre a%ei. Se spunea cL Geus s"ar #i nLscut Tn peQtera de pe muntele (da din 0reta. Fronimul [(da& este de origine tracL ,(.:uridano', E iOet na traOite, p.+=-, el era #rec'ent Qi Tn Asia MicL Qi Tn 3elopones ,(das Qi (daton-, de unde a Qi #ost trans#erat Tn 0reta. 3eQtera de pe muntele (da era consideratL [re identa permanentL& a lui Geus. :es pre acesta se spunea cL Tn copilLrie, de teama lui 0ronos, s"ar #i trans#ormat Tn dracon, iar pe doicile sate le"a trans#ormat Tn urQi X trans#ormLri obiQnuite Tn cadrul ritualurilor de iniViere, care se #Lceau pTnL tTr iu Qi pe muntele (da. 0u aceastL oca ie a'eau loc sLrbLtori ale cureVilor legate de sacri#icii animalere Qi umane. :espre Epimenide se spunea cL. #iind trimis de tatLl sLu dupL o oaie rLtLcitL pe muntele (da, a intrat sL se odi%neascL Tn peQterL, unde ar #i dormit TnsL nu mai puVin de 7> de ani. (ncL din antic%itate se considera cL Epimenide nu ar #i dormit Tn peQterL, ci s"ar #i retras acolo, trLind Tn singurLtate. ,:. 4aertios. (. 10, 111-. 6iaVa Tn peQterL era atribuitL Qi lui Geus (daios. 3rin aceasta, abstracVie #LcTnd de duratL, obiceiul retragerii Tn peQterL pare sL #i #ost obiQnuit la preoVii iniViatori ,ca si Tn ca ul lui Galmo!is-. Tot despre Epimenide se spune ca utili a 8ert#e umane ,tineri- cu oca ia alungLrii unor molime ,(bidem, (, 10, 110-, iar dupL moarte s"a constatat cL pielea lui era tatuatL. ,?. :iels, :ie Bragmente der 6orsoOratiOer, Epimenide. 1, 2-. Ast#el de in#ormaVii erau relatate Qi Tn legLturL cu Gamol!is. (n #ine, lui Ti sTnt atribuite Qi anumite concepVii despre nemurire ,3orp%Drius. 15X1>-, pe care se ice cL le propo'Lduia si Galmo!is dar care erau bine cunoscute Qi celtilor Qi popoarelor germanice. 3e aceastL linie ,a concepViei despre nemurire- anticii au #Lcut legLtura, ce"i drept indirectL, Tntre Epimenide 0retanul Qi Galmo!is. 3ersona8ul de legLturL a #ost 3Dt%agoras din Samos. (ntr"ade'er despre 3Dt%agoras el TnsuQi iniViator al unei secte religioase, s"a spus cL ar #i #ost iniViat Tn misterele lui Geus (daios, cL ar #i #ost deci pe muntele (da din 0reta ,loc. cit-. Mai mult, cL [a coborTt Tn peQtera (dei TmpreunL cu Epimenide& ,:. 4aertios, 6(((, 1, +-. :ar tot despre 3Dt%agoras se spunea, cL l"ar #i a'ut ca scla', pe Galmo!is, pe care l"ar #i iniViat, la rTndul sLu, Tn tainele nemuririi. ?erodot considera, pe bunL dreptate, incredibilL ultima relatare, pe moti'ul cL Galmo!is ar #i trLit cu mulVi ani Tnainte de 3Dt%agoras, ceea ce s"ar putea a#irma Qi despre Epimenide. (mportantL aici nu este TnsL cronologia, ci asemLnLrile #rapante dintre relatLrile de care dispunem Tn legLturL cu aceste persona8e Qi, Tn special, maniera Tn care acestea a8ungeau sL #ie ei#icate, ceea ce TndreptLVeQte atributele lor multiple de muritori, demoni, preoVi Qi ei.

6estigiile ar%eologice do'edesc cL dacii dispuneau de anumite cunoQtinVe astronomice, deVinute Tn mod #iresc tot de cLtre preoVii iniViatori, pe care le #oloseau Tntr"un mod cu totul original, ceea ce do'edeQte o 'ec%e tradiVie. Aceasta #ace Qi mai pregnantL asemLnarea dintre Gamol!is Qi 3Dt%agoras, deQi orice in#luenVa este e!clusL. AcelaQi lucru este 'alabil Qi despre restricViile alimentare, care au prile8uit, de asemenea, apropierea celor douL persona8e. ,Strabon, 6((, +. 7- dar care sTnt Tn #ond comune tuturor asociaViilor religioase primiti'e. 0elebra [casL a bLrbaVilor& ,andreion-, cunoscutL si la 'ec%ii greci, unde se aduna Galmo!is cu adeptii sLi ,?erodot (6. 97-, este locul obiQnuit al iniVierilor pentru tinerii bLrbaVi ,cunoscut la toate popoarele primiti'e-, care, la rL boinicii celti ,A'alon- Qi la germanici ,Cal%alla- a de'enit cu timpul un #el de paradis ,deQi cu totul terestru-. 0elVii a'eau c%iar si obiceiul de a trimite prin sacri#iciu mesageri la eu cum trimiteau Qi geVii la Galmo!is, perioada #iind tot de patru ani ,timpul petrecut de Galmo!is Tn peQterL-. :ar tot la patru ani se Vineau Qi sLrbLtorile 4DOaia, Tn cinstea eului lup acesta #iind de #apt perioada cea mai potri'itL, pentru societLVi restrinse. de #ormare a unui grup relati' numeros de tineri apVi pentru iniViere. Ea repre enta, totodatL, perioada necesarL instruirii tinerilor Tn 'ederea probelor la care urmau sL #ie supuQi. 3eriodicitatea olimpiadelor * iniVial probe de trecereX s"a menVinut tot la patru ani. (n #elul acesta se a8unge la conclu ia cL toate datele de care dispunem Tn legLturL cu Galmo!is se TntTlnesc Tntr"o #ormL sau alta Qi la alte persona8e antice, ceea ce le"a permis autorilor greci sL #acL c%iar legaturi directe Tntre acestea. Anali a comparati'L prile8uieQte Qi o Tncadrare a lui Galmo!is Tntr"o succesiune #ireascL a concepViilor religioase indo" europene. Galmo!is a #ost un preot iniViator ,real sau legendar-, poate c%iar personi#icarea #uncViei de preot iniViator, Tntr"o perioadL Tn care tradiVia totemicL a lDOantropiei , ooantropiei Tn genere- se menVinea TncL. El era deci un #el de om"lup sau urs ,Tn'eQmKntat Tn piele de animal cum Tl aratL Qi numele-, ca Qi cei iniViaVi de el ,care se Qi numeau daci S lupi-. :ar el a a8uns rege Tntr"o perioadL cTnd dispLruse credinVa Tn animalul totem. El slu8ea unor eitLVi ,probabil cu atribute animaliere- pe care nu le cunoaQtem. Galmo!is a s#irsit ca Qi ceilalVi preoVi iniViatori prin a #i ei#icat, dar nu a reuQit sL de'inL un eu autentic, #iind secondat de alVi preoVi iniViatori cu aceleaQi atribute. Spre deosebire TnsL de aceQtia Galmo!is, prin TnsuQi numele sLu, ne aminteQte TncL de propria sa descendenVL ooantropicL. & august 21, 200= Scris de 2012en | Mitologie Romaneasca | :acia, enigme, mistere, Mitologie, Mitologie Romaneasca, romania, Gamol!is, Geul 4up | 1 comentariu

BraBo1 Nronstadt0 oraBul lui Nronos?

Aici 'rem sa do'edim cL denumirea de ARF1STA:T datL 9raQo'ului pro'ine de la ARF1FS * eul timpului. Acest eu, Tn mitologia geto"dacilor, dupL cum a#irma istoricul antic Mnaseas, corespundea lui Galmo!is. StrLmoQii noQtri a'Knd o credinVL uranianL, ridicau pe TnLlVimi, Tn cinstea eului pe care Tl adorau, altare, temple, oracole Qi igurate. UnLlVimea respecti'L se considera sub protecVia eului numindu"se $scaunul eului& ,reQedinVa eului-, iar Tn ca de ne'oie cei iniViaVi Tn misterele eului se retrLgeau aici, socotindu"se apLraVi de eul TnsuVi. :e regulL o ast#el de TnLlVime purta denumirea eului protector. 0Knd ad'ersarii nu au mai respectat #uncVia $sacrL de protecVie& a altarelor, apLrLtorii au #ost obligaVi sL"Vi construiascL cetLVi pe 'Kr#ul acestor munVi. Un 9raQo' se a#lL o ast#el de TnLlVime cu denumirea de TmM3A ,ce pro'ine de la $tempus * temporis&- denumire ce demonstrea L cL Tn antic%itate era sub protecVia lui Galmo!is ,Aronos-. Un spri8inul acestei a#irmaVii aducem urmLtoarele argumente. Un ona TKmpa sunt altare pentru sacri#icii Qi cercetLtorii saQi au descoperit o #KntKnL cu oase ce demonstrea L cL s"a practicat un cult pLgKn. 3e TKmpa a #ost identi#icatL o cetate construitL pe ruinele unei 'ec%i cetLVi dacice. 6. 3Kr'an acorda o atenVie deosebitL studiului te aurului toponimic al VLrii ca sursL de documentare Tn stabilirea ade'Lrului istoric. Un $2etica& el anali ea L e!pansiunea geVilor utili Knd toponimele Qi %idronimele. Bolosind metoa anali ei semantico"mitologice, aplicatL onei 9raQo'ului, ca element de cerectare se poate a#irma cL toponimele Qi %idronimele e!istente Tn onL au origine ar%aicL. 6alea 3utredL ne reaminteQte obiceiul geto"dacilor de a Vine trupurile celor decedaVi timp de 40 de ile Tn#LQurate Tn piei de animale Qi agLVate Tn pom. Muntele 3ostL'arul s"a numit Muntele Ruia, denumire ce poate pro'eni de la Ra8ac Qi se traduce libr din limba sanscritL prin Muntele Reelui. Un Muntele 3ostL'arul se gLsesc 0rucurul Mare Qi 0rucurul Mic, nume ce sugerea L cL aici se e!ecutau mLsurLtori astronomice. :enumirea de Scaunul 3redicatorului con#irmL e!istenVa unui $scaun al eului& Tn acest nod orogra#ic. ^arpele * simbolul lui Galmo!is ,Aronos-, TmpreunL cu soarele se a#lL Qi a i pe porVile sc%eienilor. 3erpetuarea a douL obiceiuri. E;1( :(1 S0?E(( 9RA^F6;4;( Qi (E^(REA 4A 0?ETRE con#irmL cL aici a #ost o onL sacrL, a cultului lui Galmo!is. <%I)IN;A );T<3*ACICK A Q=NI5<% B%AR<V;NI 3re entarea Eunilor braQo'eni ,9ul. Eur. $1oi, tracii&, #undaVia :rLgan, Milano, martie 19=2- a #ost #LcutL Tn mod detaliat de MuQlea, 3itiQ, Sting%e Qi alVii, care au susVinut cL este un obicei care con#irmL originea geto"dacL. 3lecarea 8unilor Tn dupL"amia a ilei Qi petrecerea unei nopVi pe Muntele 3ostL'arul ca a doua i sL TntKmpine $apariVia soarelui& este o mani#estare pe care o semnalea L TnsuQi ?erodot la geto"daci. Ea reaminteQte parcticare cultului lui :ionisos ,:ionisie * eu trac de origine-. UmbrLcLmintea 8unilor, bogatL Tn aur Qi argint, corespunde cu cea a agatKrQilor. 6iVa de 'ie, strugurele, #run a de ste8ar Qi g%inda, identi#icate pe cLmLQile lor sunt simbolurile lui :ionisos Qi ale lui Geus. Totemul tKrQului ,simbolul lui :ionisos- l"am identi#icat prin $brLduVii pitici& pe care 8uniiTi aduc din pLdure ,3oiana TKrQului- Qi Ti depun la casele cu

#ete, la poarta 'Lta#ului sau pe idurile cetLVii. Ser'itul peQetlui la masL este, de asemenea, simbolul lui :ionisos Qi repre intL lupta dusL de acesta cu $piraVii tirenieni&. Eocul $VuVele&, #etele ce Tmpletesc #lorile cu care TT Tmpodobesc pe 8uni Qi caii acestora, reamintesc de $9ac%antele& lui Euripide ,adeptele cultului lui :ionisos-. ?ora 8unilor $Tn cerc& Qi $de la stKnga la dreapta& simboli ea L ideea precreQtinL a $timpului circular&, sensul de mers al astrului ceresc Qi coroana * simbolul lui ARF1FS ,GA4MFH(S-. Eunii din Sc%eii 9raQo'ului nu erau lLsaVi sL intre Tn cetate, deoarece e!ista credinVa cL cetatea 'a cLdea Tn mKinile lor Tn momentul cKnd ei 'or ocoli s#atul de trei ori. 4a geto"daci, dupL cum se Qtie, era obiceiul de a ocupa o cetate dupa ce ocoleau de trei ori@ obicei ce s"a perpetuat Qi la 8uni, care doreau sL intre Tn drepturile cutumiale, demonstrKnd Tn acelaQi timp Qi o permanenVL pe aceste meleaguri. MLscLriciul 8unilor repre enta pe Qaman, care, #iind TmpuQcat din imprudenVL, a Tntrerupt seria iniViaVilor Tn misterele cultului respecti' ,3itiQ-. (.2. Bra er Tn $0reanga de aur& pre intL un ca analog Tn care, la o mani#estare de primL'arL ,Mardi 2ras- $bu#onul&, ce trebuia sacri#icat Tn cinstea primT'erii Tn scopul regenerLrii naturii, a #ost TmouQcat mortal deoarece printre cartuQele oarbe se a#la Qi unul real. 0a ul pre entat de Bra er ne #ace sL credem cL e posibil ca Qi $mLscLriciul 8unilor& sL #i #ost omorKt imprudent Tn condiVii similare. Ungroparea 'Lta#ului la 3odul :racului simboli ea L $Tntoarcerea la origini Qi renaQterea o datL cu regenerarea naturii&, reamintind de momentul psi%ologic utili at de Galmo!is, cKnd iniVia pe discipoli Tn misterele cultului sLu, sau de practicile $misterelor de la Eleusis& * speci#ice cultului lui :ionisos. Fbiceiul poate pro'eni Qi din Egiptul antic, deoarece Tl gLsim la regi, care, Tn #iecare Tnceput de an, simulau cL mor, se Tngropau Qi renLQteau mai puternici Qi mai 'iguroQi. Elementele de iniViere Tn misterele unui cult pLgKn, pe care le"am identi#icat la 8unii din Sc%eii 9raQo'ului, sunt. Tnscrierea la 8uni a tinerilor care au Tmplinit 'Krsta de 15"1> ani ,con#irmL dorinVa acestora de a se iniVia pentru a putea trece e!amenul de maturitate-, denumirea de $8uni albiori& pro'ine de la cLmLQile albe de in pe care le purtau numai iniViaVii Tn misterele unui cult pLgKn@ aruncarea bu duganului $la cracL& ,o TnLlVime tip-, combinatL cu strigLtul 'Lta#ului. $AruncL"l mai sus dacaL doreQti sL"Vi dea soacra mai multL estre<&@ %ora 8unilor, care nu se pLrLseQte decKt cu aprobarea 'Lta#ului. Toate acestea, TmpreunL cu 8ocul $cLVeaua& Qi concursurile de cLlLrie se recunosc uQor a #i trepte de iniViere, unde 8unii erau obligaVi sL dea do'adL de #orVL, re istenVL, iscusinVL etc. Ast#el, tKnLrul demonstra cL era pregLtit pentru a intra Tn 'iaVL Qi societate. <%I)IN;A );T<3*ACICK A <BIC;I=5=I 9I;RI%;A 5A C-;T%;: Un partea de 'est a 9raQo'ului * onL sacrL * se gLsesc Qi a i, ca doi umeri ai unei puternice $cetLVi naturale&, douL stKnci ce se numesc $3ietrele lui Solomon&. 0Knd timpul este #rumos, la s#KrQit de sLptLmKnL, romKnii merg 4A 0?ETRE, perpetuKnd o mani#estare uranianL a unui ritual ancestral. Eunii braQo'eni, la datele cKnd are loc mani#estarea lor, merg Qi ei Tntre 0%etre. Un limba iudaicL Solomon se traduce prin $TnVelepciune&, iar toponimicul ar Tnsemna $3ietrele TnVeleptului&, recunoscKnd Tn el pe TnVelepVii getod"dacilor * Atistoi sau 3leistoi. 0ercetLtorii saQi semnalau Tn secolul al H(H"lea e!istenQa Tn onL a unor iduri, urme ale unei cetLVi, care, dupL pLrerea autorilor, con#irmL pre enVa unui templu geto"dac.

:in mitologia greco"romanL Qi asiro"babilonianL se cunoaQte rolul $3ietrelor sacre& ce se gLseau Tn ona $Marilor Fracole&. F ast#el de piatrL se a#la Qi la oracolele de la :odona Qi :elp%i. 3iatra de la Mecca, piatra ?ama ,ce a'ea proprietLVi terapeutice lit%oterapie-, piatra 9atDl ,pe care ?era i"a dat"o lui Aronos s"o mLnKnce Tn locul lui Geus- sunt cele mai repre entati'e argumente. Este #oarte posibil ca $Marii secerdoVi& ai cultului lui Aronis, ce TQi a'ea altarele pe 'Kr#ul TKmpa, sL #i practicat iniVierea Tn mistere ,8unii-, di'inaVia ,pro#eVitoria-, Tn'LVKndu"i totodatL pe geto"daci normele etice ,legile bellagines-. Un ona 3ietrelor am identi#icat pe o stKncL un simbol bestiar, rpecti' un cap tauri#orm care con#irmL practicarea cultului Mit%ra. Tot Tn ona $0%etrelor& se a#lL o peQterL care, la intrare, pLstrea L urmele unei pietre ce a #ost sculptatL ca un leu. 3KnL Tn pre ent denumirea de Sc%ei se traducea prin sla'ul $sc%iau& ce Tnsemna scla'. Un $(liada& lui ?omer se 'orbeQte #oarte mult de $3oarta sc%eianL&, denumire pe care E#timie Murgu o traduce prin $3oarta din stKnga cetLVii& sau $3oarta de 'est&. Un #aVa acestei porVi stLteau la s#at doi TnVelepVi troinei ;calegon Qi Antenor * aratL ?omer. :in studiul atent al operei amintite re ultL cL Tn partea de 'est a Troiei s"au dat luptele cele mai aprige dintre troieni Qi a%ei. AplicKnd elemente de mitologie comparatL, constatLm cL Tn acea onL erau mormintele strLmoQilor cetLVii Troia. Autorii au identi#icat cL toponimicul sc%ei se gLseQte la Sucea'a, TKrgo'iQte, (aQi, 0Kmpulung, iar la 9raQo' Qi Sucea'a este c%iar Tn partea de'est a 'ec%ii cetLVi. Acest lucrudemonstrea L originea comunL a cu'Kntului sc%iau ,probabil pro'ine din limba pelasgL * limba populaViei prototrace-, deoarece Troia a e!istat Tnaintea 'enirii sla'ilor Tn Europa. Re ultatele cercetLrii noastre sunt con#irmate de marele istoric 6. 3Kr'an, care pune la TndoialL originea sla'L a cu'Kntului $Sc%iau& arLtKnd cL el pro'ine din dacicul $sclaia& ,'. 6. 3Kr'an * $2etica&, 19=2, p.150-. 3KnL Tn anul 19+=, Tn manualele Qcolare ale 9raQo'ului era inseratL urmLtoarea legendL. $3e TKmpa a e!istat un balaur ce mKnca copiii mici ai conducLtorilor oraQului@ un mLcelar sas a luat o piele de 'iVel Qi a introdus Tn ea piatrL de 'ar, ducKnd"o lKngL grota balaurului@ balaurul, ieQind, a 'L ut 'iVelul pe care l"a mKncat, iar dupL aceea a bLut apL@ ea intrKnd Tn reacVie cu 'arul, balaurul a #ost distrus&. :esci#rKnd o ast#el de legendL re ultL. 9alaurul a #ost totemul geto"dacilor ,dragonul-, al lui Gamol!is ,Aronos-. :in mitologie se cunoaQte cL lui Aronos oracolul i"a pre is cL '"a #i rLsturnat de copilul sLu, #apt pentru care Aronos TQi mKnca copiii ,timpul mLnKncL totul-. ?erei ,soVia lui Aronos- #iindu"i milL de Geus, nu l"a mai sacri#icat, dKndu"i lui Aronos sL mLnKnce o piatrL ,piatra 9otDl-. Geus cKnd s"a #Lcut mare TndeplineQte 'oinVa oracolului detronKnd pe Aronos. 4egenda aceasta demosntrea L cL pe TKmpa au #ost altarele lui Aronos, iar 'arianta mitologicL a luptei dintre Aronos Qi Geus s"a pLstrat, o datL cu #uncVia eiVei ?era. 1icolaus Fla%us, umanist de origine romKnL, Tn lucrarea sa $(storia ungurilor Qi a lui Atila&, denumind 9raQo'ul $Gemigetusa& ,con#undKndu"l cu Sarmi egetusa-, demonstrea L cL pe TKmpa se mai pLstrau Qi erau e'idente urmele unor construcVii antice. 0ele pre entate con#irmL cL pe TKmpa a #ost o onL sacrL Tnc%inatL cultului lui Galmo!is ,Aronos-. Un 2recia, lKngL Muntele Flimp, e!istL o TnLlVime cu numele de ARF1F(F1, nume ce pro'ine de la Aronos Qi pe care s"au gLsit altare Tnc%inate acestui eu. 4a 'enirea romanilor, dupL ocuparea :aciei de cLtre Traian cKnd au gLsit altarele de pe

TKmpa, luKnd in#ormaVii de la loclanici despre ele Qi #iind Tn cunoQtinVL de cau L, deoarece a'eau Qi ei pe Saturn ,ca eu al timpului- au numit TnLlVimea $Tempus * Temporis&. 0u timpul denumirea s"a trans#ormat Tn $Tempea * TKmpa&, nume sub care autorii au identi#icat Tn aria de rLspKndire a geto"dacilor apro!imati' 40 de TnLlVimi. Un a#ara limessului roman autorii au identi#icat douL TnLlVimi cu numele de Gamura, Tn care rLdLcina $ am"& ne reaminteQte de Galmo!is. Se Qtie cL la Tntemeirea unei cetLVi a stat un mit Qi mitul lui Aronos este cel mai corespun Ltor pentru cetatea ce a e!istat pe TKmpa. 0a'alerii teutoni cKnd s"au aQe at aici au tradus Tn limba germanL numele 'ec%i al cetLVii, precum au #Lcut Qi romanii. Se cunosc #oarte multe ca uri cKnd saQii Qi mag%iarii au tradus toponimele Qi %idronimele romKneQti din Transil'ania. 0etLVii 9raQo'ului, a'Knd Tn antic%itate o importanVL strategicL Qi econimicL ,la intersecVia a douL drumuri antice- se impunea sL i se menVinL 'ec%ea denumire. 0a'alerii teutoni au respectat acest principiu traducKnd Tn limba germanL din $cetatea timpului& sau $cetatea lui Aronos& * Tn ARF1STA:T. Un aceastL situaVie Aron" pro'ine de la prescurtarea lui Aronos. ;lterior, sub in#luenVa creQtinismului ,care TQi TnsuQea elemente de cult pLgKn dKndu"le e!plicaVie misticL- saQii au considerat pe Aron" ca pro'enind de la $coroanL& ,Carpaten Dundsc)au, nrB EF-9;F<-@G:B2HB9IFG J Klorin 3lteanu J -Aalmo$is J Tempus J 8orona., pBL-. :orim sL reVinem atenVia cL simbolul lui Aronos * eul timpului * era $coroana&. 0ercetLtorii saQi semnalea L posibilitatea denumirii cetLVii Tn #uncQie de un pKrKu ce i 'orLQte din TKmpa, care se c%eamL $0oroana&. ^i Tn aceastL situaVie se con#irmL cele susVinute de noi, deoarece Tn antic%itate apele ce i 'orau din ona templului erau sacre Qi purtau numele eului. 0oroana, dupa cum am arLtat, #iind simbolul lui Aronos era normal ca pKrKul sL indice altarele acestui cult. ?ermeneutica %eraldicii 9raQo'ului, identi#icKnd $coroana& ca simbol al lui Aronos Qi $ste8arul& ca simbol al lui Eupiter Tonans ne sugerea L sL traducem liber stema 9raQo'ului prin $U1WE4E30(;1EA ^( 3;TEREA 0F1:;0 :E"A 3;R;R( 0ETATEA&. 0u aceastL oca ie, autorii doresc sL reVinL atenVia cercetLtorilor din domeniul etnogra#iei Qi #olclorului cL a e!istat la 8uni $cLluQul 8unilor&. A i acest 8oc nu se cunoaQte decKt de un numLr mic de persoane ,bLtrKnii-, #iind Tn situaVia de a se pierde. *IN MIT<5<)I; ?N 5=M;A RTIINM;I Am 'L ut cL romKnii din Sc%ei merg sLptLmKnal $4a 0%etre& prepetuKnd un ritual strLmoQesc. Este #oarte posibil ca acest ritual sL #i #ost situat aici datoritL proprietLVilor balneocurati'e ale onei. Un urma in'estigaViilor ce le 'or #ace specialiQtii Tn mineralogie, geomor#ologie Qi balneo" climatologie se poate demonstra cL 3ietrele lui Solomon au proprietLVi naturale balneo" climaterice. Benomenul de lit%oterapie era utili at TncL din antic%itate. Tratamentul de magneto"dia#lu! arti#icial, dupa cum se Qtie, creea L o stare de ec%ilibru psi%ic. 4a 3ietrele lui Solomon este #oarte posibil ca Tn urma unei anomalii magnetice, pro'ocate de pre enVa o!i ilor de #ier sau #ero"mangan sL se cree e magnetodia#lu! natural. SpecialiQtii cunosc e#ectul terapeutic Tn bolile cardio"'asculare al atmos#erei ioni ate negati', deoarece ionul negati' este 'aso"dilatator. 3oate cL la 3ietrele lui Solomon sL e!iste posibilitatea unei ioni Lri negati'e atmos#erice Qi a unei metalice marcatL datoritL

pre enQei Tn onL a #ero"manganului. Apa care trece printre 3ietrele lui Solomon, daca se constatL cL este uQor radioacti'L, ar pune Tn e'idneVL e#ectul terapeutic Tn bolile cardio" 'asculare. 3re enVa Tn e!ces a o!igenului ,datoritL pLdurii- completea L e#ectul terapeutic al onei. Un aceste condiVii, Tn situaVia cL presupunerile noastre se ade'eresc, 3ietrele lui Solomon, pe lKngL interesul istoric Tl 'a pre enta Qi pe cel balneoclimateric. 8rina 8lin, Klorin 3lteanu Almana%ul $4ucea#Lrul& ,19=0 august 21, 200= Scris de 2012en | (pote e, Mistere din Romania | braso', enigme, Aronos, Aronstadt, mistere, Mistere din Romania, Mitologie, Mitologie Romaneasca, romania | 1 comentariu

5uatul laptelui
=na dintre cele mai /rec1ente Bi comple(e credin@e din lumea satelor romFneBti este Sluatul laptelui:. ?n MaramureB0 oriunde te3ai opri sA Cntrebi despre aceastA practicA ancestralA0 1ei #Asi relatAri de domeniul /abulosului. Aproape /iecArui de@inAtor de animale i s3a CntFmplat0 cel pu@in o datA0 ca bi1olul0 1aca sau oile sA3i /i /ost 9stricate:0 sA le /i /ost /urat laptele0 mana lui. Mana Un gKndirea popularL tradiVionalL, prin manL se TnVelege bunLtatea laptelui, [#ructul& lui, untul, calitLVile de neTnlocuit pe care le are, acel ce'a nenumit Qi #oarte #olositor omului. 0Knd mana lipseQte, laptele nu mai are nici o 'aloare, ba poate sL #ie Qi periculos. :acL laptele scade brusc, #LrL nici un moti', Qi miroase urKt, dacL spuma lui este numai o po8g%iVL subVire Qi se Tntinde, dacL animalul nu se lasL muls, se crede Qi se Qtie cL i"a #ost luat laptele, mana. 0a probL, se dL pisicii. :acL pisica nu se atinge de el, omul nu trebuie sL"l mLnKnce. $0e nu mLnKncL mKVuI omuI sL nu puie pL limba&, ice credinVa popularL. Mana este un dar al lui :umne eu pentru susVinerea 'ieVii omului, laptele #iind un aliment primordial, alLturi de miere Qi pKine. 1u degeaba se spune cL Tn 2rLdina Raiului curg lapte Qi miere. Fmul Tnceputurilor lumii s"ar #i %rLnit doar cu aceste douL $eli!iruri& Qi a putut #oarte bine sL trLiascL, ele conVinKnd toate principiile %rLnitoare. :e aceea se 'orbeQte Qi despre [mana albinelor&, ce se poate lua cum se ia laptele. Un ca ul acesta, roiurile #ug, se ridicL #oarte sus Qi pribegesc departe, Tn pLduri, sLlbLticindu"se ,poate cL Qi romKnilor care pribegesc departe de VarL li s"a luat mana rostului lor omenesc-. Un ilele noastre, se spune din ce Tn ce mai des $i s"a luat laptele& Tn loc de $i s"a luat mana&, cu'Kntul $mana& #iind prea abscons, TnsemnKnd prea multe lucruri deodatL. Un ca ul acesta, mana TnseamnL lapte. 4aptele este mana cereascL, aQa cum este mana Tn 9iblie, adicL %rana totalL, su#icientL 'ieVii, ea singurL. Re'enind la tradiVia magicL, Tn satele noastre e!istL con'ingerea Qi do'ada cL mana poate #i luatL de cLtre $boQorcLi& ,'rL8itori-, 'Krcolaci, du%uri rele ale pLdurii Qi cKmpurilor. moroi, strigoi, urcoi, deoc%itori, dar poate #i Qi pierdutL din negli8enVL, din cau L cL nu se respectL anumite prescripVii magice. Aceste indicaVii se regLsesc Tn credinVe pLstrate pKnL

astL i Tn MaramureQ. $0Knd dai lapte la oarecine, sL pui Tn el un picuV de sare, pKnIce omuI trece pastL apa ce"i iese"n cale. 0a sL rLmKie mana la 'acL, sL n"o piardL&. Apa are putere sL ia, sL #ure mana laptelui. AcelaQi lucru Tl poate #ace Qi #ocul. [SL nu curL ,curgL- laptele pL #oc, pL spori ,sobL- cL stKrte ,stKrpeQte- 'aca&. 0uVitul, metalul, produce pierderea manei Tn mod oarecum indirect. [1u"i slobod sL bagi cuVKtuI Tn lapte, cL"i creapL VKVele la 'acL Q"o doare Qi te TmproaQcL, nu te lasL s"o mulgi. S"apoi Ti TndLrLptea L ,scade- laptele&. rotec@ia 1acilor Cmpotri1a luArii laptelui Un a#ara persoanelor care au trecut prin e!perienVa luLrii laptelui, e!istL mulVi oameni care n"au cunoscut"o, pentru cL, din moQi"strLmoQi, ei aplicL QtiinVa protecViei magice. AceastL protecVie este de trei #eluri. generalL, pe toatL durata 'ieVii animalului, anualL, Tn iua de (spas, cKnd #iecLrei 'aci cu lapte i se pune Tn corn o coroniVL de cLlcuVe galbene TnQirate pe #ir de mentL Qi, Tn #inal, protecVia ilnicL. [0Knd gLti de muls, iei spuma cu degetuI Qi #aci cruce la 'acL, pL sold. AQe"i bine, cL de cruce #ug tLte necurLVeniile.& 3rotecVia generalL, pe durata Tntregii 'ieVi a animalului, stL sub auspiciile lui $prima oarL& Qi se #ace #olosind prima placentL, care se TngroapL sub pragul gra8dului. Un placentL se pun plante care apLrL. usturoi, crenguVe de rLc%itL, boabe de #asole. [0Knd #atL 'aca primuI 'iVLl, trebe"a pune nouL boabe de #asole Tn curLturL ,placentL-, tri grLunVi de usturoi, tri crenguVe de rLc%itL Qi cumperi o oalL noua de la olari Qi le pui acolo Qi le Tngropi dimineaVa, pKnL a nu rLsLri soarele, Tn gra8d, sub prag. ^"apoi, p"aceie 'aca nu o pot strKca babele care Qtiu lua laptele. 1u"i a'e nLca cu 'ita Tn 'eci.& n rotec@ia cu ar#int 1iu Hmercur albI [:acL"Vi #atL 'aca ,8uninca * TntKie-, n"o scoVi din gra8d pKnL ce nu cumperi niQte argint 'iu Qi"l bagi Tntr"o panL de gKscL, Q"apoi pui un mie de cearL s"o astupi. S#redeleQti Tn prag la gra8d Qi"l bagi acolo Qi pui iarL pastL el, iei un cep Qi"l baVi Qi"l nete LQti Qi de"acolo nu"l mai scoVi niciodatL. n rotec@ia cu E cercuri :upL ce 'aca o #Ltat, iei curLtura ,placenta- Q"o"ncon8ori de tri ori ,daI #emeia sL #ie Tn pielea goalL-. :upL ce"ai Tncon8urat"o de tri ori, Kci aQe. [MaicL S#KntL 3reacuratLR 0um nu pot io umblaR 3L uliVa satuluiR ^i pL drumu"mpLratuluiR 0u aiasta"n dinViR AQe sL nu"mi poatL lua laptele de la 'acL&. ^i nu"Vi mai poate lua nimeI laptele atunci.& n rotec@ia cu 9 cercuri [4a 8uninca #LtatL TntKie, iei curLtura, o pui Tntr"o cLldLruQL Qi cLldLruQa Tn traistL, Qi cu traista"n gruma , cu o luminL ,lumKnare- aprinsL Tn mKnL, Tncon8ori 'aca de nouL ori, mergKnd TndLrLpt, cu acela gKnd, sL nu o poata strKca nimeI.& n ro#ramare 4a prima #Ltare, 'aca poate #i nu numai prote8atL Tmpotri'a luLrii laptelui pentru Tntreaga sa 'iaVL, ci Qi $programatL& cKnd sL #acL 'iVica Qi cKnd sL #acL [bouV&, de unde se 'ede cL lumea satului romKnesc cunoQtea #oarte bine puterea gKndului. [0Knd #atL 'aca TntKie oarL, iei curLtura Qi pui Tn ie nouL pui de #asole Qi nouL boabe de porumb s"o Tngropi sub prag Tn gra8d, gKndindu"te sL #ete un an bou Q"un an 'iVea.& 5uatul laptelui VFrcolacii

4aptele poate #i luat de aQa"numiVii [boQorcLi&, 'rL8itori care Qtiu s"o #acL. AceQtia Tn nici un ca nu sunt oameni ca oamenii, pentru ca nici un om normal n"ar TndrL ni sL se atingL de darul lui :umne eu. Sunt persoane blestemate ,damnate- sL se trans#orme Tn di#erite animale, mai cu seama Tn cKine mare alb. 0a semn al necurLVeniei, au o coadL pLroasL, #ie la spate ,la coccis-, #ie subsuoarL, Qi se numesc 'Krcolaci. 0u toate cL orice persoanL care practicL 'rL8itoria este numitL [boQorcLu& ori [boQorcLie&, 'Krcolacii sunt cei mai rLi, cei mai de temut, pentru cL pot #ace cu uQurinVL relele cele mai mari. Fr, cel mai mare rLu este luatul laptelui. $6Krcolacii Ts de neam din copii #LcuVi din #lori, din al treilea copil. :acL io am #Lcut copil, Qi copilul o #Lcut alt copil, apoi copilul lui iesL 'Krcolac. ^i are un mie de coadL. Ui un #el de nabalitL, de TncrLncenie ,%andicapat-. oieQtia ieu laptele. (o Qtiu pL oarecine bLrbat. Are o 8unincL de tri ani. 1"o #Ltat niciodatL, n"o mKnL pL pLQune, daI mulge de la ie tri litLri de lapte. Ei/& 0u cKt Qirul descendenVilor direcVi, copii din #lori, este mai lung, cu atKt 'KrcolacuI 'a #i mai puternic, putKnd sL mLnKnce c%iar soarele Qi luna. $6KrcolacuI ce ieQea din al Qeptelea cocon din #lori din aceia #amilie are puteri mari. Are putere sL se presc%imbe. SL dL de tri ori pastL cap Qi sL #ace cane mare albu. SL dL de tri ori Tnapoi Qi sL #ace om. 1u sL e!ista boQorcLi mai mari.& A'Knd puteri nebLnuite Tn pri'iri, cKt Qi Tn gKnduri sau 'orbe, ei pot mulge lapte de la cuiul carului, de la proVap, de la meliVL, de la peretele gra8dului, de la capra de tLiat lemne, de la o cioatL sau un copac. 1u numai Tn MaramureQ, ci Qi Tn satele de munte din 9uco'ina, e!istL martori ai unor po'eQti incredibile, cKnd di#eriVi [boQorcLi& au #Lcut sL curgL laptele din tLietura unui copac sau dintr"o capra de lemn ,de tLiat lemne-. 5apte de la meli@A [:emult, iera Tn sat o #emeie care mulgea mai mult lapte de la meliVL ca alte #emei de la 'aci. 3unea meliVa lKngL poartL Qi prindea a meliVa cu meliVa goala Qi cKnd trecea ciurda, tLte 'acile sL opreu la poarta ei, puneu capuI pL poartL Qi prindeu a ragi Qi, dupL ce trecea ciurda, ea mulgea lapte de la meliVL.& Cum se ia laptele :espre modul Tn care se ia laptele se Qtiu mai puVine lucruri. 0ei care Qtiu nu prea spun, de #ricL sL nu #ie consideraVi boQorcLi. ^i totuQi, cKte ce'a transpare. Un descKntecele de adus laptele se 'orbeQte despre dedeoc%i ,pri'irea rea-, de puterea gKndului rLu, despre di#erite du%uri necurate. moroi, urcoi, strigoi. ;nii oameni i"au surprins pe boQorcLi asupra #aptului. [Sunt #emei Qi bLrbaVi care ieu. Mere"n casL Qi"ti ie o bucatL de pane sau TVi ie on cLrbune de #oc Tn prispL * cum iera demult * cu gKndu"acela, [io nu ieu #oc, io ieu laptele&. A doua i nu V"o mai dat 'aca lapte, V"o dat cu picioruI Tn doniVL.& 4utul din urma copitei se lua #ie cu un cuVit de teacL ,din aramL-, #ie cu un bLV, cu un [gLte8& * #oarte probabil de alun, ca apoi sL #ie descKntat spre rKu. ,:ar asemenea descKntec nu se poate a#la. 0ine"l spune TQi pierde puterea.[9unicu mi"o spus cL merea odatL cu bi'olii pL 'ale, acolo la imaQ. 3L unde o trecut, o gLsit o babL aplecatL ce lua pLmKnt din urma bi'olilor cu un bLV, un gLte8, Qi"l punea Tn poalL. Aceie baba Qtie sL ieie laptele de la bi'oli. UntKie o prins"o bunica Qi i"o spus la

bunicuI. [(a, baba lucra la urme&. 0Knd o mLrs moQuI a doua oarL, o gLsKt"o pe babL lucrKnd. SupLrat, o bLtut"o cu cKr8a pLstL spinare. :aI atKta n"o #ost destul, cL unuI din bi'oli o #ugit pKnL la poarta babii Qi iera s"o omoare, c"o prins"o Tnaintea porVii. Abea o scLpat baba sL #ugL Tn curte.& ?ntorsul laptelui Animalele cLrora li s"a luat laptele se TmbolnL'esc, uneori atKt de gra', TncKt mor. [4a mine s"o nimicit o 'acL. ("o luat laptele. F #ost #LtatL de tri sLptLmKni Qi numaI am 'L ut ca n"are lapte, cL"i scade laptele, pKnL n"o #ost deloc. 1"am a'ut nici la 'iVicL. F trebuit sL 'Knd 'iVeaua. 6aca s"o bete8it s"o perit. 6aca tKt s"o uscat Qi s"o uscat. Am umblat cu ie pL la do#tori, daI degeaba, nu i"o 'enit laptele. (o n"am #Lcut nimic. Un a#arL de ruga lui :umne eu, ce sL #ac/& 3entru cL luatul laptelui este o #aptL e!trem de gra'L, care duce la moartea animalului, metodele de Tntoarcere sunt uneori crude. mulsul pe pLstrL', peste #oarte #rumos, in'estit cu puteri miraculoase, Qi care murind, pro'oacL Qi moartea 'acii care a primit laptele #urat. E!istL multe procedee complicate de magie care duc la moartea 'itei celui ce a #Lcut #armecul. Este admisL, cu alte cu'inte, legea talionului. dinte pentru dinte. [A'eam un unc%eQ Tn capLtuI satului Qi 'aca lui numaI rLgea cKnd 'inea din ciurdL acasL Qi"i curgeau lacrLmile Qiroaie. 0Knd a8ungea la o anume casL din sat, TQi Tntindea capuI pLstL portiVL Qi rLgea la casa ceie Qi"i cureu lacrLmile. Fricine"i supLrat dupL mana lui. ;nc%eQuI s"o dat s"o adus on pLstrL', i"o tLt sc%imbat apa sL nu moarL, Q"apoi o muls pL iel. ^i cum o muls, 'aca lui n"o mai plKns, daI 'aca #emeii din curtea aceia o crLpat, s"o curs laptele din ie 'ale, cum curge apa.& 3resupunKnd cL laptele o #ost luat cu [lut din urmL&. [0Knd 'edeau cL"i strKcatL 'aca, cL n"are lapte, Tntorceu nouL urme. 3uneu sL margL 'aca Qi cu sapa Tntorceu urmele Qi puneu Tn iele 8Lratic, s"apoi Kceu cL"i 'enea laptele Tnapoi. Trebe sL"l sloboadL cine l"o luat, cL de nu, ii piere 'aca.& *escFntece de Cntors mana Mana se aduce prin descKntece la stele, la soc, cu plante culese Tnainte de (spas. pir, sora cu #rate, iarba"mare, cu descKntece la Maica :omnului. Un a#ara descKntecului, se dL 'acii o [%ranL neTnceputL&. AceastL %ranL neTnceputL constL din #LinL ori tLrKVe, sare ,Tn loc de #ainL se poate #olosi Qi pKine sau mLmLligL-. :e multe ori, #Lina Qi sarea sunt s#inVite Tn 6inerea 4uminatL ,3aQtele mar%alor- de dupL 3aQti. BLina sau #Lina Qi sarea se pun Tntr"un copac dupL as#inVitul soarelui, sL pice pe ele roua, Qi se iau dimineaVa de'reme, Tnainte de rLsLrit, pKnL nu au trecut pLsLri peste ele Qi nu au #ost atinse, Qi se dau la 'acL. AQa se ia Qi apa neTnceputL. AceastL %ranL rouatL, s#inVitL de cerul cu luna Qi stele, are o mare putere 'indecLtoare. :escKntecele de adus mana seamLnL #oarte bine cu cele care se #ac pentru oameni. 6L o#er Tn continuare douL descKntece maramureQene de Tntors mana ,adus laptele-. *escFntec la soc. $Mergi la soc cu un mie de colac Qi cu un cuVKt Tn mKnL. 3ui Tntr"o cKrpL sare, un mie de pitL ori de mLmLligL Qi, dupL ce"ai descKntat, le leQi acolo sL ptice roua pL iele, daI le iei dimineaVa bunL Qi le dai la 'acL pL inima goalL. " 9unL sara, soc"6asoc< " (o nu"s soc"6asoc< " :aI ce ieQti tu/

" (eu Ts soc ce"ntorc< " :aI ce Tntorci tu/ " Brun a Qi iarba. " :aI nu Tntoarce #run a Qi iarba. " :aI ce sL Tntorc/ " Untoarce untucu, groQtiorucu ,smKntKna-, mLnuca Qi lLptucu SurLii, 'LcuVii noastre. :e"i Tn sat, sL ie ,'inL- pKn gard :e"i Tn 'ecini, sL ie pKn Qtini ,spini:e"i la ciute dL pL munte :e"i la capre, de"i la oi :e"i la boQorcLi, de"i la oameni rLi SL ie aici cKt o #ost ,pL sare Qi pL pKineMie nu"mi trebe a altuia 1ici cKt un grLunte de mac ^"acela"n patru crepat 0L de nu mi li"i aduce (o tLt te"oi demnica cu cuVKtuI< (eu TV dau tLie colac ^i tu Tmi adL mie leac< SL"i ie ,'ie- Suraii groQtioru 2albLn ca ceara :ulce ca mierea 2ros ca tocana ,mLmLliga-.& *e adus mana luatA prin deoc!i [3ui #LrinL Tn 'as, s"o pui Tnt"on pom de sarL pKnL dimineaVa Qi descKnVi aQa. [S"o luat 'aca de"acasLR TKnLrL Qi grasLR 2rasL Qi #rumoasLR 0u coarnele %edesate ,rLsucite-R Mintea TmblKn KtLR WKVele ca bKrneleR ;geru ca doniVaR ManL Qi dulceaVLR 0are :umne Lu i"o datR TLt cu ie o purtat.R F pornit de la ie Llea plinLR :e la aQternut de %odinLR 3L cale, pL cLrareR S"o NtKlnit c"o babL bu atL"rL bu atLR 0u scorburi TncLlVatLR 0u sare"n mKnLR 0u dedioc%i Tntre oc%iR 0Knd o prins a o oc%iR 3rins"o 'aca a sL cKnta ,a plKnge-R S"a sL dLula ,'Lieta-R 1ime"n lume n"o au Kt"oR BLrL Maica :omnuluiR :in poarta ceriului.R 3rins"o Maica a lLcrLmaR ^i din grai a cu'Knta. * 1u te cKnta, nu te dLulaR 0L io pL scarL de cearLR M"oi coborTR 4a tine"oi iniR 4a rTuI lu (ordan te"oi duceR 0u in ,'in- te"oi adLpaR 0u grKu te"oi TngrLQaR ManL Qi dulceaVLR 0are :umne Lu V"o datR TLt cu tine o 'ei purtaR 3L urcoi ,'rL8itori- Qi pL moroiR 4e"oi duce Tn munVii SinaiuluiR 4e"oi da tri gLleVi de potroacL ,plantL cu #lori mici ro , #oarte amarL * VintaurL-R Tri gLleVi de otra'LR 0are cum or TmbucaR 3L datL or crepaR 0are cum or 'orbiR 3L dat"or plesni. 3tiu<&. BLrinL, dimineaVa pKnL nu trec pLsLri pLstL ie, o iei s"o dai la 'acL.& Repetitiile din descantecele mari reiau #aptele petrecute prin po'estirea lor intr"un mers Tnapoi pe #irul des#LQurLrii lor. Este o reconstituire, cum am ice noi. AceastL reconstituire amLnunVitL a #aptelor are un TnVeles magic, de des#acere, de Tntoarcere a rLului produs Tnspre #Lptuitor. 3rin returnarea aceasta se Qi diminuea L, urmKnd sL #ie stKrpit de tot de cLtre celelalte elemente #olosite. Este principiul nodului. orice #Lcut are Qi un des#Lcut.

^i pentru cL Tn nici un descKntec de manL nu se 'orbeQte e!plicit despre apL * apa, care Qtim cL poate #ura mana ", Tn cele mai multe descKntece de Tntors mana ,de adus laptele-, ne TntKlnim cu puterea boabelor de rouL ca apa sal'atoare, 'enitL din cer. ^i ar #i #ost de neconceput sL nu #ie aQa, pentru cL toate marile simboluri sunt bice#ale. pot sL #acL rLu, dar Qi bine. Apa #LcLtoare de bine Tn acest ca este roua. 1u Qtiu care aQtri in#luenVea L producerea ei, dar un descKntec la stele Tncepe aQa. $:ouL stele cocKrsteleR AduceVi mana 'acii mele&. NotAO ,E!empli#icLrile din te!t mi"au #ost relatate de bLtrKni Qi bLtrKne care n"au dorit sL" Qi #acL publicL identitatea.de =*D*#8* K*T sursa . Bormula As august 21, 200= Scris de 2012en | Mitologie Romaneasca | enigme, istorie, mistere, Mitologie, Mitologie Romaneasca, romania, superstitii | 1iciun comentariu pKnL acum.

Incident <>N in %omania in#ropat de autoritati.

T;(ista e(traterestri0 dar secretul este bine pastratU

Inter1iu cu *orin runariu0 sin#urul astronaut roman. Astronautii cred ca e(ista na1e e(traterestre care monitorizeaza amantul0 dar se /eresc sa 1orbeasca desc!is despre aceste subiecte. Birocratii si militarii mentin secrete rapoartele despre <>N3uri pentru ca nu pot e(plica si controla /enomenul. Raportul pri'ind un incident FG1 la Aeroportul Aogalniceanu a #ost ingropat, ne de 'aluie :umitru :orin 3runariu, primul rompn care a burat 'reodata in spatiul cosmic. 3runariu este de pro#esie inginer aeronautic si conduce F#iciul Rompn pentru Stiinta si Te%nologie. Bace parte din ec%ipa internationala de cercetatori care 'a propune 0onsiliului de Securitate al F1; planul de inter'entie in ca de impact cu un asteroid, care ar putea declansa catastro#e la ni'el planetar. 0omisia se reuneste, c%iar in aceasta saptampna, in 0osta Rica, ona in care se presupune ca ar putea lo'i 3ampntul, in 2029, asteroidul Apop%is. " Cine se ocupa de interceptarea <>N3urilor? " 4a ni'el stiinti#ic, este acceptata ideea ca nu suntem singuri. Sa recunoastem insa ca suntem intr"o #a a te%nologica prea putin de 'oltata pentru a putea patrunde adanc in ;ni'ers. E!ista o organi atie internationala ci'ila, numita SET(, practic o retea de telescoape care supra'eg%ea a cerul. Se cauta 'iata inteligenta a#lata la mare departare. mii de ani"lumina de 3amant. 3ractic, se urmareste orice semnal care ar putea sa aiba o

anumita logica si care ar putea #i emis de #iinte inteligente. (n unele tari au e!istat si probabil ca mai e!ista inca institutii care se ocupa e#ecti' cu identi#icarea FG1"urilor, care sunt de8a obiecte palpabile, a8unse in imediata apropiere a 3amantului si care pot #i 'i uali ate. (n timpul Ra boiului Rece, orice descoperire in acest sens era tinuta la secret, pentru ca putea #i 'orba despre o te%nologie mai a'ansata decat cele pe care le #olosim noi, te%nologie care putea #i utili ata apoi impotri'a ad'ersarului. 0%iar si in pre ent, unele rapoarte, clasi#icate pentru 40"70 de ani, sunt tinute la secret. 3robabil ca abia generatia urmatoare le 'a cunoaste. (ntre timp, au mai iesit la supra#ata di#erite in#ormatii, care au #ost rapid decredibili ate de cei interesati. Este relati' usor sa distrugi increderea publicului in ast#el de in#ormatii. :esi nu am 'a ut FG1"uri, eu sunt con'ins ca acestea e!ista. 3 Cum se deplaseaza acestea la distante atat de mari? " (nca de pe 'remea lui Einstein se 'orbeste despre interactiunea campului gra'itational cu cel magnetic. 3rin anii I70, un om de stiinta german a reusit sa de#initi'e e aceasta teorie, iar acum cati'a ani s"a reusit sa se demonstre e e!perimental ca un camp electromagnetic e!trem de puternic poate sa modi#ice campul gra'itational. Ast#el, daca a8ungem la o te%nologie care sa produca camp electromagnetic puternic, putem modi#ica local campul gra'itational si putem calatori in ;ni'ers cu 'ite e mari, pe distante e!trem de mari, #ara a simti acceleratia. 0u te%nologia din pre ent, am a'ea ne'oie de generatii intregi pentru a calatori in a#ara sistemului nostru solar. 0u noua te%nologieM 3utem banui ca FG1"urile care 'in pe 3amant stapanesc de mult aceste legi ale #i icii, pe care noi abia le descoperim, si ca le utili ea a. Sa nu uitam ca marile descoperiri, in mai toate domeniile, au #ost #acute in ultimele sute de ani. :aca ne gandim ca o ci'ili atie ar putea #i cu doar 7.000 de ani inaintea noastra, ceea ce inseamna o clipa, la scara istoriei, din punct de 'edere te%nologic s"ar plasa la un ni'el inimaginabil pentru om, in pre ent. 3 +e /ac pre#atiri pentru intalnirea cu o ci1ilizatie e(traterestra? " (n mod e'ident nu. Benomenul se considera su#icient de rar si de aleatoriu pentru a nu necesita o pregatire pentru intalniri de gradul +. 1u e!ista planuri pentru asa ce'a, nu e!ista o conceptie unitara la ni'el mondial. :aca 'a #i ca ul, se 'a aduna un grup de specialisti, in special din armata. 3 Armata /unctioneaza dupa o lo#ica a con/runtarii. Nu este riscant sa o lasi sa atace o ci1ilizatie mult superioara te!nolo#ic? " Frice intru iune in spatiul aerian sau terestru al unui stat, de catre un 'e%icul necunoscut, constituie o amenintare la siguranta nationala, iar de acest lucru raspunde armata. Mi8loacele de detectare ale armatelor puternice sunt su#icient de so#isticate sa determine despre ce este 'orba si daca este ne'oie de o inter'entie o#ensi'a. (n orice ca , daca e!traterestrii ar #i a'ut 'reo intentie o#ensi'a, am #i $simtit"o& pana acum. <mul ar putea /i o incrucisare intre maimute si e(traterestri

3 Care este implicarea lor in 1iata pe amant? Care ar putea /i intentiile acestora? " E!ista teorii con#orm carora noi am #i cobai pe propria noastra planeta si ca aparitia 'ietii pe Terra nu s"a reali at con#orm teriei e'olutioniste a lui :arPin, ci a #ost ne'oie de un $sambure&, de o inter'entie din e!terior, care sa trans#orme maimutele in #iinte inteligente, cu aspectul nostru. (nter'entia ar #i 'enit din alta parte. Se pune problema ca 'iata ar #i putut a8unge pe 3amant ca structura A:1, 'ectori ata de o cometa. (nsa teoria merge si mai departe si 'orbeste despre aducerea aici a unor #iinte care, incrucisate cu cele de pe 3amant, sa #i dat nastere la populatia umana. Sa nu uitam, ca in toate descrierile, #iintele care ar cobori din FG1"uri sunt e!act partea care ar continua trans#erul de la maimuta la om. " 1e puteti relata 'reo e!perienta legata de acest #enomen/

" 6a pot relata o intamplare a unui coleg rus, care in timpul unei e!peditii a 'a ut doua FG1"uri care au burat paralel cu na'a, apoi au disparut. 4a intoarcere, a relatat se#ilor, dar acestia au a'ut o reactie negati'a, spunandu"i ca el a #ost trimis in cosmos pentru misiuni stiinti#ice, bine determinate de la sol. 3ractic, a #ost con'ins sa nu mai po'esteasca nimanui acest incident. :aca 'rei sa mai bori, ocupa"te de boruri, nu de inter'iuri, i s"a spus. Fmul neaga, de #iecare data cand este intrebat de reporteri, intalnirea cu acele obiecte. <>N3uri detectate o/icial in %omVnia 3 ot /i detectate <>N3urile de radar? ";nele da. Am a'ut si in Romania un ca , in cadrul a'iatiei militare, inainte de I=9, cand o#iterul de ser'iciu de la ba a de la Aogalniceanu a relatat ca pe cer este o #ormatie de 9 obiecte buratoare, care se deplasea a cu o 'ite a #oarte mare. 0omandantii puteau ordona celula de alarma, adica ridicarea a'ioanelor de lupta si urmarirea lor, dar nu au cerut decat obser'area lor de la sol. Masuratorile radar au aratat ca 'ite a lor era de apro!imati' 5000 de OmR%, ca erau obiecte #i ice, luminoase si care au disparut unde'a pe Marea 1eagra, spre Rusia. 4a 5000 de OmR% nu putea #i un a'ion, nici o rac%eta care se de integra, pentru ca 'ite a nu ar #i #ost constanta. S"a #acut un raport, nu i s"a gasit o e!plicatie si problema a #ost abandonata. Este o atitudine, as iceM normala, in orice institutie de tip birocratic, asa cum e armata. Ast#el se e!plica, intr"o oarecare masura, de ce raman secrete ast#el de intalniri. daca tot nu poti inter'eni, daca nu ai mi8loace comparabile cu ale urmaritului, mai bine pretin i ca este o eroare, ca #enomenul pe care nu il intelegi nu e!ista. 3 Ce combustibil /olosesc? " E greu de spus, dar cu siguranta sunt multe #enomene #i ice pe care noi inca nu le cunoastem. Este posibil ca batalia pentru resurse, care pe 3amant este in plina des#asurare, in ca ul ci'ili atiilor mai inteligente sa #ie de8a depasita. 3robabil ca

3amantul, permanent monitori at din a#ara, este obser'at de ci'ili atii mai inteligente, dar acestea o #ac discret, #iindca nu 'or sa inter#ere e cu 'iata de aici. Batalia pentru cucerirea 5unii 3 *e ce nu se realizeaza un zbor international pe 5una? " E!ista o abordare dintr"o perspecti'a noua, economica, a 4unii. Eapone ii au demarat de8a un pprogramde studiere apro#undata a astrului, c%ine ii au anuntat ca in apro!imati' 17 ani 'or pune un om pe 4una, iar indienii au anuntat ca pregatesc misiuni lunare. 0oncurenta economica este #oarte in'ersunata. Este 'orba, practic, de un nou ra boi, unul economic. (ar 4una incepe sa #ie 'a uta ca un potential economic su#icient de mare pentru tara care incepe sa o e!ploate e. 0oncurenta este prea mare pentru a se uni #ortele. (mpreuna nu se #ac decat misiuni pur stiinti#ice. 4ilmele artistice sunt /ictiune 3 Au trecut peste "D de milioane de ani de la ultimul impact cu un asteroid mare. Ce s3ar intampla daca s3ar repeta istoria? " Sunt apro!imati' 57 de milioane de ani de cand, in urma impactului cu un asteroid mare, ale carui urme se pot 'edea in Me!ic, au disparut dino aurii si s"a lasat loc de 'oltarii mami#erelor. :aca ar a'ea loc un impact cu un asteroid asemanator, s"ar periclita e!istenta omului pe 3amant, pentru ca ar crea modi#icari ma8ore la ni'elul scoartei terestre, sa nu mai 'orbim de cutremure, tsunami, 'ulcani reacti'ati. 3 utem pre1eni un ast/el de incident? " :eocamdata nu a'em capacitatea de a pre'eni, in sc%imb, a'em capacitatea de a pre'edea un e'entual impact. :i#erenta dintre impactul cu un asteroid, #ata de orice alt de astru natural, este ca acesta poate #i pre'a ut cu ani inainte. (n momentul de #ata, 1ASA are sarcina de a cataloga cel putin 90J din toti asteroi ii cu potential de a ciocni 3amantul si care au diametrul mai mare de 40 de metri, pana in 2020. 3ericolul a e!istat permanent. 1umai ca acum incepem sa il constienti am. " (n momentul de #ata, este determinat si se a#la de8a in atentia opiniei publice asteroidul Apop%is, care in 2029 'a trece la o altitudine de apro!imati' 40.000 de Om deasupra 3amantului. 4a +5.000 de Om sunt satelitii geostationari, ceea ce a dat nastere speculatiilor con#orm carora 1ASA nu ar #i luat in calcul o e'entuala ciocnire a asteroidului cu acestia, care i"ar sc%imba orbita si ar putea produce un e'entual impact cu 3amantul. (pote a este numai teoretica, iar 1ASA a asigurat ca Apop%is nu 'a a8unge la ni'elul satelitilor geostationari, a caror ciocnire accidentala l"ar putea, teoretic, indrepta spre 3amant. Traiectoria asteroidului Apop%is, in cel mai rau ca , ar putea intersecta 3amantul unde'a in ona Siberiei, 'a taia Fceanul 3aci#ic, iar posibilitatea ma!ima de impact 'a #i in ona 3aci#ic"America 0entrala. Ar putea deci lo'i tot acolo unde a lo'it asteroidul care a dus la disparitia dino aurilor. Apop%is are un diametru de apro!imati'

+20 de m. (n ca de impact in 3aci#ic, 'a pro'oca un puternic tsunami care ar putea matura 0ali#ornia, iar daca 'a cadea pe continent, pierderile pot #i c%iar mai mari. august 17, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania, ;BF | enigme, e!traterestri, Benomene (ne!plicabile, mistere, Mistere din Romania, o n, romania, ;BF | 5 0omentarii

%eli#ia dacilor si importanta lui >amol(e.

B;N*I+ * Geita din mitologia dacicL adoratL de strLmosii nostri ca eitL a 4unii, a pLdurilor, a #armecelor, a noptii si poate ca eitL magicianL. ;nele repre entLri plastice ca bustul de bron de la 3iatra Rosie o aratL cu sKni proeminenti ca si presupunerea cL era o di'initate adoratL mai ales de #emei, ar #i un indiciu ca era socotitL poate Tn primul rKnd eita dragostei si a maternitLtii. ?erodot ne spune Tn (storii,(6,94@6,>- cL tracii au Tmprumutat"o de la daci. CAVA5;%=5 T%AC * TKnLr eu al tracilor balcanici si danubieni, repre entat cLlare, adesea Tn scene de 'KnLtoare. Atributele si originea eului sunt deocamdatL obscure. 1umit $T%eos ?eros& * stLpKn cLpetenie, mai apoi semi eu de origine muritoare iar Tn 'arianta romanL, $:eus sanctus ?eron&, unele imagini ale calaretului trac sunt Tnsotite de inscriptii unde numelui $?eron&, $?eros& Ti urmea L adesea di'erse epitete. $(n'ictus& * 1ebiruitul, $Aeternus& * 6esnicul, $Aata%tonios& * StLpKnul mortilor, $Atistes& * Tntemeietorul de neamuri, mai des $6etespios&. (conogra#ia romKneascL l"a pLstrat Tn c%ipul S#.2%eorg%e. *;%>;5A+ * Geu apartinKnd mitologiei daco"getice, a'Knd un cult de origine auto%tonL. E considerat #ie eu al sLnLtLtii, al energiei 'itale ,(.(.Russu- #ie o di'initate subpLmKnteanL ,(.?.0risan-. ;n templu al lui :er elas s"a idit la ?istria Tn sec al ((("lea Ten. );B;5;I>I+ * Geu geto"dacic al cerului Tnnourat si plu'ial, diriguitor al #urtunii si al #ulgerelor, Tn onoarea sau Tmpotri'a cLruia dacii trLgeau cu arcurile ,dupL unii spre a puri#ica #ata eului ceresc risipindu"i norii, dupL altii spre a"i reprosa norii e!cesi'i, aducLtori de grindinL si de trLsnete prime8dioase pentru pLduri, gospodLrii, grKne si pentru 'ita de 'ie-. AceastL practicL e TnregistratL si Tn alte one geogra#ice, tirul aglomerat de sLgeti si strigLtele masi'e puteau creea curenti de aeri ce risipeau norii. 2ebelei is e amintit numai de ?erodot care Tl citea L imediat dupL Gamol!is ceea ce a dus la #alse presupuneri cL cei doi s"ar con#unda. Un iconogra#ia romKneascL s"a pLstrat ca S#.(lie. N<)AI<N<N * Mitologicul munte dacic Tn care a #ost sediul lui Gamol!is sau locuinta marelui preot dac. Semnalat de greci, muntele nu a #ost identi#icat. 3resupunerile au adus Tn discutie celebre 'Kr#uri muntoase ca 2ugu, 0ea%lLul, :ealul 2rLdistii, Fmul, #iecare cu argumente pro si contra. Anumite asemLnLri semantice din unele i 'oare grecesti impun prima ipote L, semni#icatia numelui Tl impune pe Fmul, de asemenea S#in!ul din pare sL aibL o semni#icatie deosebitL. :ar toate sunt ipote e romantice. Strabon scrie

despre pestera de retragere a lui Gamol!is. $Tot asa si acest munte a #ost recunoscut drept sacru si ast#el Tl numesc si getii@ numele lui, Aogaionon, era la #el cu al rKului ce curgea alLturi.&,2eogra#ia,6((,+,7-. Acest citat lansea L o interesantL ipote L. numele mai important al #i al rKului dupL care a #ost numit si muntele deci muntele este lKngL un rKu Tnsemnat ,poate nu doar din punct de 'edere al debitului-. 6oi pre enta mai 8os #ragment dintr"o %artL 'ec%e care repre intL rKul 0ogaeonus, prin suprapunerea %Lrtii antice cu cea a RomKniei moderne, acest rKu se identi#icL cu 9ica ul, care trece pe lKngL 0ea%lLu, munte care a inspirat multi poeti si scriitori romKni de"a lungul timpului, asadar un argment solid Tn #a'oarea identi#icLrii 0ea%lLului cu Aogaiononul.

:easemenea, se stie cL lui Gamol!e dacii i"au construit o locuintL mare Tn pesterL, deci trebuie sL se mai gLseascL ruinele acestei locuinte Tn pesterL. Autorii mentionea L cL dacii Tsi numeau preotii $cLlLtori prin nori& ceea ce propune pentru locali area acestui munte un 'Kr# #oarte Tnalt. 3estera miticL a lui Gamol!e ar #i putut sL aibL Tntortoc%eate galerii ceea ce ar e!plica disparitia lui. %;<TII *ACI * Un literatura de specialitate, se TntKlnesc trei categorii de preoti. 1.AA31F9ATA(( * $umblLtorii prin nori&. E!plicatia denumirii s"a pierdut Tn negura timpului. 3robabilitatea o are cLlLtoria Tn muntii cu 'Kr#urile Tncon8urate de nori, deci, Tn c%ilii asemLnLtoare cLlugLrilor de a i. Se Tntelege cL trLiau Tn simplitate, regim alimentar si Tn meditatie Tn #ata eului lor ,si de ce nu poate si al nostru pentru cL e!istL i 'oare care ne spun cL dacii credeau Tntr"un eu suprem cLruia nu Ti spunea numele nu de #ricL, rusine, sau alte moti'e, ci pentru simplul #apt cL nu Ti puteau e!prima comple!itatea-. 2.AT(STA(( * $Tntemeietorii de neamuri&. 6oi #ace un nou apel la atKt de contro'ersata $interpretio graeca& pentru a sublinia posibilitatea cL grecii sL se #i Tnselat. dupL pLrerea mea ade'Lratul Tnteles al numelui acestor preoti era $TntretinLtorii de neamuri&, $'indecLtorii de neamuri&, deci renumitii medici daci. 0a o do'adL Tn plus aceeasi obser'atie se potri'este si polistailor. $TntretinLtorii de orase& sau ca'alerilor traci. $TntretinLtorii de neamuri&, $apLrLtorii de neamuri&. Acesti preoti erau renumiti prin te%nica lor de a Tncepe cu su#letul si a continua cu tratarea trupului. :e aceea a'eau probabil ne'oie de religie sub o #ormL pe care nu o mai cunoastem a i ,sau poate da. bioenergoterapia-. '.:er elas. +.3F4(STA(( * $Tntemeietorii de orase&. 4a aceasta castL preoteascL denumirea ei Ti

propune membrii ca Tn'LtLtori care trLiau Tn orase unde erau sanctuarele ,'e i calendarele, si care nu erau potri'ite ascetismului-. A'em celebre e!emple pentru a sustine aceasta teorie. Gamol!e, :eceneu. Acesti preoti"Tn'LtLtori e!celau Tn stiinte ,#i icL, astronomie-, moralL, psi%ologie, #iloso#ie, ultima, TmplicKnd si religia. 4.3REFT(( 4;3ToTFR( * Strabo ne mai spune cL tinerilor preoti daci li se predica cura8ul. Acestia #iind lipsiti de teamL. 3entru ce altce'a decKt pentru pre enta pe cKmpul de luptL/ Rolul lor de a TmbLrbLta ostenii, sau ca medici"militari, nu prea stL Tn picioare Tn #ata mea, acesta #iind unul mult mai comple!. Asadar o nouL castL care nu a #ost TnteleasL de autorii antici deci nu a #ost mentionatL decKt de (ordanes care ne spune cL $armata lui Bilip al Macedoniei #u TmprLstiatL de preotii geti&, asa cL eu pot doar sL propun aceastL 'ariantL. Si aici a'em un e!emplu celebru. preotul ,'icerege< si care nu era Otistai ci mai degrabL polistai- 6e ina a luat parte la lupta de la Tapae. Este posibil ca preotii, bLrbati #iind, sL #i #ost organi ati Tn momente grele sau Tn mod u ual, Tn contingente speciale de rL boinici sau medici, au!iliari, etc. %IT=A5=5 *; >;I4ICA%; * Am obser'at un #el de cale pe care marii preoti trebuiau s"o urme e. SL cunoascL mari religii si concepte #iloso#ice c%iar dacL nu aderau la ele. Aici as mentiona cL nu cred cL e 'orba de o instruire a preotilor daci Tn tLri strLine deoarece ei detineau cunostinte pe care egiptenii si grecii nu le a'eau. 3oate un #lu! de la daci la egipteni si greci e mult spus, mai corect ar #i un sc%imb de e!perientL dar cine stie/ Apoi marii preoti Tntorsi pe pLmKnturile natale se asociau cu regele. :in nou consider cL preotii nu"si con'ingeau regii sL li se asocie e ci doar urmau un obicei e!istent de8a ,a'em ca e!emple pe Gamol!is, :ecenu, 6e ina-. ;nde'a Tn acest rLstimp marii preoti trecKnd de un anumit prag, o anumitL probL comple!L sunt ei#icati. Fricum cred cL dacii a'eau niste legi #oarte 'ec%i dupL care se g%idau de multL 'reme. >AM<5W; * 0ontro'ersele asupra personalitLtii lui Gamol!e au Tnceput sL aparL odatL cu mentionarea lui de cLtre ?erodot si continuL pKnL a i. 3Lrintele istoriei, recunoaste cinstit cL Gamol!e a trLit ,Tn 8urul anului 1400 Ten"nb- si nu a #ost un eu Tnc%ipuit. :e alt#el el este unul din cei trei pro#eti ai lumii ,Gamol!e, Garatustra si Moise-, TnsL numai despre Gamol!e e!istL i 'oare $stiinti#ice&. :e ce a de'enit asa celebru acest $rege al nostru \...] ca eu ce este& ,3laton,?armides,175-/ 3entru cL a #ost un erou ci'ili ator, un preot 'enerat de toate castele. de Oapnobatai care i"au mostenit obiceiul de a trLi retrasi, de Otistai care au Tn'Ltat mestesugul 'indecLrii de la el, de polistai care nu se stie de unde detineau #antasticele cunostinte pe care le predau mai departe, de $preotii"rL boinici& ,si ostasi- care rosteau numele lui Tn bLtLlii, de regi care se pare cL au preluat belaginele de la Gamol!e. 0Kt despre retragerea lui Tn pesterL si aparitia dupL 4 ani nu a a'ut rolul de mister initiatic ci a #ost o lectie pentru poporul care poate nu Ti urma toate Tndemnurile ,acest domeniu al pildelor Tn care dacii e!celau, 4 ani #iind poate perioada Tn care poporul s"a con'ins de necesitatea Tn'LtLturilor sale-. Un plus aceastL situatie pare sL se potri'eascL cu momentul cKnd Gamol!e redactea L ,sau mai corect spus le rescrie adaptKndu"le conditiilor contemporane- necesarele belagine. :acii au recunoscut Tn Gamol!e, omul comple! demn de luat drept model, ei#icarea 'enind Tn mod natural.

august 17, 200= Scris de 2012en | 0i'ili atii Enigma, Mistere din Romania | ci'ili atii disparute, daci, enigme, istorie, legende, mistere, Mistere din Romania, M(T, amol!e | 4 0omentarii

M=NT;5; +4XNT No#aionon0 templul lui >amol(e.

M=NT;5; +4XNT 0um 'a #i aratat acel stralucit popor de acum doua milenii, despre care documentele 'remii nu spun nimic, iar cele care spun s"au pierdut@ in sc%imb, in cele ramase se #ac aprecieri admirati'e despre #aptele sale/

2raiul nu poate reda maretia acestor 'remuri si #apte. Ele ade'eresc si 'or ade'eri peste 'eacuri 'italitatea si intelepciunea dacilor care, asemenea ste8arului, dupa #urtuna, s"au inaltat mai mandru spre soare. Se stie cu certitudine ca dacii erau oameni ai muntilor, priceputi in arta militara, dar si in alegerea strategica a locurilor cel mai bine prote8ate, e!ploatand la ma!imum a'anta8ele naturale pe care le o#ereau muntii. ?erodot a descris poporul dac ca #iind $cei mai 'ite8i si mai drepti& traci. 0ura8ul soldatilor in lupta era dat de nepasarea in #ata mortii, stiind ca 'or a8unge in imparatia lui Gamol!e. Soldatii plecau in lupta strigand numele eului si mureau ambind cu numele aceluiasi eu pe bu e. Se pare ca inainte de inceperea luptei, #iecare soldat gusta apa din :unare, #lu'iu considerat sacru.

MA%;5; >;=. (n 8urul anului 1.400 i.e.n., Gamol!e a calatorit prin lume, a8ungand pana in Egipt, #iind c%iar scla' al lui 3itagora, desi ?erodot este de parere ca Gamol!e a trait cu mult inainte de 3itagora. Gamol!e a studiat astronomia, pre'estirea, medicina. (ntors pe meleagurile natale, el a a8uns 'icerege. :in aceasta po itie a pus sa i se amena8e e o pestera pe muntele cunoscut mai tar iu sub denumirea de Aogaionon. El s"a retras aici in singuratate, primind rar pe rege si pe #runtasii daci. 3entru a da o lectie poporului, care se pare ca nu il mai asculta, el a disparut timp de trei ani, iar cand a re'enit, poporul care isi daduse seama de pierderea su#erita l"a ei#icat. Gamol!e a a8uns sa #ie considerat eul cerului senin si al soarelui, el controland locurile unde a8ungeau dacii dupa moarte si cu numele caruia soldatii plecau la lupta. (storicii greci, in special Strabon, 'orbesc despre Marele Geu Gamol!e ca despre un in'atat care a #acut lungi peregrinari in Egipt si Elada antica, unde a a'ut acces la cele mai ra#inate cunostinte ale epocii. Reintors in :acia, a #ost recunoscut drept pro#et, in'atator, re#ormator religios, impartasind dacilor cunostinte astronomice, medicale, stiinti#ice sau doctrinar"religioase. :esi la daci nu se poate 'orbi de o religie monoteista, Gamol!e a de'enit, ulterior, principalul eu al panteonului dac.

5<C=INTA. Mitologicul munte dacic M;1TE4E SBq1T 0um 'a #i aratat acel stralucit popor de acum doua milenii, despre care documentele 'remii nu spun nimic, iar cele care spun s"au pierdut@ in sc%imb, in cele ramase se #ac aprecieri admirati'e despre #aptele sale/

2raiul nu poate reda maretia acestor 'remuri si #apte. Ele ade'eresc si 'or ade'eri peste 'eacuri 'italitatea si intelepciunea dacilor care, asemenea ste8arului, dupa #urtuna, s"au inaltat mai mandru spre soare. Se stie cu certitudine ca dacii erau oameni ai muntilor, priceputi in arta militara, dar si in alegerea strategica a locurilor cel mai bine prote8ate, e!ploatand la ma!imum a'anta8ele naturale pe care le o#ereau muntii. ?erodot a descris poporul dac ca #iind $cei mai 'ite8i si mai drepti& traci. 0ura8ul soldatilor in lupta era dat de nepasarea in #ata mortii, stiind ca 'or a8unge in imparatia lui Gamol!e. Soldatii plecau in lupta strigand numele eului si mureau ambind cu numele aceluiasi eu pe bu e. Se pare ca inainte de inceperea luptei, #iecare soldat gusta apa din :unare, #lu'iu considerat sacru.

MA%;5; >;=. (n 8urul anului 1.400 i.e.n., Gamol!e a calatorit prin lume, a8ungand pana in Egipt, #iind c%iar scla' al lui 3itagora, desi ?erodot este de parere ca Gamol!e a trait cu mult inainte de 3itagora. Gamol!e a studiat astronomia, pre'estirea, medicina. (ntors pe meleagurile natale, el a a8uns 'icerege. :in aceasta po itie a pus sa i se amena8e e o pestera pe muntele cunoscut mai tar iu sub denumirea de Aogaionon. El s"a retras aici in singuratate, primind rar pe rege si pe #runtasii daci. 3entru a da o lectie poporului, care se pare ca nu il mai asculta, el a disparut timp de trei ani, iar cand a re'enit, poporul care isi daduse seama de pierderea su#erita l"a ei#icat. Gamol!e a a8uns sa #ie considerat eul cerului senin si al soarelui, el controland locurile unde a8ungeau dacii dupa moarte si cu numele caruia soldatii plecau la lupta. (storicii greci, in special Strabon, 'orbesc despre Marele Geu Gamol!e ca despre un in'atat care a #acut lungi peregrinari in Egipt si Elada antica, unde a a'ut acces la cele mai ra#inate cunostinte ale epocii. Reintors in :acia, a #ost recunoscut drept pro#et, in'atator, re#ormator religios, impartasind dacilor cunostinte astronomice, medicale, stiinti#ice sau doctrinar"religioase. :esi la daci nu se poate 'orbi de o religie monoteista, Gamol!e a de'enit, ulterior, principalul eu al panteonului dac.

5<C=INTA. Mitologicul munte dacic Aogaionon a #ost sediul lui Gamol!e sau locuinta marelui preot dac. Semnalat de greci, muntele nu a #ost identi#icat, dar presupunerile au adus in discutie celebre 'ar#uri muntoase ca 2ugu, 0ea%laul, :ealul 2radistii, Fmul. Anumite asemanari semantice din unele i 'oare grecesti impun prima ipote a,

semni#icatia numelui il impune pe Fmul, de asemenea, S#in!ul pare sa aiba o semni#icatie deosebita. :ar toate sunt ipote e romantice. Muntele S#ant al dacilor a starnit multe contro'erse si 'a mai starni mult timp de acum incolo. S#in!ul din 9ucegi, Muntele 2odeanu sau c%iar Sarmi egetusa sunt locatii unde se presupune ca ar #i #ost acest munte ce adapostea pestera unde se retragea Marele 3reot al getilor, care se numea Aogaionon si despre care Strabon scria. $Tot asa, si acest munte a #ost recunoscut drept sacru si ast#el il numeau getii@ numele lui, Aogaionon, era la #el cu numele raului care curgea alaturi&. 4a #el si rolul pe care acest munte s#ant l"a a'ut in spiritualitatea dacica, deoarece disputele in pri'inta lui continua si acum.

M=NT; +AC%=. Strabon, precum si alti autori antici mentionea a Muntele Aogaion" ,on- ca #iind Muntele Sacru al :acilor unde Marele 3reot :ac isi a'ea resedinta. 0asta preotilor era #oarte respectata in randul dacilor, a'and o mare in#luenta nu numai in 'iata spirituala si sociala, dar c%iar si in 'iata lor politica. 0ercetatorii moderni s"au intrebat pe buna dreptate unde ar #i putut #i acest Munte Aogaionon. (n acest sens s"au emis mai multe ipote e, #iecare cercetator aducand o serie de argumente in spri8inul unei ipote e sau a alteia, unele #iind de8a bine cunoscute. :acii isi numeau uneori preotii $calatori prin nori&, ceea ce o#era o e!plicatie pentru locali area acestui munte un 'ar# #oarte inalt. 3estera mitica a lui Gamol!e ar #i putut sa aiba intortoc%eate galerii, ceea ce ar e!plica disparitia lui. (ntre altele s"a emis c%iar ipote a e!istentei mai multor centre spiritual" religioase situate in one muntoase purtand numele de Aogaionon. 4ocali area Muntelui Aogaionon ramane in atentia ar%eologilor si istoricilor.

5<CA5I>A%;. 3ersona8ul Gamol!e era considerat un re#ormator, pentru ca el prin in'ataturile pe care le propo'aduia a adus acest cult mai aproape de puterea de intelegere a poporului. El a poruncit sa i se construiasca o locuinta subpamanteana, de u personal, in care a'ea sa traiasca timp de trei ani, #acand prorociri ba ate pe semne ceresti si primind numele de eu, dupa care s"a retras, $petrecandu"si 'iata intr"o pesteraM&. ;n munte de'enit o ona sacra. Muntele S#ant trebuia sa #ie neaparat $un munte ascuns&. (n legatura cu locali area Aogaiononului ,0ogaenum, Aogaion, 2ogaionul-, trebuie amintit ca ma8oritatea istoricilor, urmand pe 0onstantin si :aico'iciu, sustine ideea ca Muntele $Aogaionon& al dacilor este :ealul Muncelului ,:ealul 2radistei-, din Muntii Frastie, cu comple!ul sau de sanctuare. (storici ca 0.0. 2iurescu si :inu 0. 2iurescu par a admite ca 0og%eonul ar #i actualul Munte 2ugu, ba at, in principal, pe e!istenta unei pesteri situate aproape de 'ar#, adusa in atentie de naturalistul Ale!andru 9or a in anul 1942, dar si pe o similitudine de #onetism. 0og%eon, 0og%en, 2ugu, atat pentru munte, cat si pentru apa care curge in prea8ma lui. Gamol!e a cautat un loc, de unde, in ciuda conditiilor neprielnice, sa poata obser'a nesting%erit cerul. Acest loc a #ost gasit, era $o locuinta subpamanteana&, in #apt o cre'asa naturala in apropierea 'ar#ului muntelui. :upa ce lucrarea a #ost terminata, Gamol!e $dispare din mi8locul tracilor, coborand in locuinta lui de sub pamant. A trait acolo trei ani. (n al patrulea an, el le"a aparut si ast#el Gamol!e #acu 'rednice de cre are in'ataturile luiM&. ,?erodot. (6. 97-.

*;>5;)A%;A =N;I ;NI)M; :iscutia cu pro#esorul Ale!andru 6ulpe, director al (nstitutului ?erodot spunea despre de Ar%eologie $6asile 3ar'an&, membru corespondent al daci ca stiau a se #ace Academiei Romane, ne"a descalcit itele acestui mister al nemuritorii, dar si ca Muntelui Sacru al dacilor numit Aogaionon. se a#lau sub semnul lupului $(n cartea a >"a a 2eogra#iei sale, istoricul si geogra#ul Strabon 'orbeste despre teritoriile asta i ocupate de romani si despre religia getilor. Te!tul e!act al lui Strabon este. omYMuntele unde se a#la acea pestera a #ost socotit s#ant, si s"a numit asa Muntele S#ant, i se icea Aogaionon si la #el a #ost numit si numele raului care curgea pe langa el.omZ 3utem noi identi#ica ar%eologic locul unde a #ost muntele/ E'ident, prima ipote a, care de alt#el a #ost #acuta imediat de catre Teodor :aico'iciu, pe 'remuri, si reluata si de altii, de catre pro#esorul meu, 3ippidi, la care am aderat si eu #ara nici o retinere, a #ost ca toate sanctuarele de la Sarmi egetusa Regia, din Muntii Frastie, din Muntii Sebesului, sunt de #apt acest Aogaionon. Totusi, o #i #ost c%iar numele asa/ *;+C< ;%I%;. :esi ne intemeiem in mare masura istoria pe ipote e, uneori mai 'in unele descoperiri care le con#irma, si in ca ul de #ata un #ilolog, anga8at al institutului nostru, Ste#an Flteanu, a #acut o descoperire interesanta pe doua inscriptii de epoca romana. ;na dintre ele se a#la c%iar in curtea institutului nostru si este biling'a, in limba latina, si traducerea in limba greaca. ;n anumit Tiberius 0laudius Mucasius, care dupa nume, Mucasus, este trac sau get, dedica un sacrum, ceea ce inseamna un mic altar, ce'a consacrat, unui erou. 1e"am putea gandi la Eroul Trac, lucru cunoscut. :in #ericire, a'em traducerea greaca dedesubt si acolo se spune asa. $Eroului Tiberius 0laudius Mucasius ii dedica un Oaga&. Acum a#lam ca ceea ce se numeste sacrum in limba latina in limba geta se numea Oaga. 3entru ca inscriptia este putin deteriorata, au #ost unele obiectii, dar s"a gasit a doua inscriptie, tot in ona Tomis, ca si cealalta, iar acolo citim asa. $(n timp ce erau preoti :emetrios, Ar%ont, 3oseidoniusM au dedicat eroului ,aici inscriptia este impecabila- un Oaga&. (n limba greaca nu e!ista cu'antul Oaga, cu'antul este unul local. :e aici nu mai este decat un singur pas, este e'ident ca Aogaionon este Aagaionon. Atunci, acest Aagaionon in limba geta este Muntele S#ant sau Muntele 0onsacrat. Acum se mai pune o problema. oare era un singur munte/ :escoperirile recente #acute la Raco8, 8udetul 9raso', in :e#ileul Fltului, au aratat un grup de temple la #el de important ca si cel de la Sarmi egetusa, din pacate #oarte putin cunoscute, pe care doar noi specialistii le stim. Este clar ca au #ost mai multi munti consacrati. 1u stim cati, deocamdata pot a#irma ca sunt doi. Te!tul lui Strabon nu are ne'oie de o alta interpretare, acum este clar, trebuie numai sa inlocuim pe Aogaionon cu Aagaionon. Acum, dupa ce am descoperit cu'antul Oaga in doua inscriptii din Tomis, eu consider c%estiunea inc%eiata&.

+<5IA CAT%; MA%;5; >;=

Acest ritual este lapidar mentionat in i 'oare, dar merita adus in discutie. 0ontactul cu Gamol!e se mentinea printr"un ritual de sacri#iciu. la #iecare 7 ani era ales unul dintre cei mai 'ite8i si mai #rumosi daci, era aruncat in sus, el ca and in sulitele tinute in aer de alti patru daci. :aca solul murea, eul primea doleantele. :aca el supra'ietuia, insemna ca eul re#u a solia si tanarul era apostro#at ca ne#iind demn de sarcina data.

5;);N*A%=5 QI5T +A AT IN IAT%A A5 5=I >AM<5W;

3estera 3olo'ragi, monument al naturii, are 9,1 Oilometri lungime, din care doar o parte este electri#icata si au acces 'i itatorii. Ea se a#la la nord de Manastirea 3olo'ragi, in c%eile Fltetului, 8udetul 2or8, iar pana acum nu i s"a gasit inca un capat. 3e 'remuri, pestera trebuia sa #i #ost magni#ica. Aici gasim si un element legat de persona8ul mitic al Marelui Geu. un 8ilt sapat in piatra, atribuit lui Gamol!e. 4anga el, un altul, atribuit lui :ecebal. 4egenda spune ca, dupa retragerea din 'iata publica, cei doi lideri, cel laic si cel religios, stateau la tai#as in acest loc. Se mai spune ca in adancul pesterii s"ar a#la ascuns #abulosul te aur al dacilor, care in#lacarea a mintile in#ierbantate ale cautatorilor de comori. 0ei care au purces la asemenea a'enturi #ie s"au intors cu mana goala, #ie s"au ratacit in galeriile subterane.

=N C<5T *; 5INI+T;
Sanctuarele erau amplasate intotdeauna pe inaltimi, pe terase arti#icial amena8ate, cel mai adesea in a#ara cetatilor, nu in interiorul lor, ele #iind aparate mai mult de relie#. Aceste amplasari o#ereau intotdeauna un colt de liniste, necesar meditatiei sau studiului, e!istand ipote a ca erau #olosite si ca scoala. 0ea mai insemnata incinta sacra este cea din capitala Sarmi egetusa, unde e!istau nu mai putin de = sanctuare a #ost sediul lui Gamol!e sau locuinta marelui preot dac. Semnalat de greci, muntele nu a #ost identi#icat, dar presupunerile au adus in discutie celebre 'ar#uri muntoase ca 2ugu, 0ea%laul, :ealul 2radistii, Fmul. Anumite asemanari semantice din unele i 'oare grecesti impun prima ipote a, semni#icatia numelui il impune pe Fmul, de asemenea, S#in!ul pare sa aiba o semni#icatie deosebita. :ar toate sunt ipote e romantice. Muntele S#ant al dacilor a starnit multe contro'erse si 'a mai starni mult timp de acum incolo. S#in!ul din 9ucegi, Muntele 2odeanu sau c%iar Sarmi egetusa sunt locatii unde se presupune ca ar #i #ost acest munte ce adapostea pestera unde se retragea Marele 3reot al getilor, care se numea Aogaionon si despre care Strabon scria. $Tot asa, si acest munte a #ost recunoscut drept sacru si ast#el il numeau getii@ numele lui, Aogaionon, era la #el cu numele raului care curgea alaturi&. 4a #el si rolul pe care acest munte s#ant l"a a'ut in spiritualitatea dacica, deoarece disputele in pri'inta lui continua si acum.

M=NT; +AC%=. Strabon, precum si alti autori antici mentionea a Muntele Aogaion" ,on- ca #iind Muntele Sacru al :acilor unde Marele 3reot :ac isi a'ea resedinta. 0asta preotilor era #oarte respectata in randul dacilor, a'and o mare in#luenta nu numai in 'iata spirituala si sociala, dar c%iar si in 'iata lor politica. 0ercetatorii moderni s"au intrebat pe buna dreptate unde ar #i putut #i acest Munte Aogaionon. (n acest sens s"au emis mai multe ipote e, #iecare cercetator aducand o serie de argumente in spri8inul unei ipote e sau a alteia, unele #iind de8a bine cunoscute. :acii isi numeau uneori preotii $calatori prin nori&, ceea ce o#era o e!plicatie pentru locali area acestui munte un 'ar# #oarte inalt. 3estera mitica a lui Gamol!e ar #i putut sa aiba intortoc%eate galerii, ceea ce ar e!plica disparitia lui. (ntre altele s"a emis c%iar ipote a e!istentei mai multor centre spiritual" religioase situate in one muntoase purtand numele de Aogaionon. 4ocali area Muntelui Aogaionon ramane in atentia ar%eologilor si istoricilor.

5<CA5I>A%;. 3ersona8ul Gamol!e era considerat un re#ormator, pentru ca el prin in'ataturile pe care le propo'aduia a adus acest cult mai aproape de puterea de intelegere a poporului. El a poruncit sa i se construiasca o locuinta subpamanteana, de u personal, in care a'ea sa traiasca timp de trei ani, #acand prorociri ba ate pe semne ceresti si primind numele de eu, dupa care s"a retras, $petrecandu"si 'iata intr"o pesteraM&. ;n munte de'enit o ona sacra. Muntele S#ant trebuia sa #ie neaparat $un munte ascuns&. (n legatura cu locali area Aogaiononului ,0ogaenum, Aogaion, 2ogaionul-, trebuie amintit ca ma8oritatea istoricilor, urmand pe 0onstantin si :aico'iciu, sustine ideea ca Muntele $Aogaionon& al dacilor este :ealul Muncelului ,:ealul 2radistei-, din Muntii Frastie, cu comple!ul sau de sanctuare. (storici ca 0.0. 2iurescu si :inu 0. 2iurescu par a admite ca 0og%eonul ar #i actualul Munte 2ugu, ba at, in principal, pe e!istenta unei pesteri situate aproape de 'ar#, adusa in atentie de naturalistul Ale!andru 9or a in anul 1942, dar si pe o similitudine de #onetism. 0og%eon, 0og%en, 2ugu, atat pentru munte, cat si pentru apa care curge in prea8ma lui. Gamol!e a cautat un loc, de unde, in ciuda conditiilor neprielnice, sa poata obser'a nesting%erit cerul. Acest loc a #ost gasit, era $o locuinta subpamanteana&, in #apt o cre'asa naturala in apropierea 'ar#ului muntelui. :upa ce lucrarea a #ost terminata, Gamol!e $dispare din mi8locul tracilor, coborand in locuinta lui de sub pamant. A trait acolo trei ani. (n al patrulea an, el le"a aparut si ast#el Gamol!e #acu 'rednice de cre are in'ataturile luiM&. ,?erodot. (6. 97-.

*;>5;)A%;A =N;I ;NI)M; :iscutia cu pro#esorul Ale!andru 6ulpe, director al (nstitutului de Ar%eologie $6asile 3ar'an&, membru corespondent al Academiei Romane, ne"a descalcit itele acestui mister al Muntelui Sacru al dacilor numit Aogaionon. $(n cartea a >"a a 2eogra#iei sale, istoricul si geogra#ul Strabon 'orbeste despre teritoriile

asta i ocupate de romani si despre religia getilor. Te!tul e!act al lui Strabon este. omYMuntele unde se a#la acea pestera a #ost socotit s#ant, si s"a numit asa Muntele S#ant, i se icea Aogaionon si la #el a #ost numit si numele raului care curgea pe langa el.omZ 3utem noi identi#ica ar%eologic locul unde a #ost muntele/ E'ident, prima ipote a, care de alt#el a #ost #acuta imediat de catre Teodor :aico'iciu, pe 'remuri, si reluata si de altii, de catre pro#esorul meu, 3ippidi, la care am aderat si eu #ara nici o retinere, a #ost ca toate sanctuarele de la Sarmi egetusa Regia, din Muntii Frastie, din Muntii Sebesului, sunt de #apt acest Aogaionon. Totusi, o #i #ost c%iar numele asa/ *;+C< ;%I%;. :esi ne intemeiem in mare masura istoria pe ipote e, uneori mai 'in unele descoperiri care le con#irma, si in ca ul de #ata un #ilolog, anga8at al institutului nostru, Ste#an Flteanu, a #acut o descoperire interesanta pe doua inscriptii de epoca romana. ;na dintre ele se a#la c%iar in curtea institutului nostru si este biling'a, in limba latina, si traducerea in limba greaca. ;n anumit Tiberius 0laudius Mucasius, care dupa nume, Mucasus, este trac sau get, dedica un sacrum, ceea ce inseamna un mic altar, ce'a consacrat, unui erou. 1e"am putea gandi la Eroul Trac, lucru cunoscut. :in #ericire, a'em traducerea greaca dedesubt si acolo se spune asa. $Eroului Tiberius 0laudius Mucasius ii dedica un Oaga&. Acum a#lam ca ceea ce se numeste sacrum in limba latina in limba geta se numea Oaga. 3entru ca inscriptia este putin deteriorata, au #ost unele obiectii, dar s"a gasit a doua inscriptie, tot in ona Tomis, ca si cealalta, iar acolo citim asa. $(n timp ce erau preoti :emetrios, Ar%ont, 3oseidoniusM au dedicat eroului ,aici inscriptia este impecabila- un Oaga&. (n limba greaca nu e!ista cu'antul Oaga, cu'antul este unul local. :e aici nu mai este decat un singur pas, este e'ident ca Aogaionon este Aagaionon. Atunci, acest Aagaionon in limba geta este Muntele S#ant sau Muntele 0onsacrat. Acum se mai pune o problema. oare era un singur munte/ :escoperirile recente #acute la Raco8, 8udetul 9raso', in :e#ileul Fltului, au aratat un grup de temple la #el de important ca si cel de la Sarmi egetusa, din pacate #oarte putin cunoscute, pe care doar noi specialistii le stim. Este clar ca au #ost mai multi munti consacrati. 1u stim cati, deocamdata pot a#irma ca sunt doi. Te!tul lui Strabon nu are ne'oie de o alta interpretare, acum este clar, trebuie numai sa inlocuim pe Aogaionon cu Aagaionon. Acum, dupa ce am descoperit cu'antul Oaga in doua inscriptii din Tomis, eu consider c%estiunea inc%eiata&.

+<5IA CAT%; MA%;5; >;=

Acest ritual este lapidar mentionat in i 'oare, dar merita adus in discutie. 0ontactul cu Gamol!e se mentinea printr"un ritual de sacri#iciu. la #iecare 7 ani era ales unul dintre cei mai 'ite8i si mai #rumosi daci, era aruncat in sus, el ca and in sulitele tinute in aer de alti patru daci. :aca solul murea, eul primea doleantele. :aca el supra'ietuia, insemna ca eul re#u a solia si tanarul era apostro#at ca ne#iind demn de sarcina data.

5;);N*A%=5 QI5T +A AT IN IAT%A A5 5=I >AM<5W;

3estera 3olo'ragi, monument al naturii, are 9,1 Oilometri lungime, din care doar o parte este electri#icata si au acces 'i itatorii. Ea se a#la la nord de Manastirea 3olo'ragi, in c%eile Fltetului, 8udetul 2or8, iar pana acum nu i s"a gasit inca un capat. 3e 'remuri, pestera trebuia sa #i #ost magni#ica. Aici gasim si un element legat de persona8ul mitic al Marelui Geu. un 8ilt sapat in piatra, atribuit lui Gamol!e. 4anga el, un altul, atribuit lui :ecebal. 4egenda spune ca, dupa retragerea din 'iata publica, cei doi lideri, cel laic si cel religios, stateau la tai#as in acest loc. Se mai spune ca in adancul pesterii s"ar a#la ascuns #abulosul te aur al dacilor, care in#lacarea a mintile in#ierbantate ale cautatorilor de comori. 0ei care au purces la asemenea a'enturi #ie s"au intors cu mana goala, #ie s"au ratacit in galeriile subterane.

=N C<5T *; 5INI+T;
Sanctuarele erau amplasate intotdeauna pe inaltimi, pe terase arti#icial amena8ate, cel mai adesea in a#ara cetatilor, nu in interiorul lor, ele #iind aparate mai mult de relie#. Aceste amplasari o#ereau intotdeauna un colt de liniste, necesar meditatiei sau studiului, e!istand ipote a ca erau #olosite si ca scoala. 0ea mai insemnata incinta sacra este cea din capitala Sarmi egetusa, unde e!istau nu mai putin de = sanctuare

sursa . Eurnalul 1ational. august 17, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | daci, enigme, istorie, Aogaionon, mister, M(T, muntele s#ant, strabon, traci, traciu, amol!e | 4 0omentarii

Cercuri misterioase in %omania.

Misterul din lanul de gru
r Un anul 2005, in satul BTntTna de lTngL ?og%i au apLrut Qase cercuri per#ecte Tn lanul de la marginea satului r Un noaptea semnelor din grTu, oamenii au 'L ut lumini ciudate pe cer, iar cTinii din sat au urlat mai rLu ca la cutremur

^ase cercuri per#ecte, apLrute peste noapte Tn lanul de grTu de la marginea satului BTntTna, au lLsat cu gura cLscatL toatL su#larea din aQe area braQo'eanL. Un aceeaQi noapte, oamenii au au it cTinii urlTnd mai ce'a ca la cutremur, iar cTVi'a localnici susVin cL au 'L ut deasupra ogorului lumini mari Qi ciudate, ca niQte #lLcLri. 3TnL sL dea nL'ala curioQii sL 'adL minunea, Tn a#ara cercurilor Tn lan nu era nici o urmL. :esenul era #ormat dintr"un cerc plin, cu spicele culcate, Tncadrat de alt cerc, ca un brTu. 0ercurile concentrice erau Tncon8urate de alte patru cercuri mai mici, dispuse simetric. UntTmplarea desprinsL parcL din :osarele H a Tn#lLcLrat imaginaVia localnicilor. ;nii se tem sL desci#re e semnele, iar alVii se prLpLdesc de rTs TncercTnd sL gLseascL o e!plicaVie pentru ateri area unui FG1 taman la BTntTna. 3rimele cercuri misterioase din cTmpurile de grTu au apLrut Tn Anglia, Tn 19=0, dar nimeni n"a putut elucida enigma. :e atunci s"au TnmulVit TnsL Qi #arsorii. E!act pe 9 iulie s"au Tmplinit +0 de ani de cTnd primii artiQti speciali aVi Tn culcatul spicelor Qi"au Tnceput #arsele. 1oaptea de 'ineri spre sTmbLtL. Muncitorii dorm #rTnVi de obosealL pe saltele, Tn camera TncL ne#inisatL. 4a ora + Qi 8umLtate, alertat de lLtratul cTinelui, unul din ei se tre eQte. ToVi cTinii satului latrL ca apucaVi. Ul tre eQte pe colegul de lTngL el. [0e"o #i, mL/ 0utremur/ 3arcL au Tnnebunit cTinii$. :upL o 'reme, obosiVi, se culcL la loc. Un ori, Ti tre eQte Blorin sL le dea o 'este nLucitoare. la 'reo sutL de metri de ei, Tn lanul de grTu, au apLrut niQte cercuri suspecte. Se duc cu toVii sL 'adL minunea. Un cTte'a minute, tot satul e acolo. [1u cLlcaVi spicele, poate or sL 'inL sa'anVi sL cercete e<$, strigL cine'a. :ar, curioQi, sLtenii au intrat Tn lan sL 'adL cu oc%ii lor. ^i"au croit cLrLri pTnL la locul unde s"a TntTmplat ce'a ce nu s"a mai pomenit pe la BTntTna. cercuri Tn lanul de grTu. F TntTmplare demnL de :osarele H. CCinii latrA0 cercurile apar [Fricum cTinii latrL Tn sat. :ar la + Qi ce'a dimineaVa era o %LrmLlaie generalL. Sc%elLlLiau de parcL dLduserL Tn damblagealL. AQa cL m"am tre it. Asta e tot ce"am pLVit$. AQa Tncepe Qi tot aQa se s#TrQeQte po'estea lui 2eorge ?almag%i, un tTnLr de 24 de ani, muncitor Tn construcVii. 4ucrea L pentru o #irmL din 8udeVul Flt 'enitL la BTntTna, lTngL ?og%i , sL ridice o pensiune agroturisticL cu [gra8duri europene dotate cum n"au unii nici Tn 'ile aQa ce'a$. 2eorge s"a culcat la loc. [:imineaVa, pe la >, am 'enit la muncL. Atunci, am 'L ut Tn dreapta, Qmec%eria. AdicL Qase cercuri dubioase. ("am dat roatL de douL ori. 1icio intrare. Asta m"a intrigat$, mLrturiseQte Blorin 0ostea, pLtruns TncL de misterul celor TntTmplate. ^i"a c%emat colegii Qi le"a arLtat cercurile din mi8locul ogorului, per#ecte, decupate Tn cTmp, la circa 10 metri de Qosea. ^i niciun drum cLtre ele.

SNu e mCnA de om9 4a ora =,20, omul de a#aceri 2%eorg%e 9oVoman a 'enit la #aVa locului sL 'adL ce urme au lLsat intruQii pe proprietatea lui. S"a mirat Qi el Qi, dTndu"Qi seama cL e ce'a neobiQnuit, s"a urcat pe un tractor, ca sL aibL perspecti'L, Qi a #Lcut #otogra#ii. Singurele do'e i care au imortali at imensul gra##iti agricol Tnainte sL intre sLtenii Tn lan. :esenul era #ormat dintr" un cerc plin, cu spicele culcate, Tncadrat de alt cerc, ca un brTu. 0ercurile concentrice erau Tncon8urate de alte patru cercuri mai mici, dispuse simetric. [2rTul e cLlcat in'ers, spicele sTnt suprapuse bine, ca Qi cum ar #i mers cine'a cu spatele. 1u Qtiu cum sL spun, aia e treabL complicatL, greu de e!plicat Qi imposibil de #Lcut de mTnL de om$, spune Blorin care se considerL priceput Tn construcVii. Veteran W 4ile [F TntTlnire de gradul (, aQa se spune la :isco'erD$, asta crede un muncitor cL s"a TntTmplat la BTntTna. [Taci, mL, pe tine te pasionea L :osarele H$, glumeQte un coleg. [1umai :ana ScullD$, Ti rLspunde bLrbatul. Apoi rede'ine serios. [Acum = ani, la 9ogata, nu departe de aici, a #ost ce'a cam tot aQa ca aici. Ste8arul din mi8loc arsese de sus pTnL 8os. Era tot c%elit de #run e$, TQi aminteQte Blorin, 'eteran de acum al TntTlnirilor de gradul (. [Un sat sTnt numai babe Qi moQi, cine sL se scoale la + dimineaVa ca sL #acL cercuri pe cTmp/$, se TntreabL un muncitor. [E clar cL nu a #ost ce'a de pe 3LmTnt$. [1" a'ea cum, doar de deasupra sL #i 'enit. 0ele 4 cercuri mai mici sTnt ca 4 picioare$, spune Qi 9oVoman. [Erau e!tratereQtri, ce mai<$, pune punctul pe ( un muncitor mai cura8os. S*acA Btiam cA 1in&9 [:ar de ce nu coboarL Tn carto#i/ 0L e cTmpul de carto#i mai Tncolo. 1umai grTul le place$, comentea L gTnditor un muncitor. [Ar #i #rumos sL ne caute pe noi, romKnii, dar nu cred. 0ine Qtie/ Fr #i rLmas e!tratereQtrii #LrL ga olinL$. 9LrbaVii se prLpLdesc de rTs TncercTnd sL gLseascL o e!plicaVie pentru ateri area FG1"ului la BTntTna. [3Li, la 20 Om de aici e centrul RomKniei. Acolo are Qi prinVul 0%arles moQie. 3oate de"aia au coborTt aici$, lansea L alt muncitor o ipote L combinatL Tntre proprietatea regalL Qi geometria VLrii noastre. [:acL Qtiam cL 'in LQtia, Ti po am cu tele#oanele mobile, dar ne"au luat ca din oalL. 3Lcat cL nu ne"am dat seama ce se TntTmplL. 1e"am #i dus la ei. 1e pare rLu cL nu i"am 'L ut$, mLrturiseQte Blorin #oarte serios. [Eu nu Qtiu ce sL cred. E un mister$, conc%ide stLpTnul lanurilor cu urme e!traterestre care este de pro#esie agronom. CercetAtorii n3au 1enit Famenii spun cL cine'a s"a uitat la ora trei Qi ce'a pe geamul de la baie Qi a 'L ut [o #lacLrL mare$ deasupra BTntTnii. 0oroborate, TntTmplLrile care s"au petrecut Tn noaptea de > spre = iulie Tn satul de lTngL ?og%i nu au TncL o e!plicaVie o#icialL. 0u oca ia altor TntTmplLri de acest gen, ec%ipe de cercetLtori s"au dus la #aVa locului. Au luat probe de sol Qi de 'egetaVie, au #otogra#iat Tn #el Qi c%ip, au #Lcut mLsurLtori. :ar la BTntTna n"a 'enit nimeni. [Am au it Qi noi de e'enimentele de la ?og%i , dar, din pLcate, nu a'em aparaturL de teren. :acL a a'ut loc o contaminare, probele trebuie prele'ate imediat. :in

numai 2 grame de 'egetaVie, supuse calcinLrii, dupL 7 ile, se poate da un rLspuns cert cu pri'ire la ni'elul de radiaVii. Acum e cam tTr iu, au trecut 4 ile$, e!plicL Mi%aela Apan, #i ician la StaVia de Radioacti'itate din cadrul AgenViei EudeVene de 3rotecVie a Mediului, cu pLrere de rLu cL n"a a'ut oca ia sL studie e un #enomen atTt de contro'ersat. *e 1e#!e Cn lanul de #rCu Friginea cercurilor misterioase din cTmpurile de grTu n"a #ost nici pTnL astL i elucidatL. Totul a Tnceput Tn august 19=0, cTnd au apLrut primele mostre de uriaQe sculpturi Tn grTnele din Anglia. A urmat o ade'LratL isterie turisticL. Famenii stLteau la pTndL Tn speranVa cL ET se 'or Tntoarce. Un 19=9, s"a declanQat operaViunea [0ioara albL$. 1"a apLrut nicio na'L. :upL ile Tntregi de aQteptare, curioQii au plecat. (mediat au apLrut cercuri noi. Totul pLrea o glumL, #ie ea Qi cosmicL. 990 Qi 1ippon T6 au montat o nouL campanie de surprindere a omuleVilor 'er i. operaViunea [3asLrea neagrL$. Au stat la pTndL eci de cercetLtori, TnarmaVi cu cele mai so#isticate camere de luat 'ederi Tn in#rarosu. Se o#ereau 10.000 de dolari pentru primul care Ti 'ede pe autorii cercurilor. 1iciun re ultat. :oar proprietarii lanurilor au a'ut de cTQtigat, luTnd ta!L pe 'L ut de aproape. Ipoteze0 ipoteze STnt semne coerente Qi logice/ Simboluri ce transmit un mesa8/ ;rmele unor e!perimente militare secrete/ [Fpere de artL$ sau 8ocuri in#antile/ 0u toate cL s"au gLsit niQte rLspunsuri, niciunul nu este pe deplin satis#LcLtor. Radieste iQti Qi o enologi, ar%eologi Qi militari, e!perVi Tn energia teluricL, Tn 'Trte8uri, plasmL, energii cosmice, spiritism Qi alte QtiinVe mai mult sau mai puVin serioase Qi"au #Lcut de lucru prin lanuri TncercTnd sL de lege misterul. AQa au Tnceput sL curgL ipote e care mai de care mai e!centrice. 3rima bLnuialL s"a Tndreptat asdupra semenilor noQtri puQi pe Qotii. ^i 'ersiunea unei noi arme secrete a cTQtigat adepVi. 0ei mai capti'aVi de #enomen au #ost u#ologii care au spus cL per#ecViunea Qi comple!itatea incredibilL aparVin ET. 3arapsi%ologii Qi mediumii sTnt con'inQi cL cercurile sTnt rLspunsul planetei care TQi mani#estL durerea prin #orme gra#ice. Famenii de QtiinVL mai conser'atori au pus totul pe seama aricilor care, Tn perioada de rut, ar #ace niQte miQcLri speci#ice cu 'eleitLVi artistice. AlVii cred cL elicopterele au lLsat asemenea urme. *oar .DY sCnt autentice [0rop circle$ este de8a o sintagmL consacratL pentru pasionaVii de enigma cercurilor din lanuri. 3TnL acum, cercurile au apLrut Tn culturi de grTu, porumb, or , morco'i, rapiVL, iarbL, buruieni Qi secarL. S"au raportat cercuri Qi Tn g%eaVL Qi pe #undul oceanului. :e obicei, sTnt plasate Tn mi8locul lanurilor, iar Tn prea8ma lor nu e!istL nicio cLrare pe unde sL #i a8uns oamenii, cu utila8ele lor. RLmTne ipote a inter'enViei din cer. 0Tnd omul TncearcL sL culce la pLmTnt spicele, acestea se rup Tntr"un anumit mod. :ar cele din cercuri, au #ost Tndoite la o distanVL de sol riguros respectatL Qi au #ost orientate pe direcVii precise, ansamblul dTnd impresia unei VesLturi. 0olin AndrePs ,#oto-, autorul best"seller"ului [0ircular E'idence$, prima carte care tratea L #enomenul

cercurilor din recolte, spune cL peste 90J dintre acestea sTnt #Lcute de mTna omului. [0elelalte 10J nu au la ba L nici mTna, nici imaginaVia umanL Qi asta este un lucru care nu trebuie uitat$, spune AndrePs. Ani1ersare mondialA la -o#!iz :e la primele apariVii Qi pTnL astL i, desenele de pe ogoare, deQi neelucidate, au a8uns ce'a obiQnuit. :upL descoperirea autorilor #arselor, entu iasmul u#ologilor s"a mai domolit. Un sc%imb, a luat o mare amploare #enomenul amatorismului. Un Marea 9ritanie s"au Tnregistrat de8a primele concursuri de #Lcut cercuri Tn lanuri. 3e site"ul %ttp.RRPPP.circlemaOers.org, locul Tn care se TntTlnesc specialiQti Tn culcat spice dupL tipare artistice, a apLrut pe data de 9 iulie 2005 o re#erinVL ani'ersarL. s"au Tmplinit +0 de ani de cTnd :oug Qi :a'e, primii artiQti ai lanurilor de cereale, Qi"au Tnceput #arsele. 0oincidenVL sau nu, #enomenul de la ?og%i a apLrut c%iar Tn iua ani'ersarL. SL"Qi #i celebrat #anii #Luritorilor de cercuri din lume +0 de ani de #arse tocmai Tn sLtucul de lTngL 9raQo'/ =n mister 1ec!i de EDD de ani n :eQi e un #enomen care a e!plodat Tn secolul HH, primele cercuri au apLrut Tn recoltele din 15>= din ?art#ords%ire. Robert 3lot emitea Tn 15>> teoria cL aceste cercuri sTnt e#ectul 'Trte8urilor de aer. El 'orbea Qi de #ormaViuni pLtrate sau %e!agonale. Untr"o broQurL apLrutL un an mai tTr iu aceste stranii semne agrare erau atribuite dia'olului. Se aprecia cL [unui om i"ar lua ani de ile sL aQe e #iecare spic cu atTta preci ie, Tn timp ce dia'olul are ne'oie pentru asta doar de o noapte$. Anul 1990 a repre entat un 'eritabil boom Tn domeniu. 3este o mie de cercuri au #ost Tnregistrate Tn peste +0 de VLri, cele mai multe #iind TnsL Tn Anglia, Vara mamL a #enomenului. Brec'enVa cea mai mare a misterioselor cercuri, 190 Tn cTte'a luni, a #ost Tn 1999, Tnainte de trecerea Tn noul mileniu. Benomenul a depLQit graniVele Europei. 3TnL acum, desenele Tn lanuri au #ost gLsite Tn A#rica, 0anada, Australia, America 0entralL Qi de Sud, Rusia, Eaponia. Un se onul 2007, Tn Marea 9ritanie, au #ost Tnregistrate o#icial Tn ba a de date [0rop 0ircle 0onnector$ ,care poate #i consultatL Qi pe (nternet- >1 de #ormaVii Tn lanurile de cereale. 0ele mai recente, sTnt cercurile din ;rugua , din 2+ ianuarie 2005. 1umLrul total al TnregistrLrilor de ca uri similare a depLQit Tn pre ent 10.000. VCrte8ul ielelor n 0ercurile din lanuri Qi"au gLsit eplicaVia Qi Tn credinVa popularL. Acestea ar #i inele 'rL8ite de origine supranaturalL, generate de spiritele naturii. Un tradiVia romKneascL se 'orbeQte de %ora ielelor, care sTnt Tn#LViQate ca niQte #ete #rumoase care dLnVuiesc Tn nopVile magice cu lunL plinL. Acolo unde au dansat ielele iarba este arsL Qi rLmTn semne asemLnLtoare unor cercuri. Alte tradiVii 'orbesc despre oameni care au 'L ut ielele dansTnd Tn 8urul unui copac, care mai apoi s"a 'eQte8it. AceastL teorie o susVine Qi pro#esorul (oan Sorin Apan. [Gona e inundatL de tradiVii Qi musteQte de Tne, 'Tntoase, #rumoase, iele. (pote a etnologicL este cea mai 'alidL Qi cea mai coerentL. Benomenul de la ?og%i a coincis Tn mod surprin Ltor cu sLrbLtoarea sTn ienelor dupL calendarul pe stil

'ec%i. Un plus, c%iar a #ost lunL plinL$, spune pro#esorul, specialist Tn cultura Qi tradiVia romKnilor. Anomaliile spicelor n E!aminarea plantelor din interiorul cercurilor a mLrit misterul. 9io#i icianul american Cilliam 4e'engood a stabilit cL modi#icLrile spicelor seamLnL cu cele pe care le"ar produce un cuptor cu microunde. Tot el a obser'at cL seminVele din plantele a#ectate au un comportament di#erit #aVL de celelalte, uneori germinTnd mai Tncet, alteori c%iar de cinci ori mai repede. F caracteristicL speci#icL tulpinilor de grTu este #aptul cL nodurile lor sTnt mai TngroQate Qi Tndoite. Aparatele per#ormante au Tnregistrat Tn toate ca urile importante modi#icLri ale cTmpurilor electromagnetice Qi ale ni'elului radioacti'itLVii. 0ei care au intrat Tn cercuri au a'ut stLri de ameVealL sau arsuri ale pielii. Cercuri made in %omania n BLuritorii de cercuri ne"au 'i itat Qi pe noi. Un 1994, la Arad Qi Tn noaptea de 14 spre 17 iulie 199>Qi la 0etatea de 9altL, 8ud. Alba, apariVia cercurilor a #ost dublatL cu obser'area de lumini ine!plicabile Tn onL. ;nii martori susVin cL au 'L ut c%iar #ar#urii burLtoare cu tot cu #iinVele care le pilotau. Campionii /arselor n :oug 9oPers TmpreunL cu un pictorul :a'e 0%orelD sTnt cei mai cunoscuVi #arsori ai cercurilor. Ei au Tnceput sL #acL desene prin recolte la s#TrQitul anilor I>0, inspiraVi de cele reale din Australia, atribuite FG1"urilor. Abia dupL 14 ani Qi"au de 'Lluit identitatea. 9oPers are acum =0 de ani Qi nu"i 'ine sL creadL cL din %obbD"ul sLu se pot #ace bani. [Tot ce ne propusesem noi era sL #acem lumea sL creadL cL au 'enit FG1"urile, cTnd, de #apt, era 'orba de nimic altce'a decTt de o blanL Qi douL bucLVi de s#oarL, Qi Lu, cL a mers de minune. 1oi #Lceam cercurile Tn recolte Qi lumea se Tng%esuia sL le 'adL. 1e plLcea sL ne amestecLm Tn mulVime Qi sL ascultLm ce spun aQa" iQii e!perVi Tn FG1"uri care tot trLncLneau despre e!tratereQtrii. 1e uitam unul la altul Qi ne bu#nea rTsul$. < a/acere pro/itabilA n [:acL ar #i 'enit cine'a la mine acum ece ani Qi mi"ar #i spus cL am sL a8ung Tn toate colVurile lumii numai pentru a #ace cercuri Tn lanurile de recolte pentru mari companii Qi sL mai scot Qi bani din asta, i"aQ #i spus cL a luat"o ra na$, spune Eo%n 4undberg ,unul dintre cei mai cunoscuVi meQteri de cercuri Tn grTu. 3LrinVii sLi, Rod :icOinson Qi Cill Russell, tot cu asta s"au ocupat. 4undberg declarL cL e #oarte bine plLtit, cam 100.000 de lire sterline pe lucrare. Are multe [comen i$ de cercuri cu care #irmele TQi #ac reclamL. august 17, 200= Scris de 2012en | Benomene (ne!plicabile, Mistere din Romania | cercuri in grau, cercuri misterioase, enigme, Benomene (ne!plicabile, mistere, Mistere din Romania, o n, ;BF | 1 comentariu

+armize#etusa %e#ia trecut maret si prezent trist.

?otii de comori de la Sarmi egetusa Regia #ura te aure cu a8utorul unor %arti reali ate c%iar de statul roman. (n 199+, Romania demara o ampla campanie de punere in 'aloare a cetatilor dacice de la 2radistea. ;n studiu multidisciplinar e#ectuat la #ata locului a pus in e'identa #aptul ca sub ceea ce este acum decopertat e!ista un urias ansamblu ar%itectonic, un ansamblu militaro * ci'il compact, cu mai multe nuclee, intins pe o supra#ata de 200 de Om patrati. Acest oras ingropat este predacic si, se pare, #oarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane pe care le"au strans intr"un dosar. 0u a8utorul acestor date cetatile de la 2radistea au putut #i incluse pe listele ;1ES0F in 199=. F copie a planurilor a a8uns si la cautatorii clandestini de comori, cu relatii puternice in ona clasei politice. ?otii stiu acum cu e!actitate unde sa caute. (n acest moment ei duc o lupta incrancenata pentru scoaterea cetatilor dacice de pe listele patrimoniului mondial, pentru a putea #ura in liniste. Scandalul bratarilor dacice in care sunt implicate nume de demnitari nu este intamplator. $0ine'a incearca sa 'anda Sarmisegetu a. Asta e singura e!plicatie pentru ceea ce se intampla&, este de parere Ale!andru Mirono'. =N;+C< nu elimina ce a acceptat 6estigiile dacice din Muntii Frastiei ar putea #i scoase de pe lista ;1ES0F, din cau a proastei administrari. Stirea a aparut in cursul lunii #ebruarie a acestui an, dar nu e prima amenintare de acest #el. (n anul 200+, #ostul secretar de stat (oan Fpris anunta acelasi lucru. cetatile dacice ar putea #i scoase din patrimoniul mondial de 'alori. (nteresant este ca Ale!andru Mirono', secretar general al 0omisiei 1ationale a Romaniei pentru ;1ES0F, spune ca acest lucru nu se poate intampla. $Fdata intrat pe listele ;1ES0F, un obiecti' nu mai poate #i scos de acolo. 0e inseamna nebunia asta/&. E!plicatia acestei nebunii poate #i e!trem de simpla. 0ine'a din Romania are un interes deosebit pentru radierea cetatilor dacice din circuitul mondial de 'alori. (n mod ciudat, posibilitatea ca 'estigiile din Muntii Frastiei sa #i scoase de pe lista ;1ES0F, coincide cu de8a celebrul scandal al bratarilor dacice. :upa cum se stie, ele au #ost gasite in siturile de la 2radistea de catre %otii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au a8uns in Statele ;nite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat o#icialitatile ca aceste arte#acte se comerciali ea a pe piata neagra. ;lterior statul roman le"a recuperat si a demarat o anc%eta. (n mod uluitor, numele Adrian 1astase si :an (osi# au #ost asociate cu disparitia bratarilor. 0ei doi au #ost banuiti ca ar #i intermediat tra#icarea in tara a doua te aure sustrase din situl ar%eologic Sarmi egetusa Regia. (n total 17 bratari dacice de aur. <rasul subteran :espre ce este 'orba/ (ntre anii 199+ si 1999, in perimetrul #orti#icatiilor dacice de la 2radistea s"au des#asurat cercetari pe mai multe discipline, pentru reali area unui studiu de ansamblu pri'ind ona ar%eologica. Re ultatele, care nu au #ost date o#icial publicitatii, sunt uluitoare. Borti#icatiile nu repre inta doar cetati disparate ase ate pe

culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o ase are militaro * ci'ila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o supra#ata de 200 de Om patrati. Ma8oritatea 'estigiilor sunt inca acoperite de pamant. 0ercetarile au #ost demarate de Ministerul 4ucrarilor 3ublice, Ministerul 0ulturii si Ministerul 0ercetarii. Ele a'eau drept scop delimitarea #i ica a comple!ului de #orti#icatii prin alte metode decat sapaturile ar%eologice, si c%iar elaborarea unei strategii de punere in 'aloare a constructiilor preistorice de la 2radistea. Abia in urma acestui studiu, care sa detalie e ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conser'area siturilor si trans#ormarea onei intr"o re er'atie ar%eologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea 8andarmeriei, care urma sa opreasca o#ensi'a 8e#uitorilor de comori etc. lanurile au a8uns pe mana !otilor *osarul cu planurile siturilor ar!aice nedecopertate a /ost multiplicat in patru e(emplare ce au /ost trimise la M5 AT0 Institutul ro *omus0 Ministerul Culturii si =N;+C<. Ale!andru Mirono' a inclus cetatile pe listele ;1ES0F. ;rma sa se initie e o ampla campanie de sapaturi ar%eologice si reali are a unui centru turistic e!ceptional. 3rogramul a #ost insa stopat, iar copii ale dosarului cu %artile siturilor au a8uns la %otii de comori. Alt#el cum reusesc acestia sa caute, pe un teritoriu atat de mare si sa mearga la punct oc%it, punct lo'it/ Singurul impediment este acum ;1ES0F, care e cu oc%ii pe siturile de la 2radistea. :e aceea se tot lansea a ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile 'or #i radiate din patrimoniul mondial. $1u se scoate nici un obiect ;1ES0F de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cine'a incearca sa 'anda si Sarmi egetusa. Asta e singura e!plicatie&, este de parere Ale!andru Mirono'. Ramane insa o intrebare e!trem de importanta. cine le"a dat %otilor planurile secrete ale comple!ului si, implicit, comorilor de la Sarmi egetusa/ Me#a3asezarea re#ilor 0on#orm datelor din studiu, mega"ase area regilor daci este situata pe masi'ul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si 'est in 3odisul Transil'aniei intre raurile Sebes si Strei. $4a inceput ne"am pus intrebarea cum a #ost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine in estrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul din cei mai buni strategi pe care i"a a'ut Roma 'reodata. Raspunsul l"am gasit la #ata locului. #olosirea e#icienta a terenului printr"un comple! militaro"ci'il. :acii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si 'est, un id de aparare #oarte lung, deoarece sistemul era cel mai 'ulnerabil in acea directie. 0e'a in genul idului lui ?adrian din Scotia, lung de 1>0 de Om. (n interior, #iecare inaltime a #ost terasata de 8os in sus. Biecare terasa, cu latimi di#erite, era aparata de iduri. 3e culmi

au #ost construite una sau mai multe cetati #orti#icate, de di#erite dimensiuni. S"a mers pana acolo incat #iecare c'artal al unei aglomerati urbane mai mari era la randul lui aparat de un id propriu. (n studiu eu numesc modul #iecare aglomerare urbana. Modulul poate #i inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cate'a %ectare, al imensei #orti#icatii. (n acest #el, un modul era aparat de mai multe iduri dispuse concentric. :istantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cate'a eci de metri. :istantele cele mai mari de la un nucleu #orti#ical la altul nu depasesc patru Oilometri. Biecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmi egetusa Regia, cea cunoscuta pana acum. (ntre aceste nuclee e!ista insa numeroase terase amena8ate cu urme de locuire stra'ec%i, mai 'ec%i decat perioada dacica clasica. :e asemenea, ase ari ci'ile se gasesc peste tot pe 'aile apelor dintre munti. Totul pe o supra#ata de apro!imati' 200 de Oilometri patrati. (ntreaga ona este acoperita de un paien8enis de drumuri antice construite #oarte interesant. (ntr"o i am stat mai bine de o 8umatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa 'ad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este #acut sistemul de drena8 de sub ele. Singura bresa a sistemului de #orti#icatii a #ost negli8area laturii sud * estice, considerandu"se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural su#icient. Aceasta negli8enta a #ost #atala dacilor. (mparatul Traian a urcat cu trupele c%iar pe acolo si a atacat #orti#icatiile de sus in 8os&, ne"a spus 6asile :ragomir. >ona )radistei scanata de satelitii %usiei rima /aza a cercetarilor a demarat in .99E. 0on#orm unor in#ormatii neo#iciale, subsolul din ona 2radistei a #ost sondat din satelit de catre rusi, pe la inceputul anilor N90. Rusii 'orbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in ona 2radistei. 0oroborand aceste date cu in#ormatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au idit muntii, M43AT si Ministerul 0ulturii au #ormat o comisie pentru a#larea ade'arului. :in comisia #ormata au #acut parte specialisti pentru detectarea straturilor de pro#un ime prin magnetometrie, specialisti in probleme %idrote%nice, ar%eologi, ingineri constructori, ar%itecti si specialisti in geode ie. 0eea ce spuneau anticii s"a con#irmat. Borti#icatiile sunt deosebit de comple!e si sunt suprapuse, in multe locuri, pe ase ari mai 'ec%i. 3entru a a'ea o imagine a modului in care s"a lucrat, dam e!emplul grupului #ormat dintr" un geode si un specialist in magnetometrie. 2eode ul, generalul de di'i ie in retragere 6asile :ragomir, cauta onele de relie# trans#ormate pentru utilitati militare. Al doilea, instala magnetometrele si trasa pro#ilul subsolului in ona indicata. Magnetometrul este un aparat care poate radiogra#ia si pune in e'identa elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. (n acest ca sonda8ul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au #ost descoperite constructiile scu#undate in pamant, dar si incintele subterane care i"au uluit pe cercetatori. Tunelele de la Vartoape

0ea mai importanta descoperire din Muntii Frastiei o repre inta incintele subterane. (n ona numita 6artoape, pe o supra#ata de apro!imati' patru Om patrati e!ista >7 de gropi conice, de di#erite dimensiuni, unele cu diametre de pana la >0 de metri. Aparatele au detectat #oarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este 'orba de incinte naturale modi#icate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. :e la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. ;nul merge c%iar catre sanctuarele din Sarmi egetusa Regia, unde, de asemenea, au #ost detectate cate'a incinte subterane. (n urma masuratorilor a re ultat ca in ona 6artoape si in imediata apropiere se a#la 'estigiile cele mai impresionante ale comple!ului, inclusi' sanctuare, constructii cu o 'ec%ime mult mai mare decat cele de la Sarmi egetusa. 0on#orm studiului intocmit, acest oras subteran si constructiile de la supra#ata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmi egetusa Regia, au constituit centrul #orti#icatiilor, cu alte cu'inte centrul mega" orasului regilor daci. Conducte subterane de apa Ar%eologii din ona sunt mai putin entu iasti in legatura cu aceasta descoperire si mai laconici pana la inceperea sapaturilor ar%elogice propriu" ise. $3e 0ulmea 6artoapelor se a#la o intinsa ase are dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impan ita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri de dimensiuni modeste. 3e micile platouri de la gura cator'a au #ost descoperite #ragmente ceramice dacice&, sustine ar%eologul (oan 2lodariu, mu eogra# la mu eul din :e'a. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe 'remea dacilor. Mai mult, #iecare terasa locuita era apro'i ionata cu apa, atat locuintele, cat si atelierele de #ierarie, prin conducte care captau i 'oare de la distante apreciabile. Boarte interesant este #aptul ca aceste conducte de apa subterana a'eau, din loc in loc, c%iar decantoare. :in anali a ulterioara a datelor a re ultat ca acesta ase are, uriasa pentru antic%itate, a #ost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de %oti au #ost ingropate inainte de perioada de clasica a ci'ili atiei dacice. 4ucru deductibil prin logica comuna. daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la #ata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul ecilor de Oilograme in aceasta ona/ august =, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | 2012, asteroi i, 9aalbeO, centura 'an %allen, 0oloana As%oOa, conspiratie, desenele rupestre, deus, dia'ol, di'initate, domonatie, :rumurile incaQe, Edgar 0aDce, egipt, enigme, et, e!traterestri, #araon, giganti, illuminati, incasi, (nsula 3aQtelui, iscarioteanul, istorie, 8upiter, luna, marte, maDasi, mercur, mister, misterD, M(T, Mitologie, neptun, nostradanus, o , peru, piramide, piramide martiene, planete, pluto, 3oarta Soarelui, 3ro#etii, Religie, Sarmi egetusa, Sarmi egetusa Regia, saturn, secte, s#in!ul martian, soare, Teoria conspiratiei, terra, triada, ;BF, uni'ers, 'enus, ei, eus | 2 0omentarii

iramidele de la Rona&

4a Sona am a8uns pe 17 august 2002, intre o 'i ita de cate'a ore la pestera lui Gamol!is de la 3olo'ragi si una mult mai scurta la Templul de la Sinca 6ec%e. 1orocul nostru ca eram $motori ati& alt#el c%iar nu stiu cum am #i gasit localitatea aceasta. Materialele scoase de pe situl d"lui Sa'escu nu ne"au prea a8utat, nu a'eau deloc indicatii clare asupra drumului pana acolo, asa ca am incercat sa nu ne abatem de la soseaua principala, sau drum national ce"o #i. 0um 'eneam dinspre Rm. 6alcea spre Sibiu, dupa ce am iesit din superbul de#ileu al Fltului am a8uns la Talmaciu si in loc sa continuam drumul in sus am #acut dreapta spre A'rig, unde am si oprit sa intrebam pe cine'a despre Sona ,citisem ca e unde'a in ona aceea-. E'ident nimeni nu au ise de satul asta. 9a c%iar, putin mai departe, la ;cea, un politist e'ident deran8at de intrebare ne"a asigurat ca nu e!ista asa ce'a. 1orocul nostru ca spre Sambata era o masina trasa pe dreapta de un *e'ident * ec%ipa8 de politie, si cand ne"am interesat la organele legii ,care e'ident nu au isera de asa ce'a- omul de la 'olanul masinii oprite ne"a spus ca Sona e c%iar langa Bagaras, si c%iar ne"a e!plicat destul de e!act locatia. 9un, am de'enit mai incre atori, mai ales ca in Bagaras am a8uns destul de usor la 0asa de 0ultura indicata de a8utorul nostru ,nu inteleg de ce nu ne indicase 0etatea care era mult mai 'i ibila si era c%iar 'is"s"'is - si acolo c%iar daca nu am gasit indicatorul in stanga spre Sona i" am urmat s#atul si am mers la stanga prin #ata cetatii, unde un alt cetatean ne"a asigurat ca la Sona $se a8unge prin tiganie&, adica e!act pe drumul pe care ne si a#lam, si ca de acolo mergem prin niste dealuri. 1u cred ca are rost sa mai spun ca o particica de satra ne"a indicat un drum total aiurea, pe creasta dealului, unde cand am a8uns s"a mirat #oarte un baiat ce pastea 'acile. $ati urcat cu masina pana aici//& Saraca masinaMnumai ea stie prin ce a trecut. 1u ne plangem pentru ca a meritat, de acolo de sus se 'edea e!celent $pista de ateri are& despre care citisem la dr. Sa'escu.

0and sa coboram dealul ne"au luat in primire alti $conationali& bruneti, care se distrau #oarte ca ne 'ad cu masina atat de sus, dar macar ne"au aratat drumul corect. :e #apt din tiganie trebuia ca la o cruce a#lata pe stanga drumului sa o luam spre dreapta, nu in sus. 0ine a is locului acela $tiganie& a stiut ce ice< :e8a #aceam glume intre noi cam ce s"ar intampla daca am #ace pana in mi8locul lorM nu recomandam trecerea pe acolo per pedes< Sau treceti pe riscul 'ostru, sa nu

ica nimeni ca nu i s"a spusM Acum 'orba aia, cine s"a #ript su#la si"n iaurt, opream langa #iecare trecator sa intrebam daca e bun drumul. 0%iar unul dintre ei era e!trem de de amagit ca are treaba si nu poate sa mearga sa ne arate c%iar el $guruietii& de pamant, probabil nu prea era obisnuit cu 'i itele in ona aia, oricum ne"a indicat unde le gasim pe cele cunoscute de toata lumea, dar si inca 'reo 2 a#late in alta parteM4" am intrebat si ne"a con#irmat legenda cu noroiul ca ut de pe opincile unor uriasi din care sunt #ormate piramidele ,ei nu le numesc piramide, ci mo'ile sau guruieti, deci a'eti gri8a cum intrebati-. Sona e un satuc i olat in nordul Bagarasului, e o imagine cam de olanta, sunt putini locuitori si ma8oritatea caselor parasite. 1u cautati pe acolo maga ine sau asa ce'a, noi cel putin n"am 'a ut, poate ca era sarbatoare si din cau a asta/ 0a sa a8ungeti la piramide 'a trebui sa il strabateti pana la capat, unde e!ista o bi#urcatie a drumului in dreptul unui gard din pietre de rau, de unde mergeti in partea stanga. :rumul se strica destul de rau ,alta incercare pt masina-, incepe sa urce pe deal, acolo la un moment dat e o cruce mare de lemn de langa care 'a trebui sa #aceti dreapta pe creasta dealului, e drum de care pe acolo. 0am dupa 100 de metri se 'ad si piramidele deci 'a #i mult mai usor sa 'a orientati.

:eci cand am a8uns pe dealul de langa ele ,curios deal, ca un id de aparare ni s"a parut noua-, de unde se pot 'edea cel mai bine, am #ost de#initi' con'insi ca asa ce'a nu poate #i creat de Mama 1atura< Mo'ilele nu"s c%iar 9 cum se ice, noi am numarat > dintre care 2 sunt unite intre eleM 0red ca au cam 17"20 de metri inaltime ,nu bag mana in #oc pt asta- si cum mi s"au parut # usor de escaladat m" am a'atat cu incredere pe cea mai inalta. 1orocul meu cu iarba care creste pe ele< 1u se urca deloc usor c%estiile astea, inclinatia e destul de mare. Eu, mai neobisnuita cu urcatul, am a8uns sus obosita rau. :ar a meritat, sen atia e unica. :in pacate ceea ce pri'it de acolo in lumina amie ii ni s"a parut a #i o piatra ori ontala pe 'ar#ul piramidei din #ata, de care ne bucuram #oarte ca am descoperit"o, s"a do'edit a #i cand am urcat si acolo o gaura de lopata #acuta recent ,pamantul nu se uscase incaM- in #orma patrata, adanca de cam 8umatate

de metru. 0e'a oprise pe e!ploratorii dinaintea noastra de la continuarea muncii $ar%eologice& pentru ca macar daca se apucasera ne asteptam sa gasim o gaura mult mai adanca. :upa ce i"am in8urat copios pe cei care inteleg sa #aca ar%eologie cu lopata in tara noastra am mai #acut cate'a po e in ona si am plecat spre Sinca 6ec%e pentru ca era de8a seara bine si 'oiam sa a8ungem acolo pe lumina. 0a n"a #ost sa #ie asa e alta po'este. :aca a'eti drum prin Bagaras si 'a puteti rapi cate'a ore pentru a 'edea ce'a mai mult decat interesant mergeti la Sona. 6eti a'ea ce po'esti prietenilor< Si nu uitati ca daca #iecare dintre noi ar lua macar 100 de grame de pamant de acolo de unde, dupa cum ne"au spus localnicii, nici cea mai mare ploaie nu a miscat nimic, peste cati'a ani 'om po'esti despre piramide la timpul trecut. :rum bun< Acestea sunt piramidele sau guruietii de la Sona.

sursa . gO.ro august 5, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | asteroi i, 9aalbeO, centura 'an %allen, 0oloana As%oOa, conspiratie, desenele rupestre, deus, dia'ol, di'initate, domonatie, :rumurile incaQe, Edgar 0aDce, egipt, enigme, et, e!traterestri, #araon, giganti, illuminati, incasi, (nsula 3aQtelui, iscarioteanul, istorie, 8upiter, luna, marte, maDasi, mercur, mister, misterD, M(T, Mitologie, neptun, nostradanus, o , peru, piramide, piramide martiene, planete, pluto, 3oarta Soarelui, 3ro#etii, Religie, saturn, secte, s#in!ul martian, soare, Teoria conspiratiei, terra, triada, ;BF, uni'ers, 'enus, ei, eus | 1 comentariu

9Templul =rsitelor: de la +inca Vec!e

h<*

*i

$Templul ;rsitelor&. se a#la sub :ealul 3lesu, din apropierea satului Sinca 6ec%e din 8udetul 9raso'. :e cum a8ungi aici, oboseala piere ca prin #armec sau, din contra, te apuca un somn caruia cu greu ii re isti. Se ice ca cine doarme macar si cate'a minute in templu sau in apropierea lui capata #orte noi si de'ine mai puternic. 2rota, scobita in poalele dealului, impresionea a oc%iul prin #orma ei stranie. 4ocul este impodobit cu icoane, #lori de munte si candele care nu apuca sa se stinga niciodata. Turnul interior, pe unde intra lumina ilei, este inalt de 10 metri si seamana cu o turla #ara acoperis. 4ocalnicii spun ca pe acolo coboaraM energiile si ca dedesubt, in pamant, ar e!ista un tunel de comunicare pana la 0etatea Rasno'ului. 9atranii satului mai spun ca pana si iarba din 8urul ,Templului ;rsitelor& #ace minuni. 6acile care pasc aici dau lapte mai mult si mai gustos decat celalalte. :aca 'reun localnic su#era de 'reo boala, da #uga pana la templu, unde aprinde o lumanare, bea apa din i 'orul situat in apropiere si se odi%neste cate'a clipe. Frice durere dispare. $,Aici se intampla ade'arate miracole<, crede braso'eanca So#ica 9arbu. Eu am mari probleme de sanatate si de #iecare data cand 'in aici ma incarc cu energii po iti'e. E bine sa nu intri in templu cu tele#onul mobil sau cu orice alt aparat, daca 'rei sa te a8ute energiile. 0el mai puternic loc e sub cupola, acolo este e#ectul de piramida&. Atrasi de aceste legende, la ,Templul ;rsitelor& poposesc oameni din tara, dar si americani, nemti, 8apone i sau italieni. (n special la s#arsitul saptamanii aici 'ine lume stresata din 0apitala. (onel Titu este un prosper om de a#aceri din 9ucuresti si impreuna cu #amilia se duce sa"si ,incarce bateriile& la templul de la Sinca 6ec%e. ,E de8a o moda la noi in #irma. 6enim pe rand, stam cate'a ore, respiram aerul curat, ne rela!am. 1u 'a puteti imagina ce bine ne simtim&. (n 'ec%ime, grota ;rsitelor a #ost trans#ormata in loc de re#ugiu si rugaciune pentru calugarii ardeleni %aituiti de Maria Tere a si obligati sa treaca la catolicism. Tot aici, tinerii din ona arunca din 'ar#ul dealului o roata, careia ii dau #oc, a'and credinta ca ast#el isi 'or a#la ursita si

se 'or casatori pana la s#arsitul anului. Traditia se respecta de S#. 2%eorg%e, la 4asata Secului, inainte de 3asti si Sc%imbarea la Bata. XXXX*
4a Sinca 6ec%e se 'ine pentru legendele si misterul lacasului de cult sapat in piatra. Acestui lacas i s"a dus 'estea de $Templul ;rsitelor&, $Manastirea Sapata in 3iatra& sau $Templul de la Sinca 6ec%e&, loc de reculegere,
de implinire a dorintelor bune, dar si de oaresce #enomene paranormale. 4ocalitatea in sine se a#la in centrul tarii, la 70 de Om de 9raso', 27 Om de Bagaras, +0 Om nord de Garnesti, intre 0ocoasa 3ersanilor la nord, podul peste paraul 9ungetu la 'est, iar limita estica e data de dealul 3ersanilor. Sinca 6ec%e apare in acte incepand cu sec.al H(("lea. si este cunoscuta, pe langa numeroasele 'estigii ar%eologice inca ne'alori#icate, gratie istoricului si #ilologului roman 2%eorg%e Sincai, a carui #amile isi are radacinile aici. :at #iind #aptul ca Sinca a #ost o localitate la granita intre Romania si (mperiul ?absburgic, aceasta a a'ut o istorie mai napastuita, in#luentata de comunitatile care s"au perindat in timp pe aici. Manastirea rupestra nu a putut #i datata cu preci ie, 'ersiunea mai des intalnita accepta ca an al aparitiei 1>42, moment cand bisericile ortodo!e sunt inter ise. Sunt pareri care spun ca manastirea e!ista de cate'a mii de ani, a'and origini dacice sau c%iar mai inaintate. Templul ;rsitelor are cate'a inscriptii ca Steaua lui :a'id, cu semnul tin"tang incoporat. 3reotul de la Sinca 6ec%e spune ca aceste insemne nu am mai mult de cate'a decenii, dar ca atunci cand a intrat in slu8ba aici ,acum mai bine de +0 de ani- aceste simboluri e!istau de8a. 9iserica este per#ect i olata si ascunsa pentru cei din e!terior, legatura cu lumea de a#ara reali andu"se doar printr"un %orn conic de 'reo 10 m lungime, prin care patrunde lumina si care #a'ori ea a concentrarea. Ma8oritatea 'i itatorilor raman cu #ascinatia cerului de a ur sau al celui instelat, al luminii di#u e care te a#unda in meditatii. (n 1>=9 pastorul re#ormat din Bagaras scria despre manastire. $Manastirea este taiata in intregime in piatra de cariera si deci nu are acoperis. Este sapata cu pricepere, cu o munca uriasa, demna de mirare. Berestrele sunt taiate lateral, atat de inguste incat calugarii cand slu8esc se plimba cu cartile dupa ra ele soarelui&. 0ontro'ersele asupra lacasului sunt legate nu numai de imposibilitatea datarii si a stabilirii originilor sale, a autorilor insemnelor de pe pereti, ci si de ar%itectura. 9iserica are doua altare, ceea ce ii #ace pe multi sa sustina ca nu are o origine crestina. Altii sunt de parere ca in timp peretii s"au surpat si au #ost unite cele doua biserici, care au e!istat atunci cand comunitatea de mona%i si"a marit numarul. Benomenele paranormale ce au loc, 'i iunile si 'isele premonitorii sunt dublate de aparitia pe pelicula #otogra#ica a unor s#ere albe, in'i ibile in momentul #otogra#ierii. Manastirea Sapata in Stanca are asta i un aspect mai trist si asta datorita $stradaniei& 'i itatorilor de a scri8eli peretii si de a lasa urma trecerii lor pe acolo prin mult gunoi. Tot 'i itatorii s"au ocupat si de modi#icarea con#iguratiei, largind desc%iderile si #erestrele. 3acea de odinioara este deseori omorata de mu ica celor 'eniti la gratar la manastire.

august 7, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | asteroi i, 9aalbeO, centura 'an %allen, 0oloana As%oOa, conspiratie, desenele rupestre, deus, dia'ol, di'initate, domonatie, :rumurile incaQe, Edgar 0aDce, egipt, enigme, et, e!traterestri, #araon, giganti, illuminati, incasi, (nsula 3aQtelui, iscarioteanul, istorie, 8upiter, luna, marte, maDasi, mercur, mister, misterD, M(T, Mitologie, neptun, nostradanus, o , peru, piramide, piramide martiene, planete, pluto, 3oarta Soarelui, 3ro#etii, Religie, saturn, secte, s#in!ul martian, soare, Teoria conspiratiei, terra, triada, ;BF, uni'ers, 'enus, ei, eus | 1 comentariu

adurea Baciu clu8.

adurea Baciu
4a o ora de mers pe 8os de la marginea orasului 0lu8"1apoca, trecand de padurea ?oia, a8ungem in mult contro'ersata padure 9aciu. 1e asteptam sa 'edem de la bun inceput copacii crescuti in #orme bi are, insa acestia ni s"au aratat doar dupa ce ne"am pus corturile in 3oiana Rotunda si am inceput sa e!ploram. Era cald a#ara. Giua nu misca nimic in padure si 'antul batea rar. Se putea simti o apasare curioasa precum si pre enta sporadica a cate unei entitati a padurii.

3o'estile spun ca padurea 9aciu ar contine o poarta cu destinatie incerta, precum si ca lacul din ona padurii s"a #ormat deasupra unui cimitir. 0e"i drept, se aud multe po'esti, dintre care si cele cu protagonisti de pe alte planete. ( 'orul e cam la inca o ora in plimbare de la 3oiana Rotunda, iar de la i 'or se mai #ace o bucata de drum pana la un loc in cu o intensitate i bitoare, unde se a#la + cercuri concentrice ,#ormate prin incretirea pamantului-, cu pamant ars in mi8loc. 0ercul e!terior are 7 puncte marcate pe linia lui de catre 7 copaci, din care 2 sunt #iecare dublii ,adica in loc de un singur trunc%i, copacul are doua, alipite-. (n pardea nordica, in e!terior cercului este o bucata ridicata de pamant care seamana cu un #el de mormant dar a'and in 'edere inaltimea acestuia si #aptul ca se a#la in partea nordica, ma duce cu gandul ca n"ar #i e!clus sa #i a'ut rol de altar ,nordul #iind de regula punctul cardinal al altarului in unele ritualuri pagane-. E'enimente stranii se pot intampla atat noaptea, cat si iua. (n cele doua e!peditii la care am participat, lumina ori intunericul nu repre inta o garantie. Si totusi, in prima i, mergand dupa apa, intorcandu"ne de la i 'or pe langa c%eile 9aciului, dam de un mos care se misca sc%iopatand incet, #oarte incet, pe drumul de padure. A'ea oc%ii albastru"desc%isi pri'ea in gol, insa ne si #i!a intr"un mod straniu. 4" am salutat, cre and ca e cine'a de la 're"o stana din apropiere. El s"a oprit, si ne"a intrebat cu o 'oce stinsa cum se a8unge in 0lu8. 1i s"a parut ciudat ca nu a'ea nimic cu el, nici o plasa, nici un rucsac. ("am e!plicat cea mai simpla cale de a a8unge. pe urmele masinilor ,urmele lasate de roti in pamant-. Era calea mai lunga, dar nu a'ea cum sa se piarda. 3entru asta ar #i trebuit sa treaca prin 3oiana Rotunda, unde s"ar #i intalnit cu ceilalti, asa ca nu ne #aceam gri8i ca nu ar a8unge in oras. 9atranul ne"a multumit, si si"a continuat drumul, sc%iopatand. 0and ne"am intors la corturi, ceilalti nu 'a usera pe nimeni pe drum. 9atranul nu a mai a8uns in poiana in acea i si nici in cele urmatoare. ;rmarindu"ne cursul catre i 'or, nu am dat de el, era ca si cum ar #i disparut. Mai pe seara, cel cu care #usesem la i 'or ne"a po'estit ca sub pri'irea batranului, se simtea pri'it in toate colturile din interiorul sau. 3e parcursul ilei, in poiana a trecut un grup de cercetatori romani si americani care ne"au a'erti at sa nu innoptam in padure. Mai incolo am #ost 'i itati de un cuplu cu un copil, cei doi au #acut Doga in centrul poienei rotunde. 1u ne"au deran8at pe noi, noi nu i"am deran8at pe ei. 0opilul se dadea cu bicicleta in impre8urimi. 0and au dat sa plece, ne"au a'erti at si ei sa nu stam peste noapte, din cau a radiatilor padurii si a spiritelor ce salasluiesc acolo. Au plecat inainte de a se insera. 1oi nu le"am ascultat indemnele si am stat + nopti, in prima e!peditie. A 'enit noaptea, am #acut #ocul, am mancat bine. (n 8urul nostru se au eau pasi, #osnete ciudate si se 'edeau oc%isori 'er i"luminosi, in padure, miscandu"se in 8urul poienei. 1imeni nu s"a dus sa in'estig%e e. (n noaptea urmatoare, dupa ce doi dintre noi s"au intalnit cu un lup care nu a atacat, s"a petrecut aceeasi scena, cu oc%isorii, insa cu miscari mai intense. 0adeau g%in i din copaci #ara a #i ste8ari in prea8ma. 4a ora 4, am adormit toti langa #oc. (n a treia noapte, pe cand s"a #acut be na, ne"a 'enit ideea sa ne mutam la cercurile de pamant, descrise anterior. 1e"am impac%etat pe intuneric, cu a8utorul doar a unei mici lanterne si am pornit"o prin padure. Acea plimbare nocturna m"a trecut prin

toate starile, iar la un moment dat, asta mi s"a parut a #i o ca o incercare. 4a mie ul noptii am a8uns la destinatie si am pus corturile. (n acea noapte am au it pasi si un clantanit intens de dinti ina#ara cortului. 0and m"am uitat, n"am 'a ut pe nimeni si nimic. (n timpul somnului, persoana cu care eram in cort ma c%ema la cercuri, insistand. Am re#u at. :imineata, persoana nu"si mai amintea nimic din ce spusese. 1e"am tre it cu totii cu o durere de cap ine!plicabila in intensitate. A doua e!peditie la care am asistat a durat o i si o noapte, in care am prins o #urtuna apriga. Giua ne"am plimbat prin padure si am gasit o serie de gropi, 'ariind de la lungimea unui om matur pana la lungimea unui copil. 1u am gasit e!plicatie pentru ele. Am campat tot in 3oiana Rotunda, insa de data asta n"am putut #ace #oc, deoarece seara incepuse de8a sa ploua. 3atru din noi s"au re#ugiat de ploaie in cort, iar eu si inca un ins am ramas a#ara, pe un nailon intins pe 8os. :upa o 'reme, am intrat si noi in cort. 3loaia s"a oprit, iar cand am iesit cu totii a#ara, spre surprinderea noastra, nailonul era rulat sul si impac%etat, ceea ce noi nu #acuseram cand l"am lasat in ploaie. 4emnele de langa tentati'a esuata de #oc erau mutate cu cati'a metri inspre padure, #ara a #i #ost su#late de 'ant ,erau lemne mari-. (n 8urul nostru a'ea loc acelasi #enomen de oc%isori 'er i. ("am numarat, erau apro!imati' 10 perec%i. Se miscau cu o 'ite a mult mai mare decat in prima e!peditie. :aca acestia a'eau o inaltime apro!imati'a de un metru, atunci unica perec%e de oc%i rosii depistata in padure era la apro!imati' doi metri. 1e simteam pri'iti, sau mai degraba anali ati. Ma gandeam ca sigur cine'a se distrea a de comportamentul nostru, mai ales cand cine'a din grup s"a speriat de un ambet di#orm pe care l"a 'a ut atasat de oc%isorii rosi. 0erul a'ea o lumino itate proprie, asa ca puteam 'edea in noapte #ara mare di#icultate. A inceput iar sa ploua. 4 s"au dus in cort, eu si un ins am ramas a#ara, sa ne asiguram ca totul e in regula. 4a un moment dat, doua s#ere imateriale au taiat o carare bine de#inita prin iarba si s"au apropiat de noi, una la 1 metru si cealalta la + metri de unde stateam. Au stationat cate'a secunde, dupa care au taiat o noua carare inapoi in padure. Baptul ca ni s" au aratat ne"a entu iasmat pe noi doi, insa i"a cutremurat putin pe ceilalti patru. 0um totul se intensi#ica in 8urul nostru, s"a intamplat ce'a #oarte straniu. cei care a'eau anumite a#ectiuni interne au semnalat dureri in ona organelor respecti'e. Asta a durat o 'reme buna, pana cand ploaia s"a intensi#icat si mai tare si am intrat cu totii in cort. Stand c%iar la desc%idere, am 'a ut ce'a ce, dupa parerea mea, a marcat punctul culminant al serii. ce'a asemanator cu ceata, insa de densitatea unui abur, a inceput sa intre in poiana dintr"o parte a padurii. A umplut 8umatate de poiana si tot 'enea, in pereti mari, 'erticali. (n 8umatate de poiana nu se putea 'edea nimic, datorita acestei ceti ciudate, iar in cealalta se 'edea clar. 1u parea a #i ceata deoarece ceata are acel miros speci#ic, iar abur nici atat deoarece aburul are o densitate care nu era pre enta in #enomenul la care asistam. :upa o 'reme de acumulare a NcetiiI in 8umatate de poiana, deasupra centrului s"a #ormat ca o s#era uriasa din acea materie, dupa care totul s"a re'arsat si in partea poienii care era clara. 1u mai puteam 'edea nimic in 8ur, iar gomotele se intensi#icau. ;n ins, totusi, a spus ca 'ede idurile unei cetati deasupra cetei. (ntrase intr"o stare dubioasa pentru

circumstantele date. (nca nu ne e clar de ce a 'a ut ce a 'a ut. Atunci am decis ca putem inc%ide cortul si sa incercam sa dormim. Era de8a tar iu. Am inc%is cortul, ne"am inc%is oc%ii, pe cand am inceput sa au im un marait #oarte ragusit. Eu am cre ut ca e din cort, banuind ca cine'a are c%e# de glume. 0eilalti mi"au spus ca 'ine de a#ara. 1e#iind sigura, am desc%is cortul si am iesit. Ggomotul 'enea mult mai intens din lateralul cortului, intr" ade'ar, de a#ara. 3ri'ind cu lanterna, n"am gasit nimic. Am adormit cu totii, sperand ca nu am deran8at spiritul padurii cu nimic asa de tare incat sa se intample #enomene cu o #inalitate mai putin #ericita. A doua i, totul era ca si cum nimic nu s"ar #i intamplat. Am cautat o ora in 8urul poienii dupa urme in noroi, dar nu am gasit nimic ce sa sugere e trecerea unor animale sau oameni. Toate aceste e'enimente m"au con'ins ca padurea 9aciu are un spirit al ei, un spirit care trebuie respectat si care nu trebuie pro'ocat sau in'adat abu i'. Este un loc impre'i ibil, care poate sa uimeasca, dar poate sa si sperie. Este o pro'ocare din care insul poate in'ata, dar este una care nu trebuie luata lesne. Multi care au #ost acolo, po'estesc de o c%emare neomeneasca ce inca ii atrage catre padurea 9aciu sursa . Astromagia august 4, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | asteroi i, 9aalbeO, centura 'an %allen, 0oloana As%oOa, conspiratie, desenele rupestre, deus, dia'ol, di'initate, domonatie, :rumurile incaQe, Edgar 0aDce, egipt, enigme, et, e!traterestri, #araon, giganti, illuminati, incasi, (nsula 3aQtelui, iscarioteanul, istorie, 8upiter, luna, marte, maDasi, mercur, mister, misterD, M(T, Mitologie, neptun, nostradanus, peru, piramide, piramide martiene, planete, pluto, 3oarta Soarelui, 3ro#etii, Religie, saturn, secte, s#in!ul martian, soare, Teoria conspiratiei, terra, triada, uni'ers, 'enus, ei, eus | 12 0omentarii

*acia0 iramide0 Mistere 6 -,imeni nu stie ce se ascunde sub movilele de pamint din apropierea 3ltului.=iramidele de la #ona
#e duc la cimp la fel ca in fiecare dimineataB *u pamintul pe malul 3ltului, c)iar langa MuruietiB N-au mostenit de la bunicul, iar batrinul de la parintiB #int norocosiB Toti satenii stiu ca pamintul este mai manos acoloB Onii spun ca Muruietii din #ona sint morminte dacice ale unor mari conducatoriB +inatorii se 0ura ca este ceva neciudat in eleB +ulpile dispar cu totul in piramidele uriase de pamintB #atul Krumoasa #atul se afla in apropierea orasului Kagaras, pe malul 3ltuluiB =rimele case au fost cladite de sasi, in anul 9E9EB Mospodareste au muncit pamintul, au crescut animalele si si-au inaltat o biserica mica si -frumoasa.B

De cind se stie, movilele uriase de pamint de la marginea satului au fost numite guruietiB ,u se mai stie de ceB 3ricum sasilor nu le-au purtat norocB #asii au plecat din #ona ,ea Moe *urel, unul dintre batrinii satului, stie cum au plecat sasii din #onaB -=este 3lt era o padure mare de ste0ar, bogata in g)inda, numai buna pentru ingrasarea porcilorB #asii isi duceau acolo animalele, dar romanii le furauB #-au saturat de atita til)arie si au plecat cu toti spre alte meleaguriB Din cite stiu eu s-au stabilit prin Tirnava (ica, linga %la0, si i-au spus tot satul #ona., spune ,ea *urelB *re FE de ani, s-a nascut in satB Toti stramosii lui se trageau tot de aiciB 8ase in paragina *cum satul e locuit de romaniB #int EPP de case si doua biserici, una ortodo$a si una greco-catolicaB Nocalitatea e imbatrinitaB (ulte case sint in paragina, cu portile intr-o rina si cu iarba pe acoperisB Ninga guruieti sint niste gra0duri lasate in paragina si un cimp plin cu flori si fragiB =utinii tineri care au mai ramas in sat nu se duc noatea pe acoloB ,u se stie niciodata ce se poate intimplaB Tunele secrete *c)im %oieru, alt batrin al satului, e convins ca piramidele de pamint au legatura cu sanctuarele dacice de la #armisegetusa si cu cetatea DisnovuluiB -#igur nu se stie nimicB 2storicii nu si-au bagat nasul in ele sa le cercete eB *m au it ca sint legate prin tunele subterane care duc la cetatea Disnovului si cu sanctuarele dacice., spune acestaB #atenii din #ona nu sint perocupati de fenomenele paranormaleB =refera sa creada in legendele din batriniB (ulti sint convinsi ca in guruieti sint ascunse comori de pe vremea dacilorB *ltii ar baga mina in foc ca turcii au ridicat movilele ca sa isi ascunda armeleB Triung)iul dacilor 8ercetatorii au dovedit ca sanctuarele dacice sint po itionate in virfurile unor triung)iuri dreptung)ice Kilosofia dacilor se regaseste in modelul matematic al sanctuarelor de la #armisegetusa si DacosB Dar si in triung)iurile de aur pe care le formea a constructiile raspindite pe teritoriul DacieiB #tramosii nostrii si-au construit tara topografic si geometric proiectind pe pamint cerul instelatB *u construit cu iduri de piatra bine prelucrate cetati pe virfuri greu accesibile in muntiB #-au spus ca aceste iduri erau cetati de aparareB Dar cisternele cu apa, )ambarele cu grine, sanctuarele si locuintele sint dincolo de aceste iduriB Dacii aveau cunostiinte solide de astronomieB Daca unim aceste virfuri de munti, obtinem triung)iuri dreptung)ice, ase ate dupa un altgorim cosmicB

(area linie topografica Onind punctul unde se afla cele I piramide de la #ona cu punctul sanctuarului de la Dacos si virful 3mul obtinem un triung)i dreptung)ic cu ung)iurile de EP si LP de gradeB =e linia #ona-3mul se afla templul dacic de la #inca +ec)e, adapostit intr-o pesteraB On alt triung)i, mai mare are in virfuri templul de la Dacos, +irful 3mul si cetatea dacica de la #armi egetusaB Na Dacos se afla un mare comple$ ritualic al dacilorB Ninia ce uneste 8etatea #armi egetusa cu +irful 3mul este denumita marea linie topografica a dacilorB Kenomene stranii in ona %usteni-#inaia Traian Trunfin, mu eograful de la (u eul -8e ar =etrescu6 din %usteni, a cercetat fenomenele onei %usteni-#inaiaB 2n anii 9IIE-9II:, numeroase familii din %usteni acu au stari de agitatie care le afectau sanatateaB (anifestarile aveau loc numai in timpul noptiiB Olterior s-au produs o serie de cutremure, care nu aveau epicentrul in +rancea sau %ucegiB ,-au fost victime, doar usoare pagubeB Onii locuitori din %usteni sau plins ca nu mai pot atinge cu mina obiectele metalice pentru ca se curentauB #emnale radio subterane 2n anul 9II; numarul de cutremure a sporitB 2nainte de producerea unui seism, se au ea un tunet infundatB Dupa : ani, specialistii de la 8entrul de Ki ica a =amintului au inceput sa priveasca manifestarile cu ingri0orareB Dar, pina la urma, toate au incetatB #a nascut ipote a e$istentei in %ucegi a unor uriase coridoane subterane, unde ar avea loc e$perienteB =unctul fiebinte ar fi ona crucii de pe 8araimanB Dupa cutremure, s-au semnalat si semnale radioB #e pare ca provenienta lor este subteranaB #pecialistii de la #tatia #eismica de la 8)eia n-au putut lamurii lucrurileB #oarele rasare mai intii pe 3mul +irful 3mu > GB;P; m ? este cel mai inalt din %ucegiB 7 unul dintre virfurile carpatice de peste GBPPP de metri care se luminea a dimineataB 2arna, dupa ninsorile puternice, din blocul 2nstitutului Meologic al Domaniei din %ucuresti, poate fi va ut (asivul %ucegiB De la 9;P km, apare cu detalii incredibile, pina la nivel de pilcuri de padure si poieneB ,icolaie Densusianu sustine ca muntele sfint al dacilor era in %ucegiB 2storicul *B %ucurescu cunsidera ca #fin$ul din %ucegi se afla pe locul unde a fost ucis 3rfeu, Coga-2on insemnind capul (agnificuluiB #armi egetusa, locul fenomenelor ine$plicabile #armi #eget Osa, adica -7u ma grabesc sa curg. > in sanscrita ? este vec)ea capitala a DacieiB 7ste situata in (untii 3rastiei din Mrupa Dete at-ModeanuB #e spune ca aceasta ona, unde apar lumini ciudate in mie de noapte, este numita - ona crepusculara a 7uropei.B 2n 9II9, sapte specialisti au facut cercetari la fata loculuiB *u consemnat

aparitia unei -e$plo ii luminoase. care parea ca iese c)iar din munteB 2ntorsi la %ucuresti, au constatat ca aparatele nu au retinut nici o imagineB 2n august 9II9, in aceiasi ona, un avion 2N-9: s-a pulveri at din seninB Da a din stinca 2n iulie 9II:, niste turisti care-si ase asera cortul la #armi egetusa au relatat ca au va ut nenumarate ra e, de diferite culori, tisnind din spatele unui perete stincosB Da ele se invirteau ca spitele unei rotiB 2ntreaga vale a fost cuprinsa de un vuiet timp de 0umatate de oraB Doua luni mai tir iu, in acelasi loc, alti turisti au fost infasurati intr-o perdea de ra a colorateB Templul ursitelor On vec)i lacas de cult se afla la #inca +ec)e, in cotul format de (untii Kagaras si =erisani, la :; de km de %rasov si GG de KagarasB (ulti au au it de Templul Orsitelor unde e intimpla fenomene paranormaleB +in oameni din toata tara sa se reculeaga si sa isi puna o dorintaB Na inceputul secolului au fost descoperite cristale in templuB #-au presupus ca erau folosite de preotii daciB Mrota nu este mare, dar impresionea aB Turnul interior, pe unde intra lumina ilei, este inalt de 9P metriBpe perete apar simbolurile celor doua principii cosmogonice, Qin si Qang, impreuna cu steaua lui DavidB 8ei care au cercetat templul s-au intrebat daca fata cu trasaturi ferme, sculptata in templu, este al lui 8)rist, Aamol$is sau a unei eitatiB =arapsi)ologii cred ca locul are puteri supranaturaleB 8ei care au vi itat lacasul au vise premotoriiB +ec)iul templu datea a din epoca precrestinaB De altfel, in apropierea grotei a e$istat o mica ase are dacicaB 2n secolul al H+222-lea, in grota era o biserica ortodo$aB * re istat numai pina in anul 9<L9, insa si acum, din cind in cind, de tin slu0beB #anctuarul de la Dacos =e Tipia 3rmenisului, in apropiere de Dacos se afla o tabara ar)eologicaB *se arile dacilor sint de GPP sau EPP de ani mai vec)i decit cele din muntii 3rastieiB 2n secolele ++2 iBeBnB aici e$ista un regat dacic puternic, bine cladit si aparatB 8el care conduce sapaturile ar)eologice este ar)eologul brasovean Klorea 8osteaB -Tipia 3rmenisului era considerat un loc sacruB 8etatea nu era mare, dar a avut rol important de aparareB 8apii militari n-au vrut sa se uneasca cu celelalte regate, care se aflau sub conducera lui %urebistaB *cesta a cucerit cetatea si apoi a incendiat-o., spune ar)eologulB #-au descoperit sancutare circulareB *ici aduceau ofrande de carne eilorB 'alcile erau atirnate in piroane de fier, in forma de cap de lebadaB 7rau inc)inate eitatii supreme, lui Aamol$isB #anctuarele au fost distruse de romaniB Kragmentele de ceramica, piroanele, fibulele si obiectele de fier gasite au fost e$puse la (u eul de 2storie 8asa #fatuluiB

=iramidele din 7gipt si 8arpatii

(untele Toaca este o piramida cu ba a patrata, forma de e$trema rartitate in naturaB Natura are lungimea dubla fata de piramida lui CeopsB Ong)iul pantei vestice are aceiasi marime cu ung)iurile piramideiB Na 8ucuteni, cultura aflata in apropiere, s-a descoperit, inci at in ceramica eneolitica, un motiv unic repre entind proiectia in plan a unei piramide cu ba a patrataB Diagonalele si apotemele sint trasate cu mare preci ieB Ong)iul dintre 8arpatii (eridionali si cei 3rientali este de ;G de gradeB ;9 de grade ;P minute este ung)iul dintre fetele piramidei C)ufu > Ceops ?si ba a acestiaB +asile =irvan sustine teoria 8ea)laului ca munte sfint al dacilorB (untele rete at este un monolit de proportii gigantice cu infatisearea unui trunc)i de piramidaB sursaR (onitorul 7$pres
august 4, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | asteroi i, 9aalbeO, centura 'an %allen, 0oloana As%oOa, conspiratie, cranii de cristal, crestinism, cristal sOull, desenele rupestre, deus, dia'ol, di'initate, domonatie, :rumurile incaQe, dumne eu, Edgar 0aDce, egipt, enigme, et, e'rei, e!traterestri, #araon, giganti, %ristos, illuminati, incasi, in#ern, (nsula 3aQtelui, iscarioteanul, istorie, iuda, 8upiter, Oeops, luna, marte, maDasi, mercur, mister, misterD, M(T, Mitologie, mumie, neptun, nostradanus, paradis, paranormal, peru, piramide, piramide martiene, planete, pluto, 3oarta Soarelui, 3ro#etii, ra, rai, Religie, saturn, secte, s#in!ul martian, soare, Teoria conspiratiei, terra, tradare, triada, uni'ers, 'enus, ei, eus | + 0omentarii

4enomene paranormale in Buce#i

1imeni nu poate e!plica de ce pe crestele 9ucegilor se inregistrea a un ni'el #oarte mare al radiatiilor. 0ercetarile sporadice de pana acum n"au de legat toate aceste mistere. Raman in $picioare& doar legendele care spun ca 9ucegiul a #ost un urias sanctuar dacic, piatra de temelie a poporului roman.

Stam de 'orba cu $muntomanii& intalniti la re#ugiul sal'amont de la 6ar#ul Fmu. Fameni impatimiti de munte, asa au #ost porecliti. Ei stiu toate traseele din 9ucegi. Au im de mai multe creste ale muntilor, precum :oamnele, Fmu si 9atrana. Ar e!ista niste energii deosebite. Turistii 'orbesc despre 'indecari miraculoase ale celor care au trecut pe acolo. :aca oamenii a'eau o boala anume. 3entru niste bucuresteni ca noi, putin #amiliari ati cu ona, pare ce'a greu de cre ut. (n #ine, il cunoastem si pe specialistul de la statia meteorologica 6ar#ul Fmu, 2%eorg%e 3orancea. Alt impatimit al muntilor, pentru ca de 21 de ani munceste la statia meteo si este pe deasupra si sal'amontist. $Eu am insotit cu ani in urma o ec%ipa de cercetare in 9ucegi. Au #ost #acute masuratori radeste ice pe 6ar#ul 9ucura. S"a constatat o intensitate e!traordinara a radiatiilor. 0ert e ca eu nu pot sa stau mult timp departe de munte. :e cate ori urc aici, simt ca ma incarc de energie. E ce'a deosebit aici&, ne spune interlocutorul nostru. $Triung%iul de aur& al :aciei :e aici intram pe teritoriul legendelor. Se spune ca Muntii 0arpati ar #i strabatuti de tuneluri lungi de sute de Oilometri. 1imeni nu poate spune daca au #ost #acute de mana omului sau de #orta naturii. Asemenea ca'erne uriase ar e!ista si in 9ucegi. (ar acele campuri de #orta pot sa marc%e e c%iar linia subterana a tunelurilor. Se 'orbeste si despre #aptul ca pe 6ar#ul Fmu ar #i #ost un sanctuar dacic, asa cum au mai #ost si pe alte creste ale muntilor, in Rete at si 0ea%lau, #ormandu"se ast#el un urias triung%i carpatic intre cele trei puncte. Este asa"numitul $triung%i de aur& al :aciei. (storicii nu s"au pus inca de acord asupra muntelui sacru al dacilor. Acesta ar #i #ost 9ucegiul sau 0ea%laul. $Gona nemuririi& A#lam si despre primele cercetari #acute in 9ucegi, inca din 192>, mai precis in partea estica a masi'ului, pe 6alea (alomitei, intr"o ona cunoscuta sub numele de $sapte i 'oare&. Misterele muntelui se impletesc cu anumite certitudini. Se spune ca aici 'enea Gamol!e, eul dacilor, sa bea apa. :acii i"au spus $ ona nemuririi&. Simbolul celor sapte i 'oare era incrustat nu numai pe scuturile dacilor, dar se gaseste si pe 0olumna lui Traian. 0%iar in acest loc din 9ucegi e!ista un i 'or a carui apa este cea mai pura din lume. //n perioada 192>"19+7, aici s"au #acut studii atat de catre cercetatorii romani, cat si de cei #rance i. Famenii de stiinta au aratat ca incarcatura de bacterii din apa acestui i 'or este ero, un #apt unic in lume. Alte cercetari au #ost reali ate in anii =0. Specialistii au constatat ca i 'orul se $alimentea a& dintr"un lac subteran imens. Asta ne aduce aminte de legenda culoarelor subterane din munti< 0ert e ca debitul i 'orului este de 4.000 de litri pe secunda. Toate aceste in#ormatii au #ost secreti ate de autoritatile comuniste. 0utremur de o luna :e neclintit par a #i Muntii 9ucegi, cand ii pri'esti de departe. :ar acest masi' s"a cutremurat timp de o luna, in 199+. :oar pe parcursul lui august. Au #ost cate'a sute de cutremure atunci. Erau si cate ece miscari telurice intr"o i. :e intensitate mica. 0el mult cinci grade pe scara Ric%ter. 3rima oara am a#lat despre acel #emomen tot de la te%nicianul statiei meteo de la 6ar#ul Fmu. $:e'enisera de8a obisnuinta. Gilnic se cutremurau 9ucegii. Aici, la 2.707 metri altitudine, la statia meteo, simteam mai tare

cutremurele decat la ba a muntelui. Au #ost doar niste crapaturi in peretii re#ugiului sal'amont de la Fmu. Atat. Apoi cutremurele au incetat brusc. :e atunci n"au mai #ost&, am a#lat de la 2%eorg%e 3orancea. Statia meteo de la Fmu n"a a'ut de su#erit. E o cladire solida, cu peretii de un metru grosime, bine in#ipta in stanca muntelui. 0abanele din 9ucegi au ramas in picioare. 1ici caderi de bolo'ani n"au #ost. 1u au #ost pagube materiale nici la ba a muntelui, in 9usteni. 9ubuituri din pamant 0unoscatorii ne"au spus ca ar #i bine sa stam de 'orba cu un inginer geolog, Traian Tru#in, care are o teorie despre aceste cutremure din 9ucegi. Fmul locuieste in 9usteni din 1991. A lucrat in domeniul sau timp de 27 de ani. A lucrat si in mina ani buni. Acum ne"a spus ce crede el despre acel #enomen, pe care nu numai ca l"a trait, dar l"a si $prelucrat& ca specialist. $0utremurele au #ost ciudate. Si asta pentru ca Muntii 9ucegi au in structura lor calcare si conglomerate. Este o ona stabila din punct de 'edere geologic. :e aceea e anormal sa a'em aici cutremure&, ne"a spus omul nostru. 0%iar si modul in care se produceau cutremurele a starnit curio itatea specialistului. $Se au ea mai intai o bubuitura sub pamant, apoi simteai cutremurul. 3arca s"ar #i surpat ce'a in adancuri. Am lucrat in mina si acolo se au eau asemenea bubuituri, aceeasi miscare %aotica a pamantului, care nu are nici o legatura cu o miscare seismica&, au im noi. :ar au #ost si alte ciudatenii in perioada cutremurelor. Benomene intamplate la poalele muntelui, in orasul 9usteni. $Eu cunosc 'reo 70 de oameni care au a'ut insomnii atunci. //n aer se simtea un miros ciudat, parca era ga . E posibil ca acea emanatie de ga e sa #i pro'ocat insomnia. Eu locuiam in acea perioada pe Strada Telecabinei si stiu ca multa lume de acolo se plangea de insomnie&, ne po'esteste geologul. (n conclu ie, Traian Tru#in sustine ca legenda potri'it careia Muntii 9ucegi ar #i strabatuti de uriase culoare subterane nu trebuie e!clusa. $Benomenele ciudate din Muntii 9ucegi si legendele locului nu sunt doar po'esti. E!ista ce'a care ne este absolut necunoscut. Eu propun organi area unei e!peditii stiinti#ice in 9ucegi. F ec%ipa multidisciplinara #ormata din c%imisti, biologi, #i icieni, c%iar si para"psi%ologi, care sa studie e in amanunt ceea ce se intampla aici. :in pacate, pana acum nimeni nu a #acut asemenea cercetari care sa acopere intregul masi'&, ne"a spus ga da noastra. 0e spun specialistii :espre seria de cutremure din 9ucegi am discutat si cu directorul stiinti#ic al (nstitutului 1ational pentru Bi ica 3amantului, Mircea Radulian. Acesta a admis #aptul ca $sec'enta& cutremurelor din 9ucegi a #ost surprin ator de mare c%iar si pentru specialistii din domeniu. :ar este sustinuta ideea unor miscari seismice, nu de alta natura. Au #ost cutremure crustale. Asta inseamna de mica adancime, de pana la 17 Oilometri. Se admite si #aptul ca in 9ucegi au #ost cate'a sute de cutremure in 199+. $Este posibil ca aceste cutremure sa #i aparut tocmai din cau a #aptului ca Muntii 9ucegi se a#la in apropierea 6rancei, o cunoscuta ona seismica. :ar este greu de e!plicat de ce in ultimii ece ani in 9ucegi nu a mai #ost nici o miscare seismica. Sec'enta aceasta de cutremure din 9ucegi, din 199+, este unica pe teritoriul

Romaniei&, ne"a spus seismologul. (mportant este ca s"au #acut studii in 9ucegi, dupa acea lunga serie de cutremure, dar ramane inca un mister in pri'inta cau elor pentru care un intreg masi' muntos s"a clatinat timp de o luna. $Se incearca o interpretare a studiilor #acute in ona. :ar problemele nu sunt inca elucidate&, a admis omul de stiinta. citeste alt articol despre Muntii bucegi A(0(. sursa . Ecoterra august 4, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | asteroi i, 9aalbeO, centura 'an %allen, 0oloana As%oOa, cranii de cristal, crestinism, cristal sOull, desenele rupestre, di'initate, :rumurile incaQe, dumne eu, egipt, enigme, et, e'rei, e!traterestri, #araon, giganti, %ristos, incasi, in#ern, (nsula 3aQtelui, iscarioteanul, istorie, iuda, 8upiter, Oeops, luna, marte, maDasi, mercur, mister, misterD, M(T, Mitologie, mumie, neptun, paradis, paranormal, peru, piramide, piramide martiene, planete, pluto, 3oarta Soarelui, ra, rai, Religie, saturn, s#in!ul martian, soare, terra, tradare, uni'ers, 'enus, ei, eus | + 0omentarii

iramide Antice pe Teritoriul %omanesc.

!ona este un sat uitat de lume, asezat pe malul stang al 9ltului, in
apropiere de 1agaras. !ingura deosebire intre !ona si celelalte sate din Tara 1agarasului consta in ciudatele ridicaturi de pamint de la marginea asezarii. !atenii s#au obisnuit cu 7guruietii8, numele pe care l#au pus movilelor uriase de pe platoul de langa fostul C"P. "u incercat chiar sa le afle secretele, starniti de cele cateva evenimente spectaculoase ce se petrec in apropierea acestora. Prin sat se zice ca, daca se pune o lama de ras la o treime de baza, aceasta se ascute singura. "pa asezata in acelasi loc capata proprietati curative, iar carnea nu intra in putrefactie. Curiosi sa afle ce ascund inauntru, localnicii au incercat sa sape in movile, dar n#au fost lasati de autoritati. *ici arheologii chemati de ei n#au reusit inca sa dezlege misterele guruetilor, nefacand altceva decat sa alimenteze imaginatia iubitorilor de mituri.

egenda ;riasilor
Cele opt movile de pamant sunt asezate pe un deal din apropierea satului. Candva au avut o forma piramidala, dar vantul si ploile le#au erodat. !unt asezate pe doua linii paralele, la marginea unei terase lungi de apro&imativ un 5ilometru. )e departe nu#ti poti da seama de marimea lor, dar, a$uns la baza, te coplesesc. 9bisnuiti cu prezenta movilelor, localnicii au incercat totusi de#a lungul anilor sa#si e&plice ce e cu acei munti de pamint, inalti de -0#:0 de metri, ridicati chiar in mi$locul unei terase. ;na dintre cele mai populare legende spune ca, pe vremuri, niste uriasi au venit dinspre muntii 1agaras si au trecut 9ltul. Pentru ca s#au umplut de noroi, cind au a$uns pe locul unde se afla piramidele, si#au scuturat incaltarile. 4ucatile de pamant au format damburile. "lta legenda spune ca piramidele au fost ridicate de turci. Cand mergeau spre apus, otomanii isi lasau din turbane pamantul adus din Turcia. Chiar daca legendele care circula n#au facut decit sa le stirneasca si mai mult curiozitatea, localnicii n#au indraznit niciodata sa

sape si sa vada ce ascund 7piramidele8 de la marginea satului.

Cercetatori din 4asarabia

)e#a lungul anilor, din vorba in vorba, povestea guruietilor de la !ona a a$uns si la urechile unor arheologi. a prima vedere, fiind acoperite de vegetatie, piramidele de la !ona pot fi asemuite cu tumulii sub care celtii si scitii isi ingropau capeteniile, impreuna cu un intreg tezaur de arme si podoabe. Cum aceste popoare au trecut si pe teritoriul tarii noastre, prima tendinta a arheologilor a fost sa le identifice cu tumulii. 'ai mult, in $urul guruetilor de la !ona, arheologii au gasit ceramica din epoca tirzie a bronzului si din perioada 0allstat, de acum 1.-00 de ani. Printre cei mai pasionati arheologi atrasi de misterul guruietilor de la !ona s#a numarat si profesorul universitar %avril 4udau. "rheologul a adus aici doi cercetatori basarabeni, care au scris mai multe carti despre daci. %avril 4udau isi aminteste prima impresie cind a urcat pe una dintre movile= 7"m vazut gauri de vulpi si pamintul nu era scos in afara, cum stiu eu, ca vinator, ci era cazut inauntru, deci poate e&ista un gol8. ;nul dintre basarabenii veniti sa cerceteze movilele de la !ona este "ndrei >artic. 1izician de formatie, acesta a cercetat aproape toate cetatile dacice din 'untii 9rastie. El crede ca piramidele au fost ridicate sau folosite de daci. "rheologii brasoveni sustin insa ca in zona nu au gasit decat putine bucati de ceramica dacica.

'ormantul lui )ecebal?

"lte patru piramide asemanatoare e&ista la marginea unui sat apropiat de !ona, la 0almeag. "cestea, insa, nu sint asa de bine conturate, fiind erodate de vint. !i langa satul 4unesti e&ista, de asemenea, guruieti. In apropierea lor s#au gasit urme de locuire dacica si o terasa asemanatoare celei de la !ona. Cercetatorul "ndrei >artic spune ca, pe harta, piramidele constituie virful unui triunghi dreptunghic ale carui laturi unesc varful 9mu, dupa unii istorici muntele sacru al dacilor, si sanctuarul de la Racos. 9 ipoteza spectaculoasa a lui >artic= dupa aran$amentul teraselor din $ur, nu este e&clus ca piramidele sa adaposteasca mormintul lui )ecebal

iulie 22, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania, 3iramide in lume | 9aalbeO, 0oloana As%oOa, cranii de cristal, cristal sOull, daci, decebal, desenele rupestre, :rumurile incaQe, egipt, enigme, et, e!traterestri, #araon, giganti, incasi, (nsula 3aQtelui, istorie, Oeops, maDasi, mister, misterD, M(T, Mitologie, mumie, paranormal, peru, piramide, planete, 3oarta Soarelui, ra, Religie, uni'ers, amol!e, ei, eus | 1iciun comentariu pKnL acum.

Noi nu suntem urmaBii %omei 9Noi nu suntem urmaBii %omei: un inter1iu de )!eor#!e Budeanu
pentru a citi cartea, clic5 aici

*apoleon !avescu s#a nascut la -, iunie 13,/ la 4ucuresti. " absolvit 'edicina. "cum -de ani a parasit Romania, dominata de comunismul lui *icolae Ceausescu si s#a stabilit la *e@ Aor5. "colo a perseverat in domeniul medicinei, astazi fiind desemnat printre primii 100 cei mai buni doctori internisti din !;". )r. *apoleon !avescu este presedinte si fondator al societatilor 7)acia Revival International !ociet+ Inc.8 si 7The Romanian 'edical !ociet+ of *e@ Aor58. Este una dintre cele mai cunoscute personalitati ale comunitatii romano#americane. )e mai multi ani, dr. !avescu se straduieste sa reinvie preistoria poporului nostru daco#roman, aparuta in bazinul Carpato#)anubian cu mii si mii de ani inainte de nasterea lui 0ristos. In cartea 7*oi nu suntem urmasii Romei8, el demonstreaza nu numai originea mai putin cunoscuta a poporului nostru, dar si e&pansiunea in timpurile uitate ale preistoriei. ;ltima data dr. !avescu a venit la Chisinau la sfarsitul lunii iulie, cu ocazia prezentarii aici a cartii sale 7*oi nu suntem urmasii Romei8. In 132/ am depus flori la monumentul lui !tefan cel 'are - Domnule Savescu, cine sunt parintii dumneavoastra? # Tatal meu a fost colonelul !avescu, fost sef al apararii antiaeriene a 4ucurestiului in timpul razboiului. !i#a facut studiile in %ermania B matematica superioara, astronomie si balistica. Pe vremea lui 0itler, lucra in %ermania. Cand a vazut ca lucrurile s#au incurcat mult, s#a intors in Romania, unde s#a casatorit si a avut doi copii= pe mine si pe sora mea, "ida !avescu, cantareata de opera. Pe linia tatalui, sunt moldovean get#beget. 4unicul era dintr#o comuna de langa Iasi, care se numea !aveni. "vea o moara, la care venea lume multa. - Numele Savescu de la comuna vi se trage? # !#ar putea sa fieC 'ai tarziu, !avenii au fost inghititi de Iasi, au disparut. 4unica era si ea moldoveanca, dar din partile acestea, de la Ivancea. In 132/, am incercat sa vad locurile bunicii. "m a$uns la Chisinau. 'i#a placut, dar mi se parea ca nimeni nu mai vorbeste romaneste pe aici. "veam un ceas american care canta muzica scotiana la fiecare ora. "m intalnit o tiganca care vorbea romaneste. >indea flori in centrul Chisinaului. '#a intrebat daca nu vreau sa#i vand ceasul. I#am spus ca nu. 7Iti dau toate florile8, zice ea. !i m#a dus undeva in parc, langa statuia lui !tefan cel 'are. 'i#a dat trei cosuri cu foarte multe flori. >enisem din Romania cu un autobuz, impreuna cu ,1 de doctori. !i le#am spus= 7"m toate florile astea, le ducem la !tefan cel 'are8. Imediat a aparut la toti sentimentul patriotic. "m poze foarte frumoase de atunci= un cortegiu de medici din Romania care inunda cu flori spatiul din $urul monumentului. "nii au trecut si l#am cunoscut pe ambasadorul Republicii 'oldova la 9*;, Tudor Pantaru, un om deosebit, pe care l#am respectat si am ramas prieteni. )atorita lui, am revazut, acum trei ani, Chisinaul. "zi, lucrurile mi se par schimbate. a aeroport, peste tot lumea vorbeste romaneste. ;nii vorbesc si ruseste. Evident, nu poti sa le interzici, caci aici s#au nascutC - Si americanii educa sentimentul internationalist? # "mericanii au scoli pentru toate nationalitatile din lume. Toate sunt insa pana la un punct. In momentul in care vrei sa ocupi o pozitie intr#un sistem in care sa primesti bani americani, daca nu stii engleza, nu poti sa intri.

- Atunci, in 1976, n-ati ajuns la Ivancea? # *u, nu mi#au dat voie sa ies din Chisinau. "veam un ghid care vorbea perfect romaneste. #am intrebat= esti roman? 'i#a raspuns cu un fel de ura= 7*u8. "m mers mai departe. "m a$uns la 4ender. *u ne#au dat voie sa fotografiem cetatea. "veam un aparat foto si am facut cateva poze. %hidul s#a uitat la mine, dar n#a zis nimic. " fost un om amabil, cine stie ce probleme avea si elC "nul trecut, m#am reintors la Chisinau. Tudor Pantaru a vrut sa ma duca la Cricova, sa vad cramele. "m refuzat= am venit pentru o zi si vreau sa vad Ivancea, 9rheiul. "m a$uns acolo si el mi#a facut cunostinta cu "ndrei >artic. "m ramas impresionat de acest om si de ceea ce a facut el. 'i se pare ca a facut mai mult decat multi romani din Romania si de pretutindeni pentru neamul romanesc. Pastrez legaturile cu el. - Ati gasit la Ivancea rude? # *u, au disparut. In "merica, inteligenta m#a a$utat sa fac bani - Cand ati plecat in America? # In 1322. "m simtit ca situatia din Romania te ingradea si nu mai puteai face nimic. Era un plafon peste care nu mai puteai trece. )evenisem un chirurg bun, dar asta nu ma salva. Ca sa plec, m#a a$utat "mbasada americana din 4ucuresti. 9 persoana de la ambasada m#a inclus pe o lista speciala, pe care Ceausescu a semnat#o cu scarba= 7!a plece astia din taraD8 !i am plecat. )upa ani de zile, l#am intalnit pe acel om de la ambasada, )avid 1andenberg, a$unsese congresman. #am a$utat in campaniile electorale cu bani. Intr#o zi, a venit din Carolina de *ord la *e@ Aor5 ca sa vada cine e omul care il a$uta cu atatia bani si de ce. !i i#am spus adevarul= 7Tu ai fost cel care mi#ai schimbat viata cand eram in Romania si nu puteam sa plec. #am dus la !ocietatea doctorilor romani 7Pan "merica8. Colegii m#au intrebat= 7)e ce il onorezi?8. e#am raspuns= 7"m fondat aceasta societate si cu a$utorul acestui congresman8. - Dar de unde avea Napoleon Savescu ani ca sa-l ajute pe viitorul congresman? # )in inteligenta. - Ati lucrat ca c!irurg in S"A? # In !;" am fost, initial, chirurg la un spital, apoi am facut medicina de urgenta B traumatologie, dupa asta B medicina interna. "m fost nominalizat de curand printre cei mai buni 100 de doctori internisti din "merica. )atorita clinicilor mele medicale, sunt mai bine stabilit din punct de vedere material decat ati crede. - #ocuiti la Ne$ %or&? # )a. - ' adevarat ca, in America, sunteti presedinte a doua societati? # )a, una din ele a fost fondata pe baze medicale. Cand am sosit in "merica, n#am gasit pe cineva care sa ma a$ute. " trebuit sa ma catar singur in piramida vietii. In momentul cand mi s#a parut ca am a$uns pe o platforma buna, am hotarat ca romanii trebuie sa fie a$utati. !unt oameni inteligenti care, atunci cand sosesc intr#o tara straina, nu le este usor. "sa

am fondat !ocietatea doctorilor romani din "merica, care a devenit, in momentul de fata, mai mult decat prestigioasa. Este considerata cea mai puternica organizatie romaneasca profesionala peste granitele Romaniei. #am avut ca invitat si pe Emil Constantinescu, in momentul cand candida la presedintie. I#am facut si dansului un 7fine leasing8. *u ne#a uitat. )e cate ori vine in "merica, ne intalnim. a fel, cand vin eu in Romania. "cum doua zile, m#a invitat la Cotroceni, unde i#am prezentat cartea mea 7*oi nu suntem urmasii Romei8. " fost surprins= 7>a ocupati si de altceva in afara de medicina?8 " doua societate pe care am facut#o a fost Reinvierea )aciei. Cred ca in spiritul acesta trebuie sa actionam si sa gandim cu totii. "s renunta la medicina ca sa ma ocup de preistoria poporului roman - Ati scris (Noi nu suntem urmasii )omei*+ ,remiera mondiala o -aceti la C!isinau+ Cum sa intamplat ca un medic are o atractie deose ita -ata de preistoria dacilor? # Tot timpul am fost curios sa stiu cine sunt strabunii nostri si de unde au venit ei. *iciodata nu s#a spus clar. Eram in clasa a patra elementara cand ni se spunea ca limba romana este o limba slava. Ca la dumneavoastra. "stazi B cu putine influente latine. Intre timp, spre ghinionul conducatorilor de atunci ai Tarii Romanesti, au aparut niste cantece italiene ale lui )omenico 'odunio, in care limba italiana semana atat de mult cu limba romana, incat mi se parea ca nu mai are rost nici pentru un copil din clasa a patra elementara sa gandeasca ca am fi de origine slava. ucrurile in Romania au evoluat si ni s# a spus apoi ca noi, de fapt, ne#am trage de la Roma. "m crezut si asta, dar tinand cont de ceea ce mi s#a intamplat la o varsta frageda, am avut dubii. "u trecut anii. Eram student la medicina. ;n coleg de#al meu, ungur, a hotarat sa se duca la bunici, la Targu 'ures, ca sa se pregateasca de e&amene. Era o vara caniculara. '#a invitat si pe mine cu el. !igur ca in acel moment oti nu a stiut ce face. '#a dus la Targu 'ures, unde familia lui nu vorbea romaneste. 4unicul lui, care infiintase 4iserica adventista a "rdealului, avea o singura carte romaneasca printre miile de carti unguresti. Era o carte a lui )ensuseanu B 7)acia preistorica8. !i atunci mi#am zis= 7)omnule, mai sunt si alte opinii despre istoria poporului romanD8 - Intamplarea a -acut sa va desc!ideti oc!ii? # 1aptul ca am a$uns in "merica si ca am o situatie materiala confortabila m#a a$utat sa#mi dezvolt aceasta pasiune. In "merica, fiecare grup etnic are mandria lui. %recii au mandria lor, sunt foarte puternici. In "merica ai posibilitati nelimitate de a deveni destept peste noapte. Te duci la o librarie, spui doar cuvantul 7)acia8 si astia iti dau indata mii de subiecte despre )acia. Ti le aduc din Elvetia, din 1ranta, de peste tot. In felul acesta am devenit destept. )intr#o pasiune mica, m#am trezit asa de mult preocupat in problema asta, incat imi vine uneori sa renunt la medicina si sa ma ocup doar de preistoria poporului roman. - .aceti opinie in societatea americana privind preistoria romanilor? # !unt invitat la conferinte, in special B de macedoromanii din "merica. umea este interesata de aceasta noua prezentare a poporului daco#roman. )atele pe care le#am adus in plus apartin cercetatorilor impecabili din toata lumea, care sustin de ani de zile ca spatiul carpato#danubian a dat nastere Europei. Romania este vatra Europei. Cand Europa a fost acoperita de doua ori de o hala de gheata, cum a fost ultima, cea alpina, singura arie ramasa neacoperita era cea din Carpatii de Eos. 9r, nu putea sa apara o civilizatie in aria %ermaniei, aflata atunci sub calota de gheata.

In plus, marile civilizatii au aparut la gura de varsare a marilor fluvii= chinezii B la gura 1luviului %alben, indienii B a %angelui, egiptenii B a *ilului. In acest conte&t, nu puteau occidentalii sa apara la gura de varsare a Rinului, !enei sau sub gheata. !a fim oameni seriosi, ca si prostia are o limita. !unt si alte teorii care ne a$uta. 4unaoara, 7teoria sarii8. Popoarele au aparut in ariile unde predomina sarea. !a ne amintim ca soldatii romani erau platiti nu cu aur, ci cu sare. - Care este esenta cartii (Noi nu suntem urmasii )omei*? # Cartea mea are trei capitole distincte. In primul capitol, 7*oi nu suntem urmasii Romei8, arat clar si convingator de ce trebuie sa renuntam la ideea impusa de un preot care se numea 'iron Costin si care a spus= 7*oi de la Ram ne tragem8. Ideea a fost preluata de !coala "rdeleana care, din mandrie nationala si dorind sa apartina unui grup important, in lupta contra ungurilor, a zis= 7!igur, noi suntem urmasii RomeiD8. 4ogdan P. 0asdeu s#a opus acestei idei si a zis= 7*u distrugeti istoria acestui poporD8. 'ulta lume nu l#a ascultat si am a$uns unde am a$uns. - Si Iorga, nu numai /asdeu, a sustinut acelasi lucru0 # "bsolut. Capitolul doi, 7Epopeea poporului carpato#danubian8, este unul mai delicat. %recii au epopeea lor. Romanii, prin 7Eneida8 lui >irgiliu, a lor. !ingurul popor mare si important din Europa care nu are epopeea sa este cel roman. !i atunci am scris 7Epopeea poporului carpato#danubian8, bazata pe date noi. - Cum ati adunat aceste date, sunt ele convingatoare? # Cand am scris despre alesul zeilor, "le&andru 'acedon, imi trebuia sa stiu cum a fost vremea in Ira5 in anul :12 i.e.n, in cutare zi. "m gasit cu a$utorul computerului= batea vantulC Pe Columna de la Roma putem vedea chipuri de daci care numai a fi cotropiti nu par. !unt oameni mandri, inteligenti, imbracati frumos, curati. !e pare ca civilizatia dacica, prin unele personalitati, a influentat mult timp inainte civilizatia moderna, cel putin pana la Constantin cel 'are. Cand 0erodot a spus cine sunt dacii, ei traiau de mult pe acest pamant. Erau cei mai vite$i dintre toti tracii. >orbeau o limba clara. Ii place, nu#i place lumii, dar asa e scris peste tot in istorie= dacii au fost primii locuitori ai Europei. "poi au venit peste ei grecii. 'ai tarziu B slavii, ungurii, care au reusit sa patrunda in Transilvania abia in sec. 6I. !i toate aceste popoare s#au gasit acuma ca sunt la ele acasa si ne pun conditii de intrare in EuropaD *oi nu avem nevoie sa intram in Europa. dar Europa noi am fondat#o si nu trebuie sa rugam pe nici un cotropitor ca sa ne primeasca in tara noastra. "ici ne#am nascut, aici suntem si aici vom fi. Eminescu ar spune= totul trebuie dacizat - Care e atitudinea o-iciosilor de la 1ucuresti -ata de teoria dvs? # )eschideti cartea la pagina doi. "colo este raspunsul nostru pentru toti oficiosii care vor s#o citeasca. Credeti ca ne vor da dreptate, dupa ce au muncit ani de zile si au dat teze de

doctorat pe o ipoteza care nu e adevarata? Cum sa arunce ei toata munca lor la gunoi? Ei nu au mila si nu trebuie sa#i condamnam. - Dar ce 2ic americanii, unaoara? # a *e@ Aor5 pana si portarii stiu ca noi nu suntem urmasii Romei. - Ce-ar spune 'minescu? # "r spune frumos= totul trebuie dacizat. In ultima calatorie facuta in Carpati, impreuna cu o echipa din 1< oameni, printre care generalul !piroiu, fostul ministru al "pararii, actualul reprezentant al Romaniei la 9*;, si consilierul principal al societatii 7Reinvierea )aciei8, senatorul 4oiangiu, alte personalitati din Romania, am umblat zece zile pe la cetatile dacice. Trebuie sa stiti ca este un acces foarte greu la aceste cetati. )rumuri nu e&ista sau sunt drumuri forestiere, trebuie sa mergi cate 10#1< 5m pe $os. 'untii Carpati sunt furiosi, demoleaza cararile, zilnic plouaC - Aveati calau2e? # )e multe ori, calauza e "ndrei >artic si cativa oameni, stal5eri din zona, care stiu sa vorbeasca si cu ursul, si cu albina, si cu muntele. - Aceste 2one ar putea deveni turistice? # !igur. Poate ca ultima intalnire cu domnul Emil Constantinescu va misca lucrurile din loc. - Dar nu credeti ca ele sunt pentru cercetari serioase? # >a reproduc cuvintele pe care le#a spus generalul !piroiu= 7)upa ce am vazut aceste locuri, consider ca fiecare dintre cei ce vor sa candideze pentru o functie guvernamentala si, in special, pentru functia de presedinte, trebuie sa viziteze !armisegetusa8. "ceste cuvinte spun totul. - De ce in ultima calatorie in Carpati ati mers cu militari, cu persoane de stat, si nu cu oameni de stiinta? # Pentru ca oamenii de stiinta, ca %lodaru, 1erenz, sunt de mult timp acolo si fac ceea ce n# ar trebui sa faca= intra cu buldozerul in zidurile dacice fara sa le pese, le distrug, isi construiesc cabane arheologice, smulgand pietre din zidurile dacice. >in acolo pentru saptamani. )aca ploua, stau in cort, beau o tuica, se imbata, ies afara siC au scris lucrarea. "poi se intorc la universitate. Cu doua saptamani de cercetare nu faci nimic. "m pus in carte o poza, in care trei sunt cu sapa, doi B cu mapa, iar doi B cu roaba. *u se face arheologie cu sapa. 'ie mi#a placut ce a spus "ndrei >artic= arheologia se face pe grupuri pluridisciplinare. Trebuie sa aduci specialisti din toate grupurile ca sa intelegi care a fost situatia militara oferita de !armisegetusa. %asesti pe aici pietre din granit fasonate de peste 10 tone, ramase prin rapi salbatice. Ele au fost baza unei Columne, facute de niste tarani daci care au fost mandri si bucurosi sa#i afle pe romani si sa#i invete ce sa faca cu banii. Iar romanii, cu banii furati de la daci, au facut cea mai lunga serbare din istoria omenirii. !arbatoarea romanilor, cu placinte, vin si distractii luate pe gratis de la daci, a durat 1-: de zile. )e

fapt, Traian nu ne#a iubit niciodata. El a venit, ne#a furat tezaurul si a plecat. Ca el au procedat si alti barbari, mai tarziu, de cateva ori. E foarte usor sa distrugi un popor, sa#i schimbi istoria. Timpul trece si poporul habar nu are cine au fost stramosii lui. Cred ca voi, basarabenii, intelegeti foarte bine aceste lucruri. )ar e greu sa convingi oamenii ca ipotezele mele din 7*oi nu suntem urmasii Romei8 pot fi adevarate. " trebuit sa depun eforturi, bunaoara, ca sa#l conving pe generalul !piroiu, care acum e stabilit la *e@ Aor5. !a vedeti, azi el este avocatul cel mai puternic al acestei istorii. - ' o carte care vrea sa ne spuna ca noi, romanii, ar tre ui sa ne cunoastem istoria adevarata? # )a. "devarul are nevoie de doua lucruri= cineva sa#l rosteasca si cineva sa#l asculte. *u poti sa traiesti mereu ca un leu care crede ca este oaie - In )omania este cunoscut numele tatalui dvs? # Tatal meu a fost >italie !avescu, un om inteligent, deosebit. " fost un parinte bun si l#am iubit foarte mult. "m sa va spun ce l#a salvat de la moarte, ca ar fi fost impuscat odata cu schimbarea regimului, dupa razboi. Cand romanii au intors armele impotriva germanilor, niste generali nemti, stiind ca el este un filogerman, au venit si i#au spus= 7Romanii sunt tradatori, trebuie sa distrugem 4ucurestiul. Tata i#a arestat. "sta l#a salvat. "poi a fost luat sa lucreze la constructia Canalului. - "nde este ingropat? # a *e@ Aor5, in libertate. 'ama traieste cu mine. Cu ei alaturi, "merica a devenit a doua mea casa. Cand m#am intalnit cu 0illar+ Clinton, i#am vorbit foarte frumos despre Romania. Ea imi zice= 7)ar, de fapt, esti un american. Pe cine iubesti mai mult, pe romani sau pe americani?8 I#am raspuns foarte iute= 7Romania este mama mea, iar "merica B sotia mea8. Ea a ras si a spus= 79 sa tin minte aceasta e&presie8. "merica este tara care mi#a dat voie sa progresez si sa#mi iubesc si mai mult Romania, locul unde m#am nascut si unde ii am ingropati pe toti strabunii mei. - Ce inseamna Societatea ()einvierea Daciei*? # "m anuntat#o prin ziare in mai, anul acesta. "u venit rapid vreo 1/0 de romani stabiliti in "merica. *u incapeau in sala si unul dintre ei a propus= 7"m eu o sala mai incapatoare. "m numit#o 7!ala Eminescu8. >#o pun la dispozitie8. ;n preot mi#a propus si el ceva asemanator. Cu ei discutam si propagam istoria poporului daco#roman. In "merica, oamenii sunt ocupati, n#au timp de vorba goala, dar cand au auzit de istoria lorC !criu articole, le public in ziarele de acolo. E greu sa#i convingi la sfarsitul sec. 66 pe oameni ca singurul popor care n#a venit de nicaieri in Europa suntem noi, daco#romanii. *oi n#am migrat de nicaieri. "ici ne#au gasit alte popoare, care au venit peste noi. a -#: metri sub pamant avem o civilizatie deosebita. )acii aveau o tehnologie a metalurgiei foarte avansata cu -00#:00 de ani inaintea lui 0ristos. E&ista mostre de fier foarte perfecte din acele timpuri, pe cand cealalta Europa era cu mult in urma dacilor. In "merica, prin ceea ce facem noi, aceasta idee este cu mult mai incetatenita decat in Romania.

- ,rivind, din universul dvs dacic, realitatea de la C!isinau, nu vi se -ace scar a de urmasii dacilor? # Chiar sunt foarte mandru. >enind la Chisinau, am gasit un oras foarte frumos, curat, plin de verdeata. Cam peste tot auzi limba noastra dacica. 'i se pare ca si aici sentimentul patriotic trebuie sa se dezvolte. Pentru ca nu poti sa traiesti tot timpul ca un leu care credea ca este oaie. E timpul sa stiti ca sunteti lei, sa stati drept si sa va mandriti de asta. )ar nu inseamna ca trebuie sa calcati peste alti oameni din $urul vostru. - Ati putea sa strangeti mana unui conducator de la C!isinau si sa-i spuneti3*1una 2iua, pui de dac*? # )e ce vreti sa ma bagati in discutii politice pe care nu le inteleg? !tiu ca seful statului este Petru ucinschi. Cand a fost la *e@ Aor5 a dat un interviu pentru statia romaneasca de televiziune de acolo si mi s#a parut un mare patriot, mai mare decat unii din Romania. Cand l#au intrebat ce crede despre ;nire, el a raspuns= 7)aca poporul vrea si daca o sa fie momentul, unirea trebuie sa se faca8. - Sunteti crestin? # Eu sunt ceea ce sunt. !unt vedic. "ti auzit vreodata de esenieni, acel popor ciudat de la care a pornit 4iblia si toata credinta? !e spune ca esenienii se trag de aici, din spatiul nostru. )aca nu ne vom mandri noi cu aceasta, sa stiti ca nu va veni nimeni sa zica= 7'andriti#va, voi, romanilor, ca sunteti cei mai frumosi si cei mai destepti, ca voi ati inventat roataD8 a noi a aparut cel mai vechi scris al lumii. !a dam fiecarui popor in parte ceea ce merita, dar sa nu uitam si de noi. !a stim cine suntem si sa fim mandri. Cu aceasta demnitate sa#i tratam pe toti de la nivelul la care ne gasim din punct de vedere spiritual. - Acesta e mesajul cartii dvs? # !igur. )ar scriind cartea, eu am inchegat intre paginile ei ceea ce se cunoaste fragmentar despre trecutul nostru. - Daca traiti de 44 de ani in America, cum de vor iti atat de ine romaneste? # Romanii care o fac pe americanii sunt niste mizerabili care vor sa#i impresioneze cu accentul lor pe cei de acasa. Plecand din "merica, un tanar m#a rugat sa le transmit salutari la ai sai, dar m#a implorat sa nu le spun ce lucreaza. Cand ai lucrat acasa inginer si acolo cari cu roaba, te simti lezat in mandria ta personala. )ar nu#i corect. "m un coleg, !erban Cocioaba, care si#a pus in sala de asteptare a pacientilor o poza de#a lui de pe cand lucra ca sudor. Fice= 7"sa am inceput viata in "merica8. *u este o rusine sa muncesti si sa perseverezi. - Sunteti un om ogat? # Cand m#am dus in "merica aveam in buzunar 33 de dolari, plus - valize. Pe una mi#a pierdut#o pe drum compania aeriana. )ar timpul a fost foarte bun cu mine. In :,< luni mi# am luat toate e&amenele. '#am intalnit cu secretara "mbasadei sud#africane si ea mi#a zis= 7>ino in tara mea ca doctor si o sa fii un rege8. Era sa plec, dar am mai dat un e&amen, dupa care m#am trezit ca am dreptul sa lucrez in orice spital din *e@ Aor5. - Cum -aceti de aratati atat de tanar? .umati?

# In *e@ Aor5, nici in spitale, nici in alte institutii, nici in restaurantele care au mai mult de , mese nu se permite ca cineva sa fumeze. "colo, cei care fumeaza ii insulta pe cei care nu fumeaza. Pana la :/ de ani, n#am baut nici macar o lingurita de bere. "cum cativa ani, am aflat ca un pahar de vin rosu prelungeste viata si am zis= de ce sa mor atat de devreme? - N-ati uitat ca sunteti si medic? # "m cateva clinici medicale in *e@ Aor5 si, cum v#am mai spus, sunt nominalizat printre primii 100 dintre cei mai buni internisti din "merica. 'ai mult decat atata nu se poate atinge, cel putin in momentul de fata. - Cu ce se deose este un spital din Ne$ %o& de unul din C!isinau? # Este mai usor sa lucrezi acolo, pentru ca ai totul la indemana. "ici, bunaoara, in loc sa#ti stabileasca bine diagnosticul, daca te $elui de stomac, iti taie burta, ca sa vada ce ai acolo, apoi te coase la loc si#ti spun ca n#ai avut nimic. "colo e&ista o tehnologie fantastica. Eu am adus la Institutul 9ncologic din Chisinau un mamograf. )ar peste tot doctorii sunt oameni cu problemele lor, si aici si acolo. 9ricum, doctorii nostri, daca a$ung in "merica, dau dovada de o buna pregatire. Eu asa zic= 79amenii nostri au in sangele lor internetul dacilor8. pentru a citi cartea, clic5 aici

iulie 21, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | contradictii, daci, enigme, incredibil, (pote e, istorie, legenda, mistarD, mister, misterD, M(T, pareri, reorie, roma, romani, socant, supo itii, teorie | 1 comentariu

Misterele Cea!lauluiO 4enomene paranormale pe muntele lui >amol(is

:incolo de maretia peisa8ului, menita sa taie pur si simplu respiratia pri'itorului, 0ea%laul a intrat si a ramas insa in istorie datorita misterelor care il incon8oara. :eparte de a a egala prin inaltime alte piscuri din tara, masi'ul poate #i totusi 'a ut, in ile senine si in anumite conditii de lumino itate a soarelui, de pe tarmul Marii 1egre a#lat la aproape 700 de Oilometri distanta, sau de pe malul la #el de indepartat al 1istrului.4a orele rasaritului, deasupra 0ea%laului se produc 8ocuri de lumini unice si ine!plicabile. 4ocalnicii 'ad deseori aparitii misterioase pe cer si descopera pe pasunile din 8ur cercuri per#ect trasate, pe care le pun pe seama altor #iinte din ;ni'ers. 0ei din 'ec%ime considerau muntele ca #iind salas al eului Gamol!is, iar cei de asta i spun ca masi'ul este strabatut de cea mai puternica a!a energetica a globului pamKntesc. +alasul zeilor comparat cu Muntele At!os 2eogra#ul antic grec, Strabon, po'estea in scrierile sale despre muntele s#Knt Aogaion, unde traia marele preot Gamol!is, de'enit, mai apoi, eu suprem al dacilor locuitori pe

acele meleaguri.4egenda spune ca :oc%ia, #iica lui :ecebal , a ales drept loc de re#ugiu din calea romanilor acelasi 0ea%lau al eului Gamol!is. impresurata de ostile imparatului Traian, ea s"a rugat di'initatii si s"a pre#acut in stana de piatra. StKnca :oc%iei stra8uieste si asta i masi'ul, #iind considerata de unii cercetatori ca #iind o creatie a mKinii omenesti, asemeni S#in!ului. Martial po'esteste despre [muntele cel #aimos din tara %Dperboreenilor ,identi#icati a #i stramosii nostri daci *n.r.- unde eii olimpici se legasera cu 8uramKnt in #ata altarului cel mare sa lupte contra gigantilor&. 4a spusele grecului se adauga o legenda care circula si a i printre localnicii de la poalele 0ea%laului si care istoriseste ca plaiurile acestuia au #ost locuite cKnd'a [de un neam de uriasi, gro a' de inalti si de tari, care au #ost in cele din urma in#rKnti de urgia cereasca&. 0ercetarile arata ca, poate deloc intKmplator, aici s"a #acut reala tran itie intre religia pagKna si crestinismul de la noi, pe 0ea%lau #iind ridicate unele din primele altare crestine din tara noastra. Asta i, prin numarul impresionant de biserici si de manastiri inaltate pe cuprinsul lui, 0ea%laul este considerat drept al doilea munte s#Knt al crestinatatii ortodo!e, dupa At%os. si poate ca acest lucru nu a #ost deloc intKmplator. 3oate ca primii crestini din tara noastra s"au con#ormat unei porunci biblice in care li se spunea sa ridice, pe 0ea%laul considerat s#Knt, locuri de inc%inare catre :umne eu. Biindca in 9iblie, :umne eu i s"a aratat lui 2%edeon si i"a spus sa ridice altarul Sau pe stKncile muntelui, in locul altarului lui 9aal si"al stKlpului acestuia de inc%inaciune ,Eudecatori "5, 27-. Asta i, pe 0ea%laul ilelor noastre, una din #rumusetile naturale admirata cu prisosinta de turisti este locul numit Altarul lui 2%edeon, sau 3iatra 4ata a lui 2%edeon. (ar numele strabun al 0ea%laului este 3ion, sau 3eon, cu'Knt care pro'ine din greaca 'ec%e si care, in traducere, inseamna [casa stKlpului& *cu re#erire la stKlpii de tip obelisc, pe care anticii ii ridicau ca locuri de inc%inare la ei. -olo#rame ciudate si aparitii luminoase ine(plicabile 0ea%laul nu se ridica, nici pe departe, la altitudinea altor piscuri muntoase din RomKnia sau din tarile 'ecine. 0u toate acestea, in mod parado!al, el este singurul masi' care poate #i 'a ut de la sute de Oilometri departare. in anumite conditii atmos#erice si de lumino itate solara, piscurile 0ea%laului se aresc cu o deosebita claritate de pe tarmul Marii 1egre si de pe malurile 1istrului. 2%eorg%e Asac%i scria despre acest #enomen inca din anul 1=79. [0orabierul de pe Marea 1eagra 'ede piscul cel inalt al acestui munte, de la 0apul Mangaliei si pKna la 0etatea Alba. 4ocuitorul de pe tarmul 1istrului 'ede soarele apunKnd dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad, dupa ce si"a iernat turmele sale pe cKmpiile 9ugeacului, se intoarce catre casa a'Knd in 'edere 'Kr#ul 3ionului, sau 0ea%laului&. Acesta nu este, insa, singurul lucru uimitor care se leaga de e!istenta masi'ului muntos. 3e 0ea%lau se petrec an de an, cu regularitate, doua #enomene optice ine!pli!abile. in prima decada a lunii august, sub lumina rasaritului de soare, umbrele 'Kr#urilor Toaca si 3iatra 0iobanului #ormea a, timp de peste o ora si 8umatate, o %olograma naturala imensa, a'Knd #orma unei piramide per#ecte. :in acest moti', #enomenul a #ost denumit ;mbra 3iramidei. Tot in aceeasi perioada a anului si tot la rasaritul soarelui, deasupra 'Kr#ului Toaca se produce un #enomen optic care durea a doar cKte'a minute si pe care localnicii l"au numit, inca din 'ec%ime, 0alea 0erului. 3ractic, deasupra muntelui se #ormea a un stKlp de o lumino itate intensa si stranie, care se pierde in imensitatea cerului si care este marginit pe laturi de doua ben i intunecate. ;nii

cercetatori ai respecti'elor #enomene sunt de parere ca acestea se datorea a #aptului ca prin 0ea%lau, respecti' prin 'Kr#ul Toaca, trece una din a!ele energetice ale globului pamKntesc. Var/ul Toaca0 o piramida cu baza patrata 4a aceasta teorie trebuie adaugat ca 'Kr#ul Toaca repre inta el insusi un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu ba a patrata, #igura considerata a se #orma e!trem de rar in mod natural. Masuratorile e#ectuate de specialisti au aratat ca laturile ba ei au e!act dublul lungimii piramidei lui Aeops, din Egipt, iar ung%iul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decKt cel al aceleiasi piramide. Acest lucru ar #i putut #i catalogat doar ca o simpla si intKmplatoare coincidenta, daca la numai +0 de Oilometri distanta de 0ea%lau nu ar #i #ost descoperita celebra cultura 0ucuteni, datKnd din perioada anilor 4.=00 inainte de ?ristos. 3rintre 'estigiile scoase la i'eala s"au gasit nenumarate obiecte din ceramica, ce a'eau imprimate proiectii in plan ale unor piramide cu ba a patrata si cu diagonalele per#ect trasate. in ilele noastre, localnicii din ona 0ea%laului sunt, #rec'ent, martori ai unor #enomene ine!plicabile cu care, de8a, s"au obisnuit. Tit Ti%on este renumit pro#esor de matematica in Roman si autor al unor carti de specialitate, deci o persoana a carui credibilitate poate #i pusa greu la indoiala. Friginar din 9ica , localitate a#lata la poalele masi'ului 0ea%lau, el se a#la in 'i ita la parinti si a #ost martorul unei aparitii luminoase pe cer, c%iar in noaptea re'elionului acestui an. 3ro#esorul Ti%on a surprins #enomenul cu a8utorul unui tele#on mobil dotat cu camera #oto, insa imaginea de o calitate e!trem de slaba nu le"a permis specialistilor, ulterior, sa stabileasca daca este 'orba de un obiect neidenti#icat a#lat in bor sau de o simpla re#le!ie optica. Alti localnici declara, cu mKna pe inima, ca 'ad deseori #Ksii de lumina strabatKnd padurile 0ea%laului. 0alugarii de la Sc%itul :urau #ac a#irmatii asemanatoare, sustinKnd ca 'ad, in mie de noapte, cKnd se duc la rugaciune, ploi de luminite albastre pogorKndu"se deasupra piscurilor muntelui. Ei spun ca acest lucru este %arul lui :umne eu, care ii indeamna la credinta pe mona%ii tuturor manastirilor ce impKn esc masi'ul 0ea%lau. >ona Cea!laului0 1izitata de e(traterestri (n 'ara acestui an, la Tri#esti, localitate a#lata in ona in care poalele 0ea%laului se pierd pe coame de dealuri, au aparut peste noapte nu mai putin de cinci cercuri per#ect trasate pe isla , sub #orma unor inele, #iecare a'Knd, cu o regularitate uimitoare, diametrul de 20 de metri si grosimea de 70 de centimetri. (ncredintati ca satul lor #usese 'i itat de FG1" uri, oamenii locului si"au #acut cruce, apoi au c%emat autoritatile si specialistii in domeniu. 4a #ata locului au 'enit repre entanti ai Agentiei pentru 3rotectia Mediului si ai organi atiei $Romanian ;BF 1etPorO&. Acestia au luat probe ale solului ars, au #acut masuratori, anali e si #otogra#ii, insa nu au reusit sa dea o e!plicatie plau ibila #enomenului. Baptul a #ost catalogat ca ine!plicabil, la #el cum au #ost, sunt si inca 'or #i catalogate toate celelalte #enomene care #ac din 0ea%lau si din impre8urimile sale un 'eritabil tarKm al misterelor de nepatruns. iulie 20, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania, Gona 0repusculara | bioenergie, calatorie in timp, 0autari (storice, celsius, daci, :acia, disparitii, enigme, #orte, gaura neagra, istorie, magnetism, mister, M(T, M(T;R( SA; REA4(TAT(, nePton, piramide,

Realitate, romania, teleportare, uni'ers, uni'ersuri paralele, amol!e, Gamol!is, Gona 0repusculara | 5 0omentarii

+/in(ul romanesc
)aca privesti harta Europei, ochii iti sunt imediat atrasi de curbura e&trem de particulara a 'untilor Carpati. Cuprinsi intre paralele ,<#,/ si meridianele -:#-/, ei sunt amplasati parca in centrul continentului. Imaginile aeriene obtinute de la mare inaltime ne pot duce cu gGndul la forma sinuoasa a unui sarpe urias, care incearca sa#si inghita coada. Cel mai inalte piscuri nu depasesc -<00 de metri inaltime, dar asta nu#i impiedica sa fie impunatori si, cGteodata, inaccesibili. )ar ceea ce atrage atentia atunci cGnd ii strabati cu pasul este marea varietate a formelor in care par sa se fi constituit. )e la culmile specific vulcanice ale "pusenilor, la formatiunile calcaroase ciudate ale Ciucasului si semetia 1agarasilor, muntii Carpati te surprind si parca te obliga sa nu#i treci cu vederea. Piscuri, tancuri, lacuri glaciare, pietre ciudate, iti pun la incercare imaginatia. )ar cea mai misterioasa formatiune, pare sa ramGna stGnca din 4ucegi care a fost numita 7!fin&ul8 si care are o asemanare tulburatoare cu !fin&ul egiptean. )intotdeauna oamenii si#au pus intrebarea daca aspectul ei particular a fost efectul eroziunii sau avem de#a face cu o lucrare realizata de mGna omului. *u e&ista nici un document care sa ne a$ute, nici o indicatie care sa ne indice provenienta acestui monument megalitic.

E&ista doar 7!fin&ul8.

Poate fi el rezultatul capriciilor vremii? E indoielnic, avGnd in vedere perfectiunea formelor. )in orice unghi l#am privi constatam ca avem de#a face cu o reprezentare antropomorfa. E destul de dificil sa#ti imaginezi ca vGntul si ploile s#au straduit sa daltuiasca o stGnca care sa reprezinte un cap omenesc. !i nu orice fel de cap. Ci unul impunator, misterios, dega$Gnd o forta si autoritate greu de obtinut si de catre un sculptor talentat. !patiul liber din $urul acestui simulacru, te duce cu gGndul la un amplasament anume ales. )e acolo de sus, de la inaltimea muntilor, stGnca pare sa vegheze ca un adevarat 7Pazitor al pragurilor8. )aca 7!fin&ul8 a fost inaltat de oameni, oare cGnd s#a produs acest lucru si cine erau acesti oameni? CGt de departe putem sa ne lasam purtati d imaginatie pentru a afla din ce motive acei oameni l#au creat? ;nii cercetatori considera ca ar fi vorba de un simulacru al zeului primordial !aturn. 9are ce fel de societate si cGt de departe in negura vremurilor a avut nevoie de acest fel de coagulare a credintelor si sperantelor, incGt sa ridice la mare inaltime Hprobabil cu mari eforturiI imaginea din piatra a unei figuri umane? In ultimul timp, multi cercetatori afirma ca mineralul, prima treapta a evolutiei vietii, este depozitarul informatiei imemoriale. 'ulte monumente megalitice, a caror utilitate a fost initial decodificata ca o modalitate de a masura timpul sau a observa mersul astrilor, s#au dovedit ulterior Hin lumina cercetarilor recenteI a fi depozitarele unor informatii continute in cGmpul energetic dega$at de ele, cGmp dovedit ulterior a avea influente benefice asupra celor ce puteau interfera cu acesta Hvezi menhirele de la Carnac, considerate astazi pietre vindecatoareI.

!fin&ul romGnesc din 4ucegi, nu are doar aspectul sfin&ului, ci si

atributele misterioase ale acestuia. 9rbita sa de piatra, pare sa accepte imaginea unei lumi care trebuie privita cu ingaduinta, care are multe de invatat si mare nevoie de a$utor. "tunci cGnd te afli inprea$ma lui, ai senzatia ca veacurile nu iti sunt destinate tie, biet muritor, decGt daca intelegi care iti e rostul. )e aici, de sus, eu pot privi fiecare fapta a voastra, pare sa spuna cel ce stra$uieste inaltimile 4ucegilor. Toate lucrurile si intGmplarile la care am fost martor sunt pentru mine fapte previzibile. Rolul meu este cel de stra$a a neamului care a trait cGndva aici, care vietuieste si astazi, dar care din pacate, si#a uitat radacinile si rostul.

CGte natiuni se pot mGndri cu un !fin& inaltat pentru ele? CGte natiuni se pot raporta la inspiratele initiative ale stramosilor, cunoscatori de taine ancestrale, care au avut forta de a daltui in piatra, arhetipul maretiei? !fin&ul din 4ucegi este cunoscut astazi doar ca o destinatie turistica. 9amenii vin, se uita la el, percepGndu#l ca pe inca un punct bifat din agenda e&cursiei. E&ista insa in tara aceasta oameni simpli, daruiti de )umnezeu cu puteri vizionare, care stiu ca !fin&ul 4ucegilor sta intr#adevar de paza. >izionara >alentina, femeie oarba din Iasi, a descoperit ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza comple&ul de la %izeh, scalda si !fin&ul nostru din 4ucegi. )e asemenea, ea afirma ca subteranele nedescoperite ale acestuia ascund o adevarata arhiva, din timpuri imemoriale, la care oamenii vor avea acces dupa multi ani. 7"colo e trecutul omeniriiD )ar nu#i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, e demult, demult, tare mult inainte.8 7!fin&ul din 4ucegi este ocrotitorul pamGntului pe care locuim. )e fapt, in 4ucegi, la !fin& vine un suvoi foarte puternic de energie.8 HCI8"tunci cGnd cu stiinta care va fi pe pamGnt va birui cineva sa a$unga sub muntii 4ucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea va sti ce are de facut. )ar asta se va intGmpla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabiC8 *oi, traitorii de pe acest pamGnt, nu avem calitatile e&trasenzoriale ale >alentinei. )ar, atunci cGnd ne aflam in prea$ma !fin&ului din 4ucegi, reziduuri de memoie ancestrala ne spun ca nu este intGmplator faptul ca aceasta daltuire antropomorfa sta de stra$a pe culmile 4ucegilor, in RomGnia. Intuitia ne spune ca, daca este purtatoarea unui anume mesa$, acesta va putea fi receptionat in folosul intregii umanitati. 'isiunea noastra ar putea fi aceea de decriptor al informatiilor posibile, atGt de bine pazite de !fin&ul 4ucegilor. de 5aria 1A)1" iulie 19, 200= Scris de 2012en | Mistere din Romania | astral, bioenergie, energie, mistere, mistere romanesti, romania, s#in!, s#in!ul romanesc, srin! | 4 0omentarii

Crama Nobless