UN REZUMAT AL CUNOASTERII

Cuvant inainte
Cartea de fata nu pretinde sa aduca noutati in cunoastere; este doar un conspect despre sensul existentei umane. Pentru ca in special religia defineste pentru noi un sens al existentei, cartea are un caracter religios. Pentru ca traim un ev al progresului stiintific am incercat sa pun deacord stiinta cu religia. Sfintii spun ca in viata nu trebuie sa citesti multe carti ci doar cateva si sa te tii de invatatura lor. Beletristica si literatura SF citim cu totii; lucrari filozofie si de religie doar cativa. Dupa ce am venit la credinta am cautat mai cu deamanuntul calea catre mantuire citind !Biblia !"storia culturii si civilizatiei ! de #vidiu Drimba !"storia credintelor si ideilor religioase ! de $ircea %liade !"storia religiilor ! de Pr. Conf. Dr. &lexandru Stan si Prof. Dr. 'emus 'us !Biblia este totusi adevarata ! de Petru Popovici !(iata de dupa viata ! de Dr. 'a)mond &. $ood) !Calauza spre cunoasterea si apararea credintei ortodoxe ! de &r*im. "lie Cleopa !Sectoloxie ! de P. ". David !$anualul $artorilor lui +e*ova !$anualul credintei "slamice !Staretii despre vremurile din urma !%nciclopedia %ncarta, articole de pe "nternet si altele "n decursul anilor am alcatuit un rezumat presarat cu comentarii personale, care poate folosi si altora; va rog sa nu mi!o luati in nume de rau, $ai -.1. &utorul

Cuprins
Cap 1. %volutionism si Creationism .................................................pag /
!Stiinta si 'eligie .................................................................................................pag / !%volutionism .....................................................................................................pag 0 !(iata pe 1erra ...................................................................................................pag 2 !&paritia omului .................................................................................................pag 11 !Creationism .......................................................................................................pag 1/

Cap -. Preistorie si antic*itate ..........................................................pag -3

!"nceputul religiei ................................................................................................pag -3 !'eligii ale antic*itatii ........................................................................................pag 4. !Semintele Crestinismului ..................................................................................pag 00

Cap 4. Crestinismul............................................................................pag 03
!&paritie Dezvoltare ...........................................................................................pag 03 !Proorocii despre "isus .........................................................................................pag 54 !Continut dogmatic ..............................................................................................pag 52 !%pistole ...............................................................................................................pag 6!%rezii si secte la origini ......................................................................................pag 60 !$oaste si icoane .................................................................................................pag 62

Cap /. "slamismul ...............................................................................pag 34 Cap 0. Biserica in %vul $ediu............................................................pag 21

!Biserica de 'asarit ...............................................................................................pag 21 !Biserica de &pus ..................................................................................................pag 24 !Fenomenul mona*al .............................................................................................pag 25 !Cruciadele ............................................................................................................pag 26 !Despartirea Bisericii ........................................................................................... pag 1.!Biserica apuseana in societatea medievala ..........................................................pag 1.4

Cap 5. 'enasterea sec 7(!7(" .........................................................pag 11.

!Descoperiri geografice, colonialism, misionarism ..............................................pag 111 !'eforma Protestanta si Contrareforma ...............................................................pag 115 !"nc*izitia. (anatoarea de vra8itoare. "nc*izitia Spaniola ....................................pag 1-!Crestinismul si greselile Bisericii .......................................................................pag 1-/

Cap 6. Biserica si sectele ...................................................................pag 1-6

!Protestantii ...........................................................................................................pag 1-6 !Secte contemporane ............................................................................................pag 1-3 !1aina Preotiei ......................................................................................................pag 14. !"nterpretarea Scripturilor. Sfanta 1raditie. Patristica ..........................................pag 144 !Celelalte sase 1aine ale Bisericii .........................................................................pag 140 !'ugaciunea pentru morti .....................................................................................pag 1/!'ugaciunea catre sfinti si $aica Domnului ........................................................pag 1// !Sfanta Cruce ........................................................................................................pag 1/5 !'itualurile. 'ugaciunea .......................................................................................pag 1/5 !Postul ...................................................................................................................pag 1/3 !9iua de odi*na .....................................................................................................pag 10. !Functii in conducerea Statului .............................................................................pag 10!:uramantul militar. 'azboiul ...............................................................................pag 10!(orbirea in limbi ..................................................................................................pag 105 !(orbirea cu mortii ...............................................................................................pag 106 !Codul lui da (inci ...............................................................................................pag 103

Cap 3. &teism sau credinta; ..............................................................pag 15!&rgumente contra ...............................................................................................pag 154 !Biblia este totusi adevarata .................................................................................pag 153 !&rgumente pentru ...............................................................................................pag 161 !(iata de dupa viata ..............................................................................................pag 165

Cap 2. Crestinismul si alte doctrine ...................................................pag 162

!$esia ...................................................................................................................pag 162 !Dogmatica ...........................................................................................................pag 13!$istica .................................................................................................................pag 134 !Filozofia ...............................................................................................................pag 130 !Comunism ............................................................................................................pag 133 !'econcilierea religiilor ........................................................................................pag 132

Cap 1.. Studiu despre pecetluire ........................................................pag 124

!Detalii despre codul barat si microcip .................................................................pag 12/ !'evelatii apocaliptice ...........................................................................................pag 126 !"zrael .....................................................................................................................pag -.2 !<e=!&ge. $asonerie ...........................................................................................pag -1!Pregatiri ................................................................................................................pag -15

Cap 1. %volutionism si Creationism Stiinta si 'eligia

Crestinismul primelor secole a fost ostil filosofiei si >stiintei?; Sf "ustin $artirul spune ca cea ce este adevarat in scrierile filozofilor greci se gaseste mult mai bine in scrierile profetilor (ec*iului 1estament; Sf Clement din &lexandria sec "" ii numeste pe filozofii greci *oti, pentru ca au furat ideile profetilor evrei; 1ertulian sec """ >avand %vang*eliile, orice cercetare stiintifica devine inutila?; @actantius sec "( vorbeste despre falsa intelepciune a filozofilor. Pe de alta parte au existat si opinii reconciliante; #rigen sec "" >orice cunoastere este de folos progresului spiritual iar studiul filozofiei si stiintei nu este incompatibil cu viata crestina?; Sf &ugustin sec "( >Scriptura contine intregul adevar, dar pentru a o intelege trebuie sa cunosti stiintele naturii?. Stiinta este prin definitie regula cunoasterii fara Dumnezeu, deaceea se zice ca oamenii de stiinta sunt atei prin excelenta; dar oare prin propria lor putere au aflat ei tainele lumii, sau li s!a dat cunoastere de Sus; $arii cercetatori au incercat sentimente de admiratie si umilinta in fata descoperirilor facute; probabil ca multe din ele au fost rezultatul nu doar al orelor de munca, ci si al rugaciunilor; >grosul? oamenilor de stiinta a apartinut Bisericii %vului $ediu, care a fost prin definitie religios. &titudinea omului de stiinta ar trebui sa fie recunostinta catre Dumnezeu, care a ingaduit prin el sa mai adauge inca o nestemata la comoara cunoasterii. "saac <e=ton, descoperitorul legii atractiei universale, isi ridica palaria de pe cap cand rostea <umele Domnului; $ic*ael Farada), descoperitorul legilor inductiei electromagnetice, tinea lectii de cate*izare pentru credinciosi; @eon*ard %uler, celebru matematician, a scris A&pararea revelatiei divine fata de obiectiunile liber! cugetatorilor?. C*iar daca unii cercetatori au fost Aatei? in tinerete, multi au devenit credinciosi odata cu varsta cand au capatat intelepcine; inteligenta tineretii, geniala, entuziasta nu este aceiasi cu intelepciunea batranetii, iar omul nu se naste ci devine credincios. Doar pseudo!savantii si masa ignorantilor care sufera de mandria cunoasterii, folosesc descoperirile stiintifice ca o trambulina pentru propagarea ateismului; ei nu!si dau seama ca simpla cunoastere nu!l ridica pe om deasupra legilor impuse Creatiei de Dumnezeu. "sidor din Sevilla sec ("" spunea >cu cat crestinul se dedica mai mult stiintei laice, cu atat mai mult va spori pacatul trufiei in sufletul sau?. $intea iscodeste, calculeaza, experimenteaza, il introduce pe cercetator intr!un labirint de conexiuni tip cauza!efect!cauza, lipsindu!l insa de perspectiva vederii in ansamblu a finalitatii oricarui fenomen; deaceea savantul este cel care constata si filozoful cel care interpreteaza; rareori, acestia doi, se intalnesc in acelasi individ. De!a lungul timpului se cunosc o multime de >gafe stiintifice? care au pus la incercare credinta oamenilor. Sf &p Pavel il sfatuia pe 1imotei Adeparteaza!te de impotrivirile stiintei mincinoase pe care unii marturisind!o au ratacit de la credinta?. 1rebuie sa fim circumspecti mai ales cu >trufandalele stiintei? care dupa un timp se dovedesc false ipoteze. Bn mare pericol este genul Stiintifico!Fantastic, ce ofera un mira8 atragator dar iti ia pamantul de sub picioare. Pe timpul Comunismului 'eligia a fost acuzata ca obstructioneaza Stiinta. Dictonul ?crede si nu cerceta? dupa interpretarea conducerii de Partid, insemna ca Biserica tine poporul in Aobscurantism? descura8ind invatatura de carte. Defapt expresia Acrede si nu

cerceta? exprima un ideal sa crezi neconditionat fara sa iscodesti, la fel cum a crezut &vraam si i s!a socotit nepri*anire. <ici macar pentru fii sai Biserica nu a pretins credinta fara ratiune, caci altfel de ce ii lauda Sf %vang*elist @uca pe cei din Bereea pentru ca cerceteaza toata ziua scrierile ca sa vada daca ce li se predica este sau nu adevarat; Comunistii se faceau a uita ca initiativa invataturii maselor a apartinut mereu Bisericii, iar invatatorii si profesorii au fost pana nu demult in exclusivitate eclesiasti. Daca Biserica ar fi descura8at cercetarea stiintifica, progresul omenirii nu s!ar mai fi realizat. Pozitia refractara a credinciosilor fata de noutatile stiintifice, provine mai mult din inertia gandirii decat din influenta Bisericii. $entalitatea oamenilor se sc*imba greu si ramane tot timpul in urma progresului, de aceea ar trebui sa se faca periodic o adaptare a viziunii religioase la noutatile stiintifice fara ca prin aceasta sa se modifice doctrina. Din prea mult zel unii capi ai Bisericii i!au prigonit pe savantii timpului lor si au aruncat astfel o pata asupra credintei. Crestinii de rand nu au avut niciodata o pozitie anti!stiinta, cu atat mai mult astazi cand binefacerile progresului nu mai pot fi negate. #rice noua descoperire stiintifica ne induce un plus de evlavie in fata Creatorului. Daca Stiinta ar mai putea sa scoata si raul din noi, atunci toti crestinii am fi savanti. Din nefericire insa evolutia stiintei a devansat evolutia moralei; cunoastem mai mult dar nu pacatuim mai putin.

%volutionism
1eoria evolutionismului incepe cu C*arles Dar=in C13.2!133-D, al!0!lea nascut intr!o familie engleza bogata si cu stromosi de elita. Dupa scoala medie Dar=in va studia medicina la universitatea din %dinburg* timp de 0 ani renuntand insa, in favoarea studiilor la Cambridge in vederea unei cariere eclesiastice. &ici incolteste in mintea tanarului Dar=in ideea selectiei naturale ca prima cauza a evolutiei speciilor, sub influenta geologului &dam Sedg=icE si a naturalistului :o*n Stevens Fenslo=, pe care i!a avut ca profesori. Dealtfel Fenslo= a fost acela care l!a a8utat pe tanarul absolvent de -- de ani sa se ambarce la bordul navei Beagle ca naturalist fara salariu, intr!o expeditie stiintifica de cinci ani in 8urul lumii. Dar=in isi gasise in sfarsit vocatia de cercetator si observatiile sale stiintifice de!a lungul acestor cinci ani, mai ales cu privire la diferentierea speciilor izolate din insulele Galapagos de pe langa coasta %cuadorului, i!au intarit convingerea in evolutia speciilor pe calea selectiei naturale. "n 1345 Dar=in se reintoarce in patrie iar dupa doi ani se casatoreste cu %mma Hedg=ood, o verisoara de gradul unu, cu care va intemeia o familie solida; vor avea pe parcursul casatoriei zece copii din care trei au murit de mici. "deile economistului englez 1*omas 'obert $alt*us dupa care omenirea se inmulteste intr!un ritm mai rapid decat cresterea resurselor de *rana necesare, drept pentru care in lume apar boli, dezastre naturale sau c*iar razboaie, ce mentin ec*ilibrul intre numarul de indivizi si resursele existente de *rana, l!au influentat profund pe Dar=in care a preluat ideea pentru regnul animal si vegetal. 1imp de -. de ani si!a pregatit marele naturalist teoria care avea sa tulbure lumea intr! un mod ireversibil, si poate ca ar mai fi durat ceva timp daca un contemporan pe nume &lfred 'ussel Hallace, tot naturalist englez, n!ar fi a8uns in mod independent la aceleasi

idei ale selectiei naturale ca si Dar=in. #amenii de stiinta ai vremii au prezentat in paralel intr!o intrunire stiintifica la @ondra extracte din lucrarile celor doi, pentru a nu!l priva pe Dar=in de meritele cercetarilor sale. &sta l!a determinat pe savant sa finalizeze si sa!si publice in -/ noiembrie 1302 lucrarea ASpre originea speciilor pe calea selectiei naturale?. 1oate cele 1-0. de exemplare ale primei editii s!au vandut in aceiasi zi. "ata cateva idei din cuprinsul acestei celebre publicatii printre fiintele existente in natura este o mare diversitate individuala vedem minunate adaptari oriunde in lumea fiintelor organice apare intrebarea, cum aceasta varietate, pe care eu o numesc specie incipienta, devine in final o specie bine definita, distincta? datorita luptei pentru existenta, diversitatea, oricat de superficiala ar fi si oricaror cauze s-ar datora, daca poate da un ascendent indivizilor dintr-o specie, in infinitatea relatiilor dintre fiinte, va tinde spre favorizarea lor pentru supravietuire si va fi mostenita de urmasii lor acesti urmasi cu atat mai mult vor avea o sansa in plus pentru viata, intre multii indivizi care se nasc periodic intr-o specie si din care doar un mic numar supravietuiesc Am numit acest principiu, dupa care orice usoara variatie, daca e utila, e pastrata si transmisa mai departe, prin termenul Selectie Naturala, spre a o deosebi de selectia dirijata de om in domeniul domesticirii animalelor pentru obtinerea de noi rase mai productive, dar expresia Supravietuirea celui mai potrivit ar fi mai exacta odata ce se nasc mai multi indivizi decat pot supravietui, datorita resurselor limitate din natura, trebuie in mod necesar sa aiba loc o lupta pentru existenta, fie intre indivizii aceleiasi specii, fie intre indivizii din specii diferite, fie cu conditiile fizice ale mediului de viata este teoria lui alt!us aplicata prin forta lucrurilor intregului regn animal si vegetal, pentru ca in natura nu exista ca in societatea umana posibilitate cresterii artificiale a resurselor de !rana sau restrictia constienta a nasterii de noi indivizi in natura fiecare planta produce seminte anual si aproape fiecare perec!e de animale naste un nou individ, deaceea putem considera ca rata de inmultire are ratie geometrica, iar aceasta poate fi controlata doar prin mortalitate daca un animal isi poate proteja ouale sau puii acestea nu trebuie sa fie in numar mare pentru a asigura supravietuirea speciei, dar daca ouale sau puii sunt expusi nimicirii atunci este nevoie de foarte multi nou nascuti pentru ca specia sa nu se stinga deobicei lupta pentru supravietuire este mai apriga intre indivizii aceleiasi specii decat intre indivizii de specii diferite sa incercam in mod imaginar a da un atu unei specii in defavoarea alteia"" #robabil ca nici macar intrun singur caz nu am sti ce sa facem"" Aceasta trebuie sa ne convinga de ignoranta noastra in ce priveste relatiile reciproce dintre toate fiintele vii $ot ce putem face este sa tinem minte tot timpul ca orice fiinta se straduieste sa se inmulteasca in ritmul unei progresii geometrice si ca periodic va trebui sa lupte pentru viata si sa sufere o nimicire masiva reflectand la aceasta lupta ne putem consola cu convingerea ca acest razboi al naturii este neantrerupt, ca se face fara sentimentul de frica, moartea este in general rapida si cel mai puternic mai sanatos si mai fericit supravietuieste si se perpetueaza S-a spus ca eu inteleg selectia naturala ca pe o putere activa a %ivinitatii, dar prin Natura eu inteleg doar actiunile conjugate si produsul multor legi naturale, si prin legi inteleg sirul ordonat de evenimente din natura, constatate si verificate de noi oamenii selectia sexuala va contribui si ea asigurand celui mai puternic si mai bine adaptat mascul, cel mai mare numar de urmasi pe parcursul modificarii descendentilor oricarei specii, in timpul luptei neincetate a tuturor speciilor pentru a creste numeric, cu cat gradul de diversitate al descendentilor unei specii e mai ridicat, cu atat sansa de

supravietuire a acelei specii e mai mare Selectia naturala duce catre diversitatea de caracteristici si catre extinctia masiva a formelor de viata intermediare si mai putin perfectionate este un fapt minunat cum toate animalele si plantele se inrudesc unele cu altele in grupuri, subgrupuri, varietati ale aceleiasi specii, specii de acelasi gen mai mult sau mai putin inrudite, genuri si subgenuri formand familii si subfamilii, ordine clase si subclase daca speciile ar fi create independent n-ar fi posibila o astfel de clasificare afinitatile fiintelor din aceiasi clasa au fost reprezentate printr-un arbore ramurile verzi si tinere reprezinta speciile existente iar cele produse cu ani in urma reprezinta lunga succesiune de specii disparute" &n fiecare perioada de crestere toate ramurile au incercat sa dea lastari inconjurand si nimicind ramurile vecine, in aceiasi maniera in care speciile si grupurile de specii au subjugat alte specii in marea batalie pentru viata" 'rengile groase divizate in altele din ce in ce mai subtiri au fost ele insisi odata ramuri tinere pe vremea cand copacul era arbust, si aceasta legatura intre fostele ramuri si cele de acum poate reprezenta destul de bine clasificarea tuturor speciilor, a celor stinse si a celor existente in grupuri si subgrupuri dintre multele ramuri inflorite pe cand copacul era doar un arbust doar doua sau trei s-au facut ramuri groase care sa dea alti lastari( la fel speciile care au trait in trecutul geologic, foarte putine au dat urmasi diversificati( dintre primele ramuri multe au cazut si s-au descompus iar acestea reprezinta acele ordine, familii si genuri care acum nu au urmasi in viata si care sunt cunoscute de noi in stare de fosile este marele 'opac al )ietii care umple cu ramurile lui rupte si moarte crusta pamantului si-i acopera suprafata cu frumoasele si mereu tinerele sale lastare" # intuitie ascutita, o viziune mareata nu lipsita de tragism, optimism si poezie la un loc. $arele naturalist nu intelege insa ca acele Alegi naturale? de care vorbeste sunt uneltele lui Dumnezeu iar %volutia, desi i se atribuie un caracter impersonal, este defapt opera @ui. <oua teorie i!a cucerit pe multi din contemporanii lui Dar=in, dar a starnit si un val masiv de proteste. Bnele veneau din partea Bisericii care nu putea accepta aceasta opinie rebela ce se impotrivea ideilor conservatoare despre originea speciilor si a omului. Desi Dar=in ocolise cu prudenta subiectul evolutiei umane, simpla sugestie ca omul ar putea avea stramos comun cu al maimutelor si ca ar fi putut fi candva si el un animal fara minte si sentimente, era de neconceput pentru credinciosi. &lte obiectii veneau c*iar din partea oamenilor de stiinta care nu puteau credita aceasta lege a Selectiei <aturale ca fiind bazata pe o diversitate individuala Aintamplatoare? in cadrul speciei. %ste lipsit de ratiune ca niste combinatii aleatoare de caracteristici, sa poata produce niste structuri atat de complexe, cum ar fi de exemplu oc*iul uman. Bn mare semn de intrebare se punea asupra mecanismului prin care trasaturile avanta8oase pentru supravietuire erau transmise mai departe urmasilor. 'aspunsul la aceasta intrebare l!a dat calugarul austriac Gregor :o*ann $endel C13--!133/D care in urma numeroaselor experimente, incrucisand in 8ur de -3.... de fire din sapte soiuri diferite de mazare, a dedus existenta genelor dominante si a celor recesive. "n 1350 el formuleaza cateva idei fundamentale ce!l vor consacra mai tarziu ca parinte al geneticii. "ncrucisand mazare inalta cu mazare pitica in numar egal, $endel constata ca plantele obtinute sunt in proportie de I inalte si J pitice iar nu toate plantele de marime medie cum s!ar fi asteptat; de aici el enunta ca plantele obtinute dupa incrucisare sunt posesoare de gene sub forma perec*ilor &&, &a, a& si aa, iar plantele care poseda cel putin o gena dominanta de tip A&? vor fi inalte pe cand cele care au mostenit ambele gene recesive de

tip Aa? vor fi pitice in proportia aratata. &!-!a concluzie ar fi ca urmasii nu mostenesc o medie a caracterelor genetice, pentru ca mazarea nu a fost o medie intre cele doua soiuri; urmasii pastreaza mostenirea genetica intacta asa cum au primit!o formata din perec*i de gene una de la planta mama si alta de la planta tata, din care gena dominanta va da caracteristica viitoarei plante. #bservatiile lui $endel au fost apreciate abia 4/ de ani mai tarziu. Conceptia lui Dar=in asupra %volutiei poate fi rezumata cam asa "n lumea fiintelor vii lucreaza @egea selectiei naturale astfel ca la o sc*imbare a conditiilor de mediu pentru o specie, indivizii posesori ai calitatilor de supravietuire la acea sc*imbare se vor reproduce transmitand aceste calitati urmasilor, iar ceilalti indivizi vor dispare in timp; daca la un moment dat doua grupuri de indivizi din aceiasi specie sunt separate intre ele de factorii geografici si sunt puse sa traiasca fiecare in medii climatice diferite, atunci vor evolua in mod diferit de!a lungul generatiilor; cand indivizii celor doua grupuri nu mai pot interactiona sexual avem doua specii diferite; in acest fel din aproape!n aproape, pe parcursul nenumaratelor generatii si multelor sc*imbari de mediu, se a8unge la o noua specie; datorita migratiilor si conditiilor neuniforme de mediu din natura, se obtine o diversitate de specii, care au insa toate aceiasi origine. %ra o ipoteza. Ceea ce a acreditat insa aceasta ipoteza a fost descoperirea codului genetic ce sta la baza cresterii si inmultirii organismelor vii. S!a a8uns astfel prin anii 124.!12/. la o teorie completata si modernizata a %volutiei la care, pe langa piatra de temelie pusa de C*arles Darvin, au contribuit in mod decisiv noile descoperiri din domeniul geneticii si din domeniul fosilelor. Genele sunt treptele scarii rasucite ale moleculei de &D<; marginile scarii sunt formate din za*aruri si fosfati iar treptele sunt perec*i de segmente nucleotide diferite; un segment poate fi una din cele patru nucleotide si anume o adenina, o t*)mina, o guanina sau o c)tosina. #rganismul viu este format din celule proteice, adica molecule foarte mari si complexe construite din lungi lanturi de aminoacizi C-. de diferite tipuriD; aminoacizii se aseaza in molecula proteica intr!o ordine precisa comandata de catre &D<, constituindu!se astfel in diferite tipuri de proteine cu diferite functii fiecare; ordinea de fabricare a celulelor proteice in functie de necesitatile organismului este comandata tot de catre molecula de &D<; astfel codul genetic putem spune ca organizeaza materia in unitati celulare cu forme si caracteristici distincte, care sunt fiintele vii. Fiecare gena este un grup de patru segmente nucleotide, doua de la mama doua de la tata; celula de reproducere masculina cuprinde 8umatate din cod iar cea feminina cealalta 8umatate; prin unirea lor ia fiinta prima celula a viitorului individ care va contine un cod genetic unicat; celula se va multiplica prin diviziune iar fiecare din celulele rezultate va contine molecula initiala de &D< ca zestre genetica. Celulele de reproducere, c*iar apartinand aceluias subiect, contin coduri proprii speciei dar individualizate, cea ce asigura unicitatea fiecarui nou nascut c*iar intre mai multi frati din aceiasi parinti. Peste aceasta diversitate initiala a indivizilor speciei se suprapune fenomenul de >mutatie? a genelor care apare cand o celula se divide in doua in procesul de crestere al organismului. Deobicei cele doua celule rezultate contin gene identice dar sunt si multe cazuri cand apare o mutatie, o modificare de gene, in mod spontan din cauze Anecunoscute?. $utatia genetica este forta motrice a diversificarii indivizilor speciei; aceasta este esentiala petru %volutie caci o sc*imbare a mediului trebuie sa gaseasca intr!o specie indivizi care sa!i faca fata, altfel specia se stinge.

&dversarii 1eoriei evolutioniste vin cu un experiment remarcabil; conform textului biblic ADumnezeu le!a facut pe toate dupa soiul lor?, ei demonstreaza o evolutie sau mai bine zis o Ainvolutie? a fiintelor vii, dar in interiorul speciei fara trecerea granitei catre alta specie. &stfel s!au facut incrucisari pentru obtinerea unor rase superioare de gaini, porumbei, oi, caini, cai, vaci, etc. @asand insa porumbeii de diferite rase pe o insula pustie, dupa un timp toti a8ung porumbei salbatici; la fel caini de diferite rase sau cai, toti a8ung la limita inferioara a speciei lor. &celasi lucru se intampla si in regnul vegetal cu altoiurile pentru obtinerea unor plante mai productive; capsuni goliat lasate in parasire a8ung capsuni salbatice, soiuri de rosii, trandafiri, meri, toate a8ung la limita inferioara a soiului lor, fara a degenera insa la alta specie inferioara. %xista deci niste bariere. 1ot in spri8inul acestei idei a Aseparatiei? speciilor este sterilitatea catarului; obtinut din incrucisarea intre cal si magar, catarul nu poate avea urmasi. Daca am admite ca %volutia este Procesul creator al lui Dumnezeu, atunci in acord cu Biblia s!ar parea ca odata cu trecerea celor 5 etape ale Creatiei ciclul %volutionist s!a inc*eiat. "n cele 5 ere ciclul evolutiei a functionat iar trecerea pragului speciei se facea prin mutatiile genetice induse in fiintele vii de catre Creator; cu incepere din ziua a!6!a insa, Aziua in care Dumnezeu S!a adi*nit? si in care ne aflam acum, %volutia a incetat nemaifiind posibile modificari decat in cadrul speciei.

(iata pe 1erra
Cercetatorii sustin ca acum / miliarde de ani Pamantul era lovit de o ploaie de meteoriti; o mare parte din apa marii primordiale s!a vaporizat formand norii iar emanatiile vulcanilor au dat nastere unei atmosfere de &zot, Bioxid de carbon si slabe urme de #xigen; temperatura depasea valori de /2 .C. (iata a aparut in apa dupa ce bombardamentul meteoritilor a incetat, cea ce ii face pe unii savanti sa considere ca germenii vietii pe 1erra au venit din Cosmos adusi de meteoriti; cealalta varianta ar fi ca vieta a aparut in izvoarele calde din mare in apropierea eruptiilor vulcanice submarine. Bacteriile, primele forme de viata rudimentara, erau de doua categorii autotropice adica cele care folosind energia c*imica din mediu isi fabricau singure moleculele cu care se *raneau si *eterotropice care se *raneau direct cu moleculele pe care le gaseau in mediu. Bn organism viu este definit de doua calitati fundamentale se *raneste si se inmulteste; deci are un sistem de a!si procura *rana din mediu si a o metaboliza si un aparat de reproducere care include prezenta moleculelor de &D<. # forma controversata de viata este virusul care nu este o celula si nu are un metabolism propriu, in sc*imb se reproduce intrand in celulele organismelor vii si inlocuindu!le moleculele genetice cu propriile sale molecule; astfel celula virusata va reproduce tot o celula virusata si nu pe ea insasi. (irusul este folosit de ingineria genetica de exemplu in agricultura, pentru obtinerea de organisme vii mai productive si mai rezistente la boli; se contamineaza celulele unui organism cu un virus modificat in laborator in care s!au inlocuit anumite grupuri de gene cu cele dorite de om, astfel ca genele introduse trec in tot organismul si aduc sc*imbarile preconizate. "n urma cercetarilor stiintifice se poate afirma ca primele forme de viata au fost bacteriile unicelulare ale caror fosile dateaza de acum 4,2 miliarde de ani; aceste organisme microscopice traiau in apa si foloseau energia luminoasa in procesul fotosintezei fiind producatoare de oxigen; primele forme mai complexe de viata au aparut 1.

in mediul marin acum 53. milioane de ani, dar pana acum 5.. milioane de ani n!au existat decat organisme unicelulare vii. &poi viata s!a dezvoltat in organisme multicelulare din ce in ce mai complexe de forma viermilor, mormolocilor, dar fara organe de simt si fara sc*elet, vertebratele aparand acum 06. milioane de ani. (iata apartinea exclusiv mediului marin. "ncepand cu 040 milioane pana acum 010 milioane de ani in urma, in perioada numita Cambrian, viata a cunoscut o explozie de crestere si diversificare; plantele marine se adapteaza la viata de uscat umpland Pamantul de vegetatie iar o parte din animalele marine devin anfibii; din acestea vor evolua mai tarziu reptilele si din ele, acum -.. de milioane de ani, mamiferele. Geologii arata ca %volutia nu a avut o desfasurare uniforma ci a fost marcata de peste -. de extinctii in masa in lumea plantelor si animalelor, datorate unor sc*imbari bruste de clima sau unor cataclisme cum ar fi caderea pe Pamant a unor meteoriti gigantici. &ceste extinctii au fost defapt niste salturi calitative care au a8utat fenomenul evolutionist lasand in viata speciile mai perfectionate. Cea mai mare dintre extinctiile cunoscute a avut loc acum -/0 milioane de ani, in Permian, si a fost devastatoare; 20 K din specii au fost nimicite; 2.K din speciile marine au disparut in cateva milioane de ani, iar pe uscat au disparut doua treimi din familiile de reptile si amfibii si 4.K din ordinele insectelor. # alta extinctie de mari proportii a avut loc cu 50 milioane de ani in urma, la sfarsitul Cretacicului; se presupune ca un meteorit de 5 Em in diametru a lovit Pamantul starnind un nor de praf care pentru cateva luni a impiedicat lumina soarelui sa mai a8unga la plante; aceasta a determinat o lipsa de vegetatie care a dus la moartea prin infometare a dinozaurilor lasand loc pe scena vietii unei clase de mica importanta pana atunci, anume clasa mamiferelor; de notat ca fara aceasta masiva extinctie mamiferele n!ar fi reusit sa a8unga clasa dominanta pe 1erra si nu s!ar fi a8uns nici la aparitia #mului. Brmand aceiasi linie putem spune ca si Potopul este o extinctie si anume cea mai recenta. Bnii savanti considera extinctiile niste evenimente ciclice care ar face parte din @egea %volutiei. Sfarsitul lumii ar putea fi deci A%xtinctia generala?. Scenariul aparitiei si evolutiei vietii pe Pamant propus de oamenii de stiinta, nu mai este astazi o simpla ipoteza. S!au consumat ani de munca in domenii ca paleontologia, astronomia, ingineria genetica, biologie, c*imie; s!au folosit metode moderne de investigatie care nu mai pot fi puse la indoiala. Bn exemplu este metoda izotopului de Carbon 1/ pentru determinarea varstei fosilelor. Bn organism viu acumuleaza pe parcursul vietii atomi de Carbon 1- si un mic procent de izotopi Carbon 1/ care poate fi cunoscut in functie de marimea organismului, stiind nivelul de radioactivitate in C1/ al mediului Capa, aer, solD in care a trait; dupa moartea organismului cantitatea initiala de C1/ se in8umatateste dupa o perioada cunoscuta de 064. de ani; dupa alti 064. de ani fosila va contine doar un sfert din cantitatea initiala de C1/; astfel afland cantitatea ramasa de C1/ dintr!o fosila se poate determina varsta ei. $etoda presupune ca fosila sa fi fost tot timpul izolata de apa si aerul din mediul incon8urator pentru ca acestea i!ar fi imbogatit continutul de C1/; se considera ca radioactivitatea mediului in momentul mortii organismului este aceiasi cu cea de azi, premiza care poate fi inexacta. $are atentie trebuie avut ca din momentul prelevarii, fosila sa fie izolata de mediu pentru a preveni imbogatirea cu alti izotopi. Cu toate aceste aproximari trebuie sa observam ca intotdeauna eroarea poate fi un exces de C1/, deci fosila examinata are intotdeauna mai multi ani decat se determina in laborator. Similar cu metoda C1/ se folosesc si alte metode bazate pe cunoasterea timpului de in8umatatire a altor componente radioactive din

11

organismele vii, cum ar fi Potasiu, &rgon, 1*oriu, #smiu, '*eniu. De exemplu 1*oriu are perioada de in8umatatire de 3..... de ani. Studiul fosilelor a scos la lumina date foarte interesante; astfel graul de acum 0... de ani din mormintele faraonilor, a germinat si a dat grau la fel ca cel de azi; mumiile de pisici de atunci sunt la fel cu pisicile de azi; in straturile vec*i de pana la 0.!5. milioane de ani s!au gasit fosilele a /00 specii in 14 subdiviziuni in care se clasifica toate plantele si animalele de azi; s!au gasit scoici, rec*ini, balene, broaste, reptile, ursi, elefanti, lei, lupi, pasari ale caror fosile sunt asemanatoare cu sc*eletele animalelor de azi dar de talie mult mai mare. %xista deosebiri semnificative care marturisesc despre un proces de evolutie. $ergand mai in urma s!au gasit fosile de ferigi de acum 4/. milioane de ani, la fel ca cele de azi ca structura dar mult mai mari; frunze de ste8ar, ulm, tei, la fel; libelule, paian8eni, furnici, tantari, lacuste prinse in rasina sau in g*eata, la fel ca cele de azi. Daca %volutionismul ar fi real ar trebui ca in depunerile vec*i sa se gaseasca formele cele mai simple de viata, ca mergand spre depunerile mai noi sa gasim forme mai multe si mai variate; pe masura ce inaintam pana spre -,0 miliarde de ani in urma, descoperim ca intr! adevar urmele de viata sunt putine si in fosilele unor organisme simple. &deptii fixismului reclama lipsa verigilor de legatura, a fosilelor care sa arate trecerea de la o specie la alta, dar faptul se explica prin numarul mic de fosile descoperit; cu timpul vor iesi la iveala si verigile intermediare.

&paritia #mului
%volutionistii sustin ca omul a rezultat in urma unui proces de transformare din primate, desfasurat pe parcursul a 5 milioane de ani; gorila, cimpanzeul si urangutanul provin din aceiasi stramosi; 23,0 K din genele oamenilor si ale cimpanzeilor sunt identice. &ceste Arude? indepartate au o viata sociala cum aveau probabil oamenii primitivi se *ranesc impreuna, vaneaza impreuna, formeaza aliante de grup unii contra altora, manifesta afectivitate. Primii *ominizi au fost &ustralopitecii numiti asa pentru ca fosilele lor au fost gasite in emisfera &ustrala, mai exact in partea de sud a &fricii; aveau mersul biped, craniul tesit, fata proeminenta, maxilarele cu caninii scurti si patru incisivi; masurau cca 1,0 m inaltime, pana la /2 Eg iar creierul a8ungea la 00. de cm4; osul pelvisului era mai scurt ca la maimute, coloana vertebrala avea forma de AS? ca urmare a mersului biped, bratele lungi semn ca erau buni cataratori; caninii mici si aplatizati pot indica un comportament social lipsit de lupte si rivalitati, caci caninii proeminenti erau inainte de toate o arma. Cum se explica despartirea &ustralopitecilor de restul maimutelor; Savantii pun aceasta pe seama sc*imbarilor de mediu; acum 3!0 milioane de ani in urma in $iocen, climatul Pamantului s!a racit si s!a uscat iar asta a dus la imputinarea padurilor si cresterea savanelor. &ustralopitecii s!au adaptat la viata terestra formand colectivitati capabile sa!si gaseasca *rana si sa se apere de animalele de prada; noul mod de viata implica dezvoltarea unor abilitati de comunicare, de confectionare a armelor si uneltelor, in general de folosire a mintii, cea ce a dus la dezvoltarea creierului. Daca &ustralopitecii au fost siliti de sc*imbarile de mediu sau Aau preferat? mersul biped si modul de viata terestru, aceasta nu putem sti; se constata ca s!au produs modificari genetice care au canalizat catre %volutia umana dar nu se stie care este motorul acestor modificari. Sc*imbarile ce s!au produs in decursul a 4 milioane de ani de la &ustralopitec la Fomo 1-

&bilis, Fomo %rectus, Fomo %rgaster, pana la Fomo Sapiens, au avut loc pe teritoriul &fricii si vizeaza in special cresterea in volum si complexitate a creierului, odata cu micsorarea maxilarului inferior si a dintilor. %volutia umana nu a fost nici ea scutita de discontinuitati; clima de!a lungul timpului s!a modificat printr!o succesiune de glaciatiuni si interglaciatiuni de /..... pana la 1...... de ani fiecare. Perioadele cu mare diversitate de specii *ominide au alternat cu extinctii ale speciilor inadaptabile astfel ca specia care s!a desprins, singura alternativa la evolutia umana, a fost Fomo Sapiens. Paleoantropologii definesc fosilele de Fomo Sapiens ca fiind acele fosile de *ominizi ce nu depasesc 0...... de ani si a caror cutie craniana adaposteste un creier mai mare decat al lui Fomo %rectus C3..!1-0. de cm4 D. # consecinta a marimii creierului este scurtarea timpului de gestatie pentru a face posibila nasterea cand cutia craniana este suficient de mica pentru a putea iesi din mama; o alta consecinta este o copilarie prelungita care sa dea creierului suficient timp de crestere si dezvoltare; aceasta implica o gri8a parentala sporita si de lunga durata ce presupune coeziune intre parteneri, altfel zis formarea de familii. Primele fosile umane au fost gasite intr!o pestera pe valea raului <eander din Germania si au fost numite ale Aomului de <eandertal?; aceasta specie a trait acum -......!-3.... de ani in Paleoliticul mi8lociu pe teritoriul %uropei pana in &sia centrala. De statura mica, musculos, cu capacitate craniana mare, omul de <eandertal nu este totusi stramosul europenilor pentru ca diferentele intre trasaturile craniilor sunt prea mari; probabil ca neandertalienii au fost sortiti extinctiei; ipoteza acceptata azi sustine ca Fomo Sapiens s!a format in &frica apoi s!a raspandit in restul continentelor unde a interactionat sexual cu speciile de *ominizi care evoluasera in paralel, dar impunandu!si caracterele sale genetice; astfel se explica unitatea speciei umane pe de!o parte si diversitatea in cele patru rase existente pe de alta parte; aceasta mare migratie pare sa fi inceput acum 1,5 milioane de ani. "n prima faza specia lui Fomo Sapiens pornita din &frica s!a propagat spre %uropa, #rientul mi8lociu si &sia pana catre 0...... de ani in urma, continuand mult mai tarziu cu &ustralia si &merica. &cum 5..... de ani aproape toate regiunile Pamantului erau locuite; cu 4..... de ani in urma are loc o dezvoltare rapida a artelor, a elementelor de religie si a te*nicilor de confectionare a uneltelor, iar cu 1..... de ani in urma incepea cultivarea pamantului si domesticirea animalelor, punandu!se bazele primelor civilizatii. Primele unelte de piatra dateaza de acum -,0 milioane de ani cand incepe %poca de piatra; multi savanti considera acesta, momentul in care omul s!a delimitat de conditia animala. "nainte de asta lemne si pietre erau folosite pe post de unelte rudimentare fara a fi insa prelucrate pentru destinatii specifice, asa cum si astazi cimpanzeii folosesc pietre ca sa sparga samburi, frunze mestecate in gura pe post de burete cu care absorb apa sau ramuri curbate pentru prinderea termitelor. Paleoliticul este prima etapa a %pocii de piatra, etapa in care uneltele in special arme, erau confectionate prin cioplire grosolana si foloseau la lovit, transat si 8upuit animale, la sapat si taiat radacini sau la ascutirea sulitelor din lemn. &cum 0...... de ani se formeaza gintele, familii largite ai carei membri isi aveau *rana si adapostul in comun, fiecare avand sarcini precise de indeplinit. "n Paleoliticul mi8lociu intre -...... si 4..... de ani, au apatut sulite si sageti cu varf din piatra, primele locuinte, *aine confectionate din blana animalelor si te*nica de aprindere a focului; focul era folosit de 5...... de ani dar nu stiau decat sa!l intretina nu si sa!l aprinda. (orbirea, manifestarile artistice si

14

credintele religioase dateaza de acum 1...... de ani; intre 4. si 1. mii de ani in urma apar arme confectionate din oase de animale sau din fildes, arcul cu sageti, dispozitive de aruncat sulite, acul de cusut, opaitul si podoabe din scoici, pietre semipretioase, fildes sau dinti de animale. Se practica ingroparea mortilor impreuna cu obiecte personale; incepe sc*imbul de produse deci relatiile comerciale; s!au gasit picturi pe peretii unor pesteri reprezentand animale si scene de vanatoare sau figurine de femei modelete in lut, vec*i de 4..... de ani si care se pare ca aveau si un scop religios, pe langa cel artistic; s!au gasit instrumente muzicale, fluiere din oase de animale si tobe din piei. Se pare ca in acel timp omul era capabil de a comunica printr!un limba8 articulat, de a sintetiza idei, de a stiliza imagini. Paleoliticul ia sfarsit acum 1..... de ani, timp din care dateaza si fosilele omului de Cro!$agnon descoperite in sudul Frantei si ale lui Fomo Sapiens Sapiens intru!totul asemanator omului modern din punct de vedere anatomic. $ezoliticul incepe acum 1..... de ani in Pleistocen la sfarsitul ultimei glaciatiuni. "ncalzirea timpului a dus la topirea g*etarilor si cresterea nivelului marilor, la extinderea padurilor si extinctia unor specii cum ar fi mamutul si rinocerul lanos, in favoarea cresterii faunei de statura mica, locuitoare a padurilor din zonele temperate. Din $ezolitic dateaza numeroase unelte si arme mici din piatra numite microliti cum ar fi cutite, secere, varfuri de lance si de sageti, carlige de pescuit. %ste epoca perfectionarii arcului si a descoperirii unor noi resurse alimentare cerealele salbatice, semintele unor plante, noi specii de pesti si mamifere marine, broaste testoase, pasari. Sunt inventate piatra de macinat, toporul cu coada de lemn, barci tip canoe, sc*iuri si primele vase din lut. %ste domesticit primul animal cainele, folosit probabil la vanatoare. $ezoliticul este o etapa relativ scurta de 1.... pana la 4.... de ani, de pregatire a trecerii spre o ocupatie Asedentara? si productiva agricultura. <eoliticul este perioada in care apar unelte de piatra slefuita iar omul devine preponderent agricultor, vanatul fiind acum ocupatia secundara. &ceasta sc*imbare este revolutionara prin consecintele ei; oamenii incep sa domesticeasca animale si sa cultive cereale, legume, plante textile; ia fiinta o te*nologie de prelucrare a fibrelor; activitatea agricola organizata, programata, le asigura un trai mai bun, un surplus de *rana deci siguranta zilei de maine. &pare o diviziune a muncii, se constituie colectivitati de tip satesc in care se stabilesc ierar*ii functie de posesiunea asupra bunurilor si uneltelor, asa cum arata mormintele bogate ale unor capetenii. "nventarul unor morminte continand obiecte exotice de la mari distante, indica importante sc*imburi comerciale. S!au descoperit o multime de topoare din piatra slefuita folosite probabil la defrisarea padurilor pentru a face loc terenului arabil; deasemenea unelte de prelucrare a lemnului care se folosea ca material de constructie pentru case, granare si adaposturile animalelor domesticite. &rmele gasite arata ca vanatoarea mergea in paralel cu agricultura. Problema asigurarii existentei fiind acum rezolvata, omul a avut timp si pentru alte ocupatii. Din <eolitic dateaza uimitoarele temple megalitice; apar civilizatiile istorice. Prima civilizatie cunoscuta s!a dezvoltat intre 1igru si %ufrat in $esopotamia in anii 4.0.. ien. si a apartinut sumerienilor care au construit primul oras stat din lume Br. "n paralel s!a dezvoltat civilizatia egipteana pe valea <ilului si cea indiana pe valea Findusului.

1/

Creationism
Creationismul este teoria dupa care universul este creatia Bnui Demiurg. De notat ca aceasta teorie se bazeaza pe credinta intr!un Dumnezeu unic, ce nu poate fi despartit prin insasi esenta Sa de prerogativa de Creator. "n anul 1302 C*arles Dar=in publica A#riginea speciilor?. "ntr!un pasa8 el scrie Aproducerea si extinderea formelor de viata, datorate unor cauze asemanatoare cu cauzele nasterii sau mortii, se acorda mai bine cu cea ce stim despre legile imprimate materiei de catre Creator?. @a finalul cartii sale, marele naturalist exprima credinta ca regnul animal ca si cel vegetal au la origine fiecare un numar de cel mult patru sau cinci stramosi creati; ulterior Dar=in va retracta aceasta idee in favoarea tezei ca toate speciile descind dintr!o singura forma incipienta de viata. "n acest fel Dar=in negand Creatia, "l nega in mod indirect pe Dumnezeu. Se pare ca la batranete in apropierea mortii, omul Dar=in a venit la sentimente mai bune fata de credinta; el se scuza oarecum declarand ca teoria lui a fost un Aentuziasm tineresc de idei care pe unii i!a prins foarte tare?. (a inc*ipuiti ce lupta s!a dat in sufletul lui pe tot parcursul vietii; de tanar primise o educatie religioasa; renunta la studiile de medicina de la universitatea din %dinburg* in favoarea studiilor la Cambridge pentru a deveni cleric. (iata lui va urma insa un alt fagas odata cu ambarcarea pe vasul Beagle ca tanar naturalist in serviciul stiintei. <u se stie cum a impacat Dar=in teoria evolutiei cu credinta in Dumnezeu; poate ca a trecut la cele vesnice fara a gasi raspunsul aici si l!a aflat acolo; fapt este ca ne!a lasat si noua drept mostenire aceasta mare dilema. &devarul stiintific si!a facut loc intotdeauna cu greu in mintile oamenilor pentru ca a trebuit sa disloce idei preconcepute, adanc inradacinate; suntem fiinte inertiale si suferim de rigiditate intelectuala, mai ales cei trecuti de varsta tineretii. Cu atat mai dificila este asimilarea 1eoriei %volutioniste care se contrapune aparent cu credinta in crearea lumii si a vietii de catre Dumnezeu. 1otusi oamenii incep sa inteleaga. De exemplu, pana acum 10. de ani luau textul biblic ad!literam ADumnezeu a creat lumea in sapte zile?; cand s!a dovedit ca intre fosile exista diferente de timp de ordinul milioanelor de ani, atunci credinciosii au admis ca sapte zile din AGeneza? inseamna defapt sapte ere geologice. "ntre %volutionism si Creationism trebuie sa existe o concordanta caci adevarul fie el demonstrat stiintific fie revelat, trebuie sa fie unic. &mbele teorii spun adevarul. Factorul care le poate pune deacord este adaptarea ideilor invec*ite despre Creatia lumii la noile cunostinte dobandite prin cercetare stiintifica. Dintre proaspetii adepti de atunci ai 1eoriei %volutioniste, cel care a intuit calea de reconciliere cu credinta in Creator a fost &sa Gra), celebru botanist american contemporan cu Dar=in. Gre) a lansat ideea ca procesul evolutionist este diri8at de catre Dumnezeu; %l a creat lumea imprimand materiei legea evolutiei, legea devenirii de la simplu la complex; %volutia este instrumentul Creatorului, metoda @ui de lucru in creatie. &stazi cand ingineria genetica a adus un nou baga8 de informatii, putem duce mai departe ipoteza lui &sa Gre). "ntr!adevar, cum poate fi diri8at procesul %volutiei daca nu prin interventie asupra &<D!ului; Si cum au loc aceste interventii; Prin fenomenul mutatiilor genetice. Care este cauza mutatiilor; <ecunoscuta, spun oamenii de stiinta. Dar nu cumva operatorul acestor mutatii este c*iar Creatorul; De ce n!ar fi mutatiile genetice Abisturiul? cu care Dumnezeu a cizelat fiintele vii facand sa apara noi specii;

10

Bnii cercetatori au refuzat %volutionismul. De exemplu geologul &rnold Gu)ot considera ca cele trei elemente esentiale $ateria, (iata si #mul trebuie sa aiba in mod necesar un Creator. $ateria este o categorie fundamentala care se defineste prin ea insasi, cum sunt si 1impul, Spatiul, $asa, etc. Cand incercam sa definim $ateria folosim implicit un cuvant care inseamna tot $aterie; de exemplu A$ateria este substanta comuna din care sunt facute toate obiectele lumii fizice? sau A$ateria este componenta fizica a tuturor obiectelor lumii reale?. Pamant, ape, corpuri ceresti, totalitatea obiectelor construite de om, totalitatea fiintelor vii in trup, toate sunt materiale. $ateria este formata din atomi iar acestia din nucleu si electroni; ne uimeste asemanarea evidenta dintre structura $acrocosmosului si cea a $icrocosmosului; orbitele electronilor in 8urul nucleului sunt de forma eliptica la fel cu orbitele planetelor in 8urul soarelui; deasemenea planetele sunt mult mai mici decat Soarele, asa cum electronii sunt mult mai mici decat nucleul; aceste asemanari demonstreaza o unitate de conceptie care presupune existenta Bnui Creator. "n natura exista mai mult de 1.. de tipuri diferite de atomi, fiecare cu o structura unica; atomii se diferentiaza intre ei prin numarul de protoni si neutroni din nucleu, prin numarul de electroni si nivelele energetice pe care se situeaza ei; cate unul, doua sau mai multe tipuri de atomi se combina in diferite moduri formand o gama practic nelimitata de molecule. 1abelul lui $endeleev contine substantele elementare, fiecare formata din acelasi tip de atomi. # substanta oarecare este definita de niste proprietati cum ar fi masa, consistenta, vascozitatea, densitatea, culoara, gustul, conductivitatea electrica si termica, etc; aceste proprietati sunt determinate de tipul de molecula din care e formata substanta, iar molecula depinde de tipul, numarul si asezarea atomilor din structura ei.

@a aceste cunostinte elementare se adauga altele mai noi. S!a descoperit ca protonii si neutronii sunt formati din subparticule numite ALuarci? care sunt de doua feluri unii cu sarcina de !1M4 iar altii cu sarcina de N-M4, din sarcina unitara; neutronul de sarcina zero este format din trei Luarci conform expresiei N-M4!1M4!1M4O., iar protonul de sarcina N1 este format din trei Luarci conform expresiei N-M4N-M4!1M4ON1; protonii avand sarcina de acelasi semn s!ar respinge datorita fortei electromagnetice si nucleul s!ar dezintegra daca n!ar contine neutroni; acestia genereaza Aforta tare? care tine protonii legati. <ucleul unui atom este incon8urat de electroni in miscare foarte rapida care formeaza practic in 8urul lui niste invelisuri fiecare de un anumit nivel energetic; multe din proprietatile fizico!c*imice ale atomului sunt determinate de acestea; daca unul din invelisuri are un deficit energetic atomul va reactiona cu un alt atom care are deficit energetic realizand un invelis comun de nivel energetic suficient pentru a asigura

15

stabilitate; este principiul legaturilor de valenta care leaga doi sau mai multi atomi pentru a forma molecule. Se mai cunoaste si legatura atomica din retelele ordonate ale cristalelor formate dintr!o alternanta de ioni pozitivi si negativi, sau legatura atomilor din retelele metalelor, in care electronii circula liber facand posibila trecerea unui curent electric. &tomul de Carbon are trei legaturi de valenta nesatisfacute si deaceea el poate reactiona cu alti atomi intr!o gama foarte variata; asta explica de ce Carbonul sta la baza materiei organice si a celuleor vii. Sirul noilor descoperiri poate continua cu descrierea unor particule subatomice ca pozitronul, neutrino, particulele Am? si At?, antiLuarcul si altele. S!a definit notiunea de Aantimaterie? care este formata din particule subatomice identice cu ale materiei terestre dar cu sarcina electrica egala si de semn contrar; de exemplu electronul de sarcina P1 are corespondent in antimaterie pozitronul, identic cu el dar de sarcina N1; se crede ca exista galaxii intregi departate de Calea @actee, formate din antimaterie. S!a determinat experimental ca particulele de materie si antimaterie cand se intalnesc se ani*ileaza reciproc eliberand energie. Fotonul este singura particula care nu are antiparticula, deci natura luminii este aceiasi in galaxiile formate din materie sau din antimaterie. 1oate aceste studii stiintifice pot fi exprimate prin ecuatii matematice relativ la particulele elementare si fortele care actioneaza intre ele dar nu s!a gasit o explicatie logica a aparitiei si devenirii materiei. 1eoria cea mai acceptata azi este marea explozie initiala, marele ABig Bang?, care vine cu niste ipoteze inexplicabile sustinute de cercetatori; teoria aceasta afirma ca a existat un moment initial acum 10!-. de miliarde de ani, cand universul era punctiform de marimea a 1.!41 metri, extrem de mic dar extrem de dens si din acest Animic? prin uriasa explozie care a urmat, a fost generata materia si fortele ce actioneaza in univers. Se presupune ca dupa 1.!40 secunde de la explozie, timp de 1.!4- secunde, universul a crescut de 1.0. ori; temperatura initiala era de miliarde de grade; in prima secunda de la explozie s!au format Luarcii si electronii, dupa inca o secunda s!au format protonii si in urmatoarele 1... de secunde s!au format elementele usoare ca Fidrogenul, Feliu, @itiu, Beriliu. &cest proces a continuat timp de un milion de ani timp in care universul s!a racit la temperatura de 4....C; elementele mai grele decat Feliu s!au format odata cu procesele nucleare de formare a Stelelor iar elementele mai grele ca Fierul s!au format in exploziile Supernovelor. &stazi radiatia termica ce apartine exploziei initiale s!a racit la P-6..C aproape de zero absolut, dar stelele si miezul unor planete au inca mii de grade. Se presupune ca expansiunea universului va continua vesnic sau se va opri la un moment dat, cand va incepe o regresiune spre cea ce a fost la inceput. Daca studiul $ateriei la nivel atomic si subatomic demonstreaza o armonie riguroasa ce face trimitere la Creator, atunci aceasta Acosmogonie stiintifica? arata nici mai mult nici mai putin, ca Bniversul a aparut printr!o minune. Ce este saturarea a 0... de oameni din cinci paini si doi pesti, daca nu o minune; Ce este aparitia unei galaxii in 1.!40 secunde din nimic, daca nu o minune; <ici o alta teorie stiintifica nu afirma atat de intransigent existenta Bnui Creator. Daca %volutionismul poate acuza ca Dumnezeu lucreaza foarte incet, Big Bangul dimpotriva arata ca %l poate fi extrem de rapid. Fizica clasica defineste particulele materiale ca avand determinare spatiala si masa iar energia ca o caracteristica de pozitie relativa sau de miscare a corpurilor materiale; atat materia cat si energia respecta legea conservarii nu se pierd, nu se creaza, doar se transforma. Fizica moderna uneste cele doua categorii materie si energie intr!una singura. $ateria este deci peste tot in univers, pentru ca peste tot exista campuri de forte si energie

16

care s!a aratat ca sunt convertibile in materie si invers; relatia acestei transformari este %Omc- CenergieOmasa ori patratul vitezei luminii in vidD a genialului matematician si fizician &lbert %instein. %l spunea ?energia are masa si masa este energie?. # ilustrare a acestei ipoteze este Ateoria defectului de masa atomic?; nucleul atomului este format din protoni si neutroni, la randul lor formati din Luarci; cantarind separat s!a gasit ca masa nucleului este mai mica decat masa componentelor sale; diferenta de masa se regaseste in energia care tine strans unite particulele nucleului. # alta ilustrare este reactia fisiunii nucleare, prin care masa dispare troansformindu!se in cantitati uriase de energie. Printr!un experiment intr!un accelerator linear de particule s!a reusit obtinerea unei perec*i pozitron!electron prin ciocnirea a doi fotoni; tot prin coleziune se pot crea perec*i de Luarci!antiLuarci; in ambele cazuri perec*ile paticula!antiparticula au rezistat cateva microsecunde apoi s!au ani*ilat reciproc cu emisie de energie. Fotonii sunt corpusculi fara masa dar avand cuante de energie si care se deplaseaza cu viteza de 4...... EmMs; cand un foton loveste un atom energia fotonului este absorbita de unul din electroni si acesta sare pe o traiectorie cu un nivel energetic mai ridicat; procesul este reversibil; cand electronul revine pe nivelul de 8oasa energie el emite un foton. &sadar lumina poate produce materie si poate induce transformari in materie; fara sa vrem ne amintim versetul din Geneza ASi a zis Dumnezeu Sa fie lumina, Si a fost lumina Q ziua intai?. Daca din %nergie se poate obtine $aterie atunci aparitia universului din Animic? poate fi acceptata; daca fotonul este o cuanta de energie luminoasa invariabila in lumea materiei si a antimateriei atunci intelegem ca prin lumina a creat Dumnezeu universul, caci A%l este lumina?. Daca particulele de materie si antimaterie se ani*ileaza reciproc atunci cand se intalnesc transformandu!se in energie, inseamna ca la Creatie a avut loc procesul invers producerea si separarea materiei si antimateriei din energie. Punctul microscopic in care a fost initiat Big Bangul poate fi deci asimilat cu o poarta prin care a intrat Alumina divina? si a iesit materie plus energie. De unde a aparut insa aceasta forma subtila de energie pe care am numit!o Alumina divina?; Sunt cunoscute fenomenele paronormale de levitatie, telec*inezie, emisie calorica, bioenergie, care sunt rezultatul activitatii cerebrare. Daca #mul poate produce energie prin concentrarea mintii Dumnezeu cu atat mai mult. Dar %l este in primul rand iubire, iar aceasta este o sursa demna pentru Alumina divina? din care a creat lumea. Sf &p Pavel spunea Atot ce exista este creat din %l, prin %l si pentru %l?, cea ce reafirma ideea ca Bniversul este o emanatie a divinitatii. &m putea reformula deci @egea conservarii masei si energiei adaugand la acestea ingredientul principal, "ubirea. &stfel vom avea o imagine unificata a creatiei lumii din "ubire, care emana lumina, din care este creata materia cizelata apoi prin genetica in procesul %volutiei speciilor, pana la crearea omului. Poate ca Dumnezeu!"ubirea prin Creatie "si innoieste Fiinta vesnica. #mul are un rol activ in acest proces fiind destinat sa consume energie bruta si materie ca sa produca iubire; deaceea avem fiecare propria entitate ca sa putem iubi si sa fim iubiti caci este o legatura interpersonala. %nergia si materia ce alcatuiesc Creatia sunt doar o periferie a Dumnezeirii asa cum viata si trupul omului sunt partile lui periferice; daca acestea nu se pierd conform legii conservarii masei si energiei, caci la moarte reintra in circuitul natural, cu atat mai mult nu se pierde nici %ul personal daca are iubire. &cesta este Atalantul? care trebuie inmultit. #mul poate primi sau poate refuza menirea la care este c*emat; daca nu producem iubire si ne canalizam entitatea spirituala spre forme inferioare, e drept sa fim dezintegrati prin moartea a!-!a.

13

&m vorbit despre structura materiei si despre legea conservarii energiei. Sa ne amintim si de legea atractiei universale care mentine corpurile ceresti pe orbite bine determinate, sau de legea miscarii pe traiestorie eliptica a pamantului astfel ca parcurge arii egale in unitati egale de timp, si vom intelege ca toate marturisesc despre ordinea care exista in univers, arata ca totul este minutios calculat, nimic nu este lasat la intamplare. Daca descoperirea acestor legi a necesitat munca si inteligenta din partea unor fizicieni si matematicieni respectati de intreaga omenire, atunci cu mult mai mult trebuie sa!@ veneram pe Cel care a conceput aceste legi si le!a imprimat Creatiei astfel ca nimeni sa nu le poata sc*imba. & crede ca aceste legi nu sunt conceptia unei "nteligente Supreme in timp ce descoperitorii lor sunt socotiti geniali, mi se pare absurd. Paul Dirac fizician care prin calcule matematice a prezis descoperirea pozitronului, spunea ?legile fundamentale ale fizicii sunt descrise cu a8utorul unei matematici elegante si de un nivel foarte inalt; in legatura cu aceasta putem spune ca Dumnezeu este un matematician de foarte mare clasa; matematica actuala intelege numai o particica din univers?, iar :o*anes Repler astronom si matematician care a determinat legile miscarii planetelor pe orbite eliptice, spunea ?in Creatiune eu parca pipai cu mainile mele pe Dumnezeu?. (iata pe 1erra a aparut acum / miliarde de ani in apa marii primordiale, sub forma bacteriilor unicelulare care isi procurau *rana prin fotosinteza; moleculele de clorofila din celula bacteriei absorb fotoni din lumina si folosesc energia lor pentru fabricarea carbo*idratilor; din nou apare in prim plan Alumina?; ce este insa viata; Simplu vorbind, este proprietatea unor organisme de a se misca singure, sau o energie motrice intim legata de o unitate celulara. &ceasta Adefinitie? nu este totusi suficienta pentru ca si un ve*icul are atasata energia unui carburant, se poate misca singur dar nu e viu; viata presupune pe langa energia atasata corpului fizic si mecanismul de a!si procura aceasta energie din mediu. Cand vorbim deci despre un organism viu, vorbim despre o matrice celulara pe care este instalat un Aprogram? de procurare si transformare a energiei din mediu in energie vitala proprie acelui organism. &parent un astfel de program atribuit trupului respectiv ii confera inteligenta dar planta sau animalul nu!si diri8eaza in mod constient procesele vitale; aceste Asofturi? ruleaza in sistemul lor celular instalate de un Programator. %l le da Aautorun? si ele traiesc. <u degeaba marturisesc crestinii despre ?Du*ul Sfant, Domnul de viata facatorul?. &tat matricea celulara a fiintei vii cat si >programul? vietii instalat pe ea se afla scris intr!un limba8 de calcul numit cod genetic, in moleculele de &D<. Conform cu acesta aminoacizii formeaza diferitele tipuri de proteine care intretin procesele vitale in noul organism. "n 1204 doi c*imisti americani au reprodus in laborator conditiile de acum / miliarde de ani, care se presupune ca erau pe pamant un vas cu apa intr!o atmosfera sterila formata din Fidrogen, $etan si &moniac, prin care au produs descarcari electrice. Peste o saptamana apa se colorase in maro si continea aminoacizi, deci materia prima a proteinelor. S!a reusit deasemenea producerea in laborator a nucleotidelor care intra in componenta &D< dar nu s!a reusit producerea unei molecule de &D<. Sa pesupunem ca avem si aminoacizii si molecule de &D<, deci avem componentele necesare formarii unei celule; cea ce ne lipseste este Acapacitatea? de a!i da viata, de a o face sa functioneze singura. &ceasta reclama existenta Creatorului. "n ce priveste #mul, adversarii %volutiei argumenteaza ca numai o "nteligenta Divina si nu niste procese aleatoare fara un scop anume, ar fi putut crea varietatea de specii

12

existente si mai cu seama o Amasinarie? atat de complexa cum este fiinta umana. Bnii sunt dea dreptul ofensati de ideea ca am fi putut evolua din maimute. %ste cunoscut celebrul proces al profesorului de biologie :o*n Scopes acuzat ca a predat in liceu teoria lui Dar=in intr!un timp cand acest lucru era interzis prin lege. Procesul $aimutelor cum a fost intitulat, desfasurat in 12-0 in Da)ton statul 1ennessee intr!o atmosfera *azlie si zgomotoasa, a avut ca protagonisti pe celebrul avocat Clarence Darro= si pe faimosul fost candidat la presedentia SB& Hiliam :ennings Br)an, ca procuror. Gasit vinovat acuzatul a fost pedepsit cu o amenda simbolica de 1.. S dar procesul a fost defapt o victorie a evolutionistilor. :ennings a murit la numai cateva zile dupa proces iar dupa /4 de ani in 1253, legea impotriva predarii %volutionismului in scoli a fost abrogata ca neconstitutionala. &stazi 1eoria evolutionista este larg acceptata. $ultimea fosilelor si a dovezilor ar*eologice Ademonstreaza? ca ne tragem din primate si avem un stramos comun cu al maimutelor. Si totusi nu putem accepta inrudirea atat de stransa cu animalele pentru ca suntem mult prea diferiti de ele. &vem si noi instincte de supravietuire si de reproducere la fel ca animalele dar avem vointa si ratiune ca sa le stapanim; avem imaginatie, creativitate, curiozitate, sentimente. Daca acceptam existenta unui Creator atunci e adevarat ca purtam Ac*ipul si asemanarea @ui? pentru ca si noi suntem niste mici creatori. @ucrarile noastre sunt adevarate minuni ale te*nicii dar tot reproduceri dupa Creatia lui Dumnezeu raman avionul este modelul pasarilor, submarinele sunt modelul pestilor, camera video e modelul oc*iului, computerul e modelul creierului. &m obtinut materie din energie, am obtinut aminoacizi in laborator, am intervenit in codul genetic al fiintelor vii. 1oate astea arata ca nu suntem animale. &vem in noi Ascanteia divina? dar aceasta calitate nu intra in consideratiile @egii %volutiei asa cum a fost ea definita, ca o lege oarba, straina de Persoana unui Creator. %xista deci doua alternative una sa admitem ca suntem niste mici Adumnezei? creati de un mare Dumnezeu dupa asemanarea @ui printr! un proces divin care este legea evolutiei, sau a!-!a alternativa sa negam existenta Creatorului si caracterul divin al legii evolutiei negandu!ne astfel pe noi insine. Se pare ca geologul &rnold Gu)ot avea dreptate sa sustinea interventia directa a lui Dumnezeu in creatie, pentru cel putin trei elemente fundamentale $ateria, (iata si #mul; defapt asta inseamna a recunoaste ca lumea este in intregime opera @ui. Bn alt geolog George FredericE Hrig*t, fost colaborator al lui &sa Gra), subliniaza ca Biblia exprima in capitolul Genezei ?un progres ordonat de la cele mai 8oase la cele mai inalte forme ale materiei si ale vietii?, la fel ca si 1eoria %volutiei; intr!adevar este surprinzator cate coincidente cu concluziile stiintifice gasim in paginile Genezei La inceput a facut Dumnezeu cerurile si Pamantul. & existat un moment initial acum 10!-. de miliarde de ani, cand a fost generata materia si fortele ce actioneaza in univers, prin acel Big Bang; din punct de vedere al materiei din care sunt formate, corpurile ceresti au toate aceiasi varsta; nasterea soarelui si a planetelor sistemului solar a inceput acum /.5 miliarde de ani si a durat cca 6.. de milioane de ani, timp in care noua stea si planetele din 8urul ei s!au format printr!un proces de comprimare a unei parti din norul de gaze, praf si planetoizi; @una s!a format acum / miliarde de ani, in urma unui impact al Pamantului de atunci cu un asteroid de marimea planetei $arte. Si Pamantul era netocmit si gol. Intunerec era deasupra adancului si Duhul Lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor.

-.

@a inceput pamantul avea o forma neregulata in permanenta transformare de masa, volum si miscare la fel ca si celelalte planete ale sistemului solar; dupa 6.. de milioane de ani, datorita miscarii de rotatie in 8urul axei sale, a luat forma sferica; era o sfera de magma topita din care tasnea apa ca dintr!un mar pus la copt; vaporii de apa infasurau planeta nou formata intr!un nor dens si gros de abur; racirea pamantului s!a produs treptat odata cu disiparea energiei calorice in vidul rece al spatiului conform cu a!-!a lege a termodinamicii; la suprafata magma se intarea formand o crusta solida ce va creste in grosime, in timp ce miezul pamantului era si este inca si azi fluid la circa /... .C; crusta practic pluteste pe magma topita si nu formeaza un intreg ci este fisurata in bucati de forma neregulata care sunt placile tectonice; fisurile sunt marcate din loc in loc de vulcani activi iar cutremurele de pamant sunt rezultatul miscarii relative a placilor tectonice; cand temperatura crustei terestre a atins valori de sub 1.. .C vaporii de apa s!au condensat in ploi care au dat nastere marii primordiale; Pamantul era acoperit de ape; era intuneric pentru ca Soarele lumina mult mai putin decat azi, devenind stralucitor abia peste cateva miliarde de ani; erau numeroase insule formate din vulcani activi; @una se vedea mai mare ca azi pentru ca era mai aproape de Pamant" Si a zis Dumnezeu: Sa fie lumina! Si a fost lumina si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric si a fost o seara si a fost o dimineata: ziua intai. Desi studiile arata ca in acea vreme soarele era intunecat, cercetatorii spun ca, totusi a aparut lumina, desi Sursa nu a fost descoperita; aceasta lumina primordiala a determinat in mod direct aparitia primelor organisme vii, bacteriile unicelulare, ale caror fosile dateaza de acum 4,2 miliarde de ani; aceste organisme microscopice traiau in apa si foloseau energia luminoasa in procesul fotosintezei fiind producatoare de oxigen. Sa fie o tarie care sa desparta apele de ape! Si a facut Dumnezeu taria si a despartit apele de su tarie de apele de deasupra tariei !aria a numit"o Dumnezeu# $er ziua a"%"a &m vazut ca la inceput pamantul era o sfera de magma infasurata intr!un nor dens de abur fierbinte; dupa racirea pamantului vaporii de apa s!au condensat formand marea primordiala astfel ca planeta era acoperita de ape iar la suprafata erau numeroase cratere de vulcani activi; apoi un bombardament intens de asteroizi, meteoriti si comete a lovit Pamantul incalzindu!l la peste 1.. .C astfel ca o mare parte din apa marii primordiale s!a vaporizat din nou formand norii; intre nori si oceanul primordial a luat fiinta atmosfera primara a pamantului, in urma emanatiilor vulcanice; pana la aparitia atmosferei vaporii de apa se aflau la suprafata marii primordiale ca aburul deasupra unei oale cu apa fiarta; gazele din eruptiile vulcanilor sunt un amestec de vapori de apa, bioxid de carbon, bioxid de sulf si azot cu slabe urma de oxigen; aceasta este atmosfera care a despartit apele de ape; de remarcat ca apele din nori nu sunt deloc o cantitate negli8abila, masurand cca 1-.... de Eilometri cubi, iar apa este o zestre a pamantului inca de la nasterea lui; cantitatea totala de apa a planetei este imensa si intr!o buna aproximatie aceiasi de la inceput, estimata la 14/6 milioane de Eilometri cubi; 61K din suprafata 1errei este acoperita de ape si este singura planeta din sistemul solar in care apa se gaseste la suprafata in stare lic*ida, conditie esentiala pentru aparitia vietii. Si a zis Dumnezeu: sa se adune apele de su cer la un loc si sa se arate uscatul! uscatul l"a numit Dumnezeu pamant# iar adunarea apelor a numit"o mari apoi a zis Dumnezeu: sa dea pamantul din sine &erdeata: iar a cu samanta intr"insa si pomi roditori care sa dea rod cu samanta in sine dupa felul lor! ziua a"'"a.

-1

"ncepand cu 040 milioane pana acum 010 milioane de ani in urma, in perioada numita Cambrian, plantele marine se adapteaza la viata de uscat umpland Pamantul de vegetatie; in Permianul timpuriu acum -2. de milioane de ani, continentele s!au unit intr!un singur supercontinent numit de cercetatori Pangea incon8urat de un singur ocean( vesmantul vegetal a sc*imbat in mod semnificativ culoarea planetei astfel ca s!a modificat nivelul de absorbtie si de reflexie a luminii de catre suprafata pamantului, cu consecinte asupra climatului; in 1ertiar, circa 4. de milioane de ani in urma, datorita activitatii vulcanice, placile tectonice au inceput sa deriveze divizand Pangeea in continentele cunoscute azi. Si a zis Dumnezeu: sa fie luminatori pe taria cerului ca sa desparta ziua de noapte si ca sa deose easca anotimpurile# zilele si anii a facut Dumnezeu luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii# si stelele ziua a"("a Sistemul solar s!a format incepind acum /.5 miliarde de ani pe parcursul a 6.. de milioane de ani; pe atunci soarele nu era stralucitor iar ciclul zilei era de numai 10 ore; exista o alternanta dezordonata de lumina si intuneric sau poate o lumina continua de o intensitate variabila; soarele a devenit stralucitor in cateva miliarde de ani, timp in care si ziua terestra a crescut de la 10 la -/ de ore; apoi miscarea de rotatie a pamantului in 8urul axei sale si cea de revolutie in 8urul soarelui au venit la niste valori constante; a inceput calendarul timpului relativ pamantesc; viata capata un ritm, se supune unui ciclu.

)poi a zis Dumnezeu: Sa misune apele de &ietati fiinte cu &iata in ele si pasari sa z oare pe pamant# pe intinsul tariei cerului! ) facut Dumnezeu animalele cele mari din ape si toate pasarile inaripate dupa felul lor si a zis: inmultiti" &a si umpleti apele marilor si pasarile sa se inmulteasca pe pamant! *iua a"+"a. Primele fiinte vii din regnul animal au luat nastere in apa marilor; in Devonian acum /16 milioane de ani apar primele animale anfibii, provenite din mediul acvatic si adaptate la viata de uscat; Biblia situeaza momentul aparitiei pasarilor in acelasi timp cu

--

dezvoltarea faunei acvatice, pe cand Stinta il aseaza cu mult mai tarziu, in :urassic acum -.5 milioane de ani sustinand ca pasarile sunt descendente din dinozauri. )poi a zis Dumnezeu: Sa scoata pamantul fiinte &ii# dupa felul lor: animale# taratoare si fiare sal atice si a zis Dumnezeu: Sa facem ,m dupa chipul si asemanarea -oastra# ca sa stapaneasca pestii marii# pasarile cerului# animalele domestice# toate &ietatile ce se tarasc pe pamant si tot pamantul ... ziua a"."a. "n Carbonifer acum 4-4 de milioane de ani apar primele reptile, iar in 1riassic acum -/3 de milioane de ani evolutia amfibiilor si reptilelor a8unge la specii de mamifere si dinozauri; acum 50 de milioane de ani, a avut loc extinctia dinozaurilor, mamiferele devenind clasa dominanta; din primate, ultimul pe scara evolutiei s!a desprins Fomo Sapiens Sapiens din care provine omul civilizatiilor istorice" Dezvoltarea vietii terestre depinde de continutul de #xigen din atmosfera, necesar la fabricarea proteinei de Colagen care formeaza tendoanele si ligamentele animalelor; #xigenul eliberat de primele microorganisme era insuficient ca sa creeze o atmosfera respirabila, pentru aceasta fiind nevoie de vegetatie abundenta; reiese ca plantele au fost primele care au invadat uscatul acum cca 0.. milioane de ani; intre 0.. si /.. milioane de ani au evoluat vietatile marine urmand ca dupa /.. milioane de ani, cand exista suficient oxigen in atmosfera, unele vietati marine sa se adapteze la viata de uscat. Deductia este corecta dar nu exista dovezi stiintifice in acest sens, datorita lipsei de fosile vegetale; fosilele ce s!au descoperit reprezinta cca 1.K din totalul speciilor de plante si animale din trecutul geologic iar din acest mic procent fosilele plantelor sunt foarte putine, fiind perisabile. Pornind de la remarca geologului George FredericE Hrig*t am gasit ca intr!adevar Biblia, intr!un limba8 simplu si direct, puncteaza etapele ma8ore ale aparitiei si devenirii lumii cu o acuratete de necrezut. 1aine descoperite abia in secolul 77 rezultatul uriasului progres stiintific de pana acum, erau cunoscute cu 5.... de ani in urma de $oise cel care a scris cartea Genezei; el a stiut ca Cerurile si pamantul au luat nastere in acelasi timp, pe pamant era intuneric si uscatul era acoperit de marea primordiala, intai a fost lumina, apoi atmosfera, uscatul, plantele; a stiut ca in >ziua? a!/!a soarele a devenit stralucitor si a inceput calendarul ceresc, apoi au aparut vietatile marilor, vietatile uscatului si la urma de tot, omul. $oise nu a folosit termenul %volutie ci Geneza; el a pus aparitia si devenirea intregii lumi pe seama Creatorului; aceste taine extraordinare de la inceputuri, nimeni nu le stia; Dumnezeu i le!a revelat si i!a poruncit sa le scrie ca sa intelegem ca %l exista si ca lumea nu a aparut intamplator. A%mancipatii? de azi iau Stiinta drept etalon de verificare a mesa8ului divin si iata ca 'evelatia rezista exigentelor. "n perspectiva cunoasterii stiintifice actuale nu trebuie sa interpretam %volutia ca pe un argument in favoarea ateismului ci dimpotriva ca pe un argument in favoarea credintei. #data ce Stiinta confirma Biblia tot ce ne ramane este sa admitem %volutia ca fiind instrumentul de lucru al lui Dumnezeu in Creatie. &ceasta este solutia reconcilianta intre cunoasterea rationala si cunoasterea prin credinta, solutia de ec*ilibru salvatoare pentru omul modern. T #data cu ziua a!5!a se inc*eie etapele creatiei; capitolul Genezei continua insa cu revelatii ma8ore pentru istoria omenirii. Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a"."a lucrarea Sa iar in ziua a"/"a S"a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le"a facut si le"a pus in randuiala.

-4

Dar=ininstii considera ca %volutia speciilor continua si azi; pentru a!si spri8ini afirmatia ei situeaza desprinderea speciei umane de stadiul animalic, in Paleolitic acum -,0 milioane de ani, inainte c*iar de aparitia lui Fomo Sapiens; de atunci si pana acum desigur ca omul a evoluat. De cealalta parte Creationistii considera %volutia un proces inc*eiat odata cu aparitia omului; ei situeaza desprinderea de stadiul animalic la sfarsitul <eoliticului acum 6.0.. de ani, timp in care e greu de constatat vreo evolutie. Cele 5 etape ale Creatiei ar fi deci lunga %volutie a speciilor una din alta prin operatorul mutatiilor genetice, iar ziua a!6!a ar fi epoca actuala inceputa acum 60.. de ani; astazi trecerea granitei speciilor a fi incetat, nemaifiind posibile decat transformari superficiale in interiorul fiecarei specii. Din pacate acest lucru nu poate fi demonstrat stiintific. 1otusi dar=inistii sustin ca in acesti 6.0.. de ani omul a evoluat, dovada progresul stiintific actual. Progresul de la primate pana la Fomo Sapiens desfasurat pe parcursul a 4 milioane de ani este o davada a evolutiei caci isi gaseste ec*ivalentul in cresterea volumului cutiei craniene, dupa cum marturisesc fosilele. "n zilele noastre insa progresul nu e proportional cu evolutia speciei umane; daca in 12.4 fratii Hrig*t construiesc primul avion cu motor iar dupa numai 55 de ani <eil &rmstrong si %d=in &ldrin pasesc pe luna, asta nu inseamna evolutia omului ci progresul te*nicii datorat acumularii de cunostinte; fiecare generatie porneste la drum cu o zestre mai buna. #mul de azi nu pare a fi evoluat fata de cel de acum 6.0.. de ani; cele 6 minuni ale lumii antice cu mi8loacele te*nicii de atunci, demonstreaza niste abilitati uluitoare; operele de arta ale antic*itatii sunt inegalabile; pe taram moral deasemenea nu s!au inregistrat progrese caci domina setea pentru putere si pentru Aplacerile? vietii, atunci ca si acum. )tunci luind Domnul Dumnezeu tarana din pamant a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de &iata si s"a facut omul fiinta &ie ... $and a facut Dumnezeu pe )dam ar at si femeie a facut si i"a inecu&antat si le"a pus numele ,m in ziua cand i"a facut. Se stie ca trupul omenesc este compus din apa, carbon, elemente organice, minerale si ca se descompune dupa moarte; in acest sens trebuie interpretat pasa8ul biblic si nu in sensul ca Dumnezeu a modelat o figurina din lut pe care apoi a insufletit!o; versiunea aceasta naiva nu tine, acum cand evolutia umana din primate a fost dovedita. # alta idee ce reiese din text este ec*ivalenta intre barbat si femeie pentru ca amandoi sunt numiti cu acelasi nume #m; apartenenta la unul din sexe nu este o conditie. Si a pus Domnul Dumnezeu pe )dam in gradina cea din 0den si a zis: Din toti pomii din 1ai poti sa mananci# iar din Pomul cunostintei inelui si raului sa nu mananci ... caci &ei muri negresit! ... )tunci sarpele a zis catre femeie: -u# nu &eti muri! Dar Dumnezeu stie ca in ziua cand &eti manca din el &i se &or deschide ochii si &eti fi ca Dumnezeu ... femeia# socotind ca rodul pomului este un de mancat# a luat din el si a dat si ar atului sau si a mancat si el si a zis Domnul Dumnezeu: Iata )dam s"a facut ca unul dintre -oi# cunoscand inele si raul. Pacatul neascultarii primilor oameni &dam si %va a dus la cunoasterea binelui si raului fara de care nu se poate vorbi de mantuire. 1atal i!a creat cu aptitudinea de a cunoaste si pacatul lor era inevitabil, asa ca nu trebuie sa!i 8udecam; noi suntem mai pacatosi decat ei. Dumnezeu le spune >in ziua cand veti manca din pom cu moarte veti muri? dar Sarpele rastalmaceste >*otarat ca nu veti muri dar Dumnezeu nu vrea sa fiti ca %l?; ii mintea folosind 8umatati de adevar nu vom muri cu moartea a!-!a daca vom alege binele, dar Dumnezeu vorbea despre moartea intai, pe care toti trebuie s!o gustam caci face parte

-/

din cunoastere. &poi Dumnezeu vrea sa fim ca %l caci deaceea ne!a facut dupa c*ipul si asemanarea @ui. &sa cum un parinte interzice copilului o carte, tocmai ca sa!i starneasca interesul asa a facut Dumnezeu cu primii oameni. &m fost inzestrati cu un potential de lupta ce trebuia pus la lucru. &m fost facuti sa trecem prin scoala pacatului si sa!l invingem, sortiti sa cunoastem, sa alegem binele si in final sa ne unim cu Dumnezeu pentru vesnicie. @ucifer a vrut separare de 1atal si egalitatea cu %l; dat fiind ca nu pot sa existe doi dumnezei fiecare unic si atotputernic, ar fi trebuit ca unul din ei sa fie exclus; intentia Satanei era deci sa ia locul lui Dumnezeu; separarea a obtinut!o dar nu si egalitatea. Dupa caderea stramosilor in neascultare, moartea fizica a devenit certitudine; Satana nu ne mai spune ca nu vom muri ci ne sugereaza ca moartea este definitiva, nu exista :udecata, nici pedeapsa, nici viata vesnica. &stfel ne ia motivatia de a face binele si ne indreptateste in sc*imb sa traim in placeri pacatoase. &uzi pe cate unul cum zice >mananca si bea, traieste!ti viata caci cu asta ramai; cine stie ce!o fi dupa moarte; <!a venit nimeni de dincolo sa ne spuna?; sunt vorbele Satanei caci Domnul a murit, a venit de dincolo si ne!a spus >adunati!va comori in cer ... fiecare va fi 8udecat dupa faptele sale ... daca veti pazi ce v!am poruncit veti fi fii ai 1atalui ... departati!va de la $ine cei ce lucrati faradelege in focul cel vesnic pregatit Satanei si ingerilor lui?. Binele este voia lui Dumnezeu care prote8eaza creatia prin organizare, nastere, crestere, iubire, unire cu 1atal; la polul opus este 'aul, vointa diavolului de a vatama creatia prin *aos, distrugere, ura, dezbinare. Binele si raul sunt opuse dar nu si simetric egale; binele are atributele lui Dumnezeu, este absolut si vesnic, pe cand raul are atributele lui Satan, este marginit si temporar. Binele nu are sfarsit dar raul si diavolii vor sfarsi in G*eena. &ptitudinea de a distinge binele de rau exista in noi in stare latenta inca de la nastere si se dezvolta odata cu mintea. Copii fac rau fara discernamant omoara melci, rup aripile albinelor, c*inuie pisici, etc; pe la 5!6 ani copilul simte sentimentul de vinovatie inainte de a i se spune ca a facut ceva rau, caci isi ascunde greselile. C*iar daca nu beneficiaza de educatie, copilul cand a8unge adult tot stie sa deosebeasca binele de rau. S!au vazut cazuri de copii din familii decazute care s!au desprins de viata pacatoasa; sigur ca sansele unui copil educat de mic sunt mult mai mari. 9estrea genetica si educatia au o pondere aproximativ egala in formarea unui individ. Daca acceptam ca Dumnezeu l!a creat pe om prin procesul evolutiei operand la nivelul mutatiilor genetice, atunci si provenienta speciei umane dintr!o singura perec*e de oameni este posibila. "n <eolitic existau comunitati tribale numeroase dar desi erau inteligenti nu erau inca oameni in sensul biblic al cuvantului, caci mintea lor era supusa instinctelor animalice. Dumnezeu a ales doi *ominizi si a operat in ei o mutatie genetica noua care le desc*idea mintea sa deosebeasca binele de rau; acestia au fost primii oameni &dam si %va. &paritia omenirii dintr!o perec*e initiala devine deci posibila conform principiului mostenirii genei dominante; sa ne amintim de experientele lui Gregor : $endel care arata ca din patru urmasi, trei vor mosteni cel putin o gena dominanta si unul va mosteni ambele gene recesive dupa principiul &&, &a, a& si aa; considerand Agena constiintei? o gena dominanta de tip A&?, urmeaza ca prin interactiune sexuala gena recesiva a animalitatii ar fi putut fi treptat eliminata din neamul *ominizilor aparand pe scara evolutiei specia umana. Capacitatea deosebirii binelui de rau este Constiinta sau glasul lui Dumnezeu in om, care!i da asemanarea cu Creatorul; in creierul omului nu mai era *aos ci o gandire

-0

ordonata care ierar*iza orice actiune functie de pozitia fata de doi poli opusi Binele si 'aul. Daca pana atunci nu era vinovat de viol, ucidere, furt, lasitate, cruzime, lacomie si alte fapte pe care le fac si animalele, cand a capatat gena constiintei omul a devenit raspunzator caci odata cu cunoasterea a dobandit si libertatea de a alege intre bine si rau. &bia atunci Creatia lumii a fost finalizata si a inceput ziua a!6!a in care suntem acum, si care se va inc*eia odata cu Sfarsitul lumii cand roadele vor fi sortate si numarate. "n aceasta gena sta sensul intregii Creatii. Dumnezeu nu a urmarit un scop material ci unul spiritual; a creat mai intai un mediu natural in care sa traiasca fiinta cea mai iubita #mul, si sa rodeasca rodul cel mai scump energia spirituala pozitiva. #mul este trup, suflet si spirit; trupul este suportul fizic iar sufletul suportul vital pe care se dezvolta A%ul?, energia subtila discreta cu amprenta personala; acesta este ultimut produs al Creatiei la care contribuie si omul prin alegerea sa; acestea sunt roadele ce se culeg din lume. Pana acum in Agranarul? lui Dumnezeu au a8uns mii de suflete ale dreptilor prooroci, mucenici, apostoli, calugari, ar*ierei, sfinti; cand numarul lor va fi implinit atunci lumea se va sfarsi. Daca alegerea e negativa sufletul acela este neroditor si se condamna singur la dezintegrarea %ului pentru ca refuza unirea cu Dumnezeu, sursa vietii. Sufletele dreptilor sunt o comoara scumpa inaintea lui Dumnezeu si de aceea Aeste mare bucurie in ceruri cand un pacatos se intoarce de la calea lui cea rea?. )tunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui )dam somn greu a luat o coasta din coastele lui si a facut femeia Si a zis )dam: iata aceasta"i os din oasele mele si carne din carnea mea deaceea &a lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se &a uni cu femeia sa si &or fi amandoi un trup. &cest episod al crearii femeii este anterior celui in care amandoi primesc cunostinta binelui si raului; la fel ca la creatia omului din tarana, gasim si aici creatia femeii dintr!o coasta a lui &dam. %xprimarea e simbolica. &sa cum tarana inseamna compozitia c*imica a trupului, asa cum mancarea din pomul oprit inseamna inzestrarea cu gena constiintei, tot la fel femeia din coasta lui &dam inseamna uniunea partenerilor intr!un singur trup, adica instaurarea familiei. #amenii nu mai aveau sa se imperec*eze pe apucate, copii nu mai aveau sa fie ai nimanui; incepuse legatura consfintita de Dumnezeu dintre mama si tata in scopul cresterii si educarii copiilor, dupa cum auzim despre &vraam Al!am ales ca sa invete pe fiii sai si casa sa dupa el sa umble in calea Domnului si sa faca 8udecata si dreptate? Iar cand erau ei la camp# $ain s"a aruncat asupra lui ) el si l"a omorat a zis Lameh catre femeile sale: )m ucis un om pentru rana mea si un tanar pentru &anataia mea a placut 0noh lui Dumnezeu si apoi nu s"a mai aflat# pentru ca l"a mutat la cer 2azand insa Domnul Dumnezeu ca rautatea oamenilor s"a marit pe pamant si ca toate cugetele si dorintele inimii lor sunt indreptate la rau in toate zilele a zis Domnul: Pierde"&oi de pe fata pamantului pe omul pe care l"am facut! -oe insa a aflat har in neamul acesta numai pe tine te"am &azut drept inaintea 3ea iar dupa sapte zile au &enit asupra pamantului apele Potopului. &stazi istoria Potopului nu mai este pusa la indoiala; in 8urul anului 4.5.. ien a avut loc o mare catastrofa deluviana care a devastat vaile 8oase din sudul $esopotamiei, atestata de un strat de mal de 4 metri grosime pe o suprafata de 5..x10. Em in zona vec*ii cetati Br, si care desparte urmele a doua civilizatii total diferite una de alta. Pe muntele &rarat s!au gasit busteni si umele pietrificate ale &rcei. Pe langa marturia biblica se cunosc si altele %popea lui G*ilgames care dateaza din anul -... ien se refera la

-5

Potop ca la un eveniment petrecut de demult, singurii supravietuitori fiind Btnapistim si sotia lui daruiti de zei cu nemurirea; in mitologia greaca supravietuitorii sunt Deucalion si sotia sa P)rr*a tot ca recompensa a faptelor bune, iar dupa Potop din pietrele pamantului s!ar fi nascut o noua omenire. "storisiri despre Potop se mai gasesc la popoarele din sudul &siei, din &merica de nord si centrala, in Polinezia, deci in locuri diferite la mare departare unele de altele de pe intreg pamantul. Biblia spune ca au fost crutati opt oameni <oe si cei trei fii Sem, Fam si "afet cu sotiile lor, si din ei s!a regenerat neamul omenesc. "storia evolutiei vietii pe 1erra este presarata cu numeroase extinctii care au operat in sensul disparitiei unor specii si a supravietuirii altora, dupa un plan prestabilit de Dumnezeu. Potopul este si el o Aextinctie? dar mai deosebita; este extincia celor care desi au primit darul deosebirii binelui de rau, au ales in mod deliberat raul; Dumnezeu i!a nimicit pentru ca finalitatea intregii Creatii era inmultirea binelui. Din primii oameni unii au fost buni &dam, &bel, Set, %no* si <oe iar altii au fost rai incepand cu Cain si @ame* si terminand cu contemporanii lui <oe. )cestea sunt neamurile care se trag din fiii lui -oe si dintr"insii s"au raspandit popoarele pe pamant dupa Potop oamenii au gasit in tara Sinear un ses si au zis haidem sa ne facem un oras si un turn si a zis Domnul: Iata# toti sunt de un neam si au o lim a 4aidem dar sa ne co oram si sa amestecam lim ile lor ca sa nu se mai inteleaga unul cu altul. Si i"a imprastiat Domnul de acolo in tot pamantul De aceea s"a numit cetatea aceea 5a ilon. S!a dovedit ca acum 5..... de ani pamantul era populat aproape in intregime de oameni primitivi; &dam si %va primii indivizi inzestrati cu constiinta, au locuit in $esopotamia dupa alungarea din 'ai; gena constiintei a trecut la urmasii lor formandu!se o comunitate deosebita ce se largea mereu prin interactiune sexuala cu membrii din interior, dar si din afara. Se pare ca orientarea dominanta a amestecului eterogen de oameni si *ominizi a fost catre rau, deaceea au fost sortiti extictiei. <u exista dovezi ca Potopul a inecat tot pamantul dar daca &rca lui <oe a a8uns pe $untele &rarat care are 01-5 de metri inaltime si se afla la cca 25. Em nord de cetatea Br, ne dam seama ca a fost mare. Daca teritoriul locuit de prima comunitate umana a fost $esopotamia, acolo unde s!a descoperit stratul de mal de trei metri, atunci este probabil ca nimeni sa nu fi supravietuit, in afara celor care s!au salvat in &rca. Dupa Potop apele s!au retras iar din cei 3 supravietuitori s!a infiripat o noua comunitate, de data aceasta pe o baza mult mai solida decat prima. <ucleul era format din patru perec*i de oameni iluminati de gena constiintei; <oe si familia lui si!au educat urmasii in spiritul alegerii binelui; experienta Potopului era vie in mintile tuturor iar frica pedepsei divine ii infrana pe oameni de la pacat. Conditiile erau indeplinite pentru raspandirea genei constiintei in tot pamantul; lipsea doar motivul pentru declansarea actiunii; atunci Dumnezeu le!a impartit limbile si a inceput marea migratie, pornita din zona vec*iului Babilon si extinsa pe teritoriul intregului pamant locuit. &sa s!a raspandit gena constiintei prin interactiune sexuala cu populatiile primitive de8a existente, in zeci sau sute de generatii; asta ar explica de ce traditia Potopului exista din #rientul mi8lociu, &sia, %uropa pana in $elanezia, Polinezia, &ustralia si cele doua &merici. @ocul de bastina al lui Fomo Sapiens este &frica, de unde s!a raspandit pe tot pamantul acum 5..... de ani, dar $esopotamia tara lui &dam si %va este leaganul omenirii. Poate ca descendentii lui <oe sunt acele misterioase popoare indo!

-6

europene, despre care se stie ca au migrat din &sia pe la sfarsitul <eoliticului si stau la baza formarii etniilor locale de pe cel putin doua continente.

-3

Cap -. Preistorie si antic*itate "nceputul religiei

Cand omul a inteles ca exista Cineva de care depinde viata lui, atunci a inceput religia. Daca ati urmarit comportamentul animalelor domestice inteligente ati observat cum ele isi privesc stapanii ca pe niste >dumnezei?. Bn caine e capabil de supunere oarba si devotament pana la sacrificiu, pentru stapanul de la care primeste *rana, protectie dar mai ales afectiune. @a fel omul, inca din stadiul animalic a avut un vag simt al religiei care a evoluat odata cu el. Biblia spune ca omul a fost facut dupa >c*ipul si asemanarea lui Dumnezeu?; de aici ar urma ca desprinderea de stadiul animalic s!a produs cand a capatat >asemanarea? dar nu exista un moment bine definit pentru acest salt calitativ. Bnii socotesc >asemanarea? ca fiind capacitatea de a gandi, de a avea sentimente si de a crea bunuri materiale caci prin UUUUUUasta ne deosebim de animale; adevarat, dar mai trebuie ceva caci Aa zis Domnul Dumnezeu "ata &dam s!a facut ca unul dintre <oi, cunoscand binele si raul?. Confectionarea primelor unelte de piatra acum -,0 milioane de ani sau utilizarea focului de acum 5...... de ani nu sunt suficiente pentru asemanarea cu Dumnezeu. Germenii religiei au existat din vremuri imemoriale, pentru care izvoarele istorice sunt foarte sarace. Cele mai vec*i dateaza de cca 1...... de ani si arata credinta in magie si superstitii; armelor li se atribuiau calitati magice, obiectelor din natura li se atribuiau puteri oculte, bolile se datorau influentei unor forte malefice; >omul? de atunci traia intr!o teama permanenta de necunoscut. %xista credinta in continuarea vietii dupa moarte; mortii erau vopsiti cu ocru rosu simbolul vietii, ingropati in pozitie g*emuita ca a fatului ce va renaste din pantecele $amei!pamant; unele corpuri s!au gasit legate la picioare, poate pentru a!l impidica pe defunct sa se intoarca in lumea celor vii. S!au gasit cranii desprinse de trup, cu leziuni violente care sugereaza practica sacrificiilor umane. #cupatia preponderenta fiind vanatoarea, divinitatea suprema era AStapanul &nimalelor? care veg*ea sa nu se vaneze mai mult decat este nevoie si care facea sa creasca o carne noua pornind de la oasele animalelor. &cestei divinitati, reprezentata sub forma unui animal compozit cu urec*i de lup, g*eare de leu, coarne de cerb, coada de cal, i se aduceau ca 8ertfa parti din vanat in special creierul si maduva animalului, astfel ca sa poata fi reinviat in anul urmator. Se credea in posibilitatea transformarii omului in animal si reciproc iar comunitatile tribale aveau cate un 1otem, adica simbolul animalului din care se credea ca provine tribul respectiv. @egatura cu lumea animala era pre stransa pentru a vorbi de asemanarea cu Dumnezeu. Prin anii 3... ien pe la inceputul <eoliticului, unele morminte aveau in inventarul lor arme, podoabe, obiecte personale, provizii de alimente care ar fi trebuit sa!i foloseasca defunctului la continuarea vietii de dupa moarte. "n acel timp s!a conturat in mintea omului primitiv, probabil datorita viselor, ideea de suflet ca parte distincta spirituala a individului. Se credea ca sufletul este localizat in creier si ca urmare s!a dezvoltat un cult al craniilor; se practica mancarea creierului si confectionarea de vase de baut din cranii umane pentru a asimila in acest fel abilitatile defunctilor. Daca la inceput se manca doar

-2

creierul celor morti in lupta, pe parcurs au existat victime ucise special in acest scop mai ales dintre prizonierii de razboi. Cand agricultura devine ocupatia preponderenta, apar divinitati ale fertilitatii. #mul neoliticului credea ca exista o legatura organica intre fertilitatea femeii si cea a pamantului; munca agrara este asociata cu actul sexual. $odelul zeitei $ama!pamant a recoltelor avea sanii foarte mari ca semn al fertilitatii. Se mai credea ca stramosii defuncti pot spori fecunditatea urmasilor, fiind interesati de perpetuarea neamului lor; aceasta a dus la asocierea cultului mortilor cu cel al fertilitatii. "ncepand din mileniul 0 ien apar primele constructii $egalitice, numite asa dupa monumentalele blocuri de piatra folosite; s!au gasit megaliti pe o arie foarte intinsa cuprinzand Spania, Portugalia, Franta, &nglia, "rlanda, Danemarca, Suedia, $alta, $a*reb, Palestina, &bisinia 1ibet, Coreea, "ndonezia, $elanezia. $otivul ridicarii acestor imense blocuri de piatra nu era unul practic ci unul spiritual. Dolmenul este format dintr!un bloc de piatra orizontal asezat pe doua sau mai multe blocuri verticale inc*izand mormantul unei personalitati tribale. $en*irul este un bloc de piatra asezat vertical in cinstea stramosilor defuncti; unii $en*iri au o infatisare umana stilizata sculptati in basorelief pe o singura fata, reprezentand figuri de barbati sau femei. %xista credinta in virtutile fertilizante ale $en*irilor. $ai multi $en*iri asezati in forma de cerc formeaza un Cromle* care impre8muia un mormant colectiv avand poate si functia de sanctuar in care se desfasurau ceremonii de cult. Stone*enge in sudul &ngliei, este cel mai mare Cromle* din lume si a fost ridicat intre anii 4....!1.... ien. %ste impresionant cum stramosii sunt asociati mistic cu blocuri de piatra de zeci de tone cioplite si ridicate cu eforturi extraordinare, in timp ce casele oamenilor neolitici erau foarte modeste. Cultul megalitic al mortilor afirma cu tarie credinta in supravietuirea sufletului si speranta in puterea stramosilor de a!i a8uta pe cei vii; piatra inseamna perenitate, durata, vesnicie. &ceste sacrificii pentru idealul vesniciei sunt pur umane; parca!@ aud pe $antuitorul cand spune Anu duceti gri8a ce veti manca sau ce veti bea sau cu ce va veti imbraca Q voi cautati mai intai "mparatia lui Dumnezeu?; omul civilizatiilor megalitice cauta si el sa apuce A"mparatia lui Dumnezeu?. $onumentele dovedesc niste aptitudini din partea celor ce le!au ridicat organizare, inventivitate, vointa, perseverenta. #mul devenise si el un mic Acreator?, totusi nu avea inca asemanarea cu Dumnezeu pentru ca exista si o parte intunecata; sapaturile au scos la iveala locasuri comune de cult datate dupa anul 0... ien, cu altare pentru 8ertfe de animale dar si de fiinte umane; se aduceau daruri de cereale si fructe dar se practica si sacrificiul de copii. &spiratia catre vesnicie arata o latura profund umana dar practica acestor sacrificii indica o totala lipsa de discernamant intre bine si rau. &vem in fata acelasi om primitiv care acum 5..... de ani popula aproape intreg pamantul, dar mult mai inteligent si mai inventiv, pregatit acum sa intruneasca si ultima conditie a asemanarii cu Dumnezeu. Prima perec*e de oameni care au fost inzestrati genetic de Creator cu aptitudinea discernamantului intre bine si rau, au fost &dam si %va; ei s!au nascut in $esopotamia pe la anul 0.0.. ien, dar pana la transmiterea pretioasei gene in lumea primitiva de atunci a mai trecut ceva timp. &bia dupa anul 45.. ien comunitatea postdeluviana descendenta din familia lui <oe a fost dizolvata de Dumnezeu la Babilon prin incurcarea limbilor si a inceput marea migratie. &tunci in cateva zeci sau sute de generatii s!a desavarsit specia umana; germenul constiintei darul divin de la Domnul, fermentase aluatul intregii lumi

4.

primitive transformandu!i in oameni completi cu o sarcina de dus la indeplinire inmultirea binelui pe pamant. Civilizatiile $egalitice initiate de omul primitiv sunt duse la apogeu intre anii 4...! 1... ien. de catre omul iluminat de constiinta. "n bazinele marilor fluvii unde se aflau zone fertile pentru agricultura incepeau primele civilizatii istorice.

'eligii ale antic*itatii

$esopotamia tara dintre 1igru si %ufrat actualul "raL, este zona geografica unde a aparut prima mare civilizatie cea sumeriana, pe la anul 42.. ien. #menirea a evoluat in mod diferentiat; in timp ce in $esopotamia inflorea prima civilizatie, in nordul %uropei nu se depasise faza de inceput a neoliticului; este normal sa fie asa odata ce locul de unde a inceput marea migratie a elitei umane este $esopotamia, leaganul omenirii. &ici s!a desfasurat istoria a trei popoare distincte sumerienii, aEEadienii si asirienii. 'egele %annatum al orasului stat @agas a8unge stapanul intregului Sumer in -/-0; Sargon " C-44/!--62D supune Sumerul intemeind statul aEEadian!babilonian; reprezentantul cel mai de seama al dinastiei amorite a Babilonului a fost Fammurabi C16-3!1535D; regele asirian Salmanasar " C1-6/!1-/0D supune intreaga $esopotamie; sub Sargon "" C6-1!6.0D &siria atinge culmea puterii; asirienii erau de o cruzime nemaipomenita; imperiul asirian este cucerit de mezi aliati cu babilonienii; capitala <inive este distrusa in anul 51-; in 5.0 in urma victoriei de la Rarc*emis asupra asirienilor aliati cu egiptenii, se ridica in nou rege babilonian <ebuEadnezar C5.0!05-D pentru ca in 043 Babilonul sa fie cucerit de regele persan Cirus. Sumerienii credeau ca la inceput a existat zeita <ammu C$area primordialaD care a nascut Cerul C&nD si Pamantul CRiD; &n si Ri au dat nastere lui %n!lil, zeul atmosferei; acesta a distrus prima omenire prin Potop salvandu!i doar pe bunul si piosul rege 9isudra CBtnapistimD cu sotia lui si asezandu!l in tara Dilmun unde nu exista nici boala nici moarte; pe langa acesti zei, sumerienii aveau si trei divinitati astrale @una zeitate a fertilitatii, Soarele zeitate a dreptatii si (enus sau "nanna zeita dragostei dar si a razboiului, care dupa ce!l condamna la moarte pe ciobanul 1amuz primul ei sot, va decreta tanguiri anuale pentru el ca sa revina in fiecare an la viata timp de sase luni; 1amuz devine astfel zeul vegetatiei; Fadad era zeul furtunii iar %resEigal zeita imparatiei subpamantene a mortilor. &EEadienii pastreaza acelasi panteon sc*imband in timp numele unor divinitati; @una devine Sin, Soarele!Samas iar "nanna devine "star; de la aEEadieni ne!a ramas poemul cosmogonic %numa %lis recitat cu ocazia sarbatorii de &nul <ou si %popeea lui G*ilgames. %numa %lis sunt primele cuvinte cu care incepe versiunea aEEadiana a creatiei lumii $arduE fiul zeului apelor invinge pe monstrul apelor 1iamat si din trupul ei creaza pamantul si bolta cereasca; oamenii vor fi creati din sangele lui Ringu, fiul lui 1iamat; poemul are drept scop ridicarea lui $arduE zeul orasului capitala Babilon, la demnitatea de sef peste ceilalti zei; exista aici o tendinta catre monoteism, $arduE fiind numit si Bel care inseamna Domn suprem; pe vremea asirienilor $arduE va fi asimilat cu &ssur. G*ilgames regele din BruE, in urma luptei cu uriasul %nEidu se transforma dintr!un rege tiran intr!un erou pozitiv; refuzand propunerea de casatorie a zeitei "star, Gilgames este pedepsit cu pierderea lui %nEidu, uriasul cu care se imprietenise; disperat ca boala si 41

moartea prietenului sau i se pot intampla si lui insusi, Gilgames porneste in cautarea lui Btnapistim supravietuitorul Potopului ca sa afle de la el secretul nemuririi; acesta ii cere sa nu doarma sapte zile si sapte nopti dar G*ilgames adoarme indata; totusi Btnapistim ii arata pe fundul marii planta care da tineretea dar eroul plecand cu planta, pe drum o lasa nepazita; un sarpe, o mananca si intinereste pe loc sc*imbandu!si pielea; G*ilgames ramane in conditia de om muritor. 9eitatile $esopotamiei sufereau de patimi si defecte omenesti; se credea ca omul a fost creat in scopul de a!i servi pe zei care determina ordinea lumii, ordinea sociala si destinele fiecarui individ; >ordinea? este tulburata mereu de $arele Sarpe si de pacatele oamenilor care se ispasesc prin ritualuri; cel mai important ritual era sarbatoarea de &nul <ou cand pacatele erau sterse iar lumea regenerata. Statuile zeilor din temple erau >*ranite?, spalate si imbracate zilnic; se credea ca zeii se satura doar privind ofrandele, care erau defapt consumate de catre rege si curtea sa. De remarcat ca zeii $esopotamiei sunt toti antropomorfi si nu exista zoolatrie; unele temple aveau in intretinere *ierodule, slu8itoare ale zeitei "star care practicau prostitutia >sacra? in timpul sarbatorilor importante. Credinta in divinitati era uneori umbrita de un acut scepticism religios; exista un text numit ADialog despre mizeria umana?, in care omul vede nedreptatea din lume si acuza indiferenta zeilor la necazurile oamenilor Araufacatorul este dezvinovatit Q iar cel fara de a8utor e lasat flamand Q inima zeului este tot atat de departe de tine ca cerul Q puterea lui e c*inuitoare Q omul cinstit este izgonit Q zeii au daruit oamenilor numai rautate si nedreptate?. %xista si un >"ov? babilonean, un inocent care a suferit multe ca in final sa fie vindecat si salvat de $arduE. @a babilonieni intalnim ideea ca suferinta este consecinta pacatelor, a incalcarii normelor religioase sau morale A#, Doamne, mari sunt pacatele mele, #, 9eu pe care nu!@ cunosc, mari sunt pacatele mele Q #, Doamne al meu, nu!l alunga pe robul tau, Pacatele mele sunt de sapte ori cate sapte Q "ndeparteaza pacatele mele?. Fiecare oras!stat sumerian isi avea o divinitate protectoare iar regele era considerat loctiitorul acestei divinitati; pe vremea suprematiei aEEadienilor si babilonienilor la fiecare serbare de &nul nou regele era umilit in templul lui $arduE, unde trebuia sa faca o declaratie de nevinovatie pentru a castiga favoarea divinitatii; regele era raspunzator pentru pacatele poporului si in cazuri de calamitati era ucis drept ispasire; pe de alta parte, cu ocazia decesului regelui erau ucise un mare numar de persoane din antura8ul regal ca sa!l serveasca in viata de dincolo. Puterea economica a statului era concentrata in mana preotilor; temnplele aveau arondate edificii, turme de animale, terenuri agricole, ateliere; desfasurau activitati bancare oferind credite, primind valori in depozit contra comision, manipuland afaceri imobiliare; saracii, bolnavii si razboinicii care fusesera prizonieri primeau credite fara dobanda; tot templele erau si camere de comert reglementand preturile si unitatile de masura de pe piata, garantand inc*eierea tranzactiilor si pastrand inscrisurile in ar*iva. Codul lui Fammurabi C&mrafel in (.1.D este cel mai vec*i cod de legi cunoscut; dateaza din 160. ien si consta intr!o culegere ordonata de -3- norme mostenite de la sumerieni si aEEadieni; articolele codului sunt gravate pe o stela de diorit negru iar Fammurabi este reprezentat primind legea din mana zeului dreptatii, Samas; iata cateva norme >daca cineva a scos oc*iul unui om liber, sa se scoata si al lui?,?barbatul isi poate vinde creditorului sotia, fiul sau fiica pe o perioada de pana la trei ani?,?barbatul care isi

4-

repudiaza fara motiv sotia trebuia sa!i restituie zestrea si o parte din averea agonisita impreuna?,?sotia adultera prinsa in flagrant sa fi inecata impreuna cu amantul ei?,?taranul care nu!si va plati datoria sa fie sfasiat prin tragere de vite c*iar pe camp?,?celui care va fura graunte sau fura8e sa i se taie mainile?. Desi oferea privilegii preotilor si demnitarilor, codul stipula plata serviciilor medicale functie de starea economica a bolnavului; de exemplu pentru salvarea unui oc*i omul bogat trebuia sa plateasca 1. sicli, omul instarit 0 sicli iar sclavul doar - sicli; codul lui Fammurabi a influentat toata cultura antica a #rientului apropiat. Civilizatia din $esopotamia emite niste coordonate ce vor fi regasite si in alte mari culturi ale lumii antice; idolatria si politeismul strabat ca un fir rosu intreaga epoca; cosmogoniile sunt naive si fantastice; regii sunt considerati zei sau loctiitori de zei; exista tendinta de dominatie politica si economica a clasei preotesti; se practica sclavia, legea talianului si 8ertfele umane. # alta mare civilizatie istorica s!a dezvoltat in %gipt pe malurile fertile ale <ilului. "n anul 41.. ien regele $enes al %giptului de :os reuseste sa!si unifice regatul cu %giptul de Sus fondand pe fosta granita orasul $emfis, capitala noului stat; cu $enes care a domnit timp de 5. de ani, incepe istoria %giptului desfasurata pe dinastii; in anul -535 ien cu dinastia a!4!a incepe 'egatul vec*i ce a durat pana in 1221 ien; in timpul regelui D8eser C-556!-5/3D marele ar*itect "m*otep proiecteaza piramida in trepte de la SaLLara iar in timpul dinastiei a!/!a se construiesc piramidele faraonilor R*eops, R*efren si $iEerinos, precum si Sfinxul din Gise*; cu anul 1221 incepe 'egatul mi8lociu cu capitala la 1eba; Sesotris """ cucereste <ubia pentru un timp dar in 16-. *iEsosii supun nordul %giptului impunandu!si autoritatea si asupra sudului administrat de 1eba; in 1056 *iEsosii vor fi alungati iar in 150. incepe 'egatul nou care va fi extins printr!o politica expansionista de 1ut*mosis """ si &menofis ""; este perioada de apogeu a puterii %giptului cand se construieste si marele templu al lui &mon de la RarnaE. Puterea preotilor tebani in slu8ba lui &mon devenise stan8enitoare pentru regalitate motiv pentru care faraonul &men*otep "(C1404!1440D si sotia sa frumoasa <efertiti, vor initia o reforma religioasa impotriva lui &mon care va fi insa anulata de 1utanEamonC1451!140-D; 'amses "" in lunga sa domnie C1-2.!1--/D porunceste construirea templelor de la RarnaE, 1eba, &b)dos si &bu Simbel, ii infrange pe *ititi la Rades in 1-6/ dar inc*eie pace cu ei in 1-03 din cauza amenitarii unui nou inamic, &siria. Pe la 2/0 ien perioada regatului nou ia sfarsit iar %giptul va fi condus pe rand de o dinastie libiana apoi de una etiopiana, pentru ca in 555 ien sa fie cucerit de asirieni sub conducerea lui &surbanipal. "n 0-0 ien %giptul cade sub stapanire persana iar in 44- ien &lexandru va fi primit ca un eliberator si declarat urmas legitim la tronul faraonilor. "ncepea epoca elenistica. "dolatria si politeismul persista si in %giptul antic dar exista unele trasaturi specifice. Faraonul era considerat zeu atat in viata cat si dupa moarte dar onorific, fara a i se aduce adorare sau sacrificii; el era imaginea perfectiunii; datorita lui recoltele erau bogate, la el se afla principiul vital CRaD si dreptatea desavarsita C$aatD. Cu toate astea faraonul era o persoana publica, primea audiente, conducea efectiv armata, 8ustitia, administratia si prezida toate ceremoniile religioase importante, 8ertfele fiind aduse zeilor in numele sau. "ncepand cu faraonul Reops treburile statului au fost transferate functiei de vizir; treburile palatului si cultul religios ramaneau in sarcina regelui; clasa preoteasca a devenit foarte puternica odata cu donatiile de terenuri si sclavi ale faraonilor catre temple.

44

%giptenii nu aveau o idee clara despre facerea lumii si a oamenilor; existau mai multe cosmogonii fanteziste aparitia unei movile sau a unui ou primaordial la suprafata apelor, sau zeul 'a creaza initial cuplul de zei S*u si 1efnut care vor naste pe Geb CpamantulD si pe <ut CcerulD, sau lumea este creatia atotputericului zeu Pta*; oamenii s!au nascut din lacrimile lui 'a dar au gresit si 'a a vrut sa!i nimiceasca; zeita Fat*or se anga8eaza sa distruga toata rasa umana dar 'a o imbata ca sa poata salva o parte din omenire. #siris era zeul fertilitatii pamantului si 8udecatorul mortilor; Set* era zeul raului, al desertului si ucigasul fratelui sau #siris; &mon 'a zeul soarelui era divinitatea suprema la 1eba. # caracteristica a religiei egiptene este divinizarea animalelor, sau zoolatria; de la formele idolatre animale s!a trecut la forme compozite, zeitatile egiptene avand trup omenesc si capete de animale; &nubis zeul mortilor are cap de sacal, zeul apelor SobeE are cap de crocodil, &pis este taurul sacru asociat cu zeul Pta*, zeita pacii Fator are cap de vaca, Forus divinitatea solara Cfiul lui #siris si al lui "sisD are cap de erete, 1*ot zeul lunii are cap de pasare ibis. Dupa anul 5.. ien zoolatria a luat forme paradoxale in religia populara; s!au descoperit cimitire intregi cu mumii de pisici si de crocodili; in epoca elenistica in randurile intelectualitatii zeii egipteni au fost inlocuiti treptat cu divinitati grecesti. 9eilor li se construiau temple monumentale cu multe coloane masive, cu capiteluri si inscriptii; unele temple nu aveau acoperis pentru ca ceremonia se desfasura sub cerul liber; exista insa o curte interioara cu altarul pentru 8ertfe si cate un obelisc inalt si greu de cateva sute de tone a carui ridicare pe verticala punea serioase probleme te*nice; la fel ca in $esopotamia statuile zeilor erau spalate imbracate, li se oferea tamaie si mancaruri, erau scoase in procesiune. Femeile erau respectate in %gipt; nu exista acea forma de sclavie familiala ca la asirieni si nici copii abandonati caci religia impunea egalitate intre sexe; femeile puteau ocupa inalte functii, de exemplu mare preot sau c*iar faraon cum a fost cazul reginei FatsepsutC1/64!1/03D; sclavii aveau o situatie mult mai buna decat in alte state antice; aveau dreptul la proprietate si mostenire, la functii publice, la casatorii cu oameni liberi; sclavii care munceau in mine si in carierele de piatra o duceau greu. %giptenii credeau in viata de dupa moarte; aceasta credinta comparabila cu cea a civilizatiilor megalitice, a fost motorul construirii piramidelor; ei considerau ca omul are trei componente trupul, sufletul si >dublul? adica entitatea de forma identica cu trupul, vizibila dar imateriala; acest >dublu? era nemuritor cu conditia ca trupul sa nu fie distrus dupa moarte si sa aiba in mormant lucrurile necesare vietii sau macar modele lor din lut. &cesta este motivul pentru care trupurile erau mumificate iar mormintele erau amena8ate ca niste locuinte; drept masura de prevedere in cazul distrugerii mumiei, se adauga o statuie a decedatului care sa constituie un suport material de rezerva pentru >dublu?. "n mormant se puneau pe langa obiectele de uz casnic si figurinele celor care au fost in antura8ul decedatului sotie, rude, copii, prieteni, ca sa!i tine companie in viata viitoare. De notat ca nu erau sacrificate fiinte umane in acest scop. $oartea la egipteni avea deci o unda de optimism, spre deosebire de religia $esopotamiei; mumiile purtau in locul inimii cate in carabus care era simbolul reinvierii; mortii urmau sa fie renascuti in cer unde erau alaptati de 9eita!mama celesta; de aceea aceasta zeitate avea cap de vaca. "nitial mortii erau pusi in morminte deasupra carora se construiau niste capele cu mobilier si cu statuia reprezentand defunctul; prima piramida a fost construita pentru faraonul D8eser urmata de un sir de piramide, cea mai mare a lui R*eops a carei constructie a necesitat munca a sute

4/

de mii de oameni pe timpul a 4. de ani; pana azi s!au descoperit 3. de piramide. Faraonul R*efren pe langa piramida sa mai are construit si Sfinxul, un idol urias cu trup de leu si cu c*ipul faraonului care >priveste? senin rasaritul soarelui; palatele faraonilor construite din caramida arsa la soare, n!au rezistat in timp imenselor piramide din blocuri de piatra, locuinte mortuare pentru vesnicie. "n >Cartea mortilor? exista un capitol care trateaza despre 8udecata sufletului; inima mortului este pusa pe un taler al cantarului iar pe celalalt este pus un oc*i simbolul lui $aat Cdreptatea, adevarul si ordinea universalaD; decedatul face o declaratie de nevinovatie in fata zeilor si a lui #siris 8udecatorul celor morti, in care arata ca nu a ucis, nu a savarsit nedreptate, nu a pricinuit nimanui durere si suferinta, a dat paine celui flamand, apa celui insetat, vesminte celui gol ?#siris, 1u care imi pazesti fiecare vorba pe care o rostesc, 1u care te rusinezi de mine fiul tau, Plina de rusinare si de ma*nire este inima ta, Caci grele fost!au greselile pe care le!am savarsit pe pamant?. "ntalnim deci milostenie, cainta, smerenie, cea ce este esential pentru mantuirea sufletului. $ai gasim in religia %giptului o reforma monoteista, fapt unic la acea vreme; faraonul &men*otep "( l!a promovat ca zeu suprem pe &ton discul solar, lovind preotimea zeului &mon care submina autoritatea regala. Se pare ca nu a fost doar un interes politic. Faraonul si!a sc*imbat numele din &men*otep C&mon este multumitD in &E*enaton CCel care!l slu8este pe &tonD; era promovat un zeu unic infatisat printr!un simbol abstract, discul solar, deci nu sub forma de idol zoomorf; &ton era Creatorul atotputernic si sursa universala a vietii; imnurile inc*inate de rege lui &ton sunt scrise cu iubire si veneratie A&ton Q da viata embrionului si veg*eaza nasterea si cresterea copilului, asa cum da viata si puilor de pasare si apoi ii ocroteste. Cat de diferite sunt operele 1ale, %le sunt ascunse inaintea oamenilor. #, Bnic Dumnezeu in afara caruia nu este altul, 1u ai creat Pamantul Q 1u ai fixat locul fiecarui om Q fiecare isi are *rana sa iar ceasul mortii este fixat?. "ntr!o era caracterizata de idolatrie si politeism faraonul &men*otep "( gaseste calea catre Dumnezeu; reforma lui a fost insa de scurta durata si s!a limitat doar la casa regala fara a fi propagata in popor; odata cu moartea faraonului succesorul sau 1utanEamon sub presiunea preotilor, reinstaureaza vec*iul cult. "n paralel cu civilizatia $esopotamiei si cea %gipteana, pe valea "ndusului in nord estul "ndiei in anii -3.. ien se dezvolta civilizatia "ndus, produsul populatiei dravidiane de statura mica stramosii indienilor de astazi; orasele cele mai importante erau Farappa si $o*en8o!daro comparabile ca marime si nivel de civilizatie cu orasul Br. Datele despre civilizatia "ndus sunt putine. Se pare ca de la ei s!a mostenit credinta in reincarnare. Pe la 12.. ien cultura "ndus era in declin; lovitura de gratie a venit prin invazia triburilor indo! europene de arieni inc*eiata prin 10.. ien care au cucerit cele doua orase supunand populatia bastinasa la sclavie; cotropitorii erau din rasa alba si s!au autointitulat Aarieni?, adica nobili sau stapani. Primul lor rege a fost $anu de la care a ramas si un cod de legi. &rienii au compus (edele si au impus organizarea societatii in caste, pentru a nu se amesteca cu bastinasii; fiind minoritari au fost in final asimilati, dar sistemul castelor a ramas. Spre anul 5.. ien arienii si!au intins dominatia spre zona Gangelui mutandu!si capitala la Pataliputra; dupa dinastia <anda /14!4-- ien si scurta dominatie greaca adusa de &lexandru $acedon, in "ndia va domni dinastia $aur)a al carui ilustru reprezentant regele &soEaC-64!-4- ienD s!a convertit la budism; el va extinde imperiul indian si religia budd*ista pe aproape toata peninsula.

40

"mpartirea societatii in caste avea un suport religios conceput de clasa ariana a bra*manilor, dupa care fiecare se nastea intr!o casta si apartinea de ea toata viata; omul putea renaste intr!o casta superioara daca facea fapte bune in prezenta existenta. "n societate conducea casta bra*manilor Ca preotilorD, urmata de cea a nobililor razboinici Cdin care facea parte si regeleD si de casta oamenilor liberi; acestea erau castele arienilor dupa care venea casta servitorilor formata din populatia dravidiana ma8oritara, si >paria? adica cei mai desconsiderati din cauza meseriilor pe care le practicau Cgropari, macelari, calai, gunoieriD. :ustitia era indulgenta cu cei din castele conducatoare si foarte aspra cu cei din castele inferioare. "n "ndia prima datorie religioasa era sa ai copii; avortul era socotit o crima la fel de grava ca asasinarea unui bra*man; barbatul necasatorit era tratat cu profund dispret; femeile isi dedicau viata familiei. Prostitutia si adulterul erau foarte rare. 'eligia "ndiei detine o bogata literatura. Primele scrierei sunt (edele redactate de arieni, cea mai importanta fiind >'ig!(eda? scrisa intre anii -...!10.. ien care contine 1.-3 de imnuri dedicate diferitelor zeitati C(id inseamna cunoastereD. Brmeaza >1extele Bra*manas? redactate de preotime intre anii 1...!3.. ien care explica ritualul 8ertfelor. >Bpanisadele? promoveaza asceza si meditatia in locul 8ertfelor si afirma existenta unei realitati unice numita Bra*man. >@egile lui $anu? reglementeaza organizarea societatii pe caste; >'ama)ana? descrie faptele de vite8ie ale lui 'ama iar >$a*ab*arata? C2..... de versuri si cea mai lunga epopee din istorieD lupta dintre doua familii ariene pentru tronul regatului B*arata; capitolele -0!/- din epopee sunt cunoscute sub denumirea de B*agavad!gita CCantecul DomnuluiD si descriu o lupta de 13 zile din razboiul *otarat de Bra*ma, in scopul usurarii pamantului de atata omenire; in lupta intervine zeul suprem (isnu si complementarul sau Siva distrugatorul iar la sfarsit o noua lume renaste. Pe langa cosmogoniile fanteziste cum ar fi crearea lumii din trupul unui urias sau fecundarea apelor de catre un zeu, exista si o cosmogonie metafizica de exceptie &tunci nici <efiinta n!a fost si nici Fiinta, Caci nu era nici spatiu, nici cer, si nici sti*ie &vea stapan si margini pe!atuncea Bniversul; &vea adanci prapastii; Dar mare; <u se stie. <!a fost nici <emurire, caci $oartea nu!ncepuse <u se nascuse noaptea, caci nu fusese zi. <ici vant n!a fost sa bata acele inceputuri; "nsa Ceva in lume!Bnicul!se ivi. QQQQQQQQQQQQQQQQQQ.. Dar care minte oare fu!n stare sa priceapa Creatiunea insasi de unde!a inceput; Poate aicea zeii isi zamislira neamul Dar cine va sa spuna din cine s!au nascut; Doar %l, &cela care porni Creatiunea %l, Cel care!o priveste din ceruri, numai %l %l, Cel care!a facut!o, sau poate n!a facut!o, %l singur stie, poate. Sau poate ca nici %l. 'ig!(eda. "mnul creatiei. Ccap. 7!1-2D

45

'eligia "ndiei prezinta o evolutie specifica pornind de la elemente simple si folosind speculatii rationaliste a8unge la niste constructii foarte complexe, oarecum contradictorii. "n prima etapa dravidienii marturiseau credinte primitive in spirite, animale totemice si reincarnare. &rienii au adus in "ndia zeitatile ce vor forma primul sistem religios coerent odata cu compunerea vedelor; D)aus!pitar era zeul cerului, &gni al focului, (aruna al noptii al adevarului si al dreptatii, "ndra al furtunii; (isnu era zeul solar al energiilor vitale, 'udra al dezordinii al neprevazutului si al raului, Soma zeul bauturii imbatatoare cu acelasi nume, Siva distrugatorul ciclic al universului, $itra divinitate binevoitoare oamenilor. Bnii din acesti zei au fost exaltati pe rand la rangul de divinitate suprema de structura Luasi!monoteista, pentru a se a8unge in *induismul tarziu la o formula trinitara Bra*ma creatorul, (is*nu sustinatorul iar Siva distrugatorul ciclic al lumii. &!-!a etapa este cea bra*manica in care domina dogma sacrificiului; zeii vedici pierd teren in favoarea lui Pra8apati Domnul fapturilor care s!a supraincalzit prin asceza si a creat prin emanatie din sine insusi, pana s!a consumat total; astfel creatia luase fiinta dar ii lipsea Creatorul. :ertfele sunt deci un act de restaurare a lui Pra8apati, dand ec*ilibru si stabilitate universului; soarele nu s!ar ridica daca preotii in zori nu ar aduce ofranda focului, zeii ar muri daca nu li s!ar aduce sacrificii iar asta ar provoca un sir de calamitati ce ar distruge omenirea. &ceasta dogma consolida pozitia bra*manilor CpreotilorD care promiteau celui ce aducea 8ertfe si platea taxe, castigarea unei personalitati duble nemuritoare &tman, in comuniune cu Pra8apati. %rau sacrificate animale cel mai important fiind sacrificiul calului care nu putea fi adus decat de catre un rege victorios in lupta; sacrificarea unui bra*man avea puteri mai mari decat sacrificiul calului dar se practica foarte rar. Sacrificiile umane nu erau o regula. &!4!a etapa a religiei "ndiei incepe cu (edanta sau Bpanisadele, in care este exaltat Bra*man ! Sufletul lumii, defapt o reformulare a vec*iului Pra8apati; locul 8ertfelor este luat acum de asceza si meditatie. %c*ivalarea 8ertfei cu asceza este o speculatie a dogmei sacrificiului lumea a fost creata prin asceza din Pra8apati, deci asceza este 8ertfire de sine dupa modelul Creatorului si in consecinta este superioara 8ertfelor de animale. Gandirea upanisadica merge insa mai departe asceza este o actiune benefica ce duce la unirea sufletului &tman, cu Sufletul lumii ! Bra*man; restul actiunilor unui om vor impiedica deci aceasta unire; dar efectul unei actiuni este cauza altei actiuni, deci exista un lant nesfarsit de actiuni tip cauza!efect!cauza, pe care l!au numit Rarman; cand omul moare faptele pe care le!a facut trebuie in mod necesar conform >legii Earmice?, sa fie cauza altor fapte, deci existenta trebuie sa continue printr!o reincarnare. &mprenta spirituala a eului personal asupra sufletului este reiterata intr!un sir nelimitat de existente succesive CSamsaraD. Scopul omului devine eliberarea din sirul reincarnarilor astfel ca sufletul lui &taman, sa se uneasca cu Bra*man. "ntreruperea lantului Earmic al faptelor nu se poate face decat daca intelegem aceasta necesitate, deaceea gandirea Bpanisadelor afirma ca ignoranta metafizica a omului care nu pricepe finalitatea existentei sale, este defapt motorul faptelor care intretin lantul Earmic. Samsara si Rarman vor fi niste coordonate constante in gandirea religioasa a "ndiei. Bra*man este in acelasi timp @umea sensibila dar si Stapanul ei; el este Sufletul universului dar nu e personalizat nu are entitate inteligenta si vointa; pentru a se uni cu Bra*man, omul trebuie sa!si anuleze si el propria entitate. Depersonalizarea se obtine prin suprimarea starilor de constiinta folosind un complex de te*nici succesive ce definesc sistemul +oga; se incepe cu asceza si disciplinarea trupului; apoi )og*inul isi insuseste

46

pozitiile specifice meditatiei si te*nicile de respiratie; urmeaza exercitiile de oprire a activitatii simturilor dupa care ultimile trei etape cele mai grele concentratia, meditatia si enstaza. Concentratia este focalizarea atentiei asupra unui obiect in scopul de a impiedica orice activitate psi*omentala; meditatia este >o asimilare a obiectelor in esenta lor?; enstaza este >iluminarea?, trecerea de la Aa cunoaste? la Aa exista?. Sa notam ca ultimele trei etape nu pot fi explicate ci doar experimentate. >"luminatul? afirma ca a iesit din lantul reincarnarilor, s!a eliberat de el insusi, de lume si de orice datorie morala sau etica; pentru el problema binelui si a raului nu mai exista, a devenit impersonal si s!a unit cu Sufletul universului. Straduindu!se sa!si ani*ileze >propriul eu? )og*inii au conceput un model de urmat numit +stvara, un fel de macro)og*in care colaboreaza prin simpatie cu toti )og*inii. &!/!a etapa a religiei "ndiei incepe cu :ainismul urmat de aproape de Budd*ism. :ainismul a fost fondat de $a*avira prin anul 006 ien ca un protest impotriva doctrinei sacrificiului. :ina inseamna invingator. Provenit dintr!o familie princiara bogata $a*avira, dupa ce se casatoreste si are si o fiica, se retrage in viata ascetica impartind saracilor averea sa si practicand non!violenta C&*imsaD fata de orice fiinta; umbla complet dezbracat ca nu cumva din cauza *ainelor sa ucida din greseala vreo insecta; un profund respect fata de orice forma de viata alaturi de credinta ca si obiectele din natura pietrele, apele, padurile, au cate un suflet viu. :ainismul propune ca metoda de eliberare inactivitatea pentru a opri lantul Earmic; faptele de dinainte pot fi ani*ilate prin asceza; astfel sirul rencarnarilor este oprit iar sufletul isi gaseste pacea; este admisa pentru avansati sinuciderea prin infometare. Principiul non!violentei interzice c*iar si gandurile rele la adresa oricarei fiinte; drept urmare 8ainistii sunt foarte corecti, nu mint, nu fura, nu desfraneaza, nu se imbata pentru ca toate acestea sunt fapte de >violenta?. Budd*ismul este contemporan :ainismului. Sidd*art*a Gautama nascut in 003 ien tot dintr!o familie princiara bogata, casatorit la 15 ani avand si un fiu, renunta la viata de lux devenind un aspru ascet; aceasta cale nu!l satisface insa si atunci alege calea de mi8loc a cumpatarii odata cu >trezirea? sa, cand realizeaza ca sirul reincarnarilor poate fi intrerupt prin ani*ilarea oricarei dorinte din constientul uman. Devenit Budd*a CtrezitD el tine prima cuvantare la Benares in anul 0-4 ien, in care arata ca viata omului este doar suferinta si asta se datoreaza dorintelor sale; prin urmare omul trebuie sa!si reprime orice dorinta si astfel nu va mai suferi si nici nu se va mai reincarna, trecand in <irvana. Fiind un mod de viata care lupta impotriva suferintei Budd*ismul promoveaza la fel ca :ainismul, un inalt nivel etic prin asa!numita cale cu opt brate opinie corecta, gandire corecta, vorbire corecta, activitate corecta, existenta corecta, efort corect, atentie corecta, concentrare corecta; de exemplu vorbire corecta inseamna abtinere de la minciuna, calomnie, defaimare, violenta verbala, barfa, palavrageala; activitate corecta inseamna sa nu furi, sa nu ucizi, sa nu curvesti. Din pacate binele lor trebuie sa fie lipsit de initiativa conform principiului nonactiunii. 'eforma budd*ista este mai radicala decat :ainismul pentru ca prin reprimarea oricarei dorinte, inclusiv a dorintei de a trai, obtine nu doar inactivitatea ci stingerea motivarii oricarei actiuni; <irvana inseamna stingere. $esa8ul specific al lui Budd*a pentru avansati consta in ultimile trei norme ale corectitudinii care se refera la modul de viata )og*in si nu pot fi explicate fara initierea prealabila; acestea se practica in manastiri de catre calugari si au o pondere insemnata in metoda budd*ista. De remarcat ca Budd*a, desi a8unsese la un nivel ridicat de cunoastere, a refuzat sa vorbeasca despre suflet si natura lui, despre Dumnezeu, despre univers, fiind reticent cu

43

orice opinie filozofica sau religioasa. <u exista o carte a Budd*ismului, ci doar predicile lui Budd*a si practica )og*ina pentru cei avansati, sub indrumarea unui maestru. 1otusi Budd*a afirma intr!un dialog cu discipolii sai ca @!a cunoscut pe Cel <emuritor si ca nu poate spune nimic despre %l decat ca exista. Budd*ismul a luat ulterior forme diferite de original; exista manastiri de calugari budisti cu reguli stricte care pastreaza doctrina initiala dar exista si buddismul laic care se multumeste cu fapte de milostenii catre manastirile budiste in speranta unor reincarnari mai avanta8oase; deasemenea s!a dezvoltat un adevarat cult de venerare al lui Budd*a urma pasilor lui, relicve din trupul lui CdintiD, binecunoscutele statui in pozitia semilotus, pomul sub care a primit iluminarea. Dupa Budd*a au mai aparut si alti Ailuminati? care pretind ca isi transfera meritele proprii pentru alinarea suferintelor acelora care le devin devotati; aceasta se numeste ACalea Bodd*isattvilor?. &!0!a etapa in religia "ndiei este Finduismul, sintetizat in B*agavad!gita; eroul &r8una, pe timpul razboiului dintre cele doua familii de arieni pretendente la tronul B*aratei, vazand ca va avea sa lupte cu prieteni si cu rude apropiate din cealalta tabara, se intreaba la ce bun atata varsare de sange; el intra intr!un dialog prelungit cu Rris*na C(is*nuD pe lungimea a 6.. de versuri, primind o serie de lamuriri despre caile de mantuire ale omului. Finduismul incura8eaza toate vocatiile religioase ale "ndiei convergente catre acelasi tel evadarea din sirul reincarnarilor pentru a te uni cu Sufletul universului; in plus propune o cale accesibila oricui, anume devotiunea catre zeul (isnu care creaza lumea in mod continuu dar fara sa se implice, fiind doar spectatorul propriei creatii; odata ce omul nu poate rupe lantul Earmic al faptelor, nu!i ramane decat sa actioneze cu conditia ca faptele savarsite sa fie impersonale, dedicate si puse pe seama divinitatii; astfel faptele capata valoare de sacrificiu ca si asceza sau 8ertfele, contribuind la mentinerea ec*ilibrului cosmic. &ceasta cale da o sansa de mantuire omului obisnuit, fara a!i cere sa renunte la viata sociala, familie, copii, servici; deasemenea da "ndiei credinta intr!un dumnezeu personal pe care Bpanisadele, +oga, :ainismul si Budd*ismul il lipseau de entitate sau il negau. Finduismul popular este strain de inalte consideratii teoretice, fiind redus la un amestec eterogen al credintelor traditionale politeism, idolatrie, animism, fetisism; vaca este in "ndia animal sacru, mama a lumii; se crede ca fiecare parte a corpului vacii este locuita de cate o zeitate; urina si balega ei au puteri sfintitoare, muribundul care tine in mana coada unei vaci va a8unge cu bine in lumea de dincolo. Fluviul Gange este considerat sfant ca izvorand din picioarele lui (isnu si curgand prin parul lui Siva. Balega vacilor, baia in apele reci ale Gangelui si pelerina8ul la Benares unde Budd*a a vorbit prima data despre cele patru adevaruri nobile ale suferintei, sunt in Finduismul popular curatitoare de pacate. Pentru marea masa a oamenilor calea de eliberare din ciclul reincarnarilor este devotiunea catre un zeu liber ales si ritualurile populare ale locului de bastina. Finduismul este un sistem >religios? foarte larg fara unitate, reguli si coerenta, care nu exclude alte cai de mantuire si lasa o poarta larg desc*isa liber!cugetatorilor. &sadar religia "ndiei aduce ca elemente noi lantul Earmic al faptelor si reincarnarea; aceste credinte se pare ca au fost mostenite de la stramosii dravidieni si teoretizate ulterior. %ste adevarat ca bilantul faptelor savarsite de un om intr!o viata ramane nerezolvat cand survine moartea, deci trebuie sa existe o continuare a existentei. Pentru un popor supus sclaviei prin sistemul castelor, reincarnarea era speranta intr!un viitor mai bun. Credinta ca elementele naturii sunt purtatoare de >suflet? a indus probabil ideea ca

42

omul se poate reintrupa intr!o alta forma de viata. 'asplata unei intrupari superioare functie de faptele savarsite, implinea nazuinta catre dreptate. &ceste premize au canalizat credinta indienilor catre reincarnare dar asa cum admit si ei, asta nu rezolva problema caci la sfarsitul urmatoarei existente bilantul faptelor va cere o noua continuare si asa mai departe. De aici rezulta doua variante ori ipoteza reancarnarii e falsa ori sirul reincarnarilor e nesfarsit; negasind alta alternativa la continuarea vietii dupa moarte, gandirea indiana a comis prima eroare alegand ipoteza reincarnarilor nesfarsite. Din aceasta vor decurge urmatoarele erori menite s!o sustina pe prima, caci asa se intampla daca nu tai raul de la radacina. Bilantul faptelor dintr!o existenta este >proprietatea? unei entitati responsabile, sa!i spunem spirit, si acesta este cel care se reincarneaza ca rasplata sau ca pedeapsa intr!o alta existenta; daca reincarnarea se face tot intr!o fiinta umana atunci ideea rasplatii are sens pentru ca acelasi spirit isi continua >lantul Earmic?; daca reincarnarea se face insa intr!o planta, un animal sau un element al naturii care nu sunt fiinte spirituale, atunci bilantul faptelor din existenta umana ramane nerezolvat iar spiritul responsabil de ele pur si simplu dispare; in acest caz reincarnarea este lipsita de sens. "deea e ca nu se pot continua faptele unui om cu >faptele? unui animal care la randul lui nu poate beneficia de o reincarnare superioara in contul >faptelor bune? din existenta de animal; cu atat mai mult daca e vorba de plante sau de elemente ale naturii. Sa presupunem ca eliminam plantele, animalele si elementele naturii din formele de viata ale reincarnarii. &tunci un spirit uman ar trebui sa aiba un sir nelimitat de existente umane mai bune sau mai rele. Sa notam insa ca omul nu!si aminteste existentele anterioare, deci nu exista unitate de constiinta intre doua existente diferite ale aceluiasi spirit; ori aceasta unitate de constiinta e singura care ar putea sa dea un sens trecerii spiritului prin mai multe existente, caci astfel ar putea acumula o experienta foarte vasta prin care sa castige statornicia in alegerea binelui, pentru propria mantuire. Pentru a elimina problema unitatii de constiinta, gandirea indiana cade in a!-!a mare eroare lansand ideea ca nu spiritul e cel care se reincarneaza ci sufletul, deci suportul vital al spiritului; dar daca cel care se reincarneaza este sufletul lipsit de entitate atunci cine primeste rasplata sau pedeapsa reincarnarii; Si daca sufletul se reincarneaza atunci ce este reincarnarea decat o nastere obisnuita in sensul acceptat de toata lumea; $ergand pe ideea superioritatii sufletului fata de spirit, gandirea indiana emite a!4!a eroare mai mare ca cele dinainte, atribuind lui Dumnezeu CBra*manD un caracter absolut impersonal. %l este Sufletul universului, lipsit de ratiune, sentimente, vointa, spirit; in acest caz cum poate fi Bra*man, creatorul si stapanul lumii; &8unsi aici ganditorii indiei emit a!/!a mare eroare odata ce calea mantuirii este unirea cu Bra*man, omul trebuie sa se faca asemeni @ui, deci sa se debaraseze de entitatea sa; sufletul trebuie >curatat? de amprenta personala impura a spiritului prin anularea totala a propriei entitati; sufletul &tman este o cuanta de energie subtila, o coala de *artie imaculata de pe care trebuie sters orice inscris, ca astfel sa se reuneasca cu Bra*man. #data atins telul final, unirea cu Sufletul lumii, este emisa a!0!a eroare cel care s!a eliberat de el insusi, s!a eliberat si de orice datorie morala sau etica; pentru el problema binelui si a raului nu mai exista; nu se mai pune nici un pret pe acumularea experientei dintr!o viata si nici pe folosirea ei pentru mantuire; atat faptele bune cat si cele rele raman in urma ca un balast nefolositor.

/.

"n fine pentru a >incura8a? pe credinciosi, gandirea indiana emite a!5!a eroare, proclamand ca lumea in care traim nu este reala ci doar o iluzie, pentru ca se desfasoara la periferia lui Bra*man, iar omul trebuie sa se desprinda de ea. "ata deci >lantul logic? al gandirii indiene viata este o succesiunea nesfarsita de reincarnari; pentru ca intre doua reincarnari nu exista unitate de constiinta, nu spiritul se reincarneaza ci sufletul; in consecinta sufletul e mai mare ca spiritul deci Dumnezeu este Sufletul universului complet lipsit de spirit; omul trebuie sa!si >omoare? si el spiritul pentru a se uni cu Dumnezeu; a8uns aici a devenit mai presus de bine sau rau; >realitatea? in care traim e defapt o iluzie. Consecintele acestei gandiri dau si metodele de >mantuire?. "ntai se cere omului sa!si asume necesitatea iesirii din lantul Earmic; apoi la alegere +oga cu te*nicile de stingere a %ului, :ainismul cu inactivitate nonviolenta si ascetism pana la sinucidere, Budd*ismul cu stingerea dorintei de a trai, sau *induismul cu devotiunea semi!idolatra si transferarea faptelor proprii catre un zeu. Cu toate erorile ei gandirea indiana are niste merite incontestabile. %i au inteles ca viata omului trebuie sa continue cu necesitate intr!o post existenta pentru a se realiza dreptatea absoluta; sunt primii care au intuit transcendenta lui Dumnezeu; primii care au inteles ca mantuirea omului se realizeaza prin comuniunea cu %l; primii care au afirmat ca lumea nu poate avea alta sursa decat insasi Creatorul. Ca metode practice te*nicile +oga directionate pe disciplinarea personalitatii umane, au o eficacitate extraordinara in sensul dezradacinarii patimilor; asceza cu buna c*ibzuiala are aceleasi efecte fiind practicata in mai toate religiile; &*imsa, principiul nonviolentei si al respectarii oricarei forme de viata, interzice c*iar si a gandi ceva rau; abtinerea de la faptele rele si resemnarea in fata necazurilor naste smerenie. Pana la un punct toate sunt bune, dupa care vine bifurcatia noi urmarim iubirea de Dumnezeu si de semeni, iar ei urmaresc stergerea entitatii umane cu tot ce este ea bun sau rau. <odul indian este foarte greu de dezlegat pentru ca adevarul este amestecat cu falsul intr!o retea de rationamente subtile, cum se afla dealtfel in oricare alta filozofie >draceasca? de inalt nivel. <e aflam in fata unui sistem de valori rasturnat si paradoxal. Cel mai mare dintre paradoxuri pare sa fie credinta intr!un dumnezeu impersonal fara inteligenta si vointa; considerand minunea alcatuirii lumii apare evident ca Dumnezeu are o prea inalta inteligenta; observand statornicia legilor din univers putem afirma ca Dumnezeu are o vointa peste care nu se poate trece; daca nu!@ intelegem nu trebuie sa!@ reducem la simplu Suflet al universului, imens ca un ocean dar fara pic de minte. Dumnezeu este mai presus de Creatie mai ales prin latura @ui spirituala; ipoteza ca Sufletul definit doar ca energie vitala, este mai mare decat Spiritul definit ca inteligenta si vointa personala, este aberanta. #data ce nazuinta omului este sa se asemene cu Creatorul sau si odata ce Creatorul este fiinta spirituala inseamna ca mantuirea nu sta in stingerea entitatii persoanei; dimpotriva, calea catre Dumnezeu este cultivarea spiritului inalt sadit in fiinta umana de catre Creator. Sufletul este doar suportul vital al spiritului; rostul pentru care am fost creati este sa aducem roade pe taram spiritual; a incerca sa ne anulam propriul eu este impotriva firii. <u suntem mai presus de bine pentru ca binele este expresia vointei divine aplicata fiintelor vii si mai ales oamenilor; nu suntem nici mai presus de rau pentru ca suntem coruptibili si vulnerabili oricat de sfinti am fi; raul este dusmanul pe care trebuie sa!l invingem. @umea in care traim nu este o iluzie ci este un teren de lupta dureros de real uneori. 'ezolvarea dreptatii absolute are loc intr!o existenta

/1

de dupa moarte dar nu intr!un sir nesfarsit de existente fara unitate de constiinta intre ele; daca ar fi existat unitatea de constiinta atunci reincarnarea ar fi putut fi o solutie dar odata ce nu exista inseamna ca Dumnezeu a ales alta cale. Gandirea indiana este o mentalitate a mortii. Stingerea entitatii personale, deposedarea sufletului de spirit inca din timpul vietii, este pentru ei un ideal, in timp ce pentru noi este moartea absoluta. Sa vorbim acum despre $ozaism prima religie data oamenilor prin revelatie. #riginile si formarea poporului evreu sunt descrise in (ec*iul 1estament incepand de la &dam, &vraam, "saac, "srael, $oise si pana in epoca elenistica; $oise s!a nascut la doua generatii dupa &men*otep "( deci intre 1414!1-20 probabil in timpul domniei lui Seti "; cand $oise avea 3. de ani a scos pe "zrael din %gipt, pe vremea lui 'amses ""C1-2.! 1--/D sau pe vremea lui $enep*taC1--/!1-1/D, al!14!lea fiu al lui 'amses "". Poporul evreu va primi in pustia Sinai, @egea data de +a*!=e* prin $oise; revelatia s!a transcris ulterior in cinci carti Geneza, %xodul, <umeri, @eviticul si Deuteronomul, care formeaza impreuna Pentateu*ul. Sub conducerea lui "osua a urmat apoi cucerirea tarii Canaanului ai carei locuitori practicau o religie politeista idolatra, plina de ritualuri sangeroase si orgiastice; a fost vointa lui +a*ve de a nimici pe canaaniti, dand tara evreilor cu conditia sa respecte legile date prin $oise. "ntre anii 116.!110. se instaleaza pe tarmurile mediteraneene ale Canaanului filistenii, ramasite ale popoarelor marii invinse de 'amses al!"""!leaC112/!1154D; de la ei a capatat tara numele de Palestina. Sub amenintarea pericolului filistean, israelitii cer proorocului Samuel un rege ales de +a*ve care sa!i conduca in lupta; astfel este ales Saul care a domnit -/ de ani, urmat apoi de ginerele sau DavidC1../!251D, cel mai mare rege al evreilor. David a scris o multime de psalmi, parte din ei continand proorocii despre $esia. & urmat SolomonC251!2-- ienD rege pacifist daruit de +a*ve cu intelepciune si bogatie, care a scris %clesiastul si Proverbele. Dupa moartea lui Solomon regatul s!a impartit in doua, in urma unei rascoale populare cauzata de impozitele prea mari; in "uda regii au fost unsi de catre prooroci si s!au pastrat dinastii din tata in fiu; istoria lor e plina de asasinate, dar nu atat de multe ca in regatul de nord. &ici primul rege "eroboam nemaiavand "erusalimul ca centru religios, a poruncit sa se faca doi vitei de aur ca sa!@ reprezinte pe +a*ve, incalcand astfel porunca a!-!a din decalog ?sa nu!ti faci c*ip cioplit si sa nu te inc*ini inaintea lui?. "n anul 6-1 regatul de nord cu capitala in Samaria este cucerit de asirienii condusi de Sargon al!-!lea, iar in anul 036 regatul de sud al "udeei cade si el prada babilonienilor condusi de <abucodonosor. Poporul este dus in exil, templul din "erusalim este distrus si sacrificiile inceteaza; trairea religioasa se axeaza acum pe comportamentul moral fata de semeni si adorarea mistica a lui +a*ve, caci %l este omniprezent si!Si prote8eaza poporul c*iar si in exil. "n anul 042 regele persan Cirus cucereste Babilonul si dupa un an decreteaza eliberarea evreilor din robie, evenimente prevestite de8a cu -.6 ani inainte prin proorocul "saia. 1emplul este reconstruit intre anii 046!010 ien si sunt reluate sacrificiile impreuna cu tot ritualul >de curatire?. Pacea sub persi a durat -.. de ani timp in care s!a redactat $isna, o culegere de norme emise de preoti si carturari in completarea Pentateu*ului. "n 4-. "zraelul este cucerit de Ptolemeu unul din generalii lui &lecsandru, devenit rege al %giptului. "n 161 Palestina este anexata la regatul elenist al Siriei condus de &nt*ioc*us %pif*anusC160! 15/ ienD care va abroga 1ora si va dedica templul lui +a*ve din "erusalim lui 9eus, identificat in popor cu Baal; au fost construite altare pentru zeitatile grecesti iar Sabatul, taierea impre8ur si practicarea ritualurilor au fost interzise sub pedeapsa cu moartea; aceasta gafa politica a starnit revolta maselor initiata de Fassidim >evlaviosii?, condusi

/-

de preotul $atatia din familia Fasmoneilor. "n 15/ fiul sau "uda $acabeul a eliberat "erusalimul, a >curatat? templul de idoli si a reinstaurat cultul stramosesc; urmasii lui au continuat lupta obtinand in anul 1-3 independenta politica a statului "zrael, dupa aproape 40. de ani de guvernare straina; domnia Fasmoneilor a fost insa dezastruuasa asa ca poporul a acceptat cu usurare cucerirea tarii in anul 54 ien, de catre romanii condusi de Pompei; capitala va fi mutata la Cezareea si tara va fi guvernata de procuratori militari pana in anul 46 ien cand "rod " spri8init de #ctavian si &ntonius, este numit rege al "udeei. %l a poruncit reconstruirea templului din "erusalim, pentru a castiga simpatia evreilor; in timpul domniei lui s!a nascut Domnul nostru "isus Fristos in Betleemul "udeei. &u urmat la domnie &r*elau si apoi "rod al!-!lea in timpul caruia s!au petrecut 'astignirea si "nvierea Domnului. "n anul 50 en iudeii refuza sa cedeze imparatului o parte din donatia >Corban?, dedicata lui Dumnezeu; romanii trec la aspre represalii conduse de Florus; ca raspuns iudeii se rascoala in 55 en sub conducerea lui Simon zelotul si a lui %leazar, capitanul garzilor 1emplului; romanii condusi de Gallus au pierdut in lupte 5.... de oameni, cea ce l!au determinat pe (espasian sa asedieze "erusalimul. &sediul a durat pana in 52 cand cetatea a fost cucerita de catre 1itus, fiul lui (espasian; in 16!"unie!6. en inceteaza 8ertfa necurmata si in toamna 1emplul e ars si daramat de romani sub comanda lui Crispus, fiul legatului Siriei. Bltimele puncte de rezistenta concentrate in $assada au cedat in anul 64, cand evreii din cetate s!au sinucis ca sa nu cada vii in mainile romanilor. Bltima mare revolta, condusa de Bar!Roc*ba intre anii 14-!140 a fost reprimata salbatic de catre imparatul Fadrian; atunci foarte multi evrei au parasit Palestina. # parte din zidul de incinta al templului, ramas in picioare, este astazi 9idul Plangerii; tentativa de reconstruire din anul /6. in timpul lui "ulian &postatul, nu a reusit. Dumnezeul lui "srael este diferit de zeii celorlalte popoare antice. Cand $oise "l intreaba care este numele @ui i se raspunde A%u sunt cel ce sunt?, cu alte cuvinte Dumnezeul cel autentic, spre deosebire de zei care sunt doar imaginea mintii omenesti despre divinitate. Dumnezeu nu are forma fizica si e imposibil de exprimat; %l este Cel care creaza si sustine lumea in existenta. 'eligia iudaica este profund monoteista; +a*ve este unicul Stapan, atotputernic si omniprezent; ingerii sunt slu8itorii si mesagerii @ui. "n cosmogonia descrisa de $oise nu apar elemente fabuloase ca in celelalte religii; Creatia este lucrarea lui +a*ve care A la inceput a facut cerurile si pamantul? din nimic si apoi pe parcursul a sapte etape a adaptat aceasta lume materiala pentru viata. Capitolul Genezei am vazut ca se potriveste uimitor de exact cu constatarile oamenilor de stiinta. @ucrul cel mai sfant al evreilor era c*ivotul cu tablele de piatra pe care erau >scrise cu degetul lui +a*ve? cele 1. porunci; in conceptia iudaica legile sociale si morale sunt o prelungire a dreptatii lui Dumnezeu, care tine totul in fiinta. Primele porunci vizeaza calitatea lui +a*ve fata de zeii >neamurilor?. ASa nu ai alti dumnezei afara de $ine? stabileste o inc*inare de tip monoteist; Dumnezeu este unic prin insasi fiinta Sa. ASa nu!ti faci c*ip cioplit si sa nu te inc*ini lui?, este respingerea inc*inarii la idoli; idolatria are doua componente cea naiva, dupa care statuia este socotita ca fiind insasi divinitatea si cea evoluata dupa care idolul este reprezentarea divinitatii; in ambele cazuri divinitatea este in8osita prin reducerea la o forma fizica accesibila omului sau c*iar dependenta de el; religia evreilor respinge cu fermitate acest mod de inc*inare slugarnic si fatarnic. Dumnezeu este transcendent. %l nu are un c*ip fizic accesibil omului deci nu poate fi reprezentat sub nici o forma idolatra si nu are nevoie de serviciile oamenilor caci are toata

/4

lumea in stapanire. &!4!a porunca cere ASa nu iei in desert <umele Domnului?, asa cum deseori oamenii isi bateau 8oc de idolii neputinciosi; a!/!a porunca cere respectarea 9ilei de odi*na Sabatul, in memoria Creatiei; mai tarziu va fi legata de iesirea din robia egipteana. Brmeaza apoi ASa nu furi, sa nu ucizi, sa!ti respecti parintii, sa nu curvesti, sa nu minti, sa nu invidiezi?. Dumnezeul evreilor cere pentru %l veneratie dar cere cu fermitate si respectarea unor reguli de convietuire intre oameni, cea ce nu era socotit de mare importanta in slu8irea idolatra; numele Dumnezeului lui "srael se leaga astfel in mod indisolubil de morala. Poruncile prote8eaza Creatia la fel ca legile fizicii, astronomiei, biologiei etc astfel uciderea vatama Creatia in mod direct; curvia dezbina familii, lipseste copii de educatie lucreaza impotriva perpetuarii speciei; neascultarea de parinti pune viata copiilor si morala urmatoarei generatii in prime8die; marturia mincinoasa stramba dreptatea si inmulteste raul; *otia promoveaza lenea, parazitismul, distrugerea; invidia produce ura nimicitoare. Cat priveste primele patru porunci, acestea duc la Africa? de Dumnezeu care asigura motivatia pentru implinirea celorlalte sase. $esa8ul indirect al poruncilor este @egea "ubirii care duce la unirea cu Creatorul. #mului i se cere aspiratia catre perfectiune. Cruzimea cu care "a*ve pedepseste poporul pacatos incepand cu Potopul, nimicirea canaanitilor idolatri, decimarea izraelitilor calcatori de @ege, arata ca la +a*ve nu exista compromis cu pacatul cum exista la zeii neamurilor, ei insisi >pacatosi?. 'itualul religiei iudaice este descris amanuntit in @evitic si se bazeaza pe 8ertfe de animale si spalari cu apa. Primele sunt 8ertfele arse de tot pentru slavirea lui +a*ve, apoi 8ertfele de multumire, cele pentru ispasirea si curatirea anumitor pacate, cele pentru curatire de intinarea trupului la atingerea de un mort sau de animale necurate, sau in cazul scurgerilor seminale sau menstruale; apoi mai sunt 8ertfele >nazireilor? de dedicare in slu8ba lui +a*=e, 8ertfele curatirii de lepra, 8ertfele curatirii caselor; cele pentru banuiala geloziei, 8ertfele si curatirea pentru cei veniti de la razboi, etc. #rice eveniment era insotit de 8ertfa si curatirea prin imbaiere dupa prescriptiile @egii. Cei bogati aduceau 8ertfe mai scumpe Ctauri, berbeciD iar cei saraci 8ertfe mai ieftine Cturturele, porumbeiD. 'itualismul exagerat este cursa in care au cazut izraelitii pierzand sentimentul religios, cainta si mila. 'eligia lui "srael si religia cananitilor se situeaza pe pozitii ireconciliabile si acest aspect este clar si des subliniat in (ec*iul 1estament. <u se poate sustine ca "udaismul este un sincretism intre religia canaanitilor si prescriptiile legii lui $oise; poporul evreu cand a cucerit Canaanul avea de8a practica a /. de ani de $ozaism iar abaterile datorate influentelor straine au fost sanctionate drastic de fiecare data; toata istoria evreilor este o succesiune dramatica de pedepse si reabilitari, de la foamete, ciuma, razboaie pana la ducerea lui "zrael in robie. Pastrarea puritatii @egii a fost o caracteristica permanenta a "udaismului; religia Canaanului a disparut de mult dar "udaismul exista si azi pastrandu!si specificul in ciuda oricaror influente. "n Geneza gasim episodul in care &vraam, la porunca lui "e*ova, il aduce 8ertfa pe "saac fiul sau cel iubit; in ultimul moment Domnul ii spune sa nu se atinga de copil aratandu!i in sc*imb un berbec pentru 8ertfa. %ste modelul credintei neconditionate, mai presus de ratiune si mai tare decat legaturile de rudenie. Fondarea religiei pe o credinta de acest tip este o abordare noua care 8ustifica inclusiv catastrofele, epidemiile, razboaiele si in general toate necazurile, ca venind de la +a*ve din motive stiute doar de %l. #mul trebuie sa le accepte fara proteste, avand incredere ca Dumnezeu stie ce face. "n trecut @egea

//

oprea si cercetarea stiintifica pentru a nu leza principiul credintei neconditionate; orice domeniu era subordonat @egii politica, dreptul, medicina, istoria, fizica, astronomia, etc. %vreii nu spera propriu!zis intr!o viata de dupa moarte. Desi principiul :udecatii finale este admis, Seolul este o lume a intunericului egala pentru toti, unde dupa moarte omul este redus la o postexistenta larvara. "ubirea de Dumnezeu inseamna pentru evrei respectarea prescriptiilor @egii si supunere neconditionata, pentru care primesc de la +a*ve bunul cel mai de pret viata, apoi sanatatea, bunastarea, fericirea; frica de +a*ve este frica de pedepsele @ui moarte, boala, saracie. Cei care aveau necazuri se credea ca sunt pedepsiti de Dumnezeu ca pacatosi. Cartea lui "ov si %clesiastul ilustreaza aceasta mentalitate. Dreptul "ov este incercat prin pedepse aspre desi este nevinovat; isi pierde averea, ii sunt ucisi copiii si se imbolnaveste de o boala vecina cu lepra; el isi apara nevinovatia amintind in cuvantarea sa de cei vinovati care nu patesc nimic desi isi duc toata viata in placeri cladite pe temelia nedreptatii, in timp ce dreptii au parte numai de necazuri. @a aceasta %li*u ii raspunde ca nevinovatii sunt pedepsiti in mod pedagogic pentru a inainta prin rabdare pe calea virtutilor, in sc*imb cei rai nu sunt pedepsiti pentru ca sunt irecuperabili. &cest raspuns presupune o rasplata dupa moarte; dealtfel si "ov afirma intuitiv >sa stiti ca exista o 8udecata? ... >daca ar exista o inviere a mortilor, as mai trage nade8de?. 1ot din cuvantarea lui %li*u se desprinde o idee esentiala, expusa retoric >oare ar putea sa domneasca un vra8mas al dreptatii;? Cu alte cuvinte Dumnezeu poate fi nedrept doar pentru ca e puternic, asa cum se intampla in societate; Desigur ca nu, pentru ca +a*ve este prin insasi Fiinta Sa, sustinatorul dreptatii universale; daca ar fi nedrept s! ar distruge atat pe Sine cat si Creatia. Cartea lui "ov a8unge la concluzia ca Dumnezeu ii da omului in viata incercari dupa cum vrea %l, in scopurile stiute doar de %l, dar pe masura necazurilor vor fi si recompensele; orice om cat ar fi de drept, este pacatos inaintea Creatorului si trebuie sa rabde in tacere. Cartea se termina cu vindecarea lui "ov si repunerea lui in toata fericirea pe care o avea inainte, ca oamenii sa nu!si piarda nade8dea in dreptatea divina. 'aspunsul insa la remarca lui "ov ca cel nedrept isi duce viata in pace si prosperitate, ramane in suspensie. Cartea regelui Solomon, %clesiastul are un laitmotiv >totul este desertaciune?; iese in evidenta pesimismul omului care nu intelege sensul existentei lui si a lumii din 8ur. Confuzia e asa de mare incat nu mai exista nici motivatia de a face binele, odata ce toti oamenii fie ei buni sau rai, au aceiasi soarta; >reiese? ca +a*ve ne tine intentionat in aceasta stare de incertitudine si ignoranta pentru ca sa ne temem de %l; omului nu!i ramane asadar nimic mai bun de facut decat sa se bucure de placerile vietii, dar nici asta nu sta in puterea lui ci vine de la Domnul. %clesiastul recomanda Anu fii drept peste masura Q si nu fii nelegiuit; Q Din pricina ca *otararea pentru pedepsirea rautatii nu este indeplinita imediat, deaceea se umple de rautate inima oamenilor Q dar, desi pacatosul isi lungeste zilele eu stiu ca fericirea este a acelora care se tem de Dumnezeu?. Si Solomon observa ca ?sunt drepti carora li se rasplateste ca dupa faptele celor nelegiuiti si sunt pacatosi carora li se rasplateste ca dupa faptele celor drepti; Q %ste un mare rau ca toti au aceiasi soarta Q cel drept ca si cel pacatos, cel bun ca si cel rau, toti se duc in acelasi loc cu cei morti?. &sadar ?Bucura!te omule in zilele tineretii tale Q si mergi in caile inimii tale Q dar sa stii ca pentru toate acestea Dumnezeu te va aduce la 8udecata Sa Q &du!ti aminte de 9iditorul tau Q inainte ca sa vina zilele de restriste Q inainte ca pulberea sa se intoarca in pamant cum a fost, iar sufletul sa se intoarca la

/0

Dumnezeu Care la dat Q 1eme!te de +a*ve si pazeste poruncile @ui, caci %l va 8udeca toate faptele ascunse, fie bune fie rele?. Desi in final aminteste de :udecata, %clesiastul nu spune nimic despre rasplata si pedeapsa care trebuie sa urmeze in mod implicit. "n conditiile in care rasplata divina era conceputa ca fiind exclusiv pentru viata pamanteasca, e nevoie de o mare tarie pentru a crede in dreptatea lui +a*ve si a accepta in acelasi timp, pe nemeritate, vitregiile unei sorti cumplite; daca adaugam la aceasta si credinta ca toti au parte de aceiasi amortire inconstienta in @ocuinta mortilor, avem un tablou complet al confuziei din mintea credinciosului izraelit. Dilema este rezolvata in >Cartea "ntelepciunii lui Solomon?; iata cateva extrase ?Cei care cugeta nedrept si!au zis Q omul nu poate scapa de moarte Q din intamplare am a8uns sa fim cum suntem si dupa viata aceasta vom fi ca si cum n!am fi fost niciodata Q fum este suflarea din narile noastre si cugetarea o scanteie care se aprinde din miscarea inimii. Cand se va stinge, trupul nostru se va face cenusa si du*ul se va risipi ca aerul Q veniti deci sa ne desfatam cu bunatatile cele de acum si de fapturi sa ne folosim Q sa asuprim pe cel sarac Q sa vanam pe cel drept fiindca se impotriveste ispravilor noastre Q sa!l dam unei morti de ocara, ... &cestea sunt gandurile lor Q ei n!au nade8de in rasplata sfinteniei si nu cred ca sufletele curate vor avea cununa lor Q Sufletele dreptilor sunt in mana lui Dumnezeu Q c*iar daca in fata oamenilor ei au indurat suferinte, fiind pedepsiti cu putin, mare rasplata vor primi, caci Dumnezeu i!a pus la incercare si i!a gasit vrednici de %l Q Placut fiind lui Dumnezeu Q fiindca traia intre pacatosi, l!a mutat de pe pamant Q ca rautatea sa nu!i sc*imbe mintea Q dreptul a8ungand curand la desavarsire, Domnul s!a grabit sa!l scoata din mi8locul rautatii ... &tunci cel drept va sta cu multa indrazneala inaintea celor ce l!au prigonit Q Cei nelegiuiti vor fi pedepsiti dupa cugetul lor viclean; ei vor zice, caindu!se si gemand intru stramtorarea du*ului lor acesta este cel pe care!l aveam altadata de bat8ocura Q si iata cum a fost socotit intre fii lui Dumnezeu?. ?Cartea "ntelepciunii lui Solomon? face parte din scrierile necanonice ale (ec*iului 1estament; din pacate ideile ce le contine nu au avut ecou in randul poporului, depasind mentalitatea epocii. Bn capitol de referinta al (ec*iului 1estament este cartea proorocilor, incepand cu "saia 6/5 ien si terminand cu $alea*i. Proorocii se confirma si se completeaza reciproc intr!un mesa8 unitar; ei sunt oameni alesi de "a*ve pentru a avertiza multimile de starea de pacat si a le c*ema la pocainta; predica lor este autoritara, uneori insotita de minuni. Proveniti din categorii sociale diverse, de la functionar de stat cum era "saia pana la cioban cum era &mos, profetii sunt singurii care indraznesc sa!i mustre pe regi pentru nedreptatile savarsite, suferind deseori represalii; toti apara cauza saracilor, orfanilor si vaduvelor, predica impotriva politeismului, idolatriei, 8ertfelor de fiinte omenesti si orgiilor sexuale. profetii subliniaza inutilitatea unui ritual fatarnic fara acoperirea trairii sufletesti, cerand in sc*imb fapte de dreptate si milostenie. @imba8ul proorociilor este uneori metaforic invaluit in mister, alteori foarte concret; prezicerile despre un viitor apropiat sunt amestecate cu altele mai departate, ceea ce!l pune in deruta pe cititor. Sunt revelate proorocii cu privire la Sfarsitul lumii, "nvierea si :udecata finala cand "a*ve va face un pamant nou si ceruri noi; atunci "erusalimul va fi reinnoit iar "zrael va fi reabilitat impreuna cu celelalte neamuri si pacea universala va fi instaurata. %zec*iel vede tronul lui Dumnezeu, o vale plina de oase care s!au facut trupuri si au prins viata si noua cetate a "erusalimului ceresc. Daniel arata ca cei al caror nume este scris intr!o >carte? vor fi mantuiti si multi se vor scula pentru rasplata vesnica iar altii

/5

pentru rusine vesnica. "oel vorbeste despre :udecata tuturor neamurilor in (alea lui "osafat iar $alea*i despre o zi cand Dumnezeu va face dreptate si se va vedea atunci deosebirea dintre cei rai si cei buni. Din proorocii reiese ca istoria popoarelor este diri8ata de Dumnezeu; razboaiale, bolile, catastrofele naturale nu sunt intamplatoare ci sunt pedepse pentru starea de imoralitate generala. Daniel vede cursul istoriei cu succesiunea imperiilor Babilonian, Persan, Grecesc, pana la "mperiul 'oman in timpul caruia va lua fiinta "mparatia vesnica a lui Dumnezeu. &proape toti proorocii vorbesc despre $esia cel din tulpina lui David; cele mai bogate referiri se afla in "saia care anunta minunea nasterii dintr!o fecioara. Bimitorul capitol 04 descrie patimile, moartea si invierea lui $esia Adispretuit si nebagat in seama Q %l a luat asupra!Si durerile noastre Q fusese strapuns pentru pacatele noastre Q si prin ranile @ui toti ne!am vindecat Q Domnul a facut sa cada asupra @ui faradelegile noastre Q C*inuit a fost dar S!a supus Q ca un miel spre 8ung*iere Q "ntru smerenia @ui 8udecata " s!a ridicat Q s!a luat de pe pamant viata @ui Q $ormantul @ui a fost pus langa cei faradelege Q cu toate ca nu savarsise nicio nedreptate Q a fost voia Domnului sa!@ zdrobeasca prin suferinta. Si fiindca Si!a dat viata ca 8ertfa pentru pacat, va vedea pe urmasii Sai, "si va lungi viata Q va indrepta pe multi, si faradelegile lor le va lua asupra Sa Q?. Ceilalti profeti aduc completari semnificative $alea*i vorbeste despre inainte mergatorul lui $esia, $i*eia arata ca locul nasterii va fi Betleem, "eremia anunta uciderea pruncilor, 9a*aria prooroceste despre pretul tradarii cei 4. de arginti care au fost platiti pentru >olar?; tot el vesteste intrarea lui $esia in "erusalim calare pe un magarus si 8alea poporului dupa moartea Celui pe care @!au strapuns; David vorbeste despre *ainele care au fost impartite intre soldatii romani iar camasa a fost 8ucata la zaruri si ne anunta ca Sfantul lui Dumnezeu >nu va vedea putrezirea?. Sa vorbim ceva si despre $azdeism religia vec*iului imperiu persan. "ncepind cu sfarsitul mileniului "( ien o serie de triburi indo!europene de elamiti, guti, Easiti au migrat pe teritoriul "ranului de astazi dind tarii numele &r)anam, tara arienilor; Cmai tarziu s!a numit Persia de la provincia Fars, ai carei locuitori erau considerati persi puriD. %lamitii s!au impus dupa cateva sute de ani de lupte cu aEEadienii si Easitii. %lamul atinge apogeul prin anii 1-.. ien extinzandu!si dominatia asupra Babilonului; incepand cu anul 1... "ranul si &siria sunt invadate de mezi si persi; in 610 mezii se unesc sub regele Deioces intemeind un stat cu capitala la %cbatana; sub amenintarea scitilor mezii si persii se unesc sub regele med C)axares iar in 6.. persii se unesc sub regele &*emene care va genera dinastia &*emenida. Pe timpul a*emenizilor religia oficiala a statului a fost $azdeismul. Cel mai de seama reprezentant al acestei dinastii este Cirus al!""!lea cel $areC006!04. ienD intemeietorul "mperiului persan de la $area $editerana pana in "ndia. Cu Darius " CuceritorulC0--!/35D sunt anexate imperiului %giptul si 1racia; regele 7erxes ii invinge pe spartani la 1ermopile, cucereste &tena dar pierde batalia navala de la Salamina C/3. ienD; incepuse declinul. &lexandru $acedon va supune "mperiul Persan prin campaniile de cucerire initiate in anul 441 ien; a urmat perioada elenistica; la moartea lui &lexandru C4-4 ienD imperiul a fost impartit intre generalii sai; "ranul i!a revenit lui Seleucos fondatorul dinastiei seleucide care a durat pana in anul 15/ ien cand tara a fost cucerita de parti; primul rege al lor &rsace va intemeia dinastia arsacizilor pana in anul --/ en, in timpul careia au fost repurtate importante victorii impotriva romanilor. Pe timpul partilor religia persiei a fost $it*raismul. & urmat dinastia sassanida C--/! 501enD cu primul rege &rdasir, urmasul marelui preot Sassan. &rdasir este cel care a

/6

impus din nou ca religie de stat $azdeismul Creligia lui &*ura!$azdaD si a poruncit scrierea &vestei, cartea care aduna traditiile religioase iraniene impreuna cu predicile si imnurile lui 9oroastru. "n anul 50- en Persia a fost cucerita de musulmani, populatia s!a convertit la islamism, iar zoroastrienii ramasi s!au refugiat in "ndia cu care "ranul are asemanari de limba si traditii. "n sec. "7 au fost scrise 1extele Pa*lavi care vin cu cateva elemente >noi?. 'eligia persana e centrata pe principiul luptei dintre fortele binelui si raului. De!o parte &*ura!$azda, spiritele bune si oamenii care au ales binele; de cealalta parte &*riman, demonii si oamenii care au ales raul. Doua motive sunt caracteristice $azdeismului lumina supranaturala si lupta cu demonii. Pana in sec (" ien principalele zeitati persane erau &*ura!$azda CDomnul cel "nteleptD zeul cerului si creatorul lumii, $it*ra zeul soarelui al pasunilor si al dreptatii, &na*ita zeita fertilitatii pamantului si a fecunditatii; alte zeitati Faoma zeul taur care a daruit oamenilor bautura ametitoare cu acelasi nume, $a* luna, (a)u vantul, 9am pamantul, &tar focul caruia i se aduceau sacrificii, &pam apa si <apat aerul. 'egele se considera alesul lui &*ura!$azda si facea un legamant solemn Aeu am iubit dreptatea si am urat minciuna; am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului; l!am pedepsit pe cel mincinos dar pe cel care a muncit cinstit l!am rasplatit?. %ra vie credinta in viata viitoare. S!a format casta preotilor magi care se casatoreau intre rude si nu isi ingropau mortii nici nu!i ardeau, ca sa nu profaneze elementele naturii; corpurile erau expuse pe locuri inalte prada vulturilor. 9arat*ustra sau 9oroastru cum ii spuneau grecii, s!a nascut in anul 5-3 ien in tribul Spitama ce se indeletnicea cu cresterea cailor; inca de copil a avut o fire blanda si miloasa; la -. de ani, casatorit avand si doi copii, isi paraseste familia si se retrage in munti; la 4. de ani primeste prima revelatie; isi incepe predica impotriva preotilor sacrificatori si este astfel silit sa!si paraseasca tribul; dupa 1. ani de predica fara succes, se refugiaza la curtea printului ar)an (istaspa; acesta il intemniteaza dar dupa doi ani 9oroastru castiga bunavointa printului, vindecandu!i calul favorit. (istaspa va deveni prietenul si protectorul >profetului?, convertindu!se la noua religie impreuna cu toata curtea regala; 9oroastru se recasatoreste continuandu!si activitatea misionara timp de inca -. de ani; moare in anul 001 la varsta de 66 de ani intr!un templu al focului, asasinat in timpul celei de a!-!a invazii turaniene. 9oroastru reformeaza traditiile religioase persane intr!o conceptie unitara punand accentul pe latura etica; pedepsirea celor rai si rasplatirea celor virtuosi este pentru el o cvasicertitudine A"nvata!ma stiinta ta Stapane, "l va invinge dreptul pe cel pacatos, inainte c*iar de pedeapsa *otarata de tine, "nteleptule; Caci dupa cum se stie, in aceasta consta prefacerea existentei Q Cu focul tau arzator ca metalul topit, da semn sufletelor de rasplata pe care o menesti celor doua tabere, o "nteleptule paguba celui pacatos si celui drept recompensa?. 9oroastru "l proclama pe &*ura!$azda zeu suprem care a creat lumea din nimic, omenirea fiind menita a!@ a8uta in lupta cu raul. &*ura!$azda este tatal mai multor entitati divine :ustitia, Gandirea dreapta, Devotiunea, Puterea, Sanatatea, <emurirea, care sunt >atributele? dumnezeirii. %l are doi fii gemeni Spenta $ain)u CSpiritul BinefacatorD si &ngra $ain)u sau &*riman CSpiritul DistrugatorD care au ales in mod liber, unul binele si altul raul. Ceilalti zei sunt redusi la stadiul de >ipostaze? ale lui &*ura!$azda, dand reformei un caracter monoteist. "nclusiv $it*ra care era foarte apreciat in popor este trecut in randul spiritelor secundare. 9oroastru arata ca omul e liber sa devina aliatul sau potrivnicul lui &*ura!$azda, in lupta pentru triumful Binelui in

/3

lume; acesta este rostul pentru care am fost creati si vom fi 8udecati fiecare dupa aportul personal. Cu cat se nasc mai multi oameni cu atat vor fi mai multi luptatori, deaceea in mazdeism avortul este un pacat foarte grav iar mona*ismul nu exista. Profetul condamna ritualul, sacrificiile sangeroase si consumul excesiv de >*aoma? Cbautura ametitoareD; el recomanda staruitor practicarea faptelor bune, singura cale adevarata catre mantuire. Cele trei virtuti principale sunt pietatea, cinstea si spiritul de dreptate; apoi milosteniile, ospitalitatea, munca cinstita, datoria fata de comunitate si familie. A1rebuie sa faci din dusman un prieten, din omul rau un om drept, din cel ignorant un om instruit?. "ntre &vesta, invataturile lui 9oroastru si 1extele Pa*lavi nu exista o distinctie neta; ele formeaza impreuna doctrina $azdeeana, sau 9oroastrismul. Profetul accepta traditia iraniana dupa care la moarte sufletul ramane timp de trei zile in prea8ma trupului si apoi se prezinte la 8udecata particulara prezidata de $itra; apoi sufletul trebuie sa traverseze puntea alegerii; daca e vinovat va cadea in @ocasul suferintei, daca a fost gasit vrednic va a8unge in @ocasul cantarilor, iar daca faptele rele si cele bune sunt in ec*ilibru va ramane intr!un fel de >purgatoriu?. 9oroastru arata ca la sfarsitul lumii va veni Saos)ant C$antuitorulD care va 8udeca intreaga lume, pamantul va arde pentru a fi purificat iar &*ura!$azda il va birui pe &*riman, odata cu victoria definitiva a binelui asupra raului $ortii vor invia, vor fi 8udecati, iar cei vinovati de fapte rele vor fi iertati dupa ce isi vor fi luat pedeapsa realizand adevarul prin cainta. 1oti vor deveni nemuritori iar Creatia va fi reinnoita pe baza sacrificiului boului Fat*a)os, savarsit de Saos)iant asistat de &*ura! $azda si >ingerii? cei buni. 1extele Pa*lavi, reflecta 9oroastrismul tarziu al dinastiei sasanide. Din capitolul >Bunda*is*n? aflam ca la inceput #*rmazd C&*ura!$azdaD recita rugaciunea c*eie &*unvar impotriva lui &*riman; drept urmare acesta lesina pentru 4... de ani, rastimp in care #*rmazd va crea lumea spiritelor bune si lumea materiala, 1aurul primordial si #mul primordial; dupa cei 4... de ani &*riman trezindu!se, sfasie cerurile si patrunde in lumea materiala, polueaza apele cu namol, pamantul cu insecte si taratoare, otraveste plantele si imbolnaveste 1aurul primordial; #mul nu rezista ispitei si se impreuneaza cu Desfranata trimisa de &*riman; inainte de a muri #mul primordial va da nastere primei perec*i de oameni nascuti pe o tulpina de rubarba. #cupat cu distrugerile &*riman nu observa ca cerurile s!au inc*is deasupra lui si l!au prins in capcana creatiei fizice. #amenii se vor inmulti si isi vor aduce contributia in lupta impotriva lui &*riman alegand calea faptelor bune. @a sfarsitul lumii Desfranata va fi nimicita, 1aurul si #mul primordial vor fi restaurati impreuna cu intreaga creatie, toti oamenii vor invia, iar cei care au fost pedepsiti in "ad vor fi purificati si iertati. &*riman va fi adus intr!o stare de neputinta si victoria lui #*rmazd va fi deplina. Pe timpul dinastiei arsacide a partilor C15/ ien!--/ enD, $azdeismul a fost inlocuit cu $it*raismul. "n popor cultul lui $it*ra!soarele si al &na*itei!rodnicia au fost mereu actuale, caci determinau bunastarea; cu ocazia sarbatorii lui $it*ra regele organiza sacrificii, dansuri rituale si betii dezlantuite. Probabil pentru a castiga masele, regii parti au promovat $it*raismul; exista un imn in &vesta inc*inat lui $it*ra, care descrie ridicarea lui la un rang superior ACind l!am creat pe $it*ra, declara &*ura!$azda, l!am facut la fel de demn de veneratie si de inc*inare, ca si pe $ine insumi ... noi il adoram pe $it*ra si &*ura, gloriosii stapani ai adevarului?; insusi &*ura!$azda prescrie cultul propriu lui $it*ra si!l oficiaza in paradis; se pare ca acest imn a fost introdus ulterior, pentru a da cultului mit*raic o baza teologica.

/2

@a inceput zeul pasunilor si al invoielilor, $it*ra devine pe parcurs zeu solar al dreptatii atoatestiutor, dar si zeu al razboiului totdeauna biruitor in lupta cu demonii; numele sau este garantul adevarului si al cuvantului dat. Desi ulterior parasit in Persia, $it*raismul este adoptat in "mperiul 'oman devenind o religie numai pentru barbati, mai ales pentru militari; adeptilor li se cerea cinste, disciplina, adevar, dreptate, renuntarea la placerile trupesti si li se promitea in sc*imb nemurirea. Pentru a!si asigura victoria in lupta, $it*ra sacrifica marele taur prin sangele caruia pamantul devine fertil iar din coasta taurului rodeste grau si vita de vie; deaceea initiatii in misterele mit*raice erau botezati cu sange de taur si participau la un pranz sacru cu paine si vin. Ca zeitate solara $it*ra era ASol invictus? Csoarele neinvinsD, inspirind cura8 si incredere de sine; in final a8unge sa fie divinizat ca zeu rascumparator al omenirii cu nasterea pusa aproape de ec*inoctiul de iarna pe -0 decembrie, cand ziua incepe sa creasca din nou. "mparatii <ero, Commodus, Caracalla, Diocletian, Constantin cel $are, "ulian &postatul, au fost adeptii $it*raismului; incepand din sec al!-!lea ei se autointitulau A"nvictus?. &scensiunea lui $it*ra exprima cresterea nazuintelor omului catre perfectiune, deaceea aceasta divinitate creste progresiv, acumuland cele mai alese atribute ale dumnezeirii. Bn aport spiritual considerabil prin pleiada de ganditori pe care i!a produs si prin ritualurile $isterelor, aduce Grecia. Civilizatia neolitica din Creta mileniului 0 ien este destramata de cuceritorii catre indo!europeni prin -0.. care au adus cultura minoica Cde la legendarul rege $inosD; prin anul -... se construieste palatul din Cnossos. Cultura minoica va fi inlocuita de cea $iceniana a a*eilor de pe continent care la randul ei va fi greu lovita de invazia dorienilor Csec 7""!7"D. Pe la anul 3.. ien, din amestecul de credinte ale triburilor indo!europene de ionieni, a*ei si dorieni cu credintele populatiei locale, s!a cristalizat sistemul religios grec. # contributie decisiva la aceasta a avut!o Fomer care a compilat istorioarele disparate despre asediul "lionului si calatoriile lui #diseu, in cele doua grandioase poeme "liada si #diseea. Perec*ea primordiala de zei sunt Gaia CPamantulD si #uranos CCerulD, din care s!au nascut 1itanii, 1itanidele si Ciclopii; #uranos isi ura copiii si din acest motiv Gaia ii da lui Cronos, ultimul nascut dintre 1itani, un cosor cu care acesta isi castreaza tatal devenind el stapanul zeilor. Cronos se casatoreste cu sora sa '*eia dar isi ing*ite fiecare copil imediat dupa nastere de frica sa nu fie detronat de vreunul din ei; cand '*eia l!a nascut pe 9eus i!a dat lui Cronos sa ing*ita un pietroi. 9eus a crescut, l!a detronat pe Cronos si i!a eliberat pe fratii sai ce fusesera ing*ititi, precum si pe 1itanii intemnitati de #uranos; acestia drept multumire ii daruiesc fulgerul iar 9eus devine stapanul suprem, dand marile lui Posseidon, imparatia subpamanteana lui Fades iar el pastrand cerurile. 9eus se casatoreste cu $etis CPrudentaD pe care o ing*ite insa pe cand era insarcinata cu &tena. Prudenta va ramane insusirea permanenta a lui 9eus iar &tena se va naste din fruntea lui. Din casatoriile cu 1itanele rezulta cele noua $uze, din aventura cu Demeter provin Persefona si @eto iar din aventura cu @eto se vor naste &pollo si &rtemis; Fera va fi ultima sotie. Cand si!a consolidat suveranitatea 9eus l!a eliberat pe tatal sau Cronos dandu!i regatul "nsulelor Fericitilor, un taram fabulos ec*ivalent cu Paradisul. Pant*eonul grecesc este variat. Fefaistos, zeul diform nascut de Fera fara impreunare sexuala doar din ura fata de 9eus, este >fierarul? #limpului; inventiile sale sunt pline de magie cele doua tinere servitoare care!l spri8ineau cand mergea, plasa invizibila cu care i!a prins in flagrant pe sotia sa &frodita cu amantul ei &res, tronul cu legaturi invizibile in care a imobilizat!o pe mama sa Fera. &pollo, fiul lui 9eus din aventura cu @eto, va

0.

deveni zeul oracular de la Del*i care transmitea oamenilor legiuirile divine si le prezicea viitorul; &pollo o ucide pe iubita sa Coronis pentru ca il inselase cu un muritor dar le salveaza copilul &sclepios care va deveni zeul medicinei; desi crud si impulsiv uneori, &pollo este patronul artei muzicale si al cunoasterii. Fermes, cel ce calauzeste sufletele mortilor in "nfern este mesagerul invizibil al zeilor, patronul siretlicurilor, protectorul *otilor si al calatorilor. Fera sotia lui 9eus, de la care a suferit batai, torturi si infidelitate, este zeita protectoare a casatoriilor. &rtemis sora lui &pollo, zeita vanatorii, protectoarea animalelor, este fecioara fara pofte sexuale dar in acelasi timp patroana a nasterilor. &tena zeita fecioara a intelepciunii si a inventivitatii, este protectoarea cetatilor; ea da sfat intelept lui &*ille, il a8uta pe Feracles in >muncile? lui si!l prote8eaza pe Blise in calatoria spre "taca. &frodita este zeita instinctelor sexuale irationale cu puteri asupra animalelor, oamenilor si zeilor; orice legatura sexuala de la cea normala dintre soti, pana la adultere, violuri, orgii, sunt puse pe seama ei. "ubirea spirituala este patronata de %ros. "n ce priveste aparitia oamenilor, exista mai multe variante; una este cea a varstelor de oameni succesive, incepand cu generatia de aur facuta de #uranos si terminand cu varsta eroilor facuta de 9eus; alta varianta este provenienta din impreunarea zeilor cu femei muritoare, nascandu!se eroii si din urmasii lor oamenii pe familii. # varianta mai noua sustine ca oamenii au fost creati de Prometeu prin modelare din argila; conform legendei neamul omenesc s!a despartit de zei la $eEone, cand Prometeu a 8ertfit un bou pe care l!a impartit intr!o gramada de oase invelite cu un strat de grasime, iar carnea si maruntaiele l! ea ascuns in stomacul animalului; 9eus s!a pacalit alegand gramada de oase si drept razbunare le rapeste oamenilor focul, dar Prometeu il fura din #limp si!l readuce pe Pamant; ca pedeapsa 9eus va pune un vultur sa!i manance zilnic lui Prometeu ficatul, care noaptea se regenera; acest c*in a durat pana ce Prometeu a fost eliberat din lanturi de catre FeraEles. #amenii au fost contaminati cu patimile invidiei, lacomiei, minciunii si multe altele iesite din cutia Pandorei, femeia trimisa de zei in dar lui %pimeteu fratele lui Prometeu. 9eus a nimicit omenirea prin Potop dar Deucalion fiul lui Prometeu, a fost crutat impreuna cu sotia lui; el a adus 8ertfa lui 9eus care a fost astfel imbunat fata de urmasii lui Deucalion, din care s!a regenerat omenirea. Pentru greci existenta pamenteasca, efemera si plina de necazuri, e lipsita de o continuare optimista; soarta cea mai buna este sa nu te nasti sau sa mori de tanar; zeul &pollo la rugamintea unei mame de a da copiilor ei ceva de pret, le curma viata repede si fara suferinte. $oartea era privita ca o postexistenta in lumea subpamanteana a Fadesului sub forma unor umbre palide lipsite de forta si memorie; binele savarsit pe pamant nu era rasplatit iar raul nu era pedepsit; se credea ca omul are un destin trasat de zei care nu se poate sc*imba, pentru ca astfel s!ar incalca legile Bniversului. Pe parcursul timpului grecii au gasit insa diferite cai de a >evada? din "nfern. Prima cale este cea a distractiei; daca oricum a8ungi in Fades, trebuie sa profiti de placerile vietii petreceri, procesiuni, dansuri, 8ocuri sportive, spectacole, banc*ete; se traia intens pentru a uita de necazuri. %xpresia extrema a acestui mod de viata este Calea lui Dion)sos, zeul vitei de vie cel de trei ori nascut odata inainte de vreme din mama sa Semele printesa 1*ebei, a!-!a oara din coapsa tatalui sau 9eus, si a!4!a oara readus la viata dupa ce fusese sfartecat de titani. De numele lui Dion)sos sunt legate ritualuri frenetice care incitau instinctele animalice; betiile si ritmurile muzicale ale Ditirambului aduceau participantii intr!o stare de surescitare colectiva, impingandu!i la orgii sexuale si acte de violenta salbatica, precum sfasierea si mancarea de vii a animalelor. "n anumite

01

zile din an cultul lui Dion)sos permitea actiuni in afara legilor, eliberand energiile negative; desigur ca unii planuiau dinainte ce dracii vor face; altii se lasau doar dusi de val regretand apoi, sau poate netinand minte nimic din cauza betiei. "deea era de refulare generala, pentru ca apoi viata sa!si reia cursul obisnuit; multi intelepti au condamnat 9ilele lui Dion)sos, fara ca protestul lor sa aiba ecou. # alta cale, prin care se obtinea un inlocuitor de <emurire, este >%roismul?. "n timpurile de inceput cand viata nu era reglementata prin legile zeilor, existau %roii, fiinte semidivine caracterizate de un cura8 nebun; viata lor e plina de fapte extraordinare dar nu neaparat bune; moartea lor este neobisnuita urmarind unicul scop de a dobandi un renume peste timp. &tat de mult pretuiau grecii AnemurireaA ca faceau orice numai sa!si asigure un loc in memoria urmasilor. %roii erau >fondatori? si ocrotitori de cetati, li se aduceau 8ertfe si aveau o multime de >fani?. Cel mai apreciat a fost FeraEles, care va dobandi nemurirea fiind infiat de catre Fera si devenind zeu. # alta cale de a invinge Fadesul este calea lui Demeter cea care i!a invatat pe greci agricultura; de numele ei se leaga $istere de la %leusis. Persefona fiica lui Demeter, este rapita de zeul infernului Fades, pentru a!i fi sotie; Demeter afland adevarul paraseste #limpul, in semn de protest; supararea ei declanseaza o seceta grozava astfel ca 9eus *otaraste reintoarcerea Persefonei langa mama ei timp de 3 luni pe an, iar / luni cu sotul ei; regasindu!si fiica Demeter face pamantul sa rodeasca din nou si >incredinteaza? celor din %leusis misterele ei. % vorba de un ritual de cateva zile pe an in marele templu al lui Demeter de la %leusis, langa &tena; participantii posteau un timp, cinau impreuna, iar initiatii treceau prin niste galerii subterane apoi brusc intr!o incapere puternic luminata care ec*ivala cu epifania celor doua zeite; in locul amortelii Fadesului, misterele promiteau o postexistenta fericita. # cale mai elaborata este cea a lui #rfeu care cantand din lira imblanzea fiarele salbatice; slavindu!l in fiecare dimineata pe &pollo, #rfeu a starnit mania lui Dion)sos care a trimis menadele de l!au sfartecat; capul i l!au aruncat in raul Febron, unde a plutit cantand pana la @esbos; de acolo a fost ridicat din apa, slu8ind mai departe ca oracol. $isterele lui #rfeu au la baza credinta in reincarnare; ritualul presupunea post, purificare si meditatie in vederea eliberarii din ciclul transmigratiei; orficii credeau ca sufletul este nemuritor dar din cauza unei greseli primordiale a fost silit sa se intrupeze; eliberarea vine in urma unei serii de reiancarnari iar dupa fiecare din ele sufletul este pedepsit sau rasplatit dupa faptele din existenta precedenta. Cei sortiti reincarnarii trebuiau sa bea apa din raul @et*e ca sa!si uite existentele anterioare iar ceilalti beau din lacul $emoriei a8ungand zei nemuritori; asemanarea cu credintele "ndiei este evidenta. "n paralel cu orfismul s!a dezvoltat miscarea initiata de Pitagora. De la $itologie trecem deci la Filosofie. 1*ales din $iletC5-/!0/5D refuza crearea lumii de catre zei, considerind apa drept principiul unic al aparitiei vietii in natura. &naximandruC51.!0/5D vine cu ideea ca fiintele terestre inclusiv omul, sunt rezultatul unei evolutii lente din fiinte acvatice, sub actiunea razelor solare; deasemenea prefigureaza conceptul de materie, afirmand ca exista o substanta primara Aapeiron?, nedeterminata si infinita, din care s!a format apa, aerul, focul si pamantul iar din acestea restul obiectelor din natura. &naximandru intuieste o corelatie intre existenta si dreptate ADe acolo de unde se produce nasterea lucrurilor, tot de acolo le vine si pieirea Q caci ele trebuie sa dea socoteala unele altora pentru nedreptatea facuta?. 7enofanC06.!/3.D arata ca Aexista un 9eu mai presus decat toti zeii si decat toti oamenii; nici forma si nici gandirea sa nu au

0-

nimic comun cu cea a muritorilor?. PitagoraC03.!0..D a creat o confrerie mistico! filozofica avand la baza credinta in reincarnare si asceza la fel ca in orfism; el insusi pretindea ca descinde din &pollo in urma reincarnarilor succesive. Pitagora spunea ca divinitatea este sufletul lumii care se afla peste tot in univers; sufletul omului este nemuritor dar este intinat de instinctele si nevoile trupesti; reancarnarea are ca scop tocmai purificarea sufletului, iar omul trebuie sa colaboreze prin asceza, viata morala si iubirea de intelepciune sau Afilozofia?. Pitagora gaseste o corespondenta mistica intre lumea incon8uratoare si aritmetica numerelor; de exemplu 1. este cifra sacra, 0 este cifra casatoriei, / a 8ustitiei etc; el a observat ca inaltimea sunetului unei corzi de lira depinde de lungimea ei formand un raport numeric constant; intervalele dintre notele muzicale sunt asimilate cu distantele planetelor fata de pamant; straduindu!se sa matematizeze astronomia si muzica, Pitagora va pune bazele unei Astiinte totale? subordonata matematicii. Pentru el c*iar si istoria se repeta ciclic dupa legi matematice. "n epoca clasica a Greciei antice C0..!4-4D zeii nu mai erau venerati; intelectualii le satirizau defectele si slabiciunile pur >omenesti?; multimea respecta in continuare ritualurile in virtutea traditiei si de frica stapanirii care tinea religia drept datorie cetateneasca. $ulti oameni de seama au fost acuzati de inpietate. @umea se emancipase, apareau mereu noi teorii filozofice. %mpedocleC/2.!/4.D sustine ca cele patru elemente bazice Capa, aer, pamant, focD ce stau la baza tuturor obiectelor si fenomenelor, sunt guvernate de doua forte opuse pe de!o parte forta iubirii care determina agregarea elementelor impunand ordinea si armonia iar de cealalta parte forta urii care determina dezagregarea obiectelor impunand *aosul si distrugerea. &naxagoraC/23!/-6D afirma ca lumea este alcatuita din particule foarte mici indivizibile, pe care el le numea >seminte?, si acestea se combina dupa vointa unei inteligente divine numita Spirit sau <ous, fara de care semintele ar zace inerte. DemocritCn /5.D definineste particula cea mai mica atomul, ca indivizibil, invizibil si indestructibil, sustinind ca obiectele lumii materiale se compun din atomi cu totul la intamplare, fapt ce explica varietatea; c*iar si sufletul dupa Democrit este material, compus din atomi de o natura mai subtila. Sofistii lasa deoparte studiul stiintific si >genezele? in favoarea unui scop practic arta de a reusi in viata; ei cutreierau tara invatand contra plata pe tinerii greci de familie buna, notiuni de politica, drept, arta militara, etica, dar mai ales retorica arta de a castiga adeziunea multimii. $etoda lor predilecta era disputa si canalizarea ironica a argumentatiei adversarilor spre paradox; este postura 8osnica a celui ce sta pe margine si se da mare batandu!si 8oc de stradaniile celorlalti, fara a oferi el insusi solutii mai bune; totusi prin aceasta castigau simpatia multimii. Folosind abile 8ocuri de cuvinte a8ungeau la niste deductii absurde numite Asofisme?, ce au in demonstratia lor o premiza falsa de multe ori foarte greu de gasit Caceiasi metoda >logica? o folosesc diavolii pentru a ne ispitiD. "n general spiritul sofistilor era unul negativist. &stfel, ProtagorasC/30!/11D nega posibilitatea cunoasterii si conceptul de bine si dreptate absoluta; GorgiasC/30!43.D emite cele trei teze dupa care nimic nu exista, sau daca exista ceva nu poate fi cunoscut, sau daca exista si poate fi cunoscut atunci nu poate fi exprimat. Cu tot raul produs, aceasta scoala filozofica a contribuit decisiv la educarea tinerei generatii; spiritul razvratit al sofistilor a fost fermentul curentelor filozofice urmatoare cinismul, scepticismul, epicurianismul, stoicismul. 1oate acestea au suferit insa si influenta unui alt mare Arazvratit?, SocrateC/52!422D. Sustinand ca este trimis de 9ei ca sa!i invete pe atenieni calea binelui, el s!a ridicat

04

impotriva coruptiei din stat; educa mai ales tinerii prin metoda cunoasterii de sine. Socrate spunea ca o >voce? interioara ii arata calea binelui si urmarea sa starneasca si in semenii lui aceasta voce; el nu a elaborat clasificari si categorii ca alti filozofi, ci a pus virtutea in practica. <u exista o conceptie teoretica a lui Socrate despre Bine, Dreptate si Divin; nu a scris nimic ci a invatat pe altii prin exemplul personal. "ndemna oamenii sa nu!si caute desavarsirea in placerile trupesti sau in bogatii, ci in satisfactii spirituale care nu pot veni decat din lucrarea faptelor bune. &ctivitatea sa a deran8at autoritatile, care l! au acuzat pentru coruperea tineretului atenian si impietate impotriva religiei oficiale; i!au cerut sa inceteze a predica dar el a spus ca trebuie sa asculte mai mult de 9ei decat de oameni * atenienilor+ ,u nu pledez pentru mine ci pentru voi, ca nu cumva condamnandu-ma sa pierdeti darul pe care vi l-au facut -eii in persoana mea( daca ma ucideti nu veti gasi usor un altul ca mine care, folosind o metafora ce poate starni rasul, sunt alipit de -ei acestui oras, asa cum este lipit un taun de un cal molatec ca sa-l trezeasca( de aceea m-au daruit -eii acestei cetati si cat e ziua de lunga, peste tot ma agat de voi trezindu-va, mustrandu-va si incercand sa va conving" Nu va suparati ca va spun adevarul, dar niciun om care se opune multimii, punand piciorul in prag ca sa opreasca nedreptatea si injustitia, nu va scapa cu viata" 'el care lupta pentru dreptate, ar trebui sa se asteapte la nereusita, si sa stea intr-o fortareata iar nu intr-un loc public; la proces, cu o mica ma8oritate de voturi, Socrate este condamnat Acum merg sa-mi platesc datoria mortii inaintea voastra, dar judecatorii mei vor plati datoria crimei in fata Adevarului" %in partea mea eu ma supun judecatii, dar sa vedem ce vor face ei" #oate ca aceste lucruri trebuiau sa se intample si e mai bine asa %e aceea judecatorilor inveseliti-va de moartea mea, si sa stiti bine ca nici un rau nu i se poate intampla unui om bun, fie in viata fie dupa moarte" ,l nu va fi abandonat de -ei si nici apropiatul meu sfarsit nu este intamplator, caci vad bine ca moartea si eliberarea sunt cel mai bun lucru pentru mine( deaceea nici nu sunt suparat pe acuzatorii mei( ei nu miau facut niciun rau, desi n-au dorit sa-mi faca vreun bine, iar pentru asta as putea doar sa-i dojenesc cu blandete" Am sa le cer totusi o favoare. cand fii mei vor creste, va rog sa-i pedepsiti si sa-i mustrati asa cum am facut eu cu cetatenii Atenei, daca veti vedea ca sunt atasati de bogatii sau de orice altceva, in afara de virtuti( sau daca pretind ca sunt ceva cand defapt nimic nu sunt, certati-i cum v-am certat eu pe voi a sosit ora despartirii si fiecare pleaca in drumul lui( eu plec la moarte si voi la viata" -eii stiu care dintre ele este mai buna. Desi discipolii i!au organizat evadarea, Socrate a refuzat, preferand sa respecte *otararea 8ustitiei; ultima zi din viata si!a petrecut!o cu prietenii iar seara a baut pa*arul cu cucuta conform sentintei, si a murit credincios idealului sau. Cel mai important discipol al lui Socrate a fost PlatonC/-6!4/6D care a fondat >&cademia?, predand gratuit lectii de filosofie timp de 4. de ani. 1recerea de la Socrate la Platon este trecerea de la >mucenicie? la filozofie. Platon a scris 4/ de >dialoguri?, in care expune invataturile maestrului sau precum si propria sa filozofie. %l sustine ca lumea in care traim este copia unei lumi perfecte, @umea "deilor. "deile sunt matricele originale nesc*imbabile si eterne ale tuturor obiectelor concrete, precum si ale conceptelor abstracte; in topul acestora sta matricea Binelui care asigura armonia in Bnivers. (irtutea este stiinta de a!ti reprima dorintele pacatoase. Sufletul prizonier in trup este impiedicat de simturi sa perceapa @umea "deilor, accesibila numai pe calea ratiunii. &dept al metempsi*ozei, Platon crede ca sufletul inainte de reincarnare contempla "deile si atinge cunoasterea desavarsita dar reincarnandu!se uita tot; a cunoaste inseamna a!ti reaminti.

0/

%xista o forta numita A%ros? "ubirea, care il atrage pe om catre @umea "deilor. %rosul este amintirea ideii de bine, de frumos, dreptate, adevar si genereaza impulsul de a face fapte bune. Filozofia este asimilarea acestor invataturi menite sa!l conduca pe om in @umea "deilor, ca astfel sa nu se mai reincarneze. "n 1imaios, Platon sustine existenta unui Demiurg ce a creat atatea suflete cate stele exista. $arele exponent al >iubirii de intelepciune?, discipolul lui Platon timp de -. de ani, a fost &ristotelC43/!4--D Aprintul filozofilor?. %l si!a fondat propria scoala in gradinile gimnaziului @)Eeion, unde avea -... de elevi. &ristotel a scris mult, adunand si sistematizand cunostintele vremii de atunci. Dupa el, >@umea "deilor? nu poate fi separata de lumea reala; simturile nu obstructioneaza cunoasterea ci o inlesnesc Anu exista nimic in intelect care sa nu fi fost mai intai in simturi?; doar realitatile divine nu pot fi cunoscute prin simturi ci numai pe cale rationala. &ristotel sustine ca Bniversul este finit si a existat dintotdeauna; totusi in $etafizica sa vorbeste despre un "nitiator al miscarii, Agandirea gandirii?, un "ntelect pur nesc*imbabil perfect. &cest "ntelect este de natura divina si tine toate lucrurile in fiinta alocand fiecaruia un rost, o finalitate; toate fiintele aspira catre %l, catre perfectiune. Desi considera sufletul de natura fizica deci muritor, &ristotel promoveaza lucrarea binelui nu pentru a castiga nemurirea, ci pentru a obtine >fericirea?. "n viata trebuie sa mergi pe o cale de mi8loc evitand extremele. Datoria omului este sa!si exercite facultatile rationale; e recomandabil a te dedica studiului stiintific pentru ca asta ofera pacea. $etafizica lui &ristotel a servit drept >demonstratie? a existentei lui Dumnezeu, dar a fost un timp cand s!a interzis studiul lucrarilor lui in universitati; exista loc de interpretari, dupa cum se pune accentul pe latura idealista sau pe cea materialista a filozofiei lui. <egand evolutia, &ristotel formuleaza teoria >generatiilor spontane? dupa care vietuitoarele mai simple au aparut instantaneu din materie umeda in descompunere. $arele ganditor a >acceptat? parerea compatriotilor sai ca desavarsirea spirituala poate fi atinsa doar de barbatii greci; asta poate sa insemne rasism, totusi inainte de moarte el si!a eliberat toti sclavii dovedind respect pentru intreaga rasa umana. &ristotel a fost si >dascalul? lui &lexandru $acedon; poate ca influenta lui l!a determinat pe rege sa declare ?toti oamenii sunt fii aceluiasi 1ata?; continuarea >iar eu am fost trimis de Dumnezeu sa fiu 'econciliatorul intregii lumi?, apartine desigur ambitiosului cuceritor. Perioada elenistica a dus la expansiunea culturii grecesti in intreaga lume antica si aparitia unor noi curente filozofice. Cinicii s!au remarcat prin asceza, indiferenta fata de legile eticii si ura impotriva bogatilor care traiau in placeri; excentrici si obraznici, vagabondau intr!o saracie trandava pretinzand ca traiesc liber si natural; un cinic celebru este Diogene fost ucenic al lui Socrate, care!si ducea veacul intr!un butoi; el umbla ostentativ ziua cu o lampa aprinsa prin &tena, cautand un om cinstit. Se zice ca Diogene si &lecsandru s!au intalnit Aeu sunt &lecsandru cel $are?M? iar eu sunt Diogene cel Cinic?M?pot sa fac ceva pentru tine;?M?sa te dai din lumina?, la care regele ar fi murmurat Adaca n!as fi fost &lecsandru as fi fost Diogene?. Scoala C)renaicilor fondata tot de un fost ucenic al lui Socrate pe nume &ristippus, urmarea satisfacerea placerilor si evitarea durerii. Cel mai important curent filozofic al perioadei eleniste a fost Stoicismul, fondat la &tena de un semit din Cipru pe nume 9enonC445!-5/D. Stoicii sustineau ca universul poseda in el insusi o %ntitate divina rationala care!l guverneaza; din acest Suflet cosmic al lumii emana si sufletele noastre iar dupa moarte ne reintegram in %l. #mul trebuie sa accepte viata plina de necazuri, dinainte sortite fiecaruia, si sa!si reprime poftele trupesti.

00

%i sustineau ca ?omul este sclavul a tot cea ce!si doreste? si Alibertatea se obtine renuntand la trup, avere, glorie, putere?. Stoicii erau iubitori de dreptate si nu faceau discriminare functie de pozitia sociala sau etnie, cea ce le!a asigurat popularitate. Curentul a supravietuit pana in epoca romana avand simpatizanti ca Cicero sau Pompei si reprezentanti ilustri ca Seneca, $arcus &urelius sau %pictet. Bn alt curent important al perioadei elenistice este %picureismul care considera ca lumea este o masinarie mecanicista ce a inceput sa existe de la sine, fara interventia divinitatii, iar sufletul este de natura materiala deci muritor. #mul nu trebuie sa se teama nici de divinitate, nici de moarte, nici de ce urmeaza dupa moarte ci este liber sa!si aleaga singur calea. Cel mai bine este sa!si caute >fericirea? bucurandu!se de lucrurile simple, cautand placerile spirituale inaintea celor trupesti. %picurC4/1!-6.D fondatorul scolii, promova acele placeri Acare nu produc durere trupului si nici tulburare sufletului?; pentru el placerea maxima este cea oferita de relatia prieteniei. %xistenta zeilor nu era negata dar se considera ca ei nu intervin cu nimic in viata oamenilor. Bn curent filozofic mai restrans a fost Scepticismul care sustinea ca realitatea nu poate fi cunoscuta nici prin simturi nici prin ratiune; orice ipoteza are o pondere egala de argumente pro si contra, deci nu se poate sti daca e adevarata sau falsa. Scepticii recomanda reticenta totala asupra oricarei teorii; notam ca de pe aceasta pozitie nu poti spune nimic gresit si poti trece drept intelept.

Semintele Crestinismului
Brmarind retrospectiv evolutia religiilor pana in acest punct, intuim ca totul se incadreaza intr!un plan prestabilit de Bunul Dumnezeu, de pregatire a lumii pentru Crestinism. Credinta in viata de dupa moarte dateaza din Paleolitic; ulterior, constructiile megalitice o confirma intr!un mod absolut. Dupa Potop oamenii @!au uitat pe Dumnezeul apucand calea Politeismului si "dolatriei dar >Semintele Crestinismului? continua sa apara. "n $esopotamia gasim fapte de a8utorarea sarmanilor, la babilonieni ideea ca suferinta este o consecinta a pacatelor. "n %gipt piramidele stau marturie despre credinta in viata de dupa moarte. &poi ideea ca omul are trei componente trupul, sufletul si Adublul?, care traieste vesnic. Credinta in :udecata, declaratie ca nu a ucis, nu a nedreptatit, a dat paine celui flamand, apa celui insetat, vesminte celui gol, la fel cum gasim in %vang*elii. &poi reforma monoteista a lui &E*enaton; acele imnuri scrise cu iubire de Dumnezeu. 1oate acestea explica succesul Crestinismului in %gipt, statul antic unde au aparut primii calugari si primele icoane crestine. Din religia "ndiei sa notam "mnul creatiei A"nsa Ceva in lume!Bnicul!se ivi Q &cela care porni Creatiunea?. &poi Domnul fapturilor, Pra8apati care a creat lumea din sine "nsusi, identificat ulterior cu Bra*man, Sufletul lumii. :ainismul si Bud*ismul impun o inalta conduita morala. &*imsa, principiul nonviolentei interzice c*iar si a gandi ceva rau despre aproapele, la fel ca in Crestinism. &sceza si te*nicile +oga pentru lepadarea de sine. Credinta ca viata omului continua cu necesitate pentru a se realiza dreptatea absoluta. "ndienii sunt primii care au intuit transcendenta lui Dumnezeu si au aratat ca sufletul nemuritor se mantuieste doar prin comuniunea cu 1atal, dupa cum ne invata Domnul nostru "isus Fristos 'eligia lui "srael vine cu cea mai completa Geneza +a*ve Creatorul, cele 5 >zile?ale Creatiei, prima perec*e de oameni, Potopul, marea migratie. &flam ca Dumnezeu este o 05

prezenta imposibil de exprimat, Bnicul Stapan &totputernic si #mniprezent. (iata este un dar divin iar oamenii sunt facuti dupa c*ipul si asemanarea @ui. &poi cele 1. porunci, desfiintarea Politeismului si "dolatriei. 'egulile de convietuire intre oameni sunt o prelungire a dreptatii divine; la Dumnezeu nu exista compromis cu pacatul. Se profileaza modelul credintei avraamice mai presus de logica, mai tare decat legaturile de familie, la fel cum ne invata Fristos. "deile din Cartea intelepciunii lui Solomon vor prinde viata in predica $antuitorului. Profetiile despre Sfarsitul lumii, "nviere si :udecata, venirea lui $esia au puternice accente crestine. 9oroastrismul il declara pe &*ura P$azda 9eu suprem, Creator, (esnic, in care locuieste dreptatea si puterea absoluta adica atributele 1atalui. "ntroduce principiul universal al luptei dintre fortele binelui si fortele raului ca in Crestinism. "dentifica binele cu vointa lui &*ura!$azda iar raul cu cea a lui &*riman limitat si pieritor. &firma libertatea de alegere a omului si credinta in rasplata sau pedeapsa de dupa moarte, functie de faptele savarsite, asa cum a predicat "isus. &tribuie un sens existentei umane, anume colaborarea cu Creatorul pentru triumful binelui in lume. &nunta venirea $antuitorului la sfarsitului lumii, "nvierea si :udecata, restaurarea Creatiei. $it*raismul cu rigorile lui pentru respectarea dreptatii, cu ritualul painii si vinului, cu nasterea lui Sol "nvinctus pe -0 decembrie, concureaza dar si pregateste Crestinismul. >$isterele? ofera o speranta catre >nemurire?. Filozofii greci a8ung pe calea ratiunii la o cunoastere de tip crestin a lui Dumnezeu Aexista un 9eu mai presus decat toti zeii si decat toti oamenii?, Aexista doua forte opuse pe de!o parte, forta iubirii, care impune ordinea si armonia si forta urii care impune *aos si distrugere?, Alumea este alcatuita din particule foarte mici indivizibile care se combina dupa vointa unei "nteligente divine?, Aexista o forta numita A%ros? care il atrage pe om si genereaza in el impulsul de a face fapte bune?, Aexista o prima cauza, un "nitiator al miscarii, un "ntelect pur, de natura divina si %l tine toate lucrurile in fiinta dand fiecaruia un rost?, ?universul poseda in el insusi o %ntitate divina rationala care!l guverneaza; aceasta %ntitate este Sufletul cosmic al lumii si din %l emana si sufletele oamenilor, care dupa moarte se reintegreaza in Sufletul originar?. "ntuitia inteleptilor greci merge mai departe ADe acolo de unde se produce nasterea lucrurilor, le vine si pieirea caci trebuie sa dea socoteala pentru nedreptatea facuta?, Aomul nu trebuie sa!si caute desavarsirea in placerile trupesti sau in bogatii ci in satisfactii spirituale, care nu pot veni decat din lucrarea faptelor bune; nici un rau nu i se poate intampla unui om bun, fie in viata fie dupa moarte?. Socrate si!a iertat calaii la fel ca sfintii mucenici crestini. Stoicii alegand o viata dura, dispretuind bogatia si frumusetea dar admirand cura8ul si ratiunea, practicau o lepadare de sine de tip crestin >omul este sclavul a tot cea ce!si doreste; libertatea se obtine renuntand la trup, avere, putere, glorie?. &m vorbit despre religiile mai mari ale antic*itatii si despre filozofii Greciei antice, care contin elemente crestine. %xemplele pot continua "n C*ina exista credinta monoteista in 1ian CCerulD Stapanul suprem, Creatorul si Sustinatorul tuturor lucrurilor prin legile pe care le impune naturii si oamenilor; dupa moarte sufletul se intoarce la %l. Confucius insista pe etica si autoperfectionare. Daoismul propune eliberarea de sub influenta instinctelor. Bud*ismul c*inezesc cere milostenii, sacrificiul beatitudinii personale in folosul salvarii celorlalti. &vem deci monoteism, moralitate, sacrificiu pentru apropele ca in Crestinism.

06

"ncasii credeau intr!un zeu suprem (iracoc*a. $arele preot al soarelui trebuia sa ramana celibatar si sa!si c*eltuiasca averea pe milostenii. %xista >taina? marturisirii obligatorie, pentru ca pacatele unuia sa nu afecteze intreaga comunitate; confesiunea era secreta iar preotul dadea indrumari spirituale si canon, cum fac si preotii crestini. $a)asii credeau in nemurirea sufletului si in 8udecata dupa criteriul faptelor bune sau rele savarsite in viata; razboinicii cazuti in lupta, femeile care au murit la nastere, preotii a8ungeau direct in >'ai? iar raufacatorii se c*inuiau pe veci; unele ritualuri cereau post si abstinenta sexuala. Gasim deci rasplata in viata de dupa moarte ca la crestini. %truscii credeau ca lumea a fost creata in 1- milenii in primul mileniu a fost creat cerul si pamantul, - bolta ceresca, 4 marile si apele curgatoare, / Soarele si @una, 0 vietatile, 5 #mul, ca in Geneza lui $oise; dupa alte 5 milenii lumea trebuia sa se se sfarseasca printr!o catastrofa universala. %xista diavolul C*arun, un batran tuciuriu infiorator cu colti si urec*i ascutite purtand in mana o furca si c*inuind sufletele celor din >"ad? (ec*ii germani credeau in existenta indefinita a unei Forte supreme, personificata in trei fecioare ce salasluiesc la radacina copacului sfant +ggdrasil; aceasta Forta conduce intreaga lume *otarand soarta zeilor si a oamenilor. Cosmogonia lor contine si Sfarsitul lumii, cand Creatia va fi regenerata; va domni cu dreptate Balder cel mai bun dintre zei, care fusese ucis miseleste dar va reinvia in vremurile de apoi. "n religia geto dacilor 9amolxe cel care i!a invatat pe daci credinta in nemurire, devine zeu unic. %xistau si*astri asceti asemanatori calugarilor crestini eremiti. Popoarele altaice Cmongoli, tatari, *uni, etcD credeau in zeul suprem 1angri CCerD care a creat lumea si o conduce printr!o ordine cosmica si morala. %l este #mniprezent si &totstiutor iar destinele tuturor sunt in mana lui. T 1oate aceste idei care se gasesc in religiile anterioare Crestinismului, sunt niste valori in sine si nu pot fi monopolizate. <u se poate spune ca ideea vietii vesnice apartine doar culturii neolitice pentru ca atunci a aparut prima data sau monoteismul apartine numai %giptului, in virtutea reformei lui &Eenaton. Fragmente din Cuvantul lui Dumnezeu se afla improstiate ca niste Aseminte? pretioase de!a lungul intregii istorii. &m preferat sa numim tot ce e bun in celelalte religii >Semintele Crestinismului?; tot asa altcineva poate sa le numeasca Semintele "slamismului sau ale "udaismului. Fapt e ca acest tezaur se afla sintetizat simplu si plastic in predica Domnului nostru "isus Fristos, Cel trimis sa se 8ertfeasca pentru pacatele omenirii. %l nu si!a compus cuvantarile prin culegerea si imbinarea acestui mozaic imprastiat de idei religioase, asa cum unora le place sa >creada?. $antuitorul ne!a daruit prin fiecare vorba a Sa cea ce era de la inceput ACuvantul lui Dumnezeu? limpede, fluent, unitar. Crestinismul nu este o religie compozita c*iar daca insumeaza ce este de valoare in celelalte religii anterioare. Bnii afirma ca nu are originalitate. 1otusi Domnul aduce cea ce nici o alta religie n!a adus solutia izbavirii de rau; anume raul nu poate fi invins tot prin rau ci doar prin bine. Simplu dar genial si in acelasi timp foarte >greu? de realizat caci implica rabdarea raului din partea celorlalti, depasirea conditiei umane, sacrificiul orgoliului personal si c*iar a propriei vieti, castigand in sc*imb mantuirea. Domnul a dat exemplul @ui de 8ertfa rastignindu!se si miile de mucenici @!au urmat. :ertfa @ui este incarcata cu atat de multe intelesuri, incat da Crestinismului o marca de inegalabila originalitate.

03

Cap 4. Crestinismul
%ste foarte greu a vorbi despre Crestinism, c*iar si numai in termeni elogiosi, pentru ca orice comentariu despre ACuvantul lui Dumnezeu? este sarac. <u se poate sa vorbesti in mod competent despre un subiect, fara a te ridica deasupra lui cu o vedere mai larga, de ansamblu, ori nimeni nu se poate ridica mai presus de Crestinism. 1entativa atator autori de a trata 'eligia Crestina in mod critic, de pe pozitii religioase, filozofice sau ateiste, este din start sortita esecului pentru ca niciun sistem de gandire nu poate privi Crestinismul de sus. Din pacate ma8oritatea nu recunosc sau nici macar nu sunt constienti de acest adevar. & vorbi despre Crestinism este deci intr!o oricat de mica masura, un act de impietate pentru care cer iertare de la Dumnezeu.

&paritie, dezvoltare
Crestinismul a aparut in "mperiul 'oman, dupa cum proorocise Daniel despre Afiara cea grozava in timpul careia Dumnezeu va ridica propria lui "mparatie, ce va dainui vesnic?. Domnul ne avertizeaza ca ceasta "mparatie nu va izbi privirile ci va fi de natura spirituala, launtrica. "ntr!adevar crescand treptat in sufletele oamenilor, Crestinismul a cuprins Afiara cea grozava?, "mperiul 'oman si intreaga lume generatie dupa generatie. 1otul a inceput in Palestina, transformata in provincie romana in anul 54 ien de catre Pompei. De ce Palestina si de ce in poporul evreu; Pentru ca acolo au primit oamenii revelatia legilor lui Dumnezeu prin $oise. 'evelatia fusese insa amestecata cu invataturile de datina omeneasca ale carturarilor relativ la ritualuri, astfel ca sensul spititual al @egii se pierduse. Domnul s!a intrupat in poporul ales ca sa restaureaza sensul initial An!am venit sa stric @egea si Proorocii ci sa le implinesc?. Dupa asasinarea lui Cezar in senat in anul // ien si dupa al!-!lea triumvirat, odata cu domnia lui #ctavian &ugustusC-6 ien!1/ enD, incepe o perioada benefica pentru "mperiul roman. "n Palestina urca pe tron cu spri8inul lui #ctavian si al lui $arc &ntoniu, regele local "rod cel $are de origine edomit. %l a incercat pe tot parcursul domniei lui C46!/ienD sa promoveze cultura romano!elenistica si cultul imperial. Stim din %vang*elii ca "isus s! a nascut din fecioara $aria prin lucrarea Du*ului Sfant, eveniment prezis de prooroci si anuntat de ar*ang*elul Gabriel la Bunavestire; pe vremea cand in Siria era dregator Vuirinius s!a ordonat un recesamant care cerea ca fiecare sa fie inregistrat in locul de nastere, deaceea Sfanta familie s!a coborat la Betle*em; acolo intr!un staul, caci nu se gaseau locuri de gazduire, Sfanta Fecioara a nascut pe pruncul "isus. &tunci au venit $agii calauziti de >steaua Betleemului? care astazi stim ca a fost o con8unctie a planetelor :upiter si Saturn cu adaugarea lui $arte in 9odia Pestilor. 1ot atunci a ordonat "rod uciderea pruncilor, prevestita de "eremia, cu scopul de a!@ nimici pe >regele de curand nascut al iudeilor?. <epotrivirea anului mortii lui "rod C/ ienD cu anul nasterii Domnului Canul 1 enD s!a clarificat odata cu depistarea greselii de calcul a calendarului. Pana in sec (" anii se socoteau de la fondarea 'omei; la porunca "mparatului "ustian "C0-6!050D calugarul erudit Dionisius %xigusC/6.!0/.D supranumit cel Smerit, elaboreaza un nou calendar in care anii trebuiau sa se numere cu incepere de la nasterea Domnului; el greseste la calcule

02

cu 0 ani, punand anul 60/ in loc de 6/2 de la intemeierea 'omei ca an de referinta. &stfel Domnul s!a nascut defapt in anul 0 ien in decembrie; in primavara anului / ien moare "rod pe 14 martie anul 60. de la intemeierea 'omei, zi in care Flavius precizeaza ca a fost eclipsa de luna. Spre deosebire de alte religii Crestinismul a avut un "naintemergator vestit prin prooroci, care sa pregateasca poporul pentru venirea Domnului; Avoi trimite inaintea $ea pe solul $eu ca nu cumva cand voi veni sa lovesc tara cu blestem?. % vorba de "oan Botezatorul Aglasul celui ce striga in pustie pregatiti calea Domnului, drepte faceti cararile @ui?; "oan, nascut in c*ip minunat din sfintii parinti %lisabeta si 9a*aria amandoi inaintati in varsta, a fost un mare ascet predicand pocainta pentru iertarea pacatelor; Apocaiti!va ca s!a apropiat "mparatia cerurilor Q eu va botez cu apa dar vine Bnul care este mai presus de mine si %l va va boteza cu Du*ul Sfant si cu foc?. @a botezul Domnului cand Du*ul s!a aratat deasupra @ui sub forma unui porumbel si glasul din cer s!a auzit, atunci si "oan a exclamat A"ata $ielul lui Dumnezeu care va ridica pacatele omenirii, Q eu nu!@ cunosteam dar tocmai deaceea am venit sa botez ca sa!@ fac cunoscut lumii?. <u mult dupa aceea "oan a fost intemnitat si ucis prin uneltirile "rodiadei si a fiicei ei Salomeea. "rod &ntipa era tetrar* al Galileei si PereeiC/ ien!42 enD iar 1iberius, fiul vitreg al lui #ctavian din casatoria cu @ivia, era imparat la 'oma C1/!46D. Cele patru %vang*elii care cuprind invataturile Crestinismului sunt atat de cunoscute azi incat se piarde din vedere spiritul lor extraordinar. Privim Cuvantul lui Dumnezeu ca pe o suma de platitudini ar*icunoscute ce tin mai mult de teorie decat de practica; zacem intr!o nesimtire periculoasa; inc*ipuiti!va totusi ca in anii 4. en aceste Aplatitudini? au zguduit lumea. "nvatatorul vorbea si multimile se adunau cu miile sa!@ asculte; fariseii "i adresau intrebari incuietoare ca sa!@ puna in incurcatura; lumea se impartea in adepti si potrivnici ai lui "isus; vedeau ceva nou un Predicator care Avorbea cu putere?, care vindeca bolnavi, alunga demoni, potolea furtuna, inmultea painile, invia mortii, promitea viata vesnica si cerea in sc*imb Adoar? iubire de Dumnezeu si de oameni. "nvidia carturarilor si preotilor nu a intarziat sa apara. Domnul punea spiritul @egii inaintea literei moarte a ritualurilor si asta le submina autoritatea; a fost pretextul pentru a!@ prinde si 8udeca. @!au pus sa marturiseasca sub 8uramant daca este Fiul Celui Preainalt si "isus a confirmat. %xistau doua variante pentru reprezentantii San*edrinului sa!@ creada si sa devina ucenicii @ui sau sa!@ invinuiasca de blasfemie, conservandu!si pozitia; au ales varianta a!-!a. "isus vestise din timp in repetate randuri patimile si moartea Sa AFiul omului va fi dat in mainile preotilor si carturarilor; ei "l vor bate, "l vor bat8ocori si!@ vor condamna la moarte dar a!4!a zi va invia?, A@umea se va bucura iar voi va veti intrista; dar apoi $a veti vedea din nou si bucuria voastra nu va putea nimeni sa v!o rapeasca?, Anu va intristati caci ma duc la 1atal Q indrazniti, %u am biruit lumea,? Patimile si rastignirea Domnului sunt unice. C*inuri, torturi si moarte violenta au suferit si alti eroi dar aici era Fiul lui Dumnezeu; totul se petrecea cu dinainte stiinta, conform planului divin de rascumparare a pacatelor omenirii; era procesul lumii, al universului, actul de biruinta asupra Satanei; era cea ce vestise Dumnezeu prin proorocul Ain zilele voastre voi face un lucru care va sparge timpanele celor ce vor auzi despre el?. Pilat procuratorul militar al "udeei cu drept de 8udecator, voia sa!@ elibereze pentru ca nu! @ gasise vinovat in fata legilor romane, dar multimea "!a cerut rastignirea. Cand au vazut intunericul, cutremurul de pamant si felul cum a murit Domnul spunand A1ata, in

5.

mainile tale incredintez du*ul $eu?, s!au intors batandu!se cu pumnii in piept a cainta. Sutasul roman a exclamat ACu adevarat &cesta a fost Fiul lui Dumnezeu,? &ceiasi cainta a cuprins multimea iudeilor cu ocazia cuvantarilor lui Petru la vindecarea ologului din nastere si la Cincizecime, cand peste apostoli S!a coborat Du*ul Sfant. Pescarii timizi si ignoranti se sc*imba in oratori in limbi straine, capabili de polemici; comunitatea ucenicilor creste de la 1-. la 4... si apoi la 0... de suflete; se pusesera bazele Bisericii lui Fristos. ADuceti!va si faceti ucenici din toate neamurile botezindu!i in numele 1atalui, al Fiului si al Du*ului Sfant?, le poruncise Domnul apostolilor dupa "nvierea Sa; Acand va vor alunga dintr!o cetate mergeti in alta, cine va crede si se va boteza va fi mantuit, cine nu va crede se va osandi?. "ncepuse era crestina. Spre deosebire de alte religii, Crestinismul in mod paradoxal crestea si mai mult cand era persecutat. "nteleptul fariseilor Gamaliel avertizase San*edrinul odata eliminat capul miscarii comunitatea ucenicilor se va dizolva de la sine, altfel va veti afla luptand impotriva lui Dumnezeu. $antuitorul le spusese Acel ce!si va pierde viata pentru $ine, o va castiga Q bucurati!va cand oamenii va vor prigoni din pricina $ea caci mare rasplata veti avea in ceruri?; credinta biruia instinctul de conservare. Daca Domnul n!ar fi inviat nici ei n!ar fi crezut dar "l vazusera cu oc*ii lor; inainte de a se inalta la cer li S!a aratat in multe ocazii, odata c*iar unei multimi de peste 0.. de ucenici adunati impreuna. Stefan ar*idiaconul fusese ucis cu pietre C45 enD, "acov apostolul fusese ucis din porunca lui "rod &grippa "C/1!// enD, apostolii Petru si "oan fusesera intemnitati si batuti cu nuiele. Pavel @!a vazut in vedenie pe Domnul si din prigonitor al Bisericii a devenit apostolul neamurilor; dupa a!4!a calatorie misionara este prins si 8udecat la "erusalim pentru Aspurcarea? 1emplului; fiind cetatean roman el va cere sa fie 8udecat de imparat, fiindca iudeii ii intindeau curse ca sa!l linseze; nu mult dupa aceea Pavel a fost audiat de "rod &grippa "" tetrar* al Betaniei si 1ra*onitei si gasit nevinovat, dar Dumnezeu il vestise de8a in vedenie Aindrazneste Pavele caci asa cum ai marturisit despre $ine la "erusalim trebuie sa marturisesti si la 'oma Q te voi trimite departe la neamuri?. "ntr! adevar Pavel a predicat la 'oma timp de doi ani intr!o casa inc*iriata unde avea domiciliul fortat. Desi continuator legitim al religiei $ozaice, Crestinismul nu a fost dat de Bunul Dumnezeu sa fie religia lui "zrael ci o religie universala; la "saia citim Aeste prea putin inaintea $ea sa fii $antuitorul lui "zrael, deaceea 1e pun sa fii @umina neamurilor ca sa duci mantuirea pana la marginile pamantului? iar in Psalmul -- Atoate familiile neamurilor se vor inc*ina inaintea 1a?, proorocul 1efania Avoi da popoarelor buze curate ca toti sa c*eme <umele Domnului?. Domnul nostru "isus Fristos a pregatit niste apostoli evrei si le!a poruncit dupa invierea Sa Amergeti si faceti ucenici din toate neamurile?. %l a a8utat si oameni straini de etnia iudeilor; astfel indeplineste cererea sutasului roman care se socotea nevrednic sa!@ invite acasa pe "nvatatorul si "!a cerut sa spuna doar o vorba si sluga lui va fi vindecata; Domnul remarca Anici in "srael nu am gasit o credinta asa de mare; dar adevarat va spun, vor veni unii de la rasarit si de la apus si vor sta la masa in "mparatia lui Dumnezeu iar fii lui "zrael vor fi aruncati afara?. Sa ne amintim apoi de dialogul cu femeia samariteanca si de locuitorii cetatii Si*ar care @!au primit pe "isus si au crezut ca %l este $esia, desi Asamaritenii nu au nici o legatura cu iudeii?. %pisodul vindecarii fetitei demonizate la cererea mamei canaanite, pare discriminant A%u nu sunt trimis decat la oile pierdute ale casei lui "zrael; nu este bine sa iei painea copiilor si s!o arunci la catei?M Ada Doamne, dar si cateii mananca din firimiturile ce cad

51

de la masa stapanilor lor?M Apentru aceste vorbe du!te, & iesit diavolul din fiica ta?; nu a refuzat!o dar a pus!o la incercare. Si totusi acesta era adevarul %l fusese trimis la izraeliti; misiunea @ui era sa formeze discipoli si apostoli din randul evreilor. %l "nsusi se nascuse evreu si mantuirea lumii trebuia sa vina de la evrei, pentru ca asa *otarase Dumnezeu. Crestinismul trebuia sa fie continuator si restaurator al 'eligiei $ozaice. Dupa raspandirea A(estii celei bune? in Palestina, urmatorul pas era trecerea in diaspora si de acolo la neamuri; renumele Domnului depasise de8a granitele tarii. @a Cincizecime apostolii au inceput sa predice in toate limbile etniilor din "mperiu, semn vadit despre voia lui Dumnezeu de a raspandi cuvintele %vang*eliei in lumea larga. Filip il boteaza pe famenul etiopian, Petru il converteste pe sutasul roman Cornelius care impreuna cu rudele si prietenii lui primesc darul Du*ului Sfant de a vorbi in alte limbi. Contributia decisiva insa pentru convertirea neamurilor, a avut!o Sf.&p. Pavel care in calatoriile sale misionare a intemeiat multe comunitati crestine bine organizate; el dovedea prin predici si minuni ca "isus este Fristosul cel asteptat de evrei si $antuitorul tuturor celor ce cred in %l. Pavel om de vasta cultura cunoscand filozofia greaca, isi concepea discursurile gasind o baza comuna cu Crestinismul, pentru a castiga noi prozeliti; Acu iudeii ma fac la fel ca un iudeu, cu cei fara lege ma fac ca si cum nici eu n! as fi sub lege, ma fac tuturor totul ca sa mantuiesc pe unii din ei?; Anu mai exista nici iudeu nici grec, nici rob nici slobod ci toti suntem una in Fristos?. Sf &p Pavel tine celebra cuvantare din &reopag si scrie epistole pline de invataturi. Protestele evreilor din diaspora pornite din invidie sau ritualism, au impins si mai mult raspandirea noii religii printre Aneamuri?. Crestinii evrei din "erusalim renuntasera la ritualuri pastrand ca normative doar Aferirea de carnea 8ertfita idolilor, de curvie, de animale sugrumate si de singe?. Cu ocazia revoltei iudeilor pornita in anul 55, crestinii din "erusalim se refugiaza la Pella in 1ransiordania refuzand sa lupte alaturi de rasculati; ei urmau defapt porunca lui "isus care prevestise asediul si daramarea cetatii Acand veti vedea "erusalimul incon8urat de osti atunci sa stiti ca s!a apropiat pustiirea lui. &tunci cei din "udeea sa fuga la munti si cei din mi8locul lui sa iasa din el Q caci acestea sunt zilele razbunarii ?. #data cu desolidarizarea iudeilor crestini de cauza nationala a "zraelului si odata cu daramarea "erusalimului si a 1emplului in anul 6., se produce ruptura "udaismului de Crestinism. Scrierile Sf &p Pavel care murise martir in anul 5/ capatau acum tot mai multa autoritate. "mperiul 'oman cu religia lui pragmatica, saraca in elemente spirituale, era desc*is tuturor influentelor; cand pe scena istoriei apare Crestinismul, existau de8a cateva culte straine al zeitei egiptene "sis, al zeitei frigiene C)bele, al zeului cananean Baal. Predominant era insa cultul zeului persan $it*ra si curentul filozofic al Stoicilor, ambele avand multe puncte comune cu modul de viata crestin. <u a fost prea greu pentru adeptii lor sa faca pasul spre mai bine; credinta crestinilor, taria lor morala, cura8ul in fata torturilor si a mortii erau admirate c*iar si de cei mai inversunati adversari. @a crestini era unire, vaduvele orfanii batranii primeau a8utor, prizonierii de razboi erau rascumparati din banii comunitatii, ranitii bolnavii *andicapati erau ingri8iti, mortii fara familie erau ingropati. <u existau bariere sociale, bogatii si saracii erau tratati la fel, toti napastuitii, toti disperatii gaseau a8utor si sens existentei lor la cretini, caci acolo era iubirea. Dupa 1iberius urmasera la tron CaligulaC46!/1D nepotul lui 1iberius, asasinat, ClaudiusC/1!0/D fiul lui Drusus, frate bun cu 1iberius, otravit de &rippina, si <eroC0/!53D fiul vitreg al lui Claudius din casatoria cu &grippina, a8utat sa se sinucida de frica legiunilor lui Galba. Claudius ii alunga pe iudei din 'oma din cauza lui AFrestus? care

5-

starnea controverse. <ero dezlantuie o mare prigoana acuzandu!i pe crestini de incendierea 'omei, vra8itorie, orgii, incesturi, infanticiduri, atropofagie; victime acestui scenariu au cazut sute de crestini intre care Sf Petru rastignit cu capul in 8os si Sf Pavel decapitat C5-!5/ enD. "n anul 5- murea martir la "erusalim Sf "acov, Afratele? Domnului. Dupa <ero au urmat la tron Galba, #t*on, (itelius anul 52 en, (espasianC52!62D, 1itus C62!31D fiul lui (espasian, DomitianC31!25D fratele lui 1itus, asasinat, apoi suita celor 0 imparati buni <ervaC25!23D, 1raianC23!116D fiul adoptiv al lui <erva, FadrianC116!143D varul lui 1raian, &ntonius PiusC143!151D si $arcus &ureliusC151!13.D. &u urmat CommodusC13.!12-D asasinat, scurta domnie a lui Pertinax C124D si Septimius SeverC124! -11D care emite in -.- primul decret anticrestin de interzicere a prozelitismului. Dupa CaracallaC-11!-16D, fiul lui Septimius Sever, se desc*ide o lunga perioada de razboaie civile -40!-3/ in care s!au perindat -. de imparati si 4. de pretendenti la tron. Decius C-/2!-01D declanseaza o persecutie sangeroasa dar de scurta durata cerand locuitorilor imperiului sa se inc*ine zeilor; multi crestini au cazut in apostazie dar si mai multi au suferit moarte muceniceasca. (alerianC-04!-5.D ordona o alta persecutie intre anii -06! -03. &urelianC-6.!-60D reintroduce la 'oma cultul lui Sol "nvinctus. DiocletianC-3/!4.0D a declansat cele mai grele persecutii ale crestinilor intre anii 4.-!4.0; el il luase coparticipant la domnie pe $aximian intre C-35!4.0D care a emis un decret contra ierar*iei bisericesti; Diocletian s!a retras lasand imperiul divizat in partea de rasarit si partea de apus, fiecare cu cate un imparat. "n partea de rasarit domnea Constantin "; la moartea lui, fiul sau Constantin cel $are a preluat puterea si in anul 41- a invadat "talia si l!a invins pe imparatul de la apus $axentiusC4.5!41-D in batalia de la podul $ilvius. "nitial adept al lui Sol "nvictus in care vedea simbolul perfect al Divinitatii, imparatul ConstantinC4.5!446D viseaza in a8unul bataliei pe Domnul "isus Fristos aratandu!i semnul crucii si spunandu!i Ain acest semn vei invinge?; pe scuturile legionarilor au fost scrise initialele 7P CF' din limba greacaD. "n 414 prin %dictul de la $ilan, Constantin va da libertate tuturor cultelor religioase din imperiu, vizand mai ales cultul crestin; pana la %dictul de la $ilan Crestinismul a fost o religie ilegala in imperiu, pozitia imparatilor fata de el fiind indiferenta sau rauvoitoare. Prigoanele au avut un caracter discontinuu; dupa fiecare persecutie numarul prozelitilor crestea si biserica se consolida pe noi pozitii. $a8oritatea imparatilor romani, din mandrie sau din interese politice se autointitulau zei si pretindeau sa li se aduca inc*inare, la fel ca si zeilor traditionali; motivul principal al persecutiilor tarzii a fost mai ales refuzul crestinilor de a participa la cultul imperial. "n anul 4-0 are loc primul sinod ecumenic la <iceea pentru a combate erezia lui &rie; sedinta este prezidata de imparat care la acea vreme urma de8a modul de viata crestin; o mare parte din aparatul administrativ si legislativ se convertise la noua religie. "n 44. capitala este mutata la Constantinopole CBizantionD. "n 446 pe -- $ai cu putin inainte de moarte, imparatul Constantin primeste botezul de la un episcop arian. Sub 1eodosie "C462!420D Crestinismul devine religie de stat prin edict imperial iar restul cultelor pagane sunt interzise. 1recusera peste 40. de ani de la Cincizecime, cand Du*ul Sfant coborase peste apostoli si se intemeiase Biserica. Daca privim in urma, observam ca extinderea Crestinismului din tot acest timp s!a desfasurat sub purtarea de gri8a a Bunului Dumnezeu. $inunile nemaipomenite care se faceau prin apostoli convingeau oamenii; unde s!a mai pomenit ca vreun intemeietor de religie sa transmita acest dar ucenicilor sai, cum a facut Domnul; Bn alt semn este darul vorbirii la niste oameni necunoscatori de carte. Domnul le spusese

54

Aveti fi dusi inaintea imparatilor si inaintea dregatorilor; sa nu va ingri8orati ce veti vorbi pentru ca va va fi dat c*iar in ceasul acela; nu voi veti vorbi ci Du*ul Sfant care este in voi?. Prigoanele au scos la lumina pe sfintii martiri si au purificat periodic Biserica de intrusi, efectul fiind o crestere calitativa; anii de pace au produs o crestere numerica si o extindere pana in straturile sociale superioare. Sa punem la socoteala si visul lui Constantin, urmat de libertatea 8uridica a religiei lui "isus; nu mult dupa aceea, zecile de etnii de diferite religii din cuprinsul imperiului se reuneau sub noua religie unica ordonata de 1eodosie. "ntelegem deci ca n!a fost doar un sir de ?impre8urari favorabileA care au a8utat Crestinismul sa invinga. Se stie expresia ASangele martirilor, samanta crestinilor?. "ntr!adevar prigoanele in loc sa stinga Crestinismul ii aduceau tot mai multi adepti. %xplicatia sta in felul cum mureau martirii lui Fristos "n primul rand rezistau torturilor peste puterile omenesti caci Dumnezeu ii intarea, apoi se bucurau ca mor pentru Fristos si se rugau ca Domnul sa ierte pe calai. Se transformau din acuzati in acuzatori iertand totusi, la fel cum "isus i!a domint pe 8udecatorii Sai, rugandu!Se A1ata, iarta!i ca nu stiu ce fac?. "naintea mortii mucenicii marturiseau ca vad rasplata ce!i asteapta si multumeau calaului ca!i trimite la viata vesnica; exista o adevarata sete de moarte pentru Fristos, incat unii veneau de bunavoie sa se predea ca sa devina mucenici. @a iesire din 'oma, &p Petru "l vede pe Domnul si!@ intreaba AVvo vadis Domine;? CBnde mergi Doamne;DM A$a duc la 'oma sa ma rastignesc a!-!a oara?; intelegand, Petru se intoarce si se preda autoritatilor pentru a suferi moartea pe cruce impreuna cu crestinii acuzati de incendierea 'omei. %ste gestul pastorului care nu!si lasa turma si se face el insusi exemplu de urmat. $oartea lui era mai de pret in acel moment, caci viata unuia are valoare in masura in care le este de folos celorlalti. "nc*ipuiti!va circurile romane unde crestinii erau torturati si ucisi in vazul multimii delirante; autoritatile romane urmareau sa aplice pedeapse exemplare pentru a starpi Crestinismul; privitorii insa, cat erau de impietriti in faradelegi, au priceput ca in arena se petrecea ceva ciudat. <u era cea ce asteptau ei sa vada spaima, disperare, urlete, implorarea milei. %ra cura8ul in fata mortii, demnitate, imnuri de slava, bucuria de a muri. 1oate acestea au avut de fiecare data un efect contrar celui scontat; oamenii, satui de viata pacatoasa, veneau la Fristos sa ia iertare si sa mostenesca "mparatia; in loc sa dispara Crestinismul devenise irezistibil. @umea cauta demult nemurirea in religiile de mistere; acum vedeau cu oc*ii lor ca nemurirea e posibila si se afla la crestini.

Proorocii despre "isus

#ricine isi indreapta atacurile contra Crestinismului cauta sa!l aduca la nivelul celorlalte religii si deaceea loveste in divinitatea lui "isus Fristos si in "nvierea @ui. Dumnezeu a avut insa gri8a sa preintampine aceste atacuri, vestind prin prooroci tot ce avea sa se intample. &stfel istoria mantuirii noastre, capata o aura de certitudine. Primele proorocii despre $esia sunt vec*i de mii de ani; patriar*ul "acov anunta in Geneza $oiagul de domnie nu se va departa din &uda pana va veni esia si de ,l vor asculta popoarele( $oise vorbeste poporului in Deuteronom %omnul %umnezeul tau iti va ridica din mijlocul tau un #rooroc ca mine( de ,l sa ascultati+ %omnul mi-a zis. voi pune cuvintele ele in gura /ui si ,l le va spune tot ce-& voi porunci ,u si daca cineva nu va asculta, ,u ii voi cere socoteala( intr!adevar "isus afirma ca $oise a vorbit

5/

despre %l iar in %vang*elia dupa "oan zice Aprecum $!a invatat 1atal asa vorbesc Q cele ce am auzit de la %l, %u acestea le graiesc in lume?. <asterea Domnului dintr!o fecioara este anuntata la "saia %omnul &nsusi va da un semn( iata, fecioara va ramanea insarcinata, va naste un fiu si-i va pune numele ,manuel 0%umnezeu este cu noi1 un copil ni s-a nascut, un fiu ni s-a dat, si domnia va fi pe umarul lui( in Geneza apare expresia samanta femeii care inseamna acelasi lucru procrearea fara aport barbatesc, asa cum binevesteste &r*ang*elul Gabriel Sfintei Fecioare $aria ?Du*ul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri, deaceea Sfantul care se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va c*ema?; locul nasterii este precizat prin proorocul $ica si tu 2etleeme, ,frata, macar ca esti prea mic intre cetatile de capetenie ale lui &uda, totusi din tine &mi va iesi 'el ce va stapani peste &srael si a carui obarsie se suie pana in vremuri stravec!i, pana in zilele vesniciei; uciderea pruncilor este vestita de "eremia 3n tipat se aude la 4ama, plangere si lacrimi amare( 4a!ela isi plange copiii si nu vrea sa se mangaie pentru copiii ei caci nu mai sunt; fuga in %gipt este prezisa de #sea 'and era tanar &srael il iubeam, si am c!emat pe fiul meu din ,gipt" "naintemergatorul Domnului este vestit de "saia iata glasul care striga in pustie. pregatiti calea %omnului, neteziti in locurile uscate un drum pentru %umnezeul nostru, iar la $alea*i &ata, voi trimite pe solul eu( el va pregati calea inaintea ea voi trimite pe proorocul &lie inainte de a veni ziua %omnului( in %vang*elii Domnul ne spune ca A"oan Botezatorul este "lie care trebuia sa vina?. Cei doi prooroci erau amandoi asceti si se imbracau la fel cu manta facuta din par de camila. @a botezul Domnului s!a coborat Du*ul Sfant deasupra lui "isus sub forma unui porumbel si s!a auzit glas din cer spunand ?&cesta este Fiul $eu iubit in care "mi gasesc placerea?, iar la "saia citim &ata robul eu pe care-/ sprijinesc, Alesul eu, in care isi gaseste placerea sufletul eu" Am pus du!ul eu peste ,l Domnul este adeseori numit AFiul lui David? pentru ca atat Fecioara $aria cat si Dreptul "osif erau descendenti ai familiei regale; la "eremia citim )oi face sa rasara lui %avid o *drasla nepri!anita, care va infaptui dreptatea si judecata in tara, iar la %zec*iel voi veni in ajutorul oilor ele voi pune peste ele un singur #astor si anume pe robul eu %avid" $inunile sunt anuntate in "saia &ata %umnezeul vostru+ ,l &nsusi va veni si va va mantui" Atunci se vor desc!ide oc!ii orbilor, se vor desc!ide urec!ile surzilor( atunci sc!iopul va sari ca un cerb si limba mutului va canta de bucurie" Scena intrarii Domnului in "erusalim cu o saptamana inainte de patimi este descrisa la $atei ... ucenicii au adus magarusul si!au pus *ainele peste el si "isus a sezut deasupra. Cei mai multi din norod isi asterneau *ainele pe drum, noroadele strigau ABinecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului, #sana in cerurile preainalte,?, niste copii strigau in templu A#sana Fiul lui David ,?. "n (ec*iul 1estament avem la 9a*aria Striga de bucurie fiica &erusalimului+ &ata ca imparatul tau vine la tine( ,l este nepri!anit si biruitor, smerit si calare pe un magar, pe un manz, pe manzul unei magarite, la "" 'egi &ndata si-au luat fiecare !ainele si le-au pus sub &e!u pe treptele goale" Apoi au sunat din trambite si au zis. &e!u este imparat+, la Psalmul 113 2inecuvantat sa fie 'el ce vine intru numele %omnului iar Psalmul 3 %in gura copiilor si a celor ce sug la tita $i-ai scos o intaritura de aparare impotriva potrivnicilor $ai"

50

"n disputele cu fariseii si carturarii Domnul foloseste citate din (.1. scrise parca anume pentru aceasta ocazie Psalmul 113 #iatra pe care au lepadat-o zidarii a ajuns sa fie pusa in capul ung!iului cladirii" %omnul a facut lucrul acesta si este o minune in fata oc!ilor vostri, "saia Asa vorbeste %omnul. &ata pun ca temelie in Sion o piatra piatra din capul ung!iului cladirii, temelie puternica( cel ce o va lua ca sprijin nu se va grabi sa fuga ,l va fi ca un locas sfant, dar si o piatra de poticnire pentru locuitorii &erusalimului, "saia cand se apropie de ine poporul acesta, a cinsteste cu gura si cu buzele dar inima lui este departe de ine si frica pe care o are de ine nu este decat o invatatura de datina omeneasca, #sea 2unatate voiesc iar nu jertfe si cunostinta de %umnezeu mai mult decat arderi de tot. @a izgonirea negustorilor din templu, Psalmul 52 4avna casei $ale a mananca si "eremia ,ste casa aceasta peste care este c!emat Numele eu, o pestera de tal!ari? Dupa ce le raspunde la intrebarea capcana despre bir spunandu!le ?Dati Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu,?, "isus adreseaza si %l o intrebare carturarilor ?Daca $esia este fiul lui David atunci de ce David "l numeste Domn; ! cand spune Cin psalmul 11.D %omnul a zis %omnului meu. Sezi la dreapta ea pana voi pune pe vrajmasii $ai sub picioarele $ale" Cu acest citat "isus ii reduce la tacere aratandu!le ca $esia nu este un simplu descendent al lui David, ci este insusi Dumnezeu. @a Cina cea de 1aina "isus le da ucenicilor painea si vinul zicand ?@uati, mancati, acesta este trupul $eu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelorQ beti dintru! acesta toti, acesta este sangele $eu al legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor?; in Geneza citim el!isedec, imparatul Salemului 0Salem inseamna pace1 a iesit in intampinarea lui Avraam si a adus paine si vin. el era preot al %umnezeului 'elui #reainalt; "saia "l numeste pe $esia si %omn al pacii iar in Psalmul 11. citim %omnul a jurat si nu-& va parea rau. $u esti preot in veac, dupa randuiala lui el!isedec" 1ot la Cina cea de taina Domnul le spune apostolilor, descoperind pe cel ce avea sa!@ tradeze ?&devarat graiesc voua ca unul din voi $a va vinde Q cel ce a intins cu $ine mana in blid, acela $a va vinde? iar la Psalmul /1 '!iar si acela in care &mi puneam increderea si care manca din painea ea, ridica si el calcaiul impotriva ea" Stim din evang*elii ca "uda a primit de la preoti 4. de arginti ca sa!@ tradeze pe Domnul; dupa ce "isus a fost condamnat la moarte de catre San*edrin, "uda s!a cait, a adus banii inapoi aruncandu!i in templu si s!a spanzurat preotii n!au mai pus banii in vistieria templului pentru ca erau pretul unei tradari, si au cumparat din ei o bucata de pamant numita 1arina #larului, ca loc de ingropare pentru saraci; in (.1. la 9a*aria citim i-au cantarit ca plata 56 de arginti, dar %omnul mi-a zis. Arunca olarului pretul acesta scump, cu care -au pretuit+ Si am luat cei 56 de arginti si i-am aruncat in 'asa %omnului pentru olar" "n gradina G*etsimani de pe $untele $aslinilor inainte de a fi arestat, Domnul se roaga ?1ata, de este cu putinta, treaca de la $ine pa*arul acesta; insa nu precum voiesc %u ci precum 1u voiesti?; in (.1. Psalmul /. gasim &ata- a ca vin+ &n sulul cartii este scris despre ine( vreau sa fac voia $a %umnezeule, iar la "saia %omnul a gasit cu cale sa-/ zdrobeasca prin suferinta pedeapsa care ne da pacea a cazut peste ,l si prin ranile /ui suntem vindecati. Bcenicii @!au parasit cu totii de frica sa nu fie arestati si ei dupa cum este scris la 9a*aria /oveste pe pastor si se vor risipi oile"

55

@a 8udecata Soborul tocmise niste martori mincinosi impotriva @ui care "l acuzau ca ar fi spus ?stricati 1emplul acesta si in trei zile il voi ridica la loc?; "isus se referise la Atemplul trupulai sau?, dupa cum ne explica evang*elistul "oan; in Psalmul 40 gasim niste martori mincinosi se ridica si ma intreaba de cea ce nu stiu. "isus n!a raspuns nimic la acuzatiile aduse dupa cum este scris la Psalmul 43 iar ,u sunt ca un surd, naud( sunt ca un mut in gura caruia nu este nici un raspuns. (azand ca nu scoate nimic de la %l, $arele preot Caiafa "!a zis ?1e 8ur pe Dumnezeul Cel viu sa ne spui daca esti Fristosul, Fiul Celui Preainalt?; "isus a confirmat ca %l este si aceasta " s!a considerat drept blasfemie pentru care a fost condamnat la moarte. A&tunci @!au scuipat in fata @!au batut cu pumnii si @!au palmuit?, zice %v. Dupa $atei; la fel gasim si la "saia i-am dat spatele inaintea celor ce a loveau si obrajii inaintea celor ce- i smulgeau barba( nu i-am ascuns fata de ocari si de scuipari" Dimineata preotii cei mari "l aduc la Pilat procuratorul "udeei, iar acesta afland ca e Galilean "l trimite la "rod &ntipas tetrar*ul Galileei si al Pereei, care se afla atunci la "erusalim; la Psalmul - scrie &mparatii pamantului se rascoala si domnitorii se sfatuiesc impreuna impotriva %omnului si impotriva 3nsului Sau" Foarte greu au obtinut preotii de la Pilat sentinta condamnarii la moarte, mintind ca "isus s!ar fi proclamat rege al iudeilor. Poate pentru a!@ salva, procuratorul porunci sa!@ bata cu nuiele; soldatii romani au indeplinit ordinul cu exces de zel ?"!au pus pe cap o coroana de spini si o trestie in mana dreapta si ingenunc*eau inaintea lui zicand Aplecaciune "mparatul iudeilor?, apoi "l scuipau, luau trestia si!@ bateau cu ea peste cap?; la $ica citim 7udecatorul lui &srael e lovit cu nuiaua pe obraz" "isus a suportat totul cu barbatie asa cum scrie la "saia 'and a fost c!inuit si asuprit n-a desc!is gura deloc ca un miel pe care-l duci la macelarie" Pilat @!a adus apoi in fata multimii ca sa le inspire mila, zicand ?"ata omul?, dar multimea nu s!a lasat impresionata; realizati imaginea lui "isus plin de sange si de vanatai, scuipat, murdar cu coroana de spini pe cap; la "saia zice *m al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la ,l. "isus le spusese ucenicilor ?asa cum $oise a inaltat sarpele in pustie, asa trebuie sa fie inaltat si Fiul omului ca oricine crede in %l sa nu piara ci sa aiba viata vesnica?; prin aceasta le spunea indirect ca va fi rastignit asa cum anunta si Psalmul -- -ai adus in tarana mortii o ceata de nelegiuiti dau tarcoale imprejurul eu, i-au strapuns mainile si picioarele" "!au dat sa bea vin amestecat cu fiere ca sa!" amorteasca durerea dar %l a refuzat anestezicul; Psalmul 52 ei imi pun fiere in mancare" & fost rastignit intre doi tal*ari dupa cum sta scris la "saia 8roapa lui a fost pusa intre cei rai" Fainele @ui le!au impartit intre ei soldatii romani dar camasa era tesuta fara cusatura si ca sa n!o sfasie au 8ucat!o la zaruri; Psalmul -- ,i insa pandesc si a privesc( isi impart !ainele ele intre ei si trag la sorti pentru camasa ea" 1recatorii isi bateau 8oc de %l si dadeau din cap zicand Asa se mantuiasca pe Sine "nsusi daca este %l Fristosul, &lesul lui Dumnezeu?; iar in Psalmul -- $oti cei ce a vad isi bat joc de ine, isi desc!id gura, dau din cap si zic. S-a increzut in %omnul, sa-/ mantuiasca %omnul+" Cunoscutii lui "isus stateau deoparte si se uitau, cum zice si Psalmul 43 #rietenii si cunoscutii ei se departeaza de rana ea si rudele ele stau deoparte" %vang*eliile spun ca intre pranz si ora trei dupa!amiaza s!a facut intuneric peste toata tara; faptul a fost prezis de &mos &n ziua aceea, zice %omnul, voi face sa asfinteasca Soarele la amiaza si voi intuneca #amantul ziua in amiaza mare iar 9a*aria &n ziua aceea nu va mai fi lumina( stelele stralucitoare se vor ascunde" )a fi o zi deosebita, cunoscuta de %omnul, nu va fi

56

nici zi nici noapte, dar spre seara se va arata lumina" Pe la ceasul al!2!lea deci trei dupa!amiaza, "isus a strigat A%li, %li, lama sabactani;? care inseamna %umnezeule, %umnezeule, pentru ce -ai parasit? dupa cum cum spune Psalmul --. Cei din 8ur au crezut ca striga pe "lie si unul din ei a luat un burete, l!a imbibat cu otet, l!a pus intr!o pra8ina si " l!a intins ca sa bea din el, cum zice Psalmul 52 si cand i-e sete &mi dau sa beau otet" &poi "isus a strigat tare A1ata, in mainile tale "mi incredintez du*ul,?; Psalmul 41 contine aceiasi expresie &n mainile $ale &mi incredintez du!ul" %vang*elia dupa @uca ne spune AQ si tot norodul care venise la privelistea aceasta, cand a vazut cele intamplate s!a intors batandu!se in piept?; in (.1. proorocul &mos zice voi arunca tara intr-o jale ca pentru un singur fiu si sfrsitul ei va fi ca o zi amara iar la 9a*aria si isi vor intoarce privirile spre ine pe care /-au strapuns" &l vor plange cum plange cineva pe singurul lui fiu, si-/ vor plange amarnic cum plunge cineva pe un intai nascut" (azind ca "isus murise, noroadele s!au trezit ca dintr!un vis urat; sperasera ca %l e $esia care se va cobori de pe cruce sa!i izbaveasca de sub 8ugul romanilor dar se inselasera; poate ca si!au amintit de bunatatea lui "isus cand le vorbea si ii vindeca pe bolnavi; cerusera moartea unui Aom? nevinovat si acum incercau sentimente de dezamagire si de vinovatie; n!au crezut nici o clipa ca defapt $esia acceptase moartea pe crucea pentru pacatele lor; aceasta stare de confuzie este descrisa in proorocia lui "saia %omnul se va scula ca sa-Si faca lucrarea, lucrarea /ui ciudata, ca sa-Si implineasca lucrul, lucrul /ui nemaiauzit cine a crezut in cea ce ni se vestise? cine a cunoscut bratul %omnului? ,l a fost luat prin apasare si judecata dar cine din cei de pe vremea /ui a crezut ca ,l fusese sters de pe pamantul celor vii si lovit de moarte pentru pacatele poporului meu?" Sa ne amintim ca Domnul ii avertizase c*iar pe ucenicii Sai despre moartea si invierea Sa si tot nu @!au crezut; a trebuit ca dupa "nviere sa manance cu ei, sa!" pipaie semnele cuielor, sa le desc*ida mintea la scripturi precum ca Aasa este scris si asa trebuia sa patimeasca Fristosul?. &bia atunci au inteles ucenicii ca moartea @ui a fost :ertfa pentru pacatele omenirii, cum spune la "saia ,l suferintele noastre le-a purtat si durerile noastre le-a luat asupra /ui si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de %umnezeu si smerit, dar ,l era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre" #edeapsa care ne da pacea a cazut peste ,l si prin ranile /ui suntem vindecati" "isus murise iar ceilalti doi rastigniti probabil ca erau in agonie; daca ar fi fost dupa obiceiurile romane ei ar fi trebuit lasati pe cruce un timp ca sa serveasca drept pilda noroadelor razvratite; dupa legea iudaica insa %aca se va omori un om si l-ai spanzurat de un lemn, trupul lui mort sa nu stea noaptea pe lemn ci sa-l ingropi in aceiasi zi, caci cel spanzurat este blestemat inaintea %omnului" &bia acum aceasta porunca data de Dumnezeu prin $oise evreilor la Deuteronom, capata un sens Fristosul trebuia sa stea intr!un mormant pana a!4!a zi, cand avea sa invieze; "isus "nsusi declarase in public fariseilor si carturarilor cand "!au cerut un semn Aacestui neam nu i se va da alt semn decat semnul proorocului "ona. Caci dupa cum "ona a stat trei zile si trei nopti in pantecele c*itului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului?. &cesta a fost planul lui Dumnezeu dintru!nceput, deaceea Domnul trebuia inmormantat pana la ceasul al!1-!lea din zi; aceasta era ora sase seara pentru evrei, cand incepea noaptea aferenta zilei urmatoare. 'astignitii au fost deci coborati de pe cruci si li s!au zdrobit fluierele picioarelor ca nu cumva sa!si revina si sa fuga din morminte; pentru ca "isus murise de8a, @ui nu "!au mai zdrobit fluierele picioarelor dar pentru siguranta, unul

53

dintre soldati @!a strapuns cu sulita in torace in partea dreapta diagonal catre inima. &cum capata sens o alta porunca data de Dumnezeu evreilor prin $oise la %xod, cu privire la mielul 8ertfit de Pastele evreiesc sa nu zdrobiti nici un os" Dumnezeu a scos in evidenta ca moartea Domnului pe cruce este o 8ertfa, pentru ca numai picioarele tal*arilor au fost zdrobite, "isus ramanand intreg ca si mielul 8ertfit de Paste. "n plus a facut ca trupul @ui sa primeasca o lovitura mortala de sulita, astfel ca nimeni sa nu poata spune ca "isus nu murise cu adevarat si deaceea Si!a revenit a!4!a zi. @ovitura de sulita a fost prezisa la "saia ,l era strapuns pentru pacatele noastre si la 9a*aria isi vor intoarce privirile spre ine pe care -au strapuns. la "saia mai citim mormantul /ui a fost pus la un loc cu cel bogat; Dumnezeu a implinit si aceasta proorocie prin "osif din &rimateea, un om bogat si sfetnic al Soborului, care devenise si el ucenic in secret; "osif, cerand permisiunea lui Pilat, @!a inmormantat pe Domnul in mormantul sapat in stanca pentru sine insusi, pravalind apoi o piatra mare la intrare. Sa remarcam detaliile acestea Amormant sapat in stanca si piatra mare la intrare? care inseamna ca cel inc*is inlauntru n!ar fi putut sa iasa; ideea se regaseste in Psalmul 33 Sunt pus in randul celor ce se coboara in groapa stau intins printre cei morti -ai aruncat in groapa cea mai de jos sunt inc!is si nu pot sa mai ies. "ntr!adevar n!ar fi putut sa iasa, doar daca ar fi fost a8utat de ucenici sa urneasca piatra; Dumnezeu a exclus insa si aceasta posibilitate prin preotii care au cerut de la Pilat o stra8a sa pazeasca mormantul, punand sigiliu la intrare Aca nu cumva sa vina ucenicii @ui noaptea sa!" fure trupul si sa zica apoi ca a inviat?. $asura era inutila caci apostolii "l parasisera pe "isus in gradina G*etsimani si stateau ascunsi de frica sa nu fie condamnati si ei; Petru se lepadase de trei ori ca nu!@ cunoaste. &fara de asta, a!" fura trupul si a minti apoi ca %l a inviat, ar fi fost o fapta inacceptabila pentru niste oameni cinstiti. 1otusi Domnul spusese %l "nsusi ca ?Fiul omului trebuie sa fie dat in mainile pacatosilor, sa fie rastignit si a!4!a zi sa invieze?; proorocii din vec*ime vestisera si ei marea minune a invierii; #sea ,l ne va da iarasi viata in doua zile( a-5-a zi ne va scula si vom trai inaintea /ui, "saia %ar dupa ce-Si va da viata ca jertfa pentru pacat va vedea o samanta de urmasi, va trai multe zile si lucrarea %omnului va propasi in mainile /ui, Psalmul 15 nu vei ingadui ca #reiubitul $au sa vada putrezirea. Pentru a intari credinta in "nvierea Sa, Domnul a creat un precedent inviind pe @azar din Betania care zacea in mormant de patru zile si al carui trup intrase de8a in descompunere. Cu toate acestea ucenicii n!au crezut initial in "nvierea @ui; deaceea ingerul le spune cu repros femeilor aducatoare de mir, Duminica dimineata APentru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu; <u este aici ci a inviat. &duceti!va aminte ce va spunea pe cand era cu voi?. Domnul li S!a aratat ucenicilor dupa "nviere deseori timp de patruzeci de zile; le!a vorbit, a mancat cu ei, le!a aratat semnele cuielor si a loviturii de lance pe trupul Sau, @!au pipait cu mainile lor si s!au incredintat ca nu este o iluzie sau un du*. & urmat "naltarea la cer apoi primirea de catre &postoli a Du*ului Sfant la Cincizecime cand comunitatea crestinilor a crescut la 0... de credinciosi; "isus le spuse!se apostolilor A<u va departati de "erusalim ca sa se implineasca fagaduinta 1atalui $eu caci nu dupa mult timp veti fi botezati cu Du*ul Sfant?; "saia Si fiindca Sia dat viata ca jertfa pentru pacat, va vedea pe urmasii Sai, &si va lungi viata si lucrul %omnului in mana /ui va propasi nu te teme &zraelul eu pe care i l-am ales voi turna %u!ul eu peste samanta ta, %zec*iel le voi da o alta inima si voi pune un %u! nou in ei. $omentul este considerat actul de nastere al Bisericii.

52

Continut dogmatic
&tat natura divina a Domnului cat si "nvierea lui, au ramas prin intelepciunea lui Dumnezeu niste c*estiuni de credinta c*iar daca au fost mai dinainte vestite, caci multi nu cred nici in prooroci. Suntem liberi sa alegem. Domnul insa avertizeaza ACine va crede si se va boteza se va mantui, cine nu va crede se va osandi?. De ce; Pentru ca negand evidentele va refuza cu buna stiinta adevarul impietrindu!si inima ca sa nu inteleaga si sa se intoarca la Fristos. &sa a fost cu fariseii si orbul din nastere vindecat de Domnul; ei ziceau Anoi stim ca omul acesta nu este de la Dumnezeu pentru ca nu tine Sabatul?, iar orbul Aeu una stiu, ca m!am nascut orb si acuma vad; nimeni n!ar putea sa faca asemenea minune daca n!ar fi Dumnezeu cu %l?. Dealtfel c*iar "isus, aproape ca!i implora sa vina la credinta ?daca nu credeti cand v!am spus ca vin de la 1atal, credeti macar pentru lucrarile pe care le fac, caci %l mi le!a dat?. Credinta in Crestinism are valente superioare; a crede in existenta lui Dumnezeu Cel Bnic, Creator si Sustinator al intregii lumi, este baza de la care se pleaca pentru un nivel mai ridicat credinta mantuitoare in Fiul lui Dumnezeu. De multe ori Domnul ii spune celui vindecat Amergi in pace, credinta ta te!a mantuit?. Credinta in Fristos trebuie sa depaseasca instinctul de conservare Acel ce!si va pierde viata pentru credinta in $ine o va castiga?. Domnul vorbeste despre puterea credintei Adaca a!ti avea credinta cat un bob de mustar a!ti zice muntelui acestuia, arunca!te in mare si s!ar face?. Puterea unei credinte sta in convingere Acand cereti ceva sa credeti ca l!ati si primit si!l veti avea?. %ste acelasi tip de credinta ca cea avraamica, neconditionata, neclintita dar mai bogata in cunostinta credinciosul stie despre 8ertfa Fiului lui Dumnezeu pentru mantuirea lumii. Care este logica mantuirii prin Fristos; 1oti am pacatuit si trebuie sa platim caci asa cere dreptatea lui Dumnezeu. Pedeapsa pacatului este moartea deaceea inca din vec*ime oamenii omorau animale pentru pacatele lor; isi rascumparau vina cu o cantitate de viata. Prin sange se facea ispasirea caci sangele este viata, deaceea e interzis sa se manance. %c*ivalenta pacat ! 8ertfa era in (ec*iul 1estament foarte precis masurata pentru fiecare fapta in parte; daca pacatul era mai mare, aduceai mai multe animale mai mult sange. Dar e oare drept ca eu sa gresesc si animalul sa plateasca; Daca sacrific o turma intreaga pot sa pacatuiesc oricat; Bnde este penitenta care sa!mi sc*imbe fondul sufletesc; Bnde e progresul spiritual; "n Crestinism moneda de rascumparare a pacatelor omenesti se sc*imba; sangele animalelor de 8ertfa nu mai are valoare ci sangele lui Fristos. ?&cesta este sangele $eu care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor?. Daca vorbim de viata din sangele lui Fristos Cel intrupat, vorbim despre insasi izvorul de viata al 1reimei. Pacatele omenirii, multe si grele, nu pot fi sterse de viata animalelor sacrificate dar :ertfa lui "isus este ?suficient? de mare ca sa salveze toate generatiile de oameni incepand din vec*ime si pana la Sfarsitul lumii. Pentru noi este insa mai usor de inteles iertarea pacatelor, nu prin 8ertfe de sange ci prin transferul pedepsei. Domnul a primit pedeapsa prin moartea pe cruce in locul nostru. (aloarea unui sacrificiu e data de gradul de vinovatie si de calitatea victimei; mai mare valoare are sacrificiul unui sfant decat al unui delicvent; mai mare valoare are sacrificiul unui om decat al unui animal. Daca vorbim de "isus atunci valoarea 8ertfei @ui creste infinit pentru ca patimeste Sfantul Sfintilor iar in persoana @ui este "nsusi Dumnezeu.

6.

'ascumpararea pacatelor noastre vine deci prin rastignirea lui Fristos; trebuie doar ca fiecare din noi sa ne luam partea din aceasta 8ertfa; cum; $ai intai sa credem in puterea ei de rascumparare; apoi, si aici vine partea cea mai grea, sa ne caim, s!o rupem cu pacatul. Daca nu e cainta nu e iertare. <i se cere sa ne lepadam de noi insine si sa!" urmam lui Fristos, sa punem in practica iubirea de Dumnezeu si de aproapele. Dumnezeu nu cere mai mult decat puterile fiecaruia; conditia este ca pe tot parcursul vietii sa nu abdici de la efortul iubirii. "ertarea se da cu conditia stradaniei de a progresa spiritual. &8utorul lui Dumnezeu nu se va lasa asteptat; %l iti va da toate incercarile, necazurile si bucuriile necesare, pe care tu trebuie sa le treci ca pe niste examene; dupa fiecare incercare vei fi mai tare si mai bun, pana ce Dumnezeu te va randui sa!ti inc*ei viata pamanteasca, pentru a reinvia apoi in "mparatia Sa. Ce se intampla cu cei care fac fapte bune dar nu sunt crestini; Bnii invata la scoala ateismului, altii se nasc in alte religii; unii aud de Crestinism dar nu iau aminte, altii il ponegresc pe nedrept. Dumnezeu nu este partinitor ci, asa cum spunea Sf &p Petru despre Cornelius Ain orice neam, cel ce se teme de %l si face dreptate este primit?. 'eligia Crestina nu constrange ci invita; oricine este liber sa vina sau sa refuze. (ai insa de cei care stramba adevarul impiedicind lumea sa primeasca asa mantuire inalta, caci daca oamenii ar intelege bine ce vrea "isus de la ei si ce le da in sc*imb, toti s!ar face crestini. Domnul ne invata in mod practic ce trebuie sa facem; conceptul de Abine in Crestinism este foarte amanuntit descris comparativ cu alte religii. Baza celor 1. porunci ramane Sa nu ai mai multi dumnezei, sa nu!@ reprezinti pe Bnicul Dumnezeu sub forma idoleasca, sa nu iei in deradere numele Domnului, sa respecti ziua de odi*na, sa!ti respecti parintii, sa nu furi, sa nu ucizi, sa nu curvesti, sa nu depui marturie mincinoasa, sa nu poftesti nimic din ce este al altuia. Domnul spune Anu am venit sa stric @egea ci s!o implinesc?. %vreii gasisera diferite cai pentru a ocoli respectarea celor 1. porunci. Domnul le intareste insa printr!o noua calitate. %l Aporunceste? Asa nu ucizi, dar nici macar sa te manii sau sa 8ignesti pe aproapele?; Asa nu curvesti, dar nici macar sa nu poftesti vreo alta femeie?. &poi ne invata milostenia Aimbracati pe cel gol, impartiti *rana cu cel flamand, vizitati pe cel din temnita, dati cu imprumut fara speranta de a primi inapoi, cui iti cere da!i si nu!l opri pe cel care!ti ia cu sila lucrurile tale; esti bogat, imparte!ti bogatia la saraci si vei avea comoara in cer?. "n vec*ime criteriul general era Asa nu faci altuia cea ce nu ti!ar conveni sa ti se faca tie insuti?. Domnul sc*imba restrictia in indemn pozitiv Acea ce vreti sa va faca voua oamenii faceti!le si voi la fel lor?; Aiubeste!ti aproapele ca pe tine insuti?. $ai mult, Domnul vine cu o porunca noua pentru cei desavarsiti Aiubeste!ti vra8masii, Daca cineva iti face rau, nu riposta tot cu rau ci rasplateste!l cu bine,? %l ne arata prin exemplul personal ca raul nu poate fi stins decat prin bine, caci raspunzand tot cu rau se inteteste ca un foc. &ceasta e noutatea cea mare a 'eligiei lui "isus sacrificiul primirii raului aici in contul primirii binelui dincolo. Se deosebesc astfel mai multe trepte ale desavarsirii poate ca nu vei fi capabil sa!ti iubesti dusmanul, dar macar pentru inceput vei putea sa!l ierti; nu poti sa renunti la toata averea ta, dar macar faci niste milostenii; nu lasi sa ti se ia cu sila ale tale dar macar vei imprumuta pe un amarat cu riscul de a pierde banii, si tot asa; daca nu poti sa faci un bine Adesavarsit? fa un bine mai Amic? dar nu te opri in a face binele. Domnul ofera o sansa oricui; totul e sa progresam pe calea aratata. "n viata sunt uneori situatii asa de complicate ca nu stii cum sa faci ca sa nu gresesti; atunci trebuie sa te rogi ca sa ti se arate, dar c*iar daca ai gresit exista o permanenta a!-!a sansa pocainta, penitenta si reinceperea cursei

61

pentru mantuire. A&i gresit, ridica!te, &i gresit iar, ridicate iar,? "n pilda vamesului si a fariseului Domnul ne invata smerenia, iar in pilda fiului risipitor ne invata cainta; fara acestea doua nimeni nu poate sa!si ia partea din 8ertfa lui "isus. Dumnezeul crestinilor este acelasi cu al evreilor Bnic, 1ranscendent, Creator. %vreii se temeau de %l ca e aspru, crestinii tan8esc dupa %l ca e Bun. Crestinismul aduce marea 1aina a Sfintei 1reimi Dumnezeu este 1atal, Fiul si Du*ul Sfant. "ngerii sunt recunoscuti si in alte religii; niciuna nu pomeneste insa de Fiul lui Dumnezeu, nici de Du*ul Sfant al adevarului. #are au crestinii trei dumnezei diferiti; <u, caci "isus zice ADumnezeu este Bnul singur?. #are este Du*ul Sfant o fiinta separata; <u pentru ca "isus zice ADumnezeu este Du* si omul trebuie sa se inc*ine @ui in Du* si adevar?. #are este Fiul o fiinta separata; <u pentru ca "isus zice A%u si 1atal una suntem?. Care este atunci explicatia; Dumnezeul crestinilor este unic; avem cel mai pur monot*eism. <e este revelata insa o cunoastere mai aprofundata a Fiintei @ui. %l este 1atal deci Creatorul si Sustinatorul; tot %l este Fiul 'ascumparatorul si :udecatorul lumii; tot %l este Du*ul Sfant al adevarului Cel datator de viata; este vorba de Aipostazele? lui Dumnezeu. 1atal a creat universul prin Cuvantul, deci prin Fiul, iar >Du*ul Sfant se misca deasupra apelor oceanului primordial?. Sunt trei Persoane caci apostolii sunt trimisi sa boteze >in numele 1atalui si al Fiului si al Du*ului Sfant?. Cel mai mare este 1atal, care l!a nascut pe Fiul de o fiinta cu %l, si care emana Du*ul Sfant, Domnul datator de viata si cunostinta. Ce inseamna >nasterea? si ce inseamna >emanatia? din 1atal nu se poate sti. &ceste trei Persoane se numesc Sf 1reime sau Dumnezeu. %ste monoteism doar ca explica mai mult despre >structura? @ui interna asfel ca oamenii sa!@ inteleaga si cu atat mai mult sa!@ iubeasca. Sfanta 1reime a fost comparata cu lutul focul si apa din care s!a facut caramida; sau cu sfera, caldura si lumina care compun soarele; sau mintea, vointa si simtirea care compun spiritul omenesc; sau pur si simplu cu o prisma triung*iulara nesfarsita. @ui &vraam Dumnezeu i S!a aratat sub forma celor trei tineri; in Geneza gasim expresii la plural >sa facem om dupa asemanarea <oastra? sau >omul s!a facut ca unul din <oi, cunoscand binele si raul?. &ceasta taina a 1rinitatii nu trebuie investigata mai mult decat ne!a fost dat sa stim caci nu se cuvine sa!@ >disecam? pe Dumnezeu; oricum depaseste intelegerea noastra. % dea8uns ca atunci cand zicem Dumnezeu sa intelegem impreuna 1atal , Fiul si Du*ul Sfant. "nteleptii spun ca Dumnezeu este unic in fiinta dar multiplu in Personae, pentru ca %l este iubire; si noi putem intra in iubirea aceasta caci Acine va implini cuvintele $ele, <oi vom veni la el si vom locui impreuna cu el si vom fi Bna?. %ste expresia cea mai clara a c*emarii omului la comuniunea cu Dumnezeu. Dogma 1rinitatii nu trebuie deci sa ne sperie ci sa ne incura8eze pentru ca implica cel mai minunat lucru care ni se poate intampla. (enim deci la finalitatea fiintei umane slab vizibila in alte religii dar bine conturata in Crestinism rostul existentei noastre este sa imbogatim fiinta lui Dumnezeu prin propria noastra fiinta primind in sc*imb comuniunea cu totalitatea Fiintei @ui. Din aceasta desigur ca noi avem de castigat pentru ca oferim atat de putin si primim o imensitate. Cineva ar putea spune ca Dumnezeu are nevoie de noi oamenii ca sa!Si recicleze Fiinta spirituala; nimic mai fals, pentru ca %l ne!a creat. <oi nu provenim de undeva din exteriorul @ui ca sa!@ putem a8uta cu ceva; facem parte din Creatie, iar Creatia face parte din %l. &m vazut la Creationism cum din Spiritul @ui a fost creata lumina, din lumina materia si formele cunoscute de energie au izbucnit in Big Bangul initial formand galaxiile, sistemul solar si pamantul, apoi lumea vie modelata cu bisturiul

6-

mutatiilor genetice si la urma omul. Dumnezeu deci nu ne datoreaza nimic. %l ne poate nimici intr!o clipa dar doreste ca noi sa devenim niste mici Adumnezei? partasi Fiintei lui. $antuirea nu vine cu forta; suntem creati cu libertatea de vointa. De noi depinde incotro apucam spre apropierea sau spre departarea de Dumnezeu. Semnul stapanirii @ui asupra noastra consta in rasplata sau pedeapsa viitoare in functie de ce a ales fiecare sa faca cu viata lui. Dumnezeu este :udecator al omenirii, in virtutea dreptatii absolute Acand va veni Fiul omului in "mparatia Sa va desparti pe cei buni de cei rai cum desparte pastorul oile de capre; si va zice celor de!a drepta Sa veniti, binecuvantatii 1atalui $eu de mosteniti "mparatia cerului, caci flamand am fost si mi!ati dat sa mananc, bolnav am fost si m!ati a8utat, gol am fost si m!ati imbracat Q iar celor de la stanga le va zice pieriti de la mine in focul cel vesnic pregatit Satanei si ingerilor lui caci flamand am fost si nu mi!ati dat sa mananc, bolnav am fost si nu m!ati a8utat, gol am fost si nu m!ati imbracat Q ori de cate ori nu ati facut acestea unora din acesti frati ai $ei mai mici, $ie nu mi le! ati facut?. & alege apropierea de Dumnezeu este deci ec*ivalent cu a alege faptele de milostenie sau iubire de aproapele; de aceea spune ca singuri ne decidem soarta. Fie ca ne departam fie ca ne apropiem de Dumnezeu, suntem singurii responsabili de rasplata sau pedeapsa ce va veni; este ca un mecanism automat unde nu incape eroare sau mita. "n Crestinism nu se pomeneste nimic despre reincarnare fie ca pedeapsa fie ca rasplata, pentru faptele dintr!o viata anterioara; nu exista mai multe vieti pentru o fiinta umana, in care sa!si aleaga liber orientarea catre bine sau catre rau. # singura viata pentru fiecare, bilantul faptelor, orientarea individuala, urmate de dreapta :udecata. &m vazut ca rasplata este comuniunea cu Dumnezeu, ceva minunat o stare de confort spiritual indescriptibila, 'aiul. Pedeapsa pentru cei care au ales departarea de Dumnezeu este G*eena sau "adul, un loc de c*inuri si foc vesnic; Anu va temeti de cei ce ucid trupul si apoi nu mai pot face nimic; temeti!va de Cel care poate arunca atat trupul cat si sufletul in G*eena?. <u se stie daca sunt c*inuri fizice si un foc material dar Domnul ne spune ca "azul de foc pregatit lui Satan si ingerilor lui este $oartea a!-!a. &cesta este sfrsitul cel adevarat, pe care noi il confundam cu moartea trupului; vom avea insa surpriza de a supravietui mortii fizice. %ul nostru va trai in afara trupului; odata cu moartea a!-!a insa inceteaza existenta eului personal; i se ia suportul vital sufletul, care se intoarce la Dumnezeu Generatorul vietii, iar spiritul respectiv se dezintegreaza. Fenomenul este cu atat mai dureros cu cat se face in mod constient; sfintii il descriu ca pe o ing*etare, in care spiritul respectiv e sfasiat de remuscarea a cea ce ar fi putut sa fie daca ar fi ales binele. %ul respectiv este lepadat de la fata lui Dumnezeu, oprit de a mai comunica ceva, condamnat la singuratate absoluta.

%pistole
Dupa %vang*elii, o adevarata comoara de invataturi teologice si practice gasim in scrisorile apostolilor catre comunitatile crestine recent infiintate. "n %pistola catre 'omani Sf Pavel arata ca Aneamurile? desi nu au avut o @ege revelata, indeplinesc partial cele ale legii. #ricine urmeaza calea credintei in Fristos va primi *arul lui Dumnezeu, care este o putere a8utatoare catre mantuire. Prin @egea vec*e am cunoscut faptele pacatelor care interzise fiind, sunt cu atat mai tentante. #mul desi doreste sa faca binele n!are destula vointa si deaceea are nevoie de *ar; primirea *arului ne face fii ai lui Dumnezeu iar aceasta implica suferinta asemeni lui Fristos, dar rasplata e cu mult mai

64

mare. &ctiunile lui Dumnezeu sunt de nepatruns pentru noi. Din %l, prin %l si pentru %l sunt toate lucrurile. Dupa aceasta parte teologica apostolul vine cu sfaturi practice Ain cinste fiecare sa dea intaietate altuia, rabdati necazurile, staruiti in rugaciune, bucurati!va cu cei ce se bucura si plangeti cu cei ce plang, nu umblati dupa lucrurile inalte ci ramaneti la cele smerite, nu intoarceti rau pentru rau ci biruiti raul prin bine, traiti in pace cu toti, fiti supusi dregatorilor caci orice stapanire vine de la Dumnezeu, respectati legile, platiti taxele, nu traiti in betii curvii invidie si certuri, nu 8udecati pe aproapele caci fiecare raspunde pentru faptele lui, nu fiti prile8 de pacatuire pentru nimeni. "n %pistolele catre Corinteni Sf Pavel ne spune ca invatatura crestina contine o intelepciune superioara pe care invatatii lumii n!o pot pricepe; cei daruiti cu Du*ul Sfant insa, pot intelege si intelepciunea crestina si sistemele de intelepciune lumesti, pentru ca ei se afla mai presus de lume. <imeni nu trebuie sa se socoteasca pe sine nepri*anit, pentru ca facem pacate pe care constiinta noastra nu le sesizeaza, dar Dumnezeu le cunoaste. #rice talent al omului nu este meritul lui ci este un dar primit de la Dumnezeu. @ucrurile ingaduite cum ar fi mancarea, bautura, sexul, distractia Q nu trebuie sa puna stapanire pe om. Feriti!va de curvie pentru ca intineaza direct trupul, care trebuie sa fie 1emplul Du*ului Sfant. Dumnezeu nu ingaduie ca omul sa fie ispitit peste puterile lui ci odata cu ispita ne da si mi8locul prin care sa ne ferim. Sotii sa Aposteasca? un timp, apoi sa se impreuneze din nou ca sa nu!i ispiteasca Satana. &i fost c*emat pe cand erai rob; <u te nelinisti, Dar daca poti sa a8ungi slobod foloseste!te, Cvalabil si pentru promovarea la serviciD. Cine ia Sfanta "mpartasanie fara cercetare si umilinta isi ia singur osanda. Poti sa!ti dai toata averea saracilor sau poti sa!ti sacrifici viata in c*inuri, daca nu o faci din iubire nu!ti foloseste. Dragostea nu pizmuieste, nu se mandreste, nu se manie, acopere totul, crede totul, sufera totul, ea este vesnica. &cum Cin viata trecatoareD cunoastem partial dar va veni o vreme cand vom cunoaste pe deplin Cin viata vesnicaD. Daca numai pentru viata pamanteasca ne!am pus nade8dea in Fristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre oameni; daca mortii nu inviaza, atunci sa mancam si sa bem caci maine vom muri. Puterea lui Dumnezeu in slabiciune este desavarsita Cnecazurile, bolile, saracia, toate ni se intampla spre mantuirea noastraD. Galateni daca nepri*anirea se capata prin @ege Critualurile iudaiceD atunci degeaba a murit Fristos; daca vreti sa fiti socotiti nepri*aniti prin @ege, ati cazut din *ar. Purtati!va sarcina unii altora ca sa impliniti @egea lui Fristos. %feseni maniati!va si nu pacatuiti Cabtinerea de la pacate te face nervosD; sa nu apuna soarele peste mania voastra Cdaca ai suparat pe cineva impaca!te cu el in aceiasi ziD. <u furati ci munciti ca sa aveti ce da si celui lipsit. <u vorbiti cuvinte stricate, nu spuneti glume proaste Climba8 pornografic, in8uraturiD. <u fiti lacomi de avere, nu va imbatati. Filipeni fiecare sa puna interesele celorlalti mai presus de interesele lui. Coloseni prin Fristos au fost facute toate lucrurile si vazute si nevazute Ccoparticipant la Creatie cu 1atal si cu Du*ul SfantD. <u va lasati furati de filozofie si nici de datini lumesti Cfilozofia despica firul in patru peirzand esentialul, iar datinile lumesti denatureaza mesa8ul divin, cum au patit evreiiD. Brmariti iubirea caci asta e calea spre desavarsire. (orbirea voastra sa fie mereu cu *ar, ca sa stiti ce sa raspundeti fiecaruia. 1esaloniceni fiecare sa!si stapaneasca vasul cu sfintenie si cinste nu in aprinderea poftei ca neamurile Crelatiile sexuale intre sotiD. $unciti, Faceti asa ca sa nu depindeti de nimeni; cand am fost la voi am muncit zi si noapte ca sa nu fim povara nimanui; urmati

6/

exemplul nostru; cine nu vrea sa munceasca, nici sa nu manance, Pentru cei adormiti sa nu va intristati, ca ceilalti care n!au nade8de, caci Fristos ii va invia. Pe cine greseste nu!l socotiti vra8mas ci mustrati!l ca pe un frate Curaste pacatul si nu pe pacatosD. 1imotei fereste!te de intrebarile nebune si nefolositoare Cc*estiuni interpretabileD care dau nastere la certuri; robul Domnului nu trebuie sa se certe ci sa indrepte pe altii cu blandete. Fereste!te de basmele lumesti si babesti Cmituri, superstitiiD. 'ugati!va pentru imparati si dregatori ca sa fie liniste si pace. $ai mult decat deprinderea trupeasca, urmareste evlavia. Sa nu!ti pui mainile peste nimeni cu graba Ctaina *irotonieiD; ai gri8a pe cine pui episcop, sa nu fie betiv, lacom certaret, bataus, sa fie respectat si in afara comunitatii. Crestinul care nu ingri8este de familia lui e mai rau decat un necredincios. (aduvele tinere sa se recasatoreasca, nu sa umble cu iscodiri si clevetiri din casa in casa. Fereste!te de impotrivirile stiintei pe nedrept numita astfel, pentru ca te poate rataci de la credinta. (a veni vremea cand oamenii vor uri adevarul si!si vor da invatatori dupa plac. 1it dupa prima si a doua mustrare, departeaza!te de cel ce aduce dezbinari. Filimon te rog pentru robul tau #nisim pe care l!am adus la credinta, sa!l primesti inapoi dar nu ca pe un rob ci ca pe un frate Cdesfiintarea sclavieiD. %vrei "isus este mai presus de ingeri pentru ca Dumnezeu "l numeste Fiu. Prin patimile @ui a luat calitatea de Preot mi8locitor intre Dumnezeu si oameni; A1u esti preot in veac dupa randuiala lui $el*isedec?. Preotii @egii mozaice multi la numar, aduc 8ertfe in fiecare an mai intai pentru pacatele lor si apoi pentru ceilalti, pe cand "isus este unic, nu are pacate si S!a adus pe Sine insusi 8ertfa odata pentru totdeauna. :ertfele @egii sunt doar niste porunci pamantesti ca si cele despre mancaruri, bauturi, spalari, pe cand :ertfa Domnului este suferirea pedepsei in contul celor pacatosi. &stfel suntem iertati dar daca dupa asta pacatuim de bunavoie iertarea nu se mai socoteste. C*iar daca Dumnezeu ne da necazuri %l ne pedepseste ca pa niste fii spre binele nostru. %pistola Sf "acov ferice de cel care rabda ispita caci va lua cununa vietii. "spitele nu vin de la Dumnezeu ci din poftele noastre care nasc pacatele, iar acestea aduc moartea. %l ne!a creat ca sa fim un fel de Aparga? a fapturilor @ui. #mul trebuie sa fie grabnic la ascultare, incet la vorbire si zabavnic la manie. Degeaba spui ca ai credinta daca n!o demonstrezi prin fapte; asa si diavolii cred si se cutremura Cde frica pedepsei finaleD. Credinta trebuie intretinuta de fapte bune, altfel moare; adevarata religie sta in milostenia fata de cel lipsit. Cine nu!si infraneaza limba, evlavia lui este zadarnica; limba este o fiara neimblanzita; cu ea binecuvantam pe Dumnezeu si tot cu ea blestemam pe aproapele; cel ce nu greseste in vorbire isi poate stapani tot trupul. Cine face planuri de viitor trebuie sa ia seama daca este si voia lui Dumnezeu pentru acestea. Cine stie sa faca binele si nu!l face pacatuieste. Pe bolnav sa vina preotii sa!l unga cu untdelemn in numele Domnului; sa se roage pentru el si Domnul il va insanatosi iar pacatele ii vor fi iertate Ctaina Sfantului $asluD. Cine intoarce pe un pacatos la credinta, va salva un suflet de la moarte si!si va acoperi o multime de pacate. %pistolele Sf &postol Petru cand suferiti pe nedrept pentru altii, ganditi!va ca si "isus a suferit pe nedrept pentru voi; daca aveti de suferit pentru nepri*anire, ferice de voi; mai bine asa decat sa suferi ca ucigas, *ot, facator de rele. Cand sunteti bat8ocoriti pentru Fristos, vine peste voi Du*ul Sfant; sa nu va fie rusine sa suferiti pentru ca sunteti crestini. Fiti gata sa raspundeti oricui va intreba despre credinta voastra. Pastorilor, pastoriti turma lui Fristos nu pentru castig ci cu lepadare de sine, nu ca stapani ci facandu!va pilda de urmat. Paziti!va caci se vor strecura intre voi invatatori mincinosi,

60

lacomi de placeri si din cauza lor calea adevarului va fi vorbita de rau, Cand va veni 9iua Domnului pamantul va arde si Dumnezeu va face ceruri noi si un pamant nou, in care va locui nepri*anirea. Sf &postol "oan ce am vazut, am auzit si am pipait noi insine, aceea va vestim despre Fiul lui Dumnezeu. %l ne cere sa ne iubim semenii prin fapte Cde a8utorare si milostenieD. Cine nu iubeste pe aproapele pe care!l vede nu poate iubi nici pe Dumnezeu, pe care nu!@ vede. 1rei marturisesc in cer 1atal, Fiul si Du*ul Sfant si &cestia trei Bna sunt. 1rebuie sa recunoastem ca avem pacate si sa le marturisim ca sa ni se ierte Ctaina spovedanieiD. Daca cerem ceva dupa voia lui Dumnezeu ne da Cdaca nu e dupa voia @ui nu ne daD. "uda s!au strecurat intre voi oameni neevlaviosi care tagaduiesc pe Fristos, nesocotesc stapanirea si dregatoriile, bat8ocoresc ce nu cunosc si traiesc dupa poftele lor; feriti!va, Cum vedem din epistole, crestinii erau buni cetateni si familisti. "nvataturile &postolilor nu ies din cadrul invataturilor Domnului caci ei vorbesc prin acelasi Du* Sfant, cum zice &p Pavel Acred ca si eu am Du*ul lui Fristos?. 1oti &postolii au murit mucenici. &tat %vang*eliile cat si %pistolele sunt foarte bogate in continut, practic inepuizabile.

%rezii si secte la origini

"nca de la inceput Crestinismul a fost contaminat cu interpretarile rastalmacite ale unor Ainvatatori mincinosi?. Se gaseste cate cineva care atribuie un Asens nou? unui element neesential, creaza rationamente false ca sa!si argumenteze ipoteza si persista in gresala din orgoliu; se a8unge astfel la niste aberatii care contrazic dogmele. Daca cel care emite erezia ar tine cont de corelatia cu totul unitar al invataturii, s!ar opri la timp, dar pentru asta ar trebui ani de studiu sub indrumarea altora mai experimentati; deaceea spunem ca izvorul ereziilor este prea marea incredere in sine, mai pe scurt mandria. Fenomenul sectar implica in primul rand separarea, apoi ambitia, ura, razbunarea. De la o interpretare gresita a unui element religios, de cele mai multe ori neesential pentru mantuire, se a8unge la rupturi grave care scot la iveala tot ce e mai rau in oameni. Pe parcursul timpului fiecare erezie a fost combatuta de Biserica; adevarul a iesit greu la lumina, de multe ori cu 8ertfe mucenicesti. &sa s!au formulat dogmele credintei crestine capatand un caracter fix, axiomatic; deaceea in sanul Bisericii exista un conservatorism care nu lasa loc pentru inovatii. %ste o necesitate nu o stagnare a progresului spiritual; pentru crestini progresul nu consta in inovatii de dogma ci in adancirea evlaviei. $ulte erezii isi reclama legitimitatea pe Agnoza?, c*ipurile o invatatura secreta pe care $antuitorul ar fi dat!o doar apostolilor. &cestia ar fi urcat astfel pe o treapta mai inalta de cunoastere, formand o elita inc*isa de Aalesi? in interiorul careie se aplicau alte reguli mai presus de morala crestina. 'estul comunitatii ramanea o turma ignoranta, buna doar pentru a asigura subzistenta Aalesilor?. %ste adevarat ca "isus vorbea oamenilor in parabole apoi le deslusea apostolilor, dar nu ca sa le tina secret ci sa le difuzeze mai departe; Aoamenii nu aprind lumina ca s!o puna sub oboroc ci o pun in sfesnic pentru ca toti sa fie luminati?, spunea %l. (orbirea in pilde era cea mai potrivita, pentru ca in putine cuvinte se rezuma sensuri multe si adanci care merg direct la sufletul ascultatorilor. &lteori le vorbea direct, ca in predica de pe munte cand le spunea despre suferirea raului si iubirea vra8masilor sau despre :udecata viitoare. Pe de alta parte "isus arata ca nu este voia lui Dumnezeu sa se piarda nici macar un suflet; orice om cat de pacatos ar fi si oricat de tarziu s!ar intoarce la pocainta este primit cu 65

iubire de 1atal. 1ocmai aceasta invitatie spre mantuire ce nu tine cont de timp, stare sociala, varsta sex, etnie, face din Crestinism o religie universala. Cum putem accepta atunci ideea unei invataturi secrete impartasita doar unui cerc restrans de privilegiati; Se poate, cu conditia ca aceste invataturi secrete sa nu!i favorizeze pentru castigarea mantuirii. "ntr!adevar taine dumnezeiesti au fost revelate sfintilor ca o Aarvuna? a cunoastreii de care vom avea parte cu totii dupa moarte. &ceste descoperiri nu sunt insa de folos mantuirii caci oamenii obisnuiti nu le pot intelege, asa cum spune Sf &p Pavel Aam fost inaltat pana la al!4!lea cer si am auzit cuvinte care nu se pot spune?. @a mantuire suntem c*emati cu totii, si premianti, si codasi; nu doar sfintii se mantuiesc. <imeni nu este insa mai presus de moralitate si de Aregulile? vietii crestine. Partea cea mai grava e ca la adapostul gnozei sunt luate de bune orice fantezii. Cand s!a pus in scris activitatea $antuitorului si a apostolilor, au aparut unele lucrari ce contineau diverse erori. Biserica primara a selectat scrierile universal acceptate formand culegerea cartilor canonice ale <oului 1estament. Scrieri apocrife cum ar fi %vang*elia dupa 1oma, %vang*elia adevarului, %vang*elia lui pseudo!$atei, %vang*elia dupa "uda, Faptele lui Petru si ale lui "oan etc, au alimentat imaginatia Aliber!cugetatorilor?. Cei mai mari gnostici vin cu fabulatii incredibile pe care este rusine a le gandi. Dupa (alentinCcca 1..!15.D considerat fondatorul gnosticismului, 1atal S!a unit cu sotia Sa Gandirea si a nascut 10 perec*i de eoni; Sofia unul din eoni, provoaca o criza si in lume apare raul; Du*ul Sfant este perec*ea feminina a lui Fristos, care se intrupeaza pentru a!i salva pe pneumatici, o clasa speciala de oameni inzestrati; "isus Cpersoana diferita de FristosD, "l creaza pe Dumnezeul (ec*iului 1estament Q etc. $arcionC1..!15.D sustinea ca lumea este creatia lui +a*ve, Dumnezeul cel rau al evreilor, iar "isus este Fiul Dumnezeului celui bun al crestinilor care 8ertfindu!se a rascumparat creatia Cexista oare doi dumnezei; Poate fi oare Dumnezeu disociat de calitatea Sa de Creator;D. Cerint*ius afirma ca "isus este fiul natural al $ariei si al lui "osif si a devenit Fristos la botez cand a primit Du*ul Sfant apoi, inainte de patimi, Du*ul S!a ridicat de la %l Ccum poate fi "isus fiu natural, cand atat proorociile cat si &r*angelul Gabriel confirma nasterea din fecioara; Si daca Du*ul A@!a parasit?, atunci ce valoare mai are 8ertfa pe cruce a unui simplu muritor;D. $aniC-15!-65D elaboreaza un sistem si mai complex amestecand elemente bud*iste si iraniene intr!o mitologie fantezista a luminii, in care apar AParintele maretiei?, ?Printul intunericului?, ?$ama vietii?, ?Demonii ar*onti?, ?Concupiscenta? etc. ASpiritul cel viu? faureste din pieile ar*ontilor cerurile, din oasele lor muntii, din carnea lor pamantul; demonii ing*it lumina dar un A1rimis? li se arata sub forma unei femei goale, ii face sa se masturbeze pe pamant si astfel lumina este eliberata prin samanta lor, din care iese vegetatia etc. "n ciuda frivolitatii, aceste fantasmagorii Ainofensive? au produs la vremea lor destula tulburare si ulterior au inspirat multe secte. Gnosticii se socoteau niste alesi mai presus de legile sociale, mai presus de bine si de rau pentru simplul motiv ca ei Astiau? valoarea spiritului prizonier in trup. %rau impotriva casatoriei si a procreatiei recomandand curvia pentru satisfacerea poftelor sexuale, caci fiecare nou nascut era pentru ei Aintemnitarea? in trup a unui spirit. Secta fabionitilor promova mortificarea trupului dar nu prin post si abstinenta ca mani*eenii, ci prin vicii de uzura si orgii sexuale. Brmasii tarzii ai gnosticilor Eat*arii, practicau sinuciderea prin infometare pentru cei a8unsi la Adesavarsire?; Cin zilele noastre alcoolul si drogurile au devenit accesoriile Amortificarii? trupuluiD.

66

Paralel cu Gnosticismul, au mai fost si alte tendinte eretice. #rigenCcca 130!-0/D cazut martir sub torturi in timpul prigoanei lui Decius, a scris tratatul teologic ADe Principiis?. %l sustinea ca Dumnezeu naste incontinuu pe Fiul C@ogosulD, prin care creaza spirite inzestrate cu viata si cunoastere. &ceste spirite, din negli8enta uitare sau inocenta se departeaza de Dumnezeu si devin suflete, carora 1atal le da trupuri de ingeri oameni sau demoni dupa gravitatea caderii. 1oti acestia sunt inzestrati cu voie libera si a8utati de gratia divina, isi incep calatoria de reintoarcere la Dumnezeu. &stfel capata experientele caderilor si ridicarilor din ispite, iar la final a8ung incoruptibili. Dumnezeu are prestiinta de orientarea fiecarui suflet si!l a8uta, astfel ca toate vor a8unge la AapoEatastasis? Crestaurarea tuturor lucrurilorD, atingand desavarsirea originala dinainte de cadere. 1eologia lui #rigen a fost criticata si condamnata definitiv ca erezie la cererea imparatului "ustinian in Sinodul ( ecumenic din anul 004, pentru ca in planul de mantuire includea si demonii. 1otusi #rigen a fost devotat Bisericii; el spunea ca ?trebuie crezut numai ce nu difera de traditia bisericeasca si apostolica?. Contemporan cu #rigenismul, Docetismul afirma ca "isus a avut un trup aparent pentru ca Dumnezeu Fiul n!ar fi acceptat umilinta de a suferi pe cruce intr!un trup material. Dar in proorocii spune ADumnezeu a gasit cu cale sa!@ zdrobeasca prin suferinta? iar in gradina G*etsimani A1ata te rog departeaza de la $ine pa*arul acesta,?. "isus a patimit in trup cu adevarat; :ertfa @ui nu a fost o falsa punere in scena. %l a demostrat ca ispitele pot fi invinse c*iar si in trup; nu s!a folosit de firea lui dumnezeiasca. Pe cruce fiind spune ADumnezeul $eu, pentru ce $!ai parasit;? Firea dubla a lui "isus este o taina care scapa ratiunii si se adreseaza credintei. Docetismul a fost condamnat definitiv la sinodul de la Calcedon din anul /01. Pornind de la teoria neoplatonica a @ogosului creat de Dumnezeu inaintea oricarei creatii, &rieC-05!445D isi dezvolta propria teorie prin care sustine ca Fiul si Du*ul Sfant sunt creati de 1atal si prin urmare nu au calitatea de etern, infinit si atotputeric, fiind niste divinitati secundare. 1eoria nega defapt ca "isus este Fiul lui Dumnezeu si devaloriza 8erfa @ui rascumparatoare. "mparatul Constantin cel $are convoaca Consiliul de la <iceea anul 4-0, prezidat de el, cu participarea a peste 4.. de episcopi care au declarat arianismul erezie. %i au formulat Simbolul credintei care afirma ca Fiul este ?Bnul nascut, Care din 1atal S!a nascut mai inainte de toti vecii ... Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat nascut, nu facut, prin Carele toate s!au facut? iar Du*ul Sfant este >Domnul de viata facatorul care din 1atal purcede ... care a grait prin prooroci?. &l!-!lea Sinod ecumenic din anul 431 tinut la Constantinopol, are drept scop tot combaterea ereziei ariene. %xista numeroase pasa8e atat in prooroci cat si in %vang*elii care spun ca "isus este una cu 1atal iar Dumnezeu este Du* datator de viata. "n acei ani se redacteaza forma canonica definitiva a Crezului crestin, primele dogme si canoane sistematizate de ilustri parinti ai Bisericii (asile cel $are, Grigore de <)ssa, Grigore de <azianz si "oan Fr)sostomul C"oan Gura de aurD. Sf &t*anasie elaboreaza doctrina consubstantialitatii Sfintei 1reimi rezumata de Sf &ugustin prin formula Ao substanta!trei persoane?. &rianismul a rezistat pana in sec (""" mai ales intre popoarele germanice care au fost convertite de la bun inceput in crestinismul arian. Constantin cel $are a primit botezul tot de la un episcop arian iar urmasul sau Constantiu a prote8at arianismul. #rtodoxismul niceean a fost restabilit in timpul imparatului 1eodosie "C462!420D. Pana la victoria finala a dogmei Sfintei 1reimi, Crestinismul a dat al!-!lea rand de mucenici.

63

DonatusC44.D episcop de <umidia lanseaza dupa incetarea persecutiei din timpul lui Diocletian, o actiune de curatare a Bisericii de preotii care dadusera dovada de slabiciune. Donatus socotea ca transmiterea *arului divin prin tainele Bisericii este afectata de vrednicia preotului. %ste combatut de Sf &ugustin care arata ca gratia divina nu este micsorata nici de nevrednicia preotului nici de necredinta celui ce o primeste. PelagiusC45.!/-.D venerabil calugar ascet englez de inalta eruditie, lanseaza prin anul /.. ideea ca omul este oarecum singur lucrator al propriei mantuiri prin asceza, meditatie, fapte bune, fara contributia ma8ora a *arului divin. Pelagius refuza ideea ca omul mosteneste pacatul &damic al neascultarii. & fost combatut de Sf &ugustin care dealtfel a elaborat doctrina gratiei divine. Pelagianismul este definitiv condamnat ca erezie in anul 062 la Sinodul de la #range. Biserica sustine ca toti oamenii mostenesc pacatul adamic si sunt atrasi catre rau; :ertfa lui Fristos sterge din om toate pacatele inclusiv pacatul &damic al neascultarii, din pricina caruia omul nu are acces la 'ai si la viata vesnica. Biserica invata ca aceasta curatire de pacatul adamic impreuna cu intarirea vointei de a face binele, se da crestinului prin *arul divin la taina botezului. Sf &mbrozie remarcase ca pacatul original se transmite omului pe calea sexuala, deaceea toti il avem mai putin "isus care a fost nascut din Fecioara; deaceea fiind complet fara de pacat si facandu!se total ascultator 1atalui, poate restaura prin :ertfa Sa pe &dam si tot neamul omenesc. Sf CiprianC-..!-03D spunea ca botezul noilor nascuti are drept prim scop curatarea lor de pacatul adamic iar Sf &ugustin include in categoria celor destinati iadului si pe copiii care mor nebotezati. <estoriusC43.!/01D fost patriar* al Constantinopolului exilat dupa /41, afirma ca "isus nu este Dumnezeu ci un Aom purtator de Dumnezeu?, cu o natura umana si una divina diferite intre ele. Sf Fecioara $aria nu este deci $aica Domnului ci mama omului "isus. %rezia a fost condamnata la Sinodul al!4!lea ecumenic de la %fes in anul /41, cand se a8unge la concluzia ca in "isus salasluiau de la bun inceput atat firea omeneasca precum si cea Dumnezeiasca iar Sfanta Fecioara $aria este <ascatoare de Dumnezeu. (is a vis de nestorianism apare monofizismul care afirma ca in "isus firea dumnezeiasca si cea omeneasca sunt contopite intr!una singura; monofizismul este condamnat ca erezie la Sinodul al!/!lea de la Calcedon in anul /01, care decide ca in Fristos firea omeneasca si cea dumnezeiasca, desi sunt unite nu sunt contopite una cu alta. $onofizismul a fost condamnat si de edictul imparatului "ustin din anul 012 dar a fost prote8at de imparateasa 1eodora, sotia lui "ustinian. Controversele asupra acestui subiect au continuat timp de secole; Cpractic c*estiunea nici nu trebuia investigata la fel ca atatea mistere ce graviteaza in 8urul divinitatiiD. Sinoadele ( si (" de la Constantinopol din anul 004 respectiv 53. au facut de asemenea concesii monofizismului care se mentine si azi in biserica armeana, siriaca, etiopiana si copta. Paulicienii secta eretica aparuta in &rmenia prin anii 55., nu recunosteau autoritatea Bisericii si considerau lumea si trupul omenesc ca fiind creatia fortelor raului; erau impotriva icoanelor si nu recunosteau taina botezului, taina eu*aristiei si taina nuntii. Bogomilismul secta de inspiratie mani*eista, a aparut in sec 7 in Bulgaria, fondata de preotul "eremia supranumit Bogumil adica Aprietenul lui Dumnezeu?. %l invata ca Dumnezeu a creat doar cele spirituale in timp ce Diavolul, identificat cu +a*ve din (.1., pe cele materiale. Bogumilii respingeau tainele Bisericii, detestau crucea si promovau un ascetism impins la extremis; deasemenea refuzau procreatia caci intemniteaza sufletul in trup, si considerau ca Domnul a avut un corp aparent. Bogomilismul a fost religia

62

maselor oprimate de tarani. Din el a derivat insa in #ccident secta Cat*arilor care urmareau intoarceea la viata din primul secol de crestinism si secta &lbigenzilor; ambele au avut mare succes in randul negustorimii si nobilimii, pentru ca nu impuneau saracia si nu opreau imprumutul cu dobanda. Bogatiile acumulate le!au adus pieirea; in anul 1-.3 papa "nocentiu """ proclama o cruciada impotriva albigenzilor, astfel ca in Franta sunt ucisi peste 5..... de oameni iar averile lor trecute in patrimonial regelui si al bisericii.

$oaste si icoane
"n primele doua secole crestinii n!au avut icoane respectand ad!literam porunca Decalogului. "ncepind cu sec """ si "( in manastirile din %gipt, Siria si Peninsula Sinai calugarii picteaza icoane cu scene din viata $antuitorului si cu figuri de sfinti; cultul se amplifica paralel cu cinstirea moastelor in sec ( si (" iar in sec ("", de8a peste tot in biserici si locuintele crestinilor existau icoane. Protestele n!au intarziat sa apara. "n sec "( un conciliu din Spania spunea ca in biserica nu trebuie sa existe picturi; in sec (" si ("" se inregistreaza in occident cazuri de distrugere a icoanelor; in sec (" papa Grigorie cel $areC02.!5./D il lauda pe episcopul de $arsillia ca a scos icoanele din biserici. Califul +azidC53.!534D ordona sa se scoata toate icoanele din bisericile si din casele crestinilor de pe teritoriul Siriei, intrata in posesiune araba; faptul nu era de mirare ca venind din partea unui musulman dar in anul 64. imparatul bizantin @eon """C616!6/1D da si el un edict prin care interzice cultul icoanelor sub acuzatiile de monofizism, nestorianism si idolatrie. Patriar*ul iconofil este inlocuit imediat cu altul iconoclast la fel si episcopii. %dictul a fost criticat de Sf "oan Damasc*inulC56/!6/2D, de papa Grigore al!""!lea care dealtfel l!a excomunicat pe imparat in anul 641 si de papa Grigore al!"""!lea. Succesorul lui @eon """, Constantin (C6/1!660D convoaca in anul 60/ la Constantinopole, primul Sinod iconoclast cu participarea a 433 de episcopi care condamna cultul icoanelor ca erezie. "mparatul ordona distrugerea icoanelor si relicvelor pastrand doar crucea; cultul Fecioarei si al sfintilor este deasemanea interzis; manastirile sunt deposedate de averi si calugarii torturati, inc*isi, ucisi sau exilati. Crestinismul dadea al!4!lea rand de mucenici. Peste 0..... de calugari au emigrat in sudul "taliei fondand aici noi manastiri de cultura greaca. "n anul 601 Bizantul pierde 'avena in fata longobarzilor pentru ca soldatii refuza sa lupte la ordinele unui imparat iconoclast. "n anul 636 are loc la <iceea al!6!lea Sinod ecumenic ce va reinstaura cultul icoanelor pana in anul 310, cand se intruneste al!-!lea Sinod iconoclast la Constantinopol. "coanele sunt din nou interzise pana in anul 3/4 cand cultul este reluat definitiv si iconoclastii sunt declarati eretici. Perioada iconoclasta a durat cca 1-5 de ani si a insemnat un abuz al autoritatii statului asupra Bisericii. "conoclastii sustineau ca "isus nu poate fi reprezentat in icoane fara a se subintelege partea lui divina, deci se incalca porunca Asa nu!ti faci vreo reprezentare a lui Dumnezeu?; daca prin icoana se intelegea doar natura umana a Domnului insemna separarea de natura @ui divina, deci <estorianism; daca icoana era inteleasa ca reprezentand ambele naturi ale Domnului insemna contopirea acestora cea ce insemna $onofizism, ori la sinodul ecumenic de la Calcedon Ase stabilise? ca cele doua naturi sunt unite dar nu sunt contopite. &ceste Afineturi teologice? scapau insa intelegerii maselor populare, cum scapa si ma8oritatii crestinilor de azi. <!ar trebui sa!@ Adisecam? pe Domnul pentru a!@ intelege in c*ip rational caci organul preponderent al credintei nu

3.

este ratiunea ci sentimentul; trebuie sa credem in %l in mod simplu Asaraci cu du*ul?, deaceea multimea Anaiva? a crestinilor de rand a luat!o de multe ori inaintea teologilor. &rgumentele iconofililor sunt mai putin teologice si mai mult practice. Sf "oan Damasc*inulC56/!6/2D sustine ca Adesi divinitatea este invizibila si nu poate fi reprezentata, totusi odata ce Domnul a luat c*ip omenesc, poate si c*iar trebuie sa fie reprezentat?; prin intrupare S!a revelat in mod fizic, deci crestinii nu gresesc atunci cand "i reproduc c*ipul in icoane, ci dimpotriva lucreaza in consens cu intentia divina. Bn argument foarte puternic a fost functia didactica a icoanelor reprezentand activitatea lui "isus si a sfintilor, intr!o vreme cand marea ma8oritate a crestinilor erau analfabeti. ACea ce este cartea pentru cei care stiu sa citeasca, este icoana pentru cei care nu stiu; cea ce este cuvantul pentru auz este icoana pentru vaz?, spunea Sf "oan Damasc*inul. "n %vul $ediu, cand arta a servit in primul rand religia, catedralele cu picturile sculpturile si vitraliile lor erau adevarate >Biblii in imagini?; pictura bisericilor medievale era supranumita >literatura analfabetilor?. Papa Grigore (""C1.64!1.30D ii scria episcopului de $arseille sa pastreze picturile din biserici pentru nestiutorii de carte caci Auna e sa venerezi imaginea si alta sa inveti din istoria pe care o reprezinta imaginea, cea ce trebuie sa venerezi?. &lti teologi care au sustinul cultul icoanelor au fost Dionisie Pseudo!&reopagitulCsec ("D si 1*eodor StuditulC602!3-5D. &ccentuand valoarea lor simbolica, teologii iconofili sustineau pe buna dreptate ca icoanele sunt usor accesibile oricui si reactualizeaza timpul evenimentelor sfinte, inlesnind trairea mistica a crestinului. "nc*ipuiti!va cum arata o biserica cu icoane "isus, $aica Domnului, Sf. "oan Botezatorul, Sf &postoli, scene cu Bunavestire, <asterea Domnului, "nvierea, 'astignirea, "naltarea la cer, etc. "nc*ipuiti!va acum o biserica cu zidurile goale. Bnde exista o atmosfera mai favorabila pentru rugaciune; "coanele introduc pe credincios in >familia lui Dumnezeu?, creaza atmosfera evlaviei impreuna cu cantecele religioase si rugaciunile liturg*iei. Dealtfel iconoclastii realizand goliciunea zidurilor au trecut la decorarea cu imagini din natura, scene de vanatoare, motive florale si geometrice la fel ca in mosc*eele musulmane. &cestea merg intr!o primarie, intr!o scoala, etc dar nu intr!o Biserica. Puneti un om in mi8locul icoanelor si va fi oprit de la pacat pentru ca se va rusina, dar cel ce fuge de icoane se lipseste de un mare a8utor in lupta cu ispitele. "coanele si cultul sfintilor sunt un accesoriu necesar pentru ca suntem in trup, calauziti de simturi, si avem nevoie de stimuli exteriori ca sa ne ridicam mintea la rugaciune. ACum puteti voi care sunteti vizibili sa adorati lucruri invizibile;?!intreba Sf "oan Damasc*in. Pe masura ce inaintam catre sfintenie nevoia de stimuli exteriori scade; cei desavarsiti n!au nevoie de icoane dar cine este cu adevarat desavarsit; Porunca intai din Decalog zice A%u sunt Domnul Dumnezeul tau care te!am scos din tara %giptului, din casa robiei, sa nu ai alti dumnezei afara de $ine,?; aceasta vizeaza eradicarea Politeismului. Bnii sunt de parere ca trebuie oprit si cultul sfintilor, dar crestinii nu!i venereaza pe sfinti in locul lui Dumnezeu ci!@ venereaza pe %l in sfintii @ui. Porunca a!-!a zice ASa nu!ti faci c*ip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri, sau 8os pe pamant, sau in apele mai de 8os decat pamantul, sa nu te inc*ini inaintea lor si sa nu le slu8esti,?; aceasta este indreptata impotriva "dolatriei. Bnii considera ca restrictia include si cultul icoanelor dar icoanele nu au pretentia de a reprezenta pe Dumnezeu caci %l nu poate fi reprezentat nici nu poate fi vazut, pentru ca maretia @ui copleseste fiinta umana >nu poate omul sa $a vada si sa traiasca?. 1otusi %l

31

s!a aratat oamenilor partial, in diferite c*ipuri. @ui &vraam i s!a aratat sub c*ipul celor trei tineri, $oise graia cu %l >fata catre fata?, "saia >sunt om cu buze necurate ... si pe Domnul Savaot @!am vazut cu oc*ii mei?. @ui "lie Domnul " s!a aratat partial la muntele Foreb, &mos >vazut!am pe Domnul sezand pe altar?, $i*eia >&m vazut pe Domnul sezand pe tronul Sau si toata ostirea cereasca sedea la dreapta si la stanga @ui?. Dumnezeu 1atal apare rar in icoane desi este Fiinta cea mai adorata de crestini, de frica sa nu calce porunca Decalogului. %l S!a aratat totusi Sfintilor Prooroci Daniel si %zec*iel si in &pocalipsa Sf &p "oan, care ne spun ca au vazut un tron pe care statea ABn invec*it in zile?. &ceasta epifanie a 1atalui sub c*ipul unui Batran bland este figurata in unele icoane. Dumnezeu 1atal a fost reprezentat pentru prima oara in pictura Capelei Sixtine de catre $ic*elangelo in fresca creatiei lui &dam; putini artisti se incumeta sa!@ reprezinte. &!-!a persoana a Sfintei 1reimi S!a aratat lumii intrupandu!Se in Domnul nostru "isus Fristos, Fiul lui Dumnezeu. "nainte de patimi %l s!a infatisat lui Petru, "acov si "oan pe $untele 1abor intr!o lumina dumnezeiasca, si apostolii au cazut la pamant; apostolul Pavel @!a vazut pe drumul Damascului si a orbit pentru o vreme; Stefan @!a vazut stand la dreapta 1atalui iar Sf evang*elist "oan @!a vazut in &pocalipsa. &!4!a persoana a Sfintei 1reimi, Du*ul Sfant Domnul de viata facatorul, S!a aratat sub forma de porumbel si sub forma limbilor de foc de la Cincizecime. &ceste epifanii crestinii le!au pastrat cu gri8a in inima lor si le!au pus in icoane ca semn de adorare a lui Dumnezeu. <u au respectat ad!literam porunca a!-!a din Decalog dar au lucrat in spiritul intentiei divine, caci conservand >aratarile? @ui au sporit dragostea de Dumnezeu si evlavia. Defapt porunca a!-!a din Decalog cere sa nu!" faci lui Dumnezeu c*ipuri de dobitoace sau taratoare care sa!@ reprezinte, cum faceau popoarele idolatre; porunca opreste deci omul sa!si imagineze cum arata Dumnezeu. Crestinii au respectat porunca in acest sens; ei nu au pus in icoane imaginatia lor ci %pifaniile care au fost voite de %l pentru folosul nostru. $i!ar veni usor sa distrug un idol ce duce lumea in ratacire, sarpe, vitel, berbec, c*iar daca e o opera de arta, dar n!as indrazni sa distrug o icoana pentru ca as avea sentimentul ca lovesc in Dumnezeu. $ai trebuie subliniat aici ca "dolatria pune egalitate intre Dumnezeu si o imagine fizica Cstatuie, picturaD pe cand icoana este auxiliarul care transporta mintea catre transcendent. Daca %l "nsusi a poruncit sa se faca pe capacul c*ivotului @egii c*ipurile a doi *eruvimi si pe perdelele cortului deasemenea c*ipuri de *eruvimi, inseamna ca aceasta nu e idolatrie; aceste c*ipuri de *eruvimi sfintesc privirea credinciosilor in acelasi fel cum o fac icoanele crestine; a le elimina inseamna a amputa credinciosului simtul vazului. Problema care ramane e ca nu se poate face o distinctie certa intre modul de inc*inare idolatru si cel in Adu* si adevar?, aceasta fiind o c*estiune intima la nivelul fiecarui individ. "coanele nu au fost niciodata socotite ca Dumnezeu dar au fost mereu socotite ca o extensie a divinitatii, mai ales ca unele sunt facatoare de minuni. 1otusi icoanele nu sunt idoli pentru ca nu se identifica cu persoana reprezentata; aici este c*eia. "dolii din vec*ime erau divinizati la propriu, erau *raniti, culcati, spalati, imbracati, iar prin aceasta zeul respectiv era in8osit de parca ar fi avut nevoie de serviciile oamenilor. &parea paradoxul de a cere a8utor unui zeu complet nea8utorat; este Aorbirea? de care vorbeau proorocii incercind sa convinga oamenii ca idolul, odata ce nu merge, nu mananca, nu doarme, nu vorbeste, nu poate fi Dumnezeu ci doar o statuie neinsufletita. C*estiunea ramane desc*isa pentru ca asa cum spuneam inainte, delimitarea dintre obiect si cea ce reprezinta el este ceva intim pentru sufletul si mintea fiecaruia.

3-

&tat moastele sfintilor cat si unele icoane erau facatoare de minuni, fapt ce nu poate fi tagaduit decat prin reavointa; erau scosi demoni, erau vindecate boli, o dovada in plus ca Dumnezeu incura8eaza cinstirea lor. %ate exclus ca aceste minuni sa fie infaptuite de fortele intunericului pentru ca "isus ne invata Adaca Satana este dezbinat impotriva lui insusi, imparatia lui nu va dainui ci este sortita pieirii, dar daca %u cu degetul lui Dumnezeu scot afara demonii inseamna ca "mparatia lui Dumnezeu s!a apropiat de voi?. $oastele sfintilor sunt demne de cinstire pentru ca au fost templul Du*ului Sfant si ca dovada Dumnezeu face vindecari prin ele, asa cum a inviat mortul care s!a atins de oasele proorocului %lisei. $ulte moaste au fost descoperite prin vise si vedenii de la Dumnezeu catre anumiti oameni alesi. 1ot aici intra si relicvele sfinte cum ar fi camasa, sandalele, giulgiul lui "isus, crucea, cuiele, cununa de spini, lancea cu care fusese strapuns, obiecte care apartinusera sfintilor apostoli. %vlavia populara fata de moastele sfintilor a invins suspiciunile clerului, relativ la o posibila cadere in idolatrie; poporul a luat!o din nou inaintea teologiei. &stazi toate bisericile au in altare moaste de sfinti. Poate ca cel mai simplu argument ce se poate da in favoarea cultului icoanelor este cel cu fotografia celor dragi, pe care o luam cu noi in calatorie sau o punem la vedere in casa. &sa cum este nedrept sa interzici cuiva imagini cu copiii, parintii, sotia, prietenii, tot asa este nedrept sa!i interzici icoanele caci sunt o manifestare a iubirii de Dumnezeu.

34

Cap /. "slamismul
"slamismul sustine egalitatea tuturor oamenilor in fata unui dumnezeu unic &lla*, care a trimis pe profetul $u*ammad sa aduca oamenii la credinta. &lla* a mai trimis si alti profeti ca sa le reaminteasca religia cea adevarata dar cel mai mare e $u*ammad. "slam inseamna supunere si musulman inseamna supus. 1riburile nomade preislamice divinizau @una, Soarele, zeul Fubal a carui statuie se afla in templul RaWba si divinitatea suprema &lla* cu cele trei fiice ale sale &l!@at CsoareleD, &l!Bza CputericaD si $anat CdestinulD. 9eii aveau statui de piatra cum erau men*irii, care erau stropite cu sangele 8ertfelor de animale; nomazii se temeau de demoni si credeau in destin. "ntr!un colt al lui RaWba se afla zidita >piatra neagra cazuta din cer? Cun meteoritD, pe care credinciosii o sarutau facand ocolul ritual al templului. "n triburile preislamice, singurii monoteisti erau poetii vizionari C*anifiD. "n 8urul anului 5.. exista o puterica tendinta monoteista in sanul triburilor arabe, datorita influentei evreilor, misionarilor crestini si zoroastrienilor care cucerisera +emenul. $u*ammad CPreaslavitulD fondatorul 'eligiei "slamice, s!a nascut in anul 061 in tribul Luraisitilor; ramas orfan de ambii parinti la varsta de sase ani, este crescut de unc*iul sau dinspre mama, &bu 1alib. @a -0 de ani intra in seviciul unei vaduve bogate de /. de ani pe nume R*adi8a, cu care se si casatoreste la scurt timp; au avut impreuna 6 copii, dintre care doar Fatima a supravietuit Cea se va casatori mai tarziu cu &li, varul profetuluiD. Dupa ce s!a ocupat timp de 10 ani cu calatoriile si negotul de caravane spre Siria, la /. de ani $u*ammad se retrage in singuratate pentru meditetie. "n anul 51. pe cand dormea intr!o pestera are prima revelatie; ingerul Gibrail CGabrielD ii apasa o carte pe fata si!i porunceste APredica in numele Domnului care te!a facut, Care a facut omul dintr!un c*eag de sange? M >&m inceput sa citesc apoi m!am trezit si eram ca si cum cineva ar fi scris in inima mea. Cand am plecat din pestera am auzit un glas din cer care!mi spunea #, $u*ammad, 1u esti apostolul lui &lla* Crasul &lla*D si eu sunt GabrielQ &m inaltat privirea spre cer si iata Gabriel statea pe zare asemenea unui om cu picioarele indoite sub el; in orice parte pe cer as fi privit, continuam sa!l zaresc?. "n anul 51- $u*ammad isi incepe misiunea vorbind despre credinta intr!un singur Dumnezeu numit &lla* Creatorul a toate, despre egalitatea intre oameni, milostenie si cinste. Primii adepti au fost R*adi8a, &bu BaEr Calt unc*i al sauD si &li varul sau. <egustorii bogati ai triburilor meccane vedeau insa un pericol in predica lui, deci l!au alungat din $ecca. &bu 1alib murise si fiul sau &bu @a*ab l!a scos din drepturi pe varul sau $u*ammad in anul 510; pe capul profetului se pusese un premiu de 1.. de camile si se urzeau comploturi ca sa!l prinda. $u*ammad se refugiaza mai intai in %tiopia cu un grup de cca 3. de adepti iar in anul 5-- dupa un pelerina8 la $ecca, se retrage in orasul oaza +atrib la cca 4.. Em nord de $ecca. &cest oras isi va sc*imba numele in >$edina? C$adinat!an!<abi, #rasul profetuluiD. Stabilindu!se aici isi lasa camila sa aleaga sediul viitorului edificiu care va constitui casa lui, casele celor noua sotii pe care si le luase dupa ce murise Radid8a, si sediul unde se adunau musulmanii la rugaciune. Data de 10 "ulie 5-- a exodului musulmanilor din $ecca spre $edina se va considera data de inceput a calendarului 3/

islamic. @a $edina $u*ammad stabileste regulile referitoare la rugaciune, post, milostenii si pelerina8; el devine mediator intre triburile arabe si izraelite stabilite aici, apoi se proclama seful intregii comunitati. Cu toate eforturile $u*ammad nu reuseste sa intre in gratiile evreilor, care nu!l recunosteau ca profet si!l acuzau de erorile din Coran Cputin diferit de (ec*iul 1estamentD. Drept consecinta, in anul 5-/ in urma unei noi >revelatii?, $u*ammad lanseaza ideea ca templul RaWba a fost construit de &vraam si fiul sau "smael Cstramosul semintiei arabeD, fiind deci mai vec*i decat templul din "erusalim si decat Cortul marturiei, al evreilor. $usulmanii nu mai trebuiau sa se inc*ine cu fata catre "erusalim cum faceau pana atunci, ci cu fata spre $ecca. & fost ruptura "slamismului de "udaism. Pentru a castiga resurse materiale profetul organizeaza cateva incursiuni de 8af ale caravanelor negustorilor meccani >necredinciosi?; dupa victoria de la Badr din anul 5-6, $u*ammad izgoneste unul din cele trei triburi israelite din $edina, confiscandu!le averile. "n 5-3 are loc Abatalia santului? cand meccanii asediaza orasul dar nu reusesc sa!l cucereasca datorita unui sant de aparare, sapat la sugestia unui musulman persan; cu acest prile8 $u*ammad acuza restul evreilor din $edina de >tradare? si 5.. de israeliti sunt ucisi iar femeile si copii vanduti ca sclavi. "n 5-2 tot mai multe triburi de beduini si c*iar sefi din tribul Luraisitilor se convertesc la "slam, iar in 54. armata musulmanilor in frunte cu $u*ammad, cucereste $ecca fara lupta. &lla* este proclamat dumnezeu unic, statuile idolilor din templul RaWba CcubD sunt distruse, privilegiile politeistilor sunt abolite, sase dintre cei mai aprigi dusmani ai "slamismului sunt executati, dar restul populatiei este crutata. Profetul se reintoarce la $edina de unde in anul urmator va declara razboi total politeismului Aomorati!i oriunde i!ati afla pe politeisti Q insa daca se caiesc, se roaga, impart pomeni, dati!le drumul. &lla* este acela care ii iarta; %l este &totindurator. Daca un politeist cauta a8utor la tine, primeste!l ca sa!i dai sansa sa auda cuvantul lui &lla*; lasa!l apoi sa plece caci el este dintre aceia care nu stiu?. Sunt trimisi soli la 'oma, in Persia, %gipt, &bissinia si Siria invitandu!i pe conducatorii politici sa recunoasca "slamul. "n martie 54- $u*ammad face ultimul sau pelerina8 la $ecca, prile8 cu care stabileste in amanunt ritualul referitor la >*ad8i? si!si declara inc*eiata misiunea A&zi am desavarsit gratia mea trimisa voua; am facut din "slam religia voastra?. "n luna mai se imbolnaveste, iar pe 3 "unie 54- la $edina moare in bratele &isei, sotia sa favorita; Cnu de mult implinise 5- de ani si avea in plan sa cucereasca PalestinaD. Peste mormantul lui c*iar pe locul unde a murit in casa &isei, s!a construit o mare mosc*ee devenita al!-!lea loc de pelerina8 pentru musulmanii din intreaga lume. &bu BaEr unc*iul profetului si succesorul sau a adresat credinciosilor cuvintele ADaca cineva se inc*ina lui $u*ammad, $u*ammad a murit, dar daca se inc*ina lui &lla*, $u*ammad traieste si nu va muri?. T "ntemeietorul religiei islamice a fost un abil om politic ce a stiut sa se foloseasca de impre8urari. Desi a purtat razboaie in numele lui &lla*, el insusi n!a scos niciodata sabia din teaca si nici nu a ucis pe cineva; in timpul luptei se retragea la rugaciune. &propiatii il descriu ca un tip exuberant si inconsecvent, cordial si generos, iute la manie si c*iar razbunator, dar in acelasi timp *otarat si prevazator; nu se lauda cu victoriile sale, dispretuia gloria si bogatiile; in $edina a dus o viata austera, dormind pe pamantul gol invelit cu mantaua. Fiindca i se reprosa ca nu e in stare sa faca minuni, $u*ammad descrie calatoria lui extatica Cmira8D, pornita intr!o noapte a anului 513 pe iapa inaripata al!BuraL, spre "erusalim si apoi la cer; acolo s!a intalnit cu &dam, "bra*im, $oise si "isus

30

Fristos, a vazut 'aiul si "adul, a fost adus in fata lui &lla* si a primit de la %l cuvintele unei invataturi secrete; aceasta Arapire sufleteasca? s!a petrecut noaptea si a durat putin caci Aurciorul cu apa pe care l!a varsat la plecare nu se golise complet cand profetul a revenit in incapere?. @ocul in "erusalim de unde si!a inceput calatoria extatica la cer este conform traditiei, acelasi cu piatra unde &vraam trebuia sa!l aduca 8ertfa pe "saac si totodata locul pe care fusese construit templul lui Solomon; acolo se afla astazi mosc*eea numita ACupola stancii?, construita in anul 521. Din acest motiv "erusalimul este pentru musulmani oras sfant, al!4!lea ca importanta dupa $ecca si $edina. $u*ammad predica religia islamica numai arabilor. Confesorii altor religii monoteiste sunt tolerati dar nu la $ecca, trebuind sa plateasca un impozit special. %l le spune Atrebuie sa paziti poruncile din 1ora, din %vang*elii si cea ce v!a fost revelat de Domnul vostru; evreii, sabeenii, crestinii ! care cred in Dumnezeu, in ziua de apoi si fac binele ! nu au nici o teama si nu vor fi intristati?. Crestinii si evreii vor fi apreciati in mod constant; sotia, medicul personal si poetul de curte al califului $ua=i)a erau crestini; in Siria si %gipt functiile administrative erau ocupate aproape in intregime de crestini si evrei. "n tarile cucerite arabii pastrau sistemul 8uridic si administrativ existent, dar impuneau tribut si intemeiau tabere militare in punctele strategice de aparare, tabere ce mai tarziu vor deveni adevarate orase. Populatia locala nu era silita sa treaca la "slamism. Coranul recomanda convertirea cu blandete dar cere si obligativitatea de a lupta impotriva >necredinciosilor?; asta 8ustifica razboiul sfant in numele lui &lla*. Daca un popor se converteste intra in comunitatea islamica cu drepturi egale; daca se impotriveste se recurge la razboi; daca se supune cuceritorilor dar refuza convertirea la "slam atunci trebuie sa plateasca tribut. "udeii, crestinii si zoroastrienii erau liberi sa!si exercite credinta in sc*imbul unei taxe, a impozitului funciar si a darilor pentru intretinerea armatei; erau scutiti de taxa batranii, femeile, copii, sclavii si calugarii saraci; aceste comunitati nu aveau voie sa!si manifeste credintele ostentativ si nici sa!si mai construiasca alte locasuri de cult. De notat ca taxele aduceau venituri foarte importante statului, incat era mai rentabil ca >necredinciosii? sa nu se converteasca la "slamism. $u*ammad nu desemnase niciun succesor dar, desi il agrea pe varul si ginerele sau &li, la moartea profetului a fost ales calif Cloctiitor al profetuluiD &bu BaEr. &li si sustinatorii lui n!au ripostat caci noul ales era de8a batran; intr!adevar dupa doi ani in 54/ &bu BaEr va muri, dar nu inainte de a numi succesor la califat pe unul din generalii sai #marC54/! 5//D, in timpul caruia musulmanii au cucerit Siria, &ntio*ia, Persia, $esopotamia, Palestina, %giptul si Cartagina. Dupa #mar a fost ales calif #t*manC5//!505D, asasinat de beduini, apoi in sfarsit &li fiul lui &bu 1alib este proclamat calif de catre medinezi. "n anul 503 guvernatorul $ua=i)a al Siriei si var cu #t*man, il contesta pe &li; are loc o lupta indecisa si se recurge la arbitra8ul Coranului, adica la argumente de o parte si de cealalta. &li renunta in favoarea lui $ua=i)a, fapt pentru care o parte din sustinatori il parasesc formand partida Eari8itilor Ca separatistilorD. &li a fost ucis in anul 551 iar partizanii lui >siitii? l!au ales imediat calif pe fiul sau Fasan; $ua=i)a il convinge insa si pe acesta sa renunte in favoarea sa. $ua=i)a a mutat capitala imperiului de la $edina la Damasc si a intemeiat dinastia oma))ada C551!60.D, in timpul careia "slamul s!a extins pe valea "ndusului si in tot nordul &fricii, cucerind &friLia C1unisiaD si $agrebul C&lgeria si $aroculD. Siitii incearca sa!l puna calif pe imamul Fusa)n al!-!lea fiu al lui &li, dar pierd batalia de la Rarbala din 53. iar Fusa)n este ucis impreuna cu toata familia lui. Comunitatea islamica se impartise in Suniti de partea califului aflat la putere, Siiti de

35

partea familiei lui &li si R*ari8iti care cereau alegerea sau demiterea califului de catre comunitete. "n 6/6 siitii au declansat o rascoala timp de trei ani, au invins armata oma))ada si l!au ales calif pe &bu &bas primul din dinastia abasizilor C60.!1-03D, ce va acorda drepturi egale si musulmanilor nearabi Cpana atunci doar musulmanii de sange arab aveau dreptul la functii politiceD. Situatia siitilor nu se imbunatateste insa, al!-!lea calif abassid al!$ansurC60/!660D inabusind in sange o rascoala siita. Sunt adoptate elemente culturale ale etniilor nearabe, trecute la "slamism. "n timpul abbasizilor califul putea numi un prim ministru numit A=azir?, un 8udecator suprem numit ALadi? si un sef suprem al armatei numit Aamir?. &par in imperiu califate independente califatul de Bagdad in Persia, califatul de Cordoba in Spania, califatul de Cairo in %gipt, $a*rebul in &lgeria si $aroc. Capitala imperiului se mutase de la $ecca la Damasc si apoi in 65- la Bagdad, oras intemeiat de califul &l $ansur. "ranienii se convertesc in masa la islam. "n timpul califului Farun al 'asidC635!3.2D are loc o inflorire culturala, marcata de traducerile operelor grecesti de filozofie si medicina in limba araba. "n sec 7" controlul politic trece insa in mana musulmanilor turci iar in 1-03 califatul de Bagdad este desfiintat de navalitorii mongoli. "n statele islamice actuale politica se face dupa principii religioase. &stazi cea mai evoluata teocratie se afla in "ran; musulmanii din toata lumea nutresc nade8dea aparitiei unui stat islamic ideal, care sa!i uneasca pe toti. T Cand si!a inceput misiunea profetica $u*ammad nu avea pretentia ca fondeaza o noua religie ci doar ca reaminteste oamenilor vec*ea credinta monoteista a lui "bra*im C&vraamD. Predica si!a expus!o intr!o serie de Asure? CinvataturiD care incepeau fiecare cu cuvintele A"n numele lui &lla* celui milostiv?; surele au fost ulterior culese la ordinul califului #t*man prin anul 50., deci la 13 ani de la moartea lui $u*ammad, si puse in scris de catre fostul lui secretar 9aid ibn 1*abit, impreuna cu alti colaboratori. &stfel s!a alcatuit Coranul Cal!VurWan inseamna propovaduireaD; invataturile lui se regasesc in cartile (ec*iului 1estament, in 1almud si in %vang*eliile apocrife, avand insa amprenta specifica a Profetului. $usulmanii recunosc cele patru carti ale lui &lla* ca fiind 1ora lui $oise, Psalmii lui David, %vang*eliile si Coranul; ei sustin ca primele trei carti au fost modificate de oameni si nu mai sunt autentice pentru ca nu exista manuscrisele lor originale. %ste usor in anul 51. sa concepi o carte noua avand ca sursa revelatia ingerului si cele trei carti cu sute de ani mai vec*i; e nevoie insa de mult tupeu sa afirmi apoi ca doar cartea ta e autentica pentru ca are manuscrisul original. &ceasta premiza le este insa necesara pentru a putea nega proorociile despre natura divina a $antuitorului. &sa si crestinii sau iudeii pot acuza ca "slamismul este o religie furata, caci o mare parte din predica $antuitorului este redata in Coran ca provenind de la $u*ammad si o mare parte din ritualurile islamice de curatire se regasesc in cartile (ec*iului 1estament. 'evelarea Coranului a inceput in 51. la Fira si s!a desfasurat sporadic pe parcursul a -- de ani, profetul fiind uneori cuprins de convulsii febra sau racirea trupului. Coranul este scris in versuri neregulate in dialectul tribului Luraisitilor si reda o invatatura simpla axata pe ideea unui monoteism absolut. "nitial $u*ammad accepta cele trei divinitati preislamice, cele trei fiice ale lui &lla* al!@at, al!Bzza si $anat, despre care spune ca Asunt zeite sublime si mi8locirea lor este pe buna dreptate cautata de oameni?; ulterior insa revine spunand ca aceste cuvinte i!au fost inspirate de Seit*an si ca cele trei zeitati Asunt doar niste nume goale cu care voi si parintii vostri le!ati numit, dar &lla* nu le!a dat 36

nici o putere?. &cest caz in care profetul isi ia libertatea de a reveni asupra revelatiei motivand influenta diavolului, pune sub semnul indoielii intregul Coran. Blterior $u*ammad se intoarce la 13. de grade motivand sc*imbarea revelatiei sub semnul autoritatii divine ACand abrogam un verset sau il facem uitat il inlocuim cu altul mai bun sau asemanator. <u stii oare ca &lla* este puternic in tot cea ce intreprinde;? "ntelegem deci ca &lla* este Cel responsabil de modificarea revelatiei iar asta nu trebuie sa ne contrarieze pentru ca %l face ce vrea. %xplicatia este cam subreda; cum se poate ca &lla* sa ceara divinizarea unor >zeitati? si apoi sa >retracteze?; Dogma 1rinitatii sau existenta Fiului sunt lasate deoparte intr!un con de umbra ca niste lucruri greu de inteles; la fel ca evreii, musulmanii argumenteaza ca Dumnezeu este Bnic si "ndivizibil, deci nu poate avea un Fiu. %i nu inteleg conceptia crestina o singura fiinta in trei persoane distincte care sunt ipostazele &celuiasi Dumnezeu unic. 1otusi deseori in Coran referirea la &lla* se face la plural cu pronumele <oi in loc de %u. $u*ammad confunda Sf 1reime cu 1atal, Fiul si Sf Fecioara $aria, iar Du*ul Sfant este identificat cu ar*ang*elul Gabriel. <asterea minunata a Domnului nu este negata caci >asa cum &lla* l! a creat pe &dam fara mama si fara tata, l!a facut si pe "isus fara tata?; lipseste insa precizarea Adeaceea sfantul care se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu se va c*ema?. "ata cuvintele Coranului Aar*ang*elul Gabriel zise %u sunt un trimis al Domnului tau ca sa!ti dau un fecior curat; Sf. Fecioara zise De unde sa!mi fie mie fecior, daca nu m!a atins barbat si sunt curata; "ngerul zise &sa e, & zis Domnul tau aceasta "mi este usor, P si <oi voim sa!@ facem un semn pentru oameni si o indurare pentru <oi. Si aceasta este un lucru *otarat,?; apoi dupa ce a nascut A %a "l duse pe "isus la poporul ei purtandu!@. %i zisera #, $aria, ai facut un lucru ciudat, #, sora a lui &aron, tatal tau n!a fost facator de rele si mama ta n!a fost necinstita. Si ea arata spre "isus. %i zisera Cum sa vorbim cu %l care este un copil in leagan; "isus a zis atunci %u sunt servul lui Dumnezeu; %l $i!a dat Scriptura si $!a facut profet Q Si pace asupra zilei nasterii $ele si asupra zilei mortii $ele si asupra zilei scularii $ele spre viata,? $usulmanii recunosc minunile lui "isus, vindecarile, redarea vederii orbilor, invierea mortilor, adaugind si altele cum ar fi ca a vorbit clar c*iar de la nastere si ca facea pasari din lut pe care apoi le insufletea. "isus Fristos este numit in Coran A"sa al!$asi*? C1rimisul, $esiaD sau "sa ibn $ar)am C"isus fiul $arieiD. 'astignirea si invierea Domnului sunt negate si implicit rascumpararea pacatelor omenirii prin :ertfa Sa A<u @!au ucis, nu @!au rastignit, li s!au parut numai toate acestea Q dar Dumnezeu @!a ridicat la %l?. "n Coran scrie ca &lla* a trimis la toate popoarele cate un sol; evreii au avut pe &vraam C"bra*imD, "acov, "osif C+usufD, $oise C$usaD, David CDa=udD, Solomon CSuleimanD, %zec*iel si altii, crestinii pe "isus iar musulmanii pe $u*ammad. Pentru ca oamenii nu au ascultat de profetii dinainte, &lla* a mai trimis pe $u*ammad ultimul Sau profet, sa le aduca din nou aminte de voia Sa. $usulmanii nu recunosc o parte din profetii (ec*iului 1estament, mai ales pe cei care!@ vestesc pe Fristos, cum ar fi "saia, $alea*i, "eremia, Daniel. "deea ca &lla* este unic si nu poate avea fii este mereu subliniata, "isus fiind trecut in sirul profetilor al caror cap si cununa este $u*ammad. Crestinii poarta numele dupa Cristos si se inc*ina @ui dar islamicii refuza numele de ma*omedani caci nu se inc*ina lui $u*ammad ci lui &lla*. $onoteismul "slamic este relativ simplu. &lla*, Creatorul &totstiutor, &totmilostiv si &totputernic Aeste Cel ce inviaza si omoara, si daca a *otarat un lucru ii zice Sa fii,! si el este?. &tat evenimentele istorice cat si faptele oamenilor se petrec cu incuviintarea @ui dar %l nu sc*imba conditia unui om daca acela nu se straduieste singur sa si!o sc*imbe.

33

%xista credinta in ingeri, creati de &lla* din lumina pentru a face cunoscut oamenilor voia @ui, asa cum Gibrail capetenia ingerilor a facut cunoscut lui $u*ammad, Coranul. %xista si ingerul cazut numit S*aitan cu demonii sai, creati din foc nu din lumina, care incearca tot timpul sa duca oamenii in ratacire; S*aitan C"blisD a fost alungat pe pamant pentru ca la porunca lui &lla*, a refuzat sa se plece in fata primului om &dam. Coranul indeamna A"mpliniti rugaciunea si dati milostenie, si cea ce faceti inainte bine pentru sufletele voastre, aceea veti afla la Dumnezeu, caci %l stie ce faceti?. Dupa moarte sufletul se conserva pana la :udecata de apoi, cand i se va parea ca a stat in groapa doar o clipa. "nainte de Sfarsitul lumii oamenii vor deveni necredinciosi, templul din $ecca va dispare, bolta cereasca se va sparge, muntii vor fi topiti si se va arata un monstru cu c*ip de om cu un singur oc*i, calare pe un asin. &cesta va insela lumea dar va fi nimicit de $a*di Ccel calauzit de &lla*D, care va readuce dreptatea pe pamant. $ortii vor invia pentru :udecata dupa cele scrise in ACartea faptelor omenesti?. ?(iata pe acest pamant isi pierde sensul daca faptele bune nu sunt rasplatite iar purtarile rele pedepsite?. Sufletele vor trebui sa treaca peste o punte subtire ca taisul unei sabii; cei drepti vor trece si se vor bucura de placerile 'aiului unde se afla pilaf de berbec, izvoare racoritoare si fete frumoase C*uriiD; cei rai vor aluneca de pe puntea cea subtire in groapa cu 8ar care este "adul. "ntre 'ai si "ad este un zid lat pe care vor sta cei care au facut in egala masura si fapte bune si fapte rele; cine isi da viata pentru &lla* a8unge direct in 'ai. %xista predestinare A<icicand nu ne intampina altceva decat cea ce a scris Dumnezeu pentru noi?, dar si libertate de vointa A&devarul este de la Dumnezeu si cine vrea, sa!l creada si cine nu vrea, sa nu!l creada?. Calamitatile, foametea epidemiile si toate suferintele sunt de la &lla*; noi nu trebuie sa protestam ci sa avem incredere in %l. Desi nu indeamna spre ascetism Coranul sfatuieste la cumpatare A$ancati si beti insa nu fiti imbuibati?. Sub influenta evreilor, musulmanii au interzis C*aramD mancarea anumitor animale socotite necurate, cum ar fi porcul; deasemenea nu se mananca animalele sacrificate fara invocarea lui &lla*, animale gasite moarte, animale carnivore si singele. Cele permise sunt A*alal?. (inul si alte bauturi alcoolice sunt interzise, c*iar si berea Pe langa legea talionului exista si indemnul de a resplati raul cu binele, de a ierta. &dulterul era pedepsit cu 1.. lovituri de bici pentru ambii parteneri. Concubina8ul era permis la fel si poligamia care impunea maximum / sotii legitime, cu conditia de a le asigura fiecareia un trai decent si o locuinta separata. $u*ammad avea 0. de ani cand i!a murit prima sotie Radid8a, dupa care s!a recasatorit luandu!si pe rand 2 sotii. $usulmanii 8ustifica poligamia cand prima sotie nu poate avea copii sau daca i!au fost extirpate organele genitale; deasemenea cand procenta8ul femeilor intr!o tara depaseste pe cel al barbatilor. Prin poligamie se desfiinteaza prostitutia caci Aeste mai bine sa ai mai multe sotii decat una singura si mai multe amante fata obligatii?; astfel femeile nu mai fac avorturi Cavortul este socotit un mare pacat in islamD si nu mai exista copii abandonati sau nelegitimi. &sa e, numai ca Dumnezeu a spus Ase va uni omul cu nevasta sa si vor fi amandoi un singur trup?; cum se poate face un singur trup cu un barbat si patru femei; Si mai zice >cine isi va lasa nevasta si ia pe alta de nevasta preacurveste?; ce este atunci poligamia decat o preacurvie legiferata, mai ales ca divortul este permis. Problema e doar daca ai mi8loace sa le intretii. Pe de alta parte poligamia este o profunda in8ustitie pentru femei caci n!au dreptul sa protesteze cand sotul isi imparte patul cu altele; lor li se interzice sa aiba mai multi barbati, pe motiv ca nu se poate stabili paternitatea copiilor, desi astazi cu metodele ingineriei genetice lucrul ar fi perfect posibil. "n "slam barbatii se

32

pot casatori cu femei de alte religii dar ele doar cu musulmani. Sotiile trebuie sa fie supuse barbatilor si sa poarte Aismac? daca ies afara din casa ori cand vine vreun musafir de parte barbateasca. @e sunt interzise *ainele mulate pe corp sau din materiale transparente si excesul de podoabe. Conform Coranului femeile care incearca sa!si domine barbatii trebuie inc*ise si batute. &postazia era pedepsita cu moartea. Copii trebuiau sa!si asculte parintii iar orfanii erau in ingri8irea statului. "n islam sclavii aveau o situatie aproape ca oamenii liberi; 4/ din 46 califi abasizi au fost fii facuti cu sclave de diferite etnii; sclavii care se converteau la islamism erau primiti in familie. #rice sclava trebuia sa accepte relatiile sexuale cu stapanul dar nici un arab nu putea avea relatii sexuale cu sclava altuia. Bordelurile si prostitutia erau interzise. Cine era prins ca a baut bauturi alcoolice era batut cu biciul. $arturia mincinoasa este o vina la fel de mare ca uciderea; furtul se pedepseste cu taierea mainii drepte iar tal*aria, cu moartea. Sunt interzise orice mi8loace de castig necinstit imprumutul cu dobanda, specula cu produse alimentare, furatul la cantar, 8ocurile de noroc, cersetoria. $usulmanul trebuie sa!si tina promisiunile Cpe unde iese cuvantul pe acolo iese si sufletulD; trebuie sa spuna adevarul, sa nu calomnieze pe nimeni, sa fie calm si intelegator, sa nu strige Ccoboara!ti vocea, cea mai aspra dintre voci este vocea magaruluiD; deasemenea sa fie punctual, sa!si respecte rudele, vecinii, sa fie modest nu extravagant sau luxos, nici lacom de bani dar nici risipitor, sa nu!si bata 8oc de cineva, sa nu suspecteze si sa nu spioneze pe nimeni. T Fiecare barbat musulman trebuie sa traiasca dupa cei cinci AStalpi ai "slamului? primul este >sa*adat?, marturisirea credintei prin formula A<u este alt dumnezeu afara de &lla*, si $u*ammad este profetul Sau?. &l!-!lea stalp este >salat?, rugaciunea canonica de prosternare inaintea lui &lla* de cinci ori pe zi in zori, la pranz, dupa amiaza, la apus si la culcare; aceasta rugaciune particulara trebuie facuta la orele fixate oriunde te!ai afla, in limba araba si cu fata catre $ecca. 'ugaciunea in comun la mosc*ee are loc vineri la amiaza condusa de imam si insotita de psalmi, recitarea din Coran si predica. 'ecitarea versurilor Coranului este culmea devotiunii, apropierii de &lla*. "nainte de fiecare rugaciune musulmanul isi spala fata, nasul, gura, urec*ile, picioarele si da cu apa prin par; o spalare ritualica e valabila -/ de ore dar daca in acest timp mergi la toaleta, ai vreo scurgere de sange sau tragi un pui de somn, atunci ritualul spalarii se reia. Daca nu exista apa atunci iti pui mainile pe pamant si apoi mimezi ca si cum te!ai spala. %ste interzis sa te rogi in timp ce rasare sau apune soarele. 'ugaciunile se fac in limba araba si sunt texte tipizate din Coran; exista rugaciuni de marturisire a credintei islamice, de slavire a lui &lla*, de multumire. Desi nu practica >taina spovedaniei? au si rugaciuni de pocainta pentru iertarea pacatelor. $usulmanul spune mai intai lista cu rugaciunile pe care urmeaza sa le recite; daca o rugaciune este facuta neatent se reia. "n afara de rugaciunile canonice este permis sa te rogi si in limba materna in mod liber, cu cuvintele tale. "n timpul rugaciunilor canonice credinciosii care nu cunosc limba araba nu stiu semnificatia cuvintelor pe care le rostesc; deaceea la scoala religioasa >$adrassa? se invata traducerea si pronuntarea acestor rugaciuni. "slamul nu are preoti si nici slu8be religioase propriu! zise. Seful unei comunitati se numeste AsaiE? CbatranD, conducatorul rugaciunii este imamul iar muezinul este cel ce c*eama oamenii la rugaciune din inaltimea minaretelor. &ceste functii religioase pot fi ideplinite de orice credincios pe baza meritelor recunoscute de comunitate, si nu se transmit mai departe prin ritualuri de investire.

2.

'ugaciunea musulmanilor contine marturisirea de credinta in &lla* cel unic si in trimisul sau $u*ammad, in ingeri si invataturile Coranului, in :udecata de apoi si predestinare. <asterea si nunta nu sunt legate de viata religioasa caci la islamici nu exista >botez? sau >cununie?; exista insa un ceremonial de confirmare a tinerilor in randul credinciosilor. @a moarte musulmanul este dus la mosc*ee intr!o incapere speciala iar cea mai apropiata ruda spune o rugaciune. "n mosc*ei nu exista icoane ci texte religioase, decoratii cu arabescuri si motive florale. <u se canta imnuri ci doar se recita din Coran prin intonatii alungite si distorsionate Cdupa modelul >melismelor? bizantineD. &l!4!lea stalp al credintei islamice este >zaEat? milostenia care a devenit impozit -,0K din proprietate, obligatoriu pentru toti. Fondurile sunt destinate saracilor, misionarilor, razboiului sfant si rascumpararii prizonierilor. "mpozitul statului pe bunuri si venituri este separat. Cei mai instariti practicau in afara de zaEat, si donatii benevole suplimentare mai ales in alimente. &l!/!lea stalp este postul >sa=m?, obligatoriu pentru toti cei peste 1/ ani. Se tine in luna 'amadam in care a fost revelat Coranul si interzice mancarea, apa, sexul, fumatul, mirositul parfumurilor, perfuziile, drogurile, medicamentele, pe tot parcursul zilei de la rasarit pana la apusul soarelui; toate sunt insa ingaduite noptea cand se fac petreceri si ospete. "n ultima decada a acestei luni este ><oaptea puterii?, punctul culminant al postului cand se fac rugaciuni. &nul islamic are 40/ de zile iar lunile sunt de -2 si de 4. de zile; la fiecare 4 ani se adauga o luna in plus deaceea luna a!2!a 'amadam poate sa cada in orice perioada a anului. Cand cade vara atunci postul este intr!adevar o incercare grea, caci musulmanul ziua se duce la munca; in acele zile durata de lucru se scurteaza iar oamenii se trezesc si mananca inainte de rasaritul soarelui. "n timpul postului se recomanda milostenii, citirea Coranului, evitarea certurilor si barfelor. Gravidele, femeile la ciclu, militarii in razboi, bolnavii, calatorii, sunt scutiti dar trebuie sa recupereze zilele nepostite cu prima ocazie. Dupa post are loc >$icul Baiaram?. &!0!a indatorire este >*agg? pelerina8ul la $ecca, cel putin odata in viata. &colo se afla templul RaWba socotit casa lui &lla* si construit Cspun eiD de &dam, apoi refacut de &vraam si "smael. Piatra neagra incastrata in zidul templului este >sfanta? si sarutata de toti pelerinii inca din vremurile preislamice. Pe timpul pelerina8ului barbatii poarta vesminte albe speciale >i*ramuri? si nu au voie sa ucida nici o vietate si nici sa smulga plante din radacina; ei trebuie sa!si acopere capul si sa!si taie parul si ung*iile. Deasemenea este oprit actul sexual si portul de arma. Se ocoleste templul Raaba de 6 ori, se viziteaza Acasa lui "bra*im?, se arunca cu pietre in niste stalpi care simbolizeaza demonii. @a final se tine $arele Baiaram, un banc*et de 4 zile cand fiecare trebuie sa aduca un animal de sacrificiu Cvaca, oaie, capra sau camilaD. %venimentul comemoreaza 8ertfirea lui "saac de catre &vraam cand in ultimul moment copilul este inlocuit cu un berbec, numai ca in varianta musulmana in locul lui "saac stramosul evreilor, este "smael stramosul arabilor. "n afara de aceste cinci obligatii mai exista Ad8i*adul? sau razboiul sfant pentru "slam. &ceasta are sensul de renuntare la placeri, lepadare de sine, straduinta pana la sange pentru credinta, dar poate lua forma sacrificiului in lupta armata pentru triumful "slamului in lume. Daca la conducere vin sefi politici >fanatici? ei pot cere >razboiul sfant? musulmanilor din intreaga lume, dar trebuie sa aiba motive foarte bine intemeiate.

21

Cap 0. Biserica in %vul $ediu

Divizarea "mperiului 'oman a dus implicit la divizarea Crestinismului in doua >lastare? cel Bizantin sadit pe cultura latino!greaca si cel &pusean pe cultura latino! germanica. "mparatul $aximian renunta la domnie odata cu imparatul Diocletian dar revine in anul 4.5 ca sa!l a8ute pe fiul sau, imparatul $axentius C4.5!41-D. "n 4.3 $axentius refuza acest a8utor si $aximian se retrage in Galia impreuna cu nepotul sau, viitorul imparat Constantin cel $are; acesta il va infrange mai tarziu pe $axentius si va emite in 414 %dictul de la $ilan, prin care punea cultul crestin in legalitate. "n 44. capitala imperiului este mutata la Constantinopole CBizantionD. "n 446 la moartea lui Constantin, Crestinismul devenise religia favorita. "mpatatul "ulian &postatulC451!454D nepot al lui Constantin, incearca fara succes sa impuna in imperiu religia romana traditionala. "mparatul 1eodosie "C462!420D il invinge in433 pe imparatul de apus $aximus si il numeste in locul lui pe (alentinian ""; cand insa acesta este ucis in 42/, 1eodosie invadeaza "talia devenind ultimul imparat al "mperiului 'oman unitar. @a moartea sa in 420 lasa partea de rasarit fiului sau de 13 ani &rcadie si partea de apus fiului sau de 1. ani Fonorius; imperiul nu s!a mai reunit niciodata. "ncepea o lunga perioada de cca 1. secole numita %vul $ediu.

Biserica de 'asarit
Sub 1eodosie " Crestinismul devenise religie de stat prin edict imperial. "n timp ce "mperiul de &pus era *artuit de navalirile triburilor germanice, "mperiul roman de 'asarit inflorea dand nastere culturii bizantine de influenta greaca. Dupa &rmenia, Bizantul este al!-!lea stat care si!a intemeiat conducerea pe principii crestine. "ncepand din sec( "mperiul devine o >teocratie? in care imparatul este deseori declarat Sfant. %l era ales prin ovatii de catre parlament, armata si populatia Constantinopolelui, era ridicat pe scut de catre patriar* si demnitari, apoi incoronat, miruit si impartasit in catedrala Sfanta Sofia Cconstruita intre anii 44.!45.D. Ceremoniile imperiale aveau aspectul unor liturg*ii; sarbatorile religioase erau oficiate intai la palat si apoi in biserici. De acolo provine obiceiul lumanarilor si al tamaierii iar vesmintele preotesti imita azi, *lamida imparatului. Senatul nu avea putere in "mperiul Bizantin; administratia, 8ustitia, finantele, armata si Biserica depindeau de imparat. Bn rol important la conducere il aveau eunucii; generalul <arses, multi comandanti ai flotei si multi patriar*i au fost eunuci. #amenii de familie buna si c*iar imparatii, isi castrau copiii pentru a le inlesni o cariera stralucita. Patriar*ul si marii prelati depuneau 8uramant de credinta imparatului. Soldatii purtau cruce si moaste de sfinti, se rugau in fiecare dimineata si cantau imnuri religioase iar in a8unul bataliilor se spovedeau si se impartaseau. Disciplina si pedepsele erau foarte severe. &mbasadorii bizantini incercau perseverent sa converteasca lumea la Crestinism. %lena mama imparatului Constantin, aflase Crucea pe care fusese rastignit Domnul si o adusese la Constantinopol. "n oras au mai fost aduse o maltime de moaste si relicve sfinte. 9ilele de post erau riguros respectate in tot imperiul. Copii erau botezati la 6 zile de la nastere iar casatoria era validata de cununia religioasa si trebuia sa aiba

2-

consimtamantul parintilor. Biserica a cerut pedepse grele pentru adulter si viol, drept urmare numarul divorturilor a scazut. "n "mperiul Bizantin se putea promova c*iar si de pe o pozitie sociala umila, pe baza meritelor personale; imparatii "ustin " si (asile " au fost tarani, @eon ( si $i*ail "" scutieri. Sclavia a fost mentinuta fiind baza economica a societatii; totusi in primele secole unii nobili crestini si!au eliberat sclavii. Codul lui "ustinian spunea ca un sclav poate fi eliberat daca este botezat crestin, daca se inroleaza in armata, daca pleaca la manastire, daca se casatoreste cu o femeie libera sau daca este promovat intr!o functie de stat. &lexis " a fost impotriva sclaviei iar $anuel " Comnean a eliberat toti sclavii din Constantinopol. & fost consolidata si pozitia femeii in societate. 'itualul inmormantarilor si al pomenilor este tot o mostenire bizantina. "mparatii, rudele lor si marii demnitari erau mormantati in biserici. %xista un spri8in mutual intre puterea laica si cea religioasa; patriar*ul il incorona pe imparat si excomunica pe cei care nu respectau decretele imperiale iar imparatul acorda patriar*ului investitura in cadrul unei ceremonii speciale. "mparatul in acord cu sfatul Bisericii, convoca si prezida conciliile ecumenice; mitropolitii indeplineau functii politice in senat sau in consiliul imperial. %piscopii aveau dreptul sa controleze pe magistrati in aplicarea legilor, sa verifice administrarea banilor publici si c*iar masurile de greutati din piete. &u existat si frictiuni, datorate unor imparati ambitiosi care nu s!au multumit cu pozitia lor ecleziastica onorifica, si au destituit patriar*i, au modificat calendarul religios, au emis legi anticlericale, totul fara a tine cont de opozitia Bisericii. "ata cateva personalitati importante ale "mperiului imparatul "ustinianC0-6!050D care emite un cod de legi, participa efectiv la conducerea Bisericii si recucereste teritorii ale "mperiului de &pus prin generalii sai Belizarie si <arses; imparatul @eon """C616!6/.D care initiaza perioada iconoclasta in 6-5; Constantin ("" Porp*)rogenetulC2/0!202D imparat carturar, $i*ail al!("""!lea PaleologulC1--/!1-3-D cel ce recucereste Constantinopolul de la >cruciati?; %usebiu de CezareeaCcca -5.! 4/.D care a scris o istorie a Bisericii si o biografie a lui Constantin cel $are. Sfinti parinti ai Bisericii din sec "( Sf (asile cel $are, Sf Grigore de <)ssa, Sf Grigore de <azianz, Sf &t*anasie cel $are, Sf <icolae, Sf %vagrie. Sf "oan Frisostomul supranumit Gura de &urC4/6!/.6D a condamnat coruptia si pentru asta a fost de doua ori exilat. Sf. $axim $arturisitorul si Sf. "oan Damasc*inul sec (""" au aparat cultul icoanelor si au cerut neamestecul imparatului in treburile Bisericii. 'omanos $elodul Cm cca 00.D talentat poet si compozitor de imnuri religioase. "mperiul era impartit in 0 patriar*ate 'oma, Constantinopol, %giptul, Siria si Palestina; din acestea ultimele 4 au fost cucerite in sec ("" de arabi. Conducerea era sinodala. Biserica dispunea de averi considerabile destinate in principal constructiei si intretinerii de orfelinate, spitale, aziluri de batrani, *anuri de popas pentru pelerini. "ncepand din sec 7"" bunele moravuri au scazut. &dulterul si copii nelegitimi au devenit ceva obisnuit mai ales in lumea aristocratilor. @a culesul viilor era o sarbatoare ce degenera in orgii; deasemenea de Craciun si pana pe 5 "anuarie era un lant de sarbatori cand tinerii umblau travestiti in animale si prostituatele se deg*izau in calugarite. Cu toata opozitia Bisericii aceste blestematii au continuat, ba c*iar cu participarea unor clerici. Decaderea morala va atrage mania lui Dumnezeu asupra Bizantului; odata cu venirea la tron a dinastiei Comnenilor, cu primul imparat &lexiosC1.31!1113D incepe declinul. # grea lovitura este Cruciada "( din anul 1-./ cand Constantinopolul prin

24

uneltirile republicilor marinare (enetia si Genova, e cucerit si 8efuit de catre Afratii intru crestinatate? din &pus; contele Baudouin de Flandra este ales imparat iar venetienii il impun patriar* pe $orosini, preluand controlul Bisericii. "n teritoriile neocupate de Acruciati? iau fiinta cateva state grecesti <iceea, 1rapezunt, 1*esalonic. "n 1-51 imparatul <iceei $i*ail (""" Paleologos recucereste Constantinopolul initiind ultima dinastie bizantina. Posesiunile din Balcani sunt cucerite de Serbia pe timpul lui Stefan Dusan; &sia $ica e cucerita de otomani in 1450, prile8 cu care!si muta capitala de la Brussa la &drianopol. "n 1432 turcii distrug statul bulgar si statul sarb si ii inving pe cruciatii occidentali la <icopole C1435D si la (arna C1///D. "n 1/4. cuceresc 1esalonicul iar in anul 1/04 dupa un lung asediu, cuceresc Costantinopolul. "mperiul Bizantin trecea astfel in istorie ocupand un loc de cinste ca protector si continuator al Crestinismului. Dupa cucerirea Constantinopolului tezaurul culturii bizantine a supravietuit in tarile %uropei de rasarit, mai ales in 'usia unde a continuat cu #rtodoxia. "van """ cel $areC1//.!10.0D al 'usiei se casatoreste in anul 1/2-, dupa ce sotia sa $aria si fiul sau "van murisera, cu 9oe Paleologa nepoata ultimului imparat bizantin Constantin 7" PaleologulC1/./!1/04D; ortodoxia a fost proclamata religie de stat; copilul rezultat (asil) a fost proclamat coregent cu tatal sau in anul 10.- si a domnit din 10.0 pana in 1044 sub numele de (asile """. $oscova supranumita a!"""!a 'oma, devenea astfel mostenitoarea de drept a traditiei bizantine. 1eologia Bizantului nu a lasat loc diversificarii pentru ca este conservatoare prin definitie. Doctrina specifica este indumnezeirea omului At*eosis?, ca dar al lui Dumnezeu. &portul omului la acesta sfintenie venita de sus trebuie sa fie rugaciunea neintrerupta, o viata de tip calugaresc si contemplatia; indumnezeirea era insotita de lumina divina pe care calugarii o iradiau in timpul rugaciunii. (arfuri ale teologiei si misticii rasaritene sunt Grigore de <)sa, Dionisie Pseudo!&reopagitul, $axim $arturisitorul, Sf "oan Scararul, Sf Simeon <oul 1eologC2/-!1.--D si altii. 1*eosisul este legat de sfintii calugari isi*asti de la $untele Sinai care practicau rugaciunea neintrerupta a inimii ?Doamne "isuse Fristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste!ma pe mine pacatosul?. Cu Sf <ec*ifor din singuratate si Sf Grigore SinaitulC1-00!14/5D, practica isi*asta a8unge si la manastirile din $untele &t*os. Sf Grigore PalamaC1-25! 1402D apara "si*asmul de acuzatiile calugarului grec (arlaam si elaboreaza o teologie a >luminii in care apostolii @!au vazut pe Domnul pe muntele 1abor?; "si*asmul s!a raspandit in toate tarile ortodoxe. Bn alt mare teolog a fost <icolae CabasilaC14-.!1461D care considera viata laica din afara manastirilor, mai grea si mai mai bogata in resurse pentru mantuire decat viata calugareasca. 1oata aceasta pleiada de sfinti calugari contemplativi s!au invrednicit a primi de la Bunul Dumnezeu mare intelepciune si darul vindecarilor. De la ei ne!a ramas Filocalia, o comoara de teologie si sfaturi practice presarata cu descrierea unor revelatii, minuni si intamplari din viata calugareasca.

Biserica de &pus
'oma a fost cucerita de gotii condusi de &laric in anul /1. dar pe atunci capitala fusese de8a mutata la $ilan. "n anul /65 ultimul imparat roman 'omulus &ugustulus a fost detronat de catre #doacru. Bnii >analisti? ai timpului au spus ca 'oma a cazut din cauza trecerii la Crestinism. Pentru a raspunde calomniei Fericitul &ugustinC40/!/4.D episcop de Fippo, scrie ADe civitate Dei contra paganos? in care critica traditiile necrestine si 2/

arata ca A'oma n!ar fi pierit, daca n!ar fi pierit romanii?; el arata ca imperiul a avut conform planului divin, rolul de a inlesni dezvoltarea Crestinismului, dar nu aceasta e cauza caderii 'omei ci degenerarea morala a cetatenilor ei; datoria crestinilor nu este de a apara o cetate terestra ci de a castiga ACetatea divina a lui Dumnezeu?. "n "mperiul de &pus, Biserica a avut de luptat cu ereziile invadatorilor germani. Gotii au fost increstinati in arianism incepand cu anul 4/1. Primul lor episcop Hulfila, a creat scrierea si limba literara gotica in care a tradus apoi Biblia. 1ot arieni au fost convertiti vandalii si longobarzii; dintre regii goti doar 1eoderic cel $are a fost catolic. Convertirea triburilor germanice la crestinismul arian poate fi legata de aparitia miscarii protestante de mai tarziu. Singurul trib germanic, convertit la catolicism impreuna cu regele sau Clovis si continuatorii dinastiei merovingiene, au fost francii popor >predestinat? sa apere Crestinismul. "n &pus imparatul era deasemenea incoronat de Biserica. %l depunea un 8uramant cu mana pe %vang*elie sau pe relicve de sfinti, prin care se anga8a sa lupte contra dusmanilor crestinatatii. Prin ungerea pe frunte cu mir el devenea >unsul? lui Dumnezeu iar poporul ii era supus. Demnitarii si consilierii imparatului erau fete bisericesti; clerul a obtinut protectie si domenii, crescand puterea >politica? a Bisericii. $ulti dintre abati aveau titluri de conti sau duci si multi episcopi erau numiti direct de imparat dintre oamenii lui de incredere. Spre deosebire de Bizant unde conducerea Bisericii era sinodala, in (est puterea s!a concentrat tot mai mult in mana unui singur om episcopul 'omei; asta pentru ca 'oma a dat cei mai multi mucenici iar episcopii ei s!au purtat eroic in timpul persecutiilor. Papa sau >tatal? celorlalti episcopi, a fost mereu si un important om politc; n sec ( episcopul 'omei isi ia titlul de >Pontifex $aximus? sau Suveranul Pontif, cum e cunoscut astazi. Sf &p Petru fusese martirizat la 'oma iar papii se considerau succesorii lui; Petru primise investitura de la "nsusi Domnul >tu esti Petru si pe aceasta Piatra voi zidi Biserica $ea ... si iti voi da tie c*eile "mparatiei Cerurilor?. &utoritatea papala a crescut cand Papa @eon " il convinge pe &tilla in /0- sa renunte la cucerirea 'omei, si pe vandalul Geiseric in anul /00 sa se abtina de la masacrarea populatiei orasului. "n perioadele de foamete papa organiza impartirea alimentelor. # mare influenta pentru intarirea papalitatii a avut!o documentul >Donatio Constantini? prin care imparatul Constantin ar fi dat papei Silvestru suveranitate asupra 'omei si a "taliei >am crezut de cuviinta sa mutam puterea domniei in #rient ... caci nu e drept ca imparatul pamantesc sa domneasca acolo unde "mparatul Ceresc a stabilit sa fie regatul preotilor si al Capului religiei crestine?; palatul imperial @ateran ar fi fost >donat? papilor de catre Fausta, sotia imparatului. Documentul poarta data anului 414 dar se pare ca a fost redactat in 8urul anului 3..; in 1//. marele umanist @orenzo (alla a dovedit ca documentul este fals. #ricum papalitatea si!a sustinut cu fermitate primatul asupra puterii laice pretinzand supunere din partea suveranilor. Papa Stefan "" il incoroneaza pe Pepin cel Scurt in 60/, obtinand protectie impotriva longobarzilor arieni; papa @eon """ il incoroneaza pe Carol cel $are in anul 3.. la 'oma si obtine 'avena si inca cinci orase care vor constitui nucleul viitorului stat pontifical; incepe >renasterea carolingiana? a Bisericii de &pus. Pe la 30. mai aparuse un document fals >Decretaliile "sidoriene?, care deasemenea sustinea primatul papei asupra suveranilor si cerea neamestecul puterii laice in treburile Bisericii. Spre deosebire de Bizant, in &pus Papii n!au recunoscut niciodata suprematia statului incercand sa acumuleze mereu capital politic. Germanii s!au impus un timp asupra papalitatii prin imparatul Feinric* """C1.16!

20

1.05D care destituie cativa suverani pontifi si numeste el insusi urmatorii patru papi, toti de etnie germana. "n anul 1.64 este ales insa papa Grigore ("" care va initia reforma >gregoriana?; el refuza imparatului dreptul de a se amesteca in alegerea papei; ca urmare Feinric* "( il destituie in anul 1.65 iar papa il excomunica pe imparat; in luna noiembrie a aceluiasi an parasit de vasalii sai, Feinric* va face penitenta si act de supunere. Prestigiul papalitatii va mai spori si odata cu victoria cruciadei ". "ntre anii 1...!1.44 %uropa cunoaste >sindromul? Sfarsitului lumii insotit de epidemii, foamete, comete si eclipse. Dupa anul 1.44 multi bolnavi se insanatosesc pe la relicvele sfintilor iar foametea si bolile inceteaza; creste adorarea Sf Cruci si veneratia Sf Fecioare. "ncepand de atunci cavalerii medievali sunt pusi sa 8ure pe moastele sfintilor ca vor apara credinta crestina, preotii si bisericile, saracii, femeile si copiii. Pentru a descura8a inc*inarea la mormintele regilor, acestia incep sa fie depusi in biserici. Printre teologii marcanti ai &pusului, abatele Giac*ino da FioreC1140!1-.-D prevesteste nasterea lui &nti*rist identificat ulterior de iezuiti cu @ut*er, si o noua era in viata Bisericii, dominata de Du*ul Sfant prin calugarii contemplativi. Bn alt mare teolog Sf 1oma din &LuinoC1--/!1-6/D gaseste o >punte? semiscolastica intre &ristotel si misticism; teologia sa a fost adoptata in mod oficial de Biserica. 1ot el sustine infailibilitatea Suveranilor Pontifi; de!a lungul timpului acestia au emis o serie de >decretalii? lamuritoare ce au devenit in acest fel canonice pentru Catolicism. "n 136. la Conciliul de la (atican principiul infailibilitatii papei a fost recunoscut in mod oficial, desi se aplica inca din sec "7. Bn alt mare mistic al &pusului $eister %rE*artC1-5.!14-6D defineste conceptul de matrice a divinitatii; mistica lui a fost suspecta de erezie caci introduce o separare intre Dumnezeu si calitatile @ui absolute. 1ot eretice au fost declarate si manifestarile de pietate populara din aceasta perioada (aldenzii, adeptii lui Petrus (aldus un negustor bogat din @)on care si!a impartit toata averea saracilor; gruparile de Beguine, femei care isi duceau viata in saracie munca si rugaciune; Begarzii, barbati care traiau ca si calugarii dar in societate. &ceste comunitati aparute ca protest la coruptia clerului si cinului calugaresc, aspirau la o imbunatatire a vietii religioase dar n!au avut ecou in cercurile clerului; unele se desprinsesera de Biserica dar ma8oritatea au fost de buna credinta. "mportant este sentimentul devotiunii la nivelul maselor. Paralel cu aceste grupari ale oamenilor simpli au activat si comunitati fondate pe o baza teologica, de exemplu miscarea >Fratilor si surorilor Spiritului liber?, deasemenea sanctionata ca eretica; unii reprezentanti au fost condamnati la ardere pe rug, cum ar fi $arguerite Poret. Flamandul 'u)sbroecEC1-24!1431D sustine ca adevarata traire mistica este un dar divin care nu vine decat in urma practicii crestine si a supunerii fata de Biserica. Ger*ard GrooteC14/.!143/D infiinteaza o grupare ascetica numita >Fratii vietii comune? ai carei membri practicau un crestinism liber de speculatii teologice si experiente mistice, fara a fi in acelasi timp despartiti de Biserica. &vem deci in &pus o paleta foarte diversificata a tendintelor religioase, cea ce dovedeste multa preocupare pentru credinta; nimeni nu ramanea pe dinafara. Cand un nou val de nenorociri loveste %uropa inundatii, semne cosmice si ciuma din 14/6, pe scena pietatii populare apare miscarea flagelatilor; ei urmareau sa abata mania lui Dumnezeu biciuindu!se pana la sange, in public si in intimitate; miscarea a fost interzisa de Biserica pentru ca desconsiderau puterea rugaciunii si a tainelor. &ceasta perioada este obsedata de cadavre in descompunere datorita ciumei, socotita drept pedeapsa divina pentru

25

pacatosenia lumii. &tunci s!a cristalizat in &pus dogma purgatoriului, formulata ulterior in 1/42 la Conciliul din Florenta; Purgatoriul este definit ca loc de >tranzitie? unde sufletele pacatosilor >recuperabili? pot fi salvate cu a8utorul rugaciunilor, pomenilor si penitentelor rudelor ramase in viata. @upta clerului impotriva gruparilor >semieretice? ale pietatii populare s!a suprapus cu framantarile >politice? din Biserica, generate mai ales de cresterea puterii statului francez. &sta a dus la $area sc*isma a Bisericii &pusene C1463!1/16D. Dupa moartea papei Bonifaciu (""" a fost ales prin influenta regelui Filip "(, un cardinal francez sub numele de papa Clement (C14.0!141/D; spri8init de rege el a refuzat sa vina la 'oma si curia papala a fost mutata la &vignon in anul 14.2, dupa ce fusese mai intai stabilita la Bordeaux, Bourges, Poitiers si Clun). Clement ( este cel ce a dizolvat #rdinul templierilor, ale caror mari averi au intrat in posesia regelui Filip "(. &u urmat 6 papi francezi pana in 1456. @a 3!&pr!1463 este ales din nou un papa italian Brban (", iar curia papala se intoarce la 'oma; un grup de 14 cardinali francezi invalideaza insa alegerea papei in -.!Sept!1463 si aleg un papa francez Clement ("", care isi va consolida scaunul papal la &vignon. Pentru urmatoarea perioada numita >$area sc*isma?, catolicii au avut un papa la &vignon si unul la 'oma. "n sfarsit cu alegerea unanim recunoscuta a papei $artin (C1/16!1/41D sc*isma ia sfarsit. <esiguranta acestei perioade a crescut puterea conciliilor in detrimentul papei; marele umanist %nea Silvio Picolomini ales papa sub numele de Pius ""C1/03!1/5/D, va emite insa bula %xecrabilis prin care restabileste superioritatea papei asupra conciliilor. Papalitatea pierduse foarte mult si din influenta pe plan politic; puterea papei va fi redusa la 8urisdictia asupra Statului Pontifical din centrul "taliei, cuprinzand cca o treime din suprafata tarii.

Fenomenul mona*al
$ona*ismul apare in sec """ independent in %gipt, Siria, $esopotamia si Palestina ca o reactie impotriva scaderii >ravnei? pentru Fristos, odata cu increstinarea masiva a populatiei. Framantarile vietii laice apleca spiritul crestinului spre cele materiale; cei care au vrut sa mentina >flacara? Du*ului Sfant au ales traiul dedicarii totale lui Dumnezeu. Primul calugar cunoscut a fost Paul din 1*eba numit si Paul %remitul, in %gipt in sec """. "n sec "( Sf &ntonie grupeaza in desertul 1*ebaidei cca 5... de calugari si*astri. Primul care i!a reunit pe pustnici intr!o manastire fondata de el pe malul <ilului si le!a dat o regula de vietuire, a fost Sf Pa*omie; apoi au aparut Alavrele? niste catune de calugari izolati care se reuneau doar odata pe saptamana pentru liturg*ie si masa in comun; prima lavra a fost infiintata in sec "( langa "eri*on. Cel ce a stabilit o regula temeinica buna si azi pentru traiul in manastiri, a fost Sf (asile cel $areC4-2!462D ar*iepiscop al Cezareei. Dintre acesti crestini separati de lume, aspri asceti locuind prin pustiuri, unii aveau puterea de a scoate demoni, de a imblanzi fiare sau de a vindeca. %ra in ei un du* inalt, darul vorbirii si al proorociei. Pe la sfarsitul sec "( alti calugari mai >lumesti? si!au aratat >ravna? pentru Fristos distrugand temple si sinagogi, increstinand >paganii? cu forta. "n imperiul Bizantin calugarii la inceput erau in afara Bisericii dar au devenit in curand foarte apreciati, cand lumea a vazut *arul ce!i insotea. Patriar*ii si mitropolitii au inceput sa fie alesi exclusiv dintre calugari. "n anul 045 existau la Constantinopol 6. de manastiri. "n perioada iconoclasta calugarii au aparat cultul icoanelor suferind persecutii. "n sec "7! 7 Sf 1eodor Studitul egumenul manastirii Studios, a initiat un regulament reformator 26

pentru cei 1... de calugari ai manastirii, prin care le cerea misionarism, ingri8irea bolnavilor, milostenii si in plus copierea unor scrieri religioase; probabil de la Studios vine verbul >a studia?. "n sec 7 s!a fondat complexul de biserici si manastiri de pe muntele &t*os; asezaminte asemanatoare mai existau in Capadoccia, $untele Sinai si $untele @atros in 1*esalia. "n sec 7""" >calitatea? manastirilor Bizantine cade in declin. "n &pus preluand regula $arelui (asile, Sf Benedict din <orciaC/3.!0/6D fondeaza manastirea $ontecassino, prima dintr!n lung lant de manastiri benedictine. #rasele fusesera distruse de normanzi iar cultura lor s!a conservat in mediul rural, in manastirile autonome infiintate de el. 'egula era viata de obste in supunere, castitate, saracie, milostenii si post moderat. Fratii irlandezi Brendan si Columba misionari activi, introduc in plus munca fizica, meditatiile, posturile aspre, flagelarile si retragerea in singuratate, pentru manastirile intemeiate de ei in Franta si %lvetia. "n anul 2.2 ia fiinta marea manastire de la Clun) sub 8urisdictia papei; ordinul clunisian se va raspandi in "talia, Germania, &nglia, Spania, Polonia, urmarind increstinarea populatiei de la sate si predicand in spri8inul 'econLuistei spaniole. #rdinul primea vaduvi si vaduve care!si donau averile manastirii trecand la o viata semicalugareasca; deasemenea a8uta taranii, cu imprumuturi fara dobanda, inlesnind aparitia unor noi sate. "n perioada cruciadelor se infiinteaza in &pus patru noi ordine mona*ale #rdinul calugarilor din C*artresC1.3/D, #rdinul CistercienilorC1.23D infiintat de Sf Bernard de ClairvauxC1.2.!1104D, #rdinul Dominicanilor al Sf DominicC116.!1--/D si #rdinul Franciscanilor al Sf Francisc dW&ssisiC113-!1--5D. Cistercienii au introdus munca fizica in comun efectuata in tacere absoluta si au elaborat codul cavalerismului prin care candidatul se obliga la ocrotirea saracilor, femeilor si orfanilor, mentinerea pacii si dreptatii, respectarea cuvantului dat, si apararea credintei crestine. #rdinele franciscan si dominican au aparut ca protest la viata de lux si coruptie a clerului; ei se umileau cersind si prestand munci in8ositoare dar in acelasi timp dadeau milostenii si tineau predici de un inalt nivel moral. &u promovat studiul universitar si au a8utat mult la combaterea ereziilor; papa i!a numit in tribunalele "nc*izitiei; din randul lor s!au ridicat personalitati ale scolasticii. Sf Francisc si!a dus viata in munca, saracie si ingri8irea bolnavilor, urmand intocmai cuvantul Domnului A1amaduiti pe cei bolnavi Q pe demoni scoateti!i; in dar a!ti primit, in dar sa dati; sa nu aveti bani in cingatorile voastre Q caci vrednic este lucratorul de *rana sa?; in 1--/ la (erona, lui Sf Francisc i!au aparut stigmatele Domnului, iar in 1--6 la un an dupa moarte a fost canonizat in randul sfintilor. $arele teolog BonaventuraC1-16!1-6/D va introduce in ordinul franciscanilor pe langa munca si saracie, studiu si meditatie. &lte ordine mai mici au fost cel al Carmelitaninor si cel al &ugustinilor. Calugarii $ercedari strangeau fonduri pentru rascumpararea sclavilor crestini din mana sarazinilor. Calugarii sunt >elevii superdotati? ai Bisericii care au renuntat la placerile trupesti dedicandu!se total lui Dumnezeu, ca >nazireii? din vec*ime. &parent nu aduc nici un folos societatii totusi ei sunt tot ce are lumea mai de valoare si datorita lor nu ne nimiceste Bunul Dumnezeu, asa cum meritam.

Cruciadele
"n pofida principiului crestin al nonviolentei, cruciadadele si!au propus eliberarea "erusalimului de sub musulmani printr!un >razboi sfant?; >sfintenia? s!a intinat insa inevitabil cu lacomia si slava desarta caci cruciadele au desfasurat ca orice alt razboi, 23

8afuri si maceluri ale populatiei civile. "n contul >nobilei? lor misiuni cruciatii se credeau indreptatiti sa 8efuiasca satele si cetatile pe unde treceau pentru a se aproviziona cu cele necesare. Comunitatile evreiesti din Germania au fost primele care au avut de suferit, fiind nimicite si 8efuite fara mila; spiritul cruciadelor dezvoltase un profund sentiment antisemit, toti evreii fiind tinuti vinovati de rastignirea Domnului. Prin cucerirea Cetatii Sfinte, Papalitatea viza primatul asupra Bisericii rasaritene. Bizantul nu 8ustifica dogmatic >razboiul sfant? si nu >promitea? 'aiul, cruciatilor cazuti in lupta. "mparatii bizantini i!au a8utat pe cruciati dar au tratat si cu musulmanii, stand deoparte si urmarind avanta8ele. "ntre %uropa crestina si "mperiul musulman se crease o >traditie? de lupte si revendicari teritoriale 'econLuista spaniola, disputarea insulelor Sardinia, $alta, Sicilia si a unor teritorii ale "mperiului Bizantin. "n 1.1. califul al!FaEim distruge Biserica de pe Golgota si Biserica "nvierii impreuna cu Sfantul $ormant, declansand o persecutie impotriva crestinilor si evreilor din "erusalim; acest act a starnit revolta in tot &pusul %uropei, unde sentimentele de pietate religioasa la nivelul maselor crescusera foarte mult. Biserica cerea penitentilor ispasirea pacatelor prin pelerina8 la Sfantul $ormant. "ntre 1.-0!1.50 mii de pelerini veniti sa viziteze locurile sfinte, se anga8au sporadic in conflicte armate cu musulmanii. "n sec 7" conducerea lumii islamice trece de la arabi la turcii seleucizi, care in 1.6/ intra pe teritoriul bizantin profanand biserici si luand mii de sclavi crestini. Papa Grigore ("" face apel la principii occidentali pentru o expeditie de eliberare a 1arii Sfinte; 1. ani mai tarziu papa Brban "" c*eama poporul la cruciada prin Conciliul de la Clairmont din 1.20. Participantii erau scutiti de dari, iertati de unele datorii si erau liberi sa!si paraseasca stapanii; Biserica ii absolvea de pacate si promitea celor ce vor muri in lupta, mostenirea (ietii vesnice. $asele de tarani oprimati nu aveau prea mult de pierdut parasindu!si locuintele; o multime de infractori de drept comun luau si ei drumul cruciadei ca >penitenta? pentru iertarea pacatelor, dar si ca prile8 pentru noi faradelegi facute in numele >credintei?; mii de tarani au pornit din Franta si Germania 8efuind localitatile prin care treceau; multi au pierit pe drum de boli si lipsuri. &8unsi la Constantinopol, fara sa astepte sosirea armatei de cavaleri, au trecut Bosforul a8utati de imparatul &lexis Comneanul. Din -0.... de oameni porniti sa asedieze <iceea au scapat cca 4... salvati de flota bizantina, restul fiind masacrati de turci. Dupa acest tragic preludiu care poarta numele de >Cruciada saracilor?, s!a desfasut prima cruciada propriu!zisa, intreprinsa de patru armate bine instruite. @a comanda acestora au fost nobili feudali de cel mai inalt rang, dintre care se remarca Godefro) de Buillon, caci imparatul Germaniei Feinric* "(, al Frantei Filip " si al &ngliei Hil*elm "" erau excomunicati. Pornita in 1.26 cruciada a fost un succes militar; cetatile <iceea, %dessa, &ntio*ia, Cezareea, 1)r, Sidon, 1ripoli, Beirut si in final "erusalimul in "ulie 1.22, au fost asediate si cucerite. Cu doua saptamani inainte, fara sa!si vada visul implinit, murise papa Brban "" initiatorul cruciadei. "n teritoriile ocupate s!au format mici state feudale; doar cetatea <iceea a fost cedata bizantinilor, desi imparatul &lexis Comnenul ceruse contilor prin 8uramant de vasalitate, sa!i cedeze toate cuceririle care fusesera parte din "mperiul Bizantin. #rasul Sfant a fost >curatat? cei care nu s!au predat de bunavoie au fost masacrati inclusiv femeile si copiii, iar evreii gasiti au fost arsi de vii intr!o sinagoga; dupa aceea nobilii armatei au facut >penitenta? mergand descult pe urmele lui "isus pe Golgota. Ducele Godefro) a acceptat titlul de protector al

22

"erusalimului dar dupa un an a murit si in locul lui a fost ales rege al Cetatii Sfinte, fratele sau Baudoin de Bouillon. Statele crestine nou infiintate au fost sustinute cu forte militare si materiale din %uropa, care a8ungeau insa greu la destinatie; resurse importante erau veniturile din taxele comerciale locale si trupele recrutate din populatia auto*tona. "n anul 11.1 patru armate apusene venite in spri8inul cruciatilor au fost nimicite in &natolia de catre trupele sultanului de <iceea; *artuiti neincetat de musulmani, cruciatii trebuiau sa intretina o armata permanenta care sa apere statele crestine recent infiintate, si marele numar de pelerini. "n acele timpuri si in acele locuri devotamentul fata de Crestinism lua in mod paradoxal, expresia luptei armate; asa au aparut cele trei ordine de calugari militari #spitalierii, 1emplierii si 1eutonii. >Bitand? de principiul nonviolentei, cei mai buni >ostasi ai lui Fristos? erau c*emati sa!si arate iubirea de Dumnezeu cu arma!n mana; calugarii s!au transformat in cavaleri, de cea mai buna calitate. "nstructia militara, disciplina, spiritul de sacrificiu si codul cavaleresc s!au suprapus peste 8uramantul castitatii, saraciei si obedientei. "n sc*imb calugarul militar nu mai postea pentru ca tebuia sa!si sporeasca forta fizica si nu!si mai petrecea tot timpul in rugaciune pentru ca trebuia sa exerseze manuirea armelor. Deaceea nu i!a a8utat Dumnezeu pe cruciati, caci voia @ui era sa transforme razboinicii in calugari si nu invers. Smerenia si blandetea facusera loc violentei; calugarul disparea si in locul lui se nastea >soldatul perfect?. &sta a dat ordinelor militare calugaresti o forta teribila timp de cateva zeci de ani; apoi, datorita intereselor materiale si crizei psi*ice dintre calugar si militar, a aparut coruptia. #rdinul #spitalierilor, sau Cavalerii "oaniti pentru ca aveau pe Sf "oan Botezatorul ca protector, n!a fost la origine un ordin militar; la inceput acordau asistenta pelerinilor si bolnavilor. Dupa 1.22 devine ordin militar si se remarca prin luptele din 1146, in urma carora isi costruiesc cetati proprii bine fortificate. #rdinul 1emplierilor infiintat in 1113 direct ca ordin militar, excorta pelerinii de la "affa la "erusalim si era responsabil cu sursele de apa potabila; isi aveau sediul intr!o aripa a palatului regal pe locul fostului templu al lui Solomon, de unde numele de 1emplieri. Desi erau numiti si >cavalerii saraci al lui Cristos? s!au imbogatit in urma unor donatii, creandu!si un sistem bancar folosit ulterior in toata %uropa. "n batalii 1emplierii erau avangarda armatei; si!au construit cetati proprii dar nu s!au preocupat de opere caritabile, intretinerea de scoli si spitale, cum faceau rivalii lor #spitalierii. #rdinul 1eutonilor a luat fiinta in 112. cu misiunea de a ingri8i bolnavii si ranitii din spitalul Sf Fecioara $aria de la "erusalim; in 1123 devine ordin militar format exclusiv din cavaleri germani si este confirmat anul urmator de papa "nocentiu """. Purtau tunica alba cu cruce neagra pe ea. "ngradit de celelelte doua ordine mai mari, #rdinul 1eutonilor are o contributie modesta in luptele din #rient. Cu toata rezistenta eroica, statele crestine nou infiintate pe teritoriul islamic au cazut rand pe rand. %dessa a rezistat pana in 1.// cand a fost cucerita de emirul din $ossul; ca raspuns a fost declansata cruciada a!-!a care a fost esec total. Doua armate de cate 6..... de oameni fiecare, conduse de Conrad """ regele Germaniei si @udovic ("" regele Frantei, trec Bosforul in anul 11/6. @uptand separat armata germana este zdrobita la Dorilea iar cea franceza decimata de foamete este nimicita in 11/3; se pare ca bizantinii au tradat aceasta a!-!a cruciada. &ntio*ia este recucerita de musulmani in 1153. <oul sultan al %giptului Sala*!al!Din ocupa Damascul, zdrobeste cavaleria cruciatilor in 1136 langa lacul 1iberiadei si!l ia prizonier pe Gu) de @usignac regele "erusalimului, succesorul lui Boudain "( care murise de lepra la varsta de -/ de ani. Dupa un scurt asediu Cetatea

1..

Sfanta capituleaza; fusese posesiune crestina timp de 33 de ani; Saladin isi respecta cuvantul si cruta viata locuitorilor. @a vestea pierderii "erusalimului papa Clement """ c*eama la a!4!a cruciada iar imparatul Germaniei Frederic Barbarosa in varsta de 56 de ani, porneste spre 1ara Sfanta in fruntea unei armate de cca 1...... de oameni. "mparatul bizantin "isac "" &ng*elos, in loc sa!i a8ute pe cruciati inc*eiase alianta cu Saladin care!i oferise autonomia asupra locurilor sfinte; era o momeala menita sa dezbine. Ca riposta Barbarosa 8efuieste orasele bizantine P*ilipopolis si &drianopolis. Patrunde apoi in &sia $ica si continua cuceririle cetatilor musulmane dar la 1.!"unie!112. moare inecat la traversarea unui curs de apa si armata lui se destrama; se vede ca Dumnezeu a lucrat impotriva cruciatilor. 'egele Frantei Filip &ugust si regele &ngliei 'ic*ard "nima!de!@eu, reusesc sa cucereasca impreuna cetatea &ccra in anul 1121 dupa care Filip &ugust se reintoarce in Franta. 'ic*ard "nima!de!@eu cucereste insula Cipru ca revansa la ostilitatile bizntinilor, elibereaza tot litoralul 1arii Sfinte, castiga doua batalii contra lui Saladin dar renunta inexplicabil la asedierea "erusalimului. "n 1124 Saladin moare. "n 1-.- papa "nocentiu """ c*eama la cruciada a!/!a. 1rupele *otarasc sa sc*imbe ruta, in loc de &sia $ica sa atace prin nordul %giptului; pentru asta era nevoie de o flota sa!i transporte si cea mai potrivita era flota venetiana. Promitand cruciatilor corabiile necesare, o mare suma de bani si o armata de 13.... de oameni, (enetia a cerut in sc*imb cucerirea orasului crestin 9ara care!i facea concurenta comerciala si reinscaunarea pe tronul Bizantului a imparatului "isac "". Papa s!a impotrivit i!a excomunicat pe negustorii venetieni dar la influenta dogelui octogenar %nrico Dandolo, cruciatii implinesc cererea (enetiei si!l reinscauneaza pe imparatul "isac "". Dupa numai sase luni insa, bizantinii il detroneaza din nou. & fost picatura care a umplut pa*arul; cruciatii care demult dusmaneau Bizantul pentru tradarile sale, vazandu!se lipsiti si de banii venetienilor, au asediat Constantinopolul desi papa "nocentiu """ se impotrivise ve*ement. Cetatea a fost cucerita in anul 1-./, locuitorii trecuti prin foc si sabie iar bogatiile gasite au fost luate ca prada de razboi si duse in #ccident. (enetia si!a intins stapanirea peste insula Cipru si alte insule grecesti; a!2!a parte din tezaurul catedralei venetiene San $arco provine din Bizant. Cruciatii s!au intors acasa plini de bogatii, fara a se mai gandi la eliberarea "erusalimului; regele Baudoin de Flandra se proclama >imparat latin? al Bizantului iar 1*omas $orosini este pus >patriar*? in Constantinopole de catre venetieni. "n 1esalonic, &tena si Peloponez se infiinteaza principate apusene, recucerite insa de bizantini in anul 1-51. Cruciada a!/!a a desavarsit dezbinarea Bisericii si a grabit sfarsitul "mperiului Bizantin. %liberarea 1arii sfinte ar fi fost o sarcina usoara daca ar fi existat unitate intre &pus si 'asarit. "n 1-1- pornesc >Cruciadele copiilor?. @umea >credea? ca doar copiii pot elibera "erusalimul prin nevinovatia lor; miscarea provenea din evlavia populara fara acordul papei. Prima cruciada porneste din nordul Frantei; copiii a8unsi la $arsilia se imbarca pe sapte corabii dintre care doua sunt ing*itite de furtuna iar celelalte cinci a8ung la &lexandria, unde copiii sunt vanduti ca sclavi sarazinilor. &!-!a cruciada a copiilor porneste din Germania in acelasi an, traverseaza &lpii, a8unge la 'oma, dar neprimind girul papei copiii fac cale intoarsa. $ulti au murit de foame pe drum si nu avea cine sa!i ingroape. Cruciada a!0!a, pornita ca riposta la construirea pe muntele 1abor a unei puternice fortarete musulmane ce ameninta cetatea &cra, s!a desfasurat intre 1-16!1-12 condusa de

1.1

regele Bngariei. Cruciatii cavaleri din mai multe state %uropene, au asediat noul fort musulman timp de o saptamana apoi au renuntat intorcandu!se acasa. "n 1--3 dupa lungi tergiversari ce i!au adus excomunicarea din partea papei Grigore "7, pleaca in a!5!a >cruciada? imparatul Frederic "", nepotul marelui Barbarosa. Crescut in Sicilia fosta posesiune araba, Frederic >simpatiza? cultura si religia islamica avand multi prieteni musulmani; deasemenea purta corespndenta cu al!Ramil sultanul %giptului pe teme de matematica. Spirit umanist atras de stiinta si cultura clasica, Frederic nu credea in nasterea supranaturala a Domnului nici in transubstantierea sfintei eu*aristii; pentru el $oise, $u*ammad si "isus erau niste impostori care au inselat lumea. &bsolut strain de spiritul cruciadelor, doar cu o garda de 1.. de cavaleri, Frederic "" si!a pornit propria cruciada pe o baza pacifista. %l a obtinut de la sultan prin negocieri diplomatice semnand un armistitiu de 1. ani, orasele Betleem, <azaret si "erusalim, incoronandu!se rege al Cetatii sfinte in martie 1--2. 1imp de 10 ani #rasul a ramas al crestinilor dar in 1-// este cucerit de turcii mameluci pentru urmatorii 5.. de ani. %ste paradoxal cum acolo unde floarea armatelor apusene spri8inite de Biserica a dat gres, un imparatul excomunicat sa reuseasca pe cale pasnica. @ocurile unde "isus traise erau de drept ale crestinilor, asa cum $ecca si $edina erau ale musulmanilor. "erusalimul fusese posesiune crestina pana in anul 543 cand a fost cucerit de islamici. 1otodata este orasul de unde $u*ammad se zice ca s!a inaltat la cer intr!o rapire sufleteasca; pe acel loc e construita >$osc*eea stancii?, deaceea dupa $ecca si $edina, pentru musulmani "erusalimul este al!4!lea loc de pelerina8. Solutia a fost ca #rasul sa fie declarat Sfant atat pentru crestini cat si pentru islamici. &cest compromis este valabil pana in ziua de azi desi cea mai mare parte a Palestinei a fost retrocedata "sraelului. De ce trebuie sa apartina "erusalimul unei singure religii cand crestinii, musulmanii si mai ales evreii au radacini atat de adanci acolo; "mparatul Frederic "" si sultanul al!Ramil au inteles lucrul aceasta. & urmat cruciada a!6!a pornita de 'egele Frantei @udovic "7 cel Sfant, care in 1-0. cade insa prizonier in %gipt impreuna cu cateva mii de cruciati; musulmanii i!au crutat, preferind sa primeasca o mare suma de bani ca rascumparare. @udovic se reintoarce in Franta dupa patru ani impreuna cu restul armatei, dupa ce consolideaza mai intai cetatea &cra. "n 1-6. va porni in cruciada a!3!a dar debarcand in 1unisia cu intentia de a ataca %giptul, regele se imbolnaveste si moare. Posesiunile crestine de pe litoralul $arii $editerane au fost rand pe rand recucerite de musulmani incepand cu "affa si Cezareea in 1-53 si terminand cu Beirut si &cra in 1-21. %ra sfarsitul cruciadelor. 1rupele crestine se retrag impreuna cu ordinele monastice cavaleresti. #spitalierii se refugiaza in Cipru apoi in 'odos, apoi alungati de turci se stabilesc in $alta, de unde si numele de >cavaleri maltezi?. #spitalierii au fost mult timp o armata de a8utor impotriva expansiunii otomane in %uropa, apoi ordinul a fost invins de <apoleon in 1623 suferind pierderi grele. Continua sa existe si azi cu sediul la 'oma, sub autoritatea papei si ocupandu!se cu ingri8irea bolnavilor si ranitilor de razboi. 1emplierii se retrag in Cipru, apoi reveniti in %uropa cad victima regelui Filip "( cel Frumos, care inscenandu!le un proces calomniator ii declara eretici si le confisca averile. "n 141- papa Clement ( dizolva ordinul; templierii ramasi vor intra in organizatiile Francmasoneriei. Dupa caderea &crei 1eutonii se refugiaza la (enetia, apoi in Bngaria a8utand impotriva triburilor pagane ale Cumanilor si in final pe teritoriul Prusiei la Ronigsberg, unde lupta pentru convertirea populatiei slave din estul %uropei. Papa Grigore "7 le da in stapanire

1.-

teritoriile cucerite de la slavii necrestinati si astfel Prusia, poloneza la origine, este cucerita si populata de germani. 1ot teutonii au monopolizat comertul cu grane devenind protectorii @igii Fanseatice si acumuland putere si averi. %xtinzandu!se spre @atvia si %stonia, intra in conflict cu ducele lituanian Hladisla= :agello, devenit prin casatorie cu regina :ad=iga si rege al Poloniei. Populatia se increstinase iar incursiunile teutonilor nu se mai 8ustificau; aliindu!se cu ce*ii si ungurii regele ii invinge in 1/1. la 1annenberg. # alta grea lovitura o primesc in timpul reformei, cand superiorul ordinului trece la Protestantism. "n 1534 1eutonii lupta pentru apararea (ienei de otomani. "n timpul nazistilor ordinul a fost considerat un simbol al gloriei germane. Cavaleri 1eutoni exista si azi, ocupandu!se cu ingri8irea bolnavilor si cu opere de caritate. Bltimul >cruciat? a fost papa Pius al!""!lea care dupa caderea Constantinopolelui in 1/04, planuia o mare cruciada impotriva "mperiului #toman. "n acelasi an <icolaus CusanusC1/.1!1/5/D in lucrarea sa >De pace fidei?, militeaza intr!un spirit pacifist pentru unitatea fundamentala a tuturor religiilor. Cruciadele au slabit Bizantul, au intarit puterea regilor din #ccident si au deteriorat iremediabil raporturile dintre Biserica de &pus si cea de 'asarit. Deasemenea i!a indar8it pe musulmani care n!au mai aratat aceiasi toleranta bisericilor din teritoriile ocupate. <e intrebam de ce n!au reusit cruciadele sa pastreze "erusalimul pentru crestini; Poate pentru ca Dumnezeu n!a aprobat razboiul in numele lui Fristos. Crestinismul a cucerit lumea prin sacrificii, nu prin violenta. Ca o lectie pentru cruciati, "erusalimul a fost obtinut de Frederic al!""!lea fara lupta; tocmai pe cel excomunicat de papa il alege Domnul sa castige dreptul crestinilor asupra locurilor sfinte; nu cumva ierar*ia bisericii era pe un drum gresit; <e mai intrebam de ce a permis Dumnezeu sacrificiul copiilor; Ca sa ne arate cat de rai suntem. Sufletele lor desigur ca au fost un rod nepretuit inaintea Domnului, caci au pierit martiri pentru Fristos. Poate ca fara sa stie, Frederic a obtinut "erusalimul de la sultan in contul acestui sacrificiu. Pe de alta parte, poate ca Dumnezeu vrea ca "eruslimul sa fie un oras universal care nu trebuie sa apartina crestinilor, musulmanilor sau iudeilor, in mod exclusiv. Destinul >Cetatii %terne? este legat de vremurile de pe urma ale omenirii.

Despartirea Bisericii
Deosebirile intre Biserica de &pus si cea de 'asarit au inceput sa apara odata cu sec "(, cand "mperiul Bizantin isi incepe ascensiunea sub influenta culturii grecesti iar "mperiul 'oman de &pus intra in sfera de influenta a cuceritorilor germanici. Bizantul intemeiaza rangul de Patriar* care tinea de o provincie a imperiului cum ar fi Constantinopolul sau %giptul, pe cand &pusul isi aroga pentru episcopul 'omei titlul de Papa sau tata al episcopilor, incepand cu SiriciusC436!422D. Cele doua biserici au colaborat la primele patru sinoade ecumenice, ultimul la Calcedon in /01; aparusera insa diferente intre modul de oficiere a liturg*iei. "n rasarit exista un ceremonial fastuos cu influente de la curtea imparatului. &tmosfera era inaltatoare; se cantau imnuri religioase compuse de 'oman $elodul, poet si muzician evreu din Siria convertit la crestinism. @iturg*ia avea un caracter de taina caci exista un >perete? despartitor al naosului de altar numit >catapeteasma?; la adapostul ei preotii invocau in c*ip tainic Du*ul Sfant pentru transformarea painii si vinului in trupul si sangele $antuitorului. $omentele c*eie ale

1.4

slu8bei erau punctate de diacon care dadea tonul rugaciunilor colective. 1ipicul bizantin se pastreaza si azi aproape nesc*imbat in bisericile ortodoxe. $ele doua Biserici >crescute? in traditii culturale diferite, nu s!au cunoscut reciproc, nu a existat intre ele un sc*imb de idei. Biserica de 'asarit acorda o mare importanta tainei $irungerii noilor nascuti dupa botez si folosea painea dospita in taina %u*aristiei. Biserica de &pus folosea paine nedospita si introdusese in plus Purgatoriul, pe langa 'ai si "ad. $arele erudit P*otiosCcca 3-5!320D profesor la universitatea din Bizant, de doua ori ales patriar* al Constantinopolelui, s!a aflat in permanent conflict cu papa de la 'oma, cea ce a dus la sc*isma din 356. Picatura care a umplut pa*arul divergentelor a fost introducerea lui AfilioLue? in marturisirea de credinta a Bisericii &pusene, dupa care Du*ul Sfant purcede nu numai din 1atal ci si din Fiul. Crezul cu filioLue este atestat prima data in 032 la Conciliul de la 1oledo dar abia in anul 1.1/ la cererea imparatului Fenric "", filioLue s!a introdus oficial in crezul de la 'oma. "n anul 1.04 papa @eon "7 incearca o alianta cu biserica de 'asarit contra normanzilor dar intampina refuzul patriar*ului $i*ail Cerularie. "n 1.0/ papa @eon "7 cazuse prizonier la normanzi; trimisul sau cardinalul Fumbert il excomunica pe patriar* si ierar*ia Bisericii de 'asarit, in biserica Sfanta Sofia c*iar in timpul liturg*iei; era 15!$ai!1.0/. Dupa cateva zile ca raspuns, Cerularie il va anatemiza pe papa si ierar*ia Bisericii de &pus. Sc*isma capatase caracter oficial. "n 1142 Conciliul din @ateran *otaraste celibatul preotilor catolici. Cruciada a!"(!a adanceste iremediabil ruptura dintre cele doua Biserici. "n 1-51 'asaritul reia tratativele de unificare in fata pericolului turcesc, dar &pusul taraganeaza. Cardinalul BessarioneC1/.4!1/6-D a fost unul dintre marii sustinatori ai unificarii. "n 1/46 este convocat Conciliul din Basel iar in 1/42 Conciliul de la Florenta ratifica unirea, care este insa imediat respinsa de cler si de popor. <u se mai putea face nimic. &u trebuit sute de ani pentru ca &pusul si 'asaritul sa inceapa procesul de reconciliere. Pe 6!Dec!1250 papa Paul (" si patriar*ul &t*enagoras " si!au ridicat reciproc excomunicarea si anatemizarea. Biserica Catolica si Biserica #rtodoxa au devenit Biserici >surori?.

Biserica apuseana in societatea medievala

%vul mediu a fost eminamente religios. #amenii erau credinciosi incepand de la cei >saraci cu du*ul? pana la marii intelectuali ai vremii. &stfel Boet*ius a scris in temnita >Consolarea filozofiei?, cu un pronuntat caracter crestin; Cassiodor scrie tratate teologice, interpreteaza lucrarile anticilor in spirit crestin si infiinteaza trei manastiri; Gregoire de 1ours scrie biografii ale sfintilor; "sidor de Sevilia ii trece pe vizigotii arieni din Spania la ortodoxism; Sf &ld*elm de S*elborne scrie %logiul Fecioarei si fondeaza cateva manastiri; Beda (enerabilul scrie "storia ecleziastica a anglilor. Deasemenea Scotus %riugena, (incent de Beauvais, &lbert $agnus, &lcuin, toti promoveaza credinta. %xista o intepatrundere intre clasa nobililor prin formatie militari, si cler; multi episcopi au fost conducatori de osti si multi nobili au fost clerici. Fii nobililor urmau ori cariera armelor ori cariera eclesiastica. "n timpul primei cruciade apar ordine calugaresti de tip militar. Papa @eon 7 fiul lui @orenzo $agnificul, lupta in armura de cavaler ca si papa "uliu "". Poate ca tocmai aceasta interferenta intre religie si militarie a inlesnit coruptia inaltilor prelati. %xista un >spirit combativ? permanent, o mentalitate razboinica ce facea parte din modul de viata al nobililor; c*iar si in timp de pace se organizau turnire care nu erau doar o simulare, ci lupta in toata regula cu morti, raniti si prizonieri. Biserica 1./

a canalizat acest spirit combativ spre lupta cu musulmanii dandu!i o motivatie religioasa; deasemenea i!a dat o forma >canonica? prin codul cavaleresc ca sa!l puna in slu8ba dreptatii. Pentru temperarea combativitatii Biserica a propus incetarea luptelor in timpul posturilor si sarbatorilor religioase; de asemenea nu se duceau lupte iarna, pe timp de ploaie si pe timpul noptii; cu rare exceptii aceste reguli erau respectate. Biserica in %vul $ediu era cel mai mare proprietar funciar, caci dupa anul 414 s!au primit multe donatii in terenuri agricole; pe de alta parte oamenii dadeau a zecea parte din recolta iar batranii lasau Bisericii o mare parte din avere prin testament, pentru iertarea pacatelor. 1erenurile agricole din patrimoniul Bisericii erau gestionate de manastiri iar o parte erau date in arenda. $anastirile cistercienilor erau foarte bogate caci erau buni agricultori; erau si buni metalurgi, primii mari producatori de fier in Franta %vului $ediu, iar fierul era o marfa de mare pret. Din veniturile obtinute se construiau biserici dar se dadea si saracilor, vaduvelor, orfanilor si bolnavilor care primeau *rana si adapost permanent sau temporar in manastiri. %rau adapostiti si muncitorii agricoli, mestesugarii anga8ati, deasemenea calatorii si pelerinii; manastirea capata aspectul unei cetati urbane. $ulte orase au luat fiinta avand la baza asezaminte manastiresti; cele situate pe drumurile comerciale dadeau adapost si negustorilor care de multe ori isi puneau acolo banii in depozit. "n manastiri se tineau deseori targuri. &cesta prosperitate a avut insa si un revers desc*iderea catre lume a dus inevitabil spre decaderea vietii calugaresti. "n %vul $ediu Biserica avea putere 8udecatoreasca. "nca din anul 413 un decret al imparatului Constantin recunostea episcopilor acest drept. Clerul nu era deferit 8ustitiei laice fiind 8udecat c*iar si pentru cazuri penale, de reprezentantii Bisericii. "n secolul "7 prerogativele legislative s!au extins asupra tuturor cazurilor de blasfemie, sacrilegiu, simonie, cat si cazurilor de fratricid, patricid, adulter, incest, camatarie. 1ot Biserica se ocupa de urmarirea executarii testamentelor caci ma8oritatea ii lasau o parte din bunuri. (aduvele, orfanii si cruciatii puteau alege sa fie 8udecati de Biserica sau de tribunalele profane; cei acuzati pe nedrept, daca cereau azil in manastiri scapau de pedeapsa. %reziile erau 8udecate de autoritatea civila dar ereticii erau depistati de catre niste comisii paro*iale formate din clerici. :udecarea ereticilor in tribunalele civile nu trebuie sa ne mire intru!o societate eminamente religioasa. Datorita insa ignorantei in materie de teologie s!au dat uneori pedepse grele pentru vinovatii usoare. Deaceea in 1-44 prin bula emisa de papa Grigore "7, se infiinteaza un tribunal competent pentru 8udecarea cazurilor de erezie numit "nc*izitie; acest tribunal era format in special din calugari dominicani si franciscani. Se introduce procedeul anc*etei de stabilire a vinovatiei ereticului, in scopul stoparii abuzurilor autoritatii civile. $arele inc*izitor al fiecarui tribunal era delegatul papaei. Se urmarea in primul rand ca inculpatul sa!si recunoasca vina si sa se caiasca. "n tribunalele laice se folosea pe scara larga tortura; uneori condamnatii erau torturati public iar lumea privea ca la spectacol. Biserica nu a acceptat folosirea torturii pana in anul 1-0-, cand papa "nocentiu "( o aproba pentru cazurile de erezie; erau scutiti de tortura batranii, preotii si gravidele. @a inceput exista clementa, multi acuzati fiind iertati sau condamnati sa faca milostenii, pelerina8e, sa posteasca, sau sa faca penitenta la @iturg*ie descult si cu o lumanare in mana. "nc*izitia a devanit foarte dura spre sfarsitul sec 7(, cand se proceda la daramarea casei ereticului, confiscarea averii, interzicerea de functii publice, pedeapsa cu inc*isoare pe viata sau sentinta capitala deobicei prin sugrumare si arderea trupului pe rug. %reticii decedati erau 8udecati >in lipsa? iar osemintele lor arse pe rug. "n timpul 'enasterii abuzurile "nc*izitiei au luat aspecte abominabile.

1.0

"n tribunalele %vului $ediu martorii prestau 8uramant cu mana pe Biblie sau pe relicve sfinte; multi martori mincinosi au fost pedepsiti pe loc prin minuni, dar altii au scapat. Daca instanta refuza marturia se folosea practica >ordaliilor? sau practica >duelului 8udiciar?. #rdalia sau >8udecata lui Dumnezeu? era o proba dura pe care acuzatul daca o trecea era declarat nevinovat; de exemplu sa scoata un obiect cu mana goala dintr!un vas cu apa clocotita, sau sa treaca pe carbuni aprinsi cu picioarele goale, sau sa fie aruncat in apa cu mainile legate de picioare si sa pluteasca. $ulte >vra8itoare? au murit inecate prin ordalia apei. Practica ordaliilor venea din traditia triburilor germanice. @a fel de in8usta era si practica duelului 8udiciar dupa care acuzatul si inculpatul erau pusi sa se bata in duel, ei insisi sau reprezentantii lor, si care pierdea era vinovat. Cel mai adesea pierdea tocmai cel nevinovat caci nu era destul de bogat sa!si plateasca un luptator bun. Biserica a acceptat tacit aceaste >practici 8udiciare? care!@ >fortau? pe Dumnezeu sa faca minuni, >uitand? ca %l prefera sa suferim pe nedrept. Conciliul din (alence C300D ia pozitie ferma impotriva duelurilor excomunicand pe castigator ca ucigas si trecand victima in randul sinucigasilor, care erau inmormantati fara slu8bele de iertarea pacatelor. "n 1410 Conciliul din @ateran se opune timid ordaliilor si duelului 8udiciar, oprind participarea clerului; papa "nocentiu """ si papa Grigore "7 le vor condamna si ei. Singurul avanta8 al duelurilor era reducerea vendetelor, caci in %vul $ediu orice ofensa trebuia razbunata de barbatii familiei iar conflictele se prelungeau timp de generatii; duelul rezolva totul pe loc prin lupta a doi reprezentanti. Caracteristice %vului $ediu au fost si pelerina8ele, care se faceau fie pentru vindecari, fie ca penitenta >ordonata? de "nc*izitie pentru cazurile mai usoare de erezie. Pelerinul trebuia sa mearga pe 8os si cu cat drumul era mai greu cu atat i se iertau mai multe pacate. $ulti piereau pe drum din cauza foamei, frigului sau ucisi de tal*ari. %ra in aceste pelerina8e si un dor de duca, un spirit de drumetie; pelerinii plecau in grupuri ca se apere intre ei, se legau prietenii, se istoriseau povestiri, era o experienta de neuitat. De cel mai mare a8utor pe drum le erau manastirile in care gaseau *rana, adapost si cuvant pentru suflet. Spiritul pelerina8elor era infratit cu al cruciadelor. "n cazurile mai usoare pedeapsa cu pelerina8ul putea fi rascumparata. &utoritatea civila pedepsea prin pelerina8e cazurile de rascoala, exiland practic grupurile recalcitrante. C*iar si pedeapsa capitala putea fi comutata cu un pelerina8 in 1ara sfanta, dar in acest caz >penitentul? nu era primit de nici un grup si nici in spitale sau *anuri; el trebuia sa poarte cusute pe *aine niste cruci iar de gat sa poarte atarnat obiectul cu care a ucis. 1al*ari, asasini, sper8uri, adulteri, proxeneti erau trimisi in pelerina8 drept pedeapsa; ei trebuiau sa aduca o >adeverinta? care sa confirme efectuarea. Pelerina8ul putea fi o scoala a rabdarii, a iubirii si virtutii pentru cei smeriti, sau un prile8 de noi faradelegi pentru cei inraiti. %ste uluitor acest tablou al evlaviei amestecata cu delicventa. "n %vul $ediu ma8oritatea oamenilor traiau intr!o saracie crunta. $i8loacele de munca erau rudimentare, productia slaba iar taranii erau exploatati de nobilime. Deseori se abateau epidemii, razboaie si seceta. Saracia a determinat cresterea infractionalitatii si prostitutiei. "n perioadele de foamete crestea numarul de avorturi, infanticiduri si copii abandonati; mortalitatea infantila era oricum foarte ridicata. Cu toate astea saracia in %vul $ediu era >$adona Poverta?, un ideal de viata umila, un act de penitenta. $a8oritatea cetatenilor nu!si doreau cu adevarat sa fie bogati. "mpunatoarele catedrale medievale s!au construit cu eforturi uriase, pe care insa oamenii le faceau de bunavoie. "ntemeietorul #rdinului Cistercienilor, Bernard de Clairvaux, nota >zidurile bisericii sunt acoperite cu

1.5

aur iar copii bisericii raman goi; saracii striga de foame in timp ce in biserica se afiseaza un fast stralucitor care impinge omul spre lacomie si nu spre rugaciune?. Suger abatele manastirii St Denis, era de alta parere >daca sangele tapilor si viteilor 8ertfiti in vec*ime era pus in pa*are de aur, cu atat mai mult sangele Domnului trebuie pus in vase de aur cu nestemate?. Poporul >evlavios? a fost de partea lui Suger preferand >sacrificiul? saraciei, pentru >luxul? Bisericii. Pe masura acestui flagel al saraciei au fost insa si operele de caritate, ma8oritatea patronate de Biserica. "n prea8ma manastirilor au luat fiinta o multime de aziluri si spitale unde se impartea *rana, adapost si ingri8ire medicala gratuita. Gruparile de beguine si unii nobili milostivi isi aduceau contributia. Copiii orfani sau abandonati erau crescuti de manastiri; primul orfelinat a fost infiintat in 636 de catre un preot din $ilano. Spitalele din centrele urbane erau si ele administrate de Biserica; calugaritele erau infirmiere, asistente si moase, fara plata. %xistau o multime de debili mintali si foarte multi leprosi; in Franta s!a recurs la vanarea si arderea pe rug a leprosilor pana spre sfarsitul sec 7"", cand s!au construit aproape -... de leprozerii unde bolnavii isi plateau intretinerea. @eprosii saraci vagabondau cersind si purtau cu ei o caraitoare pentru a avertiza lumea sa se fereasca. Biserica a infiintat multe leprozerii gratuite. %xista un program de rugaciuni pentru bolnavi caci primul leac era penitenta iar doctorii erau socotiti >instrumentele? lui Dumnezeu. Sinodul din Paris 1/-2 interzice medicilor sa ingri8easca bolnavii care nu se spovedisera si impartasisera inainte. 1oti bolnavii mintali erau socotiti ca stapaniti de diavol. "n perioadele de foamete sau epidemii cete de pelerini si procesiuni de autoflagelati treceau pe strazi. %vul mediu a fost un timp al minunilor dar si al superstitiilor. Prin misionari se faceau minuni pentru convertirea necredinciosilor, bolnavii erau vindecati miraculos in pelerina8e, lumea gasea spri8inul sfintilor prin moaste si icoane. Fragmentele de relicve purtate la gat sau in inel erau interzise de biserica pentru ca se pierdeau foarte multe obiecte sfinte; aparuse si un comert ilicit cu relicve, multe falsificate. @a sate dainuiau traditii idolatre locale cultul arborilor, dumbravilor, izvoarelor. # mare parte din traditiile pagane au fost adaptate atribuinduli!se sensuri crestine, caci poporul nu voia sa renunte la ele. "ncrestinarea s!a inc*eiat tarziu, spre anul 3..; triburile de saxoni au fost increstinate fortat de Carol cel $are sub amenintarea cu moartea. Pana in sec 7"" dogmele bisericii nu se cristalizasera iar preotii nu erau suficient pregatiti pentru a instrui masele. &strologia si &lc*imia erau >la moda?. Fericitul &ugustin si Sf "sidor din Sevilla au combatut astrologia; in 14-6 astrologul Cecco dW&scoli este ars pe rug. &lc*imistii sunt amenintati cu excomunicarea, scrierile lor sunt declarate eretice si arse pe rug. 'eactia Bisericii impotriva alc*imiei, astrologiei, magiei si superstitiilor a venit tarziu pentru ca aceste practici au prins pe multi din intelectualii vremii si c*iar pe unii clerici. %rau credinciosi dar si superstitiosi, o trasatura generala dealtfel a lumii medievale. "nvatamantul in %vul $ediu a fost aproape exclusiv in sarcina Bisericii. "n perioada carolingiana singurii care citeau si scriau latineste erau preotii, deci numai ei ocupau functii in administratia imperiului. Pana in sec 7""" cuvantul >laicus? era ec*ivalent cu >ilitteratus? sau necunoscator al limbii latine, iar >clericus? era ec*ivalent cu >litteratus?. Carol cel $are infiinteaza la curtea sa o scoala palatina de cel mai inalt nivel unde aduna eruditi din toata %uropa; beneficiarii acestei scoli au fost familia imparatului, antura8ul curtii regale si viitorii episcopi. "mparatul cerea preotilor o instructie completa, inclusiv studiul clasicilor antic*itatii. Pentru educatia elemantara existau scoli manastiresti iar in centrele urbane functionau scoli episcopale superioare ce pregateau viitorii intelectuali.

1.6

&cestea vor deveni in sec 7, Bniversitati in care materia de baza era teologia. "nvatamantul nu era obligatoriu si cei mai multi erau nestiutori de carte; singura lor sursa de cultura era Biserica, unde din predici si icoane invatau despre mantuirea prin Fristos. Cat timp Biserica s!a ocupat de educatie toata invatatura s!a axat pe dezvoltarea moralei; scolile formau oameni simpli, cinstiti si credinciosi; scopul era mantuirea sufletului si nu acumularea de cunostinte. @a scoala se invata lupta cu patimile prin post, rugaciune si abstinenta, lupta cu egoismul si lacomia de avere; se invata milostenia, iubirea de oameni si de Dumnezeu. Baietii si fetele, copiii saraci sau cei bogati primeau educatia in egala masura; multi copii saraci au a8uns mari personalitati; papa Brban (" a fost fiu de cizmar, papa Grigore ("" fiul unui pastor de capre. 1inerii erau tinuti departe de literatura profana a clasicilor de disciplinele stiintifice sau sistemele filozofice, caci nu erau necesare mantuirii; logica, dialectica, filozofia au fost obstructionate pana tarziu spre sec 7, pentru ca duceau spre erezie. Dupa Sf &ugustinC40/!/4.D cultura trebuie sa fie complet subordonata religiei; rolul stiintei si filozofiei era sa dea scepticilor o 8ustificare rationala a adevarurilor formulate de religie. >Stiinta este un mi8loc de a ilustra adevaruri teologice?, spunea 'obert Grosseteste; discipolul sau 'oger Bacon, confirma >scopul stiintei este 8ustificarea rationala a revelatiei?. &lain de @ille sec 7"" >teologia crede pentru a cunoaste, iar stiinta cunoaste pentru a crede?. $a8oritatea oamenilor de stiinta ai %vului $ediu au fost inevitabil oameni ai Bisericii. %i considerau ca omul este dator sa studieze natura pentru ca este Creatia lui Dumnezeu, iar mi8loacele de studiu ratiunea, observatia, experienta, sunt date omului tot de catre Creator. 1elul principal nu trebuia sa fie cunoasterea, ci mantuirea sufletului. #mul era cununa Creatiei si studiul intreprins pentru cunoasterea naturii trebuia sa fie o forma a iubirii de Dumnezeu. Cu timpul lumea s!a emancipat castigand stiinta si pierzand credinta. Cu toate astea, cea care a salvat mostenirea culturala a antic*itatii a fost tot Biserica. De cel mai mare folos au fost scriptoriile manastirilor unde calugarii copisti lucrau la transcrierea manuscriselor vec*i pe foi de papirus si incepand din sec (""" pe foi de pergament; baza au fost calugarii franciscani, dominicani si manastirile benedictine. Pentru o biblie erau necesare pieile unei turme de cca 40. de oi; mai erau copiate scrieri patristice dar si opere ale clasicilor antic*itatii, traduse intai de arabi si redescoperite de %uropeni abia in sec 7"". #perele lor erau interpretate cu tenta moralizatoare, prin prisma dogmelor religioase. De exemplu &ristotel apare ca un prooroc al Crestinismului, (ergiliu prin %gloga "( pare ca a prezis nasterea Domului, #vidiu e considerat un cantaret al iubirii divine prin &rs &mandi, Platon pare ca a prezis dogma Sfintei 1reimi. Cato, Cicero, @ucanus, Foratiu, Seneca toti sunt interpretati in sens crestin. Clement din &lexandria spunea ca dascalii crestini nu se pot dispensa de stiinta grecilor, care este tot de la Dumnezeu, pentru intelegerea Bibliei; la fel gandea si Sf "eronim, Fericitul &ugustin si Cassiodor senatorul. &ltii mai banuitori nu s!au lasat dusi de val; Savonarola sesizeaza ca A in versurile poetilor pagani se ascund grave indemnuri diabolice Q povesti pline de lascivitati, de iubiri prostesti si marsave?. "n mod preventiv, accesul la cultura antica era permis numai dupa o prealabila instructie teologica; altfel subiectul c*iar preot fiind, putea fi influentat in mod >periculos?. @a nivel de liceu care dura cca 3 ani, in orele de gramatica se studiau si autori clasici moralizatori, cum ar fi fabulistii si satiricii. Se faceau paralele intre miturile antic*itatii si istorisirile Bibliei; ideea era de a >cerne? din cultura clasica ce este de folos mantuirii. "n ciclul doi de liceu erau studiate matematica, astronomia, muzica, medicina si geometria.

1.3

@iceul avea ca scop pregatirea pentru studiul teologiei, care se facea in universitati; dura in 8ur de 1/ ani ca sa a8ungi >magister?, doctor in teologie. $ulti alegeau insa facultatea de drept care le oferea posturi bune in domeniul 8uridic, sau facultatea de medicina. Prima universitate civila s!a infiintat la Bologna sub protectia imparatului Frederic ""; tot acolo in 1-31 s!a facut prima disectie pe un corp uman cu aprobarea Bisericii. 'ectorul era ales dintre studenti; exista un regulament strict, relativ la orele de curs si programa de invatamant. Profesorii primeau invoirea de a lipsi de la cursuri cel mult o zi, si numai pentru motive deosebite, iar daca plecau din oras trebuiau sa plateasca o garantie. Studentii erau mai dornici sa invete decat erau magistri sa predea. Disciplinele universitatii erau dreptul, medicina, astronomia, filozofia si logica. &celasi tip de organizare a fost preluat de ma8oritatea universitatilor europene de tip laic. "n sc*imb universitatile din 1arile de :os si universitatea din Paris care proveneau din vec*ile scoli episcopale, erau sub patronatul Bisericii iar conducerea apartinea cadrelor didactice, in ma8oritate clerici; aici studentii erau semicalugari iar materia de baza teologia. Bniversitatea din Paris este declarata independenta in anul 1-41 de catre Papa, care astfel isi va mentine un timp influenta asupra organizarii si programei de invatamant. Papalitatea dorea ca universitatea din Paris sa se dedice exclusiv teologiei, deaceea intr! un timp au fost excluse studiile de drept roman iar in 1-41 a fost interzis studiul $etafizicii lui &ristotel. Papii au sustinut cadrele didactice provenite din randul calugarilor franciscani si dominicani, dar studentii si restul cadrelor didactice s!au opus; &ristotel a continuat sa fie studiat, universitatea si!a castigat autonomia iar partea de sud s!a desprins formand asa numitul >cartier latin?. Bniversitatea din #xford a fost loiala papalitatii pana in 146-, cand H)cliff devine profesorul facultatii de teologie. "n %vul $ediu primele spectacole teatrale s!au tinut in biserici. &u fost incura8ate piesele cu caracter moralizator si mai ales teatrul religios care punea in scena momente din viata $antuitorului, apostolilor si martira8ul unor sfinti. "nitial Biserica s!a impotrivit din teama de a nu profana evenimentele prin spectacole de slaba calitate, dar apoi a consimtit caci piesele 8ucate contribuiau eficient la educatia religioasa a maselor. 'eprezentatii teatrale ale patimilor Domnului mai exista si azi in Sardevolo in Piemont, cu participarea tuturor locuitorilor. Foarte gustate erau reprezentatiile cu :udecata de &poi in care apareau 'aiul si "adul, ingerii, Dumnezeu 1atal, &dam si %va, sfintii, dar si diavolii in costume ce inspirau teama si ridicolul. Ca efecte speciale erau folosite pirote*nice, trape, basici de porc umplute cu >sange?, bubuituri de tun. Puteau >8uca? si preotii daca aveau incuviintarea episcopului. "n rolurile feminine erau tot barbati caci femeile nu aveau voie sa vorbeasca pe scena. &ctorul in rolul lui "isus trebuia sa memoreze mii de versuri si sa stea nemiscat pe cruce cateva ore. >:ocul Sf <icolae? descria minunea recuperarii tezaurului unui rege pagan din mana *otilor, fapt ce la facut pe suveran sa se increstineze. >$iracolul lui 1eofil? a fost prima punere in scena a lui Faust; 1eofil care!si vanduse sufletul Satanei, se caieste si in final este salvat de $aica Domnului. Pe parcurs teatrul s!a >laicizat? adaugandu!se tot mai multe aspecte din viata cotidiana; aparusera scene care satirizau coruptia clerului si a 8ustitiei. Spre sfarsitul %vului $ediu bat8ocura a luat treptat locul evlaviei. Se glumea si se flirta in biserici in timpul liturg*iei, prostituatele isi racolau clientii din fata bisericilor, se practica un comert cu obscenitati artizanale, mai toti preotii aveau concubine. Cimitirele devenisera locuri publice unde pe langa slu8bele de pomenire a mortilor, se tineau targuri si intreceri cu arcul; in 1-41 Conciliul din 'oma interzicea dansurile, iar Conciliul din

1.2

1/.0 interzice balciurile si 8ocurile de noroc, in cimitire. Pelerina8ul dupa 140. s!a transformat din penitenta intr!un soi de >turism evlavios?, caci se pusesera mi8loace de transport. @a locurile sfinte se organizau balciuri la care nu lipseau *otii de buzunare, proxenetii si prostituatele. 'ugaciunea se impletea cu petrecerea, evlavia cu obscenitatile si betiile. "n manastiri voturile supunerii, castitatii si saraciei se respectau tot mai putin; degradarea vietii calugaresti a mers in paralel cu cresterea coruptiei clerului pana la cel mai inalt nivel. Pe la sfarsitul sec 7""" spiritul emanciparii a facut loc unei atitudini de razvratire ce prevestea 'eforma protestanta; preotii erau tratati cu ironie si c*iar papii erau acuzati de greseli. Scolastica decazuse, spiritul stiintific si curentele filozofice concurau acum cu teologia. &rtistii cautau subiecte laice, arta nu mai avea rol moralizator ci tindea catre realism. %rau zorii 'enasterii, care va elibera operele anticilor de interpretarea fortat religioasa, cautand sensul originar legat de sentimentele pur umane ale autorilor. &parea o >libertate? de gandire iesita din tiparele credintei, ce avea sa inmulteasca >robia? pacatului. # expresie a >liberalizarii? gandirii medievale au fost Goliarzii, studenti ratacitori prieteni ai prostituatelor si cersetorilor, ducand un trai boem in vicii si saracie. Goliarzii erau vesnic revoltati impotriva autoritatilor, bat8ocoreau religia, dispretuiau pe tarani si criticau virulent clerul corupt si nobilimea ignoranta. "ata un fragment semnificativ dintr! o poezie a goliardului %stuans "nterius Bsuratec azi ca ieri, 9burd pe cai desarte, De virtuti uit, ca sa am Doar de vicii parte. <!am de mantuire c*ef; De placere P foarte, "ar de suflet am sa am Gri8a dupa moarte.

11.

Cap 5. 'enasterea sec 7(!7("

'enasterea este Aeliberarea? de sub tutela Bisericii prin reinvierea culturii antice. # etapa scurta dar densa cuprinzand marile descoperiri geografice, formarea imperiilor colonialiste, reinvierea sclaviei, 'eforma, persecutia evreilor si vanatoarea de vra8itoare. "ata cateva opinii $ic*elet A'eforma este expresia nationala germana a 'enasterii?; :. $aritain A'enasterea s!a indepartat de sacru si s!a apropiat de om?; :o*n 'usEin Atrasaturile 'enasterii sunt Superbia si "religiozitatea?; Francesca de Sanctis A'enasterea, splendida prin arta sa, este o perioada de decadenta morala, religioasa si civica?. "ntr!adevar in aceasta perioada se inregistreaza cresterea alarmanta a vagabonda8ului, cersetoriei, tal*ariilor, magiei dar mai ales exacerbarea sexualitatii. Prostitutia atinge cote maxime ca si sifilisul; in inalta societate apar curtezanele. (iciul epocii a fost sodomia cu victime printre scriitori si artisti, dar si printre preoti caci in &pus li se impunea celibatul. Spiritul 'enasterii a fost Bmanismul definit prin deviza Acultura, emancipare, libertina8?. &parut intai in "talia si iradiind in %uropa, Bmanismul sta la originea viziunii despre lume a omului modern. A"ntelepciunea? clasicilor antic*itatii este suprapusa peste Crestinism; se trezesc in om patimile si adoarme constiinta. Studiul teologic este inlocuit de studiul artelor si al naturii. "n %vul $ediu era preamarit Dumnezeu, lumea era un loc al suferintei iar omul un pacatos umil; in 'enastere omul devine Adumnezeu? iar lumea un loc al placerilor. @ibertatea alegerii intre bine si rau devine Alibertatea? oamenilor de a!si croi singuri soarta; pronia lui Dumnezeu este inlocuita cu Aautodeterminarea?. &pare cultul trupului, armonizat prin exercitii fizice, bine *ranit, imbracat cu *aine si podoabe scumpe. "n arta reinvie nudismul dupa modelul sculpturilor antice, care combinat cu liberalizarea instinctelor a stimulat in fond sexualitatea. "n paralel s!a nascut cultul personalitatii prin genul autoportretului, autobiografiei, memoriilor si 8urnalelor, toate avand drept scop ascuns lauda de sine. %ste elogiata creativitatea omului, spiritul practic, indemanarea, inteligenta sa. &scetismul si saracia de buna voie sunt uitate; bogatia nu mai este o piedica pentru mantuire ci mi8locul de a creste prosperitatea societatii. Se traieste dupa un Aepicurism moderat?, virtuos in teorie dar vicios in practica. Dupa cele spuse, s!ar putea intelege ca in timpul 'enasterii credinta crestina a fost total renegata; n!a fost renegata ci Aalterata?. Bmanistii s!au straduit sa convinga lumea ca Dumnezeu s!a revelat nu numai prin profeti ci si prin filozofii si artistii &ntic*itatii; coruptia clerului a8unsese asa de mare incat se cauta vindecarea prin reinvierea culturii anticilor. Bnii umanisti au cazut in cursa Aateismului? antic*itatii dar ma8oritatea si!au pastrat credinta; dovada stau scrierile grecesti ale patristicii, traduse foarte fidel de umanisti. # latura constanta a gandirii lor a fost revolta la coruptia clerului si cautarea unei devotiuni superioare, libera de speculatiile scolasticii, mai sincera mai adecvata spiritului novator al timpului. Bnii umanisti au aderat la 'eforma de exemplu $elanc*ton, altii au incercat o revigorare a Catolicismului de exemplu %nea Silvio Picolomini devenit Papa Pius "". Definitorie pentru gandirea religioasa a umanistilor este miscarea AFratilor vietii commune? care urmareau culturalizarea clerului si practicau un crestinism simplu dupa Biblie, tintind direct catre evlavie. "deile miscarii sunt exprimate

111

in lucrarea lui 1*omas de RempisC143.!1/61D >"mitatio C*risti?, o carte buna pentru orice crestin. %rasmus de 'oterdam si <icolaus Causanus s!au format la scoala acestei miscari orientata catre fraternitate, evlavie si adaptarea filozofiei >pozitive? la credinta. %rasmus scrie in anul 10./ A$anualul soldatului crestin?, un indreptar pentru educatia viitorului imparat Carol Vuintul; in lucrarea sa incearca sa promoveze cultura in spri8inul credintei si sa exprime ideile Crestinismului pe intelesul tuturor, liberalizat de traditii si ritualuri. Sa notam ca umanistii nu erau agreati nici de Biserica pentru ca nu se conformau traditiilor si nici de protestanti pentru ca sustineau capacitatea omului de a se mantui prin propriile eforturi. 1ot umanistii au tradus dupa originalele grecesti, operele stintifice ale antic*itatii; multe din aceste lucrari fusesera traduse cu greseli de fond in limba araba si preluate apoi de europeni. 'enasterii ii apartine genialul inginer dar si umnaist @eonardo da (inci. Progrese mari s!au facut in domeniul astromomiei prin Ropernic, 1)c*o Bra*e, :o*ann Repler. 1eoria *eliocentrica a lui Ropernic a fost acceptata de papa dar a fost combatuta de @ut*er. Giordano BrunoC10/3!15..D calugar dominican fara pregatire stiintifica, a sustinut ca universul este infinit iar soarele este una din miile de stele in 8urul careia orbiteaza planete; avea dreptate dar argumentele lui proveneau din magia egipteana cea ce!i aduce condamnarea la ardere pe rug ca eretic. $agia, astrologia, alc*imia au fost domenii ce i!au atras in mod constant pe umanisti. "n "talia 'enasterii sistemul educativ iese de sub patronatul Bisericii. Se renunta la studiul >canonic? al citorva autori considerati infailibili; in locul memorarii se introduce dialogul interactiv, investigatii experimentale, studiul plantelor si animalelor prin disectii. >%u invat mai mult din anatomia unei furnici decat din carti? spunea 1ommaso Campanella. Se cauta o noua relatie elev profesor, bazata pe inducerea apetitului catre studiu; profesorul tinde sa devina un model de urmat. 1oate aceste imbunatatiri au fost mai mult in teorie caci s!au aplicat doar in cateva scoli particulare, dar se poate vedea o initiativa de modernizare a invatamantului.

Descoperiri geografice, colonialism, misionarism

Calatoria venetianului $arco PoloC1-0/!14-/D in &sia cu tatal si cu unc*iul sau desfasurata in scopuri comerciale intre anii 1-61!1-20, i!au adus marelui aventurier bogatii si renume. "n 1-23 intr!o confruntare navala cade prizonier timp de un an in mainile genovezilor; in inc*isoare $arco Polo isi va dicta memoriile lui 'ustic*ello da Pisa, un coleg de celula cu talent literar. & rezultat celebra carte A$ilionul?Cun milion de povestiriD in care sunt descrise pe langa detalii de uz negustoresc, fabuloase bogatii, palpitante aventuri, taramuri noi si traditiile unor popoare necunoscute. &ceasta carte a stimulat pofta de inavutire a contemporanilor si initiativa noilor descoperiri geografice care aveau sa umple visteriile %uropei. #data islamizat #rientul mi8lociu, accesul negustorilor europeni spre &sia fusese oprit. 1rebuia gasita alta cale pentru a aduce pretioasele mirodenii tocmai din indepartatul orient. 1ara care a dat startul explorarilor a fost Portugalia; infantele Fenric A<avigatorul?C142/!1/5.D cucereste Ceuta, insulele &zore si $adeira pornind apoi explorarea coastei de vest a &fricii. "ncepe comertul cu sclavi proveniti din teritoriile explorate. "n 1/36 Bartolomeo Diaz va descperi extremitatea sudica a &fricii, numita de regele :oao "" in ciuda furtunilor permanente, ACapul bunei sperante? pentru ca desc*idea 11-

drumul spre &sia. "n 10.. Pedro &lvarez Cabral se abate din drum si atinge un tarm nou numind locul unde ancorase (era Cruz; el trimite o corabie la @isabona pentru a anunta descoperirea unei Ainsule mari?, defapt continentul Sud american, apoi isi reia ruta spre Capul bunei sperante. Curand portug*ezii intampina rezistenta negustorilor arabi si a populatiei auto*tone care le ucid 0. de oameni. 'epresaliile au fost crunte; in expeditia din 10.- (asco da Gama 8efuieste si incendiaza o corabie musulmana ce se indrepta spre $ecca, omorand /.. de pelerini; in aceiasi calatorie bombardeaza orasul Calcutta si navele arabe din zona; 43 de pescari nevinovati sunt spanzurati de catarge. Se trecuse de la explorare la cucerire si colonizare. Primii Aviceregi? ai "ndiei, &lmeida si &lfonso au continuat atrocitatile; corabiile egiptene si iraniene sunt distruse, orasul Goa este transformat in posesiune portug*eza, 5... de indieni au fost masacrati. Stamtoarea #rmuz este cucerita in 10.6; in urmatorul an intra si stramtoarea $alacca sub control portug*ez. "n sudul C*inei in orasul $acao se instaleaza o baza comerciala portug*eza. "n sfarsit isi desc*isesera drum spre "ndonezia si insulele $oluce. "n 1/30 regele Portugaliei :oao "" respinge planul genovezului Cristofor ColumbC1/01! 10.5D de a naviga spre vest pentru a a8unge in &sia. "nitiativa lui Columb este in final acceptata de "zabela de Castillia si Fernando de &ragon Aregii catolici? ai Spaniei, in 1/2-. "n acelasi an pe 1- octombrie trei corabii ating ar*ipeleagul Ba*amas, apoi insulele Cuba si Faiti; Columb desc*isese drumul spre &merica. %l lasa o garnizoana de 43 de oameni in Faiti si revine in Spania; in anul urmator va conduce o expeditie de colonizare numarand 16 nave si -0.. de oameni. Corabiile aduceau seminte, animale vii si plante; garnizoana din Faiti fusese nimicita de localnici din cauza actelor de violenta ale spaniolilor. "nsulele &ntile si :amaica au fost urmatoarele descoperiri; Spania trimite intariri militare ce cuceresc insula Faiti numita de Columb, %spaniola. Populatia indigena este macelarita; cateva sute de sclavi sunt trimisi in tara, dar regina "sabela ii elibereaza si!i trimite inapoi. @a sugestia lui Columb sunt adusi colonisti, in ma8oritate condamnati si delicventi de drept comun. "n a!/!a si ultima lui calatorie Columb a intrat in contact cu civilizatia ma)asilor in zona Fondurasului de azi. Drepturile de mare descoperitor nu i!au fost recunoscute in timpul vietii, ba mai fusese si arestat impreuna cu fratii lui Bartolomeo si Diego, dar eliberat ulterior de regele Ferdinand. "n 10.0 va obtine de la acesta dreptul de -K din bogatiile aduse cu care isi asigura familia; Columb insusi se stinge din viata bolnav si fara glorie in 10.5 la (alladolid. %l nu a manifestat cruzime fata de localnicii @umii <oi; urmarea sa!i converteasca la Crestinism, sa li se amelioreze conditiile de viata dar sa fie totusi tinuti in frau; o parte din sclavii trimisi in Spania urmau sa primeasca o educatie catolica si apoi sa se intoarca misionari in poporul lor. 1oata viata Columb a fost convins ca descoperise partea de est a &siei. %xplorarile au continuat mai ales prin oamenii care fusesra sub comanda lui Columb. Pinzon a fost primul care a debarcat in Brazilia iar Fo8eda descopera golful (enezuela. Prima posesiune de pe continentul <ord &merican va fi peninsula Florida descoperita si cucerita de :uan Ponce de @eon in 1014. Florentinul &merigo (espucciC1/0-!101-D a participat la patru expeditii care au explorat golful 'io de :aneiro si o parte din coasta continentului Sud &merican. Desi el insusi nu si!a arogat calitatea de mare descoperitor, totusi la propunerea cartografului elvetian $artin Haldseemuller in 10.6, @umea <oua se va numi &merica. "n 1043 un alt mare cartograf Ger*ard RremerC$ercatorD va extinde numele &merica si asupra continentului nou descoperit in nord. Cristofor Columb descoperitorul de drept al @umii <oi, a fost astfel marginalizat in favoarea unui

114

Aexplorator? fara merite deosebite. Columb a murit lipsit de glorie in sc*imb (espucci si! a petrecut ultimii ani ai vietii ca Apiloto ma8or? al Castiliei. # soarta lipsita de glorie a avut si celebrul explorator portug*ez Fernando $agellanC1/3.!10-1D care si!a propus sa a8unga in insulele $oluce navigand spre vest. Proiectul sau respins de Portugalia, a fost acceptat de regele Carol " al Spaniei Cviitorul imparat Carol VvintulD care ii pune la dispozitie cinci corabii. Pornita in septembrie 1012 expeditia trece pe langa coasta &mericii de sud, Patagonia, 1ara de Foc, prin stramtoarea numita ulterior $agellan si iese in #ceanul Pacific, numit asa pentru ca era o zi linistita. # corabie se pierduse alta se intorsese in Spania iar ofiterii se rasculasera impotriva amiralului, care i!a pedepsit exemplar. 1recand printre insulele $icroneziei si Polineziei expeditia a a8uns in insulele $ariane si apoi in ar*ipeleagul Filipinelor; aici multi indigeni s!au convertit la Crestinism dar $agellan impreuna cu alti opt spanioli au fost ucisi intr!o incaierare intre localnicii crestini si necrestini. Din cele trei corabii ramase doar ?(ictoria? s!a intors in Spania, ocolind pe la Capul Bunei Sperante; calatoria durase 4 ani, era primul ocol al pamantului, -41 de oameni murisera iar 13 s!au intors acasa. Fusese descoperit #ceanul Pacific si se demonstrase ca pamantul e rotund iar oceanele comunica intre ele ocupaind o suprafata mai mare ca uscatul. Sotia si fiul lui $agellan murisera saraci fara ca guvernul spaniol sa!si onoreze promisiunile catre descendentii amiralului; regele Portugaliei $anuael """, indignat ca noile descoperiri intrasera in posesiunea Spaniei, dadu ordin ca blazonul familiei $agellan sa fie sters. "n final Spania renunta la insulele $oluce furnizoare de mirodenii, neavand acces pe ruta ocolire &frica, aflata sub control portug*ez. &merica Centrala si de Sud intrasera in posesia Spaniei si Portugaliei. &merica de <ord va reveni Frantei si &ngliei. De8a navele celor doua tari traversau &tlanticul atacind navele spaniole; era o Apiraterie? neoficiala practicata de Acorsari?. "n anul 10-4 corsarul florentin Giovani da (errazzano aflat in slu8ba Frantei, descopera gurile raului Fudson si insula @ong "sland unde se afla actualul <e= +orE. :acLues Cartier descopera 1erra <ova, peninsula @abrador si tarmul Canadei unde fondeaza o colonie franceza. Bn alt corsar in serviciul reginei %lisabeta ", sir Halter 'aleig*, colonizeaza (irginia dar noii veniti sunt masacrati de indieni. 1ot in serviciul reginei, celebrul corsar si viitor amiral englez sir Francis DraEe, ocolind prin stramtoarea $agellan a8unge in California si anexeaza &ngliei zona golfului San Francisco; el isi va continua calatoria spre vest ocolind Pamantul in - ani si 1. luni. "n paralel cu explorarea a inceput imediat actiunea de colonizare a @umii <oi, care a fost in fond un razboi de expansiune teritoriala impotriva unor triburi cu o zestre culturala remarcabila, dar primitive fata de europeni. De la bun inceput intentia a fost de cucerire; n!au venit cu Biblia in mana ci cu sabia. S!a procedat la exterminare si sclava8; mult mai multe vieti decat in lupta au fost curmate de epidemiile aduse din %uropa, sistemul imunitar al localnicilor fiind vulnerabil. Spania era dupa razboiul de reconLuista impotriva maurilor si multi dintre veterani, *idalgo saraci si infractori au venit in @umea <oua sa se capatuiasca; rivalitatea era asa de mare incat nu incapea nici un fel de mila pentru localnici. <oile teritorii intrau Ade drept? in patrimoniul tarilor ce lansasera expeditiile, conform cu *otararea suveranilor pontifi. &stfel papa %ugeniu "( acorda in 1//. Portugaliei toate teritoriile descoperite in lungul coastelor africane, iar papa <icolae ( le acorda in 1//0 teritoriile ce urmau sa fie descoperite. Papa %ugeniu "(C1/41!1//6D permite sub8ugarea in stare de sclavie a paganilor Adusmani ai lui Fristos? din @umea

11/

<oua iar papa &lexandru ("C1/2-!10.4D acorda Spaniei Ateritoriile descoperite in prezent si viitor?. "n anul 10.3 Fernan Cortes primeste ordin de la guvernatorul Cubei sa cucereasca $exicul. Cu cei 5.. de oameni ai sai conLuistadorul s!a indreptat spre 1enoc*titlan, actualul Ciudad de $exico, inc*eind alianta cu triburile rivale aztecilor. 'egele $octezuma "" i!a primit pe spanioli ca pe niste zei cu bogate daruri in aur, dar Cortes l!a arestat, a ars pe rug capeteniile aztece si a 8efuit tezaurul topind obiectele de arta in lingouri de aur. #rasul a fost cucerit dupa un asediu de 4 luni; $exicul a fost numit <oua Spanie. Peru este cucerit de Francisco Pizzaro in 1044 cu Abinecuvantarea? imparatului Carol Vuintul, care!i promisese postul de guvernator. 'egele incas &ta*ualpa, increzandu!se in cuvantul conLuistadorului va fi luat prizonier, 8efuit si apoi sugrumat, iar capitala Cuzco cucerita C&ta*ualpa avea si el pacatele lui Apolitice? ca si regii %uropei; il omorase pe frate!sau Fuascar potential pretendent la tron si facuse din craniul lui o cupa iar din piele o tobaD. %xpansiunea a continuat in tot nordul &mericii @atine apoi in C*ile, Bolivia si %cuador. "n &merica de <ord s!a desfasurat pe $ississippi, 'io Grande si in California. Cea mai puternica rezistenta au depus!o triburile araucanilor al caror teritoriu, parte din C*ile, a fost recunoscut ca independent in 1664. 1eritoriile cucerite erau bogate in resurse destinate in primul rand sa umple visteriile %uropei. Colonistii au trecut la un sistem de productie bazat pe munca sclavilor. %ra nevoie de muncitori docili si productivi care sa lucreze in minele de aur si pe plantatiile de trestie de za*ar; localnicii nu erau rezistenti la boli si efort fizic. "n timp de -. de ani au murit peste 1.1...... de oameni asa ca spaniolii, incepand inca din 10.1, au recurs la importul masiv de sclavi din &frica. :o*n Fa=Eins, corsar englez si viitor amiral, inaugureaza comertul cu sclavi cumparati din Guineea si vanduti in insulele &ntile. Desi aztecii, ma)asii, incasii, impreuna cu alte popoare precolumbiene, s!au stins in cateva sute de ani, genele lor s!au conservat prin creoli, copiii spaniolilor cu femeile indigene. Pentru ca in secolul 7(" sistemul sclavagist era inacceptabil intr!o tara crestina, Asupusii? Spaniei din @umea <oua apareau in oc*ii %uropei ca niste oameni liberi ce presteaza o munca remunerata. A1eoreticieni? ca :uan Ginez Sepulveda si Gonzalo Fernandes de #viedo au incercat sa 8ustifice exploatarea Aindienilor? prin teoria inferioritatii rasei. Bnii aventurieri reintorsi in Spania au raspandit zvonul ca bastinasii sunt niste salbatici canibali; (espucci Adescrie? cum la streasinele caselor atarnau *alci de trupuri omenesti cum atarna la noi carnea de porc. &ceste zvonuri dadeau apa la moara autoritatilor, A8ustificand? uciderea si robirea. 'egina "sabela de Castilia cat si imparatul Carol Vuintul au emis decrete pentru prote8area indigenilor dar nu s!au respectat. Singura cale pentru stoparea atrocitatilor era renuntarea la posesiuni, solutie inacceptabila caci interesele economice erau prea mari. Cea care a dat lucrurile pe fata a fost Biserica. "nca din 101- dominicanul &ntonio de $ontesinos le spunea spaniolilor Afaceti un pacat de moarte prin cruzimea voastra fata de aceasta rasa nevinovata. Cu ce drept ati pornit un razboi salbatec contra acestor oameni care traiau in pace in tara lor; ? %piscopul Bartolome de @as Casas descrie cum copii sugari erau aruncati prada cainilor de vanatoare, soldatii faceau intrecere cine poate sa taie un om in doua dintr!o singura lovitura, oamenii erau mutilati, arsi de vii, torturati cu sadism. <ici indigenii nu erau nepri*aniti; un preot marturiseste ca Aau obicei sa manance carne omeneasca, sunt mincinosi, nerecunoscatori, betivi, cruzi si lenesi?. "ntr! adevar se stie ca aztecii practicau sacrificii umane din randul prizonierilor de razboi in

110

onoarea zeilor; se credea ca zeul soare oboseste peste zi in lupta cu zeitatile malefice si trebuie alimentat cu sacrificii umane. "n timpul eclipselor sacrificiile erau de ordinul miilor; inima victimei era scoasa din cosul pieptului ridicata, pe cand inca pulsa, in onoarea zeului si apoi aruncata in foc; trupul era aruncat multimii pe scarile piramidei, drept *rana ritualica. Groaznice lucruri dar oricat ar fi fost localnicii de Apacatosi? nu se 8ustifica atrocitatile crestinilor impotriva lor, ca nu asa ne!a invatat Fristos. Sa ne amintim insa ca era razboi. Dumnezeu stie care sunt mai vinovati spaniolii sau indigenii. Poate ca a fost voia @ui sa nimiceasca popoarele precolumbiene prin conLuistadori; nici ei nu vor avea o soarta fericita, caci s!au facut vinovati de crime oribile. :udecata ne astepta pe toti. Problema increstinarii efective a populatiilor precolumbiene s!a pus abia dupa ce fusesera supusi sclaviei. %ste oarecum explicabil de ce in $exic franciscanii au distrus templele si idolii populatiei locale, botezand cu forta peste un milion de suflete; odata increstinati aztecii urmau sa renunte la sacrificiile umane pe de!o parte si sa fie prote8ati de cruzimea colonistilor pe de alta parte. "n acele timpuri convertirea in masa era cea mai buna optiune; nu exista un limba8 comun, nici suficienti calugari, nici timp pentru misionarism, caci era stare de razboi. &u fost si triburi rebele care n!au primit noua credinta, au atacat biserici si manastiri asasinand calugarii. #rdinul dominicanilor a fost cel mai activ in convertirea localnicilor la catolicism; practic ei au adus civilizatia in @umea <oua. S!au construit case, biserici, scoli, spitale. $anastirile se asezau deobicei pe locul fostelor temple; comunitatile primisera terenuri in proprietate. 'eligia locala avea si cateva elemente comune crestinismului; de pilda incasii credeau intr!un zeu suprem, practicau spovedania si milosteniile iar ma)asii credeau in nemurirea sufletului, in 8udecata de dupa moarte si obisnuiau sa posteasca. Stradania misionarilor n!a fost in zadar, daca ne gandim ca $exicul si toata &merica Centrala si de Sud sunt catolice. "naintea descoperirilor geografice, in alte parti ale globului Crestinismul cucerise lumea in mod pasnic. Biserica de &pus trimisese cativa misionari in &sia. Dominicanul 'inaldo de $ontecroce a8unge primul ar*iepiscop crestin la PeEing; franciscanul Giovanni de $ontecorvino trimis in 1-24 de papa <icolae "(, traduce <1 si Psalmii in c*ineza, converteste 0... de oameni si construieste doua biserici la PeEing; franciscanul #lderico de Pordenone Cm 1441D converteste -..... de oameni pe parcursul unei calatorii de 10 ani in C*ina si "ndoc*ina. Pe timpul calatoriei lui $arco Polo a existat o corespondenta in scrisori si daruri intre papa Grigore "7 si Rubilai!R*an. 'ezultate foarte bune a dat metoda iezuita de convertire, prin care misionarii cautau elemente comune intre cultura populatiei locale si Crestinism. "n "ndia zona Goa, iezuitul Francesca 7avier converteste 6..... de locuitori, unii veniti din Ce)lon sau :aponia. Bn alt misionar iezuit $ateo 'icciC100-!151.D invata limba c*ineza, a8unge pe rand Bonz Cpreot bud*istD si apoi $andarinCliteratD, pentru a!i converti pe c*inezi din interiorul propriei lor culturi. @a fel a procedat si 'oberto de <obili care pentru a!i converti pe indieni invata sanscrita, devine calugar ascet si studiaza (edele polemizand cu Bra*manii. "n 10/- pe cand portug*ezii practicau un comert pasnic cu :aponia, misionarul iezuit Francisco Saverio intemeiaza aici o comunitate crestina ce a crescut in 4. de ani la - milioane de oameni. Convertirea libera s!a facut in conditii de pace, totusi Crestinismul nu s!a generalizat caci n!a patruns in straturile conducatoare ale societatii. Cuceritorii @umii <oi au procedat la convertire fortata, pe timp de razboi iar noua religie s!a generalizat avand spri8inul autoritatilor. 1rebuie sa comparam tipul mucenicului crestin cu tipul

115

conLuistadorului, ca sa intelegem de unde s!a plecat si unde s!a a8uns. &stazi cele doua &merici sunt crestine dar Crestinismul e patat de sange nevinovat. & meritat oare;

'eforma protestanta si Contrareforma

Protestantismul s!a nascut ca reactie de protest impotriva coruptiei clerului catolic; desi indreptatit la inceput in curand si!a depasit limitele promavand abateri flagrante de la invataturile Domnului. 'ezultatul a fost? reformarea? unei mari parti a Bisericii &pusene pe urmatoarele principii Aprogresiste? !negarea preotiei, a tainelor si sacramentelor bisericii !respingerea postului si a mona*ismului !respingerea Sfintei 1raditii si acceptarea doar a Bibliei !libertatea de interpretare a Sfintelor Scripturi !respingerea cultului $aicii Domnului, cultului sfintilor, moastelor si icoanelor !negarea vointei libere, inlocuita cu predestinarea !negarea faptelor bune, inlocuite cu credinta si gratia divina "ata istoria papilor de dinaintea 'eformei papa Pius ""C1/03!1/5/D intreprinde o incercare de Ainsanatosire? din interiorul Bisericii; in 1/02 el comanda cardinalului <icolaus Cusanus sa elaboreze un plan de masuri pentru a stopa imbogatirea clerului, comertul abuziv cu indulgente si incalcarea regulilor din manastiri; nimic nu s!au pus in practica. & urmat papa Paul ""C1/5/!1/61D apoi odata cu urcarea in scaunul pontifical a papei Sixt "(C1/61!1/3/D, luxul, simonia si nepotismul au devenit transparente. Succesorul sau papa "nocentiu ("""C1/3/!1/2-D a avut doi fii nelegitimi. Papa &lexandru ("C1/2-!10.4D a ramas in istorie pentru crimele sale monstruoase, curvii, *omosexualitate, 8ocuri de noroc; a avut patru copii dintre care Cesare Borgia si @ucrezia Borgia i!au calcat pe urme. Calugarul dominican Gerolama SavonarolaC1/0-!1/2-D ales abate al manastirii San $arco din Florenta a criticat imoralitatea si luxul de la curtea papei &lexandru (" Borgia, fapt care l!a costat viata Cdesi crease $untele de pietate si un fond pentru inzestrarea fetelor sarace, a fost declarat eretic, torturat timp de // de zile si in final spanzurat iar trupul ars pe rugD. Papa Pius """ Cm 10.4D a incercat sa elimine simonia si nepotismul dar pontificatul sau a durat doar -5 de zile. Papa "uliu ""C10.4! 1014D in timpul caruia incepe reconstructia bazilicii Sf Petru iar $ic*elangelo termina pictura Capelei Sixtine, convoaca in 101- Conciliul al!(!lea din @ateran; dezbaterile au propus unirea cu Biserica #rtodoxa, o campanie de convertire a musulmanilor si evreilor, traduceri ale Bibliei si oficierea liturg*iei in limbile nationale, epurarea si reinstruirea preotilor; totul a ramas litera moarta. Papa @eon 7C1014!10-1D fiul lui @orenzo $agnificul, a fost un mare amator de pictura, muzica, teatru si vanatoare dar total dezinteresat de reforme. Coruptia clerului a8unsese la apogeu. Preotii si calugarii erau lipsiti de o instructie teologica elementara, concubina8ul se practica fatis la orice nivel c*iar si in manastiri, sfintele taine se oficiau incorect, orice serviciu religios era taxat, veniturile diocezelor si manastirilor nu mai erau diri8ate ca alta data in scopul a8utorarii celor nevoiasi. Se umpluse pa*arul. Protestantismul a castigat teren si pe fondul unor impre8urari istorice favorabile. %tniile %uropei se cristalizasera in popoare; imparatii germani erau in permanent conflict cu papii. ASfantul "mperiul 'oman de natiune Germana? se destrama si se formau state conduse de principi locali care!si reclamau independenta. Bisericile Areformiste? 116

nationale doreau la fel de mult eliberarea de sub tutele Bisericii 'omano!Catolice, deaceea peste tot 'eforma a primit suport politic. De exemplu in Germania @ut*er a fost prote8at de Frederic cel "ntelept al Saxoniei si c*iar de imparatul Carol VuintulC1012! 1003D, care nu a permis ca @ut*er sa fie supus 8udecatii Bisericii 'omane ci sa fie 8udecat de dieta germana din Horms. Pe de alta parte marele reformator s!a declarat loial puterii politice; mai mult, obsedat de distrugerea Bisericii Catolice, @ut*er proclama autoritatea civila iar nu cea religioasa, ca fiind reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant. %l trece peste aspectele dreptatii sociale si acordand credit deplin statului va cere intolerant reprimarea sangeroasa a rascoalelor taranesti, exterminarea anabaptistilor, persecutia vra8itoarelor si arderea sinagogilor evreiesti. 'azboiul si represiunile dictate de stat capatau astfel o Aaura? divina dar statul erau defapt nobilii cu interesele lor de clasa care nu aveau nimic sfant in ele. Catolicii sustineau ca regele fiind ales de popor nu este de drept divin, Biserica avand puterea de a!l inlatura daca era acuzat de erezie sau excomunicat de papa. Protestantii dimpotriva il considerau pe suveran desemnat de Dumnezeu iar poporul avea obligativitatea supunerii absolute, ABiserica? trebuind sa se preocupe doar de cele spirituale fara a se amesteca in politica. Defapt in ambele sisteme exista o sustinere reciproca intre autoritatea laica si cea religioasa. "n Catolicism Biserica spunea regelui Asustine!ma, daca nu vrei sa!ti iau puterea? iar in Protestantism Aiti dau puterea deplina dar sustine!ma?. "n acel timp Biserica avea un cuvant greu caci credinta inca lucra la nivelul maselor. $ulti istorici pun succesul 'eformei pe seama conflictului tacit dintre Carol Vuintul si papa @eon 7. Daca imparatul care era un catolic convins, nu ar fi ezitat sa innabuse 'eforma in loc sa se foloseasca de protestanti pentru a leza autoritatea papala, poate ca lucrurile ar fi stat altfel. Carol ( era pe atunci angrenat in razboaiele cu Francisc " si amenintat de puterea turcilor care cucerisera Bngaria. Cand in 10/5 armatele imperiale inving la $u*lberg armata protestantilor si dizolva liga de la Sc*malEalden, 'eforma prinsese de8a in mentalitatea oamenilor. Dupa numai sase ani liga principilor protestanti se reface si il invinge pe Carol care va fi silit sa le recunoasca libertatea religioasa. 'eforma a cuprins intai Germania apoi %lvetia, #landa, Peninsula Scandinava, Bngaria, &nglia si Franta formand / mari ramuri @uteranismul, Calvinismul, &nglicanismul si &nabaptismul. &cestea au generat apoi o multime de secte care au iradiat ulterior in toata lumea prin imperiile colonialiste. @uteranismul cel mai mare dintre curentele protestante, l!a avut ca initiator pe $artin @ut*erC1/34!105/D un temperament complex, dupa cum il descriu contemporanii sai. Sensbil dar si violent, egocentric dar si afectuos, rational dar si obsedat de influenta du*urilor rele. Pe cand avea -- de ani in timpul unei furtuni, @ut*er scapa cu viata ca prin minune in timp ce un amic de!al lui moare traznit la cativa pasi de el; drept multumire catre Dumnezeu, se calugareste. "nteligent, atras catre biserica, devine preot la -/ de ani si doctor in teologie la numai -2 de ani. @ut*er si!a inceput reforma prin protestul pe deplin indreptatit impotriva indulgentelor Agresesc acei predicatori care spun ca indulgenta pontificala il salveaza pe om de orice pedeapsa si-i aduce mantuirea( #apa nu poate ierta nicio pedeapsa decat acelea care au fost impuse de el sau de normele 2isericii daca #apa ar sti in ce fel storc predicatorii lui bani pentru indulgente, ar prefera ca bazilica lui sa se transforme in cenusa, decat sa fie costruita din pielea, carnea si oasele oilor %omnului de ce #apa, ale carui bogatii sunt mai mari decat ale celor mai bogati, nu construieste el bazilica Sf" #etru din banii lui, iar nu din banii

113

sarmanilor credinciosi?? A"ndulgentele? erau niste bilete puse in Avanzare? de catre preoti, pentru iertarea pacatelor in contul faptelor bune acumulate de sfinti; 8umatate din fonduri erau Adestinate? pentru construirea bazilicii Sfantul Petru. Platind pentru un mare numar de indulgente bogatii a8ungeau sa!si cumpere c*iar dreptul de a pacatui. Saracilor li se vindeau la un pret mult mai mic dar trebuiau sa cumpere si ei. (anzarea de indulgente exprima clar lacomia preotilor. Contributia la construirea unei biserici este o milostenie, dar nimeni nu poate pacatui in contul faptele bune ale sfintilor; aceasta invatatura a transferului de merite in sc*imbul unei sume de bani sugereaza ideea ca Dumnezeu poate fi mituit. Protestul impotriva indulgentelor a fost doar inceputul. Papa @eon 7 cere retractarea dar @ut*er refuza contestind primatul papei si autoritatea clerului. %l respinge preotia *arica si neaga puterea 1ainelor Bisericii. Preotii Adevin? niste impostori iar tainele niste ritualuri lipsite de *ar. 1aina cununiei este respinsa pe motiv ca si necrestinii fac nunti; taina ungerii cu undelemn a bolnavilor e luata drept o simpla superstitie. 1aina mirului si taina spovedaniei sunt negate. 1aina impartasirii este redusa la simpla comemorare a Cinei celei de taina. Botezul este admis ca initiere dar se considera ca nu poate sterge pacatul adamic. Dupa @ut*er, acest pacat mostenit anuleaza libertatea de vointa a oamenilor. Desi protestantii sunt impotriva preotiei *arice exista inevitabil si in bisericile lor, pastori predicatori alesi pe baza calitatilor oratorice si episcopi asezati intr!o ierar*ie administrativa. Pe timpul reformei multi preoti catolici germani si!au dezbracat *aina preoteasca si s!au facut pastori. @ut*er nu a desfiintat practic ierar*ia clericala ci i!au smuls aura divina profanand!o. Pentru ca Biserica cerea preotilor votul castitatii, protestantii anuleaza aceasta conditie pentru pastorii lor. $asura nu este lipsita de ratiune caci si in Biserica #rtodoxa se pune conditia ca preotul sa fie casatorit, pentru a rezista ispitelor lumesti. Din prea mult Azel? insa protestantii au extins aceasta Alibertate? si asupra calugarilor ab8urand votul castitatii si desfiintand manastirile. Poporul a spri8init aceasta masura caci nutrea speranta redistribuirii averilor manastiresti. @ut*er considera efortul omului de vietuire in post, feciorie si fapte bune ca fiind inutil pentru castigarea mantuirii, dar sa ne amintim ca Domnul promite o rasplata deosebita Acelor ce se fac fameni pentru Dumnezeu?. @ut*er insusi calca 8uramantul si iese din calugarie casatorindu!se cu ex!mona*ia Ratarina van Bora, care fusese adusa la manastire de la varsta de 1. ani din cauza saraciei; vor avea impreuna 5 copii si vor adopta alti patru. (iciile si lenea calugarilor acuzati de cersetorie si parazitism, 8ustificau oarecum desfiintarea manastirilor. 1otodata s!au interzis cersetoria si casele de toleranta constituindu!se un fond pentru a8utorarea saracilor. $acar daca aceste Aimbunatatiri? sociale s!ar fi perpetuat, dar in cateva generatii prostitutia si cersetoria au revenit in timp ce protestantii a ramas lipsiti de sfintenia manastirilor. "n acel timp cand numai clerul avea privilegiul de a citi scriptura si doar in limba latina, @ut*er traduce <oul 1estament in limba germana si!l popularizeaza a8utat de recenta inventie a tiparului. Cuvantul lui Dumnezeu devenea astfel accesibil oricarui cunoscator de carte cea ce era un lucru bun; in sc*imb oricine putea deveni invatator al Scripturii daca avea elocventa necesara, cea ce este foarte periculos. 3.K din tiparituri spri8ineau reforma propagand!o in randul maselor. Prima carte tiparita de Gutenberg in 1/00 a fost Biblia, intr!un tira8 de 4.. de exemplare; cele care s!au pastrat pana azi sunt socotite cele mai valoroase carti din lume. 'eforma liberaliza asadar interpretarea Sfintelor Scripturi la nivelul individului fara pregatire teologica. Protestantii resping Sfanta 1raditie si implicit

112

interpretarile originare ale Scripturii; s!a a8uns treptat la traduceri ale Bibliei care difera mult una de alta. Pentru a le iesi >pasenta? unii Ainterpreti? modifica pasa8e intregi incat Cuvantul lui Dumnezeu este denaturat dupa bunul lor plac. Pentru a intelege Biblia e nevoie de curatie sufleteasca si nu de Aviclenia inteleptilor acestui veac?. Singura Biserica a conservat invatatura originara a8utandu!se de Sfanta 1raditie si scrierile Patristicii. Sa vedem acum pe scurt care este >invatatura? lui @ut*er. Pornind de la %pistola Sf. &p. Pavel catre 'omani care scrie ca Aprin credinta suntem mantuiti?, @ut*er elimina faptele bune pastrand doar credinta drept singura conditie necesara si suficianta pentru mantuire Csola fideD Afaptele bune n-au contribuit niciodata la mantuirea omului?. Postul este deasemenea respins ca inutil, luteranii incepind sa faca petreceri zgomotoase in zilele de post. "n %p catre 'omani mai scrie ca ?Dumnezeu se indura de cine vrea si impietreste pe cine vrea?, deci nu sta in puterea omului sa!si castige mantuirea; aceasta este exclusiv un dar al lui Dumnezeu. Brmeaza ca nici sfintii nu au vreun merit deci nu trebuie cinstiti si nici nu pot mi8loci pentru crestini. $aica Domnului este redusa la statutul unei femei obisnuite, a!-!a nevasta a lui "osif; reactia Aenoriasilor? a fost profanarea publica a icoanelor si relicvelor de sfinti. Protestantii au reinviat toate argumentele iconoclastilor iar unele secte elimina si Crucea pe motiv ca este unealta mortii Domnului. %i nu recunosc in Cruce A&ltarul? si in 'astignire A:ertfa? Sa. @a 'omani mai scrie Avreau sa fac binele dar nu pot pentru ca legea pacatului care domneste in mine ma obliga sa fac raul?, de unde @ut*er deduce ca Adupa caderea primului om in pacat nu se mai poate vorbi de liberul arbitru pentru niciun om?. %ste pusa in loc doctrina Predestinarii divine elaborata de Sf &gustin, dupa care trierea celor alesi si celor damnati este prestabilita de Dumnezeu dupa criterii de neianteles pentru mintea omeneasca. &cest Arationament? a fost Adesfiintat? de %rasmus de 'oterdam in scurta sa lucrare ADe libero arbitrio? editata in 10-/ daca omul nu are voie libera atunci este nevinovat cand pacatuieste, deci nu poate fi 8udecat; urmeaza ca vina o poarta Dumnezeu care!l sileste sa pacatuiasca, cea ce este absurd. <egarea libertatii de vointa anuleaza insasi sensul fiintei umane de impreuna lucrator cu 1atal pentru triumful binelui in lume. "ncercarea marelui umanist de a!l convinge pe @ut*er l!a indir8it si mai tare; el raspunde imediat printr!o lucrare ampla si ve*ementa ADe servo arbitrio? in care declara Anu permit ca doctrina mea sa fie judecata de nimeni, nici c!iar de ingeri( cine nu-mi primeste doctrina nu se poate mantui?. 1eoria lui @ut*er nu se potriveste cu c*emarea Domnului catre toti pacatosii, ca sa fie mantuiti prin 8ertfa @ui; nu se potriveste nici cu promisiunea ca fiecare va raspunde pentru faptele personale. Dumnezeu se indura de cine vrea si impietreste pe cine vrea pentru ca stie dinainte orientarea fiecarui om. Predestinarea este Prestiinta. %l nu impietreste pe cei care aleg binele si nu!i mantuieste cu forta pe cei care aleg raul. Credinta este conditia necesara mantuirii dar nu si suficienta caci Acredinta fara fapte este moarta Q arata!mi credinta ta fara fapte si eu ti!o arat din faptele mele?. &postolul cand spune ca nu avem nevoie de fapte se refera la faptele ritualului @egii mozaice ramas gol de continut spiritual. APacatul care locuieste in mine ma indeamna la rau dar "isus Fristos m!a izbavit de legea pacatului prin *arul Sau si mi!a poruncit sa lucrez faptele binelui?. @ut*er a inteles ca evlavia este lucrul cel mai important dar n!a inteles ca ea se obtine prin practica; nu te mantuiesti daca stai pasiv si astepti sa vina gratia lui Dumnezeu peste tine, iar daca n!a venit te resemnezi ca nu esti printre Acei alesi?. Domnul ne spune

1-.

ca A"mparatia cerurilor se ia cu navala si cei ce dau buzna pun mana pe ea?; asta presupune lupta, zbatere, efort de vointa. "deea ca omul nu are nici un merit in mantuirea sa si ca faptele lui bune sunt defapt lucrarea lui Dumnezeu, este o lama cu doua taisuri. Daca o raportezi la tine insuti e bine; ai merite dar nu ti le recunosti, te smeresti. Daca desconsideri insa faptele bune ale aproapelui e rau; pe aproapele trebuie sa!l socotesti mereu mai presus de tine. $odestia este o Aminciuna? care prin definitie nu se aplica decat pe propria persoana; nu se poate sa fii modest cu realizarile altuia. "n numele unei evlavii mincinoase protestantii aduc o ofensa draceasca unor Crestini mult mai vrednici decat ei. $aica Domnului si Sfintii au primit *arul @ui dar au venit si ei cu aportul lor omenesc, deaceea fac parte din apropiatii lui Dumnezeu si mi8locesc pentru oameni. Daca Sfintii nu au nici un merit atunci de ce in &pocalipsa scrie despre batranii imbracati in *aine albe care sunt faptele Sfintilor; Datorita acestor contradictii flagrante dintre mesa8ul lui "isus si interpretarile lui @ut*er, multi exegeti se indoiesc de pregatirea teologica a marelui reformator; il considera un crestin simplu cu o puternica personalitate, o vie inteligenta, dar cu o credinta de formatie rurala, dat fiind si superstitiile de care era bantuit. Calvinismul l!a avut ca reformator pe :ean CalvinC10.2!105/D care la Geneva spri8init de autoritati, si!a format un guvern clerical presbiterian. Calvinismul fost mai radical decat @uteranismul in sensul ca a impus oamenilor la nivelul intregii societati, niste reguli stricte care sa!i opreasca de la pacate. Cazurile de adulter, betie, 8ocuri de noroc erau aspru pedepsite; nu era admis luxul, dansurile, petrecerile; carciumile se inc*ideau la ora 2 seara; era obligatorie participarea la intrunirile religioase si cititul din Biblie. $anastirile au fost transformate in spitale si aziluri iar bisericile plateau o taxa obligatorie pentru a8utorarea saracilor. Societatea protestanta devenea austera, dar taia raul de la radacina. #mul nu mai avea libertatea sa pacatuiasca si vrand nevrand primea o educatie in spirit religios, cea ce era in fond un castig atat pentru comunitate cat si pentru individ. Bn exemplu de Aintransigenta? cu pacatul a fost c*iar :. Calvin cand l!a deferit pe Aamicul? sau medicul $iguel Servet "nc*izitiei, pentru ca a scris o carte impotriva Sfintei 1reimi. Servet ii inaintase lucrarea reformatorului ca sa!i ceara parerea dar increderea l!a costat condamnarea la arderea pe rug. %ste adevarat ca trebuie sa!@ iubim mai mult pe Dumnezeu decat pe oameni dar in acelasi timp trebuie sa uram pacatul iertand pe pacatos. Dezaprobat de multi dintre contemporanii sai, gestul lui Calvin arata ca ingradirea libertatii oamenilor, c*iar si a libertatii de a pacatui, ucide dragostea si atunci pierdem mai mult decat castigam. Pe de alta parte se pare ca Servet si!a meritat soarta caci ideile sale impotriva Sfintei 1reimi au dus la crearea Bisericii Bnitariene care nega divinitatea Domnului nostru "isus Fristos. "nfluentati de aceleasi idei anabaptistii din (enetia vor anula dogma 1rinitatii si vor nega existenta "adului si a Satanei. Calvinismul s!a raspandit si in alte tari. :o*n Rnox il introduce in Scotia infiintand Biserica Presbiteriana care va deveni varful de lance in lupta de eliberare a scotienilor de sub *egemonia engleza. "n Suedia regele Gustav (asa se foloseste de reforma ca sa castige independenta de Danemarca. "n Franta Calvinismul a produs gruparea Fugenotilor cu implicatii politice impotriva regilor catolici; in 106- de noaptea Sf Bartolomeu, la ordinul lui Carol "7 instigat de mama sa Caterina dei $edici, au fost asasinati sefii miscarii protestante iar in urmatoarele zile au fost ucisi cca 4..... de calvinisti. "n 1arile de 8os reforma a separat Belgia ramasa catolica, de #landa unde Calvinismul s!a suprapus peste lupta de independenta de sub spanioli.

1-1

"n &nglia 'eforma a fost precedata de miscarea lolarzilor, preoti saraci adeptii lui :o*n H)cliffeC144.!143/D care sponsorizeaza prima traducere a Bibliei in limba engleza si neaga valoarea eu*aristiei. "deile lui vor fi preluate de Hat 1)ler in &nglia si de :an Fus in Boemia; ambele miscari au luat aspectul revoltei populare a taranilor nemultumiti de conditia lor sociala, si au fost sangeros reprimate. Biserica &nglicana a fost intemeiata de regele FenriE ("""C10.2!10/6D pentru a iesi de sub autoritatea Bisericii 'omane care nu!i ingaduia anularea casatoriei cu Cat*erina de &ragon; faptul i!a atras excomunicarea in 1043, din partea papei Paul """. "nfiintarea &nglicanismului a insemnat defapt reformarea Bisericii engleze in spirit protestant moderat. Sub %duard "( si regina %lisabeta " ramura radicala a Bisericii &nglicane s!a separat formand Biserica Puritana de influenta calvinista. "n rest anglicanii au pastrat mult din principiile si ritualurile Catolicismului. &nabaptismul, pe langa doctrina lut*erana, introduce conditia botezului la maturitate si o atitudine refractara impotriva statului. &deptii erau strict impotriva betiei, curviei si 8ocurilor de noroc. Predicau impotriva razboiului, a proprietatii private si a amestecului in treburile Abisericii?. &nabaptistii refuzau participarea credinciosilor la viata politica si opreau 8uramantul de credinta catre vreo organizatie politica sau militara. 1oate aceste multe impotriviri le!au atras persecutii atat din partea catolicilor cat si a protestantilor. Conrad Grebel intemeietorul miscarii in %lvetia, arestat in 10-5 moare anul urmator in inc*isoare. Prima rebotezare s!a facut in "anuarie 10-3; in $artie autoritatile au declarat &nabaptismul erezie si patru credinciosi au fost executati. $iscarea s!a raspandit rapid in %lvetia si Germania. Pana in 1513 au fost arsi pe rug, decapitati sau inecati cateva mii de anabaptisti. %ste adevarat ca organizatiile politice sunt corupte si ca oamenii dac!ar refuza sa lupte in razboaie militand in sc*imb pentru dreptate sociala, lumea ar fi cu mult mai buna. Daca anabaptistii ar fi depus doar o rezistenta pasiva ar fi putut trece drept niste mucenici dar in numele idealului de pace au pus ei insisi mana pe arme. "n razboiul taranesc din Germania 1*omas $unzer le spunea combatantilor ca autoritatea de stat este inspirata de Diavol si ca odata ce toti oamenii sunt creati egali trebuie sa existe si egalitate sociala; rasculatii au 8efuit proprietati private, manastiri, biserici in numele egalitarismului dar poate ca unii au fost doar dusi de val; Bunul Dumnezeu "si cunoaste oile din orice staul. @ut*er nu a spri8init niciuna din gruparile radicale. "n ciuda Aliberalismului? promovat de protestanti totusi libertatea de opinie era sanctionata. $ulti puritani, anabaptisti, separatisti, mennoniti, persecutati in %uropa au emigrat in &merica intemeind colonii. &sta explica varietatea orientarilor religioase cat si procentul mare de anabaptisti din SB&. Prin expansiunea imperiilor colonialiste protestantismul a a8uns pana in "ndiile britanice si in coloniile olandeze din sudul &fricii. 'eforma a actionat ca un virus care a creat Aanticorpii? Contrareformei. Catolicismul se revitalizeaza intrand in competitie cu Protestantismul pe plan teologic, social si cultural. &par personalitati eclesiastice ca Francois de Sale, Carlo Borromeo, 1eresa de &vila, :uan de la Cruz, toti punand umarul pentru Ainsanatosirea? Bisericii catolice. S!au initiat studii aprofundate cu participarea eruditilor timpului. Biblia a fost pusa sub lupa ca sa se cearna adevarul; s!au cercetat documente vec*i mai ales literatura patristica, cea mai autorizata sursa pentru verificarea interpretarii corecte a Sfintelor Scripturi. 1otul arata ca dreptarul invataturilor apartine Bisericii iar interpretarile Anovatoare? ale protestantilor sunt gresite. %ra insa prea tarziu, raul fusese de8a facut. Suveranii pontifi si!au pus in sfarsit in lucru prerogativa de disciplinare a Bisericii 'omane. &les papa in 10-- &drian (" de origine olandez, introduce la (atican un regim

1--

auster si suprima toate functiile inutile; planuia sa elimine coruptia incepand de la curtea papala dar moare in 10-4 la 5/ de ani. Papa Clement (""C10-4!104/D incearca fara succes sa stopeze 'eforma protestanta din Germania. Papa Paul """C104/!10/2D constient de necesitatea unor reforme in interiorul Bisericii Catolice, convoaca Conciliul din 1rent; lucrarile incepute in 10/0 si desfasurate intermitent pe o perioada de 13 ani, vor alimenta miscarea de Contrareforma. Conciliul *otaraste ca oricine poate citi Biblia dar singura autoritate in interpretarea ei ramane Biserica iar singura traducere recunoscuta ramane (ulgata, din limba ebraica a Sf "eronim. Se instituie ore de citire si interpretare a textelor sfinte la fiecare catedrala. Cu privire la libertatea de vointa despre care protestantii afirmau ca nu mai exista din cauza pacatului adamic, Conciliul reafirma cu putere ca acest pacat este iertat prin taina botezului, deci avem libertate de vointa si suntem deplin responsabili de faptele noastre. %ste reafirmata puterea sfintitoare a celor sapte taine bisericesti iar in taina %u*aristiei, transsubstantierea painii si vinului in trupul si sangele Domnului. Se *otaraste pedepsirea abaterilor morale ale preotilor si calugarilor, Areeducarea? lor in dogmele bisericii; celibatul preotilor se mentine. Se reafirma cultul relicvelor si icoanelor, cultul Sfintilor si al $aicii Domnului, tipicul posturilor si dogma despre Purgatoriu. Biserica reia initiativa institutiilor de binefacere. Papii ce au urmat au pus in aplicare *atararile Conciliului din 1rento. Papa Pius "(C1002!1050D a desfiintat nepotismul si a redesc*is in 105- lucrarile Conciliului care fusesera suspendate in 100-. Papa Pius (C1055!106-D a desfiintat petrecerile si fastul de la (atican si a curatat "talia de protestanti, folosindu!se de "nc*izitie; tot el a excomunicat!o pe %lisabeta " regina &ngliei, pentru decapitarea reginei catolice a Scotiei, $aria Stuart. (ictoria de la @epanto a crestinilor impotriva armatelor musulmane, este consecinta @igii antiotomane initiata de papa Pius (. Papa Grigore 7"""C106-!1030D a promovat misionarismul catolic in &merica, &sia si &frica, a reformat calendarul sarbatorilor crestine si a infiintat importante colegii de combatere a Protestantismului. Cei mai devotati Aostasi? ai Contrareformei au fost calugarii iezuiti. #rdinul lor se numea initial ACompania lui "isus?, infiintata de Sf "gnatiu de @o)olaC1/21!1005D in 10/. cu acordul papei Paul """. 1anar combatant pus pe betii si dueluri, "gnatiu este ranit in lupta, declarat inapt dar pe patul de spital vine la credinta. %l va intemeia orfelinate, aziluri, scoli, indemnandu!si ucenicii sa practice niste Aexercitii spirituale? prin care se Ateleportau? mental in timpul istoric al patimilor Domnului. #rdinul "ezuitilor Cnumele vine de la :esusD presupunea castitate, saracie si ascultare; in plus li se cereau studii universitare in teologie, filozofie si litere. "ezuitilor li se datoreaza Areeducarea? preotilor, combaterea teologica a ereziilor protestante, o larga opera misionara in &sia si multe actiuni de asistenta sociala in spitale si aziluri. "ezuitii au fost inainte de orice devotati puterii papale. # retea de colegii iezuite care serveau Catolicismul a fost infiintata in "talia, Germania, Polonia si 1arile Scandinave. &ceste scoli ofereau o educatie completa care pe langa istorie, stiinte, teologie, filozofie, cuprindea si sport, arta, bunele maniere, arta conversatiei, totul intr!o ferma disciplina. (alorile Bisericii Catolice prindeau din nou viata.

"nc*izitia. (anatoarea de vra8itoare. "nc*izitia Spaniola

"nstituita de papa Grigore "7 in 1-44, "nc*izitia era tribunalul de 8udecata a ereziilor. 'eglementarile 8udiciare erau emise de papa iar functionarii erau in ma8oritate fete 1-4

bisericesti. Sentintele se dadeau in numele puterii de stat care de multe ori influenta tribunalul, urmarind interese politice sau economice. "n anul 1-0- papa "nocentiu "( aproba folosirea torturii in procesele "nc*izitiei; inculpatul, acuzat de multe ori pe baza unui simplu denunt anonim, era supus torturii pana isi recunostea vina. De la sfarsitul %vului $ediu si pe tot parcursul 'enasterii nu a existat prezumtia de nevinovatie. 1orturile si executiile se desfasurau in mod exemplar in piete; lumea se obisnuise cu spectacolul mortii spanzurati, arsi de vii, inecati in plumb topit, 8upuiti, rupti in bucati, decapitati. Capete sau bucati de trup erau expuse la raspantii prada corbilor si cainilor. "n afara "nc*izitiei existau si tribunale secrete ca cel al (e*mei in Germania si Consiliul celor 1. in (enetia. "n 1arile de :os "nc*izitia a fost folosita ca instrument de oprimare a populatiei civile ce se opunea ocupatiei spaniole; zeci de mii de Aeretici? au fost torturati si arsi pe rug. 'egele Filip "" ordona in 1053 ca toti cei trei milioane de locuitori sa fie executati ca eretici; ducele de &lba a executat sute de oameni in virtutea acestei sentinte. "nc*izitia a functionat intre anii 1010!1314, si in coloniile spaniole din &merica. &ici abuzurile erau fara limita, se folosea tortura pe scara larga iar oamenii puteau fi condamnati pentru orice pretext. Bn capitol special il constituie asa!numita A(anatoare de vra8itoare? ce a cuprins toata %uropa si coloniile din @umea <oua, atingand maximul intre anii 103.!150.. Pana in sec 7"" vra8itoria era tolerata ca o superstitie inofensiva dar odata cu epidemiile de ciuma, cu perioadele de seceta si foamete ce au urmat, oamenii au fost cuprinsi de frica. Bnii fac Apact? cu diavolul devenind vra8itori iar ceilalti starnesc prigoana impotriva lor socotindu!i responsabili de nenorocirile omenirii. Curand se dezvolta un scenariu fabulos despre calatoriile vra8itoarelor de Sabat, intalnirile amoroase cu demonii, ritualuri satanice, infanticid, incesturi, distrugerea recoltelor, rapirea manei vitelor. &cest folclor a prins atat de mult incat unii Avra8itorii? incep sa!l practice cu adevarat; Astiintele oculte? se inmultesc uneori datorita propagandei Aimpotriva? lor. "n sec 7""" Biserica declara vra8itoria erezie. "n 14-. papa "oan 77"" convins ca el insusi a fost victima vra8ilor, emite bula prin care cere pedepse aspre pentru vra8itoare, pana la arderea pe rug. # banuiala cat de mica, un denunt anonim si te trezeai luat pe sus; multi condamnati dupa ce au marturisit grozaviile sub tortura s!au spanzurat in inc*isoare ca sa scape de moartea prin ardere pe rug. $ulte moase au fost acuzate de infanticid dedicat Satanei; multi copii nevinovati au fost acuzati de vra8itorie. Circa 8umatate din cei acuzati au primit pedeapsa capitala prin inecare, sugrumare, spanzurare sau ardere pe rug; ceilalti au fost exilati, biciuiti sau intemnitati si averile confiscate. Papii 'enasterii, liderii protestanti, clasa politica, multi umanisti si in general toata societatea medievala, au contribuit activ la starpirea vra8itoarelor. &u fost si cateva minti luminate care au inteles ca e vorba de o psi*oza generala. Pe la inceputul sec 7(""" Avanatoarea? s!a potolit, procesele s!au imputinat si pedepsele s!au redus. "mpulsul primitiv care i!a facut pe oamenii de atunci sa actioneze violent, a fost frica. "ndepartandu!se de credinta au pierdut protectia divina si s! au temut pentru trupurile lor, uitand de suflet. &u ucis in torturi si moarte pe rug oameni nevinovati facand 8ocul Satanei. Fenomenul Avanatoarei de vra8itoare? cade in responsabilitatea intregii societati medievale inclusiv a Bisericii. "n tarile ortodoxe procesele pentru vra8itorie au fost rare. "nc*izitia spaniola este o institutie speciala servind intereselor nobilimii de a scapa tara de evrei, care erau pe cale de a monopoliza intreaga economie. Detineau bancile,

1-/

finantele si comertul, practicau imprumutul cu dobanda si aveau oroare de munca manuala. &ceste invinuiri erau des subliniate in predica antiiudaica a calugarilor dominicani, astfel ca prigonirea evreilor a capatat adeziunea maselor populare. "n 1421 are loc o mare persecutie contra evreilor si multi din ei se convertesc la crestinism. "n 1/1- li se cere prin lege sa poarte un semn distinctiv; in 1//2 toti evreii sunt scosi din functiile publice. Problema ramanea totusi nerezolvata pentru ca multi convertiti se inrudeau prin casatorii cu cele mai puterice familii din Spania, iar 8umatate din curtea regala era formata din evrei. "n 1/63 regii catolici Fernando de &ragon si "sabella de Castillia obtin de la papa Sixt "( aprobarea de a infiinta un tribunal al "nc*izitiei profilat pe 8udecarea si condamnarea evreilor botezati crestini. Ca urmare /... de familii de Aconversos? din &ndaluzia parasesc tara. "n 1/31 incep represaliile prin ardere pe rug a celor mai bogati dintre conversos. &nul urmator papa Sixt "( noteaza A"nc*izitia nu se mai inspira din zelul pentru credinta ci din setea de castig; un mare numar de crestini sinceri si credinciosi au fost aruncati fara niciun temei in temnite, torturati si condamnati ca eretici, deposedati de bunurile lor si dati pe mana autoritatilor laice pentru a fi executati?. Sub presiunea regelui Fernando de &ragon bula va fi retrasa, ca si urmatoarele bule papale care cereau "nc*izitiei spaniole mai multa indulgenta. "n 1/2- regii catolici ordona expulzarea evreilor care nu se convertisera. Desi aservita clasei politice, "nc*izitia spaniola a fost totusi un tribunal ecleziastic sub autoritatea papei. Cei mai multi inc*izitori faceau parte din ordinul calugarilor dominicani. Cruzimea si metodele "nc*izitiei spaniole nu erau agreate de populatie. &cuzatii practic nu se puteau apara; martorii nu erau admisi; acuzarea se facea pe baza unui simplu denunt anonim. Bneori se aplica tortura, caci abia in anul 1315 a fost interzisa de catre papa Pius ("". %vreii erau acuzati ca ar ucide in mod ritualic copii crestini, sau ca dupa increstinare continuau sa practice ritualurile iudaice. Daca inculpatul nu!si recunostea vina era condamnat la moarte si i se confisca averea iar daca recunostea pierdea averea dar scapa cu viata. A%reticilor? decedati li se confisca mostenirea lasata urmasilor. Scapa viu si cu averea intacta, cel ce se autodenunta si mai denunta si pe altii. # treime din bunurile confiscate reveneau regelui, o mica parte pleca spre spitale si opere de caritate, o alta parte era pentru salariati iar restul intra in patrimoniul "nc*izitiei. Condamnatii erau dusi spre catedrala imbracati in niste robe portocalii si cu lungi tic*ii conice pe cap; pe drum erau biciuiti, iar in fata catedralei li se cerea sa se impace cu Biserica pentru a!si salva sufletul. Deferiti apoi autoritatii civile spre a fi arsi pe rug, cei care la aprinderea focului isi recunosteau vina erau rapid sugrumati iar cei ce nu recunosteau erau arsi de vii. Cele mai multe condamnari s!au dat pana in anii 10-0 cand ma8oritatea victimelor au fost evreii convertiti. &nul 1002 inaugureaza arderea pe rug a unor grupuri de protestanti la (alladolid, actiune ce s!a extins apoi in toata tara astfel ca in Spania protestantismul a disparut total. &deptii umanistului %rasmus de 'oterdam au fost si ei redusi la tacere. &u urmat apoi cazurile de sodomie si *omosexualitate care mergeau pana la arderea pe rug. Pentru bigamie, desfranare, camatarie, se pedepsea cu biciuirea publica, exil, condamnare la galere sau confiscarea averii. C*iar si pentru o gluma la adresa bisericii sau a clerului puteai fi condamnat. Dupa anii 165. condamnarile la arderea pe rug au incetat iar in 13/4 "nc*izitia spaniola a fost desfiintata.

Crestinismul si greselile Bisericii

1-0

Daca popoarele crestine ar fi dovedit consecventa in urmarea invataturilor Domnului atunci lumea ar fi putut fi cucerita de Crestinism intocmai cum a fost cucerit "mperiul 'oman. Pe atunci Biserica era prigonita, apoi a intrat in legalitate si s!a extins la nivelul intregii societati, castigand cantitate dar pierzand calitate. Cei care au vrut sa pastreze calitatea s!au retras in manastiri caci Acrestinii nu sunt din lume?. $area ma8oritate, care n!au putut accepta voturile castitatii, saraciei si supunerii, au ramas in lume mantuindu!se prin virtutea vietii de familie si milostenii. Cei mai multi au cazut insa in patimi lumesti bogatie, marire, desfranare si atatea altele. Societatea ideala a primelor comunitati crestine disparuse demult. Clasa politica si!a infiltrat agentii in ierar*ia clerului pentru a diri8a masele, caci numai asa aveau puterea. De8a nu se mai putea vorbi de vina Bisericii pentru faptele unor Aanticristi?. Pe tot parcursul %vului $ediu si mai ales in 'enastere, Biserica s!a laicizat tot mai mult. &zi traim un crestinism confortabil, mistificat, incat tineretul priveste ironic spre Biserica fara a incerca macar sa inteleaga mantuirea prin "isus Fristos. %l a zis A1u esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica $ea si portile "adului n!o vor birui? dar pe de alta parte avertizeaza Ase vor strecura printre voi invatatori mincinosi?. Biserica nebiruita de care vorbeste Domnul a inceput cu apostolii, cu mucenicii si continua sa existe si azi in sufletele Acatorva? crestini stiuti de Dumnezeu. "n acceptiunea comuna, biserica este insa un asezamant ce reflecta calitatea medie a crestinilor dintr!o anume epoca intr!o anume tara, unde vin laolalta buni si rai cinstiti si fatarnici. &ici e marea confuzie caci oamenii cer acestei institutii si preotilor ei perfectiunea, uitand ca defapt biserica sunt c*iar ei, Apacatosii de drept comun?. Cele mai mari din greselile Bisericii au fost Cruciadele, Cucerirea @umii <oi, "nc*izitia, (anatoarea de vra8itoare si prigonirea evreilor. Spuneam ca acestea au fost in primul rand manifestari globale la nivelul societatii, in care Biserica a fost antrenata, >dusa de val?. Sunt insa si greseli ce apartin in mod direct Bisericii cum ar fi coruptia preotilor, care a declansat 'eforma. Biserica &puseana a respins orice critici si orice propuneri de indreptare. &stfel preotul ce* :an FusC1452!1/10D care critica preotimea si papalitatea pentru coruptie este ars pe rug la fel ca si succesorul sau "eronim din Praga. Deasemenea predicatorul dominican Girolamo SavonarolaC1/0-!1/23D acuzat de erezie este sugrumat iar cadavrul ars pe rug. :o*n Hiclif condamnat postmortem ca eretic este ex*umat si osemintele imprastiate. Si totusi acesti oameni, impinsi catre revolta de abuzurile preotimii catolice, au luptat in felul lor pentru dreptate. Biserica de 'asarit nu are asemenea pete. (ina ei este >orgoliul? de a fi raspuns la excomunicare cu anatemizare. "n sc*imb o alta gresala ma8ora pe care o fac si catolicii dar mai ales ortodoxii, a fost si este inca intoleranta fata de alte religii si mai ales fata de "slamism si "udaism. "n %vul $ediu musulmanii si evreii din tarile crestine au fost tolerati la inceput, apoi au urmat ostilitatile. "n Spania dupa 'econLuista au fost expulzati toti musulmanii. Pana la cruciade islamicii au respectat Crestinismul dar apoi ca raspuns la violenta crestinilor au trecut la represalii. "n sec 7"" maurii almoravizi distrug locasurile de cult ale evreilor si crestinilor silindu!i sa treaca la islamism; multe biserici au fost arse, multi calugari si preoti au fost ucisi. De!a lungul timpului s!a acumulat o ura fara de leac intre crestini, evrei si musulmani. " s!ar putea imputa Bisericii ca nu a militat pentru desfiintarea sclaviei, desi a a8utat mult la ameliorarea vietii sclavilor. Stapanii erau indemnati sa!si trateze sclavii cu omenie sau sa!i elibereze, dar in acelasi timp sclavii erau indemnati la supunere explicandu!li!se ca pentru necazurile de acum vor fi rasplatiti in viata viitoare. Problema sclaviei este insa

1-5

una sociala iar nu teologica. @umea antica si cea medievala au avut nevoie de munca sclavilor; se stia foarte bine ca este o inec*itate dar nu se putea renunta la ea. "n 1050 manastirea @as Cuevas din Sevilla avea peste 5... de sclavi. Papa Pius ( dupa batalia de la @epantoC1061D prin care au fost eliberati mii de sclavi crestini, a devenit stapanul a peste 2.. de sclavi musulmani. C*iar si taranii liberi sau colonii aveau cate unul sau doi sclavi a8utoare la munca. Desi s!a diminuat in sec 7!7""", sclavia s!a >desfiintat? abia dupa anul 13.. in %uropa si SB&. Problema de fond a exploatarii claselor producatoare de bunuri a ramas insa. Sclavii de altadata au devenind coloni, servi, tarani iobagi si in epoca moderna, proletari. &veau drepturi cetatenesti dar inegalitatea sociala exista atunci ca si acum. Biserica a fost acuzata de comunisti ca incura8eaza obscurantismul taranilor ca sa nu se rascoale impotriva boierilor; aceiasi situatie pentru masele muncitoresti exploatate de capitalisti. A'eligia; ! o fraza de dansii inventata, ca cu a ei putere sa va mentina!n 8ug?, spunea %minescu in "mparat si Proletar. Fapt este ca Biserica, de frica, din comoditate sau din interese economice, nu a adoptat o pozitie radicala, existenta ei fiind mereu dependenta de clasa politica aflata la putere. "n sc*imb tot Biserica, din toate timpurile a lucrat pentru sc*imbarea oamenilor din interior, pe plan spiritual. Sa ne amintim ca tot %vul $ediu invatamantul si educatia morala au fost in sarcina Bisericii. @umea nu poate fi insa indreptata cu forta, este optiunea fiecaruia. &lta greseala este refuzul de a traduce Biblia in limbile nationale. Bnii istorici sunt de parere ca aceasta a contribuit la succesul protestantismului in Germania si &nglia. &lta greseala este votul castitatii impus preotilor catolici care este o exigenta prea mare pentru firea omeneasca; Domnul spune ?cine poate sa primeasca acesta, s!o primeasca? cine nu, Amai bine sa se insoare decat sa arda?, completeaza Sf &p Pavel prin Du*ul Sfant. Sirul greselilor Bisericii poate continua dar trebuie categoric delimitat de doctrina crestina. &ceasta credinta nu contine in sine niciun indemn catre rau ci este prin definitie o religie a nonviolentei si sacrificiului. 1ot ce s!a facut gresit prin Biserica se raporteaza exclusiv la rautatea noastra si nu poate fi pus in seama Bunlui Dumnezeu. Biserica a avut foarte multi clerici corupti dar si multi sfinti. <u ne putem inc*ipui un (asile cel $are torturand oameni nevinovati, nici pe marele inc*izitor 1orLuemada facand minuni. Cruciadele, inc*izitia, conc*istadorii, nu au lucrat in spirit crestin; au fost interese politice, economice si trebuie sa recunoastem cu rusine ca Biserica a fost aservita lor. $ulti crestini au gresit ieri si gresesc si azi; invatatori mincinosi sunt si vor mai fi. Greselile credinciosilor indica abateri de la religie iar nu o religie gresita.

1-6

Cap 6. Biserica si sectele

"n Biserica primara exista o disciplina foarte severa, o vigilenta pentru pastrarea puritatii dogmelor, o veg*e permanenta la patrunderea intrusilor si o coeziune puternica intre membrii comunitatii. 1oate acestea s!au pierdut treptat dupa anul 4-0 lasand loc coruptiei. &stazi cand apare cate o secta exista la inceput idealism si daruire; noii adepti seamana cu primii crestini, sunt magnetizati de ideea simpla a mantuirii prin "isus. Practic nu ratacirile de la dogma atrag noi adepti ci aceast sentiment al reinvierii primelor comunitati crestine. #amenii plictisiti de coruptie si monotonie, au senzatia ca!@ regasesc pa $antuitorul. Din pacate sentimentul nu dureaza si dragostea se raceste curand.

Protestantii
Desi calea protestantilor este o abatere clara de la dogmele crestine, totusi nu!i putem incadra in randul sectelor pentru ca sunt foarte multi. "n 122. existau in lume //. de milioane de protestanti adica 1M0 din numarul crestinilor de pe glob. "ntr!un timp cand Catolicismul avea putere politica, ereticii erau ani*ilati; protestantii au rezistat insa caci inca de la bun inceput au castigat adeziunea maselor si protectia liderilor politici. Sa ne amintim pe scurt de >inovatiile? lor, bazate in principal pe cateva pasa8e din %pistola catre 'omani a Sf &p Pavel, interpretate afara din context. &stfel >Avraam a crezut pe %umnezeu si aceasta i s-a socotit ca nepri!anire?, deci credinta singura e suficienta; >%avid numeste fericit pe omul acela pe care %umnezeu fara fapte il socoteste nepri!anit?, deci nu e nevoie de fapte bune; >dar eu sunt pamantesc vandut pacatului """ nu fac ce vreau ci fac ce urasc """ atunci nu sunt eu cel ce face ci pacatul care locuieste in mine?, deci nu exista libertate de vointa si nici vinovatie pentru pacate; >faptele bune pe care %umnezeu le-a pregatit mai dinainte ca sa umblam in ele?, deci sfintii n!au nici un merit pentru faptele lor si nu trebuie cinstiti; >,l are mila de cine vrea si impietreste pe cine vrea?, deci >nu depinde de cine vrea, nici de cine alearga, ci de %umnezeu care are mila?; >dar imi vei spune. aunci de ce mai baga vina?, >dar mai degraba cine esti tu omule, ca sa raspunzi inaintea lui %umnezeu?. &sadar dupa interpretarea lor tot ce conteaza e credinta; omul este rob pacatului, nu are libertate de vointa, nu e responsabil pentru faptele rele, nici nu are vreun merit pentru faptele bune. $antuirea depinde numai de alegerea divina iar unii oameni au fost predestinati pieirii. Dumnezeu poate fi nedrept iar noi nu trebuie sa protestam caci suntem prea mici. Daca Sf &p Pavel ar fi banuit cat rau pot sa faca aceste cuvinte ale lui, in veci nu le!ar fi scris. Sa notam insa ca acelasi apostol ne spune in aceiasi epistola >noi credem ca omul este socotit nepri!anit prin credinta, fara faptele /egii?, deci nu e vorba de faptele bune ci de ritualul mozaic; >pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a si !otarat mai dinainte sa fie asemenea c!ipului 9iului Sau ?, deci alegerea celor nepri*aniti se face pe baza prestiintei lui Dumnezeu a faptelor si orientarii fiecarui om; >toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului judecatii lui :ristos, ca fiecare dupa faptele savarsite in trup sa primeasca ori bine ori rau?. Biblia e plina de indemnuri de a alege calea vietii si de a face fapte bune. Cum poate sa nu existe libertate de vointa daca Domnul spune >cine vrea, sa vina dupa ine? si cum 1-3

sa nu conteze faptele daca Domnul c*eama >veniti de mosteniti &mparatia caci flamand am fost si i-ati dat de mancare, in temnita si ati venit pe la ine, gol am fost si -ati imbracat, strain am fost si -ati primit ?; Dumnezeu nu poate fi nedrept ca sa mantuiasca fortat pe cei rai si sa impietreasca pe cei buni. Farul venit prin patimile Domnului este pentru toti oamenii dar numai cei ce cred in %l si lucreaza din suflet faptele binelui au acces. <u ne a8ung cuvintele pentru a reafirma liberul arbitru si rasplata divina pentru faptele omului. &ceste doua coordonate sunt dealtfel sistemul de referinta al tuturor marilor religii; pe ele se bazeaza :udecata finala cand %l va face dreptate. Cat despre faptul ca >%umnezeu lucreaza in noi faptele bune? asta nu anuleaza aportul nostru personal, ci intr!o viziune mai inalta arata ca Dumnezeu este "zvorul binelui absolut; in acelasi sens scrie >voi nu sunteti ai vostri?, >ce lucru bun ai pe care sa nu-l fi primit??, >daca traim pentru %omnul traim, daca murim pentru %omnul murim?. Protestantii neaga Sfanta 1raditie si 1ainele bisericii, neaga rugaciunile pentru cei morti; resping cultul sfintilor si al $aicii Domnului, cultul icoanelor si al moastelor si Sfanta Cruce; dezleaga posturile, nu recunosc autoritatea preotilor, promoveaza femeile in functii clericale. %i nu au Sf @iturg*ie; intrunirile lor consta in comentarea Scripturilor si cantarea de imnuri religioase. Dintre Ataine? sunt recunoscute doar Botezul si %u*aristia. # preocupare constanta este reinterpretarea Sf Scripturi in ton cu cele mai recente studii >stiintifice?. 'eceptivi la >emanciparea? omului modern, unele biserici protestante >consfintesc? c*iar si nuntile intre *omosexuali.

Secte contemporane
<u mult dupa lut*erani si calvinisti au aparut gruparile protestante radicale &nabaptistii in Germania si #landa, $ennonitii in %lvetia si #landa, Separatistii in &nglia condusi de 'obert Bro=n, VuaEerii condusi de George Fox si altele. &stazi ne confruntam cu sectarismul neoprotestant care a produs o divizare formidabila. Sectele actuale pastreaza in general dogmele protestante la care adauga fiecare cate ceva specific. Baptistii secta infiintata de pastorul puritan :o*n Smit* in 1511 in &nglia; de aici trece prin emigranti in &merica unde sunt organizati de 'oger Hilliams in 1541; astazi numara peste 1. milioane de membri. Se disting prin botezul la varsta de opt ani si refuzul 8uramintului militar; unii din ei tin sambata in loc de duminica. &dventistii Cadventus in latina inseamna venireD secta infiintata de Hilliam $illerC163-!13/2D. Pentru ei subiectul cel mai arzator este data celei de a!-!a veniri a $antuitorului si Sfarsitul lumii, dar se straduiesc in zadar s!o afle caci >nu este al vostru a sti anii sau vremurile, pe care 1atal le!a pus intru a Sa stapanire?. %ste un pacat si numai faptul de a incerca sa le iscodesti. Calculele adventistilor pornesc de la date de referinta >alese? in asa fel ca sa le iasa socoteala. Dupa primele incercari au dedus ca Sfarsitul lumii va fi in anul 13//; vazand ca nu s!a adeverit multi adventisti au parasit secta dezamagiti iar ceilalti s!au divizat in mai multe grupari. :osep* Bates impreuna cu sotii :ames si Fellen H*ite au reorganizat prin 1354 gruparea &dventistilor de ziua a!6!a care au inceput sa serbeze Sambata in locul Duminicii si sa faca deosebire intre mancarurile >curate si necurate?. >Conform &pocalipsei? adventistii sustin ca a existat imparatia de 1-5. de >zile? a Satanei pe pamant intre anii 043!1623 sub forma autoritatii politice papale, si ca Domnul cand va veni va intemeia o >imparatie politica? de 1... de ani. "n opinia lor nu exista "ad, 1-2

sufletul e muritor si doar adventistii capata nemurirea. Dupa alte calcule le!a iesit ca 136/ este anul venirii Domnului dar s!au inselat din nou. 'efuzand sa recunoasca greseala ei afirma ca Domnul a venit totusi in anul 136/ dar pe ascuns. De ce scrie atunci >cum iese fulgerul de la rasarit si se vede pana la apus asa va fi si venirea Fiului omului?; Din adventistii de ziua a!6!a a aparut in 1215 gruparea adventismului reformat condusa de $argareta 'o=en; adeptii nu aveau voie sa puna mana pe arme, nu mancau carne si nu se casatoreau, considerand ca Sfarsitul @umii este iminent. Sfintii parinti spun ca pentru fiecare din noi Sfarsitul lumii este propria moarte si asta trebuie sa sa ne preocupe cel mai mult cine se gandeste tot timpul la moarte nu va pacatui. "ntr!un fel adventistii aplica acest principiu dar ei gandesc moartea nu doar ca pe ceva personal ci ca pe un sfarsit general si iminent al omenirii. Din acest motiv nu mai alearga dupa pozitie sociala sau avere ci se straduiesc sa duca o viata curata pregatindu!se sa!@ intampine pe Domnul. Pe de alta parte insa, traind sub semnul apocalipsei se a8unge la un soi de blazare nu te mai intereseaza ce lasi dupa tine, respingi 8ugul familiei, nu mai lupti caci oricum vine sfarsitul, devii un copac uscat; din cauza burlaciei cazi in curvii si in egoism, nu mai traiesti pentru aproapele asa cum cere Domnul. &ceasta atitudine paralizeaza forta creatoare din om, ori %l ne cere sa fim productivi sa crestem copii sa construim case sa sadim pomi, sa lucram acolo unde suntem pusi fiecare. Deci cand vei a8unge la :udecata si o sa te intrebe >Ce ai produs in viata ta;? Ce o sa raspunzi; ! ><imic; am asteptat Sfarsitul.? <u e bine caci Domnul cand va veni vrea sa ne gaseasca lucrand, inmultind >talantul?. "n ce priveste a!-!a venire a @ui, ceea ce putem cunoaste sunt doar semnele vremurilor care ne!au fost revelate >inmultirea faradelegilor, razboaielor, epidemiilor si catastrofelor naturale, convertirea evreilor la Crestinism, aparitia #mului faradelegii, prigonirea crestinilor si aratarea pe cer a semnului Fiului #mului?. $artorii lui +e*ova secta organizata de Carol 'ussel in 1214, este cea mai virulenta dintre sectele neoprotestante. %i sustin ca Dumnezeu are un nume propriu revelat prin tetragrama +FHF din ebraica vec*e, pronuntata +a*He* sau +e*ova. &cesti sectari impartasesc toate ideile adventistilor si in plus neaga Sfanta 1reime; considera ca Du*ul Sfant nu este Persoana ci doar o energie ce emana din 1atal iar "isus nu este Fiul nascut din Dumnezeu ci doar un profet care a murit odata pentru totdeauna Cmai nou "l identifica cu ar*ang*elul $i*ailD. "n conceptia lor sfintii n!au niciun merit, iar Sf Fecioara este o femeie obisnuita, a!-!a sotie a dreptului "osif; "isus este fiul lor natural avand frati si surori dupa trup. "coanele, postul si rugaciunea pentru morti sunt eliminate iar Sfanta Cruce o dispretuiesc ca unealta de tortura. "n opinia lor odata cu moartea fizica mor si sufletele iar invierea va fi recrearea din >memoria? lui Dumnezeu, doar a sufletelor celor drepti. &ltfel spus moartea a!-!a a sufletului, nu este o pedeapsa si se aplica tuturor iar "adul pentru cei pacatosi inseamna doar ca nu vor mai fi >recreati? din memoria lui Dumnezeu. &cesti sectari mai sustin ca institutiile statului sunt satanice iar onorul la drapel este inc*inare la idoli. Brmand >exemplul apostolilor? )e*ovistii merg din casa in casa >vestind %vang*elia? printre crestini; fac parada de >credinta? predicandu!si insistent ideile si ii pun in incurcatura pe cei slab pregatiti. Se pretind >Studenti in Biblie? dar studiul lor se rezuma la selectarea pasa8elor care le spri8ina speculatiile aberante. Predica lor e blasfemiatoare atacand dogmele de baza ale Crestinismului. Daca Du*ul Sfant nu e persoana de ce e numit $angaietorul; Daca "isus nu este Fiul lui Dumnezeu de ce spune 1atal >&cesta

14.

este Fiul $eu cel iubit?; De ce ar*ang*elul vesteste $ariei >puterea Celui Preainalt te va umbri deaceea Cel care se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu se va c*ema?; Daca n!a inviat cum de s!a aratat celor 0.. de ucenici; <e!a mintit cand ne!a spus ca va fi dat in mainile preotilor, va fi rastignit si a!4!a zi va invia; Daca sufletele mor odata cu trupul de ce ne spune $antuitorul de &vraam, "saac, "acov care au murit dar sunt vii; %l ne invata clar ca moartea sufletului este moartea a!-!a sau "adul rezervat celor rai la :udecata finala iar cei gasiti buni nu vor avea parte de moartea a!-!a. Dumnezeu nu are nevoie de un nume propriu care sa!@ deosebeasca de alti dumnezei, caci %l este unic. Cand $oise a intrebat care este numele @ui i s!a spus >%u sunt Cel ce sunt?. 1etragrama +FHF e traductibila si inseamna >Cel ce face sa devina?. Fiecare popor are in limba sa un nume rezervat pentru Cel &totputeric &lla*, God, Dieu, %l, Domine, Dumnezeu, care inseamna calitatea de Stapan &bsolut si nu un nume propriu. Penticostalii secta infiintata in 12.5 de Carol Pel*am in SB&. $embrii ei pretind ca au darul Du*ului Sfant al vorbirii in limbi straine cum li s!a dat apostolilor la Cincizecime CpenticostiD, dar defapt bolborosesc ceva ininteligibil cum le vine la gura. %i practica ritualul >punerii mainilor? si sustin dogma catolica >filioLue? dupa care Du*ul Sfant purcede si din 1atal si din Fiul. Pocaitii secta intemeiata in %lvetia in 134- de catre Samuel Fro*lic*, asemanatoare cu adventistii. %i sustin ca sunt singurii penitenti veritabili. Duc o viata austera lipsita de orice amuzament, sunt exemple de corectitudine iar cei care gresesc nu mai sunt primiti in comunitate; nu depun 8uramantul militar si considera institutiile statului, inclusiv scoala, drept locasuri ale lui &nti*rist. Deasemenea pocaitii refuza transfuzia de sange caci este scris >sa nu mancati sange?, dar transfuzia nu e mancare. Donarea de sange nu este pacat ci iubire; cel ce primeste sa se roage pentru donator iar acesta sa nu primeasca rasplata materiala daca vrea rasplata cereasca. Donarea de organe cat timp esti in viata sau cand ai murit este iarasi iubire, daca se face fara interes; iar daca le vinzi ti!ai luat rasplata. Pe de alta parte nici a8utorul medicilor nu e impotriva credintei caci medicina e stiinta prin voia lui Dumnezeu. $ulti doctori sunt profund credinciosi iar unii c*irurgi isi fac cruce inainte de a opera. Cand cauti a8utorul doctorului trebuie sa te rogi mai intai Celui ce te!a creat si pe tine si pe el. Cand refuzi doctorul spunand Alas!ca ma vindeca Dumnezeu?, poate fi mandrie caci "l pui pe Domnul la!ncercare, sau poate fi smerenie ca nu vrei sa deran8ezi cu boala ta.

1aina Preotiei
Protestantii de la bun inceput au respins preotia prin alegere divina. %i invoca pasa8ul biblic dupa care >intreg "zraelul este preotie imparateasca si neam sfant?, ignorind consacrarea doar a familiei lui &aron in slu8ba preotiei. Sa ne amintim insa de Core, Datan si &biram care au pierit ingropati de vii cand s!a crapat pamantul sub ei, pentru ca au sustinut aceiasi idee. Deasemenea regele Saul a fost lepadat de Domnul pentru ca a adus 8ertfa in locul preotului Samuel iar regele #zia a fost pedepsit cu lepra cand a tamaiat in locul preotilor. % limpede ca Dumnezeu nu permite nimanui sa oficieze ritualul, decat celor alesi de %l. Preotia crestina a fost vestita prin prooroci cand zice; >va lua si dintre neamuri preoti si leviti? iar "isus va fi >preot in veac dupa randuiala lui $el*isedec?, cel ce a adus paine si vin. "nsusi $antuitorul a ales 1- apostoli si alti 6. de ucenici pe care i!a trimis inaintea 141

@ui sa vindece bolnavii si sa pregateasca multimile. "n timp ce %l predica apostolii botezau; cand erau deoparte le explica pildele despre imparatia lui Dumnezeu. @a Cina cea de 1aina i!a impartasit cu trupul si sangele Sau iar dupa "nviere le!a poruncit >mergeti si invatati toate neamurile sa pazeasca toate cate v!am aratat voua, botezandu!i in numele 1atalui si Fiului si Sfantului Du* ... carora le veti tinea pacatele vor fi tinute si carora le veti ierta vor fi iertate?. &utoritatea investirii lor in 1aina preotiei e confirmata de minunile pe care le faceau in numele lui "isus. @a Cincizecime primesc Du*ul Sfant si puterea de a!@ darui la randul lor mai departe. Cand generatia apostolilor s!a stins investitura a trecut prin >punerea mainilor preotiei?, asupra celor mai buni dintre ucenicii lor. &stfel Sf &p Pavel il *irotoneste preot si episcop pe 1imotei in %fes si pe 1it in Creta; pe 1imotei il sfatuieste sa nu!si puna mainile cu usurinta peste viitorii preoti. 'itualul investirii prin >punerea mainilor preotiei? s!a pastrat prin Sfanta 1raditie si se practica in acest fel pana in ziua de azi. @a inceput pe cand crestinii traiau in comunitati, preotii puteau sa!si alega succesori pe cei mai virtuosi dintre enoriasi; astazi nu prea se mai cunosc intre ei iar preotul este *irotonit in urma absolvirii Facultatii de 1eologie. %piscopul si o comisie de clerici cerceteaza dosarul candidatului, acesta efectuaeaza o lunga stagiatura ca diacon fiind testat si verificat indeaproape, apoi are loc consacrarea oficiala. "n timpul slu8bei episcopul repeta mereu intrebarea >vrednic este;? ! si strana raspunde confirmand vrednicia. &devarul e ca nu toti sunt vrednici dar nu avem destui >sfinti? ca sa!i *irotonim. Credinta, evlavia si smerenia nu se invata la scoala ci se deprind mai mult in manastiri; poate ca o solutie buna ar fi sa scoatem calugarii sa!i facem preoti dar pana atunci suplinim lipsa de experienta si intelepciune cu educatia teologica. 1otusi preotii inainteaza in viata spirituala mai repede decat laicii, caci petrec mult timp in rugaciune. Se intampla ca preoti tineri neexperimentati sa spovedeasca batrani incercati in credinta; trebuie sa ingaduim cu rabdare pe preotii tineri caci nu putem avea pretentie sa aiba de la bun inceput calitatile unor sfinti. @umea e mereu cu oc*ii pe preoti exagerandu!le virtutile dar mai ales defectele. Printre cei cu vocatie mai intra la teologie si cei interesati doar de un trai confortabil; unii devin preoti buni, cu *arul de sus, iar altii cad facand Biserica de rusine. Sunt unii preoti care in oc*ii lumii se arata nepri*aniti dar in intimitate sunt rosi de patimi. (orbele pe care le spunea Domnul despre farisei >1oate cate va vor zice voua faceti!le, dar dupa faptele lor sa nu faceti?, au a8uns sa fie aplicate pentru preotii de azi >sa faci ce spune popa nu ce face popa?. "n ciuda cazurilor de preoti decazuti exista o multime de preoti devotati slu8bei lor, dar ma8oritatea sunt la mi8loc. Daca ar fi sa comparam moralitatea preotilor cu moralitatea pastorilor protestanti, probabil am gasi o egalitate, caci nici pastorii nu sunt sfinti dar le place sa 8udece pe altii. Preotii depistati cu acte de >indisciplina? sunt >do8eniti? dar poate c!ar fi nevoie de masuri mai severe, pana la a!i scoate din preotie. %piscopii sunt insa ingaduitori caci si ei mai >gresesc?. >"ngaduinta? se explica si prin cererea mare de preoti caci tinerii nu prea se ing*esuie la 1eologie; nu!i mai atrage o viata >inc*inata? lui Dumnezeu. "n plus se cer calitati vocale si nu oricine are talent la muzica. Biserica #rtodoxa impune ca orice tanar preot provenit dintre laici sa fie castorit pentru a rezista mai usor ispitelor sexuale. Din acelasi motiv preotia este interzisa femeilor. &postolii au fost toti barbati. Sf &p Pavel opreste femeile de la functii de conducere in biserica. (a dati seama ce ispita ar fi pentru barbati o femeie frumoasa cu vointa slaba

14-

pusa in preotie sa oficieze liturg*ia, sa predice, sa spovedeasca, etc. &bia la batranete cand frumusetea dispare si vointa se fortifica, ar putea femeile sa faca aceasta slu8ba si poate nici atunci. Preotii poarta parul lung si barba pentru ca respecta principiul nezireilor din (ec*iul 1estament care se dedicau lui Dumnezeu; se pare ca si Domnul a fost nazireu iar preotii ca si calugarii urmeaza exemplul lui. &postolii @!au parasit pe Domnul, Sf &p Petru s!a lepadat de trei ori ca nu!@ cunoaste iar Sf &p Pavel i!a prigonit pe crestini si totusi au primit darul preotiei; intelegem deci ca nimeni nu primeste acest dar pe merit. Bunul Dumnezeu a citit in sufletele lor, a vazut ce roade vor aduce si le!a dat *arul Sau. Dar cand episcopul *irotoneste fara sa stie un preot care nu va aduce roade, va veni oare *arul Sfantului Du* peste el; Desigur ca nu. Dar prin tainele oficiate de el va veni *arul; Da, daca cel pentru care se slu8este 1aina este vrednic de ea. &sa e drept, deacee Biserica invata ca *arul din 1ainele administrate nu depinde de vrednicia preotilor ci de credinta si cainta enoriasilor. &ceast principiu vine sa >salveze? credinta oamenilor in ciuda coruptiei clerului. &r trebui sa refuzam primirea 1ainelor de la preotii nevrednici dar ii acceptam asa, unii din smerenie altii din nepasare. @a drept vorbind preotii provin din randul nostru; cum sa fie ei buni cand noi suntem rai; &utoritatea preotilor nu se bazeaza pe amenzi sau pedepse penale ci pe credinta noastra in dreptatea lui Dumnezeu. Domnul spune >cel mai mare trebuie sa fie rob celui mai mic?, pastorul trebuie sa slu8easca turmei si nu turma sa slu8easca pentru pastor. %noriasii trebuie sa vada in preot c*ipul bun si smerit al lui Fristos; in foarte putine paro*ii se intampla aceasta. Daca preotul nu poate fi model pentru ceilalti mai bine sa renunte. "n zilele noastre, preotul nu se mai numara printre oamenii bogati. Cand termina 1eologia il repartizeaza la tara unde intampina o incercare dura; pe langa preotie trebuie sa faca si agricultura ca sa aiba de mancare; nu e supermarEet, nu e televiziune prin cablu nici internet; preoteasa ii face zile amare. Dupa ce!si face stagiul preotul vine la oras unde se loveste de concurenta caci sunt cate trei!patru preoti la o biserica. Salariile sunt mici si vin cu intarziere; daca n!ar lua bani pentru serviciile religioase, nu s!ar putea intretine nici macar pe sine insusi. #ri preotii au si ei familie, copii care trebuie dati la scoala, taxe de platit, intretinere, energie electrica. Preotul nu cere bani pentru darul Du*ului Sfant sau pentru iertarea pacatelor, caci acestea nu le da el ci le da Bunul Dumnezeu in sc*imbul caintei noastre. Preotul ia bani pentru serviciul religios care!l indeplineste ca intermediar intre crestin si Dumnezeu. &sa cum preotii (ec*iului 1estament traiau din 8ertfele de la templu, asa si preotii <oului 1estament trebuie sa traiasca din %vang*elie, cum zice Sf &p Pavel. Daca!l intebi cat costa un botez, o cununie, un parastas, deobicei preotul zice >cat vreti sa dati fiecare?. Sunt insa cate unii care!si pun tarif, nu le e mila de cel sarac ca n!are de unde sa plateasca. &m intalnit preot care si!a construit casa cu materiale destinate bisericii; am intalnit preot care pornea dimineata la parastase treaz si a8ungea seara beat; dar am intalnit si preot care n!a vrut sa primeasca bani. @!am c*emat la o pomenire a mortilor acasa, dupa slu8ba a mancat putin si cand i!am dat niste bani pentru nevoile lui i!a c*emat pe copii si le!a returnat tot ce!i dadusem; a spus ca nu ia nimic pentru ca avem copii de crescut si daca vrem, sa dam la Biserica. @umea e zgarcita cu preotii, ii considera niste paraziti dar >munca? lor este de cea mai mare importanta. %i oficiaza Sfanta @iturgie cand se preface painea si vinul in trupul si sangele Domnului. %venimentele cele mai importante din viata omului nastere, cununie, deces, sunt sfintite prin preoti. 'ugaciunile catre $aica Domnului si sfinti, parastasele

144

pentru morti, masluri pentru sanatate, rugaciuni pentru izbavirea de frica, de boala, exorcizari, rugaciuni de sfintire a caselor, *ainelor, bucatelor, apei, rugaciuni la vreme de seceta, epidemii, razboi, toate acestea preotii le fac. %i vin cu a8unul Craciunului si cu Boboteaza pe la casele oamenilor, ei tin slu8bele de vecernie si de utrenie, deniile, pro*odul, ei ne spovedesc si ne impartasesc, ei ne invata in Biserici calea lui Dumnezeu. Prin preoti se lucreaza mantuirea sufletelor noastre, bunul cel mai de pret in viata aceasta trecatoare; Bn crestin c*eltuie foarte putin pentru preoti si biserica in comparatie cu alte c*eltuieli curente. Satana insa ne face economi exact cand e vorba de religie ca sa pacatuim inaintea lui Dumnezeu, fara de care n!am putea castiga nici banii de paine. Preotii sunt semenii nostri; nu trebuie sa!i tratam cu ura sau cu dispret. Se straduiesc si ei sa apuce "mparatia Cerurilor prin fapte bune, post si rugaciuni. <u sunt o >casta? privilegiata ci au o mai mare raspundere inaintea lui Dumnezeu, deaceea merita sa!i respectam mai mult si sa!i barfim mai putin.

"nterpretarea Scripturilor. Sfanta 1raditie. Patristica

C*iar daca preotia de drept divin fusese desfiintata, noile biserici reformate aveau neaparat nevoie de lideri. Pentru ca liberalizasera interpretarea Sfintelor Scripturi, alegerea a venit de la sine cel mai priceput in comentarea Bibliei acela era ales >pastor?. S!au lovit insa de doua bariere care >cenzureaza? interpretarea liberalista a Scripturilor Sfanta 1raditie &postolica si Scrierile Parintilor Bisericii. "n consecinta protestantii le!au respins pe amandoua, proclamand doar Biblia unica sursa >de incredere?. Sfanta 1raditie este mostenirea revelatiei dumnezeiesti data oamenilor de la inceput pana azi, transmisa prin obiceiuri, ritualuri si invataturi verbale din generatie in generatie. De la &dam pana la exodul lui "srael din %gipt nu au existat carti scrise ci doar invataturi transmise oral. $oise le!a pus in scris adaugand revelatia primita de el si astfel au rezultat primele cinci carti ale (ec*iului 1estament; celelalte au urmat aceiasi cale intai 1raditie apoi Scriptura. Cartile <oului 1estament nu au facut exceptie; viata si predica $antuitorului si apostolilor erau la inceput transmise prin viu grai. "n anul // cand probabil a fost scrisa prima %vang*elie, se formase de8a o Sfanta 1raditie Crestina; obiceiurile si ritualul s!au cristalizat in cei 11 ani ce trecusera de la coborarea Du*ului Sfant asupra apostolilor. Cea ce s!a fixat in scris a fost selectat de catre sfintii parinti ai Bisericii in carti canonice luate ca baza, carti apocrife auxiliare si scrieri eretice respinse. Prima %vang*elie a fost a lui $atei urmata de celelalte trei %vang*elii, Faptele &postolilor, %pistolele &postolilor si &pocalipsa Sf "oan care sunt considerate cartile canonice ale <oului 1estament. &utoritatea celor ce au facut aceasta selectie nu poate fi pusa la indoiala; ei au fost urmasii &postolilor, multi au murit pentru Fristos iar *otararile le!au luat in sinoade ecumenice, iluminati de Du*ul Sfant. <u s!au fixat in scris invataturile referitoare la ritualuri, ierurgii si in general aspectele practice ale vietii religioase; ar fi insemnat o tendinta catre ritualism adica tocmai >boala? religiei mozaice pe care Domnul a venit s!o vindece. Pe de alta parte, ritualurile crestinilor erau simple si putine la numar comparativ cu ale iudeilor si intrasera de8a in obicei fiind exercitate zilnic dupa randuiala invatata de la apostoli. Scriptura ne invata asadar ce sa facem teoretic dar nu ne arata si modul de punere in practica dupa cum spune Sf %pifanie >1rebuie pastrata 1raditia, pentru ca nu e cu putinta

14/

a afla toate in Sfanta Scriptura?. De pilda stim din Scriptura ca trebuie sa ne >nastem din apa si din du*? ca sa ni se ierte pacatele si sa avem partasie cu Fristos; nu stim insa daca botezul se face prin imersie totala sau nu, daca exista o restrictie pentru copiii mici sau nu, daca trebuie nasi sau nu trebuie, care sunt rugaciunile de dedicare a celui botezat, care este tipicul pentru lepadarea de cel rau, etc. 1oate aceste detalii le stim din 1raditie. 'itualul celor sapte 1aine ale Bisericii, inc*inarea cu semnul Sfintei Cruci, regula rugaciunilor colective, rugaciunile preotilor pentru prefacerea painii si vinului in trupul si sangele Domnului, rugaciunea de sfintire a apei, rugaciunile pentru morti si multe altele le aflam din Sfanta 1raditie &postolica. Poate ca unii considera detaliile ritualului neimportante, fara o legatura organica cu dogmele; la prima vedere asa este dar Sf (asile cel $are spune ?Dintre dogmele si propovaduirile pastrate in Biserica, unele le avem din doctrina cea scrisa, iar altele le!am primit din 1raditia &postolilor prin succesiunea in taina, nescrisa P si acelea au aceiasi putere ca si cele scrise ... iar daca ne!am apuca noi a lasa cele nescrise din obiceiuri ... am gresi la insasi cele mai de frunte pagubind %vang*elia?. Prin urmare ca sa nu gresim trebuie sa rspectam Sfanta 1raditie asa cum am primit!o de la &postoli. &stazi toti accepta <oul 1estament dar multi resping ceea ce vine din Sfanta 1raditie. 'eactia e oarecum 8ustificata caci traditia contine pe langa cele cu adevarat sfinte si elemente impure de tip folcloric, mostenire a populatiilor precrestine. Biserica a selectat insa din traditie c*iar de la inceput, tot ce era referitor la ritualul si dogmele crestine. <umai acele invataturi care nu contrazic <oul 1estament, care au avut continuitate din primul secol de crestinism si care au fost practicate de toate bisericile, numai acelea au fost acceptate. &stfel s!au cernut din traditie >nestematele? Sfintei 1raditii. Desi are un caracter unitar, 1raditia &postolica poarta in detaliile periferice o amprenta etnica locala; deaceea ritualul are anumite particularitati conform cu zicala >cate bordeie atatea obicee?. Sfanta 1raditie nu poate fi complet >epurata? de specificul national ce da >culoare? ritualului. Din timpuri stravec*i oamenii au inventat noi si noi modalitati de adorare a divinului. C*iar si dupa ce li s!a revelat cum trebuie sa se roage n!au incetat sa faca exces de zel, adaugand forme suplimentare de cult. Daca un credincios, din evlavie sau poate din mandrie nascocea o actiune suplimentara pentru a!si exprima adoratia, ceilalti din ravna sau ca sa nu fie mai pre8os, adoptau si ei aceiasi actiune care dupa o generatie devenea obicei. Cu timpul, motivatia initiala a practicii respective se pierdea si ramanea numai gestul lipsit de logica, sau dimpotriva se actualiza cu sensuri noi si respectiva practica devenea traditie. &sa s!a format cultul specific pentru o comunitate. & explica diferentele de cult dintre etnii devine un lucru foarte greu datorita radacinilor adanci, pierdute in timp. %ste un proces asemanator folclorului ale carui sclipiri de intelepciune stralucesc dintr!o bezna de naivitate. @umea tine la aceste practici care Aaltereaza? puritatea dogmelor dar intaresc in sc*imb coeziunea in sanul comunitatii prin acel specific Anational?. "n timp ce Satana se lupta sa identifice credinta cu folclorul, Biserica face un efort continuu de epurare a cultului religios; nu se insista insa caci asta ar duce la pierderea enoriasilor, atasati de >folclorismele? locale. Primul pas a fost sa integreze traditiile pagane in Crestinism atribuindu!le noi sensuri. De exemplu colindele de &nul nou sunt legate de sarbatoarea <asterii Domnului, sau eroii omoratori de balauri sunt identificati cu Sf G*eorg*e. Bnele datini au fost altoite cu semnificatii crestine pentru a feri poporul de idolatrie; altele au fost abandonate, modificate sau redefinite in functie de evolutia

140

mentalitatii oamenilor. &l!-!lea pas este debarasarea de supestitii; dupa (oltaire A<u 'eligia ci superstitiile sunt faptasul faptelor 8osnice atribuite religiei; superstitia este cel mai mare dusman al inc*inarii pure catre Dumnezeu?. &sadar precum Domnul a reabilitat legea lui $oise, asa si Biserica trebuie sa curete invatatura $antuitorului de balastul datinilor fara acoperire dogmatica. Problema care ne intereseaza insa mai mult ca oricand este interpretarea corecta a Sfintelor Scripturi, pentru ca de asta depinde propria noastra mantuire. Bnde este adevarul; >@iberalizarea? propusa de protestanti a produs >variante? care!l ascund intr!un labirint de idei rastalmacite. &devarul a ramas insa in Biserica, unde s!au pastrat intacte dogmele stabilite la Sinoadele ecumenice de catre sfintii parinti. Fai sa consideram doua grupuri care interpreteaza Sfanta Scriptura. Bn grup sunt cei mai intelepti dintre sfintii primilor 4.. de ani de Crestinism, calauziti de Sf 1raditie si Scrierile Patristicii, avand darul Du*ului Sfant asupra lor, iar adevarul dogmelor fiind garantat de sangele mucenicilor. Celelalt grup sunt crestini cu un nivel mediu de moralitate, la 10.. de ani de la evenimente, in contradictie cu Sfinta 1raditie si Patristicia, lipsiti de Du*ul Sfant si fara marturia muceniciei. "n cine trebuie sa avem mai multa incredere; Sf %frem Sirul spunea >cine iscodeste Scripturile mai presus de marimea de curatie a inimii si a mintii lui si mai presus de varsta lui du*ovniceasca, unul ca acesta a8unge la *ula, nebunie si eres?, iar Sf Grigore 1eologul >Privirea fara de frau la cele inalte, poate si in prapastii sa ne dea noua branci?. @iberalizarea interpretarii Scripturilor creaza confuzii nimicitoare. Doar Sfanta 1raditie &postolica impreuna cu Scrierile Parintilor Bisericii sunt indreptatite a da interpretarea corecte a textelor neclare din %vang*elii si %pistole. Sf Clement &lexandrinul spunea >&ceia care explica Scriptura contra 1raditiei bisericesti au stricat norma adevarului?; iar Sf Ciprian >Daca ne vom indrepta noi la izvorul 1raditiei dumnezeiesti, se va curma ratacirea omeneasca?. Sf Scriptura, Sf 1raditie &postolica si Patristica, vorbesc impreuna aceiasi limba si trebuie luate ca un tot unitar.

Celelalte sase 1aine ale Bisericii

#data desfiintata preotia de drept divin, trebuiau desfiintate neaparat si 1ainele oficiate de preoti caci atrageau lumea la Biserica. 1aina preotiei a fost negata prima de protestanti. Botezul, Pocainta, "mpartasania si Cununia, au fost reduse la nivel de ceremonii simbolice. 1aina $irungerii si $aslului nici n!au mai fost luate in considerare. 1otusi crestinii simt nevoia sa invoce a8utorul lui Dumnezeu in fiecare moment important al vietii si de fiecare data a8utorul @ui vine in mod tainic, prin Du*ul Sfant. &tunci omul primeste o >cuanta? de energie spirituala care!i desavarseste efortul de vointa spre cele sfinte. Pentru scurt timp mintea devine mai limpede si credinta mai puternica dupa care esti din nou supus ispitelor si tot asa pana!n ceasul mortii. Cine a experimentat el insusi 1ainele Bisericii stie aceasta. Botezul este >nasterea din apa si din Du*? care curateste pacatul adamic al neascultarii pentru copii, plus toate pacatele facute pana la botez pentru adulti. Sa notam intai de toate ca >nastere in Du*? inseamna 1aina si nu >ceremonie simbolica?. Domnul porunceste apostolilor >mergeti la toate neamurile botezandu!i in numele 1atalui si al Fiului si al Sfantului Du*, invatandu!i sa pazaeasca toate cate v!am poruncit voua?; atentie deci

145

numai &postolii aveau dreptul sa boteze iar astazi acest drept le revine prin succesiune doar preotilor. $i!ar fi frica de Dumnezeu sa botez vreun copil cu de la mine putere, caci nu am calitatea de preot; protestantii au facut!o dar nu inainte de a reduce Botezul la o simpla ceremonie simbolica. Pana in sec ( copilul era botezat in primele trei zile de la nastere prin scufundare in cristelnita. @a inceputul %vului $ediu in &pus la increstinarea populatiilor rurale din centrul si nordul %uropei, botezul era oficiat numai de catre episcop cu prile8ul unor sarbatori mai importante, fiind botezati numai adultii prin imersie totala in baptisteriile de pe langa biserici. #data cu sec 7"" sunt botezati si in &pus, doar copii la varsta frageda dar nu prin imersie ci prin stropire cu apa sfintita. "n 'asarit s!a pastrat tot timpul botezul copiilor prin imersie totala. Baptistii sustin ca trebuie botezati doar copii care au implinit opt ani caci cei mai mici nu au discernamant; atunci de ce in "srael la porunca lui Dumnezeu, s!au taiat impre8ur copiii incepand cu opt zile de la nastere; "ntr!adevar, era pecetea poporului ales dar si botezul este pecetea poporului ales al crestinilor. Daca Domnul spune >@asati copii sa vina la $ine si nu!i opriti?, atunci de ce sa nu!i botezam; @a inceput erau botezati doar adultii. Bnii crestini se botezau si in contul rudelor decedate ca sa!i aduca postmortem la Fristos. <imeni nu era primit daca nu era botezat, si cum crestinii aveau copii a trebuit ca 1aina Botezului sa!i cuprinda si pe ei. Fiecare vrea ce!i mai bun pentru copilul lui. De ce sa!l lipseasca de *arul lui Fristos, cand e asa de simplu sa mearga la biserica si sa!l boteze; Sf &ugstin deplange pe copii ce mor nebotezati caci raman sub blestemul pacatului adamic. Desigur sunt foarte multi parinti care nu cred in acest pacat adamic transmis si considera ca un copil nevinovat, fie ca moare botezat sau nebotezat, tot ingeras in 'ai a8unge. Se pune insa intrebarea dar daca parintii Bisericii au dreptate si pacatul adamic exista si se curata prin botez; Pana la urma ei stiu mai bine decat noi. Prin urmare daca!ti moare copilul nebotezat il ai pe constiinta dar daca l!ai botezat, macar stii ca ai facut tot ce ai putut pentru mantuirea lui. "n vremea apostolilor cand oamenii veneau la Fristos, 1aina Botezului le cerea pocainta, unirea liber consimtita cu %l, promisiunea abtinerii de la pacate si le dadea in sc*imb iertare si *ar. "n cazul copiilor lipsea insa vointa si cainta caci ei nu au discernamant si sunt nevinovati; un pacat tot au insa pacatul adamic al neascultarii dobandit prin nastere. Pentru a obtine si conditia vointei s!a ales pentru fiecare un nas, care in numele copilului se lepada de Satana unindu!se cu Fristos. %rau indeplinite astfel si pentru copii conditiile botezului. CPe atunci nasul era cu adevarat un tata spiritual dar azi ma8oritatea nasilor sunt nevrednici caci nu se roaga pentru fini, nu veg*eaza la educatia lor religioasa ci doar le aduc din cand in cand mici daruri. &sta se intampla din cauza decaderii sentimentului religios la nivelul intregii societati. $ai credinciosi sunt copiii care se boteaza la opt ani in cadrul sectelor, pentru ca sentimentul religios la nivelul comunitatii restranse e mai intens iar asta a8uta mai mult decat un nas nepasator.D &cum copilul creste adult si pacatuieste; trebuie oare sa!l botezam din nou ca sa i se ierte pacatele; <u, caci crestinul are >Bn Domn, o credinta, un botez?. "ertarea se capata altfel, prin 1aina Spovedaniei >marturisiti!va pacatele unii altora ... carora le veti ierta vor fi iertate si carora le veti tinea vor fi tinute?. % absurd sa astepti copilul sa creasca, sa pacatuiasca, sa se pocaiasca si numai apoi sa!l botezi, caci tocmai deaceea s!a despartit Botezul de 1aina Spovedaniei. %xista in viata fiecarui crestin un moment crucial cand primeste sau refuza in mod deliberat mantuirea prin Fristos; acest moment ar vrea

146

baptistii sa!l prinda pentru botez. @ucrul era posibil pana in anul 4-0 cand persecutiile fortau alegerea, dar acum nu stii cand vine acel moment; poate fi de tanar sau la varsta maturitatii, cand dai de vreun necaz sau c*iar pe patul de moarte. Bunul Dumnezeu creaza impre8urarile pentru fiecare din noi ca sa!i forteze alegerea, iar aceasta vine odata cu primul fior de cainta sincera. &cesta e >botezului pocaintei? care se face prin marturisirea pacatelor in 1aina spovedaniei. C*iar pentru copiii botezati in randul sectelor la varsta de opt ani, vine timpul cand vor *otari cu adevarat daca vor sau nu sa fie crestini, caci la opt ani ce pretentie poti avea de la ei. Cuvintele >cine va crede si se va boteza se va mantui, cine nu va crede se va osandi?, nu anuleaza sansele de mantuire pentru credinciosii altor religii; sensul este ca cei ce refuza :ertfa $antuitorului cu buna stiinta se osandesc, dar nu pentru ca!@ ofenseaza ci pentru ca aleg in mod deliberat o cale opusa mantuirii. #ri credinciosii altor religii nu resping in mod deliberat mantuirea prin Fristos ci pur si simplu nu!si pun aceasta problema fiind nascuti in alta religie. %i urmeaza calea lor care tot la matuire duce dar e mai lunga, mai ocolita, mai putin perfectionata. "n afara 1ainei Botezului mai exista si botezul precrestin al caintei cu care boteza Sf "oan Botezatorul, apoi botezul cu Du*ul Sfant de la 'usalii care da crestinilor alesi daruri deosebite si botezul prin moarte muceniceasca ce conduce direct la (iata vesnica. $arturisirea pacatelor este taina fara de care nu putem progresa. "nevitabil gresim caci suntem pacatosi; periodic ne marturisim greselile, le abandonam, ne reinoim spiritual si urcam pe urmatoarea treapta. >&i gresit, ridica!te, ai gresit iar, ridica!te iar?. Ca sa fim iertati trebuie sa!" spunem lui Dumnezeu toate pacatele noastre, sa ne caim cu adevarat si sa nu le mai repetam. Pacatul ascuns ramane; nu putem scapa de el decat daca!l dam pe fata. $arturisirea se face mai usor catre o fiinta umana care e de aceiasi natura cu noi si ne poate a8uta sa ne descarcam sufletul; deaceea Domnul a numit pe apostoli ca sa >lege si sa dezlege pacatele? iar prin ei au aceasta calitate, preotii. &sta nu inseamna ca nu trebuie sa!" marturisim pacatele noastre in mod direct Bunului Dumnezeu in rugaciunea particulara; acest lucru trebuie facut ca o pregatire a marturisirii altfel uitam de pacate si mustrarea cugetului se raceste. Spovedania este momentul solemn al infatisarii inaintea lui Dumnezeu, actul >oficial? al caintei si iertarii. %xista si oameni drepti care au *arul rugaciunii si primesc iertarea direct de la Dumnezeu; cu toate astea ei merg la du*ovnic la fel cum a mers Domnul la "oan Botezatorul, implinind ce trebuie sa implineasca. Pentru aproape toate felurile de pacate exista penitente canonice stabilite de sfintii parinti ai perioadei postapostolice; dupa ce!ti marturisesti pacatele preotul iti da un astfel de >canon? pe care trebuie sa!l indeplinesti intocmai; acesta consta in rugaciuni, metanii, post, citirea de psalmi, milostenii, oprirea de la impartasanie si altele. Dupa cum se vede >pedepsele? au caracter pedagogic ducand spre smerenie si indreptare. Confesorul nu este doar un intermediar intre om si Dumnezeu, ci trebuie sa fie un sfatuitor, un >du*ovnic?; aici apare dificultatea caci nu toti preotii au acest dar. Pravila ne sfatuieste sa ne alegem singuri du*ovnicul cu mult discernamant; odata ales nu trebuie sc*imbat pentru ca el ne cunoaste bolile sufletesti si poate a8uta cel mai bine; putem sa!l sc*imbam cu unul mai bun, doar pentru vreun motiv bine intemeiat. Bnii >crestini? in loc de preoti, prefera sa mearga la psi*ologi; nu e rau nici asa dar psi*ologul nu!si centreaza >retetele? pe principiile Crestinismului ci pe Psi*ologie. %l te poate a8uta sa!ti gaseasti un ec*ilibru temporar pe cand spovedania iti da pacea sufletului care te conduce spre

143

mantuire. "n cazuri grave cand nu mai e nimic de facut psi*ologul sau poate psi*iatrul, te trimite la preot ca sa inalte rugaciuni la Dumnezeu Cel care a creat sufletul. Domnul spune apostolilor >oricate veti dezlega pe pamant va fi dezlegat si in cer ... @uati Du* Sfant, Carora le veti ierta pacatele vor fi iertate si carora le veti tinea vor fi tinute?; prin urmare iertarea era data de Du*ul Sfant ce locuia in apostoli si locuieste si in unii din preotii de azi. Dar daca marturisirea se face la un preot nevrednic se mai ia iertare; Se ia daca cel ce se spovedeste are cainta, caci in 1aina lucreaza Du*ul Sfant. Preotii sunt a8utoarele @ui in aceasta lucrare dar si ei sunt supusi greselii; orice preot merge si el sa se spovedeasca la alt preot du*ovnic. Pacatele preotilor pot fi mai grave pentru ca au raspunderea sfintelor slu8be si raspunderea educarii spirituala a enoriasilor. Daca preotul da iertare fara canon unuia care nu se caieste, pacatele lui raman; trebuie sa dea iertarea dupa implinirea canonului cand a venit cainta. Pe de alta parte nici sa pedepseasca aspru pentru orice fleac, fiindca asa strica legatura dragostei si raneste sufletul penitentului; trebuie dreapta socoteala. Deobicei spovedania se face superficial caci e lume multa, preotul se grabeste, in biserica e galagie; credinciosii nu!si fac analiza amanuntita a pacatelor, nu se pregatesc cu post si rugaciune. Semnul ca ai primit iertarea este pacea sufletesca ce urmeaza spovedaniei; daca nu simti nimic nu ai fost iertat pentru ca nu te!ai cait. Pentru a completa ce lipseste unei spovedanii adevarate, sfintii parinti recomanda ca odata!n viata sa facem la un mare du*ovnic de manastire o spovedanie generala cu frangerea inimii; atunci sa amintim toate pacatele de care ne!am lecuit, si apoi sa nu le mai pomenim. <u exista iertare fara cainta si nici cainta fara iertare. "n taina spovedaniei preotul este oprit de a destainui altora confesiunea pacatosului c*iar daca e vorba de un delict penal; ramane un secret intre penitent, preot si Bunul Dumnezeu. &u fost si cazuri cand du*ovnicul cerea penitentului sa!si declare public pacatele, sa infrunte umilinta iar ceilalti sa ia aminte; astfel de spovedanii >exemplare? se practicau in Biserica primara si ulterior in sfintele manastiri, dar astazi nu se mai practica pentru ca nu mai traim crestinismul la cota maxima. Sf &p Pavel ne invata >sa ne marturisim unul altuia pacatele, si sa ne rugam unul pentru altul? de unde protestantii au >dedus? ca pentru spovedanie nu trebuie neaparat preot ci orice om dispus sa te asculte. &postolul nu se refera insa aici la 1aina Spovedaniei ci la pacatul fata de aproapele; cand ai gresit fata de cineva trebuie sa!i marturisesti greseala si sa!i ceri iertare; el trebuie sa se roage pentru tine si tu pentru el. Primul lucru de care te intreaba preotul este daca esti invra8bit cu cineva si apoi te trimite sa te impaci, altfel nu te spovedeste. 1rebuie sa ceri iertare intai celui ce i!ai grasit si apoi Bunului Dumnezeu. Pocaitii sustin ca numai ei sunt singurii penitenti veritabili. "ntr!adevar moralitatea lor este recunoscuta si e de laudat nu curvesc, nu mint, nu beau, nu fumeaza, nu in8ura, nu fura, nu clevetesc, nici macar nu se uita la televizor; pentru toate astea sunt deseori dispretuiti de ceilalti Acrestini?. Pocaitii au reguli stricte; pacatosul desi nu se spovedeste, este monitorizat si ostracizat de toti. "n cazurile mai usoare asta aduce pretioasele lacrimi ale pocaintei dar in cazurile mai grave pacatosul este alungat definitiv din comunitate iar asta produce fie deznade8de fie nepasare care duc la pierderea sufletului. "n Biserica mama dupa invatatura $antuitorului, oricat de greu ai fi pacatuit nu esti lipsit de dragoste nici de sansa de a fi iertat, cu conditia sa te caiesti sincer si sa nu mai repeti pacatele comise. 1aina Sfintei %u*aristii este comuniunea cu Fristos. 1oata viata religioasa este centrata pe aceasta taina caci ultimul scop al fiintei umane este unirea cu Dumnezeu. >@uati

142

mancati aceste este trupul $eu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor, Beti dintru acesta toti, acesta este sangele $eu, al legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertare pacatelor,?. Painea si vinul se transforma in trupul si sangele Domnului prin invocarea Du*ului Sfant de catre preoti in altar la Sf @iturg*ie; este o 1aina. C*iar daca nu am avea nevoie de preoti pentru nimic altceva, avem nevoie de ei pentru aceasta; e misiunea lor cea mai inalta. :ertfa nu se repeta ci se multiplica pentru toti credinciosii; este culmea intimitatii cu Fristos, particica din 8ertfa @ui care ne curata de pacate. "n ziua cand te impartasesti esti una cu %l. Pentru aceasta >intalnire? cu Dumnezeu trebuie o pregatire temeinica. Sf &p Pavel avertizeaza >cel ce se apropie sa se cerceteze pe sine insusi si numai dupa aceea sa manance si sa bea trupul si sangele Domnului, caci altfel isi mananca si bea propria osanda?. &sta inseamna ca trebuie sa postesti, sa!ti marturisesti pacatele, sa!ti faci canonul, sa te rogi, si numai dupa aceea sa vii. Pe de alta parte daca nu esti oprit de preot prin canon, indrazneste caci "mpartasania nu este optionala >cine nu mananca trupul $eu si nu bea sangele $eu nu va vedea viata?. Cat ai fi de pacatos nu fugi de %l, ca pentru tine a venit; esti in stare sa birui singur raul; 1e poti lipsi de a8utorul @ui; De vreme ce Domnul te c*eama nu!l refuza din falsa modestie. Sfintii parinti recomanda "mpartasirea cat mai des posibil dar cu toata pregatirea necesara. Daca poti trai momentul la valoarea lui poti sa te impartasesti si de patru ori pe an; daca nu macar odata pe an. Bolnavii nu trebuie sa stea mult timp nespovediti si neimpartasiti caci nu se stie cand le vine ceasul. Protestantii de dragul eliminarii preotiei au facut din 1aina %u*aristiei o simpla comemorare. Pentru ei cel ce se >impartaseste? nu face decat sa participe la ceremonia de comemorare a Cinei celei de 1aina, caci zice >Sa faceti lucrul acesta spre pomenirea $ea?. "nterpretarea >simbolica? e confortabila caci nu implica pregatirea prin marturisirea pacatelor, nici riscul de impartasire cu nevrednicie. Dintre toate erorile protestantilor asta e cea mai mare, pentru ca se lipsesc pe ei insisi de comuniunea cu Dumnezeu. "udeii se intrebau >cum poate #mul acesta sa ne dea sa mancam trupul si sangele @ui;? Sectele raspund e o vorbire metaforica pentru ca Domnul a spus >cuvintele $ele sunt du* si viata?. Ba nu e metaforica zice Biserica, pentru ca tot %l subliniaza >trupul $eu este cu adevarat o mancare si sangele $eu este cu adevarat o bautura?. 1aina nuntii este legamantul solemn facut inaintea lui Dumnezeu, de unire si a8utor intre soti pana la moarte in toate incercarile, legamant prin care primesc de la %l binecuvantarea. "n lumea animalelor actioneaza legea reproducerii impusa naturii de Creator. (ine sezonul de imperec*ere, masculii intra in competitie, femelele raman gestante, o generatie de pui, apoi vine alt sezon, se formeaza alte perec*i si asa mai depare. #amenii sunt insa fiintele rationale, iar scopul nu este doar nasterea de urmasi ci mai cu seama formarea lor spirituala. >Puiul? de om nu se maturizeaza in cateva luni ci in cel putin 13 ani; are nevoie de crestere si educatie iar asta presupune o familie unita. (ine alt copil trebuie alti 13 ani, deaceea Bunul Dumnezeu a lasat ca sotul si sotia sa formeze o perec*e nedespartita pana la moarte. Bnii considera familia si educatia copiilor niste sarcini ce pot fi negli8ate in favoarea placerile personale. Sa ne amintim insa de Potop cand Dumnezeu a nimicit intrega specie umana de atunci lasand in viata doar patru familii <oe si sotia lui, cei trei fii ai lui <oe si sotiile lor. De ce aceasta; Pentru ca noul sad de oameni nu putea sa iasa bun doar avand gena cunostintei binelui si raului; mai era nevoie de educatia din familie. Deaceea a dat

1/.

Bunul Dumnezeu Potopul caci generatiile de dinainte se stricasera; nu mai existau familii care sa produca oameni buni. Ganditi!va acum ce urgie atragem asupra noastra cand abandonam nevasta si copii pentru placerile personale, Sfintii spun ca mantuirea se obtine luand ori crucea calugariei ori crucea familiei. Pentru noi pacatosii de rand mantuirea se obtine luand crucea familiei care sta in acceptarea celor de langa tine cu defectele si slabiciunile lor, nasterea cresterea si educarea de noi fiinte umane, sacrificiul de sine pentru cei care ti!au fost incredintati. Puterea de a trece cu bine aceste examene ti!o da Bunul Dumnezeu prin 1aina Cununiei, daca esti credincios legamantului facut. Putem deci sa intelegem ca de aceasta 1aina depinde insasi mantuirea celor ce au ales sa traiasca in lume. "n legea vec*e barbatul avea voie sa!si lase nevasta dandu!i o scrisoare de despartire. Domnul anuleaza aceasta >libertate? prin porunca >ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta?. @egatura dintre soti e conceputa sa fie mai puternica decat legaturile dintre parinti si copii, caci >va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup?; aici este 1aina. Sf &p Pavel compara unirea dintre soti cu unirea dintre Fristos si Biserica. Bnitatea familiei bazata la inceput pe dragostea dintre soti, este supusa curand unor incercari foarte severe ce tind sa o desfaca fie nepotrivire de caracter, fie influentele >binevoitoare? ale unor terte persoane, fie lipsurile materiale, fie bautura, fie ispitele ucigatoare ale curviei si multe altele. &8utorul pentru a trece aceste incercari se invoca in 1aina <untii, cand sunt alesi si o perec*e de nasi familisti mai experimentati, ce au sarcina sa indrume tanara perec*e. "n zilele noastre tinerii vor sa fie independenti, fara responsabilitati familiale, liberi sa curveasca pe saturate. Cand se casatoresc nu!si dau seama la ce se anga8eaza sau fac un legamant formal. $entalitatea este potrivita cu a sectarilor care negand 1aina Cununiei neaga legamantul in fata lui Dumnezeu, deci si vinovatia sotilor pentru calcarea acestui legamant. 1arele familiilor moderne sunt desfranarea, avorturile si copiii traumatizati psi*ic. Partenerii se casatoresc cu scopul de a profita de placerile sexului fara a face copii; folosesc orice metode de oprire a vietii de la anticonceptionale si sex impotriva firii, pana la sterilizare si avort. %i motiveaza ca n!au mi8loace materiale de a creste copii, nu le pot asigura un viitor. "ntr!adevar in ziua de azi stac*eta este foarte ridicata; in trecut se traia mult mai simplu si mai ieftin fara masini, vile, servici la oras sau conturi in banca. Biserica indeamna familiile sa cresca multi copii caci Dumnezeu a zis >cresteti, inmultiti!va umpleti pamantul si stapaniti!l?. "nsasi nasterea este o minune dumnezeiasca. Suntem datori parintilor ca ne nasc si ne cresc dar suntem mai datori lui Dumnezeu. %l este &cela care determina, nasterea si cresterea copilului dupa legile Sale, deaceea "l numim 1ata atat noi, cat si parintii, mosii si stramosii nostri. Deaceea trebuie sa!@ iubim mai mult decat pe parinti caci Adaca traim pentru Domnul traim si daca murim pentru Domnul murim?. (iata e motivul principal pentru care trebuie sa nastem copii; noi luptam pentru viata caci numai astfel suntem de partea lui Dumnezeu. Cine lupta pentru moarte, pentru nimicire este de partea lui Satan. &m vazut insa ca in cazul oamenilor nu e important atat numarul indivizilor cat mai mult calitatea lor, deaceea este irational sa te pui pe facut copii cand nu esti in stare sa!i cresti si sa!i educi. $ulti condamna Biserica pentru aceasta propaganda >oarba? a natalitatii in care nu tine cont de dificultatile de azi in cresterea si educarea copiilor. Bn cuplu poate avea la fiecare doi ani cate un copil. Pentru o viata sexuala activa socotita doar intre -. si /. de ani ar rezulta un numar de 1.

1/1

copii de familie, ori niste oameni de clasa sociala medie deabia daca pot creste si educa doi sau trei copii. Crestinul a8unge in mod inevitabil intr!o mare dilema sa faca 1. copii si sa!i trimita la cersit, sau sa faca doar doi trei cat poate el sa intretina si sa faca oameni din ei; Ce trebuie facut deci pentru a nu gresi inaintea Bunului Dumnezeu; 1eoretic e foarte simplu nu vrei copii rareste!o cu sexul; vrei sex atunci trebuie sa cresti copii. Dupa ce se nasc doi trei, daca vrei sa!i a8uti sa aiba un viitor trebuie sa muncesti atat de mult ca nici de sex nu!ti mai arde. Daca ai deci simtul datoriei se creaza un ec*ilibru intre numarul de copii si capacitatea de a!i creste decent. "n ziua de azi omul trebuie sa creasca atati copii cat ii permite buzunarul. %sti sarac limiteaza!te la unul sau doi; esti bogat fa trei, patru, cinci sau cat socotesti ca poti creste si educa. Copilul e bine totdeauna sa aiba un frate ca sa inteleaga doua lucruri ca nu i se cuvine totul numai lui si ca trebuie sa imparta totul cu aproapele. Fiecare om trebuie sa aduca roade; pentru noi cei din lume roadele sunt copiii nu casele, masinile si averile; astea!s bune sa le lasi mostenire facand parte din ele si saracilor. (ai insa de cei bogati care pot creste copii dar nu vor sa se implice, ca sa nu piarda din placerile unei vieti de uzura; ei sunt ca niste copaci nerodotori. Cel mai bun mi8loc de prevenire a sarcinii este cel natural sexul programat in perioada de >infertilitate? a sotiei alternat cu abstinenta in perioadele de ovulatie. Deseori insa vigilenta scade. (ine omul acasa, mananca o mancare buna, bea un pa*ar de vin, vede vreo secventa >deoc*eata? pe la televizor si >uita? de riscuri; o partida de sex ii compenseaza poate munca grea de peste zi; la urma urmei e una din placerile vietii si multi o considera cea mai importanta. &cum daca sotia a ramas insarcinata si mai ai de8a trei copii ce vei face; "l vei lasa si pe acesta ca doar n!o s!o pui sa avorteze, si alta data o sa fii mai prevazator. $ulti copii se nasc neprogramat din astfel de >accidente?. 1rebuie sa ne intre bine in cap ca femeia odata ramasa gravida uciderea fatului este o crima, dupa cum spune Biserica. Daca te bati cu cineva si l!ai omorat poate fi legitima aparare; daca ucizi pe cineva ca ti!a facut un rau este din razbunare; dar daca ucizi un bebelus nevinovat riscand si viata propriei tale sotii, este o monstruozitate. #rice mi8loc de a opri conceptia este mai putin vinovat decat avortul. &i gresit >ai calcat pe bec? creste!l si pe!asta ca ti l!a dat Bunul Dumnezeu. $ai bine asa decat sa te faci vinovat inaintea @ui de crima; iar daca nu poti sa!l cresti da!l la stat spre infiere. Sunt destui care! si doresc copii si nu au; crescand copiii altora isi castiga mantuirea. "n familie femeile trebuie sa se supuna barbatilor prin porunca divina, altfel nu e intelegere. Biserica a contribuit decisiv pentru acordarea de drepturi civile femeilor si pentru ec*ilibrarea raporturilor dintre soti. "n zilele noastre insa emanciparea femeilor incalca de multe ori porunca divina caci tot mai putine se supun barbatilor, mai ales daca au o cariera profesionala si un venit consistent. @a tot pasul vezi curvii la servici, divorturi si copii negli8ati. Prin creatie femeile au frumusete, rabdare si darul formidabil al maternitatii; toata partea femeiasca e onorata de intruparea $antuitorului din Sf Fecioara $aria. Barbatii au calitatile liderului forta, *otarare, initiativa. De ambele parti sunt insa si exceptii. Fotararile importante se iau impreuna caci de multe ori femeile sunt mai intelepte decat barbatii. "n ce priveste mantuirea sunt egali caci >in "mparatia cerurilor nici nu se vor insura nici nu se vor marita ci vor fi ca ingerii?. Femeia este om de sex feminin, barbatul este om de sex masculuin si ambii au libertate de vointa. 1aina punerii mainilor Ca se deosebi de 1aina punerii mainilor preotieiD vine tot de la apostoli. %i isi puneau mainile peste cei botezati ca sa primeasca darul Du*ului Sfant,

1/-

cum au facut &p Petru si "oan in Samaria, si &p Pavel in %fes. &ceasta taina se mai numeste si a >mirungerii? pentru ca ulterior apostolii trimiteau pe ucenicii lor sa unga cu mir pe cei primeau botezul. Sunt daruri speciale cum ar fi cel al proorociei, al vorbirii in limbi necunoscute, al vindecarilor si sunt daruri obisnuite cum ar fi darul rabdarii, al blandetii, al cumpatarii, al prevederii. Dumnezeu da daruri celor pe care ii stie c*iar daca n!au primit ungerea, cum a luat din Du*ul dat lui $oise si @!a impartit si peste cei doi care nu fusesera c*emati la Cortul $arturiei, sau cum a dat lui Cornelius si oamenilor lui inainte c*iar de a fi botezati. Pe de alta parte sunt si multi dintre >unsi? care pierd darul primit caci Du*ul Sfant se indeparteaza de cei ce pacatuiesc. Dupa cele spuse s!ar parea ca acesta 1aina nu e neaparat necesara, totusi este un lucru placut lui Dumnezeu caci se lucreaza cu smerenie si dragoste. $irungerea se >administreaza? azi copiilor imediat dupa baia botezului. "n acelasi sens se face ungerea cu mir pe fruntea credinciosilor care au participat la Sf @iturg*ie si fiecare primeste in acea zi darul pacii. 1aina Sfantului $aslu este vindecarea prin rugaciuni si ungere cu undelemn caci >apostolii scoteau multi draci si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi si!i vindecau?. Sf &p "acov scrie >%ste cineva bolnav intre voi; Sa c*eme preotii bisericii si sa se roage pentru dansul, ungandu!l cu undelemn intru numele Domnului. Si rugaciunea fiind facuta cu credinta va mantui pe cel bolnav si Domnul il va ridica si de va fi facut pacate, se vor ierta lui?. Sa notam ca Sf $aslu nu este taina consacrata pentru iertarea pacatelor ci pentru vindecarea bolnavilor; totusi multe boli provin din pacatele noastre caci Domnul zice slabanogului >ce este mai usor a spune; Pacatele iti sunt iertate, sau ridica!ti patul si du!te acasa?. Deaceea periodic se face $aslu general in Biserica pentru toti credinciosii caci fiind pacatosi, suntem predispusi bolilor. %ste cate!un bolnav cu pacate grele nemarturisite si vin preotii ii fac $aslu, se roaga, il ung cu undelemn dar nu se vindeca. Cel necredincios si nepocait nici vindecare nici iertare nu ia; dar daca e spovedit si cait atunci $aslu poate sa!l vindece iar daca i s!au implinit zilele va muri cu sufletul impacat; astfel $aslu dubleaza oarecum 1aina $arturisirii. "n zilele noastre rar care moare fara sa aiba parte de spital, de zacare la pat, de paralizie. Bunul Dumnezeu face asa fel ca omul pe ultima suta de metri sa!si mai spele din pacate prin suferinta. "n acest sens 1aina Sf $aslu este mantuitoare caci reprezinta smerenia, impacarea cu Dumnezeu, ramas bun lumii acesteia; este pregatirea pentru examenul final.

'ugaciunea pentru morti

Ca sa vorbim despre acest subiect trebuie mai intai sa avem credinta in viata viitoare si apoi sa intelegem, atat cat n!e este dat, ce se intampla cu sufletul dupa moartea fizica. Domnul nu spune nimic de vreo stare de >inconstienta? de dupa moarte. %l promite tal*arului pocait >adevarat iti zic, astazi vei fi cu $ine in 'ai? iar Sf &p Pavel zice >'anduit este oamenilor sa moara iar dupa aceea vine 8udecata?. "nsemna ca sufletul stie in orice moment ce se petrece cu el iar rasplata sau pedeapsa vin imediat dupa moartea trupului. &tunci orizontul cunoasterii fiecarui om se largeste foarte mult. Cei ce au avut moarte clinica descriu cum in cateva momente toata viata li se deruleaza pe dinainte, apoi vad o Fiinta de lumina care!i intreaba ce au facut cu viata lor. Bnii sfinti daruiti cu viziuni ceresti, descriu si ei cum dupa moarte sufletul este cercetat de demonii celor /. de vami, este dus in 'ai timp de trei zile si apoi in "ad pana la /. de zile, ca sa cunoasca dreptatea lui Dumnezeu. Sufletul e cuprins fie de remuscari sfasietoare care!l pot intoarce spre 1/4

bine, fie de ura ce!i aduce osanda. &tunci are loc >8udecata particulara? dupa care sufletul este trimis >temporar? la odi*na sau la c*inuri, pana la :udecata Finala cand se va da sentinta definitiva. "ntre aceste doua 8udecati speram noi sa se salveze multe suflete prin rugaciunile si pomenile pentru cei adormiti. Sectarii socotesc ca nu e drept ca pacatosul sa fie pedepsit la infinit pentru pacatele lui limitate, nici dreptul sa fie rasplatit vesnic pentru un bine vremelnic. Daca vesnicia rasplatii se poate explica prin nemarginita bunatate a lui Dumnezeu, vesnicia pedepsei nu se explica pentru ca %l e bun si iarta. Cel ce nu vrea moartea pacatosului il va pedepsi oare vesnic; &ceste lucruri scapa mintii omenesti. #rigen credea ca in final toti vom fi iertati de Bunul Dumnezeu, inclusiv demonii, dar invatatura lui a fost condamnata ca erezie. Poate ca vesnicia c*inurilor iadului se explica prin autoexilarea celor rai; singuri au ales ura permanenta, din care vine pedeapsa permanenta, care iar le alimenteaza ura si tot asa intr!un cerc vicios. Sfintii parinti spun ca progresul, dar si regresul spiritual al sufletului, continua in vesnicie. @ocul unde trebuie sa mearga sufletul depinde mai ales de starea in care se afla in momentul plecarii; tal*arul rastignit a apucat 'aiul in ciuda nelegiuirilor de toata viata, pentru ca in clipa mortii s!a pocait. 1ermenul limita cand sufletele celor din "ad nu vor mai putea fi izbavite, este Sfarsitul @umii cand va fi "nvierea mortilor si :udecata finala; atunci rugaciunile pentru cei morti inceteaza, fiecare suflet va avea o orientare bine determinata irevocabila, iar sentinta va fi definitiva. Dar pana atunci exista o speranta. $oartea este cel mai important moment al vietii. &tunci avem nevoie de preoti ca sa ne pregatim de plecare, iar dupa aceea avem si mai mare nevoie caci noi nu mai putem face nimic pentru mantuirea noastra, dar ei pot. Desfiintand preotia, protestantii au desfiintat si rugaciunile pentru morti. #ficiaza o scurta ceremonie laica de inmormantare, apoi nu se mai preocupa de sufletul defunctului caci in conceptia lor nu mai este nimic de facut pentru el. 'amane doar pentru un timp in amintirea celor dragi care l!au cunoscut. Biserica #rtodoxa sustine ca cei ce au murit in credinta c*iar daca nu si!au terminat canonul dat de preot la spovedanie, vor scapa din "ad prin rugaciunile si pomenile facute de catre rudele ramase in viata. &teistii si sinucigasii nu mai pot fi salvati si preotii nu se roaga pentru ei, in sc*imb rudele se pot ruga. Biserica Catolica mai ingaduitoare, sustine Purgatoriul ca loc de ispasire pentru cei cu pacate usoare; ei primesc deasemenea a8utorul rugaciunilor si pomenilor celor ramasi in viata, dupa care sunt trecuti in 'ai. (iziunea celor doua biserici >surori? este similara pentru ca ambele afirma pedepsirea pacatosului recuperabil, pana la reabilitarea cu a8utorul rudelor supravietuitoare. >Diferenta? e ca pentru ortodosi locul de penitenta este "adul iar pentru catolici este un sector al "adului, numit Purgatoriu; desigur pentru teologi exista >importante? deosebiri de detaliu. 'ugaciunile si pomenile pentru sufletele celor adormiti au radacini adanci in 1raditia &postolica. ><u in zadar s!a randuit prin &postoli ca sa se faca inaintea "nfricosatelor 1aine, pomenirea celor morti?, spune Sf "oan Frisostomul iar Simeon 1esoloniceanul >celui plecat dintre vii ii sunt cel mai de folos liturg*iile caci prin 8ertfa se impartaseste cu Fristos ... si se izbaveste de toata durerea ... iar de va avea avutie ... sa se dea milostenie saracilor, zidiri sfintelor biserici si altele care sunt spre mantuirea lui?. Facem rugaciuni si pomeni in numele dragostei care depaseste barierele mortii, iar ei acolo unde sunt fac rugaciuni pentru noi. <u stim daca se afla in 'ai sau "ad dar credem ca Bunul Dumnezeu le da o sansa. Daca nu le facem pomenile pacatuim impotriva dragostei crestine si a credintei in mila Domnului, altminteri ne facem datoria. Bn fiu

1//

care!si pierde mama nu va face rugaciuni si pomeni pentru sufletul ei; &r fi inuman sa!l opresti de la asta. C*iar daca ii face pomenile doar de oc*ii lumii, si acestea vor fi primite, dar cu o mai mica rasplata. Sfintii parinti spun ca sufletelor ce nu pot fi recuperate din "ad li se usureaza c*inurile prin rugaciunile noastre, caci Dumnezeu nu lasa nici un efort nerasplatit. Pomana nu transfera fapta buna a celui ce!o face, in contul celui pentru care se face, caci fiecare raspunde pentru propriile!i fapte. $ancarea sau *ainele date de pomana nu le foloseste decedatul, caci spiritele nu mananca si nu se imbraca. Sensul este doar implorarea milei lui Dumnezeu prin milostenii, deci prin iubire de oameni. Cel ce se roaga pentru morti si face milostenii pentru ei isi mantuieste in primul rand sufletul sau, dar si sufletul pentru care se roaga se foloseste de mila Bunului Dumnezeu. Cei care au murit spovediti, caiti de pacatele lor, nu sunt pierduti c*iar daca nu este nimeni sa se roage pentru ei si sa le faca pomeni. Cei nepri*aniti poate ca nici nu au nevoie de asta dar cine stie care sunt ei; <oi pornim de la premiza ca tot omul are nevoie de rugaciuni pentru sufletul lui, afara de cei dovediti sfinti. Pentru acestia nu trebuie sa ne rugam ci se roaga ei pentru noi; pomenirea lor este zi de cinstire si sarbatoare. Ce se intempla insa cu acei pacatosi >recuperabili? care n!au pe nimeni sa se roage pentru ei; Bnul scapa din "ad ca are ?relatii? rugaciunile rudelor si altul ramane acolo ca n!are pe nimeni; <u se poate asa ceva, Bunul Dumnezeu in mila @ui ii face parte egala din >fondul? general de rugaciune si celui pentru care nu se roaga nimeni. C*iar si ateii care au respectat morala sau credinciosii altor religii pot avea o speranta dincolo, pentru ca Dumnezeu e drept. <oi suntem exclusivisti cu cei de alte credinte dar %l stie ce e in sufletul fiecaruia, si poate ca acolo unde noi osandim %l iarta. "n concluzie este foarte important sa strangem un >capital? de rugaciune si de iubire cat mai mare pentru cei >adormiti? caci altfel mila @ui se sc*imba in manie, si atunci cine se mai mantuieste;

'ugaciunea catre sfinti si $aica Domnului

Protestantii considera ca Dumnezeu i!a ales pe unii sfinti si pe altii pacatosi. Sfintii nu trebuie cinstiti caci n!au o contributie personala in lucrarea faptelor bune, iar pacatosii nu sunt realmente vinovati de faptele rele caci nu au avut libertate de vointa. &ceasta optica >rastoarna? insasi dreptatea divina dupa care omul e rasplatit pentru faptele sale. & desconsidera meritele celor mai mici sau egali cu tine este lipsa de smerenie dar a nega meritele celor mai vrednici decat tine e o mandrie grosolana. Daca sfintii nu trebuie cinstiti atunci de ce scrie ?@audati!@ pe Domnul intru sfintii @ui? sau >cel ce va primeste pe voi pe $ine $a primeste? si altele de acest fel; Daca sfintii nu trebuie cinstiti atunci de ce Dumnezeu face minuni prin ei, prin moastele si icoanele lor; "nabusirea memoriei sfintilor intr!o uitare fortata este impotriva firii. Daca cinstim memoria unor personalitati istorice, cum nu vom cinsti pe cei ce au murit pentru Fristos; <oi trebuie sa ne smerim inaintea oricarui pacatos, daramite inaintea sfintilor. %i se roaga pentru noi pe cand sunt inca in trup; ii cautam pe la manastiri ca sa ne a8ute cu sfaturile lor, dar stim ca sunt vii si dupa moarte; deaceea continuam sa le cerem a8utorul, sa!i cinstim si sa!i iubim. Sfintii sunt >pilele? noastre la Dumnezeu. &sa cum a implinit rugaciunea lui &vraam pentru @ot, implineste si rugaciunea sfintilor pentru noi. %l stie dinainte ce vrea sa!" ceara fiecare, dar apreciaza smerenia celui ce!@ cauta prin >prietenii? Sai. 1/0

%ste scris Asa nu dai inc*inarea $ea altora?. &ceasta viza inc*inarea la idoli dar protestantii au indreptat!o impotriva cultului sfintilor si icoanelor. Defapt inc*inatorul foloseste moastele si icoanele tocmai pentru a accede mai usor la Domnezeu; prin apropierea de sfinti ne apropiem de %l. "mparatia @ui este o unitate de entitati legate prin iubire iar rugaciunea noastra prin sfinti si a sfintilor pentru noi ce este, decat iubire; %xista intr!adevar unii credinciosi cu o atitudine Aslugarnica? la icoane; unii exagereaza luand ca nas de botez icoana unui sfant altii le aduc ofrande de flori, tamaie, untdelemn, le saruta, fac metanii inaintea lor. &ceste imagini induc ideea de pura idolatrie, totusi nu este cea ce pare. #mul care ia icoana drept nas cere defapt sfantului din icoana sa veg*eze viata copilului sau; cel ce aduce ofranda isi exprima recunostinta ca sfantul l!a vindecat de vreo boala sau l!a izbavit de vreun necaz, caci Dumnezeu face astfel de lucruri prin sfintii Sai. Bneori a8utorul sfintilor este prost inteles; de pilda in %vul $ediu multi Anaivi? doreau sa fie inmormantati cat mai aproape de moastele sfintilor crezand ca la :udecata de apoi vor fi >prote8ati? de dreptatea lui Dumnezeu. "n nici un caz omul nu va putea pacatui la >adapostul? sfintilor. Bn loc aparte mai presus de sfinti il ocupa $aica Domnului pentru ca prin ea s!a intrupat Fiul lui Dumnezeu. &r*ang*elul Gabriel ii spune >plecaciune tie cea plina de *ar?; Sf %lisabeta >de unde mie aceasta cinste ca sa vina la mine $aica Domnului meu?; iar Sf Fecioara >iata ca de acuma ma vor ferici toate neamurile?. 'astalmacind Scripturile sectarii o in8osesc in fel si c*ip, spre propria lor pierzare. %i spun ca Domnul i s!a adresat dispretuitor cu apelativul >femeie?, dar in aramaica aceast mod de adresare e uzual ingerul ii spune $ariei $agdalena >femeie pe cine cauti? sau apostolilor >barbati izraeliti de ce va uitati la cer?. Daca i!a spus >femeie? inseamna ca nu era fecioara zic sectarii; atunci de ce in Geneza, %va e numita >femeie? c*iar de la crearea ei pe cand era fecioara; Domnul a spus >iata mama $ea si fratii $ei sunt toti cei ce fac voia lui Dumnezeu? deci a desconsiderat!#, sustin sectarii; dar oare cu aceasta # coboara pe Sf Fecioara la nivelul ucenicilor, sau mai degraba ii urca pe ucenici la nivelul %i; Si daca a desconsiderat!# atunci de ce a facut prima minune la cererea %i, la nunta din Cana; $ai sustin sectarii ca "isus a avut >frati si surori?, %l fiind >intaiul nascut?. >Fratii? de care e vorba sunt insa copiii >celeilalte $arii? numita si $aria lui Cleopa, care dupa Sfanta 1raditie era din familia lui "osif. %ste ceva obisnuit in "zrael ca rudele de gradul doi sau trei sa fie numiti >frati?, cum si &vraam il numea frate pe nepotul sau @ot. &r fi lasat!o Domnul pe $aica Sa in gri8a apostolului "oan daca %a ar mai fi avut si alti copii; Daca "acov si "uda ar fi fost fratii Domnului s!ar fi numit pe ei insisi in epistole >robii? @ui; "nsasi bunul simt ne invata ca "isus prin calitatea si misiunea Sa, nu poate fi decat unic asa cum unica este si $aica Sa. Sectarii sustin ca dupa nastere %a a fost sotia lui "osif caci scrie >"osif nu a cunoscut!o pana ce nu a nascut?; aceiasi expresie intalnim in Geneza ><oe a dat drumnl corbului care nu s!a mai intors pana ce au secat apele pe pamant?, adica niciodata. Cum ar fi putut dreptul "osif sa gandeasca asa ceva, cand a fost instiintat in vis ca $aria va zamisli de la Du*ul Sfant; Daca $aica Domnului dupa nastere a fost >nevasta? lui "osif, atunci de ce calugaritele depun votul fecioriei in cinstea %i; #ri noi credem ca Sf fecioara a fost izbavita de instincte sexuale, caci a fost aleasa sa fie $aica si nu sotie. Doar *ula impotriva Du*ului Sfant poate egala aceste blestematii profesate cu buna stiinta la adresa $aicii Sfinte. <u se tem oare sectarii de mania lui Dumnezeu;

1/5

Sfanta Cruce
Bnele secte dispretuiesc crucea pe motiv ca a fost instrumentul patimilor Domnului. Pentru noi insa Crucea are un sens mai inalt &ltarul de 8ertfa al $antuitorului pentru salvarea omenirii. %l insusi nu Si!a urat!o caci spune >am un botez cu care trebuie sa fiu botezat si cat de mult doresc sa se implineasca?. Fiecare din noi trebuie sa duca o >cruce? iar aceasta se gaseste in necazurile vietii. &sa cum nu trebuie sa uram crucea pe care ne!o pune pe umeri Domnul, tot asa nu trebuie sa uram Crucea, &ltarul @ui de 8ertfa. Drumul spre mantuire inseamna sacrificiu in favoarea familiei si a saracilor. Daca nu facem asta de bunavoie atunci suferim de nevoie boala, saracie, moartea celor dragi, pe care ni le da Dumnezeu ca sa ne mantuiasca. Cu cat cartim mai mult cu atat 8ugul necazurilor ni se pare mai greu; cu cat mai mare sacrificiul cu atat mai mare rasplata. Ganditi!va la mucenicii care au pierit in c*inuri si au mostenit "mparatia. Celor care sunt de8a pierduti, Domnul nu le da necazuri; plata lor sunt placerile din aceasta lume dar vai de ei dupa moarte. # cruce zilnica e acceptarea colegilor de servici cu patimile lor rautacioase; ei te dispretuiesc pentru ca esti constiincios, pentru ca nu razi la glumele lor desantate; se fac uneltele Satanei ispitindu!te in fel si c*ip. % greu sa ing*iti zilnic gunoaiele lumii si sa ramai neintinat; este si mai greu sa raspunzi la ocara cu binecuvantare, la furt cu darnicie, la violenta cu blandete dar Domnul ne!o cere. "n acest sens exista si azi o >mucenicie? a celor cu adevarat crestini. Sf &p Pavel arata foarte clar >Propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii, dar pentru noi este puterea lui Dumnezeu ... iar mie sa nu!mi fie a ma lauda decat in Crucea Domnului nostru "isus Fristos?. Crucea este arma de biruinta a pacatelor, pecetea credintei noastre, deaceea # poartam la gat si ne insemnam cu %a la tot pasul. Demonii # urasc >precum cainele fuge de bat asa si diavolul fuge de cruce?, spune Sf C*iril al "erusalimului. Si care ar putea sa fie oare semnul lui Fristos care se va arata pe cer la Sfarsitul lumii;

'itualurile. 'ugaciunea
#rice om are un crez si orice crez presupune un ritual, caci omul este format din suflet si trup iar viata lui interioara este dublata de una exterioara. 'itualul este mai ales mediul indispensabil pentru rugaciunea colectiva. C*iar si comunistii desi atei, aveau >ritualurile? lor sedintele de partid, defilarile, spectacolele cu pionieri, dansurile patriotice. 'enuntand la cult este ca si cum ne!am debarasa de trup cat suntem inca in viata, ori aceasta performanta n!o reusesc decat marii calugari; astfel tintind prea sus spre perfectiunea ingereasca a8ungem niste ologi, lipsiti de >car8ele? ritualului. Prin desfiintarea preotiei protestantii au >redus? tot ce tine de ritual @iturg*ia, 1ainele, pomenirea mortilor, cinstirea sfintilor, icoanele si c*iar Sfanta Cruce. <!au pastrat decat citirea si interpretarea scripturilor, cantarea psalmilor si recitarea rugaciunilor. Bisericile lor devenisera sobre ca niste cavouri; >vidul? creat trebuia umplut cu ceva. S!au compus lucrari de muzica clasica ce!l proslaveau pe Dumnezeu, s!a elaborat un ceremonial al casatoriilor, in loc de icoane au aparut motive decorative, mai nou a aparut muzica evang*elica ritmata. Protestantii au inlocuit asadar ritualul originar cu unul >laicizat?, au

1/6

gasit un mod nonconformist de a!@ slavi pe Dumnezeu. # fi buna si calea lor dar mai multe >instrumente? de mantuire ofera Biserica prin ritualurile mostenite din 1raditia &postolica. 1oate momentele vietii nasterea, nunta, moartea, zidirea unei case, plecarea intr!o calatorie, sunt sfintite prin ritualuri specifice, de invocare a a8utorului de Sus. Pentru ca ritualul sa induca trairea spirituala trebuie concentrare si vointa, altfel trecem prin el ca gasca prin apa. 'epetand mereu aceleasi practici cu timpul apare rutina. "n biserici e prea multa miscare si galagie. #amenii nu sunt atenti, nu participa cu sufletul la @iturg*ie; casca plictisiti, vorbesc intre ei, se uita impre8ur, se gandesc aiurea, Bnul merge la lumanari, altul vine cu tamaia, unul la acatiste, altul pe la icoane, unul ingenunc*iaza, altul isi cauta telefonul. Preotul vorbeste prea incet sau tine o predica neinteresanta. Bnde este evlavia, unde este calitatea @iturg*iei de alta data; #are indraznea cineva sa murmure cand vorbea Sf &p Pavel, cand se rostea 1atal nostru, cand se invoca Du*ul Sfant. &ici intervine rolul preotilor caci ei trebuie sa disciplineze multimea prin mustrare, dar mai ales prin trairea slu8bei. &r trebui actualizate predicile pentru a lamuri dogmele bisericii pe intelesul oricarui >enorias emancipat?. &r trebui scoase din circulatie icoanele de slaba calitate care induc in mintea credinciosilor un spirit critic in loc de evlavie. &r trebui revizuite unele imnuri bizantine pline de melisme cantate fals care trezesc rasul in loc sa creeze atmosfera rugaciunii. $ulti credinciosi participa doar din inertie la practicile cultului fara sa le stie semnificatia. Pentru ca se negli8eaza explicatiile necesare, enoriasii dezamagiti cauta evadarea spre secte sau raman cu o credinta anemica, bazata mai mult pe obiceiuri decat pe poruncile lui Dumnezeu; avertismentul dat prin proorocul "saia este valabil si azi Aacest popor ma cinsteste cu buzele dar inima lui este departe de $ine; degeaba $a cinstesc ei invatand niste invataturi de datina omeneasca?. # cale eficienta este cate*izarea tineretului dar cum sa aducem tineretul la Biserica; ACivilizatia? moderna tinde sa >neutralizeze? orice invatatura crestina. "n zilele noastre cand societatea s!a urbanizat si progresul te*nologic asalteaza intreaga lume, toti vorbim engleza si ne >culturalizam? devorind filme americane. (iolenta, sexul, fantasticul sunt imbracate intr! o Aaura? irezistibila pentru tineret iar Crestinismul e trecut in randul >povestilor? naive. Sansele de a aduce tineretul la credinta sunt minime, deaceea spun sfintii parinti ca ne indreptam catre Sfarsit. #data cu batranii moare si folclorul, identitatea nationala a popoarelor. Se creaza conditiile de a fi inregimentati toti intr!o singura turma condusa la pieire de &nti*rist. &sa cum iudeii se aduna in sinagogi si musulmanii in geamii, crestinii se aduna la biserica, locas sfant destinat rugacinilor colective conduse de preoti. &colo se oficiaza Sfanta @iturg*ie care multiplica :ertfa $antuitorului, acolo au loc cele sapte Sfinte 1aine, acolo se fac pomenirile mortilor, sfintirea apei, slu8bele de vecernie, deniile, pro*odul; acolo se citeste %vang*elia, se explica pildele si minunile lui "isus, faptele sfintilor, acolo oamenii invata calea mantuirii. @ipsesti de la biserica, ratezi intalnirea de duminica cu Dumnezeu. Cand femeia samariteanca intreaba daca "erusalimul este locul dedicat pentru rugaciune, Domnul ii raspunde Acel ce se inc*ina 1atalui trebuie sa se inc*ine in du* si adevar?. De aici unii au interpretat ca omul nu are nevoie de Biserica. <imic mai fals caci tot %l a spus Aacolo unde sunt adunati doi sau trei in numele $eu sunt si %u cu ei? sau Atu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica $ea si portile "adului nu o vor birui?. &m vazut ca biserica are o pondere foarte importanta in mantuirea omului. "nc*inarea Ain du* si adevar? se refera mai de graba la calitatea rugaciunii. &8ungem astfel la rugaciunea

1/3

particulara care nu este legata de un loc special. "n intimitate poti sa te concentrezi cel mai bine deaceea Acand te rogi intra in odaita ta incuie usa si 1atal tau care vede in ascuns iti va rasplati?. Dar daca nu suntem acasa, nu ne mai rugam; <icidecum, 'ugati! va neincetat,!spun sfintii; la servici, in autobuz, pe strada, la nunta, in tren, oriunde mintea se poate inalta catre Dumnezeu. Daca n!ai conditii sa te concentrezi, fa rugaciunea inimii, scurta si repetata ca un S.#.S. Daca ai drum pe la biserica intra si fa!ti rugaciunea particulara caci acolo e Du*ul Sfant si te a8uta; roaga!te discret intr!un colt ferit de privirile altor credinciosi, fara sa te rusinezi dar nici fara sa te dai in spectacol. Si acasa dar mai ales in biserica folosim icoanele, crucea, tamaia, cantarile, metaniile, ca sa inducem >atmosfera? necesara rugaciunii. # greseala >bine intentionata? este silirea copiilor sa stea in biserica. %i nu se pot concentra mai de loc, se 8oaca, rad sau plang, vorbesc tare, se plimba prin biserica si distrag atentia celorlalti; ba i!e foame, ba i!e sete, ba vrea sa stea 8os ca!l dor picioarele, asa ca necuratul prin ei strica toata @iturg*ia. Domnul cand zice >lasati copiii sa vina la $ine, ca "mparatia Cerurilor e a celor ca ei?, ne indeamna sa!i invatam de mici credinta si sa!i luam ca exemplu de nevinovatie. Copilului trebuie sa!i dam invatatura cu lingurita, alfel se poate scarbi de religie pentru toata viata; nimic din ce intreaba nu trebuie lasat neexplicat, dar dupa intelegerea lui. Copilul trebuie adus in Biserica la impartasanie, la spovedanie, inc*inat pe la icoane, odata la Crez, altadata la 1atal nostru. Calea credintei e o usa ce trebuie desc*isa putin cate putin; trebuie tact si masura ca sa!i trezesti interesul pentru credinta, sa!l pui pe drumul urcusului iar restul va face Bunul Dumnezeu. (a veni un moment cand va creste si va >vedea? multimea credinciosilor care se roaga intr!un du*; atunci va pricepe ca in biserica se petrece >ceva?. Daca are c*emare spre cele sfinte va prinde el insusi drag de rugaciune iar daca nu, macar cand va da de necazuri isi va aduce aminte ca exista Dumnezeu si Biserica.

Postul
Cel mai bun >exercitiu? pentru supunerea trupului este postul, >din pacate? si el respins de protestanti. "n general a posti inseamna a manca si a bea doar alimente vegetale fara a face abuz. <u postim de dragul abstinentei ci urmarim >evlavia?, >postim ca sa ni se auda glasul sus? caci burta plina trage la somn, nu la rugaciune. &postolii au postit, $oise, "lie, Daniel si cei trei tineri evrei au postit, "nsusi Domnul a postit in pustie /. de zile, deci trebuie sa postim si noi. Postul este si un mi8loc de penitenta, caci cel satul nu va putea plange pentru pacatele sale. <elegiuitii din <inive au fost crutati prin post, regele David postind a fost iertat de pacatul cu Bat Seba, dar noi suntem oare mai putin pacatosi; Postul coincide de multe ori cu regimul, ne vindeca de boli ale trupului, dar urmareste un tel mult mai inalt sanatatea sufletului. Daca cei demonizati scapa de diavoli prin post si rugaciune atunci sa ne folosim si noi. # valenta superioara a postului este cunoasterea caci marilor postitori li se descopera taine. ><u sta cunostinta lui Dumnezeu si a celor du*ovnicesti in pantecele pline?, spune Sf "saac Sirul sau >Din samanta sudorii postului creste spicul intregii intelepciuni?, spune Sf "oan Scararul. Deaceea sunt incomparabil mai competenti in talcuirea Scripturilor sfintii asceti, decat >studentii in Biblie? sau alti sectari neoprotestanti.

1/2

Postul nu inseamna a face deosebire intre mancaruri curate si necurate caci >nimic nu e spurcat daca se ia cu multumire?. "n afara postului crestinii nu resping carnea caci Atot ce a dat Dumnezeu pentru mancare este bun?. Cei ce mananca oaie nu trebuie sa condamne pe cei ce mananca porc, iar acestia sa nu condamne pe cei ce mananca sobolani, pisici, caini, broaste, caracatite, etc. 'esursele alimentare in unele tari sunt limitate si oamenii mananca ce gasesc. ><u cele ce intra in gura spurca pe om ci, cele ce ies din gura, care pornesc din inima, acelea spurca pe om ... ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, *ule?. $ai castigat e cel care nu posteste dar face milostenii, cerceteaza bolnavii, raspunde la rau cu bine, decat postitorul care face rele. Dumnezeu a dat omului permisiunea sa manance carne imediat dupa Potop, cand <oe a adus 8ertfa din animalele curate. #rice animal trebuia sacrificat in numele Domnului iar carnea sa nu se manance cu sange, caci sangele are in el viata. #amenii mancau carne si inainte de Potop dar nu sacrificau animalele ci le ucideau; deosebirea e foarte mare. & sacrifica inseamna a cere iertare si permisiune de la Creator inainte de a lua viata animalului iar a ucide inseamna a vatama in mod abuziv Creatia. &nimalele au instinct de conservare, frica de moarte si simt durerea, deaceea in8ung*ierea unui porc guitand disperat, zbaterea unei gaini decapitate, mugetul vitei la abator, taierea unui miel bland, toate inspira mila. 'ar macelar care sa moara de moarte buna, pentru ca ucide animalele fara regret, fara sa mai ceara iertare Creatorului. Cumparind carne de pe piata devenim oarecum complici la ucidere, daca animalul nu a fost sacrificat in numele Domnului. %vreii nu mananca din carnea animalelor ucise fara binecuvantarea >preotului?, obicei care ar trebui preluat si de crestini. Daca ar fi sa alegem intre a ucide animale si a renunta la carne o mare parte a oamenilor ar deveni vegetarieni. Sunt cazuri cand cineva se ataseaza de un animal domestic iar dupa ce se taie nu poate manca din el. Carnea este rezultatul procesarii vegetalelor intr!o forma de energie mai concentrata. Se presupune ca mancarea de carne a favorizat dezvoltarea rapida a creierului uman. "n acelasi timp insa, consumul excesiv de carne trezeste porniri animalice cum ar fi egoismul, violenta, poftele sexuale, trandavia, iar acestea distrug c*ipul lui Dumnezeu in om. (irtutile opuse acestora altruismul, blandetea, curatenia, *arnicia se castiga deci prin post. Calugarii, ca unii ce au depus votul castitatii, evita din rasputeri consumul de carne si in general mananca la limita mentinerii existentei. Sunt scutiti de post mirenii care depun munca grea, bolnavii caci isi consuma energia pe anticorpi, batranii pentru ca!si consuma energia pe uzura organismului, gravidele si tinerii care!si consuma energia pe fabricarea celulelor de crestere; acestia pot sa manance carne dar sa nu faca abuz. Postul reduce placerea gustului si saturarea. Combinatiile dintre calitatea si cantitatea *ranei fac posturile mai grele sau mai usoare. Bnii nu manca si nu beau nimic tinand >post negru?, cel mai aspru post; acesti asceti sunt *raniti in c*ip tainic de Dumnezeu in timpul rugaciunii. &ltii mananca doar cateva legume si beau putina apa; acesti postitori se afla mai ales printre calugari. $a8oritatea mirenilor cand postesc beau sucuri si mananca vegetale, dar portie dubla ca sa compenseze lipsa de carne; unii pe langa vegetale mai mananca oua si lactate iar cateodata peste. Postul trebuie sa fie dupa puterile omului nici prea usor ca atunci nu mai e post dar nici prea aspru. Daca vezi ca foamea te impinge la manie si 8udecarea aproapelui, mananca sa te linistesti apoi incepe iar. Postul e o scoala a cumpatarii si pentru restul timpului cand se permite consumul de carne, in sensul micsorarii portiei. Cand postesti si din greseala ai mancat ceva >de dulce? spun unii ca ?te!ai spurcat?, deci postul nu!ti mai foloseste.

10.

&cesta este o >logica? draceasca menita sa te impiedice a face un lucru placut lui Dumnezeu Care primeste orice efort cat de mic ar fi, din partea noastra. Crestinul nu trebuie sa fie gras decat daca sufera de vreo anume boala, caci grasimea e lacomie de mancare; cea ce mananca in plus ar putea sa dea saracilor. #mul >modern? este predispus obezitatii pentru ca azi muncesc masinile in locul lui iar tentatia de a manca e mare, caci s!au inventat tot felul de bunatati. Bn sfant spunea ca >oamenii de azi mananca mult mai mult decat e necesar pentru mentinerea vietii; nu mananca de foame ci pentru ca au ce manca?. $etabolismul duce inevitabil la largirea stomacului daca nu e controlat de vointa. #mul se opreste din mancat cand volumul alimentelor ingerate creaza in peretii stomacului o anumita presiune; daca in acel moment apare pe masa ceva bun, pofta invinge senzatia de saturare si mananci mai mult decat ai nevoie. Digestia fiind o reactie c*imica cu dega8are de gaze, in urmatoarele minute volumul creste si mai mult; la viitoarea masa stomacul un pic mai largit, va da comanda de stop pentru un volum un pic mai mare si tot asa. Ca sa evitam treaba asta trebuie sa ne oprim din mancat inainte de a ne satura, lucru foarte greu de pus in practica din cauza lacomiei. "n loc sa ne punem in farfurie cate putin o umplem, mancam pana ne saturam, apoi ne silim sa terminam tot ce a ramas. De multe ori mancam nu de foame ci doar ca sa respectam programul. Bnii se abtin pana la ora mesei c*iar daca le e foame, in scopul de a manca mai >cu pofta?; altii iau un >pa*arel? inainte ca sa le desc*ida apetitul. $ai bine iti strici foamea si sari peste masa, decat sa!ti largesti stomacul. 1oata lumea vrea sa slabeasca dar vrea si sa manance mult si bun; daca vrei sa mananci mult nu manca bun; daca vrei sa mananci bun manca putin. Prin post stomacul vine la dimensiunile lui normale sau c*iar se stramteaza. Cei cu *iperaciditate gastrica mananca tot timpul ca sa nu faca ulcer si se ingrasa, dar nu renunta la tigari, cafea sau alcool care irita stomacul. Cand flamanzesti fierea nu varsa suc gastric pentru ca nu e nimic de macinat; de ce marii postitori n!au ulcer; Crestinul trebuie sa!si interzica delicatesele pentru ca sunt scumpe si irosesc banii destinati milosteniei, pe placerea personala; poate sa!si cumpere doar cat sa guste odata ca sa dea slava Bunului Dumnezeu pentru bunatatile pe care le!a dat pe pamant. Delicatesele nu trebuie nici date de pomana saracilor caci gestul ii umileste si le starneste invidia; vor gandi ca tu mananci bunatati in timp ce ei mor de foame. @upta crestinului este nu cu mancarea in sine ci cu placerea de a manca; deaceea reusesc ascetii sa tina postul cu usurinta. %i renunta la aceasta placere din considerente spirituale dar si medicii recomanda regim alimentar. Produsele >de dulce? contin toxine, trigliceride, colesterol care imbolnavesc trupul; ce e gustos nu e sanatos. &sadar placerea de a manca va fi platita prin suferinta unor boli ce se instaleaza treptat. #mul trupesc isi gaseste confotul in mancare, intelectualul in carti, iar cel religios in rugaciune.

9iua de odi*na
Pana la darea celor 1. porunci prin robul lui Dumnezeu $oise, nu stim daca omenirea tinea ziua de odi*na. "n Cartea %xodului porunca patru spune >9iua a!6!a este 9iua de odi*na inc*inata Domnului ... sa nu faci nicio lucrare in ea, nici tu nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele, iar in ziua a!6!a S!a odi*nit?. @a Deuteronom porunca primeste urmatoarea completare >&du!ti aminte ca si 101

tu ai fost rob in 1ara %giptului si Domnul Dumnezeu te!a scos din ea cu mana tare si cu brat intins deaceea ti!a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa tii ziua de odi*na?. &sadar porunca cerea sarbatorirea zilei de odi*na pentru ca Dumnezeu a facut lumea in 5 >zile? iar in ziua a!6!a S!a odi*nit; aceasta porunca are caracter universal pentru toate popoarele. "n particular pentru "zrael sarbatorirea acestei zile se asociaza cu iesirea din robia egipteana care inseamna odi*na poporului dupa ani grei de corvoada; porunca pare sa fie data mai ales pentru robii, slugile si vitele care munceau din greu toata saptamana. "n Scriptura nu spune ca Domnul a ales o anumita zi a saptamanii pentru odi*na; alegerea au facut!o evreii si au numit acea zi Sabat*, in traducere >odi*na?. Cine lucra in ziua aceea era ucis cu pietre, cum a fost cel prins ca strangea lemne. #data cu venirea $antuitorului cele 1. porunci au fost >completate? iar poarta mantuirii s!a desc*is larg atat evreilor cat si intregii omeniri. Crestinii sarbatoresc si ei a!6!a zi de odi*na in cinstea Creatiei dar nu Sambata caci ei n!au iesit din %gipt, ci Duminica pentru ca in acea zi a inviat Domnul din mormant si le!a zis ucenicilor >bucurati!va?. "n Duminica urmatoare S!a aratat lui 1oma iar Coborarea Du*ului Sfant a fost tot intr!o Duminica. Primii crestini au luat deci obiceiul sa se adune in aceasta zi la frangerea painii si la rugaciune. $usulmanii si!au ales ziua de odi*na (ineri ca sa se deosebeasca de evrei si de crestini. &dventistii de ziua a!6!a, $artorii lui +e*ova si alte secte sustin ca ziua de odi*na trebuie sarbatorita Sambata, ca in "zrael; ei se fac a uita ca nici Domnul si nici apostolii nu au respectat Sabatul dupa >lege?. "n aceasta zi fariseii nu permiteau nici o lucrare cat de mica nici macar sa!ti aprinzi focul sau sa!ti faci de mancare, nici sa mergi distanta mai mare de - Em si altele de acest fel. Pe "isus "l acuzau ca >lucra? vindecand bolnavii in ziua de odi*na iar pe apostoli ca >lucrau? smulgand spice de grau ca sa le manance. Pana nu de mult restrictia era asa de >tare? incat evreii nici nu luptau cand erau atacati in zi de Sabat*; credeau ca respectand ziua de odi*na c*iar cu pretul vietii isi castiga cununa de martiri; poate ca prin credinta au si primit!o. Domnul insa ii invata >Sabatul a fost facut pentru om iar nu omul pentru Sabat ... cine dintre voi daca!i cade animalul in groapa nu!l scoate ... sau cine nu!si dezleaga asinul si!l adapa in zi de Sabat;? &sadar serbarea zilei de odi*na asa cum a explicat $antuitorul si cum lamureste si Biserica nu este asa de drastica in ce priveste munca. Pe primul loc in aceasta zi este sa te dedici rugaciunii de multumire catre Creator si sa!@ cinstesti mai mult decat in celelalte zile ale saptamanii prin milostenii, abtinere de la relatii sexuale, citirea de carti sfinte si mai ales prin participarea la rugaciunea colectiva. "n masura in care munca te impiedica de la aceste activitati nu trebuie sa muncesti dar daca esti obligat, daca ai o lucrare ce nu suporta amanare, daca vecinul iti cere o mana de a8utor, atunci lucreaza dar mintea sa se roage. Dupa @iturg*ie poti sarbatori prin odi*na, mancare mai buna, plimbari, vizite, spectacole decente dar fii atent sa nu curvesti cu oc*ii, sau sa barfesti, sau sa te imbeti. $ulti inteleg ziua de odi*na ca o sarbatoare >totala? a trupului sa trandavesca in pat pan!la amiaza, sa se imbuibe cu mancare si bautura, sa se istoveasca in placeri sexuale; altii mai >mondeni? fac sport, pleaca in excursii, la pescuit, la padure. >Crestinul? zilelor noastre socoteste mare pacat sa munceasca Duminica c*iar daca e sarac, dar nu socoteste pacat sa lipseasca de la Biserica >sunt obosit, am muncit toata saptamana, merit si eu sa ma relaxez, sa ma distrez?; adevarat, dar aminteste!ti ca Duminica e mai intai ziua Domnului si abia dupa aceea e si ziua odi*nei.

10-

Functii in conducerea Statului

@ut*eranii considera statul o institutie de drept divin, dar pentru Pocaiti este organizatia lui Satan care >are stapanire peste toate imparatiile lumii si le da cui vrea el?; defapt se lauda caci Dumnezeu este Cel ce ridica imparati diri8and cursul istoriei, cum l!a ridicat pe David, pe <abucodonosor, pe Cir, pe Darius. Doar cand vrea sa >ia mintile? unui lider atunci il da in >stapanirea? lui Satan, stiind dinainte ca acel om e pierdut pentru mantuire; asa s!a intamplat cu <ero, 'ic*ard """, Fitler, Stalin si altii ca ei. &postolii ne spun ca toate stapanirile sunt de Sus si se cuvine sa ne supunem. <u intamplator legile oricarui stat sunt oarecum incluse in cele 1. porunci si urmaresc mentinerea ordinii, apararea drepturilor cetatenesti, protectia individului etc. Daca nu ar fi legi, politie, tribunale, inc*isori ar fi anar*ie si viata oamenilor ar fi in pericol. Domnul ne cere sa fim >sarea pamantului si lumina lumii? cea ce e inseamna mai mult decat niste buni cetateni. 1rebuie sa >dam Cezarului ce e al Cezarului si lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu?, dar cand suntem constransi sa facem ceva impotriva credintei trebuie >sa ascultam mai mult de Dumnezeu decat de oameni?. "n imperiul roman li se cerea tuturor sa aduca 8ertfe imparatului dar crestinii au refuzat preferand torturile si moartea. Din acelasi motiv au refuzat si functiile administrative caci functionarii romani trebuiau sa se inc*ine imparatului ca unui zeu. 1otusi Crestinismul a patruns in straturile conducatoare ale societatii cucerind generali, consuli si in final imparati. "n ziua de azi nu mai trebuie sa te inc*ini la zei ca sa ocupi o functie politica sau administrativa. "isus n!a primit sa fie rege spun sectarii, deci nici noi nu trebuie sa acceptam functii in conducerea statului; adevarat, n!a primit pentru ca asta ar fi anulat misiunea pentru care venise, dar noi avem datoria sa facem lumea mai buna si putem face asta in mod eficient de pe pozitia unor functii importante in stat. Sunt atatia crestini care, cu voia lui Dumnezeu au a8uns la putere si au facut mult bine. @egile sunt bune dar liderii sunt corupti; daca vom sta deoparte vor continua sa ne conduca toti ticalosii; "n domeniul puterii de stat exista doua orientari diametral opuse. Dupa filozofia lui <icollo $ac*iavelli C1/52!10-6D expusa in opera sa APrincipele?, un bun lider politic nu trebuie sa aiba scrupule; nu se poate face politica fara minciuni, tradare, curvie; drept model ideal este luat Cezare Borgia celebru pentru crimele si desfranarile sale. >Calea? lui $ac*iavelli poate asigura succesul dar nu trebuiesc urmata pentru ca e pactul cu diavolul. @a polul opus %rasmus de 'oterdamC1/55!1045D in lucrarea sa A"nstitutia principelui crestin? scrisa pentru educatia viitorului imparat Carol Vuintul, sustine posibilitatea guvernarii de pe pozitiile moralitatii, fapt dovedit posibil de atatia lideri ce au condus cu dreptate. <u trebuie sa refuzi o functie politica daca nu e impotriva credintei; poate ca Dumnezeu te c*eama cum i!a c*emat pe Samuel, pe David sau %stera. Sa refuzi daca vezi ca aluneci spre mandrie, slava desarta, lacomie, abuzuri, etc. 1rebuie sa!ti faci datoria luptand impotriva raului acolo unde esti pus, iar daca esti persecutat pentru ca esti corect ferice de tine.

:uramantul militar. 'azboiul

Domnul a spus >Sa nu 8urati nici pe cer nici pe pamant ci daca ati spus da, sa fie da, iar daca ati spus nu, sa fie nu, si ce este mai mult decat acestea, de la Cel rau vine?. De aici

104

intelegem sa nu vorbim mult amestecind lucruri importante cu nimicuri caci ne pierdem credibilitatea. Cuvintele unui crestin trebuie sa aiba greutatea unui 8uramant. <u poti sa!@ iei pe Dumnezeu c*ezas pentru vorbele tale decat in c*estiuni de viata si de moarte, altfel inseamna ca iei in desert <umele Domnului. Sectele au interpretat literar ca nu e permis 8uramantul sub nicio forma dar insusi "isus cand " s!a cerut sa se 8ure ca este Fiul lui Dumnezeu, nu a refuzat ci a marturisit ca %l este. Sunt situatii cand ni se cere sa depunem un 8uramant placut lui Dumnezeu; de exemplu 8uramantul in instanta pentru o marturie de dreptate, 8uramantul viitorilor medici, avocati, profesori prin care se anga8eaza la etica si corectitudine in meseria lor. 1ot un fel de 8uramant este cel al nazireilor (ec*iului 1estament sau al calugarilor <oului 1estament prin care se dedica lui Dumnezeu. Si unii mireni fac >8uruinte? cum a fost 8urat Samuel de mama sa in slu8ba templului. Cel mai controversat e 8uramantul militar de aparare a statului care implica participarea la razboi, deci uciderea de oameni si la nevoie sacrificiul propriei vieti. &dventistii refuza sa puna mana pe arma iar pocaitii refuza 8uramantul militar. "n virtutea libertatii cultelor, legea le respecta convingerile mai ales ca astazi serviciul militar nu mai este obligatoriu. Sunt uniti si statul nu!i poate condamna, cel putin pe timp de pace cand n!are nevoie de forta armata. Cei ce refuza razboiul sunt placuti inaintea lui Dumnezeu. Daca si Biserica ar lua aceiasi pozitie ar exista o >sansa? pentru pacea mondiala, numai ca cei care declanseaza razboaiele detin puterea iar in caz de razboi voteaza legea martiala care nu mai tine cont de >convingerile? religioase. Sa vedem intai care este datoria crestinului pe timp de pace. $antuitorul ii previne pe ucenici inainte de patimi >cine n!are sabie sa!si vanda *aina si sa!si ia?. Cum se potriveste asta cu spiritul de iubire si sacrificiu al invataturii @ui; @a ce e buna arma pentru un crestin; Sa atace n!are voie caci ?cine scoate sabia de sabie va pieri?; sa riposteze cand e umilit nu, caci >cine te loveste peste obrazul drept intoarce!l si pe celalalt?; nici contra *otilor caci >cine vrea sa!ti ia *aina, lasa!i si camasa?; nici sa!si apere viata cand e prigonit pentru Fristos caci >cine!si pierde viata pentru $ine o va castiga?. Pana aici pare ca viata omului e lipsita de valoare dar defapt e cel mai pretios dar ce ni s!a dat este timpul in care ne putem agonisi mantuirea. Cand pierderea vietii aduce mantuirea crestinul moare bucuros, alminteri viata trebuie aparata. Si Domnul si!a aparat viata cand @!au dus pe spranceana muntelui ca sa!@ arunce in prapastie, caci inca nu venise timpul patimilor. Daca tu sau familia ta, vecinul, prietenul sau altcineva este atacat, atunci esti dator sa te aperi atat pe tine cat si pe ceilalti. Deaceea $antuitorul spune >cine n!are sabie sa!si vanda *aina si sa!si ia?. @ucrurile nu sunt insa deloc simple caci mai intotdeauna apararea unei vieti se face cu pretul vietii atacatorului, ori @egea spune >Sa nu ucizi,?. Pe timp de pace daca te aperi si se intampla sa!ti ucizi adversarul, legea civila nu te condamna caci n!ai vrut sa!l omori. Si Dumnezeu te iarta daca te caiesti si!ti marturisesti pacatul. Daca insa ai fi putut sa!i cruti viata si ai preferat sa!l omori, atunci esti vinovat. C*iar daca legea te absolva, Dumnezeu stie ce!ai facut. Dar de ce nu avem voie sa ucidem; Cand moare cineva lumea vorbeste >pacat de el; a murit in floarea varstei; ce tragedie, Dumnezeu a fost nedrept; de ce nu m!a luat pe mine in locul lui ca sunt batrana si bolnava?; plang parintii, rudele, colegii, vecinii, mai mare mila; ieri vorbea si radea, azi zace nemiscat in descompunere. Pentru noi cei lumesti viata aceasta este bunul cel mai de pret in sensul trairii placerilor si deaceea pierderea ei ni se pare cea mai mare tragedie. <u avem certitudinea supravietuirii sufletului dupa moarte nici perspectiva vietii vesnice; confundam moartea trupului cu nimicirea definitiva.

10/

Cunoasterea noastra e marginita la >universul? terestru iar ce trece de el nu poate fi cunoscut decat prin credinta. Cei care nu au aceasta valenta spirituala il condamna pe Dumnezeu; totusi %l nu poate fi nedrept pentru ca n!ar mai fi Dumnezeu. %l este Bun si "ubitor; daca n!ar fi asa s!ar autodistruge pe Sine si implicit intreaga Creatie. Pentru ca nu stim planurile @ui cu cei ce mor "l acuzam de nedreptate. Ganditi!va daca moartea trupeasca ar fi o tragedie, atunci ne!ar mai fi indemnat %l sa murim pentru credinta; &sadar Bunul Dumnezeu stie ce face cand curma viata cuiva. Bine, dar pe noi de ce ne tine vinovati cand ucidem; &ici e o diferenta de clasa. Dumnezeu ne!a creat si e dreptul @ui sa faca ce vrea cu noi. %l ucide dar tot %l rasplateste sufletul dupa moarte. #mul insa nu are dreptul sa ucida pe semenul sau caci nu el i!a dat viata. &poi daca l!a ucis nu are putere sa!l rasplateasca dupa moarte. Pacatul e cu atat mai mare cu cat ucigasul nu crede in supravietuirea sufletului; in intentia lui crima e totala. &m vorbit de moartea individului. 'ationamentul se aplica insa si pentru moartea in masa cand tragedia ia proportii colosale. Dumnezeu ucide dintr!o data sute de mii de oameni prin epidemii, foamete sau calamitati, dar are gri8a de sufletul fiecaruia. @a fel ca in cazul individului si in cazul mortii in masa noi nu avem dreptul sa ucidem caci %l ne!a c*emat sa lucram pentru viata. Cand se iveste un vast camp de suferinte e prile8 de tot atatea milostenii. Prin aceste nenorociri suntem pusi la incercare. Sa vedem acum care trebuie sa fie pozitia crestinului pe timp de razboi cand suntem pusi sa nimicim militari >inamici? la ordinul Statului. "ntai de toate tebuie sa intelegem ca niciun razboi nu se intampla fara voia mai inalta, a lui Dumnezeu; este o >calamitate? in care %l ucide prin mi8locirea noastra. Poate ca primul scop al razboiului este smerirea oamenilor prin moarte si suferinta. Pe timp de razboi industria fabrica armament, productia agricola scade, toate resursele pleaca pe front, deaceea razboiul e insotit mereu de foamete, saracie si boli. "n acele momente foarte grele faptele milei sunt rare dar cu atat mai valoroase, iar porunca iubirii e mult mai greu de pus in practica. 'elatiile intre popoare sunt ca relatiile dintre oameni caci si intre popoare exista prietenie, clevetire, lingusire, asuprire. &sa cum da necazul peste cate un om fie ca sa!l smereasca, fie ca sa!l pedepseasca sau sa!l indrepte, asa da necazul si peste cate un popor cu seceta, cutremure, inundatii, razboi, epidemii. Soarta popoarelor e in mana Domnului la fel cum e si soarta fiecarui om. Fiecare razboi are un anumit sens ce conteaza in mersul istoriei, cum ar fi nimicirea unor generatii ratacite de la credinta, inrobirea unor popoare, eliberarea altora. 'areori %l dezvaluie sensul unui razboi, cum a fost al evreilor impotriva canaanitilor pentru nimicirea unui popor idolatru, sau distrugerea "erusalimului de catre romani ca pedeapsa pentru rastignirea Domnului. "n razboi suntem intorsi unii contra altora. Dumnezeu intoarce impotriva!ne propria noastra rautate; ne da conducatorul pe care!l meritam. 1iranii sunt produsul unor societati decazute moral; ei sunt uneltele prin care Dumnezeu provoaca razboaie. (eti spune ca n!au nici o vina caci implinesc voia @ui; o implinesc dar fara sa stie. Dumnezeu nu le influenteaza vointa. %l stie totul dinainte pentru ca exista in afara timpului, deaceea si Cartea (ietii a fost scrisa dintru! nceput. Din milioane de oameni alege pe unii pe care!i stie ca sunt de8a pierduti ca sa!i puna in frunte dar asta nu!i absolva de vina rautatii lor. Bn caz particular sunt criminalii de razboi. Cand ii dai omului arma in mana iese la iveala tot ce e mai rau in el, iar cand moartea pluteste in aer instinctul de consrvare si egoismul ating apogeul, si se fac atrocitati de neimaginat.

100

Pana la $arc &urelius anul 16. en, crestinii refuzau serviciul militar caci nu era obligatoriu; daca nu te inrolai nu erai 8udecat si deferit curtii martiale ca azi. &rmata indeplinea mai ales misiuni de cotropire, decat de aparare a cetatenilor. <u era o datorie civica ci o slu8ba platita. Crestinii de acum, nici ei n!ar vrea razboi dar li se cere sa lupte pentru >apararea credintei si neamului?. Daca s!ar putea delimita unde se termina apararea si unde incepe atacul atunci idealul apararii neamului s!ar putea 8ustifica, dar in razboi apararea si atacul se confunda. Statul se foloseste de sentimentul patriotismului pentru a mobiliza oamenii sa mearga la razboi dar scopul urmarit nu este atat apararea tarii cat mai ales imbogatirea unei elite conducatoare. Patriotismul, sentimentul national, atasamentul de locul unde te!ai nascut, de limba si obiceiurile poporului tau, toate acestea n!ar trebui sa conteze prea mult pentru un crestin caci >nu exista iudeu sau grec ci toti suntem una in Fristos?. Cu toate astea latura noastra umana poarta in ea un patriotism latent care se manifesta cand esti departe de tara dar mai ales in caz de razboi, cand este amenintata fiinta nationala a unui popor. Patriotismul lucreaza atunci la fel ca instinctul de conservare; cetatenii fara sa vrea devin anticorpi. Bneori patriotismul inseamna apararea familiei, a locului natal, si!ti ofera o motivatie sa ucizi. Cand insa te trezesti in fata semenului tau care are si el copii acasa, si trebuie sa!l omori ca sa nu te omoare el pe tine, atunci patriotismul devine o vorba goala. & cui viata valoreaza mai mult, a lui sau a ta; ><oroc? ca in razboiul modern lupta corp la corp aproape ca nu mai exista; apesi pe un buton si ai omorat mii de oameni. Ce trebuie totusi sa facem; Sa acceptam razboiul sau Sa!l refuzam; Sa ucidem sau sa ne lasam ucisi fie de adversari fie de curtea martiala; 'aspunsul e foarte greu de dat. 'efuzul sectelor de a depune 8uramantul militar si a participa la razboi se bazeaza pe porunca a!5!a >Sa nu ucizi? pe care ei o considera valabila atat pe timp de pace cat si pe timp de razboi. &sa ar fi daca razboaiele nu s!ar face tot cu voia lui Dumnezeu. "n timp de razboi cei care vor sa!ti ia viata ta, a familie tale sau vecinilor si prietenilor, nu sunt infractori ci soldati. %i nu te ataca din proprie initiativa ci pentru ca li s!a dat ordin, la fel cum si tie ti s!a dat. "ntervine deci o vointa straina care preia responsabilitatea crimelor infaptuite. Porunca >sa nu ucizi? se restrange in acest caz la populatia necombatanta civila; dealtfel exista legi internationale in caz de razboi pentru prote8area civililor neinarmati, prizonierilor si militarilor raniti incapabili de a mai lupta. &sadar daca in mod abuziv ti se da ordin sa ucizi oameni din aceasta categorie ai dreptul sa refuzi, iar daca pentru asta esti deferit curtii martiale ai murit indeplinind porunca divina >sa nu ucizi?. Statul ne obliga sa participam la razboi dar oare noi suntem complet nevinovati; Bnii spun >Suntem prea mici sa 8udecam mersul istoriei?; >nu sta in puterea noastra sa pornim sau sa oprim razboiele?; >participarea la razboi este o datorie cetateneasca iar vina pentru uciderile savarsite nu intra in raspunderea combatantilor pentru ca ei ucid din vointa statului?. 1oate astea sunt adevarate dar si crestinul are raspunderea lui pentru ca poate sa se supuna sau nu vointei statului. "n razboi mai exista pericolul de a prinde gustul crimelor; daca ai a8uns aici mai bine refuzi sa mai lupti, esti ucis ca tradator dar Bunul Dumnezeu stie ca ai preferat sa mori decat sa devii ucigas. Cazul salvator pentru un crestin este sa cada in linia intai sau sa fie ranit si scos din lupta. $ai sunt si serviciile auxiliare cantina, infirmerie, aprovizionare, telefonie, curierii, care nu lupta efectiv. $area problema e criza de timp. <!ai cand sa analizezi ce trebuie sa faci iei *otararea pe moment, apesi pe tragaci si s!a dus.

105

Daca abdici de la datoria de aparare a tarii esti >las?; daca preferi curtea martiala esti >sinucigas?; daca mergi pe front esti >ucigas?. &ceasta dilema fiecare trebuie sa si!o rezolve pentru sine. Dumnezeu stie ce e in sufletul fiecaruia. & refuza din start participarea la razboi pe ipoteza ca vei fi pus sa actionezi impotriva poruncilor divine, e prematur. 'azboiul te depaseste, e un fenomen istoric diri8at de Dumnezeu. Poti sa participi si fara sa ucizi, salvand vietile altora sau sacrificandu!ti viata pentru ceilalti. &steapta intai sa ti se ceara ceva impotriva vointei @ui si apoi poti sa refuzi ordinul si sa mori pentru ca >ai ascultat mai mult de Dumnezeu decat de oameni?. Sunt atatea cazuri de militari care nu si!au pierdut mila fata de suferinta umana.

(orbirea in limbi
Penticostalii pretind ca au darul de a vorbi in limbi necunoscute la fel ca apostolii la cincizecime. Darul Du*ului Sfant dat atunci era pentru convertirea strainilor veniti la "erusalim; apostolii le vorbeau fiecaruia in limba lui materna, despre :ertfa lui "isus pentru mantuirea neamului omenesc. &stazi penticostalii pretind ca au acelasi dar, desi nu se ocupa de convertirea strainilor; vorbirea lor nu e inteleasa de nimeni nici macar de ei. Domnul spusese apostolilor >cei ce vor crede in <umele $eu vor scoate draci, vor vindeca bolnavi, vor vorbi in limbi noi, vor lua in mana serpi fara sa fie vatamati?. &ceste minuni veneau sa confirme originalitatea invataturilor, sa pastreze puritatea dogmelor; invatatorii falsi nu puteau sa faca minuni. &stazi dogmele sunt cristalizate si darurile minunilor nu se mai dau decat sfintilor. <u trebuie sa ne testam credinta luind in mana serpi sau incercand sa vorbim in limbi noi, caci in acest fel ispitim pe Dumnezeu. $i s!a intamplat odata in S.B.&. cautand duminica o biserica, sa nimeresc intr!o sala unde adunarea penticostalilor tocmai isi tinea programul de rugaciune; cladirea nu avea cruce dar cineva ma indrumase acolo; am dat sa plec dar un barbat a iesit afara si m!a intrebat ce caut; o biserica, i!am spus iar el a zis ca acolo e; nu prea seamana a biserica, i! am spus, dar el m!a invitat inauntru; dupa o lunga ezitare am intrat si m!am dus in ultima banca sa ma rog; un predicator citea si comenta Sf %vang*elie cu patos iar auditoriul aproba prin exclamatii pline de incredere si evlavie; la sfarsit m!au intrebat de unde sunt si din ce confesiune fac parte; le!am spus ca sunt marinar roman si crestin ortodox ca sunt casatorit si am doi copii; la randul lor mi!au vorbit despre ei dar n!au vrut sa spuna din ce biserica sunt; erau prietenosi; am dat sa plec pentru ca predica se terminase dar m!au intrebat daca le dau voie sa se roage pentru mine; le!am spus ca nu trebuie sa!mi ceara voie, si ca am sa ma rog si eu pentru ei; atunci m!au invitat sa ne rugam impreuna; foarte bine le!am spus, *ai sa zicem 1atal <ostru, dar ei au inceput un altfel de rugaciune; si!au pus mainile pe mine, au inceput sa se roage pentru sanatatea mea, pentru familie si sa ma apere Dumnezeu pe mare; apoi treptat cuvintele inteligibile au fost inlocuite cu niste sunete sacadate, un murmur bolborosit care crestea in intensitate; aveam impresia ca sunt coplesit de demoni; fiecare vorbea pe >limba? lui sau mai exact bodoganea ceva ininteligibil; atunci mi!am dat seama ca sunt in mi8locul penticostalilor si m!au taiat toate apele caci era prea tarziu sa scap; peste cateva minute, dupa ce intensitatea >rugaciunii? atinsese paroxismul, s!au potolit cu totii luandu!si mainile de pe mine; ritualul se terminase; le!am multumit si mi!am luat ramas bun; cel care ma invitase m!a condus, povestindu!mi cum biserica penticostala l!a adunat de pe drumuri; inainte era un alcoolist periculos, tal*ar la drumul mare, despartit de nevasta, fara casa si masa dormind pe strazi 106

sau in parcuri; >biserica? il a8utase sa!si refaca viata, sa se lase de bautura si tal*arii; acum era casatorit cu o penticostala si aveau un baiat de 3 ani; i!am spus ca nu doar ei salveaza suflete pierdute ci toate bisericile si ca ar trebui sa existe mai multa toleranta intre crestini caci peste tot Dumnezeu are alesii @ui. $i!era ciuda ca m!am pacalit dar multumesc lui Dumnezeu ca am avut parte de o experienta ca asta, caci acum stiu ce e cu penticostalii; nu sunt rai dar sunt naivi crezand ca au darul Du*ului Sfant. >'ugaciunea? lor este o incercare lamentabila de a gasi extazul prin bolborosirea intensiva a unor sunete ininteligibile. Cred ca!n felul lor, s!au >rugat? sincer pentru mine si mai tarziu m!am rugat si eu pentru ei, dar in felul meu.

(orbirea cu mortii
# secta >speciala? este Spiritismul# aparut in S.B.&. in 13/3 intr!o locuinta bantuita in care se mutase familia Fox. Prin incercari cu literele alfabetului au aflat de la >spiritul? lui Carol 'e)n fostul proprietar, ca a fost ucis cu cinci ani in urma si trupul lui se afla ingropat in pivnita. "ntr!adevar osemintele s!au gasit si cazul a facut valva. "n scurt timp spiritismul a devenit un obicei monden, numarul adeptilor a8ungand la cca 1. milioane printre care multi intelectuali. Profesorul Fippol)te @Xon DXnizard 'ivailC13./!1352D scrie >@e livre des esprits?, carte socotita pana azi >biblia? spiritistilor. &cesti sectari considera ca Dumnezeu nu este vesnic si unitar, ci compus dintr!o infinitate de spirite perfecte; nu e &totstiutor dar are in subordine spirite ale stelelor care sunt Fii, si spirite ale planetelor care sunt Du*ul Sfant; respectiv "isus ar fi spiritul soarelui si Du*ul Sfant, al Pamantului; preotii ar fi denaturat invataturile Domnului si numai ei predica invatatura cea adevarata revelata de spirite. &stazi comunicarea cu mortii se face prin intermediari cu calitati de medium care practic se lasa dominati de spirite straine ce vorbesc prin ei. Dupa ce spiritul il paraseste, mediumul nu!si mai aminteste nimic dar in timpul posedarii se comporta ca un demonizat, cea ce sugereaza ca spiritistii sunt inspirati de diavoli. Sedintele se tin in camere slab luminate iar in timpul invocarii se aud zgomote, se misca obiecte, iar unii din cei prezenti sunt terorizati. Persoanele care mediaza capata cu timpul ?puteri? paranormale au premonitii, pot g*ici viitorul altora, sufera dedublarea personalitatii, vorbesc in limbi de neinteles. &ceste >calitati? sunt atractive pentru cei naivi dar departeaza de Dumnezeu si de practica vietii crestine. $a8oritatea celor ce s!au oferit sa >medieze? au suferit grave dereglari psi*ice sfarsind la casa de nebuni; cei care doar participa la sedinte, raman cu vreo frica, au iluzii, sunt desprinsi de realitate. (orbind cu mortii spiritistii incalca porunca divina, cum a incalcat!o regele Saul. Spirite in afara trupului stim ca exista pentru ca ne!a spus!o c*iar $antuitorul; %l ne spune si despre existenta ingerilor rai sau buni, despre :udecata si tot ce trebuie sa stim pentru mantuirea noastra. Spiritistii nu se multumesc insa si cauta >revelatiile spiritelor?, vor sa se convinga de viata de dincolo vorbind cu mortii. $acar de ar cerceta cele folositoare mantuirii dar scopul lor este mai mereu iscodirea viitorului personal, g*icitul, c*estiuni vecine cu vra8itoria, nu cu teologia. Calea de comunicare intre lumea celor de dincolo si lumea noastra e inc*isa de Dumnezeu iar daca incercam s!o desc*idem ne impotrivim vointei @ui. Si oare spiritele celor plecati dintre noi sunt libere sa ni se arate dupa cum dorim; &tat suflete dreptilor cat si ale pacatosilor se afla sub stapanirea lui

103

Dumnezeu; daca %l nu le permite sa se arate oamenilor atunci cine sunt cei ce vorbesc spiritistilor; Bneori c*iar Dumnezeu trimite vreun inger sau vreun sfant sa se arate cu mesa8 din partea @ui dar spiritistii cer sa vina la comanda cutare spirit, nesocotind autoritatea divina. %i sustin ca >vorbirea? cu mortii este ec*ivalenta cu rugaciunile catre sfinti; unde au vazut ei vreun crestin folosind literele alfabetului ca sa afle de la vreun sfant viitorul; Spiritistii considera ca orice existenta este intruc*iparea unui spirit dintr!o lume supranaturala. %i mai sustin ca Sf "oan Botezatorul este "lie reincarnat. Scriptura arata insa ca Sf "oan a venit >in du*ul si puterea lui "lie? ca sa pregateasca norod Domnului iar "oan marturiseste despre el insusi ca nu e "lie. "ntre cei doi exista asemanari remarcabile amandoi asceti, amandoi plini de ravna pentru dreptate, c*iar si imbracati la fel cu manta din par de camila; deaceea Scriptura spune >codificat? despre "oan Botezatorul ca este >"lie care trebuia sa vina?. <oi stim insa ca "lie a fost insa inaltat la cer iar "oan a fost decapitat in temnita la porunca lui "rod; sunt doi prooroci diferiti. Cat despre reincarnare Domnul spune clar fiecare are de trait o singura viata dupa care vine :udecata.

Codul lui da (inci

&ceasta Aidee? relativ recenta nu a generat inca o secta, ci este deocamdata o blasfemie nimicitoare ce sustine ca Domnul a fost casatorit cu $aria $agdalena, avand impreuna si o fetita Sara. Biserica ar fi tinut secret aceasta Ataina? teribila ca sa nu!si piarda influenta si puterea politica. $aria ar fi fost gravida in momentul rastignirii Domnului apoi s!ar fi refugiat in Franta unde a nascut; ei sustin ca $aria $agdalena nu a fost prostituata ci o femeie de vita regala, iar abia in anul 021 Biserica a inventat aceasta calomnie. %rezia se bazeaza pe faptul ca Domnul dupa inviere " s!a aratat mai intai ei. "n anul 4-0 la Sinodul " de la <iceea imparatul Constantin ar fi pus la cale marea Acacialma?, in scopul de a uni intreg imperiul sub credinta crestina; tot atunci ar fi fost declarate apocrife anumite scrieri care vorbeau despre cumplitul secret. Se mai sustine ca @eonardo da (inci pictand Cina cea de 1aina a inclus niste indicii codate apostolul "oan are c*ip feminin; intre el si $antuitorul apare un ( care ar insemna simbolul rudimentar feminin pe post de Graal; mutand pe apostol in partea cealalta pare ca sta culcat cu capul pe umarul lui "isus. &cest sfant Graal intr!o interpretare Aezoterica? ar fi defapt pantecele femeii gravide care poarta pe urmasii lui "isus iar San Greal prin anagrama da Sang 'eal, sange regal. "n spri8inul acestei extraordinare blasfemii se mai sustine ca prima cruciada a avut drept scop gasirea Apapirusului codat al lui da (inci? la "erusalim, dovada teribilului secret, iar cei care l!au aflat au fost Cavalerii 1emplieri. %i ar fi parasit cu toti deodata "erusalimul venind la 'oma, unde Papa le!a cumparat tacereaa cu o mare suma de bani; asta ar explica imbogatirea si mai tarziu eliminarea intr!o zi de vineri 14 a tuturor templierilor. 1oata aceasta fantezie incalcita si malefica, dovedeste lipsa credintei in constiinta omului modern; cine o promoveaza face cu buna stiinta 8ocul diavolului. Cei care sustin ca "isus a fost insurat, pornesc din start cu ideea ca %l a fost doar un om obisnuit; poate ca!" accepta *arul de vindecator, talentul de oratar, moartea de filozof dar nu si calitatea de $antuitor al lumii. &sta gandeste omul de azi si se felicita pentru Aluciditatea? lui dar noi intrebam cum e posibil ca Cel care a postit /. de zile in pustie, Cel ce lauda pe famenii pentru Dumnezeu, sa se lase biruit de pofta sexuala insurandu!Se;!si inca in ascuns ca un fatarnic. &r insemna ca "isus se aliniaza cu ceilalti invatatori mincinosi iar 102

predica @ui este doar o spoiala bine ticluita. Cum se explica atunci minunile @ui, viata si moartea @ui, "nvierea si "naltarea la cer, toate prezise cu sute de ani in urma; (eti spune ca acestea sunt argumente ale credintei; bine atunci daca Ainteleptul zilelor noastre? nu poate fi convins prin credinta, sa!ncercam cu ratiunea. "isus a fost o persoana publica si toti oc*ii erau atintiti asupra @ui ca sa!" gaseasca vreo vina. & fost acuzat ca vindeca prin puterile Satanei, ca ridica poporul la revolta impotriva romanilor, ca nu tine Sabatul sau ca opreste lumea a plati birurile. Credeti ca se putea ca %l sa intretina relatii sexuale cu $ariea $agdalena fara ca fapta sa fie imediat sanctionata de farisei; &r fi fost dea8uns un simplu gest ca sa declanseze in mintea lor murdara suspiciunile unor relatii de curvie. Poate ca s!au gandit la asta dar n!au putut sa!@ acuze pentru ca "isus avea o distinctie care impunea respect. %ra impartial si iubitor in acelasi timp, ierta pacatele dar mustra greselile, oferea mila si do8ana in combinatia optima pentru fiecare deaceea era incon8urat de norod. De multe ori erau derutati de purtarea @ui imprevizibila dupa ce!l lauda pe Petru si!i promite ca pe el va zidi Biserica Sa, ii spune Ainapoia $ea Satano?; dupa ce o refuza pe femeia cananeanca, o lauda pentru insistenta ei si!i tamaduieste copila; il vindeca pe robul sutasului roman laudandu!i credinta in fata iudeilor; fericeste pe cei saraci si sta la masa cu bogatii; iarta pe femeia adultera si mustra pe cei care curvesc pana si cu gandul. @umea era contrariata dar "isus urmarea consecvent eficienta maxima in lucrarea mantuirii celor din 8ur. Cat priveste persoana $ariei din $agdala, Scriptura spune ca Domnul scosese din ea sapte draci; prostituata care "!a uns picioarele cu mir cand "isus fusese invitat in casa lui Simon fariseul, este conform Sfintei 1raditii una si aceiasi persoana cu $aria $agdalena. De ce dupa invierea Sa din morti, Domnul " s!a aratat prima data ei; Pentru ca As!a dus dis!de!dimineata la mormant, pe cand era inca intuneric; si a vazut ca piatra fusese luata de pe mormant. & alergat la Simon Petru si la celalat ucenic, pe care!l iubea "isus si le!a zis &u luat pe Domnul din marmant si nu stiu unde @!au pus, Petru si celalalt ucenic au plecat spre marmant ... au intrat si au vazut fasiile de panza 8os si stergarul care fusese pus pe capul lui "isus era facut sul si pus intr!un alt loc singur ... tot nu pricepeau ca, dupa Scriptura, "isus trebuie sa invieze din morti. &poi ucenicii s!au intors acasa. Dar $aria sedea afara langa mormant si plangea. Pe cand plangea, s!a aplecat sa se uite in mormant. Si a vazut doi ingeri in alb ... Femeie, i!au zis ei, pentru ce plangi; ... apoi s!a intors si a vazut pe "isus stand acolo in picioare ... Femeie, i!a zis "isus, de ce plangi; Pe cine cauti; %a a crezut ca este gradinarul ... "isus i!a zis $arie, %a s!a intors si "!a zis 'abuni, "nvatatorule, <u ma tinea, i!a zis "isus ... ci du!te la fratii $ei si spune!le ca $a sui la 1atal $eu si 1atal vostru la Dumnezeul $eu si Dumnezeul vostru ... $aria $agdalena s! a dus si a vestit ucenicilor ca a vazut pe Domnul?. &sadar " S!a aratat ei prima din mila caci astepta langa mormant zdrobita de durere. S!a aratat apoi celor doi ucenici care mergeau catre %maus pentru ca erau cu totul dezorientati de cursul evenimentelor. @i S!a aratat in aceiasi seara apostolilor desi le spusese ca!@ vor vedea in Galileea, pentru ca erau prea intristati. S!a aratat la 6 zile lui 1oma care cerea dovezi palpabile. (ederea @ui era pentru ucenici Atonicul? care!i ridica din nou la viata, caci isi pierdusera speranta. "deea ca imparatul Constantin ar fi interzis raspandirea acestui Asecret? la Sinodul " ecumenic in scopul de a uni provinciile imperiului roman sub credinta crestina, este o pura fantezie. Bna ca imparatul n!ar fi putut efectiv sa puna sub semnul tacerii un fapt petrecut cu 4.. de ani inainte si cunoscut din generatie in generatie, si a!-!a ca nu Crestinismul a contribuit la unirea teritoriala a "mperiului ci "mperiul a contribuit la

15.

raspandirea in teritoriu a Crestinismului. Cat priveste Sinodul " ecumenic, acesta s!a intrunit impotriva ereziei lui &rie pentru a formula dogma credintei in Sfanta 1reime. @eonardo da (inciC1/0-!1012D inginer si artist genial al 'enasterii, nu a emis niciun mesa8 codat despre Ateribilul secret al relatiei Domnului cu $aria $agdalena?. Da (inci a trait la 10.. de ani dupa evenimente cand ar fi trebuit ca Ataina? respectiva sa fie demult deconspirata, daca ar fi existat un cat de mic indiciu in spri8inul ei. $arele inventator nu a excelat in credinta si e putin probabil sa!l fi interesat c*estiuni de acest gen; crearea cilindrului codat este insa pe masura priceperii lui.

Cina cea de 1aina celebrul sau tablou, a slu8it de icoana crestinilor timp de sute de ani fara ca cineva sa vada in c*ipul apostolului "oan vreun Aapropo? la persoana $ariei $agdalena. Dealtfel la cina de ramas bun nu au participat decat apostolii conform Scripturii. Pictura a fost realizata cu un amestec de vopsea de ulei care nu a aderat foarte bine pe peretele bisericii Santa $aria delle Grazie din $ilan. # parte din ea s!a distrus si au trebuit -- de ani pentru ca in 1222 pictura sa fie cat de cat restaurata. <umeroasele reproduceri s!au abatut mai mult sau mai putin de la original. &postolii sunt figurati in grupuri de cate trei si discuta aprins in urma vestirii Domnului ca unul din ei "l va trada. %ste surprinsa scena in care &p Petru ii cere lui "oan sa intrebe cine este cel ce avea sa!@ vanda. "oan fiind cel mai tanar dintre apostoli are figura unui adolescent bla8in; &p "uda "scarioteanul apare tinand in mana dreapta punga cu bani. 1abloul este o capodopera atat prin realizare cat si prin conceptie; are un dinamism in expresia persona8elor si o diversitate de fizionomii demne de geniul lui @eonardo. @itera A(? si anagrama Sang 'eal ! San Greal sunt niste simple speculatii in spri8inul interpretarii Amoderne? a tabloului. Graalul este potirul pe care l!a dat "isus ucenicilor la Cina cea de 1aina; conform traditiei in acelasi potir "osif din &rimateea ar fi adunat putin din sangele Domnului, cand era rastignit. Blterior "osif a plecat sa predice %vang*elia pe teritoriul $arei Britanii luand si Graalul cu el. Se crede ca Sfantul Potir avea puterea de a inmulti *rana pentru cei nepri*aniti si de a orbi sau amuti pe nelegiuiti. @egendele

151

Graalului se impletesc cu legendele medievale ale regelui &rt*ur. &stfel Parcival un tanar nepri*anit, porneste sa devina si el cavaler al mesei rotunde dar in drum se opreste la curtea 'egelui Pescar; acesta era pazitorul Graalului si al sulitei cu care Domnul fusese strapuns pe cruce; din cauza pacatelor lui regele amutise dar prin Parcival isi recapata graiul. Dupa ce tara a avut parte de pace gratie carmuirii intelepte a lui &rt*ur, cavalerii mesei rotunde fac legamant sa porneasca in cautarea Sfantului Potir. Cei mai multi mor in aceasta misiune dar in final Graalul este gasit de Gala*ad cel nepri*anit, fiul lui @ancelot. Desi ne aflam pe taram de legenda, sa notam ca nu pa*arul in sine este important ci :ertfa Domnului. Graalul daca mai exista, nu este cum isi inc*ipuie unii un pa*ar de aur cu pietre nestemate, caci Domnul si apostolii au trait in saracie. Cat priveste prima cruciada, scopul ei a fost recucerirea "erusalimului pentru ca acolol s!au savarsit patimile Domnului; s!a desfasurat intre anii 1.25!1.22 si a fost singura victorioasa. Dupa cruciada au luat fiinta trei ordine militare calugaresti #rdinul 1emplierilor al Fospitalierilor si al 1eutonilor. #rdinul 1emplierilor s!a infiintat in anul 1113 de catre nobilul francez Fug* de Pa)ens impreuna cu opt camarazi intr!o casa de langa fostul templu al lui Solomon, pentru a prote8a pelerinii crestini care veneau sa se inc*ine la "erusalim. #rdinul capata aprobarea Papei in 11-3, prile8 cu care calugarul cistercian Bernard de Clairvaux va introduce o disciplina severa impunand rugaciune, saracie, castitate si ascultare. Spre sfarsitul sec 7"" templierii au repurtat cateva victorii militare in 1ara Sfanta, fapt care le!a adus faima si bogatie; numeroase daruri in bani dar mai ales in terenuri veneau din partea bisericii, iar altele din partea aristocratiei feudale din %uropa care in acest fel se spala de datoria de a merge in cruciada. 1emplierii devenisera un fel de mercenari ai crestinatatii mandatati sa apere "erusalimul de musulmani, sarcina mult prea grea pentru ei. #rdinul pusese la dispozitie o mica armata permanenta de 4.. de oameni de elita; pentru intretinerea lor trebuiau insa bani. S!a infiintat deci un sistem de deplasare a fondurilor a carui siguranta era garantata de templieri in toata %uropa. 1reptat au inceput sa apeleze la serviciile lor negustori si nobilii bogati. 1emplierii se transformau din calugari militari in banc*eri. "n 1136 "erusalimul a fost recucerit de arabii condusi de Saladin iar 1emplierii si!au mutat sediul la &ntio*ia; cum trupele musulmane inaintau 1emplierii au trebuit sa se retraga la &cra, apoi la Cezareea. "n 1-21 parasesc 1ara Sfanta si se muta in insula Cipru, apoi in Franta. "nvidiati pentru averile lor 1emplierii au inceput sa fie discreditati de diferite zvonuri calomnioase, ca ar practica ritualuri imorale. "n 14.6 regele Frantei Filip "( cu acordul Papei Clement (, starneste o persecutie contra lor arestand pe marele maestru al ordinului :aLues de $ola) si pe alti capi superiori. Sub tortura 1emplierii recunosc practicarea de ritualuri satanice si multi din ei sunt arsi pe rug. "n anul 141- Papa dizolva ordinul si dispune ca patrimoniul sa fie transferat Cavalerilor #spitalieri; dispozitia nu a fost respectata si grosul averii a a8uns in visteria regelui. $ulti istorici considera procesul 1emplierilor o inscenare pusa la cale de Filip "(; erau o prada usoara, odata ce inselasera asteptarile %uropei nereusind sa apere "erusalimul de pagani. 1emplierii supravietuitori au fost incorporati ulterior in ordinul Francmasoneriei. &sta spune istoria despre 1emplieri, dar noi ne multumim sa observam ca @eonardo da (inci s!a nascut in 1/0- la 1/. de ani dupa desfiintarea #rdinului. <u se putea deci ca 1emplierii sa gaseasca la "erusalim Acodul lui da (inci?.

15-

Cap 3. &teism sau credinta;

<u exista niciun argument decisiv in favoarea religiei sau a ateismului; alegerea e absolut libera. 'eligia este pentru credinciosi un mod de viata iar pentru atei o superstitie; ateismul este pentru atei libertate de gandire iar pentru credinciosi un pacat capital. Pe cale rationala omul nu poate intelege decat intuitiv notiuni ca viata, moartea, vesnicia, infinitul, dreptatea, universul. Stiinta desc*ide mereu noi orizonturi astfel ca in mod paradoxal cunoastem tot mai mult si stim tot mai putin, ratacindu!ne in *atisurile cunoasterii. <u se mai vede padurea din cauza copacilor; omul pierde viziunea unificata asupra lucrurilor si atunci are nevoie de religie, care pastreaza vederea de ansamblu cu toate punctele de reper neclintite. #mul modern trebuie sa gaseasca o punte intre Stiinta si 'eligie ca sa!si poata pastra ec*ilibrul interior. #bictivul fundamental care ar trebui sa ne g*ideze toata viata este aflarea sensului propriei noastre existente. #amenii cauta adevarul dar el este amestecat intr!o mare de minciuni. $a8oritatea iau drept adevar cea ce gasesc mai repede la indemana, cea ce e mai convenabil pentru interesele de moment sau cea ce vad ca ia toata lumea dar sunt si unii care nu se lasa pana nu!l afla. &stazi nu ne mai a8unge timpul unei vieti pentru a cerceta multimea informatiilor la care avem acces si deaceea trebuie sa selectam ce este important de stiut Cdeaceea am scris aceasta carteD. &vem nevoie de un plan de cercetare a realitatii si de un nucleu axiomatic de cunostinte care sa stea la baza edificiului cunoasterii pentru fiecare din noi. # educatie sistematica a celor sapte ani de!acasa bazata pe un sistem ordonat de valori furnizat de religie, este cel mai bun start pentru orice fiinta umana. Cand va ceste tanarul va selecta singur informatiile utile pentru desavarsirea cunoasterii; daca insa vom lasa informatiile sa atace in mod *aotic un intelect imatur, el va creste dezorientat si va cerne mult mai greu adevarul din marea de minciuni. 1raiul in lume amesteca o credinta curata cu tot felul de crezuri Amurdare?, incat omul pana la moarte este pus in situatia de a alege. &!@ cauta pe Dumnezeu este un act de mare cura8 care implica sc*imbarea intregii tale vieti; multi intuiesc acest lucru si preferand sa traiasca mai departe supusi dulcilor patimi, se straduiesc sa amane intoarcerea la Dumnezeu. Problema credintei mai importanta decat insasi viata, a8unge sa fie subordonata celor mai neinsemnate preocupari. &uzim foarte des expresii Aintelepte? cum ar fi Anu stie nimeni daca exista sau nu?, An!a venit nimeni de pe lumea cealalta sa ne spuna?. Si totusi pentru orice om vine cel putin odata!n viata momentul cand isi pune problema sensului propriei existente, a raspunderii pentru faptele savarsite, a vietii de dupa moarte, etc. #rice om ca fiinta inzestrata cu ratiune, isi va defini un >crez? in viata; capacitatea de a crede in ceva este nativa. #biectul credintei este la libera alegere a fiecaruia si evolueaza odata cu varsta; azi esti ateu materialist, maine crezi in extraterestri, poimaine te!apuci de )oga, etc. C*iar daca pe parcursul vietii apar date noi individul prefera deobicei sa le adapteze propriului sau sistem, decat sa!si sc*imbe modul de gandire; asta explica partial conflictul intre generatii. %xista si indivizi care isi Aup!dateaza? gandirea, mereu tineri cu sufletul desi se trec cu anii. "ntotdeauna o Afilozofie de viata? graviteaza in 8urul unei principiu de baza, din care decurge restul. De exemplu >*edonismul? care presupune cautarea placerilor sexualitatea, ateismul din care rezulta lipsa de scrupule Alibertatea? de a infaptui orice, dedicarea Stiintei din care pot rezulta savanti sau pasionati de stiintifico! fantastic. %xista insa in viata momente cruciale cand esti >constrans? sa!ti definesti 154

pozitia fata de Dumnezeu. &sa cum structura cristalina organizeaza atomii unui metal sporindu!i calitatile, asa un crez in viata structureaza resursele omului; ii ofera un sistem de valori, ii orienteaza puterile spirituale catre un tel, ii da un ec*ilibru interior. Cand obiectul credintei unui om se clatina atunci si omul cade spiritual; cel ce crede in stiinta va fi adeseori dezorientat, cel ce crede in placerile vietii le va simti amaraciunea, ateul va cadea in disperare cautand sensul propriei existente, dar cel ce crede in Dumnezeu va fi de neclintit.

&rgumente contra
Dumnezeu nu exista pentru ca nu!@ vedem spun necredinciosii. (or sa!@ vada sa!@ auda sa!@ pipaie, desi %l este transcendent mai presus de perceptia noastra. Pe de alta parte daca am putea sa!@ vedem n!ar mai fi credinta ci convingere, n!ar mai fi libertate de vointa a omului ci alegerea fortata a binelui. Prin Domnul nostru "isus Fristos Dumnezeu a putut fi vazut si auzit dar tot prin credinta Acine $!a vazut pe $ine a vazut pe 1atal?. Dumnezeu S!a facut cunoscut oamenilor prin revelatii catre alesii Sai $oise, proorocii din vec*ime, 9oroastru, apostolii <oului 1estament, $u*ammad si altii care au avut misiunea de a difuza in popor mesa8ul divin. 'ezultatul a fost intemeierea de religii si inmultirea binelui pe pamant; aceste lucruri nu pot fi negate dar sunt puse de atei pe seama Anaivitatii? maselor populare. %l se mai face cunoscut prin diferite semne ca a8utor celor slabi in credinta dar asta nu garanteaza mantuirea, cum a fost cazul regelui Saul. Cei care au gasit calea si merg pe ea cu *otarare nu primesc semne pentru ca n!au nevoie. <ici cei Aimpietriti? in rau nu primesc semne ale existentei @ui pentru ca le!ar lua drept 8ocuri ale imaginatiei. Semnele lui Dumnezeu nu se intiparesc in mintea omului pentru a nu!l influenta in libertatea de a alege binele sau raul. Cel care primeste asemenea semne trebuie sa le pastreze ca pe o comoara si sa le adape mereu cu apa vie a recunostintei caci altfel uitarea i le fura curand. @a vreo trei ani dupa ce venisem la credinta am primit si eu un semn. Plecasem la o nunta a unei verisoare in nordul $oldovei, loc unde credinta crestina este mai puternica decat in alte parti; eram cu sotia si nu!mi mai vazusem de mult timp rudele. "nainte de a pleca mi!am promis mie insumi ca trebuie sa a8ung si pe la mormantul bunicilor mei; pregatisem cateva lumanari luate de la o Biserica din Suceava pe care le pazeam cu atentie sa nu se rupa. &m a8uns la rude cu o seara inaintea nuntii si cum era de asteptat ne!am pus pe bautura de veselia revederii; le luasem la fiecare cadou cate o sticla sau cate o cutie de bomboane. <e!am culcat tarziu iar a!-!a zi urma sa pornim pe la 1. dimineata cununia civila si sa inceapa petrecerile. %u nu prea tin la bautura; cu c*iu cu vai am a8uns in pat dar totusi am avut gri8a de lumanari sa nu le pierd. Dimineata aveam un cap cat o banita si mi!era rau; ceilalti inca dormeau dar eu asa cum eram ma*mur de bautura, am luat lumanarile si am plecat in deal la cimitir; daca nu ma duceam atunci nu mai era timp caci a!-!a zi dupa nunta disdedimineata trebuia sa prindem trenul inapoi spre Constanta. $ergeam pe drum si ma batea soarele in cap iar lumanarile incepusera sa se topeasca; nu m!am intalnit cu multa lume caci era Duminica. Cimitirul se afla in curtea bisericii din deal unde nu se mai tineau slu8be decat la inmormantari, caci in sat se afla construita o Biserica noua. &m a8uns si am gasit cu oarecare dificultate mormintele bunicilor mei. &m cautat o piatra ascutita si am taiat lumanarile in doua ca erau prea lungi facand din ele un manunc*i, apoi am sapat o mica groapa in pamant le!am asezat acolo si le!am aprins. &m 15/

facut o scurta rugaciune pentru sufletul celor adormiti si m!am asezat cu fata!n sus pe o banca la umbra, ca sa!mi revin putin din ma*mureala. Cand m!am ridicat sa ma uit la lumanari am ramas uimit; groapa pe care o sapasem capatase forma regulata a unui triung*i ec*ilateral si lumanarile ardeau frumos inauntrul lui. $intea a inceput sa mi se limpezeasca si m!am simtit cuprins de o mare bucurie incat fara sa vreau m!au podidit lacrimile. Simteam insistent in minte cum Cineva comunica cu mine, imi transmite ceva ca un flux intens si inaltator. &m stat pana au ars complet lumanarile si in starea aproape insuportabila de bucurie in care ma aflam, nu reuseam sa ma gandesc la nimic altceva decat sa!" multumesc lui Dumnezeu. &m luat incet drumul inapoi spre casa unc*ilor mei; mergeam pe ulita plina de praf si nu!mi putem stapani lacrimile. &bia cand am a8uns la drumul asfaltat fluxul acela s!a retras incet din mintea mea si am revenit la normal. $!am spalat la fantana si am a8uns acasa dar nu le!am spus nimic alor mei. <unta a decurs normal si a!-!a zi ne!am intors acasa. $a gandeam ca am primit pe nemeritate pentru circa 8umatate de ora, un dar nemaipomenit de la Bunul Dumnezeu ca sa ma intareasca in credinta. <u m!am mai intalnit de atunci cu acea stare indescriptibila dar sincer tan8esc dupa ea si!i pastrez amintirea in suflet. Bn alt Aargument? al ateilor este existenta raului. Daca ar fi Dumnezeu atunci n!ar trebui sa existe boli, necazuri, calamitati, nedreptate, asuprire P spun ateii; toti oamenii ar trebui sa fie fericiti pentru ca %l este bun si milostiv. "ntr!adevar asa va fi dar nu acum ci in A"mparatia ce va sa vina?, pentru cei ce vor fi vrednici de ea. Dumnezeu va face dreptate absoluta la :udecata de &poi; bolile suferintele, durerea fizica nu vor mai exista pentru cei gasiti buni, dar toti raii ce si!au dus viata in placeri pacatoase vor mosteni c*inurile vesnice. Pana atunci insa in viata aceasta pamanteasca toate relele continua sa existe, pentru ca asta e singura modalitate prin care putem inainta in cresterea spirituala. ?Sa!si ia fiecare crucea si sa!$i urmeze,? ne spune Domnul, deci sa ne luam fiecare partea noastra de necazuri si suferinte. Boala, durerea, saracia, moartea unei fiinte dragi, sunt pentru noi tragedii extraordinare dar %l le factureaza la adevarata lor valoare in raport cu eternitatea. Sacrificiul care ni se cere este mic si ni se da in sc*imb o rasplata foarte mare, nemeritata. &devarata tragedie care ne paste este moartea sufletului a eului personal, pe care Domnul o numeste Amoartea a!-!a?. Cand omul isi asuma de bunavoie >crucea? >isi face norocul cu mana lui? dar cand se impotriveste, Ace i!e scris in frunte i!e pus?. Bnii oameni pot intui din greutatile vietii lor cum mana Domnului ii conduce catre mantuire, insa pentru cei care nu cred in rasplata @ui toate necazurile vietii le sunt o suferinta cumplita. %i nu vor sa primeasca Acrucea?, se zbat, in8ura, *ulesc pe Dumnezeu, se straduiesc fara scrupule sa puna pe umerii altora poverile care sunt in dreptul lor. &learga dupa un trai confortabil care se obtine deobicei prin compromisuri cu propria constiinta; cand se istovesc de atata razvratire cad in deznade8de sau se pocaiesc. Dumnezeu ne da cat putem duce fiecare pentru ca nicicand nu!@ cautam mai mult ca in necazuri si nicicand nu!@ iubim mai mult ca atunci cand ne a8uta. #rice necaz este leac si nu razbunare, este semn al iertarii divine. Sunt si unii care! si duc viata in placeri adesea vicioase iar %l nu le da necazuri. &sta poate fi un indiciu ca sunt lepadati de la fata @ui; totusi oricine poate veni la credinta c*iar si Ain al!1-!lea ceas?, caci %l nu doreste moartea pacatosului ci indreptarea. &ceasta este calea anevoiasa de mantuire a omului, mereu sub semnul ispitelor si al pacatului. "naintarea in credinta se face treapta cu treapta si pe fiecare este cate o ispita care trebuie invinsa. Greutatile vietii

150

sunt pentru noi un antrenament astfel ca in momentul mortii sa fim orientati catre polul binelui fara putinta de intoarcere, iar restul va completa %l. Dar este oare posibil sa mostenim "mparatia lui Dumnezeu si sa avem parte si de fericire pe acest pamant; "nainte de dreptatea finala exista si in aceasta viata o dreptate relativa pentru ca cel ce face rau si o duce bine este defapt nefericit iar cel ce face bine si o duce rau este defapt fericit. %xista un raport direct proportional intre starea morala a unui om si capacitatea lui de a fi fericit *otul, ucigasul, desfranatul, mincinosul c*iar daca au tot ce le trebuie nu sunt mai fericiti ca cei drepti in lipsuri si necazuri. Cel ce urca pe trepte mai inalte, c*iar si c*inurile si moartea i se par dulci; Dumnezeu il incearca mai tare ca sa!i dea cununa muceniciei. &devarata fericire este cea spitituala cand ai facut vreo pomana, cand ai mangaiat un suflet indurerat, cand ai a8utat un om sa!si rezolve un necaz, cand ti!a reusit vreo lucrare. &tunci simti in suflet o bucurie mai mare decat placerea trupeasca, atunci te apropii oarecum de cea ce vei simti cand vei fi in comuniune cu %l. Bine veti spune fericirea sufletesca intelegem, dar fericirea fizica, cea care consta in sanatate si bunastare ne este permisa sau nu; %ste permisa dar cu o conditie A<u cautati ce veti manca, ce veti bea sau cu ce va veti imbraca, Cautati mai intai "mparatia lui Dumnezeu, si toata acestea vi se vor da pe deasupra,? Deci nu trebuie sa facem din mancare si bautura scopul vietii; cei care se multumesc cu ce au si nu ravnesc la rafinamentul luxului dobandesc fericirea si aici pe pamant. Cei mai multi au nevoie de nevasta si copii ca sa fie fericiti; este o indatorire dar si o mare bucurie sa ai o familie, si Domnul ti!o da numai sa nu uiti nici pe saraci caci si ei sunt mame, fii si fiice. Pentru fericire mai trebuie realizarea pe plan profesional, pe care Domnul ti!o da numai sa muncesti cinstit Aca pentru Dumnezeu nu ca pentru oameni?. Pentru fericire mai trebuie distractii; daca Domnul "nsusi a fost la nunta din Cana atunci poti sa mergi si tu la petreceri dar fara sa te imbeti, sa vorbesti ce nu trebuie sau sa curvesti din priviri. &sadar Dumnezeu nu exclude fericirea pamanteasca dar omul este mereu nemultumit si vrea mai mult; nu intelege ca sufletul lui tan8este defapt dupa cele de Sus, nu dupa surogatul placerilor materiale. Straduindu!se sa!si gaseasca Afericirea? omul isi pierde simtul cumpatarii, a8unge sa abuzeze de bunurile pamantesti si sa guste din placerile pacatului care nu!l pot satura; a8unge intr!o stare de beatitudine pe care o confunda cu fericirea, dar aceasta stare se obtine din ce in ce mai greu pentru ca simturile se tocesc si e nevoie de mai multa mancare, mai multa curvie, mai mult alcool, mai multe droguri. Satana!ti sopteste Atraieste!ti viata, profita de clipa prezenta?, si astfel pe nesimtite a8ungi in capcana propriilor vicii si te nenorocesti. Cei putini care vin la credinta se minuneaza singuri din ce abis fara fund au fost salvati. Deaceea cand exageram cu Afericirea? Dumnezeu ne da boli si necazuri asa ca ne scarbim de placerile vicioase; abia atunci sanatatea, familia, munca, devin din nou valoroase si omul invata cumpatarea. Fericirea pamanteasca ar trebui sa fie pentru noi un izvor de permanenta recunostinta catre Dumnezeu dar in loc de asta este un somnifer care ne face sa!@ uitam. Spuneam ca cei ce se multumesc cu putinul pe care!l au pot atinge fericirea; conditia aceasta pare ca implica in mod necesar saracia. Sunt insa si bogati care ating fericirea pamanteasca si nu o pierd nici pe cea cereasca; conditia e sa traiasca la fel ca oamenii de rand iar din averea lor sa faca milostenii, cum a facut 9a*eu vamesul. Gandeste!te ca averea ta nu e a ta, ci ti!a incredintat!o %l ca s!o gospodaresti in folosul altora. Sa fii zgarcit cand e vorba sa c*eltuiesti pentru tine si mana larga cand c*eltuiesti pentru saraci; Dumnezeu iti va cere socoteala de orice banut c*eltuit. Privita in acest fel averea este

155

pentru cel bogat o Acruce? si inca una cu o mai mare raspundere. <!ai voie sa mananci scumpeturi, sa te imbraci in lux, sa!ti iei masina Abengoasa?, sa locuiesti in confort sau sa c*eltui averi intregi pentru distractiile tale; trebuie sa traiesti ca omul de rand care nu!si poate permite toate astea iar din surplusul de bani sa miluiesti pe cei saraci. "nteleptul stie ca roata vietii se invarteste; azi esti bogat, maine poate sa dea peste tine o boala, un accident, un faliment si a8ungi sarac. Deaceea e bine sa!ti pui niste bani deoparte ca sa nu fii sarcina altora. Deasemenea sa fii pregatit oricand sa!ti castigi painea muncind, cand banii se termina. Cei mai multi bogati nu rezista insa ispitei de a c*eltui pentru ei si cad in vicii rafinate droguri, femei, 8ocuri de noroc, concedii extravagante; mananca delicatese cand altii flamanzesc, isi construiesc case luxoase cand altii stau cu c*irie, isi cumpara masini scumpe cand altii n!au bani nici de tramvai, iar cand se termina averea isi pun capat vietii din disperare. %xista si bogati tip Fagi 1udose, care atat de mult tin la avere ca nici saracilor nu dau nici pentru ei nu c*eltuiesc; averea le ramane mostenire altora iar ei se c*inuiesc degeaba; n!au parte de fericire nici aici nici dincolo. Spun unii bogati ADe ce sa dau din bunurile castigate de mine prin Amunca?, celor care sunt saraci pentru ca lenevesc; Sa munceasca daca vor sa aiba, Dandu!le milostenie ii incura8ez sa trandaveasca?. "n numele Adreptatii?, cel care are cauta motiv sa nu dea celui care n!are. Plini de egoism il 8udecam pe aproapele, cand Domnul cere mila si 8udecarea propriilor noastre defecte. Daca e lenes si nu!i dai tot nu!l faci *arnic, iar daca!i dai nu!l imbogatesti; c*iar lenes fiind, el cand cerseste se in8oseste pe sine iar asta inseamna smerenie, poteca cea mai scurta catre mantuire. Daca stii ca e lenes nu!i da mult, daca stii ca!i betiv nu!i da bani ci da!i ceva de mancare dar daca stii ca e vrednic si a dat necazul peste el atunci a8uta!l mai mult, ca sa se puna pe picioare. %ste cate un sarac care nu cere de rusine si daca ii dai te refuza politicos, deaceea trebuie sa gasesti calea spre sufletul lui ca sa!l a8uti fara sa!l in8osesti. De cele mai multe ori saracul e sarac nu pentru ca e lenes ci din atatea alte motive boli, soma8, familie grea, *andicapuri; pe de alta parte multi oameni sunt bogati nu pentru ca muncesc foarte mult ci pentru ca au apucat un servici bine platit sau pentru ca au investit niste bani intr!o afacere profitabila sau pentru ca au primit vreo mostenire. 'areori munceste bogatul mai mult decat saracul, caci in lumea in care traim nu se plateste atat munca ci mai ales pozitia sociala; tocmai deaceea averea pe care o ai nu trebuie sa consideri ca!ti apartine ci!ti este data in folosul altora. $ai spun ateii daca Dumnezeu exista %l trebuie sa fie Bnic; de ce sunt atunci mai multe religii; &cest rationament porneste de la prmiza falsa ca fiecare religie are dumnezeul ei; adevarul este ca toate religiile slavesc pe &celasi Dumnezeu. Principiile de baza ale unei credinte monoteiste se regasesc atat in Crestinism cat si in "udaism, "slamism sau 9oroastrism in primul rand existenta Bnui Creator Bnic Sustinator al Bniversului, "zvor de viata si dreptate absoluta, si in al!-!lea rand finalitatea existentei umane in comuniune cu Creatorul, prin practicarea activa a faptelor bune. 1oti credinciosii pamantului merg pe aceiasi cale; cand te umple mila si a8uti pe aproapele c*iar in paguba ta atunci ortodox sau adventist, suffist sau sunnit, fariseu ori samaritean totuna sunt. %ste regretabila scindarea religiilor in secte, dar faptul se datoreaza oamenilor si nu poate fi pus in sarcina lui Dumnezeu. Deosebirile de pareri, superficialitatea, spiritul de contrazicere, dorinta de marire, interesele materiale, acestea sunt defapt motivele divizarii sectare. Partea Abuna? este Adiversificarea? pentru ca atrage un numar mai mare de oameni la Dumnezeu. Partea proasta sunt devierile de la dogme si ratacirile de la dreapta credinta. Desi toate sectele se exclud una pe alta fiecare are si membri evlaviosi placuti

156

lui Dumnezeu; credinciosul de rand nu se aventureaza in dezbateri teologice ci doar practica milostenia, cinstea, smerenia, curatia, care toate duc spre mantuire. <u vorbim de sectele satanice care promoveaza orgii, droguri, idolatrie, etc. Bn alt argument impotriva credintei pare sa!l aduca progresul stiintific. S!a reusit crearea in laborator a particulelor de antimaterie, s!au descoperit legile geneticii, s!au intreprins calatorii in cosmos, etc. &vem senzatia ca stiinta a devansat religia, dar defapt cea ce s!a descoperit pe cale stiintifica vine sa confirme revelatii vec*i de mii de ani. &m discutat despre asta in primul capitol A%volutionism si Creationism? $ulti oameni au facut loc in inima lor atat lui Dumnezeu cat si progresului stiintific. $ai multi insa isi gasesc ec*ilibrul instabil in genul Stiintifico!Fantastic, substituindu!@ pe Dumnezeu cu extraterestri. Pentru ei aparitia si dezvoltarea vietii pe 1erra este sub controlul unor civilizatii cosmice care dispun de intreaga planeta ca de un laborator experimental. Specia umana ar fi rezultatul interactiunii sexuale dintre *ominizii primitivi si reprezentantii acestor specii venite din spatiu. &lta varianta merge pe autodistrugerea ciclica a civilizatiei terestre din care cativa exponenti calatoresc in timp reinfiintand alte civilizatii. # varianta Aastrologica? atribuie corpurilor ceresti inteligenta si putere asupra destinului oamenilor. Bn subiect SF la moda este amenintarea inteligentei artificiale de a deveni constienta de sine si a sub8uga omenirea. #rice este bun pentru liber!cugetatorii genului SF, in afara de Dumnezeu. "maginatia lor are pe alocuri accente satanice; sunt Acreate? specii de (ampiri, Predatori, &lieni, 9ombi, monstri de tot soiul, care!i terorizeaza si!i ucid dupa bunul plac pe bietii oameni, desi Domnul ne spune sa nu ne temem caci si perii din cap ne sunt numarati. Bn alt gen SF!ul Aapocaliptic? ameninta omenirea cu cataclisme oarbe si razboaie totale, dar Sfarsitul lumii nu se va face la intamplare nici prin puterea si vointa omului caci numai &cela care a creat lumea are dreptul de a o nimici. %xista si idei Aoptimiste? cum ar fi obtinerea Avietii vesnice? transferand entitatea individului batran in trupul tanar al propriei clone; poate c!ar merge dar clona desi este o copie din punct de vedere genetic, totusi are entitate distincta, vointa si destin propriu, cum ar fi un frate geaman. Super!eroi ca Superman, Batman, 'obocop, Spiderman, insuflati de nobile sentimente Acavaleresti? isi pun puterile paranormale in slu8ba femeilor si copiilor fara aparare, infiintand Aidolatria? moderna. &tat monstrii cat si super!eroii sunt foarte bine definiti ca persona8e de parca!ar fi reali, c*iar daca sunt inventati doar pentru a produce actiunea, suspanul si efectele speciale gustate de public. "n 8urul lor s!a creat o intreaga mitologie pe care tinerii o stiu mai bine decat tabla inmultirii, gratie Aeducatiei? SF prin filme si desene animate. &udiovizualul are un impact foarte puternic Aotravind? cu succes educatia din familie sau scoala. &parent tot acest gen de Aarta? este inofensiv ba c*iar apreciat ca progresist, si totusi curentul SF este profund nociv pentru ca provoaca dileme dramatice. Suntem pusi sa alegem intre extraterestrii si Dumnezeu. Creatia este opera @ui, sau este experimentul lor; Sfarsitul lumii este comandat de Dumnezeu, sau depinde de evenimente astronomice aleatoare; #amenii dispun de viata lor, sau pot fi oricand victimele unor monstri imaginari; 1rebuie sa ne rugam lui Dumnezeu, sau sa asteptam a8utorul Super!eroilor; <emurirea este darul oferit de Creator pentru faptele bune, sau putem sa ne!o procuram singuri prin ingineria genetica; "nlocuind pe Dumnezeu cu extrterestri dispare criteriul alegerii binelui, credinta in :udecata si nemurirea sufletului iar :ertfa lui "isus devine inutila. "n zilele noastre daca incerci sa!i vorbesti unui tanar despre adevarurile credintei crestine, el va argumenta cu

153

ideile cultivate de genul SF si va pune religia ca o posibila alternativa la ele. Printr!o lovitura maiastra Satana reuseste sa clatine credinta a milioane de crestini. $ulti adepti ai genului SF au incercat sa identifice viziunile proorocilor cu vizitele extraterestrilor. De exemplu descrierea din %zec*iel se potriveste unei nave cosmice; >zgomotul si focul? ar fi propulsia, >oc*ii de8urimpre8ur? ar fi fantele de lumina ale unui camp energetic invartitor, acel ceva ca >arama lustruita? ar fi 8etul navetei, >slava lui Dumnezeu care se muta de pe cei patru *eruvimi? ar fi un modul spatial. Sunt insa si elemente care nu se potrivesc de fel cele patru fete ale fiecarui *eruvim de om, taur, vultur si leu, si mai ales &cel Cineva cu c*ip omenesc ce sta pe tron si afirma despre Sine ca este Dumnezeul lui "zrael. %l ii spune lui %zec*iel sa prooroceasca ducerea poporului ales in robie fapt care s!a si intamplat. "n viziunile lui Daniel si in &pocalipsa Sf "oan, ?%xtraterestrul? purtat de >nava spatiala? se prezinta pe Sine ca fiind nu doar Dumnezeul lui "zrael ci si Creatorul universului. Stiinta acrediteaza ideea existentei vietii si inteligentei pe alte planete dar tot legata de un suport trupesc material; cand vorbim despre extraterestri intelegem niste fiinte fizice supuse legilor naturale, care formeaza civilizatii mecaniciste evolutive intr!un mod asemanator civilizatiei umane. 'eligia merge mai departe si marturiseste viata si inteligenta in afara trupului. "ncercarea de a pune semnul egal intre ingerii din revelatiile proorocilor si extraterestri veniti in nave cosmice, urmareste defapt neagarea existentei vietii in afara unui trup material; tinta ascunsa este a demonstra ca nici noi oamenii, odata ce murim trupeste nu mai putem exista. % ciudat cum aceiasi predicatori ai mortii definitive produc in acelasi timp filme cu fantome, deci se contrazic afirmand viata in afara trupului. $ira8ul produs de SF se destrama insa in fata unei intrebari simple daca oamenii sunt produsul de laborator al extraterestrilor, atunci pe ei cine i!a creat; %ste probabil sa existe in acest Bnivers infinit mai multe Apepiniere? de viata dar toate vor trebui sa aiba Bnul si &celasi Creator, caci %l nu este marginit la o creatie marginita. Dintre atatea mii de galaxii cu milioane de sisteme planetare cu nenumarate planete germinatoare de viata, nu se poate ca Dumnezeu Creatorul sa populeze doar Pamantul; n!ar fi >economic?. %ste probabil deci sa existe si alte fiinte vii in univers asemanatoare speciei umane, inzestrate cu inteligenta; toti avem insa acelasi Creator. @a fel ca si noi extraterestrii ar fi trebuit sa progreseze luand ca model minunile existente in natura; la fel ca si noi ar trebui sa se supuna legilor naturale, sa se nasca sa cresca si sa moara; la fel ca si noi ar trebui sa aiba un suflet nemuritor si sa depinda de o :udecata finala in raport cu binele sau raul pe care!l vor fi facut. &sa cum sensul existentei noastre se implineste in viata de dupa moarte in unire cu Dumnezeu, tot asa si pentru ei. Stim ca suntem parte din %l si ca ne aducem fiecare >aportul? la Fiinta @ui prin evolutia individuala, pe calea ce ni s!a aratat. %l este "ubire atat pentru noi cat si pentru ei, iar prin asta extraterestrul este si el un >semen? pe care trebuie sa!l iubim. Se pare insa ca intre civilizatiile interplanetare sunt puse niste bariere asa ca fiecare sa!si aduca roadele independent. Dupa ce vom muri si vom avea acces la A"zvorul cunoasterii? vom afla mai multe despre asta.

Biblia este totusi adevarata

Cartea cartilor Biblia, afirma in primul rand existenta lui Dumnezeu si apoi 8aloneaza calea omului spre mantuire. $ulti Aintelepti? ai acestui veac contesta scrierile biblice pe 152

motiv ca sunt false; iata cateva marturii reliefate de dl Petru Popovici in cartea sa ABiblia este totusi adevarata?. Potopul traditie atestata in scrierile vec*i de pe toate cele cinci continente, marturisind despre distrugerea omenirii prin inundarea pamantului si salvarea unei familii de oameni cu a8utorul unei corabii. "n Frigia s!a descoperit o moneda cu o corabie triung*iulara gravata pe ea si avand pe margine initialele < si #. Dumnezeu i!a poruncit lui <oe sa construiasca &rca sub forma unui acoperis tip prisma triung*iulara de 4. de metri lumgime, 0 metri latime si 4 metri inaltime; s!a demonstrat prin calcule ca dimensiunile si forma &rcei descrise in Biblie sunt cele ideale pentru stabilitate si rezistenta la valuri. Potopul dovedeste existenta Creatorului; un copil face din plastilina un castel si cand se plictiseste il strica si modeleaza din acelasi material o girafa; asa si Dumnezeu. %xtinctia atator specii prin glaciatiuni, cutremure, vulcani, meteoriti; trupuri de oameni si animale reintegrate in materie si devenite prin regnul vegetal *rana pentru alte fiinte vii; totul sugereaza aceiasi idee Creatia este plastica in mainile Creatorului. (estigiile celor doua cetati Sodoma si Gomora se pare ca sunt pe fundul $arii $oarte; in zona exista si azi zacaminte de sulf si sare, asa cum mentioneaza Biblia. "n %gipt s!a descoperit inelul lui "osif cu inscriptie evreiasca in interior; deasemenea s! au gasit inscriptii in care este mentionata foametea de 6 ani si un raport al granicerilor care consemneaza trecerea unor semiti in %gipt. Descoperirea in zidurile piramidelor de pe timpul lui 'amses al!-!lea a caramizilor cu paie si fara paie, confirma spusele Bibliei. Plagile %giptului si %xodul. Prefacerea apei in sange este se pare colorarea <ilului de catre o argila rosie si infectarea cu niste plante criptogramice nocive care au produs moartea pestilor; plaga loveste in zeitatea #siris personificata de fluviul <il. Pedeapsa prin broaste si musca caineasca sunt atestate de descoperirea unor zeitati cu cap de broasca si altora in forma de musca. Ciuma vitelor rezultata din putrezirea broastelor loveste in zeitatea &pis, boul sacru. (arsatul negru poate fi transmis prin musca caineasca. "ntunericul de trei zile se pare ca a fost produs de AEamsin?, o furtuna de praf dens in atmosfera, lovind in divinitatea suprema 'a soarele datator de lumina. Faraonul din timpul exodului pare sa fie $ernepta* al carui fiu intai nascut si succesor la tron moare la varsta de 13 ani, confirmand moartea intailor nascuti mentionata in Biblie. #prirea "ordanului se pare ca s!a datorat unei masive alunecari de teren Cse cunosc mai multe cazuri in istorieD. Pe fundul $arii 'osii s!au gasit fragmente din carele armatei lui Faraon, anga8ata in urmarirea poporului evreu. Cercetarile ar*eologice asupra "eri*onului arata ca in timpul cuceririi de catre israelitii condusi de :os*ua, a fost um mare cutremur de pamant care a surpat zidurile cetatii. Cand San*erib imparatul &siriei, a mers impotriva "erusalimului pe vremea lui 9edec*ia, a trimis o parte din armata impotriva lui 1ir*aca imparatul %tiopiei si al %giptului; Ferodot spune ca o multime de sobolani au ros noaptea curelele scuturilor si arcurilor armatei asiriene, care a fugit dinaintea egiptenilor si s!a reintors la "erusalim avand microbul ciumei de la sobolani. &ceasta explica moartea celor 130.... de asirieni, salvarea "erusalimului si reintoarcerea lui San*erib la <inive, dupa cum nareaza Biblia. Deasemenea analele lui %sar!Fadon, al!4!lea fiu al lui San*erib confirma ca imparatul a fost asasinat de catre cei doi fii mai mari care apoi au fugit cedand tronul fiului mai mic. Cele sapte vremi Ctrei ani si 8umatateD proorocite de Daniel imparatului <abucodonosor, in care va fi in incapacitate mentala, sunt confirmate de scrierile lui Berosus care

16.

precizeaza ca imparatul a avut o perioada de Asanatate infirma?, timp in care Babilonul a fost guvernat de imparateasa. Geneza. "n limba aramaica vec*e in care a fost scris (ec*iul 1estament se foloseste expresia Abara? cu sensul Aa crea din nimic? si expresia Aasa*? cu sensul Aa face sa apara?. "n versetul intai al Genezei cand spune ca A@a inceput Dumnezeu a creat cerurile si pamantul? se foloseste expresia Abara?, iar in versetul care vorbeste despre ziua a!/!a cand Dumnezeu a facut luminatorul cel mare Soarele, luminatorul cel mic @una si stelele cerului, foloseste termenul Aasa*?. Cu alte cuvinte sistemul solar a fost facut de la inceput, iar soarele si luna au fost facute vizibile de pa pamant in ziua a!/!a; regnul vegetal se dezvoltase in ziua a!4!a dar nu la lumina solara ci la lumina pe care o facuse Dumnezeu in ziua intai. "n cele 5 Azile? pamantul a fost adaptat pentru viata; expresia A)om? folosita in Geneza pentru a desemna o zi se traduce defapt prin perioada de timp nedefinita, etapa, si poate avea intelesul de era geologica Ccca -0. de milioane de aniD. Daca A)om? s!ar traduce in Geneza in sensul de zi calendaristica de -/ de ore, atunci cum s!au masurat primele zile dinainte de aparitia soarelui; %lemente de fizica. A%l tine toate lucrurile cu Cuvantul puterii @ui?; aceasta fraza face trimitere la @egea atractiei universale, fara de care corpurile ceresti nu si!ar putea mentine orbitele; deasemenea se poate referi la fortele interatomice tari si slabe la nivelul atomului, fara de care in materie ar domni *aosul. %vrei Atot ce se vede a fost facut din lucruri care nu se vad?; intr!adevar particulele atomice nu se vad decat la microscop. Daca micsoram universul sau daca marim microuniversul atomic obtinem doua lumi Aparalele? marturisind despre ordinea ce domneste in Creatie. Cand privim la mecanismul fin al unui ceas admiram maiestria ceasornicarului, dar imaginea microcosmosului la microscop sau a universului la telescop cu cat este mai minunata, si cat de mare trebuie sa fie Creatorul lor; @a "ov gasim afirmatia ca APamantul nu e spri8init pe nimic?; in acel timp nincaieri in lume nu se mai intalneste aceasta ipoteza; toate civilizatiile vec*i considerau ca Pamantul este asezat fie pe elefanti, fie pe stalpi, fie pe o broasca testoasa; nimeni nu stia atunci ca Pamantul pluteste in spatiu fara sa se atinga de nimic. @a Solomon gasim expresia Arotocolul Pamantului? iar la "saia Acercul Pamantului? intr!un timp cand nimeni nu!si imagina Pamantul sub forma sferica, ci toti il vedeau plat ca pe o farfurie. @a "saia intalnim intrebarea retorica Apriviti la astrii cerului; cine a facut sa mearga dupa numar, in sir #stirea lor;?; cu alte cuvinte astrii se misca in mod ordonat. &stazi se stie ca pamantul are o miscare de revolutie in 8urul Soarelui cu 16.. EmM min si o miscare de rotatie in 8urul axei sale cu viteza tangentiala de 15.. EmMora; unele nebuloase zboara prin spatiu cu viteze de /..... EmMs si cu toate astea fiecare corp ceresc are o orbita bine determinata. 9iua cea mai lunga din timpul lui "osua cand a cerut de la Dumnezeu sa opreasca soarele deasupra vaii &ialonului pentru a!i nimici pe cananiti, e atestata si in istoria altor popoare; Ferodot vorbeste despre o zi lunga semnalata de preotii egipteni in aceiasi perioada; la fel scrierile c*inezesti din timpul imparatului +eo, contemporan cu "osua; scrierile din $exic vorbesc deasemenea despre o zi lunga din Aanul celor 6 iepuri?, acelasi in care "osua cucerea Canaanul. Dupa calculul matematic al zilelor inainte si inapoi, actiunea lui "osua cade simultan intr!o zi de marti si intr!o zi de miercuri; Asoarele nu s!a grabit sa apuna aproape o zi intreaga?, scrie in Biblie; timpul scurs a fost de -4 de ore si -. de minute. Celelalte /. de minute au fost cand umbra de pe cadranul ceasului lui &*az s!a dat cu 1. trepte inapoi si astfel s!a completat o zi intreaga. Daca pamantul s!ar

161

opri din miscarea de rotatie in 8urul axei sale aceasta ar avea o influenta redusa asupra acceleratiei gravitationale lucrurile devenind cu .,....C4D mai grele cea ce este practic insesizabil. Cazul lui :ames Bartle) care a fost ing*itit de o balena Pott in anul 1231 si a supravietuit fiind scos din stomacul balenei dupa 45 de ore, vine sa confirme istoria din Biblie despre proorocul "ona. Bnele balene inainte de a muri, varsa afara tot ce au in stomac. <e amintim cuvintele Domnului Aasa cum "ona a stat in pantecele pestelui trei zile si trei nopti asa si Fiul #mului trebuie sa stea in inima pamantului?. Pentru a combate Biblia trebuie s!o citesti, si daca esti sincer sfarsesti prin a o crede. Generalul @e= Halace incercand sa demonstreze ca "isus este o fictiune, a8unge credincios la varsta de 0. de ani si scrie celebrul roman ABen Fur?.

&rgumente pentru
Bn argument in favoarea credintei este Creatia. Conform &teismului materia exista dintotdeauna, natura este produsul materiei iar omul este produsul naturii. 1oata armonia legilor naturale nu este decat o varianta a unei organizari aleatoare. Daca ar fi asa, atunci cum se poate ca ?natura oarba? sa!l fi creat pe om, fiinta inteligenta; Sansele ca acest lucru sa aiba loc sunt exprimate in 1eoria probabilitatilor printr!un numar infinitezimal ce tinde spre zero. $ult mai logic e sa admitem existenta Bnui Creator. <e socotim tare Adestepti? cand inventam cate ceva, luand inevitabil ca model lucrurile de8a existente in natura; dar pe acestea cine le!a facut; $inunatiile Creatiei provoaca in cei superficiali un sentiment de mandrie a cunoasterii. $aterialistul substituie pe Dumnezeu cu factorul aleator lipsit de inteligenta sau vointa; prefera ca omul sa fie unica fiinta rationala, stapan peste toate. Pentru cei intelepti insa Creatia starneste un sentiment de admiratie si de umilinta; ei sunt marii savanti ai lumii care au platit tribut de smerenie lui Dumnezeu si au primit de la %l tainele cunoasterii. "nteleptul cunoaste din Creatie pe Creator, nu se faleste cu inteligenta sa, ci se recunoaste pe sine parte a 9idirii supus legilor naturale; astfel pune inceput credintei, apoi virtutii si apoi cunoasterii. %ste suficient sa studiezi minunea dezvoltarii embrionului uman pana la starea de nou nascut ca sa realizezi ca Anatura oarba? nu poate produce asa ceva. Desi ca parinti avem senzatia ca suntem autorii nasterii, nu suntem decat uneltele ei; nu stim cum vin pe lume copii nostri sau cum am venit pe lume noi insine. &utorul nasterii omului nu este nici natura oarba si nici proprii parinti ci Dumnezeu. 'egnul animal si cel vegetal se innoiesc cu fiecare generatie, la fel fata pamantului si formele de relief. Creatia intinereste. Pana!n zilele noastre s!au descoperit o multime de legi care marturisesc despre organizarea Bniversului, incepand cu legile miscarii planetelor pana la legile biologice. Pentru descoperirea lor a fost nevoie de inteligenta, vointa, efort. "n mandria noastra refuzam sa recunoastem din aceste legi, "nteligenta suprema care le!a conceput si le!a impus lumii. Daca natura este oarba iar noi suntem fiinte inteligente, cum de nu putem sa sc*imbam niciuna din aceste legi, si de ce ne subordonam lor; <e *ranim, respiram, ne nastem, crestem, imbatranim, murim si totusi nu vedem dependenta noastra de aceste legi, nu vedem Puterea care se afla in spatele lor. "l reducem pe Dumnezeu la o simpla idee a mintii omenesti, provenita din naivitatea omului primitiv. Daca am fi drepti am recunoaste ca aceste legi marturisesc despre o Fiinta Suprema, am intelege ca ele se coreleaza cu binele si dreptatea, prelungindu!se in legile morale date omului tot in scopul 16-

prote8arii Creatiei. Daca recunosti in aceste legi pe Dumnezeu, atunci minunile nu ti se mai par de necrezut, propria ta existenta capata un sens, nu te mai simti strain si ostil oamenilor, nu mai poti dori asuprirea, distrugerea, nedreptatea. 'efuzand sa admiti ca aceste legi au un Dumnezeu, te temi de toate, nu!ti gasesti rostul in lume, devii un egoist lipsit de scrupule in cautarea unei Afericiri pamantesti? ce nu te poate satura. Bn alt argument al credintei este marturisirea sfintilor. @umea nu ia aminte la cuvintele unui pacatos pentru ca nu cantaresc prea mult; un sfant este insa demn de incredere. &postolii in %vang*elii sunt corecti; nu vorbesc doar despre faptele mari ale Domnului ci si despre patimile si moartea @ui, despre necredinta si lepadarea lor. Francois Guizot spunea APutem pune in discutie pregatirea evang*elistilor dar nu si buna lor credinta; ei au pecetluit cu sangele lor cea ce au scris?. &tat &postolii cat si ceilalti sfinti marturisesc ca Dumnezeu exista, totusi nu luam aminte la cuvintele lor. (eti spune ca sfintii sunt niste Anaivi? si deaceea lumea nu!i baga!n seama; daca e asa, atunci cum se explica minunile lor, proorociile lor; # dovada vie a existentei lui Dumnezeu sunt cazurile incredible de convertiti la Crestinism. Bnii Aatei?cred intr!o societate ideala, intr!un umanitarism al omului modern sau in prototipul comunist al >omului nou?. &cei putini atei care n!au parte de necazuri, mor credinciosi idealului lor; ma8oritatea insa dau de greutatile vietii si isi frang aripile propriului ideal, devenind niste pesimisti dezorientati. # mica parte din ei insa, isi gasesc salvarea in religie, suferind o transformare radicala ce provoaca mirarea lumii. %xista sinucigasi la un pas de moarte, tal*ari renumiti, oameni robiti de vicii care au fost recuperati; totusi nimeni nu!i crede caci experienta lor intima nu se poate explica in cuvinte. Fiecare a avut cel putin odata in viata ocazia de a deveni credincios, ba c*iar prile8ul ni se ofera mereu dar trecem pe langa el. Sunt multe cazuri celebre de convertiti vamesul 9a*eu, famenul etiopian, apostolul Pavel, sutasul Cornelius, dregatorul Paulus, temnicerul din Filipi, Dionisie &reopagitul, Constantin cel $are, generalul @ee Halace si alte mii de convertiti anonimi. Sunt oameni care gresesc toata viata dar regreta in ascuns pana izbucnesc intr!o pocainta cutremuratoare si din tal*ari, ucigasi, prostituate se transforma in sfinti prin puterea lui Dumnezeu. Cand %l te aseaza intr!o situatie de criza, atunci din cel mai inversunat ateu poti deveni ostas al lui Fristos. Printre convertiti ma numar si eu. %ducat in spiritul filozofiei marxiste am fost un ateu convins, c*iar incisiv cu crestinii din 8urul meu care incercau sa ma convinga; credeam sincer in valorile comunismului si in tipologia omului nou. @a doi ani dupa ce m!am incadrat in munca mi s!a indeplinit visul si am plecat pe mare ca motorist; voiam sa vad lumea. Dupa cateva voia8e nava pe care eram a plecat in sud spre 1*ailanda, intr!un voaia8 de circa sase luni. @a BangEocE am iesit in oras cu cativa colegi ca sa vizitam celebrul templu al lui Bud*a %smerald; taxiul ne!a lasat in fata templului devenit muzeu, am platit si ne!am asociat grupurilor de turisti. %u am ramas mai in urma, curios sa vad statuia lui Bud*a. Printre vizitatori erau si multi europeni care intrau in templu si se prosternau c*ipului de smarald, murmurand rugaciuni; ma uitam curios si pe 8umatate dispretuitor la ei dar mi!a trecut prin cap sa profit si eu de ocazie sa!i cer ceva lui Bud*a, ca cine stie poate se implineste. <u mai stiu ce i!am cerut dar n!am mai intarziat mult si ne!am intors la vapor laudandu!ne cu cea ce am vizitat. "n aceiasi seara am vazut la televizor un film cu vampiri care m!a cam intors pe dos; in rolul principal era Cristop*er @ee. $!am culcat dar n!am dormit cine stie ce si la ora patru dimineata am intrat de servici ca deobicei caci faceam cartul /!3. Dupa ce am preluat serviciul am ramas singur

164

in compartimentul masina si m!a apucat o frica grozava. <u sunt fricos de felul meu, am o buna stapanire de sine si imi cenzurez imaginatia cand este cazul; de data asta insa frica ma paralizase. Simteam o prezenta straina rauvoitoare asupra mea care ma urmarea incontinuu oriunde as fi mers; am incercat sa!mi fac de lucru dar prezenta straina staruia. Poate ati avut vreodata senztia ca sunteti privit insistent de cineva, ati intors capul si ati intalnit privirea celui care va tintuia; aceiasi senzatie o aveam eu dar in orice parte ma uitam nu vedeam pe nimeni. Cartul acela a trecut greu; dimineata am predat serviciul si am simtit cu usurare ca prezenta malefica din prea8ma mea disparuse. &m intrat in cabina sa ma culc dar imediat m!am simtit din nou urmarit cu rautate; indata ce inc*ideam oc*ii ma cuprindea frica. &sa am dus!o mai bine de un an de zile; cand eram cu alti oameni in 8urul meu totul era in regula dar imediat ce ramaneam singur eram terorizat; serviciul de noapte si orele de somn devenisera un supliciu. @a inceput m!am gandit ca totul se datoreaza filmului cu vampiri; impactul vizual produsese in subconstientul meu o frica acuta provocata de instinctul de conservare; ma simteam tot timpul in prime8die amenintat de acea prezenta rauvoitoare si trebuia sa stau mereu treaz ca sa ma pot apara. "n mod logic asteptam ca odata cu trecerea timpului imaginile din creier sa se estompeze si senzatia de frica sa dispara; intr!adevar imaginile vizuale s!au sters treptat dar frica in loc sa dispara s!a cronicizat. $a obisnuisem sa traiesc asa apasat de acea prezenta malefica zi si noapte, oridecateori eram singur. <ava a revenit in tara; am a8uns acasa si speram ca o sa!mi treaca frica; da de unde; Prezenta straina era asupra mea si acasa in camera mea si nu ma lasa sa dorm asa ca m!am mutat in camera cu parintii; in sfarsit ma puteam odi*ni dupa atatea nopti de teroare. $aica!mea a observat ca nu sunt in apele mele dar mi!era rusine sa!i spun ca mi!e frica; intr!un tarziu i!am explicat totul in amanunt, la care ea mi!a sugerat ca s!ar putea sa fiu urmarit de Satana. &m protestat ve*ement si i!am spus sa termine cu prostiile astea ca nu e decat ceva psi*ic si cu timpul o sa!mi treaca. <ava pleca intr!un alt voia8 in $editerana, asa ca mi!am facut baga8ul. <u se sc*imbase nimic; mai ales cand ma aflam singur de servici eram terminat. 9gomotul motoarelor capata accente stranii rauvoitoare; rondul prin masina era un calvar; oridecateori ma aplecam sau ma intorceam aveam impresia ca prezenta aceea straina ma va ataca. De fata cu ceilalti colegi comportarea mea era normala; niciunul nu stia despre c*inul in care ma zbateam. "ntr!un cart de dimineata am iesit pe la sase sa vad daca s!a luminat de ziua; pe coverta era un timonier nou venit pe nava care m!a intrebat de vorba; era un tip agreabil si nu dupa mult timp mi!am dat seama ca poseda o vasta cultura; ii placea sa citesca si era pregatit sa sustina o conversatie cam in orice domeniu. "n zilele urmatoare ne!am imprietenit mai ales ca gasisem un subiect comun de discutie +oga; ma fascina posibilitatea de a!ti controla simturile si vedeam in )oga o posibila salvare din c*inul in care ma zbateam. Petrica, asa!l c*ema pe noul timonoier, nu mi!a dezvaluit de la inceput credinta lui in Dumnezeu desi in mod inevitabil am discutat si c*estiunea religiei. Cand am capatat mai multa incredere in el i!am cerut parerea despre cazul meu vorbind ca despre o terta persoana fara sa intru in prea multe amanunte; ma interesa daca exista vreo te*nica )oga eficienta pentru situatii asemanatoare. %l mi!a explicat ca drumul pana la acea te*nica numita 'a8a!)oga e foarte lung si trebuie inceput cu te*nici mai simple; mi!a sugerat sa fac niste exercitii pentru dezvoltarea concentrarii si a atentiei distributive. Dupa vreo cateva zile insa m!a intrebat ce parere am despre existenta contrariilor; asa cum exista alb si negru, zi si noapte, iarna si vara, bine si rau, tot asa, daca ar exista Dumnezeu ar trebui sa existe si Satana; intuise ca persoana c*inuita de frica

16/

eram c*iar eu. $!a intrebat daca nu stiu vreo rugaciune; nu stiam nicio rugaciune decat imi aduceam vag aminte de rugaciunea copiilor catre ingerul pazitor, cum ma invatase bunica!mea; in acea seara ateismul meu obstinent a!nceput sa se clatine. $!am dus la culcare cu gandul la cele ce vorbisem cu Petrica; odata ramas singur in cabina teroarea a inceput ca de obicei; nu stiu daca am atipit vreo doua ore si a venit timpul sa intru de servici. Dupa ce am sc*imbat cateva vorbe cu colegul am ramas singur in masina si mi! am inceput rondul terorizat de prezenta aceea apasatoare. "esisem din camera de comanda si treceam pe langa butelia de lansare a motoarelor auxiliare, cand coplesit de disperare am inceput sa spun in gand rugaciunea A"nger ingerasul meu?. <ici n!am terminat bine rugaciunea si am simtit cum intre mine si prezenta malefica ce ma urmarea s!a interpus Aceva? ca un clopot protector; era tot acolo ma pandea incontinuare dar stiam ca nu mai poate sa!mi faca nimic. &m continuat sa spun rugaciunea si cu fiecare clipa acel clopot protector care ma invaluia devenea tot mai intens; frica mi!a disparut, eram prote8at in c*ip minunat. <u va pot explica indea8uns ce usurare am simtit dupa atatea luni de zile de c*inuri; eram liber intr!o stare de confort psi*ic cum nu mai cunoscusem demult. $!am dus in cele mai obscure colturi ale compartimentului masina, acolo unde zgomotul motoarelor capata un ecou deosebit care altadata ma scotea din minti; am incercat sa vad daca ma cuprinde din nou frica. <imic; diavolii ma pierdusera de client. Spuneam rugaciunea in gand din cinci in cinci minute si frica disparuse cu desavarsire. Dimineata am iesit din servici si m!am dus plin de curiozitate in cabina sa vad ce se intampla; m!am culcat, am inc*is oc*ii si am spus in gand rugaciunea; nu mai era nimeni langa mine care sa ma c*inuiasca. Dupa multe luni de zile am reusit in sfarsit sa ma odi*nesc la vapor. $! am trezit si nu!mi venea sa cred ca scapasem; i!am spus totul lui Petrica, de data asta fara sa!i ascund nimic; simteam nevoia sa!mi impart bucuria cu el fiindca ma a8utase. &m inceput sa!l intreb mai cu de!amanuntul despre credinta crestina iar el imi lamurea cu rabdare tot ce voiam sa stiu. $!a sfatuit sa citesc Biblia si sa invat 1atal <ostru. Dupa cateva zile un coleg care nu avea *abar de framantarile mele, m!a intrebat daca nu vreau o Biblie; era o carte format mic cu coperti de plastic de la &nvers, probabil ascunsa de vreun motorist dupa caldarina si uitata acolo. "n acea vreme Bibliile fiind carti de propaganda religioasa, erau interzise de Partid; $i*ai, caci asa!l c*ema pe colegul meu, o gasise din intamplare si pentru ca nu!l interesa mi!a dat!o mie. Coincidenta asta m!a intarit si mai mult in credinta. &m venit cu nava in tara; un timp am continuat sa lucrez si cu Petrica si cu $i*ai apoi am plecat fiecare pe alte vapoare. $aica!mea a ramas foarte surprinsa cand m!a vazut ca citesc Biblia. "!am povestit cum a venit peste mine Aclopotul protector? si dintr!o data am fost izbavit, dupa care a prins si ea cura8 si mi!a spus ca a dat la Biserica pentru mine sa!mi citeasca $olitvele Sfantului (asile cel $are. %xperienta prin care am trecut o pastrez in minte de parca ar fi fost ieri; din ateu convins am devenit credincios. "ntrasem in templul lui Bud*a intr!o doara si am dat de Satana dar intr!un tarziu Dumnezeu m!a izbavit. Privind de pe pozitii stiintifice puteti spune ca a fost doar o sugestie si ca totul s!a petrecut din cauza unor impulsuri din subconstient. % usor sa imbraci ideile in vorbe prefabricate cand nu ai trecut personal prin ce am trecut eu. Cazul meu de convertire este relativ banal in comparatie cu altele dar eu "i multumesc lui Dumnezeu pentru ce a facut cu mine; nu voi uita niciodata. Cand cineva se converteste adevarurile de credinta i se par asa de evidente incat uita orbirea in care a trait el insusi si in care se afla ceilalti, incearcind sa!i convinga. Pana nu te intaresti in credinta evita contrazicerea cu ateii caci nu te vor intelege. Pastreaza!ti

160

marturisirea pentru vremurile de persecutie, caci atunci tacerea inseamna apostazie. Cand vezi ca interlocutorul are dorinta sincera de a cunoaste credinta crestina, atunci sa!l inveti. %l nu va avea aceasta c*emare decat daca ii e data de sus si nu va crede decat daca va verifica el insusi adevarul, iar asta este lucrarea Bunului Dumnezeu. Daca totusi ai predicat cui nu trebuia vei fi bat8ocorit, dar nu te intrista; o samanta nu incolteste instantaneu. Cel mai bine este a invata pe altii prin exemplul personal si apoi cu vorba. # dovada foarte puternica este proba muceniciei. $iile de crestini care au primit moartea pentru Dumnezeu confirma ca %l exista; daca ar fi o iluzie cine si!ar da viata; &m vorbit despre acest subiect in Cap 4 ACrestinismul ! aparitie dezvoltare? &lta dovada sunt proorociile. Cum de au stiut acei oameni cu sute de ani inainte ce va fi, decat prin descoperire dumnezeiasca asa cum marturisesc ei insisi. &pocalipsa are multe proorocii care inca nu s!au implinit, codificate incat nu ne dam seama de intelesul lor decat cand timpul se apropie. "sac <e=ton spunea ADumnezeu a dat proorociile nu pentru a satisface curiozitatea oamenilor ci pentru ca dupa implinire sa poata fi interpretate prin evenimente si astfel Providenta Sa sa fie aratata lumii.? Sensul existentei omului marturiseste despre Dumnezeu. Cercetand relatiile dintre Aobiectele? lumii gasim un sir interminabil de influente tip cauza!efect!cauza. $intea omeneasca sintetizeaza aceste conexiuni si a8unge sa nu se mai multumeasca cu intrebari de tipul ?Din ce cauza;? ci cauta raspunsuri la intrebari de tipul ACe sens are;? #bservam ca toate lucrurile au o finalitate, o ratiune de a fi. 'ostul plantelor este sa creeze un mediu de viata pentru regnul animal; rostul animalelor este sa intretina un biosistem propice dezvoltarii vietii umane; care este insa rostul omului; Daca viata fiecarui individ s!ar termina odata cu moartea trupeasca si entitatea lui personala ar dispare, atunci viata ar fi lipsita de sens. "nsasi ratiunea ne invata ca viata omului trebuie sa aiba un sens, sa fie convergenta catre ceva; acest lucru nu e posibil decat daca exista Dumnezeu si viata dupa moarte. Dreptatea absoluta reclama deasemenea existenta @ui. Priviti la nedreptatea care este in lume; oameni care fac rele toata viata si nu sunt pedepsiti, sau dimpotriva oameni nevinovati ce sufera pentru ca fac binele. @ogic ne gandim ca nu se poate ca toti sa aiba acelasi soarta; trebuie sa se faca dreptate absoluta. <edreptatea nu se poate acorda cu armonia universala a Creatiei. Singurul care poate aduce dreptatea este Dumnezeu, la :udecata finala cand va rasplati pe fiecare dupa faptele savarsite. Daca nu crezi in asta nu ai nici motivatia de a alege binele. Cunoaterea absoluta sugereaza existenta Celui maipresus de lume. Suntem fiinte rationale inzestrate cu capacitatea de a cunoaste dar in scurta noastra viata cunoastem foarte putin in raport cu potentialul ce!l avem. 1rebuie sa vina un timp cand vom canoaste total, altfel capacitatea noastra de a sti ar fi inutila; suntem facuti pentru a cunoaste, deci e absurd sa ramanem in ignoranta. #rizontul cunoasterii ni se va desc*ide de catre Bunul Dumnezeu dupa ce trecem in viata de dincolo. Sensul existentei umane, dreptatea absoluta si cunoasterea totala nu se pot realiza decat prin continuarea vietii dupa moarte. 1rebuie sa existe o :udecata pentru faptele savarsite. Finalitate omului se implineste numai prin comuniunea cu Dumnezeu. Fara religie viata omului este lipsita de sens, facerea binelui este lipsita de motivatie iar cunoasterea apare ca limitata. Cine accepta ateismul accepta irationalul, nedreptatea si moartea absoluta.

165

(iata de dupa viata

><u vom putea intelege deplin sensul vietii noastre pana ce nu vom intelege ce se intampla dupa ce murim?, spune doctorul 'a)mond $ood) in cartea sa >(iata de dupa viata?. C*estiunea supravietuirii sufletului dupa moartea fizica este si ramane o c*estiune de credinta. Cei religiosi nu au nevoie de dovezi dar pentru atei, acest studiu stiintific al Dr $ood) despre moartea clinica poate fi util. Bnii afirma ca moartea trupului induce pentru suflet o letargie inconstienta; de ce atunci, cei care sufera moarte aparenta, cand isi revin stiu tot ce s!a petrecut in 8urul lor; $oartea clinica presupune incetarea functiilor vitale, deci respiratia si pulsatiile inimii; deasemenea scaderea temperaturii corpului si dilatarea pupilelor. Se presupune ca cel ce moare clinic sufera dupa cinci minute leziuni ale creierului din cauza lipsei de oxigen; totusi au fost cazuri de moarte clinica ce a durat aproape -. de minute si pacientii dupa ce si!au revenit nu prezentau acele leziuni. Subiectii intervievati marturisesc parcurgerea unor etape mai intai aud un zumzet suparator si se trezesc ca parcurg cu viteza un fel de tunel intunecos; dupa aceea isi pot vedea din exterior propriul trup si tot ce se petrece in 8ur. Brmeaza intalnirea cu alte persoane decedate apoi aparitia unei Fiinte de lumina, blanda si iubitoare. %l te intreaba daca esti gata sa mori si daca esti multumit cu ce ai realizat in viata. 1ot atunci iti deruleaza pe dinainte ca pe un ecran, cele mai semnificative momente pe care le!ai trait. Fiinta te indeamna sa!ti continui viata in dragoste si invatatura, apoi ti se face cunoscut ca n!a venit inca ceasul si esti silit sa te intorci in trup. De notat ca experientele celor ce au suferit moarte clinica sunt foarte asemanatoare intre ele si subiectii nu luasera nici un medicament *alucinogen inainte. # alta particularitate comuna pentru toti este ca dupa revenirea in trup, nu le mai e frica de moarte si devin mult mai >umani? in relatiile cu ceilalti. "ata cateva citate din marturiile unor persoane ce au suferit moarte clinica. 1oti declara ca defapt nu au murit ci doar au iesit din trup si toti au dificultati in a descrie in cuvinte experienta traita. !unelul >ma gaseam intr!un fel de tunel ceva asemanator cu cel din serialul SF 1unelul timpului?; >dintr!o data m!am aflat intr!o vale foarte intunecata si foarte adanca?. )fara din trup >ii vedeam cum bateau in pieptul meu, cum imi frecau mainile si m! am gandit #are de ce atata osteneala;?; >am incercat sa vorbesc cu ei dar nu ma puteau auzi?; >doctorii se c*inuiau sa!mi pornesca inima si sa ma aduca inapoi iar eu le spuneam @asati!ma!n pace, Dar ei nu ma auzeau; incercam sa!i apuc de maini ca sa!i opresc si nu puteam?; >veneau oameni din toate directiile la locul accidentului; incercam sa ma feresc din calea lor dar ei pareau sa nu ma observe; parca treceau prin mine?; >lucruri care nu ne par posibile aici devin posibile acolo; mintea iti este asa de clara; este asa de frumos,?; >nu pot sa inteleg cum de puteam vedea asa de bine si la distanta asa de mare?; >mi se parea ca daca s!ar fi intamplat ceva oriunde as fi putut sa a8ung acolo cu usurinta?; >vedeam oamenii in 8ur si intelegeam ce spuneau; nu!i auzeam propriu!zis ci era ca si cum as fi stiut ce gandeau; stiam ce vor spune inainte de a!si desc*ide gura sa vorbeasca?. 1ude# prieteni >toti acesti oameni erau acolo planand la inaltimea tavanului camerei; am recunoscut pe bunica!mea, pe o colega de scoala, rude si prieteni care murisera; le!am vazut fetele, le!am simtit prezenta; era ca si cum veneam acasa iar ei erau acolo sa!mi zica bun!venit; era un moment foarte frumos?; >nu am vazut acea persoana ca avand o anumita varsta; eu insumi nu aveam nicio senzatie temporala?. 166

6iinta de lumina >am vazut o lumina clara, pura si foarte stralucitoare, dar nu mi!a ranit oc*ii; nu pot s!o compar cu lumina obisnuita; avea o identitate speciala, radia intelegere si dragoste; mi!a spus daca $a iubesti, intoarce!te si termina ce ai inceput in viata, "n tot acest timp m!am simtit incon8urat de dragoste si o compasiune coplesitoare?; >era teribil de stralucitoare; pur si simplu nu pot s!o descriu; totusi nu m!a impiedicat sa vad in 8urul meu sala de operatie, doctorii, asistentele; puteam vedea clar si nu ma orbea?; >din momentul in care @umina a vorbit cu mine m!am simtit in siguranta si iubit; venea din ea o dragoste de nedescris; era o Persoana placuta si avea categoric si un simt al umorului?; >am vazut o mana intinzandu!se spre mine si @umina mi!a spus vino cu $ine, vreau sa!ti arat ceva, $!am prins de mana @ui si am avut impresia ca sunt tras in sus; m!am intors si mi!am vazut trupul zacand in pat iar eu urcam catre tavan?; >am inceput sa ne miscam prin tavan si prin peretii spitalului; nu aveam nici o deficultate de a trece prin usa sau prin pereti; pareau ca se dau la o parte cand ne apropiam de ele?. 1eluarea >era cu mine tot timpul si ma purta prin reluarea unor intamplari din viata mea facand comentarii ici colo; stia de8a ce am facut dar alegea anumite fapte semnificative; mi!a aratat cand am fost egoista cu sora mea apoi cand am fost buna cu ea spunandu!mi ca asa ar trebui sa fiu cu toti; nu era nicio acuzatie in atitudinea @ui dar sublinia mereu legatura iubirii; deasemenea accentua necesitatea cunoasterii, a invataturii aratandu!mi ca este un proces ce continua si dupa moarte?; >nu are importanta cat esti de batran, dar nu te opri cu invatatura; e un proces care continua in vesnicie?; >aceasta reluare era sub forma unor imagini mentale dar mult mai vii decat cele normale; era ca un film care se deruleaza uimitor de repede si totusi am putut sa!l vad in intregime si am fost in stare sa!l inteleg?. Intoarcerea >eram cu matusa mea grav bolnava; toti ne rugam pentru ea; de cateva ori si!a pierdut respiratia dar apoi si!a revenit, pana cand ne!a spus am fost dincolo si e foarte frumos, vreu sa raman acolo dar nu pot atata timp cat voi va rugati sa traiesc; am incetat sa ne mai rugam si in curand a murit impacata?; >eram acolo, sus in tavan urmarind cum incercau sa ma readuca la viata cand mi!au aplicat socurile electrice am cazut peste mine si m!am trezit din nou in trup?; >dupa ce m!am intors la viata am plans aproape o saptamana pentru ca trebuia sa traiesc in aceasta lume dupa ce vazusem ce e dincolo; pastrez cu sfintenie sentimentele pe care le!am trait?; >cand am a8uns mai aproape am putut sa vad prin acea piatra; dincolo erau oameni iar forma lor era exact ca cea de pe pamant si am vazut si ceva ca niste cladiri; totul era patruns de cea mai minunata lumina; m!am apropiat si aveam un sentiment asa de minunat incat nu pot sa!l descriu; si totusi nu sosise timpul caci a aparut unc*iul meu care murise cu multi ani inainte si mi!a blocat calea zicand du!te inapoi ca inca nu ti!ai indeplinit cea ce trebuia sa faci pe pamant; imediat am revenit in trup simtind din nou acea durere oribila in piept si auzindu!l pe baiat cum se ruga plangand Doamne adu!mi pe mamica inapoi,?; >era minunat acolo si voiam sa raman, dar stiam ca am de facut ceva pe pamant si m!am intors in trupul meu fizic?. 2is sau realitate >a fost foarte interesant numai ca pur si simplu nu!mi place sa povestesc oamenilor; se uita la mine ca la un nebun?; >nu era deloc o *alucinatie; pot spune fara rezerve ca aceasta experienta a fost cat se poate de reala; am avut *alucinatii cu ani in urma cand mi s!a dat codeina in spital si pot sa fac diferenta?; >sunt realmente fericit sa stiu ca si altii au avut aceiasi experienta ca si mine; acum stiu ca nu sunt nebun?.

163

1eflectii >aceasta experienta m!a desc*is catre o intreaga lume; am inceput sa ma intreb care sunt limitele umanului si ale mintii?; >de atunci m!a preocupat tot timpul un gand ce am facut cu viata mea; &m inceput sa ma intreb daca binele pe care!l facusem era pentru ca asa trebuia sau pentru ca asa era bine pentru mine; inainte reactionam sub impulsul de moment dar acum analizez totul inainte de a actiona?; >aceasta experienta mi!a facut viata mult mai pretioasa?; >inainte acordam cea mai mare atentie trupului meu; acum el a ramas pe locul doi iar pe primul loc vine mintea mea?; >in urma experientei mele cu moartea am inceput sa simt nevoile din viata altor indivizi?; >trebuie sa ma sc*imb mult inainte de a pleca de!aici?; >sunt convins ca viata continua dincolo si nu ma mai tem de moarte?.

162

Cap 2. Crestinismul si alte doctrine

Primele generatii de oameni de dupa &dam si %va, desi cunoscusera pe Dumnezeu au pacatuit fara speranta de indreptare si au fost nimiciti prin Potop. Din generatiile post deluviene doar o minoritate a pastrat credinta intr!un singur Dumnezeu, restul cazand in politeism si idolatrie. %l nu li S!a mai revelat caci promisese sa nu mai nimiceasca omenirea; necunoscandu!@, nu mai erau asa de vinovati. "!a lasat sa ba8baie in cautarea adevarului pana cand in mi8locul idolatriei si politeismului s!a nascut credinta intr!un >9eu suprem?, cum a fost $arduE in $esopotamia, &ton in %gipt, Bra*ma in "ndia sau 9eus in Grecia. <u era inca monoteism dar zeii aveau un >sef suprem?. $ai exista si azi populatii tribale care practica politeismul si idolatria dar ma8oritatea marturisesc credinta intr!un 9eu Suprem, Creator al lumii. Bnele triburi africane sustin ca sufletul are o componenta spirituala transcendenta care la moartea omului se intoarce la Dumnezeu. "ata un fragment dintr!un imn A(iata este asemenea unui deal. $a=u creatorul, l!a facut abrupt si alunecos Q 1rebuie sa!l urci cu o povara pe cap Q @umea este un loc de incercare. @a portile taramului celor morti vei trece prin fata asprului :udecator. Dreptatea Sa este adevarata Q Caci %l stie sa descopere fiecare pata?. %xista triburi contemporane care au cate un %rou civilizator pe care!@ considera emisarul 9eului Suprem; de exemplu populatia S*illuE, din &frica, sustine ca il are pe <)iEang asa cum crestinii il au pe Fristos.

$esia
Politeismul si idolatria au primit lovitura de gratie acum 4-.. de ani cand Dumnezeu a ales poporul lui "srael dandu!i cele 1. porunci; porunca intai spunea >Sa nu ai alti dumnezei afara de $ine? si porunca doi >Sa nu!ti faci c*ip cioplit ca sa te inc*ini lui?. Devotamentul catre un Dumnezeu Bnic a fost caracteristica principala a religiei mozaice, impreuna cu un ritualism sever de >curatire? care!i deosebea de restul popoarelor. Cand planul de salvare a omenirii prin revelarea religiei mozaice a esuat din cauza orientarii catre ritualism, atunci Dumnezeu a trimis in lume pe Fristos $esia Cel vestit prin prooroci. $a8oritatea evreilor insa nu @!au cunoscut. Speranta in venirea @ui a fost foarte vie de pe timpul lui "uda $acabeul si pana la distrugerea "erusalimului si a 1emplului. "n acea vreme exista credinta in "nvierea mortilor si :udecata de apoi urmata de trimiterea in 'ai sau "ad dupa faptele savarsite. Pe acest teren fertil a venit "oan Botezatorul cu predica pocaintei si apoi Domnul nostru "isus Fristos cu o invatatura dumnezeiasca intarita de minunile, patimile, moartea si "nvierea Sa. &tunci a inceput separarea dintre fractiunea idealista si cea legalista a religiei evreilor rezultand Crestinismul pe de!o parte si "udaismul de cealalta. @a circa 45 de ani de la 'astignirea si "nvierea Domnului pe cand "erusalimul era asediat de legiunile romane, rabi "o*anan ben 9ecai reuseste sa iasa din cetate ascuns intr!un sicriu. %l va obtine de la imparatul 1itus aprobarea de a infiinta o scoala religioasa in satul "abne* linga "affa, si va reorganiza ierar*ia preoteasca prin alegerea unui san*edrin compus din 61 de membri. 1emplul nu mai era, sperantele mesianice s!au stins treptat iar poporul s!a afundat tot mai mult in aceiasi evlavie de suprafata, materializata prin prescriptiile pentru ziua Sabatului, interdictia de a manca din animalele necurate, >curatirile? prin spalare cu apa sau stropire

13.

cu sange etc. "n acelasi timp &postolii Domnului raspandeau Crestinismul in "mperiul roman de atunci. Delimitarea oficiala de "udaism s!a produs cu ocazia intrunirii apostolilor la "erusalim, cand s!a *otarat ca noilor convertiti sa nu li se impuna respectarea >legii? ci doar Aferirea de idolatrie, de desfranare, de animale sugrumate si de sange?. Crestinismul ramane totusi un mostenitor legitim al vec*ii 'eligii $ozaice caci Domnul spune ><!am venit sa stric @egea ci s!o implinesc?; vorbea despre restaurarea iubirii de Dumnezeu si de oameni. &sadar crestinii includ (ec*iul 1estament intre cartile de baza ale religiei lor fara a lua din el >prescriptiile @egii ce tin de datina omeneasca? ci doar invataturile morale. $esia era gandit de ma8oritatea evreilor ca un rege care va elibera poporul de sub stapanirea romana si va intemeia un stat teocratic, asa cum fusese pe vremea regelui David. 9elotii, cei mai fanatici dintre iudei si dusmani de moarte ai romanilor, vedeau rezolvarea pe calea revoltelor si atentatelor. Gruparea a luat fiinta in timpul domniei lui "rod cel $areC46!/ ienD si a fost varful de lance al miscarii de eliberare de sub ocupatia romana. 9elotii au luptat eroic pentru apararea "erusalimuluiC55!6.D si a ultimei fortarete cetatea $asada care a cazut in anul 64en, cand ma8oritatea s!au sinucis ca sa nu cada vii in mainile romanilor. # alta grupare nutrind eliberarea "zraelului a fost Secta %senienilor intemeiata in 8urul anului 14. ien de catre un preot din neamul lui 1adoc, inlaturat de la preotie de Simeon din familia Fasmoneilor. %senienii traiau izolati in zona Vumran la nord de $area $oarta, numarand in sec " en cca /... de adepti. "si aveau bunurile in comun, se dedicau muncii si vietii ascetice si nu frecventau 1emplul. 'espectau strict Sabat*ul si ritualurile de curatire, nu depuneau 8uramant, nu sacrificau animale, nu mancau mancaruri necurate cu riscul de a muri de foame, nu!si confectionau arme, nu faceau comert ci se ocupau cu agricultura si diverse mestesuguri manuale. %rau foarte evlaviosi si disciplinati. &u fost primii care au condamnat ve*ement sclavia; obisnuiau sa cumpere sclavi de la stapani si sa!i elibereze. "n anul 53 en principala comunitate a esenienilor a fost nimicita de armata romana, dar grupuri razlete de esenieni au continuat sa existe pana in sec "". "nainte de a fi asediati ei au avut timp sa!si ascunda scrierile sfinte in niste vase mari de lut; acestea s! au descoperit intamplator in anul 12/6 de catre doi baieti pastori de capre in zona Rirbet! Vumranului. De notat ca intre scrierile gasite s!a aflat si o copie a cartii lui "saia care cuprindea integral celebrul capitol 04 despre patimile Domnului; copia a fost datata intre anii 155!-44 ien. %senienii asteptau doi $esia, unul rege, celalalt mare preot. %rau convinsi ca lupta finala e iminenta asa incat nu se mai casatoreau ci isi duceau viata in munca intensa si exercitii militare, desi erau pasnici de fel. Dintr!un document numit ASulul razboiului Fiilor luminii impotriva Fiilor intunericului? aflam ca razboiul urma sa dureze -2 de ani iar armata >fiilor luminii? avea sa numere -3.... de pedestrasi si 5.... de calareti, fiind spri8inita de un mare numar de ingeri. %senienii aplicau si ei un fel de Abotez? care avea rol purificator si se reactualiza anual; un neofit trebuia sa faca o stagiatura de trei ani timp in care se obisnuia cu supunerea si discretia, apoi era primit membru deplin in sanul comunitatii. @uau masa in comun ca si crestinii iar in scrierile lor foloseau expresii ca Afii luminii? sau Alumina vietii?, cum gasim si in %vang*elia dupa "oan. %i credeau ca Sfarsitul lumii cand $esia preotul va intemeia o "mparatie eterna, este foarte aproape si ca intre Spiritul adevarului si Spiritul rautatii se da o lupta la nivelul societatii umane, dar si in sufletul fiecarui individ.

131

Dupa cum se vede esenienii aveau cateva asemanari cu Crestinismul dar si mai multe deosebiri. Speculatiile unor >specialisti? precum ca aceasta secta de iudei evlaviosi ar fi initiat aparitia Crestinismului sunt neintemeiate. Punctele comune au inlesnit mai degraba trecerea esenienilor la Crestinism, cand au inteles ca "isus Fristos este $esia cel asteptat, rege si preot in acelasi timp al unei imparatii spirituale nepieritoare. "isus nu pornise niciun razboi sfant ci se 8ertfise eliberand pe toti cei ce cred in %l, de sub robia pacatului; era un altfel de >razboi? mult mai radical si cu un scop mult mai inalt. Sperantele poporului izrael in venirea lui $esia* au renascut in timpul "nc*izitiei Spaniole in perioada 142.!105. cand mii de evrei au fost convertiti cu forta, arsi pe rug sau in final expulzati din Spania. "n 1550 la Smirna, Sabbatai 9=i C15-5!1565D convins de catre <at*an din Gaza, se proclama $esia. %vreii de pretutindeni au fost entuziasmati dar au suferit o crunta dezamagire dupa sase luni Sabbatai pleaca la "stambul sa!i converteasca pe musulmani dar este arestat de $ustafa Pasa si apostaziaza, trecand la "slamism ca sa!si scape viata. Sabbatianistii au 8ustificat in mod pueril ca asa trebuia sa patimeasca $esia; ratacirea lor a luat proportii si mai mari, sustinand ca cel ce faptuieste raul este virtuos inaintea lui Dumnezeu. %vreii continua si azi sa!@ astepte pe $esia*. # alta religie revelata care are multe elemente comune cu Crestinismul este religia persana, centrata pe lupta dintre fortele binelui si fortele raului avandu!@ 9eu suprem si Creator &totputernic pe &*ura!$azda. Binele este ec*ivalent cu vointa @ui iar raul, prin definitie limitat si pieritor, este opusul vointei divine. %xista convingerea ca viata nu se inc*eie odata cu moartea fizica si credinta in rasplata de dupa moarte functie de faptele savarsite. Sensul existentei umane se implineste prin lupta >alaturi? de &*ura!$azda pentru triumful binelui in lume. 9oroastru subliniaza inutilitatea ritualului si a 8ertfelor de animale, in favoarea practicarii faptelor bune; el anunta venirea Bnui $antuitor la Sfarsitul lumii, "nvierea si :udecata generala, urmate de restaurarea Creatiei. Dupa cum se observa, toate aceste invataturi se regasesc integral in predicile Domnului si nu doar in teorie, caci %l le si implinea avand puterea de a ierta pacatele si a rasplati. C*iar evreii spuneau ca >ii invata cu putere nu cum ii invatau invatatorii lor?. $antuitorul n!a preluat deci ideile din 1ora evreiasca sau din &vesta caci %l este "nsusi Cuvantul lui Dumnezeu. S!a mai emis ipoteza ca 'eligia Crestina provine din $it*raism. # Aparalela? intre $it*ra si "isus arata insa ca unul este zeu al pasunilor si al legamintelor evoluat ulterior in divinitate solara, iar celalalt este Fiul lui Dumnezeu avand toate atributele absolutului; unul 8ertfeste taurul ca sa creeze lumea, Celalalt este coparticipant la creatia lumii din nimic si se 8ertfeste pe Sine ca sa ridice pacatele omenirii. Painea si vinul din ritualul mit*raic sunt simbolul rodniciei pamantului pe cand in Crestinism sunt partasia cu :ertfa Domnului. Prea mari nepotriviri. $ai logic este sa admitem ca Dumnezeu a randuit $it*raismul pentru a crea culoar Crestinismului. Sa mai notam desprinderea $it*raismului din $azdeism care creaza cumva un precedent pentru desprinderea Crestinismului din $ozaism precum $it*ra este proclamat de catre &*ura!$azda 9eu suprem, tot asa Dumnezeu 1atal declara despre "isus Fristos A&cesta este Fiul $eu intru care am binevoit, De %l sa ascultati,?. "n ce priveste ziua de nastere a $antuitorului a fost pusa intentionat pe -0 decembrie pentru a coincide cu >data de nastere? a lui $it*ra Sol "nvinctus, cand ziua incepea sa creasca din nou. "n acest fel Bunul Dumnezeu ne opreste sa atribuim unui eveniment astronomic semnificatia idolatra a nasterii zeului soare, dandu!i in sc*imb un sens mult mai inalt sarbatorea "ntruparii Domnului pentru mantuirea neamului omenesc.

13-

# alta >acuza? ateista ar fi ca 'eligia Crestina este o varianta a Stoicismului, dar se stie ca acest curent filozofic asemanator cu $it*raismul, promova intai de toate disciplina si barbatia in fata greutatilor vietii de soldat adresandu!se barbatilor. 1ot asa s!au gasit similitudini intre Crestinism si filozofia lui Socrate, Platon sau &ristotel. "ntr!adevar ganditorii greci au descoperit drumul spre mantuire pe calea ratiunii. Sistemele lor filozofice contin componente de Crestinism dar nu legate intr!un tot unitar. Sf &p Pavel nu a vorbit in van atenienilor in &reopag. &ceasta pregatire pe taram filozofic a lumii antice pentru primirea noii religii se incadreaza si ea in planul lui Dumnezeu de mantuire a neamului omenesc, pentru cine vrea sa vada. &celasi rol pregatitor l!au avut si Cultele de $istere care au desc*is oamenilor speranta catre viata vesnica.

Dogmatica
&teii pun in mod fortat asemanarea dintre religii pe seama influentelor mostenite. %i nu vor sa accepte ca un acelasi principiu religios aparut intr!un moment istoric intr!o religie, poate sa reapara independent intr!alt moment istoric in alta religie. "n sc*imb accepta varianta mai putin probabila ca o aceiasi descoperire stiintifica sa fi fost facuta separat de doi cercetatori fara nici o legatura de timp si spatiu intre ei. <eluand in considerare punctele comune ateii inscriu credintele intr!o scara evolutionista, astfel ca nici o religie nu mai este pentru ei originala. 'eligiile mai noi sunt forme Afurate si readaptate? ale religiilor mai vec*i. Prin aceasta ei vizeaza in primul rand Crestinismul, incercand din rasputeri sa reduca Fiinta divina a Domnului nostru "isus Fristos la un persona8 istoric intrat in legenda. &semanarea dogmatica dintre religiile revelate este insa absolut normala, odata ce au aceiasi sursa Divinitatea Suprema. 1oate sunt monoteisme centrate pe antiteza bine!rau, omul are voie libera fiind responsabil de alegerea facuta iar rostul lui pe pamant se defineste ca impreuna lucrator cu 1atal. Crestinismul nu este deci o religie furata si recompusa cu elemente din $ozaism, 9oroastrism, $it*raism sau 'eligiile de $istere; nu provine nici de la %senieni si nici de la ganditorii greci. Dezvaluirea pe rand a religiilor revelate este planul Bunului Dumnezeu de a obtine eficienta maxima in mantuirea neamului omenesc; este ca o usa care la inceput se desc*ide putin apoi din ce in ce mai mult. Crestinismul contine maximum de cunostinte revelate, baza ramanand insa aceiasi. 1oate monoteismele anterioare, >nestematele? filozofilor greci si 'eligiile de $istere au pregatit lumea pentru primirea >$ielului lui Dumnezeu Cel care ridica pacatele omenirii?. "storia e plina de fapte ale milei Domnului care s!a izbit mereu de nepasarea si orbirea lumii. 'eligia Crestina are niste particularitati ce o situeaza deasupra altor religii si doar cei ce nu sunt destul de sinceri cu ei insisi nu vor s!o recunoasca. &ceste particularitati provin mai ales de la Persoana Divina a $antuitorului si raman o c*estiune de credinta. Sa notam in primul rand ca nici o alta religie nu a fost anuntata prin prooroci cum a fost anuntat Crestinismul. Detaliile despre viata si 8erfa $antuitorului scrise cu sute de ani inainte ii pun in dificultate pe cei mai virulenti atei. &sta mai demonstreaza faptul ca evang*elistii n!au fabulat faptele Domnului, asa cum s!a facut in cazul altor intemeietori de religii. Dimpotriva s!ar spune ca %vang*eliile au ramas in urma cu descrierea minunilor lui "isus, caci erau mai presus de cuvinte. "n %v dupa "oan gasim o referire la multele fapte ale Domnului care au ramas nescrise. <e aflam deci in fata situatiei nemaiintalnite cand omul cu toata tendinta lui spre exagerare, nu poate sa mai adauge 134

nimic. Dealtfel niciunul dintre evang*elisti nu si!ar fi permis aceasta pentru simplu fapt ca Domnul era intransigent cu minciuna si lingusirea. &fara de asta sa mai notam ca !<ici o alta religie nu a avut un >vestitor? trimis sa pregateasca poporul cum a avut Crestinismul in persoana lui "oan Botezatorul. !<icio alta religie nu a fost intemeiata de Fiul celui Preainalt nascut in mod supranatural dintr!o Fecioara. !"n nici o alta religie "ntemeietorul n!a facut atatea minuni, inzestrand si pe ucenicii sai cu acest dar extraordinar. !<iciun intemeietor de religie nu a murit de bunavoie ca :ertfa pentru pacatele lumii inviind apoi dupa trei zile. %l S!a aratat in c*ip real ucenicilor in diferite ocazii, odata c*iar la peste 0.. de ucenici adunati la un loc, iar dupa /. de zile S!a inaltat la cer. $ai uimitor este ca a prezis ce avea sa i se intample pe cand era inca in viata. !<iciun intemeietor de religie n!a avut puterea sa ierte pacatele; doar Domnul a aratat aceasta putere. <iciunul n!a spus ca el va 8udeca lumea; doar "isus Fristos a marturisit ca este Fiul lui Dumnezeu, Cel care!i va c*ema pe dreptcredinciosi sa mosteneasca "mparatia 1atalui si!i va goni pe cei nelegiuiti in G*eena. !<ici o alta religie n!a fost daruita cu puterea Du*ului Sfant asupra apostolilor cum a fost Crestinismul la Cincizecime. !"n nici o alta religie nu este revelata structura interna a dumnezeirii in Sfanta 1reime 1atal, Fiul si Du*ul Sfant. !<umai in Crestinism apare porunca sacrificiului pentru aproapele, porunca suportarii raului si porunca iubirii vra8masilor Abinecuvantati pe cei ce va blesteama, faceti bine celor ce va urasc rugati!va pentru cei ce va prigonesc?. "isus Fristos este singurul care a dat solutia vindecarii raului prin bine. %ste singurul care nu doar a invatat pe altii teoretic ci a pus in practica invatatura pe Sine "nsusi. !<ici o alta religie nu are un asa mare numar de martiri care marturisesc ca au primit rasplata in ceruri dupa cum le spusese Domnul >cine!si va pierde viata pentru $ine, o va castiga?. Bltima religie revelata "slamismul, apare ca o usa larg desc*isa celor ce nu accepta dogma Sfintei 1reimi. "slamul a prins extraordinar de bine in tarile sarace unde oamenii sunt Asaraci cu du*ul?. Crestinismul li se pare o religie prea complicata. Sa retinem insa ca saracia si simplitatea lor inseamna smerenie, care e drumul cel mai scurt catre mantuire. Bunul Dumnezeu da o sansa fiecaruia.

$istica
(orbeam despre o asemanare dogmatica intre religiile revelate toate sunt monoteisme centrate pe antiteza bine!rau, omul are voie libera fiind responsabil de alegerea facuta iar rostul lui pe pamant se defineste ca impreuna lucrator cu 1atal. &semanarile continua insa si la nivelul mistic al unirii cu Dumnezeu, mai presus de credinta rece, rationala. Fara $isticism nu e mantuire caci asta cere defapt Dumnezeu de la noi sa!@ iubim. $isticismul nu poate fi inteles decat de cei care!l traiesc; atei il >confunda? cu fanatismul religios dar acesta apare doar daca se iese din tiparele dreptei credinte. Crestinismul este religia cu cel mai mare numar de mistici incepand cu martirii din antic*itate si pana in timpul Comunismului; a!ti da viata de bunavoie pentru Fristos este cu adevarat o dovada de iubire. &poi misticii proveniti din randul calugarilor, eremitii, 13/

si*astri contemplativi, isi*astii, scriitorii Filocaliei; apoi misticii occidentului benedictinii, franciscanii, dominicanii, iezuitii; misticii devotiunii populare valdenzii begarzii, beguinele; misticii devotiunii >moderne? 'u)sbroeE, $eister %rE*art si inca multi altii. $untele Sinai si $untele &t*os formeaza si in zilele noastre astfel de sfinti ca sa nu mai vorbim de restul manastirilor. <u insistam pe misticsmul crestin; sa notam insa ca si "slamismul sau "udaismul au mistici cea ce arata ca si la ei exista mantuire. Din randul siitilor s!au ridicat in "slamism sufistii, mistici musulmani aparuti prin sec ("""; ei purtau o *aina din lana aspra numita >suf? ca semn al ascezei si penitentei; deasemenea practicau voturile saraciei, ascultarii si castitatii ca si calugarii crestini. Desi initial musulmanii resping preotia, asceza, cultul sfintilor si relicvelor, ulterior odata cu miscarea sufista, toate acestea sunt promovate. Bnii mistici musulmani cautau de buna voie persecutiile de dragul lui &lla*, altii marturiseau coborarea Du*ului Sfant asupra lor, predicau lepadarea de sine si faceau minuni. %ra un progres spiritual nemaiintalnit in "slam caci pana atunci credinciosii se multumeau doar cu ritualul; comuniunea cu &lla* Cel "ntangibil era pentru multi o blasfemie, deaceea la inceput sufistii au fost condamnati ca eretici si unii au fost martirzati, cum a fost al!Fallag. Poporul insa era de partea lor pentru ca nuzuiau la o religie vie cu traire spirituala asa ca misticii sufisti au fost in final declarati sfinti C=aliD; credinciosii merg in pelerina8e pe la mormintele lor sperand in vindecari miraculoase. Sufistii se foloseau de bauturi ametitoare, de muzica si dans, pentru a intra in extazul mistic; se practica repetarea neincetata a numelui lui &lla* ca in rugaciunea isi*astilor crestini. &l!GazzaliC1.03!1111D este marele teolog care a reusit sa aduca sufismul in randul maselor de credinciosi si sa!l faca recunoscut de catre sefii suniti; el a reconciliat traditia cu misticismul fondand legea si ritualurile pe rationamente teologice sufiste. "ata cativa dintre marii mistici musulmani Fasan al!Bas*ri renumit pentru ascetism evlavie si meditatie la 9iua :udecatii, 'abiWa renumita pentru rugaciunile pline de iubire catre &lla*, al!Fallag care proclama ca scopul unic al oricarei fiinte umane este unirea mistica cu &lla* savarsita prin dragoste. $arele mistic si filozof "bn &rabi lanseaza ideea ca Dumnezeu S!a scindat in obiect al cunoasterii care este &lla* si in subiect cunoscator care este Creatia; omul isi afla menirea ca organ al cunoasterii de Sine a lui Dumnezeu; unitatea primordiala se va reface odata cu Sfarsitul lumii. Bn alt mare mistic este 'umi care a fost convertit de un dervis ratacitor pe nume S*ams; 'umi isi exprima devotiunea prin poezie si dans; a infiintat >Confreria dervisilor rotitori?; el spunea ca fara dragoste lumea n!ar fi vie. Si "srael are sfintii sai martiri, teologi si mistici ca sa nu mai vorbim de milioanele de victime ale pesecutiilor de!a lungul istoriei; printre ei sunt multi stiuti de Dumnezeu care au murit cu rugaciunea pe buze. 1ot in randul misticilor evrei ar putea fi incadrati si %senienii. Cand imparatul Fadrian interzice studiul 1orrei, dupa represiunea rascoalei lui Bar Ro*ba din 14-, multi evrei au murit sub tortura printre care si marele 'abbi &Eiba. &poi teologul "bn Gabriol cunoscut pentru poemele sale, la fel ca si "uda Falevi. $arele mistic si ascet Ba*)a ibn PaLuda care insista asupra devotiunii interioare si petrecea ore intregi in extazul rugaciunii. $arele rabin si teolog $oise ben $aimon care incearca un sincretism intre filozofia lui &ristotel si "udaism; el spunea ca pazirea poruncilor @egii trebuie sa tinda spre iubire prin care prapastia dintre Dumnezeu si om poate fi invinsa. Gruparea evreilor *asiditi din Germania sec 7"" era orientata tot catre asceza, rugaciuni, iubire de Dumnezeu si acceptarea fara riposta a in8uriilor. &bra*am &bulafia vorbeste despre unirea intelectului uman cu Dumnezeu si de lumina supranaturala pe care o vede

130

ascetul in extaz. $oise de @eon scrie Cartea Splendorii sau 9o*arul cum mai e numit, care cuprinde o viziune mistico!teologica a Divinitatii.

Filozofia
"ncepand cu legiferarea Crestinismului ca religie oficiala a "mperiului 'oman si continuind cu %vul $ediu pana in 'enastere, Filozofia a fost pusa de ganditorii timpului in slu8ba 'eligiei prin cele doua mari curente de gandire Patristica si Scolastica. Dezbaterea s!a axat in permanenta asupra intaietatii dintre cunoasterea prin credinta si cunoasterea prin ratiune. Concluzia a fost cum era de asteptat un compromis. PatristicaCsec ""!"7D isi propune sa dea Crestinismului o interpretare filozofica. Sf &ugustin C40/!/4.D episcop de Fippo, elaboreaza un sistem care va domina Catolicismul timp de 3 secole pana la 1oma de &Luino. %l spunea ca ratiunea omului nu poate a8unge la adevar decat prin iluminare divina dar omul este dator sa caute adevarul si pe cale rationala. Sf "oan Damasc*inulC560!6/2D face o introducere in $etafizica lui &ristotel aratand ca odata ce lumea se transforma exista un act creator, odata ce lumea nu se autodistruge exista o forta care o sustine si odata ce in lume exista ordine si armonie exista o forta care o guverneaza; in concluzie trebuie sa existe Dumnezeu. Scotus %riugenaC31.!366D considera ca filozofia este cautarea lui Dumnezeu iar autoritatea dogmelor trebuie spri8inita pe ratiune, nu pe credinta. Gerbert dW&urillac, viitorul papa Silvestru ""C222!1..4D sustine ca analiza si argumentarea rationala sunt indispensabile in interpretarea textelor biblice. "n sec 7" dialectica era apreciata ca instrument unic de cunoastere a adevarului. &ceasta pozitie de supraevaluare a capacitatilor rationale umane a starnit protestul teologilor; ei sustineau ca >adevarul? nu poate fi cunoscut decat prin revelatie divina si poate fi c*iar impotriva logicii, pentru ca Dumnezeu este mai presus de ratiunea umana. # pozitie ec*ilibrata intre dialectica si revelatie adopta Sf &nselm de Canterbur)C1.44!11.2D supranumit >parintele scolasticii? >nu caut sa inteleg pentru a crede ci cred pentru a intelege; credinta este pregatita si desavarsita de adeziunea inteligentei; credinta primeaza iar investigatia rationala confirma si consolideaza credinta?. :o*n din Salsbur) C1110!113.D episcop de C*artres, confirma si el ca >inteleptul trebuie sa!si recunoasca limitele faculatilor sale de cunoastere, dar in acelasi timp sa nu admita un adevar pana nu!l supune controlului ratiunii; sursele cunoasterii sunt simturile, ratiunea si mai ales credinta. Dialectica poate sa cada in vorbarie sterila cand e cultivata pentru ea insasi Cfenomen care s!a si intamplat dealtfelD. &cesti doi ultimi ganditori se pare ca au gasit >calea imparateasca? a adevarului. Curentul dominant al %vului $ediu ScolasticaCsec "7!7"""D a continuat sa furnizeze argumente rationale teologiei, urmarind acordarea filozofiei lui &ristotel cu dogmele crestine. >Printul filozofilor? a fost revendicat cand de partea teologilor cand de partea ateilor caci are idei pro si contra religiei; dealtfel &ristotel a fost interzis in repetate randuri studiului la Bniversitatea din Paris, pana cand doctrina lui a fost acceptata de papa Grigore "7 in anul 1-41 cu conditia de a fi purificata de >erori?. "nterpretii arabi ai marelui filozof lanseaza >curentul incredulitatii? care zdruncina credintele religioase din temelii. %ste primul mare conflict intre Filozofie si 'eligie. &deptii sustineau ca toate religiile sunt in fond niste sisteme eronate menite sa insele lumea. Doctrina lui &ristotel insotita de comentariile eruditului arab &verroesC11-5! 1123D traduse in limba latina, a inceput sa fie profesata la Bniversitatea din Paris in sec 135

7"""; este asa!numitul >&veroism latin?. &verroes va fi supranumit >magistrul incredulitatii?. Cel mai important sustinator al averoismului latin a fost Sieger de BrabantC1-40!1-3/D. Desi nu nega existenta lui Dumnezeu, averoismul "i refuza defapt atributele divine. %rau in fond ideile lui &ristotel. &stfel se afirma ca lumea si miscarea sunt eterne fara inceput si fara sfarsit, deci nu a existat o Creatie a lumii din nimic; Creatia c*iar daca ar fi existat a fost un act produs din necesitate si nu din vointa Divinitatii. &verroismul neaga ideea de predestinare, nemurirea sufletului si viata de dupa moarte, altfel spus Dumnezeu nu este stapan pe destinele oamenilor si nu poate rasplati sau pedepsi intr!o existenta viitoare. %i considera ca viata oamenilor e diri8ata de miscarea astrilor, si cum aceasta e ciclica inseamna ca si evenimentele istoriei se repeta. Pentru averroisti Dumnezeu nu este &totstiutor, nu cunoaste faptele fiecarui om in parte ci doar lucrurile generale. "n ciuda criticilor aduse religiei averroistii acceptau totusi existenta unui adevar dublu, unul filozofic si unul teologic, c*iar daca se contrazic intre ele. "ncepea o era de necredinta, iesita de sub tutele Bisericii. &verroismul latin a starnit vii proteste mai ales din partea franciscanilor si dominicanilor, ordine de calugari studiosi care au dat cei mai multi profesori universitari si cele mai mari personalitati culturale ale sec 7"""!7"(. Sf BonaventuraC1--1!1-6/D superior al ordinului franciscan, scoate in evidenta erorile averoismului. &lbertus $agnus superior al ordinului dominican pentru Germania, >readapteaza? doctrina aristotelica teologiei. 1oma de &Luino C1--0!1-6/D supranumit >printul scolasticii? exponent al #rdinului dominicanilor si discipol al lui &lbert cel $are, scrie in 1-6. un genial tratat numit >Despre unitatea intelectului contra averroistilor?. %l va elabora un sistem teologico!filozofic bazat pe conceptia lui &ristotel, din care au fost eliminate toate teoriile incompatibile cu dogmele crestine. Sf 1oma arata ca omul poate in mod natural sa inteleaga existenta unui Creator din organizarea si armonia lumii create; c*iar faptul ca intelegerea intelectului uman este limitata dovedeste existenta unei lumi supranaturale. Dumnezeu este cauza prima si realitatea suprema nesc*imbabila iar celelalte fiinte exista in masura in care participa la realitatea @ui. <oi oamenii nu!@ putem intelege nici pe %l nici dogma 1rinitatii caci este o taina ce nu poate fi asimilata decat prin credinta, dar daca in om exista bunatate, iubire, ratiune, libertate, toate aceste trebuie sa fie intr!o mult mai mare proportie in Dumnezeu. <u trebuie sa ne intrebam cum a fost creata lumea caci nu se poate sti. Sufletul omului este o energie vitala raspandita in tot trupul; dupa moartea fizica sufletul cade intr!o amortire din care nu!si va reveni decat la :udecata de apoi cand se va reuni cu trupul inviat. @ibertatea de vointa a omului este direct proportionala cu cunoasterea si capacitatea sa intelectuala; numai inteleptul este cu adevarat liber. &ctivitatea proprie oamenilor este de a intelege si a cauta intelepciunea; pacea sufleteasca o da numai cunoasterea. Deoarece cunoasterea omului este marginita, credinta devine o obligatie morala. Sf 1oma vine si cu niste principii politico!sociale. &stfel <ecredinta nu trebuie tolerata si necredinciosii nu trebuie sa aiba autoritate politica asupra credinciosilor. %reticii trebuie sa!si ab8ure erezia iar daca nu, sunt vinovati de pedeapsa cu moartea. $onar*ul trebuie ales de popor dar trebuie sa fie slu8itorul poporului; daca se transforma in tiran trebuie rasturnat. Statul si principii trebuie sa se supuna Bisericii si Papei aparand credinta. #mul bogat trebuie sa poata renunta la bunurile sale oricand in favoarea saracilior; tot cea ce unii poseda din belsug este destinat prin legea firii sa ii a8ute pe cei saraci. Gandirea lui Sf 1oma de &Luino este foarte importanta intru!cat a fost declarata doctrina oficiala a Bisericii Catolice in anul 1362 si ulterior in 12-1.

136

Printre adversarii Scolasticii se numara Duns ScotusC1-55!14.3D pentru care filozofia nu poate aduce argumente in favoarea dogmelor teologice si Hilliam #ccamC1-20!14/2D pentru care ratiunea nu poate demonstra nici existenta lui Dumnezeu nici alte c*estiuni ce tin de credinta. %ste o pozitie agnostica ce sta la baza scepticismului religios precursor ateismului. Ca o reactie la aceasta orientare >moderna? a aparut misticismul speculativ care duce lucrurile la extrema opusa; de exemplu $eister %cE*artC1-5.!14-6D desparte credinta de ratiune. &lti mistici mai moderati au fost olandezul 'u)sbroecEC1-24!1431D si 1*omas de RempisC143.!1/61D autorul minunatei lucrari >"mitatia lui Fristos?. T Din toata aceasta dezbatere in care prevaleaza cand credinta cand ratiunea putem spune ca ambele cai sunt departe de calea imparateasca de mi8loc si Biserica le!a condamnat pe amandoua. 'eligia e cu atat mai mare ca Filozofia, cu cat revelatia e mai mare decat inteligenta omului. 'evelatia ne serveste de!a gata sensul existentei si calea catre el pe cand filozofia creaza sisteme >logice? complicate care nu satisfac aspiratiile omului catre absolut. &lesii prin care Dumnezeu dezvaluie oamenilor calea sunt sfinti, pe cand filozofii sunt supusi patimilor lumesti. 'eligia este intelepciunea lui Dumnezeu pe care oamenii o socotesc nebunie, luandu!si ca indreptar propria lor intelepciune Filozofia. Deosebirea filozofiei de religie este ca aceea dintre teorie si practica. #ricat de stralucita ar fi sistematizarea cunoasterii intr!un sistem filozofic este pura teorie, in timp ce religia cere fapte prin care ne lucram mantuirea. Filozofii despica firul in patru pierzind trairea mistica. :ean :aLues 'ousseau spunea ?@ucrarile filozofilor sunt sarace fata de Biblie; unde este filozoful care sa fi trait ca "isus si sa fi murit ca %l; ... % mai greu de presupus ca toti evang*elistii sa fi cazut de acord sa scrie aceleasi lucruri decat ca Bnul singur sa le fi furnizat materialul; semnele adevarului %vang*eliei sunt atat de izbitoare si de neimitat incat inventatorul ei ar fi un caracter mai uimitor decat %roul?. Denise Diderot ?(a provoc pe toti sa pregatiti o poveste asa de simpla si sublima ca istoria patimilor si mortii lui "isus, care sa produca acelasi efect si a carei influenta sa fie aceiasi dupa atatea veacuri?. @aboula)e CscriitorD ADupa ce am strabatut filozofia, ca un om coplesit de un vis penibil, desc*id %vang*elia?. %manuel Rant ADaca Biblia n!ar fi enuntat principiile moralei, filozofia nu le!ar fi elaborat nici pana azi?. Goet*e A$intea omeneasca nu se va putea ridica niciodata deasupra Crestinismului; viata si fericirea unui popor depind de atitudinea pe care a luat!o fata de Biblie?. Fo=ard &. Rell) CdoctorD A# credinta crestina bine definita este singurul lucru important in viata?. Bernard de ClairvauxC1.21!1104D >apostolii nu ne!au invatat sa!l citim pe Platon si nici sa rumegam in minte subtilitatile lui &ristotel; nici sa invatam intr!una si sa nu a8ungem niciodata la cunoasterea adevarului?. Pornind de la cateva axiome Filozofia construieste prin observatii si deductii logice, sisteme de gandire care sa explice existenta lumii. 1eologia in sc*imb adopta sistemul de gandire de8a dat prin revelatie divina. Scolastica isi propunea sa arate ca filozofia a8unge in mod unic la sistemul de gandire revelat de Dumnezeu. @ucrul este adevarat atata timp cat axiomele initiale sunt preselectate de Biserica. Bunaoara daca din $etafizica lui &ristotel luam ca >trebuie sa existe un "ntelect pur, de natura divina care tine toate lucrurile dand un rost fiecaruia si toate fiintele aspira catre %l?, atunci se a8unge la sistemul de gandire revelat de Dumnezeu. Daca insa luam din aceiasi $etafizica pasa8ele care afirma ca >Bniversul este finit si exista dintotdeauna, deci nu a fost creat, si sufletul este de natura fizica, deci muritor?, atunci a8ungi la concluziile ateiste ale averroistilor.

133

Pierre &belard C1.62!11/-D spunea intr!o scrisoare catre iubita sa Feloiza ><u as vrea niciodata sa fiu un &ristotel, daca acest lucru ar trebui sa ma desparta de Fristos?. Cand au aparut zorii 'enasterii s!a produs prin umanisti o >liberalizare? a gandirii; era defapt iesirea din tiparele moralitatii, exacerbarea personalitatii umane, >emanciparea? de sub tutela religiei. De atunci incoace au rezultat Sisteme Filozofice care de care mai >interesante?, iar unele mai recente sunt de!a dreptul satanice.

Comunism
# >filozofie? speciala prin opozitia sa desc*is ateista dar si prin asemanarea de idealuri cu religia, este Comunismul. "n numele egalitatii in drepturi si indatoriri a tuturor cetatenilor statului, doctrina comunista cerea oamenilor moralitate, munca si sacrificiu in folosul societatii. &cestea le cere si Domnul oferind in sc*imb nemurirea. Comunismul insa neaga existenta lui Dumnezeu si refuza omului rasplata vietii vesnice, sustinand in sc*imb ca singura fericire este aici pe pamant, avand la baza bunastarea materiala. Pe de! o parte iti spune ca bunastarea e cea mai de pret iar pe de alta parte iti cere s!o sacrifici pentru binele celorlalti; deaceea sistemul comunist a fost dintru inceput utopic. 'evolutiile comuniste au reusit pentru ca proletariatul oprimat vedea in nationalizarea averilor burg*eziei un act de dreptate sociala. Cei mai multi voiau doar sa scape de saracie dar a fost si un numar de adepti entuziasti care au crezut cu adevarat intr!o societate perfecta; tineri naivi si cinstiti care s!au sacrificat fara nade8dea unei rasplati divine, doar de dragul fratiei dintre oameni. $ucenicii Domnului mureau pe o baza mult mai solida vazusera "nvierea @ui, credeau in viata vesnica, erau >conectati? la "zvorul Binelui. $artirii Comunismului au murit negand divinitatea dar sacrificandu!se pentru dreptate, deaceea nu!si vor pierde rasplata de la Bunul Dumnezeu. %i s!au desprins de "zvorul Binelui crezand cu naivitate in capacitatea omului de a intemeia >raiul pe pamant?; singura rasplata ce li se promitea era ca vor trai in memoria posteritatii. Comunismul i!a proclamat eroi si a extins >aura? lor si asupra celor care au murit doar din dorinta de a scapa de saracie. Dupa revolutie oamenii au inteles ca principiul proprietatii comune se intorsese impotriva lor; li se promisese ca vor fi toti bogati si erau aproape la fel de saraci; ce primisera la revolutie li se cerea sa dea inapoi la stat; nu mai aveau decat strictul necesar in timp ce >averea poporului? era la dispozitia noii >burg*ezii proletare?. Prima consecinta a fost cresterea masiva a coruptiei; fatarnicia, lingusirea, minciuna au urcat pana la cele mai inalte nivele. &!-!a consecinta, infiintarea aparatului de represiune; societatea care incepuse asa de >frumos? era acum nevoita in numele celor mai inalte idealuri sa recurga la cele mai crunte opresiuni; ani grei de temnita, santiere de exterminare a >dizidentilor politici?, atrocitati neinc*ipuite. Cele mai inversunate atacuri erau impotriva intelectualilor si preotilor ca potentiali lideri ai revoltei populare. "ntelectualii erau prezentati drept o categorie corupta de viciile occidentului si ostila educatiei muncitoresti; erau dati spre >reeducare? cadrelor Acu origine sanatoasa? din conducerea Partidului. Crestinii care si!au pastrat credinta, desi erau cei mai disciplinati cetateni erau vinovati ca refuzau $aterialismul Stiintific si >inc*inarea? Partidului in locul lui Dumnezeu. Comunismul isi dadea arama pe fata >rodind? pentru "mparatia cerurilor mii de martiri, inca necunoscuti lumii.

132

<oua oranduire impusese societatii in doar cativa ani cam aceleasi principii ca ale primelor comunitati crestine Ade la fiecare dupa capacitate fiecaruia dupa nevoi?, eradicarea necinstei, combaterea divorturilor, familia Acelula societatii?, condamnarea avorturilor, formarea Aomului nou?, educatia prin munca, eliminarea discriminarilor, emanciparea femeii, etc. Deosebirea era ca primii crestini practicau toate astea din convingere motivati de credinta in Dumnezeu, pe cand cetatenii le faceau constransi de frica autoritatilor. Societatea comunista era dezbinata in ea insasi pentru ca binele era impus prin rau. Sistemul lupta cu natura umana incercind sa dezvolte prin >propaganda politico!ideologica? cresterea >constiintei maselor?, dar oamenii vedeau bine ca sunt pacaliti. Poate ca s!ar fi reusit daca liderii ar fi fost ei insisi cinstiti, dar coruptia lor zadarnicea orice eforturi. Partidul afirma cresterea Aconstiintei muncitoresti? dar ascundea actiunile de opresiune ale $ilitiei si Securitatii. Se mergea pe suprimarea libertatii pentru a obtine o societate lipsita de vicii, la fel ca in teocratiile islamice. Se mediatiza impotriva violentei, drogurilor, prostitutiei; tineretul era oprit de la alcool, muzica rocE, mini8upuri, plete. 1oate acestea erau bune numai ca pe langa libertatea de a >pacatui? se lua omului si libertatea de a gandi, a comunica, a protesta. &r fi nedept sa nu pomenim si de realizarile societatii comuniste dezvoltarea industriei si agriculturii la un nivel fara precedent, colosi industriali, sisteme de irigatie, reconstruirea oraselor tarii, plata datoriilor externe, cresterea relatiile comerciale cu alte state. Bnii isi amintesc cu regret ca Aera mai bine inainte?. <u existau oameni foarte bogati si nici altii foarte saraci; toti aveau un loc de munca asigurat, practic nu existau someri; tinerilor li se acorda de catre stat locuinta; exista a8utor social pentru vaduve si orfani. Populatia a inregistrat o crestere a nivelului de trai pana in anii dinainte de W32 cand ambitiile lui Ceausescu au dus la infometare prin exportul irational de alimente; ce se mai gasea se vindea >la negru?. %ducatia copiilor si asistenta medicala erau gratuite dar in ultimii ani Aspagile? crescusera foarte mult; oriunde mergeai trebuia sa dai mita la doctor, la profesor, la functionarii de stat. "n concluzie Societatea Comunista, cea mai avansata ca intentie, s!a dovedit un esec pentru ca a cautat Binele fara Dumnezeu. &colo unde nu e credinta e coruptie. >#mul nou? este un inger cu aripile frante. "dealul fraternitatii se prabuseste fara temelia temerii de Dumnezeu. Primele comunitati crestine rezistau caci nu asteptau rasplata pe pamant; societatea comunista s!a prabusit pentru ca nu astepta rasplata in ceruri.

'econcilierea religiilor
&m vazut ca exista trasaturi comune intre marile religii ale lumii atat in ce priveste Dogmatica cat si in ce priveste $istica. &ceasta a determinat o atitudine de toleranta reciproca din partea liderilor politici si religiosi. De exemplu Biserica Bizantina a permis credinciosilor de alte religii sa locuiasca in aceleasi cetati cu crestinii ortodocsi si reciproc $o*amed al!-!lea a permis bisericii sa!si desfasoare activitatea sub ocupatie musulmana, pe timpul patriar*ului G*enadie al!-!lea Sc*olarios. "n sec 77 a fost initiata c*iar o miscare mondiala de reconciliere a credintelor religioase. "n februarie 1265 la 1ripoli de @ibia a avut loc un dialog intre crestini si musulmani, 1- specialisti de fiecare religie in fata a peste /.. de persoane, in care s!au evidentiat trasaturile comune Crestinismului si "slamismului.

12.

"n paralel s!au facul eforturi de reconciliere a bisericilor crestine intre ele. "n 12/3 la &msterdam a fost infiintat Conciliul ecumenic pentru reunificarea bisericilor crestine de pe glob. "n 125/ papa Paul (" intreprinde un pelerina8 la "erusalim unde se intalneste cu patriar*ul &t*enagoras. "n 1250 cele doua biserici isi ridica reciproc anatema si excomunicarea. "ntr!adevar fiecare biserica se considera ca ea e cea aleasa, dar cand "isus zice ca >va fi o turma si un pastor? nu inseamna ca >oile? vor fi dintr!un singur >staul?. &stfel exista Biserica #rtodoxa si Catolica, Biserica @uterana si &nglicana, Biserica $onofizita si Copta si toate celelalte Biserici plus multimea sectelor neoprotestante. Dezbinarea crestinatatii are ca sursa pe Satana si ca motiv principal mandria. Cea ce conteaza pentru mantuire este un >patrimoniu spiritual? clar, neinterpretabil, comun tuturor crestinilor. @a :udecata nu ne va intreba de fineturi teologie ci de practica. $intea complicata a omului a despicat fiecare dogma de baza in alte dogme >secundare? ce difera acum de la o biserica la alta. Pentru a salva unitatea Bisericii ar fi trebuit ca cea ce este interpretabil sa fie lasat deoparte dar acum e prea tarziu; fiecare tine cu dintii de >credinta? lui si orice compromis apare ca un sacrilegiu; nu se poate renunta la nimic din baza dogmatica >specifica? fiecarei biserici pentru ca este legata prin rationamentele >teologilor? de insasi practica vietii crestine de care depinde mantuirea; $ai mult, sunt unii >pagani? care implinesc poruncile lui Dumnezeu mai bine decat acei crestini a caror Acredinta? este doar o Atraditie? care tine cateva minute pe an. Dumnezeu are Aalesii? Sai in toate religiile; aceasta este lucrarea @ui ca sa mantuiasca pe cat mai multi dintre noi. Desi Ateologii? pun monopol pe mantuire, totusi in fiecare religie exista Asaraci cu du*ul? care lucreaza efectiv poruncile Binelui pe pamant; acestia sunt robii lui Dumnezeu care se mantuiesc indiferent de religia sau secta in care s!au nascut. "n zilele noastre a aparut miscarea <e= &ge de >globalizare? a religiilor intr!o >'eligie Bniversala. @a prima vedere pare un lucru bun dar depinde ce se ascunde in spatele acestei intentii >generoase? si cat de departe vor sa a8unga initiatorii ei. Scopul nu trebuie sa fie contopirea tuturor religiilor intr!una singura; acest lucru nu este posibil caci fiecare tine la religia sa, si nici benefic pentru ca diversitatea religiilor asigura eficienta maxima pentru mantuirea neamului omenesc. Subliniind asemanarile intre religii este suficient sa putem stinge conflictele inter!religioase si sa putem anula exclusivismul de care sufera fiecare religie, caci niciuna nu monopolizeaza toti oamenii buni de pe pamant. Deaceea trebuie sa!si pastreze fiecare religia sa caci orice sincretism cu alta religie duce la sfasierea launtrica a >enoriasilor? prin nesiguranta pe care o provoaca. $iscarea %cumenista si generalizarea ei $iscarea <e= &ge sunt bune ca intentie dar sunt rele ca rezultat; e buna pacea, unirea, dar nu sunt bune uniformizarea si sincretismul. &dunarea religiilor intr!una singura va dezradacina fiecare credinta in parte, va generaliza erorile si va inabusi adevarul; oamenii vor castiga >cunoasterea? altor religii si vor pierde evlavia credintei stramosesti; fenomenul va avea drept consecinta laicizarea, desacralizarea, necredinta, faradelegea. &stazi in toate tarile crestine exista etnii de alte religii care!si pot pastra credinta netulburati; am vrea sa credem ca acest lucru dovedeste bunavointa, intelegere, toleranta dar mai degraba dovedeste indiferenta, pierderea atasamentului fata de religie. #mul modern nu mai e Fomo 'eligiosus ca in %vul $ediu; sunt oameni cu gandire >libera? ce nu vor sa fie adeptii niciunei religii, fie ea si religia materna. 'acirea generala a trairii mistice este un semn ca ne indreptam catre sfarsit. "n toate religiile, iubitorii de

121

Dumnezeu sunt din ce in ce mai rari; preotii mai corupti credinta mai slaba. #mul nu!si mai pune problema sensului propriei existente ci traieste Aliber? la intamplare. <e!a ramas o umbra de omenie foarte fragila si daca n!ar fi pedepsele legii am trece usor >de partea cealalta? pentru un castig material. Pe fondul acestei stari de fapt se aud vocile robilor lui Dumnezeu care ne avertizeaza despre pericolul unei globalizari a tuturor religiilor intr!una singura favorabila &nti*ristului. $iscarea <e= &ge impreuna cu $asoneria si alte organizatii nu sunt atat de bine intentionate pe cat par. "n spatele lor se ascunde scopul nedeclarat ar robirii tuturor oamenilor planetei intr!o turma docila, purtand toti pe mana sau pe frunte >semnul fiarei? despre care scrie in &pocalipsa. "ata cateva date pretioase relativ la pozitia #rtodoxiei si a Bisericii 'omane fata de %cumenism din volumul >&pocalipsa 14. SfYrsitul libertatii umane?, de inginer $ircea (lad Greseala intrarii Bisericii #rtodoxe in Zdialogul ecumenicZ este acum recunoscuta si regretata de Bisericile autocefale care, in perioada 1226!1223 au inceput retragerea din Consiliul $ondial al Bisericilor. %rezia ecumenismului incepe prin incalcarea insasi a Simbolului de Credinta <iceo!Constantinopolitan, a8ungYndu!se pYna la a se recunoaste drept ZbisericiZ ale lui Fristos si recent infiintatele congregatii ale lesbienelor si *omosexualilor. &cesta a fost motivul care a determinat, in 1226, mai intYi retragerea Georgiei, apoi a Serbiei, urmate si de alte Biserici ortodoxe participante la miscarea ecumenica. Din pacate insa, nu si de 'omYnia, credinciosii nostri asistYnd cu stupoare la manifestarea de certa factura <e= &ge Z#ameni si religiiZ de la Bucuresti, Ctoamna 1223D, sau la evenimente complet straine de du*ul adevarului crestin inaugurarea, cu participarea oficiala a unui ierar* romYn, a ZCentrului %cumenicZ de la (ulcana, unde s! au construit o triada inedita o biserica crestina, o mosc*ee si o sinagoga. Din tara, romYnul este tentat Cprin firea lui tolerantaD sa priveasca lucrurile cu foarte multa usurinta, mai ales ca rigorismul constiintei sale dogmatice a fost extrem de mult diluat in ultimii ani de pozitiile pro!ecumenice ale intYistatatorilor; bietul credincios a a8uns acum sa cugete ca e buna #rtodoxia si mYntuitoare, dar e bun si catolicismul CinoculYndu!se frecvent ideea complet necanonica de Zbiserici suroriZD, e bun si protestantismul, e bun si anglicanismul, ve*iculYndu!se ideea ca Biserica 'omYna, fiind intre (est si %st, este ZaleasaZ pentru medierea unirii intercrestine. @ucru acesta a generat multe initiative teologice unilaterale, dezaprobate de celelalte Bisericii #rtodoxe Ccum ar fi, de pilda, dialogul cu monofizitiiD. <e!am dori sa avem o Biserica marturisitoare, mai putin gata de a organiza compromisuri ZecumeniceZ de dragul unor a8utoare acordate de >Consiliul $ondial al Bisericilor?, ori de alte institutii religioase din vest, ci de a se anga8a intr!un dialog interortodox mai strYns, in aceste momente cYnd istoria cere mai mult ca oricYnd o apropiere si o spri8inire reciproca a ortodoxilor. 1oate acestea le scriem cu nade8dea ca unii dintre noi vor desc*ide oc*ii si vor pricepe ca ducem lipsa de o adevarata marturisire a credintei, a #rtodoxiei, departYndu!ne tot mai mult de adevarata traditie patristica si alipindu!ne cu usurinta de tot ce este ZeuropeanZ si occidental catolicism, protestantism, anglicanism, ecumenism, etc. &cest du* de occidentalizare care a cuprins Biserica 'omYna se vede in toate domeniile vietii spirituale incepand de la laicizarea, umanizarea si secularizarea treptata a scolii teologice, la acordarea burselor de studii cu predilectie la universitati catolice si protestante din vest, de unde cursantii Cviitori preoti, profesori de teologie, ori episcopiD

12-

se intorc cu idei complet alterate despre propria credinta; apoi masivele traduceri din operele teologilor apuseni Cin loc de lansarea unui program pentru tiparirea unei serii complete de scrieri patristiceD, modificarea Cprin eliminare si reducereD a cartilor de cult, etc; apoi tolerarea, fatisa ori subtila, a unui curent anti!mona*al si incura8area unui mona*ism superficial, Zde mirZ, cu manastiri transformate in centre turistice ori ferme agro!zoote*nice. 'evenim insa la ecumenism, oare nu se intelege ca aceasta erezie impiedica mYntuirea atYtor milioane de suflete;

124

Cap 1.. Studiu despre pecetluire

<u de mult a aparut o initiativa pe plan mondial de a introduce pe pasapoarte si carti de identitate niste microcipuri cu datele biometrice ale individului cum ar fi amprentele digitale, amprentele talpilor, configuratia irisului, fizionomia fetei; in plus date biografice, orientarea politica si religioasa, conturile in banci si altele. &dministratiile 8ustifica aceste >indiscretii? ca necesare pentru combaterea terorismului, in sc*imb ofera >avanta8ul? de a plati cumparaturile direct cu actul de identitate. (aloarea se deduce din contul personal alimentat din salariu tot prin banca asa ca se vor elimina banii. Pana aici totul bine. Crestinii n!au nimic de!ascuns si le convine si lor sa!si faca piata doar cu actul de identitate. Dar daca din negli8enta il pierdem sau ni se fura; &utoritatile >gri8ulii? au prevazut situatia si au creat un microcip care sa se implanteze sub piele si asa nu mai poate fi pierdut. $icrocipul are nevoie insa de o sursa de energie; Bateriile nu sunt indicate ca trebuie sa taiem pielea omului, sa!i scoatem cipul, sa!i sc*imbam bateria si sa!l implantam la loc; energia trebuie luata din corp. Savantii au gasit metoda bazata pe variatia de temperatura, iar zonele cele mai sensibile ale omului la variatiile de temperatura sunt pe mana sau pe frunte. Dar expresia >pe mana dreapta sau pe frunte? se regaseste intocmai in &pocalipsa Sf "oan unde scrie de semnul fiarei si de >numarul numelui ei, 555?. "ntr!adevar microcipul contine codul de bare pentru recunoastere iar acest cod in sistemul %&<!14 C%uropean &rticle <umberD are cate o perec*e de linii subtiri mai lungi ca celelalte, la mi8loc si la extremitati, care inseamna trei de 5. Codul de bare este un cod numeric in baza doi, cu care lucreaza calculatoarele; aria pe care se afla codul este divizata in fasii de aceiasi latimeO..44 mm obtinandu!se o alternanta de fasii intunecate de valoare >1? si fasii albe de valoare >.?; grupand cate 6 asemenea fasii se obtin benzi de latimeO6x..44 mmO-.41 mm. Fiecare banda este un numar binar ce reprezinta una din cifrele de la . la 2 din sistemul zecimal. "n acest fel se obtine un numar care incepe cu 5, are 5 la mi8loc si se termina cu 5. Cei trei de sase folosesc doar ca sistem de referita, iar numarul efectiv este format din 14 cifre; de exemplu 056/453253350/05 care da pentru cazul acesta numarul 06/45323350/0. Primele sapte cifre indic[ tara de provenient[ \i fabricantul iar celelalte tipul produsului. &cest numar este asociat in mod unic unui produs de pe piata. Dupa aceiasi codificare dar numere de cate 13 cifre urmeaza sa fie atribuite oamenilor prin microcipuri. &vem de8a trei mari coincidente care confirma proorocia din &pocalipsa >numarul fiarei 555?, >pe mana sau pe frunte?, >fara de care nimeni nu va putea cumpara sau vinde?. <u stim daca inventatorii codului de bare au ales in mod intentionat pentru barele de siguranta cifra sase, sau a fost ideea >telepatica? a Satanei. "n orice caz proorocia &pocalipsei in privinta >pecetei? este lipsita de ec*ivoc, asa ca tot omul sa stie ca nu trebuie sa primeasca semnul Fiarei. Bunul Dumnezeu a dat transparenta proorociei ca oamenii sa aleaga in cunostinta de cauza, fie sacrificiul si mantuirea fie lepadarea si osanda. &cest lucru pentru cei mai multi e doar un fapt divers, dar in realitate este mai important decat insasi viata caci miza este c*iar mantuirea. "ncet, incet, lumea se imparte intre cei >nebuni? pentru Fristos si prigonitorii lor.

12/

Detalii despre codul barat si microcip

Din cartea >@a apusul libert[]ii? a parintelui Fristodul &g*ioritul de la muntele &t*os Sistemele codului barat cele mai ^ntrebuintate sunt B.P.C CBniversal Product CodeD si %.&.<!14 C%uropean &rticle <umberingD. %&<!14 urmeaz[ s[ se foloseasc[ pe plan mondial pentru identificarea oamenilor. Sistemul contine numerele de la . la 2 codificate in trei seturi setul & de baza, setul C obtinut din & sc*imband . cu 1 si setul B obtinut din C prin citire in oglinda. . 1 4 / 0 & ...11. 1 ..11.. 1 ..1..1 1 .1111. 1 .1...1 1 .11... 1 .1.111 1 .111.1 1 .11.11 1 ...1.1 1 C 111..1 . 11..11 . 11.11. . 1....1 . 1.111. . 1..111 . 787888 8 1...1. . 1..1.. . 111.1. . B .1..111 .11..11 ..11.11 .1....1 ..111.1 .111..1

"n codul de bare exist[ trei caractere __auxiliareZ invariabile, care se numesc __bare de sigurant[Z . 8888787 Cguard barsD. &cestea se prelungesc ^n 8os si se afl[ ^n marginea din stYnga, ^n centru \i ^n 6 ..1...1 marginea din dreapta a codului barat. Scrise ^n form[ binar[, arat[ astfel .1.1, .1.1. \i 3 ...1..1 respectiv 1.1.. Prima linie alb[ din partea stYng[ \i ultima din partea dreapt[ se confund[ cu 2 ..1.111 marginea alb[ care, se numeste >Luiet zone?. $arginea alb[ face parte din codificare. <umerele din subcYmpul stYng toate din setul & sau B ^ncep de la . \i se termin[ cu 1, ^n timp ce numerele din subcYmpul drept toate din setul C ^ncep de la 1 \i se termin[ cu ., deci scanner!ul fie miscYndu!se de la stYnga spre dreapta fie invers, totdeauna ^ncepe s[ citeasc[ de la zero. Dac[ nu exist[ o margine alb[ computerul nu poate citi codul. Caracterul guard bar dreapta este citirea in oglinda a caracterului guard bar stYnga. Caracterul auxiliar din mi8loc constituie o fuziune si este citit de scanner la fel ^n ambele sensuri .1.1.. Poate observa oricine c[ aceste __caractere auxiliareZ sunt reprezentarea cifrei 5 din seturile C si B; celelalte trei intervale sunt toate . deci albe \i nu creeaz[ o alt[ alternant[. Computerul fie c[ citeste .1.1 fie ....1.1, ^n ambele cazuri ^ntelege num[rul 5. @ucrul acesta este valabil de la stYnga la dreapta \i invers. &sadar la ^nceput, la sfYrsit \i la mi8loc codul barat ^n sistemul %&<!14 si BPC contine trei de 5.

120

%xista studii ale unor reputati oameni de stiint[ care explic[ mai bine cum anume e cuprins num[rul 555 ^n respectivele coduri de bare. <u este deci o speculatie ci e real. "nevitabil apar niste intrebari. &stfel, dac[ se folosea numai un singur set de codare a cifrelor .,1,-... 2, n!ar fi fost nevoie s[ existe barele de sigurant[ de mi8loc .1.1. care sa delimiteze numerele din subcYmpul stYng de cele din subcYmpul drept al codului. De ce au optat deci pentru folosirea mai multor seturi de numere, cand unul singur ar fi fost suficient; &poi de ce au __rezervatZ aceast[ reprezentare tocmai pentru num[rul 5 \i nu pentru oricare alt num[r, odata ce nu exist[ un criteriu matematic pentru codificarea cifrelor de la . la 2; Poate pentru a se asigura prezenta celor trei de 5, dintr!un motiv cunoscut numai de ei, Deasemenea de vreme ce reprezentarea barelor de sigurant[ creeaz[ probleme de constiint[ crestinilor de pe tot globul, de ce nu sc*imba simbolismul barelor de sigurant[; Societ[tile s!au 8ustificat c[ nu pot sc*imba num[rul 555 pentru c[ inseamna c*eltuieli de ordinul bilioanelor de dolari. &sadar alegerea >intamplatoare? a lui 555 va ramane. Domnul a stiut aceasta si ne!a vestit!o in &pocalipsa Sf &p "oan. "n stadiul initial acest num[r s!a introdus treptat pe obiecte f[r[ s[ b[g[m de seam[ apoi pe animale iar la urma pe oameni. De8a se discuta problema plas[rii num[rului pe cartea de identitate, iar simultan se face reclam[ la stadiul urm[tor al punerii semnului pe mYn[ sau pe frunte. #pinia public[ e influentata s[!i considere pe crestini >obsedati?; lumea va spune __%i v[d peste tot numai 555 ,Z, si astfel nu vor da importanta pecetluirii. #amenii sunt familiarizati cu ideea; la alegerile din Cecenia si din &lbania cetatenii au primit un semn pe mana; la fel se procedeaza ^n anumite cazinouri, ^n unele aeroporturi, la %uro! Disne) ^n Franta. &stfel, cand se va trece la >stantarea? num[rului de cod pe mYn[ sau pe frunte, lumea va spune __%i, nu e nimic , # metoda uzuala.? "ata alte informatii bine documentate din cartea >&pocalipsa 14. SfYrsitul libertatii umane? de dl inginer $ircea (lad prin care vedem ca ce ni se pregateste nu este fictiune "n 126. ia fiinta in SB& Bniform Code Council CBCCD iar in 1263 in %uropa cu -/.... de membrii fondatori, un consiliu similar denumit %uropean &rticle <umbering &ssociation C%&<D. &ceste doua organizatii au produs in ultimii ani un intreg evantai de codificari barate dintre care BPC CBniversal Product CodeD si %&<!14 C%uropean &rticle <umberingD sunt folosite in peste 60 de tari ale lumii. Sc*imbul de informatii intre cele doua sisteme este realizat prin adaugarea unui zero la tipul BPC care astfel poate fi citit in sistemul european %&<. "nca din anii 126. unii crestini americani au demonstrat ca >bar code? BPC!& si %&<! 14 detin in mod invariabil pentru orice produs, trei perec*i de linii usor prelungite care se citesc in memoria computerului prin cifra 5. &ceste linii se numesc bare de protectie CGuard BarsD si servesc la recunoasterea de catre calculator a codului barat. "n spatele afacerii bar code, a fost dat la iveala un plan foarte amanuntit pe termen lung, de a obtine controlul pe cale computerizata asupra intregii economii mondiale si asupra tuturor cetatenilor planetei. Fiecare om urmeaza sa primeasca pe toata durata vietii un cod 125

numeric unic CZdotatZ cu numarul 555D, inscris pe o cartela care sa!i reprezinte identitatea. &stfel nimeni nu va putea face nici cea mai banala tranzactie fara a fi automat inregistrat si controlat. # sclavie mondiala diri8ata de o mYna de multimilionari, care pun in practica sistemul >apocaliptic? de pecetluire din timpul &nti*ristului. "n acest scop s!a elaborat proiectul @.B.C.".D C>@ogical Bniversal Communication "nteractive DatabanE?D care este un sistem gigantic de colectare si prelucrare a datelor privind identitatea fiecarei fiinte umane. Principiul de baza al @.B.C.".D. consta in eliberarea pentru fiecare individ inca de la nastere, a unui Bniversal Biometric Card CBBCD ce va cuprinde buletinul de identitate, pasaportul, contul bancar, cartea de sanatate, permisul de conducere, cartea de munca, livretul militar, intr!un cuvYnt toate actele de folosinta sociala ale unei persoane. BBC va putea stoca elemente de recunoastere obtinute prin masuratori biologice codul genetic, anticorpi specifici, fotografii digitale fata si profil precum si fotografia irisului, amprentele digitale si ale talpii piciorului, esantioane sonore ale vocii, etc. "n plus cartela va inmagazina un numar foarte mare de informatii despre viata particulara a individului istoricul familiei, optiunile politico!religioase, comportamentul social si alte date pe care posesorul nu le va putea citi ori modifica, aceasta facYndu!se Zde la centruZ. &utomobilul, calculatorul personal si orice aparat electrocasnic nu vor putea fi puse in functiune decYt la recunoasterea posesorului cartelei. (or fi instalate peste tot camere video minuscule ce pot recunoaste persoana dupa >limba8ul trupului?; satelitii vor localiza semnalul >cartelelor biometriceZ, stabilind cu precizie pozitia fiecarui individ in orice moment, oriunde in lume. Sistemul @.B.C.".D. va fi alimentat cu informatii de la toate aceste surse si va putea controla toate aspectele vietii private ale oricarui individ in orice moment. "nc*ipuiti!va acum ca mii de oameni vor pierde sau vor face pierdute aceste cartele iar altele se vor fura astfel ca se va a8unge la unica solutie Zsigura si rezonabilaZ plasarea unui microcip de identitate pe mYna sau pe frunte. Prototipul acestui microcip a fost de8a fabricat. Pentru a se evita deplasarea sub piele biocipul e fixat prin minuscule fibre de sticla, extragerea neputandu!se realiza decYt printr!o operatie speciala de microc*irurgie. Dimensiunile capsulei sunt de 11x-,1 mm si are 56 mg. <u provoaca reactii de respingere deoarece este confectionata dintr!o sticla biologica. Se afla in cercetare cipuri care vor putea fi conectate la reteaua neuronala a creierului, oferind posibilitatea sa se inregistreze exact ce vede si ce aude subiectul. "nca din 1235 cercetatorii de la Bniversitatea din $ic*igan declarau ca sunt pe punctul de a controla complet transmiterea de semnale acustice in interiorul creierului, omul putYnd fi astfel Zteleg*idatZ. "mplantYndu!ne un biocip in encefal vom putea invata instantaneu franceza, sau orice alta limba. Cu astfel de Zavanta8eZ, implantarea biocipului nu va fi refuzata de nimeni, cu exceptia crestinilor adevarati. "ata ce scrie &llan Hood*am in Sout* %ast C*ristian Hitness Cfeb 1225, p0!5D Z&stazi americanii au fiecare un cod propriu de asigurari sociale format din 2 cifre. "n curYnd acest sistem se va inlocui cu unul mai modern cu 13 cifre ce va putea inmatricula oamenii la scara planetara. &cest sistem de 13 cifre va fi alcatuit din trei grupuri separate de cate 5 cifre 5!5!5, "mplantarea acestui cod c*iar sub pielea mYinii drepte dupa cum s! a proorocit in &pocalipsa, este acum o realitate. Cei ce!l vor primi vor fi controlati, localizati si supraveg*eati in toate miscarile. &ceasta te*nologie va duce la un sistem mondial computerizat prin care nimeni nu va putea cumpara sau vinde fara marcarea cu biocip. (a fi o adevarata dilema supunere sau moarte CD# or D"%D,Z

126

Sa vedem acum care este stadiul punerii in practica in %uropa a uriasului proiect @.B.C.".D. Pe data de 1/ iunie 1230 in micul orasel Sc*engen din @uxemburg, Franta, Germania, #landa, Belgia si @uxemburgul semnau un acord care avea sa se dovedeasca a fi ZcopiatZ dupa sc*itele proiectului @.B.C.".D si care prevedea eliminarea granitelor interne intre tarile membre ale Comunitatii; $area Britanie si "rlanda n!au semnat. Prin &cordul Sc*engen politia unionala era imputernicita a detine date complete despre orice persoana, avYnd dreptul de control si actiune armata in orice moment. Se prevedea eliberarea pentru toti cetatenii Bniunii a unei cartele electronice de identitate. @.B.C.".D. se sc*imba in S.".S. CSc*engen "nformational S)stemD care este un program urias de indosariere electronica a cetatenilor intr!un computer enorm aflat la Strasbourg. "n 1226 de8a indosariase peste 2 milioane de oameni. #rice cetatean care trece granita Spatiului Sc*engen este automat inscris Cvezi pentru aceasta codul barat de pe ultima fila a pasapoartelor romYnestiD. Prin aplicarea &cordului Sc*engen particularitatile nationale ale fiecarei popor se sterg iar Dreptul comunitar devine prioritar @egislatiilor nationale. Specific &cordului este un aparat politienesc care elimina principiul prezumtiei de nevinovatie, #rice cetatean pe baza unei simple >banuieliZ poate fi supus Zsupraveg*erii discreteZ. ZPersoanele care!l insotesc sunt considerate de asemenea suspecte si sunt supuse urmaririi. &cordul a stYrnit vii proteste in lumea vest!europeana. Bn caz aparte este Grecia unde s!a votat in parlament legea 1233M1221 pentru introducerea cartelei electronice cu cod numeric matricol unic CC.<.$.B.D pentru fiecare ZindividZ. Cartela urma sa contina codul barat de tip %&<!14 cu numarul 555. "n urma protestelor in masa ale ortodocsilor emiterea cartelelor a fost Zing*etata?. Guvernul elen nu s!a lasat insa influentat ci asteptYnd ca lucrurile sa fie uitate, pe 1 iulie 122- la patru luni de la semnarea ZdiscretaZ de catre Grecia a &cordului Sc*engen, emite *otarYrea nr. -1430M11-/5 prin care se stabileste te*nologia producerii noilor cartele. # noua lege -/6-M26 votata cu Zprocedura de urgentaZ de catre parlamentul elen, stabileste datele ce trebuie sa le cuprinda cartela starea sanatatii, optiunile politice religioase si filozofice, legatura cu diferite sindicate si organizatii politice sau apolitice, comportamentul social si alte amanunte despre viata intima a persoanei. Parlamentarii au fost c*emati in graba pentru votare, multi dintre ei recunoscYnd ca luau abia atunci in mYna pentru prima oara, textul &cordului. &ceste actiuni ale conducerii elene au declansat protestul Sfintei C*inotite din $untele &t*os impotriva &cordului si a legii -/6-M26; au urmat protestul a 10. de profesori universitari din &tena, protestele diverselor partide politice, apoi a mai multor mitropolii din Grecia, culminYnd cu circulara nr. -5-5M6 din apr. 1226 a SfYntului Sinod al Bisericii %lene, impotriva &cordului Sc*engen si utilizarii sistemelor bar code cu numarul 555 pentru marcarea identitatii cetatenilor. Brmarea; Statul elen n!a bagat in seama toate aceste manifestari, &cordul intre Grecia si tarile membre ale B% intrYnd deplin in vigoare in luna octombrie 1226. Grecii au fost ieri, noi vom urma azi, prin Zgri8aZ oficialitatilor care ne vor pune in fata faptului implinit, prezentYndu!ne totul intr!o lumina cYt mai >roza?. Pentru ca ZBniuneaZ nu agreeaza ideea de Zreligie nationalaZ ci doreste un sincretism ZecumenicZ unic, ortodocsii vor fi c*emati sa se supuna ma8oritatii. (om fi constrYnsi sa acceptam orice erezie. @upta cu sectele va fi zadarnicita. (om sta in rand cu asociatiile ZreligioaseZ de *omosexuali. #rtodoxia va fi nevoita sa reintre in catacombe, caci orice protest va insemna agresiune impotriva dispozitiilor comunitare.

123

'evelatii apocaliptice
Fragmente din viziunea Staretului &ntonie din 'usia; 126. "ntai de toate am vazut tot felul de catastrofe te*nologice" Sistemul de viata creat de om este, in esenta, satanic si, pentru ca vine in contradictie absoluta cu legile lui Dumnezeu, va incepe incetul cu incetul sa se distruga. (or cadea avioane, se vor ineca corabii, vor exploda centrale atomice, uzine c*imice. Cele mai grele urmari ale dezlantuirilor naturii le vor avea de suportat orasele. Bn singur bloc distrus si iata ! sute de morti fara pocainta, fara impartasanie, sute de suflete pierdute. #rasele lipsite de apa si electricitate, caldura si alimente, vor aminti de niste imense cosciuge de piatra. Bande de ticalosi vor savarsi rautati, c*iar si ziua. "n orase va fi greu sa te deplasezi, iar noaptea oamenii se vor strange in grupuri mari, ca impreuna sa incerce sa a8unga pana in zori. <u trebuie sa credeti ca la sat va domni linistea si bunastarea. #travite, slutite, arse de seceta sau inecate de ploi, campurile nu!si vor mai da roadele. "n vite vor da molime nemaivazute si oamenii, nemaifiind in stare sa le ingroape le vor lasa sa se descompuna, otravind aerul cu niste miasme groaznice. 1aranii vor fi atacati de oraseni care in cautare de *rana se vor imprastia prin sate, gata sa omoare omul pentru o bucata de paine, <oaptea va fi un timp al groazei, pentru ca atunci se vor intampla cele mai crunte 8afuri. Canibalismul va fi un fenomen frecvent. Sfanta Biserica, preacurat 1rupul lui Fristos, intai o vor defaima in toate ziarele, la radio si televiziune. "udei cu nume slave vor defaima in fel si c*ip clerul si pe crestini, isi vor bate 8oc de randuieli, de posturi, de modul de viata crestin. "n biserici vor patrunde mii si mii de distrugatori catoliciti ai #rtodoxiei. Bisericile vor sta restaurate si proaspat construite, dar pustii. Si vor fi prigoniti dreptii slu8itori \i supu\i *ulelor de tot felul. Slugile diavolului nu se vor sfii nici s[ ucid[, dac[ va ^ng[dui Dumnezeu unui cuvios s[ primeasc[ cununa muceniceasc[. $ul]i vor fi drep]ii mucenici ai timpului de pe urm[, "n scoli multi dintre invatatori sunt din punct de vedere moral, uzati. Ce!i pot invata ei pe altii; "i invata despre lume, insa nu ca o creatie a lui Dumnezeu, ci pentru a trai supusi unor du*uri diavolesti, Diavolul este cel mai de seama iubitor de >libertate?. Si libertatea lui nu e capacitatea daruita omului de a fi desavarsit in virtuti. <u, Alibertatea? lui sunt cele mai grele lanturi, libertatea pervertirii moralit[]ii. Din p[cate, oamenii au primit!o \i ea a devenit o parte organic[ a zilelor noastre. DesfrYnarea nu mai e desfrYnare, ci >emancipare sexual[?. (or ^ncepe s[ le arate copiilor corpuri dezgolite, actul sexual ^n desf[\urare, aprinzYnd poftele, l[sYnd aceasta s[ treac[ drept ceva normal. C[r]ile \i televizorul vor fi pline de oameni goi, scene groaznice de desfrYnare. De cine e\ti ^nvins, aceluia ^i e\ti rob. De aceast[ robie ^n ambala8 de libertate se las[ ispiti]i oamenii. Dar \i desfrYnarea propriu!zis[ le pare pu]in[ slugilor ^ntunericului. Ca o desc[tu\are a gYndirii, se va servi sodomia \i zoofilia. Propagarea acestei scYrbo\enii va atinge propor]ii de necrezut. Cazurile c[s[toriilor ^ntre *omosexuali vor beneficia de tot atYta publicitate ca \i inventarea, pe timpuri, a antibioticelor, Sodomi]ii vor ap[rea peste tot vor fi arti\ti, politicieni, administratori. P[catul sodomiei va deveni etic*eta viitorului apropiat. 1o]i cei care se vor ^mpotrivi acestei invazii dr[ce\ti vor fi declara]i persoane antisociale, fiindc[ toate statele pun ^n frunte nu ap[rarea moralit[]ii, ci ap[rarea libert[]ilor dr[ce\ti.

122

1inerii, ame]i]i de b[utur[ \i droguri, ^\i vor pune cap[t zilelor. <um[rul cazurilor de suicid va cre\te peste m[sur[ ^ncYt nu va mai trezi mirarea nim[nui. <um[rul celor care sufer[ de boli ca rezultat al pl[cerilor desfrYnate va fi atYt de mare iar suferin]ele atYt de groaznice, c[ sinuciderea va p[rea societ[]ii ceva de genul unui act caritabil. (or a8unge pYn[ acolo ^ncYt vor propune oamenilor aceasta. `i!i va ^mpinge dracul pe oamenii cu pu]in[ credin][ s[!\i fac[ singuri seama. "ngrozitor e faptul c[ vor fi pro*odi]i \i ^nmormYnta]i. Se va scrie c[ a fost ^n stare de iresponsabilitate \i gata, iar altui nenorocit i se pare mai pu]in ^nfrico\[tor Al!au pro*odit doar pe precedentul >Cu sfin]ii odi*ne\te!@ FristoaseQ?, e iertat, iar mie ce!mi ^ncurc[;? $ul]i oameni vor merge ^n iad cu cYntarea aceasta punYndu!\i singuri cap[t zilelor, lipsindu!se de orice posibilitate de a lupta pentru via]a ve\nic[. &m v[zut \iruri de sicrie. Pe p[mYnt plYng, bocesc, se cYnt[ pro*odul, iar ^n 8ur 8oac[ dracii mul]umi]i c[ au putut s[ piard[ atYtea suflete, ...&l treilea considerent ]ine de %uropa. "at[, acum o putem considera o ]ar[ unic[, din 1urcia pYn[ ^n <orvegia. 1otul va fi comun guvernul, banii, legile. 1otul este pus de acord cu &merica, astfel ^ncYt ^n cazul unei uniuni s[ nu apar[ probleme. @a venirea lui anti*rist totul e de8a preg[tit. Centralizarea e deplin[, poporul e num[rat fiecare cu num[rul s[u \i cu cartela sa, iar ^n ea e inclus totul pYn[ \i opiniile personale. Cu aceast[ cartel[ se va putea controla orice mi\care a omului pe p[mYnt, sub p[mYnt \i sub ap[. Desigur anti*ristul va vrea ca lumea s[ i se ^nc*ine de bun[voie, a\a cum @!a primit pe Fristos. Dar aceasta va fi voia liber[ a animalului dus spre t[iere. De mers merge el singur, numai c[ ^n 8ur stau ciobanii cu bicele. CYnd u\a s!a ^nc*is, iar ca\caval mai este, \oarecele oare \tie c[ s!a prins; "!a venit ceasul, dar ca\caval mai este \i el ^l roade cu rYvn[, fericit de prYnzul c[zut nu \tiu de unde, Dar cel ce a pus capcana a auzit cum s!a ^nc*is u\a \i \tie c[ 8ertfa e acolo. %l poate veni ^ndat[ s[ ucid[ victima, dar o poate l[sa s[!\i digere ^n voie prYnzul. #menirea e de8a ^n capcan[, c*iar dac[ a mai r[mas o buc[]ic[ de ca\caval. 1oat[ aceast[ carcas[ de bun[stare construit[ de omul modern se va dovedi a fi o capcan[ de o]el pentru el ^nsu\i. Cel mai real fapt existent ^n lumea aceasta e moartea, numai c[ ^n realitatea aceasta nu vrea nimeni s[ cread[. #mul se uit[ la curgerea vie]ii sale ca la o ve\nicie, uitYnd de realitatea mor]ii. 1are ne mai atrage o via][ ve\nic[ pe p[mYnt. Cum i se leag[ m[garului un morcov ^n fa]a oc*ilor ca s[ alerge dup[ dYnsul tot drumul, tot a\a satan mome\te omenirea cu morcovul vie]ii ve\nice \i p[c[toase pe p[mYnt. 1o]i sufer[ din cauza lipsei de timp, dar timp exist[ \i ^nc[ e foarte mult. Problema e ca in loc sa!l folosim pentru lucr[rile du*ovnice\ti, fie rug[ciune, fie lecturi folositoare pentru suflet, se folose\te numai pentru distrac]ii. &\a l!a ^nv[]at satana pe om s[!\i organizeze via]a, ca din ea s[ lipseasc[ cu des[vYr\ire timpul de lini\tire, de cugetare asupra celor ce s!au ^ntYmplat peste zi, pe parcursul s[pt[mYnii. Cea mai mare parte a timpului liber o >^ng*ite? televizorul, acest idol al civiliza]iei contemporane. Se uit[ omul la \tiri \i i se pare c[ lucrul acesta e necesar \i util, sau ^n orice caz ned[un[tor. <umai ca propriu!zis \tirile ocup[ pu]in loc iar restul e ocupat de analiza celor ^ntYmplate, adic[ o anumit[ viziune asupra lucrurilor care trebuie s[ i se induc[ tele!spectatorului. Sub ac]iunea programelor 1( omul ^\i pierde capacitatea de a gYndi independent, de a!\i crea propria concep]ie despre lume. "nc[ un mare r[u ce vine de la televizor const[ ^n subminarea autorit[]ii Bisericii, contrapunerea cre\tinismului cu ocultismul, cu p[gYnismul. <u va trece mult timp \i produc[torii de televiziune vor ^ncepe s[!\i bat[ 8oc pe fa][ de Fristos, de $aica Domnului si sfinti. P[catele slu8itorilor nevrednici vor fi

-..

luate drept vicii ale Bisericii. Ca s[ mimeze omniprezen]a lui Dumnezeu, anti*ristul va intra ^n toate casele ^n acela\i timp cu a8utorul televizorului. %*, ra]iunea aceasta, 'a]iunea e un lucru alunecos; nu exist[ tic[lo\ie \i mYr\[vie pe care ra]iunea s[ nu le poat[ 8ustifica. &\a va g[si o scuz[ \i pentru numerele personale \i pentru pa\apoarte \i pentru 555, 1o]i, to]i vor ^n]elege, dar ra]iunea va g[si 8ustific[ri, numaidecYt va g[si, iar omul, preg[tit de8a ^n forul s[u interior s[ tr[deze, se va autolini\ti cu argumentele ra]iunii. Pentru c[ drumul m[rturisirii, c*iar dac[ e pe undeva \i a\ternut cu roze, nesc*imbat dup[ >#sana va r[suna \i '[stigne\te!@, r[stigne\te!@" &ceast[ >incomoditate? va servi drept motiv pentru 8ustificarea de sine \i primirea anti*ristului. &dic[ >dac[ orice putere e de la Dumnezeu, ne!om supune \i anti*ristului, n!avem ^ncotro?. #amenii care vor primi semnul satanei ^i vor descoperi pe cei care nu l!au primit \i ^i vor trimite la c*inuri. (or tr[da pe nevestele \i copiii lor, trup din trupul lor, gata s[ distrug[ totul pentru o clip[ de via][ p[mYnteasc[. Primii cre\tini primeau c*inurile ^n fa]a tuturor oamenilor. Groaznice vor fi c*inurile m[rturisitorilor ultimelor vremuri caci c*inurile le vor fi pricinuite pe ascuns de restul lumii. (or fi cY]iva ani neroditori, secete. 1oate acestea vor duce la o foame cumplit[ caci oamenii s!au deprins s[ consume mai mult[ *ran[ decYt le este necesar pentru ^ntre]inerea vie]ii, cu mult mai mult[. Pentru a!\i men]ine puterile, o buc[]ic[ de pYine \i o ^ng*i]itur[ de ap[ ar fi de a8uns. Cu oamenii ultimelor timpuri se ^ntYmpl[ insa ceva contrar m[nYnc[ nu atunci cYnd le e foame, ci pentru c[ au ce mYnca. Cunoa\te oare omul contemporan adev[rata senza]ie de foame; Pu]in probabil, altfel de ce i!ar mai trebui b[uturi spirtoase, condimente, sosuri, re]ete rafinate, c[ci menirea lor e s[ trezeasc[ dorin]a de a mYnca. &cum are loc ^ndoparea omenirii. &\a cum ][ranul ^ndoap[ vitele \i p[s[rile preg[tindu!le de t[iere, a\a \i omenirea se preg[te\te de moarte, de moarte spiritual[ ^ntYi de toate. &nti*ristul va ap[rea ca un izb[vitor de nea8unsurile sociale, desi tocmai ^n acest scop se vor produce ele. (a avea o putere nemaiv[zut[ aceast[ talp[ a iadului. Falsele minuni ale anti*ristului vor vr[8i oc*iul, deaceea pYn[ \i s[ te ui]i la ele e p[cat \i prime8die de moarte. 1rebuie s[ te ascunzi \i privirea s[ ]i!o ascunzi. <u el se va declara dumnezeu, dar cu minuni am[gitoare va face astfel ^ncYt i se vor ^nc*ina ca unui dumnezeu, #amenii ce!i preg[tesc venirea de pe acum au ^n mYinile lor bog[]iile p[mYntului. 1otul se va petrece prin intermediul institu]iilor bancare, de aceea trebuie avut cYt mai pu]ine contacte cu ele. De ce pe to]i ^i deprind acum cu b[ncile; a]i iei salariul de la banc[, pensia ! de la banc[. 'epede vor fi aduna]i to]i ^n acela\i staul dar mira8ul bun[st[rii actuale se va spulbera tot atYt de repede cum trece apa. Din frica de boli \i de r[zboaie, cei vii ^i vor invidia pe cei mor]i. Cum poate un om plin de mYndrie \i iubitor de argint s[ ^ndure umilin]a; Doar ieri striga >Dac[ e\ti de\tept, de ce nu e\ti bogat;?, iar ast[zi e un nimeni. (a accepta orice \i codurile, \i >555b, \i cu sYnge va semna contractul cu satana. Greu, o*, ce greu va mai fi s[!]i p[strezi sufletul cYnd cei apropia]i, copiii, demult nu au mai pus o f[rYm[ de pYine ^n gur[. <umai cel care "l crede pe Dumnezeu se va putea st[pYni s[ nu fac[ pasul ireversibil. Bmilin]a ^ndurat[ cu smerenie ^n zilele bun[st[rii *imerice, iat[ pode]ul peste cei trei ani \i 8um[tate de putere ai lui anti*rist. &urul nu se va mai cauta. Pre] vor avea doar lucrurile func]ionale, f[r[ de care nu e posibil[ supravie]uirea ! topoare, fier[straie, orice instrument, plite simple de fier.

-.1

& l[sat Domnul timp lini\tit pentru a ne desc*ide mintea, a auzi cuvantul \i a dobYndi *arul Dumnezeiesc, ^nainte de anii ^nfrico\[tori. Cine va folosi aceasta spre bine, iar cine spre r[u. Primii vor mai primi, iar cei din urm[ \i ce!au avut vor pierde, Sfantul @avrentie al Cernigovului C1353!120.D care a primit viziuni despre vremurile din urma prin marele prooroc "lie si dreptul %no* in 1242, si prin Sf &p "oan in 12/2. >(a fi r[zboi a spus p[rintele, \i unde va fi r[zboi acolo oamenii nu vor mai fi. &l treilea r[zboi mondial nu va fi pentru poc[in][, ci pentru nimicire. "nainte de acest r[zboi Domnul va trimite oamenilor slabi unele boli \i ei vor muri, iar pe cei mai puternici Domnul ^i va l[sa s[ se ^ntYlneasc[ cu %l. PYn[ ce nu se va ^ntregi cu cei ce se mYntuiesc, num[rul martorilor lui Dumnezeu pustiit prin c[derea unei p[r]i a ^ngerilor, Domnul nu va veni la 8udecat[? Se vor lupta \i vor r[mYne doar cateva state \i vor *ot[r^ >Faide]i s[ alegem un singur ^mp[rat pentru toat[ lumea. `i ^l vor alege?. >(a veni timpul cYnd vor umbla dup[ semn[turi pentru un singur ^mp[rat pe p[mYnt. `i to]i oamenii vor fi ^nscri\i. (or merge prin case, iar acolo vor fi so]ul, so]ia, copiii. &tunci so]ia va ^ncerca s[!\i conving[ so]ul cFai s[ semn[m, avem copii, doar nu le vei mai putea cump[ra nimicd. Dar so]ul va spune c1u f[ cum vrei, dar eu sunt gata s[ mor, \i pentru &nti*rist nu voi semnad?. >(a veni timpul cYnd \i bisericile ^nc*ise vor fi restaurate. (or auri cupolele bisericilor \i ale clopotni]elor. "ar cYnd vor ^nc*eia totul, va veni acel timp cYnd se va ^nsc[una &nti*ristul. 1oate bisericile vor fi mai frumoase ca niciodat[ dar cre\tinul ortodox nu va putea s[ intre, deoarece acolo nu se va mai aduce 8ertfa nesYngeroas[ a lui "isus Fristos, ci va fi adun[tur[ satanic[. Pentru aceast[ f[r[delege, p[mYntul va ^nceta s[ mai rodeasc[ din cauza lipsei de ploaie. 'uga]i!v[ ca Domnul s[ ne dea timp s[ ne ^nt[rim pentru c[ ne a\teapt[ vremuri ^nfrico\[toare. `i vede]i cu cYt[ viclenie se preg[te\te totul;? >&nti*rist se va trage dintr!o fat[ evreic[ desfrYnat[. %l se va ^ncorona ca ^mp[rat la "erusalim ^ntr!o splendid[ biseric[ cu participarea preo]ilor \i a Patriar*ului. @a ^ncoronarea lui, cYnd se va citi Simbolul de credin][, el nu va permite s[ fie citit corect; unde vor fi cuvintele clisus Fristos, Fiul lui Dumnezeud se va recunoa\te numai pe sine. &tunci Patriar*ul va exclama c&cesta este &nti*rist,d \i Patriar*ul va fi ucis. @a ^ncoronare &nti*rist va purta m[nu\i \i cYnd le va scoate Patriar*ul va observa c[ la degete nu are ung*ii, ci copite, lucru ce ^l va ^ncredin]a c[ este &nti*rist?. >(or veni din cer proorocii %no* \i "lie, care vor spune tuturor c[ a venit &nti*rist c&cesta este &nti*rist, s[ nu crede]i ^n eld. &cesta ^i va ucide pe prooroci, dar ei vor ^nvia \i se vor ^n[l]a la cer.? >&nti*rist va cunoa\te toate vicleniile diavole\ti \i va face false minuni. Pe el ^l va asculta \i ^l va vedea ^n acela\i timp, ^ntreaga lume. Fericit \i preafericit va fi omul care nu va dori \i nici nu va vedea fa]a spurcat[ a lui &nti*rist. Cine va vedea \i va asculta cuvYntul *ulitor de Dumnezeu a lui &nti*rist, f[g[duin]ele pentru toate bunurile p[mYnte\ti, acela va fi ademenit \i va merge cu ^nc*in[ciune ^naintea lui \i ^mpreun[ cu el va pieri \i va arde ^n focul cel ve\nic?. P[rin]ii l!au ^ntrebat pe sfYnt >Bnde il vor vedea oamenii pe &nti*rist; "n locurile sfinte; "n biseric[;?. Cuviosul a r[spuns ><u ^n biseric[ ci ^n fiecare cas[. "n col]ul unde stau acum sfintele icoane vor sta ma\ini ademenitoare care vor ^n\ela oamenii. $ul]i vor spune trebuie s[ vedem \i s[ auzim nout[]ile. "n aceste nout[]i se va ar[ta &nti*rist?. >Pe oamenii r[i ^i va ^nsemna cu pece]i. (or ^ncepe ultimele prigoane ^mpotriva sufletului cre\tinesc care va refuza pecetea satanei. Prigoanele vor ^ncepe la "erusalim iar

-.-

apoi ^n toat[ lumea; se va v[rsa ultima pic[tur[ de sYnge pentru <umele $Yntuitorului nostru "isus Fristos. Pece]ile vor fi ^n a\a fel ^ncYt se va vedea cine a primit!o \i cine nu. Cre\tinii vor fi omorY]i sau deporta]i ^n locuri pustii. <u vor mai putea nici cump[ra \i nici vinde nimic, dar Domnul ^i va a8uta \i ^i va *r[ni pe urma\ii S[i. <u v[ ^ntrista]i Domnul nu ^i va l[sa pe fiii @ui Q <u trebuie s[ v[ teme]i, Dintre voi mul]i vor vedea acele timpuri ^nfrico\[toare. 'uga]i!v[ mai mult, merge]i la biseric[, mai ales la @iturg*ie la care se aduce 8ertfa nesYngeroas[ pentru p[catele ^ntregii lumi. Spovedi]i!v[ \i ^mp[rt[\i]i!v[ mai des cu trupul \i sYngele lui Fristos \i Domnul v[ va ^nt[ri?. >%vreii de asemenea vor fi aduna]i ^ntr!un singur loc. Bnii evrei care au tr[it cu adev[rat dup[ @egea lui $oise, nu vor primi pecetea lui &nti*rist. %i \tiu c[ str[mo\ii lor nu @!au recunoscut pe Fristos ca $esia, dar Dumnezeu le va desc*ide oc*ii \i vor recunoa\te pe Fristos. Domnul este milostiv evreii care vor refuza s[ primeasc[ pecetea lui &nti*rist \i vor striga c[ aceasta este o ^n\el[torie, iar nu $esia, se vor mYntui?. >1o]i oamenii slabi vor merge dup[ satana \i cYnd p[mYntul nu va mai rodi vor veni la dYnsul s[ le dea pYine, iar el va spune P[mYntul nu d[ pYine; eu nu pot face nimic, <u va fi nici ap[, c[ci toate rYurile \i lacurile vor seca. &ceast[ nenorocire se va prelungi trei ani \i 8um[tate dar de dragul ale\ilor S[i, Domnul va scurta aceste zile. &tunci ^nc[ vor mai fi lupt[tori puternici, stYlpi ai #rtodoxiei, care vor tine rug[ciunea lui "isus. Domnul ^i va acoperi cu *arul S[u atotputernic \i nu vor vedea acele false semne, care vor fi preg[tite pentru to]i oamenii?. P[rintele discuta cu ierodiaconul G*eorg*e, plYngea cu amar \i spunea >$ult[ preo]ime va pieri ^n timpul lui &nti*rist?. P[rintele G*eorg*e i!a spus >Cum s[ fac s[ nu pier, doar eu sunt diacon;?. P[rintele a r[spuns ><u \tiu?. &tunci diaconul a ^nceput s[ plYng[ \i c[zYnd la picioarele stare]ului ^l implora s[ se roage pentru el, pentru a se feri de iad. Stare]ul s!a rugat \i a spus >Bine, a\a va fi, te vei ^mboln[vi de cap \i vei intra ^n ^mp[r[]ia cerurilor?. Cele spuse de stare] s!au ^mplinit. <oi ^l \tiam pe acest diacon de la @avra Pe\terilor din Riev. %ra un c[lug[r foarte virtuos. Deodat[ s!a ^mboln[vit de cap \i ^n scurt timp a murit. P[rintele plYngea deseori cu lacrimi >%ste plin iadul cu sufletele oamenilor Q `i ^ntind \i pe p[mYnt iadul. 1o]i demonii vor ie\i \i vor fi ^n oamenii care nici nu ^\i fac cruce, nici nu se roag[, ci doar ucid oameni, iar uciderea este ^ntYiul p[cat. Demonii se vor str[dui s[ ademeneasc[ pe cYt mai mul]i oameni cu acest p[cat?. SfYntul Serafim de (iritaC1355!12/2D Multe tari se vor ntoarce mpotriva Rusiei, dar ea va rezista, pierznd mare parte din pamnturile sale. Acesta este razboiul despre care spune Sfnta Scriptura si proorocii ca va deveni pricina pentru unirea ntregii omeniri. Oamenii vor ntelege ca nu se poate trai asa pe mai departe fiindca tot ce este viu va pieri si vor alege un guvern unic care va fi antecamera domniei lui Antihrist. Pe de o parte vor nalta cruci si vor auri cupole, iar pe de alta parte se va instaura mparatia minciunii si raului. Parintele Serafim 'oseC124/!123-D &nti*rist va face mai cu seama minuni ^n vazdu* pentru a izbi cel mai tare simtul vazului, A ^ncYt si foc sa pogoare din cer, pe pamYnt?. #amenii nu vor ^ntelege ca minunile lui &nti*rist nu au ^n ele o orientare catre bine sau scop rational, ci sunt scamatorie goala menita sa!i uluiasca. PYna si elita, acea >turma mica?, vor fi ispititi de

-.4

aceste Aminuni?. Dupa cum spun Sfintii Parinti, &nticristul va cauta sa ^nsele oamenii prefacYndu!se a fi Fristos revenit pe PamYnt. De aceea, daca ai doar o idee vaga despre Crestinism, cYnd vei vedea c*ipul &nticristului te vei lasa pacalit crezYnd ca e Fristos. &cum ^n cel de!al 77!lea veac al erei crestine, au aparut >^nteleptii neocrestini? care propovaduiesc un soi nou de crestinism dulceag, trandafiriu, desertat de toata faptuirea si lupta; o imaginara dragoste pseudocrestina dimpreuna cu gustarea fara de nici o opreliste din toate deliciile vietii pamYntesti. %i ignora cu desavYrsire pildele din SfYnta Scriptura care spun sa!@ urmam pe $Yntuitorul Fristos rastignindu!ne pentru lume, caci ;<n lume necazuri veti avea, dar indrazniti( ,u am biruit lumea+ C"oan 15, 44D. 1oate acestea nu sunt pe placul neocrestinilor. %i vor deplinatatea fericirii ^n aceasta lume ^mpovarata cu nenumaratele ei pacate, si una dintre cele mai sigure cai de a o dobYndi li se pare a fi >miscarea ecumenica?. &ceasta presupune uniformizarea si unirea tuturor oamenilor ^ntr!o singura noua Biserica, ce va cuprinde nu numai romano!catolici si protestanti, ci si evrei, musulmani si pagYni, fiecare pastrYndu!si propriile convingeri si greseli. &ceasta ^nvatatura mincinoasa incearca sa adoarma trezvia du*ovniceasca a credinciosilor si sa!i convinga ca sfYrsitul lumii este departe Cde cumva va fi un sfYrsitD; asadar nu este trebuinta de priveg*ere si rugaciune, lucruri pe care $Yntuitorul Fristos le cere ne^ncetat, de vreme ce totul ^n lume devine tot mai bun si mai bun, progresul spiritual tinYnd pasul cu cel material. Fenomenele ^nfioratoare pe care le putem vedea c*iar ^n zilele noastre, sunt vremelnice; toate s!au mai ^ntYmplat ^nainte si toate ^n cele din urma vor trece ... <u ni se mai cere nici un fel de lupta du*ovniceasca, posturile pot fi desfiintate, totul va deveni mai bun numai prin sine ^nsusi, pYna ce >"mparatia lui Dumnezeu? este ^n cele din urma instaurata ^ntru toata fericirea si deplinatatea ei pamYnteasca. $area masa a >crestinilor? ^l vor accepta pe falsul $esia, adica pe &nti*rist, fara probleme pentru ca >noul sau crestinism? este exact ce cauta lumea?. Sunt o multime de secte care cred ca Fristos va veni sa domneasca o mie de ani din 1emplul de la "erusalim. De aceea, cYnd evreii vor ^ncepe sa reconstruiasca 1emplul aceste secte se vor bucura, caci pentru ele acesta va fi semnul venirii lui Fristos. Dar dimpotriva, noi stim ca acesta este semnul venirii &nticristului, Auraciunea pustiirii care va sta in 1emplu in locul preasfant unde nu se cade sa stea?. S!a mai ^ncercat o data reconstruirea emplului n secolul !" dupa cum marturiseste Sfntul #hiril si alti istorici ai $isericii de pe vremea aceea. %ristos profetise ca nici o piatra din emplu nu avea sa mai ramna la locul ei. !mparatul !ulian Apostatul si&a propus reconstruirea emplului pentru a dovedi ca !isus este un fals profet. 'l i&a chemat pe evrei napoi la !erusalim si i&a lasat sa&si reconstruiasca emplul, dar ce construiau gaseau a doua zi la pamnt. (a a doua ncercare, au iesit din pamnt bulgari de foc. oti istoricii sunt de acord n aceasta privinta, iar istoricii rationalisti moderni, realiznd ca nu pot contrazice aceste te)te, a*ung sa spuna lucruri de genul+ ,Probabil ca au dat de petrol- sau ,'rau pungi de gaze subterane-. .e buna seama, ceea ce sa ntmplat acolo a fost o minune a lui .umnezeu, care a vrut sa mpiedice reconstruirea emplului pentru ca nu venise nca timpul. Semnul acesta al emplului este unul foarte puternic, este cu siguranta unul dintre semnele de la sfYrsitul lumii. Deocamdata doar circula zvonuri ca planurile ar fi de8a facute, ca s!ar aduna piatra etc. %ste clar ca evreii se gYndesc la el.

-./

Bn alt semn e ca &nticristul va deveni conducatorul lumii. 1oate imperiile de pYna acum au fost partiale. &bia ^n epoca noastra, datorita telecomunicatiilor moderne, a devenit posibil ca un singur om sa poata stapYni ^ntreaga lume; mai mult, odata cu descoperirea bombelor atomice si a armelor bacteriologice, posibilitatea aparitiei unor suferinte la scara mondiala este mai mare ca oricand. % limpede ca viitorul razboi va fi cel mai distrugator din istoria omenirii. Probabil ca va provoca ^nca din primele zile, distrugeri mai mari decYt toate celelalte razboaie din istorie la un loc. %ste limpede ca lumea se apropie de sfYrsit, caci semnele vremurilor sunt evidente. <iciodata nu s!a mai ^ntYmplat sa fie acceptate comportamente nefiresti ca si cum ar fi de la sine ^ntelese, cum se ^ntYmpla ^n zilele noastre. Priviti lumea din 8ur ce scriu ziarele, ce filme ruleaza, ce se arata la televizor, ce considera oamenii interesant si distractiv, la ce rYd ! totul absolut nefiresc ... &pocalipsa se ^ntYmpla c*iar acum. Si cYt este de trist sa vezi crestini devenind parte integranta a capriciilor acestei generatii stupide, absolut nepregatita pentru vremurile de disperare spre care ne ^ndreptam. "ntrebarea care se pune acum este (a mai supravietui macar credinta noastra; "n spiritul preocuparilor lumesti dupa care tYn8im, &nticristul va fi mult prea atragator pentru ca ma8oritatea oamenilor sa! si dea macar seama ca si!au pierdut crestinismul ^nc*inYndu!se ^n fata lui. Sa nu ne lasam insa coplesiti de amaraciune. Dimpotriva, trebuie sa fim si mai crestini, sa ne gYndim la ceilalti si sa ^ncercam sa!i a8utam. Daca si noi suntem abatuti si pesimisti, ^nseamna ca participam la raceala generala. 1rebuie sa fim Acalzi? si sa ne a8utam unii pe altii, caci acesta este semnul crestinismului din noi. CYnd va veni vremea persecutiilor noi trebuie sa ne bucuram. CYnd esti persecutat Fristos este alaturi de tine. Daca scapi de persecutie capeti un sentiment de vinovatie, pentru ca nu stii daca vei mai avea prile8ul sacrificiului pentru %l. ><oi, cei ce ne numim crestini, nu trebuie sa asteptam nimic altceva decYt sa fim Arastigniti?. Daca vom ^nvia cu Fristos, trebuie mai ^ntYi sa ne smerim ^mpreuna cu %l ! c*iar pYna la umilinta cea din urma, de a fi devorati si scuipati afara de lumea care nu ne ^ntelege. C*emarea lui Fristos razbate pYna la noi. Sa pornim ^n ^ntYmpinarea ei, 1e afli ^n Biserica lui Fristos cYnd esti bun si rabdator, cYnd refuzi sa te superi pe fratele tau, c*iar daca el ti!a ranit sentimentele. 1e afli ^n Biserica lui Fristos cYnd te rogi spunYnd >Doamne, iarta!1Z, cYnd muncesti cinstit la locul tau de munca, iar seara, cYnd te ^ntorci obosit acasa, ^nca mai poti sa zYmbesti. CYnd rasplatesti raul cu bine atunci te afli ^n Biserica lui Fristos. Parintele <icolae Stein*ardtC121-!1232D Se cuvine a ne iubi sotia, fratii, surorile, copiii, parintii, casa dar la o adicatelea, ^n momentele *otarYtoare ale vietii cYnd se pune problema de a da pe fata cine suntem si ce credem, ei toti P sotia, copiii, tatal, mama, fratii, surorile si asa mai departe P nu trebuie sa ne fie piedica pentru marturisirea cu glas tare a lui Fristos. 9ic unii oameni ACe pot face; &m nevasta am copii mici, am parinti batrYni, am si eu o casuta, o bruma de bunuri, o oarecare situatie. De voie de nevoie n!am ^ncotro ma lepad de Fristos, macar de forma si numai cu vorba. al marturisesc ^nsa ^n inima mea, ^n ascunzisul persoanei mele intime. Cu glas puternic si ^nalt nu!mi da mYna s!o fac. %i si, %sentialul nu!i oare ce credem ^n adYncul fiintei noastre; (orbele nu!s decYt sunete?. &cesta fratilor nu este un rationament crestinesc. Conform textului evang*elic, fidel atYt literei cYt si spiritului sau este asa desi am nevasta, copii s.a.m.d., eu tot nu ma lepad de Fristos, eu al marturisesc. @uati aminte nu a8unge credinta launtrica, dragostea nemarturisita ^n afara, caci nu e sincera ci

-.0

fatarnica. <imic nu poate fi pus ^n balanta cu Fristos nici nevasta, nici copiii, nici parintii, nici rudeniile, nici c*iar viata. CYnd e vorba de Fristos, %l trebuie marturisit indiferent de fapturile cele mai dragi noua si anume trebuie marturisit cu gura. $arturisirea cu glas puternic e tot una cu o luare de atitudine, cu darea noastra ^n vileag, aratYnd cine si ce suntem, ce *ram purtam, cum ne definim. %xista si lepadari indirecte, nu mai putin reale totusi decYt apostazia de odinioara. <e lepadam de Fristos aderYnd la o doctrina straina sau consimtind ^n orice fel la o miscare ateista; ne lepadam rusinYndu!ne sa ne facem semnul sfintei cruci, sau ferindu!ne sa fim vazuti intrYnd ^ntr!o biserica ori rostind acele cuvinte sau facYnd acele gesturi care ne!ar putea dovedi ca suntem crestini. &tunci cYnd ni se cere o lepadare de Fristos, fie ea doar indirecta si bine camuflata, atunci trebuie sa ne urYm pe noi ^nsine, familia noastra, bunurile noastre si sa!@ marturisim pe %l cu orice pret. &sta!i examenul, asta!i proba, asta!i :udecata de &poi pe pamYnt. Fristos ne cere cura8ul de a putea privi crucea. Da frati crestini, cu %l nu!i de 8oaca, nu!i cu 8umatati de masura, nu!i cu >ce putem face?, cu >^mpre8urarile m!au silit?... Fristos e bun, blYnd, milostiv, mYngYietor dar e si teribil, caci n!a pregetat sa Se lase rastignit pentru neamul omenesc. Parintele Porfirie BairaEtari C12.5!1221D @!am ^ntrebat, ^ntr!o zi, pe Parintele, ^n c*ilia sa P Parinte, se vorbeste mult despre 555 si venirea anti*ristului, despre inscriptia electronica de pe mYna dreapta sau frunte, despre a Doua (enire a Domnului. Ce spuneti ^n legatura cu toate acestea; P Ce sa spun; %u nu spun ca am vazut!o pe $aica Domnului, ca va fi razboi sau alte din astea. Stiu ca va veni anti*ristul, ca va fi a Doua (enire a Domnului, dar cYnd, nu stiu. $Yine; Peste o mie de ani; <u stiu. Dar nu ma nelinistesc, pentru ca stiu ca ceasul mortii este, pentru fiecare din noi, a Doua (enire a Domnului. %ra imediat dupa catastrofa de la CernobYl. @umea era tulburata; zilnic, oamenii veneau cu zecile la Parintele, care se afla atunci aproape de &tena, si!l ^ntrebau ^nspaimYntati ce va fi, daca va veni anti*ristul si!i va ^nsemna cu 555. !!Bite, copilul meu, ce!au facut du*ovnicii astia aici, ^n lume, &u tulburat sufletele, au creat atYtea probleme familiale si psi*ologice cu 555 asta, <u mai pot oamenii dormi, au ^nceput sa ia calmante si somnifere, Ce!i asta; Fristos nu vrea astfel de lucruri, copilul meu, Si stii ceva; Pentru noi, crestinii, atunci cYnd vietuim ^n Fristos, nu exista nici un anti*rist. "a spune!mi, poti tu sedea aici, pe pat, unde sed eu; P <u, parinte. P Pai, de ce; P Pentru ca m!as aseza deasupra si v!as strivi. P CYnd ai putea sa sezi tu aici, ^n locul meu; P Doar daca ati pleca cuviosia voastra, doar atunci as putea sa va iau locul. P (ezi, &sa se ^ntYmpla si cu sufletul. CYnd al avem pe Fristos ^nlauntrul nostru, unde sa mai ^ncapa si anti*ristul; Dar noi, astazi, copilul meu, nu!@ mai avem pe Fristos ^n noi si de aceea ne temem de anti*rist. Si ^nca ceva daca ar veni acum anti*ristul ^n persoana cu un aparat cu raze laser si mi!ar spune ca vrea sa ma ^nsemneze cu 555, eu as sta. # sa!mi raspunzi >Bine, Parinte, dar nu!i asta semnul lui;?. Ba da, si sa ma ^nsemneze cu ^nca o mie de 555 cu raze laser, si as accepta. De exemplu, cYnd ti se ^nsemneaza pasaportul ^n timpul unei calatorii ^ntr!o tara necrestina, cu simbolurile acelei tari le accepti, dar nu ca

-.5

si credinta caci nu marturisesti nimic. CC^nd ^nsemnarea nu este ^nsotita de lepadare de Fristos e lipsita de semnificatieD P Cum a venit Patriar*ul Dimitrios ^n &tena; P Cu avionul. P @asa, asta stiu, ca doar n!o fi venit ^not omul, Dar ce fel de documente avea la el; P Pai, avea pasaport. P Grecesc sau turcesc; P <u stiu... P %i, nu stii, &vea pasaport turcesc, Si care!i simbolul national al 1urciei; P <u stiu, Parinte, P Fai, ca esti culmea, Semiluna e simbolul national turcesc, mai, Si ce au spus despre semiluna Parintii Bisericii noastre, dupa ce a aparut $a*omed; P <ici asta nu stiu, Parinte, P %i, o sa!ti iau diploma si!o sa ti!o fac bucati, Ce fel de teolog esti; ! a glumit BatrYnul. P (ad ca posedati cuviosia voastra aceasta diploma. P Da, ca o am ^n inima. Semiluna e simbolul anti*ristului. Daca semiluna e simbolul anti*ristului iar Patriar*ul nostru are pe pasaport acest simbol, ^nseamna oare ca este slu8itorul lui anti*rist; <u copilul meu, nicidecum, Fristos nu este ^ngust la minte, asa cum suntem noi oamenii, care vrem sa ne >aparam drepturile?. &sta sa!i spui parintelui si oamenilor sa nu se teama nici de anti*rist, nici de 555, &m fost foarte impresionat si usurat. Sc*imona*ia $acariaC12-5!1224D Oamenii vor ncepe sa fuga din orase. /imeni nu va mai ramne n casa caci nu va mai fi nimic de mncare, nici macar pine, dar daca ne rugam Mntuitorului, Maicii .omnului si Proorocului !lie, nu vom fi lasati sa murim de foame. "or supravietui cei ce au crezut n .umnezeu si s& au rugat sincer. Se va tipari o biblie incorecta. "or scoate din ea tot ceea ce&i nemultumeste. "or ncepe sa&i urmareasca pe credinciosi si sa&i nchida 012 mai 13456. Mai nti vor lua cartile, apoi icoanele. "or ncepe torturile+ ,/u avem nevoie de credinciosi-, vor spune ei 017 iulie 13446. /u vor mai e)ista slu*be8 oamenii se vor putea bucura de slu*be pe unde vor putea. Aceste biserici ce se construiesc acum sau sunt restaurate vor capata alte destinatii8 se vor numi n continuare biserici, dar nauntru va fi ceva inventat de ei 9 se vor gndi ce sa faca acolo 011 iulie 13446. #ei ce sunt ai lui .umnezeu nu&l vor vedea pe antihrist 05 ianuarie 13446. "or fi multe revelatii si credinciosii vor fi nstiintati de sus unde sa mearga. .omnul stie cum sa&i ascunda pe alesii Sai si nimeni nu&i va afla 015 noiembrie 13456. Cuviosul Paisie &g*ioritulC12-/!122/D 'venimentele se vor derula cu repeziciune. 'cumenism, piata comuna, un stat mare, o religie dupa masurile lor. Se va face mare zapaceala si toti vor cere un Mesia, ca sa&i mntuiasca. Sionistii il pregatesc si Martorii lui !ehova l vor primi. "or spune ,Acesta este-.

-.6

#and se va prezenta va spune+ ,'u sunt !mamul, sunt al cincilea $uda, sunt %ristos, sunt Mesia evreilor, sunt cel asteptat de Martorii lui !ehova-. "a avea cinci ,euri-: #restinii vor avea mare prigoana. Si uita& te+ oamenii nici nu nteleg ca traim n semnele vremurilor, ca pecetluirea nainteaza. raiesc ca si cum nu s&ar ntmpla nimic. 9 Parinte, sionistii cred cele despre Antihrist; 9 Acestia vor sa stapneasca toata lumea. <olosesc vra*itoria si satanismul. Pe .umnezeu nu&( pun n socoteala lor. (ucrurile sunt programate. =n S>A cinii sunt ?pecetluiti- cu un emitator8 cYinii care nu!l au sunt ucisi. &sa vor face si cu oamenii. &cum a mai aparut o boala al carui vaccin va fi obligatoriu si, ca sa!l poata face cineva, ^l vor pecetlui. CYti oameni nu sunt de8a pecetluiti acolo cu raze laser, unii pe frunte si altii pe mYna. $ai tYrziu, cel care nu va fi pecetluit cu nr. 555 nu va putea nici vinde nici cumpara, sau sa ia ^mprumut, sau sa aiba un loc de munca. &nti*rist cu acest sistem vrea sa prinda toata lumea, dar vai de cei ce se vor pecetlui, (or fi atYt de vatamati, ^ncYt ^si vor mYnca limbile de durere C&pocalipsa 15, 1.D. $ai bine va fi de cei ce nu vor primi pecetea, pentru ca Fristos ^i va a8uta. &cesta nu este putin lucru, P Parinte, vor impune pecetluirea cu sila; P >Politetea? lor nu va a8unge pYna acolo, <u vor sili pe nimeni dar omul nu va putea trai, daca nu are pecetea. (or spune >Fara pecete va c*inuiti, Daca ati fi primit!o, nu ati fi trait asa de greu?. <u vor putea folosi nici bani nici monezi de aur daca vor avea. De aceea daca fiecare se va ^ngri8i sa traiasca de pe acum ^n cumpatare, va putea trai ^n acei ani. Sa aiba un ogoras, sa cultive grYu, cartofi, cativa maslini si atunci cu vreo capra, cu putine gaini va putea ^nfrunta nevoile familiei sale. Pentru ca si provizii de ar face, nu!i vor folosi mult caci alimentele se strica. @reul va dura trei ani si *umatate dar pentru cei alesi se vor scurta zilele 0vezi Matei A7, AA6. /u&si vor da seama cnd au trecut. .umnezeu nu va lasa pe om nea*utorat. 9 Parinte, n acesti ani grei va interveni %ristos; 9 .aca aici unui nedreptatit i se arata de multe ori sfintii sau Maica .omnului ca sa&l intareasca, cu ct mai mult atunci cnd sarmana lume se va afla ntr&o situatie att de grea. "a fi o vi*elie, o mica ocupatie a lui Satana prin Antihrist. 9 Parinte, dar daca cineva primeste pecetea din nestiinta; 9 Aceasta se va putea ntmpla numai din nepasare. #e nestiinta sa fie, atunci cnd lucrurile vor fi att de clare; #ei ce zic ca n&au stiut sa auda cuvintele .omnului+ ,<atarnicilor, fata cerului stiti s&o *udecati, iar semnele vremilor nu puteti:- 0Matei 1B, C6. Din pacate unii >cunoscatori? ^nfasa pe fiii lor du*ovnicesti ca pe niste prunci, ca sa nu!i mY*neasca ><u vatama asta; nu!i nimic. % suficient sa credeti launtric. <u vorbiti despre buletine si pecetluire ca sa nu se mY*neasca oamenii?. Dimpotriva, daca le!ar spune >Sa ^ncercam sa traim mai du*ovniceste, sa fim mai aproape de Fristos si sa nu va temeti de nimic, si de va trebui vom si marturisi?, in acest fel i!ar pregati oarecum; daca cineva cunoaste adevarul se trezeste, se roaga, ia aminte sa nu cada ^n cursa. &r trebui sa! i a8ute pe crestini aducYndu!i la nelinistea cea buna si ^ntarindu!i ^n credinta. $a mir cum de nu!si fac probleme dupa toate aceste evenimente ce se ^ntYmpla; %ste clar ca in spatele >cartelei? se ascunde sclavia lui Antihrist ,ca sa&si puna semn pe mna

-.3

lor cea dreapta sau pe frunte, nct nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, dect numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. Aici este ntelepciunea. #ine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei, caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase- 0Apocalipsa 1C, 1B& 146. &r*imandrit Daniil Gouvalis 1rebuie sa spunem ca implicatia cifrei 555 trece prin doua faze. an prima faza o ^ntYlnim pe monede, pe *aine sau vase, pe buletinele unor organizatii, pe calculator etc. an cea de!a doua faza cifra 555 va fi legata de pozitia religioasa a fiecaruia dintre noi. Primirea ei va confirma credinta ^n dumnezeirea proorocului mincinos, ritualulul si ^nc*inarea ^naintea sa. <u trebuie sa ne scape aceasta distinctie ^ntre faze. CYt timp ne aflam ^n prima faza, nu merita sa pornim lupta ^mpotriva faptului ca cifra 555 se afla pe o sticla, pe o oala sau pe o camasa. Sa nu ne temem acolo unde nu avem a ne teme de ceva. Ce importanta are faptul ca este pe o bancnota; <oi cumparam cu acea bancnota cinci carti de suflet folositoare pe care le ^mpartim unor oameni care astfel se mYntuiesc. Ce importanta are faptul ca pe o cartela de transport se afla cifra 555; Folosirea acestei cartele nu este o actiune religioasa; Bnui crestin care calatoreste ^n mai multe tari, inevitabil pe pasaport i se vor pune diferite stampile care au semne musulmane, atee, idolatre, budiste etc. Si ce!i cu asta; & patit crestinul ceva; &celasi lucru este valabil si ^n ce priveste timbrele pe care le folosim cYnd trimitem scrisori. Daca Cezarul, adica statul, doreste sa puna ici si colo la vedere sau mai ascuns numarul 555 n! are decYt. &tYta timp cYt aceasta nu ridica vreo pretentie de natura religioasa, ne este indiferent. =%ati deci 'ezarului cele ce sunt ale 'ezarului si lui %umnezeu cele ce sunt ale lui %umnezeu> C$atei --, -1D. Bnii, excesiv de cortodocsid, n!au alta treaba decYt sa cultive o frica prematura si ne^ntemeiata. &tYta timp cYt nu se face niciun ritual religios, cifra 555 nu are nici o semnificatie. <imeni nu se leapada de Fristos daca nu o face ^n c*ip voit, dupa cum ne spune SfYntul Cosma %tolianul. Credinta nu este un numar ci este legatura noastra vie cu $antuitorul ^n smerenie si dragoste. CYnd vom intra insa ^n a doua faza a lui 555 atunci se va pretinde oamenilor un nou Abotez?; 555 nu va mai fi o simpla cifra ci va ^nsemna lepadarea de Fristos si inc*inarea lui anti*rist. Conform traditiei apostolice a Bisericii noastre, pecetluirea cu numarul 555 se va face ^n locasurile anti*ristului de catre preotii sai, ^n cadrul unei ceremonii religioase oficiale. SfYntului "polit al 'omei scrie c"!a trimis Domnul pe &postoli la toate neamurile, iar el Canti*ristulD la fel ^si trimite apostolii sai mincinosi. $Yntuitorul a adunat oile risipite. 1ot asa si anti*ristul aduna poporul risipit al iudeilor. & pecetluit Domnul pe cei ce cred ^n %l. Si anti*ristul va face la feld CDespre Fristos si despre anti*rist, 5D. Pecetile pe care le da Domnul crestinilor sunt Botezul si $irungerea. Pecetea lui anti*rist va fi marcarea pe mYna sau pe frunte a cifrei 555 drept o Ataina? a anti!botezului si a anti!mirungerii. &ceasta va arata vadit ca individul respectiv l!a primit pe anti*rist ca dumnezeu adevarat. Se ^ntelege de la sine ca adevaratul crestin nu va primi niciodata acest numar satanic, c*iar de!ar fi ucis sau torturat. @ibertatea de vointa va functiona si atunci. De pilda daca te imobilizeaza si te pecetluiesc cu de!a sila nu se ^ntYmpla nimic. @auntric vei ramYne neatins si nevatamat. 'eciproc, daca noi crestinii am prinde un satanist si l!am ^nsemna fortat cu crucea pe tot trupul la nimic n!ar folosi. 1rebuie sa pricepem ca raul este un lucru profund care priveste cele launtrice si nu cele exterioare. Poate omul sa!si umple de ^nsemne crestine toate

-.2

obiectele pe care le foloseste si cartea de identitate si pasaportul poate pune cruci pe ele si totusi cu gYndurile cu sentimentele si dorintele sale sa lucreze raul. Cea ce conteaza e vointa care izvoraste din adYncurile fiintei noastre. :ocul se 8oaca ^n profunzime si nu la suprafata. De aceea si David spune cdu* drept ^nnoieste ^ntru cele dinlauntru ale meled. Prin urmare, trebuie sa voiesti a!@ urma pe Fristos. "nima ta trebuie sa!ti ceara aceasta. &celasi lucru este valabil si ^n privinta anti*ristului. Faptul ca ^n zilele noastre vedem numarul 555 tot mai prezent, are si un aspect pozitiv. %ste adevarat ca ne apropiem de vremea celui fara de lege dar stim ca aparitia sa este semnul celei de!a doua veniri a Domnului ='at priveste venirea %omului nostru &isus :ristos """ nu va veni inainte sa fi venit lepadarea de credinta si de a se descoperi omul faradelegii, fiul pierzarii> C"" 1esaloniceni -, 4D. &ici unii interpreteaza gresit sustinand ca ^ntYi este vremea lepadarii de credinta si apoi cea a anti*ristului. "nterpretarea corecta este ca vremea anti*ristului se identifica cu cea a apostaziei. $ulti zYmbesc poate la gYndul ca ar putea fi o legatura ^ntre %uropa Bnita si anti*rist, insa cine a studiat cu atentie Cartea Proorocului Daniel ^n paralel cu &pocalipsa, accepta cu usurinta aceasta idee. @a Daniel marile ^mparatii de pe pamYnt a Babilonului, a Persilor, a succesorilor lui &lexandru si cea 'omana, sunt prezentate ca niste fiare. De asemenea ^mparatii sunt reprezentati ca niste fiare cumplite ^mparatul persilor este reprezentat ca un berbec ^nfricosator, iar &lexandru cel $are ca un tap. &vYnd ^n vedere toate acestea, cumplita fiara a &pocalipsei cu cele zece steme ^mparatesti, nu poate sa reprezinte decYt o ^mparatie puternica a zilelor de pe urma. Ba c*iar o c^mparatied alcatuita din zece ^mparatii separate simbolizate de cele zece steme. Situatia actuala arata ca superputerea viitorului va fi Comunitatea %uropeana. Daca aparitia celui fara de lege este legata direct de Bniunea %uropeana, atunci se clarifica si un pasa8 dificil din &pocalipsa privitor la doua cetati. "n anii anti*ristului se vorbeste despre corasul cel mared, precum si despre cBabilon, cetatea cea mared. &nti*ristul, ca stapYn religios, ^si va avea sediul la "erusalim P Aorasul? prin excelenta, iar ca lider politic al %uropei Bnite ^si va avea sediul ^n metropola ^n care va fi atunci Parlamentul %uropei. c#rasul cel mared este fara indoiala "erusalimul caci ctrupurile celor doi prooroci ucisi de anti*rist vor zacea pe ulitele cetatii celei mari ... unde a fost rastignit si Domnul lord, ori Domnul a fost rastignit la "erusalim. Celalalt oras cBabilon, cetatea cea mared, este 'oma care din vec*ime a fost capitala anti*ristului "mperiului 'oman, si va fi probabil capitala %uropei Bnite care evolueaza in mod sigur spre o ^mparatie anticrestina. &sa cum 'oma antica a fost sediul ^mparatilor romani care au prigonit Crestinismul la inceput, tot astfel din ea vor iesi alti A^mparati? care vor prigoni Crestinismul in zilele de pe urma c"ar femeia pe care ai vazut!o este cetatea cea mare care are stapYnire peste ^mparatii pamYntului ... si s! a gasit ^n ea sYnge de prooroci si de sfinti si sYngele tuturor celor ^n8ung*iati pe pamYntd C&pocalipsa 13, -/D. "ntr!adevar Sf &p Petru si Pavel si mii de alti crestini au fost ^n8ung*iati ^n 'oma. Care va fi capitala politica a statului anti*ristului nu putem spune cu certitudine. #ricum ^n aceasta capitala vor exista calculatoare uriase ce vor controla orice miscare pe tot pamYntul. De8a exista o cladire a Comunitatii %uropene ^n Bruxelles, unde se afla cel mai mare computer din lume. Supraveg*etorul sau, Farr) %delman de etnie evreu, ^i spune cfiarad. &cest calculator are posibilitatea de a ^ntocmi dosarele a cinci miliarde de oameni, dYnd fiecaruia un numar alcatuit din optsprezece cifre. Poate ca aceasta cfiarad este menita a slu8i altei fiare, cea cu Asapte capete?. S&ar parea ca antihrist va fi mai intai liderul 'uropei >nite dar apoi va fi liderul unui

-1.

stat mondial, iar capitala politica a 'uropei se va dizolva astfel nct !erusalimul sa devina centrul politic si religios al ntregii lumi.

"zrael
Dupa daramarea 1emplului din "erusalim in anul 6. en si dupa revolta din 140 inabusita de imparatul Fadrian, cea mai mare parte a evreilor a parasit Palestina raspandindu!se in tot "mperiul 'oman. "ncepand cu anul 414 cand Crestinismul a fost pus in legalitate de imparatul Constantin cel $are, Palestina a devenit un loc de pelerina8 pentru crestini de pretutindeni si mare parte din populatia locala a fost increstinata. &ceasta perioada prospera a fost intrerupta de cucerirea persana din anii 51/!5-2 in timpul regelui Cosroe al!-!lea. Bizantinii sub imparatul Feraclie i!au alungat pe persi dar in anul 543 Palestina a fost cucerita de musulmanii arabi condusi de califul #mar. Populatia palestiniana ma8oritatea descendenti ai canaanitilor, s!au convertit la "slamism iar comunitatilor minoritare de evrei si de crestini li s!au permis autonomie administrativa si libertate religioasa. "nflorirea civilizatiei musulmane din acea perioada s!a rasfrant si asupra Palestinei. &gresivitatea dinastiei turce a sel8ucilor a grabit declansarea primei cruciade in 1.25. & urmat dinastia egipteana a fatimizilor de orientare siita. Dupa Acruciada? lui Frederic "" care a obtinut pentru 10 ani "erusalimul de la sultanul al!Ramil al %giptului, Palestina a fost cucerita de turcii mameluci in 1-//. "mperiul #toman ii infrange pe mameluci in 1016 si va guverna Palestina pana in anul 1213. &dministratia va apartine populatiei palestiniene de origine canaanita amestecata cu populatia araba si turca, toti de credinta islamica. "n %vul $ediu a existat o miscarea de prigonire a evreilor ce s!a intins in toata %uropa. Cruciadele 8efuisera si masacrasera o multime de comunitati. %vreii erau obligati sa poarte un semn distinctiv, erau tot timpul bat8ocoriti, li se interzicea sa profeseze medicina si anumite functii publice, li se interziceau studiile universitare si c*iar citirea 1almudului. "n timpul "nc*izitiei Spaniole au fost fie convertiti cu forta, fie ucisi, fie expulzati. 9eci de mii de evrei cad victima in @ituania sec 7("" in timpul luptelor dintre polonezi si cazaci. "n 'enastere si epoca moderna prigonirile au continuat. <ici umanistii si nici protestantii nu!i agreau, dar cei mai inversunati au fost c*iar unii dintre evreii convertiti la crestinism; de exemplu marele inc*izotor 1orLuemada care a condamnat la moarte mii de Aconversos?, sau episcopul de Cordoba :uan Davila, care considera prigonirile neamului sau drept o pedeapsa binemeritata pentru rastignirea Domnului. "n Germania, "talia, Polonia administratiile oraselor i!au silit sa locuiasca in g*etouri, separat de crestini. Solutia aceasta desi in8ositoare, permitea evreilor sa se gaspodareasca singuri si sa!si pastreze traditiile religioase; cand insa cei bogati au emigrat parasind g*etourile, comunitatile a saracit incat multi evrei au devenit cersetori. Dupa anul 1631 imparatul &ustriei "osif "" desfiinteaza impozitul pus evreilor si obligatia de a purta semnul distinctiv. 'evolutia franceza din 1632, odata cu ADeclaratia drepturilor omului? proclama si libertatea religioasa. %vreii sunt recunoscuti ca cetateni cu drepturi egale in toate statele %uropei, dar nu pentru mult timp. "n 'usia tarista au loc progromuri la Riev 1331, la C*isinau si #dessa in 12.4. 1arile mai tolerante au fost 1urcia, Polonia in timpul lui Cazimir :agello, $oldova si 1ara 'omaneasca. "ncepand cu anii 133. multi evrei s!au intors in Palestina. "ntemeierea #rganizatiei $ondiale a Sionistilor de catre 1*eodor Ferzl in 1326 a accelerat valul de -11

emigranti evrei catre Atara mama?. "n 133. populatia arabo!palestiniana constituia 20K din totalul de /0..... de locuitori ai Palestinei; comunitatile de evrei si de crestini aveau in continuare libertate religioasa. "n 1213 &nglia impreuna cu Franta si 'usia infrang "mperiul #toman. &nglia cucereste Palestina a8utata de populatia arabo!palestiniana, careia ii promisese independenta. Folosindu!se si de a8utorul evreilor &nglia le!a promis si lor prin declaratia lordului &rt*ur Balfour de la -!<ov!1216, un teritoriu independent in Palestina. %rau promisiuni greu de onorat catre doua etnii rivale. Declaratia Balfour a fost insa inclusa oficial in mandatul acordat &ngliei de catre @iga <atiunilor Bnite, pentru administrarea Palestinei intre anii 12--!12/3. Dupa 1244 cand in Germania s!a instalat Partidul <ational Socialist numarul emigrantilor evrei intorsi acasa a crescut foarte mult. "n 1240 aproape 5-.... de evrei s!au intors in tara. Sub presiunea palestinienilor &nglia s!a vazut insa nevoita sa stopeze valul de emigranti. Pe timpul Germaniei *itleriste cca 5.0 milioane de evrei au cazut victime, ma8oritatea gazati si incinerati in cuptoarele mortii de la &usc*=itz. Dupa terminarea celui de al!-!lea 'azboi mondial in 12/0 evreii fiind deplansi de intreaga %uropa, au avut si mai multe sanse sa se intoarca in Palestina; multi au facut!o in mod ilegal, caci &nglia continua sa se opuna intoarcerii celor 1...... de supravietuitori in patrie. Dealtfel in 12/6 &nglia s!a debarasat de arbitra8ul conflictului izraelo!palestinian cedand problema spre rezolvare <atiunilor Bnite. Pe atunci localnicii palestinieni arabi numarau cca 1.4...... iar evrei cca 5....... "n <oiembrie 12/6 <atiunile Bnite au propus un plan de impartire a tarii intre cele doua etnii care a fost refuzat de palestinieni si acceptat de evrei. Se desc*idea un serios conflict in #rientul apropiat, la fel ca pe timpul lui "osua cand "srael incepea cucerirea 1arii Canaanului. & inceput un razboi al terorismului de ambele parti. Pe 1/ $ai 12/3 guvernul evreu condus de David Ben! Gurion a proclamat infiintarea Statul "zrael, in limitele propuse de <atiunile Bnite; armata israelita Fagana* bine antrenata si ec*ipata, era pregatita sa intervina. Cinci armate arabe venite sa!i a8ute pe palestinieni au atacat "zraelul dar au fost infrante, evreii largindu!si astfel granitele; in sc*imb "ordania a cucerit teritoriul Hest BanE numit si Cisiordania iar %giptul a cucerit Fasia Gaza. &cest razboi a produs 63..... de refugiati palestinieni exilati in tarile vecine pentru a face loc emigrantilor evrei. "n 1256 in timpul razboiului de 5 zile evreii au recucerit Hest BanE si Fasia Gaza care acum au statutul de Ateritorii ocupate?, fiind revendicate de palestinieni. "n plus evreii au luat in stapanire inaltimile Golan in nord si peninsula Sinai in sud. "ncepand cu 1236 palestinienii din teritoriile ocupate au trecut la %ntifada, o revolta pasiva caracterizata de nesupunerea in masa la legile administratiei izraeliane. "n 1233 apare gruparea Famas care militeaza pentru crearea pe teritoriul Palestinei a unui singur stat islamic palestinian. "n 1224 intre #rganizatia pentru %liberarea Palestinei condusa de +aser &rafat si guvernul lui "zrael condus de "saac 'abin, s!a semnat A&cordul de la #slo? care permitea palestinienilor din teritoriile ocupate o autonomie limitata sub conducerea &utoritatii <ationale Palestiniene; Statul "srael avea in continuare dreptul mentinerii fortelor militare in teritoriile ocupate. "n 1220 premierul "saac 'abin este asasinat de evreii de dreapta iar noul premier ales Beniamin <etan)a*u, respinge ideea unui stat palestinian. <egocierile de pace au fost reluate fara succes de guvernul condus de %*ud BaraE. "n anul -... palestinienii au renascut miscarea de %ntifada in timp ce "zraelul si!a continuat popularea teritoriile ocupate cu emigranti. "n -../ moare +aser &rafar si este ales succesor $a*mud &bbas. "n -..0 premierul israelului &riel S*aron retrage trupele din fasia Gaza si reda autonomia

-1-

unor localitati palestiniene din Cisiordania cea ce!i Airita? pe cei din partidul @iEud; negocierile de pace au fost din nou suspendate. "n -..5 palestinienii aleg la guvernare cu ma8oritate de voturi organizatia Famas, orientata spre un stat unic palestinian islamic. &stazi in Palestina locuiesc cca 0 milioane de evrei, alte 0 in %uropa, cca 6 milioane in BS& si in 8ur de - milioane in fosta B'SS. Conflictul palestinian nu este nici pe departe rezolvat dar ca prin minune evreii au iesit mereu biruitori, in mi8locul lumii arabe ostile. &u te*nica de lupta superioara si sunt spri8initi cu bani din afara tarii, veti zice. &devarat, dar si tarile arabe au te*nica militara platita cu mii de tone de petrol, si sunt net superioare numeric. &rmata izraelita nu contine trupe straine, sunt putini la numar si totusi ies victoriosi cum era pe vremea lui David in razboaiele cu filistenii sau edomitii. Cine analizeaza aceste lucruri vede in ele o minune a lui Dumnezeu, mai ales ca restaurarea Statului "zrael a fost prezisa de prooroci pentru vremurile din urma. %vreii vor construi din nou 1emplul si vor pregati astfel fara sa stie, incoronarea lui &nti*rist la "erusalim. <eamul lui "zrael nu trebuie privit cu ura pentru ca @!au rastignit pe $antuitorul. "ntentia lor a fost ucigasa dar Dumnezeu ca de fiecare data a transformat raul in bine crima impotriva lui "isus a devenit :ertfa mantuirii neamului omenesc. "zrael si!a luat pedeapsa atator persecutii de!a lungul istoriei. Sa ne amintim si ca raspandirea Crestinismului in lumea antica de atunci este tot opera unor evrei, investiti la apostolat. Pe de alta parte "zrael nu trebuie privit nici cu adoratie pe motiv ca este poporul ales; si! au pierdut aura sfanta. 1rebuie sa!i tratam cu aceiasi dragoste ca pe orice alt neam. Sa remarcam totusi ca istoria evreilor a avut mereu implicatii in istoria omenirii. #c*ii intregii lumi sunt indreptati asupra lor caci dupa spusele Sf &p Pavel, cand poporul lui "srael se va converti la Crestinism, atunci va veni si Sfarsitul lumii.

<e=!&ge. $asonerie
Parintele S)meon de la %ssex /eD&Age este un curent spiritual modernist care patrunde peste tot, ntr&o maniera insesizabila. !n viziunea lor omenirea va intra ntr&o noua era n care elementele pozitive din toate religiile lumii vor forma o noua religie, iar capacitatile ?spirituale- ale omului vor fi dezvoltate enorm. .ificultatea e ca aceste elemente pozitive sunt aderent amestecate cu cele negative. Ma tem ca /eD&Age&ul este o miscare a lui Antihrist. Pentru ei #restinismul e depasit si trebuie un fel de sinteza a principalelor elemente din toate religiile lumii pentru a&l ?moderniza-. /u&( neaga pe %ristos dar nici nu&( iau drept Mantuitor. !n Occident foarte multi oameni si&au pierdut radacinile crestine mbratisand $udismul sau diferite forme de Eoga in cautarea desavarsirii spirituale, in sc*imb acolo unde Biserica este vie /eD&Age nu are nici o influenta. 'i vor ca omul sa devina .umnezeu prin el nsusi8 vor sa creeze un fel de suprareligie, cu elemente mprumutate din diferite religii, ntr&un fel de sincretism complet. Poti spune+ ,'u sunt crestin- si n acelasi timp sa adopti o mentalitate proprie <e=!&ge!ului, prin care fiecare ^si fabrica mica sa religie personala. "ei putin de aici, putin de dincolo si ^ti faci >salata ta orientala?. &ceasta corespunde unei

-14

mentalitati moderne care este, ^n esenta ei, refuzul traditiei. Fiecare refuzYnd orice regula, se crede capabil sa se diri8eze pe sine. <u!@ abandonam pe Fristos, dar ^l ^ntelegem ^ntr!o maniera cu totul diferita de cea pe care o prezinta Biserica. Sfintenia crestina trece prin pocainta si cruce, ^nsa omul modern nu vrea nici sa sufere nici sa se pocaiasca. <e=!&ge!ul vine si spune >"ata, va veti dezvolta spiritual fara a fi nevoie sa suferiti sau sa va pocaiti?. &ceiasi ispita a suferit!o &dam cand satana i!a spus ca va deveni ca Dumnezeu fara niciun efort, doar mancand din pomul oprit. "ntr!adevar omul a fost creat de Dumnezeu ca sa devina asemenea @ui si ne!a aratat calea facYndu!Se om %l ^nsusi. Daca vrem sa dobYndim mYntuirea trebuie sa urmam exemplul si cuv^ntul lui Fristos. <e=!&ge indica insa o alta cale >"ata, veti fi dumnezei fara sa fie nevoie sa treceti prin cruce?. an acest sens, cred ca <e= &ge reprezinta ^n epoca noastra cel mai mare pericol pentru viata crestina. %ste renasterea vec*iului vis al omului care vrea sa devina dumnezeu gratie unor anume te*nici, a unor metode spirituale care sunt straine de Fristos. %u vad fenomenul n sine ca o perioada de mari confuzii si tulburari spirituale, precednd venirea Antihristului. &r*imandrit $ina Dobzeu &cum a aparut o forma noua de ateism, sub numele de <e= &ge. &ceasta include mai multe directii magia, spiritismul, parapsi*ologia, paranormalul, satanismul, )oga, bioenergia. Bnele au existat ^n lumea pagYna si sunt reactivate acum pe scara larga, altele se bizuie pe descoperiri noi. %i sustin ideea ca s!a ^nc*eiat 9odia pestilor si vine 9odia (arsatorului, deci era Crestinismului e gata si vine %ra <oua, aceea pe care o promoveaza ei sub forma sincretismului descris mai sus. %ste calea prin care se anuleaza deosebirile dintre bine si rau, dintre moral si imoral. Pentru ei exista numai ratiunea, ratiunea si iar ratiunea ^nc*ipuind omul, drept centru al universului. Paranormalul e ridicat la rang de religie. Pe tinerii care se lasa amagiti de senzationalul cu continut <e= &ge din toata massmedia ^i sfatuim sa se ^ntoarca la credinta ^n care au fost botezati, sa se ^ntoarca la Dumnezeu, sa nu se lase ^nselati. &fara de <e=!&ge mai sunt doua mari lucrari satanice $asoneria si $artorii lui "e*ova; toate vor ca sa faca o religie Auniversala? fara Fristos. Protocoalele inteleptilor Sionului &ceste Protocoale sunt -/ de procese!verbale ^nc*eiate de diferitele sectiuni ale $arelui Congres $asonic care s!a tinut ^n %lvetia la Basel ^n anul 1326, si contin planurile concepute de francmasoni inca din acea vreme, pentru stapYnirea Pamantului. Desi strict secrete se pare ca au fost copiate de sotia sau amanta unui ZinitiatZ si deconspirate pentru a avertiza lumea de pericolul masonic. Din protocoale reiese ca popoarele crestine vor fi dezbinate prin presa, atentate, coruptie, vor fi degenerate de alcool si droguri, saracite prin criza economica mondiala, prin lovituri de stat, astfel ca in final se va a8unge la un Guvern $ondial. Planurile masonilor au ^nceput sa fie dezvaluite lumii ^n anul 12.- cYnd profesorul rus Serg*ei <ilus a scos o prima editie a Protocoalelor, editie care ^nsa a disparut imediat fiind distrusa de francmasoni. an 12.0 a aparut o alta editie, din care un singur exemplar figureaza ^n catalogul lui Britis* $useum din @ondra. an 12.6 scriitorul rus C.Butmi si fratele sau au scos o noua editie intitulata Z@_ennemi du genre *umainZ. Cartea releva un vast plan masonic de sub8ugare a lumii crestine, care probabil de atunci si pana acum a mai evoluat. "ata cateva directii

-1/

Principiile gu&ernarii. Cele mai eficiente rezultate se ating guvernYnd prin violenta si teroare. Guvernul care se lasa condus de morala este subred. &cela care domneste trebuie sa se foloseasca de viclenie si fatarnicie. CuvYntul nostru de ordine este >putere cu orice pret?, deaceea nu trebuie sa ne oprim de la mituire, ^nselatorie, tradare, daca ne pot servi. Pe vremea regilor popoarele se supuneau fara murmur, dar din ziua ^n care le!am picurat ^n suflet gYndul propriilor drepturi, Bngerea SfYnta n!a mai ^mpodobit capul regilor. &mintiti!va de 'evolutia Franceza care a fost ^n ^ntregime opera noastra. 'epublica a devenit atunci posibila, regele fiind ^nlocuit cu un presedinte luat din mi8locul >sclavilor? nostri. &dministratorii alesi de noi dintre crestinii cei mai slugarnici sunt niste papusi trase de ata de catre specialistii nostri. (om ^ncredinta posturile de conducere unor indivizi cu un trecut indoielnic si vom pune presedinti care au ^n trecutul lor o pata ascunsa. (om da presedintelui dreptul de a declara razboi si de a convoca sau dizolva Parlamentul. (om emite in ascuns condamnari la moarte pentru a ^ntretine teroarea care face popoarele sa asculte orbeste. (a fi ^ndea8uns sa se stie ca suntem ne^nduplecati, pentru ca orice nesupunere sa ^nceteze. $aestri nostri spuneau ca pentru a atinge un scop mare nu trebuie niciodata sa!ti precupetesti numarul victimelor, 1oti mor cYnd trebuie, ^n conformitate cu planurile noastre, in aparenta de moarte naturala. <umai cei capabili de a conduce cu o mare viclenie \i ne^ndupleca]i pYn[ la cruzime, vor primi ^n final puterea din mYinile $arilor mae\tri. Conduc[torul suprem al viitorului Guvernului $ondial nu trebuie s[ fie dominat de pasiuni. <umai un individ pregatit ^nca de copil poate recunoaste graiul politicii. <umai un stapYn absolut poate alcatui planuri mari si limpezi, ordonand mecanismul masinii guvernamentale. Cine ar putea rasturna o putere nevazuta; ! caci puterea noastra este una de acest fel. Planul final, sefii si sediile organizatiilor supreme vor ramYne mereu necunoscute. $embri lo8ilor nu trebuie sa stie mai nimic. <umai Conduc[torul Suprem \i cei trei $ari $ae\tri care vor fi ini]iatorii s[i, vor cunoa\te cu adev[rat ce se urm[re\te ^n viitor. 3ultimea este oarba si de aceea poate fi atYt de usor manipulata. anc*ipuiti!va dobitoacele acelea umane carora li se va da dreptul de a bea fara masura, ^n acelasi timp ^n care li se va da libertatea. CYnd va veni vremea ca regele nostru universal sa fie ^ncoronat, multimea va matura din calea noastra orice piedica. @asitatea popoarelor crestine rabdatoare pYna la 8ertfa ^n fata puterii brutale a unui despot ^ndraznet ! iata ce ne ^nlesneste planurile. (om face din popor o forta atYt de oarba, ^ncYt nu va fi ^n stare sa se miste fara conducatorii pusi de noi. Popoarele sunt ^nlantuite prin munca grea, cu mai multa eficienta decYt au fost ^nlantuite prin sclavie. Drepturile pe care noi le!am ^nscris ^n constitutii sunt *imerice. Pentru muncitor ce pret are dreptul vorbaretilor de a flecari sau dreptul ziaristilor de a scrie, din moment ce el nu trage alt folos decYt farYmiturile pe care i le aruncam de la masa noastra, ^n sc*imbul unui vot; &ristocratia urmarea ca muncitorii sa fie sanatosi si puternici. "nteresul nostru este dimpotriva, ca toti crestinii sa degenereze cYt mai repede. Puterea noastra izvoraste din foamea care!l opreste pe muncitor a se ^mpotrivi. Fiecare victima din rYndurile noastre valoreaza cYt mii de crestini. 1rebuie sa smulgem din mintea lor gYndul la Dumnezeu si sa!l ^nlocuim cu mesc*ine calcule materiale. 1oti crestinii se vor pleca ^naintea noastra pentru a obtine dreptul de a trai modest. Daca s!ar alia ne!ar putea opri, dar intre ei sunt conflicte religioase si etnice adanci pe care noi le! am initiat si le intretinem de douazeci de veacuri. Popoarele crestine sunt ^ndobitocite de

-10

bautura. @e!am naucit tineretul printr!o educatie greoaie si inutila bazata pe teorii false, nascocite si raspYndite c*iar de catre noi. (om nimici familia crestina si valoarea ei educationala. (om discredita preotimea. (a trebui sa nimicim toate credintele. CYnd va veni timpul nu vom recunoaste nici o alta religie afara de a noastra si nimeni nu!i va cunoaste tainele decat cei foarte avansati. Strategie. (om crea o criza generala, vom arunca ^n strada multimi de muncitori. Clasele de 8os ne vor urma ^n lupta ^mpotriva clasei inteligente a crestinilor de la putere. (om ^mprumuta *aina tuturor partidelor pentru oratorii nostri, care vor vorbi atYt de mult ^ncYt crestinii vor recunoaste ^n final ca politica ii depaseste, si se vor lasa condusi. 1rebuie sa inmultim viciile societatii ca oamenii sa renunte la a mai gandi. Presa este ^n aparenta libertatea cuvYntului, dar defapt rolul ei e sa creeze nemultumiti. Statele nu au stiut sa foloseasca aceasta putere si acum e in mYinile noastre. 9iarele care ne vor ataca vor fi g*idate din umbra pentru a produce sc*imbarile dinainte *otarate de noi. Sc*imbarile mai greu de acceptat le vom pune in practica prezentindu!le ca pe un fapt ^mplinit. <imeni nu se va mai opune, mai ales ca vor fi prezentate drept un real progres. De altfel, imediat vom atrage atentia publicului spre c*estiuni senzationale noi. (om creste salariile ^n acelasi timp cu scumpirea bunurilor de prima necesitate. (om submina productia, obisnuind pe muncitori cu anar*ia si cu bauturile spirtoase. 1oate statele ni se vor supune. 1ara care ne va sta in cale ii vom face pe vecinii ei sa!i declare razboi iar daca si acesti vecini s!ar gYndi sa se alieze ^mpotriva noastra va trebui sa!i ^nfrYngem repede pe toti ^ntr!un razboi mondial. 1oate bogatiile pe care industria le va scoate din pamant se vor spulbera ^n speculatii bancare si ^n final vor cadea ^n pungile noastre. Francmasonii trebuie sa ^nvete ^n primul rYnd stiintele economice. (om fi spri8initi de o ceata ^ntreaga de banc*eri milionari, caci totul va fi *otarYt cu a8utorul cifrelor. 1oate statele vin sa cerseasca de la capitalurile noastre uriase. &m profitat totdeauna din plin de coruptia administratorilor pentru a primi ^napoi sume duble sau triple ^n urma unor ^mprumuturi care nu erau aproape deloc necesare statelor respective. an timpul guvernarii noastre planetare, fiecare al treilea om va supraveg*ea aproape permanent pe ceilalti. &tunci nu va mai fi rusinos sa fii spion si denuntator ci va fi obligatoriu. "i vom aresta imediat pe criminali la prima banuiala. Dupa ridicarea noastra la domnie cuvantul >libertate? va trebui scos din vocabular. Z@ibertatea va fi dreptul de a face doar ce permite legeaZ, iar legea va permite doar ce vom vrea noi. #amenii nu sunt egal raspunzatori in fata legii datorita functiilor de conducere. anvatYnd aceasta ^nca din scolile primare, popoarele se vor supune de buna voie ordinii sociale stabilite. Guvernul nostru Suprem exista de8a puternic si energic precum o dictatura. &stazi noi suntem legislator, noi dam *otarYri 8udecatoresti, noi osYndim la moarte si noi gratiem. &vem ^n slu8ba noastra oameni din toate domeniile. Fiecare sapa *otarYt la locul lui ultimile ramasite ale puterii, fara sa!si dea seama ce face. 1oate Statele vor recunoaste cu umilinta Guvernul nostru Suprem. Popoarele obosite de conducatorii lor, vor a8unge sa strige Z&lungati!i si dati!ne un rege universal, care sa ne poata uni pe toti; care sa distruga religiile, care sa ne dea pace si siguranta?. T #ficial masoneria a aparut in 1616 in &nglia; in oc*ii lumii predica toleranta si iubirea dar in ascuns urmareste sa slabeasca Crestinismul si sa instaureze un Guvern mondial pentru a detine controlul absolut. %i sustin ca nu exista Dumnezeu in sc*imb exista

-15

$arele arc*itect, @ucifer. Pe Fristos "l numesc $arele $istic. Simboluri masonice o mana tinand o torta, triung*iul, crucea egipteana, stele cu 0,5,6,11 sau 14 raze, cap de tap, lanturi, cranii; Atamaia? lor e smoala si sulful, plantele aromate si drogurile. Pun mare accent pe stiinta. Sionistii, masonii, martorii lui +e*ova si satanistii se pare ca urmaresc toti acelasi lucru instaurarea unui guvern mondial. Parintele Sofian Bog*iuC121-!-..-D Am aflat nu de mult, ca n America ntr&un oras, e un templu al diavolului cu sase eta*e. Am vazut multe temple masonice pe strazile sau marile bulevarde ale Americii. Masonii nu sunt prietenii crestinilor, sunt dusmanii lor. P an mass!media romYneasca ni se spune ca masoneria este o organizatie filantropica ce doreste binele umanitatii. Pe cine sa credem; P %i fac si bine, dar nu stim ce rau se ascunde ^n acest bine. De pilda ... tot la biata &merica ma gYndesc. &m vazut acolo magazine foarte bogate de cYte o suta de metri lungime, cu de toate de la ac pYna la elicopter; tot acolo este si templul diavolului si satanistii, tot acolo sunt si templele acestor masoni, asa ^ncYt sunt amestecate lucrurile. $asoneria este o asociatie universala care are mi8loace de a te obliga sa taci. Cand va veni &nti*rist multa lume va fi de acord cu el, ^ncYt cei care vor lua masuri ^mpotriva acestei miscari vor fi suprimati. Si daca masoneria iti va da un numar cu care poti cumpara orice, poti sa manYnci, sa te ^mbraci, sa petreci, sa calatoresti unde vrei, atunci foarte multa lume va fi de acord >Gata, draga, multumesc,?. Si atunci lumea va fi ^mpartita fiecare ^si va alege ceea ce!l intereseaza. Si va fi o Aturma mica? cei care vor alege sa sufere orice, numai sa fie alaturi de Fristos.

Pregatiri
Dupa cum se vede din marturisirile sfintilor lucrurile se vor petrece rapid. (a fi un razboi mondial nimicitor care va imputina omenirea, dupa care statele lumii isi vor alege un Guvern international condus de &nti*rist. %l va fi proclamat $esia in 1emplul lui Solomon ce urmeaza a se construi la "erusalim. @a inceput se va arata smerit si va face mari minuni, va castiga popoarele de partea lui, apoi va declansa prigoana impotriva crestinilor. (a cere sa fie marcati toti oamenii cu semnul fiarei 555 pe mana dreapta sau pe frunte, si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde daca nu!l are. @umea va fi momita cu bunurile materiale si vor primi semnul de bunavoie, lepadandu!se de Fristos. (remurile &pocalipsei sunt aproape dar Avenirea &nti*ristului o determina oamenii cu rautatea lor? ! spunea Sf "gnatie Briancianinov. Se pare ca lumea se va imparti in trei categorii. Cei slabi in credinta, care pentru a nu!si pierde mantuirea vor fi nimiciti de Bunul Dumnezeu prin razboi sau prin boli inainte de venirea &nti*ristului. Cei tari in credinta care vor fi mucenicii de pe urma ce vor inlocui numarul ingerilor cazuti. Si cea de a!4!a categorie ma8oritara a celor necredinciosi care vor apostazia de dragul bunastarii, dar vor fi inselati caci bunastarea nu va dura. 1oti cei care ne punem la inima aceste lucruri suntem tulburati, ne intreabam cu groaza din ce categorie facem parte, dar aceasta este >nelinistea cea buna?. 1rebuie sa ne rugam zi si noapte sa nu cadem in apostazie. -16

Suntem preveniti la ce sa ne asteptam iar asta e un mare avanta8. Cei ce nu!si pun la inima aceste lucruri nu sunt nelinistiti; marea ma8oritate vor primi de bunavoie pecetea si vor fi prigonitorii crestinilor, dar cativa din ei care au un fond sufletesc bun, vor veni la credinta pe ultima suta de metri. Deocamdata lumea nu e >coapta? pentru apostazia generala. #amenii inca merg cu miile pe la moastele sfintilor, umplu bisericile la liturg*ii, traditia si tainele bisericii inca se mai respecta. Parintii inca isi mai invata copiii crestineste, religia inca se mai preda in scoli; oamenii inca se mai caiesc, se mai abtin de la pacate. $entalitatea anticrestina inca nu a cucerit lumea dar se lucreaza intens la asta. $ass! media difuzeaza >noutati? care discrediteaza preotimea, popularizeaza violenta, desfranarea, sinuciderile; auzim si vedem atatea cazuri extraordinare de crime si blestematii sexuale, incat devenim nepasatori la suferintele semenilor nostri. <u mai avem nici mila, nici indignare, iar asta e primul pas pentru a infaptui noi insine aceste uraciuni inaintea Bunului Dumnezeu. Cinematografia lucreaza in acelasi spirit destructiv dand publicului sange, sex, efecte speciale, SF!uri, >apocalipse?. S!ar putea spune ca filmele se nasc din patimile noastre si ne *ranesc cu propriile noastre patimi. 'ar mai vezi vreun film cu subiect moralizator. 1ineretul isi insuseste gratie filmelor de azi, o viziune deformata despre viata. Sfintii spun ca prin televizor va intra in mintea noastra mentalitatea apostaziei; este arma &nti*ristului. Dar cum sa renunti la televizor; &colo sunt stirile, acolo sunt filmele, acolo e viata spirituala mondena; am devenit dependenti de el. Sunt si unele emisiuni folositoare pentru suflet dar ce e bine e amestecat cu aluzii spre rau intr!un mod de nedesfacut, iar omul supus ispitei invata raul. Dulcea >otrava? a televizorului nu mai e neutralizata de rugaciune pentru ca la televizor stam ore intregi iar la rugaciune cateva minute. 1elevizorul creaza pentru fiecare din noi mediul cel mai >confortabil?. <u ne dam seama in ce capcana suntem. Pentru televizor renunti si la compania mamei, sotiei, copiilor; fiecare are televizorul lui; nu mai exista conversatie intre membri familiei. Comunicarea este unisens de la televizor la om. &r trebui sa folosim monitoarele pentru a viziona doar filme educative dinainte selectate, pe care le putem descarca de pe internet. "n rest trebuie sa inlocuim televizorul cu 8ocurile si conversatiile in familie, cu lecturi plimbari sport, altfel nu vom rezista tele!influentei &nti*ristului, dupa cum spun sfintii parinti. Bnii stareti sustin ca doar semnarea unui pasaport cu microcip este suficienta pentru a dovedi apostazia; altii spun ca asta nu e nimic si ca pecetluirea se va face intr!un cadru oficial, odata cu lepadarea de Fristos. &s participa bucuros la o demonstratie pasnica impotriva actelor biometrice, as cere la politie sa!mi faca acte de identitate clasice dar daca nu se poate n!as face greva foamei pentru asta. Cred ca e prea devreme acum sa protestam excesiv, sa supra!reactionam, caci nu ni se pretinde inca lepadarea de Fristos. % o nota proasta si pentru credinta caci gestul nu e suficient 8ustificat; putem fi aratati cu degetul ca fanatici. & considera primirea actului cu 555 drept apostazie este deocamdata o speculatie, dupa cum spun multi du*ovnici. @egatura cu apostazia o facem doar noi in mod inductiv, fara a fi vadita si pentru cei necredinciosi. "n oc*ii lor aparem drept niste ciudati iar pe de alta parte si biserica ne acuza de ravna nesupusa. Cei mai >zelosi? dintre crestini care ec*ivaleaza primirea actelor biometrice cu apostazia, lanseaza prin aceasta o isterie precoce in randul maselor spre bucuria dusmanilor crestinatatii. Ce sa mai spunem atunci despre unii care au primit de8a cipul sub piele fara a li se cere sa se lepede de Fristos; vor merge ei in "ad doar pentru ca au fost pacaliti sa primeasca semnul; <u se

-13

poate ca Bunul Dumnezeu sa comita asa o nedreptate. Sistemul bar code a aparut pe produsele din comert, il avem si pe pasapoarte va sta alaturi de semnatura noastra pe cartile de identitate caci asa vrea statul, dar timpul inca n!a venit. Picatura ce va umple pa*arul va fi pecetluirea efectiva care va pune conditia lepadarii de Fristos. &tunci va fi momentul marturisirii, vremea sacrificiului cand vom muri pentru %l fara ec*ivoc. "ntrebarea de actualitate e ce facem cand trebuie sa ne prelungim pasaportul sau buletinul; "ntai de toate sa ne opunem de a primi acte biometrice si sa cerem din cele clasice. &sa cum spunea un sfant, nu doar cei credinciosi trebuie sa protesteze ci toti cetatenii. caci e o incalcare a libertatii omului. %sti tot timpul supraveg*eat, banuit, controlat; nu mai ai intimitate, nu mai esti o persoana ci un numar; o >vita? dintr!o turma de dobitoace cuvantatoare. Daca autoritatile refuza sa dea pasaport model vec*i, atunci trebuie sa alegem. Daca pasaportul ne trebuie pentru turism, pentru vizite sau concedii renuntam la el. Daca ne trebuie ca sa mergem la munca sau la spitalizare in strainatate atunci luam pasaportul c*iar daca are microcip, caci nu ni s!a cerut inca lepadarea de credinta. % suficient ca am protestat ca sa intarziem pecetluirea dar nu trebuie sa ingreunam existenta familiilor noastre doar ca sa ne punem la ambitie cu >cezarul?. Crestinul este bun cetatean; daca statul vrea microcip pe cartele protestam, iar daca insista primim caci inca nu implica apostazia. Cand se va trece insa la pecetluirea propriu!zisa care implica lepadarea de Fristos, atunci lucrurile se sc*imba; e clar ca trebuie sa refuzam c*iar cu pretul vietii, c*iar cu pretul pierderii familiei. Problema cea mai spinoasa aici este indoiala. Daca refuzi actele nu esti sigur ca!i facut bine, daca le primesti te simti vinovat; aceasta dilema incepe sa macine sufletele noastre. 1rebuie sa faca fiecare cum simte dar sa gandeasca bine inainte si sa actioneze cu *otarare; nu este o reteta pentru toti. Conducatorii religiosi ar trebuie sa protesteze pasnic dar *otarat inca de pe acum, ca sa trezeasca lumea la realitate. Protestele crestinilor vor creste treptat pe masura pretentiilor impuse de autoritati, si tot treptat vor creste si persecutiile. Bnii vor semna actele biometrice care contin codul de bare si apoi le vor face pierdute; altii vor refuza sa semneze dar cand vor vedea ca nu pot sa!si ridice bani din cont vor semna; altii vor fi precauti nu vor semna dar se vor folosi de actele celor din familie. (or fi dezbinari >De ce te folosesti de actul meu; Du!te si semneaza si tu daca vrei sa!ti faci piata de la supermarEet,? Generalizarea actelor biometrice nu se va face imediat din cauza dificultatilor te*nice; va fi o perioada interimara cand se vor folosi si banii si cardurile si actele biometrice si cele clasice. Cand aceasta perioada se va apropia de final nu va mai fi scapare; cei ce vor refuza actele cu microcip vor fi marginalizati >politicos?, vor incepe sa sufere lipsuri si persecutii. <u dupa mult timp se va impune conditia apostaziei odata cu primirea semnului cu 555. &tunci e momentul adevarului cand trebuie sa refuzam public pecetluirea si sa!@ marturisim pe Fristos. Dar vom rezista oare ispitei bunastarii; <u va ganditi ca incercarea e usoara; foamea e un lucru teribil care impinge omul la cele mai grele pacate, daca are credinta slaba. Devii egoist, smulgi painea de la gura copiilor tai, esti in stare sa tal*aresti sa ucizi pentru *rana, a8ungi sa mananci lucruri inimaginabile. "n aceste conditii lepadarea de Fristos ti se pare un fleac; ganditi!va ce fel de oameni trebuie sa fim noi incat credinta sa invinga foamea; Doar a8utorul de Sus ne poate intari. Cel mai simplu e sa murim de foame dar nu avem voie sa ne sinucidem. &tat timp cat mai gasim o farama de paine trebuie s!o impartim cu cei flamanzi si sa traim; poate ca Dumnezeu ne!a ales sa marturisim numele @ui cu pretul vietii sau sa supravietuim pana la :udecata de obste; Sf &p Pavel zicea >nu

-12

vom muri toti ci il vom intampina pe Domnul in vazdu*?. 1rebuie sa fim pregatiti pentru ce e mai greu si sa pastram tot timpul legatura cu %l prin rugaciune; altfel nu vom birui. Cand vom vedea ca pecetluirea se apropie nu trebuie sa mai depindem de banci si supermarEeturi; trebuie sa cautam te*nici de supravietuire. 9icea un sfant ca omul de azi mananca nu de foame ci pentru ca are ce manca; trebuie sa ne invatam intai cu postul, apoi cu asceza si cand va veni timpul vom supravietui cu te miri ce g*inde, castane, melci, ciuperci, musc*i de copac, orice se poate manca. %xista si speranta microfermelor o gradina, niste gaini, o capra; ar fi foarte bine sa ne producem singuri *rana si sa traim dar e putin probabil ca vom fi lasati in pace. Poate ca asta va merge un timp dar apoi trebuie sa ne asteptam la ceva mai greu. Crestinii se vor ascunde, vor umbla prin locuri pustii, vor fi *uliti, vanati de cei ce au primit pecetea. Dumnezeu ne va scoate insa *rana in c*ip minunat; o sfanta spunea ca vom face bilute din pamant, ne vom ruga, le vom manca si vom trai. #ricum ar fi nu trebuie sa ne lasam biruiti de frica. (om avea privilegiul sa traim ultimile zile ale Sfarsitului si sa!@ vedem pe Domnul venind intru slava Sa. Ce!si poate dori mai mult un crestin;

--.