Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Transilvania
Elev:Trifescu Laura
Colegiul National “Ienachita
Vacarescu”
Manastirea Prislop
De aproape sapte secole, Manastirea Prislop
reprezinta unul din cele mai importante
asezaminte religioase ortodoxe din
Transilvania. In decursul existentei sale de
peste sase veacuri, manastirea a indeplinit un
rol cultural semnificativ in viata romanilor
transilvaneni.
Sapandu-si pestera intr-o stanca sub munte, asemenea altor sihastri, s-a
nevoit acolo singur pana la moarte cu grele si nestiute osteneli. Cuviosul Ioan
Sihastrul, bineplacand lui Dumnezeu si umplandu-se de darul Duhului Sfant, s-
a savarsit in acea pestera in ultimele decenii ale secolului XVII, proslavindu-se
dupa moarte ca facator de minuni. El insa, a murit foarte devreme din cauza
unui vanator care, vazandu-l in gura pesterii si confundandu-l cu un animal
salbatic, l-a impuscat.
Manastirea Ramet
Manastirea Ramet este cea mai veche si importanta vatra monahala
din Arhiepiscopia de Alba lulia. Biserica veche a Manastirii Ramet
reprezinta un monument arhitectonic si artistic de exceptie. In anul
1982 s-a inceput constructia unei noi biserici, cu hramul Sfintii Apostoli
Petru si Pavel, finalizata patru ani mai tarziu.
Biserica veche are mai multe straturi de pictura: primul strat dateaza
din anul 1300, iar al doilea din 1310; aceste straturi au fost identificate,
dupa pigmentii din pictura, de catre pictorul C. Boambes, intre anii
1987-1988. Al treilea strat se afla pe arcada dintre naos si pronaos, cu
text din anul 1377, stratul al patrulea dateaza din anul 1450, al cincilea
- din anul 1600, al saselea - din 1741 si al saptelea - din anul 1809.
Manastirea a fost parasita timp de 100 de ani.
La 20 august 1762, asezamantul a fost lovit de Bukow cu
tunurile, manastirea fiind cel mai puternic centru ortodox din
Transilvania. Refacuta in anii urmatori, manastirea a fost din
nou distrusa de armata imperiala habsburgica, la 23
decembrie 1785.
In 1826 asezamantul a fost transformat in biserica de mir si
re-devine manastire in 1932, prin stradaniile calugarului
Evloghie Ota.
In 1955, asezamantul este transformat in manastire de maici,
dar in 1960 este desfiintat si devine cabana turistica.
Biserica Colt
Biserica Colt este situata in satul
Suseni al comunei "Raul de Mori" din
judetul Hunedoara. Biserica
functioneaza ca schit cu obste de
calugari si poarta hramul "Duminica
Tuturor Sfintilor". Tot aici se gaseste si
Cetatea Colt, aflata astazi intr-o totala
stare de ruina.
Biserica Colt - arhitectura si podoabe
Biserica a fost construita cu elemente caracteristice
bisericilor din zona Hategului: acoperis piramidal al turnului
din piatra, contraforturi, arce cu material din piatra fatuita.
Biserica Colt este o constructie din zid de piatra, cu o grosime
de 1,20 metri, in forma de nava, si compartimentata in altar
si naos. Catapeteasma, pentru inceput alcatuita ca
improvizatie, este din lemn de brad.
Turnul de deasupra altarului are forma patrata, cu o
terminatie piramidala acoperita cu piatra. Turnul, care a
folosit ca turn de aparare, a avut in interior trei camere.
Scarile turnului sunt verticale si anevoioase. In ultimele doua
incaperi, cele mai de sus, locuiau odinioara calugarii.
Chiliile calugarilor se aflau in aceste camere si se pare ca
viata monahala a inceput aici odata cu edificarea bisericii. Nu
aveau nevoie de chilii, nici de acareturi, coborau direct din
turla pentru slujbe. Biserica isi era suficienta siesi
Intrarea in biserica se face prin partea de nord, pe o usa din
lemn de stejar, nesculptata. Lumina patrunde prin doua
ferestre in altar si prin alte doua ferestre in naos. Ferestrele
sunt inalte si inguste, cu ancadramente de piatra in exterior.
Pardoseala este lucrata din bucati masive de marmura, iar
acoperisul este confectionat din solzi de tigla. In exterior,
Biserica Colt, prezentand elemente gotice, are tencuiala
lucrata in praf de marmura.
Stranele sunt insirate la perete, sunt pustii. Lespedea sub
care-a fost zidit trupul calugarului sfant e acoperita cu un
covor visiniu, ponosit, prafuit. Peretii bisericii sunt albi si goi,
cu hasuri haotice brazdate in cimentul rece.
Pictura bisericii nu s-a pastrat in mod satisfacator. In
Sfantul Altar se mai pastreaza doar urmele unei fresce mai
vechi. Cercetarile facute de Virgil Vetisanu au dus la
concluzia ca aceasta a fost executata intr-un interval de un
secol. Se crede ca intre anii 1350-1450. Naosul bisericii,
tencuit in intregime, nu mai prezinta nici o urma de pictura.
Manastirea Nicula