ELEMENTELE CLIMATICE

Romania are un climat temperat - continental de tranzitie , intre influentele

oceanice din vestul Europei ( temperaturi mai moderate , precipitatii mai bogate ),
caracter continental mai pronuntat in Est ( geruri iarna si seceta vara ) , nuante reci
in nord ( mai umede si mai reci , cu ierni geroase) si nuante mai calde mediteraneene
( ierni blande si toamne mai umede )

TEMPERATURA AERULUI

Regimul si repartitia temperaturii aerului arata o scadere usoara a valorilor

de la Sud la Nord si de la campie spre culmile carpatice.

TEMPERATURA MEDIE ANUALA

- variaza pe un ecart de peste 13 C .

- Valorile cele mai ridicate , de peste 11C se intalnesc in Delta Dunarii , pe

litoralul Marii Negre , sudul Dobrogei , sudul Campiei Romane in lungul
Dunarii , Defileul Dunarii si in sud-vestul Campiei Banatului

- In restul Campiei Romane , Campia Banato-Crisana , Dobrogea , partial

Podisul Getic , Subcarpatii Curburii , Dealurile Banato-Crisene , temperatura se
mentine intre 10 - 11 C

- In regiunile de dealuri , podisuri si unele depresiuni intamontane ( 300 -

500 m ) temperaturile sunt cuprinse intre 8 - 10 C

- Izoterma de 6 C delimiteaza intraga regiune montana ( la aproximativ

1000 m

- La 2000 m - 0 C

Este si o diferentiere a temperaturii medii anuale intre nord si sudul tarii

de cc 2 - 3 C , iar pe de alta parte intre versantii nordici si cei sudici ( cc 1 C)
 TEMPERATURA MEDIE A LUNII IANUARIE

- ( 1 C ) in Delata Dunarii si pe litoral

- -10 C pe cele mai inalte creste carpatice

- De asemenea in anotimpul rece sunt foarte frecvente inversiunile de

temperatura in depresiunile intramontane ( Giurgeu , Ciuc , Brasov ). De
exemplu : la 14 ianuarie 1965 in Depresiunea Brasov temperatura inregistrata
era de - 23,2 C pe cand la Vf. Omu se inregistra - 14,2 C

TEMPERATURA MEDIE A LUNII IULIE

- inregistreaza cele mai mari valori , peste 23 C doar pe o fasie ingusta

de-a lungul Dunarii

- In general in regiunea de campie se inregistreaza valori de peste 20 C (

22 - 23 C Campia Romana 20 - 21 C in Campia Banato-Crisana

- In dealuri si podisuri sub 20 C , 16 C - delimitand baza muntilor

- Pe varfurile cele mai inalte mai putin de 6 C

TEMPERATURILE MAXIME

Temperaturile maxime inregistrate au depasit 41- 42 C in Campia

Romana ; 39 - 40 C in Campia Banato-Crisana ; 37 - 39 C in Campia Moldovei ,
Podisul Transilvaniei .

Maxima absoluta a fost de 44,5 C - 10 august 1951 la Ioan Sion in timp

ce la Valea Argovei si Amara erau 44 C

TEMPERATURILE MINIME

- Valori de sub - 30 C

Maxima absoluta : -38,5 C - 25 ianuarie 1944 la Bod ( Depresiunea

Brasov) ; -38,4 C - 10 ianuarie 1985 la Miercurea Ciuc ; -38 C la Joseni ; -28 C la
Vf. Omu
 PRECIPITATIILE ATMOSFERICE

Cantitatile anuale de precipitatii sunt repartizate neuniform pe

principalele trepte de relief - se remarca o diminuare a acestora de la vest la est

Valorile cele mai mari sunt in regiunea montana unde depasesc 1200 mm
. Pe versantii vestici ai Muntilor Apuseni , la Stana de Vale (1110 m altitudine)
se inregistreaza polul ploilor - 1600mm.

In spatiul montan cantitatile anuale 800 - 1200 mm

In regiunile de deal si podis 700 mm iar in Podisul Moldovei chiar sub

600 mm. In ariile cu Foehn cantitatile se reduc semnificativ : Subcarpatii
Curburii (470 - 780 mm) ; Culoarul Alba Iulia - Turda (480 - 510 mm) ; Podisul
Mehedinti 600mm

In Campia Romana scad de la vest ( 550 mm) la est (450 mm) . In Podisul
Dobrogei (450 mm) iar pe litoral (300 - 400 mm) si sectorul maritim al Deltei
Dunarii ( sub 300 mm)

Cele mai mici cantitati s-au inregistrat in anii cu circulatie predominant

anticiclonica

Cantitatile lunare de precipitatii sunt repartizate neuniform in timpul

anului . Maximul se inregistreaza in intervalul mai - iunie iar minimul in
februarie.

Iarna precipitatiile cad sub forma de ninsoare :

- sub 20 zile pe litoral

- 20 - 30 zile in campii

- 30 - 40 zile la deal si podis

- peste 60 zile in munti , chiar 100 zile la mari inaltimi

 VANTURILE

In functie de circulatia generala a atmosferei si cofiguratia reliefului (rol

principal avand Carpatii ) se diferentiaza caracteristicile principale ale
regimului eolian din Romania.

- Frecventa medie pe directiile principale - predominanta vanturilor din

sector vestic ( SV V NV ) cu o frecventa de 60% ( ex. Vf. Omu , Vladeasa

La altitudini mai joase directia generala este influentata de orientarea

vailor si culoarelor de vale.

In interiorul arcului carpatic fragmentarea relifului impune directii diferite

: N-V in Podisul Somesan ; N si N-V in Campia Transilvaniei si V in Podisul
Tarnavelor

In spatiul extracarpatic : Podisul Moldovei - predomina vanturile dinspre

NV si N , iar la Curbura - vanturile dinspre NE. In Campia Romana predomina
vanturile din directiile V si E ; in Dobrogea si litoral din V si NV.

In afara de vanturile dominante pe teritoriul tarii se produc si vanturi

locale:

- Brizele montane - se manifesta dinspre regiunile joase spre cele inalte

in timpul zilei iar noaptea invers

- Brizele marine se produc datorita contrastelor termice dintre

suprafetele uscatului si a Marii Negre .Ziua se manifesta dinspre mare spre
uscat si noaptea invers.

- Foehnul - un vant cald si uscat . Are cea mai mare pondere la exteriorul
Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura , SE Muntilor Apuseni , Subcarpatii
Moldovei si Olteniei , N Carpatilor Meridionali ( Vantul Mare)

- Crivatul - vant puternic , foarte rece si uscat . Bate iarna in directie NE

cu viteze de la 40km/h - pana la 120km/h - viscole puternice

- Nemira - o varianta a Crivatului - patrunde prin Valea Oituzului si

afecteaza Depresiunea Brasov.
 - Austrul - vant uscat cu directie S SV si V - bate in toate anotimpurile in
Oltenia si Banat.

- Cosova - rece si uscat - bate primavara in Banat cu viteze foarte mari

- Suhoveiul ( Saracila ) - In Campia Romana ( Vanatul Negru) -

Dobrogea . Bate in sudul tarii in perioada calda - este un vant fierbinte si uscat.