UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Criterii de identificare a peisajului

Conf. univ. dr. Student

Adrian-Aurel Baltalunga Deftu Ioana-Bianca
 Pozitia geografica
Coordonatele geografice: longitudinea estica 24º58’17” , latitudinea nordica 24º58’17”.
Municipiul Fagaras se afla situat pe traseul soselei DN1 la 66 km de orasul Brasov si 76
km de orasul Sibiu, pe malul raului Olt, la poalele Muntilor Fagaras. Orasul Fagaras este
situat in zona numita Tara Fagarasului , una dintre cele mai vechi si importante zone
geografice si etno-culturale din Romania.
 1.INDICATORI HIDRO-GEOMORFOLOGICI
Prezenta rocilor vizibile, peisaj mineral
3.Prezenta puternica a rocilor
Muntii Fagaras sunt constituiti in totalitatea Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă
toată creasta principală, apar, în special, în
lor din roci metamorfice, denumite si sisturi
partea de vest a Munții Făgăraș, amfibolite
cristaline. Distributia generala a diferitelor (roci de culoare închisă datorită predominanței
varietati de roci sunt din fasii orientate de la est unui mineral negru-verzui și calcare cristaline
la vest. Cea mai sidica este formata din albe (de exemplu: marmurele din Fereastra
Zmeilor, din Valea Moașa Sebeșului, Piatra
gnaisuri: roci de culoae deschisa, due, in care
Albă, Muntele Albota, Valea Brezcioarei)
benzi albe de cuart si felspat alterneaza cu
benzi intunecate de mica neagra.
La nord de aceasta fasie a gnaisurilor de
Cumpana- Holbav urmeaza o a doua formata
din roci puternic sistoase si lucioase, ce se
gasesc alaturi de cuart: sunt micasisturile, in
constitutia carora intra uneori si nodule roscate-
inchis de granati.
 Caracteristici de relief

Munţii Făgăraşului sunt cei mai înalţi munţi din ţară (2544 m Vârful
Moldaveanu, 2553 Vârful Negoiu) şi fac parte din Carpaţii Meridionali. Aceşti
munţi se evidenţiază printr-un peisaj alpestru, îndeosebi în lungul cerstei
principale, care se întinde pe mai mult de 70 Km, între valea transversală a
Oltului şi Culoarul Branului, cu un profil alpin zimţat. În ansamblu, Munţii
Făgăraşului pezintă un profil transversal disimetric, cu povârnişul accentuat la
nord şi plecare mai lentă spre sud. Deşi sunt alcătuiţi în întregime din şiruri
cristaline, care dau forme greoaie, eroziunea galaciară din pleistocen a dăltuit
circuri şi văi glaciare grandioase, care se ţin lanţ pe culmea principală între
varful Suru –2282m şi Berivoiul Mare –2303m, atât pe povârnişul nordic cât şi
pe cel sudic, apropierea lor creând creste crenelate, numite popular „custuri”
(ale Călţunului, ale Caprei), la care se adaugă o mare varietate de microforme
crionivale, actuale sub formă de turnuri, colţi, strungi (Strunga Dracului),
câmpuri de pietre, potcoave nivale, nişe etc. Culmea Făgăraşului este unitară,
nefragmentată de văi transversale, cu un puternic abrupt spre nord.
 2.INDICATORI AI POTENTIALULUI NATURAL
2.1.Suprapunerea tipurilor de zone protejate
2.Prezența mai multor zone protejate Natura 2000

POIENILE CU NARCISE DE LA DUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise

care cresc aici în perioada lunii mai. Această specie este protejată prin
lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Creşterea într-
un număr atât de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi
umbrei slabe a pădurii de stejar, carpen şi frasin. Pe lângă narcise se
mai poate întâlni aici o varietate mare de specii de floră, peste 500,
dintre care amintim: cununița. bulbucul, cinci degete sau stânjenelul.
Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul, căpriorul, vulpea, iepurele
și veveriţă. În zonă au fost identificate până în prezent peste 360 de
specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări. Pe teritoriul rezervației,
în fiecare an în luna mai, se desfășoară „Festivalul Narciselor”, o
sărbătoare dedicată florilor de aici.
 Piemontul Fagaras
Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi în țară,
Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante, atât ca suprafață, cât și
ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite.

Acesta se întinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului, în perimetrul

administrativ al județelor Brașov și Sibiu, pe latura nordică a Munților Făgăraș.
Fiind amplasat atât în regiunea alpină, cât și în cea continentală, relieful
dominant este cel de deal și de munte. Habitatele specifice sunt variate,
cuprinzând pășuni și fânețe, păduri de foioase și de conifere, terenuri arabile, vii
și livezi. La nivelul întregii regiuni, flora este bine reprezentată, fiind înregistrate
peste 900 de specii de plante, iar diversitatea floristică este evidentă mai ales în
fânețele umede (aprox. 450 de specii).

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație

optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan mondial,
cum ar fi: acvila țipătoare mică, cristelul de câmp, foarte multe specii de
ciocanitori, șoimul călător, cocoşul de munte, barza neagră etc. Pentru ocrotirea
pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor
în care păsările își construiesc cuibul, își cresc puii și se hrănesc.
 2.2.Vulnerabilitatea la urmatoarele
amenintari:eroziune, desertificare, alunecari de teren,
si inundatii
2.Vulnerabilitatea la două dintre aceste amenințări
Municipiul Fagaras reprezinta un potential moderat al alunecarilor de teren si inundatiilor. Interventatia
antropica prin aspectele sale negative( ex.: defrisarile, suprapasunatul, exploatarile in subteran),
influenteaza procesul de pregatire si declansare a alunecarilor de teren)
 2.3Complexitatea și diversitatea ecosistemelor, în special fauna și flora

0- un ecosistem unic de mică valoare, monocultură

FLORA
Din punct de vedere al faunei deosebim trei zone distincte -alpina, subalpina si
depresionara.
In zona alpina fauna nu excelează prin bogăţie si o prea mare varietate, fiind dominata de
coleoptere, lepidoptere si unele specii de reptile.
In zona subalpina, prin pădurile de conifere   si foioase, întâlnim mamifere
caracteristice: ursul brun, cerbul carpatin al cărui boncaluit poate fi auzit în nopţile senine
de toamna, lupul care se vede destul de rar, turme de mistreţi, jderi, pisici sălbatice, râsi,
vulpi, dihori. Dintre rozătoare, veveriţa împodobeşte peisajul pădurilor de fag sau bradete.
In zonele depresionare, principala bogăţie cinegetica o constituie iepurii; întâlnim însă
si mistreţi, căpriori, iar în iernile grele chiar si lupi. Pe Valea Oltului si pe văile unora dintre
afluenţii acestuia ratele sălbatice si berzele îsi găsesc vara adăpost printre stufărişuri.
Ihtiofauna este reprezentata prin păstrăvii, lostritele si lipanii care populează apele
repezi de munte; în râul Olt si în celelalte ape de ses sunt prezenţi somnul, crapul, stiuca,
cega; în zonele repezi ale Oltului putem întâlni frecvent mreana, scobarul si lipanul.
 Fauna
Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte
poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu
adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca și
pentru celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și
cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor
naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor
se întâlneșt salcia
căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeurul, murul.
în Făgăraș se mai întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele
(pe Valea Brezcioarei), pinul (pe Valea Caselor, pe Muntele Clăbucet), tisa (în
număr mai mare pe Muchia Moașei), rare exemplare de zâmbru, și destul de
des jneapănul (pe Muchia Moșului). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt
specii ocrotite prin lege.
Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase și
mai interesante ca altele:  smirdar, panseaua de munte (trei-frați-pătați)
Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub
denumirea de „floarea de colț”.
 3.1. Prezența a arhitecturii tradiționale
2.Câteva construcții cu arhitectură tradițională

Cetatea Făgărașului- este situată în chiar centrul municipiului Fagaras, în judetul Brasov.

Construcția cetății a început în 1310 pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul

al XII-lea. Scopul construirii cetății era eminamente strategic, mai precis pentru apărarea sud-estului

Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor.

In cursul XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului

Transilvaniei, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei.

În 1721episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta

de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, de la

Făgăraș la Blaj, în 1737.

Între 1948 și 1960 cetatea a servit de închisoare pentru oponenții sistemului comunist din Țara

Făgărașului, deținuți politici, Făgărașul devenind una din închisorile din sistemul Gulagului românesc.

 Statuia a fost realizată în anul 1938 de către Statuia Doamnei Stanca
sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974) și este așezată
în fața cetății. Monumentul a fost realizat la propunerea
lui Nicolae Iorga adresată «Grupării Femeilor Române»
filiala Făgăras, care a luat inițiativa ridicării unui bust al
Doamnei Stanca.
.
Statuia mamei lui Mihai Viteazul , Doamna Stanca se
afla langa Cetatea Fagarasului si a fost realizata de catre
sculptorul Spiridon Georgescu.
Urmându-și soțul, doamna Stanca pleacă împreună cu
cei doi copii în Făgăraș, stabilindu-se în cetatea
Făgărașului. Stăpân ocazional al Cetății, Mihai îi dăruiește
soției Stanca în anul 1599 atât castelul cât și domeniul de la
Făgăraș.
În memoria și cinstea acesteia și la inițiativa lui Nicolae
Iorga a fost la 1938 realizat un bust de către sculptorul
Spiridon Georgescu. Bustul a fost amplasat în curtea Cetății
Făgărașului.
 Statuia lui Badea Cartan

Intr-un oras turistic si plin de istorie precum Fagarasul,

monumentul istoric Statuia lui Badea Cartan se afla in
stare avansata de degradare.
Celebrul ţăran român, analfabet în anii adolescenţei, apoi
autodidact – fiind cel care a învăţat să citească în timp ce
mergea cu oile la păscut. -, iar mai apoi a luptat pentru
independenţa românilor din Transilvania, inclusiv prin
răspândirea cărţilor româneşti în satele din Ardeal,
volume care erau aduse clandestine din România.
Se spune că a cărat, timp de peste 30 de ani, către
Ardeal, peste munţi, cu mari eforturi, pe cărări numai de
el ştiute, peste 250.000 de exemplare de cărţi scrise în
limba română, în greutate totală de peste 20 de tone.
 3.2.Prezența construcțiilor înregistrate ca patrimoniu
3. Număr important de monumente istorice (ansamblu de
categoria B sau de importanță locală) sau câteva de
categoria A sau monumente de importanță națională

Un monument de categoria A, de
exemplu, este Cetatea Fagaras. Aceasta
figurează pe patru poziţii în lista
monumentelor împreună cu toate
accesoriile sale, după cum urmează: pe
o poziţie este Cetatea Făgăraş, pe o altă
poziţie este Castelul cu turnurile de colţ şi
incinta interioară, apoi Incinta exterioară Alte 7 case private mai figurează ca fiind obiective
cu turnurile de poartă şi clădirile anexe şi istorice, situate pe străzile Doamna Stanca şi
pe o ultimă poziţie se află sanţul cu apă. Nicolae Bălcescu.
Casa Căsătoriilor, Baia Comunală, Lista este întregistă cu două ansambluri urbane,
clădirea BCR, Cercul militar, Casa adică zone luate pe de-a-ntregul, una în partea de
Inochentie Micu Klein şi fosta nord a oraşului (B-dul Unirii, Titu Perţia, Pălărierilor,
Prefectură de pe strada Doamna Piaţa Mihai Viteazu, Doamna Stanca), alta în zona
Stanca mai figurează ca fiind monumente Morii (1 Decembrie 1918, Morii, Câmpului Vechi,
istorice. George Coşbuc, până la intersecţia cu strada
Parcului).
 3.4 Prezența a arhitecturii industriale
1-Prezență nesemnificativă a arhitecturii industriale

Fabrica de Pulberi Făgăraș- este o fabrică de

explozivi de mare putere si propulsoare solide
din România. Societatea a fost creată în mai 2006, prin
desprinderea din Uzina de Produse Speciale Făgăraș
(UPSF), filială a Romarm.
Fundatiile pentru instalatiile de productie au fost puse
in 1921. Pulberile au început să fie produse
la Făgăraș din 1939, când a fost pusă în funcțiune prima
instalație.
În 1975, prin derularea unui contract complex de
transfer de tehnologie din exterior, echipamentele au fost
aduse din China.
În 1980 a început construcția unei noi capacități de
producție, similară cu instalația chinezească,
echipamentele fiind puse în funcțiune în 1986.
Între 1991 și 2000 au fost retehnologizate mai multe
linii de producție a explozivilor de mare putere, iar în
anul 2000 a fost pusă în funcțiune o instalație de nitrare,
unde poate fi produs.
 Combinatul Chimic Nitroporos Făgăraş (Făgăraş)

S.C. Nitroporos S.R.L, s-a înfiinţat în martie 2008 în urma procesului de lichidare
voluntară, urmată de vânzarea celor 5 societăţi de pe platforma fostei S.C.
Nitramonia S.A.: - S.C. Nitrofertilizer S.A., S.C. Nitroexplosives S.A., S.C. Nitroservice
S.A., S.C. Nitrocontrol S.A.,S.C.
Activitatea principală a societăţii S.C. Nitroporos S.R.L. constă în fabricarea
îngrăşămintelor şi produselor azotoase. Activităţi secundare: fabricarea de produse
chimice anorganice, fabricarea explozivilor, fabricarea de produse din material
plastic.
 4.DEZVOLTAREA URBANĂ ȘI INDICATORII DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ
2.Posibilități medii de acces cu cel puțin un drum național sau județean,
linii de cale ferată în zonele marginală nefuncționale permanent

Calea ferată Brașov–Făgăraș este o cale ferată principală în România. Ea începe din

sud-estul Transilvaniei, traversează Munții Perșani și merge apoi de-a lungul râului Olt.

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul

Ungariei. După executarea căii ferate Avrig–Făgăraș, în anul 1895 s-a început
construirea tronsonului feroviar între Făgăraș și Brașov, care urma să realizeze o legătură
directă între Sibiu și Brașov – două dintre cele mai importante orașe ale Transilvaniei.

După al doilea război mondial starea tehnică a tronsonului prin Muntii Perșani nu a
mai fost corespunzător unui trafic de marfă în continuă creștere; deficiențe au fost
constatate în principal la cele două viaducte. Autoritățile competente au decis să mute
linia de cale ferată în altă parte. S-a construit un nou tunel de 472 de metri. În anul 1948
s-a finalizat traseul deviat; cele două poduri au fost blocate, iar mai târziu au fost
abandonate ambele linii care duceau la ele.
 4.2. Raportul dintre mediul construit sI cel naturaL
Unitățile de peisaj sunt formate din zone urbane dense în care spațiul neconstruit
rezultă din modul de ocupare a terenului, parcuri urbane, spații publice

 Mediul înconjurător reprezintă mediul natural care a fost transformat de oameni. El

cuprinde relieful, aerul, apa, vegetaţia şi solul. Acestea sunt elementele mediului natural
asupra cărora a intervenit omul prin activităţile sale.

 Astfel, relieful influenţează clima. Clima, la rândul ei, împreună cu relieful, determină
răspândirea vegetaţiei, iar aceasta din urmă, a faunei. Iată, aşadar, o înlănţuire în care
fiecare element în parte trebuie să funcţioneze bine pentru a se păstra acea unitate care
este mediul natural.

 Există o serie de surse majore de deteriorare ca rezultat al activităţii umane. Aceste căi
de deteriorare nu acţionează separat în timp şi spaţiu, ci de cele mai multe ori
agresiunea se exercită simultan asupra diferitelor componente ale mediului. Poluarea
este una din aceste căi.
 4.3.Prezenta zonelor valoroase construite

Peștera de la Piscul Negru- Zona care protejează peșterile de Peștera 2 se află în apropierea primei, pe o
la Piscul Negru are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală galerie lateral stânga, la 348 metri de la intrare.
reprezintă o serie de cavități în abruptul Vârfului Piscul Negru Datorită poziționării intrării, respectiv la baza
(2.248 metri), străbătută de cursuri de apă, cu cascade și galeriei de prospecțiune, aceasta a fost folosită
galerii cu diferite forme concreționare de ghirlande, coloane,
de mineri pentru deversarea apei, care venea din
pânze, cristale, stalactite, baldachine și alte forme carstice.
amonte. Ea are o dezvoltare de aproximativ 150
Peștera 1 se găsește la aproximativ 310 metri de la intrarea în metri și o denivelare de 22 metri.
galerie, pe o ramificație spre dreapta. Declarată ca fiind cea
mai lungă din munții Făgăraș, cu o lungime cartată inițial la 447
metri, peștera a ajuns, astăzi, la o desfășurare cunoscută de
791 metri, o denivelare de cca. 43 metri și o extensie laterală
de 182 metri. Este străbătută de două cursuri de apă, pe cele
două ramuri ale peșterii, care se unesc mai jos. Pe ramura
vestică, care are și debitul cel mai mare, s-au creat câteva
cascade spectaculoase, una dintre ele atingând aproximativ
opt metri înălțime. Cursul de apă din galeria estică are un debit
mai mic și dispare brusc la un moment dat.
 Peștera 3 se află la 165 metri de la intrarea în galerie și a necesitat, la început, eforturi considerabile pentru derocare,
dezvoltându-se pe ambele părți ale galeriei, dar în special spre Sud. Are 115 metri dezvoltare și aproximativ șapte metri
denivelare, cu o extensie de aproximativ 47 metri. Este în mare parte joasă, strâmtă, cu acces anevoios. Speologii
consideră că ea s-a format prin curgere sub presiune și remodelată apoi prin curgere liberă.

Peștera 4 a fost descoperită pe o laterală, spre dreapta, între peșterile 3 și 1 ale galeriei principale, și se dezvoltă paralel
cu acestea. Are două accese prin două galerii mici și asemenea celei dinainte, are în general spații incomode, greu de
parcurs. Cavitatea are o dezvoltare de 348 metri și aproximativ 34 metri denivelare. Pe toată întinderea, se constată
existența unor cantități mari de sedimente.

Peștera 5 se află pe prima latură spre stânga, după Peștera 3, spre Peștera 1. Pentru a fi accesibilă, a fost nevoie de
decolmatări și derocări succesive pe o galerie ascendentă, ajungându-se astfel la cartarea unei dezvoltări de mai bine de
17 metri și a unei denivelări de aproximativ 14 metri
 CASCADA
ZBUCIUMATA
 4.4.Dinamica urbană: declin, stabilitate sau creștere

Localizarea lor era o consecinţǎ a favorabilitǎţilor cadrului natural: în arii depresionare, cu funcţie de
adǎpost, vechi nuclee de locuire şi de formare a primelor structuri politico-teritoriale româneşti (ţǎri,
cnezate, voievodate), pe cursuri de apǎ, având în multe situaţii funcţie de frontierǎ (Nistru, Mureş), iar
la nivel microteritorial pe înǎlţimi care sǎ domine suprafeţele din jur şi sǎ confere o funcţie strategicǎ
de observator. Dezvoltarea lor iniţialǎ era legatǎ de un perimetru întǎrit şi au evoluat ulterior şi în
exteriorul acestuia
 5.INDICATORII DE REFERITORI LA AȘEZĂRILE UMANE
5.1 Varietatea și distribuția grupurilor etnice

Conform recensământului efectuat în 2011 populația

municipiului Făgăraș se ridica la 30.714 locuitori, în
scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 36.121 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt romani (84,17%). Principalele minorități sunt cele
de romi (3,48%) și maghiari (3,44%). Pentru 8,19% din
populație nu este cunoscută apartenența etnică.
 Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (83,12%), dar există și minorități
de reformați (1,85%) și romano-catolici (1,37%). Pentru
8,53% din populație nu este cunoscută apartenența
confesională.

5.1 Varietatea și distribuția grupurilor etnice

 Rata natalității

Rata natalitatii municipiului Fagaras in perioada 2001-2005 s-a situat

sub nivelul pe tara avand o evolutie favorabila inregistrandu-se o
tendinta de crestere in aceasta perioada.
 INDICATORI AI PATRIMONIUL IMATERIAL
Evenimente festive tradiționale și folclorice comunitare
Ceata de feciori

Cel mai cunoscut obicei din Ţara Fãgãraşului, ceata de

feciori, dateazã din moşi strãmoşi şi este de multe ori
singurul care se mai pãstreazã cu sfinţenie în satele din
zonã. Ceata de feciori este compusã din tineri cu stagiul
militar satisfãcut, în majoritatea satelor din Ţara
Fãgãraşului. Aceştia aleg o gazdã, care de cele mai multe
ori este casa unui fecior care face parte din ceatã. Tinerii
se adunã la gazdã pentru prima datã pe 6 decembrie, chiar
în ziua de Sfântul Nicolae, când se stabileşte ce funcţie are
în ceatã fiecare fecior.
Când ceata este la gazdã, steagul se arboreazã fie la
podul casei, fie la poartã, înãlţat pe o prãjinã foarte înaltã.
Cei care nu fac parte din ceatã au dreptul, dacã sunt în
stare, sã „fure” steagul (îl pot smulge din mâna stegarului
sau a celui care îl joacã). Dacă reuşeşte sã fugã cu el fãrã
a fi prins pânã la cârciuma satului, înseamnã cã a câştigat,
şi în acest caz ceata trebuie sã rãscumpere steagul, plãtind
atâta bãuturã cât cere învingãtorul (de obicei 10-20 litri de
vin sau 5-10 litri de rachiu).
 Colindatul
Pentru ca feciorii sa poată pleca la
colindat trebuie sa tocmeasca lautari.
Lautarii se tocmesc din timp, iar dacã nu
existã lautari în sat, ei sunt aduşi din alte
localitãţi şi nu vin decât în Ajun de Craciun.
De obicei se angajeaza unul sau doi
muzicanţi (unul neaparat cu clarinetul). În
ultima vreme se tocmeşte chiar o formaţie
de lautari, compusã din 3-5 persoane
(clarinet, vioara, trâmbiţa, toba), dupa cum
se gaseşte şi dupa cât doresc feciorii sa
cheltuiasca. Lautarii stau la gazda,
manânca şi beau împreuna cu ceata.
Irozii
Este un obicei popular, dar în acelaşi
timp este şi o piesã de teatru în care
este simbolizatã venirea crailor de la
Rãsãrit care sunt cãlãuziţi de o stea, la
locul Naşterii Domnului. Piesa de teatru
este pusã în scenã în cea mai mare
parte în biserici. Actorii sunt copiii, care
au diferite roluri. Unul este împãratul
Irod, alţi trei copii sunt magii, unul este
ciobanul, iar alt copil este un ostaş.
Aceastã piesã pune în evidenţã şi
momentul când împãratul Irod dã ordin
ostaşilor sãi sã fie omorâţi toţi copiii, cu
speranţa cã şi pruncul Iisus va fi ucis.
Municipiul Fagaras este un oras curat si atractiv cu un mediu placut,
sanatos pentru generatiile prezente si viitoare, asigurand standarde
ridicate de protectie si management al spatiilor verzi, cat si utilizarea
eficienta a energie si a apei
 Cetatea Făgăraş reprezintă locul doi în topul celor mai frumoase
castele.
Cetatea era aproape necunoscută în urmă cu câţiva ani. In anul 2016,
numărul turiştilor care i-au trecut pragul a depăşit 130.000. A fost inclusă
de renumitul site de turism Hopper într-un top al celor mai frumoase
castele din lume, fapt care a adus la Făgăraş şi mulţi turişti străini. Are
66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri. Turiştii pot admira arhitectura
cetăţii, dar pot vedea şi temutele obiecte sau camerele de tortură.
 BIBLIOGRAFIE
 https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.montaniarzi.ro%2Fpesterile-de-la-piscul-negru%2F%3Ffbclid
%3DIwAR0WvevOn_WZZMXQzETZhWrq7FhAYrIhBYLhC-zakSQAyU95pW5ka6ur-
BM&h=AT2IuM4Rn5Bk9GnFoYDmndnWNOjUhfjk1e-
0MPP6fSH07alvIFioiVv4CdCjzH0CNzQJq4oVJrMBkCSf36k6ovmMOlYp-vyhcKFeHCAToEGqKo-
cgqfg3icSM8UVqhYB2_ty4A
 https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.primaria-fagaras.ro%2F%3Ffbclid
%3DIwAR1Ch3A9M_hwFCVzDauQZ4ON9jIbKHEGQGaCIepHwA5RorDaRm9H_Pe9Tow&h=AT2IuM4Rn5Bk9GnFoYDmndn
WNOjUhfjk1e-0MPP6fSH07alvIFioiVv4CdCjzH0CNzQJq4oVJrMBkCSf36k6ovmMOlYp-vyhcKFeHCAToEGqKo-
cgqfg3icSM8UVqhYB2_ty4A
 https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.google.com%2Fimgres%3Fimgurl%3Dhttp%3A%2F
%2Fagturism.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2012%2F02%2Fd_fagaras6.jpg%26imgrefurl%3Dhttp%3A%2F
%2Fagturism.ro%2F%3Fpage_id%3D32%26tbnid%3DvAOrPHArz-Wp8M%26vet
%3D12ahUKEwi4zJDukc_oAhVN44UKHQlrAq0QMygEegUIARDyAQ..i%26docid%3DE_AsoeT7P-7lRM%26w%3D249%26h
%3D212%26q%3Dfauna%20in%20fagaras%26ved%3D2ahUKEwi4zJDukc_oAhVN44UKHQlrAq0QMygEegUIARDyAQ
%26fbclid
%3DIwAR2z9A4SA0lXqiUGvbTqv1D2m1uRmSVz1GAWpsqZCcOnrqDwuKA4HGjHYX8&h=AT2IuM4Rn5Bk9GnFoYDmndnW
NOjUhfjk1e-0MPP6fSH07alvIFioiVv4CdCjzH0CNzQJq4oVJrMBkCSf36k6ovmMOlYp-vyhcKFeHCAToEGqKo-
cgqfg3icSM8UVqhYB2_ty4A
 https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.google.com%2Fsearch%3Fq%3Dcetatea%20fagarasului%26rlz
%3D1C1CHBF_enRO880RO880%26sxsrf%3DALeKk00egL0KumBL3WNrE_o1r5Emxt9IDA%3A1586121192271%26source
%3Dlnms%26tbm%3Disch%26sa%3DX%26ved%3D2ahUKEwiJp_HxmdLoAhVL9IUKHfk3B7QQ_AUoAnoECCEQBA%26biw
%3D1366%26bih%3D608%26fbclid
%3DIwAR0SRXe_R1tndaeMfON1cKoUXPdfKWzGS2DtrWO5oGKtV0YW4uaCqWajHms&h=AT2IuM4Rn5Bk9GnFoYDmndnW
NOjUhfjk1e-0MPP6fSH07alvIFioiVv4CdCjzH0CNzQJq4oVJrMBkCSf36k6ovmMOlYp-vyhcKFeHCAToEGqKo-