Manastirea Prislop

Manastirea Prislop este amplasata intr-o zona pitoreasca in aproprierea localitatii Silvasu de
Sus, intr-o poiana strajuita de culmile Muntilor Poiana Rusca din Tara Hategului.
Manastirea este unul dintre cele mai importante lacasuri de cult din Transilvania, inceputurile
ei datand de aproape sapte secole. Data exacta nu se cunoaste, dar se presupune ca ctitorii
laici au fost nobilii romani din Ciula, proprietarii pamanturilor din acea perioada.
Album foto Manastirea Prislop

Harta zonala Manastirea Prislop Hunedoara

Descriere Manastirea Prislop

Manastirea Prislop se afla la 13 km de Orasul Hateg si la 16 km de Municipiul
Hunedoara, intr-o zona superba cu multa liniste, inconjurata de dealuri care coboara in pante
domoale pana aproape de lacasul de cult, la o altitudine de 640 metri. Prin curtea manastirii
trece Paraul Silvas, afluent al raului Strei.
Pe la sfarsitul secolului XIII, s-au stabilit in padurile Silvasului primii sihastri ce se nevoiau in
colibe de lemn, iar rugaciunile de obste le faceau intr-o biserica de lemn ce purta hramul
Sfantul Ioan Teologul, biserica care si-au inaltat-o cu mainile lor pe valea paraului Prislop,
asezarea purtand numele de Sihastria Prislop. Odata cu intemeierea Manastirii Tismana,
Sihastria Prislop intra sub supravegherea duhovniceasca a Sfantului Nicodim,
reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc din a doua jumatate a veacului al
XIV.
In jurul anului 1400, Cuviosul Nicodim se stabileste pentru cativa ani la Sihastria Prislop.
Aici innoieste biserica si chiliile deja existente cu ajutoare de la Mircea cel Batran, aduna in
jurul sau peste 30 de sihastri si introduce viata de obste. Biserica actuala finalizata in 1405 din
piatra, are o arhitectura specifica bisericilor din Tara Romaneasca, plan triconic cu turla
asezata pe naos. Sub influenta sa, sihastria a cunoscut cea mai inalta traire ecumenica din
istoria sa, situandu-se in fruntea tuturor sihastriilor din Transilvania, devenind metoc al
Manastirii Tismana.

Timp de un secol si jumatate, manastirea si-a continuat menirea fara a mai fi mentionata in
documentele vremii. Din pacate, pe la jumatatea secolului XVI, Sihastria Prislop ajunge
aproape de ruina. Domnita Zamfira, fiica domnitorului Moise Voda Basarab din Bucuresti,
refugiata in zona Ardealului dupa moartea tatalui ei, a auzit de Manastirea Prislop si de
izvorul cu putere vindecatoare de langa manastire. A venit sa vada manastirea si fiind
impresionata de frumusetea ei, a restaurat biserica manastirii intre anii 1564-1580, devenind a
doua ctitora a Manastirii Prislop. Domnita Zamfira si-a petrecut restul vietii aici si moare in
anul 1580. Piatra funerara a mormantului ei se gaseste in dreapta pronaosului bisericii.
In timpul tulburarilor religioase de la mijlocul secolului al XVIII-lea, legate de aparitia grecocatolicismului la noi in tara, ca masura de represalii impotriva refuzului si rezistentei
calugarilor ortodocsi de aici de a trece la greco-catolicism, biserica manastirii a fost ocupata si
incendiata din ordinul generalului austriac Buccow in anul 1762, iar calugarii ortodocsi
alungati. Prin actul istoric al revenirii preotilor si credinciosilor uniti la Biserica Ortodoxa
stramoseasca din octombrie 1948, Manastirea Prislop redevine si ea ortodoxa.
Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan, a adus personal la Prislop la 25 noiembrie 1948,
pentru restaurarea manastirii aflata intr-o stare avansata de degradare, pe Ieromonahul
Arsenie Boca, staretul reinviatei Manastiri Brancovenesti de la Sambata de Sus, care cu
doua veacuri in urma avusese aceeasi soarta, fiind distrusa cu tunurile din ordinul aceluiasi
general. Astfel, manastirea a fost reconstruita si pictata de cel de-al treilea ei ctitor, Parintele
Arsenie Boca, recunoscut pentru icoanele sale luminoase si inaltatoare. Tot el a sculptat
personal catapeteasma si executat mai multe lucrari de renovare a bisericii si a celorlalte
cladiri. El a ramas in manastire pana in 1989, an in care a si trecut la Domnul, mormantul sau
se afla in cimitirul Manastirii Prislop.
In anul 1950, din lipsa de calugari care sa slujeasca lacasul de cult, Prislopul devine manastire
de calugarite, iar Printele Arsenie Boca devine duhovnicul manastirii, prin hotararea
Episcopului Andrei Magieru al Aradului. Datorita decretului nr. 410 adoptat de catre
comunisti in anul 1959, Manastirea Prislop, ca, de altfel, majoritatea manastirilor, a fost
desfiintata. Incepand cu anul 1976, Prislopul redevine manastire de maici, iar din anul 1991,
in incinta a fost infiintat Seminarul Teologic Monahal Sfanta Ecaterina, cu o durata de
scolarizare de cinci ani.
Arsenie Boca Sfantul Ardealului
Parintele Arsenie Boca a fost un fenomen unic in istoria monahismului ortodox roman,
duhovnic si clarvazator intrat in istorie, mare traitor, dar si mare invatat, teolog si pictor de
icoane, s-a nascut in anul 1910 in Vata de Sus, judetul Hunedoara. Parintele a fost inchis,
torturat si urmarit de catre securitate pana la sfarsitul vietii. In ce 41 de ani de slujire la
Prislop, a pictat fresce si icoane deosebit de valoroase astazi, a reorganizat viata de obste si a
redat manastirii stralucirea si frumusetea de care se bucura astazi mii de credinciosi ce calca
pragul lacasului de cult.
Sfantul Ioan de la Prislop
Ioan Sihastru, canonizat ca sfant de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, s-a inchinoviat in
obstea calugarilor de la Prislop in secolul XV, ducand o viata aleasa de rugaciune, impletita cu
munca si savarsirea de fapte bune. Dupa un numar de ani de slujire s-a retras de la manastire

la 500 de metri pe raul Slivat, unde si-a sapat singur o chilie in piatra, cunoscuta si azi sub
numele de Casa Sfantului.
Izvorul Tamaduitor si Icoana Maicii Domnului
De numele Manastirii Prislop se leaga Izvorul Tamaduitor si Icoana Maicii Domnului, ce
au fost un liman al sperantei in vremurile zbuciumate. Una dintre primele minuni ale izvorului
i s-a intamplat chiar Domnitei Zamfira, fiind extrem de bolnava, si-a pus toata speranta in
acest izvor miraculos, a baut din apa lui si peste putin timp si-a recapatat puterile. In semn de
multumire pentru vindecare, domnita Zamfira a adus la manastire o icoana a Maicii Domnului
facatoare de minuni.