Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
viaa monahal din Transilvania a avut de suferit multe prigoane n istorie, cea mai
cunoscut fiind Campania lui Bucov din secolul al XVIII-lea, cnd aproximativ 250 de
aezminte monahale au czut prad tunurilor. Anii de libertate au adus i renaterea
multora, iar istoria lor ndelungat a ieit la iveal. O astfel de mnstire este i cea de la
inca Nou, judeul Braov, un loc unde trecutul este preuit i valorificat aa cum se
cuvine.
Mnstirea Duminica Sfinilor Romni din apropierea satului inca Nou, judeul
Braov, are un trecut impresionant, n care vieile oamenilor din localitatea apropiat de
aezmnt sunt strns legate de viaa monahal din poiana unde, cu secole n urm, i
ncepeau nevoinele civa urmtori ai lui Hristos.
Ca majoritatea mnstirilor din Ardeal, i aezmntul de la inca Nou a avut soarta de a
cdea sub tunurile generalului austriac Bucov, dar dup mai bine de dou secole,
mnstirea a renviat, printr-o minune. Mai nti de toate, trebuie s mergem napoi cu
mai bine de trei secole, cnd Transilvania a fost zguduit de tenebrele unei ample
propagande uniatiste. Mii de romni ortodoci au avut de suferit n urma acestei micri
de trecere forat la catolicism. Foarte muli dintre acetia au preferat, ns, s rmn n
credina primit de la naintai, chiar dac acest lucru a nsemnat prigoan, suferin i
chiar moarte. Anul 1698 este consemnat de istorici ca fiind nceputul acestei propagande,
urmnd ani i ani de zbucium n comunitile de romni.
De aceast micare uniatist nu a fost ferit nici vechiul sat de la poalele Munilor Fgra,
numit inca. Ca multe ale comuniti ortodoxe din aceast parte a rii, stenii din inca
au fost nevoii s-i lase casele i ntreaga avuie i s plece n pribegie, din cauza
refuzului de a-i lepda credina ortodox.
Credincioii din inca au mers de-a lungul rului ce curge pe aici i, la o distan de 10
kilometri, au ntemeiat o localitate, actuala inca Nou. Aici exista un schit, pentru c
avem de la acest aezmnt monahal icoanele mprteti din catapeteasm, ale Sfntului
Nicolae, ale Mntuitorului Iisus Hristos, ale Maicii Domnului i ale Sfntului Ioan
Boteztorul. Deducem c avea hramul Sfntului Nicolae pentru c pe icoana Sfntului
apare numele ieromonahului tefan, care a druit schitului aceste icoane pe lemn, n anul
1787, ne-a spus stareul Mnstirii inca Nou, protosinghelul Matei Bilauca.
Aceast strmutare a avut loc n jurul anului 1750. n vatra steasc, actualul sat inca
Veche, se spune c au rmas doar patru familii de romni, care au preferat s renune la
credina ortodox pentru a-i pstra avuia i pentru a primi toate drepturile promise de
autoriti. La acea vreme, n jurul vechiului sat inca existau patru mnstiri: cele dou
renfiinate n anii trecui, lng inca Nou, i lng inca Veche, la hotarul dintre aceste
sate i schitul amintit mai sus.
Noua biseric
Viaa duhovniceasc a obtii graviteaz n jurul paraclisului, unde se oficiaz zilnic cele
apte Laudele, dimineaa la ora patru i seara la orele 16:00. Hramul paraclisului este
2
Duminica tuturor Sfinilor Romni dintr-un motiv aparte, prin care se face o legtur ntre
trecut i prezent. Fiindc nu s-a gsit nici un document referitor la hramul vechii
mnstiri, atunci s-a considerat c hramul Tuturor Sfinilor Romni este cel mai potrivit,
pentru c aceast srbtoare cuprinde pe toi tritorii, martiri i cuvioii cunoscui i
necunoscui.
Recent, IPS Mitropolit Laureniu a aezat piatra de temelie pentru biserica mare a
mnstirii, care va avea i hramul Sfntului Prooroc Isaia. Proiectul noii biserici prevede
ca ruinele vechii mnstiri s fie cuprinse n zidire, la nivelul I, unde va fi i un paraclis
pentru slujbele oficiate smbta.
Am ales i hramul Sfntului Proroc Isaia pentru c a fost evanghelistul Vechiului
Testament i a anunat naterea Mntuitorului Iisus Hristos. Este un sfnt al trecutului,
care anun ce va fi n viitor, aa cum biserica noastr va fi legat de trecut prin ruinele de
la primul nivel, dar i de viitor prin noul spaiu liturgic. Am ales acelai loc pentru
biseric, pe locul unde a fost aezat crucea n 1985, unde locaia din poian nu-i las
impresia c-ar fi fost mnstirea i vom construi n faa bisericii un corp de chilii pentru
monahii ce vor veni aici, a mai spus printele Matei Bilauca.