Curs 2

Bolile gonadelor

Tulburarile functiilor genitale se impart in trei mari categorii:

a. Insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala; diverse forme

clinice sunt cuprinse sub denumirea de hipogonadism;
b. Tulburari prin exces de hormoni sexuali; ele duc la aparitia sindromului
de precocitate sexuala sau puberatate precoce;
c. Tulburari constand in anomalii in diferentierea sexuala; acestea dau
nastere starilor de intersexualitate.

1. Hipogonadismul

Se caracterizeaza prin insuficienta functiilor ovariene sau testiculare si

cuprinde cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele
sexe.

Etiologie:

Insuficienta genitala poate avea un punct de plecare hipofiza,

hipotalamusul (hipogonadism secundar), ovarele sau testiculele
(hipogonadism primar).

Hipogonadismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale

sau netumorale in regiunea hipofizara sau hipotalamica, cu productie
insuficienta de hormoni gonadotropi.

Hipogonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor,

de lipsa lor sau de leziuni la acest nivel.

1
 2. Eunuchismul si eunucoidismul

Termenul de eunuchism se refera la starea – congenitala sau

dobandita – determinata de lipsa gonadelor. Eunucoidismul este o stare mai
atenuata a eunuchismului. Glandele genitale sunt prezente, dar sunt
deficitare ca functie si structura. In functie de momentl instalarii
hipogonadismului, se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara.
In sindromul prepubertar, datorita lipsei de hormoni sexuali, inchiderea
cartilajelor de crestere se face cu intarziere. Membrele cresc mult in lungime
disproportional fata de trunchi, crescand statura eunocoida. Scheletul este
gracil, talia inalta, iar muschii slab dezvoltati.

Tabloul clinic este dominat de nedezvoltarea sexuala.

• La fete, maturizarea sexuala nu se produce. Menstrele nu aoar, sanii sunt

mici, iar organele genitale externe si interne (uter, vagin) raman infantile.
Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta. Caracterele psihice sunt
infantile.
• La baieti, la varsta pubertatii, testiculele sunt mici, lipsesc sau sunt
ascunse in abdomen (criptorhidie). Penisul este mic, nedezvoltat, iar parul
lipseste la pubis, la barba, mustati si pe corp. Vocea nu se ingroasa, iar
expresia fetei este infantila.

Insuficienta genitala se poate instala insa si dupa pubertate. O cauza

obisnuita, la femei, o constituie inflamatia organelor genitale, castrarea
chirurgicala sau iradierea pe ovare. La femei, pierderea functiei ovariene, se
manifesta cu tulburari menstruale, mergand pana la pierderea menstrelor
(amenoree), caderea parului sexual, pierderea libidoului si sterilitate.

Regresiunea caracterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se

insoteste de tulburari vegtativedestul de intense:

• Valuri de caldura,
• Insomnii,
• nervozitate.

O complicatie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este

osteoporoza.
2
 La sexul masculin, insuficienta genitala, aparuta dupa puberatete, se
manifesta prin:

• involutia organelor genitale,

• caderea parului sexual si de pe corp,
• pierderea libidou-lui
• si a potentei si sterilitate.

La toate acestea se mai adauga numeroase tulburari neuro-vegetative:

• ametelii,
• insomnii,
• iritabilitate,
• astenie.

Tratament

➢ hipogonadismul consta in administrarea de hormoni sexuali.

o Testosteron – barbati
o Estrogeni naturali si sintetici – femei

Ei produc maturizarea sexuala si opresc cresterea in lungime.

La adult, hormoni sexuali impiedica regresiunea caracterelor sexuale,

refac potenta si, uneori, restabilesc capacitatea de procreare.

Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara, se asociaza un

tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul romanesc Gonacor).

3. Criptorhidia

3
 Este o afectiune frecventa la baieti. Prin criptorhidie se intelege
necoborarea testiculelor in scrot. Anomalia se constata devreme, intrucat, in
mod normal, testiculele trebuie sa fie coborate la nastere.

Testiculele criptorhidice pot fi situate in canalul inghinal, in abdomen sau

pot fi in afara canalului, de exemplu deasupra pubisului (ectopie).

Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala.

➢ In criptorhidiile bilaterale, prognosticul este mai sever, existand riscul

sterilitatii si al hipogonadismului.
➢ In criptorhidiile unilaterale, intrucat unul dib testicule este coborat si
functioneaza normal, sexualitatea este normala si spermatogeneza se
mentine, datorita testiculului aflat in scrot.

In atitudinea terapeutica sunt importante depistarea la timp a anomaliei

si coborarea chirurgicala a testiculului inainte de varsta pubertatii.

4. Alte afectiuni

4
La femei:

➢ Amenoreea – oprirea mentrelor are si alte cauze in afara leziunilor

ovariene:
o Leziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza, chiuretaje repetate –
sinechie uterina)
o Leziuni ale hipofizei (tumori, necroza post partum)
o Dereglari nevoase (amenoree psihica).
➢ Hiperfoliculismul – provocat de secretia excesiva de hormoni
estrogeni, produce cicluri menstruale scurte, congestii premenstruale
ale sanilor si ovarelor, tulburari vegetative marcante – insomnii,
nervozitate, palpitatii si tulburarii viscerale (colecistite...)
➢ Menopauza – este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si
nervoase. Se datoreaza pierderii, cu varsta, a activitatii ovarelor.
Manifestarile principale sunt:
o Amenoreea,
o valuri de caldura,
o transpiratii abundente,
o stari depresive,
o migrene.

In formele mai severe apar:

o Tulburari circulatorii accentuate – cu oscilatii mari tensionale.

Tratament:

✓ Administrarea de sedative, foliculina.

5. Precocitatea sexuala
5
 Are ca semn distinctiv aparitia precoce a pubertatii, inainte de varsta de
9 ani. Exista o pubertate precoce si una falsa (pseodopubertate precoce).

• Puberatatea precoce adevarata este provocata, de obicei, de tumori

cerebrale sau de tumori situate in hipotalamus. Cresterea copilului este la
inceput accelarata, apoi stagneaza.
o la baieti – Vocea se ingroasa, musculatura se dezvolta. Organele
genitale se dezvolta ca la adult. Apar secretia de sperma si
spermatozoizii.
o la fete – apare menstra, se dezvolta sanii.
• Pseudopuberatatea precoce apare in hiperplaziile suprarenale, in tumori
suprarenale sau in tumori testiculare. Copii se sexualizeaza devreme, dar
spre deosebire de puberattea precoce adevarata,
o la baietii - testiculelel raman mici, imature
o la fete – nu se dezvolta sanii si nu apare menstra.

6. Intersexualitatea

6
 Prin intersexualitate se intelege prezenta la un individ a caracterelor
apartinand sexului opus – cazurile sunt relativ rare.

Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate, unele

provocate de anomalii cromozomiale, altele de tulburari in producerea
hormonilor sexuali.

In grupul intersexualitatilor intra pseudohermafrodismul feminin si cel

masculin, hermafrodismul si disgineziile gonadice de tipul sindromului
Turner si sindromului Klinefelter.

Metode de investigare in afectiunile glandelor genitale

La barbati

➢ Examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea),

➢ Examenul spermei ( spermograma) – da indicatii cu privire la functia
spermatogenetica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare.
Analiza se face dupa o prealabila abstinenta de 3 – 5 zile. Lichidul
spermatic trebuie colectat in totalitate si examinat prospat.
In mod normal se gasesc 60 000 000 – 120 000 000 de spermatozoizi/ml.
✓ In insuficientele testiculare, numarul lor este mai redus – oligospermie
sau se constata absenta lor – azoospermie (sterilitate certa)
➢ Dozarile hormonale
o hormoni gonadotropi – din urina colectata in 24h.
o 17-cetosteroni si testosteronul in urina si in sange,
➢ Biopsia testiculara - se face prin recoltarea unui fragment de glanda prin
biopsie testiculara.

La femei

7
➢ Examenul ginecologic – examinarea organelor geniatale externe si
interne, pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualelor
malformatii. Examenul ginecologic ne se face in timpul menstrelor.
➢ Temperatura bazala – este temperatura interna, masurata in conditii
bazale. Dimineata, la sculare, zilnic, se introduce termometrul in vagin
sau rect timp de 5 minute, iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala.
Curba temperaturii bazale prezinta variatii in cursul ciclului menstrual.
Curba termica da indicatii asupra fazei cicului menstrual si poate servi
pentru indicatii terapeutice.
➢ Examenul cito–hormonal sau cito-vaginal – cu 24h inainte, femeia nu
trebuie sa faca spalaturi vaginale si sa nu aiba raport sexual.
Pentru frotiul se recolteaza secretie din fundul de sac posterior.
Examinarea si prelefarea frotiurilor se fac in ziua a 7-a, a 14-a si a 21-a a
cicului menstrual.
➢ Biopsia de mucoasa uterina – se face prin chiuretaj uterin, in ziua a 21-a
a ciclului menstrual. Constitue o metoda de explorare hormonala.
➢ Explorarile hormonale – constau in dozarea estrogenilor din urina totala
(recoltarea in decurs de 24h). L afemeile cu menstra regulata, recoltarea
urinii se face in a 21-a zi a ciclului menstrual.
Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice, metode fizice
si chimice, fluorometrice si colorimetrice. Metodele chimice sunt cele mai
precise.