7.09.

2022
Ginecologie și îngrijirea pacientului cu afecțiuni ale aparatului genital.
Pubertatea și adolescența
în general pubertatea se derulează între vârsta de 11 și 15 ani la fete în zona noastră geografică
În această etapă are loc dezvoltarea caracteresticilor se cu sexuale secundare și se instalează
sângerările menstruale și ciclurile ovulatorii
Menarha este începutul instalării ciclurilor menstruale și se plasează în jurul vârstei de 10 12 ani.
Adolescența este perioada din viața individului care se interpune între etapa copilăriei și perioada de
adult.
Adolescența nu se încheie odată cu pubertatea, ci continuă până la 18 -20 de ani în cazul fetelor.
Ciclurile menstruale sunt anovulatorii în primele 6 12 luni de la menarha .
Ulterior devin ovulatorii iar adolescența devine fertilă..
9.09.2022
Modificări morfo funcționale în perioada pubertară.
 Accentuarea creșterii ajungându se la o creștere de până la 6-11 cm pe an.
 Debutează dezvoltarea sânilor, urmată de apariția perilor PUBIENI în jurul vârstei de 12 ani și 4
luni.
 Părul axial apare după un an.
 Menarha gusturi fine, după ce a fost momentul de accelerație maximă a creșterii
Anomalii ale datei de instalare a pubertății.
Pubertatea precoce.
Este definită prin apariția înaintea vârstei de 8 ani a manifestărilor clinice ale pubertății.
Întârzierile pubertare.
Se consideră că pubertatea este Întârziată, dacă până la 14 ani nu debutează manifestările clinice
specifice: Lipsa menarhei, până la 18 ani definește anomenoreea primara
Anomalii MENSTRUALE.
Ciclurile menstruale lungi neregulate sunt frecvente pe parcursul primilor ani după menarha. Există
cicluri lungi de câteva luni sau cicluri anormal de scurte. Acestea se datorează faptului că hipotalamusul
nu a atins maturitatea funcțională. Uneori pot să survină Menoragii sau metroragii importante.
Menoragia este sângerarea abundentă la menstruație.
Metroragia este sângerarea între ciclurile menstruale.
Menopauza sau climacteriu.
Este oprirea definitivă a menstruației, aceasta reprezentând o întreagă etapă biologică din viața femeii,
caracterizată prin declinul Funcțiilor genitale și care realizează trecerea de la etapa de activitate, genitala
reproductivă la senescență.
Are mai multe perioade.
1. Premenopauza durează în medie 4 6 ani și este caracterizată prin reducerea și mai apoi dispariția
fertilității. Ciclurile devin anovulatorii iar producția de hormoni scade.
2. Menopauza propriu-zisă corespunde opririi definitive a Menstruațiilor poate să devină dintr odată
și să rămână definitivă sau menstrele sunt rare sau alteori frecvente.
3. Postmenopauza este reprezentată de primii 2 4 ani până la 6 ani, după oprirea menstrelor până la
încetarea completă a activității funcțiilor cu ovariene.
În mod obișnuit, menopauza se instalează între 40 45 de ani. Media la noi în țară fiind de 49 de ani.
Când survine mai devreme de 40 de ani., menopauza este constituită precoce, iar când apare peste 50 de
ani, este considerată tardivă.
In funcție de modalitatea de instalare mino cauza poate fi naturală sau artificială în caz de
Histeroctomie.

1
 Aspecte clinice ale menopauzei.
Principalele manifestări clinice ale menopauzei sunt determinate de modificările endocrine,
neurologice și metabolice astfel:
 Metroragii disfuncționale.
 Modificări regresive genitale.
 Diabet, hiper tiroidian.
 Insomnie și iritabilitate.
 Cefaleee.
 Instabilitatea afectivă.
 Depresie.
 Osteoporoză.
 Boli degenerative articulare.
 Tulburări de Metabolism Glucidic și Lipidic.
 Arteroscleroză.
 Boli cardiovasculare.
Anomaliile menstruale reprezintă primul semn al menopauzei și sunt datorate ciclurilor, anovulatorii
și scăderii estrogenilor. Apariția și repetarea acestor hemoragii Impun prezentarea la medic și efectuarea
chiuretajului biopsic în vederea excluderii unui eventual neoplasm.
Tulburări vasomotorii Rolurile de căldură, mai ales la față, transpirații, palpitații, mai ales noaptea.
Aceste valori de căldură se însoțesc de creșterea Ale tensiunii arteriale și tulburări ale ritmului cardiac.
Osteoporoza mecanismul de apariție este Insuficient, cunoscut demineralizarea osoasă, fiind
accentuată de menopauza prin carențe de estrogeni.
Ateroscleroză datorată scăderii estrogenilor Tulburări metabolismului Lipidic . La La rândul ei, este
factor de risc pentru afecțiuni ale vaselor coronariene și ale vaselor cerebrale. I(nfarct)-ACV
Modificări regresive ale aparatului genital.
Anofia vaginală care se poate însoti de inflamații genitale, prurit, dispareunie -durere la contactul
sexual, stenoza
Atrofie a Mucoasei uretrale care se poate manifesta prin disurie, incontinență urinară și senzație de
micțiune imperioasă. Uterul își reduce dimensiunile și devine dur. Sânii devin mici și plastici.
Tratament
Este substitutiv și vizează corectarea tulburărilor de mai sus. Preparate hormonale tratamentul
afecțiunilor secundare.

13.09.2022
Noțiuni de fiziologie genitală.

Ciclul menstrual este definit prin succesiunea periodica a unor modificari morfo functionale ce
intereseaza in mod esential aparatul genital feminin pe parcursul carora se formeaza ovulul apt pentru
fecundare.

Ciclul menstrual debuteaza pdata cu prima zi a sangerarii menstruatiei si se incheie in ziua

presangerarii menstruatiei a zilei urmatoare
Durata medie este de 28 de zile .La jumatatea ciclului are loc ovvulatia- in medie ziua a 14 a –moment
ce divide fata foliculara si cea luteala
Sangerarea menstruatiei survine in lipsa fecundarii ovulului, impreuna cu sangele menstrual pe
parcurssul celor 3-5 zile se elimina si mucoasa uterina mai precis stratul functional al endometrului. Daca
ovulul este fecundat ciclurile sunt suprimate pana dupa nastere , peperioada sarcinii , *lauzia si a unui
interval variabil din perioada de lactatie .Pe parcursulul perioadei foliculare are loc cresterea dezvoltarea
si maturizarea foliculara ,secretia ovariana este reprezentata exclusiv , de catre estrogen .

2
In aceasta etapa endometrul parcurge stadiul proliferativ .Imediat ce se roduce ovulatia se constituie
capul galben menstrual .In faza luteaza ovarul secreta estrogeni si progesteron

Educatia pentru sanatate a femeii

 Începe De la vârste foarte tinere și trebuie adaptată fiecărei etape fiziologice din viața femeii .
 În perioada copilăriei vârsta preșcolară îmbolnăvirea este posibilă prin pătrunderea germenilor
direct în căile genitale în timp dacă fetița nu este protejată de lenjeria curată și frecvent schimbată .
 Jocul și viața în aer liber alimentația somnul cu o importanță în dezvoltarea generala a
organismelor .
 Mama are rolul de a ajuta fetița în formarea deprinderilor și în comportamentele de igienă .
 Perioada prepubertara este caracterizată de dezvoltarea extrem de rapidă fizică și psihică și pot
apărea primele preocupări sexuale.
 Mama are rolul de a orienta fetița spre preocupări intelectuale pentru a o preveni de alterarea
simțului moral .
 Pubertatea este o perioada critică în care apare prima menstruație și se dezvoltă caracterele sexuale
secundare . În aceste transformări fetița trebuie pregătită din timp și va fi educată să păstreze o igienă
riguroasă mai ales în timpul Menstruației .
 Baia zilnică sau dușul ,schimbarea tampoanelor ,evitarea oboselii
 Când menstruația apare cu dureri mai mari se recomandă un consult medical

14.09.2022

Perioada de activitate genitală

 În această perioadă o femeie își întemeiază o familie și poate avea una sau mai multe sarcini
 Viața sexuală nefiind lipsită de riscuri având în vedere posibilitatea transmiterii unei boli
 Femeia trebuie să păstreze în continuare o igienă riguroasă
 Să fie informată cu privire la riscul actului sexual neprotejat, al transmiterii bolilor pe această cale
și mai ales al Supra implicării lor pe care acestea le au asupra sănătății în general și a aparatului genital în
special
 Contracepția ș planificarea familială trebuie să fie cunoscute de către fiecare ,astfel încât să evite
sarcinile nedorite și mai ales prin întreruperea cursului sarcinii prin avort la cerere si empiric-acasa
 Femeile trebuie informate că și situația în care intervine se face intr o unitate spitaliceasca sau în
cabinete de specialitate deoarece aceasta nu este lipsita de riscuri putând să apară inflamatii si hemoragii.
 Când femeia vrea să devină mamă trebuie să consulte medicul specialist iar acest lucru este foarte
important când în familie probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditară
 Sarcina reprezintă o etapă importantă în viața femeii care va avea un rol în plus pentru care trebuie
să fie pregătită
 Trebuie știut faptul că o sarcină înainte de 18 ani sau după 35 de ani la femei ile care suferă de
diverse boli pe care sarcina puțin 4 copii cresc riscurile din punct de vedere al sănătății mamei
 Din motive legate de sănătate nici o femeie sub 18 ani nu ar trebui să aducă o sarcină
 Perioada între 2 sarcini ar trebui să fie de 2- 4 pentru ca organismul să se refacă fizic și psihic

Perioada de menopauză
 să stea în atenția oricărei perioada când femeia trebuie să consulte medicul de specialitate pentru a
preveni afectiunile favorizate de aparatul funcțional de protecție exercitată de hormoni precum și să
primească tratament de substituție
 Carențe în reexaminarea sânului


3
 15.09.2022
1.Autoevaluarea sânului
Trebuie sa stea in atentia oricarei femei și trebuie raportat în medical

Examinarea pacientei cu afectiuni ginecologice

1. Examen clinic general
2. Examen ginecologic sau genital
3. Examene paraclinice și de laborator

1.Examenul clinic general și cel genital sunt mai ușor de făcut daca femeia este relaxată si
daca aceasta nu prezinta jena.
Examenul clinic general se efectueaaza prin inspecția generală la care se vor nota :

 Conformația -dacă este înaltă dacă este controlată slabă

 Faciesul.
 Atitudinea comportamentul.
 Repartizarea tesutului adipos ,
 Repartizarea pilozitatii .
 Frecvent se noteaza si existenta unor tulburari de ciclu menstrual care pot avea legatura cu
obezitatea sau cu slabirea exagerata .
La nivelul trunchiului se vor inspecta sanii si daca la exprimare melanomul prezinta secretie lactata .
Se inspecteaza bazinul si coloana vertebrala , membrele inferioare , bolnava fiind in pozitie verticala.
Se urmaresc eventualele asimetrii , deviatii vertebrale , deformari ale piciorului plat
Pentru diagnosticul durerii medicul va inspecta și unele părți exterioare care dureroasă fiind pot
determina din partea pacientei anumite reactii antalgice .
Astfel in durerea uterină pacienta se sprijină cu mâinile pe lombe in caz de durere alexiala , isi
inclina corpul in fata ,Sprijinindu si palmele iliace si hipogastru
In caz de dureri vulvo –vaginale pacienta merge cu picioarele depărtate .

2,Examenul abdominal in vederea depistării îmbolnăvirii organelor genitale se face astfel:

 Inspecția abdomenului în poziție verticală poate depista anumite deformatii statice -chisturi
ovariene , eventratii ,hernii
 În poziție orizontală va permite observarea volumului și formei abdomenului cantitatea și
distributia părului pubian
 De asemenea prezența cicatricilor postoperatorii abdominale circulația venoasa superficială
,prezența vergeturilor
 Palparea abdominala
 Bolnava va fi așezată în decubit dorsal cu coapsele flectate pe bazin, membrelor superioare de a
lungul corpului- pozitia FOWLER
 Medicul va sta intotdeauna dreapta ,având mâinile încălzite iar palparea se face cu blandete cu
toata palma de sus in jos si dinspre partile sanatoase spre cele bolnave
 La palpare se depisteaza usor rigiditatea si durerea .
 Tot prin palpare se poate evidentia un uter gravid , adipozittaea adica stratul de asemenea
meteorismul sau eventrațiile
Examenul abdomenului cuprinde in mod obligatoriu si palparea ganglionilor inghinali.
 Percutia abdomenului se realizeaza in decubit dorsal si lateral.Utilă pentru diagnosticul diferențial
al lichidului liber sau a celui închistat in interiorul cavitatii abdominale . De asemenea se pot aprecia
consistenta si limitele tumorilor

4
 Organele genitale interne si cele externe
Examenul organismelor genitale extern
 Se examinează vulva și perineul .
 Se observa gradul de dezvoltare ale organelor genitale externe ceea ce arata echilibrul hormonal.
 Labiile mari pot prezenta modificari de forma , de lungime , de aspect astfel labiile hipotrofice ,
palide tradeaza un infantilism genital si hipoestrogenie .Labiile mari bine dezvoltate arata
hipertfoliculiniemie .
 Modificarile de configuratie ale vulvei pot fi cauzate de leziuni ulceroase, edeme , de hernii , de
mase tumorale sau de cicatrici

 La femeia invarsta pielea vulvei este atrofica ,in unele cazuri aceasta atrofie fiind exagerata .
 De asemenea se examineaza meatrul uretral pentru a observa existenta unei inflamatii sau a unei
tumori.

 La nivelul tegumentului perineului se pot observa leziuni banale ,iar la nivelul orificiului anal , se
pot constata fisuri sau prezenta hemoroizilor.La intrarea in vagin se observa himenul sau vestigiile
acestora .
 Himenul poate prezenta si el modificari de forma, de aspect .Himenul complezent –cel care doar se
intinde , nu se rupe
 himenul rezistent cel care nu poate fi lezat
 himenul poate fi inperforat ceea ce explica oprirea sangelui in vagin
 la marginea orificiului vaginal imediat in afara himenului , de o parte si de alta , se deschid canalele
principale ale glandelor BARTHOLIN .
 infectia acestora ,mai ales cu gonococ este destul de frecventa si se instaleaza abcesul acestei
glande .
 In caz de prolaps genital , colul uterin poate fi observat la nivelul orificiului vaginal sau chiar in
afara acestuia .

Examenul organelor genitale interne se face prin tuseu vaginal sau tact vaginal sau prin
examen cu speculul si valvele

Tehnica tactului vaginal /tuseului rectal/vaginal

 Medicul se aseaza alaturi de bolnava sau intre gambele acestuia
 Bolnava va fi asezata in pozitie ginecologioca
 Tuseul vaginal se reazlizeaza avand respectand conditiile de asepsie atat ptr medic cat si ptr
pacienta
 De asemenea pacienta trebuie sa si faca toaleta organelor genitale , externe
 Cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiilșe , iar cu indexul si mediusul mainii
drepte se patrunde in vagin
 Degetele examinatoare vor fi lubrifiate
 Medicul nu va intreba daca tactul vaginal este dureros , deoarece cele mai multe dintre paciente va
raspunde afirmativ doar pentru ca exaamenul este unul neplacut .Pacienta va indica singura durerea in
caz de inflamatii utero-anexiale sau de sarcina ectopica .

 Tactul vaginal se face progresiv , bland si nu se prelungeste inutil

 Se examineaza vaginul , colul, si fundurile de sac vaginale .

5
  Examinul bimanual sau tuseul combinat permite o buza explorare a uterului si a anexelor prin
combinarea tactului vaginal cu palparea abdominala , astfel cu mana libera , cu degetele intinse se apasa
bland si se apropie organele genitale interne de degetele vaginale
Tuseul rectal
 Se practica cu indexul mainii drepte imbracate in manusa de cauciuc si lubrifiat .Poate fi combinat
cu palparea abdominala
 .Este indicata in special la virgine , pentru precizarea situatiei organelor genitale interne sau in
atrofii vaginale sau cand exista malformatii , tumori , abcese
Examenul cu speculul si valvele
 Speculul bivalv este un isntrument care permite examinarea vizuala a colului uterin , si a vaginului
 Valvele sunt instrumente metalice de forme si de dimensiuni diferite .
 Prima care se ingtroduce este valva posterioara care se aplica pe peretele posterior al vaginului ,
apoi se introduce valva anterioarta pentru indepartarea peretului anterior.

 Prin examenul cu valvele se investigheaza starea vaginului si a colului uterin .

 In mod fiziologic vaginul are coloratie roz, unifroma
 La femeia adulta este extensibil datorita elasticitatii si numeroaselor pliuri ale epiteliului
 La menopauza aceste pliuri au tendinta sa dispara si mucoasa devine subtire si catifelata
 In vaginite peretii sunt hiperemiati si acoperiti de secretii abundente prezentand uneori ulceratii
,eroziuni sau granulatii
 La nivelul colului se apreciaza forma , directia .In mod normal colul este situat in axul vaginal ,
este lung de aproximativ 4 cm si are un diametru de 2, 5 -3 cm
 La nulipare –orificiul extern al colului este punctiform iar la multipare este transversal
 In mod normal colul are o coloratie roz , forma ciolindrica sau conica fiind orientat posterior .Daca
uterul este retro-versat atunci colul este orientat anterior .
 Un aspect violaceu , usor cianotic este semn precocve de sarcina
 Hiperemia si congestia pledeaza pentru o infectie sau o parazitoza
 Uneori prin orificiul exterior al colului proemina polipi cervicali cu baza de implantatie in canalul
cervical
 Acestia pot masura de la cativa centimetri la cativa metri
 Sangereaza foarte usor , săpontan sau la traumatisme foarte minime
 Tot la nivelul colului se pot observa fibimioame care se dezvolta in peretii acesruia deformandu i
 De asemenea la nivelul orificiului colului se poate observa prezenta unei secretii sincrone cu
activitatea ovarelor si care se numeste GLERA CERVICALA.
 Prezenta ei poate determina momentul ovulatiei , astfel ca in a 12 a zi a ciclului de 28 de zile ,
aceasta secretie devine mai abundenta si mai filanta iar in perioada ovulatiei , zilele 14-16 sa revina
foarte abundenta , complet filanta si transparenta
 Leziunea cea mai importanta de trebuie bine cunoscuta si diagnosticata din timp este leziunea
maligna a colului.
 Ea se prezinta intial ca o ulceratie mica , binedelimitata cu suprafata granuloasa care sangereaza
usor la cea mai mica atingere in stadiu avansat , leziunea devine crateniforma . In formele endo-
cervicale de cancer colul poate sa nu prezinte nicio modificare dar , la manevra de exprimare a colului
intre cele 2 valve , poate apaea sangerarea , semn de mare valoare diagnostica
3.Examene de laborator si paraclinice
Testul Babes Papanicolau
 Acest test studiaza celulele de descuamare vaginala
 Acest examen poate depista , din timp cancerul incipient de col uterin si trebuie sa faca parte din
orice examen ginecologic

6
 Indicatii
 Recoltarea se face o data pe an la femeile cu varsta de 18 ani care au activitate sexuala
 Este indicat la femeile care nu prezinta leziuni cervico vezicale vizibile precum si la cele care au
leziuni sau care prezinta distrofie la eamenul clinic sau ...
Materiale necesare pentru recoltare
 Spatula de lemn
 Perie mica cilindrica pentru preluarea endocervicala , fixator –alcool eter in proportii egale , valve
vaginale sau specul vaginal
Pregatirea pacientei
 Pacioenta nu trebuie sa efectueze nicio manevra vaginala cu 72 de h inainte de examen-toaleta
vaginala , aplicarea de ovule vaghinale sau creme vaginale .De asemenea se evita raporturile sexuale cu 24
h inainte de recoltare
 Nu se efectueaza manevre obstetricale-tuseu vaginal , culposcopie, tampoane vaginale
 Prelevarea se face inaintea menstruatiei , in afara ibfectiilor locale si de preferinta in perioada de
mijloc a ciclului
Efectuarea procedurii
 Se evidentiaza cavitatea vaginala prin introducerea valvelor
 Recoltarea se face de la mai multe niveluri si anume – din fundul de sac vaginal ,la nivelul lexocolului
, efectuand o manevra de raclaj cu ajutorul spatulei.
 De asemenea de la nivel endocervical , utilizand peria cilindrica sau mai rar tamponul care absoarbe
unele celule
 Se fac lame pentru fiecare zona din care s a efectuat recoltarea
Intinderea secretiei pe lama se face prin miscare sinuoasa de la un capat la celalalt fara a apasa prea tare
La extremitatile lamelor se noteaza numele pacientului precum si tipul prelevarii-se noteaza V vaginal
, C-exocol , E-endocol
Clasificarea Papanicolau imparte frontiurile in 5 clase in functie de gradul de deviere morfologica de
la tipul normal.
Clasa 1 –celule normale
Clasa 2-citologie cu modificari atipice benigne
Clasa 3 –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate
Clasa 4 –citologie puternic sugestiva pentru malignitate
Clasa 5 –citologie cognitiva pentru malignitate
Recoltarea secretiei vaginale pentru examen bacteriologic si parazitologic
SCOP
 Depistarea de agenti patogeni care produc infectii vulvo-vaginale
Materiale necesare
 Valve vaginale sterile sau specul
 Tampoane de vata montate pe port-tampon
 Pipeta sterila
 Ser fiziologic
 Lame de sticla curate , degresate uscate , manusi de unica folosinta

Pregatirea pacientei
 Nu se fac spalaturi vaginale cu 24 h inainte
 Nu se folosesc tratamente intravaginale cu 48 h inainte
 Nu se administreaza tratamente antiinfectioase pe cale generala cu cel putin 8 zile inainte de recoltare
 Se goleste vezica urinara
 Nu se face prelevare daca exista sangerare vaginala
 Se aseaza pacienta in pozitie ginecologica

7
 Efectuarea tehnicei sau a procedurii
 Se monteaza valvele sau speculul ,daca este nevoie se umecteaza tamponul montat pe port –tampon
cu ser fiziologic
 Prima prelevare se face din fundul de sac posterior vaginal
 Produsul recoltat se intinde pe lama in strat subtire si aplica o picatura de ser fiziologic , apoi se pune
o lamela si se pune la laborator

 A doua prelevare se face in acelasi mod iar dupa intinderea pe lama se aplica o picatura de solutie
apoasa de hidroxid de potasiu 5 pana la 10% apoi se pune lamela
 Daca rezultatul nu este unul concludent atunci se recurge la insamantare pe medii de cultura

TESTUL LAHM SCHILLER

 Se efectuează cu ocazia examenului cu valvele fiind de rare valvare în cancerul de col uterin
 Acest test constă în badijonarea colului cu sol Lugol adică iod +iodură de potasiu + apă distilata
 Mucoasa sănătoasă conține glicogen care în contact cu lugolul se colorează în roșu brun =zone iod
pozitive =
 În epiteliul canceros care nu conține deloc glicogen nu se obține aceasta culoare =Zone iod negative
=
 Efectul acestui test difera colul sănătos de cel bolnav
 Prezența zonelor de iod negative impunând investigații de specialitate adică citologie și colonoscopie
Histeroscopia
 Reprezintă examenul cavității uterine cu ajutorul unui endoscop numit histeroscop introdus pe cale
vaginală pe colul uterin
 Se poate realiza în scop diagnostic sau pentru interventiile operatorii în diferite situații
 Este o manevră nedureroasă neiradiantă și minim invazivă
 Necesită anestezie totală sau locală
 Necesită spitalizare de 1 2 zile
Durata totala este de aproximativ 30 de minute dar se poate extinde până la 90 de minute în funcție de
necesități
Recuperarea este rapidă iar nevoia de recuperare postoperatorie este minimă
Efectuarea procedurii
 Pacienta așezată pe masa ginecologică
 Se introduce speculul vaginal
 Se dezinfectează colul uterin
 Se introduce histeroscopul prin vagin și colul uterin până în uter
 Cu ajutorul unui sistem de irigare se pompează lichid până se dilată cavitatea uterină și permite o
bună vizualizare
 Caută medicul eventualele anomalii și recoltează probele de țesut

Colponoscopia
 Este metoda de observare directă a mucoasei vaginale și a colului uterin cu ajutorul coponoscopului
Scop
 Explorator
 diagnostic
 Depistarea leziunilor precanceroase și canceroase ale colului uterin
 Stabilirea cu precizie a locului de prelevare a Unui fragment biopsihic
 Înregistrarea fotografică a regiunilor copos copiice prin atașarea unui aparat foto la coposcop

8
 Indicații
 Modificări ale epiteliului colului uterin
 Modificări celulare depistate în frontul vaginală
 Preoperator în intervenției chirurgicale ginecologice
 În caz de prolaps genital sau fibrom uterin
Contraindicații
 În caz de hemoragii pe cale vaginală
Pregătire psihică a pacientului
 Se obține acordul pacientei
 Se instruiește pacientul că înainte cu 24 de ore să nu întrețină relații sexuale și să nu facă spălătură
vaginală
Pregătirea fizică a pacientei
 Înainte de Efectuarea coposcopiei se eliberează vezica
 Se dezbracă regiunea inferioară a corpului
 Se instalează pacientul pe masă ginecologică cu gambele pe suporti
 Se închid ferestrele și se asigură temperatura si luminozitate optimă
Materiale necesare
 Materialele se așează pe măsuță specială În apropierea examinatului
 Op. de colonoscopie este prevăzut cu sistem optic cu lentila bi oculară pentru mărirea imaginii și cu
sistem propriu de iluminat
 Specul vaginal
 Comprese sterile
 Tampoane de vată sterile
 Trusă cu pene vaginale
 Pensă port tampon sterilă
 Foarfeca lungă sterilă
 Soluții antiseptice pentru dezinfectatul mâinilor
 Mănuși sterile
 S viță renală
Efectuarea tehnicii
 Medicul și asistență se spală pe mâini și îmbracă mănușile
 Medicul introduce și fixează specul vaginal Și apropie coposcopul pentru o vizualizare mai clară
 Observ atent mucoasa vaginală și colul uterin pentru depistarea leziunilor prezente sau a
modificărilor
 La finalul coposcopiei se îndepărtează colposcopul ,se retrage specul vaginal ,Se fixează cu un
tampon pe regiunea Lombară
 Dezbracă mănușile
 Spală mănușile
 Se notează tehnica și se reorganizează locul de muncă

Îngrijirea pacientului după tehnica

 Nu este necesară spitalizarea pacientului dacă pacientul nu este întrebat dacă poate pleca la domiciliu
 Se supraveghează Evoluarea stării generale
Incidente
 Senzație de usturime și durere locală și disconfort care dispar spontan sau scurge re prin vagin de sol
iodată sau sânge
Observații
Respect examenul este suportat ușor și se va repeta periodic la indicația medicului

9
 Celioscopia sau laparoscopia ginecologica
 Este metoda chirurgicală endoscopică ce Permite controlul vizual direct al organelor genitale interne
Scop
 Explorator și terapeutic
 Permite efectuarea tratamentului chirurgical endoscopic minim invaziv
Avantaje
 Permite stabilirea unui diagnostic cert
 Permite efectuarea tehnicilor endoscopice minim invazive
 Reduce mult hemoragiei intraoperativa și e postoperativa
 Recuperarea post operativă este rapidă și reduce la Minim perioada de spitalizare
Indicații
 Depistarea cauzelor sterilității
 Prelevarea De ovule în scopuri artificial e și al reimplantării în uter
 Dg.Precoce al sarcinilor extrauterine
 Dg. Afecțiunilor organelor genitale și tratament chirurgical endoscopic în caz de tumori maligne sau
benigne ale organelor genitale ,sarcina extrauterina ,dureri pelviene cronice
 Boli inflamatorii pelviene
Contraindicații
 Boli cardiace severe
 Multiple intervenții chirurgicale abdominale
 Pneumotorax spontan
 Șoc hipovolemic
 Peritonita acuta
 Ocluzie intestinala
 Tumori pelviene și periabdominale voluminoase
Pregătirea psihica
 Se explică detaliat în ce constă procedura scopul .riscurile,Evaluările postoperative
 Se evaluează semnele de reușită corpora tiv cu alte metode corporative
 Se stabilește împreună cu pacientul dacă se face numai explorare laparoscopică sau se aplică și
conduită terapeutică dacă este cazul
 Este absolut necesar să se obțină consimțământul pacientului
Pregătirea fizică
 Se face o igienă corporală riguroasa
 Se rade părul pubian până la nivelul simfizei pubiene
 Se dezinfectează tegumentul din regiunea abdominală
 Se asigura o buna hidratare
 Se face pregătirea intestinului astfel se asigura alimentarea ușoară cu 24 de ore înainte de intervenție
 Se administrează o soluție ososmotică sau nomitol ,iar dupa .....
 Se administrează pe cale orală 6 tablete de cărbune medicinal în seara de dinaintea operației
 Tot în seara precedentă se face clismă evacuatoare
 Dieta din ziua intervenției va fi lichidă exclusiv

16.09.2022
Evaluarea preoperatorie
 Se realizează o analiză amănunțită
 Se face examen fizic și ginecologic
 Bilanț hematologic cu hemoleucogramă completă, ionogramă ,teste hepatice ,glicemie ,grup sanghin
,RH ,timp de sângerare ,timp de coagulare .
 Examenul urinii:examen sumar de urina , examen bacteriologic
 Se pot face culture din colul uterin

10
  Explorari functionale –radiografie pulmonara , EKG, ecografie , biopsie de endometru ,
histerometrie , histeroscopie
 Vor fi evaluate functiile cardiac si respiratory , pentru ca pot surveni complicatii cardiac sau
respiratorii
 Interventia se practica in sala de operatii care va fi dotata cu echipament necesar

Materiale necesare
 Aparat pentru instituirea pneumo peritoneului
 Echipamente pentru trimiterea img . către monitoare
 Electro cauter
 Pompă pentru spălare și aspirație
 Instrument endoscopic cu ace ,trecere de diverse mărimi
 Instrument de apărare
 Ace de sutură
 Portarc
 Recipiente pentru fragmente recoltate
 Gazul care se introduce pentru realizarea peritoneului cel mai frecvent este utilizat dioxidul de
carbon dar se poate folosi și oxigen ,helium ,și peroxid de azot .

Pozitia pacientului pe masa

 Trendelburg -decliva
 Trandelburg inversat –procliva
 Decubit lateral stang sau drept
 Pozitia ginecologica

Efectuarea tehnicii
 Echipa medicala spala manusile si imbraca echipament steril
 Laposcopia se poate realiza cu sau fara insuflare de gaz
 Se aseaza pacientul pe masa de operatie
 Se realizeaza anestezia
 Se aduce apoi pacientul in pozitie ginecoloogica
 Se dezinfecteaza corpul operator –pielea ,intreaga regiune abdominala si perineul si cavitatea
vaginala
 Se montează sondă vezicală
 În caz de laparotorii complex se instaleaza si sonda gastrica
 Se aduce pacientul în decubit dorsal
 Se dezinfectează pneumoperitoneul
 Se realizeaza manevra chirurgicală
 La sfârșitul intervenției se irigă cavitatea abdominală cu ser fiziologic steril sau sol RINGHER și
se aspiră lichidul de spălătură
 Se extrage laporoscopul
 Se face exuflatia dioxid de carbon
 Se extrage trocarul
 Se sutureaza placile realizate-dimensiunile plagilor pot de la 1cm la 5 cm
 Se transporta pacientul la salon

11
 Ingrijirea pacientului dupa tehnica

 Tehnica de ingrijire are ca scop prevenirea si combaterea complicatiilor si recuperarea rapida

a pacientului
 Se supravegheaza starea constienta P,TA,R, , aparitia si evitarea durerii
 Aparitia greturilor , varsaturilor din cauza anesteziei sau a unui ileus postoperator
 Reinstalarea tranzitului intestinal
 Reliarea alimentatiei pe cale naturala
 Mobilizarea precoce
 Igiena corporala
 Evitarea temperaturii corporale

Complicatii postoperatorii
 Durere la nivelul umărului datorită acumulării de dioxid de carbon sub diafragm –Se combat prin
asezarea pacientului succesiv în decubit ventral și dorsal cu o pernă sub bazin
 Dureri la nivelul locului de incizie se combat prin antalgice și antiinflamatoare
 Suprainfectarea plăgilor- antibioterapie eventual redeschiderea plăgilor și spălarea cu antiseptice
 Grețurile și vărsăturile se combat prin administrarea de antiermetice
 Ileusul postoperator se combate prin instrumentul unei sonde de aspirat
nazogastrica si echilibrarea hidroelectrolitica
 Trombolia-mobilizarea precoce si administrarea de autocoagulante
 Complicatii –datorate insuflarii de haz-tulburari de ritm , pneumotorax , embolie gazoasa ,
hipotensiune arteriala

20.09.2022
Biopsia de col și biopsia de endometru
 Reprezinta recoltarea unui mic fragment din col pentru diagnosticarea neoplasmului.
 Este ușor de efectuat pacienta nesimțind durere
 După recoltare fragmentul se introduce într-o soluție de formol 10 % și se trimite la laborator pentru
examinare histopatologică.Odată cu fragmentarea de țesut suspectat se recoltează și un fragment de țesut
sănătos pentru că examinarea se face comparativ pentru a observa modificări .
Chiuretajul biopsic
 Constă în prelevarea unui fragment de țesut pentru examinarea histopatologică
Histerometria
 Este metoda prin care se măsoară și se stabilește poziția uterului în situația în care examenul clinic
nu o poate preciza
 Este indicată în cazul femeilor obeze
 Se efectuează cu ajutorul histerometrului
 Acesta este o tijă metalică cu diametrul de aproximativ 3 mm și lungime gradată în centimetri
 Se introduce prin orificiul extern al alcoolului după ce acesta a fost fixat cu o pensa de col
 În mod normal uterine este de 5-6 cm
 Acest examen este contraindicat în sarcină
Histerosalpingogografia
 Este o metodă de investigare radiologică cu substanță de contrast adică iod
scopul este unul explorator
Indicații
 Un caz de tulburări menstruale
 Sterilitate
 Hemoragii genitale

12
 Contraindicații
 Sarcină și infecții genitale

Pregătirea psihică a Pacientei

 Se informează pacientul dacă vei fi la scopul și efectuarea tehnicii și a eventualelor reacții adverse
 Se obține acordul pacientei
 De obicei această tehnică se efectuează între a 7-a și a 18-a zi a ciclului menstrual motiv pentru care
tehnica va fi reprogramata
Pregătirea fizică a pacientei
 Se face testarea intolerantei la iod
 Se administrează medicamente antispastic cu două-trei zile înainte de examen și în ziua examenului
 Se face clismă evacuatoare în dimineața examenului
 Se îndepărtează pilozitatea pubiană
 Se face spălătură vaginală cu apă sterilă
 Se transporta pacienta la sala de radiografie
 Se aseaza pacienta pe masa de radiografie

Materiale necesare
 Substanța de contrast a
 Ap.schultze.steril cu sonda rigida
 Seringă sterilă
 Monometru pentru măsurarea de presiune
 Trusa cu instrumentul steril și pense
 Casoleta cu comprese sterile
 Tampoane sterile
 Solutii antisepticve
 Manusi
 Bonete sterile
Efectuare investigatiei
 Tehnica se efectuează de către medic cu ajutorul asistentei medicale
 Aceștia se spală pe mâini se dezinfectează pe mâini ,masca și boneta
 Medicul introduce speculul vaginal în cavitatea vaginală
 Introducem un tampon montat pe port tampon și badijonează colul cu o substanta antiseptica
 Între timp asistenta umple seringa cu substanță de contrast
 Medicul fixează colul cu pense și introduce în colul uterin sonda ap. schultze
 Adaptează la sondă seringa plină cu substanta de contrast și introduce lent și discontinuu substanța
urmărind presiunea pe manometru
 Se observă pe ecranul de la radiografie opacifierea treptata
 Se pot realiza bun filme radio față și profil
 La finalul tehnicii retrageți sonda din col
 Dezbracă mănușile spală mâinile și notează tehnica

Îngrijirea ulterioară după tehnică

Se efectuează o spălătură a organelor genitale externe și se fixează con tampon steril absorbant pe
regiunea vulvară
Se transporta pacienta la salon unde va rămâne în repaus la pat timp de 24 de ore
După 24 de ore se efectuează o radiografie simpla de bazin numita proba COTT
Se supraveghează apariție și eventualele Efecte negative ale tehnicii -Dureri pelviene, febră ,semne de
inflamație peritoneală

13
 Incidente
 Durerea provocată de distensia trompelor
 Inflamatii ale trompei uterine
 Lezarea mucoasei colului

Insuflația utero tubara

 Evidențiază permeabilitatea trompelor prin introducerea unui gaz dioxid de carbon În interiorul
cavității uterine cu ajutorul aparatului schutze
 Se efectuează între zilele a 8 a și a 12 a ciclului menstrual după administrarea unui sedativ
 Gazul introdus produce un zgomot atunci când trompa este permeabila
 Zgomot ce este perceput cu ajutorul stetoscopului
 Dacă pacienta prezintă senzație de greață ,rău ,use se impune oprirea tehnicii

Ecografia
 Reprezenta examenul cu ultrasunete care poate evidenția tumori, sarcini și leziuni
 Scopul este explorator
 Înlocuirea unor metode mai puțin suportate de către pacient pentru detectarea anomaliilor prezente
la organele genitale interne .
 Supravegherea eventualelor afecțiuni depistate ori a unor complicații ale ale acestora și depistarea și
analiza chisturilor ovariene

Pregătirea psihică a pacientului

 Se informează pacientul și se obține consimțământul

 Dacă este cazul se reprogramează ecografia
 Se instruiește pacientul că timp de o oră înaintea examinării să nu urineze si să bea 500 ml de apă
Pregătirea fizică a pacientului
 Se dezbracă jumătatea inferioară a corpului
 Se așează pacientul pe masa de examinare în decubit dorsal
 Se închid ferestrele ,se asigură temperatura optimă
 Luminozitate slabă pentru a obține sau a vizualiza imagini clare
Materiale necesare
 Ecograf
 Gel decuplaj acustic
 Prosoape de unică folosință pentru îndepărtarea gelului de pe tegumente
 Soluții antiseptice pentru dezinfectarea mâinilor
 Mănuși de unică folosință
 Tăvița renală
Tehnică
 Se efectuează de către medic
 Se aplică gelul decuplaj acustic
 Se deplasează sonda ecografului de a lungul părții inferioare a abdomenului
 Se urmăresc imaginile înregistrate pe ecranul de control sub diferite unghiuri
 Să efectuează copii ale acestor înregistrări sub formă de fotografii sau video uri
 La sfârșitul ecografiei se îndepărtează gelul de pe tegumente
 Se ajută pacienta să se îmbrace și să se ridice de pe masa de examinare
 Se conduce la pat
 Se notează în foaia de observație

14
 Observație

Examenul nu are niciun efect negativ asupra pacientei

În timpul examinării comunicarea cu pacientul este benefică

Curba termică
 Metoda de explorare a fertilității femeii că test de ovulație
 În mod normal spre mijlocul ciclului menstrual în momentul în care intervine Actul corpului galben

 Curba termică suferă o ascensiune

 Această ascensiune nu este considerabilă temperatura vaginală sau rectală fiind de 37,1 ° sau 37,3 °
În primele 12 zile ale ciclului și până la 37,7 ° în momentul ovulației și după
 Ovulația corespunde deci ultimei zile de hipotermie sau primelor zile de ascensiune termică
 Temperatura trebuie măsurată dimineața înainte ca pacienta să se ridice din pat la aceeași oră și cu
ace lași termometru
 În ciclurile menstruale anovulatorii temperatura bazală este monofazica

Fracțiunile extemporanee
 Probă simplă utilizată pentru examinarea secrețiilor vaginale
 Secreția se recoltează din imagini din orificiul extern al colului uterin și din orificiul extern al
meatului urinar
 Examinarea se face pentru depistarea gen ochiului sau pentru trigotomovaginalia
 Înainte cu 8 ore de recoltare nu se fac spălături vaginale nu se introduc medicamente locale și se
recomandă repaus sexual
Examene complementare
 Dozări hormonale
 Examen oftalmoscopic
 Investigații genetice
21.09.2022
Spalatura vaginala
Reprezinta introducerea unui curent de lichid de spalatura sau solutie antiseptica in interiorul cavitatii
vaginale in scop terapeutic.
Scop
 Drenarea leucoreei abundente sau patologice
 Decongestionarea mucoasei vaginale
 Oprirea unei hemoragii
 Dezinfectie preoperatorie a cavitatii vaginale inainte de interventii chirurgicale ginecologice
Indicatii
 In caz de leucoree abundenta ori patologica , procese inflamatorii locale ,, hemoragii pe cale
vaginala si preoperator in interventii ginecologice
Contraindicatii

 Inainte de recoltarea de secretie vaginala

 In perioada menstruatiei
 In ultimul trimestru de sarcina
 In prima saptamana dupa nastere
 Dupa interventii chirurgicale recente pe cale vaginala

15
 Pregatirea pacientei
 Se informeaza pacienta
 Se ofera informatii in legatura cu procedura si cu scopul acesteia se dezbraca jumatatea inferioara a
pacientei si se aseaza in pozitie ginecologica

Materiale necesare
 Irigator steril
 Canule vaginale sterile
 Pense port-tampon sterile
 Comprese sterile
 Suport pentru irigator
 Tampoane de vata sterile
 Bazinet
 Tavita renala
 Musama-alezasolutie de spalatura in functie de recomandarea si in fucntie de temperatura corpului
 Recipiente ptr colectarea deseurilor
 Manusi sterile

Efectuarea tehnicii
 Tehnica se efectueaza in cabinet sau in cazuri exceptionale in salon la pat
 Asistenta se spala pe maini , se dezinfecteaza si isi imbraca manusile
 Umple irigatorul cu lichid de spal,atura si il instaleaza in stativ sau in suport ,la o inaltime de 50-75
cm fata de simfiza pubiana
 Se conecteaza canula la tubul irigatorului
 Se departeaza cu mana stanga labiile mari
 Se deschide robinetul sau pensa irigatorului si in timp ce lichidul de spalatura curge ,se introduce
canula in cavitatea vaginala pana in fundurile de sac
 Se deplasseaza canula in directie laterala-stanga dreapta si in jjurul colului uterin dupa care Se
retrage usor directionand varful catre peretii laterali ai vaginului
 Inainte ca irigatorul sa se goleasca se retrage canula astfel incat sa nu patrunda aer in vagin
 cu restul de lichid se spala regiunea vulvara folosind comprese pe port tampon
 Se usuca regiunea prin tamponare cu comprese
 Se aplica un tampon , in regiunea vulvara
 Se indeparteaza materialele folosite

OBS.Daca tehnica se efectueaza la pat pacienta va fi asezata in pozitie ginecologica in pat , iar intre
copase se aseaza bazinetul

Ingrijiri ulterioare
 Se instaleaza pacienta in pat in pozitie comoda ,
 Se urmareste evolutia scurgerilor vaginale
 Se acorda alte ingriji in functie de recomandarile medicului

Incidente
 Senzatie de durere locala
 Frison
 Daca kichidul este rece senzatie de durere daca presiunea lichidului de curent este prea mare
 Arsuri ale mucoasei daca lichidul este fierbinte
 Leziuni ale mucoasei daca manevrele de spalare sunt bruatale

16
 Examinarea sanului
 Datorita frecventei mari a afectiunii tumorale la nivelul sanului se impune examinarea periodica de
catre specialist si chiar de femeia insasi , a sanilor ,pentru diagnosticarea precoce a eventualelor afectiuni
 Examinarea sanului se face in pozitie sezand , apoi in pozitie de decubit dorsal , bolnava fiind
dezbracata pana la brau

Inspectia
 Se vor observa simetria sanilor , starea mameloamelor , retractia pielii

Simetria
 Un anumit grad de simetrie este intalnit iar , diferenta de dezvoltare este usor observata
 asimetrie evidenta poate indica fie o anomalie congenitala sau poate fi vorba de o formatiune
chistica , o inflamatie sau o tumora
 La examinarea mamelonului se poate observa o ventuala scurgere , dimensiunea, forma , aspectul
general , sangerare , retractie a mamelonului sau ulceratie .
 Ulceratia mamelonului poate indica , chiar si o leziune tumorala maligna daca doar un mamelon
este infectat
 Afectarea bilaterala indica de obicei o problema dermatologica
 Sangerarea mameloanelor este data de cele mai multe ori poate indica un papilom intra-canalicular
 Scurgerile care variaza ca si culoare de la galben citrin la verzui-albastrui , sunt date de obicei de
mastita
 Retractia pielii se manifesta prin zone de depresiune mai mult sau mai putin evidente , fiind
indicatie de carcinom
 Pentru a pune in evidenta retractia pielii , pacienta va fi examinata in pozitie in care sa se execute o
tractiune pe ligamentele suspensoare ale sanilor –in picioare cu bratele ridicate –sau cu gtrunchiul
inclinat inspre inainte cui palmele sprijinite pe un suport
 Aceasta manevra arata daca sanii , cand se indeparteaza de torace , produc oi tractiune egala
bilateral pe ligamentele suspensoare
 Inspectia completa cuprinde si examenul vizual al regiunii axilare si al subclaviculare deoarece
acestea constituie principalele zone de drenaj limfatic
 Se vor observa modificarile de culoare precum si prezenta edemului

Palparea
 Consistenta mamara a tesutului mamar variaza in functie de varsta, de obezitate , de faza ciclului
menstrual si chiar de sarcina.
 La femeile invarsta , glanda mamaraa este fibroasa si nodulara
 La femeile tinere , sanul este format din loculi de tesut glandular care nu trebuie confundati la
palpare cu nodulii tumoraliun tesut subcutanat mai dezvoltat poate modifica aceasta senzatie
 Modificarile legate de durata cilului menstrual pot fi de asemenea observate la palpare
 Inainte de menstruatie sanii devin angorjati si durerosi pentru ca dupa menstruatie congestia sa
dispara
 Aceste modificari ciclice repetate pot duce in timp la mastita clerostistica .In acest caz glanda
mamara are o consistenta granuloasa , datorita dilatatiilor in reteaua canaliculara

 Palparea se executa pentru fiecare san in parte,utilizand pentru examinare atat varful degetelor cat
si palma
 Palparea se face in directia acelor de ceasornic , apoi atentia se va indrepta spre mamelon notand
pierderea elasticitatii sau prezenta unei induratii.
 Un nodul subcutanat in regiunea sub-areolara poate fi un simplu chist sebaceu .

17
  Daca nodulul este situat in profunzime poate fi vorba ,de un papilom intra-canalicular
 Pentru examinarea completa a asanului pacienta va fi asezata ,in pozitie sezand si in decubit dorsal
 Pacienta va tien mainile pe langa corp , apoi va tine mainile ridicate deasupra capului si asezate pe
cap.
 Pentru perceperea unor eventuale tumori , in pozitia de decubit dorsal se va introduce o perna sub
hemitoracele examinat .
 Daca pacienta vine la control pentru durere sau pentru un nodul va fi examinat mai intai sanul opus
.
 In cazul in care se descopera prezenta unei mase tumorale , examinatorul va urmari localizarea ,
marimea , conturul , consistenta , mobilitatea , delimitarea acestei tumori.

Localizarea
In practica se considera sanul ca fata unui ceasornic cu mamelonul punct central , astfel leziunea poate
fi localizata pe un ax , si raportat pe distanta fata de un mamelon.

Marimea si dimensiunile
Se vor determina ata lungimea cat si latimea , cat si grosimea formatiunii tumorale.

Conturul
Tumorile benigne au de obicei contur neted , regulat .Cele maligne prezinta margini dure .

Consistenta
O tumora care la palpare da senzatia ca este moale , este de natura benigna .
O tumora dura cu contur neregulat este maligna dar si o inflamatie poate provoca o induratie
locala .

Sensibilitatea
O leziune inflamatorie este dureroasa , in timp ce leziunile maligne sunt nedureroase .
Mobilitatea
 Majoritatea tumorilor benigne sungt mobile .
 masa inflamatorie poate fi mai mult sau mai putin fixa
 Tumorile maligne sunt in faza de debut mobile si pe masura ce evolueaza devin fixe , deoarece
invadeaza tesuturile invecinate.

Delimitarea
 In general o delimitare lenta indica un proces de natura benigna ,in timp ce absenta delimitarii
sugereaza o leziune inflamatorie sau un cancer .
 Aceste semne sunt modificari aproape intotdeauna caracterisice formelor avansate de boala , de
aceea se pune problema depistarii precoce prin autoexaminarea sanilor, astfelfemeia se aseaza in fata
oglinzii si vizualizeaza saniik , fata si profilul.
 Se observa daca nu exista o bombare sau o retractie a pielii
 Se exercita o usoara presiune in jurul mamelonului pentru a provoca o eventuala secretie
neobservata se face apoi palparea propriu-zisa intotdeauna cu mana opusa sanului examinat , palpandu se
fiecare ,,felie,, a sanului asemanat cu un ceasornic de la mamelon spre marginea sanului incepandu se
cu ,, felia,, corespunzatoare orei 12 .
 Daca sanul este mai mare va fi sustinut cu mana de aceeasi parte .Dupa ce intreg sanul a fost palpat
se examineaza axila si se trece la sanul opuis in aceeasi ordine .

18
 Examinarea paraclinica
1. Mamografia –consta in examinarea radiologica standard a ambilor sani in 2 planuri evidentiind
aspectul partilor moi .In caz de cancer de san mamografia arata o opacitate mai mult sau mai putin
omogena cu contur neregulat continand mici calcifieri in miojlocul zonei opace , precum si distorsionarea
tesutului conjunctiv adiacent .
2. Termografia –se bazeaza pe faptul ca tegumentele subdiacente asemenea unei tumori maligne sunt
mai calde decat tegumentele invecinate .Se foloseste o camera cu infrarosii
3. Ecografia permite diferentierea formatiounilor chistice de formatiounile fara continut lichid .De
aceea punctia chisturilor poate fi practicata sub control ecografic pentru o abordare cat mai precisa .
4. Examenul citologic al scurgerilor mamelonare –poate fi util mai ales atunci cand exista secretie
care poate fi obtinuta din scurgerea spontana sau la exprimarea mamelonului
5. Citologia prin punctie biopsica care are valoare deosebita , rezultatele fiind corecte in proportie de
90% si peste

22.09.2022
Semne si simptome in bolile ginecologice
Tulburarile ciclurilor menstruale
Menstruatia -este sangerarea uterina ,ciclica la 21-35 de zile (25-32 dupa alti autor) dureaza 3-5 zile
.Cantitatea fiziologica de sange peirdut viind 20-60 ml
Tulburari in exces
Menoragia -este sangerarea ciclica dureaza mai mult de 7 zile si cu flux sanguin crescut .Atunci cand
cantitatea de sange este normala ,dar sangerarea dureaza peste 7 zile se poate folosi termenul de
mesntruatie prelungita .Poate sa apaara in caz de endometrioza , boala inflamatorie pelvina ,fibrom
uterin.
Polimenoreea – este aparitia menstruatiei la intervale mai mici de 21 de zile.De obicei apare in caz de
ciluri anovulatorii.
Metroragia –este sangerarea uterina ce poate surveni intre 2 menstruatii normale cu caracter
anormal .Este neregulata , cu flux sanguin predominant excesiv.Poate sa abpara in boli endocrine , in
tratament hormonal nesupravegheat .
Menometroragia-este sangerarea de origine uterina neregulata ca frecventa , durata si cantitate (
durata prelungita , cantitate crescuta ).Nu se mai poate face distinctie neta de ultima menstruatie , care nu
poate fi precizata

Tulburari in minus
Hipomenorea- reprezinta sangerarea menstruala regulata cu durata redusa de 1-2 zile si cu flux
scazut
Oligomenoreea-este sangerarea menstruala la intervale mai mari de 35 zile , cu flux sanguin redus ,
apar in boli endocrine , cicluri anovulatorii
Amenoreea-reprezinta absenta menstruatiei.Poate fi primara,adica lipsa aparitiei menstruatiei dupa
varsta de 16 ani sau secundara adica oprirea menstruatiei pe o perrioada de 3 luni la o femeie care
avea o menstruatie prezenta.

Cauze
 Imperforatia himenului
 Malformatii
 in caz de pierdere ponderala excesiva
 in stari efective deosebite

19
 Sindromul intrapersonal /Ovulargia –este o criza dureroasa de o intensitate si durata variabila
insotita de o metroragie redusa care apare la jumatatea ciclului menstrual determinata de ovulatie si care
apare la adolescente di la femeile tinere .
Durerile pot fi acute si pot dura cateva ore sau pot fi !!!surde si pot dura cateva zile.
Metroragia poate fi secundara durerii sau poate lua aspectul unei secretii sanguino-lente sau poate
avea cantitate si durata asemanatoare menstruatiei .
Uneori se pot asocia si alte semne cum ar fi greturi , varsaturi , cefalee, vertij , agitatie,palpitatie ,
tensiune mamara

 Hemoragia vaginala
Care are origine genitala poate surveni oricand pe parcursul vietii .in functie de etapa in care
survine cauzele pot fi diverse .La femeia adulta in plina activitate genitala cauzele pot fi
 Malnutritia
 Boli debilizante generale
 Neoplasme in stadii avansate
 Tulburari metabolice majore
 Boli hematologice
 Afectiuni endocrine
 Insuficienta cardiaca
 Afectiuni psihice
 Avort
 Sarcina ectopica /extrauterina
 Hemoragii ginecologice avand punct de plecare cervical , uterin , salpingian ,ovarian.

 Leucoreea-reprezinta o scurgere albiciasa sau galbuie la nivelul vaginului

Pe de o parte ea poate fi fiziologica , poate deveni mai abundenta in anumite operioade ale ciclului
menstrual , nu este insotita de durere , nu necesita tratament sau poate fi patologica adica scurgere
vaginala abundenta ce se datoreaza unor inflamatii ale vaginului , colului , uterului , trompelor .
Leucoreea poate avea aspecxte diferite in functie de germenii incriminati astfel Ș in vulvovaginite cu
tricomonas , scurgerea este evrzuie ,fluida , spumoasa , cu miros fad .
De obicei tranesmiterea se face pe cale sexuala .La barbati prezenta acestuia poate sa fie
asimptomatic .
Leucoreea se insoteste de prurit , usturimi , dispareunie.
Tratamentul ambilor parteneri este obligatoriu si este eficient in porportie 90% din cazuri.

 In vulvo vaginita micotica , leucoreea este alba , grunjoasa , abundenta , pruriginoasa .Candidozele
vaginale se intalnesc in caz de modificari ale echilibrului vaginal si vorbim despre administrarea de
antibiotice , de administrarea de corticosteroizi , citostatice chiar si in sarcina .
 In vulvo-vaginita –gonococica leucoreea este galben purulenta , contagiunea se face pe cale sexuala
, manifestarile apar la 3 -5 zile dupa infectare iar leucoreea este insotita de prurit si disurie .
Poate duce la pelvinperitonite si chiar septicemie .D
De asemenea este responsabil de obstructie primara care duce la sterilitate

 In vulvo vaginita cu Chlamydia , leucoreea este galben purulenta si este frecvent insotita de cistita
, metroragii, disurie ,dureri pelviene .Netratata poate duce la endometrioze , ocluzie tubara , infertilitate
In vulvo vaginitele nespecifice , leucoreea este gri cenusie cu miros fad , in general datorandu se unor
asocieri de germeni si este insotita de prurit suparator .

20
  Durerea
Poate fi acuta , subacuta sau cronica .
Poate avea debut brusc daca este produsa de leziuni cum ar fi ruptura trompei uterine sau poate avea
instalare progresiva .
De asemenea se poate agrava daca survine o suprainfectare.Se poate manifesta sub forma de crampe in
timpul ciclului menstrual.
De asemenea poate fi data de afectiuni ale sistemului reproducator In acest caz aparand si in timpul
contactului sexual .
De asemenea poate fi psighica in urma unui abuz sexual sau a unei traume .
Poate fi localizata , poate fi colicativa sau poate afecta iontreg abdomenul sugerand acumulare de sange
, puroi , de asemenea poate fi exacerbata de examinare si de miscarile bruste .
Sindroame corelate cu ciclul menstrual

Sindromul premenstrual care reuneste manifestari somatice si psihice care apar cu regularitate pe
parcursul fazei luteale .Manifestarile debuteaza cu 10-14zile inainte de instalea menopauzei si dispar dupa
1-2 zile de la instalare Aproximativ 70 pana la 90% dintre femei prezinta in zilele premergatoare
menstrtuatiei , modificari de dispozitie , senzatie de tensiune mamara ,senzatie de tensiune abdominala
.Acestea nu sunt considerate patologice , insa la unele femei manifestarile sunt suficient de intense cat sa
influenteze activitatea si relatia cu anturajul .
Factorii cei mai frecvent incriminati ar fi – ereditatea , multiparitatea , consumul de alcool, exercitarea
unei profesii solicitante si chiar si varsta .

Manifestarile clinice sunt

 Cefalee
 Durere musculara ,
 Tendinta la suicid
 Plictiseala
 Izolare la domiciliu
 Reducerea capacitatii d concentrare ,
 Insomnie
 Somnoloenta
 Reducerea sau exagerarea libidoului
 tensiune psihica
 Depresie
 Uneori agresivitate

Conduita terapeutica
 Se informeaza sotul si sotia supra sindrumului
 Evitarea stresului si a suprasolicitarilor psihice
 Renuntarea la exagerarea consumului de sare , zahar , cafea in timpul fazei luteale.

 Tatamentul medicamentos se va dresa simptomatologiei dominante si va fi indicat de catre medic –

diuretice , preparate hormonale
Sindromul intermenstrual
Sindromul mastodinian sau mastalgia – se caracterizeaza prin dureri si prin tumefierea sanilor ,
manifestari ce se succed ciclic .Acuzele debuteaza cu cateva zile de inainte de instalarea menstruatiei sau
se intind de a-lungul fazei luteale.Manifestarile apar bilateral , simetric .Sunt mai intense in cadranele
supero interne si pot iradia de a lungul marginii externe a muschilor pectorali , spre umeri si brate .Ca si
mijloace de tratament , renuntarea la ceai , cafea , iar in fazele moderate se dministreaza progesteron

21
 TULBURARILE SEXUALE
 Vaginism care desemneaza constrictia involuntraa a vaginului cu reflex de aparare care face
imposibil actul sexual
 Dispareunia –durere la contactul sexual
 Frigiditatea-absenta orgasmului care poate fi asociata cu scaderea sau absenta libidoului

Alte semne
Prurit –poate fi intalnit la persoanele invarsta si se numeste priurit senil si care antreneaza leziuni de
grataj
Alte cauze pot fi - pubiana , prezenta oxiurilor , alergia la lenjerie sau poate avea origine
psihica .

Probleme de depedenta
 Alterarea confortului legat de durere si de scurgerile vaginale
 Deficit de cunostinte in legatura cu ovulatia si functia sexuala , transmiterea bolilor sexuale ,
simptomele cancerului
 Teama de interventie chirurgicala , de sterilitate , de evolutioe grava sau de reactia sotului
 Perturbarea conceptului de sine in klegatura cu schimbarea schemei corporale
 Disfunctia sexuala
 Alterarea integritatatii tegumentelor din cauza scurgerilor vaginale si a prurituluib

Obiective
 Pacienta sa nu prezinte durere
 Pacienta sa si exprime temerile si sa vbb deschis despre operatie si despre limitarile imopuse
 Pacienta sa si mentina regiunea perineala curata
 Pacienta sa demonstreze intelegerea si acceptarea modificarilor sexuale
 Pacienta sa demonstreze cunoasterea simptomatologiei cancerului
 Pacienta sa enumere bolile cu transmitere sexuala si sa identifice simptomatologia acestora
 Sa cunoasca tehnica de autoexaminare a sanului

Interventii

 Se asigura linistea si confortul pacientului prin calmarea durerii prin medicamentele recomandate
 Se incurajeaza pacienta si se dau informatii cu privire la modificarile ce poit avea loc in organismul
sau
 Se ofera informatii in legatura cu ovulatia si starea de disconfort
 Se ofera informatii cu privire la prevenirea infectiilor secundare in contaminarea cu germeni din
regiunea analas i se explica modul de transmitere pe cale sexuala a unor boli si implicarea acestora in
starea de sanatate prezenta si viitoare .
 Se informeaza pacienta in legatura cu ptrincipalele manifestari ale bolilor transmise sexual ,
importanta consultarii medicului , protectia partenerului si tratarea ei si a partenerului .
 Se explica importanta alimentarii pentru organism
 Se face pregatire peroperatorie fizica si mai ales psihica
 Se observa principalele sindroame si se supravegheaza vindecarea unor leziuni
Pregatirea preoperatorie pentru interventii chirurgicale ginecologice
 Afectiunie ginecologice care pot fi tratate sunt –tumorile aparatului genital, infectiile ginecologice
 Tulburari de statica uterina –prolaps uterin
 Malformatii congenitale si sarcina extrauterina

22
 Interventiile asupra aparatului genital se poate efectua pe cale abdominala , pe cale vaginala sau
perineala precum si intervengtii mixte
Interventiile pe cale abdominala se impart in 2 categorii-
1. interventii conservatoare in care organele se pastreaza si continua sa si pastreze functiile-rezectie
partiala de ovar ,restabilirea permeabilitatii trompelor
2. Interventiile mutilante in care organele se elimina , functia acestora fiind eliminata sau grav afectata
, , pentru organele pereche , indepartarea mainii laterale lasa posibilitatea reproducerii daca restul
aparatului genital este sanatos
Extirparea ovarelor –ovarectomie
Extirparea trompelor-salpingectomie
Extirparea trompelor si ovarelor-anexectomie
Indepartarea uterului-histerectomie care poate fi subtotala cand se pastreaza colul uterin , (daca este
sanatos) ,totala cand se indeparteaza si colul uterin , largita cand se suprima uterul , anexele si se
utilizeaza in cancerele de col uterin si ca masura preventiva in cancerul de san

Interventiile pe cale joasa perineala sau vaginala sunt-

 Interventii restauratoare pentru prolaps genital si pentru ruptura de perineu –colporafia anterioara
si colpo perianefria posterioara

 Interventiile mutilante
 Histerectomia si colpectomia –adica suprimarea vaginului cu imposibilitatea actului sexual
 Chiuretajul uterin

 Interventii pe vagin si vulva

Pregatirea preoperatorie pentru interventiile pe cale abdominala

 Bilantul preoperator cuprinde examinarile paraclinice curente , aceleasi ca in cazul interventiilor
abdominale .
Cand interventia chirurgicala se realizeaza pentru un cancer genital si cand se pune problema unei
interventii largite , investigarea se face si mai amanuntit pentrui a aprecia corespunzator starea biologica
a bolnavei si pentru a obtine informatii despre cat de estinsa este boala.

 Ingrijirile specifice urmaresc tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice cu autobiograma

incepand cu mai multe zile inainte de interventia chirurgicala si continuand si dupa aceasta
Corectarea anemiei deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata ,
iar anemia poate duce la complicatii postoperatiorii cum ar fi socul hemoragic si trombozele .
La nevoie anemia se poate corecta prin transfuzie .
In cancerul de col uterin este indicat ca ininte de interventie bolnava sa faca tratament cu cobalt pentru
sucuritatea oncologica in scopul prevenirii diseminarii bolii intra operator

 Pregatirea locala se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepaand cu o zi inainte de

operatie .
Cu o seara inainte se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala si se imbraca pacienta cu
lenjerie curata .
Zona in care va fi practicata incizia, se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila , acest
lucru se poate realiza si in dimineata interventiei chirurgicale .
Tot in seara precedenta se face clisma simpla, care se repeta dimineata .
In dimineata interventiei se masoara tensiunea arteriala , temperatura , se indeparteaza lacul de pe unghii
si se atentioneaza sa nu se dea cu ruj inainte de a intra in sala .Se goleste vezica , se instaleaza sonda
permanenta .Pregatirea medicamentuoasa se face in sala de preanestezie sau la salon

23
 Pregatirea preoperatorie pentru interventii pe cale joasa

Bilantul preoperator si ingrijirile specifice sunt aceleasi
 atentie deosebita se va acorda tratarii secretiiloir genitale din care se va recolta si va face
antibiograma.
 Daca exista afectiuni genitale sau vaginale acestea se vor trata pana la completa vindecare .Se va
face spalarea repetata a cavitatii vaginale cu solutii antiseptice ( cloramina , apa oxigenata ). Toaleta locala
consta in indepartarea pilozitatii si apalarea aminutioasa a regiunii

Ingrijirile postoperatorii
Supravegherea bolnavei operate are in vedere aceleasi elemente de apreciere ca si in chirurgia
badominala generala
 Fasciesul bolnavei-daca are afscies speriat , cianoza
 Respiratia –imediat dup operatie este ampla si rara din cauza anesteziei , apoi devine usor
accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii .Revine la normal dupa 24-36 h.Mentinerea
ritmului alert arata o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie .Mobilizarea
precoce are un rol deosebit in prevenirea acestor complicatii, alaturi de exercitii respiratorii si tapotajul
toracic.
 Pulsul trebuie urmarit deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele
prabusirii circulatiei adica posibila hemragie interna in primele ore.In urmatoarele zile pulsul trebuie
corelat cu valoarea temperaturii . De asemenea complicatiile trombo-embolice sunt mai frecvente in
interventiile pe micul bazin , de aceea se verifica aspectul membrelor inferioare.
 Tensiunea arteriala este in directa corelatie cu pulsul.
 Temperatura imediat dupa interventie este usor scazuta .Ea poate sa creasca pana la 38 de
grade celsius in prima zi dupa care sa scada in limite normale .Mentinerea tempertaurii peste 37 de grade
celsius sau cresterea foarte mult in zilele urmatoare este semnul infectiei.
 Diureza –nu sufera modificari importante .Prima mictiune apare de regula la 6h dupa
interventie ., dar se poate insta retentia urinara de la inceput sau poate sa apara dupa indepartarea sondei
vezicale .In caz de aparitie a globului vezical se informeaza medicul , se incearca stimularea eliminarii iar
la nevoie se face sondaj vezical.
 Starea abdominala –Bolnava prezinta o usoara tensiune a peretului abdominal , chiar o
hiperestezie superficiala moderata si durere in primele 2 – 3 zile dupa operatie .Se va combate balonarea
, prim mobilizare precoce si stimularea peristaltismului.La nevoie se aplica tubul de gaze , iar daca este
nevoie se face o pauza de 1 -2 h , timp in care circulatia nivelul mucoasei se reface si se poate repune
/reintroduce tubul.
 Restabilirea tranzitului intestinal- dupa ce trece perioada de pareza intestinal
postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semn ca peristaltismul s a restabilit .In mod normal dupa
48-72h apare primul scaun.Dupa reluarea tranzitului pentru gaze , alimentatia popate fi imbogatita
.Exceptie fac pacientele operate pe perineu si vagin care trebuie sa primeasca mai multe lichide (
pentru a intarzia primul scaun , pentru a nu forta suturile .
 Combaterea durerii –este importanta in primele zile deoarece durerea face sa creasca
anxietatea .De asemenea favorizeaaza insomnia si disconfortul.
Pentru calmare si pentru asigurare a cel putin 8-10 h de somn se administreaza tranchilizante,antialgice
 Supravegherea pansamentului incepe dupa iesirea din sala , imediat postoperator se
urmareste sa nu sangereze,iar in urmattoarele zile se urmareste ca pansamentul sa fie uscat.In cazul tubului
de dren se urmareste permeabilitatea , si se noteaza in foiae cantitatea.
 Reluarea alimentatiei –Administrarea de lichide pe gura incepe imediat ce au incetat
varsaturile , asta daca exista.In prima zi se va adminisrtra ceai , apa, limonada , zeama de compot

24
.Aproximativ 3000ml. A doua zi poate sa primeasca supa strecurata , lichide dulci , aprox 1000 ml.Dupa
aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta.apoi alimentatia devine variata
.

 Mobilizarea –trebuie sa se realizeze cat mai precoce ,intrucat diminueaza frecventa

complicatiilor venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza respiratia .Bolnava va fi ridicata din pat a
2 a zi , cu atentie , daca are tub de dren si sonda vezicala.
Mobilizarea se face progresiv pana cand bolnava capata incredere in fortele proprii. Varsta inaintata
sau varsta dificila nu constituie contraindicatii pentru mobilizare.

Prevenirea complicatiilor postoperatorii

1.Complicatiile pulmonare se previn prin exercitii respiratorii,tapotaj toracic , tuse asistata si asezarea
bolnavei intr o pozitie adecvata .
2.Complicatiile tromboembolice sunt prevenite prin supravegherea atenta a membrelor inferioare
prin miscari pasive si active a membrelor inferioare si masajul usor in sensul circulatiei venoase
La nevoie se face tratament cu anticoagulante
3.Infectia se previne la nivelul plagii prin pansament antiseptic.Daca interventia s a facut pe cale
vaginala se spala perineul cu solutie sterila de cateva ori pe zi si dupa fiecare eliminare , zona va fi
mentinuta uscata si se controleaza tampoanele perineale , pentru a putea urmari evoluitia .Se vor urmari
culoarea , cantitatea , si mirosul secretiei drenate .Se aplica tratament cu antibiotice mai ales daca pacienta
a avut infectie preoperatorie.,
23.09.2022

Ingrijirea pacientei cu histerectomie

Face parte din interventiile mutilante .

Indicatiile majore sunt-tumorile maligne (cancer de col, ovar , san), fibrom uterin dupa varsta de 40
de ani.
La femeile tinere cu tumori benigne se poate efectua histerectomie subtotatala .
Indepartarea uterului se poate face pe calea abdominala sau pe calea vaginala .Interventia poate include
colporafie inferioara sau colporafie posterioara .
Ingrijirile de nursing vor urmari in principal , revernirea la functia normala a organismului,prevenirea
complicatiilor, si reintegrarea psiho sociala si familiala a femeii.

Pregatirea pentru interventie se face la fel ca interventiile chirurgicale abdominale , la cre se adauga
toaleta perineala completa si spalatura vaginala cu solutie antiseptica la recomandarea medicului.
La bolnavele cu cancer se urmareste corectarea anemiei ssi ameliorarea starii generale .
Asistenta medicala trebiie sa cunoasca starilde sufletesti prin care trece bolnava , teama de moarte de
cancer , de durere , de pierderea femeii a , sexualitatii , de crestere in greutate sau alte modificari
determinate de menopauza fortata.
Se va respecta dorinta fenmeii cu privire la diagnostic , la secretul profesional , deoarece nju toate
femeile doresc sa se stie ca au suferit sau ca vor suferi o interventie care modifica schema corporala.
Ingrijirile postoperatorii sunt aceleasi ca in cazul chirurgiei generale si mai purin complexze pentru
calea vaginala. Cele mai multe femei sub varsta de 40 de ani isi pot relua activitatea intr o luna maxim 2 ,
femeile mai invarsta si cu o conditie fizica mai putin buna au nevoie de mai mult timp pentru refacere

25
26