Metoda cubului

Este o metodă utilizată atunci când se urmăreşte explorarea unui subiect sau unei atitudini din mai
multe perspective.

Etape ale desfăşurării:

- anunţarea temei;

- parcurgerea unităţii de conţinut propusă (texte, materiale auxiliare, articole sau o minimă
bibliografie);

- împărţirea clasei de elevi în şase echipe eterogene;

- fiecare echipă îşi alege un lider, ca purtător de cuvânt al acesteia, fără să-şi impună propriile opinii; -
confecţionarea unui cub de hârtie (carton, placaj sau material plastic) cu latura de 50 cm ;

- înscrierea, de către profesor, pe fiecare dintre suprafeţele cubului, a câte o sarcină de lucru (6
suprafeţe = 6 sarcini sau perspective). De exemplu: Analizează!, Descrie !, Compară!, Asociază!,
Aplică!, Argumentează pro şi contra! (în funcţie de specificul temei şi a obiectivului, se pot formula şi
alte perspective.);

- fiecare echipă urmează să examineze tema propusă din perspectiva cerinţei înscrise pe una dintre
feţele cubului, şi care i-a fost repartizată iniţial de către profesor sau care i‫־‬a revenit prin aruncarea
zarului (prin hazard);

- la epuizarea sarcinii, liderul fiecărei echipe urmează să prezinte în plenul clasei rezultatele
perspectivei cercetate. în timpul expunerii, membrii echipei pot interveni pentru eventuale clarificări
şi completări. Toţi elevii clasei iau notiţe şi, după nevoi, interoghează echipa care îşi expune
segmentul cercetat; - după ce toate echipele îşi expun rezultatele în plen, profesorului îi revine
obligaţia de a integra cele şase perspective într-o expunere succintă;

- după epuizarea activităţii, profesorul poate lansa, eventual, alte şase perspective pe aceeaşi temă
sau poate recurge la un exerciţiu de brainstorming, aplicabil unora sau tuturor celor şase perspective;

- în finalul activităţii se poate aplica o probă cu şase itemi prin intermediul căreia să se sondeze
gradul de înţelegere şi de însuşire a problemei puse în discuţie.

Metoda Floare de Lotus

Petale de nufăr – vor constituii suprafaţa de lucru pe care vor picta. Copii
vor începe lucrul pe un fond muzical „Valsul Primăverii”.
1. Se stabileşte împreună cu educatoare tema principală: “PRIMAVARA
de Vasile Alecsandri”.
2. Copii menţionează cele 8 teme secundare pornind de la poezia
studiata la clasă. Cei care vor răspunde primii vor fi aleşi cei opt lideri.
3. Educatoarea lipeşte pe diagramă (petală) cerintele propuse de către
lideri care vor individualiza fişa de lucru .
4. Liderii îşi vor alege membrii cu care vor lucra în echipă. Aceştia vor
denumi şi motiva ce subiect au ales. Jetonul ,sarcina de lucru aleasă se
anexează petalei de nufăr.
5. Sarcina de lucru este de a găsi elemente de primăvară specific
fiecarei petale gasite de către lideri. În 3-5 minute vor găsi cât mai multe
elemente de primăvară în funcţie de creativitatea fiecăruia.
6. La un sunet al clopoţelului lucrările (petalele) se vor schimba de la
stânga la dreapta, iar spaţiile rămase libere vor fi completate cu
elemente corespunzătoare temei. Se va continua schimbul (rotirea) de
“petale de nufăr” şi adăugarea altor elemente până când se ajunge la
copilul care a ales iniţial.
7. La finalul activităţii se face evaluarea fiecărei lucrări. Se centralizează
elementele pentru a se vedea dacă sunt în concordanţă cu tema aleasă.

CVINTETUL

Primul vers este un cuvânt (cuvântul-cheie) care denumeşte subiectul care va fi descris (de obicei un
substantiv);

Al doilea vers este format din două cuvinte (adjective) care descriu subiectul;

Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe, de obicei la gerunziu);

Al patrulea vers este format din patru cuvinte ce formează o propoziție, prin care se exprimă
sentimentele elevului faţă de subiectul descris;

Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

Exemplu

Alcătuiește un cvintet (poezie alcătuită din cinci versuri), cu titlul „Bunica” având următoarea
structură:

Primul vers va conține titlul;

Al doilea vers va conține două adjective care descriu subiectul;

Al treilea vers va fi compus din trei cuvinte care exprimă acțiuni (verbe la modul gerunziu, acele
verbe terminate în –ând/-ind; exemplu: mergând, muncind);

Al patrulea vers va fi alcătuit dintr-o propoziție formată din patru cuvinte ce exprimă sentimente
față de subiect;

Al cincilea vers va conține un cuvânt care să exprime esența subiectului.

După ce au trecut cinci minute, liderul fiecărei grupe va veni în fața clasei pentru a citi propria poezie
realizată.

Bunica

Blândă, iubitoare

Zâmbind, iertând, dăruind

Un înger pe pământ.

Dragoste
Eseul de 5 minute

Învățătorul le cere elevilor să scrie:

un aspect pe care l-au învățat în lecție respectivă;

o întrebare la care ar dori un răspuns sau care poate exprimă o neclaritate în ceea ce privește
conținturile vehiculate;

o sugestie.

Profesorul adună eseurile elevilor (lectura lor oferindu-i posibilitatea evaluării nivelului de înțelegere
la care au ajuns elevii)

Profesorul folosește eseurile pentru a-și planifica lecția următoare.

HARTA POVESTIRII

Harta povestirii este o formă de organizare și sistematizare a conținutului unui text. Ea pune accent
pe relațiile care se stabilesc între cunoștințele pe care le are elevul cât și pe modul de aplicare al
acestora. Ea poate să cuprindă:

Localizarea evenimentului (spaţiul geografic, cultural, social);

Problema, motivul, aspectul generativ;

Evenimentele, etapele, fragmentele;

Personajele;

Soluţiile;

Concluziile.