Metode moderne de predare - Geografie

METODA CUBULUI

 Metodă prin care se poate dezvolta gândirea critică, are ca scop explorarea unui
subiect/temă urmând algoritmul alcătuit din şase paşi : descriere, comparare,
asociere, analizare, aplicare, argumentare.

Această metodă didactică cuprinde următoarele etape:

1. Elevii investighează o temă luată în discuţie. Activitatea

se poate realiza individual, în perechi sau în grup, când elevii
completează feţele cubului individual, apoi sunt organizaţi în grupuri, prezentând ce
au notat.
2. Se solicită elevilor care au la dispoziţie un cub din hârtie sau carton să noteze pe
fiecare faţă a cubului câteva cuvinte sau idei, conform instrucțiunilor date de către
cadrul didactic.
3. Feţele cubului pot să cuprindă următoarele cuvinte:
- Descrie (Cum arată /ce se întâmplă);
- Compară (Cu cine /ce se aseamănă);
- Asociază (Cum asociezi?);
- Analizează (Ce efect are asupra ta /asupra mediului/asupra celorlalţi);
- Aplică (Cum poate fi folosit? La ce ajută?);
- Argumentează ( E bun sau rău? De ce e bun sau de ce e rău?).
Exemplu: VULCANISMUL
 Sarcini de lucru - Fiecare aveţi câte un cub. Aveţi la dispoziţie trei minute

pentru a transcrie pe caiete cerinţa scrisă pe fiecare dintre feţele cubului.

 Activitate în perechi - Citiţi colegului de echipă ce este scris pe prima faţă a

cubului, iar colegul vostru va preciza exact ceea ce ia plăcut şi de ce. În cazul în
care colegul de echipă nu înțelege, va pune întrebări. Al doilea membru al
perechii, va prezenta ce a scris, iar colegul comentează. În acest mod vor comenta
toate cele şase idei scrise pe feţele cubului, timp de cinci minute.
 Activitatea frontală - Se împarte tabla în şase coloane, câte o coloană pentru

fiecare faţă a cubului. Un elev reprezentant al perechii va scrie într-o coloană

exact ce a scris pe feţele cubului.
Descrie - o erupţie vulcanică.
Compară - erupţiile vulcanice cu alte fenomene / procese din natură.
Asociază - elementele componente ale unui vulcan cu un obiect utilizat de către om.
Analizează - repartiţia vulcanilor pe glob.
Aplică - unele cunoştințe dobândite în lecţia despre vulcani pentru a explica alte
fenomene / procese cunoscute.
Argumentează - Afirmaţia „ vulcanii pot produce numeroase pagube “.
 METODA CIORCHINELUI
 

 Metodă care încurajează elevii să gândească singuri şi să stabilească conexiuni

între idei. Metoda ciorchinelui constă într-o serie de acţiuni parcurse în comun de
profesori şi elevi, fiind o tehnică prin care se pot realiza asociaţii de idei, dar care
oferă şi noi sensuri unor informaţii însuşite anterior. Prin această metodă se
încurajează participarea întregii clase, putând fii folosită pe parcursul predării,
făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.
Etapele metodei:
1. Pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleu).
2. Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură
cu tema propusă.
3. Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea central.
4. Elevii lucrează în grupe.
5. Fiecare grupă prezintă “ciorchina” proprie.
6. Se analizează fiecare “ciorchină” şi se efectuează una comună pe tablă dirijată
de profesor
7. După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create
pentru a dezvolta idei despre conceptul propus.
Exemplu: CREȘTEREA ANIMALELOR ȘI UTILIZAREA
PRODUSELOR ANIMALIERE

1.Comunicarea sarcinii de lucru – Lucraţi individual timp de trei minute.

Scrieţi propoziţia cheie – Creşterea animalelor– în mijlocul unei foi goale şi
încercuiți-o. Profesorul scrie propoziţia cheie în centrul tablei. Scrieţi toate
cuvintele care vă vin în minte, care au legătură cu activitatea agricolă
(creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere). Încercuiţi-le şi
legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie.
2.Activitate individuală - Individual fiecare elev urmează idicațiile
profesorului.
3.Activitatea în perechi - Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat de
către tine şi completaţi-l cu informaţiile primite de la el.
4.Activitate în grupuri - Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră
unei alte perechi, completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.
5.Activitate frontală- Vom completa ciorchinele de pe tablă. Fiecare pereche
/grup va oferi câte o singură informaţie, care nu a fost prezentată anterior.
 METODA  ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT

• este o strategie de conştientizare de către elevi a ceea ce ştiu, sau cred ca ştiu,
referitor la un subiect şi totodată a ceea ce nu ştiu, sau nu sunt siguri că stiu, şi ar
dori să ştie sau să înveţe;
• metoda poate fi folosită în prima parte a unei lecţii – actualizarea vechilor
cunoştinţe;
• activează elevii şi îi face conştienţi de procesul învăţării;
• oferă elevilor posibilitatea de a-şi verifica nivelul cunoştinţelor.
Modalitatea de realizare
• Se cere elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că le deţin cu privire la
subiectul, sau tema investigaţiei ce va urma; aceste idei vor fi notate într-o
rubrica a unui tabel – „ŞTIU”;
• Ei vor nota apoi ideile despre care au îndoieli, sau ceea ce ar dori sa ştie în
legătură cu tema respectivă; aceste idei sunt grupate în rubrica „VREAU SĂ 
ŞTIU”;
• Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigaţii şi
fixarea unor cunoştinţe referitoare la acel subiect, selectate de profesor; elevii  
îşi   însuşesc noile cunoştinţe şi îşi inventariază noile idei asimilate pe care le
notează în rubrica „AM ÎNVĂŢAT”;
 Această metodă am folosit-o la elevii de clasa a VI-a, în lecția Harta europei –
state și regiuni.
Primii doi pașii i-am realizat oral, pe bază de conversație, iar cel de-al treilea l-
au
realizat în scris, după ce textul a fost parcurs integral.

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

     
 Metoda cadranelor

 Este o modalitate de rezumare şi sintetizare a unui conţinut informaţional

prin participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. Această
metodă poate fi folosită în etapa de reflecţie.
 Metoda cadranelor presupune trasarea a două axe perpendiculare,
operaţiune în urma căreia rezultă patru cadrane.

Exemplu: ,,America - caracteristici fizico-geografice (relief, hidrografie)’’.

 se împarte clasa în 4 grupe;

 se stabilişte fişa de lucru pentru fiecare grupă;

 comunic sarcina de lucru: trasaţi două axe perpendiculare, obţineţi patru

,,cadrane,, în caietul de lucru. Fiecare grupă va nota în caiet ideile esenţiale

referitoare la subiectul propus pentru cadranul respectiv.
- precizez timpul de lucru: 10 minute
Fișa nr.1
Pentru America de Nord identificați:
 Două unități montane și altitudinea maximă.

 Două câmpii.

 Trei podișuri.

Fișa nr.2 
Pentru America de Sud identificați:
 O unitate montană cu altitudinea maximă.

 Trei câmpii.

 Trei podișuri.

Fișa nr.3  
 Pentru America de Nord și de Sud identificați 5 fluvii și bazine hidrografice în care acestea se

varsă.

Fișa nr.4
Pentru America de Nord și de Sud identificaţi:
 Două exemple de lacuri.

 Principalele cascade.