METODE DE ÎNVĂȚARE ACTIVĂ

METODA CUBULUI
 CUPRINS:
I. INTRODUCERE:
1. Definirea termenului „metodă”
2. Metodele de învățare activă

II. METODA CUBULUI

3. Definiție și scop
4. Etape
5. Avantaje
6. Utilizarea metodei în aplicații
 MOTTO:
„Pedagogia e ştiinţa frunţilor descreţite şi a inimilor deschise.

Pentru a apropia de persoana ta, pentru a le insufla încredere în

tine, pentru a le da curaj în înfruntarea greutăţilor drumului pe

care vrei să-i direcţionezi, trebuie să fii mereu surâzător, să

porţi aureola seninătăţii.”

- Gheorghe Ionescu
 I. Introducere
Metoda: Cuvânt ce provine din grecescul „methodos” (metha- spre, către;
odos- cale). Metoda reprezintă o cale spre didactică şi are ca scop atingerea
obiectivelor educaţionale; ea este o cale în fixarea conturului unor fapte, legi,
descrieri, interpretări, apropiindu-le cât mai mult de realitate

Metodele de învățare activă:

•
Creează comportamente ce denotă participarea;
•
Facilitează învățarea în ritm propriu;
•
Stimulează cooperarea, nu competiția;
•
Sunt atractive;
•
Pot fi abordate din punctul de vedere al diferitelor stiluri de învățare.
. Metoda cubului
Definiție: Metoda cubului este o metodă interactivă, ce
presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii, din mai
multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
integratoare a unei teme.

Scop: Metoda cubului are ca scop dezvoltarea gândirii

critice, dar mai poate fi adaptată și pentru activități de
dezvoltare a altor abilități, cum ar fi: de comunicare,
cognitive, autocunoaștere, gândire prospectivă, etc.
 ETAPE:
1. Pregătirea materialului didactic: construirea
unui cub, având pe fiecare față câte o culoare
diferită, corespunzătoare unui tip de sarcină.

2. Organizarea colectivului de copii/elevi:

Activitatea se poate realiza individual, în perechi
sau în grup.

3. Tipurile de sarcină date sunt:

DESCRIE, COMPARĂ, ASOCIAZĂ, ANALIZEAZĂ,
APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.

4. Elevii realizează sarcinile date de culoarea

obținută în urma învârtirii cubului:
DESCRIE: culori/forme/mărimi/imagini etc.
COMPARĂ: asemănări/deosebiri
ASOCIAZĂ: la ce îl trimite cu gândul situația/
obiectul/ ideea etc.
ANALIZEAZĂ: alcătuire/ordine/felul de a fi
APLICĂ: transmiterea unei idei printr-o acțiune:
imitare/desenare/scriere etc.
ARGUMENTEAZĂ: motive, păreri pro/contra,
 AVANTAJE:
•
Lărgește viziunea asupra •
Formează deprinderi de
temei, oferind cooperare;
posibilitatea mai multor
perspective; •
Încurajează exprimarea liberă
a părerilor și a punctelor de
•
Sporește eficiența vedere;
învățării;
•
Solicită gândirea
•
Dezvoltă abilitățile de copiilor/elevilor
comunicare;
 Utilizarea metodei în
Aplicația 1 aplicații:
Clasa: a IV- a
Disciplina: Geografie
Subiectul: Lacurile și Marea Neagră

Activitatea începe prin împărțirea clasei de elevi în 6

grupe și numirea unui reprezentant pentru fiecare grupă.
Inițial, elevul ales ca reprezentant va avea sarcina de a
învârti cubul, pentru a afla culoarea echipei sale. Pentru
fiecare culoare există o sarcină specifică:
Roșu=Descrie
Albastru=Compară
Galben=Asociază
Verde=Analizează
Portocaliu=Aplică
Violet=Argumentează
Echipa roșie: Echipa galbenă:
-ce sunt lacurile? Găseşte însuşiri pentru
-ce sunt mările? următoarele cuvinte:
-lacuri
-mări
-apă
Echipa albastră: Echipa portocalie:
- compară lacurile cu - alcătuiește un scurt text cu
următoarele cuvinte: lacuri
mările. naturale, ghețari, Lacul
Bâlea, Marea Neagră.
Echipa verde:
- de unde provine
apa lacurilor?
- de ce Lacul Bucura
este un lac glaciar?
Echipa violet:
- cum poluează oamenii apele?
- cum am putea împiedica poluarea
apelor?
Aplicația 2

Grupa: mică
Domeniul: Științe
Subiectul: Legumele

Activitatea debutează prin aranjarea copiilor într-un

semicerc, aceștia fiind aleși aleatoriu pe parcursul efectuării
sarcinilor cubului.
Este prezentat cubul, cu cele 6 fețe colorate diferit,
fiecare culoare ilustrând o sarcină nouă:
Roșu=Descrie
Albastru=Compară
Galben=Asociază
Verde=Analizează
Portocaliu=Aplică
Violet=Argumentează
Copiii vor fi numiți de propunător, vor învârti cubul și
vor extrage un bilețel colorat asemenea feței nimerite pe
cub, după care vor rezolva individual sarcinile primite.
 „ Cum este
are roșia
l oa re față de varz „ Cu ce altă legumă
„ Ce cu ă?” seamănă ridichea?”
salata?”
„ Ce gust ar
e „ Ce legumă mai este
for mă are castravetele
„ Ce față albă în interior?”
?” de ceapă?”
ridichea

„ Und
e
rză” legum putem găsi
„ Din ce este alcătuită n ează o va e?”
es e
ceapa verde?” „D
r ivită „ De c
p o t
c u l oarea e
mâncă este bine să
e
„ Cum este ridichea în „ Aleg m l eg
ume?
interior și exterior?” guliei” ”
Aplicația 3

Clasa: a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul: „ Poveste de 1 decembrie”, de Tincuța
Horonceanu Bernevic

După citirea poveștii, de către propunător, începe

activitatea bazată pe metoda cubului:
Pentru început, are loc organizarea colectivului de
elevi: aceștia sunt sfătuiți să formeze perechi cu
colegul/colegii de bancă, astfel încât să existe 12 echipe.
După realizarea echipelor, aceștia sunt chemați pe
rând, pentru a învârti cubul și pentru a realiza sarcina
specifică culorii obținute.
Pe fețele cubului, pentru fiecare culoare, vor apărea lipite
și pliculețele cu sarcini:
Roșu=Descrie Verde=Analizează
Albastru=Compară Portocaliu=Aplică
Galben=Asociază Violet=Argumentează
 1. Analizează
ordinea în care s-au
întâmplat
evenimentele.
2. Ce flori a primit
mama de la copiii
săi? Asociază
1. Cum era mama la 1. Asociază cuvântul 1. De ce crezi că
1. Descrie

Co
început și cum era „bătrână” cu un mama din poveste
sentimentele
la final? este numită

mp
fragment din poveste
mamei față de copiii
săi.
2. Cum era cojocul 2. De ce „România”?
Descrie

ară
mamei înainte și personaj/persoană îți 2. De ce este
2. Descrie amintește mama din
după revenirea importantă ziua de
activitățile mamei. poveste?
copiilor? 1 decembrie?

1. Sugerează un titlu
mai bun pentru
poveste.
2. Creează un alt
final.