METABOLISMUL

Prin metabolism se înţelege totalitatea transformărilor biochimice şi energetice care au loc în ţesuturile
organismului viu. Metabolismul este un proces complex, ce implică schimburi de materii şi energii şi care
include două procese (simultane) opuse:
 catabolism / dezasimilaţie – totalitatea proceselor chimice de degradare a substanţelor din
organism; se produce în special ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din moleculele
diferitelor substanţe; acest tip de reacţii este însoţit de eliberare de energie (reacţie exotermă).
 anabolism / asimilaţie – procesele chimice de biosinteză a substanţelor ce intră în alcătuirea
materiei vii; reacţiile anabolice se caracterizează prin consum de energie şi se numesc reacţii
endergonice (reacţii endoterme).
Catabolismul şi anabolismul se desfăşoară printr-o succesiune a numeroase reacţii chimice: hidroliză,
hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare, esterificare, condensare, polimerizare.

Catabolism / Dezasimilaţie
 Glicogenoliză – transformarea glicogenului în glucoză;
 Glicoliză – transformarea glucozei în piruvat şi ATP;
 Fosforilarea oxidativă;
 Degradarea glucidelor prin ciclul pentozofosfaţilor (numit şi şuntul hexozomonofosfatului);
 Proteic – hidroliza proteinelor în aminoacizi;
 Degradări fermentative.

Anabolism/ Asimilaţie
 Glicogeneza – formarea glicogenului în glucoză prin procesul de hidroliză;
 Gliconeogeneza – formarea glucozei din proteine şi grăsimi;
 Fotosinteza – sintetizarea substanţelor organice complexe din substanţe minerale cu ajutorul
luminii;
 Sinteza porfirinelor.

TIPURI DE MATABOLISM
 intermediar este o noţiune care se referă la substanţe (glucide, lipide, protide, minerale) şi la
transformările pe care acestea le suferă;
 bazal (se desfăşoară în condiţii de repaus total) este unul de întreţinere, care asigură minimul de
energie necesar menţinerii funcţiilor vitale (circulaţie, respiraţie, activitate nervoasă, etc.).
Valoarea energetică a metabolismului bazal la adult este cuprinsă între 1.300 şi 1.600 kcal pe zi
sau, mai precis, de aproximativ 1 kcal / kg corp / oră; este influenţat de sex (la femei este mai
mic datorită mai bunei reprezentări a ţesutului adipos), de activitatea endocrină (hormonii
tiroidieni, cei sexuali şi cei medulosuprareanli intensifică metabolismul bazal) şi de vârstă.
 energetic vizează eliberarea energiei chimice potenţiale din moleculele dezasimilate în urma
transformărilor realizate pe baza metabolismului intermediar al substanţelor.

1. GLUCIDELE

 sunt biomolecule universal răspândite în lumea vie;

 sunt substanţe ternare formate din carbon, hidrogen şi oxigen;
 sunt hidrați de carbon ce o dată ajunși în organism se transformă în glucoză
 ele reprezintă resursele de energie cele mai importante ale corpului nostru.
 se împart în două grupe:
1. oze (monoglucide)
2. ozide (sunt formate din mai multe molecule de monoglucide prin eliminare de apă);
După structura moleculară ozidele se împart în două grupe:
 oligoglucide (sunt formate dintr-un număr mic de resturi de monoglucide);
 poliglucidele (sunt formate dintr-un număr mare de resturi de monoglucide).

OZELE (MONOGLUCIDELE)
 sunt compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în molecula lor o grupare carbonil şi grupări hidroxil
alcoolice;
 monoglucidele prezintă mai multe tipuri de izomerie;
 se prezintă în formă ciclică sau aciclică.

OLIGOZIDELE
 sunt produşi de condensare a două până la opt molecule de oze;
 după caracterul chimic se împart în: oligozide reducătoare (celobioza, maltoza şi lactoza) şi
nereducătoare (zaharoza).

O altă clasificare a glucidelor:

 monozaharide: - cu 5 atomi de carbon (ex.manoza, roboza, dezoxiriboza)
- cu 6 atomi de carbon (ex. glucoza, fructoza, galactoză)
 polizaharide:
- amidonul: este substanță de rezervă în celula vegetală şi are rol energetic;
- glicogenul: este substanță de rezervă în celula bacteriană, fungală și aimală — rol energetic;
- celuloza și hemiceluloza: intră în alcătuirea peretelui celular la plante;
- chitina: intră în alcătuirea peretelui celular în celula fungală și în exoscheletul insectelor.

2. LIPIDELE (GRĂSIMILE)

 sunt substanţe organice grase, insolubile în apă, dar solubile în majoritatea substanțelor
organice ce
conțin grupa hidrocarbon;
 sunt alcătuiţi din acizi graşi şi glicerol;
 au un rol important în compoziția materiei vii;
 sunt răspândite în natură atât în regnul vegetal cât şi în regnul animal.

CLASIFICAREA LIPIDELOR
Lipidele se pot clasifica după mai multe criterii:
 după rolul lor biologic: lipide de rezervă şi lipide de constituţie;
 în funcţie de compoziţia fizică: lipide simple, complexe şi derivate.

ROLUL LIPIDELOR:

 energetic - lipidele sunt mai energo-eficiente decât proteinele și glucidele, fiind păstrate în
organism cel mai des în țesutul adipos;
 structural (plastic) - se găsește în componența membranei celulare (plasmalema), în peretele
unor organite celulare, în unii hormoni și în celula nervoasă;
 substanță de rezervă;
 imuno-protector;
 de accelerare a metabolismului (în calitate de coenzime).
 3. PROTEINELE

 proteinele sunt constituienţi chimici ai organismelor vii;

 proteinele sunt substanţe macromoelculare de natură polipepetidică. La construcţia proteinelor
participă 20 de aminoacizi fundamentali, aceiaşi la toate vieţuitoarele, de la cea mai simplă bacterie
până la om.
 proteinele îndeplinesc funcţii fundamentale, specifice organismelor vii.

PROTEINA FUNCŢII
Colagenul Principala proteina a tesuturilor conjunctive

Histona Proteina nucleara asociata cu ADN

Spectrina Proteina eritrocitara cu rol in mentinerea formei celulare

Amilaza Enzima, participa la digestia amidonului

Pepsina Enzima, participa la digestia proteinelor

Glicogen sintaza Enzima, participa la sinteza glicogenului

Actina Proteina contractila din muschi

Insulina Hormon pancreatic hipoglicemiat

Hormon de crestere Hormon hipofizar

Hemoglobina Transporta oxigenul in sistemul circulator

Transferina Transporta ioni de fier in plasma

Feritina Forma de depozitare a fierului

Citocromii Transporta electroni

Imunoglobulinele Anticorpi care fixeaza si imobilizeaza agentii bacterieni

Fibrinogenul Proteina plasmatica cu rol in coagularea sangelui

CLASIFICAREA PROTEINELOR
a) în funcţie de solubilitatea în apă:
 insolubile: fibroase - cheratina (din lână, păr şi unghii),
- colagenul (componenta de bază a pielii),
- fibrina (din firul de mătase);
 solubile: globulare: - hemoglobina (din sânge);
- albuminele (din albuşul de ou);
- gluteinele (din cereale).
b) în funcţie de valoarea biologică:
 proteine complete care conţin toţi aminoacizii esenţiali; aceştia se găsesc în lapte, carne,
brânză şi ouă;
 proteine parţial complete sunt cele din unele leguminoasele uscate ( fasole, linte, bob) şi
cereale (grâu, orez); conţin toţi aminoacizii esenţiali dar nu în proporţii optime; menţin
echilibrul proteic, dar pentru creştere sunt necesare cantităţi duble faţă de clasa precedentă;
 proteine incomplete sunt lipsite de unul sau mai mulţi aminoacizi esenţiali; valoarea lor
biologică este foarte scăzută. Din această clasă fac parte: gelatina din oase, tendoanele,
cartilajele şi zeina din porumb. Nu menţin echilibrul proteic şi nu asigură creşterea
organismelor tinere.