Sunteți pe pagina 1din 13

Proiect Chimie

Tema Proteinele – Prieten sau


Dusman
Popescu Andrei Bogdan
cls. a 12- a …
Proteinele sunt componente de bază ale tuturor celulelor
vii, alături de lipide, zaharide, vitamine, enzime, apă şi săruri
anorganice, formând împreună un sistem complex în cadrul
căruia se petrec o serie de reacţii chimice care asigură
reproducerea, dezvoltarea şi funcţionarea normală a fiinţelor vii.

Sunt componente ale structurilor celulare şi au funcţii


biologice fundamentale : enzimatice, hormonale , imunologice.
Sunt proteine unele substanţe cu puternică activitate biologică
ale celulelor ca: enzimele, pigmenţii respiratori, mulţi hormoni şi
anticorpii.
Ce sunt proteinele?
 Substanţa contractilă din fibrele musculare, din cilii şi din flagelele
organismelor inferioare, care posedă proprietatea de a
transforma energia chimică în energie mecanică, este de
asemenea o proteină.
 Ele intră în structura tuturor celulelor, şi ajută la creşterea şi
refacerea celulelor. Ca aspect , la microscop , proteinele sunt
subţiri , ca niste bastonaşe gelatinoase. În organele animale apar
sub forma de muşchi , piele ,păr .
 Ele se găsesc şi în plante , în cantităţi mai mici . Toate sunt
amestecuri de compuşi complecşi , conţinând carbon , hidrogen ,
azot , oxigen , uneori şi fosfor , fier , iar de multe ori sulf .
Proteinele sunt principali constituenţi ai corpului animalelor .
Îndeplinind o mare varietate de funcţii , se descoperă o
diversificare deosebită în alcătuirea lor
Clasificarea proteinelor
 După sursa de provenienţă :
- proteine de origine vegetală
- proteine de origine animală
 După solubilitatea în apă şi în soluţii de electoliţi :
- insolubile (fibroase)
- solubile (globulare)
 După produşii rezultaţi la hidroliza totală :
- proteine propriu-zise
- proteine conjugate sau proteide ( prin hidroliză
totală se obţine, pe langă α- aminoacizi, şi o altă
substanţă, care în structura proteinei apare ca grupă
prostetică)
Tipuri de proteine

 KERATINELE- proteinele din epidermă, păr,


pene, unghii, copite şi coarne se disting printr-un
conţinut mare de sulf. Keratinele sunt insolubile în
apă atât rece cât şi caldă, precum şi în soluţii
saline. Din cauza aceasta keratinele prezintă o
mare inerţie faţă de agenţii chimici, precum şi faţă
de enzime.
 FIBROINA, componenta fibroasa din mătasea
naturală, se găseşte în acest material înconjurată
cu o componentă amorfă, cleioasă, sericina, care
reprezintă cca. 30 % din greutatea totală. În cele
doua glande ale viermelui de mătase, proteinele
sunt conţinute sub formă de soluţie concentrată,
vâscoasă.
Tipuri de proteine 2
 COLAGENUL, este componenta principală a
ţesuturilor conjunctive, tendoanelor, ligamentelor,
cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peşte. Există
numeroase varietăţi de colagen. Colagenul are o
compoziţie deosebită de a keratinei şi fibroinei, căci
este bogat în glicol, prolină şi hidroxiprolină, nu
conţine cistină şi triptofan. Prin incălzire prelungită
cu apă, colagenul întâi se îmbibă,apoi se dizolvă
transformandu-se în gelatină sau clei.
 ELASTINA constituie tesutul fibros, cu o
elasticitate comparabilă cu a cauciucului, a
arterelor şi a unora din tendoane, cum este de
exemplu tendonul de la ceafa boului. Elastina nu
se transformă în gelatină la fierbere cu apă şi este
digerată de tripsina. Ca şi colagenul, fibrele de
elastină sunt compuse din aminoacizi simpli, mai
ales leucină, glicocol şi prolină
Proteinele solubile sau globulare apar în celule în
stare dizolvată sau sub formă de geluri hidratate.
Ele au însuşiri fiziologice specifice şi se subîmpart
în albumine şi globuline.
•Albuminele sunt solubile în apă şi în soluţii
diluate de electroliţi (acizi, baze, săruri).
•Globulinele sunt solubile numai în soluţii de
electroliţi .
Alte informatii necesare despre
proteine
 NECESARUL DE PROTEINE
 Depinde de necesitatile organismului:
 1.Cantitativ:
 Copii: 0-6 ani - 3-4 g prot/kg corp/24 h
7-12 ani - 2-3 g prot/kg corp/24 h
12-20 ani - 1,5-1,7 g prot/kg corp/24 h
Adulţi: 1,2-1,5 g/kgc/zi (ex: 75 kg ® 85-105 g proteine/zi)
Gravide şi mame care alăptează: 2 g/kgc/zi
Sportivi, mucitori, refaceri musculare: 2-3 g/kgc/zi
 SURSE DE PROTEINE
 - Produse animale: lapte, brânzeturi (100g brânză = 25-30 g proteine),
carne (20% proteine),viscere (ficat, rinichi, inima, splină, peşte), ouă.
- Leguminoase: fasole (20-25%), mazăre, soia (35%).
- Cereale : pâine (8%).
- Nuci, arahide, alune, cartofi, ciuperci, legume, fructe (ultimele 2 mai
puţin).
In concluzie: Proteinele-prieten….
 Deoarece:
 sunt principalele substanţe nutritive ce se află în alimentele pe
care la consumăm sunt proteinele, carbohidraţii, grăsimile,
vitaminele, mineralele, apa şi fibrele. Proteinele sunt răspăndite
în muşchi, oase şi cartilagii, piele, lichide ale corpului şi toate
organele interne, cum ar fi inima, ficatul, rinichii şi creierul.
 Proteinele pot fi descrise ca substanţe nutritive constitutive ale
organismului. În procesul de digestie proteinele din alimente sunt
transformate în aminoacizi. Organismul apoi separă şi foloseşte
aminoacizi în diferite scopuri. O parte vor fi folosiţi pentru
creşterea şi producerea de noi proteine necesare organismului, o
altă parte vor fi folosiţi la refacerea ţesuturilor din corp, iar restul
vor fi transformaţi în hormoni, anticorpi şi enime.
Proteinele se găsesc în carne, peşte., ouă, lapte şi alte produse
lactate, precum şi în seminţe de plante: nuci, boabe de fasole,
mazăre şi cereale.
 Deoarece :

 Oamenii aparţin regnului animal, proteinele provenite din surse animale


pot fi asimilate mai rapid decât cele din surse vegetale, aşa încât este
foarte important ca vegetarienii să-şi obţină proteine din seminţe de soia,
nuci, făină de grâu, sau de seminţe de bumbac, deoarece acestea conţin
proteine din clase superioare.

 Deşi proteinele însumează un procentaj ridicat din compoziţia


organismului, nu rezultă că trebuie să formeze cea mai mare parte a
alimentaţiei. Din punct de vedere procentual, o alimentaţie echilibrată ar
trebui să conţină 15-20% alimente bogate în proteine. Deoarece
procentajele sunt greu de estimat în acest fel, este mai uşor să
exprimăm consumul zilnic necesar in grame.

 Un adoleşcent are nevoie de aproximativ 70-100 de grrame pe zi, iar o


femeie adultă 30 grame de proteine pe zi.
… sau dusman
 Se spune ca proteinele si carbohidratii sunt foarte buni
arhitecti ai organismului
 Insa un carbohidrat are un rol important in construirea
organismului, daca este ars in organism, asa cum este
ars lemnul in foc. De aceea un bun carbohidrat este
un aliment excelent.
 S-a tot vehiculat ideea ca o proteina de origine
animala, precum carnea este foarte buna pentru
construirea unui corp armonios. Dar de fapt aceste
proteine distrug organismul, pentru ca ele ard precum
carbunii in foc. Adica lasa o multime de reziduuri care
se pot observa ulterior in incheieturi.
 Proteinele pot fi folosite de corp pentru a
suplimenta ideea de energie in cazul cand aportul de
glucide este insuficient.
 Totusi, nu este recomandat un aport prea mare
de proteine deoarece ingreuneaza munca rinichilor si
se va pierde mult calciu din organism.
 De asemenea, trebuie avut in vedere ca, alaturi
de proteinele de origine animala, se ingera si mai
multe grasimi, ceea ce sporeste riscul pentru anumite
boli, in principal cardio-vasculare. 1g de proteine
furnizeaza corpului 4 kcal, ca si glucidele.
Bibliografie
 A. L. Lehninger, Biochimie, vol. I and II, Edit. Tehnică,
Bucureşti, 1987, 1992.
 D. Cojocaru, Biochimia vitaminelor, Edit. Gama, Iaşi, 1998.
 Neniţescu C.D Tratat elementar de chimie organică vol II
Editura Tehnică , Bucureşti 1958
 Structura proteinelor http://
en.wikipedia.org/wiki/Secondary_structure
 Dr. V. Cătăniciu, Prof. V. Cârligelu, Prof. A Teofilovici,
Alimentaţia în sport, Bucureşti, Editura Stadion, 1971
 www.wikipedia.ro