HIDROGRAFIA EUROPEI

EUROPA dispune de resurse importante de apă, avănd o distribuție neuniformă (hg. 4).
Principalii factori care influențează hidrografia Europei sunt:
● relieful (care determinä repartiția apelor curgătoare şi stătătoare)
● clima (care inflluențează regimul hidrologic prin variația precipitațior şi a
temperaturilor).
Regimul hidrologic poate fi simplu sau complex .Regimul hidrologic simplu inseamna un
singur maxim si un singur mediu de debit in cursul unui an.

Componentele hidrografice ale Europei sunt:

1. Oceane și mări:
Oceanul Atlantic (în vest), Oceanul Arctic (in nord);
Marea Mânecii (în NV), Marea Norduļui: Marea Baltică, Marea Norvegiei,
Marea Barents (în nord), Marea Mediterană, Marea Adriatică, Marea lonică,
Marea Tireniană, Marea Egee (în sud), Marea Neagră (în SE).
2. Fluvii şi râuri. Raurile sunt definite prin mai multe elemente:
● Lungime :Volga Cel mai mare fluviu al Europei (ca lungime, bażin hidrografic şi
debit)- cu peste 3500km
: Dunarea , Ural si Nipru au intre 2000 si 3000 km
;Don , Peciora , Nistru , Rin , Elba au intre 1000 si 2000
● Bazinele oceanice sau marine
-exoreic- se varsa in marile si oceanele invecinate , deci in Oceanul Planetar .
aici se incadreaza majoritatea fluviilor europene
-endoreic- se varsa in Marea Caspica : Volga si Ural.
● Debitul mediu anual se calculează facând medja aritmetică a debitelor medii
lunare. Se măsoară în m'/s. 3.Este influentat in principal de precipitatii si
temperatura.
● In funcție de regimul de scurgere a apelor (variația debitului)/ fluviile Europei
se încadrează umătoarelor tipuri: RAURILE CU REGIM HIDROLOGIC
SIMPLU :
1 Tipul nordic: cuprinde fluvii a căror scurgere este redusă în sezonul rece (din
cauza înghețului) şi prezintă debite mari la sfarşitul primăverii şi vára , si debite
mici iarna , datorita inghetului: Peciora, Dvina de Nord (nordul Rusiei):
2 Tipul vestic (se varsa in Oc Atlantic); curpinde râuri a căror scurgere se
caracterizează prin debite bogate tot timpul anului, cu un maxim iarna: Loara,
Sena (Franța), Tamisa (Marea Britanie);
3 Tipul sudic (se varsa in Marea mediteraneana): cuprinde 'râuri care prezintă
scurgere bogată iarna şi debite reduse vara : Rhon (sudul Franței), Pad, Tibru
(Italia), Ebro (Spania); Axios ( Grecia)
4 Tipul central - european: cuprinde ràuri care se caracterizează printr-un regim
de scurgere complex, cu ape mari primăvara, viituri vara şi debite mici toamna și
iarna si se varsa in Marea Neagra sau Marea Baltica: Vistula (Polonia), Rhin
(Germania), Dunărea;
 5 Tipul est european: Cuprinde rauri care se caracterizează printr-un debit
oscilant, foarte mic vara (din cauza climatului continental excesiv), dar şi iarna
(din cauza înghețului) şi debite bogate primāvarasi se varsa in Marea Caspica:
Nipru (Ucraina), Volga, Don (Rusia).
RAURILE CU REGIM HIDROLOGIC COMPLEX- au mai multe maxime si mai multe
minime de debit .specific fluviilor lungi care strabat unitati de relief diferite sau mai
multe tipuri de clima : Rin , Ron , Dunare
Lacurile
Cel mai mare lac al Europei, ca suprafață, este Marea Caspică (situat la limita cu Asia).
După modul de formare, lacurile Europei sunt:
● lacuri tectonice: Marea Caspică, Balaton (in Ungaria); Ohrid si Prespa.
● lacuri glaciare:
- de calota : în nordul Rusiei (Ladoga şi Onega), în nordul Poloniei (Lacurile.
Mazuriene), Saimaa ( Finlanda ), Malaren ( Suedia)
- montane: Garda, Como, Maggiore, Constantza,Bondesnsse, Como (în Alpii
Italieni);Bucura , Zanoaga( cel mai adanc din meridionali), Balea , Capra ( in Carpati)
● lacuri vulcanice: Bolseno, Albano (in Italia), în Islandá;
● lagune, limanuri: pe țărmurile Mării Negre, Mănii Baltice;
● lacuri hidroenergetice (de acumulare): pe Volga (Samara), pe Dunăre (Porțile
de Fier l) etc.

Dunărea Izvorăşte din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră printr-o deltă;
are o lungime de 2860 km, ocupând locul II în Europa, după Volga; bazinul hidrografic al
Dunării reprezintă 8% din suprafața continentului; are un regim de scurgere complex,
străbătând zone de climă şi unități de relief variate; astfel, debitul mediu al Dunării creşte
de la 1920 m/s la Viena la 6 470 m/s la intrarea în Deltă; are direcție de curgere vest-est,
diferită de a celorlalte fluvii europene; străbate 10 tări şi 4 capitale; prin construcția celor
două canale de navigație, Dunăre-Main-Rin şi Dunăre-Marea Neagră, s-a scurtat drumul
pe apă dintre Marea Neagră şi Marea Nordului; cuprinde trei sectoare distincte, datorită
diferențierilor morfohidrografice;
- cursul superior (sectorul alpin) are o lungime de 1 060 km şi se desfășoară de la izvoare
până la Bratislava; în aval de localitatea Ulm, Dunărea devine navigabilă;
- cursul mijlociu (sectorul panonic) are o lungime de 725 km şi se desfăşoară de la
Bratislava la Baziaş; în acest sector Dunărea primeşte cei mai importanți afluenți: Sava,
Tisa;
- cursul inferior (sectorul românesc) are o lungime de 1 075 km şi se desfășoară de la
Baziaş la vărsare; Are o importanță economică multiplă: navigație, hidroenergie,
alimentare cu apă industrială și pentru irigații, pescuit, turism.

Marea Neagră - are o suprafață mică, de 413 390 km?, plus 38 000 km2 ai Mării Azov,
ca atare influența climatică a Mării Negre asupra regiunilor din jur este destul de
modestă;
- lungimea țărmului este de 4 340 km, din care 245 km aparțin României;
- are o platformă litorală extinsă în partea de nord-est şi o adâncime maximă de 2245 m;
 - are o singură peninsulă importantă, Crimeea, în nord, iar dintre insule, Şerpilor şi
Sacalin
- comunică prin Strâmtorile Bosfor și Dardanele cu Marea Mediterană și de aici cu întreg
Oceanul Planetar, ceea ce-i conferă o mare importanță economică în sud-estul Europei;
- dinamica Mării Negre este reprezentată de:
- mareele foarte mici, datorită caracterului continental, închis;
- valurile provocate în general de vânturi, cu înălțimi de 6-8 m la furtuni
puternice;
- curenții: - litorali, de suprafață, cu traseu circular, care formează cordoane de
nisip la gurile de vărsare ale râurilor;
- de compensare/ transfer între Marea Neagră și Marea Mediterană;
- temperatura apei la suprafață este influențată de cea a aerului, cu o diferență de 1-2°C;
11
- salinitatea apei diferä în funcție de adâncime:
-17-18%o în stratul de suprafață, până la 180 m adâncime;
- 22-23%o în stratul de adâncime. Acest lucru este datorat unei caracteristici a Mării
Negre, lipsa curenților verticali, care să permită schimbul de apă pe verticală. Ca urmare,
stratul de adâncime este și lipsit de viață, din cauza lipsei oxigenului şi acumulării
excesive de hidrogen sulfurat, un gaz foarte toxic;
- are 6 țări riverane, cu câteva porturi însemnate: Constanța, Odessa, Burgas etc

APELE
Peninsula Iberica: Duero, Tajo, Guadiana, Guadarquivir, Ebro
Franta: Garonne , Loire, Sena, Rhone
Germania: Rin cel mai important fluviu din punct de vedere comercial ), Main ,
Dunare , Weser, Elba , Oder, Vistula , Nema , Daugava.
Ucraina : Nipru , Volga.
Peninsula Italica : Pad, tibru , Arno
Peninsula Balcanica : Marita , Struma , Saba , Drava, Morava.
Macedonia: Vardar , Axios

RAURILE CARE TREC PRIN CAPITALE:

Paris-Sena
Roma- Tibru
Londra- Tamisa
Varsovia- Vistula
Kiev - Cipru
Viena-Dunare
Bratislava-Dunare
Budapesta- Dunare
Belgrad- Dunare