HIDROGRAFIA EUROPEI

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.

APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),

Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul VolgaDon, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc.

LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare.Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:

In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda. pe care se practica transportul bustenilor. legate prin raurile scurte. Ra Raurile Suediei. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice. in deosebi in Finlanda. Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia. iar Finlanda — cu Norvegia si Rusia. Europa Centrala. Danemarca. pe ambele parti ale Marii Baltice. Finlanda. In Finlanda. ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic. Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud. Europa Rasariteana. istoria. Estonia. despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei. si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica. Tarile Baltice . Suedia. deci sunt glaciare. ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata. Deci. au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari. deci sunt si de origine tectonica. limba si cultura popoarelor.Europa Nordica. Suedia si Finlanda Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica. care au directia de scurgere NV—SE. Letonia si Lituania. apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica. Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana). Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern. si lacul Inari din nord-estul Laponiei. EUROPA NORDICA Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului. ambele state au o deschidere larga la mare. Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri. Norvegia.

Onega s. In general. care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice. alta parte spre sud. raurile Campiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala. ce apartin statului Estonia. toate cu iesire la Marea Baltica. de Neris si Venta. Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava. in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de „Tari Baltice” cuprinde trei state: Estonia. care sunt determinate si de asezarea aproape in intregime in limitele platformei vechi Est-Europene. Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor slave. relieful si conditiile climatice ale teritoriilor. Dvina de Nord. numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri. raspindirea larga a . si Gauja. Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare. lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman). Apele raurile Europei Rasaritene sunt tipice de cimpie. Extinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a conditionat o diversitate mare de conditii geografice. ce-si duce apele in golful Riga. regimul lor hidrologic este foarte variat. In Estonia principalul riu este Narva. o parte ducandu-si apele spre nord. Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa. Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea Baltica.Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene. au vai putin adanci. Letonia si Lituania. au si frontiere cu Federatia Rusa. EUROPA RASARITEANA Europa Rasariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe mii de kilometri de la Marea Barents pina la poalele Caucazului Mare si Marea Neagra. In functie de caracterul alimentarii. sunt de dimensiuni mici . Reteaua hidrografica in toate statele este densa. si de la Carpati pina la Ural. iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza abundenta apelor de suprafata. avind debitul maxim primavara si etiajul bine pronuntat in timpul verii. Mezen. Raurile care curg spre nord — Peciora. artera principala. a. Aceste state.si putin adanci. este o unitate cu un potential industrial inalt. prin care curg raurile. repartizat foarte neregulat.

in cel mai mare fluviu din Europa — Volga. pe care s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare. fara acces la Oceanul Planetar. In Carpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa. Sistemul fluvial al Volgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii Caspice. inconjurate de spatii imense imlastinite. primavara. folosite pentru obtinerea de hidroenergie si in irigatii. s. care-si duce apele de asemenea in Marea Neagra.Volga. Din afluenti pot fi remarcati raul Pripet. inclusiv de cursul superior al acestuia. Cursurile inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree. in timp ce Belarus este o tara continentala. unde isi varsa apele. ce-si duce apele in Dunare. Din cele mai mari lacuri pot fi evidentiate Ladoga. Volga izvoraste in colinele impadurite din Podisul Valdai. Datorita excesului de umiditate din Belarus si partial din nordul Ucrainei. Cu mici exceptii. Ele se revarsa de obicei primavara. razbate mai multe peisaje geografice zonale. nivelul apei in riuri se ridica considerabil.lacurilor si a mlastinilor. avand iesire la Marea Neagra si la Marea Azov. cu mai multe terase. Principala artera fluviala a Ucrainei este Niprul. au vai bine modelate. ca Ucraina este o tara maritima. a. Cea mai mare parte a Europei Rasaritene colecteaza apele curgatoare. deci au apa provenita din topirea zapezilor. De obicei. adincite. Onega s. Majoritatea sunt mici. Raurile ce curg spre sud se caracterizeaza prin alimentare mixta. Pe aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice si lacuri de acumulare. Lacurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. mai putin din ploi si ape subterane. Don. . Belarusia si Ucraina Observati. O buna parte din teritoriul Republicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti ai Niprului. Ele au debite variate in functie de anotimp. Acestea ocupa 7% din suprafata Republicii Belarus. Nipru. aici au o raspindire larga mlastinile. apele curgatoare ale Ucrainei si Belarusiei au scurgere in Marea Neagra. precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei. Raurile care curg spre sud . cind se topesc zapezile si incep ploile. a. inclusiv deserturile si semideserturile litoralului Marii Caspice. Din Podisul Podolic izvoraste Bugul de Sud. creandu-se prin aceasta conditii favorabile pentru navigatie. Berezina si Soj.

ocupa u spatiu vast din Europa Rasariteana si se extinde in partea de nord a Asiei. si in est. lacul Baikal. Tot aici vietuieste si o specie de foca. indicata si de directia de scurgere a Volgai. Cel mai mare fluviu din estul tarii — Amur — se varsa in Oceanul Pacific. aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o enigma pentru stiinta. O mare parte a tarii are climat rece. Aici traieste pestele vivipar. . Raurile Rusiei au o mare insemnatate economica pentru tara. Prin partea europeana a Rusiei curge cel mai mare fluviu din Europa — Volga — cu afluentii Oka si Kama. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi. Inotatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule. spre Oceanul Pacific. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob. apoi partea asiatica este deschisa intru totul spre Oceanul Arctic. precum si a unui spectru foarte variat al peisajelor geografice zonale si antropice. care are nuante maritime in partea vestica. care are corpul transparent si lipsit de solzi. masurand de la vest la est circa 10 inii km. In sudul Siberiei se afla cel mai adanc lac din lume. Teritoriul Rusiei este dominat de climatul temperat. Acest lac gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala -omulul. unde-si debuteaza apele toate raurile siberiene. Siberia Orientala este traversata de Iana.1 milioane km ). Daca partea europeana a Rusiei isi are inclinatia generala sudica. cu ierni ce au o durata de 8—10 luni si veri foarte scurte si racoroase. Aici apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia Estica. spre Marea Baltica. Apa in aceste lacuri s-a acumulat datorita climei umede. Acesta se intinde pe o distanta de peste 600 km. Clima si apele. Rusia dispune de foarte multe lacuri Majoritatea lor se afla in nordvestul tarii si au chiuveta de origine glaciara. numeroase lacuri. avand latimea intre 25 si 30 km. a diverselor climate si a unei retele uriase de ape curgatoare. Indighirka si Kolama. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse hidroenergetice de pe glob. cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (17.Federatia Rusa Rusia. numita foca de Baikal. Enisei si Lena.comeforul. Lacul Baikal este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 2600 specii. Dimensiunile mari ale tarii. polar aspru. extinderea deosebit de mare in directie longitudinala si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat. iar adincirmea maximala de 1637 m. Este cel mai intins stat din lume. de origine tectonica. fiind favorabile pentru navigatie.

Riurile au vai bine modelate. Spatarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Baikal. atat ca lungime. In drumul ei. iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. Dintre acestea cele mai mari sunt Odra. De la izvoare si pina la varsare. flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre China. pe de alta parte. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. La inceput au scurgere furtunoasa de munte. de pe Terra. Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga. . cat si ca debit de apa. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare. in Marea Nordului si Marea Baltica. este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei. EUROPA CENTRALA Unitatea geografica „Europa Centrala” cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica. Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. adunand totodata informatii pretioase despre populatia. izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra. Sulina si Sfantu Gheorghe. iar cursul inferior este tipic de campie. In sud-estul partii europene0 Rusia are acces la Marea Caspica. si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana. pe de o parte. adancimea si grosimea stratului de gheata. uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. ca suprafata. caruia ii masura latimea. Pozitia „centrala” pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica. majoritatea au directie de scurgere spre nord. Rinul si Vistula. prin cele trei brate: China. cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade. care de fapt este cel mai mare lac. Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele.Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a Lacului Baikal a fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua jumatate a secolului XVII. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica.

L-a sud. caracteristice in general pentru Europa Centrala. lacul Balaton din Ungaria. Sylt. Romania . Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. pe cursul mijlociu al Dunarii. fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. presarata cu morene. dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia. se insira multe insule — Frezice de Est. cele mai insemnate fiind Boden. amplu folosite pentru navigatie. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare. lacuri si mlastini. In partea de nord se extinde Campia Germaniei. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi. iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. Raul Tisa. la hotarele cu Austria si Elvetia. uda o buna parte din estul Ungariei. Enns. de-a lungul litoralului. in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici. iar mai la nord. In munti sunt numeroase lacuri.Lacuri sunt multe. fara hotare maritime. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud. Neusiedler si Balaton. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn. Ems. avand si cadere mare. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala. sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice. se afla lacul Boden de origine glaciara. Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari. Rugen s. un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. a. numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. Relieful cimpiei si al insulelor este neted. Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala. care primeste numerosi afluenti din Carpati. care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii. In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba. Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia. In afara de Dunare.

EUROPA APUSEANA . care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice. fiind de origine diversa. inclusiv construite de om. caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie. a. Bistrita. sistemele fluviale avand o scurgere radiara. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul. In muntele Ciomatu Mare. In general. irigatii. Oltul si Muresul. la nord de orasul Sfantul Gheorghe. Olt. Dupa directia generala de scurgere. Capra din mutii Fagaras. Fintinile pe raul Somes s. au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana. Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia. Acestea-s Timis. Lotrul pe raul Vidra. care curg prin Banat. pentru piscicultura. apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. b) raurile din grupa de sud-vest. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita. apele s-au strans in craterul unui vulcan stins. c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare. in Ungaria. Pana la urma.). Bahlui s.Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri. sunt mici si se varsa in Dunare. Nera. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat. industrie etc. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. singurul de acest fel in Romania. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei. d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale — a Siretului (cu afluentii Moldova. a. Cele mai mari sunt: Jiu. Lacurile in Romania sunt foarte numeroase. dar au intinderi mici. Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul. Arges si Ialomita. Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa. formand lacul vulcanic Sfanta Ana. Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice. Bega.

Marea Britanie Denumirea oficiala a tarii Marea Britanie este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. dar raurile sunt scurte. asezate in orasele de pe rauri. istorice. insulele Hebride. partea de nord a insulei Irlanda.Unitatea geografica „Europa Apuseana” cuprinde un spatiu vast al Europei. Datorita precipitatiilor abundente. cu deschidere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului. Apele tarii Europei Apusene au retea hidrografica densa. si de agricultura intensiva. determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale activitatilor economice. Irlanda de Nord si Anglia. Alpi. a. Raurile cesi iau inceputul in muntii Pirinei. . provocate de marile intreprinderi industriale. Marea Nordului si stramtoarea Calais. Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: Scotia. economice si etnografice specifice. ce se deosebesc prin particularitati geografice. reteaua hidrografica este bogata. Marea Manecii. numeroase insule asezate in marile inconjuratoare insulele Shetland. Marea Irlandei. insulele Orkney. Wales (Tara Galilor). cu debit mare pe tot parcursul anului. din cauza poluarii crescande. Multe rauri sunt legate de reteaua de canaluri. aceasta problema ramane actuala. iar de Republica Irlanda prin Marea Irlandei. Capacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui sistem de numeroase canale. Desi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare. Marea Britanie este despartita de Europa Continentala prin Marea Manecii. insula Man s. Golful Biscaya). Aproape toate raurile au debite mari si permanente. indeosebi in cursurile lor inferioare. Masivul Central si in alte regiuni muntoase au un potential hidroenergetic insemnat. Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei Apusene. in mare parte sunt navigabile. Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie.

legata printr-un sistem de canaluri Majoritatea apelor curgatoare izvorasc din Masivul Central si din muntii Alpi. fiind alimentate preponderent din ploi. Balcanica si insulele din Marea Mediterana. Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. cel mai lung rau din Franta. sunt mai numeroase in regiunile nordice ale tarii. cel mai mare fluviu al Frantei ce se varsa in Marea Mediterana. Loire. Italica. EUROPA SUDICA (MEDITERANEANA) Unitatea geografica „Europa Sudica” (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari peninsule din sudul continentului — Iberica. care ajunge pina la tarmul Marii Mediterane. fiind orientate spre Oceanul Atlantic. fluviu pe malurile caruia este asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii — Parisul. Reteaua hidrografica este densa. una la Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si Golful Biscaya) si a doua la Marea Mediterana (golful Lyon). pe care e situata capitala tari. Lacurile. Raurile mari ale Frantei au un potential hidroenergetic inalt in Muntii Alpii Francezi. dupa Federatia Rusa. O importanta artera navigabila este raul Rhin. Cele mai insemnate fluvii ale Frantei sunt: Seine. Sunt importante pentru navigatie. Unele sunt alimentate din ghetari. Garonne. Ele au cursuri lungi si debite constante. Al doilea rau. ca lungime si debit. Raurile nu ingheata si au o mare importanta pentru navigatie. Rhone. este Severn ce se varsa in golful Bristol. cu un canal construit paralel cu raul.Cei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa. de obicei de origine tectonica si glaciara. ce face granita intre Franta si Germania. Dupa suprafata (51. Franta Franta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime. In aceste regiuni sunt construite centrale hidroelectrice. Masivul Central si Pirinei. Cele mai mari insule ale Europei sudice sunt: .5 mii km ) este al doilca stat in Europa.

insulele Baleare s. In Peninsula Iberica. uneori chiar revarsandu. Vara. Guadalquivir si Ebro. Cele mai mari fluvii ale Europei Sudice sunt: Duero.insula Sardinia. Acestea se caracterizeaza printr-o cutare mai slaba.se. Suprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. din care fac parte muntii Pirinei. raurile poseda un inalt potential hidroenergetic. impunandu-se individualizarea ei. specific au conditionat trasaturile unicale ale cadrului natural. dar si al activitatilor economice. lipsa sariajelor. Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate. O alta categorie . in timpul ploilor. Guadiana. Alimentandu-se preponderent din topirea zapezilor din munti si din ploi. O alta categorie o formeaza asa-numitele „iberide”. acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. regimul hidrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. si ale populatiei acestei unitati geografice. Asezarea geografica si climatul deosebit. Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice. fiind izolata fata de restul continentului prin masivul lant al Muntilor Pirinei. Tipici pentru aceasta categorie sint Muntii Andaluziei. a. care alcatuiesc asa-numitele „alpide”. Tajo. apele curgatoare din Europa Sudica au un curs scurt. se deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare. Astfel apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul. insula Creta. Astfel. Apele Cu exceptia raurilor de pe peninsula Iberica. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata. Iberici si Cataloniei. insula Sicilia. indeosebi in regiunile de campie. In zonele axiale ale acestor munti sint adesea incluse blocuri vechi. Tarmurile sale sint slab fragmentate. Lipsesc inflexiunile adinci. Altitudinea sa medie este de 660 m. fiind alcatuita aproape in exclusivitate din munti si podisuri inalte. Peninsula Iberica Peninsula Iberica este cea mai mare (588 415 km2) si mai masiva dintre peninsulele Europei Meridionale. si Pad din nordul Italiei. paleozoice. Avand cadere mare in cursurile lor superioare. raule isi sporesc esential debitul. cu reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pina in eocen. de pe peninsula Iberica. desi in regiunile cu tarm de tip „ria" acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate. inregistrandu-se etiajul iar iarna. o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii. insula Corsica.

Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana. in cadrul caruia sint reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. Tajo (Tejo). peisajul este tipic mediteranean. Multe dintre acestea izvorasc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi. ca dealtfel si in regiunile nordice ale celorlalte peninsule din Europa Meridionala. Cele mai noi formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Cimpia Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic. in Cimpia Padului. Peninsula Italica Peninsula Italica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin puternica bariera muntoasa a Alpilor. Datorita extinderii mari de la nord la sud.a. ca de exemplu bazinul Ebro. In general. raurile Peninsulei Iberice nu prezinta importanta pentru navigatie. ele sint amenajate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice. Pintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar. iar influenta Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. In general. Guadiana. . cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. Guadalquivir s. Cea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de precipitatii: 400—500 mm/an si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediterane sau in Castilia Noua. In nord. dupa ce strabate printr-un frumos defileu. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. mai ales in Cimpia Padului. Relieful Peninsulei Italice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. muntii de pe coasta. in schimb. Cele mal mari artere sint tributare Atlanticului: Duero (Douro). raurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate. In est.de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe. ingustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici. Artera cea mai importanta este Padul (Po). Riurile Peninsulei Italice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica. exista trasaturi fizico-geografice submediteraneene si chiar central-europene. In tot lungul sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent). In sud. in Peninsula Italica se produc modificari importante ale peisajului in sens latitudinal. Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin-sulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice. marile unitati de relief din Peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia.

insulele Canare din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana. dar sint de dimensiuni mici. . Guadiana. La sud de Cimpia Padului. Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ deasa. De aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. Aceasta limita nu este destul de ferma. Spania Regatul Spaniol ocupa cea mai mare parte din peninsula Iberica. Fragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor riuri mari. producand inundatii.care depaseste 600 km lungime. Cu exceptia unor afluenti ai Savei si Dunarii. Cele mai importante sint Cimpia Albaniei. fiind lipsite practic de o retea de suprafata. Cimpia Tesaliei. iar in rest are tarmuri putin fragmentate. Exceptie face Gualdalquivirul. El are un debit bogat si un regim echilibrat datorita surselor variate de alimentare. Sunt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. Raurile au regimul de scurgere in timpul anului foarte neregulat. in unele polii. se formeaza lacuri temporare. care. primavara cind se topesc zapezile in munti. Are frontiere terestre doar cu Portugalia si Franta. se alimenteaza si din ghetarii Sierrei Nevada. La est dreneaza Campia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro. Majoritatea raurilor (Duero. riurile balcanice fac parte din categoria raurilor mici. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si est-europene. scurgerea se mentine numai pe riurile mai importante. cu iesire larga in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. Regiunile carstice din Muntii Dinamici au caractere hidrologice specifice. Guadalquivir) apartin bazinului Atlantic. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. Vara. cu debit scazut vara si ridicat iarna. Cimpia Macedoniei si Cimpia Traciei. Peninsula Balcanica Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene: Cimpia Dunarii Mijlocii si Cimpia Dunarii inferioare. Tajo. celelalte seaca. Structura si relief. Cimpiile sint mici si fragmentate. Datorita diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora. cind alimentarea din ploi lipseste si pierderile prin evaporare sint foarte mari. Acestea au ape bogate numai in sezonul rece si ploios. sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim pronuntat sezonier. Celelalte categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica.

Italia are multe lacuri. din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. este Pad. insula Ischia. Cele care isi au obarsia in muntii Alpi. insula Elba. Al doilea rau al Italiei dupa lungime si debit este Tibrul. raurile Spaniei au vai bine dezvoltate. la poalele Alpilor. Cel mai mare rau din nordul Italiei si din Italia. cu multe terase. . in care se varsa numeroase rauri din Alpi. Raurile Italiei sunt scurte. insulele Lipari. Raurile Italiei peninsulare si insulare au debitele maxime iarna. insula Sardinia. iar vara multe dintre ele au albiile seci. Avand cadere mare si. nu prezinta important pentru irigatie. deci. pe care e asezat orasul Roma. cand se topesc zapezile din munti. Italia Republica Italia este un sfat sud-european ce cuprinde in total Peninsula Italica. Bulgaria ocupa partea nord-estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la Marea Neagra. dar sunt de dimensiuni mici. Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de state in care s-au impletit arealele mai multor popoare. In schimb ele sunt amenajate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii. Marea Ionica. Bulgaria si Grecia Dupa cum remarcati. asezate preponderent in partea nordica.In general. pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice. dar. au debitele cele mai ridicate in anotimpul de vara. cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie diferite. cand cad cele mai multe precipitatii. potential hidroenergetic insemnat. In timp ce Grecia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 2000) din marile inconjuratoare (Marea Egee. in general. o parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula Sicilia.

Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre. care. care isi au obarsia in Bulgaria. Grecia nu are rauri mari. Principalele insule sunt: Creta. si din timpurile cele mai vechi au fost punte de legatura intre Europa si Asia Vestica. Eubeea. LACURELE DIN AMERICA DE NORD . Chios si Cefalonia.a. prin Dunare. Teritoriul ei este strabatut de Struma (aici se numeste Stuman) si de Marita (in Grecia se numeste Evros). si bazinului Marii Egee — raurile Struma. care colecteaza apela din partea nordica a tarii — afluentii Iskar. Rodos. Grecia si Bulgaria sint state. Marita s. a. au conditii favorabile pentru dezvoltarea navigatiei. Lesvos.Marea Mediterana). in virtutea asezarii lor geografice. Raurile au debite mari iarna si aproape seaca vara. Iantra s.

R. El ocupa o suprafata enorma si pare a fi pe vecie incatusat de gheturile Arcticii. Dupa descoperirile spaniolilor. Conchistadorii spanioli. La inceputul secolului XX. La sfirsitul sec. regiunile de salte si a gheizerelor. a stabilit pozitia geografica a polului magnetic al Pamintului. in 1519. spre tarmurile Lumii Noi s-au indreptat expeditii ale altor tari europene. au explorat partile de est si cele de nord ale continentului. 2 mil. km2). ceea ce exercita o inraurire esentiala asupra naturii sale. insa partea mai lata a continentului se afla in latitudini temperate.Hud-son (sec. E. Cortes a initiat o campanie. cea mai mare parte a anului fiind acoperit cu gheata. cu America de Sud. care au descoperit teritoriile din sudul Americii de Nord. Asezarea geografica America de Nord este al treilea continent de pe planeta noastra in ceea ce priveste suprafata (24. XVIII) s. Complexele ei naturale sint foarte variate. Gradul diferit de dezmembrare se datoreste in principal deplasarilor placilor litosferice. La nordul continentului este situat Arhipelagul Arctic. intr-o oarecare masura. Natura Americii de Nord are multe trasaturi comune cu continentul locuit de noi. Tarmurile Americii de Nord sint puternic dezmembrate. Dupa configuratie ea se aseamana.a. America de Nord. XVII). A. . printre ele sint multe ce poarta un caracter unic : desisurile de Sequoia.Natura Americii de Nord e cu totul alta in comparatie cu cea a continentelor invatate. mai putin cele vestice si sudice. Ea este situata aproape in toate briurile climatice. XV John Cabot a descoperit Insula Newfoundland si tarmul Peninsulei Labrodor. ca si America de Sud. Navigatorii si calatorii englezi H. ca si in America de Sud. se afla in emisfera de vest. au fost primii europeni. uriasele lacuri. vaile fluviale de mare adincime — canioanele etc. care s-a incheiat cu cotropirea statului aztecilor. Deosebit de fragmentate sint tarmurile nordice si estice. Amundsen (exlorator norvegian al tinuturilor polare) primul a intreprins o calatorie de-a lungul tarmului de nord al continentului. stat situat pe locul de azi al Mexicului. Golful Hudson face o scobitura mare in uscat. Mackenzi (sec.

km (impreuna cu insulele) –America de Nord este intrecuta de Eurasia si Africa.Coastele continentului sint scaldate de apele a trei oceane. ce observa cele mai inalte fluxuri marine de pe globul pamintesc pina la 18 m. In trecut pe locul stramtorii era un istm. care patrund adinc in uscat. Cimpiile Centrale si Marile Cimpii. De aceia aici se afla o regiune foarte bogata in peste. in regiunea insulei Niufaunblenb. in locurile de contact ale apelor calde ale Golfstrimului cu apele reci ale curentului Lobrabor. In Oceanul Atlantic. Aceasta a determinat asemanarea vegetatiei si lumii animale de pe aceste continente. In partea de est si de nord a continentului linia de tarm este foarte crestata. El isi aduna apele din Appalachi. in afara de ploi o mare insemnatate in alimentarea riurilor au apele provenite din topirea zapezilor. care unea America de Nord cu Eurasia. Acesta este unul din cele mai lungi riuri de pe Pamint si fluviul cel mai bogat in apa al continentului. La sud el comunica prin istmul ingust Panama cu America de Sud. unde riurile se alimenteaza din ploi. conditiile sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea organizmelor minuscule. Rolul principal in alimentarea sa apartine ploilor. Daca lungimea fluviala o vom considera de la izvoarele lui Mississippi pina la gura lui Mississippi. in America de Nord. Cel mai mare fluviu al Americii de Nord este Mississippi cu afluentul Mussuri care este mai lung decit insusi Mississippi. care constituie hrana pestilor. Spre deosebire de America de Sud.2 ml. Riurile si lacurile din Bazinului Atlantic. O . atunci fluviul va ocupa locul al treilea din lume in privinta lungimii (6420 km) dupa Nil si Amazon. In privinta marimii teritoriului –24. In golfurile inguste de linga tarmul de est al Americii de Nord.

formind cascada Niagara. cind se topeste zapada. Nu in zadar indienii. inundand campurile si asezarile omenesti Mississippi duce o cantitate mare de mil si nisip el formeaza o delta intinsa care creste repede. inaintind in fiecare an cu 100m. deaceea in unele regiuni ale Americii de Nord nu ajunge apa dulce. Micigan. Dupa construirea unor diguri si canaluri de derivatie s-au redus considerabil pagubele principale pricinuite de inundatii. In calea lor spre ocean ele intretaie o treapta inalta si formeaza numeroase cascade. Privelistea mareata a cascadei atrage anual milioane de turisti. Marile Lacuri s-au format pe locul unor depresiuni adincite de ghetari. Pentru a ocoli cascada Niagra si a crea o iesire mai comoda si mai scurta spre Oceanul Atlantic. de pe care se rostogoleste apa lui. Albia riului intretaie o treapta de 50 m inaltime. Pe cascade au fost construite centralele hidroelectrice. Huron. Eri si Ontario –comunica prin fluviu Sf. La varsarea in Oceanul Atlantic gurile riurilor se largesc. In timpul ernii apa lacurilor ingheata linga tarmuri pe 3-4 luni. Pe marile lacuri se transporta diferite incarcaturi. au fost construite canaluri si ecluze. Laurentiu cu Oceanul Atlantic. Ca si celelalte lacuri asezate in nordul continentului. . In privinta suprafetei lacul Superior ocupa primul loc printre lacurile cu apa dulce ale lumii. in golful Mexic. ca si in multe alte riuri. Marile Lacuri –Superior. Riul Niagarara face legatura intre Lacurile Eri si Ontario. Lacul Micigan este unit printrun canal navigabil cu fluviul Mississippi. Nivelul apei in fluviu oscileaza puternic el se revarsa primavara. Riurile ce se scurg de pe povirnisurile estice ale muntilor Apalasi sint scurte si bogate in apa.parte din apa. Marile Lacuri sunt asezate la diferite niveluri si comunica intre ele printre riuri scurte formind un sistem fluvial si lacustru unic. In Marile lacuri. energia carora este folosita de centralele hidroelectrice. apa este puternic poluata din cauza reziduurilor industriale. ceea ce creeaza conditii favorabile pentru constructia de porturi maritime. care traiau cindva pe malurile sale. riul o primeste de la topirea zapezii pe cimpii si in munti. In cursul superior Mississippi ingheata iarna pe un timp scurt. Dar revarsarile au loc uneori si vara. il numeau pe Mississippi parinte al apelor. In viata poporului american riul Mississippi joaca acelasi rol ca si Volga in viata poporului rus. fiind provocate de ploile torentiale: fluviul si afluentii lui se revarsa larg.

Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica. pentru irigarea cimpurilor. ele se implu cu apa. Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin. pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase. Desi continentul este bogat in apa. precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie. in special ale Columbiei. in timpul topirii zapezii. Colorado formeaza Marele canion – un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti. au curs rapid si formeaza praguri. Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna.Riurile si lacurile din bazinul Oceanului Inghetat de Nord. in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior. Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. Aici sint construite Cehe. riurile sint bogate in apa chiar si vara. . Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte. La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri –Vinnipeg. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate. ele sint bogate in apa. Rezervele mari de energie hidraulica. se alimenteaza mai ales din zapezi. La nord-vest. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat. iar vara isi micsoreaza dimensiunile. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord. Primavara. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor. sint folosite pe o scara intinsa. unde cad precipitatii abundente. cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. Riurile.