HIDROGRAFIA EUROPEI

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.

APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),

Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul VolgaDon, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc.

LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare.Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:

Finlanda. Letonia si Lituania. pe care se practica transportul bustenilor. Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei. au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari. ambele state au o deschidere larga la mare. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice. limba si cultura popoarelor. Ra Raurile Suediei. Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. pe ambele parti ale Marii Baltice. EUROPA NORDICA Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului. Danemarca. Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana). apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica. Europa Rasariteana. Suedia. Tarile Baltice . Estonia. Suedia si Finlanda Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica. In Finlanda. In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda. ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic. legate prin raurile scurte. Deci. Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri. istoria. ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata. si lacul Inari din nord-estul Laponiei.Europa Nordica. deci sunt glaciare. deci sunt si de origine tectonica. despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern. Europa Centrala. Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia. iar Finlanda — cu Norvegia si Rusia. si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica. in deosebi in Finlanda. care au directia de scurgere NV—SE. cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud. Norvegia.

o parte ducandu-si apele spre nord. Aceste state. si de la Carpati pina la Ural. care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice. lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava. prin care curg raurile. au si frontiere cu Federatia Rusa. sunt de dimensiuni mici .Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene. regimul lor hidrologic este foarte variat. Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea Baltica. repartizat foarte neregulat. au vai putin adanci. ce-si duce apele in golful Riga. Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman). Dvina de Nord. Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa. EUROPA RASARITEANA Europa Rasariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe mii de kilometri de la Marea Barents pina la poalele Caucazului Mare si Marea Neagra. Onega s. alta parte spre sud. de Neris si Venta. a. Extinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a conditionat o diversitate mare de conditii geografice. relieful si conditiile climatice ale teritoriilor. artera principala. Letonia si Lituania. numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri.si putin adanci. iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza abundenta apelor de suprafata. avind debitul maxim primavara si etiajul bine pronuntat in timpul verii. raurile Campiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala. Apele raurile Europei Rasaritene sunt tipice de cimpie. toate cu iesire la Marea Baltica. este o unitate cu un potential industrial inalt. In Estonia principalul riu este Narva. in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de „Tari Baltice” cuprinde trei state: Estonia. Raurile care curg spre nord — Peciora. In general. si Gauja. Reteaua hidrografica in toate statele este densa. Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare. raspindirea larga a . In functie de caracterul alimentarii. Mezen. ce apartin statului Estonia. care sunt determinate si de asezarea aproape in intregime in limitele platformei vechi Est-Europene. Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor slave.

Volga izvoraste in colinele impadurite din Podisul Valdai. Ele se revarsa de obicei primavara. in cel mai mare fluviu din Europa — Volga. Majoritatea sunt mici. Din afluenti pot fi remarcati raul Pripet. in timp ce Belarus este o tara continentala. a. nivelul apei in riuri se ridica considerabil. precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei. inclusiv deserturile si semideserturile litoralului Marii Caspice. s. apele curgatoare ale Ucrainei si Belarusiei au scurgere in Marea Neagra. Cea mai mare parte a Europei Rasaritene colecteaza apele curgatoare. Pe aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice si lacuri de acumulare. mai putin din ploi si ape subterane. a. Don. aici au o raspindire larga mlastinile. De obicei. creandu-se prin aceasta conditii favorabile pentru navigatie. razbate mai multe peisaje geografice zonale. inclusiv de cursul superior al acestuia.lacurilor si a mlastinilor. folosite pentru obtinerea de hidroenergie si in irigatii. inconjurate de spatii imense imlastinite. Berezina si Soj. Raurile ce curg spre sud se caracterizeaza prin alimentare mixta. Cursurile inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree. deci au apa provenita din topirea zapezilor. In Carpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa. O buna parte din teritoriul Republicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti ai Niprului. Datorita excesului de umiditate din Belarus si partial din nordul Ucrainei. Din cele mai mari lacuri pot fi evidentiate Ladoga. Din Podisul Podolic izvoraste Bugul de Sud. Principala artera fluviala a Ucrainei este Niprul. Lacurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. cu mai multe terase. unde isi varsa apele. au vai bine modelate. . fara acces la Oceanul Planetar. Belarusia si Ucraina Observati. ce-si duce apele in Dunare. care-si duce apele de asemenea in Marea Neagra. primavara. Sistemul fluvial al Volgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii Caspice. Onega s. Ele au debite variate in functie de anotimp. cind se topesc zapezile si incep ploile. Nipru. pe care s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare. adincite. ca Ucraina este o tara maritima. Cu mici exceptii.Volga. Acestea ocupa 7% din suprafata Republicii Belarus. Raurile care curg spre sud . avand iesire la Marea Neagra si la Marea Azov.

Enisei si Lena. extinderea deosebit de mare in directie longitudinala si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat. de origine tectonica. numeroase lacuri. a diverselor climate si a unei retele uriase de ape curgatoare. Tot aici vietuieste si o specie de foca. cu ierni ce au o durata de 8—10 luni si veri foarte scurte si racoroase. fiind favorabile pentru navigatie. spre Marea Baltica. Apa in aceste lacuri s-a acumulat datorita climei umede. Teritoriul Rusiei este dominat de climatul temperat. Inotatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule. Cel mai mare fluviu din estul tarii — Amur — se varsa in Oceanul Pacific. Aici apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia Estica. spre Oceanul Pacific. Acest lac gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala -omulul. si in est. O mare parte a tarii are climat rece. aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o enigma pentru stiinta. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob. Este cel mai intins stat din lume. unde-si debuteaza apele toate raurile siberiene. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse hidroenergetice de pe glob.comeforul. apoi partea asiatica este deschisa intru totul spre Oceanul Arctic. cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (17. masurand de la vest la est circa 10 inii km. lacul Baikal.1 milioane km ). In sudul Siberiei se afla cel mai adanc lac din lume. polar aspru. precum si a unui spectru foarte variat al peisajelor geografice zonale si antropice. ocupa u spatiu vast din Europa Rasariteana si se extinde in partea de nord a Asiei. Daca partea europeana a Rusiei isi are inclinatia generala sudica. Raurile Rusiei au o mare insemnatate economica pentru tara. Dimensiunile mari ale tarii. Indighirka si Kolama. Rusia dispune de foarte multe lacuri Majoritatea lor se afla in nordvestul tarii si au chiuveta de origine glaciara. Siberia Orientala este traversata de Iana. Lacul Baikal este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 2600 specii. Clima si apele. avand latimea intre 25 si 30 km. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi. . care are corpul transparent si lipsit de solzi. Acesta se intinde pe o distanta de peste 600 km. indicata si de directia de scurgere a Volgai. Aici traieste pestele vivipar. iar adincirmea maximala de 1637 m. Prin partea europeana a Rusiei curge cel mai mare fluviu din Europa — Volga — cu afluentii Oka si Kama.Federatia Rusa Rusia. numita foca de Baikal. care are nuante maritime in partea vestica.

adunand totodata informatii pretioase despre populatia. de pe Terra. prin cele trei brate: China. atat ca lungime. uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. adancimea si grosimea stratului de gheata. Sulina si Sfantu Gheorghe. Riurile au vai bine modelate. si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana. Spatarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Baikal. cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica. De la izvoare si pina la varsare. In sud-estul partii europene0 Rusia are acces la Marea Caspica. majoritatea au directie de scurgere spre nord. ca suprafata. Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre China. iar cursul inferior este tipic de campie. In drumul ei. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. caruia ii masura latimea. EUROPA CENTRALA Unitatea geografica „Europa Centrala” cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica. iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. pe de alta parte. in Marea Nordului si Marea Baltica. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare.Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a Lacului Baikal a fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua jumatate a secolului XVII. izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra. este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei. Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga. Rinul si Vistula. pe de o parte. Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele. . cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. Dintre acestea cele mai mari sunt Odra. La inceput au scurgere furtunoasa de munte. care de fapt este cel mai mare lac. cat si ca debit de apa. Pozitia „centrala” pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica.

fara hotare maritime. avand si cadere mare. Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala. iar mai la nord. Sylt. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn. Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. lacuri si mlastini. numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. Romania . In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba. Enns. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare. in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici. la hotarele cu Austria si Elvetia. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi.Lacuri sunt multe. Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia. Ems. In afara de Dunare. Relieful cimpiei si al insulelor este neted. pe cursul mijlociu al Dunarii. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud. sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice. lacul Balaton din Ungaria. cele mai insemnate fiind Boden. In munti sunt numeroase lacuri. se afla lacul Boden de origine glaciara. presarata cu morene. a. care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii. Neusiedler si Balaton. de-a lungul litoralului. In partea de nord se extinde Campia Germaniei. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia. fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. amplu folosite pentru navigatie. care primeste numerosi afluenti din Carpati. Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. Raul Tisa. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala. uda o buna parte din estul Ungariei. Rugen s. Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari. L-a sud. se insira multe insule — Frezice de Est. caracteristice in general pentru Europa Centrala.

a. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat. fiind de origine diversa. care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice. Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa. dar au intinderi mici. EUROPA APUSEANA . Bistrita. c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul. apele s-au strans in craterul unui vulcan stins. Olt. Pana la urma.Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri. d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale — a Siretului (cu afluentii Moldova. a. Lotrul pe raul Vidra. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita. Capra din mutii Fagaras. In muntele Ciomatu Mare. In general. sunt mici si se varsa in Dunare. Acestea-s Timis. irigatii. la nord de orasul Sfantul Gheorghe. care curg prin Banat. apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. formand lacul vulcanic Sfanta Ana. Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul. Bega. au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana. Oltul si Muresul. industrie etc. Lacurile in Romania sunt foarte numeroase. in Ungaria. pentru piscicultura. Dupa directia generala de scurgere. Bahlui s. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia. afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei. Nera. sistemele fluviale avand o scurgere radiara. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie. b) raurile din grupa de sud-vest. Fintinile pe raul Somes s. Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice. inclusiv construite de om.). singurul de acest fel in Romania. Cele mai mari sunt: Jiu. Arges si Ialomita.

Marea Britanie este despartita de Europa Continentala prin Marea Manecii. insulele Hebride. Marea Manecii. numeroase insule asezate in marile inconjuratoare insulele Shetland. istorice. . insulele Orkney. ce se deosebesc prin particularitati geografice. indeosebi in cursurile lor inferioare. Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie. Alpi. partea de nord a insulei Irlanda. Marea Britanie Denumirea oficiala a tarii Marea Britanie este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. cu debit mare pe tot parcursul anului. Raurile cesi iau inceputul in muntii Pirinei.Unitatea geografica „Europa Apuseana” cuprinde un spatiu vast al Europei. insula Man s. Masivul Central si in alte regiuni muntoase au un potential hidroenergetic insemnat. dar raurile sunt scurte. determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale activitatilor economice. Marea Irlandei. Desi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare. Multe rauri sunt legate de reteaua de canaluri. Apele tarii Europei Apusene au retea hidrografica densa. Aproape toate raurile au debite mari si permanente. cu deschidere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului. si de agricultura intensiva. iar de Republica Irlanda prin Marea Irlandei. Irlanda de Nord si Anglia. economice si etnografice specifice. Marea Nordului si stramtoarea Calais. a. Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei Apusene. Capacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui sistem de numeroase canale. provocate de marile intreprinderi industriale. Golful Biscaya). Datorita precipitatiilor abundente. reteaua hidrografica este bogata. asezate in orasele de pe rauri. din cauza poluarii crescande. aceasta problema ramane actuala. in mare parte sunt navigabile. Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: Scotia. Wales (Tara Galilor).

cel mai mare fluviu al Frantei ce se varsa in Marea Mediterana. ca lungime si debit. Masivul Central si Pirinei. Balcanica si insulele din Marea Mediterana. Raurile nu ingheata si au o mare importanta pentru navigatie. dupa Federatia Rusa. Franta Franta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime. O importanta artera navigabila este raul Rhin. fluviu pe malurile caruia este asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii — Parisul. Cele mai mari insule ale Europei sudice sunt: . care ajunge pina la tarmul Marii Mediterane.Cei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa. Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. Garonne. Unele sunt alimentate din ghetari. EUROPA SUDICA (MEDITERANEANA) Unitatea geografica „Europa Sudica” (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari peninsule din sudul continentului — Iberica. sunt mai numeroase in regiunile nordice ale tarii. Raurile mari ale Frantei au un potential hidroenergetic inalt in Muntii Alpii Francezi. Ele au cursuri lungi si debite constante. Italica. Rhone. cu un canal construit paralel cu raul. una la Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si Golful Biscaya) si a doua la Marea Mediterana (golful Lyon). fiind orientate spre Oceanul Atlantic. Reteaua hidrografica este densa. Dupa suprafata (51. de obicei de origine tectonica si glaciara. In aceste regiuni sunt construite centrale hidroelectrice. Sunt importante pentru navigatie. ce face granita intre Franta si Germania. cel mai lung rau din Franta. este Severn ce se varsa in golful Bristol. legata printr-un sistem de canaluri Majoritatea apelor curgatoare izvorasc din Masivul Central si din muntii Alpi. Al doilea rau. pe care e situata capitala tari. Loire. fiind alimentate preponderent din ploi. Cele mai insemnate fluvii ale Frantei sunt: Seine. Lacurile.5 mii km ) este al doilca stat in Europa.

de pe peninsula Iberica. acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. din care fac parte muntii Pirinei. Cele mai mari fluvii ale Europei Sudice sunt: Duero. a. Peninsula Iberica Peninsula Iberica este cea mai mare (588 415 km2) si mai masiva dintre peninsulele Europei Meridionale. uneori chiar revarsandu. In Peninsula Iberica. si ale populatiei acestei unitati geografice. raurile poseda un inalt potential hidroenergetic. indeosebi in regiunile de campie. raule isi sporesc esential debitul. Vara. fiind izolata fata de restul continentului prin masivul lant al Muntilor Pirinei. Altitudinea sa medie este de 660 m. o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii. apele curgatoare din Europa Sudica au un curs scurt. insula Corsica. facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice. Suprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. Astfel apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul. care alcatuiesc asa-numitele „alpide”. insulele Baleare s. Apele Cu exceptia raurilor de pe peninsula Iberica. desi in regiunile cu tarm de tip „ria" acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate. paleozoice. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata. Guadalquivir si Ebro. Acestea se caracterizeaza printr-o cutare mai slaba. Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. O alta categorie . Tipici pentru aceasta categorie sint Muntii Andaluziei. Alimentandu-se preponderent din topirea zapezilor din munti si din ploi. dar si al activitatilor economice. specific au conditionat trasaturile unicale ale cadrului natural. inregistrandu-se etiajul iar iarna. impunandu-se individualizarea ei. cu reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pina in eocen.se. In zonele axiale ale acestor munti sint adesea incluse blocuri vechi. fiind alcatuita aproape in exclusivitate din munti si podisuri inalte. insula Sicilia. si Pad din nordul Italiei. lipsa sariajelor. Astfel. se deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare. regimul hidrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. O alta categorie o formeaza asa-numitele „iberide”. insula Creta. Asezarea geografica si climatul deosebit. Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate. Iberici si Cataloniei. Tarmurile sale sint slab fragmentate. Tajo. in timpul ploilor. Lipsesc inflexiunile adinci.insula Sardinia. Guadiana. Avand cadere mare in cursurile lor superioare.

in Peninsula Italica se produc modificari importante ale peisajului in sens latitudinal. Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana. raurile Peninsulei Iberice nu prezinta importanta pentru navigatie. In est. raurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate. mai ales in Cimpia Padului. ca dealtfel si in regiunile nordice ale celorlalte peninsule din Europa Meridionala. In sud. Cea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de precipitatii: 400—500 mm/an si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediterane sau in Castilia Noua. peisajul este tipic mediteranean. In general. Guadiana. ca de exemplu bazinul Ebro.a. Cele mai noi formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Cimpia Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic. Guadalquivir s. in schimb.de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe. ingustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici. Multe dintre acestea izvorasc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin-sulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice. ele sint amenajate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice. Datorita extinderii mari de la nord la sud. . exista trasaturi fizico-geografice submediteraneene si chiar central-europene. muntii de pe coasta. iar influenta Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. marile unitati de relief din Peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. Riurile Peninsulei Italice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica. dupa ce strabate printr-un frumos defileu. In nord. Tajo (Tejo). Relieful Peninsulei Italice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. Cele mal mari artere sint tributare Atlanticului: Duero (Douro). in cadrul caruia sint reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. In general. In tot lungul sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent). in Cimpia Padului. Artera cea mai importanta este Padul (Po). cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. Peninsula Italica Peninsula Italica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin puternica bariera muntoasa a Alpilor. Pintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar.

. Peninsula Balcanica Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene: Cimpia Dunarii Mijlocii si Cimpia Dunarii inferioare. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si est-europene. Aceasta limita nu este destul de ferma. scurgerea se mentine numai pe riurile mai importante. Majoritatea raurilor (Duero. Regiunile carstice din Muntii Dinamici au caractere hidrologice specifice. in unele polii. Vara. Cele mai importante sint Cimpia Albaniei. Spania Regatul Spaniol ocupa cea mai mare parte din peninsula Iberica. La sud de Cimpia Padului. Exceptie face Gualdalquivirul. Sunt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. Tajo. celelalte seaca. Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ deasa. Guadiana. Raurile au regimul de scurgere in timpul anului foarte neregulat.care depaseste 600 km lungime. fiind lipsite practic de o retea de suprafata. Guadalquivir) apartin bazinului Atlantic. sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim pronuntat sezonier. La est dreneaza Campia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro. cu debit scazut vara si ridicat iarna. Cu exceptia unor afluenti ai Savei si Dunarii. El are un debit bogat si un regim echilibrat datorita surselor variate de alimentare. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. Datorita diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora. insulele Canare din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana. De aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. riurile balcanice fac parte din categoria raurilor mici. Cimpia Tesaliei. primavara cind se topesc zapezile in munti. se alimenteaza si din ghetarii Sierrei Nevada. Fragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor riuri mari. Acestea au ape bogate numai in sezonul rece si ploios. iar in rest are tarmuri putin fragmentate. cu iesire larga in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. se formeaza lacuri temporare. producand inundatii. Cimpia Macedoniei si Cimpia Traciei. dar sint de dimensiuni mici. Are frontiere terestre doar cu Portugalia si Franta. Cimpiile sint mici si fragmentate. Celelalte categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica. cind alimentarea din ploi lipseste si pierderile prin evaporare sint foarte mari. care. Structura si relief.

insula Sardinia. potential hidroenergetic insemnat. dar sunt de dimensiuni mici. raurile Spaniei au vai bine dezvoltate. insulele Lipari.In general. insula Ischia. au debitele cele mai ridicate in anotimpul de vara. dar. in general. Raurile Italiei peninsulare si insulare au debitele maxime iarna. In schimb ele sunt amenajate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii. cand cad cele mai multe precipitatii. pe care e asezat orasul Roma. din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. Al doilea rau al Italiei dupa lungime si debit este Tibrul. Bulgaria si Grecia Dupa cum remarcati. in care se varsa numeroase rauri din Alpi. Cele care isi au obarsia in muntii Alpi. Italia are multe lacuri. o parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula Sicilia. Raurile Italiei sunt scurte. iar vara multe dintre ele au albiile seci. Bulgaria ocupa partea nord-estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la Marea Neagra. pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice. la poalele Alpilor. insula Elba. Italia Republica Italia este un sfat sud-european ce cuprinde in total Peninsula Italica. Avand cadere mare si. este Pad. cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie diferite. cand se topesc zapezile din munti. nu prezinta important pentru irigatie. Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de state in care s-au impletit arealele mai multor popoare. In timp ce Grecia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 2000) din marile inconjuratoare (Marea Egee. cu multe terase. . Cel mai mare rau din nordul Italiei si din Italia. asezate preponderent in partea nordica. deci. Marea Ionica.

Rodos. Principalele insule sunt: Creta. in virtutea asezarii lor geografice. si bazinului Marii Egee — raurile Struma. LACURELE DIN AMERICA DE NORD . Iantra s. si din timpurile cele mai vechi au fost punte de legatura intre Europa si Asia Vestica. Chios si Cefalonia. Grecia nu are rauri mari. care colecteaza apela din partea nordica a tarii — afluentii Iskar. Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre. au conditii favorabile pentru dezvoltarea navigatiei. Lesvos. Grecia si Bulgaria sint state. Raurile au debite mari iarna si aproape seaca vara. care. Eubeea.Marea Mediterana). Teritoriul ei este strabatut de Struma (aici se numeste Stuman) si de Marita (in Grecia se numeste Evros). prin Dunare. a. care isi au obarsia in Bulgaria.a. Marita s.

stat situat pe locul de azi al Mexicului. E. Cortes a initiat o campanie. XVII). cu America de Sud. mai putin cele vestice si sudice. America de Nord. printre ele sint multe ce poarta un caracter unic : desisurile de Sequoia. uriasele lacuri. Natura Americii de Nord are multe trasaturi comune cu continentul locuit de noi. care au descoperit teritoriile din sudul Americii de Nord. Mackenzi (sec. XVIII) s. se afla in emisfera de vest. . El ocupa o suprafata enorma si pare a fi pe vecie incatusat de gheturile Arcticii. XV John Cabot a descoperit Insula Newfoundland si tarmul Peninsulei Labrodor. A. au explorat partile de est si cele de nord ale continentului. Tarmurile Americii de Nord sint puternic dezmembrate. care s-a incheiat cu cotropirea statului aztecilor. Amundsen (exlorator norvegian al tinuturilor polare) primul a intreprins o calatorie de-a lungul tarmului de nord al continentului. Dupa configuratie ea se aseamana.Hud-son (sec. ca si in America de Sud. km2). Gradul diferit de dezmembrare se datoreste in principal deplasarilor placilor litosferice. vaile fluviale de mare adincime — canioanele etc. R. spre tarmurile Lumii Noi s-au indreptat expeditii ale altor tari europene. 2 mil. Dupa descoperirile spaniolilor. insa partea mai lata a continentului se afla in latitudini temperate. La nordul continentului este situat Arhipelagul Arctic. in 1519. a stabilit pozitia geografica a polului magnetic al Pamintului. cea mai mare parte a anului fiind acoperit cu gheata. Ea este situata aproape in toate briurile climatice. Conchistadorii spanioli. au fost primii europeni. Deosebit de fragmentate sint tarmurile nordice si estice. Golful Hudson face o scobitura mare in uscat. regiunile de salte si a gheizerelor.Natura Americii de Nord e cu totul alta in comparatie cu cea a continentelor invatate. Complexele ei naturale sint foarte variate. La sfirsitul sec. ca si America de Sud. Navigatorii si calatorii englezi H.a. intr-o oarecare masura. La inceputul secolului XX. Asezarea geografica America de Nord este al treilea continent de pe planeta noastra in ceea ce priveste suprafata (24. ceea ce exercita o inraurire esentiala asupra naturii sale.

In privinta marimii teritoriului –24. km (impreuna cu insulele) –America de Nord este intrecuta de Eurasia si Africa. Riurile si lacurile din Bazinului Atlantic. Cimpiile Centrale si Marile Cimpii.Coastele continentului sint scaldate de apele a trei oceane. In golfurile inguste de linga tarmul de est al Americii de Nord. La sud el comunica prin istmul ingust Panama cu America de Sud. Daca lungimea fluviala o vom considera de la izvoarele lui Mississippi pina la gura lui Mississippi. De aceia aici se afla o regiune foarte bogata in peste. care unea America de Nord cu Eurasia. Aceasta a determinat asemanarea vegetatiei si lumii animale de pe aceste continente. care constituie hrana pestilor. El isi aduna apele din Appalachi. in America de Nord. care patrund adinc in uscat. ce observa cele mai inalte fluxuri marine de pe globul pamintesc pina la 18 m. In trecut pe locul stramtorii era un istm. conditiile sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea organizmelor minuscule. In partea de est si de nord a continentului linia de tarm este foarte crestata.2 ml. Spre deosebire de America de Sud. In Oceanul Atlantic. in afara de ploi o mare insemnatate in alimentarea riurilor au apele provenite din topirea zapezilor. unde riurile se alimenteaza din ploi. Cel mai mare fluviu al Americii de Nord este Mississippi cu afluentul Mussuri care este mai lung decit insusi Mississippi. in regiunea insulei Niufaunblenb. O . Acesta este unul din cele mai lungi riuri de pe Pamint si fluviul cel mai bogat in apa al continentului. in locurile de contact ale apelor calde ale Golfstrimului cu apele reci ale curentului Lobrabor. atunci fluviul va ocupa locul al treilea din lume in privinta lungimii (6420 km) dupa Nil si Amazon. Rolul principal in alimentarea sa apartine ploilor.

cind se topeste zapada. fiind provocate de ploile torentiale: fluviul si afluentii lui se revarsa larg. Pe cascade au fost construite centralele hidroelectrice. deaceea in unele regiuni ale Americii de Nord nu ajunge apa dulce. Laurentiu cu Oceanul Atlantic. Privelistea mareata a cascadei atrage anual milioane de turisti. Lacul Micigan este unit printrun canal navigabil cu fluviul Mississippi. Riul Niagarara face legatura intre Lacurile Eri si Ontario. Nivelul apei in fluviu oscileaza puternic el se revarsa primavara. riul o primeste de la topirea zapezii pe cimpii si in munti. Marile Lacuri sunt asezate la diferite niveluri si comunica intre ele printre riuri scurte formind un sistem fluvial si lacustru unic. apa este puternic poluata din cauza reziduurilor industriale. Pentru a ocoli cascada Niagra si a crea o iesire mai comoda si mai scurta spre Oceanul Atlantic. ceea ce creeaza conditii favorabile pentru constructia de porturi maritime. care traiau cindva pe malurile sale. Pe marile lacuri se transporta diferite incarcaturi. In privinta suprafetei lacul Superior ocupa primul loc printre lacurile cu apa dulce ale lumii. au fost construite canaluri si ecluze.parte din apa. In cursul superior Mississippi ingheata iarna pe un timp scurt. Huron. in golful Mexic. Eri si Ontario –comunica prin fluviu Sf. In viata poporului american riul Mississippi joaca acelasi rol ca si Volga in viata poporului rus. ca si in multe alte riuri. Marile Lacuri s-au format pe locul unor depresiuni adincite de ghetari. In calea lor spre ocean ele intretaie o treapta inalta si formeaza numeroase cascade. La varsarea in Oceanul Atlantic gurile riurilor se largesc. Micigan. . de pe care se rostogoleste apa lui. il numeau pe Mississippi parinte al apelor. Dar revarsarile au loc uneori si vara. Dupa construirea unor diguri si canaluri de derivatie s-au redus considerabil pagubele principale pricinuite de inundatii. Albia riului intretaie o treapta de 50 m inaltime. energia carora este folosita de centralele hidroelectrice. In timpul ernii apa lacurilor ingheata linga tarmuri pe 3-4 luni. Nu in zadar indienii. formind cascada Niagara. Marile Lacuri –Superior. Ca si celelalte lacuri asezate in nordul continentului. inundand campurile si asezarile omenesti Mississippi duce o cantitate mare de mil si nisip el formeaza o delta intinsa care creste repede. In Marile lacuri. Riurile ce se scurg de pe povirnisurile estice ale muntilor Apalasi sint scurte si bogate in apa. inaintind in fiecare an cu 100m.

Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor. La nord-vest. sint folosite pe o scara intinsa. in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. . Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. Colorado formeaza Marele canion – un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti. in special ale Columbiei. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior. care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord. iar vara isi micsoreaza dimensiunile. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. Rezervele mari de energie hidraulica. au curs rapid si formeaza praguri. Desi continentul este bogat in apa. Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna. Riurile. Aici sint construite Cehe. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican. ele se implu cu apa. se alimenteaza mai ales din zapezi. ele sint bogate in apa. Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica.Riurile si lacurile din bazinul Oceanului Inghetat de Nord. precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. riurile sint bogate in apa chiar si vara. pentru irigarea cimpurilor. cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin. Primavara. unde cad precipitatii abundente. pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate. Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte. cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. in timpul topirii zapezii. La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri –Vinnipeg.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful