P. 1
HIDROGRAFIA EUROPEI

HIDROGRAFIA EUROPEI

|Views: 4,703|Likes:
Published by Dan Caraiman

More info:

Published by: Dan Caraiman on Jun 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/09/2014

pdf

text

original

HIDROGRAFIA EUROPEI

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.

APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),

Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul VolgaDon, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc.

LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare.Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:

Letonia si Lituania. deci sunt glaciare. Danemarca. In Finlanda. ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata. si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica. Estonia. istoria. Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri. care au directia de scurgere NV—SE. cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud. EUROPA NORDICA Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului. Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei. Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. legate prin raurile scurte. iar Finlanda — cu Norvegia si Rusia. apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica.Europa Nordica. Suedia. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice. deci sunt si de origine tectonica. pe care se practica transportul bustenilor. in deosebi in Finlanda. limba si cultura popoarelor. au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari. Europa Rasariteana. pe ambele parti ale Marii Baltice. In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda. Deci. Norvegia. Europa Centrala. Ra Raurile Suediei. Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana). despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. si lacul Inari din nord-estul Laponiei. Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern. Suedia si Finlanda Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica. Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia. ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic. Tarile Baltice . ambele state au o deschidere larga la mare. Finlanda.

Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene. Dvina de Nord. Apele raurile Europei Rasaritene sunt tipice de cimpie. numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri. EUROPA RASARITEANA Europa Rasariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe mii de kilometri de la Marea Barents pina la poalele Caucazului Mare si Marea Neagra. care sunt determinate si de asezarea aproape in intregime in limitele platformei vechi Est-Europene. Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor slave. artera principala. si de la Carpati pina la Ural. si Gauja. In functie de caracterul alimentarii. de Neris si Venta. In Estonia principalul riu este Narva. ce-si duce apele in golful Riga. Onega s. o parte ducandu-si apele spre nord. raurile Campiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala. a. au vai putin adanci. Extinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a conditionat o diversitate mare de conditii geografice. au si frontiere cu Federatia Rusa. Letonia si Lituania. prin care curg raurile. regimul lor hidrologic este foarte variat. Aceste state. toate cu iesire la Marea Baltica. Mezen. In general. ce apartin statului Estonia. in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de „Tari Baltice” cuprinde trei state: Estonia. Reteaua hidrografica in toate statele este densa.si putin adanci. Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman). sunt de dimensiuni mici . iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza abundenta apelor de suprafata. repartizat foarte neregulat. raspindirea larga a . Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa. lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). alta parte spre sud. Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea Baltica. avind debitul maxim primavara si etiajul bine pronuntat in timpul verii. care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice. este o unitate cu un potential industrial inalt. Raurile care curg spre nord — Peciora. Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare. Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava. relieful si conditiile climatice ale teritoriilor.

avand iesire la Marea Neagra si la Marea Azov. inconjurate de spatii imense imlastinite. Principala artera fluviala a Ucrainei este Niprul. ca Ucraina este o tara maritima. care-si duce apele de asemenea in Marea Neagra. Onega s. Acestea ocupa 7% din suprafata Republicii Belarus. Don. Raurile care curg spre sud . Cu mici exceptii. s. Ele au debite variate in functie de anotimp. Cursurile inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree. O buna parte din teritoriul Republicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti ai Niprului. ce-si duce apele in Dunare. Majoritatea sunt mici. au vai bine modelate. Cea mai mare parte a Europei Rasaritene colecteaza apele curgatoare. a. in cel mai mare fluviu din Europa — Volga. folosite pentru obtinerea de hidroenergie si in irigatii. unde isi varsa apele. Sistemul fluvial al Volgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii Caspice. apele curgatoare ale Ucrainei si Belarusiei au scurgere in Marea Neagra. Din cele mai mari lacuri pot fi evidentiate Ladoga. adincite. creandu-se prin aceasta conditii favorabile pentru navigatie. cu mai multe terase. In Carpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa. in timp ce Belarus este o tara continentala. primavara. aici au o raspindire larga mlastinile. deci au apa provenita din topirea zapezilor. razbate mai multe peisaje geografice zonale. Berezina si Soj. mai putin din ploi si ape subterane. Raurile ce curg spre sud se caracterizeaza prin alimentare mixta. inclusiv de cursul superior al acestuia. Nipru. a. Ele se revarsa de obicei primavara. Datorita excesului de umiditate din Belarus si partial din nordul Ucrainei. Lacurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. pe care s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare. Din afluenti pot fi remarcati raul Pripet. fara acces la Oceanul Planetar. Belarusia si Ucraina Observati. . De obicei. Volga izvoraste in colinele impadurite din Podisul Valdai. Pe aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice si lacuri de acumulare. inclusiv deserturile si semideserturile litoralului Marii Caspice.lacurilor si a mlastinilor. cind se topesc zapezile si incep ploile. precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei. Din Podisul Podolic izvoraste Bugul de Sud. nivelul apei in riuri se ridica considerabil.Volga.

a diverselor climate si a unei retele uriase de ape curgatoare. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse hidroenergetice de pe glob. aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o enigma pentru stiinta. polar aspru. ocupa u spatiu vast din Europa Rasariteana si se extinde in partea de nord a Asiei. avand latimea intre 25 si 30 km. Dimensiunile mari ale tarii. numita foca de Baikal. Aici traieste pestele vivipar. Raurile Rusiei au o mare insemnatate economica pentru tara. unde-si debuteaza apele toate raurile siberiene. Aici apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia Estica. Daca partea europeana a Rusiei isi are inclinatia generala sudica. indicata si de directia de scurgere a Volgai. si in est.1 milioane km ). Enisei si Lena. Inotatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule. . apoi partea asiatica este deschisa intru totul spre Oceanul Arctic. numeroase lacuri. Clima si apele. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi. Siberia Orientala este traversata de Iana. In sudul Siberiei se afla cel mai adanc lac din lume. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob. Acest lac gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala -omulul. Acesta se intinde pe o distanta de peste 600 km. Tot aici vietuieste si o specie de foca. Este cel mai intins stat din lume. Prin partea europeana a Rusiei curge cel mai mare fluviu din Europa — Volga — cu afluentii Oka si Kama. cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (17. Teritoriul Rusiei este dominat de climatul temperat. extinderea deosebit de mare in directie longitudinala si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat. Indighirka si Kolama.comeforul. cu ierni ce au o durata de 8—10 luni si veri foarte scurte si racoroase. iar adincirmea maximala de 1637 m. spre Oceanul Pacific. Lacul Baikal este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 2600 specii. care are nuante maritime in partea vestica. masurand de la vest la est circa 10 inii km. de origine tectonica.Federatia Rusa Rusia. Apa in aceste lacuri s-a acumulat datorita climei umede. Cel mai mare fluviu din estul tarii — Amur — se varsa in Oceanul Pacific. lacul Baikal. O mare parte a tarii are climat rece. care are corpul transparent si lipsit de solzi. Rusia dispune de foarte multe lacuri Majoritatea lor se afla in nordvestul tarii si au chiuveta de origine glaciara. precum si a unui spectru foarte variat al peisajelor geografice zonale si antropice. spre Marea Baltica. fiind favorabile pentru navigatie.

Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele. Dintre acestea cele mai mari sunt Odra. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. majoritatea au directie de scurgere spre nord. iar cursul inferior este tipic de campie. De la izvoare si pina la varsare. cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade. ca suprafata. adancimea si grosimea stratului de gheata. cat si ca debit de apa. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare. iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica. uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. de pe Terra. Riurile au vai bine modelate. La inceput au scurgere furtunoasa de munte. in Marea Nordului si Marea Baltica. cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. Spatarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Baikal. este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei. prin cele trei brate: China. Rinul si Vistula. atat ca lungime. pe de o parte. EUROPA CENTRALA Unitatea geografica „Europa Centrala” cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica. Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga. . Pozitia „centrala” pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica. pe de alta parte.Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a Lacului Baikal a fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua jumatate a secolului XVII. In drumul ei. caruia ii masura latimea. izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra. Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. adunand totodata informatii pretioase despre populatia. Sulina si Sfantu Gheorghe. si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana. flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre China. care de fapt este cel mai mare lac. In sud-estul partii europene0 Rusia are acces la Marea Caspica.

caracteristice in general pentru Europa Centrala. se insira multe insule — Frezice de Est. care primeste numerosi afluenti din Carpati. Rugen s. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. a. Relieful cimpiei si al insulelor este neted. Raul Tisa. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud. lacuri si mlastini. In afara de Dunare. fara hotare maritime. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi. la hotarele cu Austria si Elvetia. cele mai insemnate fiind Boden. Ems. In partea de nord se extinde Campia Germaniei. iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. pe cursul mijlociu al Dunarii. Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari. Neusiedler si Balaton. se afla lacul Boden de origine glaciara. Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia. dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia. Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala. numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. lacul Balaton din Ungaria. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare. un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn. Romania . care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii. amplu folosite pentru navigatie. Sylt.Lacuri sunt multe. uda o buna parte din estul Ungariei. Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice. in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala. In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba. avand si cadere mare. Enns. fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. presarata cu morene. iar mai la nord. L-a sud. In munti sunt numeroase lacuri. de-a lungul litoralului.

Bega. Dupa directia generala de scurgere. apele s-au strans in craterul unui vulcan stins. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul. inclusiv construite de om. apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei. care curg prin Banat. industrie etc. caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie. Bistrita. care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice. sunt mici si se varsa in Dunare. dar au intinderi mici. Nera. Arges si Ialomita. Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul. In muntele Ciomatu Mare. in Ungaria. d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale — a Siretului (cu afluentii Moldova.). Capra din mutii Fagaras. singurul de acest fel in Romania. Acestea-s Timis. la nord de orasul Sfantul Gheorghe.Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri. fiind de origine diversa. Pana la urma. EUROPA APUSEANA . Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia. Cele mai mari sunt: Jiu. Lacurile in Romania sunt foarte numeroase. pentru piscicultura. Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa. c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare. b) raurile din grupa de sud-vest. irigatii. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat. sistemele fluviale avand o scurgere radiara. Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice. Fintinile pe raul Somes s. a. Oltul si Muresul. au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana. a. In general. formand lacul vulcanic Sfanta Ana. Bahlui s. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita. Lotrul pe raul Vidra. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. Olt.

Capacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui sistem de numeroase canale. Irlanda de Nord si Anglia. partea de nord a insulei Irlanda. Apele tarii Europei Apusene au retea hidrografica densa. Masivul Central si in alte regiuni muntoase au un potential hidroenergetic insemnat.Unitatea geografica „Europa Apuseana” cuprinde un spatiu vast al Europei. istorice. a. insula Man s. cu debit mare pe tot parcursul anului. aceasta problema ramane actuala. cu deschidere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului. Marea Manecii. in mare parte sunt navigabile. Marea Nordului si stramtoarea Calais. din cauza poluarii crescande. Datorita precipitatiilor abundente. Aproape toate raurile au debite mari si permanente. ce se deosebesc prin particularitati geografice. iar de Republica Irlanda prin Marea Irlandei. Marea Irlandei. Raurile cesi iau inceputul in muntii Pirinei. insulele Orkney. Desi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare. Multe rauri sunt legate de reteaua de canaluri. Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei Apusene. numeroase insule asezate in marile inconjuratoare insulele Shetland. determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale activitatilor economice. si de agricultura intensiva. asezate in orasele de pe rauri. . Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie. dar raurile sunt scurte. reteaua hidrografica este bogata. provocate de marile intreprinderi industriale. Alpi. Golful Biscaya). Marea Britanie Denumirea oficiala a tarii Marea Britanie este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Wales (Tara Galilor). economice si etnografice specifice. indeosebi in cursurile lor inferioare. insulele Hebride. Marea Britanie este despartita de Europa Continentala prin Marea Manecii. Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: Scotia.

ca lungime si debit. Lacurile. Balcanica si insulele din Marea Mediterana.Cei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa. Rhone. fiind orientate spre Oceanul Atlantic. Cele mai mari insule ale Europei sudice sunt: .5 mii km ) este al doilca stat in Europa. Ele au cursuri lungi si debite constante. Franta Franta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime. fiind alimentate preponderent din ploi. Unele sunt alimentate din ghetari. EUROPA SUDICA (MEDITERANEANA) Unitatea geografica „Europa Sudica” (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari peninsule din sudul continentului — Iberica. cel mai lung rau din Franta. fluviu pe malurile caruia este asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii — Parisul. Masivul Central si Pirinei. In aceste regiuni sunt construite centrale hidroelectrice. cu un canal construit paralel cu raul. cel mai mare fluviu al Frantei ce se varsa in Marea Mediterana. legata printr-un sistem de canaluri Majoritatea apelor curgatoare izvorasc din Masivul Central si din muntii Alpi. Sunt importante pentru navigatie. Italica. Al doilea rau. Reteaua hidrografica este densa. sunt mai numeroase in regiunile nordice ale tarii. ce face granita intre Franta si Germania. de obicei de origine tectonica si glaciara. dupa Federatia Rusa. Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. O importanta artera navigabila este raul Rhin. Raurile mari ale Frantei au un potential hidroenergetic inalt in Muntii Alpii Francezi. Raurile nu ingheata si au o mare importanta pentru navigatie. Cele mai insemnate fluvii ale Frantei sunt: Seine. pe care e situata capitala tari. care ajunge pina la tarmul Marii Mediterane. Loire. este Severn ce se varsa in golful Bristol. Dupa suprafata (51. Garonne. una la Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si Golful Biscaya) si a doua la Marea Mediterana (golful Lyon).

apele curgatoare din Europa Sudica au un curs scurt. Cele mai mari fluvii ale Europei Sudice sunt: Duero. facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice. in timpul ploilor. insula Creta. o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii. regimul hidrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. fiind alcatuita aproape in exclusivitate din munti si podisuri inalte. Altitudinea sa medie este de 660 m. specific au conditionat trasaturile unicale ale cadrului natural.insula Sardinia. Acestea se caracterizeaza printr-o cutare mai slaba. Peninsula Iberica Peninsula Iberica este cea mai mare (588 415 km2) si mai masiva dintre peninsulele Europei Meridionale. Guadiana. In zonele axiale ale acestor munti sint adesea incluse blocuri vechi. insula Corsica. Suprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. O alta categorie o formeaza asa-numitele „iberide”. dar si al activitatilor economice. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata. raurile poseda un inalt potential hidroenergetic. insula Sicilia.se. se deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare. Guadalquivir si Ebro. indeosebi in regiunile de campie. Astfel. insulele Baleare s. acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. Lipsesc inflexiunile adinci. fiind izolata fata de restul continentului prin masivul lant al Muntilor Pirinei. a. impunandu-se individualizarea ei. Tajo. paleozoice. O alta categorie . Astfel apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul. In Peninsula Iberica. care alcatuiesc asa-numitele „alpide”. Tarmurile sale sint slab fragmentate. Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. de pe peninsula Iberica. Tipici pentru aceasta categorie sint Muntii Andaluziei. Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate. din care fac parte muntii Pirinei. Avand cadere mare in cursurile lor superioare. Alimentandu-se preponderent din topirea zapezilor din munti si din ploi. si Pad din nordul Italiei. Vara. Iberici si Cataloniei. lipsa sariajelor. inregistrandu-se etiajul iar iarna. cu reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pina in eocen. si ale populatiei acestei unitati geografice. Apele Cu exceptia raurilor de pe peninsula Iberica. Asezarea geografica si climatul deosebit. uneori chiar revarsandu. raule isi sporesc esential debitul. desi in regiunile cu tarm de tip „ria" acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate.

a. In tot lungul sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent). ele sint amenajate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. raurile Peninsulei Iberice nu prezinta importanta pentru navigatie. Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin-sulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice. Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana. In nord. In sud. muntii de pe coasta. ca dealtfel si in regiunile nordice ale celorlalte peninsule din Europa Meridionala. raurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate. marile unitati de relief din Peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia. exista trasaturi fizico-geografice submediteraneene si chiar central-europene. In est. . Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. mai ales in Cimpia Padului. in Cimpia Padului. Tajo (Tejo). Pintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar. in Peninsula Italica se produc modificari importante ale peisajului in sens latitudinal. Peninsula Italica Peninsula Italica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin puternica bariera muntoasa a Alpilor. peisajul este tipic mediteranean. dupa ce strabate printr-un frumos defileu. In general. in cadrul caruia sint reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. Guadalquivir s. Cea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de precipitatii: 400—500 mm/an si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediterane sau in Castilia Noua. Cele mal mari artere sint tributare Atlanticului: Duero (Douro). Artera cea mai importanta este Padul (Po). Datorita extinderii mari de la nord la sud. Guadiana.de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe. iar influenta Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. ingustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici. Relieful Peninsulei Italice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. Riurile Peninsulei Italice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica. Cele mai noi formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Cimpia Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic. In general. cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. ca de exemplu bazinul Ebro. in schimb. Multe dintre acestea izvorasc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi.

De aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. primavara cind se topesc zapezile in munti. Datorita diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora. iar in rest are tarmuri putin fragmentate. cu iesire larga in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. Acestea au ape bogate numai in sezonul rece si ploios. Peninsula Balcanica Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene: Cimpia Dunarii Mijlocii si Cimpia Dunarii inferioare. insulele Canare din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana. Cimpia Macedoniei si Cimpia Traciei. Cu exceptia unor afluenti ai Savei si Dunarii. El are un debit bogat si un regim echilibrat datorita surselor variate de alimentare. Sunt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. . Structura si relief. Fragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor riuri mari. Regiunile carstice din Muntii Dinamici au caractere hidrologice specifice. Tajo. Cele mai importante sint Cimpia Albaniei. cind alimentarea din ploi lipseste si pierderile prin evaporare sint foarte mari. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. scurgerea se mentine numai pe riurile mai importante.care depaseste 600 km lungime. se alimenteaza si din ghetarii Sierrei Nevada. care. fiind lipsite practic de o retea de suprafata. Cimpia Tesaliei. Vara. Spania Regatul Spaniol ocupa cea mai mare parte din peninsula Iberica. riurile balcanice fac parte din categoria raurilor mici. Aceasta limita nu este destul de ferma. Raurile au regimul de scurgere in timpul anului foarte neregulat. in unele polii. Guadalquivir) apartin bazinului Atlantic. La sud de Cimpia Padului. Cimpiile sint mici si fragmentate. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si est-europene. sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim pronuntat sezonier. celelalte seaca. Celelalte categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica. cu debit scazut vara si ridicat iarna. Guadiana. Exceptie face Gualdalquivirul. Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ deasa. dar sint de dimensiuni mici. producand inundatii. Are frontiere terestre doar cu Portugalia si Franta. Majoritatea raurilor (Duero. La est dreneaza Campia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro. se formeaza lacuri temporare.

dar. insula Sardinia. in general. la poalele Alpilor. In schimb ele sunt amenajate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii. este Pad. insula Elba. raurile Spaniei au vai bine dezvoltate. au debitele cele mai ridicate in anotimpul de vara. potential hidroenergetic insemnat. cand cad cele mai multe precipitatii. Italia Republica Italia este un sfat sud-european ce cuprinde in total Peninsula Italica. iar vara multe dintre ele au albiile seci. Al doilea rau al Italiei dupa lungime si debit este Tibrul. Bulgaria si Grecia Dupa cum remarcati. deci. cand se topesc zapezile din munti. Bulgaria ocupa partea nord-estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la Marea Neagra. Marea Ionica. Avand cadere mare si. cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie diferite. dar sunt de dimensiuni mici. Italia are multe lacuri. o parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula Sicilia. insula Ischia. asezate preponderent in partea nordica. In timp ce Grecia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 2000) din marile inconjuratoare (Marea Egee. insulele Lipari. Raurile Italiei sunt scurte.In general. Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de state in care s-au impletit arealele mai multor popoare. Raurile Italiei peninsulare si insulare au debitele maxime iarna. cu multe terase. . pe care e asezat orasul Roma. in care se varsa numeroase rauri din Alpi. nu prezinta important pentru irigatie. Cele care isi au obarsia in muntii Alpi. din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. Cel mai mare rau din nordul Italiei si din Italia. pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice.

LACURELE DIN AMERICA DE NORD . Raurile au debite mari iarna si aproape seaca vara. au conditii favorabile pentru dezvoltarea navigatiei. Lesvos. Marita s. Rodos. si bazinului Marii Egee — raurile Struma.Marea Mediterana). a. Eubeea. Grecia nu are rauri mari. Principalele insule sunt: Creta.a. Chios si Cefalonia. Teritoriul ei este strabatut de Struma (aici se numeste Stuman) si de Marita (in Grecia se numeste Evros). in virtutea asezarii lor geografice. prin Dunare. care isi au obarsia in Bulgaria. si din timpurile cele mai vechi au fost punte de legatura intre Europa si Asia Vestica. care colecteaza apela din partea nordica a tarii — afluentii Iskar. Grecia si Bulgaria sint state. Iantra s. Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre. care.

cu America de Sud. stat situat pe locul de azi al Mexicului. care s-a incheiat cu cotropirea statului aztecilor. vaile fluviale de mare adincime — canioanele etc. La sfirsitul sec. A. regiunile de salte si a gheizerelor. printre ele sint multe ce poarta un caracter unic : desisurile de Sequoia.Natura Americii de Nord e cu totul alta in comparatie cu cea a continentelor invatate. km2). Amundsen (exlorator norvegian al tinuturilor polare) primul a intreprins o calatorie de-a lungul tarmului de nord al continentului. au explorat partile de est si cele de nord ale continentului. Cortes a initiat o campanie. intr-o oarecare masura. Golful Hudson face o scobitura mare in uscat. care au descoperit teritoriile din sudul Americii de Nord. R. ca si America de Sud. XV John Cabot a descoperit Insula Newfoundland si tarmul Peninsulei Labrodor. a stabilit pozitia geografica a polului magnetic al Pamintului.a. spre tarmurile Lumii Noi s-au indreptat expeditii ale altor tari europene. insa partea mai lata a continentului se afla in latitudini temperate.Hud-son (sec. America de Nord. au fost primii europeni. El ocupa o suprafata enorma si pare a fi pe vecie incatusat de gheturile Arcticii. Ea este situata aproape in toate briurile climatice. Complexele ei naturale sint foarte variate. Deosebit de fragmentate sint tarmurile nordice si estice. ceea ce exercita o inraurire esentiala asupra naturii sale. Natura Americii de Nord are multe trasaturi comune cu continentul locuit de noi. se afla in emisfera de vest. E. La nordul continentului este situat Arhipelagul Arctic. Mackenzi (sec. ca si in America de Sud. Navigatorii si calatorii englezi H. 2 mil. XVIII) s. Asezarea geografica America de Nord este al treilea continent de pe planeta noastra in ceea ce priveste suprafata (24. in 1519. Dupa configuratie ea se aseamana. XVII). uriasele lacuri. mai putin cele vestice si sudice. Tarmurile Americii de Nord sint puternic dezmembrate. . Gradul diferit de dezmembrare se datoreste in principal deplasarilor placilor litosferice. La inceputul secolului XX. Dupa descoperirile spaniolilor. Conchistadorii spanioli. cea mai mare parte a anului fiind acoperit cu gheata.

Aceasta a determinat asemanarea vegetatiei si lumii animale de pe aceste continente. In trecut pe locul stramtorii era un istm. in afara de ploi o mare insemnatate in alimentarea riurilor au apele provenite din topirea zapezilor. Cimpiile Centrale si Marile Cimpii. In partea de est si de nord a continentului linia de tarm este foarte crestata. ce observa cele mai inalte fluxuri marine de pe globul pamintesc pina la 18 m. Cel mai mare fluviu al Americii de Nord este Mississippi cu afluentul Mussuri care este mai lung decit insusi Mississippi. Spre deosebire de America de Sud. km (impreuna cu insulele) –America de Nord este intrecuta de Eurasia si Africa. atunci fluviul va ocupa locul al treilea din lume in privinta lungimii (6420 km) dupa Nil si Amazon. in America de Nord. conditiile sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea organizmelor minuscule. O . Acesta este unul din cele mai lungi riuri de pe Pamint si fluviul cel mai bogat in apa al continentului. In golfurile inguste de linga tarmul de est al Americii de Nord. La sud el comunica prin istmul ingust Panama cu America de Sud. In Oceanul Atlantic.2 ml. unde riurile se alimenteaza din ploi. In privinta marimii teritoriului –24. in locurile de contact ale apelor calde ale Golfstrimului cu apele reci ale curentului Lobrabor. De aceia aici se afla o regiune foarte bogata in peste. care unea America de Nord cu Eurasia. Riurile si lacurile din Bazinului Atlantic. care patrund adinc in uscat. Daca lungimea fluviala o vom considera de la izvoarele lui Mississippi pina la gura lui Mississippi. care constituie hrana pestilor. Rolul principal in alimentarea sa apartine ploilor. in regiunea insulei Niufaunblenb. El isi aduna apele din Appalachi.Coastele continentului sint scaldate de apele a trei oceane.

La varsarea in Oceanul Atlantic gurile riurilor se largesc. energia carora este folosita de centralele hidroelectrice. Eri si Ontario –comunica prin fluviu Sf. Ca si celelalte lacuri asezate in nordul continentului. fiind provocate de ploile torentiale: fluviul si afluentii lui se revarsa larg. Marile Lacuri –Superior. In viata poporului american riul Mississippi joaca acelasi rol ca si Volga in viata poporului rus. Nivelul apei in fluviu oscileaza puternic el se revarsa primavara. apa este puternic poluata din cauza reziduurilor industriale. deaceea in unele regiuni ale Americii de Nord nu ajunge apa dulce. Privelistea mareata a cascadei atrage anual milioane de turisti. Micigan. ceea ce creeaza conditii favorabile pentru constructia de porturi maritime. Huron. inaintind in fiecare an cu 100m. In privinta suprafetei lacul Superior ocupa primul loc printre lacurile cu apa dulce ale lumii. Lacul Micigan este unit printrun canal navigabil cu fluviul Mississippi. riul o primeste de la topirea zapezii pe cimpii si in munti. Laurentiu cu Oceanul Atlantic. de pe care se rostogoleste apa lui. Dupa construirea unor diguri si canaluri de derivatie s-au redus considerabil pagubele principale pricinuite de inundatii. In calea lor spre ocean ele intretaie o treapta inalta si formeaza numeroase cascade. In cursul superior Mississippi ingheata iarna pe un timp scurt. Pentru a ocoli cascada Niagra si a crea o iesire mai comoda si mai scurta spre Oceanul Atlantic. Nu in zadar indienii. Marile Lacuri sunt asezate la diferite niveluri si comunica intre ele printre riuri scurte formind un sistem fluvial si lacustru unic. Marile Lacuri s-au format pe locul unor depresiuni adincite de ghetari. Dar revarsarile au loc uneori si vara. inundand campurile si asezarile omenesti Mississippi duce o cantitate mare de mil si nisip el formeaza o delta intinsa care creste repede. Riurile ce se scurg de pe povirnisurile estice ale muntilor Apalasi sint scurte si bogate in apa. Pe cascade au fost construite centralele hidroelectrice. .parte din apa. cind se topeste zapada. In timpul ernii apa lacurilor ingheata linga tarmuri pe 3-4 luni. formind cascada Niagara. au fost construite canaluri si ecluze. Pe marile lacuri se transporta diferite incarcaturi. il numeau pe Mississippi parinte al apelor. Riul Niagarara face legatura intre Lacurile Eri si Ontario. Albia riului intretaie o treapta de 50 m inaltime. In Marile lacuri. ca si in multe alte riuri. in golful Mexic. care traiau cindva pe malurile sale.

unde cad precipitatii abundente. se alimenteaza mai ales din zapezi. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. sint folosite pe o scara intinsa. riurile sint bogate in apa chiar si vara. Colorado formeaza Marele canion – un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti. Rezervele mari de energie hidraulica. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate. Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte. Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. Riurile. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat. Desi continentul este bogat in apa. in special ale Columbiei. in timpul topirii zapezii. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. au curs rapid si formeaza praguri. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor. Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior. La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri –Vinnipeg. La nord-vest. Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna. . pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase. ele se implu cu apa. Primavara.Riurile si lacurile din bazinul Oceanului Inghetat de Nord. iar vara isi micsoreaza dimensiunile. cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin. Aici sint construite Cehe. precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican. in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord. ele sint bogate in apa. pentru irigarea cimpurilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->