HIDROGRAFIA EUROPEI

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.

APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),

Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul VolgaDon, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc.

LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare.Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:

Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern. Europa Centrala.Europa Nordica. Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei. EUROPA NORDICA Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului. Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia. in deosebi in Finlanda. Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice. Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana). deci sunt si de origine tectonica. Danemarca. Deci. si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica. cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud. limba si cultura popoarelor. ambele state au o deschidere larga la mare. Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri. In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda. si lacul Inari din nord-estul Laponiei. care au directia de scurgere NV—SE. pe care se practica transportul bustenilor. apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica. Finlanda. deci sunt glaciare. ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata. Tarile Baltice . au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari. pe ambele parti ale Marii Baltice. iar Finlanda — cu Norvegia si Rusia. istoria. In Finlanda. Suedia. despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. legate prin raurile scurte. Estonia. Letonia si Lituania. ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic. Ra Raurile Suediei. Norvegia. Suedia si Finlanda Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica. Europa Rasariteana.

de Neris si Venta. Reteaua hidrografica in toate statele este densa. Mezen.si putin adanci. si Gauja. este o unitate cu un potential industrial inalt. Extinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a conditionat o diversitate mare de conditii geografice. iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza abundenta apelor de suprafata. EUROPA RASARITEANA Europa Rasariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe mii de kilometri de la Marea Barents pina la poalele Caucazului Mare si Marea Neagra. prin care curg raurile. Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor slave. artera principala. Dvina de Nord. regimul lor hidrologic este foarte variat. In general. au vai putin adanci. Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava. In Estonia principalul riu este Narva. relieful si conditiile climatice ale teritoriilor. in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de „Tari Baltice” cuprinde trei state: Estonia. Raurile care curg spre nord — Peciora. repartizat foarte neregulat. Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare. lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). sunt de dimensiuni mici . care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice. care sunt determinate si de asezarea aproape in intregime in limitele platformei vechi Est-Europene. ce apartin statului Estonia. In functie de caracterul alimentarii. a. Onega s. si de la Carpati pina la Ural. ce-si duce apele in golful Riga. Apele raurile Europei Rasaritene sunt tipice de cimpie. Aceste state. alta parte spre sud. numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri. Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman). o parte ducandu-si apele spre nord. Letonia si Lituania.Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene. raurile Campiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala. Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa. au si frontiere cu Federatia Rusa. toate cu iesire la Marea Baltica. raspindirea larga a . Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea Baltica. avind debitul maxim primavara si etiajul bine pronuntat in timpul verii.

inclusiv de cursul superior al acestuia. Din afluenti pot fi remarcati raul Pripet. Cursurile inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree. Onega s. Cea mai mare parte a Europei Rasaritene colecteaza apele curgatoare. aici au o raspindire larga mlastinile. au vai bine modelate. s. folosite pentru obtinerea de hidroenergie si in irigatii. . inconjurate de spatii imense imlastinite. a. ca Ucraina este o tara maritima. unde isi varsa apele.lacurilor si a mlastinilor. adincite. Raurile ce curg spre sud se caracterizeaza prin alimentare mixta.Volga. Din cele mai mari lacuri pot fi evidentiate Ladoga. Pe aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice si lacuri de acumulare. Cu mici exceptii. cu mai multe terase. razbate mai multe peisaje geografice zonale. inclusiv deserturile si semideserturile litoralului Marii Caspice. fara acces la Oceanul Planetar. Sistemul fluvial al Volgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii Caspice. ce-si duce apele in Dunare. Majoritatea sunt mici. Datorita excesului de umiditate din Belarus si partial din nordul Ucrainei. creandu-se prin aceasta conditii favorabile pentru navigatie. O buna parte din teritoriul Republicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti ai Niprului. Don. cind se topesc zapezile si incep ploile. nivelul apei in riuri se ridica considerabil. mai putin din ploi si ape subterane. Acestea ocupa 7% din suprafata Republicii Belarus. Raurile care curg spre sud . precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei. Ele se revarsa de obicei primavara. apele curgatoare ale Ucrainei si Belarusiei au scurgere in Marea Neagra. Principala artera fluviala a Ucrainei este Niprul. pe care s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare. Belarusia si Ucraina Observati. in timp ce Belarus este o tara continentala. avand iesire la Marea Neagra si la Marea Azov. De obicei. deci au apa provenita din topirea zapezilor. In Carpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa. Lacurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. Berezina si Soj. primavara. in cel mai mare fluviu din Europa — Volga. Nipru. Ele au debite variate in functie de anotimp. a. care-si duce apele de asemenea in Marea Neagra. Volga izvoraste in colinele impadurite din Podisul Valdai. Din Podisul Podolic izvoraste Bugul de Sud.

Aici apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia Estica. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse hidroenergetice de pe glob. cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (17.Federatia Rusa Rusia. Daca partea europeana a Rusiei isi are inclinatia generala sudica. Apa in aceste lacuri s-a acumulat datorita climei umede. Teritoriul Rusiei este dominat de climatul temperat. fiind favorabile pentru navigatie. O mare parte a tarii are climat rece. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob. extinderea deosebit de mare in directie longitudinala si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat. cu ierni ce au o durata de 8—10 luni si veri foarte scurte si racoroase. spre Oceanul Pacific. numita foca de Baikal. iar adincirmea maximala de 1637 m. ocupa u spatiu vast din Europa Rasariteana si se extinde in partea de nord a Asiei. . Indighirka si Kolama. Raurile Rusiei au o mare insemnatate economica pentru tara. si in est. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi. masurand de la vest la est circa 10 inii km. Rusia dispune de foarte multe lacuri Majoritatea lor se afla in nordvestul tarii si au chiuveta de origine glaciara. spre Marea Baltica. Lacul Baikal este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 2600 specii. a diverselor climate si a unei retele uriase de ape curgatoare. Acest lac gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala -omulul. apoi partea asiatica este deschisa intru totul spre Oceanul Arctic. Aici traieste pestele vivipar. Prin partea europeana a Rusiei curge cel mai mare fluviu din Europa — Volga — cu afluentii Oka si Kama. Siberia Orientala este traversata de Iana. precum si a unui spectru foarte variat al peisajelor geografice zonale si antropice. Clima si apele. unde-si debuteaza apele toate raurile siberiene. lacul Baikal. Dimensiunile mari ale tarii. Inotatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule. avand latimea intre 25 si 30 km.1 milioane km ). care are nuante maritime in partea vestica. Enisei si Lena. Este cel mai intins stat din lume. Cel mai mare fluviu din estul tarii — Amur — se varsa in Oceanul Pacific.comeforul. Acesta se intinde pe o distanta de peste 600 km. numeroase lacuri. In sudul Siberiei se afla cel mai adanc lac din lume. aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o enigma pentru stiinta. polar aspru. care are corpul transparent si lipsit de solzi. indicata si de directia de scurgere a Volgai. Tot aici vietuieste si o specie de foca. de origine tectonica.

Spatarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Baikal. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. La inceput au scurgere furtunoasa de munte. iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. de pe Terra. De la izvoare si pina la varsare. in Marea Nordului si Marea Baltica.Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a Lacului Baikal a fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua jumatate a secolului XVII. Sulina si Sfantu Gheorghe. adancimea si grosimea stratului de gheata. Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga. uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica. flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre China. prin cele trei brate: China. ca suprafata. Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. care de fapt este cel mai mare lac. izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra. pe de o parte. In sud-estul partii europene0 Rusia are acces la Marea Caspica. Pozitia „centrala” pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica. adunand totodata informatii pretioase despre populatia. este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei. atat ca lungime. cat si ca debit de apa. majoritatea au directie de scurgere spre nord. caruia ii masura latimea. pe de alta parte. Dintre acestea cele mai mari sunt Odra. cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade. iar cursul inferior este tipic de campie. si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana. In drumul ei. Riurile au vai bine modelate. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare. EUROPA CENTRALA Unitatea geografica „Europa Centrala” cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica. Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele. Rinul si Vistula. .

dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi. Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia. Relieful cimpiei si al insulelor este neted. fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. Enns. In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba. iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. Neusiedler si Balaton. in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici. lacul Balaton din Ungaria. In afara de Dunare. a. Sylt. Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala. Romania . iar mai la nord. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn. la hotarele cu Austria si Elvetia. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. pe cursul mijlociu al Dunarii. fara hotare maritime. caracteristice in general pentru Europa Centrala. Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari. care primeste numerosi afluenti din Carpati. numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii. In munti sunt numeroase lacuri. un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. presarata cu morene. se insira multe insule — Frezice de Est. avand si cadere mare. sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice. Ems. L-a sud. lacuri si mlastini. In partea de nord se extinde Campia Germaniei. de-a lungul litoralului. Rugen s. amplu folosite pentru navigatie. uda o buna parte din estul Ungariei. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala. se afla lacul Boden de origine glaciara. Raul Tisa. cele mai insemnate fiind Boden. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud.Lacuri sunt multe.

Cele mai mari sunt: Jiu. c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare. a. Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa. In general. Bahlui s. apele s-au strans in craterul unui vulcan stins.Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri. irigatii. Fintinile pe raul Somes s. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana. care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice. Oltul si Muresul. Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul. Acestea-s Timis. fiind de origine diversa. afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei. la nord de orasul Sfantul Gheorghe. sunt mici si se varsa in Dunare. caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie. in Ungaria. Arges si Ialomita. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul. Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia. care curg prin Banat. singurul de acest fel in Romania. Olt. Bistrita. apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. a. Dupa directia generala de scurgere. dar au intinderi mici. EUROPA APUSEANA . Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. sistemele fluviale avand o scurgere radiara. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita. d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale — a Siretului (cu afluentii Moldova. formand lacul vulcanic Sfanta Ana. Bega. Pana la urma. Nera. In muntele Ciomatu Mare. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat. pentru piscicultura. b) raurile din grupa de sud-vest. Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice. industrie etc. Capra din mutii Fagaras. Lotrul pe raul Vidra.). Lacurile in Romania sunt foarte numeroase. inclusiv construite de om.

Alpi. provocate de marile intreprinderi industriale. reteaua hidrografica este bogata. si de agricultura intensiva. Marea Manecii. indeosebi in cursurile lor inferioare. insulele Hebride. a. Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie. partea de nord a insulei Irlanda. Marea Nordului si stramtoarea Calais. dar raurile sunt scurte. . Multe rauri sunt legate de reteaua de canaluri. Raurile cesi iau inceputul in muntii Pirinei. Wales (Tara Galilor). Desi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare. insulele Orkney. Masivul Central si in alte regiuni muntoase au un potential hidroenergetic insemnat. economice si etnografice specifice. din cauza poluarii crescande. Capacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui sistem de numeroase canale.Unitatea geografica „Europa Apuseana” cuprinde un spatiu vast al Europei. Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei Apusene. Aproape toate raurile au debite mari si permanente. Datorita precipitatiilor abundente. Apele tarii Europei Apusene au retea hidrografica densa. ce se deosebesc prin particularitati geografice. aceasta problema ramane actuala. numeroase insule asezate in marile inconjuratoare insulele Shetland. insula Man s. Golful Biscaya). iar de Republica Irlanda prin Marea Irlandei. Marea Britanie este despartita de Europa Continentala prin Marea Manecii. in mare parte sunt navigabile. Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: Scotia. asezate in orasele de pe rauri. Marea Irlandei. cu debit mare pe tot parcursul anului. istorice. determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale activitatilor economice. cu deschidere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului. Irlanda de Nord si Anglia. Marea Britanie Denumirea oficiala a tarii Marea Britanie este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

Garonne. Reteaua hidrografica este densa. Italica. Dupa suprafata (51. de obicei de origine tectonica si glaciara. fluviu pe malurile caruia este asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii — Parisul. Franta Franta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime. EUROPA SUDICA (MEDITERANEANA) Unitatea geografica „Europa Sudica” (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari peninsule din sudul continentului — Iberica. cel mai lung rau din Franta. fiind orientate spre Oceanul Atlantic. cu un canal construit paralel cu raul. ca lungime si debit. Lacurile. pe care e situata capitala tari. O importanta artera navigabila este raul Rhin. Cele mai mari insule ale Europei sudice sunt: . Rhone. Raurile mari ale Frantei au un potential hidroenergetic inalt in Muntii Alpii Francezi. Unele sunt alimentate din ghetari. sunt mai numeroase in regiunile nordice ale tarii. Sunt importante pentru navigatie. este Severn ce se varsa in golful Bristol. dupa Federatia Rusa. cel mai mare fluviu al Frantei ce se varsa in Marea Mediterana. una la Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si Golful Biscaya) si a doua la Marea Mediterana (golful Lyon). Cele mai insemnate fluvii ale Frantei sunt: Seine. In aceste regiuni sunt construite centrale hidroelectrice. care ajunge pina la tarmul Marii Mediterane.Cei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa. Al doilea rau. legata printr-un sistem de canaluri Majoritatea apelor curgatoare izvorasc din Masivul Central si din muntii Alpi.5 mii km ) este al doilca stat in Europa. Loire. ce face granita intre Franta si Germania. Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. fiind alimentate preponderent din ploi. Masivul Central si Pirinei. Ele au cursuri lungi si debite constante. Raurile nu ingheata si au o mare importanta pentru navigatie. Balcanica si insulele din Marea Mediterana.

Astfel apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul. Peninsula Iberica Peninsula Iberica este cea mai mare (588 415 km2) si mai masiva dintre peninsulele Europei Meridionale. uneori chiar revarsandu. a. Iberici si Cataloniei. Lipsesc inflexiunile adinci. regimul hidrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. insula Creta. indeosebi in regiunile de campie. Astfel. desi in regiunile cu tarm de tip „ria" acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate. Asezarea geografica si climatul deosebit. Altitudinea sa medie este de 660 m. insulele Baleare s. raurile poseda un inalt potential hidroenergetic. Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate. acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta.insula Sardinia. Guadiana. se deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare. O alta categorie . insula Corsica. Tarmurile sale sint slab fragmentate. in timpul ploilor. apele curgatoare din Europa Sudica au un curs scurt. Cele mai mari fluvii ale Europei Sudice sunt: Duero. cu reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pina in eocen. Vara. care alcatuiesc asa-numitele „alpide”. din care fac parte muntii Pirinei. O alta categorie o formeaza asa-numitele „iberide”. Acestea se caracterizeaza printr-o cutare mai slaba. paleozoice. In Peninsula Iberica. insula Sicilia. si ale populatiei acestei unitati geografice. raule isi sporesc esential debitul. de pe peninsula Iberica. Alimentandu-se preponderent din topirea zapezilor din munti si din ploi.se. Tipici pentru aceasta categorie sint Muntii Andaluziei. Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata. facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice. fiind izolata fata de restul continentului prin masivul lant al Muntilor Pirinei. o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii. fiind alcatuita aproape in exclusivitate din munti si podisuri inalte. inregistrandu-se etiajul iar iarna. impunandu-se individualizarea ei. specific au conditionat trasaturile unicale ale cadrului natural. Avand cadere mare in cursurile lor superioare. Guadalquivir si Ebro. dar si al activitatilor economice. In zonele axiale ale acestor munti sint adesea incluse blocuri vechi. Apele Cu exceptia raurilor de pe peninsula Iberica. Suprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. si Pad din nordul Italiei. Tajo. lipsa sariajelor.

Tajo (Tejo). Cea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de precipitatii: 400—500 mm/an si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediterane sau in Castilia Noua. ingustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici. Datorita extinderii mari de la nord la sud. Peninsula Italica Peninsula Italica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin puternica bariera muntoasa a Alpilor. Riurile Peninsulei Italice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica. In tot lungul sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent). ca de exemplu bazinul Ebro. Multe dintre acestea izvorasc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. In general. iar influenta Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. In est. ele sint amenajate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice. Pintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar. . marile unitati de relief din Peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia. raurile Peninsulei Iberice nu prezinta importanta pentru navigatie. muntii de pe coasta. exista trasaturi fizico-geografice submediteraneene si chiar central-europene. in Cimpia Padului. ca dealtfel si in regiunile nordice ale celorlalte peninsule din Europa Meridionala. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. in schimb. In general. dupa ce strabate printr-un frumos defileu. in Peninsula Italica se produc modificari importante ale peisajului in sens latitudinal.de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe. cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. raurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate. Cele mai noi formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Cimpia Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic. in cadrul caruia sint reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. Artera cea mai importanta este Padul (Po). Cele mal mari artere sint tributare Atlanticului: Duero (Douro). Guadalquivir s. In sud. Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana.a. Guadiana. peisajul este tipic mediteranean. mai ales in Cimpia Padului. Relieful Peninsulei Italice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. In nord. Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin-sulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice.

Majoritatea raurilor (Duero. fiind lipsite practic de o retea de suprafata. La sud de Cimpia Padului. primavara cind se topesc zapezile in munti. Guadalquivir) apartin bazinului Atlantic. producand inundatii. sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim pronuntat sezonier. Exceptie face Gualdalquivirul. Cu exceptia unor afluenti ai Savei si Dunarii. iar in rest are tarmuri putin fragmentate. se formeaza lacuri temporare. Raurile au regimul de scurgere in timpul anului foarte neregulat. Peninsula Balcanica Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene: Cimpia Dunarii Mijlocii si Cimpia Dunarii inferioare. Structura si relief. El are un debit bogat si un regim echilibrat datorita surselor variate de alimentare. Cele mai importante sint Cimpia Albaniei. cu iesire larga in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. De aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. Are frontiere terestre doar cu Portugalia si Franta. Cimpia Macedoniei si Cimpia Traciei. Spania Regatul Spaniol ocupa cea mai mare parte din peninsula Iberica. Tajo. Fragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor riuri mari. celelalte seaca. cind alimentarea din ploi lipseste si pierderile prin evaporare sint foarte mari. Celelalte categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica. dar sint de dimensiuni mici. insulele Canare din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana. se alimenteaza si din ghetarii Sierrei Nevada. Cimpia Tesaliei.care depaseste 600 km lungime. scurgerea se mentine numai pe riurile mai importante. Cimpiile sint mici si fragmentate. Guadiana. riurile balcanice fac parte din categoria raurilor mici. in unele polii. cu debit scazut vara si ridicat iarna. care. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. . Vara. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si est-europene. Datorita diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora. Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ deasa. La est dreneaza Campia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro. Aceasta limita nu este destul de ferma. Sunt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. Regiunile carstice din Muntii Dinamici au caractere hidrologice specifice. Acestea au ape bogate numai in sezonul rece si ploios.

Bulgaria si Grecia Dupa cum remarcati. Al doilea rau al Italiei dupa lungime si debit este Tibrul. la poalele Alpilor. in general. Cel mai mare rau din nordul Italiei si din Italia. Marea Ionica. cand cad cele mai multe precipitatii. . Raurile Italiei sunt scurte. cand se topesc zapezile din munti. raurile Spaniei au vai bine dezvoltate. Bulgaria ocupa partea nord-estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la Marea Neagra. din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. insulele Lipari. Cele care isi au obarsia in muntii Alpi. iar vara multe dintre ele au albiile seci. Avand cadere mare si. insula Sardinia. au debitele cele mai ridicate in anotimpul de vara. in care se varsa numeroase rauri din Alpi. deci.In general. Italia Republica Italia este un sfat sud-european ce cuprinde in total Peninsula Italica. cu multe terase. insula Ischia. o parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula Sicilia. cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie diferite. pe care e asezat orasul Roma. nu prezinta important pentru irigatie. asezate preponderent in partea nordica. pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice. In schimb ele sunt amenajate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii. Raurile Italiei peninsulare si insulare au debitele maxime iarna. Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de state in care s-au impletit arealele mai multor popoare. insula Elba. dar. este Pad. In timp ce Grecia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 2000) din marile inconjuratoare (Marea Egee. potential hidroenergetic insemnat. dar sunt de dimensiuni mici. Italia are multe lacuri.

si din timpurile cele mai vechi au fost punte de legatura intre Europa si Asia Vestica.Marea Mediterana). Teritoriul ei este strabatut de Struma (aici se numeste Stuman) si de Marita (in Grecia se numeste Evros). care colecteaza apela din partea nordica a tarii — afluentii Iskar. Rodos. in virtutea asezarii lor geografice. Principalele insule sunt: Creta. prin Dunare.a. care. care isi au obarsia in Bulgaria. Grecia si Bulgaria sint state. Iantra s. Grecia nu are rauri mari. au conditii favorabile pentru dezvoltarea navigatiei. Eubeea. Chios si Cefalonia. Lesvos. Raurile au debite mari iarna si aproape seaca vara. a. si bazinului Marii Egee — raurile Struma. LACURELE DIN AMERICA DE NORD . Marita s. Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre.

Natura Americii de Nord e cu totul alta in comparatie cu cea a continentelor invatate. se afla in emisfera de vest. XVII). La sfirsitul sec. America de Nord. ceea ce exercita o inraurire esentiala asupra naturii sale. Navigatorii si calatorii englezi H. spre tarmurile Lumii Noi s-au indreptat expeditii ale altor tari europene. 2 mil.Hud-son (sec. Deosebit de fragmentate sint tarmurile nordice si estice. Complexele ei naturale sint foarte variate. La inceputul secolului XX. Tarmurile Americii de Nord sint puternic dezmembrate. XV John Cabot a descoperit Insula Newfoundland si tarmul Peninsulei Labrodor. R. au explorat partile de est si cele de nord ale continentului. Natura Americii de Nord are multe trasaturi comune cu continentul locuit de noi. XVIII) s. km2). Asezarea geografica America de Nord este al treilea continent de pe planeta noastra in ceea ce priveste suprafata (24. . insa partea mai lata a continentului se afla in latitudini temperate. Gradul diferit de dezmembrare se datoreste in principal deplasarilor placilor litosferice. cu America de Sud. stat situat pe locul de azi al Mexicului. cea mai mare parte a anului fiind acoperit cu gheata. ca si in America de Sud. vaile fluviale de mare adincime — canioanele etc. a stabilit pozitia geografica a polului magnetic al Pamintului. regiunile de salte si a gheizerelor. Conchistadorii spanioli. care s-a incheiat cu cotropirea statului aztecilor. in 1519. Ea este situata aproape in toate briurile climatice. mai putin cele vestice si sudice. La nordul continentului este situat Arhipelagul Arctic. Cortes a initiat o campanie. El ocupa o suprafata enorma si pare a fi pe vecie incatusat de gheturile Arcticii. intr-o oarecare masura. care au descoperit teritoriile din sudul Americii de Nord. au fost primii europeni. E. A. Golful Hudson face o scobitura mare in uscat. uriasele lacuri. Dupa configuratie ea se aseamana. printre ele sint multe ce poarta un caracter unic : desisurile de Sequoia. Dupa descoperirile spaniolilor. Mackenzi (sec. ca si America de Sud. Amundsen (exlorator norvegian al tinuturilor polare) primul a intreprins o calatorie de-a lungul tarmului de nord al continentului.a.

Coastele continentului sint scaldate de apele a trei oceane. care unea America de Nord cu Eurasia. conditiile sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea organizmelor minuscule. in regiunea insulei Niufaunblenb. O . in locurile de contact ale apelor calde ale Golfstrimului cu apele reci ale curentului Lobrabor. Riurile si lacurile din Bazinului Atlantic. Daca lungimea fluviala o vom considera de la izvoarele lui Mississippi pina la gura lui Mississippi. In trecut pe locul stramtorii era un istm. In privinta marimii teritoriului –24. In golfurile inguste de linga tarmul de est al Americii de Nord. Cel mai mare fluviu al Americii de Nord este Mississippi cu afluentul Mussuri care este mai lung decit insusi Mississippi. Aceasta a determinat asemanarea vegetatiei si lumii animale de pe aceste continente. ce observa cele mai inalte fluxuri marine de pe globul pamintesc pina la 18 m. Spre deosebire de America de Sud. atunci fluviul va ocupa locul al treilea din lume in privinta lungimii (6420 km) dupa Nil si Amazon. Cimpiile Centrale si Marile Cimpii. care patrund adinc in uscat. In Oceanul Atlantic. El isi aduna apele din Appalachi.2 ml. De aceia aici se afla o regiune foarte bogata in peste. unde riurile se alimenteaza din ploi. La sud el comunica prin istmul ingust Panama cu America de Sud. km (impreuna cu insulele) –America de Nord este intrecuta de Eurasia si Africa. in afara de ploi o mare insemnatate in alimentarea riurilor au apele provenite din topirea zapezilor. Rolul principal in alimentarea sa apartine ploilor. care constituie hrana pestilor. Acesta este unul din cele mai lungi riuri de pe Pamint si fluviul cel mai bogat in apa al continentului. In partea de est si de nord a continentului linia de tarm este foarte crestata. in America de Nord.

ca si in multe alte riuri. in golful Mexic. Pentru a ocoli cascada Niagra si a crea o iesire mai comoda si mai scurta spre Oceanul Atlantic. Marile Lacuri –Superior. inaintind in fiecare an cu 100m. In calea lor spre ocean ele intretaie o treapta inalta si formeaza numeroase cascade. deaceea in unele regiuni ale Americii de Nord nu ajunge apa dulce. Laurentiu cu Oceanul Atlantic. cind se topeste zapada. In cursul superior Mississippi ingheata iarna pe un timp scurt. Pe marile lacuri se transporta diferite incarcaturi. de pe care se rostogoleste apa lui. energia carora este folosita de centralele hidroelectrice. Pe cascade au fost construite centralele hidroelectrice. Privelistea mareata a cascadei atrage anual milioane de turisti. Lacul Micigan este unit printrun canal navigabil cu fluviul Mississippi. Nivelul apei in fluviu oscileaza puternic el se revarsa primavara. Dar revarsarile au loc uneori si vara. In timpul ernii apa lacurilor ingheata linga tarmuri pe 3-4 luni. Nu in zadar indienii. il numeau pe Mississippi parinte al apelor. In privinta suprafetei lacul Superior ocupa primul loc printre lacurile cu apa dulce ale lumii. Micigan.parte din apa. In viata poporului american riul Mississippi joaca acelasi rol ca si Volga in viata poporului rus. formind cascada Niagara. inundand campurile si asezarile omenesti Mississippi duce o cantitate mare de mil si nisip el formeaza o delta intinsa care creste repede. . Albia riului intretaie o treapta de 50 m inaltime. Huron. Ca si celelalte lacuri asezate in nordul continentului. Dupa construirea unor diguri si canaluri de derivatie s-au redus considerabil pagubele principale pricinuite de inundatii. In Marile lacuri. apa este puternic poluata din cauza reziduurilor industriale. care traiau cindva pe malurile sale. Eri si Ontario –comunica prin fluviu Sf. Riurile ce se scurg de pe povirnisurile estice ale muntilor Apalasi sint scurte si bogate in apa. au fost construite canaluri si ecluze. Riul Niagarara face legatura intre Lacurile Eri si Ontario. Marile Lacuri sunt asezate la diferite niveluri si comunica intre ele printre riuri scurte formind un sistem fluvial si lacustru unic. Marile Lacuri s-au format pe locul unor depresiuni adincite de ghetari. La varsarea in Oceanul Atlantic gurile riurilor se largesc. riul o primeste de la topirea zapezii pe cimpii si in munti. fiind provocate de ploile torentiale: fluviul si afluentii lui se revarsa larg. ceea ce creeaza conditii favorabile pentru constructia de porturi maritime.

Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. in timpul topirii zapezii. La nord-vest. precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie. Riurile. care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor. cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte. riurile sint bogate in apa chiar si vara. in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. . Rezervele mari de energie hidraulica. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior. au curs rapid si formeaza praguri. ele sint bogate in apa. La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri –Vinnipeg. unde cad precipitatii abundente. Primavara. Desi continentul este bogat in apa. pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase. Aici sint construite Cehe. Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica.Riurile si lacurile din bazinul Oceanului Inghetat de Nord. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat. iar vara isi micsoreaza dimensiunile. Colorado formeaza Marele canion – un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti. cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin. se alimenteaza mai ales din zapezi. ele se implu cu apa. Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna. sint folosite pe o scara intinsa. in special ale Columbiei. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican. pentru irigarea cimpurilor.