HIDROGRAFIA EUROPEI

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.

APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),

Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul VolgaDon, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc.

LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare.Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:

iar Finlanda — cu Norvegia si Rusia. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice. limba si cultura popoarelor. Estonia.Europa Nordica. despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic. istoria. In Finlanda. apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica. Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri. Letonia si Lituania. Suedia si Finlanda Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica. in deosebi in Finlanda. Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana). pe care se practica transportul bustenilor. si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica. Danemarca. Europa Centrala. Finlanda. ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata. In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda. Suedia. pe ambele parti ale Marii Baltice. Tarile Baltice . ambele state au o deschidere larga la mare. care au directia de scurgere NV—SE. Ra Raurile Suediei. si lacul Inari din nord-estul Laponiei. deci sunt si de origine tectonica. Europa Rasariteana. Norvegia. deci sunt glaciare. Deci. EUROPA NORDICA Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului. legate prin raurile scurte. Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern. Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei. au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari. Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia. cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud.

alta parte spre sud. iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza abundenta apelor de suprafata. raspindirea larga a . o parte ducandu-si apele spre nord. Raurile care curg spre nord — Peciora. numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri. Onega s. Extinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a conditionat o diversitate mare de conditii geografice. Apele raurile Europei Rasaritene sunt tipice de cimpie. regimul lor hidrologic este foarte variat. toate cu iesire la Marea Baltica. In Estonia principalul riu este Narva. care sunt determinate si de asezarea aproape in intregime in limitele platformei vechi Est-Europene. au vai putin adanci. si de la Carpati pina la Ural.Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene. avind debitul maxim primavara si etiajul bine pronuntat in timpul verii. Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor slave. Dvina de Nord. este o unitate cu un potential industrial inalt. artera principala. Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava. Mezen. ce-si duce apele in golful Riga. sunt de dimensiuni mici . In functie de caracterul alimentarii. care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice. Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare. raurile Campiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala. prin care curg raurile. a. Reteaua hidrografica in toate statele este densa. EUROPA RASARITEANA Europa Rasariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe mii de kilometri de la Marea Barents pina la poalele Caucazului Mare si Marea Neagra.si putin adanci. In general. repartizat foarte neregulat. Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa. in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de „Tari Baltice” cuprinde trei state: Estonia. Aceste state. lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman). Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea Baltica. ce apartin statului Estonia. si Gauja. de Neris si Venta. Letonia si Lituania. au si frontiere cu Federatia Rusa. relieful si conditiile climatice ale teritoriilor.

primavara. in cel mai mare fluviu din Europa — Volga. Raurile care curg spre sud . Ele au debite variate in functie de anotimp. Majoritatea sunt mici. Din cele mai mari lacuri pot fi evidentiate Ladoga. unde isi varsa apele. nivelul apei in riuri se ridica considerabil.lacurilor si a mlastinilor. apele curgatoare ale Ucrainei si Belarusiei au scurgere in Marea Neagra. Onega s. Raurile ce curg spre sud se caracterizeaza prin alimentare mixta. Nipru. inclusiv de cursul superior al acestuia. Berezina si Soj. Principala artera fluviala a Ucrainei este Niprul. . Din Podisul Podolic izvoraste Bugul de Sud. cu mai multe terase. ca Ucraina este o tara maritima. Belarusia si Ucraina Observati.Volga. inconjurate de spatii imense imlastinite. Cursurile inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree. pe care s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare. in timp ce Belarus este o tara continentala. Ele se revarsa de obicei primavara. fara acces la Oceanul Planetar. In Carpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa. Sistemul fluvial al Volgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii Caspice. Acestea ocupa 7% din suprafata Republicii Belarus. inclusiv deserturile si semideserturile litoralului Marii Caspice. O buna parte din teritoriul Republicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti ai Niprului. deci au apa provenita din topirea zapezilor. Volga izvoraste in colinele impadurite din Podisul Valdai. au vai bine modelate. cind se topesc zapezile si incep ploile. precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei. Pe aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice si lacuri de acumulare. ce-si duce apele in Dunare. folosite pentru obtinerea de hidroenergie si in irigatii. Datorita excesului de umiditate din Belarus si partial din nordul Ucrainei. creandu-se prin aceasta conditii favorabile pentru navigatie. adincite. avand iesire la Marea Neagra si la Marea Azov. razbate mai multe peisaje geografice zonale. Lacurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. a. Cea mai mare parte a Europei Rasaritene colecteaza apele curgatoare. mai putin din ploi si ape subterane. aici au o raspindire larga mlastinile. s. Don. De obicei. Cu mici exceptii. Din afluenti pot fi remarcati raul Pripet. a. care-si duce apele de asemenea in Marea Neagra.

iar adincirmea maximala de 1637 m. Cel mai mare fluviu din estul tarii — Amur — se varsa in Oceanul Pacific. Aici apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia Estica. . care are nuante maritime in partea vestica.comeforul. numeroase lacuri. Este cel mai intins stat din lume. unde-si debuteaza apele toate raurile siberiene. Lacul Baikal este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 2600 specii. polar aspru. lacul Baikal. Teritoriul Rusiei este dominat de climatul temperat. Apa in aceste lacuri s-a acumulat datorita climei umede. spre Oceanul Pacific. de origine tectonica. cu ierni ce au o durata de 8—10 luni si veri foarte scurte si racoroase. numita foca de Baikal. Raurile Rusiei au o mare insemnatate economica pentru tara. precum si a unui spectru foarte variat al peisajelor geografice zonale si antropice. ocupa u spatiu vast din Europa Rasariteana si se extinde in partea de nord a Asiei. a diverselor climate si a unei retele uriase de ape curgatoare. Inotatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule. Dimensiunile mari ale tarii.Federatia Rusa Rusia. Siberia Orientala este traversata de Iana. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi. Indighirka si Kolama. spre Marea Baltica. O mare parte a tarii are climat rece. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse hidroenergetice de pe glob. indicata si de directia de scurgere a Volgai. care are corpul transparent si lipsit de solzi. Acesta se intinde pe o distanta de peste 600 km. masurand de la vest la est circa 10 inii km. Rusia dispune de foarte multe lacuri Majoritatea lor se afla in nordvestul tarii si au chiuveta de origine glaciara. Prin partea europeana a Rusiei curge cel mai mare fluviu din Europa — Volga — cu afluentii Oka si Kama. Clima si apele. Acest lac gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala -omulul. fiind favorabile pentru navigatie. si in est. cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (17. In sudul Siberiei se afla cel mai adanc lac din lume. avand latimea intre 25 si 30 km. Tot aici vietuieste si o specie de foca. Aici traieste pestele vivipar. Enisei si Lena. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob. Daca partea europeana a Rusiei isi are inclinatia generala sudica.1 milioane km ). apoi partea asiatica este deschisa intru totul spre Oceanul Arctic. extinderea deosebit de mare in directie longitudinala si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat. aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o enigma pentru stiinta.

Riurile au vai bine modelate. adancimea si grosimea stratului de gheata. Dintre acestea cele mai mari sunt Odra. cat si ca debit de apa. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare. In drumul ei. Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. care de fapt este cel mai mare lac. Pozitia „centrala” pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica. cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade. caruia ii masura latimea. ca suprafata. atat ca lungime. Sulina si Sfantu Gheorghe. si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana. uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica. . Rinul si Vistula. este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei. flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre China. adunand totodata informatii pretioase despre populatia. pe de alta parte. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. EUROPA CENTRALA Unitatea geografica „Europa Centrala” cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica. izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra. Spatarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Baikal. De la izvoare si pina la varsare. Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele. in Marea Nordului si Marea Baltica. cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. In sud-estul partii europene0 Rusia are acces la Marea Caspica.Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a Lacului Baikal a fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua jumatate a secolului XVII. iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. iar cursul inferior este tipic de campie. prin cele trei brate: China. La inceput au scurgere furtunoasa de munte. Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga. majoritatea au directie de scurgere spre nord. de pe Terra. pe de o parte.

Lacuri sunt multe. amplu folosite pentru navigatie. lacuri si mlastini. iar mai la nord. L-a sud. se afla lacul Boden de origine glaciara. presarata cu morene. Rugen s. care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii. care primeste numerosi afluenti din Carpati. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala. In munti sunt numeroase lacuri. Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi. Raul Tisa. sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. Ems. Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia. Romania . Enns. caracteristice in general pentru Europa Centrala. uda o buna parte din estul Ungariei. in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici. fara hotare maritime. Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba. de-a lungul litoralului. a. dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia. iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. la hotarele cu Austria si Elvetia. In afara de Dunare. Relieful cimpiei si al insulelor este neted. numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. lacul Balaton din Ungaria. un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. se insira multe insule — Frezice de Est. pe cursul mijlociu al Dunarii. Neusiedler si Balaton. avand si cadere mare. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud. In partea de nord se extinde Campia Germaniei. Sylt. Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala. cele mai insemnate fiind Boden. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn.

sistemele fluviale avand o scurgere radiara. pentru piscicultura. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita. au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana.Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri. a. Cele mai mari sunt: Jiu. d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale — a Siretului (cu afluentii Moldova. la nord de orasul Sfantul Gheorghe. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul. EUROPA APUSEANA . In muntele Ciomatu Mare. inclusiv construite de om. a. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat. Lacurile in Romania sunt foarte numeroase. c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare. Arges si Ialomita. Nera. Oltul si Muresul. Olt. singurul de acest fel in Romania. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. care curg prin Banat. afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei. Acestea-s Timis. irigatii. Capra din mutii Fagaras. care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice. Bega. sunt mici si se varsa in Dunare. Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia. Lotrul pe raul Vidra. Dupa directia generala de scurgere. fiind de origine diversa. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. In general. Fintinile pe raul Somes s. formand lacul vulcanic Sfanta Ana. Bistrita. dar au intinderi mici. b) raurile din grupa de sud-vest. in Ungaria. Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul.). caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie. Pana la urma. industrie etc. Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa. Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice. apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. Bahlui s. apele s-au strans in craterul unui vulcan stins.

Datorita precipitatiilor abundente. Capacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui sistem de numeroase canale. partea de nord a insulei Irlanda. insula Man s. Marea Irlandei. Marea Britanie este despartita de Europa Continentala prin Marea Manecii. in mare parte sunt navigabile. din cauza poluarii crescande. economice si etnografice specifice. reteaua hidrografica este bogata. istorice. Irlanda de Nord si Anglia. dar raurile sunt scurte. si de agricultura intensiva. determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale activitatilor economice. insulele Hebride. provocate de marile intreprinderi industriale. Golful Biscaya). Raurile cesi iau inceputul in muntii Pirinei. Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie. Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei Apusene. Marea Britanie Denumirea oficiala a tarii Marea Britanie este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. . Multe rauri sunt legate de reteaua de canaluri. Marea Nordului si stramtoarea Calais. cu deschidere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului. Wales (Tara Galilor). Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: Scotia. indeosebi in cursurile lor inferioare. Apele tarii Europei Apusene au retea hidrografica densa. Alpi. cu debit mare pe tot parcursul anului. insulele Orkney. aceasta problema ramane actuala. Marea Manecii. Aproape toate raurile au debite mari si permanente. iar de Republica Irlanda prin Marea Irlandei. numeroase insule asezate in marile inconjuratoare insulele Shetland. ce se deosebesc prin particularitati geografice. Masivul Central si in alte regiuni muntoase au un potential hidroenergetic insemnat. a. asezate in orasele de pe rauri.Unitatea geografica „Europa Apuseana” cuprinde un spatiu vast al Europei. Desi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare.

cel mai lung rau din Franta. Loire. Lacurile. Al doilea rau. O importanta artera navigabila este raul Rhin. Rhone. Garonne. Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. Sunt importante pentru navigatie. Raurile mari ale Frantei au un potential hidroenergetic inalt in Muntii Alpii Francezi. Cele mai mari insule ale Europei sudice sunt: . Italica. fluviu pe malurile caruia este asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii — Parisul. ca lungime si debit. Unele sunt alimentate din ghetari. Cele mai insemnate fluvii ale Frantei sunt: Seine. Masivul Central si Pirinei.Cei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa. EUROPA SUDICA (MEDITERANEANA) Unitatea geografica „Europa Sudica” (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari peninsule din sudul continentului — Iberica. care ajunge pina la tarmul Marii Mediterane. este Severn ce se varsa in golful Bristol. cel mai mare fluviu al Frantei ce se varsa in Marea Mediterana. Reteaua hidrografica este densa. legata printr-un sistem de canaluri Majoritatea apelor curgatoare izvorasc din Masivul Central si din muntii Alpi. de obicei de origine tectonica si glaciara. ce face granita intre Franta si Germania. fiind orientate spre Oceanul Atlantic.5 mii km ) este al doilca stat in Europa. Raurile nu ingheata si au o mare importanta pentru navigatie. Balcanica si insulele din Marea Mediterana. dupa Federatia Rusa. fiind alimentate preponderent din ploi. Ele au cursuri lungi si debite constante. cu un canal construit paralel cu raul. In aceste regiuni sunt construite centrale hidroelectrice. sunt mai numeroase in regiunile nordice ale tarii. pe care e situata capitala tari. Dupa suprafata (51. una la Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si Golful Biscaya) si a doua la Marea Mediterana (golful Lyon). Franta Franta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime.

specific au conditionat trasaturile unicale ale cadrului natural. si ale populatiei acestei unitati geografice. lipsa sariajelor. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata. inregistrandu-se etiajul iar iarna. O alta categorie o formeaza asa-numitele „iberide”. Tarmurile sale sint slab fragmentate. si Pad din nordul Italiei. insula Corsica. facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice. Tipici pentru aceasta categorie sint Muntii Andaluziei. Astfel apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul. Suprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. Altitudinea sa medie este de 660 m. uneori chiar revarsandu.se. O alta categorie . a. Alimentandu-se preponderent din topirea zapezilor din munti si din ploi. Iberici si Cataloniei. insula Creta. Apele Cu exceptia raurilor de pe peninsula Iberica. Astfel. insulele Baleare s. in timpul ploilor. Vara. raurile poseda un inalt potential hidroenergetic. Cele mai mari fluvii ale Europei Sudice sunt: Duero. desi in regiunile cu tarm de tip „ria" acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate. fiind izolata fata de restul continentului prin masivul lant al Muntilor Pirinei. regimul hidrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. impunandu-se individualizarea ei. dar si al activitatilor economice. de pe peninsula Iberica. acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. In zonele axiale ale acestor munti sint adesea incluse blocuri vechi. Peninsula Iberica Peninsula Iberica este cea mai mare (588 415 km2) si mai masiva dintre peninsulele Europei Meridionale. Lipsesc inflexiunile adinci. se deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare. cu reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pina in eocen. raule isi sporesc esential debitul. Asezarea geografica si climatul deosebit. Tajo.insula Sardinia. fiind alcatuita aproape in exclusivitate din munti si podisuri inalte. Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate. o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii. Guadalquivir si Ebro. apele curgatoare din Europa Sudica au un curs scurt. insula Sicilia. care alcatuiesc asa-numitele „alpide”. Avand cadere mare in cursurile lor superioare. paleozoice. In Peninsula Iberica. din care fac parte muntii Pirinei. Acestea se caracterizeaza printr-o cutare mai slaba. Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. indeosebi in regiunile de campie. Guadiana.

muntii de pe coasta. mai ales in Cimpia Padului. in Cimpia Padului. iar influenta Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. peisajul este tipic mediteranean. In sud. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. Riurile Peninsulei Italice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica. In est. Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin-sulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice. ca dealtfel si in regiunile nordice ale celorlalte peninsule din Europa Meridionala. ele sint amenajate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice. Artera cea mai importanta este Padul (Po). in cadrul caruia sint reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. raurile Peninsulei Iberice nu prezinta importanta pentru navigatie. Tajo (Tejo). Cea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de precipitatii: 400—500 mm/an si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediterane sau in Castilia Noua. Guadiana. . exista trasaturi fizico-geografice submediteraneene si chiar central-europene. ingustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici. In general. dupa ce strabate printr-un frumos defileu.a. in schimb.de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe. Multe dintre acestea izvorasc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi. Datorita extinderii mari de la nord la sud. Cele mai noi formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Cimpia Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic. Pintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar. Peninsula Italica Peninsula Italica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin puternica bariera muntoasa a Alpilor. in Peninsula Italica se produc modificari importante ale peisajului in sens latitudinal. Relieful Peninsulei Italice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. In general. ca de exemplu bazinul Ebro. Guadalquivir s. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. Cele mal mari artere sint tributare Atlanticului: Duero (Douro). Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana. In nord. In tot lungul sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent). marile unitati de relief din Peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia. raurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate.

Peninsula Balcanica Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene: Cimpia Dunarii Mijlocii si Cimpia Dunarii inferioare. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. Acestea au ape bogate numai in sezonul rece si ploios.care depaseste 600 km lungime. Guadiana. Aceasta limita nu este destul de ferma. se formeaza lacuri temporare. care. Fragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor riuri mari. se alimenteaza si din ghetarii Sierrei Nevada. Majoritatea raurilor (Duero. Vara. insulele Canare din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana. La est dreneaza Campia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro. Are frontiere terestre doar cu Portugalia si Franta. Datorita diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora. Guadalquivir) apartin bazinului Atlantic. Regiunile carstice din Muntii Dinamici au caractere hidrologice specifice. fiind lipsite practic de o retea de suprafata. cu iesire larga in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. El are un debit bogat si un regim echilibrat datorita surselor variate de alimentare. Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ deasa. producand inundatii. Cimpia Macedoniei si Cimpia Traciei. De aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. scurgerea se mentine numai pe riurile mai importante. cind alimentarea din ploi lipseste si pierderile prin evaporare sint foarte mari. in unele polii. Sunt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. riurile balcanice fac parte din categoria raurilor mici. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si est-europene. Celelalte categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica. Exceptie face Gualdalquivirul. celelalte seaca. primavara cind se topesc zapezile in munti. dar sint de dimensiuni mici. . cu debit scazut vara si ridicat iarna. Raurile au regimul de scurgere in timpul anului foarte neregulat. Structura si relief. Cimpia Tesaliei. Tajo. Cu exceptia unor afluenti ai Savei si Dunarii. sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim pronuntat sezonier. La sud de Cimpia Padului. Cimpiile sint mici si fragmentate. iar in rest are tarmuri putin fragmentate. Cele mai importante sint Cimpia Albaniei. Spania Regatul Spaniol ocupa cea mai mare parte din peninsula Iberica.

Italia are multe lacuri. insulele Lipari. Marea Ionica. deci. Cele care isi au obarsia in muntii Alpi. Raurile Italiei peninsulare si insulare au debitele maxime iarna.In general. dar sunt de dimensiuni mici. Bulgaria si Grecia Dupa cum remarcati. Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de state in care s-au impletit arealele mai multor popoare. in general. In schimb ele sunt amenajate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii. insula Sardinia. Italia Republica Italia este un sfat sud-european ce cuprinde in total Peninsula Italica. Avand cadere mare si. pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice. insula Ischia. raurile Spaniei au vai bine dezvoltate. Raurile Italiei sunt scurte. este Pad. o parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula Sicilia. cand se topesc zapezile din munti. nu prezinta important pentru irigatie. iar vara multe dintre ele au albiile seci. Al doilea rau al Italiei dupa lungime si debit este Tibrul. asezate preponderent in partea nordica. cand cad cele mai multe precipitatii. pe care e asezat orasul Roma. cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie diferite. Cel mai mare rau din nordul Italiei si din Italia. au debitele cele mai ridicate in anotimpul de vara. cu multe terase. la poalele Alpilor. din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. in care se varsa numeroase rauri din Alpi. insula Elba. In timp ce Grecia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 2000) din marile inconjuratoare (Marea Egee. Bulgaria ocupa partea nord-estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la Marea Neagra. . potential hidroenergetic insemnat. dar.

si bazinului Marii Egee — raurile Struma. Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre. Rodos. Eubeea. au conditii favorabile pentru dezvoltarea navigatiei. in virtutea asezarii lor geografice. Grecia si Bulgaria sint state. Grecia nu are rauri mari. prin Dunare. Chios si Cefalonia. Teritoriul ei este strabatut de Struma (aici se numeste Stuman) si de Marita (in Grecia se numeste Evros). Lesvos.Marea Mediterana). care. a.a. Principalele insule sunt: Creta. si din timpurile cele mai vechi au fost punte de legatura intre Europa si Asia Vestica. care colecteaza apela din partea nordica a tarii — afluentii Iskar. Marita s. Raurile au debite mari iarna si aproape seaca vara. LACURELE DIN AMERICA DE NORD . Iantra s. care isi au obarsia in Bulgaria.

La inceputul secolului XX. mai putin cele vestice si sudice. printre ele sint multe ce poarta un caracter unic : desisurile de Sequoia. cu America de Sud. Navigatorii si calatorii englezi H. Deosebit de fragmentate sint tarmurile nordice si estice.Natura Americii de Nord e cu totul alta in comparatie cu cea a continentelor invatate. au fost primii europeni. km2). Complexele ei naturale sint foarte variate. se afla in emisfera de vest.Hud-son (sec. Gradul diferit de dezmembrare se datoreste in principal deplasarilor placilor litosferice.a. Conchistadorii spanioli. XV John Cabot a descoperit Insula Newfoundland si tarmul Peninsulei Labrodor. La nordul continentului este situat Arhipelagul Arctic. au explorat partile de est si cele de nord ale continentului. R. Golful Hudson face o scobitura mare in uscat. uriasele lacuri. care au descoperit teritoriile din sudul Americii de Nord. Mackenzi (sec. Natura Americii de Nord are multe trasaturi comune cu continentul locuit de noi. intr-o oarecare masura. El ocupa o suprafata enorma si pare a fi pe vecie incatusat de gheturile Arcticii. Asezarea geografica America de Nord este al treilea continent de pe planeta noastra in ceea ce priveste suprafata (24. Dupa configuratie ea se aseamana. in 1519. care s-a incheiat cu cotropirea statului aztecilor. insa partea mai lata a continentului se afla in latitudini temperate. regiunile de salte si a gheizerelor. Dupa descoperirile spaniolilor. E. . La sfirsitul sec. America de Nord. Tarmurile Americii de Nord sint puternic dezmembrate. Amundsen (exlorator norvegian al tinuturilor polare) primul a intreprins o calatorie de-a lungul tarmului de nord al continentului. Ea este situata aproape in toate briurile climatice. spre tarmurile Lumii Noi s-au indreptat expeditii ale altor tari europene. vaile fluviale de mare adincime — canioanele etc. 2 mil. ceea ce exercita o inraurire esentiala asupra naturii sale. ca si in America de Sud. stat situat pe locul de azi al Mexicului. XVII). a stabilit pozitia geografica a polului magnetic al Pamintului. ca si America de Sud. Cortes a initiat o campanie. XVIII) s. cea mai mare parte a anului fiind acoperit cu gheata. A.

El isi aduna apele din Appalachi. care unea America de Nord cu Eurasia. In trecut pe locul stramtorii era un istm. care constituie hrana pestilor. in locurile de contact ale apelor calde ale Golfstrimului cu apele reci ale curentului Lobrabor. In partea de est si de nord a continentului linia de tarm este foarte crestata. unde riurile se alimenteaza din ploi. Cimpiile Centrale si Marile Cimpii. km (impreuna cu insulele) –America de Nord este intrecuta de Eurasia si Africa.2 ml. In golfurile inguste de linga tarmul de est al Americii de Nord. atunci fluviul va ocupa locul al treilea din lume in privinta lungimii (6420 km) dupa Nil si Amazon. In privinta marimii teritoriului –24. De aceia aici se afla o regiune foarte bogata in peste. ce observa cele mai inalte fluxuri marine de pe globul pamintesc pina la 18 m. Spre deosebire de America de Sud. Rolul principal in alimentarea sa apartine ploilor. Daca lungimea fluviala o vom considera de la izvoarele lui Mississippi pina la gura lui Mississippi.Coastele continentului sint scaldate de apele a trei oceane. conditiile sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea organizmelor minuscule. Acesta este unul din cele mai lungi riuri de pe Pamint si fluviul cel mai bogat in apa al continentului. O . care patrund adinc in uscat. Aceasta a determinat asemanarea vegetatiei si lumii animale de pe aceste continente. in afara de ploi o mare insemnatate in alimentarea riurilor au apele provenite din topirea zapezilor. in America de Nord. in regiunea insulei Niufaunblenb. La sud el comunica prin istmul ingust Panama cu America de Sud. In Oceanul Atlantic. Cel mai mare fluviu al Americii de Nord este Mississippi cu afluentul Mussuri care este mai lung decit insusi Mississippi. Riurile si lacurile din Bazinului Atlantic.

In cursul superior Mississippi ingheata iarna pe un timp scurt. Eri si Ontario –comunica prin fluviu Sf. ceea ce creeaza conditii favorabile pentru constructia de porturi maritime. energia carora este folosita de centralele hidroelectrice. Nu in zadar indienii. Nivelul apei in fluviu oscileaza puternic el se revarsa primavara. ca si in multe alte riuri. Marile Lacuri sunt asezate la diferite niveluri si comunica intre ele printre riuri scurte formind un sistem fluvial si lacustru unic. Marile Lacuri s-au format pe locul unor depresiuni adincite de ghetari. Dupa construirea unor diguri si canaluri de derivatie s-au redus considerabil pagubele principale pricinuite de inundatii. care traiau cindva pe malurile sale. inundand campurile si asezarile omenesti Mississippi duce o cantitate mare de mil si nisip el formeaza o delta intinsa care creste repede. Lacul Micigan este unit printrun canal navigabil cu fluviul Mississippi. Laurentiu cu Oceanul Atlantic. Pe cascade au fost construite centralele hidroelectrice. Marile Lacuri –Superior. Pe marile lacuri se transporta diferite incarcaturi. Pentru a ocoli cascada Niagra si a crea o iesire mai comoda si mai scurta spre Oceanul Atlantic. Dar revarsarile au loc uneori si vara.parte din apa. il numeau pe Mississippi parinte al apelor. In viata poporului american riul Mississippi joaca acelasi rol ca si Volga in viata poporului rus. In timpul ernii apa lacurilor ingheata linga tarmuri pe 3-4 luni. apa este puternic poluata din cauza reziduurilor industriale. Ca si celelalte lacuri asezate in nordul continentului. La varsarea in Oceanul Atlantic gurile riurilor se largesc. Huron. . Riul Niagarara face legatura intre Lacurile Eri si Ontario. formind cascada Niagara. Albia riului intretaie o treapta de 50 m inaltime. In calea lor spre ocean ele intretaie o treapta inalta si formeaza numeroase cascade. deaceea in unele regiuni ale Americii de Nord nu ajunge apa dulce. Privelistea mareata a cascadei atrage anual milioane de turisti. riul o primeste de la topirea zapezii pe cimpii si in munti. Micigan. de pe care se rostogoleste apa lui. Riurile ce se scurg de pe povirnisurile estice ale muntilor Apalasi sint scurte si bogate in apa. fiind provocate de ploile torentiale: fluviul si afluentii lui se revarsa larg. cind se topeste zapada. in golful Mexic. In Marile lacuri. inaintind in fiecare an cu 100m. au fost construite canaluri si ecluze. In privinta suprafetei lacul Superior ocupa primul loc printre lacurile cu apa dulce ale lumii.

Aici sint construite Cehe. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate.Riurile si lacurile din bazinul Oceanului Inghetat de Nord. in timpul topirii zapezii. in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. Primavara. sint folosite pe o scara intinsa. pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase. La nord-vest. riurile sint bogate in apa chiar si vara. unde cad precipitatii abundente. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor. cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. Rezervele mari de energie hidraulica. Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie. care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord. La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri –Vinnipeg. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican. Desi continentul este bogat in apa. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. in special ale Columbiei. ele sint bogate in apa. Colorado formeaza Marele canion – un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti. se alimenteaza mai ales din zapezi. Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat. pentru irigarea cimpurilor. Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin. Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior. Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna. . iar vara isi micsoreaza dimensiunile. Riurile. au curs rapid si formeaza praguri. ele se implu cu apa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful