HIDROGRAFIA EUROPEI

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.

APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),

Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul VolgaDon, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc.

LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare.Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:

Tarile Baltice . Norvegia. deci sunt si de origine tectonica. EUROPA NORDICA Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului. Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana). Danemarca. deci sunt glaciare. ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic. Suedia.Europa Nordica. In Finlanda. Europa Rasariteana. Finlanda. pe care se practica transportul bustenilor. Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda. legate prin raurile scurte. Europa Centrala. Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern. cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud. Letonia si Lituania. Estonia. iar Finlanda — cu Norvegia si Rusia. si lacul Inari din nord-estul Laponiei. Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice. apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica. care au directia de scurgere NV—SE. si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica. ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata. Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri. ambele state au o deschidere larga la mare. limba si cultura popoarelor. au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari. despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia. in deosebi in Finlanda. Suedia si Finlanda Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica. Ra Raurile Suediei. istoria. pe ambele parti ale Marii Baltice. Deci.

a.Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene. Letonia si Lituania. si Gauja. prin care curg raurile. Mezen. raurile Campiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala. repartizat foarte neregulat.si putin adanci. In Estonia principalul riu este Narva. o parte ducandu-si apele spre nord. care sunt determinate si de asezarea aproape in intregime in limitele platformei vechi Est-Europene. Apele raurile Europei Rasaritene sunt tipice de cimpie. sunt de dimensiuni mici . EUROPA RASARITEANA Europa Rasariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe mii de kilometri de la Marea Barents pina la poalele Caucazului Mare si Marea Neagra. este o unitate cu un potential industrial inalt. Extinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a conditionat o diversitate mare de conditii geografice. Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea Baltica. au vai putin adanci. regimul lor hidrologic este foarte variat. numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri. care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice. de Neris si Venta. Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava. Raurile care curg spre nord — Peciora. raspindirea larga a . In functie de caracterul alimentarii. Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare. Dvina de Nord. artera principala. Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman). alta parte spre sud. Onega s. si de la Carpati pina la Ural. Aceste state. Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa. relieful si conditiile climatice ale teritoriilor. ce-si duce apele in golful Riga. au si frontiere cu Federatia Rusa. iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza abundenta apelor de suprafata. avind debitul maxim primavara si etiajul bine pronuntat in timpul verii. ce apartin statului Estonia. in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de „Tari Baltice” cuprinde trei state: Estonia. Reteaua hidrografica in toate statele este densa. Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor slave. In general. lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). toate cu iesire la Marea Baltica.

Don. in cel mai mare fluviu din Europa — Volga. Raurile care curg spre sud . fara acces la Oceanul Planetar. ce-si duce apele in Dunare. Majoritatea sunt mici. inconjurate de spatii imense imlastinite. nivelul apei in riuri se ridica considerabil. O buna parte din teritoriul Republicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti ai Niprului. Din cele mai mari lacuri pot fi evidentiate Ladoga. adincite. Cea mai mare parte a Europei Rasaritene colecteaza apele curgatoare. primavara. aici au o raspindire larga mlastinile. inclusiv de cursul superior al acestuia. Sistemul fluvial al Volgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii Caspice. Raurile ce curg spre sud se caracterizeaza prin alimentare mixta. mai putin din ploi si ape subterane. Acestea ocupa 7% din suprafata Republicii Belarus. avand iesire la Marea Neagra si la Marea Azov. razbate mai multe peisaje geografice zonale. in timp ce Belarus este o tara continentala. Berezina si Soj. cind se topesc zapezile si incep ploile. Cu mici exceptii. Ele se revarsa de obicei primavara. Volga izvoraste in colinele impadurite din Podisul Valdai. apele curgatoare ale Ucrainei si Belarusiei au scurgere in Marea Neagra. . a. precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei. Cursurile inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree. Ele au debite variate in functie de anotimp. ca Ucraina este o tara maritima. Onega s.lacurilor si a mlastinilor. inclusiv deserturile si semideserturile litoralului Marii Caspice. Lacurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. Belarusia si Ucraina Observati. Din Podisul Podolic izvoraste Bugul de Sud. In Carpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa. a. unde isi varsa apele. De obicei. folosite pentru obtinerea de hidroenergie si in irigatii. Principala artera fluviala a Ucrainei este Niprul. Din afluenti pot fi remarcati raul Pripet. creandu-se prin aceasta conditii favorabile pentru navigatie. s. cu mai multe terase. Pe aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice si lacuri de acumulare. Datorita excesului de umiditate din Belarus si partial din nordul Ucrainei. care-si duce apele de asemenea in Marea Neagra. Nipru. deci au apa provenita din topirea zapezilor. au vai bine modelate.Volga. pe care s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare.

masurand de la vest la est circa 10 inii km. . Enisei si Lena. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob. Inotatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule.1 milioane km ). Cel mai mare fluviu din estul tarii — Amur — se varsa in Oceanul Pacific. care are nuante maritime in partea vestica. O mare parte a tarii are climat rece. si in est. Este cel mai intins stat din lume. aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o enigma pentru stiinta. precum si a unui spectru foarte variat al peisajelor geografice zonale si antropice. Teritoriul Rusiei este dominat de climatul temperat. Prin partea europeana a Rusiei curge cel mai mare fluviu din Europa — Volga — cu afluentii Oka si Kama. In sudul Siberiei se afla cel mai adanc lac din lume. Aici traieste pestele vivipar. Lacul Baikal este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 2600 specii. Acest lac gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala -omulul. iar adincirmea maximala de 1637 m. fiind favorabile pentru navigatie. cu ierni ce au o durata de 8—10 luni si veri foarte scurte si racoroase. a diverselor climate si a unei retele uriase de ape curgatoare. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse hidroenergetice de pe glob. extinderea deosebit de mare in directie longitudinala si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat. indicata si de directia de scurgere a Volgai. Daca partea europeana a Rusiei isi are inclinatia generala sudica. polar aspru. Indighirka si Kolama. care are corpul transparent si lipsit de solzi. Clima si apele. ocupa u spatiu vast din Europa Rasariteana si se extinde in partea de nord a Asiei. numita foca de Baikal. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi. Apa in aceste lacuri s-a acumulat datorita climei umede. apoi partea asiatica este deschisa intru totul spre Oceanul Arctic. Siberia Orientala este traversata de Iana. Acesta se intinde pe o distanta de peste 600 km. lacul Baikal. spre Oceanul Pacific. numeroase lacuri. cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (17. Dimensiunile mari ale tarii. de origine tectonica. Raurile Rusiei au o mare insemnatate economica pentru tara.comeforul. unde-si debuteaza apele toate raurile siberiene. spre Marea Baltica. avand latimea intre 25 si 30 km. Rusia dispune de foarte multe lacuri Majoritatea lor se afla in nordvestul tarii si au chiuveta de origine glaciara. Aici apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia Estica. Tot aici vietuieste si o specie de foca.Federatia Rusa Rusia.

EUROPA CENTRALA Unitatea geografica „Europa Centrala” cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica.Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a Lacului Baikal a fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua jumatate a secolului XVII. Rinul si Vistula. In drumul ei. de pe Terra. prin cele trei brate: China. cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade. cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. adancimea si grosimea stratului de gheata. este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei. . Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. La inceput au scurgere furtunoasa de munte. izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra. flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre China. care de fapt este cel mai mare lac. ca suprafata. atat ca lungime. Spatarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Baikal. cat si ca debit de apa. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare. Pozitia „centrala” pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica. majoritatea au directie de scurgere spre nord. Dintre acestea cele mai mari sunt Odra. Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele. pe de alta parte. uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. Sulina si Sfantu Gheorghe. iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. In sud-estul partii europene0 Rusia are acces la Marea Caspica. adunand totodata informatii pretioase despre populatia. Riurile au vai bine modelate. iar cursul inferior este tipic de campie. si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana. De la izvoare si pina la varsare. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica. pe de o parte. caruia ii masura latimea. Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga. in Marea Nordului si Marea Baltica.

In munti sunt numeroase lacuri. Enns. Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi. care primeste numerosi afluenti din Carpati. iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. Relieful cimpiei si al insulelor este neted. fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. In partea de nord se extinde Campia Germaniei. Neusiedler si Balaton. cele mai insemnate fiind Boden. Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala. In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba. presarata cu morene. Sylt. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud. Rugen s. sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice. de-a lungul litoralului. Raul Tisa. L-a sud. in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici. In afara de Dunare. uda o buna parte din estul Ungariei. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn. se insira multe insule — Frezice de Est. fara hotare maritime. numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. se afla lacul Boden de origine glaciara. un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. lacuri si mlastini. dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia. Romania . iar mai la nord. pe cursul mijlociu al Dunarii. amplu folosite pentru navigatie. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala.Lacuri sunt multe. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare. avand si cadere mare. a. lacul Balaton din Ungaria. la hotarele cu Austria si Elvetia. care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii. Ems. Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia. caracteristice in general pentru Europa Centrala. Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului.

au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana. c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat. Bahlui s. in Ungaria. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. Bistrita. In muntele Ciomatu Mare. industrie etc. Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice. Lacurile in Romania sunt foarte numeroase. fiind de origine diversa. a. sunt mici si se varsa in Dunare. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice.). b) raurile din grupa de sud-vest. formand lacul vulcanic Sfanta Ana. a. Arges si Ialomita. Nera. apele s-au strans in craterul unui vulcan stins. dar au intinderi mici. singurul de acest fel in Romania. Oltul si Muresul. Capra din mutii Fagaras. inclusiv construite de om. Olt. apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. Bega.Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul. Acestea-s Timis. Lotrul pe raul Vidra. pentru piscicultura. EUROPA APUSEANA . sistemele fluviale avand o scurgere radiara. Fintinile pe raul Somes s. irigatii. Cele mai mari sunt: Jiu. Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa. Dupa directia generala de scurgere. caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie. care curg prin Banat. afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei. la nord de orasul Sfantul Gheorghe. Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia. Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul. d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale — a Siretului (cu afluentii Moldova. Pana la urma. In general. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita.

iar de Republica Irlanda prin Marea Irlandei. Marea Britanie Denumirea oficiala a tarii Marea Britanie este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Irlanda de Nord si Anglia. economice si etnografice specifice. Masivul Central si in alte regiuni muntoase au un potential hidroenergetic insemnat. reteaua hidrografica este bogata. indeosebi in cursurile lor inferioare. Capacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui sistem de numeroase canale. a.Unitatea geografica „Europa Apuseana” cuprinde un spatiu vast al Europei. Golful Biscaya). provocate de marile intreprinderi industriale. Marea Britanie este despartita de Europa Continentala prin Marea Manecii. Marea Manecii. insulele Hebride. Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei Apusene. Wales (Tara Galilor). aceasta problema ramane actuala. din cauza poluarii crescande. . Aproape toate raurile au debite mari si permanente. Datorita precipitatiilor abundente. dar raurile sunt scurte. asezate in orasele de pe rauri. Marea Nordului si stramtoarea Calais. cu debit mare pe tot parcursul anului. istorice. numeroase insule asezate in marile inconjuratoare insulele Shetland. Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie. Alpi. insula Man s. cu deschidere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului. Apele tarii Europei Apusene au retea hidrografica densa. insulele Orkney. partea de nord a insulei Irlanda. in mare parte sunt navigabile. Raurile cesi iau inceputul in muntii Pirinei. si de agricultura intensiva. Multe rauri sunt legate de reteaua de canaluri. ce se deosebesc prin particularitati geografice. Marea Irlandei. Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: Scotia. determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale activitatilor economice. Desi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare.

Franta Franta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime. O importanta artera navigabila este raul Rhin. Italica.Cei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa. care ajunge pina la tarmul Marii Mediterane. Unele sunt alimentate din ghetari. Garonne. Loire.5 mii km ) este al doilca stat in Europa. ce face granita intre Franta si Germania. ca lungime si debit. Rhone. este Severn ce se varsa in golful Bristol. In aceste regiuni sunt construite centrale hidroelectrice. Ele au cursuri lungi si debite constante. Cele mai mari insule ale Europei sudice sunt: . Cele mai insemnate fluvii ale Frantei sunt: Seine. Dupa suprafata (51. Al doilea rau. dupa Federatia Rusa. sunt mai numeroase in regiunile nordice ale tarii. de obicei de origine tectonica si glaciara. cu un canal construit paralel cu raul. EUROPA SUDICA (MEDITERANEANA) Unitatea geografica „Europa Sudica” (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari peninsule din sudul continentului — Iberica. fiind alimentate preponderent din ploi. Raurile mari ale Frantei au un potential hidroenergetic inalt in Muntii Alpii Francezi. legata printr-un sistem de canaluri Majoritatea apelor curgatoare izvorasc din Masivul Central si din muntii Alpi. cel mai mare fluviu al Frantei ce se varsa in Marea Mediterana. Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. pe care e situata capitala tari. cel mai lung rau din Franta. Lacurile. Sunt importante pentru navigatie. una la Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si Golful Biscaya) si a doua la Marea Mediterana (golful Lyon). fiind orientate spre Oceanul Atlantic. Masivul Central si Pirinei. fluviu pe malurile caruia este asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii — Parisul. Raurile nu ingheata si au o mare importanta pentru navigatie. Reteaua hidrografica este densa. Balcanica si insulele din Marea Mediterana.

apele curgatoare din Europa Sudica au un curs scurt. Suprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. raule isi sporesc esential debitul. Asezarea geografica si climatul deosebit. specific au conditionat trasaturile unicale ale cadrului natural. In Peninsula Iberica. fiind izolata fata de restul continentului prin masivul lant al Muntilor Pirinei. Apele Cu exceptia raurilor de pe peninsula Iberica. Cele mai mari fluvii ale Europei Sudice sunt: Duero. insula Corsica. din care fac parte muntii Pirinei. Iberici si Cataloniei. Acestea se caracterizeaza printr-o cutare mai slaba. de pe peninsula Iberica. fiind alcatuita aproape in exclusivitate din munti si podisuri inalte. Tajo. regimul hidrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. Astfel. o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii. si ale populatiei acestei unitati geografice.insula Sardinia. insula Sicilia. facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice. si Pad din nordul Italiei. O alta categorie . se deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare. In zonele axiale ale acestor munti sint adesea incluse blocuri vechi. in timpul ploilor. Lipsesc inflexiunile adinci. Avand cadere mare in cursurile lor superioare. cu reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pina in eocen. desi in regiunile cu tarm de tip „ria" acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata. Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate. a. Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. indeosebi in regiunile de campie. Peninsula Iberica Peninsula Iberica este cea mai mare (588 415 km2) si mai masiva dintre peninsulele Europei Meridionale. dar si al activitatilor economice. O alta categorie o formeaza asa-numitele „iberide”. raurile poseda un inalt potential hidroenergetic. Alimentandu-se preponderent din topirea zapezilor din munti si din ploi. lipsa sariajelor. Tipici pentru aceasta categorie sint Muntii Andaluziei. Altitudinea sa medie este de 660 m. Tarmurile sale sint slab fragmentate. insulele Baleare s. uneori chiar revarsandu. impunandu-se individualizarea ei. insula Creta. inregistrandu-se etiajul iar iarna. paleozoice. Astfel apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul. acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. Vara. Guadalquivir si Ebro. Guadiana. care alcatuiesc asa-numitele „alpide”.se.

Relieful Peninsulei Italice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. Cele mai noi formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Cimpia Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic. Artera cea mai importanta este Padul (Po). Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin-sulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice. peisajul este tipic mediteranean. Pintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar. iar influenta Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana. ca de exemplu bazinul Ebro. Guadiana. Multe dintre acestea izvorasc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi. Cele mal mari artere sint tributare Atlanticului: Duero (Douro). Datorita extinderii mari de la nord la sud.a. Guadalquivir s.de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe. Peninsula Italica Peninsula Italica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin puternica bariera muntoasa a Alpilor. dupa ce strabate printr-un frumos defileu. in cadrul caruia sint reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. In sud. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. In general. Cea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de precipitatii: 400—500 mm/an si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediterane sau in Castilia Noua. raurile Peninsulei Iberice nu prezinta importanta pentru navigatie. In nord. . Riurile Peninsulei Italice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica. ele sint amenajate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice. Tajo (Tejo). In general. in schimb. in Cimpia Padului. ca dealtfel si in regiunile nordice ale celorlalte peninsule din Europa Meridionala. in Peninsula Italica se produc modificari importante ale peisajului in sens latitudinal. mai ales in Cimpia Padului. muntii de pe coasta. marile unitati de relief din Peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia. raurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate. exista trasaturi fizico-geografice submediteraneene si chiar central-europene. ingustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. In tot lungul sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent). In est.

se alimenteaza si din ghetarii Sierrei Nevada. Are frontiere terestre doar cu Portugalia si Franta. Spania Regatul Spaniol ocupa cea mai mare parte din peninsula Iberica. sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim pronuntat sezonier. primavara cind se topesc zapezile in munti. Guadalquivir) apartin bazinului Atlantic. Datorita diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora.care depaseste 600 km lungime. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si est-europene. Cimpia Macedoniei si Cimpia Traciei. scurgerea se mentine numai pe riurile mai importante. Raurile au regimul de scurgere in timpul anului foarte neregulat. Aceasta limita nu este destul de ferma. De aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. riurile balcanice fac parte din categoria raurilor mici. Structura si relief. Vara. Peninsula Balcanica Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene: Cimpia Dunarii Mijlocii si Cimpia Dunarii inferioare. Acestea au ape bogate numai in sezonul rece si ploios. Tajo. cu iesire larga in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. Celelalte categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica. dar sint de dimensiuni mici. La est dreneaza Campia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro. in unele polii. Sunt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. Cimpiile sint mici si fragmentate. . Cimpia Tesaliei. Majoritatea raurilor (Duero. celelalte seaca. Guadiana. Fragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor riuri mari. La sud de Cimpia Padului. Exceptie face Gualdalquivirul. iar in rest are tarmuri putin fragmentate. producand inundatii. fiind lipsite practic de o retea de suprafata. Cu exceptia unor afluenti ai Savei si Dunarii. care. insulele Canare din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana. Cele mai importante sint Cimpia Albaniei. cu debit scazut vara si ridicat iarna. se formeaza lacuri temporare. Regiunile carstice din Muntii Dinamici au caractere hidrologice specifice. Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ deasa. cind alimentarea din ploi lipseste si pierderile prin evaporare sint foarte mari. El are un debit bogat si un regim echilibrat datorita surselor variate de alimentare.

cand se topesc zapezile din munti. Cel mai mare rau din nordul Italiei si din Italia. . cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie diferite. deci. iar vara multe dintre ele au albiile seci. pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice.In general. au debitele cele mai ridicate in anotimpul de vara. dar sunt de dimensiuni mici. dar. Cele care isi au obarsia in muntii Alpi. In timp ce Grecia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 2000) din marile inconjuratoare (Marea Egee. Marea Ionica. Raurile Italiei peninsulare si insulare au debitele maxime iarna. insula Elba. in care se varsa numeroase rauri din Alpi. Italia Republica Italia este un sfat sud-european ce cuprinde in total Peninsula Italica. Avand cadere mare si. Al doilea rau al Italiei dupa lungime si debit este Tibrul. insulele Lipari. din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. cand cad cele mai multe precipitatii. Raurile Italiei sunt scurte. cu multe terase. o parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula Sicilia. Bulgaria si Grecia Dupa cum remarcati. In schimb ele sunt amenajate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii. pe care e asezat orasul Roma. in general. potential hidroenergetic insemnat. este Pad. Bulgaria ocupa partea nord-estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la Marea Neagra. la poalele Alpilor. asezate preponderent in partea nordica. raurile Spaniei au vai bine dezvoltate. insula Ischia. insula Sardinia. Italia are multe lacuri. Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de state in care s-au impletit arealele mai multor popoare. nu prezinta important pentru irigatie.

Grecia si Bulgaria sint state. Teritoriul ei este strabatut de Struma (aici se numeste Stuman) si de Marita (in Grecia se numeste Evros). care. in virtutea asezarii lor geografice. Raurile au debite mari iarna si aproape seaca vara. Iantra s.a. a. Marita s. care isi au obarsia in Bulgaria. care colecteaza apela din partea nordica a tarii — afluentii Iskar. LACURELE DIN AMERICA DE NORD . Grecia nu are rauri mari. Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre. si bazinului Marii Egee — raurile Struma. si din timpurile cele mai vechi au fost punte de legatura intre Europa si Asia Vestica. Lesvos. Rodos. au conditii favorabile pentru dezvoltarea navigatiei. prin Dunare. Principalele insule sunt: Creta. Eubeea. Chios si Cefalonia.Marea Mediterana).

Deosebit de fragmentate sint tarmurile nordice si estice. Gradul diferit de dezmembrare se datoreste in principal deplasarilor placilor litosferice. Tarmurile Americii de Nord sint puternic dezmembrate.a. Dupa configuratie ea se aseamana. Cortes a initiat o campanie. ca si America de Sud. Navigatorii si calatorii englezi H. Mackenzi (sec. in 1519. A. se afla in emisfera de vest. cea mai mare parte a anului fiind acoperit cu gheata. regiunile de salte si a gheizerelor. Ea este situata aproape in toate briurile climatice. El ocupa o suprafata enorma si pare a fi pe vecie incatusat de gheturile Arcticii. Complexele ei naturale sint foarte variate. care s-a incheiat cu cotropirea statului aztecilor. insa partea mai lata a continentului se afla in latitudini temperate. La nordul continentului este situat Arhipelagul Arctic. au explorat partile de est si cele de nord ale continentului. America de Nord. Conchistadorii spanioli. care au descoperit teritoriile din sudul Americii de Nord. La sfirsitul sec. . Asezarea geografica America de Nord este al treilea continent de pe planeta noastra in ceea ce priveste suprafata (24. E. XVIII) s. vaile fluviale de mare adincime — canioanele etc. printre ele sint multe ce poarta un caracter unic : desisurile de Sequoia. intr-o oarecare masura. uriasele lacuri. mai putin cele vestice si sudice. Amundsen (exlorator norvegian al tinuturilor polare) primul a intreprins o calatorie de-a lungul tarmului de nord al continentului. a stabilit pozitia geografica a polului magnetic al Pamintului.Hud-son (sec. Natura Americii de Nord are multe trasaturi comune cu continentul locuit de noi. XV John Cabot a descoperit Insula Newfoundland si tarmul Peninsulei Labrodor. ceea ce exercita o inraurire esentiala asupra naturii sale. XVII). ca si in America de Sud. La inceputul secolului XX. au fost primii europeni. km2).Natura Americii de Nord e cu totul alta in comparatie cu cea a continentelor invatate. cu America de Sud. stat situat pe locul de azi al Mexicului. Dupa descoperirile spaniolilor. 2 mil. spre tarmurile Lumii Noi s-au indreptat expeditii ale altor tari europene. Golful Hudson face o scobitura mare in uscat. R.

Acesta este unul din cele mai lungi riuri de pe Pamint si fluviul cel mai bogat in apa al continentului. care unea America de Nord cu Eurasia.2 ml. in regiunea insulei Niufaunblenb. Rolul principal in alimentarea sa apartine ploilor. ce observa cele mai inalte fluxuri marine de pe globul pamintesc pina la 18 m. O . In partea de est si de nord a continentului linia de tarm este foarte crestata. In golfurile inguste de linga tarmul de est al Americii de Nord. care constituie hrana pestilor. El isi aduna apele din Appalachi. In privinta marimii teritoriului –24. Riurile si lacurile din Bazinului Atlantic.Coastele continentului sint scaldate de apele a trei oceane. In Oceanul Atlantic. De aceia aici se afla o regiune foarte bogata in peste. in America de Nord. Daca lungimea fluviala o vom considera de la izvoarele lui Mississippi pina la gura lui Mississippi. in afara de ploi o mare insemnatate in alimentarea riurilor au apele provenite din topirea zapezilor. unde riurile se alimenteaza din ploi. conditiile sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea organizmelor minuscule. La sud el comunica prin istmul ingust Panama cu America de Sud. atunci fluviul va ocupa locul al treilea din lume in privinta lungimii (6420 km) dupa Nil si Amazon. km (impreuna cu insulele) –America de Nord este intrecuta de Eurasia si Africa. in locurile de contact ale apelor calde ale Golfstrimului cu apele reci ale curentului Lobrabor. Cel mai mare fluviu al Americii de Nord este Mississippi cu afluentul Mussuri care este mai lung decit insusi Mississippi. Aceasta a determinat asemanarea vegetatiei si lumii animale de pe aceste continente. In trecut pe locul stramtorii era un istm. Cimpiile Centrale si Marile Cimpii. care patrund adinc in uscat. Spre deosebire de America de Sud.

In cursul superior Mississippi ingheata iarna pe un timp scurt. Pe marile lacuri se transporta diferite incarcaturi. In viata poporului american riul Mississippi joaca acelasi rol ca si Volga in viata poporului rus. Pentru a ocoli cascada Niagra si a crea o iesire mai comoda si mai scurta spre Oceanul Atlantic. Marile Lacuri –Superior. Eri si Ontario –comunica prin fluviu Sf. Riurile ce se scurg de pe povirnisurile estice ale muntilor Apalasi sint scurte si bogate in apa. Lacul Micigan este unit printrun canal navigabil cu fluviul Mississippi. . Dar revarsarile au loc uneori si vara. Marile Lacuri sunt asezate la diferite niveluri si comunica intre ele printre riuri scurte formind un sistem fluvial si lacustru unic. fiind provocate de ploile torentiale: fluviul si afluentii lui se revarsa larg. energia carora este folosita de centralele hidroelectrice. cind se topeste zapada. au fost construite canaluri si ecluze. in golful Mexic. ceea ce creeaza conditii favorabile pentru constructia de porturi maritime. il numeau pe Mississippi parinte al apelor. Nivelul apei in fluviu oscileaza puternic el se revarsa primavara. formind cascada Niagara. Laurentiu cu Oceanul Atlantic. apa este puternic poluata din cauza reziduurilor industriale. Ca si celelalte lacuri asezate in nordul continentului. Albia riului intretaie o treapta de 50 m inaltime. La varsarea in Oceanul Atlantic gurile riurilor se largesc. Micigan. inaintind in fiecare an cu 100m. In calea lor spre ocean ele intretaie o treapta inalta si formeaza numeroase cascade. Marile Lacuri s-au format pe locul unor depresiuni adincite de ghetari. inundand campurile si asezarile omenesti Mississippi duce o cantitate mare de mil si nisip el formeaza o delta intinsa care creste repede. In privinta suprafetei lacul Superior ocupa primul loc printre lacurile cu apa dulce ale lumii. riul o primeste de la topirea zapezii pe cimpii si in munti. In Marile lacuri. Riul Niagarara face legatura intre Lacurile Eri si Ontario. In timpul ernii apa lacurilor ingheata linga tarmuri pe 3-4 luni. de pe care se rostogoleste apa lui. care traiau cindva pe malurile sale. Huron. ca si in multe alte riuri.parte din apa. Nu in zadar indienii. Privelistea mareata a cascadei atrage anual milioane de turisti. Dupa construirea unor diguri si canaluri de derivatie s-au redus considerabil pagubele principale pricinuite de inundatii. Pe cascade au fost construite centralele hidroelectrice. deaceea in unele regiuni ale Americii de Nord nu ajunge apa dulce.

in timpul topirii zapezii. precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie. Riurile. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior. . se alimenteaza mai ales din zapezi. au curs rapid si formeaza praguri. Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican. Primavara. in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. in special ale Columbiei. unde cad precipitatii abundente. La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri –Vinnipeg. riurile sint bogate in apa chiar si vara. cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate. Rezervele mari de energie hidraulica. Colorado formeaza Marele canion – un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti. La nord-vest. Desi continentul este bogat in apa. care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna. ele se implu cu apa. pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase. Aici sint construite Cehe. iar vara isi micsoreaza dimensiunile. sint folosite pe o scara intinsa.Riurile si lacurile din bazinul Oceanului Inghetat de Nord. pentru irigarea cimpurilor. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte. Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica. ele sint bogate in apa. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful