HIDROGRAFIA EUROPEI

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.

APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),

Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul VolgaDon, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc.

LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare.Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:

Europa Rasariteana. iar Finlanda — cu Norvegia si Rusia. limba si cultura popoarelor. pe ambele parti ale Marii Baltice. Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern. in deosebi in Finlanda. Suedia. Tarile Baltice . Ra Raurile Suediei. deci sunt si de origine tectonica. Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice. Letonia si Lituania. Suedia si Finlanda Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica. cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud. Finlanda. ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic. Norvegia. Europa Centrala. In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda.Europa Nordica. In Finlanda. si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica. ambele state au o deschidere larga la mare. au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari. si lacul Inari din nord-estul Laponiei. Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana). Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia. legate prin raurile scurte. Danemarca. pe care se practica transportul bustenilor. despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. istoria. apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica. care au directia de scurgere NV—SE. EUROPA NORDICA Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului. Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri. ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata. deci sunt glaciare. Deci. Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei. Estonia.

In general. regimul lor hidrologic este foarte variat. sunt de dimensiuni mici . In functie de caracterul alimentarii. care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice. Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa. o parte ducandu-si apele spre nord. Onega s. repartizat foarte neregulat. este o unitate cu un potential industrial inalt. EUROPA RASARITEANA Europa Rasariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe mii de kilometri de la Marea Barents pina la poalele Caucazului Mare si Marea Neagra. Reteaua hidrografica in toate statele este densa. Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava. Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman). Letonia si Lituania. toate cu iesire la Marea Baltica. alta parte spre sud. ce apartin statului Estonia. In Estonia principalul riu este Narva. ce-si duce apele in golful Riga. Mezen. au si frontiere cu Federatia Rusa. si Gauja. raspindirea larga a . a. relieful si conditiile climatice ale teritoriilor.Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene. de Neris si Venta. Apele raurile Europei Rasaritene sunt tipice de cimpie. Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare. lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri. Aceste state. prin care curg raurile. Extinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a conditionat o diversitate mare de conditii geografice. au vai putin adanci. Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor slave. artera principala.si putin adanci. raurile Campiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala. in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de „Tari Baltice” cuprinde trei state: Estonia. Raurile care curg spre nord — Peciora. iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza abundenta apelor de suprafata. avind debitul maxim primavara si etiajul bine pronuntat in timpul verii. care sunt determinate si de asezarea aproape in intregime in limitele platformei vechi Est-Europene. Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea Baltica. Dvina de Nord. si de la Carpati pina la Ural.

Datorita excesului de umiditate din Belarus si partial din nordul Ucrainei. . aici au o raspindire larga mlastinile. Principala artera fluviala a Ucrainei este Niprul. unde isi varsa apele. cind se topesc zapezile si incep ploile. avand iesire la Marea Neagra si la Marea Azov. pe care s-au construit numeroase baraje si lacuri de acumulare. Din afluenti pot fi remarcati raul Pripet. Pe aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice si lacuri de acumulare. s. Acestea ocupa 7% din suprafata Republicii Belarus. nivelul apei in riuri se ridica considerabil. Nipru. Raurile care curg spre sud . Raurile ce curg spre sud se caracterizeaza prin alimentare mixta. folosite pentru obtinerea de hidroenergie si in irigatii. De obicei. care-si duce apele de asemenea in Marea Neagra. deci au apa provenita din topirea zapezilor. Berezina si Soj.Volga. inclusiv deserturile si semideserturile litoralului Marii Caspice. Cu mici exceptii. Ele se revarsa de obicei primavara. au vai bine modelate. primavara. razbate mai multe peisaje geografice zonale. in cel mai mare fluviu din Europa — Volga. In Carpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa. Onega s. in timp ce Belarus este o tara continentala. Sistemul fluvial al Volgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii Caspice. Cea mai mare parte a Europei Rasaritene colecteaza apele curgatoare. apele curgatoare ale Ucrainei si Belarusiei au scurgere in Marea Neagra. creandu-se prin aceasta conditii favorabile pentru navigatie. Lacurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. inconjurate de spatii imense imlastinite. ca Ucraina este o tara maritima. Din cele mai mari lacuri pot fi evidentiate Ladoga. Don. Ele au debite variate in functie de anotimp. adincite. mai putin din ploi si ape subterane. Majoritatea sunt mici. a. inclusiv de cursul superior al acestuia. cu mai multe terase. fara acces la Oceanul Planetar. Din Podisul Podolic izvoraste Bugul de Sud.lacurilor si a mlastinilor. Cursurile inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree. Volga izvoraste in colinele impadurite din Podisul Valdai. O buna parte din teritoriul Republicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti ai Niprului. ce-si duce apele in Dunare. a. precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei. Belarusia si Ucraina Observati.

Este cel mai intins stat din lume. avand latimea intre 25 si 30 km. In sudul Siberiei se afla cel mai adanc lac din lume. a diverselor climate si a unei retele uriase de ape curgatoare. care are corpul transparent si lipsit de solzi. Enisei si Lena. extinderea deosebit de mare in directie longitudinala si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob. ocupa u spatiu vast din Europa Rasariteana si se extinde in partea de nord a Asiei. Rusia dispune de foarte multe lacuri Majoritatea lor se afla in nordvestul tarii si au chiuveta de origine glaciara. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi. apoi partea asiatica este deschisa intru totul spre Oceanul Arctic. Aici traieste pestele vivipar. Clima si apele. indicata si de directia de scurgere a Volgai. numeroase lacuri. O mare parte a tarii are climat rece. Siberia Orientala este traversata de Iana. polar aspru. spre Marea Baltica. Acest lac gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala -omulul. fiind favorabile pentru navigatie.comeforul. Tot aici vietuieste si o specie de foca. Aici apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia Estica. Lacul Baikal este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 2600 specii. care are nuante maritime in partea vestica. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse hidroenergetice de pe glob. unde-si debuteaza apele toate raurile siberiene. Inotatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule. precum si a unui spectru foarte variat al peisajelor geografice zonale si antropice. Dimensiunile mari ale tarii. masurand de la vest la est circa 10 inii km. cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (17. de origine tectonica. Daca partea europeana a Rusiei isi are inclinatia generala sudica. spre Oceanul Pacific. Raurile Rusiei au o mare insemnatate economica pentru tara.Federatia Rusa Rusia. iar adincirmea maximala de 1637 m. Teritoriul Rusiei este dominat de climatul temperat. Cel mai mare fluviu din estul tarii — Amur — se varsa in Oceanul Pacific. numita foca de Baikal. aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o enigma pentru stiinta. lacul Baikal. cu ierni ce au o durata de 8—10 luni si veri foarte scurte si racoroase. Acesta se intinde pe o distanta de peste 600 km. .1 milioane km ). Apa in aceste lacuri s-a acumulat datorita climei umede. Prin partea europeana a Rusiei curge cel mai mare fluviu din Europa — Volga — cu afluentii Oka si Kama. Indighirka si Kolama. si in est.

ca suprafata. Rinul si Vistula. cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade. Spatarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Baikal. De la izvoare si pina la varsare. Pozitia „centrala” pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica. cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. EUROPA CENTRALA Unitatea geografica „Europa Centrala” cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica. cat si ca debit de apa. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare. este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei. Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga. majoritatea au directie de scurgere spre nord. flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre China. atat ca lungime. izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra. pe de alta parte. prin cele trei brate: China. Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele. caruia ii masura latimea. uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica. de pe Terra. care de fapt este cel mai mare lac. in Marea Nordului si Marea Baltica. Riurile au vai bine modelate.Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a Lacului Baikal a fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua jumatate a secolului XVII. adunand totodata informatii pretioase despre populatia. iar cursul inferior este tipic de campie. La inceput au scurgere furtunoasa de munte. si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana. pe de o parte. In drumul ei. In sud-estul partii europene0 Rusia are acces la Marea Caspica. . Dintre acestea cele mai mari sunt Odra. Sulina si Sfantu Gheorghe. iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. adancimea si grosimea stratului de gheata.

in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici. la hotarele cu Austria si Elvetia. care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii. L-a sud. In afara de Dunare. Romania . Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. cele mai insemnate fiind Boden. presarata cu morene. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. se afla lacul Boden de origine glaciara. a. iar mai la nord. Ems. In munti sunt numeroase lacuri. fara hotare maritime. lacul Balaton din Ungaria. Raul Tisa. In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba. sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare. Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala. Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari. de-a lungul litoralului. dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn. Relieful cimpiei si al insulelor este neted. Enns. Rugen s. Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia. caracteristice in general pentru Europa Centrala. se insira multe insule — Frezice de Est. avand si cadere mare. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala. amplu folosite pentru navigatie. Neusiedler si Balaton. un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud. Sylt. numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. pe cursul mijlociu al Dunarii. uda o buna parte din estul Ungariei. iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. care primeste numerosi afluenti din Carpati. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi. lacuri si mlastini.Lacuri sunt multe. In partea de nord se extinde Campia Germaniei.

Bega. Pana la urma. care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice. Bahlui s. in Ungaria. apele s-au strans in craterul unui vulcan stins.Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri. care curg prin Banat. irigatii. pentru piscicultura. sunt mici si se varsa in Dunare. formand lacul vulcanic Sfanta Ana. Fintinile pe raul Somes s. EUROPA APUSEANA . a. Bistrita. dar au intinderi mici. Olt. singurul de acest fel in Romania. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. a. Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia. inclusiv construite de om.). Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice. la nord de orasul Sfantul Gheorghe. afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei. Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul. fiind de origine diversa. Acestea-s Timis. au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana. Nera. Arges si Ialomita. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat. c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare. In muntele Ciomatu Mare. b) raurile din grupa de sud-vest. Capra din mutii Fagaras. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita. Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul. sistemele fluviale avand o scurgere radiara. industrie etc. d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale — a Siretului (cu afluentii Moldova. caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie. In general. Dupa directia generala de scurgere. Oltul si Muresul. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. Lotrul pe raul Vidra. Cele mai mari sunt: Jiu. Lacurile in Romania sunt foarte numeroase.

provocate de marile intreprinderi industriale. Marea Irlandei. insula Man s. Raurile cesi iau inceputul in muntii Pirinei. determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale activitatilor economice. indeosebi in cursurile lor inferioare. Masivul Central si in alte regiuni muntoase au un potential hidroenergetic insemnat. Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei Apusene. Alpi. ce se deosebesc prin particularitati geografice. dar raurile sunt scurte. Datorita precipitatiilor abundente. si de agricultura intensiva. . in mare parte sunt navigabile. Marea Manecii. aceasta problema ramane actuala. Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie. Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: Scotia. insulele Hebride. Desi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare. Golful Biscaya).Unitatea geografica „Europa Apuseana” cuprinde un spatiu vast al Europei. Marea Britanie Denumirea oficiala a tarii Marea Britanie este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. economice si etnografice specifice. Aproape toate raurile au debite mari si permanente. Marea Britanie este despartita de Europa Continentala prin Marea Manecii. istorice. Marea Nordului si stramtoarea Calais. insulele Orkney. Multe rauri sunt legate de reteaua de canaluri. cu debit mare pe tot parcursul anului. numeroase insule asezate in marile inconjuratoare insulele Shetland. partea de nord a insulei Irlanda. Apele tarii Europei Apusene au retea hidrografica densa. asezate in orasele de pe rauri. reteaua hidrografica este bogata. a. cu deschidere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului. din cauza poluarii crescande. iar de Republica Irlanda prin Marea Irlandei. Irlanda de Nord si Anglia. Wales (Tara Galilor). Capacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui sistem de numeroase canale.

Unele sunt alimentate din ghetari. care ajunge pina la tarmul Marii Mediterane. Cele mai insemnate fluvii ale Frantei sunt: Seine. Franta Franta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime. Rhone. Cele mai mari insule ale Europei sudice sunt: . Loire. Sunt importante pentru navigatie. Ele au cursuri lungi si debite constante. fiind orientate spre Oceanul Atlantic. Raurile nu ingheata si au o mare importanta pentru navigatie. sunt mai numeroase in regiunile nordice ale tarii. cel mai lung rau din Franta. Italica. fluviu pe malurile caruia este asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii — Parisul. Dupa suprafata (51. ce face granita intre Franta si Germania. cu un canal construit paralel cu raul. Lacurile. fiind alimentate preponderent din ploi. pe care e situata capitala tari. dupa Federatia Rusa. Al doilea rau.5 mii km ) este al doilca stat in Europa. Reteaua hidrografica este densa. legata printr-un sistem de canaluri Majoritatea apelor curgatoare izvorasc din Masivul Central si din muntii Alpi. este Severn ce se varsa in golful Bristol. una la Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si Golful Biscaya) si a doua la Marea Mediterana (golful Lyon). Balcanica si insulele din Marea Mediterana. Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. cel mai mare fluviu al Frantei ce se varsa in Marea Mediterana. EUROPA SUDICA (MEDITERANEANA) Unitatea geografica „Europa Sudica” (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari peninsule din sudul continentului — Iberica. In aceste regiuni sunt construite centrale hidroelectrice. Raurile mari ale Frantei au un potential hidroenergetic inalt in Muntii Alpii Francezi. Masivul Central si Pirinei. O importanta artera navigabila este raul Rhin. Garonne. ca lungime si debit. de obicei de origine tectonica si glaciara.Cei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa.

insula Corsica. impunandu-se individualizarea ei. insulele Baleare s.se. raule isi sporesc esential debitul. in timpul ploilor. Tajo. O alta categorie . Guadalquivir si Ebro. Cele mai mari fluvii ale Europei Sudice sunt: Duero. raurile poseda un inalt potential hidroenergetic. Tipici pentru aceasta categorie sint Muntii Andaluziei. fiind alcatuita aproape in exclusivitate din munti si podisuri inalte. din care fac parte muntii Pirinei. Iberici si Cataloniei. In zonele axiale ale acestor munti sint adesea incluse blocuri vechi. insula Sicilia. paleozoice. Altitudinea sa medie este de 660 m. a. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata. Apele Cu exceptia raurilor de pe peninsula Iberica. se deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare. Peninsula Iberica Peninsula Iberica este cea mai mare (588 415 km2) si mai masiva dintre peninsulele Europei Meridionale. care alcatuiesc asa-numitele „alpide”. uneori chiar revarsandu. cu reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pina in eocen. specific au conditionat trasaturile unicale ale cadrului natural. si Pad din nordul Italiei.insula Sardinia. regimul hidrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. de pe peninsula Iberica. Alimentandu-se preponderent din topirea zapezilor din munti si din ploi. lipsa sariajelor. O alta categorie o formeaza asa-numitele „iberide”. Lipsesc inflexiunile adinci. Asezarea geografica si climatul deosebit. Astfel apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul. indeosebi in regiunile de campie. Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. inregistrandu-se etiajul iar iarna. insula Creta. o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii. Avand cadere mare in cursurile lor superioare. Astfel. apele curgatoare din Europa Sudica au un curs scurt. Tarmurile sale sint slab fragmentate. In Peninsula Iberica. desi in regiunile cu tarm de tip „ria" acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate. acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. dar si al activitatilor economice. Guadiana. facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice. Suprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. si ale populatiei acestei unitati geografice. Vara. fiind izolata fata de restul continentului prin masivul lant al Muntilor Pirinei. Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate. Acestea se caracterizeaza printr-o cutare mai slaba.

Guadalquivir s. in Peninsula Italica se produc modificari importante ale peisajului in sens latitudinal. exista trasaturi fizico-geografice submediteraneene si chiar central-europene.a. Datorita extinderii mari de la nord la sud. In general. mai ales in Cimpia Padului. Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana. ca dealtfel si in regiunile nordice ale celorlalte peninsule din Europa Meridionala. Peninsula Italica Peninsula Italica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin puternica bariera muntoasa a Alpilor. in cadrul caruia sint reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. raurile Peninsulei Iberice nu prezinta importanta pentru navigatie. peisajul este tipic mediteranean. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. Pintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar. marile unitati de relief din Peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia. raurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate. In general.de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe. Relieful Peninsulei Italice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. Cele mai noi formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Cimpia Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic. Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin-sulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice. ele sint amenajate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice. In nord. muntii de pe coasta. Cea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de precipitatii: 400—500 mm/an si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediterane sau in Castilia Noua. Artera cea mai importanta este Padul (Po). in Cimpia Padului. Guadiana. dupa ce strabate printr-un frumos defileu. In sud. cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. In est. Riurile Peninsulei Italice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica. . ingustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici. Cele mal mari artere sint tributare Atlanticului: Duero (Douro). iar influenta Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. in schimb. In tot lungul sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent). Tajo (Tejo). ca de exemplu bazinul Ebro. Multe dintre acestea izvorasc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi.

in unele polii. primavara cind se topesc zapezile in munti. La est dreneaza Campia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro. insulele Canare din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana.care depaseste 600 km lungime. . Peninsula Balcanica Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene: Cimpia Dunarii Mijlocii si Cimpia Dunarii inferioare. Aceasta limita nu este destul de ferma. Vara. Acestea au ape bogate numai in sezonul rece si ploios. Guadalquivir) apartin bazinului Atlantic. cu debit scazut vara si ridicat iarna. Cimpia Tesaliei. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. Spania Regatul Spaniol ocupa cea mai mare parte din peninsula Iberica. care. Datorita diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora. El are un debit bogat si un regim echilibrat datorita surselor variate de alimentare. Cimpia Macedoniei si Cimpia Traciei. fiind lipsite practic de o retea de suprafata. Cimpiile sint mici si fragmentate. se formeaza lacuri temporare. iar in rest are tarmuri putin fragmentate. cu iesire larga in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. scurgerea se mentine numai pe riurile mai importante. Majoritatea raurilor (Duero. se alimenteaza si din ghetarii Sierrei Nevada. celelalte seaca. Fragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor riuri mari. producand inundatii. Guadiana. La sud de Cimpia Padului. Regiunile carstice din Muntii Dinamici au caractere hidrologice specifice. Raurile au regimul de scurgere in timpul anului foarte neregulat. riurile balcanice fac parte din categoria raurilor mici. Celelalte categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica. Are frontiere terestre doar cu Portugalia si Franta. sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim pronuntat sezonier. Sunt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. Structura si relief. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si est-europene. dar sint de dimensiuni mici. Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ deasa. cind alimentarea din ploi lipseste si pierderile prin evaporare sint foarte mari. Exceptie face Gualdalquivirul. De aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. Tajo. Cele mai importante sint Cimpia Albaniei. Cu exceptia unor afluenti ai Savei si Dunarii.

Raurile Italiei peninsulare si insulare au debitele maxime iarna. Cel mai mare rau din nordul Italiei si din Italia. iar vara multe dintre ele au albiile seci. potential hidroenergetic insemnat. o parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula Sicilia. insula Elba. nu prezinta important pentru irigatie. pe care e asezat orasul Roma. cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie diferite. In timp ce Grecia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 2000) din marile inconjuratoare (Marea Egee. au debitele cele mai ridicate in anotimpul de vara. cand cad cele mai multe precipitatii. asezate preponderent in partea nordica. este Pad. cand se topesc zapezile din munti. din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief. deci. In schimb ele sunt amenajate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii.In general. insula Ischia. Italia are multe lacuri. Italia Republica Italia este un sfat sud-european ce cuprinde in total Peninsula Italica. Bulgaria ocupa partea nord-estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la Marea Neagra. la poalele Alpilor. insula Sardinia. Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de state in care s-au impletit arealele mai multor popoare. Avand cadere mare si. in care se varsa numeroase rauri din Alpi. cu multe terase. Marea Ionica. dar. in general. dar sunt de dimensiuni mici. Al doilea rau al Italiei dupa lungime si debit este Tibrul. raurile Spaniei au vai bine dezvoltate. Raurile Italiei sunt scurte. pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale hidroelectrice. Bulgaria si Grecia Dupa cum remarcati. Cele care isi au obarsia in muntii Alpi. . insulele Lipari.

Grecia nu are rauri mari. Marita s. care colecteaza apela din partea nordica a tarii — afluentii Iskar.a. care isi au obarsia in Bulgaria. si din timpurile cele mai vechi au fost punte de legatura intre Europa si Asia Vestica. Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre. Rodos. Grecia si Bulgaria sint state. au conditii favorabile pentru dezvoltarea navigatiei. Teritoriul ei este strabatut de Struma (aici se numeste Stuman) si de Marita (in Grecia se numeste Evros). care. Iantra s. Chios si Cefalonia. LACURELE DIN AMERICA DE NORD . Raurile au debite mari iarna si aproape seaca vara. Principalele insule sunt: Creta.Marea Mediterana). Lesvos. a. in virtutea asezarii lor geografice. si bazinului Marii Egee — raurile Struma. Eubeea. prin Dunare.

au explorat partile de est si cele de nord ale continentului. printre ele sint multe ce poarta un caracter unic : desisurile de Sequoia. Amundsen (exlorator norvegian al tinuturilor polare) primul a intreprins o calatorie de-a lungul tarmului de nord al continentului. Dupa configuratie ea se aseamana.Hud-son (sec. America de Nord. Gradul diferit de dezmembrare se datoreste in principal deplasarilor placilor litosferice. care au descoperit teritoriile din sudul Americii de Nord. Golful Hudson face o scobitura mare in uscat. mai putin cele vestice si sudice. A. R. La nordul continentului este situat Arhipelagul Arctic. E. care s-a incheiat cu cotropirea statului aztecilor. vaile fluviale de mare adincime — canioanele etc. Dupa descoperirile spaniolilor. cu America de Sud. intr-o oarecare masura. Natura Americii de Nord are multe trasaturi comune cu continentul locuit de noi. cea mai mare parte a anului fiind acoperit cu gheata. insa partea mai lata a continentului se afla in latitudini temperate. Tarmurile Americii de Nord sint puternic dezmembrate. 2 mil. au fost primii europeni. La sfirsitul sec. . uriasele lacuri. Conchistadorii spanioli. Ea este situata aproape in toate briurile climatice. Navigatorii si calatorii englezi H. Deosebit de fragmentate sint tarmurile nordice si estice. Cortes a initiat o campanie. Mackenzi (sec. La inceputul secolului XX. km2). ceea ce exercita o inraurire esentiala asupra naturii sale. XVIII) s. XVII). regiunile de salte si a gheizerelor. in 1519. Complexele ei naturale sint foarte variate. ca si America de Sud. Asezarea geografica America de Nord este al treilea continent de pe planeta noastra in ceea ce priveste suprafata (24. stat situat pe locul de azi al Mexicului. spre tarmurile Lumii Noi s-au indreptat expeditii ale altor tari europene. El ocupa o suprafata enorma si pare a fi pe vecie incatusat de gheturile Arcticii. a stabilit pozitia geografica a polului magnetic al Pamintului.Natura Americii de Nord e cu totul alta in comparatie cu cea a continentelor invatate. ca si in America de Sud. XV John Cabot a descoperit Insula Newfoundland si tarmul Peninsulei Labrodor. se afla in emisfera de vest.a.

O .Coastele continentului sint scaldate de apele a trei oceane. In golfurile inguste de linga tarmul de est al Americii de Nord. El isi aduna apele din Appalachi.2 ml. km (impreuna cu insulele) –America de Nord este intrecuta de Eurasia si Africa. Rolul principal in alimentarea sa apartine ploilor. in America de Nord. care unea America de Nord cu Eurasia. In Oceanul Atlantic. conditiile sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea organizmelor minuscule. in locurile de contact ale apelor calde ale Golfstrimului cu apele reci ale curentului Lobrabor. in regiunea insulei Niufaunblenb. In partea de est si de nord a continentului linia de tarm este foarte crestata. care constituie hrana pestilor. Cel mai mare fluviu al Americii de Nord este Mississippi cu afluentul Mussuri care este mai lung decit insusi Mississippi. in afara de ploi o mare insemnatate in alimentarea riurilor au apele provenite din topirea zapezilor. Riurile si lacurile din Bazinului Atlantic. Daca lungimea fluviala o vom considera de la izvoarele lui Mississippi pina la gura lui Mississippi. Cimpiile Centrale si Marile Cimpii. Spre deosebire de America de Sud. atunci fluviul va ocupa locul al treilea din lume in privinta lungimii (6420 km) dupa Nil si Amazon. Aceasta a determinat asemanarea vegetatiei si lumii animale de pe aceste continente. unde riurile se alimenteaza din ploi. De aceia aici se afla o regiune foarte bogata in peste. In trecut pe locul stramtorii era un istm. ce observa cele mai inalte fluxuri marine de pe globul pamintesc pina la 18 m. care patrund adinc in uscat. In privinta marimii teritoriului –24. La sud el comunica prin istmul ingust Panama cu America de Sud. Acesta este unul din cele mai lungi riuri de pe Pamint si fluviul cel mai bogat in apa al continentului.

ceea ce creeaza conditii favorabile pentru constructia de porturi maritime. au fost construite canaluri si ecluze. In timpul ernii apa lacurilor ingheata linga tarmuri pe 3-4 luni. Pentru a ocoli cascada Niagra si a crea o iesire mai comoda si mai scurta spre Oceanul Atlantic. Dar revarsarile au loc uneori si vara. cind se topeste zapada. apa este puternic poluata din cauza reziduurilor industriale. Marile Lacuri s-au format pe locul unor depresiuni adincite de ghetari. In cursul superior Mississippi ingheata iarna pe un timp scurt. Riurile ce se scurg de pe povirnisurile estice ale muntilor Apalasi sint scurte si bogate in apa. energia carora este folosita de centralele hidroelectrice. inaintind in fiecare an cu 100m. . formind cascada Niagara. deaceea in unele regiuni ale Americii de Nord nu ajunge apa dulce. care traiau cindva pe malurile sale. In Marile lacuri. ca si in multe alte riuri. In privinta suprafetei lacul Superior ocupa primul loc printre lacurile cu apa dulce ale lumii. Huron. Eri si Ontario –comunica prin fluviu Sf. in golful Mexic. Marile Lacuri –Superior. Privelistea mareata a cascadei atrage anual milioane de turisti. In viata poporului american riul Mississippi joaca acelasi rol ca si Volga in viata poporului rus. Nu in zadar indienii. fiind provocate de ploile torentiale: fluviul si afluentii lui se revarsa larg. Dupa construirea unor diguri si canaluri de derivatie s-au redus considerabil pagubele principale pricinuite de inundatii. Riul Niagarara face legatura intre Lacurile Eri si Ontario. Micigan. Laurentiu cu Oceanul Atlantic. In calea lor spre ocean ele intretaie o treapta inalta si formeaza numeroase cascade. Albia riului intretaie o treapta de 50 m inaltime. il numeau pe Mississippi parinte al apelor. La varsarea in Oceanul Atlantic gurile riurilor se largesc. Pe marile lacuri se transporta diferite incarcaturi. riul o primeste de la topirea zapezii pe cimpii si in munti. de pe care se rostogoleste apa lui. Marile Lacuri sunt asezate la diferite niveluri si comunica intre ele printre riuri scurte formind un sistem fluvial si lacustru unic. Ca si celelalte lacuri asezate in nordul continentului. Lacul Micigan este unit printrun canal navigabil cu fluviul Mississippi. inundand campurile si asezarile omenesti Mississippi duce o cantitate mare de mil si nisip el formeaza o delta intinsa care creste repede. Nivelul apei in fluviu oscileaza puternic el se revarsa primavara. Pe cascade au fost construite centralele hidroelectrice.parte din apa.

Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. Primavara. au curs rapid si formeaza praguri. .Riurile si lacurile din bazinul Oceanului Inghetat de Nord. Colorado formeaza Marele canion – un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. ele sint bogate in apa. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. in timpul topirii zapezii. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate. La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri –Vinnipeg. se alimenteaza mai ales din zapezi. ele se implu cu apa. sint folosite pe o scara intinsa. precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie. cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. in special ale Columbiei. La nord-vest. Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna. in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor. Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte. Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. riurile sint bogate in apa chiar si vara. Desi continentul este bogat in apa. pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase. Rezervele mari de energie hidraulica. cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin. Riurile. unde cad precipitatii abundente. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat. iar vara isi micsoreaza dimensiunile. pentru irigarea cimpurilor. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior. Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica. Aici sint construite Cehe. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful