Relieful Romaniei

Nr. Numele unitătii de Numele diviziunii sale Denumirea Denumirea subunitatilor componente
Crt. relief subdivizunilor
1 Podişurile României Podişul Moldovei
- este cel mai întins podiş
din România;
- stratele de roci au
înclinare forte redusă
( predominant N- S)
- frecvente alunecări de
teren
- altitudinea medie de
300 – 400 m.
Podişul Getic
Podişul Mehedinţi
Podişul Dobrogei
- altitudinea medie 200 m
- altitudinea maximă – vârful
Greci din Munţii Măcin – 467
m.
Este acoperit pe mari întinderi
cu loess
- in nord există regiuni formate
în orogeneza hercinică ( munţii
Măcin)
- jumătatea nordică înclină
dinspre Dunăre spre mare
- Podişul Sucevei; Podişul Molodovei
- Câmpia Moldovei ( - regiunile mai înalte s-au format pe roci mai dure, iar cel mai joase, pe
Jijiei); roci mai puţin dure;
- Podişul - este o asociere de culmi şi dealuri joase;
Bârladului; - este o unitate reprezentativă de podiş;
- Culoarul Siretului. - există un fundament forte vechi, situat în adâncime.
Podişul Sucevei – 500 – 600 m în altitudine;
Câmpia Moldovei ( Jijiei) – 200 m în altitudine medie
Altitudinea maximă – Dealul Ciungi – 692 m.
- Platforma Platformă = Podiş
Strehaia - este un piemont = regiune joasă, formată prin acumulare la
- Platforma baza unei regiuni mai înalte;
Jiului - este format din depuneri sedimentare uşor înclinate de la nord
- Platforma către sud;
Olteţului - predomină rocile sedimentare – pietrişurile
- Platforma - altitudinea medie este cuprinsă între 300 – 600 m.
Cotmeana - culmile au un aspect neted şi se mai numesc şi platforme;
- Platforma - este intersectat de văi adânci;
Argeşului - acestea fragmentează podişul în dealuri prelungi cu spinări
- Platforma domoale;
Cândeşti -
Depresiunea Severin - are origini şi aspecte asemănătoare munţilor
Dealurile Coşuştei - este alcătuit din roci dure şi anume şisturi cristaline şi calcare
- este dezvoltat pe o structură cutată;
- relief carstic;
- cel mai mic podiş al ţării;
- este o regiune foarte accidentată
- altitudinea medie 500 – 650 m.
- este dezvoltat pe o structură cutată;
Masivul Dobrogei - Munţii Măcinului, Culmea Niculiţel, Dealurile Tulcei, Depresiunea
de Nord Nalbanţ, Podişul Babadag, Podişul Dobrogei Centrale ( Podişul
Casimcei)
Podişul Dobrogei de Podişul Medgidia, Podişul Oltinei, Podişul Negru-Vodă, Zona litorală
sud
2. Câmpiile României Câmpia Română
- altitudinile medii cuprinse
între 50 -90 m
- altitudinea maximă de 300 m
în Câmpia Piteştilor;
- altitudinea minimă la vărsarea
Siretului în Dunăre de 5 m.
- relieful este relativ neted,
neomogen
- crovuri, văi şi lunci adânci;
- s-a format prin umplerea unui
lac cu sedimente aduse de râuri;
- în partea de est loessul poate
ajunge la 40 de m. grosime ;
Are trei fâşii longitudinale şi
trei sectoare transversale.
- acumulări de nisip cu dune
Câmpia de Vest
- altitudinea medie de 100 m
- altitudinea maximă în Câmpia
Vingăi – 143 m.
Altitudinea minimă de 70 m.
- văi şi lunci largi;
- acoperită cu un strat subţire de
loess;
- s-a format prin umplerea unei
mări cu sedimente aduse de
râuri
- pătrunde în interiorul
Dealurilor de Vest şi al
Carpaţilor Occidentali sub
forma depresiunilor -golf
3. Delta Dunării - altitudinea medie de 0,5m.
- altitudinea maximă în grindul
Letea de 12 m.
- altitudinea minimă ajunge la
-30 m în lungul braţelor
fulviului
- există suprafeţe mai înalte
numite grinduri şi suprafeţe
mai joase ( braţe, bălţi, lacuri,
Sectorul vestic Câmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Blahniţei, Câmpia Băileşti,
( Câmpia Olteniei) – Câmpia Romanati
la vest de Olt
Sectorul central Câmpii înalte ( piemontane) – Câmpia Piteştilor, Câmpia
( între Olt şi Argeş) Târgoviştei, Câmpia Ploieştilor;
Câmpii tabulare ( orizontale) – Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia
Boianului, Câmpia Burnasului, Câmpia Vlăsiei;
Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Titu, Câmpia
Gherghiţei;
Sectorul estic Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Siretului
Inferior, Câmpia Buzăului
Câmpii inalte: Câmpia Râmnicului
Câmpii tabulare: Câmpia Bărăganului, Câmpia Brăilei
Câmpii înalte( piemontane) – Câmpia Vingăi
Câmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Aradului, Câmpia Carei
Câmpii joase ( de coborâre) – Câmpia Timişului, Câmpia Crişurilor,
Câmpia Someşului
Delta Dunării
- este cea mai joasă regiune a ţării
- s-a format cel mai recent în timp
- se formează şi în prezent
- este forte netedă
- este inundată frecvent
Grinduri fluvio-maritime ( transversale):
- Grindul Letea, Carorman, Sărăturile, Crasnicol
Grinduri fluviale ( longitudinale)
 etc) Grinduri continentale
- Hrindul Chilia şi Stipoc
Alte aspecte specifice:
- grindurile continentale provenind din uscatul anterior deltei;
- grindurile maritime cu acumulări de nisip;
- s-a format intr-un fost golf al Mării Negre (Golful Halmyris),
prin umplerea acestuia cu nisip

4 Platforma E – 180 Km de la ţărm Apecte specifice:

continentală a Mării V – ţărmul Mării Negre - este o câmpie submarină;
Negre - coboară uşor spre larg;
- există urme ale unor râuri;
- este situată sub nivelul mării;
- este o fostă câmpie inundată de apele mării;
- altitudinile sub nivelul mării merg până la 200 m. adâncime
- a fost o portiune de uscat.