Sunteți pe pagina 1din 4

Relieful Romaniei

Nr. Numele unitătii de Numele diviziunii sale Denumirea Denumirea subunitatilor componente
Crt. relief subdivizunilor
1 Podişurile României Podişul Moldovei - Podişul Sucevei; Podişul Molodovei
- este cel mai întins podiş - Câmpia Moldovei ( - regiunile mai înalte s-au format pe roci mai dure, iar cel mai joase, pe
din România; Jijiei); roci mai puţin dure;
- stratele de roci au - Podişul - este o asociere de culmi şi dealuri joase;
înclinare forte redusă Bârladului; - este o unitate reprezentativă de podiş;
( predominant N- S) - Culoarul Siretului. - există un fundament forte vechi, situat în adâncime.
- frecvente alunecări de Podişul Sucevei – 500 – 600 m în altitudine;
teren Câmpia Moldovei ( Jijiei) – 200 m în altitudine medie
- altitudinea medie de Altitudinea maximă – Dealul Ciungi – 692 m.
300 – 400 m.
Podişul Getic - Platforma Platformă = Podiş
Strehaia - este un piemont = regiune joasă, formată prin acumulare la
- Platforma baza unei regiuni mai înalte;
Jiului - este format din depuneri sedimentare uşor înclinate de la nord
- Platforma către sud;
Olteţului - predomină rocile sedimentare – pietrişurile
- Platforma - altitudinea medie este cuprinsă între 300 – 600 m.
Cotmeana - culmile au un aspect neted şi se mai numesc şi platforme;
- Platforma - este intersectat de văi adânci;
Argeşului - acestea fragmentează podişul în dealuri prelungi cu spinări
- Platforma domoale;
Cândeşti -
Podişul Mehedinţi Depresiunea Severin - are origini şi aspecte asemănătoare munţilor
Dealurile Coşuştei - este alcătuit din roci dure şi anume şisturi cristaline şi calcare
- este dezvoltat pe o structură cutată;
- relief carstic;
- cel mai mic podiş al ţării;
- este o regiune foarte accidentată
- altitudinea medie 500 – 650 m.
- este dezvoltat pe o structură cutată;
Podişul Dobrogei Masivul Dobrogei - Munţii Măcinului, Culmea Niculiţel, Dealurile Tulcei, Depresiunea
- altitudinea medie 200 m de Nord Nalbanţ, Podişul Babadag, Podişul Dobrogei Centrale ( Podişul
- altitudinea maximă – vârful Casimcei)
Greci din Munţii Măcin – 467 Podişul Dobrogei de Podişul Medgidia, Podişul Oltinei, Podişul Negru-Vodă, Zona litorală
m. sud
Este acoperit pe mari întinderi
cu loess
- in nord există regiuni formate
în orogeneza hercinică ( munţii
Măcin)
- jumătatea nordică înclină
dinspre Dunăre spre mare
2. Câmpiile României Câmpia Română Sectorul vestic Câmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Blahniţei, Câmpia Băileşti,
- altitudinile medii cuprinse ( Câmpia Olteniei) – Câmpia Romanati
între 50 -90 m la vest de Olt
- altitudinea maximă de 300 m
în Câmpia Piteştilor; Sectorul central Câmpii înalte ( piemontane) – Câmpia Piteştilor, Câmpia
- altitudinea minimă la vărsarea ( între Olt şi Argeş) Târgoviştei, Câmpia Ploieştilor;
Siretului în Dunăre de 5 m. Câmpii tabulare ( orizontale) – Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia
- relieful este relativ neted, Boianului, Câmpia Burnasului, Câmpia Vlăsiei;
neomogen Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Titu, Câmpia
- crovuri, văi şi lunci adânci; Gherghiţei;
- s-a format prin umplerea unui Sectorul estic Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Siretului
lac cu sedimente aduse de râuri; Inferior, Câmpia Buzăului
- în partea de est loessul poate Câmpii inalte: Câmpia Râmnicului
ajunge la 40 de m. grosime ; Câmpii tabulare: Câmpia Bărăganului, Câmpia Brăilei
Are trei fâşii longitudinale şi
trei sectoare transversale.
- acumulări de nisip cu dune
Câmpia de Vest Câmpii înalte( piemontane) – Câmpia Vingăi
- altitudinea medie de 100 m Câmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Aradului, Câmpia Carei
- altitudinea maximă în Câmpia Câmpii joase ( de coborâre) – Câmpia Timişului, Câmpia Crişurilor,
Vingăi – 143 m. Câmpia Someşului
Altitudinea minimă de 70 m.
- văi şi lunci largi;
- acoperită cu un strat subţire de
loess;
- s-a format prin umplerea unei
mări cu sedimente aduse de
râuri
- pătrunde în interiorul
Dealurilor de Vest şi al
Carpaţilor Occidentali sub
forma depresiunilor -golf
3. Delta Dunării - altitudinea medie de 0,5m. Delta Dunării
- altitudinea maximă în grindul - este cea mai joasă regiune a ţării
Letea de 12 m. - s-a format cel mai recent în timp
- altitudinea minimă ajunge la - se formează şi în prezent
-30 m în lungul braţelor - este forte netedă
fulviului - este inundată frecvent
- există suprafeţe mai înalte Grinduri fluvio-maritime ( transversale):
numite grinduri şi suprafeţe - Grindul Letea, Carorman, Sărăturile, Crasnicol
mai joase ( braţe, bălţi, lacuri, Grinduri fluviale ( longitudinale)
etc) Grinduri continentale
- Hrindul Chilia şi Stipoc
Alte aspecte specifice:
- grindurile continentale provenind din uscatul anterior deltei;
- grindurile maritime cu acumulări de nisip;
- s-a format intr-un fost golf al Mării Negre (Golful Halmyris),
prin umplerea acestuia cu nisip

4 Platforma E – 180 Km de la ţărm Apecte specifice:


continentală a Mării V – ţărmul Mării Negre - este o câmpie submarină;
Negre - coboară uşor spre larg;
- există urme ale unor râuri;
- este situată sub nivelul mării;
- este o fostă câmpie inundată de apele mării;
- altitudinile sub nivelul mării merg până la 200 m. adâncime
- a fost o portiune de uscat.