Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar

din Bucureti
Facultatea de Management, Inginerie Economic n
Agricultur i Dezvoltare Rural

Campia Romana
Student : Dinca Gratiela Alis
Grupa :8215
An : III

Asezare
Cmpia Romneste ocmpiedin
sud-estulEuropei, pe cursul inferior al
Dunrii, cea mai mare parte a ei (cca
80%) situndu-se pe
teritoriulRomniei.
Denumirea ei provine de la fostul
principatara Romneasc, iar
strinii o numesc Cmpia Valah
(dupValahia). Cmpia are extensii
nSerbiaiBulgaria, unde este
numitCmpia Dunrii.

Limite
Este mrginit la sud i est deDunre, iar la nord dePodiul
Getic,SubcarpaiiiPodiul Moldovei. ntre aceste limite, Cmpia
Romn apare ca o depresiune n sens geologic puternic
sedimentat.
Partea cea mai joas (10-20 m altitudine) se afl pe
luncaSiretuluiInferior, unde, pe un teritoriu de lent scufundare,
s-a format o mare zon de confluene, spre care se recurbeaz
rurile n forma unui evantai. Altitudinea maxim este de 300 m,
laPiteti.

Relief si influenta asupra

turismului
Relieful Cmpiei Romne se caracterizeaz prin vi largi i
interfluvii netede, numite popular cmpuri, cu mici
depresiuni formate prin tasare i sufoziune (crovuri).
Prezena nisipurilor determin apariia unui relief de dune,
ca n sudul Olteniei, n estul Cmpiei Romne (de-a lungul
Ialomiei, Clmuiului) i Cmpia Tecuciului (la Hanu
Conachi).
Predominsoluri negrei cu un coninut bogat de humus.
De-a lungul rurilor solurile suntde lunc.
Turistii vin aici se relaxeze organizeaza drumeii, traseele
cu bicicleta sau zilele de leneveal la soare citind ,
respirand aerul curat care ii fac s simta excelent .

n sectorul romnesc, aceast cmpie este subdivizat n 6 sectoare,

crora li se adaug Lunca Dunrii.
Fiecare sector este la rndul su alctuit din mai multe cmpuri sau
cmpii.

Campia
Blahniei

Cmpia
Biletilor

Cmpia
Romanailor

-B. Sectorul Olt-Arge, delimitat de rulOltn vest i deArgen est,

cuprinde:
Cmpia
Cmpia
Cmpia Gvanu
Cmpia
Burnazului
Boianului
Burdea
Pitetilor

C. Cmpia Bucuretilor cuprinde

Cmpia Trgovitei

Cmpia Gherghiei

Cmpia Ploietilor

Cmpia Vlsiei

Cmpia Mizil

Cmpia Clnului

D. CmpiaBrganului(amplasat la sud de rulClmui),Brganul

Clmuiului,Brganul Ialomiei,Cmpia Mostitei,Cmpia Hagienilor
E. Sectorul de Est (amplasat la nord de rulClmui) Cmpia
Rmnicului,Cmpia Buzului,Cmpia Brilei,Cmpia Siretului
Inferior,Cmpia Tecuciului,Cmpia Covurlui

Lunca Dunrii:Lunca propriu-zis,Insulele mltinoase:(Insula Mare

a Brileisau Balta Brilei

Clima si influenta asupra turismului

Clima estetemperat-continental.
n vest se resimt influene mediteraneene, n timp
ce n est amprenta continental este mai
accentuat. ndeosebi estul este caracterizat de
veri fierbini i ierni geroase ,turistii fiind prezentii
mai mult timp vara bucurandu-se de aerul si
peisajele care ii incarca de energie dar si
asporturile de iarnprin prezena, consistena i
meninerea stratului dezpad, cura heliomarin,
climatoterapia.
Crivul, un vnt rece i uscat vine iarna dinspre
nord-est.
Temperatura medie multianual este de 8-11C,
media lunii este de 18-23C, a luniiianuarievariaz
ntre -3 -5C n est i -1 -3C n vest.
Valoarea medie multianual aprecipitaiiloreste de
sub 500 mm n est i de 500-700 mm n vest.

Hidrografia si influenta asupra turismului

Reeaua hidrografic este
constituit, n principal, de
ruri alohtone, precum
Dunrea n S, Jiul, Oltul,
Vedea, Dmbovia afluent al
Argeului, Mostitea, Ialomia,
Clmui, Buzu, Siret ,Prutul
n NE;
LACURILE: n crovuri, partea
estic (dulci: Plopu si srate:
Amara, L. Srat) ,ntre dune,
sectorul vestic, limane fluviale
Snagov, Cldruani,
Mostitea, hidroenergetice:
Olt, Dunre (Ostrovu Mare)

Hidrografia contribuie
la sporirea atractivitii
zonei turistice prin
prezena lacurilordulci i
sarate favorizeaz
practicarea turismului de
sfrit de sptmn,
depescuit, de cur
heliomarin, de
practicarea asporturilor
nautice, detratament

VEGETATIA ,FAUNA SI POTENTIALUL TURISTIC

Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de
culturi, apartine celor trei mari formatiuni:
stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan),
cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia,
negara, pirul s.a);

silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure

(cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu)

 vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile

Dunarii, Siretului, Ialomitei

Potential
turistic
Vegetaia reprezentat prinpduri, pajiti, arborete,
prezint o atracie turistic n sine prinparcuri
naturaleca destinaii de vacan, parcuri dendrologice,
rezervaii tiinifice etc.
Prezint un interes deosebit pentru turismul de odihn,
recreere, agrement.

Fauna

Fauna prezint din punct de vedere turistic o importan:

cinegetic ipiscicol,estetic ,tiinific faunaconstituie o motivaie pentru

practicarea turismului devntoarei pescuit sportiv, tiinific, de cunoatere.

Dintre mamifere sunt:

 Se adaug psri (,ciocrlia, mierla, privighetoarea, graurul etc),

unele avnd valoare cinegetic (sitarul, fazanul colonizat n sec. XVII).
n mai multe pduri a fost colonizat cerbul loptar (n cele din jurul
Bucuretiului).

Gaia albastra

Ciocrlia

Cuc

Pitulicea

Potrnichea

Sitarul

CARACTERIZAREA ECONOMICOGEOGRAFICA
Asezarile rurale
Predomina satele mijlocii si mari, dar in
mod frecvent se intanesc si sate foarte
mari, indeosebi in apropierea marilor
orase.
Caracteristic este satul de tip adunat, ca
functii predomina cele agricole, dar unele
au si functie industriala (indeosebi legata
de exploatarea petrolului si gazelor
naturale)

Asezarile urbane.
Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana:
Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste,
Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole
(Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).
Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat
la Galati) si orase situate in interior.
Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte
mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii specifice.
Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva exemple:
Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti,
textile, industria alimentara), administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a
dezvoltat mult in ultimul timp datorita functei de nod feroviar si a unor industrii
(reparatii de material rulant, ulei tehnic).


Fetesti, cu industrii mai modeste (consrve de legume) si
activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile
poduri dunarene.
Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un
important nod rutier.
In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice
specifice.
Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti,
imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari
(Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) .

Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:

* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori:
Galati (326.000 loc.),
Craiova (303.000 loc.),
Ploiesti (252.000 loc.),
Braila (234.000 loc.),
Pitesti (179.000 loc.),
Buzau (148.000 loc.)
Focsani (101.000 loc.);
* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori:
Targoviste (98.000),
Slatina (85.000),
Calarasi (77.000),
Giugiu (74.000),
Alexandria (59.000),
Slobozia (56.000);
* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori:
Tecuci (47.000),
Caracal (39.000),
Ramnicu Sarat (41.000),
Rosiorii de Vede (38.000),
Turnu Magurele (37.000),
Ftesti (35.000),
Oltenita (32.000),
Bals (24.000),
Bailesti (22.000),
Corabia (22.000, Calafat (20.000);
* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt:
Buftea,
Urziceni,
Zimnicea,
Mizil,
Gaiesti,
Tandarei,
Marasesti,
Videle,
Draganesti-Olt,
Titu,
Bolintin Vale,
Costesti,
Ianca,
Budesti,
Segarcea,
Topoloveni,
Vinju Mare,
Pogoanele
,Insuratei,
Mihailesti,
Lehliu-Gara,
Piatra-Olt,
Fundulea, Faurei.

Obiective turistice din Campia

Romana
Muzeul de Etnografie si Arta Populara a Campiei
Romane este situat in satul Stoenesti judetul
Giurgiu .
Muzeul dispune de colectii valoroase cu privire la
viata rurala, etnografia si arta populara de pe
meleagurile Vlasiei si Burnasului, Luncii Dunarii,
Vaii Mostistei, sesului Baraganului.
Obiectivele turistice sunt in mare parte in
Bucuresti, Snagov, Caldarusani, si orasele mari:
Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova
etc.

 Muzeul de Etnografie si Arta Populara a

Campiei Romane este situat in satul
Stoenesti judetul Giurgiu

Bucuresti

Targoviste

Braila

Palatul
Snagov

Manastirea Caldarusani

Ploiesti

PITESTI

Statiuni balneo-climaterice
Turistii fiind atrasi de asemenea de statiuni balneo-climaterice
precum cea din Baragan care utilizeaza apele sarate (Amara,
Lacul Sarat).

Bibliografie
http://
geocurs.com/romania/campii/68-cam
pia-romana
http://
www.referat.ro/referate/Campia_Rom
ana_368.html
http://
www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i
/Campia_Romana_curs_2.php

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE !