Muntii Himalaya

Himalaya (Hindi, himlaya, pe limba sanskrita hima = zapada und alaya = loc, locuinta) este un munte din Asia, situat la nordul peninsulei Indiei. Formarea Muntilor Himalaya Muntii cei mai inalti din lume cu var ul !verest au luat nastere prin ciocnirea placii tectonice indiene cu placa asiatica a podisului "ibet, iind munti de incretire si prin suprata si inaltimea lor mare, iind acoperiti tot timpul anului cu zapada, aceasta zona rece, in contrast cu aerul cald de pe coasta paci icului contribuie la ormarea musonului. #istemul muntos Himalayan a aparut intr$o serie de etape acum %&$'& milioane de ani, iind ormat prin miscari puternice ale pamantului, atunci cand placa Indiana s$a ciocnit de placa !uro$Asiatica. (hiar si astazi, muntii continua sa se dezvolte si sa se schimbe, iar cutremurele sunt recvente in aceasta zona. Muntii Himalaya sunt muntii cei mai tineri de pe )lob, in acelasi timp si cei mai inalti. *ormarea acestor munti a ost in perioada tertiara in urma cu milioane de ani (de aceeasi varsta cu Anzii (ordilieri si +ocky Mountains) prin ciocnirea placilor continentale. #$a constatat ca sin in zilele noastre muntii se ridica, cu toate ca su era o eroziune intensa.

Asezare

Muntii Himalaya ormeaza un arc continuu de aproape -.&& de kilometri in /urul mar)inilor subcontinentului Indian, de la curbura raului Indus in nord$vest, pana la raul 0rahmaputra in est.In nordul acestei centuri muntoase se a la 1latoul "ibetan (2in) 3an) 4aoyuan). Muntii Himalaya ormeaza cea mai inalta re)iune muntoasa de pe planeta, avand 5 din cele ,& cele mai inalte var uri ale acesteia. Aici se intalnesc munti de peste 6&&& m inaltime ca Mount !verest ("schomolun)ma), 7an)a 1arbat sau Makalu.Makalu. 8intre cei ,9 munti mai inalti de pe )lob, patru se )asesc in Muntii :arakorum, din 1akistan situat in partea vestica a Himalayei de e;emplu :-. Muntii Himalaya se pot imparti in mai multe masive muntoase in sud <antul muntos #i=alik, care este mare parte impadurit in partea nordica, mai departe in sud se inalta Himalaya$inalta. In nord sant vai lar)i a raului "san)po, mai avale in sud denumit 0rahmaputra) cu a luentii situati in "ranshimalaya. Hymalaya partea muntoasa si de podis este re)iunea de unde izvoresc luviile cele mai mari din sudusl Asiei ca> *luviul )alben, ce cur)e pana in apropierea 1ekinului varsandu$se in Marea (hinei, ?an)tse cu varsarea in mare la #han)hai),, Irra=addy, ce cur)e prin 0urma, Mekon), ce traverseaza <aos si :ambodscha pana in re)iunea orasului H@$(hA$Minh din sudul Bietnamului. <a el luviul Ind ce strabate 1akistanul de la nord la sud, sin in estul 1achistanului luviul de/a amintit 0rahmaputra. *luviile de/a amintite cur) aproape paralel. 4an)ele insa izvoreste din Muntii 4arh=al situati la sud$vest de Himalaya. #tatele e;istente aici sunt> in sud 7epal, 0hutan, in nord podisul "ibet (partea chineza a podisului), la el India si 1achistan in sud, sud$vest.

Clima
Muntii Himalaya in luenteaza climatul peninsulei Indiene, aparand$o de masele de aer rece din Asia centrala. #istemul e;ercita de asemenea si o in luenta ma/ora asupra musonului si a modului in care cad ploile.
-

In munti, clima variaza in unctie de inaltime si locatie. In sud, ea este subtropicala, cu temperaturi medii de %& )rade ( in timpul verii si de ,6 )rade ( in timpul iernii, in vaile din centru ea este temperat$continentala, cu temperaturi medii in timpul verii de -' )rade ( si ierni mai reci, iar in zonele mai inalte din Himalaya temperatura medie este de ,6 )rade (, iar iernile au temperaturi sub punctul de in)het. <a inaltimi de peste 96&& m, clima este oarte rece, iar zona este permanent acoperita de zapada si )heata. In zona de est a muntilor ploua des, in timp ce partea de vest este mai uscata.

Vegetatie
Be)etatia este in luentata de clima si altitudine. In trecut, aproape toata zona sub$Himalayana era acoperita de paduri tropicale. (u cateva e;ceptii, cea mai mare parte din aceasta padure a ost taiata pentru cherestea sau pentru a ace loc terenurilor a)ricole. In zona centrala a Muntilor Himalaya, la inaltimi cuprinse intre ,'-& m si %..& m, ve)etatia naturala consta din multe specii de pin, ste/ar, plop si nuc. C mare parte din aceasta zona a ost despadurita, padurile ramanand doar in zone inaccesibile, sau pe pante abrupte. Be)etatia alpina ocupa zone mai inalte ale muntilor chiar sub zona zapezilor vesnice si include arbusti, muschi, licheni, si lori salbatice. Aceste zone sunt olosite in timpul verii pentru pasunat.In zonele mai inalte ale muntilor se intalnesc cerbi, capre salbatice, lupi, si leoparzi de zapada. 1opulatia si asezarile din muntii Himalaya au ost in luentate de variatiile topo)ra ice si de clima, care impun conditii aspre de viata si tind sa limiteze comunicatiile. Ca$ menii care locuiesc in vai izolate si$au pastrat in )eneral identitatile culturale. "otusi, datorita imbunatatirilor in transporturi si comunicatii, mai ales pro)ramele prin satelit din !uropa si #tatele Dnite pun in contact vaile izolate din munti cu lumea din a ara, ceea ce a inceput sa in luenteze tot mai mult cultura si ordinea sociala traditionala.
%

!;istenta Abomina$bilului Cm al 3apezilor, cunoscut si ca Eeti, a ost raportata de catre serpasii din 7epal, insa e;peditiile stiinti ice nu au )asit nici o dovada in acest sens. In ,5'&, )uvernul nepalez a mers pana acolo incat a interzis prin le)e uciderea sau scoaterea unui Eeti din tara. 1ana acum, nimeni nu a reusit sa incalce aceasta le)eF poate ca Eeti este totusi un spirit rau, asa cum cred tibetanii. Marile piscuri isi pastreaza misterele. 3eii )hetii isi ridica cununile sclipitoare spre cer si raman intr$o lume pe care putini o cunosc. (aci, dupa cum spune un stravechi te;t hindus> precum roua in ata soarelui, asa dispare tot ce este /osnic la vederea (asei 3apezilor, vesnic neprihanitaG.

Everest
Bar ul Everest este cel mai inalt punct de pe 1amant, cu o altitudine de 66'& m deasupra nivelului marii. #e a la in Muntii Himalaya, la coordonatele -9H '5I ,.G 7 si 6.H '.I 9&G !, pe )ranita dintre 7epal si (hina ("ibet). In nepaleza numele muntelui este Sagarmatha (zeita cerului), iar in "ibet este cunoscut sub numele de Chomolungma (mama universului). 7umele din limba en)leza, Everest, a ost dat in onoarea topo)ra ului britanic #ir 4eor)e !verest. Scurta istorie a masivului Everest

Masivul !verest s$a ormat acum .& de milioane de ani, odata cu inaltarea muntilor Himalaya. 1rimul care a acut masuratori e;acte si a intocmit primele harti ale !verestului a ost un )eneral britanic din India, #ir 4eor)e !verest, cel care in ,6.' l$a numit Varful 15. 1rimele incercari de cucerire a !verestului au ost acute inca din ,5-,, cand membri ai (lubului Alpin si ai #ocietatii +e)ale de 4eo)ra ie (din Marea 0ritanie) au reusit primele ascensiuni pe partea nordica a muntelui. #copul e;peditiei nu a ost de a a/un)e pe var , ci de a )asi trasee accesibile prin nord$ est sau prin nord$vest. 1rintre primii care au reusit sa treaca de bariera celor 6&&& de metri a ost 4eor)e Mallory, un mare alpinist britanic despre care nu se va sti niciodata daca a a/uns sau nu in var . 1ioletul sau (un el de mic tarnacop olosit de alpinisti pentru a se catara pe )heata) a ost descoperit la 6'&& de metri $ de un alt )rup de alpinisti $ noua ani mai tarziu. "oate aceste tentative nu au acut decat sa deschida drumul pentru e;peditia care avea sa reuseasca $ pe -5 mai ,5'% $ atin)erea celui mai inalt var din lume. 8upa cel de$Al 8oilea +azboi Mondial (in ,5'&), (hina ataca "ibetul, ocupandu$l si trans ormandu$l in provincie. Ast el, timp de ,' ani, )ranitele acestui mic stat au ost inchise pentru straini. 8e aceea, e;ploratorii au inceput sa caute noi drumuri catre !verest, plecand din sud, din 7epal. "ehnolo)ia a avansat, ceea ce a dus la aparitia tuburilor de o;i)en $ absolut necesare pentru clima polara si aerul )reu respirabil de pe !verest> la peste 6&&& de metri, o;i)enul din aer este de trei ori mai putin decat la altitudinea & (adica la nivelul marii).

Cucerirea Everestului <a inceputul anului ,5'%, colonelul britanic ?ohn Hunt pre)atea o noua e;peditie. 8in )rupul de ,, alpinisti $ care au plecat in martie din 7epal $ aceau parte opt en)lezi, doi neozeelandezi si un serpas, "enzin) 7or)ay. 1rima tabara de
'

corturi (numita Gtabara de bazaG) a ost stabilita la '6&& de metri, de aici urmand sa plece mai departe doar membrii e;peditiei si %9 dintre cei peste %&& de serpasi veniti din 7epal. Acestora le revenea sarcina )rea de a urca urmatoarele zile $ pe )heata si zapada $ cu zeci de kilo)rame de provizii si echipament in spate. <a s arsitul lunii aprilie, )rupul a/unsese in Balea Mare, unde s$au stabilit taberele - si %. Drmatoarele cinci locatii pentru corturi au ost alese la distante apropiate, ultima $ cea de$a opta $ iind stabilita lan)a "recatoarea #udica. 8e aici incepea urcusul cel )reu $ atacul inal spre Bar ul 7ordic, cel mai inalt. 8in tabara 6 a plecat, apoi, un )rup care a GtaiatG un drum prin )heata si a dus ultimele provizii> sacii de dormit, radio$emitatoare si corturi, cat mai sus, spre var . Acestea au ost puse la adapost, aproape de locul unde ultimii doi cataratori urmau sa stabileasca tabara 5, doua zile mai tarziu. 4rupul a coborat apoi inapoi la tabara 6, unde se aceau ultimele pre)atiri. 1ana la s arsitul anului -&&,, ,95, alpinisti urcasera pe !verest ('.& dintre acestia intre ,556 si -&&,). 8e$a lun)ul timpului ,J' de oameni au murit pe !verest.

Romani pe Everest 3iua de -J martie -&&% a insemnat data plecarii primei e;peditii romanesti cu destinatia Bar ul !verest. 4rupul a ost ormat din zece membri (condus de e;perimentatul alpinist 8avid 7eacsu) plus doi cameramani $ si ei alpinisti cu vechime. 1rintre cei zece se a la si 4eor)e 8i/marescu $ care a a/uns pe !verest acum patru ani $ iar din 7epal li s$a alaturat prima emeie$serpas, <akpa, care a urcat pe !verest de doua ori $ atat pe partea sudica, cat si pe cea nordica. !;peditia a plecat din :athmandu, prin "ibet, spre versantul vestic al var ului. Au a/uns in tabara de baza, de la '.-&& m, cu /eep$urile. "abara de baza avansata, de la ..9&&
.

metri, a insemnat si inceputul perioadei de aclimatizare. "imp de doua saptamani, echipa urca si cobora intre '.-&& si ..9&& m. Au urmat taberele de la J.6&& si 6.%&& m. 1e -, mai, cinci oameni din echipa si serpasii au plecat spre tabara %, de la 6.%&& de metri. 1rimul care a atins var ul, pe -- mai, la 6>,& ora locala, a ost "eodor "ulpan. Au urmat Marius 4ane si <ucian 0o)dan. Al patrulea roman din e;peditie care a atins var ul a ost 4heor)he 8i/marescu. "eodor "ulpan a continuat ascensiunea cu toate ca tubul de o;i)en i se terminase. 7orocul l$a a/utat sa )aseasca, aproape de var , un tub pe /umatate plin, care i$a salvat viata. (am o /umatate de ora au stat pe var , la altitudinea de 66'& de metri, la temperatura de minus 9& de )rade, in conditiile unui vant de circa ,&& de kilometri pe ora. <a intoarcere, "eodor "ulpan a zburat cu parapanta, stabilind un record> cel mai lun) zbor, de %& de minute. Intoarcerea in tara s$a acut pe % iunie.

K2
K2 $al doilea munte al lumii K2 este al doilea munte ca inaltime din lume, dupa !verest. Are 6..,, metri, este situat la ,.'&& km est de !verest, in mi/locul Asiei. <itera : desemneaza masivul :arakorum, uriasul lant muntos a lat la nord$vest de Himalaya centrala, iar ci ra - o ordine stabilita arbitrar de primii topo)ra i. :- continua sa ie prezent pe cele mai multe harti, desi incercarile de a i se da un nume nu au lipsit. #pre e;emplu, en)lezii au incercat, ca in cazul !verestului, sa$i dea numele unui )eo)ra de$al lor ( 4od=in Austen ) care a e ectuat, in ,6.,, ridicari topo)ra ice in impre/urimi. Au ost propuse si alte nume ca Akbar si <amba 1ahar, care in traducere literara inseamna GMuntele MareG, dar nici unul nu s$a impus. In ultima vreme numele de (ho)ori s$a raspandit mai mult, el iind dat de locuitorii 0altistanului, pe teritoriul caruia se a la ( Chogo insemnand in dialectul balti GmareG, iar ri GmunteG, deci
J

GMuntele MareG ). 8ar numele ci rat a intrat si in limba/ul localnicilor, iar pronuntia en)lezeasca G:ei tuG risca sa se statorniceasca de initiv. In ,5&- un )rup de alpinisti au acut prima tentativa pe :-.Aceasta prima tentativa asupra celui de$al doilea munte al lumii s$a incheiat cu rezultate modeste. In cartea pe care conducatorul e;peditiei, dr. ?acot$4uillarmond a scris$o dupa aceasta e;peditie, el a irma ca al doilea munte al lumii poate i urcat pe creasta sa nord$estica. Aceasta parere a ost o invitatie pentru alti indrazneti.

Cucerirea muntelui K2 8upa cel de$Al 8oilea +azboi Mondial se reiau tentativele de cucerire a lui :-. In ,5'% pro esorul )eolo) Ardito 8esio intreprinde o calatorie preliminara in re)iunea 0altoro. <a +a=alpindi el se intalneste cu membrii e;peditiei americane condusa de dr. (harles Huston, care incerca sa cucereasca al doilea munte al lumii. !l a putut cule)e, prin viu )rai, amanunte si in ormatii pretioase asupra itinerarului. Apoi a urcat la tabara de baza de unde a studiat cu mare atentie creasta Abruzzi de$a lun)ul careia urma sa$si croiasca drumul e;peditia italiana. +evenit in Italia, pro esorul 8esio a intocmit un plan amanuntit. Acesta privea in e)ala masura partea alpinistica (cucerirea lui :-), cat si cercetarile stiinti ice ce urmau sa se e ectueze. 8esio a conceput o e;peditie )rea. !a a ost inantata de (onsiliul 7ational de (ercetari si (omitetul Climpic Italian. C comisie a (lubului Alpin Italian a selectionat un lot de -% de alpinisti, elemente de prima mana, a caror varsta nu cobora sub -% de ani si nu depasea 9J de ani. 8intre acestia, dupa multe veri icari sunt retinuti pentru e;peditia pe :- ,, alpinisti. 8in )rupul condus de Ardito 8esio, pe lan)a alpinisti mai aceau

parte> un topo)ra , un antropolo), un )eolo), un medic si un operator de ilm. Intre ' si -& aprilie s$a e ectuat drumul dintre Italia si 1akistan. Intre ,6 si -J aprilie ba)a/ele si membrii e;peditiei au ost transportati pe calea aerului de la +a=alpindi la #kardu. 1e K%& aprilieL, primul esalon al caravanei, ormat din -J& de porteri, a pornit pe drumul lun) spre tabara de bazaF urmeaza apoi un )rup ormat din ,J- de porteriF iar a treia zi un ultim )rup ormat din .& de porteri. In total '&- porteri. (iteva zile de ninsoare au in)reunat marsul e;peditiei pe uriasul )hetar 0altoro si au determinat dezertari in randurile porterilor. Cdata cu schimbarea vremii, dupa -% mai, a inceput sa se imbunatateasca si situatia e;peditiei. Intre timp, alpinistii au deschis drumul pe creasta Abruzzi, recunoscand amplasamentele taberelor , (la '.9&& m) si - (la '.6&& m). 1lanul intocmit de dr. A.8esio prevedea echiparea inte)rala cu pitoane si corzi i;e a traseului de escalada si ocuparea unei tabere superioare doar dupa ce precedenta era su icient de aprovizionata si echipata. 8e abia la J iulie Abram si 4allotti au a/uns la amplasamentul taberei . si sa echipeze traseul cu corzi i;e. A urmat apoi o perioada prelun)ita de viscol, care a in)ri/orat pe toata lumea. 1e -9 iulie, pe un vant destul de puternic, Abram, 0onatti, 4allotti si <acedelli au urcat la tabara J, unde s$au instalat. 1e -6 iulie, la J.J&& m, este ridicat cortul taberei 6, in care au ramas sa innopteze (ompa)noni si <acedelli. (ei doi, pe o vreme splendida, incep sa urce la %& iulie. <a 6.&'& m altitudine, ei monteaza micul cort al ultimei tabere (tabara 5). <a ora ,'.%&, 0onatti, Abram si Mahdi pornesc cu aparatele de o;i)en si alimente spre tabara 5. Imediat dupa ce depasesc peretele de )heata, Abram este nevoit sa se intoarca. (u perseverenta, 0onatti si Mahdi continua sa inainteze, si o data cu seara a/un) la poalele crestei stancoase pe care se a la montat cortul taberei de asalt. 8in cauza intunericului ei nu se mai puteau intoarce la tabara 6 dar nici sa a/un)a la tabara 5, de
5

care ii desparteau o serie de stanci periculoaseF ei isi ac doua )auri in zapada si petrec in ele, la aproape 6.&&& m, o noapte )roaznica. <a %, iulie, (ompa)noni si <acedelli au iesit din cort odata cu zorile. 8easupra lor cerul era de)a/at, dar dedesubt se a la o mare compacta de nori ce nu prevestea nimic bun. 1rivind pantele de zapada de sub creasta stancoasa pe care se a lau, ei au vazut la un moment dat o silueta...#unt atit de surprinsi de aceasta aparitie, incat nici nu le venea sa creada. 0onatti si Mahdi adusesera aparatele de o;i)en atat de necesare asaltului. 8esi timpul era nesi)ur, (ompa)noni si <acedelli au pornit cu hotarare spre var . 8upa e orturi la limita posibilitatii omenesti, la %, iulie ,5'9, la ora ,6.&&, var ul celui de$al doilea munte al lumii este cucerit de alpinistii italieni (ompa)noni Achille si <acedelli <ino.

Romani pe K2

Alpinistul timisorean, stomatolo) in varsta de -J de ani, Horia (olibasanu, de la (lubul #portiv GAlternativeG, a reusit la data de -6 iulie -&&9 prima ascensiune romaneasca pe temutul var himalayan :-, devenind sin)urul roman care a reusit sa a/un)a pe culmea acestui pisc, apreciat a i cel mai di icil de escaladat din lume. (ole)ii sai au considerat aceasta ca iind cea mai mare per ormanta din alpinismul romanesc din toate timpurile. +eusita este e;traordinara si daca avem in vedere ca Horia s$a a lat pentru prima oara la o altitudine de peste 6&&& m. +omanul a plecat spre var impreuna cu spaniolul Inaki Cchoa, cei doi a/un)and pe culmea :- miercuri dimineata in /urul orei 5, ora locala. Bibliogra ie!

,&

Acolo un"e se s irsesc muntii Himalaya # 0aciu, #orin "omescu, 7icolae, (olectie ara colectie, 8omeniu 4eo)ra ie. ,,M-&&& Himalaya$ cucerirea gigantilor lumii $ 0leahu, 0o)dan, !puran, !ditura #port$"urism %ttp!&&ro'(i)ipe"ia'org&

,,