Campia Siberiei de Vestcaracterizare geografica

CUPRINS: 1. Asezare.Limite; 2. Aspecte generale; 3. Relieful: 3.1.Aspecte morfologice; 3.2.Aspecte tectonice; 4. Clima; 5. Hidrografie: 5.1.Raurile; 5.2.Lacurile; . !egetatie; ". #auna; $. %olurile; &. Regiuni fizico'geografice: a( C)mpia *amal'+idan; ,( C)mpia -,i'.az; c( C)mpia .o,ols/; d( C)mpia -ms/'.oms/; 10. Aspecte demografice; 11. Resurse naturale; 12. Concluzii; 13. Ane1e;

1.Aezare.Limite

C)mpia %i,eriei de !est reprezint2 una dintre cele mai mari c)mpii ale +lo,ului3ce se afl2 situat2 4n 5estul Asiei 6ordice. Limitele sale sunt nete spre toate laturile:7un8ii 9ral la 5est3:odi;ul %i,eriei Centrale la est3 :odi;ul <asa=stanului'7un8ii Altai ;i <uznet/'%alair la sud3-ceanul Arctic la nord. >#ig.1(

#ig.1 A;ezarea C)mpiei %i,eriei de !est 4n cadrul Asiei de 6ord

.Aspecte ge!era"e

%e desf2;oar2 pe o suprafa8a de 3 milioane de /m?3a5)nd o lungime de peste 2500 /m de la nord la sud3iar de la 5est la est pe &00'&50 /m34n nord3;i de 1500 /m34n sud.Ca 4ntindere ea ri5alizeaz2 cu C)mpia Amazonului ;i este ,ine delimitat2 din toate p2r8ile de regiuni mai 4nalte.6umai spre nord3ea se termin2 printr'un ;es litoral sinuos ;i co,or)t3format din cele dou2 mari peninsule3*amal ;i +idan3separate 4ntre ele prin golful 4ngust ;i lung de la gura flu5iului -,i .1
#.Re"ief$"

3.1 Aspecte morfologice .r2s2tura principal2 o constituie uniformitatea reliefului3energia redus2 ;i altitudinea mic23ce scade pe nesim8ite de la sud spre nord3a@ung)nd de la 200'300 m p)n2 la ni5elul -ceanului :lanetar.+eneza glaciar234n cea mai mare parte3este marcat2 de prezen8a a numeroase ;iruri de morene la nord ;i unele culmi @oase3netede34n alternant2 cu 5aste zone depresionare la sud. 3.2 Aspecte tectonice Ain punct de 5edere tectonic C)mpia %i,eriei de !est reprezint2 o 5ast2 depresiune de su,siden823 a5)nd un fundament :aleozoic scufundat la 2500'4000 m3 peste care s'au suprapus depozite marine mezozoice ;i paleogene. %pre sf)r;itul tertiarului era uscat3 cu o clim2 cald23 care a permis s2 creasc2 o 5egeta8ie ,ogat2 >seBuoia3 tei3 c=iparo;i (3 pe ,aza c2reia a e1istat o faun2 foarte ,ogat2 >c2mile3 girafe(. Cn pleistocen 4ns23are loc o r2cire a climei3 apari8ia g=e8arilor >de calot2( ;i dispari8ia 5egeta8iei ;i faunei ini8iale.Calota glaciar2 a acoperit @um2tatea nordic2 a %i,eriei de !est. Centrele glacia8iei se aflau 4n :eninsula .aimar3 nordul 9ralului ;i 6o5aia Demlea. #azele interglaciare au determinat transgresiuni marine nordice3 ce 4naintau pe 52ile
1

Cote83:etre'E+eografie fizic2'Furopa ;i AsiaG3Fditura Aidactic2 ;i :edagogic23Hucure;ti31& "3pag.2&0

r)urilor mult 4n amonte3 p)n2 la confluen8a -,i'*rtis3 care au afectat o mare parte din c)mpie. Astfel rezult2 c2 aceast2 regiune geografic2 simpl2 la prima 5edere a a5ut o istorie geologic2 ;i paleogeografic2 z,uciumat2 ;i ca urmare are o origine comple12 fiind rezultatul triplei ac8iuni: marine3 glaciare ;i flu5iatile.

#ig.2 .ipurile de relief din Campia %i,eriei de !est

"

%.C"ima Climatul unui teritoriu de asemenea dimensiuni >4ntre 50 ;i "5I latitudine nordic2( este 5ariat3 f2c)nd trecerea de la climatul temperat'continental al Furopei de Fst la cel e1cesi5 continental al %i,eriei Centrale 3 pe de o parte3 iar pe de alt23 apari8ia celui polar ;i su,polar 4n nord ;i temperat'continental 4n sud. Clima %i,eriei de !est este condi8ionat2 de a;ezarea geografic23dinamica atmosferic2 a Asiei ;i relieful uniform de c)mpie ml2;tinoas2 ;i desc=is2 spre -ceanul Arctic3 fapt care permite p2trunderea u;oar2 a aerului de pro5enien82 nordic2.Acti5itatea ciclonic2 este mai puternic2 4n nord3datorit2 depresiunii @oase formate pe 7area <ara3su, influen8a minimului ,arometric al *slandei. *ernile sunt reci3cu temperaturi negati5e mari3 care a@ung la'45J'54I>minima a,solut2(.Cntre partea de nord ;i de sud e1ist2 diferen8e mari35aloarea izotermelor fiind de '15I34n sud3;i '30I 4n nord. !erile sunt foarte scurte ;i reci. .emperatura medie a lunii iulie este de 5I 4n nord ;i 20'25I4n sud3 iar ma1ima a,solut2 are 5alori de 2"I 4n nord ;i de 41Iin sud. A;a cum rezult2 din cele e1puse3regimul termic al %i,eriei de !est se sc=im,2 de la sud la nord3 ceea ce face ca ;i perioada de 5egeta8ie s2 fie diferit2 4n acela;i sens>100 zile 4n nord ;i 1"5 zile 4n sud(.:recipita8iile au3de asemenea3o reparti8ie inegal2 4n suprafa82 ;i timp. #ie scad3spre nord ;i spre sud3 a5)nd 5alorile cele mai mari3 de 400' 500 mm annual3 4n partea de mi@loc3 iar cea mai mare cantitate lunar2 cade 4n iulie ;i august.

&.'idrografie 5.1 Rurile

Fste reprezentat2 printr'o re8ea ,ogat2 de r)uri ;i lacuri ce apar8in ,azinelor -,i3 .az ;i :ura. Cel mai 4ntins ,azin este -,i>3 milioane /m?(3iar r)urile cele mai mari sunt:-,i3*rtis3 *sim ;i .o,ol. Aceste sunt r)uri tipice de c)mpie3 cu o pant2 foarte mic2. Airect 4n -ceanul Arctic se 5ars2 r)urile .az ;i :ura. Aatorit2 faptului c2 4;i au iz5oarele 4n mun8i3ele dispun de o mare cantitate de ap2. Regimul lor de 4ng=e8 este diferit de la iz5oare la 52rsare3 ceea ce face ca ;i perioada de na5iga8ie s2 fie de 1$0'1&0 zile3 4n sud3;i de 155 zile34n nord>la 5arsare(. -,i are un de,it mediu de 12500 mKJs ;i prime;te ca affluent principal pe *rtis3 lung de 4422 /m. :rim25ara3 prin topirea z2pezilor34;i m2re;te de,itul de c)te5a ori3inund)nd mari suprafe8e3 pe care le las2 acoperite de un m)l gros. :rocesul de 4ng=e8are a gurilor de 52rsare3 toamna3 determin2 mic;orarea 5itezei de scurgere ;i alterarea materiilor organice transportate de r)u3a c2rui ap2 de5ine otr25itoare pentru fauna ac5atic23 datorit2 sc2derii con8inutului de o1igen ;i al cre;terii =idrogenului sulfurat ;i ,io1idului de car,on. #enomenul este cunoscut su, numele de LzomorG.#lu5iul -,i se 5ars2 4ntr'un golf cu lungimea de $00 /m ;i larg de p)n2 la 0 /m. 5.2 Lacurile %unt destul de numeroase ;i ele apar at)t 4n sil5ostep23 la sud3 c)t ;i 4n taiga ;i tundr23 4n nord. Cele mai multe se 4nt)lnesc 4n lungul 52ilor flu5iatile3 dar ele nu lipsesc nici de pe interflu5iile sla, drenate. Lacurile ocup2 suprafe8e mici ;i sunt pu8in ad)nci. Cel mai mare este Lacul Ceani3 cu o suprafa82 de 2 00 /m?. Cn sud se 4nt)lnesc numeroase lacuri s2rate. R)urile %i,eriei de !est dispun de un poten8ial =idroenergetic foarte mare ;i sunt na5iga,ile pe o lungime de 20.000 /m. :e -,i3 na5iga8ia are c=aracter mai regulat ;i ea face leg2tura cu re8eaua de c2i ferate a %i,eriei ;i Asiei Centrale. :e -,i se afl2 =idrocentrala de la 6o5osi,irs/3 cu un lac lung de 240 /m ;i lat de 20 /m3iar pe *rtis sunt3 de asemenea3 mai multe =idrocentrale cu acela;i nume. Apa r)urilor amintite

&

se folose;te3de asemenea3la irigarea diferitelor terenuri din stepele sudice3 Hara,a ;i <ulunda.

#ig.3 Cursul flu5iului -,i (.Vegeta)ia

:erioadele de 5egeta8ie 4nsumeaz2 100 zile 4n nord ;i 1"5 4n sud.Cn consecin82 zonele de 5egeta8ie se succed 4n f);ii paralele:tundr2 ;i sil5otundr2 se intend spre sud3 p)n2 la cercul polar3 iar p2durea de conifere a@unge p)n2 la sud de localitatea .oms/ la paralela de 5 I latitudine nordic23;i la sud sil5ostep2 ;i stepa3 ce apare ca o f);ie ce se
10

4ntinde 4ntre 9ral ;i 7un8ii Altai3p)n2 la 4&'51I latitudine nordic2. %pre sud3 ea face trecerea spre semide;ert. Cn zona de tundr2 ;i sil5otundr2 predomina p2;unile.Cn stepa ;i sil5ostep2 apar specii de mesteac2n ;i conifere3precum ;i diferite ier,uri specifice >lucern23colilie( *.+a$!a Cn tundr2 ;i sil5otundr2 se 4nt)lnesc renul35ulpea polar23leminul3=ermelina35e5eri823 iepurele3diferite p2s2ri>pot)rnic=ea de tundr23g);tele cu g)t negru(.Cn zona de taiga3fauna este reprezentat2 prin ur;i3ra;i35e5eri8e3mai ales animale cu ,l2nuri scumpe.Cn sil5ostep2 ;i stepa3dintre animale3pe primul plan stau aici roz2toarele3apoi lupul35ulpea ;i diferitele relicte glaciare. %u, raport ,iogeografic e1ist2 un contrast net 4ntre nordul ;i sudul %i,eriei de !est'contrast ce rezult2 din prezen8a renului specific tundrei ;i a c2milei3caracteristic2 semidesertului. ,.So"$ri"e Cn tundr2 ;i sil5otundr2 se 4nt)lnesc solurile argilo'nisipoase34n general gleizate sau c=iar ml2;tinoase.Cn zona de taiga3solurile specifice sunt cele podzolice ;i de mla;tin2. Cn step2 ;i sil5ostep2 predomin2 cernoziomurile ;i solurile cenu;ii. -.Regi$!i fizico-geografice a( C.mpia Iama"-/ida!'morfologic34n aceast2 c)mpie predomin2 relieful de acumulare marin2 ;i glaciar2>morenaica(3 dez5oltat2 4n condi8ii de tundr2. M2rmul este @os3 cu terase litorale3 morene3 ,arcane ;i lacuri. !2ile r)urilor sunt largi3 iar re8eaua =idrografic2 minor2 este scurt2 ;i trece prin lacuri ;i mla;tini. Aici clima este aspr23 de tip periglaciar sau de tundr23 cu solul acoperit & luni de z2pada3 care nu atinge decat 100'150 cm grosime. Cele 2 peninsule se disting
11

4ntre ele prin altitudinea mai co,or)t234n *amal>su, 100 m(3;i mai ridicat234n +idan>p)n2 la 200 m(. Aceasta ca urmare a prezen8ei depozitelor glaciare3 morenice 4n :eninsula +idan.Ca fenomene actuale3aici este foarte r2sp)ndit2 merzlot2>permafrost(3 procesele termocarstice>dez5oltate pe soluri ing=etate( ;i soliflu1iunea> deplasarea lenta in masa a unui strat de sol spraumectat3 strata flat intre solul ing=etat de dedesupt si solul cu radacinilre 5egetatiei de deasupra( . :2;unile de tundr2 constituite din mu;c=i ;i lic=eni sunt destul de 4ntinse ;i folosite la cre;terea renilor. ,( C.mpia 0bi-1az'aceasta reprezint2 regiunea 4n care predomin2 relieful de acumulare glaciar2 ;i flu5io'glaciar23fiind dez5oltat2 4n condi8ii de taiga. Cn cuprinsul reliefului3 interflu5iile ocup2 suprafe8e 4ntinse cu aspect morenic'deluros3fiind inmlastinite3iar 52ile sunt l2rgi. Aceast2 regiune ocup2 N din suprafa8a %i,eriei de !est. !erile sunt aici scurte ;i reci3ca urmare a p2trunderii aerului arctic3 iar precipita8iile au 5alori anuale de 400'500 mm.*ernile sunt lungi ;i aspre3 datorit2 influen8ei anticiclonului Asiatic3 cu temperaturi sc2zute ;i 5)nturi puternice. 7la;tinile ;i lacurile ocup2 por8iuni 4ntinse3iar solurile predominante sunt cele ml2;tinoase ;i podzolice. c( C.mpia 1obo"s2'caracteristica acestei regiuni este predominarea reliefului de acumulare flu5io'glaciar>de zandre(3de nisipuri ;i argile3dez5oltat tot 4n condi8ii de taiga.Altitudinea co,or)t2 ;i 4ntinderea mare a zandrelor dau acestei por8iuni un aspect de c)mpie @oas2 ;i neted23intens inmlastinita3asem2n2toare celor din :olesia.Aici apar 4ntinse tur,2rii3iar 4n lungul 52ilor 4nguste se 4n;ir2 p2duri de ,rad3pin3cedru ;i mesteac2n la periferie.:e interflu5ii se 4nt)lnesc multe lacuri.

12

d( C.mpia 0ms2-1oms2'4n cadrul acestei c)mpii predomin2 relieful de acumulare flu5iatil23alu5io'prolu5ial2 ;i loessoida3dez5oltat 4n condi8ii de sil5ostep2 ;i step2.%u, depozitele cuaternare apar cele neogene3care au o e1tindere destul de mare.C)mpia se 4ntinde 4ntre ora;ele Celea,ins/ ;i <rasnoiars/.Cea mai lat2 por8iune a C)mpiei -ms/'.oms/ se afl2 4ntre *rtis ;i -,i3unde aceasta prezint2 un mare intr)nd3ce a@unge p)n2 la poalele 7un8ilor Altai..erenurile de cultur2 ocup2 suprafe8e destul de 4ntinse.Cn cuprinsul acestei regiuni se disting trei sectoare fizico'geografice: Sectorul dintre Ural i Irtis3constituit din forma8iuni neogene3acoperite cu depozite cuaternare destul de 5ariate.Acesta este dez5oltat 4n condi8ii de p2dure>mesteceni ;i ,razi(34n nord;de p2dure ;i stepa cu colilie34n sud. Sectorul dintre Irtis i O i3acoperit cu depozite flu5io'lacustre ;i loesoide3cu numeroase lacuri s2rate 3este dez5oltat 4n condi8ii de step2 ;i sil5ostepa>campiile Hara,a ;i <ulunda(.Lacurile ;i mla;tinile ocup2 suprafe8e destul de 4ntinse.Aici se afl2 lacurile Ceani ;i <ulunda.:2durile de mesteceni ;i pini apar numai pe 52i3iar caracterul semide;ertic se accentueaz2 spre poalele 7un8ilor Altai. Sectorul sitat !n col"ul de sud#est3care are mai mult caracter piemontan ;i se dez5olt2 4n condi8ii de p2dure3prezint2 amestec de conifere ;i mesteceni3apoi foioase ;i c=iar de sil5ostep2.

13.Aspecte demografice C)mpia %i,eriei de !est este cea mai populate dintre regiunile %i,eriei3a5)nd o popula8ie de circa 20 milioane de locuitori3concentrate 4ndeose,i 4n C)mpia -ms/'.oms/.:e ansam,lu densitatea popula8iei este cuprins2 4ntre '" locJ/m?3dar 4n partea sudic2 aceasta dep2;e;te 30 locJ/m?:opulatia %i,eriei este de dat2 recent23pe de o parte datorit2 condi8iilor de 5ia82 mai dificile3iar pe de alt2 parte concentr2rii acti5it28ilor economice 4n Rusia 8arist2 4n partea european2.Cncep)nd cu perioada dintre cele dou2 r2z,oaie mondiale3dar cu deose,ire dup2 anul 1&453%i,eriei de !est a cunoscut o dez5oltare

13

economic2 deose,it23remarcandu'se un ritm de cre;tere a popula8iei de peste 335 ori mai mare ca 4n regiunile de la 5est de 9ral.Fste interesant faptul c2 ni5elul de ur,anizare este mult mai ridicat dec)t 4n alte regiuni>"0O(datorit2 apari8iei a numeroase ora;e cre;terii popula8iei celor . Cele mai multe ora;e se concentreaz2 4n sudul C)mpiei ;i la contactul cu 7un8ii 9ral3:odi;ul <aza=stan37un8ii Altai ;i <uznet/'%aian.Cn acest areal sunt peste 20 de ora;e cu popula8ia ce dep2;e;te 100000 locuitori3dintre care 3 milionare >6o5osi,irs/3-ms/ ;i Celea,ins/(.-ra;ul 6o5osi,irs/>13$4000 loc.( este cel mai mare ora; al %i,eriei3important centru industrial>construc8ii de ma;ini'ma;ini unelte3mecanic2 de precizie3electrote=nic2;metalurgie feroas23industrie u;oar2 ;i alimentar2( ;i de transport >nod fero5iar3aeroport interna8ional3port flu5iatil(3cetate cultural';tiin8ific2>4n apropiere se afl2 L-rasul Academiei de %tiinteG(.-ra;ul 6o5osi,irs/34mpreun2 cu alte $ ora;e cu peste 100000 locuitori3unele c=iar peste 500000>6o5o/uznet/3Harnaul3.oms/(formeaz2 o concentrare ur,an2>circa 5 mil.locuitori(cu mari perspecti5e de dez5oltare.-ms/>1113000 loc.(a de5enit 4n ultimii 40 de ani ora;ul cu cea mai puternic2 industrie din %i,eria de !est3cu 4ntreprinderi ale industriei constructoare de ma;ini3industriei c=imice3confec8iilor ;i alimentar2.-ra;ul Celea,ins/>10""000 loc.(3situat la contactul cu 7un8ii 9ral se integreaz2 4n comple1ul de produc8ie al 9ralului3posed)nd un mare com,inat siderurgic3uzine de tractoare3de mecanic2 fin23c=imice3fa,rici ale industriei u;oare ;i alimentare. 11.Res$rse !at$ra"e %i,eria de !est prezint2 numeroase resurse ale su,solului34ndeose,i energetice3care au impus'o ca una din marile arii de produc8ie la ni5el mondial.Cele mai mari z2c2minte de petrol sunt situate 4n c)mpiile -,i'.az ;i .o,ols/3anual e1tr2g)ndu'se circa 320 mil tone>adic2 mai mult de @um2tate din produc8ia 9.R.%.%.(.:rincipalele centre de e1trac8ie sunt 6efteiugans/3%omotlor3%urgut37e' gian>4n cursul mi@lociu al flu5iului -,i(;i %am>4n partea de 5est(.Donele de produc8ie sunt legate prin conducte magistrale cu centrele de rafinare situate 4n partea sudic2>.iumen3-ms/36o5osi,irs/(sau de,u;eaz2 4n conducta magistral2 transsi,eriana. Cn nordul %i,eriei de !est se afl2 cele mai mari z2c2minte de gaze naturale >"0O din reser5ele 9.R.%.%.(e1ploat)ndu'se la 7ed5e@ie39rengoi3.azo5s/oe3:unga3Herezo5o36o5ai :ort37osoia=a.- parte dintre aceste e1ploat2ri sunt legate de zona industrial2 9ral3dar cea mai mare parte din cantitatea e1tras2 se e1pediaz2 spre Furopa Central2 ;i de !est3printr'un gigant gazoduct.

14

Aintre resursele solului cele mai inseminate sunt cele forestiere 4n partea central2 ;i cele agricole 4n C)mpia -ms/'.oms/.:artea sudic2 a %i,eriei -ccidentale3des8elenit2 4n perioada puterii so5ietice3constituie un mare LgranarGal 9.R.%.%.34nsum)nd o de aproape "00 mii /m?. Agricultura are un profil comple1 ,az)ndu'se at)t pe cultura plantelor>gr)u de prima5era3secar23sfecl2 de za=2r3in3c)nep23plante fura@ere(3c)t ;i pe cre;terea animalelor>,o5ine ;i porcine(.%udul %i,eriei de !est este tra5ersat de magistrala fero5iera transsi,eriana3din care se ramific2 numeroase c2i ferate3care p2trund 4n nordul %i,eriei ;i 4n regiunile Asiei Centrale.

15

#ig.4 Resursele si tipurile de 5egeta8ie din Campia %i,eriei de !est 1 .Co!c"$zii C)mpia %i,erian2 de !est cuprinde 4n marea sa ma@oritate depozite alu5iale cenozoice ;i este at)t de plat2 4nc)t o cre;tere cu 50 de metri a ni5elului m2rii ar cauza inundarea 4ntregii zone cuprinse 4ntre -ceanul Arctic ;i 6o5osi,irs/. 7ulte dintre depozitele alu5iale din aceast2 c)mpie sunt rezultatul 1

,ara@elor de g=ea82 care 4ntorc cursurile r)urilor -,i ;i Fnisei3 rediri@andu'le spre 7area Caspic2 >;i pro,a,il spre 7area Aral(. Fste deasemenea o c)mpie foarte ml2;tinoas2. Cn sudul acesteia3 unde permafrostul este a,sent3 s'au format zone 4ntinse ,ogate 4n iar,2 care sunt de fapt o prelungire a stepei din <aza/=stan3 aceste zone fiind acum ine1istente.Climatul e1istent aici este 5ariat3f2c)nd tranzi8ia 4ntre cel temperat al Furopei de Fst ;i continental'e1cesi5 al %i,eriei Centrale3precum ;i de la apari8ia celui polar ;i su,polar 4n nord ;i temperat'continental 4n sud. C)mpia %i,eriei de !est reprezint2 un uria; rezer5or energetic3alimentarsi de ap2 cu numeroase alte resurse 4nc2 nee1ploatate3cu un teritoriu 4ntins3cu o industrie ;i o agricultur2 modern2 ce o transform2 4ntr'una din regiunile dez5oltate din punct de 5edere economic3dar de mare ;i cert2 perspecti52 pentru economia mondial2.

1#. AN454

1"

#ig.5 Campia %i,eriei de !est

#ig. *rti;'afluent al flu5iului -,i

#ig." #lu5iul Fnisei

#ig.$ .aigaua din %i,eria de !est

#ig&.#auna din Campia %i,eriei de !est 6ib"iografie 1. Cotet3:etre'L+eografie fizica'Furopa si AsiaG3Fditura Aidactica si :edagogica3Hucuresti31& "; 1$

2. 3. 4. 5.

*anos *oanJ*aco, +=eorg=e'LCampiile .erreiG3Fditura Al,atros3Hucuresti31&$&; L%tatele lumiiG3Fditura %teaua 6ordului3200"; PPP.terramagazin.ro; PPP.Pi/ipedia.org;

1&