Ecosisteme din mari si oceane

Ecositeme oceanice
Cuvantul oceanografie se explica prin adaugarea termenlui graphos la radacina okanos. Radacina provine din mitologia greaca in care okeanos era considerat zeul marilor. Termenul graphos are sensul de descriere si provine tot din limba greaca veche. Ecosisteme oceanice - Termenul de oceanografie apare din Evul ediu si are raspandirea cea mai larga! atat in mediile anglofone "oceanograp#$ si francofone "oceanographie$! cat si in germana "ozeanographie$ sau rusa "oheangraphia$. %nca de la sfarsitul secolului trecut! oceanografia era definita ca& 'stiinta oceanului! deci a ansamblului tutror legaturilor aplicate la mare! de(a descoperite sau in curs de descoperire! nu numai in domeniul chimiei si fizicii! ci si in cel al mecanicii! matematicii si astronomiei. " . ). Toulet! *+,-$. Cu rare exceptii! intreaga masa de apa! ca si fundurile situate la cele mai mari adancimi! sunt populate cu vietuitoare. .. /0TE /E12RE 02E3E 4CE05%CE 1e cunoaste ca oceanele ocupa aproximativ 67. milioane de km.! ceea ce reprezinta 8*9 din suprafata Terei ":*- milioane km.$! in timp ce continentele detin doar .,9. 4ceanele sunt! insa! mult mai mari decat orice continent! de fapt! ele incon(oara suprafetele de uscat si nu invers. 4 singura exceptie o formeaza 4ceanul 0rctic! care! conform definitiei generale este o mare mediterana. 4ceanul este o intindere de apa care comunica cu oceanele vecine si care infuienteaza climatul uscatului. /aca continentele s-ar scufunda in oceane! apa acestora ar acoperi tot globul cu o manta de ..;-- m. 2amantul este singurul loc in care apa se gaseste sub forma lichida. <olumul total al oceanului planetar este de *.6;8.---.--- km .. Cele trei mari diviziuni ale oceanului planetar sunt oceanul 0tlantic! 2acific si %ndian! care se leaga intre ele si sunt marginite de mase continentale sau de curenti. 6.=E434=%0 1% =E4>%?%C0 0R%50

=eologia si geofizica marina au debutat odata cu recoltarea primelor probe de sedimente de pe fundul marilor cu cca. *:- de ani in urma. 2atura exterioara a pamantului se numeste litosfera. Ea reprezinta un strat rigid si are o grosime de aproximativ *-- km. %nclude atat platforma oceanica cat si scoarta continentala si partea superioara a mantalei! adica! stratul situat imediat sub scoarta. 2latforma oceanica este foarte diferita de scoarta continentala. 2latforma oceanica este mult mai subtire si s-a format! aproape in intregime! in decursul ultimelor .-milioane de ani. %n anul *,7-! profesorul @arr# @ess! de la Aniversitatea 2rinceton din 5eB )erse#! a afirmat ca platforma oceanica se afla intr-o continua expansiune din cauza lanturilor muntoase submarine. El a calculat ca se creaza o noua scoarta oceanica care creste cu cativa cm pe an! ceea ce era suficient de repede pentru ca intreaga platforma oceanica sa se fi format in ultimii .-- milioane de ani.

%n (urul marginilor oceanelor exista o serie de gropi abisale adanci. Cea mai adanca dintre ele este =roapa arianelor! care coboara **.-66 m si care este situata langa insula =uam din 2acific. 2rin examinarea varstei rocilor submarine aflate in apropierea lanturilor muntoase din zona de mi(loc a 0tlanticului! oamenii de stiinta au descoperit ca platforma oceanica se extinde cu o viteza de . cm pe an! pe fiecare parte a lantului muntos! ceea ce inseamna ca 4ceanul 0tlantic se lateste cu o viteza de ; cm pe an. %n partea centrala a oceanului intalnim lanturi muntoase! care sunt intersectate cu greutatede unele crapaturi numite zone de fractura. Ele se pot intinde pana la 7-.--de km pe fundul tuturor oceanelor. 3antul Central 0tlantic se extinde de la area 5orvegiana prin insulele vulcanice ale %slandeisi 0zore! pana la 0tlanticul de 1ud! unde este echidinstant de la coasta 0fricana si 1ud 0mericana. 3antul continua in 4ceanul %ndian cu un brat care a(unge in area Rosie! apoi trece printre 0ustralia si 0ntarctica si apoi in estul 2acificului. 0ceste lanturi muntoase au un rol important in placile techtonice.

Ecositeme maritime Biotopul:

Variatiile de nivel sezoniere ale apei sunt cuprinse intre 15-27 cm. Poseda curenti orizontali: in exterior unul circular paralel cu tarmul, avand sensul invers acelor de ceasornic si unul interior care consta din 2 curenti ciclonali.Exista si curenti verticali de mica amplitudine (curenti de convectie). Ei apar la inele iernii si vantura apa pe o !rosime de 1"#-2## de m. $ermica apei variaza sezonal. %n sectorul romanesc temperatura minima co&oara la # !rade si su& # !rade (-1,' !rade) cand apa in!eata. (pa cea mai calda se intalneste in luna au!ust, iind la tarm de 27-2) de !rade. *imitele oscilatiilor termice sunt de 2# de !rade in lar! si la tarm de +# de !rade. Pe verticala exista o evidenta strati icatie termica. Variatiile de temperatura cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece au loc numai panala adancimea de 75-1## de m. *a aceasta adancime exista o temperatura constanta de 7 !rade ce creste catre und pana la ) !rade. $ransparenta apei atin!e in !eneral 15 m in lar! si 1 m la mar!ine in zona deltei.Valurile au inaltimi varia&ile ( maximum este de '-5 m in timpul urtunilor ). ,alinitatea este scazuta la supra ata in zona varsarii apelor dulci in mare ( de exemplu , la ,ulina salinitatea este de #,5 !-l). .eactia mediului este alcalina. /xi!enarea apei variaza cu anotimpul si adancimea. %n perioada rece paturile super iciale sunt suprasaturate in oxi!en.

0oncentratia lui scade cu adancimea. 1e la 125-2## m pana la undul marii !azul solvit este 2idro!enul sul urat. (ici oxi!enul lipseste cu desavarsire. 3entalul este ormat din stanci, nisipuri, maluri, depuneri or!anice sau minerale etc.

Caracteristici ale biocenozei:

Planctonul este reprezentat pana la adancimea 175 m. 4itoplanctonul cel mai &o!at se a la intre #-5# m adancime. 1ominante sunt al!ele silicioase. (l!ele verzi ( cloro iceele ) si al!ele al&astre-verzui ( ciano iceele ) sunt sla& reprezentate. 4itoplanctonul este &ine dezvoltat in zona litorala si mai sla& dezvoltat in lar!. %n mare, in locurile unde se varsa apele cur!atoare exista un amestec de al!e dulcicole si marine. ,e constata in itoplancton o pronuntata variatie sezoniera. 1ino la!elatele au o dezvoltare maxima in sezonul cald ( iunieau!ust ), iar diatomeele in sezonul rece ( decem&rie- e&ruarie ). 3iomasa maxima a ost pusa in evidenta in luna iunie si in luna noiem&rie. Ea constituie un pretios material nutritiv pentru zooplancteri, dar si pentru pestii planctono a!i ( 2amsie, sport ). 5ooplanctonul, mai sarac in specii decat itoplanctonul, se compune din protozoare, celenterate, viermi etc. Pe anotimpuri, zooplanctonul cel mai &o!at este intalnit iarna, iar cel mai sarac, vara. 6ai ales, in partea a doua a toamnei zooplanctonul are o crestere continua verti!inoasa. Pe timp de primavara si vara zooplanctonul se diminueaza cantitativ din cauza consumarii lui de catre puietii de peste si pestii planctono a!i. 5ooplanctonul scade cantitativ pe verticala. 7ectonul este ormat mai ales din pesti si din mami ere. 1in cele 15# de specii identi icate in 6area 7ea!ra, pentru sectorul romanesc mai importante economic sunt scrum&ia al&astra ( ,com&er scom&rus), palamida ( ,arda sarda ), 2amsia ( En!roulis encrassic2alus ponticus ), stavridul, morunul etc. 1intre mami ere in 6area 7ea!ra traiesc del inii si oca. 3entonul este diversi icat ca structura. 6acro itele sunt su&acvatice si sunt reprezentate prin specii de al!e din !enurile 5ostera, 08stoseira, P28llopora, 0eramium, Enteromarp2a etc. 6icro ito&entosul este prezent in zona unde lumina a9un!e la undul apei. Este ormat din di erite specii de diatomee. 5oo&entosul este ormat din populatii de animale ce traiesc pana la adancimea de 1"#-2## m. %n unctie de adancime se intalnesc anumite

polic2ete, am ipode, moluste, cra&i, pesti. 1upa tipul de su&strat se creeaza o varietate a &iocenozelor &entale. :nele specii de plante si animale traiesc pe stanci ( &iocenoze lito ile ), altele pe nisip ( &iocenoze psamo ile ), pe mal ( &iocenoze pela ile). ,u& adancimea de 2## de m nu traiesc decat &acteriile sul uroase anoero&e.