Sunteți pe pagina 1din 82

Colegiul Național „I. L.

Caragiale”, București
Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ


(coordonator)

STATELE
AMERICII DE NORD
ŞI CENTRALE
MICĂ ENCICLOPEDIE
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Dr. Cătălina MĂRCULEȚ
Nicole Alexandra ANCA ◊ Maria-Ruxandra BODEA
Radu Mihai BUNDOI ◊ Alexandru-Cornel CREȚU
Ana-Maria GHEORGHIU ◊ Mihai-Tudor ENĂCHESCU
Ilinca-Theodora EPURAŞ ◊ Aura MORARU ◊ Maria NECULA
Tudor-Ioan POPA ◊ Iulia Cristina POPESCU
Oana-Bianca SALOP ◊ Alex SIMION ◊ Laura SPIREA
Samuel STANCU ◊ Teodora STOICA ◊ Sandra Manuela TORICĂ
Doru-George TRANDAFIR ◊ Răzvan UIFĂLEAN
Alexandru-Cristian VAI ◊ Diana-Ioana VELESCU
Andreea Roxana VIJULAN
ISBN 978-973-0-20790-3
București
2016
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București


Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ


(coordonator)

STATELE
AMERICII DE NORD
ŞI CENTRALE
MICĂ ENCICLOPEDIE
Prefață: prof. dr. Cătălina ŞERBAN
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Dr. Cătălina MĂRCULEȚ
Nicole Alexandra ANCA ◊ Maria-Ruxandra BODEA
Radu Mihai BUNDOI ◊ Alexandru-Cornel CREȚU
Ana-Maria GHEORGHIU ◊ Mihai-Tudor ENĂCHESCU
Ilinca-Theodora EPURAŞ ◊ Aura MORARU ◊ Maria NECULA
Tudor-Ioan POPA ◊ Iulia Cristina POPESCU
Oana-Bianca SALOP ◊ Alex SIMION ◊ Laura SPIREA
Samuel STANCU ◊ Teodora STOICA ◊ Sandra Manuela TORICĂ
Doru-George TRANDAFIR ◊ Răzvan UIFĂLEAN
Alexandru-Cristian VAI ◊ Diana-Ioana VELESCU
Andreea Roxana VIJULAN
ISBN 978-973-0-20790-3
București – 2016
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
2
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Redactare și tehnoredactare: prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ


prof. Mihaela ANCA
Hărți: prof. dr. Mihai DUMITRESCU
Traducere din limba engleză: prof. Anca VULCĂNESCU
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan Mărculeț – Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București
Dr. Cătălina Mărculeț – Institutul de Geografie al Academiei Române
Nicole Alexandra Anca – clasa a XI-a D
Maria-Ruxandra Bodea – clasa a X-a I
Radu Mihai Bundoi – clasa a XI-a D
Alexandru-Cornel Crețu – clasa a XI-a D
Ana-Maria Gheorghiu – clasa a XI-a D
Mihai-Tudor Enăchescu – clasa a XI-a D
Ilinca-Theodora Epuraş – clasa a VII-a A
Aura Moraru – clasa a XI-a D
Maria Necula – clasa a VII-a A
Tudor-Ioan Popa – clasa a XI-a D
Iulia Cristina Popescu – clasa a XI-a D
Oana-Bianca Salop – clasa a XI-a D
Alex Simion – clasa a XI-a D
Laura Spirea – clasa a XI-a I
Samuel Stancu – clasa a XI-a D
Teodora Stoica – clasa a XI-a I
Sandra Manuela Torică – clasa a XI-a I
Doru-George Trandafir – clasa a XI-a D
Răzvan Uifălean – clasa a XI-a D
Alexandru-Cristian Vai – clasa a XI-a D
Diana-Ioana Velescu – clasa a XI-a D
Andreea Roxana Vijulan – clasa a XI-a D
ISBN 978-973-0-20790-3
Autorii aduc mulțumirile lor doamnelor: prof. Andreia BODEA
(director), prof. Andreea POPESCU (director adjunct) și specialist
economic Mirela ENĂCHESCU (președintele Comitetului de părinți),
pentru tot sprijinul acordat în vederea apariției prezentei lucrări.
Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com; imarculet@gmail.com;
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
3
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

CUPRINS

Prefață (Prof. dr. Cătălina Şerban) ...................................................5


Notă de prezentare ............................................................................7
Listă de abrevieri și simboluri ...........................................................9
America de Nord şi Centrală. Scurtă prezentare ...........................12
Statele Americii de Nord şi Centrale ..............................................18
Antigua şi Barbuda ...............................................................................19
Bahamas ................................................................................................21
Barbados ................................................................................................23
Belize .....................................................................................................25
Canada ...................................................................................................27
Costa Rica ..............................................................................................31
Cuba ......................................................................................................34
Dominica ...............................................................................................37
Dominicană, Republica~ ......................................................................39
El Salvador ............................................................................................42
Grenada .................................................................................................44
Guatemala .............................................................................................46
Haiti .......................................................................................................49
Honduras ...............................................................................................52
Jamaica ..................................................................................................55
Mexic .....................................................................................................58
Nicaragua ..............................................................................................63
Panama ..................................................................................................66
Saint Kitts (Cristopher) şi Nevis ..........................................................69
Saint Lucia ............................................................................................72
Saint Vincent şi Grenadinele ...............................................................75
Statele Unite ale Americii ....................................................................77
Bibliografie .......................................................................................81

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
4
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

PREFAȚĂ

Lucrarea de față este continuarea ciclului de enciclopedii şi


este realizată de profesorul Ioan Mărculeț împreună cu elevii
Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București. Această lucrare
vine în sprijinul profesorului de geografie din ciclul gimnazial (la
Geografia Americii, clasa a VII-a), cât şi al profesorului de liceu (la
clasa a X-a). De asemenea, este de un real ajutor oricărui cititor
care dorește să beneficieze de date sintetice, actualizate din punct
de vedere geografic, despre statele Americii de Nord şi Centrale.
Cele 80 de pagini redau informații despre poziția fiecărui stat
în cadrul continentului, raportându-se la coordonatele geografice,
țările vecine acestuia, suprafața țării, forma de guvernământ, ziua
națională, dar și limba oficială și moneda specifică.
Din punct de vedere al geografiei fizice este menționat
specificul reliefului, cu exemplificări ale unităților de relief
principale, tipul de climă şi caracteristicile sale, hidrografia,
formațiunile biogeografice dominante, resursele naturale și ariile
protejate.
Reperele geodemografice şi socioeconomice actualizează
datele cu privire la numărul populației, densitatea medie a acesteia
şi caracteristicile demografice pentru fiecare țară, orașele
principale, dar și zonele turistice și siturile care aparțin
Patrimoniului Mondial U.N.E.S.C.O. La sfârșitul fiecărei țări
caracterizate este alocat un spațiu pentru a aduce în plus elemente
ce definesc specificul capitalei.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
5
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Astfel, cartea este un instrument de lucru pentru actualizarea


datelor cuprinse în manualul de geografie, clasa a VII-a, dar și
pentru prelucrarea unor date demografice, economice etc., pentru o
mai bună înțelegere a conținuturilor programei pentru clasa a X-a.
Inițiativa profesorului Ioan Mărculeț de a realiza o astfel de
lucrare este lăudabilă şi pentru antrenarea unui mare colectiv de
elevi, atât din învățământul liceal, cât și din cel gimnazial.
În încheiere, întreaga echipă care a contribuit la realizarea
Statelor Americii de Nord şi Centrale. Mică enciclopedie merită
felicitări pentru implicarea şi efortul depus.

Prof. dr. Cătălina ŞERBAN


Inspector Școlar pentru Geografie, ISMB
Profesor de geografie la
Colegiul Național „Gh. Lazăr” Bucureşti

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
6
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala lucrare – Statele Americii de Nord şi Centrale. Mică


enciclopedie –, realizată cu un grup de elevi din Colegiul Național
„Ion Luca Caragiale“ din București (din clasele a VII-a A, a X-a I, a
XI-a D și a XI-a I), se dorește a fi un instrument de lucru și o sursă
de informare pentru școlarii din instituția noastră și chiar din țară.
În cadrul său se regăsesc prezentate succint toate statele din
America de Nord şi Centrale și capitalele lor.
La realizarea enciclopediei a fost utilizată o bogată literatură
de specialitate, semnalată la capitolul Bibliografie, iar unele date
au fost actualizate prin utilizarea site-urilor de specialitate de pe
rețeaua Internet. Dintre numeroasele lucrări de specialitate
consultate, cele mai utilizate au fost volumele: „Enciclopedia
statelor lumii“ (H. C. Matei, S. Neguț, I. Nicolae, Edit. Meronia,
București, 2005), „Statele lumii contemporane“ (Ș. Dragomirescu,
R. Săgeată, Edit. Corint, București, 2011), „Statele lumii.
Antologie“ (consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua Nordului,
Constanța, 1999), „Geografia Americii de Nord şi Centrale” (I.
Letea, I. Popovici, I. Rădulescu, Constanța Rusenescu, Edit. Edit.
Ştiințifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977), „Geografia lumii“ (I.
Marin, Tipografia Universității, București, 1993), „Statele pe harta
lumii“ (C. Giurcăneanu, Edit. Politică, București, 1983) și „Atlasul
geografic al lumii” (Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1992).
În descrierea statelor Americii de Sud s-au avut în vedere:
datele generale (poziția geografică, vecinii, suprafața, insule
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
7
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

componente, teritorii dependente și cu statut special, forma de


guvernământ, sărbătoarea națională, limba oficială, moneda și
instituțiile internaționale din care face parte), cadrul fizico-
geografic (relieful/unitățile de relief, clima, hidrografia, asociațiile
biogeografice, resursele naturale și ariile protejate) și reperele
demografice și socio-economice (populația, densitatea medie a
populației, structura etnică, structura confesională, bilanțul
natural, populația urbană, speranța de viață, capitala, principalele
orașe, PIB/loc., zonele și obiectivele turistice și numele siturilor
din patrimoniul mondial UNESCO).
Pentru întregirea caracteristicilor statelor, la finalul fiecărei
țări a fost descrisă sumar capitala: momentul fondării, numărul
locuitorilor, principalele instituții culturale etc.

Bucureşti, ianuarie 2016


Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
8
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

LISTĂ DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI


adânc. = (înainte sau după o cifră) Commonwealth = Comunitatea
adâncime Britanică a Națiunilor
afl. = afluent/afluenții Cul. = (urmat de un nume
agl. urb. = aglomerație urbană propriu) culoar
ALAI = Asociația Latino- Dl. = (urmat de un nume propriu)
Americană a Integrării Deal
alt. = (înainte sau după o cifră) dec. = decembrie
altitudine dep. = (urmat de un nume
ANZUS = Tratatul de Securitate propriu) dependent
Australia-Noua Zeelandă- Depr. = (urmat de un nume
SUA propriu) Depresiune
APEC = Cooperarea Economică $ = dolari SUA
din Asia-Pacific d.Hr. = după Hristos
apr. = aprilie E = est
Arh. = (urmat de un nume etc. = etcetera
propriu) arhipelag f.a. = fără an
aug. = august feb. = februarie
Baz. = (urmat de un nume G. = (urmat de un nume propriu)
propriu) bazin golf
BERD = Banca Europeană pentru G8 = Grupul celor opt state
Reconstrucție şi Dezvoltare industrializate
CAN = Comunitatea Andină a o = (înainte de o cifră) grade

Națiunilor oC = grade Celsius

CARICOM/CCSM = Comuni- ha = hectare


tatea Caraibiană (Piața ian. = ianuarie
Unică a Caraibilor) Imp. = (urmat de un nume
Câmp. = (urmat de un nume propriu) imperiu
propriu) Câmpia Ins. = (urmat de un nume
cca. = circa propriu) insulă
Col. = (urmat de un nume I-le = (urmat de un nume
propriu) colină propriu) insulele
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
9
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
iul. = iulie NAFTA = Acordul de Liber
iun. = iunie Schimb din America de
î.Hr. = înainte de Hristos Nord
km = kilometru NATO = Organizația Tratatului
km2 = kilometru pătrat Atlanticului de Nord
L. = (urmat de un nume propriu) NE = nord-est
lac nov. = noiembrie
Lag. = (urmat de un nume NV = nord-vest
propriu) lagună OAS = Organizația Statelor
‰ = la mie Americane
% = la sută Oc. = (urmat de un nume
lat. = latitudine propriu) ocean
loc. = (urmat de un nume OCDE = Organizația pentru
propriu) locuitori Cooperare și Dezvoltare
long. = longitudine Economică
lung. = (înainte sau după o cifră) OCI = Organizația de Cooperare
lungime Islamică
M. = (urmat de un nume propriu) oct. = octombrie
mare OMC = Organizația Mondială a
mart. = martie Comerțului
mas. = (urmat de un nume ONU = Organizația Națiunilor
propriu) masiv Unite
max. = maximă OPEC = Organizația Statelor
med. = medie Exportatoare de Petrol
m = metru OSCE = Organizația pentru
mm = milimetru Securitate şi Cooperare în
mm/an = milimetri pe an Europa
mil. = milioane PC = Comunitatea Pacificului
’ = minute P. N. = (urmat de un nume
Mt. = (urmat de un nume propriu) Parc Național
propriu) Munte Pod. = (urmat de un nume
M-ții = (urmat de un nume propriu) Podișul
propriu) Munții precip. = precipitații
N = nord

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
10
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
R. B. = (urmată de un nume SELA = Sistemul Economic
propriu) Rezervație a Latino-American
Biosferei SICA = Sistemul de Integrare din
R. N. = (urmată de un nume America Centrală
propriu) Rezervație temp. = temperatura
Naturală UE = Uniunea Europeană
sec. = (urmat de cifre romane)
secol/secole

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
11
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

AMERICA DE NORD ŞI CENTRALĂ


SCURTĂ PREZENTARE

America de Nord (cca. 23.689.000 km2), de formă


triunghiulară, se desfăşoară între 16o (Istmul Tehuantepec) şi 83o39’
(Ins. Ellesmere) lat. N și între 12o45’ (Capul Brewster, E Ins.
Groenlanda) şi 173o35’ (V Arh. Aleutine) long. V1) şi este situat între
Oc. Atlantic (la E și SE), Oc. Arctic (la N) și Oc. Pacific (la V).
Țărmurile continentului propriu-zis sunt sinuoase, cu
peninsule (Boothia, Labrador, Florida, California, Alaska ş.a.) şi
golfuri (Amundsen, Boothia, Hudson, Sfântul Laurențiu, Mexic,
Californiei, Alaska, Bristol ş.a.
Relieful continentului nord-american este împărțit în trei
compartimente: estul extracordilier (Pod. Labrador, M-ții
Appalachi, Câmp. Litorală Atlantică ş.a.), partea centrală (Câmp.
Canadiană, Pod. Preriilor, Pod. Ohio, Câmp. Mississippi ş.a.)2) şi
vestul cordilier (M-ții Brooks, M-ții Alaskăi, M-ții Mackenzie, M-
ții Stâncoşi, M-ții Coastei, M-ții Cascadelor, Sierra Nevada, Sierra
Madre de Est/Oriental, Sierra Madre de Vest/Occidental, Sierra de
Sud, Pod. Marelui Bazin, Pod. Colorado, Pod. Mexic ş.a.).
Datorită întinderii în latitudine, a unităților acvatice vecine
şi a reliefului, în America de Nord se găsesc mai multe tipuri de
climă: polară, subpolară, temperată-rece, temperat-oceanică,

1) Continentul propriu-zis este situat între 16o (Istmul Tehuantepec) şi 71o23’


(Capul Barrow, N Pen. Alaska) lat. N şi între 55o40’ (Capul Chsrles, E Pen.
Labrador) şi 168o (Capul Prince of Wales, V Pen. Alaska) lat. V.
2) În unele lucrări, estul extracordilier şi partea centrală sunt cuprinse într-un

singur bloc de relief, numit tot estul extracordilier.


C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
12
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

temperat-continentală, temperat-continentală excesivă,


subtropicală, tropicală umedă etc.
Rețeaua hidrografică este compusă din mari fluvii
(Mackenzie, Sfântul Laurențiu, Mississippi, Rio Grande, Colorado,
Columbia, Yukon ş.a.), la care se adaugă numeroase şi variate
lacuri (Urşilor, Sclavilor, Winnipeg, Marile Lacuri – cu L.
Superior, L. Michigan, L. Huron, L. Erie şi L. Ontario) –, Marele
Lac Sărat ş.a.).
Între asociațiile vegetale – direct influențate de condițiile
climatice şi de particularitățile reliefului – se evidențiază tundra,
pădurile de conifere, pădurile de amestec, pădurile de foioase,
preria, pădurile subtropicale şi formațiunile specifice deşerturilor
temperate şi tropicale.
Populația (cca. 474.100.000 loc.), compusă din urmaşii
coloniştilor europeni (englezi, spanioli, francezi etc.), amerindieni,
afroamericani, asiatici ş.a., locuieşte preponderent în mediul urban
(cca. 80%).
Între marile concentrări urbane ale continentului se
evidențiază megalopolisurile – BosWash (cu Boston, New York,
Philadelphia, Baltimore, Washington ş.a.; cu cca. 45.000.000 loc.),
Marilor Lacuri3) (cu Chicago, Toronto, Detroit, Montreal,
Minneapolis, St. Louis, Cleveland, Pittsburgh, Cincinnati, Ottawa,
Buffalo, Hamilton, Toledo ş.a.; cca. 60.000.000 loc.) şi SanSan4) (cu
Los Angeles, San Francisco, Oakland, San Jose, San Diego,
Sacramento ş.a.; cca. 40.000.000 loc.) – şi metropolele (Ciudad de
México, Guadalajara, Monterrey ş.a.).
America Centrală (cca. 1.010.000 km2), situată între America
de Nord, Oc. Atlantic, America de Sud şi Oc. Pacific, este compusă
din: America Centrală Istmică (770.000 km2) – între Istmul

3) Sau ChiPitts.
4)
Sau Megalopolisul de pe coasta Pacificului.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
13
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Tehuantepec (16o lat. N) şi G. Darien (9o lat. N) –, lungă de cca.


2.900 km şi lată de 70-520 km, şi America Centrală Insulară
(240.000 km2), alcătuită din Antilele Mari şi Antilele Mici.
Relieful său este predominant muntos (de încrețire şi
vulcanic), clima tropicală, rețeaua hidrografică este bogată (râuri
scurte cu debite mari), iar asociațiile vegetale sunt reprezentate de
păduri tropicale, savane şi mangrove.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
14
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
15
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

De la descoperirea (1492) şi colonizarea europeană


(preponderent spaniolă şi englezească) a Americii Centrale şi a
Americii de Nord până în prezent, pe teritoriile lor s-au înființat și
dezvoltat 22 de state5): 3 în America de Nord – Canada, Mexic şi
Statele Unite ale Americii – şi 19 în America Centrală6) – Antigua
şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Costa Rica, Cuba,
Dominica, Republica Dominicană, El Salvador, Grenada,
Guatemala, Haiti, Honduras, Jamaica, Nicaragua, Panama, Saint
Kitts (Cristopher) şi Nevis, Saint Lucia şi Saint Vincent şi
Grenadinele.

În încheiere, menționăm faptul că în regiunea analizată se


găsesc şi 15 teritorii dependente şi cu statut speciale: Anguilla (102
km2, dep. de Marea Britanie), Antilele Olandeze (800 km2, parte a
Regatului Țărilor de Jos), Aruba (193 km2, parte a Regatului
Țărilor de Jos), Insulele Bermude (53,3 km2, dep. de Marea
Britanie), Insulele Cayman (259 km2, dep. de Marea Britanie),
Groenlanda (2.166.086 km2, parte a Regatului Danemarcei),
Guadelupa (1.128 km2, dep. de Franța), Martinica (1.702,6 km2,
dep. de Franța), Montserrat (102 km2, dep. de Marea Britanie),
Navassa (5,2 km2, dep. de Statele Unite ale Americii), Puerto Rico

5) 10 state sunt monarhii constituționale – Antigua şi Barbuda, Bahamas,


Barbados, Belize, Canada, Grenada, Jamaica, Saint Kitts (Cristopher) şi Nevis,
Saint Lucia şi Saint Vincent şi Grenadinele –, iar restul, 12, sunt republici.
6) În numeroase lucrări de specialitate, statul Trinidad și Tobago figurează ca

aparținând Americii Centrale Insulare (Antilelor Mici). În prezenta lucrare nu


am introdus și acest stat insular din cauza poziției geografice pe platoul
continental al Americii de Sud, la doar cca. 15 km de Venezuela. El a fost
descris în lucrarea „Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie”, Bucureşti,
2015, pag. 45-46. Demersul nostru a fost încurajat și de manualul școlar
„Geografie – manual pentru clasa a VII-a”, Edit. Humanitas (autori S. Neguț și
Gabriela Apostol) aflat în vigoare, în care statul Trinidad și Tobago este cuprins
între țările Americii de Sud (pag. 151).
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
16
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

(9.104 km2, asociat Statelor Unite ale Americii), Saint Pierre şi


Miquelon (242 km2, dep. de Franța), Insulele Turks şi Caicos
(430 km2, dep. de Marea Britanie), Insulele Virgine Americane
(352 km2, dep. de Statele Unite ale Americii) şi Insulele Virgine
Britanice (153 km2, dep. de Marea Britanie).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
17
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

STATELE AMERICII DE SUD


ŞI CENTRALE

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
18
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

ANTIGUA
ȘI BARBUDA
Antigua and Barbuda

DATE GENERALE Relieful/unitățile de relief: relief


vulcanic (în insulele Antigua
Poziția geografică: stat insular în şi Rodonda) şi coraligen (în
America Centrală (în I-le Ins. Barbuda ş.a.); țărmurile
Antilele Mici), la 17o lat. N și sunt sinuoase, cu peninsule și
62° long. V; golfuri (Pen. Parham ş.a., în
Vecini: Oc. Atlantic, E, şi M. Ins. Antigua); alt. max.: 402 m,
Caraibilor, V (linia de coastă în vf. Boggy (M. Obama, din 4
cumulată: 153 km); aug. 2009, în SV Ins. Antigua);
Suprafața: 442,6 km2; Clima: tropicală-oceanică; temp.
Insule componente: Antigua med. multianuală de 26,5oC
(supr. 280 km2), Barbuda (24-25oC în ian. şi 27-28oC în
(160,5 km2), Redonda (1,5 iul.); precip. med. anuale de
km2), Long, Guana, Green ş.a.; 1.000 mm;
Forma de guvernământ: Hidrografia: ape curgătoare scurte
monarhie constituțională; cu debite mari (Ayers Creek,
Sărbătoarea națională: 1 nov. Cooks Creek, Fitches Creek
(aniversarea proclamării ş.a., în Ins. Antigua); lacuri:
independenței, în 1981); Lag. Codrington (în Ins.
Limba oficială: engleza; Barbuda) şi Potworts Dam (în
Moneda: 1 dolar est-caraibian = Ins. Antigua);
100 cenți; Asociații biogeografice: pădure
Membru: ONU, Commonwealth, tropicală;
OMC, OAS, CARICOM, Resurse naturale: zonă litorală cu
asociat UE ș.a. potențial turistic.

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC REPERE DEMOGRAFICE ȘI


SOCIO-ECONOMICE
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
19
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Populația: 81.800 loc.; Speranța de viață: 77 ani;
Densitatea medie a populației: Capitala: Saint John’s;
cca. 186 loc./km2; Principalele orașe: All Saints,
Structura etnică: negri = 91%, Liberta, English Harbour,
albi = 4,4%, metiși = 1,7% ş.a.; Bolans, Codrington ș.a.;
Structura confesională: PIB/loc.: 13.400 $;
protestanți (anglicani, meto- Zone și obiective turistice:
dişti) = cca. 74%, romano- litoralul cu stațiunile balneo-
catolici = 11%, martori ai lui maritime, capitala Saint John’s
Iehova = 1,2% ș.a.; (cu clădirile istorice), plajele
Bilanțul natural: 8‰; (365) cu recifuri de corali şi
Populația urbană: 35%; vase scufundate etc.

Saint John’s – capitala statului Antigua și Barbuda – este situat în NV Ins.


Antigua, la M. Caraibilor, la 17o07’ lat. N și 61o51’ long. V. În 1632, când
insulele au fost colonizate, așezarea a devenit centru administrativ, iar în
1981 a fost declarată capitală a statului. În prezent, orașul se întinde pe
aproximativ 10 km2 şi numără cca. 31.000 loc. Oraşul este cel mai
puternic centru economic din țară (cu industrie alimentară, port,
aeroport etc.) şi cel mai important centru cultural şi universitar (cu
Muzeu Național, Muzeu de Artă Marină, Catedrală în stil baroc,
universități – Universitatea Americană Antigua şi Universitatea de
Ştiințe ale Sănătății –, licee, grădină botanică ș.a).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
20
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

BAHAMAS
Uniunea Bahamas
Commonwealth of The
Bahamas

DATE GENERALE Membru: ONU, Commonwealth,


CARICOM, OAS, asociat UE
Poziția geografică: stat insular în ș.a.
America Centrală (în I-le
Antilele Mari), la 20-28o lat. N CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
și 71-80° long. V;
Vecini: Oc. Atlantic (linia de Relieful/unitățile de relief: relief
coastă cumulată: 3.542 km); coraligen, cu altitudini reduse;
Suprafața: 13.878 km2; țărmurile sunt sinuoase, joase,
Insule componente: 30 – Andros cu plaje de nisip, mlăştinoase,
(supr. 4.144 km2), Grand cu mangrove; alt. max.: 63 m,
Bahama (1.373 km2), New în M. Alvernia (Ins. Cat);
Providence, Little Abaco, Clima: tropicală-oceanică; temp.
Great Abaco, Cat, San med. multianuală de 23oC (20-
Salvador, Eleuthera, Great 21oC în ian. şi 27-28oC în iul.);
Inagua ş.a. – şi cca. 660 de precip. med. anuale de 1.000
stânci; mm;
Forma de guvernământ: Hidrografia: ape curgătoare scurte
monarhie constituțională; cu debite mari (numai în Ins.
Sărbătoarea națională: 10 iul. Antigua); lacuri: Lag.
(aniversarea proclamării Codrington (în Ins. Barbuda)
independenței, în 1973); şi Potworts Dam (în Ins.
Limba oficială: engleza; Andros);
Moneda: 1 dolar Bahamas = 100 Asociații biogeografice: pădure
cenți; tropicală, mangrove;
Resurse naturale: sare, lemn.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
21
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Populația urbană: 84%;
SOCIO-ECONOMICE Speranța de viață: 73,4 ani;
Capitala: Nassau;
Populația: 321.800 loc.; Principalele orașe: Freeport,
Densitatea medie a populației: West End, Matthew Town,
cca. 33 loc./km2; Andros Town, Cooper’s Town,
Structura etnică: negri şi mulatri Marsh Harbour ș.a.;
= cca. 85%, albi = 12%, asiatici PIB/loc.: 22.800 $;
şi sud-americani = 3% ş.a.; Zone și obiective turistice:
Structura confesională: capitala Nassau, litoralul cu
protestanți (baptişti = 35,4%, plaje cu nisip fin (Abacos,
anglicani = 15,1%, penticostali Bimiri, Eleuthera, Exuma,
= 8,1%, metodişti = 4,2% ş.a.) Inagua, San Salvador, Treasure
= cca. 65%, romano-catolici = Cay) stațiunile balneomari-
13,5% ş.a.; time, terenurile de golf şi
Bilanțul natural: 8,5‰; tenis, vegetația luxuriantă etc.

Nassau, capitala statului Bahamas, este situat în Ins. New Providence, la


25o03’ lat. N și 77o20’ long. V. Inițial numit Charles Town, așezarea a fost
arsă de spanioli (în 1684) şi reconstruită şi redenumită în anul 1695.
Între 1703 şi 1718, oraşul nu a fost guvernat, fiind folosit ca bază de
numeroşi primari, iar în 1718 a trecut sub stăpânire britanică. Războiul
de Independență al Statelor Unite ale Americii a determinat stabilirea
aici a loialiştilor americani şi a sclavilor acestora, contribuind astfel la
prosperitatea oraşului. În 1973 devine capitala statului Bahamas. În
prezent este cel mai important oraş al țării, se întinde pe 207 km2 şi
numără 259.000 loc. Este un important centru economic (industrii, port,
aeroport) şi cultural-politic (Casa Vendue, Catedrala Christ Church,
Biblioteca Publică, Clădirea Parlamentului ş.a.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
22
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

BARBADOS
Barbados

DATE GENERALE ondulat în NE, cu coaste


coraligene; țărm puțin sinuos,
Poziția geografică: stat insular în cu recifi coraligeni; alt. max.:
America Centrală (în I-le 336 m, în M. Hillaby (în NE
Antilele Mici), la 13o lat. N și insulei);
60° long. V; Clima: tropicală-oceanică; temp.
Vecini: Oc. Atlantic, E, şi M. med. multianuală de 26oC
Caraibilor (linia de coastă: 97 (25oC în ian. şi 27-28oC în
km); iul.); precip. med. anuale de
Suprafața: 439 km2; 2.000 mm, în N, şi 1.100-1.500
Insule componente: Barbados; mm, în S;
Forma de guvernământ: Hidrografia: ape curgătoare scurte
monarhie constituțională; cu debite mari (Constitution);
Sărbătoarea națională: 30 nov. Asociații biogeografice: pădure
(aniversarea proclamării tropicală;
independenței, în 1966); Resurse naturale: petrol, gaze
Limba oficială: engleza; naturale, peşte etc.
Moneda: 1 dolar Barbados = 100
cenți; REPERE DEMOGRAFICE ȘI
Membru: ONU, Commonwealth, SOCIO-ECONOMICE
CARICOM, OAS, OMC,
asociat UE ș.a. Populația: 227.800 loc.;
Densitatea medie a populației:
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC cca. 520 loc./km2;
Structura etnică: negri = cca.
Relieful/unitățile de relief: podiş 92,4%, albi = 2,7%, mulatri =
cu înălțimi reduse, abrupt în 2,8% ş.a.;
N, căzut în trepte spre S, uşor
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
23
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Structura confesională: PIB/loc.: 16.100 $;
protestanți (anglicani = 40%, Zone și obiective turistice:
penticostali = 11%, metodişti = climatul tropical şi litoralul cu
6% ş.a.) = cca. 65%, romano- plaje cu nisip fin au făcut din
catolici = 5%, islamişti, Barbados „Riviera Indiilor de
hinduişti ş.a.; Vest”, capitala Bridgetown
Bilanțul natural: 8,5‰; (clădiri, monumente, statui:
Populația urbană: 43%; Trafalgar Square cu statuia
Speranța de viață: 77 ani; generalului Nelson), castelul
Capitala: Bridgetown; San Lord’s (din sec. XIX),
Principalele orașe: Speightstown, stațiuni (Bathsheba ş.a.),
Crane, Holetown, Bruce, Crab oraşele-stațiuni (Holetown,
Hill, Hantings, Worthing, Speighstown, Christchurch),
Christchurch ș.a.; Peştera lui Harrison etc.

Bridgetown (capitala statului Barbados) este situat în Ins. Barbados, la M.


Caraibilor, la 13o07’ lat. N și 59o37’ long. V. Primii colonişti englezi au
ajuns în regiune în anul 1628. În 1654, în aşezarea cu numele Town of
Saint Michael (numele inițial al localității), coloniştii au construit un
pod peste râul Constitution, iar în 1824, Biserica Saint Michael/Sfântul
Mihail a fost ridicată la statutul de Catedrală. Cu acest prilej, localitatea a
primit statutul de oraş, iar în 1842 a fost denumit Bridgetown. Între
1800 şi 1885, în oraş s-a aflat sediul guvernatorului pentru coloniile
britanice din Ins. Windward. În 1966 a devenit capitala statului
Barbados, iar în prezent se întinde pe cca. 39 km2 şi numără aproximativ
110.000 loc. Este cel mai important centru comercial, financiar, turistic
și cultural al statului Barbados. Dispune de industrie alimentară, port,
aeroport, bursă de valori, bancă națională etc. Atrag numeroşi turişti:
clădirea parlamentului, Catedrala Sfântul Mihail şi toți îngerii, Biserica
Anglicană Sfânta Maria, Catedrala Romano-Catolică Sfântul Patric,
Muzeul Național Barbados, Biblioteca Națională ş.a.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
24
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

BELIZE
Belize

DATE GENERALE monoton cu înălțimi de până


la 200 m, în NE se găseşte o
Poziția geografică: NE Americii câmpie joasă mlăştinoasă, iar
Centrale Istmice, la 16-18° lat. în S, lanțuri muntoase (Maya
N și 87-89° long. V; şi Cockscombe); țărmurile
Vecini: Mexic, N şi NV (250 km), sunt sinuoase cu mici golfuri,
Guatemala, S şi V (266 km); iar în paralel, la cca. 50-100
ieșire la M. Caraibilor, E (386 km în M. Caspică, se găseşte o
km); barieră de corali, lungă de
Suprafața: 22.966 km2; aproximativ 300 km; alt. max.:
Insule componente: Ambergris, 1.124 m, în vf. Victoria
Turneffe ş.a.; (Delight Doyle, în M-ții
Forma de guvernământ: Maya);
monarhie constituțională; Clima: tropicală umedă; temp.
Sărbătoarea națională: 21 sept. med. multianuală de 26oC
(aniversarea proclamării (24oC în ian. şi 27oC în iul.);
independenței 1981); precip. med. anuale: 1.200
Limba oficială: engleza; mm, în N, și 2.000 mm, în S;
Moneda: 1 dolar Belize = 100 Hidrografia: ape curgătoare cu
cenți; debite mari – Belize (290 km
Membru: ONU, Commonwealth, lungime), Hundo/Rio Azul
CARICOM, OAS, OMC, CSM, (240 km), New Moho,
SICA, asociat UE. Sarstoon, Sibun etc. – și lacuri,
preponderent în N (lagunele:
Northern, Western, Southern
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
ş.a.) etc.;
Asociații biogeografice: păduri
Relieful/unitățile de relief: estul
tropicale şi savană;
de variat: în N se află un podiş
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
25
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Resurse naturale: peşte, lemn, ape adventişti = 5%; budişti,
cu potențial hidroenergetic, hinduişti, bahai ș.a.;
soluri fertile; Bilanțul natural: 21‰;
Arii protejate: rezervații naturale, Populația urbană: 52%;
parcuri naționale și naturale Speranța de viață: 76,5 ani;
(Chiquibal, Hummingbird Capitala: Belmopan;
Highway, Mountain Pine Principalele orașe: Belize City,
Ridge Forest, Cockscombe, Orange Walk, San Ignacio/
Sibun, Bariera de Corali Belize Santa Elena, Dangriga, San
ș.a.). Pedro ș.a.;
PIB/loc.: 4.800 $;
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Zone și obiective turistice: Belize
SOCIO-ECONOMICE City (fosta capitală) cu un
important muzeu maya,
Populația: 340.800 loc.; vestigiile mayaşe de la Altun
Densitatea medie a populației: Ha, Kubaantum, Caracol,
14,8 loc./km2; plajele, Bariera de Corali
Structura etnică: metiși = 48,5%, Belize ș.a.;
creoli = 25%, maya = 10,6%, Situri din patrimoniul mondial
garifuna = 6% ș.a.; UNESCO: bariera de recife
Structura confesională: romano- coraligene (al doua ca mărime
catolici = cca. 58%, protestanți din lume).
= 26%, anglicani = 5%,

Belmopan, capitala statului Belize (din 1970), este situat în interiorul


țării, pe râul Belize, la 17o15’ lat. S și 88o46’ long. V. Construirea oraşului
a început în anul 1962, după ce, în 1961, uraganul Hattie a distrus peste
70% din fosta capitală (Belize City). Clădirea Parlamentului noii capitale
fost construită sub forma unui templu mayaş. În prezent, orașul se
întinde pe o supr. de 32,78 km2 şi numără cca. 16.500 loc. În oraş se
evidențiază: Clădirea Parlamentului, Piața Arhivelor Centrului Belize,
Muzeul de Arheologie, Universitatea Belize, Adunarea Națională,
Galeria de Artă Artbox ş.a.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
26
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

CANADA
Canada

DATE GENERALE Moneda: 1 dolar canadian = 100


cenți;
Poziția geografică: N Americii de Membru: ONU, Commonwealth,
Nord, la 42-83o lat N şi 53- NATO, APEC, OAS, OCDE,
141° long. V; G8, OSCE, BERB, NAFTA ș.a.
Vecini: Statele Unite ale
Americii, NV (Alaska, 2.477 CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
km) şi S (8.893 km); ieşire la
Oc. Arctic (M. Beaufort, G. Relieful/unitățile de relief: variat:
Baffin), N, Oc. Atlantic (M. în SE se găsesc M-ții
Labrador, NE), E, și Oc. Appalachi, în NE - Pod.
Pacific, V (lungimea liniei de Labrador, în N (în jurul G.
coastă totalizează 202.080 km); Hudson) Câmp. Canadei (local
Suprafața: 9.984.670 km2; mlăştinoasă), în V - Pod.
Insule componente: Arh. Arctic Preriilor, M-ții Stâncoşi, M-ții
(Ins. Victoria, Ins. Ellesmere, Coastei, în NV - M-ții
Ins. Baffin ş.a.), Ins. Mackenzie ş.a.; țărmurile sunt
Newfoundland/Terra Nova, sinuoase, cu peninsule
Ins. Vancouver, I-le Regina (Labrador, Melville, Boothia
Charlotte ș.a.; etc.) şi golfuri (Sf. Laurențiu,
Forma de guvernământ: Hudson, Boothia, Amundsen,
monarhie constituțională, Cumberland, Foxe etc.); alt.
federație parlamentară; max.: 6.050 m, în Mt. Logan
Sărbătoarea națională: 1 iul. (în M-ții Coastei);
(aniversarea constituirii Clima: influențată de întinderea
Confederației, în 1867); teritoriului: temperat-
Limba oficială: engleza şi continentală (în interior),
franceza; temperat-oceanică (înspre Oc.
Atlantic şi Oc. Pacific),
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
27
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
subpolară şi polară (în N); Nahanni, Prince Albert, Wood
temp. med. multianuală între Buffalo, Yoho ș.a.).
11...-11oC – 11oC la
Vancouver, 7,2 C la Halifax,
o REPERE DEMOGRAFICE ȘI
6,5oC la Montreal, -11oC la SOCIO-ECONOMICE
Coppermine – (5...-11oC în
ian. şi 9-18oC în iul.); precip. Populația: 35.980.000 loc.;
med. anuale între 1.600 mm Densitatea medie a populației: 3,6
(în SV) şi 225 mm (în N); loc./km2;
Hidrografia: ape curgătoare cu Structura etnică: albi (europeni:
debite destul de ridicate – englezi = 34,2%, francezi =
Mackenzie, Yukon, Churchill, 22,7%, ucraineni = 3,9%,
Nelson, Severn, Sf. Laurențiu/ olandezi = 3,3% ş.a.) = 76,6%,
Sf. Lawrence, Columbia, asiatici = 14,2%, băştinaşi
Fraser etc. – şi lacuri, prepon- (amerindieni şi inuiți/
derent, glaciare – Marile eschimoşi) = 4,3%, negri =
Lacuri (Superior, Huron, Erie 2,9% ș.a.;
şi Ontario), Urşilor, Sclavilor, Structura confesională: romano-
Athabasca, Winnipeg ş.a.; catolici = 38,7%, protestanți
Asociații biogeografice: păduri de (unitarieni, anglicani, prezbi-
foioase, prerie, păduri de terieni, baptişti ş.a.) = 29,9%,
conifere, silvotundră, tundră şi islamişti = 2%, ortodocşi =
pajişti alpine; 1,6%, mozaici = 1,1% ș.a.;
Resurse naturale: minereu de fier, Bilanțul natural: 3,9‰;
zinc nichel, cupru, plumb, aur, Populația urbană: 81%;
argint, diamante, petrol, gaze Speranța de viață: 80,8 ani;
naturale, cărbuni, lemn, peşte, Capitala: Ottawa;
ape curgătoare cu potențial Principalele orașe: Montréal
hidroenergetic ș.a.; Toronto, Vancouver, Cagliari,
Arii protejate: rezervații naturale, Edmonton, Québec, Hamilton,
parcuri naționale și naturale Winnipeg ș.a.;
(Gros Morne, Banff, Glacier, PIB/loc.: 43.900 $;
Jasper, Kluane/Wrangell, Zone și obiective turistice: prov.
Ivvavik, Miguasha Park, Québec – cu centrele urbane

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
28
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Montréal (oraşul vechi, (a Bizonului de pădure),
bazilica Marie-Reine-du- Parcurile din M-ții Stâncoşi,
Monde, înălțată în 1870-1886, P. N. Gros Morne, P. N.
centrul olimpic ş.a.) şi Québec Miguasha, P. N. Nahanni,
(cu catedrala Nôtre-Dame-des Parcul Kluane/Wrangell-St.
Victories, din 1688, castelul Elas/Glacier Bay/
Frontentac, din sec. XVI, Tatshenshini-Alsek (bilateral
Muzeul Civilizației ş.a.) şi cu S.U.A.), Parcul Provincial
parcurile provinciale Mont- Dinosaur din Alberta, Situl
Tremblant, Laurentides şi istoric național L’Anse aux
Saguenay –, metropola Meadows, Situl arheologic
Toronto (cu CN Tower, de 553 Head-Smashed-In Buffalo
m înălțime, Centrul Ştiințelor, Jump (Râpa morții bizonilor),
Ontario Plaza ş.a.), Ottawa (cu Districtul istoric din oraşul
muzeele Civilizațiilor şi Québec, Centrul istoric al
Aviației), cascada Niagara, P. oraşului Lunenburg, Satul
N. Wood Buffalo, P. N. Banff populației Haida Sgang
(din 1885), P. N. Jasper, Ins. Gwaay, Parcul Internațional al
Newfoundland (cu cetatea Păcii Waterton Glaciar
vikingă de la L’Anse aux (bilateral cu S.U.A.), Canalul
Meadows) etc.; Rideau, Falezele cu fosile de la
Situri din patrimoniul mondial Jogging.
UNESCO: P. N. Wood Buffalo

Ottawa – capitala Canadei – este un oraş situat în E Provinciei Ontario,


la S de râul omonim, la 25o25’ lat. N şi 75o41’ long. V. Aşezarea a fost
înființată de francezul Samuel de Champlain, ajuns în regiune în anul
1603. Inițial localitatea a fost numită Bytown, actuala denumire –
Ottawa – fiindu-i dată în 1854. Oraşul a fost ales capitală a Canadei în
1857, de către regina Marii Britanii, Victoria (1837-1901). Ottawa se
întinde pe 2.779 km2, numără 933.000 loc. (1.236.000 loc. în metropolă)
şi este unul dintre principalele centre economice ale Canadei (cu unități
industriale, aeroport, bănci, infrastructură turistică etc.). Pe lângă
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
29
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

instituțiile administrative naționale şi locale – guvern federal, parlament,


Curtea Supremă a Canadei etc. –, oraşul găzduieşte instituții de cultură
(muzee, galerii de artă, teatre, biblioteci, lăcaşuri de cult etc.: Galeriile
Naționale, Muzeul Canadian al Naturii, Muzeul de Istorie, Muzeul
Agriculturii, Muzeul de Aeronautică, Biblioteca Parlamentului,
Biblioteca Publică etc.) şi de învățământ superior (Universitatea Ottawa,
fondată în 1848, Universitatea Carleton, din 1942 ş.a.). În oraş atrag
atenția turiştilor: Dealul Parlamentului, Turnul Păcii, înalt de 92,2 m,
Palace de Ville/Tower C, de 29 etaje (112 m), sculptura Maman (din
1999, aşezată în fața Galeriilor Naționale Canadiene) etc.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
30
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

COSTA RICA
Republica Costa Rica
República de Costa Rica

DATE GENERALE (Cordillera de Cuanacarte, în


N, şi Cordillera de Talamanca,
Poziția geografică: America în S), despărțite de o regiune
Centrală Istmică, la 8-11o lat. joasă, colinară (Meseta
N și 83-86° long. V; Central, de 900-1.200 m alt.);
Vecini: Nicaragua, N (309 km), și în cadrul sistemului muntos
Panama, SE (330 km); ieșire la sunt prezenți opt vulcani
M. Caraibilor, E, şi Oc. Pacific, activi (Irazú, de 3.423 m alt.,
V (lungimea liniei de coastă Poás ş.a.); în exteriorul
totalizează 1.290 km); munților, spre M. Caraibilor şi
Suprafața: 51.100 km2; Oc. Pacific, se găsesc două
Insule componente: Caño, Uvita câmpii relativ înguste; țărmul
ș.a.; pacific este sinuos, cu
Forma de guvernământ: republică peninsule (Nicoya, Osa ş.a.) şi
prezidențială; golfuri (Papagayo, Nicoya,
Sărbătoarea națională: 15 sept. Coronado, Dulce ș.a.); alt.
(aniversarea proclamării max.: 3.819 m, în vf. Cerro
independenței, în 1821); Chirripó Grande (din
Cordillera Talamanca);
Limba oficială: spaniola;
Clima: este influențată de
Moneda: 1 colón = 100 céntimos;
altitudinea reliefului: climă
Membru: ONU, OMC, OAS,
caldă (tropicală), până la 500
SICA ș.a.
m alt., climă temperată, între
500 şi 1.500 m, şi climă rece, la
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
peste 1.500 m; temp. med.
multianuală de 20oC (18-19oC
Relieful/unitățile de relief:
predominant muntos, format în ian. şi 20-21oC în iul.);
din două lanțuri paralele precip. med. anuale de 2.500

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
31
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
mm (cad, preponderent, în Structura etnică: creoli = 65,8%
sezonul umed); metiși = 13,6%, mulatri =
Hidrografia: râuri scurte cu 6,7%, amerindieni = 2,4%,
debite mari (din mai până în negri = 1% ș.a.;
octombrie) – San Juan, San Structura confesională: romano-
Carlos, Reventazon, Telire, catolici = 70,5%, protestanți =
Tempisque, Sixaola ş.a. – şi 13,8%, budişti = 2,1% ș.a.;
lacuri vulcanice; Bilanțul natural: 12,8‰;
Asociații biogeografice: pădure Populația urbană: 64%;
tropicale, savană, păduri de Speranța de viață: 79 ani;
stejari, floră subalpină; Capitala: San José;
Resurse naturale: lemn, ape Principalele orașe: Puerto Limón,
curgătoare cu potențial Liberia, Alajuela, Heredia, San
hidroenergetic ș.a.; Isidro ș.a.;
Arii protejate: rezervații naturale, PIB/loc.: 10.900 $;
parcuri naționale și naturale – Zone și obiective turistice:
Barra del Colorado, Braulio capitala San José, plajele
Carrillo, Amitié, Cahuita, Guana caste şi Puntarenas,
Gandoca-Manzanillo, Irazú, valea şi cascada Orosí, vulcanii
La Amistad, Corcovado, Póas, Irazú şi Poás, P. N. Tortuguero
Santa Rosa, Tortuguero, şi P. N. Monte Verde, Ins.
Rincon de la Vieja ș.a. Uvita ș.a.;
Situri din patrimoniul mondial
REPERE DEMOGRAFICE ȘI UNESCO: P. N. Insula Cocos,
SOCIO-ECONOMICE Rezervațiile din Cordiliera
Talamanca-La Amistad/P. N. şi
Populația: 4.586.000 loc.; R. N. La Amistad (bilateral cu
Densitatea medie a populației: Panama), Zona de conservare
89,7 loc./km2; Guanacaste.

San José, capitala statului Costa Rica, este situat în Valea Centrală, la
9o56’ lat. S şi 84o05’ long. V, la 1.170 m alt. Localitatea a fost fondată în
anul 1738 şi a primit statutul de oraş în 1813. În 1814, Ferdinand al VII-

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
32
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

lea al Spaniei îi anulează acest rang, situație care se menține până în anul
1820. Din 1821 devine capitala statului Costa Rica. În prezent, Sant José,
se întinde pe 44,6 km2, numără 334.000 loc. (1.543.000 loc. în agl. urb. şi
2.159.000 loc. în metropolă) şi este cel mai important centru economic al
țării. Oraşul dispune de importante instituții economice – întreprinderi
industriale, aeroporturi internaționale (Juan Santamaria şi Tobías
Bolaños Palma), instituții financiare, infrastructură turistică etc. – şi
găzduieşte numeroase instituții culturale (Teatrul Național, Teatrul
Popular Melico Salarez, Muzeul Național, Muzeul de Artă, Muzeul de
Artă Contemporană, Muzeul de Aur Pre-Columbian, Muzeul Copiilor,
Biblioteca Națională), unități de învățământ superior (Universitatea
Costa Rica, din 1940) şi parcuri (Parcul Național, Parcul Central, Parcul
Metropolitan la Sabana, Parcul Morazán, cu Templul Neoclasic de
Muzică ş.a.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
33
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

CUBA
Republica Cuba
República de Cuba

DATE GENERALE Limba oficială: spaniola;


Moneda: 1 peso = 100 centavos;
Poziția geografică: stat insular în Membru: ONU, OMC, OAS,
America Centrală (în I-le ALAI ș.a.
Antilele Mari), la 20-23o lat. N
și 74-85° long. V; CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Vecini: Statele Unite ale Americii
(Baza navală Guantanamo Relieful/unitățile de relief:
Bay), SE (29 km), Oc. Atlantic, câmpie calcaroasă (cca. ¾ din
NE, M. Caraibilor, V şi S, G. supr.) dominată în E şi ES de
Mexic, NV (linia de coastă: masive cristaline (Sierra
3.735 km); Maestra), iar în NV şi în partea
Suprafața: 109.884 km2; centrală de masive calcaroase
Insule componente: Cuba (supr. (Sierra Órganos, Sierra de
104.556 km2) şi alte cca. 1.600 Rosano, Sierra de Trinidad);
de insulițe şi stânci (Isla de pe coasta de S sunt regiuni
Pínos – 2.160 km2 – Arh. joase, mlăştinoase); țărmurile
Sabana, Arh. Camagüey, Ins. Ins. Cuba (3.505 km) sunt
Juventud, Arh. Jardines de la sinuoase, cu numeroase golfuri
Reina ş.a.); (Guadiana, Batabanó, Guaca-
Forma de guvernământ: republică nayabo ş.a.); alt. max.: 1.974
socialistă; m, în vf. Turquino (în Sierra
Sărbătoarea națională: 1 ian. Maestra);
(aniversarea eliberării patriei/ Clima: tropicală şi subtropicală
victoria forțelor de stânga, în (în regiunile înalte); temp.
1959) şi 26 iul. (aniversarea med. multianuală 25oC (21-
declanşării Revoluției, în 22oC în ian şi 27-28oC în iul.);
1956); precip. med. anuale: 1.250
mm;
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
34
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Hidrografia: râuri scurte cu Principalele orașe: Santiago de
debite bogate (Cauto, Zaza, Cuba, Holguín, Guantánamo,
San Pedro etc.); Camagüey, Las Tunas, Santa
Asociații biogeografice: pădure Clara, Bayamo, Pinar del Río,
tropicale şi savană; Cienfuegos, Matanazas, Nueva
Resurse naturale: nichel, cobalt, Gerona;
crom, cupru, minereu de fier, PIB/loc.: 6.900 $;
sare, lemn, soluri fertile etc.; Zone și obiective turistice:
Arii protejate: rezervații naturale, Havana şi Santiago de Cuba
parcuri naturale şi naționale (cu monumente istorice şi de
(Alejandro de Humboldt, artă, muzee, cetatea San Pedro
Desembarco del Granma, de la Roca ş.a.), oraşul
Ciénaga de Zapata, El Cabo, Trinidad (cu arhitectură
Cabo Corrientes, Cupeyal, colonială), stațiuni balneocli-
Jaguari, La Gran Piedra, Sierra materice (Cayo Largo,
del Cristal, La Guira ş.a.). Varadero ş.a.), Pen. Zapata,
Isla de la Juventud, Arh.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Jardines de la Reina, Valea
SOCIO-ECONOMICE Vinalés, Sierra Maestra etc.
Situri din patrimoniul mondial
Populația: 11.238.000 loc.; UNESCO: P. N. Desembarco
Densitatea medie a populației: del Granma, P. N. Alejandro
102 loc./km2; de Humboldt, Valea Viñales,
Structura etnică: mulatri = cca. Peisajul arheologic al primelor
51%, albi = 28%, negri = 11%, plantații de cafea din SE
chinezi = 1% ș.a.; Cubei, Havana veche şi
Structura confesională: romano- fortificațiile sale, Oraşul
catolici = 59% (conform altor Trinidad şi Valea Los Ingenos,
surse, cca. 40%), protestanți = Castelul San Pedro de la Roca
2,5% ș.a.; (din Santiago de Cuba),
Bilanțul natural: 3‰; Centrul istoric al oraşului
Populația urbană: 77%; colonial Cienfuegos şi Centrul
Speranța de viață: 78,9 ani; istoric al oraşului Camagüey.
Capitala: Havana/La Habana;

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
35
Havana (La Habana, în spaniolă) – capitala Cubei – este cel mai mare
oraş al țării şi este situat în N Ins. Cuba, la G. Mexic, la 23o08’ lat. N şi
82o23’ long. V. Aşezarea a fost fondată în 1519, de conquistadorul Diego
Velázquez de Cuéllar, în 1592 a primit statutul de oraş, iar în 1607 a
devenit capitală a coloniei spaniole Cuba. În sec XVI oraşul a fost atacat
şi jefuit de mai multe ori de către pirați (în 1538, 1553, 1555 etc.), iar în
1762 a fost cucerit de către britanici şi cedat Spaniei în schimbul Pen.
Florida. Havana numără 2.106.000 loc., se întinde pe 728,3 km2 şi
găzduieşte instituțiile centrale (sediul guvernului, reşedința
preşedintelui etc.). Oraşul dispune de importante instituții economice –
întreprinderi industriale, port, aeroport internațional (José Martí),
centre comerciale, bănci, infrastructură turistică etc. – culturale –
Teatrul Mare (din 1837), Teatrul Național, Teatrul Karl Marx, Baletul
Național, Muzeul Național de Arte Plastice, Muzeul Revoluției, Muzeul
de Arte Decorative, Muzeul de Antropologie, Muzeul Aviației etc. – şi
de învățământ superior – Universitatea din Havana (din 1728),
Politehnica José Antonio Echeverría, Şcoala Națională de Balet ş.a.
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

DOMINICA
Uniunea Dominica
Commonwealth of Dominica

DATE GENERALE Diablotinos, Morne Trois


Pitanos ş.a.); în partea centrală
Poziția geografică: stat insular în se găseşte o câmpie; țărmurile
America Centrală (în I-le sunt crestate, cu mici golfuri
Antilele Mici), la 15o lat. N și (Pagua, St. David, Grand
61° long. V; Mangot, Grand, Prince Rupert
Vecini: Oc. Atlantic, E, şi M. ş.a.) şi capuri (Capucin ş.a.);
Caraibilor, V (linia de coastă: alt. max.: 1.447 m, în vf.
148 km); Morne Diablotinos;
Suprafața: 751 km2; Clima: tropical-oceanică; temp.
Insule componente: Dominica; med. multianuală 26oC (24-
Forma de guvernământ: republică 25oC în ian. şi 27-28oC în iul.);
prezidențială; precip. med. anuale: 2.500
Sărbătoarea națională: 3 nov. mm;
(aniversarea proclamării Hidrografia: numeroase cursuri
independenței, în 1978); de apă (cca. 365) cu lungimi
Limba oficială: engleza; reduse (Layou, Quanery,
Moneda: 1 dolar est-caraib = 100 Clyde, Roseau, Geneva, Pagua,
cenți; Picard ş.a.) şi lacuri mici
Membru: ONU, Commonwealth, (Bpiling ș.a.);
OAS, SELA, CARICOM, Asociații biogeografice: pădure
OMC. tropicală;
Resurse naturale: lemn, ape
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC curgătoare cu potențial hidro-
energetic, soluri ferile ș.a.;
Relieful/unitățile de relief: de Arii protejate: P. N. More Trois
origine vulcanică şi Pitons.
predominant muntos (Morne

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
37
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Capitala: Roseau;
SOCIO-ECONOMICE Principalele orașe: Portsmouth,
Marigot, Canefield, Atkinson,
Populația: 72.300 loc.; Mahaut, Rosalie;
Densitatea medie a populației: PIB/loc.: 7.000 $;
96,2 loc./km2; Zone și obiective turistice: oraşul
Structura etnică: negri = cca. Roseau (capitală şi stațiune
90%, mulatri, creoli şi metiși = balneomaritimă), plajele
7%, amerindieni = 1,5% ș.a.; (Petite Marigot, Portsmouth,
Structura confesională: romano- Scotts Head, Petite Savanna
catolici = cca. 75%, protestanți ş.a.), munții (Morne Trois
(metodişti = 5%, penticostali = Pitanos, Morne Diablotinos
5%, adventişti = 3%, baptişti = ş.a.), cascadele, manifestările
2% ş.a.) = cca. 16% ș.a.; postvulcanice etc.;
Bilanțul natural: 7,2‰; Situri din patrimoniul mondial
Populația urbană: 74%; UNESCO: P. N. More Trois
Speranța de viață: 75 ani; Pitons.

Roseau, capitala statului Dominica, este un oraş situat în V țării, la M.


Caraibilor, la gura de vărsare a râului Roseau, 15o18’ lat. N şi 61o23’ long.
V. Aşezarea, cea mai veche din Ins. Dominica, a fost fondată de francezi,
în preajma anului 1660, în situl indian Kalinago Sairi. În urma mai
multor conflicte care au avut loc în sec. XVIII, între francezi şi britanici,
Ins. Dominica a trecut oficial în posesia Marii Britanii, în 1762. După
proclamarea independenței (1978), Roseau a devenit capitala noului stat
Dominica. În prezent oraşul numără cca. 16.500 loc. şi este cel mai
important centru economic din insulă, cu infrastructură baneomaritimă,
port, aeroport (Canefield) etc. În localitate se găsesc numeroase instituții
de învățământ (câteva şcoli primare şi secundare, un colegiu şi o şcoală
medicală privată – All Saint) şi obiective turistice (Cartierul Francez,
Grădina Botanică, Casa Guvernului, Catedrala Roseau ş.a.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
38
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

DOMINICANĂ,
REPUBLICA ˜
República Dominicana

DATE GENERALE Relieful/unitățile de relief:


predominant muntos, format
Poziția geografică: stat insular în din trei lanțuri montane
America Centrală (în I-le (orientate V–E ) Cordillera
Antilele Mari, în E Ins. Haiti/ Septentrional (în N) – care,
Hispaniola), la 18-20o lat. N și împreună cu Sierra de
68-73° long. V; Bahoruco, delimitează câteva
Vecini: Haiti, V (360 km); ieșire depresiuni interioare cu aspect
la Oc. Atlantic, N, şi M. de câmpii (Cibo, La Vega
Caraibilor, S (linia totală de Regal) –, Cordillera Central
coastă: 1.288 km); (în centru) – prelungită spre E
Suprafața: 48.442 km2; cu Cordillera Oriental – şi
Insule componente: E Ins. Haiti şi Sierra Neiba (în S) – separată
mai multe insulițe (Beata, de Cordillera Central de o
Saona ş.a.); regiune depresionară (cu
Forma de guvernământ: republică lacuri sub nivelul mării);
prezidențială; țărmurile sunt dantelate, cu
Sărbătoarea națională: 27 feb. mici peninsule (Samaná ș.a.) şi
golfuri (Escocesa, Samaná,
(aniversarea proclamării
Yume, Ocoa ș.a.); alt. max.:
independenței, în 1844);
3.175 m, în vf. Duarte (în
Limba oficială: spaniola;
Cordillera Central);
Moneda: 1 peso dominican = 100
Clima: tropical-maritimă (temp.
centavos;
scad cu altitudinea); temp.
Membru: ONU, OMC, OAS,
med. multianuală 20oC (28oC
asociat UE.
la nivelul marii şi 18oC la alt.
med.); precip. med. anuale:
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
cca. 1.400 mm (aproximativ
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
39
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
1.700 mm/an, în N, şi 700- Structura etnică: mulatri = cca.
1.200 mm/an în rest); 72,9%, albi = 16,1%, negri =
Hidrografia: râuri scurte cu 10,9% ș.a.;
debite bogate – Yaque del Structura confesională: romano-
Norte (cca. 400 km), Yuna catolici = 82%, protestanți =
(280 km), Yaque del Sur ş.a. – 6,5%, bahai, iudaici ș.a.;
și lacuri (unele cu adâncimi Bilanțul natural: 16,5‰;
sub nivelul mării): Enriquillo Populația urbană: 68,6%;
(-46 m sub nivelul mării), Speranța de viață: 73 ani;
Jimani, Saumâtre, Trujin ş.a.; Capitala: Santo Domingo;
Asociații biogeografice: pădure Principalele orașe: Santiago de los
tropicale şi savană; Caballeros, La Romana, San
Resurse naturale: nichel, aur, Pedro de Macorís, San
argint, bauxită, lemn ş.a.; Cristóbal, Higüey, San
Arii protejate: rezervații naturale, Francisco de Macorís, Monte
parcuri naționale etc. Plata, Baní;
(Armando Bermúdez, José del PIB/loc.: 6.100 $;
Carmen Ramirez, Rservas de Zone și obiective turistice:
Constanza, El Puerto, Veldado capitala Santo Domingo,
Yaque del Norte, Vedado alto oraşul-stațiune Sousa/Sousán,
de la Bandera, Vedado Diego oraşele Sanchez şi Puerto
de Ocampo, Vedado Haina- Plata, stațiunile Boca Chica şi
Duey ș.a.). Guayacanes, G. Samaná,
Cordillera Central, cascadele,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI L. Enriquillo, pădurile
SOCIO-ECONOMICE tropicale etc.
Situri din patrimoniul mondial
Populația: 9.980.000 loc.; UNESCO: Oraşul colonial
Densitatea medie a populației: Santo Domingo.
206 loc./km2;

Santo Domingo (Santo Domingo de Guzmán) – capitala statului


Republica Dominicană – este în SE Ins. Haiti, la M. Caraibilor, pe râul
Ozamba, la 18o28’ lat. N și 69o57’ long. V. Aşezarea a fost fondată de
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
40
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Bartolomeu Columb, în 1496 (cel mai vechi oraş european din America),
pe malul E al râului Ozama şi strămutat, în 1502, de guvernatorul
spaniol al Indiilor (Hispaniola), Nicolás de Ovando, pe malul V al râului.
În 1586 oraşul a fost cucerit de corsarul englez Francis Drake, iar între
1795 şi 1808 s-a aflat sub stăpânire franceză. Din 27 febr. 1844, devine
capitala statului Rep. Dominicană, ieşită de sub stăpânire spaniolă, iar
între 1916 şi 1924 a fost ocupat de Statele Unite ale Americii. În prezent,
Santo Domingo se întinde pe 104,44 km2 (2.696, 69 km2 în metropolă),
numără 965.000 loc. (2.907.000 loc. în metropolă) și este cel mai
important centru economic al țării (cu întreprinderi industriale, port,
aeroporturi, centre financiar-bancare şi comerciale etc.). Orașul deține
numeroase obiective culturale – Muzeul Alcázar, Muzeul Casas Reales,
Muzeul Național Naval Atarazanas, Muzeul Memorial al Rezistenței din
Dominica, Muzeul de Artă, Teatrul Național, Centrul Olimpic Juan
Pablo Duarte ș.a. –, turistice – Catedrala Santa María la Menor (prima
catedrală din America), Castelul Alcázar de Colón, ruinele Mănăstirii
San Francisco, Piața de España, Fortaleza Ozamba (cea mai veche cetate
din America), Panteonul Național ş.a. – şi instituții de învățământ
superior (18 universități: Universitatea Autonomă, din 1538,
Universitatea Adventistă, Universitatea Caraibe, Universitatea
Tehnologică, Universitatea Națională Pedro Henríquez Ureña ș.a.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
41
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

EL SALVADOR
Republica El Salvador
República de El Salvador

DATE GENERALE – şi depresiuni şi bazinete


depresionare între masivele
Poziția geografică: V Americii muntoase; în S se găseşte o
Centrale Istmice, la 13-14° lat. câmpie litorală îngustă (10-20
N și 88-90° long. V; km); țărmul este uşor sinuos,
Vecini: Guatemala, NV (203 km), cu câteva golfuri: Jilquilisco,
Honduras, N şi E (342 km); Fonseca ş.a.; alt. max.: 2.730
ieșire la Oc. Pacific, S (307 km); m, în vf. Cerro El Pital;
Suprafața: 21.041 km2; Clima: tropicală cu două sezoane/
Forma de guvernământ: republică anotimpuri (ploios/ „tempora-
prezidențială; les” și secetos); temp. med.
Sărbătoarea națională: 15 sept. multianuală de 22oC (21oC în
(aniversarea proclamării ian. şi 23oC în iul.); precip.
independenței, în 1821); med. anuale de 1.750 mm;
Limba oficială: spaniola; Hidrografia: ape curgătoare
Moneda: 1 dolar SUA = 100 cenți; scurte, cu debite variabile –
Membru: ONU, Commomwelth, Lempa (260 km), Banderas,
OMC, OAS, CARICOM, Grade de San Miguel,
SELA, SICA. Goascorán, La Paz ș.a. – şi
lacuri mici – Ilopango ș.a.;
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Asociații biogeografice: păduri
tropicale şi mangrove (în zona
Relieful/unitățile de relief: litorală);
predominant muntos, cu Resurse naturale: petrol, ape
vulcani activi – Izalco („Farul curgătoare cu potențial hidro-
Pacificului”, de 1.775 m alt.), energetic, soluri fertile ș.a.;
Mamatequeque, Arii protejate: rezervații şi
Quezaltepeque, Santa Ana ş.a.) parcuri naționale (El

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
42
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Imposible, Cerro Verde, Speranța de viață: 71,5 ani;
Montecristo ș.a. Capitala: San Salvador;
Principalele orașe: Soyapango,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI San Miguel, Santa Ana, Nueva
SOCIO-ECONOMICE San Salvador, San Vicente,
Cojutepeque, Usulután;
Populația: 6.377.000 loc.; PIB/loc.: 4.700 $;
Densitatea medie a populației: Zone și obiective turistice:
303 loc./km2; capitala San Salvador,
Structura etnică: metişi = 86,3%, vulcanul Izalco, L. Ilopango,
albi = 12,7%, amerindieni = ruinele precolumbiene de la
0,2%, negri = 0,1% ș.a.; Tehuacan, stațiunea balneară
Structura confesională: romano- La Libertad etc.;
catolici = cca. 47%, protestanți Situri din patrimoniul mondial
= 33% ş.a.; UNESCO: Situl arheologic
Bilanțul natural: 13‰; Joya de Cerén.
Populația urbană: 64%;

San Salvador – capitala statului El Salvador– este un oraș situat în partea


central-SV a țării, în regiunea numită El Valle de Las Hamacas, la 658 m
alt., la 13o42’ lat. N și 89o11’ long. V. Așezarea a fost fondată la 1 apr.
1525, în situl arheologic Ciudad Vieja (la N de poziția actuală), dar şi-a
schimbat locația de două ori (în 1528 şi 1545). De-a lungul timpului,
evoluția oraşului a fost afectată de seisme, revolte, revoluții, războaie
civile. În prezent, San Salvador se întinde pe 72,25 km2 (620,86 km2 în
metropolă), numără 547.700 loc. (2.442.000 loc.) și este cel mai
important centru urban din țară. Găzduieşte instituțiile de conducere
naționale (Adunarea Legislativă, Consiliul de Miniştri, Curtea Superioară
de Justiție ş.a.), instituții economice (întreprinderi industriale, financiar-
bancare, comerciale ş.a.), culturale (Catedrala Metropolitană San
Salvador, Muzeul Național de Antropologie, Muzeul de Artă, Muzeul
Tin Marin, Teatrul Național, Piața şi statuia Gerardo Barrios ş.a.) etc.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
43
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

GRENADA
Grenada

DATE GENERALE Relieful/unitățile de relief:


relieful celei mai mari insule –
Poziția geografică: stat insular în Grenada: 34 km lungime şi 20
America Centrală (în I-le km lățime – este predominant
Antilele Mici), la 12o lat. N și muntos (de origine vulcanică):
62° long. V; Mt. Sainte Catherine şi Mt.
Vecini: Oc. Atlantic, E, şi M. Rose; țărmurile sunt sinuoase,
Caraibilor, V (linia de coastă: cu mici golfuri (Palmista,
121 km); Grande Mal, David, Great
Suprafața: 348,5 km2; River, Requin ş.a.) și capuri
Insule componente: Grenada (Salines ș.a.); alt. max.: 840 m,
(supr. 305 km2), Carriacou (34 în Mt. Sainte Catherine;
km2), Ronde (3 km2), Petit Clima: tropical-oceanică (după
Martinique (2 km2) ş.a.; unele surse: subtropicală
Forma de guvernământ: oceanică); temp. med.
monarhie constituțională; multianuală 26,5 C (25 C în
o o

Sărbătoarea națională: 7 feb. ian. şi 27,5oC în iul.); precip.


(aniversarea proclamării med. anuale de 1.550 mm;
independenței, în 1974); Hidrografia: ape curgătoare
Limba oficială: engleza; scurte, cu debite mari – Great
Moneda: 1 dolar est-caraib = 100 ş.a. – și lacuri vulcanice –
cenți; Antoine, Grande Etang ș.a.;
Membru: ONU, Commonwealth, Asociații biogeografice: păduri
CARICOM, OAS, OMC, tropicale;
SELA, asociat UE. Resurse naturale: lemn, fructe
tropicale ș.a.;
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Arii protejate: rezervații naturale
(cca. 1,9% din supr. statului).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
44
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Bilanțul natural: 12,5‰;
SOCIO-ECONOMICE Populația urbană: 31%;
Speranța de viață: 75 ani;
Populația: 109.600 loc.; Capitala: Saint George’s;
Densitatea medie a populației: Principalele orașe: Gouyave,
314,5 loc./km2; Grenville, Victoria, Marquis,
Structura etnică: negri = cca. Providence, Hillsborough;
50%, metiși (ladinos) = 40%, PIB/loc.: 7.300 $;
asiatici = 4%, albi = 1% ș.a.; Zone și obiective turistice:
Structura confesională: romano- capitala Saint George’s (cu
catolici = cca. 45%, protestanți arhitectură colonială), plaje
(anglicani, adventişti ş.a.) = (Grang Anse), lacurile
30% ș.a.; vulcanice, I-le. Grenadine etc.

Saint George’s, capitala statului Grenada, este un oraş situat în SV Ins.


Grenada, la M Caraibilor (G. Saint George’s), la 43 m alt., la 12o03’ lat. N
şi 61o45’long. V. Aşezarea a fost fondată în 1650 de francezi, după ce Ins.
Grenada a fost achiziționată de Jacques Dyel du Paequet, guvernatorul
Martinicăi. În 1666 aici a fost construită o fortificație din lemn, înlocuită
cu alta cu patru bastioane din piatră, ridicată între 1705 şi 1710. În 1763
oraşul a intrat în posesia Marii Britanii, iar în 1775 a fost distrus parțial
de un incendiu. Din 1974 Saint George’s a primit statutul de capitală a
statului Grenada. În prezent oraşul numără 33.800 loc. şi adăposteşte
instituții guvernamentale, economice (port, Aeroportul Internațional
Maurice Bishop, bănci, infrastructură turistică), culturale (muzee, teatru,
biblioteci ş.a.), universitare (Universitatea de Medicină, din 1976),
sportive etc. Atrag vizitatori: arhitectura colonială, Muzeul Național,
Catedrala Romano-Catolică Saint George’s (din 1818), Biserica Anglicană
(din 1825), Fortul George (ridicat în 1705), Fortul Frederic, Portul Louis
Marina, Portul istoric Carenage Harbour, Piața de fructe ş.a.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
45
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

GUATEMALA
Republica Guatemala
República de Guatemala

DATE GENERALE vulcanic: M-ții Anzii


Cordilieri (Sierra Madre, cu
Poziția geografică: N Americii peste 30 de vulcani activi:
Centrale Istmice, la 14-18o lat. Tajumulco, Acatenango,
N și 88-92° long. V; Tacano, Santa Maria, Fuego
Vecini: Mexic, NV şi N (962 km), ş.a.), în partea centrală,
Belize, E (266 km), Honduras, orientați V–E, Petén, în N (în
SE (256 km), și El Salvador, SE Pen. Yucatán), podiş puțin
(203 km); ieșire la M. înalt şi cu coline, şi câmpii
Caraibilor (G. Honduras), E, şi litorale înguste (mlăştinoasă
Oc. Pacific, SV (linia de pe coasta M Caraibilor);
coastă: 400 km); țărmurile sunt mai puțin
Suprafața: 108.889 km2; sinuoase; alt. max.: 4.211 m, în
Forma de guvernământ: republică vulcanul Tajumulco (în M-ții
prezidențială; Anzii Cordilieri);
Sărbătoarea națională: 15 sept. Clima: tropicală, variază odată cu
(aniversarea proclamării alt.; temp. med. multianuală
independenței, în 1821); de 20oC (25-30oC în câmpiile
Limba oficială: spaniola; costiere, cca. 20oC la alt. med.
Moneda: 1 quetzal = 100 şi 15oC la alt. mari) – 17oC în
centavos; ian. şi 21oC în iul.; precip.
Membru: ONU, OMC, OAS, med. anuale de 1.200 mm
SICA, SELA ș.a. (depăşesc 5.000 mm/an pe
coasta E);
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Hidrografia: ape curgătoare cu
debite bogate – Montagua
Relieful/unitățile de relief: (cca. 400 km lungime),
predominant muntos, Polochic, Cahabón, Belice,
Hondo, Suchiate, Naranjo,
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
46
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Maria Linda, Madre Vieja, Capitala: Ciudad de Guatemala/
Ocosito ș.a. – şi numeroae Guatemala;
lacuri (unele vulcanice) – Principalele orașe: Mixco, Villa
Atitlán, Izabal, Guija, Nueva, San Juan, Cobán,
Anatitlán, Petén Itzá, Quetzaltenango, Escuintla,
Atescotempa ș.a.; Amatitlán, Puerto Barrios,
Asociații biogeografice: păduri Chinautla, Mazatenango,
tropicale ș.a.; Jalpa;
Resurse naturale: petrol, nichel, PIB/loc.: 4.100 $;
lemn, ape curgătoare cu Zone și obiective turistice:
potențial hidroenergetic, peşte capitala Ciudad de Guatemala
ș.a.; şi vechea capitală (Antigua
Arii protejate: rezervații naturale Guatemala), vestigiile maya
şi ale biosferei, parcuri (Tikal, cu piramida înaltă de
naționale ș.a. (Tikal, Maya, 58 m, Piedras Negras,
Atitlán, Sierra del Lacadón, Uaxcatún, Quiriguá, Zaculeu,
Naciones Unidas, Sierra de la Seibal etc.), oraşele
Minas, Rio Dulce ș.a.). Quetzaltenango şi Cobán,
Sierra Madre (cu platoul şi
REPERE DEMOGRAFICE ȘI vulcanii Tajumulco, Aqua,
SOCIO-ECONOMICE Fuego, Acatenango, Santa
Maria ş.a.), lacurile Atitlán,
Populația: 15.806.000 loc.; Anatitlán şi Petén Itzá,
Densitatea medie a populației: peşterile Naj Tunich (cu fresce
145 loc./km2; din jurul anului 800 î.Hr.) şi
Structura etnică: metiși (ladinos) Actun Kan („Grota şarpelui”),
= cca. 41,5%, amerindieni = R. B. Maya etc.;
41%, albi = 17% ş.a.; Situri din patrimoniul mondial
Structura confesională: romano- UNESCO: Parcul arheologic şi
catolici = cca. 65%, protestanți ruinele de la Quiriguá şi
= 30% , bahai ș.a.; Antigua Guatemala (centrul
Bilanțul natural: 25‰; istoric al oraşului Ciudad de
Populația urbană: 49,5%; Guatemala).
Speranța de viață: 70,5 ani;

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
47
Ciudad de Guatemala (Guatemala), capitala statului Guatemala, este
situat în partea central-sudică, la cca. 1.500 m alt., la 14o36’ lat. N şi
90o32’ long. V. Aşezarea a fost fondată de spanioli, în localitate fiind
construită o mănăstire (El Carmen), în 1628. La 27 sepr. 1775, regele
Spaniei, Carlos al III-lea (1759-1788), a mutat aici capitala Căpităniei
generale a Guatemalei, iar în 1821 a devenit capitala statului
independent Guatemala. De-a lungul timpului, Ciudad de Guatemala a
fost afectată de seisme, alunecări de teren, războaie civile şi atentate. În
prezent se întinde pe 692 km2, numără 2.110.000 loc. (cca. 4.500.000 loc.
în metropolă) şi concentrează numeroase instituțiile guvernamentale.
Este cel mai important centru economic al țării. Dispune de
întreprinderi industriale, centre financiar-bancare, centre comerciale,
aeroport internațional (La Aurora) etc. Este un important centru cultural
(cu instituții precum: Palatul Național al Culturii, Biblioteca Națională,
Muzeul Național de Arheologie şi Etnologie, Muzeul de Arte Moderne,
Muzeul Național de Istorie Naturală, Muzeul Miroflores ş.a.) şi
universitar (cu zece universități, între care: Universitatea San Carlos, din
1676, Universitatea Mariano Galvez, Universitatea Panamericana,
Universitatea Farroquín, Universitatea da Vinci, Universitatea Rafael
Landívar ş.a.).
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

HAITI
Republica Haiti
Repiblik Dayiti (haitiană)
République d’Haïti (franceză)

DATE GENERALE
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Poziția geografică: stat insular în
America Centrală (în I-le Relieful/unitățile de relief:
Antilele Mari, în V Ins. Haiti/ predominant muntos (din
Hispanõla), la 18-20o lat. N și calcare): în N, două lanțuri
72-75° long. V; montane (Montagnes Noires şi
Vecini: Republica Dominicană, E Chaîne des Matheaux) şi Pod.
(360 km); ieșire la Oc. Hinche, în centru, dealuri şi
Atlantic, N, şi M. Caraibilor, S Câmp. Cul-de-Sac, în S, tot
(lungimea totală a liniei de două sisteme muntoase (Massif
coastă: 1.771 km); de la Hotte şi Massif de la
Suprafața: 27.750 km2; Selle); țărmurile sunt
Insule componente: V Ins. Haiti, dantelate, cu peninsule
Île de la Gonâve, Île de la (Tiburon ș.a.) şi golfuri
Tortue, Île-à-Vache, Ins. (Manzanillo, Gonaïves, Port-
Grande Cayemite ş.a.; au-Prince, Gonâve ș.a.); alt.
Forma de guvernământ: republică max.: 2.860 m, în vf. La Selle
prezidențială; (în SE țării, în Massif de la
Sărbătoarea națională: 1 ian. Selle);
(aniversarea proclamării Clima: tropicală (moderată de
independenței, în 1804); vânturile alizee); temp. med.
Limba oficială: haitiana şi multianuală 27oC (25oC în ian.
franceza; şi 28,5oC în iul.); precip. med.
Moneda: 1 gourde = 100 centime; anuale: 1.240 mm;
Membru: ONU, CARICOM, Hidrografia: râuri scurte cu
OMC, OAS, asociat UE. debite variate – Artibonite

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
49
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
(cca. 280 km lungime), practică credințe africane,
Grunde, Canot ş.a. – și lacuri voudou);
naturale şi antropice – Bilanțul natural: 18‰;
Saumâtre (la granița cu Populația urbană: 51%;
Republica Dominicană), Speranța de viață: 61,5 ani;
Péligre (hidroenergetic) ş.a.; Capitala: Port-au-Prince;
Asociații biogeografice: pădure Principalele orașe: Carrefour,
tropicale şi mangrove; Delmas, Cap-Haïtien,
Resurse naturale: cupru, bauxită, Gonaïves, L’Arcahaie, Jérémie,
aur, carbonat de calciu, Les Cayes, Gran Gosier;
marmură, ape curgătoare cu PIB/loc.: 852 $;
potențial hidroenergetic ş.a.; Zone și obiective turistice:
Arii protejate: rezervații naturale. capitala Port-au-Prince (cu
Panteonul Național, catedrala
REPERE DEMOGRAFICE ȘI St. Trinité, casa Defly etc.),
SOCIO-ECONOMICE oraşul Cap-Haïtien (cu P. N.
Istoric: Citadela Henry,
Populația: 10.604.000 loc.; Palatul Sans-Souci şi ruinele
Densitatea medie a populației: palatului Paulinei Bonaparte),
382 loc./km2; oraşul Les Cayes (cu fortul şi
Structura etnică: negri = cca. arsenalul de sec. XVIII-XIX)
95%, mulatri şi albi = cca. 5% etc.
ș.a.; Situri din patrimoniul mondial
Structura confesională: romano- UNESCO: P. N. Istoric
catolici = 68,6%, protestanți Citadela, Palatul Sans-Souci şi
(baptişti, penticostali, ruinele de la Ramires.
adventişti ş.a,) = 24% ş.a. (se

Port-au-Prince (Pòtopren, în haitiană), capitala statului Haiti, este un


oraș situat în V țării, la Oc. Atlantic (G. Gonâve), la 18o32’ lat. N și 72o20’
long. V. După sosirea lui Cristofor Columb (1492), în regiunea actualului
oraş spaniolii au înființat două aşezări: Santa Maria de la Paz Verdadera,
abandonată după câțiva ani, şi Santa Maria del Puerto, arsă de francezi,

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
50
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

în 1535, şi de englezi, în 1592. Ca urmare, în 1606 spaniolii au


abandonat regiunea. Timp de cca. 50 de ani, arealul a devenit bază
pentru pirați. În jurul anului 1650, pirații francezi stabiliți aici au
contribuit la extinderea coloniei prin înființarea unui spital, pe
înălțimile Turgeau. În 1697, guvernul spaniol renunță la regiunea
Hôpital în favoarea Franței. Oraşul Port-au-Prince a fost construit în
regiune în 1749, în 1770 a devenit capitala coloniei Sain-Domingue, iar
în 1804, capitala statului independent Haiti. În prezent, Port-au-Prince
se întinde pe 36 km2 (158,5 km2 în metropolă), numără 987.000 loc.
(2.618.000 în metropolă), concentrează instituțiile guvernamentale și
este cel mai important centru industrial și financiar-bancar al statului
Haiti. Dispune de port şi aeroport internațional (Toussaint L’Ouverture).
În oraș se găsesc numeroase instituții culturale (Muzeul Național,
Galeriile de Artă, Teatrul Național, Biblioteca Națională etc.) şi unități
de învățământ superior (Universitatea Națională de Stat, Universitatea
Quisqueya, Universitatea din Caraibe etc.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
51
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

HONDURAS
Republica Honduras
República de Honduras

DATE GENERALE
Relieful/unitățile de relief:
Poziția geografică: America predominant muntos (cca.
Centrală Istmică, la 13-16o lat. 80%), vulcanic (fără vulcani
N și 83-89° long. V; activi), aparținând Cordillerei
Vecini: Guatemala, NV (256 km), Istmice, sub forma unor
Nicaragua, SE (922 km), şi El lanțuri distincte: Sierra de
Salvador, SV (342 km); ieșire Celaque, Sierra de Pija, Sierra
la M. Caraibilor, N, şi Oc. de Yoro, Sierra de Paya ş.a.;
Pacific (G. Fonseca), S relieful muntos este tăiat N–S
(lungimea totală a liniei de de valea râului Ulúa; la ocean
coastă: 820 km); şi la mare sunt câmpii litorale,
Suprafața: 112.492 km2; mai extinsă cea din NV (La
Insule componente: I-le de la Mosquitia); țărmurile sunt
Bahia (Utila, Roatán, Grande sinuoase, cu golfuri
Sacate, Guanaja ş.a.) ş.a.; (Honduras, Fonseca ş.a.),
Forma de guvernământ: republică lagune (Lag. de Caratasca ş.a.)
prezidențială; şi capuri (Camarón, Patuca
Sărbătoarea națională: 15 sept. ş.a.); alt. max.: 2.870 m, în
Cerro Las Minas (în Sierra de
(aniversarea proclamării
Celaque);
independenței, în 1821);
Clima: tropicală umedă (în
Limba oficială: spaniola;
regiunile joase) şi temperată
Moneda: 1 lempira = 100
(în regiunile înalte); temp.
centavos;
med. multianuală de 22,3oC
Membru: ONU, OMC, OAS,
(30oC în regiunile litorale şi
SICA, SELA ș.a.
15-20oC în regiunile înalte) –
20oC în ian. şi 23oC în iul.;
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
precip. med. anuale de cca.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
52
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
1.500 mm (2.400 mm/an în N
şi 840 mm/an în S); Populația: 8.249.000 loc.;
Hidrografia: ape curgătoare cu Densitatea medie a populației:
debite bogate – Patuca (482 73,3 loc./km2;
km lungime), Sico (cca. 200 Structura etnică: metiși = cca.
km), Agúan (193 km), Leon, 90%, amerindieni = cca. 7%,
Humuya, Chamelecon, negri = 2%, albi = 1% ş.a.;
Guayambe, Segovia/Coco, Structura confesională: romano-
Ulúa etc. – şi lacuri de munte catolici = cca. 87%, protestanți
(Yojoa, vulcanic,), lagune = 10,5% ș.a.;
(Lag. de Caratasca, Lag. de Los Bilanțul natural: 22‰;
Micos ş.a.), hidroenergetice Populația urbană: 51%;
(Angel Maria Suazo) ș.a.; Speranța de viață: 72,5 ani;
Asociații biogeografice: păduri Capitala: Tegucigalpa;
tropicale, savană ș.a.; Principalele orașe: San Pedro
Resurse naturale: aur, argint, Sula, La Ceiba, Choloma, El
cupru, plumb, minereu de fier, Progreso, Comayagua,
zinc, cărbuni, lemn, ape Choluteca, Puerto Cortés;
curgătoare cu potențial PIB/loc.: 2.300 $;
hidroenergetic, peşte ș.a.; Zone și obiective turistice:
Arii protejate: rezervații naturale capitala Tegucigalpa, Situl
şi ale biosferei, parcuri Maya din Copan, oraşul San
naționale ș.a. (Sierra de Agalta, Pedro Sula, ruinele maya de la
El Carbón, Sierra Rio Tinto, Travesía, R. B. Río Plátano, L.
Patuca, Botaderos, Cerro Azul Yojoa, regiunile de plaje (pe
Meámbar, Tawahka, Vida Islas de la Bahía) etc.;
Silvestre Mixcure, Opalaca, Situri din patrimoniul mondial
Río Plátano ș.a.). UNESCO: R. B. Río Plátano şi
Situl Maya din Copan.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE

Tegucigalpa, capitala statului Honduras, este situat în partea central-


sudică a țării, în valea omonimă, între 935 şi 1.463 m alt., la 14o06’ lat. N
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
53
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

şi 87o13’ long. V. Aşezarea a fost fondată la 29 sept. 1578, de către


spanioli, ca Real de Minas de San Miguel de Tegucigalpa. La 10 iun.
1762, sub conducerea guvernatorului Hondurasului, Alonso Fernández
de Herdia, oraşul a fost denumit Real Villa de San Miguel de Tegucigalpa
y Herdia. În 1821, localitatea a devenit oraş, în 1824 s-a luat decizia ca
Tegucigalpa şi Comayagua să-şi alterneze funcțiile de capitală, iar la 30
oct. 1880 Tegucigalpa a fost declarat capitală permanentă. În prezent,
Tegucigalpa este cel mai important centru economic, politic,
administrativ şi cultural al Hondurasului. Se întinde pe 201,5 km2
(1.396,5 km2 în metropolă), numără 1.126.500 loc. (1.324.000 loc. în
metropolă) şi concentrează numeroase instituții de învățământ superior
(12 universități: Universitatea Națională Autonomă din Honduras,
fondată în 1847, Universitatea Națională de Agricultură, din 1950,
Institutul Național de Formare Profesională, din 1972, Universitatea
Pedagogică Națională Francisco Morazán, din 1989 ş.a.), centre culturale
(Teatrul Național, Muzeul Național de Antropologie, Muzeul Național
de Istorie, Muzeul de Arheologie, Muzeul Colonial, Muzeul Național al
Identității, Muzeul Telecomunicațiilor, Biblioteca Națională ş.a.) şi
religioase (Biserica Dolores, din 1735, Catedrala Mitropolitană San
Miguel, construită între 1765 şi 1786, Biserica Immaculate Conception,
din 1788 etc.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
54
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

JAMAICA
Jamaica

DATE GENERALE muntoase (Blue Mountains),


în partea central-vestică, un
Poziția geografică: stat insular în podiş deluros cu forme
America Centrală (în I-le carstice (doline, polii, peşteri),
Antilele Mari), la 18o lat. N și iar în S, câmpii joase, înguste,
76-78° long. V; aluvionare; în zonele litorale
Vecini: M. Caraibilor (linia de sunt formațiuni coraligene, iar
coastă: 1.022 km); țărmurile sunt crestate (mai
Suprafața: 10.991 km2; ales cel din S), cu golfuri
Insule componente: Morant Cays, (Portland, Bull, Holland ş.a.),
Piedro, Great Goat, Salt ş.a.; peninsule şi capuri (South
Forma de guvernământ: Negril, Great Pedro, Portland,
monarhie constituțională; Morant ș.a.); alt. max.: 2.256
Sărbătoarea națională: 6 aug. m, în vf. Blue Mountains;
(aniversarea proclamării Clima: tropical-oceanică (în
independenței, în 1962); regiunile joase) şi temperată
Limba oficială: engleza; (în regiunile înalte); temp.
Moneda: 1 dolar jamaican = 100 med. multianuală 26,5oC
cenți; (24,5oC în ian. şi 27,5oC în
Membru: ONU, Commonwealth, iul.); precip. med. anuale de
CARICOM, OAS, OMC, CSM, 1.950 mm (cca. 5.000 mm/an
SELA, asociat UE. în E, cca. 1.000 mm/an în V şi
750 mm/an în S);
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC Hidrografia: ape curgătoare
scurte, cu debite bogate (Black
Relieful/unitățile de relief: River – navigabil –, White
predomină colinele calcaroase, River, Rio Minho, White,
puțin înalte, cu aspect de Milk etc.) și mici lacuri;
podiş; în N şi E se găsesc culmi
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
55
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Asociații biogeografice: păduri metodişti, adventişti ş.a.) =
tropicale şi mangrove; cca. 56%, romano-catolici =
Resurse naturale: bauxită, calcar, cca. 10%, hinduişti = 2%,
ghips, lemn ș.a.; islamici = 1% ș.a.;
Arii protejate: rezervații naturale Bilanțul natural: 19‰;
şi forestiere, parcuri naționale Populația urbană: 53%;
etc. (Blue, Mountains, Beauty Speranța de viață: 72,5 ani;
Sports, Healthshire Hills, Capitala: Kingston;
Fonthill, Fern Gully ş.a.). Principalele orașe: Spanish Town,
Portmore, Montego Bay,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Christiana, Ewarton, May Pen,
SOCIO-ECONOMICE Mandeville;
PIB/loc.: 5.600 $;
Populația: 2.950.000 loc.; Zone și obiective turistice:
Densitatea medie a populației: capitala Kingston (cu
314,5 loc./km2; monumente şi amenajări
Structura etnică: negri = cca. turistice), Gold Coast/Coasta
76%, mulatri = 15%, haitieni = de Aur – cu trei stațiuni
2%, asiatici (indieni = 1,3%, balneomaritime: Montego
chinezi = 0,2%) = 1,5%, albi = Bay, Ocho Rios şi Port
0,2% ș.a.; Antonino (cu Blue Lagoon),
Structura confesională: Blue Mountains, ariile
protestanți (anglicani, baptişti, naturale protejate etc.

Kingston, capitala statului Jamaica, este situat în SE Ins. Jamaica, la M.


Caraibilor, la 17o59’ lat. N şi 76o48’ long. V. Aşezarea a fost fondată în
iul. 1692, ca adăpost pentru locuirea supraviețuitorilor cutremurului
care a distrus oraşul Port Royal. La dezvoltarea oraşului Kingston a
contribuit şi incendiul care a distrus o parte din oraşul Port Royal, în
1703. Datorită acestui fapt, în 1716 Kingston a devenit cel mai mare
centru comercial din Ins. Jamaica, iar în 1872 au fost transferate aici
birourile guvernamentale din Spanish Town. In 1962 Kingston a devenit
capitala statului independent Jamaica. În prezent oraşul, cel mai mare
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
56
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

din țară, se întinde pe 480 km2, numără 938.000 loc. şi adăposteşte


instituții guvernamentale, centre economice – întreprinderi industriale,
centre financiar-bancare, comerciale, port, aeroport internațional
(Norman Manley) ş.a. –, culturale – Muzeul Forței de Apărare, Muzeul
Bob Marley (din 1970), Teatru Național, Grădina Botanică Royal Hope
etc. –, unități de învățământ (Universitatea din Indiile de Vest), cluburi
sportive etc.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
57
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

MEXIC
Statele Unite Mexicane
Estados Unidos Mexicanos

DATE GENERALE CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC

Poziția geografică: S Americii de Relieful/unitățile de relief: destul


Nord, la 15-33o lat. N și 87- de variat (munți/„sierras”,
118° long. V; podişuri/„mesetas”, câmpii/
Vecini: Statele Unite ale „lanuras”): în E, Sierra Madre
Americii, N (3.141 km), Oriental (cca. 3.000 m alt.), în
Belize, SE (250 km), şi centru, Pod. Mexican/
Guatemala, S (962 km); ieșire Altiplanice Mexicana (între
la G. Mexic, E, şi Oc. Pacific, 1.000 şi 2.500 m alt.), în V,
V (lungimea totală a liniei de Sierra Madre Occidental (cca.
coastă: 9.330 km); 2.500 m alt.), în S, Sierra
Suprafața: 1.964.375 km2; Volcanica Transversal (cu
Insule componente: Cozumel, vulcanii Citlaltépetl/Pico de
Guadalupe, Revillagigedo, Orizaba, Popocatépetl,
Angel de la Guarda, San Izataccíhuatl) şi Sierra Madre
Lorenzo, Turón ş.a.; Méridional; câmpiile sunt
Forma de guvernământ: republică situate lateral, mai extinsă
prezidențială, stat federal; fiind cea dinspre G. Mexic (în
Sărbătoarea națională: 16 sept. Pen. Yucatán); în Pen.
(aniversarea proclamării California/Baja California
predomină relieful muntos
independenței, în 1810);
(cca. 3.000 m alt.), cu forme
Limba oficială: spaniola;
vulcanice; țărmurile sunt
Moneda: 1 peso mexican = 100
sinuoase, cu peninsule
centavos;
(Yucatán, California ş.a.) şi
Membru: ONU, OMC, OAS,
golfuri (Mexic, Campeche – în
OCDE, NAFTA, APEC, ALAI.
cadrul G. Mexic –,
Tehuantepec, California,
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
58
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Vizcaino ş.a.); alt. max.: 5.747 Asociații biogeografice: păduri
m, în vulcanul Pico de tropicale umede, păduri mixte,
Orizaba; savană, stepă ș.a.;
Clima: etajată altitudinal: Resurse naturale: petrol, gaze
tropicală/„tierra caliente”, naturale, argint, aur, cupru,
până la 1.000 m alt., plumb, minereu de fier,
subtropicală/„tierra templada”, cărbuni, lemn ș.a.;
între 1.000 şi 2.000 m alt., Arii protejate: rezervații naturale
temperată/„tierra fria”, şi ale biosferei, parcuri
rece/„tierra helada”, în naționale ș.a. (Cañon del Río
regiunile montane înalte, şi Blanco, Sian Ka’an, Cumbres
aridă, în NV (Deşertul de Monterrey, Desierto de Las
Sonora); temp. med. Leones, El Tepeyac, El Chico,
multianuală de 16 C în Ciudad
o
Iztaccíhualt-Popocatépetl, La
de México (12,5oC în ian. şi Malinche, Pico de Tancítaro,
17oC în iul), 28oC în Acapulco, Pico de Orizaba, Lagunas de
19oC în Chihuahua; precip. Montebello, Sierra de San
med. anuale de cca. 700 mm în Pedro Martir, Volcan de
Ciudad de México, 1.400 mm Colima, rezervația de fluturi
în Acapulco, 330 mm în Monarch ș.a.).
Chihuahua;
Hidrografia: ape curgătoare sunt, REPERE DEMOGRAFICE ȘI
în general, scurte – Río SOCIO-ECONOMICE
Bravo/Río Grande del Norte,
Santiagi/Lerma (cca. 8oo km, Populația: 119.500.000 loc.;
lungime), Balsas (cca. 600 km), Densitatea medie a populației:
Fuerte, Conchos, Grijalva, cca. 60 loc./km2;
Papaloapan, Usumacinta, Structura etnică: metiși = cca.
Coatzacoalcos, Yaqul ş.a. – şi 75%, amerindieni = 14%, albi
lacuri, tectonice, vulcanice – = 10% ş.a.;
Chapala (1.070 km2), Texcoco, Structura confesională: romano-
Catemaco, Saldao, Cuitzeo, catolici = cca. 88%, protestanți
Adjuntas, Pátzcuaro, Presa = 7%, iudaici, bahai ș.a.;
Aleman, Presa de Malpasoso, Bilanțul natural: 14‰;
Yuriria ş.a.;
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
59
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Populația urbană: 77%; Mazatlán, Manzanillo,
Speranța de viață: 76,5 ani; Cancun, Tampico, San José del
Capitala: Ciudad de México; Cabo, La Paz, Guaymas ş.a.,
Principalele orașe: Guadalajara, parcurile naționale şi
Morelos, Puebla, Ciudad rezervațiile naturale şi ale
Juárez, Zapopan Ciudad biosferei (Cañon del Río
Netzahualcóyotl, Tijuana, Blanco, Cumbres de
León, Monterrey, Mexicali, Monterrey, Barranca de
Mérida, Chihuahua, Culiacán, Cupatitzio, Los Remedios, Sian
Touluca, San Luis Potosí, Ka’an ş.a.) etc.;
Acapulco de Juárez, Querétao, Situri din patrimoniul mondial
Aguascalientes, Guadelupe, UNESCO: Picturile rupestre
Morelia; din M-ții San Francisco,
PIB/loc.: 10.100 $; Grotele preistorice din Yagul
Zone și obiective turistice: şi Milta (Valea Centrală
capitala Ciudad de México (cu Oaxaca), Centrul istoric al
Palacio Nacional, din 1529, oraşelor Ciudad de México şi
Catedrala Municipală, de sec. Xochimilco, Zona arheologică
XVI-XVII, Palacio Santiago, Paquimé (Casas Grandes),
de sec. XVI, statuile şi Vechiul oraş maya Calakmul
monumentele lui Cristofor din statul Campeche, Centrul
Columb, Cuauhtemoc ş.a.), istoric al oraşului Puebla,
catedrala din Guadalajara (din Centrul istoric al oraşului
1561-1618), vestigiile Oaxaca şi situl arheologic de
precolumbiene toltece şi pe Muntele Albán, Oraşul
aztece de la Teotihuacan, prehispanic Teotihuacan,
Cholula, Tula, Xochiclco etc., Oraşul prehispanic Chichen-
vulcanii Popocatépetl, Itza, Oraşul prehispanic
Iztaccíhuatl ş.a., Pen. Yucatán, Uxmai, Oraşul istoric
cu vestigiile şi monumentele Guanajuato şi minele de argint
maya de la Chichen-Itzá, adiacente, Centrul istoric al
Mayapol, Uxmal etc., oraşului Morelia, El Tajin
stațiunile balneoclimaterice (oraşul prehispanic), Centrul
Acapulco, Zihuatanejo, istoric al oraşului Zacatecas,

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
60
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Oraşul istoric fortificat monumentelor istorice din
Campeche, Oraşul protejat de Tlacotalpan, Casa-atelier a
Sfântul Miguel şi sanctuarul arhitectului Luis Barragán,
lui Iisus Nazarineanul din Peisajul de agave şi vechile
Atotonilco, Camino Real de instalații industriale de la
Tierra Adento (Drumul poalele vulcanului Tequila, R.
argintului), Monumentele B. Sian Ka’an, R. B. de fluturi
arheologice din Zona Monarch, Sanctuarul
Xochicalco, Zona monumen- balenelor din El Vizcaino,
telor istorice din Querétaro, Insulele şi arealele protejate
Primele mănăstiri din sec. XVI din G. Californiei, Campusul
de pe versanții Mt. central al cartierului
Popocatepetl, Misiunile universitar al Universidad
franciscane din M-ții Gorda Nacional Autónoma de
(statul Querétaro), Hospicio México
Cabañas (Guadalahara), Zona

Ciudad de México – capitala statului Mexic – este situat în partea


central-sudică a țării (la 19o26’ lat. N şi 99o08’ long. V), în Bazinul
Mexican, la 2.240 m alt. med. Actualul oraş, construit de spanioli în
1521, a fost ridicat pe ruinele fostului oraş Tenochtitlan, fondat de azteci
pe o insula a L. Texcoco (în 1325) şi distrus de conquistadorul Hernán
Cortés. În 1524 aşezarea era cunoscută sub numele de México
Tenochtitlán, iar în 1585 a fost numită oficial Ciudad de México. La 27
sept. 1821, după un deceniu de război, oraşul a devenit capitala
Imperiului Mexican, iar în sept. 1847 a fost afectat de războiul
mexicano-american. Ciudad de México se întinde pe 1.485 km2, numără
20.400.000 loc. şi concentrează instituții guvernamentale, economice
(cca. 50.000 de unități industriale, centre comerciale, unități financiar-
bancare, bursă de valori, metrou – 225,9 km lungime, cu 195 stații –,
aeroport internațional etc.), culturale (Muzeul Național de Antropologie,
din 1964, Muzeul Soumaya, Muzeul Național San Carlos, Muzeul de

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
61
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Arte Moderne, Muzeul Frida Kahlo, Muzeul Carrillo Gil, Teatrul


Național, Orchestra Filarmonică Națională, Orchestra Simfonică
Minería, Orchestra Sinfonică Carlos Chávez ş.a.), şcolare (Universitatea
Națională Autonomă, din 1910, Institutul Politehnic Național,
Universitatea Metropolitană Autonomă, Universitatea din California,
Universitatea Tehnologică etc.), turistice (Centrul Istoric şi „grădinile
plutitoare” Xochimilco, Catedrala Metropolitană, din 2 febr. 1656,
grădina zoologică, Parcul Chapultepec, Parcul Almeda ş.a.) etc.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
62
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

NICARAGUA
Republica Nicaragua
República de Nicaragua

DATE GENERALE Relieful/unitățile de relief: variat,


cu câmpii şi munți: în E, relief
Poziția geografică: America cu altitudini reduse – dealuri
Centrală Istmică, la 11-15o lat. şi câmpii joase (Costa de
N și 83-88° long. V; Mosquito/Miskito), în V,
Vecini: Honduras, N (922 km), şi munți vulcanici – Cordilierii
Costa Rica, S (309 km); ieșire Central-Americani (40
la M. Caraibilor, E, şi Oc. vulcani, o parte în Cordilléra
Pacific, V (lungimea totală a Marabios): Lá Sierra de
liniei de coastă: 1.231 km); Amerrique, Huapi, Yolaina,
Suprafața: 130.375 km2; Cordilléra Isabelia,
Insule componente: Cayos, San Dariense/Segovia –, cu
Andrés, Corn, Providencia altitudini sub 2.500 m, separați
ş.a.; de depresiuni tectonice şi văi
Forma de guvernământ: republică largi; țărmurile sunt sinuoase
prezidențială; (G. Fonseca, în NV), în E cu
Sărbătoarea națională: 15 sept. lagune (Lag. de Wouhnta, Lag.
(aniversarea proclamării de Perlas); alt. max.: 2.438 m,
în Pico Mogotón (în Cordilléra
independenței, în 1821);
Isabelia);
Limba oficială: spaniola;
Clima: tropicală, cu variații
Moneda: 1 córdoba oro = 100
termice mai ridicate în
centavos;
regiunile muntoase; temp.
Membru: ONU, OMC, OAS,
med. multianuală de 27oC
SICA ș.a.
(26,5oC în ian. şi 27,5oC în iul.;
precip. med. anuale de cca.
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
2.000 mm (3.800 mm/an în E
şi 1.200 mm/an în V);

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
63
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Hidrografia: ape curgătoare cu Populația: 6.070.000 loc.;
debite bogate – Río Coco (749 Densitatea medie a populației:
km lungime; la granița cu 46,6 loc./km2;
Hondurasul), Río Grande de Structura etnică: metiși = cca.
Matagalpa (321 km), Siquia, 69%, albi = 17%, negri = 9%,
San Juan, Río Escondido (101 amerindieni = 5%;
km), Río Viejo, Tipitapa, Structura confesională: romano-
Wawa ş.a. – şi lacuri naturale catolici = cca. 50%, protestanți
şi antropice – Nicaragua/ = 24%, credințe indigene =
Cociobolca (supr. 8.265 km2, cca. 2% ș.a.;
tectonic, cu mai multe insule: Bilanțul natural: 20‰;
Ometepe, La Venada), Populația urbană: 57%;
Managua/Xolotán (1.024 km2), Speranța de viață: 73.5 ani;
Masaza, Apoyo, Asosoca, Capitala: Managua;
Tisma, Negapa, Alpanos, ș.a.; Principalele orașe: León,
Asociații biogeografice: păduri Chinandega, Masaya, Granada,
tropicale, savană ș.a.; Estelí, Matagalpa, Tipitapa,
Resurse naturale: aur, argint, Bluefields;
wolfram, cupru, zinc, plumb, PIB/loc.: 2.000 $;
lemn, potențial hidroener- Zone și obiective turistice:
getic, soluri fertile, peşte ș.a.; capitala Managua şi
Arii protejate: rezervații naturale împrejurimile (cu Palatul
şi parcuri naționale ș.a. Național, Catedrala, Muzeul
(Bosawás, Saslya, Lagun Național, monumentul poetu-
Layasiksa, Llanos de Karawala, lui Rubén Darío, Tipitapa,
Las Piedrecitas, Cayos Huellas de Acahualinca ş.a.),
Miskitos, Punta Gorda, Indo vestigiile de la León, oraşul
Maíz, Complejo Volcánico, Granada, munții vulcanici,
Delta del Estero Real, Lagoon litoralul Oc. Pacific, lacurile,
Tiscapa ș.a.). pădurile tropicale etc.;
Situri din patrimoniul mondial
REPERE DEMOGRAFICE ȘI UNESCO: Ruinele León Viejo
SOCIO-ECONOMICE (ruinele vechiului oraş León).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
64
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Managua este capitala statului Nicaragua. Oraşul a fost fondat pe locul


unei aşezări amerindiene, distrusă de spanioli în sec XVI. Ocupă o
poziție central-V în cadrul țării, în SV L. Managua/Xolotlán (56 m alt.),
la 12o09’ lat. N şi 86o16’ long. V. În anul 1819 localitatea este numită
Villa Real de Santiago de Managua, în 1846 primeşte statutul de oraş, iar
în 1852, pe cel de capitală. În sec. XX Managua este afectată de două
seisme devastatoare (în 1931 şi 1972, la ultimul înregistrându-se cca.
10.000 de decese) şi de un război civil (în anii ’80). În prezent, oraşul
este cel mai populat din țară, se întinde pe 289 km2 şi numără 2.223.300
loc. (2.408.000 loc. în agl. urb.). În limitele sale se găsesc: patru lagune
(Tiscapa, Asososca, Nejapa şi Acahualinca), numeroase unități industriale
(fabrici de zahăr, bere, textile, rafinărie de petrol), instituții financiar-
bancare, aeroport internațional (Augusto C. Sandino) etc. Între unitățile
culturale şi educative din Managua se evidențiază: Teatrul Național
Rubén Danrio, Biblioteca Dr. Roberto Incer Barquero, Universitatea
Națională Autonomă, Universitatea Politehnică, Universitatea Thomas
More, Universitatea Americană, Universitatea de Ştiințe Comerciale,
Universitatea Națională Agricolă, Universitatea Catolică, Palatul
Național al Culturii, Muzeul Național, Muzeul Acahualinca ş.a. Atrag
numeroşi turişti: Piața Revoluției, Palatul Național, Statuia lui Sandino,
Catedrala Santiago, Catedrala Sf. James, Catedrala Metropolitană a
Neprihănitei Zămisliri, Lag. Tiscapa (din R. N. Lagoon Tiscapa) ş.a.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
65
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

PANAMÁ
Republica Panamá
República de Panamá

DATE GENERALE Relieful/unitățile de relief:


dominat de Cordilierii
Poziția geografică: S Americii Central-Americani, cu alt. de
Centrale Istmice, la 7-10o lat. cca. 1.000 m (peste 2.500 m în
N și 77-83° long. V; culmile vulcanice); în E,
Vecini: Columbia, E (225 km), şi Cordillera de San Blas, în
Costa Rica, V (330 km); ieșire centru, Cordillera Central şi
la M. Caraibilor, N, şi Oc. dealuri joase (până la cca. 450
Pacific, S (lungimea totală a m alt.), în V, Cordillera de
liniei de coastă: 820 km); Talamanca (cu Serrania de
Suprafața: 74.177 km2; Tabasara); țărmurile sunt
Insule componente: Coiba, Ins. sinuoase, cu peninsule
del Rey, Arh. Las Bocas del (Valiente, de Azuro), golfuri
Toro ş.a.; (Mosquitos, Darién, Chiriqui,
Forma de guvernământ: republică Montijo, Panamá, San Miguel
prezidențială; ş.a.), lagune (Chiriqui ş.a.); alt.
Sărbătoarea națională: 3 nov. max.: 3.475 m, în Volcán
(aniversarea proclamării Barú/Chiriqui (în Serrania de
Tabasara);
independenței, în 1903);
Clima: tropicală; temp. med.
Limba oficială: spaniola;
multianuală de 26,5oC (10oC în
Moneda: 1 balboa = 100
regiunile montane înalte) –
centésimas;
26oC în ian. şi 27oC în iul.;
Membru: ONU, OMC, OAS,
precip. med. anuale de cca.
SICA, SELA ș.a.
1.900 mm (3.000 mm/an în N);
Hidrografia: numeroase ape
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
curgătoare scurte (peste 500),
cu debite bogate – Tuira (176
km lungime, cu afl.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
66
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Chucunaque), Chagres (148 Structura confesională: romano-
km), Sambu (128 km), Jaili etc. catolici = cca. 86%, protestanți
– şi lacuri – Gatún (supr. 424 = 10,5%, islamici = 1%,
km2), Bayano ș.a.; mozaici = 1% ș.a.;
Asociații biogeografice: păduri Bilanțul natural: 16‰;
tropicale, savană ș.a.; Populația urbană: 72,5%;
Resurse naturale: cupru, lemn Speranța de viață: 76 ani;
(mahon), ape curgătoare cu Capitala: Panamá/Ciudad de
potențial hidroenergetic, Panamá;
peşte, creveți ș.a.; Principalele orașe: San Miguelito,
Arii protejate: rezervații naturale, Tocumen, Puerto Armuelles,
parcuri naționale ș.a. (Area de David, La Chorrera, Arraiján,
Tacaruna, Darién, Cerro Portobelo, Las Tablas, San
Campana, Ampliacion de la Cristóbal;
Reserva Forestal de PIB/loc.: 12.700 $;
Chepigana, El Macizo Zone și obiective turistice:
Montañoso de la Peninzula de capitala Panamá şi regiunea
Azuero, La Amistad – o parte vecină – ruinele vechii
şi pe teritoriul statului Costa capitale Panamá Vieja (cu
Rica –, Las Areas del Volcan Palatul, Catedrala, biserica San
Barú o Chiriquí y del Cerro José) –, regiunea Boquete
Punta ș.a.). (supranumită „Mica Elveție”),
oraşul Colón (cu arhitectură
REPERE DEMOGRAFICE ȘI orientală) şi ruinele forturilor
SOCIO-ECONOMICE vecine (San Lorenzo şi
Portobello), Canalul Panamá,
Populația: 3.929.000 loc.; Ins. Taboga, Ins. San Blas
Densitatea medie a populației: (unde trăiesc amerindieni
52,9 loc./km2; kunas), Arh. de las Perlas etc.;
Structura etnică: metiși = 65%, Situri din patrimoniul mondial
amerindieni = 12,3%, negri = UNESCO: P. N. Darien,
9,2%, mulatri = 6,8, albi = Rezervațiile din Cordiliera
6,7%; Talamanca-La Amistad/P. N.
La Amistad (bilateral cu Costa

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
67
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Rica), P. N. Coiba şi zona sa Fortificațiile de pe fațada
specială de protecție marină, caraibiană (Portobelo-San
Situl arheologic Panamá Viejo Lorenzo).
şi districtul istoric Panamá şi

Panamá (Ciudad de Panamá) – capitala statului Panamá – este situat în S


țării, la Oc. Pacific (G. Panama), la 9o00’ lat. N şi 79o30’ long. V. Aşezarea
a fost fondată la 15 aug. 1519, de spaniolul Pedro Arais de Ávila, iar în
1671 a fost incendiată de pirații britanicului Henry Morgan. În anul
1673 oraşul a fost refăcut pe o peninsulă situată la cca. 8 km SV de vatra
inițială. La dezvoltarea sa a contribuit construirea Canalului Panamá
(1880-1914), iar în anii 70’ şi 80’ ai sec. XX, a devenit un important
centru bancar internațional. În prezent Ciudad de Panamá se întinde pe
275 km2 (2.560,8 km2), numără 880.700 loc. (1.501.300 loc. în metropolă)
şi concentrează instituțiile guvernamentale. În oraş se mai găsesc
numeroase unități economice (întreprinderi industriale, port, aeroport
internațional, centre financiar-bancare, comerciale etc.), culturale
(Teatrul Național, Muzeul Canalului Interoceanic, Muzeul Guggenheim
Bilbao, Muzeul Biodiversității ş.a.), universitare (Universitatea din
Panamá, Universitatea Tehnologică, Universitatea Catolică Santa Maria
de Antigua, Universitatea Interamericană, Universitatea Latină ş.a.) şi
turistice (Palacio de las Garzas/Palatul Prezidențial, Piața Bolivar, Piața
Franceză, Parcul Santa Ana, ruinele vechiului oraş etc.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
68
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

SAINT KITTS
(CRISTOPHER)
ŞI NEVIS
Federația Saint Kitts
(Cristopher) şi Nevis
Federation of Saint Kitts
(Cristopher) and Nevis

DATE GENERALE Moneda: 1 dolar est-caraib = 100


cenți;
Poziția geografică: stat insular în Membru: ONU, Commonwealth,
America Centrală (în I-le CARICOM, OAS, OMC.
Antilele Mici), la 17o lat. N și
63° long. V; CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Vecini: Oc. Atlantic, E, şi M.
Caraibilor, V (linia totală de Relieful/unitățile de relief: de
coastă: 135 km); origine vulcanică: Mt.
Suprafața: 261 km2; Liamuiga/Misery (în Ins. Saint
Insule componente: Saint Kitts) şi Mt. Nevis (în Ins.
Kitts/Christopher (168,4 km2), Nevis); țărmurile sunt uşor
Nevis (93 km2), Sombrero (0,5 crestate, cu numeroase golfuri
km2), Finger Reef şi Coral (Convent, Willets, Dieppe,
Reef; Sandy, Hermitage, Canaree,
Forma de guvernământ: Half Moon, Sand Bank,
monarhie constituțională; Cokleshell, Banana, Majores,
Sărbătoarea națională: 19 sept. Shitten Ballast ș.a., în Ins.
(aniversarea proclamării Saint Kitts, şi Cades, Jones,
independenței, în 1983); Newcastle, Long Haul, White
Limba oficială: engleza; ş.a., în Ins. Nevis); alt. max.:

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
69
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
1.156 m, în Mt. Liamugia (în Structura confesională:
Ins. Saint Kitts); protestanți (anglicani = cca.
Clima: tropical-oceanică; temp. 47%, metodişti = 28%) = cca.
med. multianuală 26,5oC 75% (84,6%, după alte surse:
(24,5oC în ian. şi 27,5oC în anglicani = 25,2%, metodişti
iul.); precip. med. anuale de =25,2%, penticostali = 8,4%
1.500 mm; ş.a.), romano-catolici = cca.
Hidrografia: ape curgătoare 13% ș.a.;
scurte, cu debite bogate și mici Bilanțul natural: 11‰;
lacuri (Great Salt Pond); Populația urbană: 9,5%;
Asociații biogeografice: păduri Speranța de viață: 73 ani;
tropicale; Capitala: Basseterre;
Resurse naturale: lemn, soluri Principalele orașe: Charlestown,
fertile ș.a.; St. Paul’s, Newcastle, Old
Arii protejate: P. N. Brimstone Road Town, Cayon, Dieppe
Hill Fortress. Bay Town;
PIB/loc.: 14.300 $;
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Zone și obiective turistice:
SOCIO-ECONOMICE capitala Basseterre, peisajele
montane vulcanice, P. N.
Populația: 54.900 loc.; Brimstone Hill Fortress,
Densitatea medie a populației: izvoarele termale din Bath (în
210 loc./km2; Ins. Nevis) etc.
Structura etnică: negri = 90,4% Situri din patrimoniul mondial
(66%, după alte surse), mulatri UNESCO: P. N. al fortăreței
= 5% (19%, după alte surse), Brimstone Hill.
indieni = 3%, albi = 1% ș.a.;

Basseterre, capitala statului federal Saint Kitts (Cristopher) şi Nevis, este


situat în SV Ins. Saint Kitts, la M. Caraibilor, la 17o17’ lat. N şi 62o44’
long. V. Aşezarea a fost fondată în anul 1724 de către francezii conduşi
de Pierre Belain d’Esnambuc şi a avut funcția de capitală a coloniei Saint
Christophe. Guvernatorul Phillipe de Longviliers de Poincy (1639-1660)

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
70
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

a transformat oraşul într-un mare port şi i-a extins funcția de capitală


peste întreaga colonie franceză a Indiilor de Vest. În 1727, atât insula cât
şi oraşul au intrat sub control Britanic. De-a lungul istoriei sale,
Basseterre a fost devastat de războaie coloniale, revolte, cutremure,
uragane, inundații etc. În 1983 primeşte statutul de capitală a Federației
Saint Kitts (Cristopher) şi Nevis, iar în prezent se întinde pe 6,1 km2 şi
numără cca. 13.000 loc. Este cel mai important centru administrativ din
țară, cel mai mare centru financiar din E Caraibelor şi dispune de port şi
aeroport internațional (L. Brdshaw Robert). În localitate atrag vizitatori:
Piața Independenței, Biserica Anglicană St. George, Catedrala Imaculatei
Concepții, Muzeul Național, Fortul Tomas, Statuia Reginei Victoria ş.a.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
71
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

SAINT LUCIA
Saint Lucia

DATE GENERALE Relieful/unitățile de relief:


predominant muntos (Mount
Poziția geografică: stat insular în Canaries, cu vârfurile
America Centrală (în I-le Soufrière şi Morne Gimie),
Antilele Mici), la 14o lat. N și vulcanic (craterul Qualibou
61° long. V; Cadera), accidentat; în SV se
Vecini: Oc. Atlantic, E, şi M. întinde o joasă câmpie litorală;
Caraibilor, V (linia totală de țărmurile sunt uşor crestate,
coastă: 158 km); cu golfuri (Vieux Fort,
Suprafața: 617 km2; Savannes, Fond, Dennery,
Insule componente: Saint Lucia. Epouge, Rodnei, Choc, Grande
I-le Maria, Ins. Praslin, Cul de Sac ş.a.), mici peninsule
Dennery; şi capuri (Point, Marquis,
Forma de guvernământ: Moule à Chique, Estate ș.a.);
monarhie constituțională; alt. max.: 950 m, în Mt. Gimie;
Sărbătoarea națională: 13 dec. Clima: tropical-oceanică; temp.
(Ziua Sfintei Lucia, med. multianuală 26,5oC (25oC
aniversarea descoperirii în ian. şi 27,5oC în iul.);
insulei, în 1502); precip. med. anuale de 1.500
Limba oficială: engleza; mm;
Moneda: 1 dolar est-caraib = 100 Hidrografia: ape curgătoare
cenți; scurte, cu debite bogate (Cul
Membru: ONU, Commonwealth, de Sac, Roseau, Canelles,
CARICOM, OAS, OMC, Revière Dorée, Fond etc.) și
mici lacuri naturale şi
SELA, asociat UE.
antropice (Roseau Reservoir);
Asociații biogeografice: păduri
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
tropicale;

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
72
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Resurse naturale: lemn, ape anglicani = 2%, evanghelici =
geotermale ș.a.; 2%, rastafari = 2% ș.a.;
Arii protejate: rezervații Bilanțul natural: 11‰;
forestiere, parcuri naționale Populația urbană: 46,5%;
etc. (Pitons Managementn Speranța de viață: 71,6 ani;
Area, Pigeon Island, Quilesse, Capitala: Castries;
Castries, Waterworth, Principalele orașe: Vieux-Fort,
Edmund ş.a.). Micoud, Soufrière, Anse La
Raye, Choiseul, Denney,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Soufrière;
SOCIO-ECONOMICE PIB/loc.: 7.700 $;
Zone și obiective turistice:
Populația: 183.600 loc.; capitala Castries (concomitent
Densitatea medie a populației: şi stațiune balneoclimaterică),
297,5 loc./km2; G. Marigot, Pitons
Structura etnică: negri = 70,3%, Managementn Area, Ins. Gran
mulatri = 10,8%, dougla = Islet, oraşul Vieux Fort, P N
10%, albi = 5,6%, indieni = Pigeon Island etc.
2,2% ș.a.; Situri din patrimoniul mondial
Structura confesională: romano- UNESCO: Pitons
catolici = cca. 70%, adventişti Managementn Area.
= 7%, penticostali = 6%,

Castries, capitala statului Saint Lucia, este situat în NV Ins. Saint Lucia,
la M. Caraibilor, la 14o01’ lat. N şi 60o55’ long. V. Aşezarea a fost
înființată în 1650, atunci când insula a fost achiziționată de guvernatorul
Martinicăi, Jacques Dyel du Parchet. Inițial a fost numită Carenage şi
redenumită Castries, în 1756, după numele comandantului expediționar
francez Charles Eugène Gabriel de la Croix, marchiz de Castries. Portul
oraşului a fost abandonat în 1780, după ce a fost devastat de un puternic
uragan, şi a fost reconstruit de britanici (între 1803 şi 1844), devenind
astfel cel mai important din regiune. Britanicii au construit în Castries şi

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
73
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

un important sistem de fortificații, destinat asigurării protecției portului.


În 1796, 1813 şi 1948, oraşul a fost afectat de mai multe incendii. În
prezent Castries se întinde pe 79 km2, numără cca. 70.000 loc. şi este cel
mai important centru administrativ, economic şi cultural din țară (cu
port, aeroport – George FL Charles –, aeroport internațional –
Hewanorra –, lăcaşuri religioase – Catedrala Neprihănitei Zămislirii ş.a.
–, piețe – Derek Walcott etc.).

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
74
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

SAINT VINCENT ŞI
GRENADINELE
Saint Vincent and the
Grenadines

DATE GENERALE Membru: ONU, Commonwealth,


CARICOM, OAS, OMC,
Poziția geografică: stat insular în SELA.
America Centrală (în I-le
Antilele Mici), la 13o lat. N și CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
61° long. V;
Vecini: Oc. Atlantic, E, şi M. Relieful/unitățile de relief:
Caraibilor, V (linia totală de predomină relieful muntos, de
coastă: 84 km); origine vulcanică (cu vulcani
Suprafața: 389 km2; activi); țărmurile sunt
Insule componente: Saint sinuoase, cu mici peninsule şi
Vincent/Sfântul Vicențiu (345 golfuri (Owia, Wallilabou,
km2) şi grupul nordic al Buccament Bay Resort ş.a.);
Grenadinelor (44 km2: Bequia, alt. max.: 1.234 m, în vulcanul
18 km2, Mustique, 5 km2, La Soufrière;
Canouan, 7 km2, Union, Palm Clima: tropical-oceanică; temp.
ş.a.); med. multianuală 26,5oC (25oC
Forma de guvernământ: în ian. şi 27,5oC în iul.);
monarhie constituțională; precip. med. anuale de 1.550
Sărbătoarea națională: 27 oct. mm;
(aniversarea proclamării Hidrografia: ape curgătoare
independenței, în 1979); scurte, cu debite bogate
Limba oficială: engleza; (Wallilabou, Caratal etc.) și
Moneda: 1 dolar est-caraib = 100 mici lacuri vulcanice;
cenți; Asociații biogeografice: păduri
tropicale şi mangrove;

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
75
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Resurse naturale: ape curgătoare Structura confesională:
cu potențial hidroenergetic, protestanți (anglicani = cca.
soluri fertile ş.a.; 47%, metodişti = 28% = cca.
Arii protejate: mici rezervații 75%, romano-catolici = 13%
forestiere şi de avifaună. ș.a.;
Bilanțul natural: 11‰;
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Populația urbană: 47%;
SOCIO-ECONOMICE Speranța de viață: 71,6 ani;
Capitala: Kingstown;
Populația: 110.000 loc.; Principalele orașe: Georgetown,
Densitatea medie a populației: Byera, Barrouallie;
283 loc./km2; PIB/loc.: 6.350 $;
Structura etnică: negri = cca. Zone și obiective turistice:
66%, mulatri = 19%, indieni = capitala Kingstown, Ins.
6%, albi = 4%, amerindieni = Mustique (din Grenadine),
2% ș.a.; vulcanul La Soufrière etc.

Kingstown, capitala statului Saint Vincent şi Grenadinele, este situat în


SV Ins. Saint Vincent, la M. Caraibilor, la 13o10’ lat. N şi 61o14’ long. V.
Oraşul a fost fondat după 1722, de colonişti francezi, iar în 1763, Ins.
Saint Vincent şi Kingstown au trecut în posesia Marii Britanii. Pentru
asigurarea securității portului, englezii au construit Fortul Charlotte, pe
Dl. Berkshire, la V de oraş. În 1765 a fost înființată o grădină botanică
(cea mai veche din Emisfera Vestică), iar în 1793, William Bligh a adus
semințe de Breadfruit (arborele de pâine). După abolirea sclaviei (în
1834), în oraş au pătruns muncitori portughezi (în anii ’40 ai sec. XIX) şi
indieni (în 1861 şi 1888). De-a lungul istoriei sale, Kingstown a fost
afectat de ciocnirile dintre englezi şi francezi, de erupții vulcanice, de
uragane etc. În prezent numără cca. 40.000 loc. şi adăposteşte instituții
guvernamentale. Oraşul dispune de un port şi de 18 şcoli, între care:
Colegiul Saint Vincent, din 1908, Liceul de fete Saint Vincent, din 1911,
şi un campus deschis de Universitatea Indiile de Vest.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
76
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

STATELE UNITE
ALE AMERICII
United States of America

DATE GENERALE Samoa Americană (central-V


Oc. Pacific), I-le Virgine
Poziția geografică: centrul Americane (central-V Oc.
Americii de Nord, la 25-49o Atlantic) şi Wake (centrul Oc.
lat. N și 67-125° long. V; au în Pacific).
compunere: Alaska (NV Suprafața: 9.629.091 km2;
Americii de Nord) şi I-le Insule componente: I-le/Arh.
Hawaii (în Oc. Pacific); Hawaii (Ins. Hawaii, Ins.
Vecini: Canada, N (8.893 km), şi Maui, Ins. Molokai, Ins. Oahu,
Mexic, SV (3.141 km); ieșire la Ins. Kauai ş.a.), Arh. Aleutine,
Oc. Atlantic, E şi SE (G. Ins. Sf. Laurențiu, Ins. Kodiak,
Mexic), şi Oc. Pacific, V Arh. Alexander ş.a.;
(lungimea totală a liniei de Forma de guvernământ: republică
coastă: 19.924 km); prezidențială, stat federal;
Teritorii dependente şi cu statut Sărbătoarea națională: 4 iul.
special: Guam (V Oc. Pacific), (aniversarea proclamării
I-le Howland şi Baher (centrul independenței, în 1776);
Oc. Pacific), Ins. Jevis (centrul Limba oficială: engleza;
Oc. Pacific), Johnston (centrul Moneda: 1 dolar american = 100
Oc. Pacific), Kingman Reef cenți;
(centrul Oc. Pacific), Ile Membru: ONU, G8, NATO,
Mariane de Nord (central-V OSCE, BERD, OAS, OMC,
Oc. Pacific), I-le Midway OCEDE, APEC, ANZUS, PC.
(central-N Oc. Pacific),
Navassa (central-V Oc. CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
Atlantic), Palmyra (centrul
Oc. Pacific), Puerto Rico Relieful/unitățile de relief: variat
(America Centrală Insulară) şi diversificat: în E, M-ții
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
77
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Apalaşi/Appalachi şi Câmp. Honolulu 570 mm în San
Litorală Atlantică, în centru, Francisco;
podişuri (Marilor Lacuri, Hidrografia: importante fluvii –
Ohio, Missori, Ozark şi Mississippi (5.620 km
Preriilor), în V, M-ții Stâncoşi lungime, cu afl.: Missouri,
(Northern Rocky Mountains şi Arkansas, Ohio, Red River
Southern Rocky Mountains), ş.a.), Rio Grande (3.034 km, cu
Pod. Columbia, Pod. Marelui afl. Pecos), Colorado (2.740
Bazin, Pod. Colorado, M-ții km), Columbia, Sfântul
Cascadelor, M-ții Sierra Laurențiu, Yukon etc. – şi
Nevada şi M-ții Coastei, în S, numeroase şi variate lacuri
Câmp. Mississippi, Pod. Texas (glaciare, tectonice, vulcanice,
şi Câmp. Golfului Mexicului; antropice ş.a.) – Marile Lacuri
țărmurile sunt sinuoase, cu (Superior, Michigan, Huron,
peninsule (Florida, Alaska, Erie şi Ontario), Marele Lac
Kena, Seward ş.a,) şi golfuri Sărat, Crater, Powell, Mead,
(Mexic, Alaska, Bristol ş.a.); Fort Peck, Sakakawea ș.a.;
alt. max.: 6.198 m, în Mount Asociații biogeografice: păduri
McKinley (în Alaska); (de foioase, de conifere, mixte,
Clima: influențată, de poziția tropicale şi subtropicale),
geografică, latitudine şi relief: prerie, tundră ș.a.;
temperată – oceanică şi Resurse naturale: petrol, gaze
continentală (în cea mai mare naturale, cărbuni, aur, argint,
parte a țării) – subtropicală (în cupru, plumb, bauxită, zinc,
California, N G. Mexic şi Pen. minereu de fier, nichel,
Florida), subpolară şi polară mercur, fosfați, potasiu, lemn,
(în Alaska), tropicală (în I-le ape curgătoare cu potențial
Hawaii); temp. med. hidroenergetic ș.a.;
multianuală: 12,5 C
o în Arii protejate: rezervații naturale
Washington, 24,5 C
o în şi ale biosferei, parcuri
Honolulu (Hawaii), 14,5oC în naționale ș.a. (Everglades,
San Francisco; precip. med. Yellowstone, Badlands,
anuale de cca. 1.000 mm în Olympic, Big Bend, Great
Washington, 600 mm în Smoky Mountains, Grand
Canyon, Yosemite, Carlsbad
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
78
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Cavern, Mammoth Cave, Austin, Fort Worth,
Petrified Forrest, Haleakala, Columbus, Charlotte, Boston,
Hawaii Volcanes, Crater Lake, Memphis, El Paso, Baltimore,
Death Valley, Gates of the Minneapolis, Seattle, Denver,
Arctic, Isle Royal, Davidson, Nashville, Las
Denali/Mount McKinley ş.a.). Vegas, Louisville, Milwaukee,
Louisville, Portland, Tucson,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Atlanta, Oklahoma-City,
SOCIO-ECONOMICE Kansas-City, Sacramento, New
Orleans, Mesa, Miami,
Populația: 318.626.000 loc.; Buffalo, Tampa, Cleveland,
Densitatea medie a populației: Pittsburgh, Cincinnati;
34,2 loc./km2; PIB/loc.: 54.900 $;
Structura etnică: albi = cca. 75%, Zone și obiective turistice:
negri = 12,3%, mexicani = capitala Washington DC (Casa
5,4%, amerindieni = 0,9%, Albă, din 1792-1817),
chinezi = 0,9%, filipinezi = Capitoliul, Obeliscul, din
0,7% ş.a.; 1885, Memorialul Lincoln, din
Structura confesională: 1922 ş.a.), oraşele New York
protestanți = 47%, romano- (cu „The Big Apple”, Statuia
catolici = 21%, iudaici = 1,9%, Libertații), Philadelphia,
mormoni = 1,7%, islamici = Boston, Baltimore, San
0,9%, budişti = 0,7%, hinduişti Francisco, Los Angeles, San
= 0,7% ș.a.; Diego, Las Vegaş ş.a.,
Bilanțul natural: 6‰; stațiunile balneoclimaterice de
Populația urbană: 83%; pe coasta Oc. Atlantic şi Pen.
Speranța de viață: 79,3 ani; Floria etc., studiourile
Capitala: Washington DC; cinematografice Hollywood,
Principalele orașe: New York, parcurile şi rezervațiile
Chicago, Los Angeles, naturale ş.a.;
Houston, Philadelphia, Situri din patrimoniul mondial
Phoenix, San Antonio, Dallas, UNESCO: P. N. Yellowstone,
San Diego, San Francisco, P. N. Mesa Verde, P. N. Grand
Indianapolis, Jacksonville, Canyon/Marele Canion, P. N.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
79
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e
Everglades, P. N. Mammouth Glacier Bay/Tatshenshini-
Cave/Peştera Mamuților, P. N. Alesk, Situl istoric de stat
al Munților Great Smoky, P. Cahokia Moungs, I-le
N. Hawaii Volcanes, P. N. Papahānaumokuākea, La
Peşterile Carlsbad, Fortaleza şi Situl istoric San
Independence Hall, Parcurile Juan din Puerto Rico, Cultura
naționale şi de stat Redwood, Chaco, Pueblo de Taos,
Parcul Internațional al Păcii Monticello şi Universitatea
Waterton Glaciar (bilateral cu Virginia din Charlottesville şi
Canada), P. N. Olimpic, Statuia Libertății.
Kluane/Wrangell-Saint Elias/

Washington DC (Districtul Columbia) – capitala Statelor Unite ale


Americii – este situat în E țării, la N de râul Potomac, la 38o53’ lat. N şi
77o01’ long. V. Localitatea (inițial cu statut de municipiu) a fost fondată
prin lege la 16 iul. 1790, pentru a îndeplini funcția de capitală a Statelor
Unite ale Americii. În Washington, Congresul şi-a ținut aici prima
sesiune la 17 nov. 1800, iar în 24 şi 25 aug. 1814, oraşul a fost atacat şi
incendiat de britanici. În 1871, Congresul Statelor Unite a stabilit unirea
municipiilor din regiune în cadrul unui singur district (Districtul
Columbia). În prezent, oraşul numără 620.000 loc. (5.600.000 loc. în agl.
urb.) şi găzduieşte principalele instituții federale şi numeroase instituții
internaționale (Organizația Statelor Americane, Banca Mondială, Fondul
Monetar Internațional, Banca de Dezvoltare Inter-Americană,
Organizația Americană a Sănătății, 174 de ambasade ş.a.). În oraş atrag
atenția: Capitoliul Statelor Unite ale Americii, ridicat în perioada 1793-
1826, Casa Albă, construită între 1792 şi 1800, Catedrala Națională,
înălțată între 1907 şi 1990, Universitatea Georgetown, din 1789,
Universitatea George Washington, Universitatea Howard, din 1867,
Monumentul lui Lincoln, Memorialul Thomas Jefferson, Memorialul
Veteranilor din Vietnam ş.a.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
80
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

BIBLIOGRAFIE
1. Andrei Ileana, Erikos A., Teslaru S.: Statele lumii de la A la Z, Edit.
TESS-M, Constanța, 1998.
2. Dragomirescu Ș., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint,
București, 2011.
3. Gâștescu P.: Lacurile Terrei, Edit. CD Press, București, 2006.
4. Giurcăneanu C.: Statele pe harta politică a lumii, Edit. Politică,
București, 1983.
5. Ionescu Mariana, Condurățeanu-Fesci Simona: Parcuri și rezervații pe
glob, Edit. Albatros, București, 1985.
6. Letea I., Popovici I., Rădulescu I., Rusenescu Constanța: Geografia
Americii de Nord şi Centrale, Edit. Ştiințifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1977.
7. Matei C. M., Neguț S., Nicolae I.: Enciclopedia statelor lumii, Ediția a X-
a, Edit. Meronia, București, 2005.
8. Marin I.: Geografia lumii, Tipografia Universității din Bucureşti, 1993.
9. Marin I., Nedelcu A: Geografie mondială, Edit. Prahova, Ploiești, f.a.
10. Mândruț O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
11. Muică Cristina, Geacu S., Sencovici Mihaela: Biogeografie generală,
Edit. Transversal, București, 2006.
12. Muică Cristina, Buza M., Sencovici Mihaela: Biogeografie. Compendiu,
Edit. Universitară, București, 2009.
13. Negoescu B., Vlăsceanu Gh.: Geografie economică. Resursele Terrei,
Edit. Meteor Press, București, 2004.
14. Neguț S., Apostol Gabriela: Geografie. Manual pentru clasa a VII-a,
Edit. Humanitas, București, 1999.
15. ***: Atlasul geografic al lumii, Edit. Didactică și Pedagogică, București,
1992.
16. ***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, București, 1999.
17. ***: Statele lumii. Antologie, consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua
Nordului, Constanța, 2009.
18. ***http://en.wikipedia.org/wiki/International_Monetary_Fund
19. ***Wikipedia.

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
81
S t a t e l e A m e r i c i i d e N o r d ş i C e n t r a l e. M i c ă e n c i c l o p e d i e

Lucrări de geografie apărute sub egida


Colegiului Național „I. L. Caragiale” din Bucureşti:

Mic dicționar geografic şcolar, ISBN 978-973-0-12042-4, Bucureşti, 2012, 78


pag. (format electronic).
Dicționarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-13590-9,
Bucureşti, 2012, 83 pag. (format electronic).
Dicționarul așezărilor urbane din România , ISBN 978-973-0-14631-8,
Bucureşti, 2013, 86 pag. (format electronic).
15 teste de geografie pentru pregătirea examenului de bacalaureat, ISBN 978-
973-0-15801-4, București, 2014, 50 pag. (pentru uz intern; format
electronic).
Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie, ISBN 978-973-0-16211-0,
Bucureşti, 2014, 73 pag. (format electronic).
Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie
fizică, ISBN 978-973-0-16969-0, București, 2014, 90 pag. (format
electronic).
Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie, ISBN 978-973-0-18226-2,
București, 2015, 63 pag. (format electronic).
Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat ,
ISBN 978-973-0-18579-9, București, 2015, 81 pag. (format electronic).
Oraşele României. Mic dicționar geografic, ISBN 978-973-0-19093-9,
București, 2014, 91 pag. (format electronic).
Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, ISBN 978-
973-0-20574-9, București, 2014, 90 pag. (format electronic).

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București


Catedra de Geografie
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ (coordonator)
STATELE AMERICII DE NORD ŞI CENTRALE. MICĂ ENCICLOPEDIE
ISBN 978-973-0-20790-3
Bucureşti – 2016

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ș t i
82